OSTEODISTROFII

OSTEONECROZELE ASEPTICE CHIST OSOS SOLITAR DISPLAZIA FIBROASA BOALA PAGET OSTEOPOROZA OSTEOLIZA CURS 9 DR. UNGURIANU SORIN

OSTEONECROZELE ASEPTICE
Necroza osoasa este o leziune importanta in patologia osteoarticulara si frecventa ei este explicata prin dispozitia pe care o au vasele osului. Etiopatogenie. -Cele mai frecvente necroze osoase aseptice sunt secundare suprimarii aportului sanguin intr-un segment osos. se clasifica in; ON aseptice de cauza cunoscuta ON aseptice idiopatice sau de cauza necunoscuta

Osteonecrozele aseptice de cauza cunoscuta:
ON de cauza traumatica:
- fractura astragal, scafoid carpian, colului femural, - luxatia traumatica a soldului ON de origine termica; gangrena unei extremitati dupa congelare sau arsura se insoteste si de necroza osoasa ON prin radiatii ionizante; rontghenterapie sau radiumterapie. Apar de obicei la nivelul maxilarului precum si la lucratorii care confectioneaza cadrane luminoase folosind substante radioactive.

ON cortizonica: apare dupa corticoterapie indelungata, iar clinic semne de artroza.

genunchiul si articulatia tibiotarsiana. . hemoragii. induratii subcutanate.este interesata mai ales epifiza femurala . paralizii. vertije.simptomatologie care apare acut la cateva ore de la decomprimare prea rapida: durere.articulatiile interesate sunt in primul rand cea coxofemurala. surditate. . .radiografiile arata semne de artroza: zone de transparenta crescute (geode) cu zone de condensare osoasa. imagine care traduce remanierea neregulata a tesutului osos necrozat de catre tesutul conjuctivovascular. Tulburarile permanente se constata la scafandrii care au avut mai multe accidente acute de decompresiune si in final realizeaza un tabou clinic de artroze.Osteonecrozele aseptice din boala chesonierilor . Spatiul articular erste pensat in zona polara de presiune iar adesea apare si un osteofit de presiune. apoi umarul.

produc tromboza vasculara si necroza ischemica consecutiva. edritroblastoza medulara. hiperbilirubinemie. dureri abdominale ( marturie a unui infarct abdominal).se intilneste la persoanele de rasa neagra. . -localizarea in 80% este la nivelulu capului femural cu aspect rx de necroza idiopatica a capului femural. semne neurologice.drepanocitoza este responsabila de trombozele vasculare. -diagnosticul de drepanocitoza se pune pe baza semnelor de laborator care evidentiaza semnele hemolizei: reticulocitoza sangiuna. pe prezenta celulelor falciforme si a hemoglobinei S. -clinic: artralgii cu pusee hemolitice. stare febrila. . Aceasta hemoglobina S are tendinta sa cristalizeze in mediul sarac de O2 si impreuma cu globulele rosii falciforme.Osteonecrozele aseptice drepanocitare . de infarctul osos.

ON aseptica idiopatica a adultului .Boala CHANDLER .Osteonecrozele aseptice de cauza necunoscuta ON aseptice a semilunarului: Boala KIENBOCK ON aseptice idiopatice ale copilului si adolescentului.

sau alteori un scafoid condensat si redus ca dimnesiune. Impotenta functionala.RX: os semilunar turtit cu pete de condensare alternind cu pete de liza. sau in urma unei fracturi. . -patogenie: ruptura vaselor nutritive prin lezarea ligamentelor. Sindrom refex Leriche ce apare in urma traumatismului Infarct osos Hulten arata ca necroza apare la persoanele care sufera o scurtare a cubitusului. -clinic: durere vie in dreptul semilunarului si care se accentuiaza la presiune. .ON aseptice a semilunarului: Boala KIENBOCK -boala apare intre 18-30 ani la bolnavi de sex masculin care au meserii manuale ce ii expun la microtraumatisme frecvente. luxatii a semilunarului sau a altui os al pumnului. edem al regiunii dorsale a pumnului.

Persson propune alungirea cubitusului. Saffar extirpa semilunarul si aducea in locul lui pisiformul. in cazul necrozei de semilunar practica sectionarea ligamentului inelar anterior al carpului ( tunelul carpian) cu remisia durerilor. Codega. Graner practica artrodeza intracarpiana: extirpa scafoidul fragmentat si necrozat. Swanson extirpa semuilunarul si punea in locul lui o proteza din silastic. .Tratament imobilizare 3-4 sapt apoi kineto si fizioterapie. Sectiona osul mare la mijloc si il deplasa in locul semilunarului la care mai adauga grefe spongioase pentru a umple golurile.

ceea ce creiaza confuzia de leziune inflamatorie . De aceea mai corect trebuie denumite osteocondroze. Ele sunt cunoscute in patogenie sub denumirea de osteocondrite. .ON aseptice idiopatice ale copilului si adolescentului Aceasta denumire cuprinde grupe de afectiuni osteorticulare care apar in perioada de crestere la copil si adolescent si care se caracterizeaza morfologic prin leziuni de necroza osoasa de origine ischemica.

boala a II a Kohler: epifizita capului humeral. Boala Scheuermann este tratata in cadrul cursului de Deviatii ale coloanei. leziuni necrotice ale apofizelor de insertie musculara: apofizita tibiala apofizita calcaneana apofizita celui de-al V metatarsian 4. leziuni necrotice partiale. ale segmentelor articulare. epifizita capului radial. . necroza semilunarului necroza cuneiformului necroza sesamoidelor 3.osteocondroze 1. leziuni de necroza ischemica ai nucleilor ososi ai oaselor spongioase scurte: scafoidita tarsiana: boala I Kohler. modificari in forma si consistenta nucleilor de osificare a oaselor lungi: bolala Leeg Calve Perthes. genunchiului. osteocondroza disecanta a soldului. Boala Scheuermann ( osteocondroza coloanei vertebrale) 2. cuneiforme.

Boala Burman -apare la tineri (14 – 17 ani) de obicei dupa accidente de sport. -Dg. fizioterapie antiinflamatorie. Cu osteita. Dif. dureri in regiunea pubiana. cu condensare neuniforma a ramurilor osoase. -RX: largire a spatiului pubian. -Tratament: repaus la pat. TBC pubian: examenele de laborator fac dif. analgetice. -clinic: impotenta functionala evidenta. .Osteocondroza pubelui.

dif.la copil intre 4 -14 ani. anabolizante.RX. dintate cu structura neomogena. intarziere in sudarea celor doua oase. vitamine. -DG.Osteocondroza ischiopubiana: boala Van Neck – Odelberg . -clinic: dureri difuze acentuate de presiune la unirea ischionului cu pubisul. de osteomielita. tuberculoza -Tratamentul consta din repaus la pat 3-4 sapt. Durerile sunt mai vii cand copilul sta pe scaun. antialgice. iar uneori iradiaza in articulatia soldului. Impotenta functioanala= schipatat la mers. cu spatiu ramas in care capetele osoase sunt neregulate. . calciu. .

imita o entorsa de genunchi sau o ruptura de menisc intern. . -clinic. care cu timpul se necrozeaza. dupa accidente de sport.Osteocondrita disecanta a genunchiului. la baieti mai des. Tratata initial ca o entorsa de gernunchi. Boala Konig debut in adolescenta. -este o ischemie partiala a vascularizatiei subcondrale a cartilajului condilului femural intern. se decapeaza si apare ca un corp liber intraarticular.

Poate decela un corp liber articular. sau o zona de eroziune la nivelul suprafetei portante a condilului femural intern. -ex. Boala Konig --RX.Osteocondrita disecanta a genunchiului. RMN sau CT pot arata profunzimea necrozei si suprafata ei. artroscopia .

STADIILE NECROZEI DIN MALADIA KONIG artroscopic .

IV explorata artroscopic .Leziune de st.

TRATAMENT CHIRURGICAL (mozaico plastie) .

iar in dreapta jos.TRATAMENT CHIRURGICAL PRIN MOZAICOPLASTIE: in dreapta sus timpii operatori. controlul artroscopic la o luna si 6 luni .

la care corpul liber intraraticular a putut fi repus la loc si fixat cu un surub: in dreapta controlul RMN post operator .IV.TRATAMENT: Konig st.

de cca 2/3 cm. IV.Konig st.si care nu a putut beneficia nici de mozaicoplastie .. la care nu s-a putut fixa corpul liber articular mare.

Konig st. IV. cu corp liber articular .

IV. cu corp liber articular mare la care s-a practicat artroplastie cu proteza partiala unicompartimentala .Konig st.

iar alteori o fragmentare a apofizei sau marirea ei de volum. de obicei dupa Apofizita tibiala Osgoodaccidente de sport. -durere vie la apasarea epifizei. care dispare in repaus la citeva zile. pune in evidenta o marire a spatiului intre apofiza si tibie. 10-14 ani. cu durere vie sub genunchi. Osteonecroza apofizei .Osteonecroza apofizei debut la baieti in special la tibiale. dar reapare la efort. -Rx. cu Schlatter mers schiopatat.

gheta local. antiinflamatoare local si peros si interzicerea sporturilor pana la terminarea cresterii (1618 ani). Uneori daca apofiza aluneca. se intervine chirurgical fixandu-se cu unul doua suruburi. Apofizita tibiala Osgood.Tratametul consta in repaus.Schlatter .

Nucleul scafoidului este mic. -Tratamentul este conservator: sustinator de bolta plantara. -clinic debut fara cauza aparenta sau la un traumatism minor. ceea ce face ca somnul copilului sa fie agitat si adesea sa planga. turtit anteroposterior. luni sau chiar ani. dintate. Urmate de talonete. aparate ghipsate de mess cu bolta plantara mulata pt 3-4 sapt.Osteonecroza scafoidului tarsian.. Scafoidul este modificat. dar mai tarziu apare si in timpul noptii. dar cand apare bilateral leziunea nu se gaseste in acelasi stadiu clinic. dupa care copilul merfge schiopatat sprijinindu-se mai mult pe marginea externa a piciorului. . Daca exista forme rebele. de forma biconcava. Structura osului este modifivata: condensare. in vreme ce celelalte oase ale piciorului au aspect normal. -evolutie benigna mergand spre vindecare. cu marginile neregulate. Simptomele clinice pot disparera dupa citeva saptamani.Kohler -apare rar la baieti 3-8 ani -de obicei este interesat un singur picior. este totul. -RX. redus la un sfert din volumul osului normal. Durerea apare numai in timpul mersului la inceput.

. necroza a nucleului apofizar cu condensare accentuata. sau aplicarea unei talonete. Adesea in anamneza se mentioneaza existenta unor momente de eforturi musculare intense. -evolutie benigna -tratament: ridicarea tocului incaltamintei cu 1-2 cm. ridicatul pe varfurile picioarelor. antialgice. urcatul scarilor. -dg. Cert se pune pe rx.Osteonecroza apofizei calcaneului Boala Sever -Sever a aratat ca boala se datoreaza unei tractiuni musculare excesive asupra apofizei calcaneene. mai puternica la palparea calcaneului si schiopatare. -RX. -clinic. intrerupera sportului pina ca terminarea cresterii. uneori fragmentat cu margini zimtate. -boala apare mai frecvent la baieti de 8-14 ani in general bine dezvoltati. durere. ce apare mai intens la sarituri. antiiflamatorii.

Din cauza durerilor. -frecventa mai mare la dansatori si la croitorerse ce folosesc masina de cusut. durerile dispar si reapar dupa ani odatra cu instalarea artrozei. pacientul calcand pe marginea externa. mersul este schiopatat. dureri care se acutizeaza la sprijinul pwe antepicor si la urcatul scarilor. Dupa un timp. luni. Uneori pe fata dorsala aantepiciorului apare o tumefactie. -clinic: debut insidios prin dureri la miovelul capatelor metatarsienelor II si III. Afectiunea se intalneste mai frecvent la cazurile la care metatarsianul II este mai lung. mai rar III si cu totul exceptional pe IV. .Osteonecroza capului metatarsienului II Maladie KohlerII -mai frecventa la fete 12-20 ani si intereseaza capul metatars II.

Mau. -In cazul in care nu se obtine o ameliorare evidenta se poate intervenii chirurgical.: in primul rand cu boala Morton.. . -Pe Rx. In formele acute dureroase se poate aplica ap. Dif.cu artropatia diabetica -Tratament: incaltaminte cu taloneta cu sustinator retrocapital.Osteonecroza capului metatarsienului II Maladie KohlerII -RX. Gipsat cu bolta plantara mulata. capul afectat al metaII este situat sub linia orizontala care trece prin extremitatea capetelor metatarsienelor I si III -Dg. Pe masura ce leziunile avanseaza apare constant un semn: semnul Axhausen: largirea metafizei si a portiunii alaturate a diafizei. in perioada de stare capul metatarsianului apare turtit largit cu spatiu articular mai mare. rezectia bazei metatarsianului respectiv pentru a scurta osul si a scoate de sub presiune capul acestuia. -modelarea capului artrozic. . determinata de un nevrom situat pe fata plantara a antepiciorului in dreptul capului meta IV si care da dureri paroxistice. practicandu-se op.

primii pesi sunt durerosi si se insotesc si de schiopatare. de asemenea. -Mersul este schiopatat . Simptomatologie: -dureri la nivelul soldului cu iradiere in genunchi sau pe fata interma a coapsei in special in timpul mersului. la reluarea mersului. dupa un repaus mai indelungat. Debutul dureros poate sa fie brusc.Osteonecroza idiopatica a capului femural Necroza aseptica idiopatica a capului femural Boala Chandler Etiologie: intre 40-60 ani la barbati 4/1 fata de femei. Este adesea bilaterala da la inceput sau devine secundar in proportie de 30%. dar de multe ori durerea debuteaza insidios cu accentuarea ei in prima jumatate a noptii.

Debutul dureros poate sa fie brusc. primii pasi sunt durerosi si se insotesc si de schiopatare.Necroza aseptica idiopatica a capului femural Etiologie: intre 40-60 ani la barbati 4/1 fata de femei. -Mersul este schiopatat . Este adesea bilaterala da la inceput sau devine secundar in proportie de 30%. la reluarea mersului. de asemenea. Simptomatologie: -dureri la nivelul soldului cu iradiere in genunchi sau pe fata interma a coapsei in special in timpul mersului. dar de multe ori durerea debuteaza insidios cu accentuarea ei in prima jumatate a noptii. dupa un repaus mai indelungat.

Examen Radiologic 4 stadii: stadiul I (necroza).stadiul II: (condensare): stadiul III: (sechestrare si infundare): stadiul IV:(artroza): . Radiografia este normala .

dar care reapare la efort. calmata de antiinflamarorii. .Examen Radiologic STADIUL I: Radiografie normala Clinic. dureri la nivelul regiunii inghinale ce iradiaza in genunchi. de repaus.

Examen Radiologic .stadiul II: (condensare): densificarea capului femural la polul superior si care prezinta la partea ei inferioara o banda opaca in forma de semiluna. care marcheaza limita inferioara a zonei necrozate. cu concavitatea orientata in sus. .

3. stadiul II: (condensare): infundarea zonei necrozate care apare mai tarziu dar este mai caracteristica si care se prezinta sub 3 aspecte: . turtirea segmentara a polului superior al capului femural. redusa uneori la un mic defect al capului femural. de profil a soldului. Imaginea de coaja de ou apare evidenta pe rx. 2. aspectul de coaja de ou: linie clara situata sub corticala pe care o separa de osul subiacent. dercalajul de nivel al suprafetei capului care intrerupe brusc conturul rotunjit al acestuia si marcheaza zona necrozata de zona vie.1.

.Banda clara care delimiteaza o lentila osoasa care apoi este fragnetata si infundata si care cu timpul se resoarbe ajungand la o amputare a capului inpartea superioara. La aceste semne pozitive trebuie adaugate cele trei stadiul III: (sechestrare si infundare): semne negative: -lipsa alterarii cotilului -lipsa pensarii interliniumului articular -lipsa osteofitozei.

stadiul III: (sechestrare si infundare): .

neregulat.stadiul IV:(artroza): capul femural este turtit. Cotilul nu se mai adapteaza la presiuni si conturul capului incepe sa se deformeze. Cu timpul semnele radiologice negative se pozitiveaza si apare coxartroza. .

Rx trebuie facut pe mai multe incidente pentru a se vedea marimea zonei de necroza: .flexia a coapsei pe bazin la 30 si 45 grade ( pt a vedea sfericitatea capului si daca zona de necroza iese de pe suprafata portanta).EXAMENE PARACLINICE Examen radiologic Dg.fata cu membrul pelvin rotat intern .profil . .

II: rgf de fata (jos) rgf profil (dr sus) rgf la 30 grade (dr jos) .Examen radiologic la o NACF st.

arata modificarile care apar in stadiul II sau III oferind indicatii asupra structurii cotilului ( are rol in orientarea tipului de artroplastie de sold) Scintigrafia medulara cu Tehnetiu 99 este in masura sa ne informeze precoce asupra aparitiei necrozei ( este pozitiva la 24 ore dupa ischemie). .EXAMENE PARACLINICE Examen computer tomograf: . .mult mai utila pentru ca poate pune dg de necroza in stadiu incipient in care rx nu deceleaza modificari ale capului femural.

NACF st.II pe CT

Examen RMN stanga NACF st.II, dreapta NACF st.III

Examen RMN stanga = normal, dreapta= NACF st.II

se poate face osteotomie de derotare (Sugioka): osteotomie intertrohanteriana cu o sectiune circulara a capsulei la insertia pe cotil si da fragmentului cervicocefalic o rotatie anterioara de 45 grade. .osteotomie de medializare.artroplastie cu proteza totala. .TRATAMENT Tratament numai chirurgical: In stadiul I: foraje In stadiul II: . .. In stadiul IV: .daca capul isi pastreaza sfericitatea sau pe rx in flexie la 30 grade.artoplastie cu proteza bipolara.artroplastie cu proteza totala necimentata. pentru a indeparta zona necrozata. Unii autori fac asa numitele osteotromii de flexie. zona de necroza iese de sub suprafata portanta. cu rolul de relansare a vascularizatiei la nivelul capului. Pauwels. care de obicei se situiaza pe partea superoanterioara a capului femural.artroplastia cu proteza bipolara. In stadiul III: . . daca este afectat si cotilul. daca capul pe CT este sferic si nu exista afectari ale cotilului. Este greu de efectuat.

In stadiul I si II se practica foraje. Pe imaginea din dreapta se vede controlul post interventie. . pe RMN. cu trefine de 8-12 mm. sub RxTV.

II/III complectate cu aport de grefe spongioase . introduse post foraj. Foraje in st. fie cu injectarea a 300 ml de maduva outoloaga.Forajele sunt completate de unii chirurgi: fie cu grefe de os spongios. centrifugata ( pe multiple foraje de 3 mm) Fie cu injectarea de proteine osteoinductoare Fie cu ciment acrilic.

Daca nu se intervenea in st. pacientul dezvolta o coxartroza .III evolutiv.II si la care s-au efectuat foraje a dezvoltat intr-un an o agravare a bolii.Pacient de 40 de ani care s-a prezentat initial cu o NACF st.

DAR CU DURERI LA NIVELUL REGIUNII INGHINALE.T. CU IRADIERE IN GENUNCHI. II SI CARE A FOST OPERAT CU PROTEZA BIPOLARA .PACIENT CU RADIOGRAFIE CVASINORMALA. LA CARE C. ARATA ST.

Este greu de efectuat. daca capul pe CT este sferic si nu exista afectari ale cotilului.artroplastie cu proteza totala. . zona de necroza iese de sub suprafata portanta. . In stadiul IV: . care de obicei se situiaza pe partea superoanterioara a capului femural. pentru a indeparta zona necrozata.daca capul isi pastreaza sfericitatea sau pe rx in flexie la 30 grade.artoplastie cu proteza bipolara.artroplastie cu proteza totala necimentata.Tratament chirurgical:IN STADIUL III . Unii autori fac asa numitele osteotromii de flexie. se poate face osteotomie de derotare (Sugioka): osteotomie intertrohanteriana cu o sectiune circulara a capsulei la insertia pe cotil si da fragmentului cervicocefalic o rotatie anterioara de 45 grade. . daca este afectat si cotilul.

II/III. LA CARE S-A PRACTICAT ARTROPLASTIE . varizare sau medializare cu scopul de a schimba raportul de forte . de revascularizatie a zonei subcondrale si in special antalgic. PENTRU O NACF ST. Azi nu se mai practica din mai multe motive: stopeaza evolutia artrozei o perioade de 7-10 ani dupa care modificarile repornesc eventualele artroplastii sunt mult mai dificile de efectuat din cauza medializarii COXARTROZA POST OSTEOTOMIE DE MEDIALIZARE IN URMA CU 5 ANI.: osteotomiile intertrohanteriene de valgizare.

OSTEOTOMIE DE FLEXIE LA UN PACIENT DE 32 ANI CU NACF ST II CARE DUPA 18 ANI A DEZVOLTAT O COXARTROZA .

OSTEOTOMIE DE FLEXIE BILATERALA LA UN BARBAT DE 27 ANI CU NACF ST. III. LA CARE DUPA 6 ANI S-A INTERVENIT PRIN ARTROPLASTIE CU PTNC .

LA INTERVAL DE 6 LUNI . IV OPERATA CU PTNC PE AMBELE SOLDURI.NACF ST.

artroplastie cu proteza totala necimentata. daca este afectat si cotilul si capul nu mai este sferic. .

COXARTROZA POST NACF ST. IV LA UN PACIENT DE 45 DE ANI: ARTROPLASTIE CU PTNC BILATERAL .

PROTEZA PARTIALA RESURFASAGE LA O NACF ST.II/III: CONTROL POSTOPERATOR .

IMPLANT RESURFASAGE LA O NACF ST. CONTROLUL LA 6 ANI DE LA INTERVENTIE (PROFIL SI FATA) . CONTROL LA 6 LUNI.II/III: CONTROL POSTOPERATOR: IN STANGA. IAR IN DREAPTA.

pierzand din coeziunea sa normala. . permitand deplasarea acesteia ( epifizioliza). nu mai fixeaza suficient de solid epifiza femurala.Epifizioliza femurala superioara = coxa vara esentiala= caracterizata prin: -aparitia in perioada prepubertala -constituirea unei deformatii a regiunii cervicocefalice a femurului -prezenta unei leziuni primare a cartilajului de conjugare a extremitatii superioare a femurului care.

o cadere pe un sold cu cu o leziune primara a cartilajului de conjugare. o miscare brusca.de derotare. poate duce la lezarea arterelor capsulare posterioare .Mecanismul de aparitie a epifiziolizei primare Schematic.

In acest caz .Vascularizatia epifizei superioare a capului femural provine in mare parte din vasele retinaculului postero-superior al sinovialei si care vin din partea profunda a sinovielei spre partea posterioara si craniala a colului femural. Orice deplasament epifizar duce la ruperea vaselor postero superioare. .epifiza se hraneste mai departe prin rarele anastomoze din retinacul inferior si artera ligamentului rotund.

robust mai exact greoi cu obezitate adipozogenitala limitata la trunchi bazin si radacina membrelor. Localizare: 2/3 din cazuri cu localizare la soldul stang. (50%). La 23% localizarea este bilaterala cu debut intre ele de cateva luni.Epifizioliza femurala superioara Etiologie: varsta 12-16 ani pt baieti si 10-14 ani pt fete sex: masculin mai frecvent lezat: 4/5 copii sunt de sex masculin. Simptomatologie: adolescent de sex masc. .

Anamneza evidentiaza prezenta unor episoade dureroase si usoara schiopatare in sapt premergatoare debutului. O radiografie efectuata acum este normala. Semnele clinice amintesc de o fractura de sold: membrul pelvin in rotatie externa si adductie. .Debut acut sau progresiv. Debut acut: durere accentuata si impotenta functionala completa care survine spontan sau dupa o miscare brusca sau dupa o cadere usoara. imposibil de miscat rapid si dureros.

Debut progresiv: mai frecvent si se exprima printr-o durere intr-un membru pelvin cu localizare la sold sau mai adesea la genunchi. dincolo de care rotatia externa concomitenta devine obligatorie. Obiectiv semnul clinic constant este limitarea rotatiei interne. in timp ce rotatia externa este mult mai ampla decit la soldul opus. si schiopatare. .Debut acut sau progresiv. (semnul Drehman). Flexia este posibila intr-un sector limitat.

In timpul mersului bolnavul incruciseaza membrele pelvine iar in pozitie de sezut. adductie si rotatie externa a membrului bolnav. incruciseaza gambele. Membrul pelvin bolnav este mai scurt.perioada de stare In perioada de stare la inspectie se constata o amiotrofie. . Semnul Trendelenburg este prezent.

LA AMBELE SOLDURI Pe radiografia din stanga se observa deplasarea in coxa valga a epifiziolizei. . mai rara.EXAMENUL RADIOGRAFIC SE FACE OBLIGATORIU DE FATA SI DE PROFIL. iar pe radiografia de profil se vede o epifizioliza care nu apare pe radiografia de fata.

diminuarea inaltimii semilunai epifizare. marginea superioara a colului. modificarea structurii metafizei colului al carui contur devine flou. . masurarea deplasarii epifizei masurarea unghiului de deplasare. sectioneaza numai o mica prelungire a epifizei (linia Klein). rectitudinea marginii superioare a colului care normal este concava.Examen radiografic largirea cartilajului de conjugare. dublu contur al marginii inferioare a colului. prelungita intern.

diminuarea inaltimii semilunei epifizare. rectitudinea marginii superioare a colului care normal este concava. Examen radiografic . Modificarea structurii metafizei colului al carui contur devine flou.largirea cartilajului de conjugare. dublu contur al marginii inferioare a colului.

prelungita intern. . Masurarea deplasarii epifizei Masurarea unghiului de deplasare. sectioneaza numai o mica prelungire a epifizei (linia Klein).Examen radiografic Marginea superioara a colului.

Examen radiografic Masurarea unghiului de deplasare. prin calcularea unghiului Southwich: pe incidenta de profil: Tangenta la suprafata metafizo-epifizara si axul femurului .

Examen radiografic . Unghiul de inclinare cervicodiafizar este normal inflexiunea producandu-se intre cap si col: coxa vara epifizara. pare scurtat. proiectandu-se pe umbra colului care din cauza rotatiei externe.Ex Rx este caracteristic: baza epifizei basculate are pe rx de fata un aspect eliptic.

.Tratament Tratament ortopedic: repaus la pat. tractiune la planul patului in pozitie de abductie si rotatie interna pina la disparitia durerii urmat apoi de deplasare fara sprijin pe membrul pelvin bolnav cu ajutorul carjelor sau a unor aparate cu sprijin pe ischion. Tratamentul este indicat numai in formele usoare de epifizioliza in care modificarile rx sunt minore sau nu apar.

si o flexiune a extremitatii superioare a femurului. sa previna o deplasare ulterioara sau sa reduca deplasarea initiala producand o sutura precoce a cartilajului de crestere. El isi propune sa imobilizeze. Cand deplasarea este sub 30 grade. fixare cu brose in snop. Cand deplasarea este mai mare se face reducere singerinda si fixare cu brose. antetorsiune. . Daca alunecarea este mai veche si stabilizata se face osteotomie de corectie: osteotomie intertrohanteriana de valgizare.Tratament Tratamentul chirugical de electie.

.Figure 2 : Les différentes phases du protocole de réduction progressive du déplcement épiphysaire par traction.

Tratament Urmareste sa previna sau sa corecteze deplasarea epiofizara. se permite sprijinul la 6 sapt. tratamentul este combinat: extensie al planul patului in abductie si rotatie extena fortata pana la disparitia durerilor (3-6 sapt). dupa care se intervine chirurgical fixandu-se alunecarea cu snop de brose sau suruburi. cu incarcare treptata. Post operator. .De cele mai multe ori.singurul element periculos al bolii .

Tratament .

Tratament Tratament Osteotomii etajate de corectie a unei coxa vara epiofizara intr-o epiofizioliza cronica si fixare cu brose infiletate .

poate duce la esecuri. prin necroza vasculara continuata cu cea osoasa .Complicatii Grabirea tratamentului. prin incercarea de reducere pe masa si fixare.

iar la 10% apare bilateral. -apare la unul din solduri.OSTEOCONROZA SOLDULUI Boala Leeg – Perthes – Calve’ Coxa plana Etiologie: 4/1 pt baieti intre 3-11 ani. . Doua perioade: una 3-6 ani si ala la 8-9 ani.

Ca urmare a ischemiei. Apare faza de revascularizatie cu refacea osului necrotic care incepe de la periferie. apare fractura si boala este manifesta clinic.Patogenie -initial are loc un episod ischemic de cauza necunoscuta care produce necroza avasculara a capului femural pe o zona . subcondrala nu rezista.( pana atunci a fost asimptomatica). nutrit de catre lichidul sinovial continua sa creasca. care daca rezista duce la vindecare fara descoperirea necrozei. osificarea encondrala a cartilajului epifizar si a cartilajului de crestere inceteaza temporar in timp ce cartilajul articular. . Daca zona in curs de remaniere. Pe Rx se vede o largire a spatiului articular si un nucleu de osificare mai mic la soldul afectat. din zona subcondrala.

Este exacerbata de activitate si calmata in repaus. -rotatia interna. Frecvent durerea incepe la nivelul genunchiului si poate sa persiste saptamini sau luni. flexia si abductia sunt limitate. . -semn Trendelenburg este pozitiv.Simptomatologie durere adesea moderata care mai mult jeneaza mersul. -atrofie usoara a musculaturii coapsei. decat il impiedica. -schiopatarea discreta totdeauna prezenta.

“in Perthes clinica nu este nimic. Faza 1: la nivelul capului femural. paralela cu suprafata subcondrala a epifizei femurale = semn patognomonic. La nivelul colului se obs largirea regiunii metafizare. radiologia este totul “(Mouchet). La nivelul acetabulului. O turtire a polului superior extern al capului si densificarea nucleului epifizar. asemanatoare cu o zgarietura de unghie. largirea interliniumului articular . apare o zona de transparenta.

Aspect de faza II .Faza 2: opacitate . mai ales daca este 3D sau se face impreuna cu arteriografia. fragmentare si turtirea nucleului epifizar. Tomografia poate furniza si ea aspecte ale bolii.

Faza 3: de vindecare: prezenta de neotesut osos. Acetabul modificat adaptat la capul femural lat si turtit. conturul exterior al nucleului epifizar devine din nou neregulat. Col larg si scurt. Aspect radiologic de Phertes in faza III (vindecare) .

Fr subcondrala este vizibila pe rx cu coapsa flectata la 30 grade. .Clasificare: Catterall 4 grupe: Grupa 1:numai partea anterioara a capului femuralk este afectata. Grupa 3: fractura subcondrala prinde si marginea laterala a epifizei Grupa 4: fractura prinde toata epifixa. Grupa 2: fractura subcondrala este vizibila pe Rx fata. Fractura este centrala si nu implica marginea laterala sau mediana a epifizei.

Salter si Thompson: grupa A: sub ½ din epifiza este implicata Grupa B: peste ½ epifiza implicata .

evolutie spre necroza partiala (grupa I si II Catteral) .Evolutie: influentata de factori Varsta la care apare boala: de obicei la copii sub 5 ani.evolutie abortiva. Momentul aplicarii tratamentului Evolutia congruentei articulare: .forma excentrata: cu evolutie nefavorabila daca nu se aplica metode de centrare . formele usoare sunt frecvente si rezultatele sunt bune cu durata de refacere scurta. in care semnele radiologice de debut dispar la cateva luni de la aplicarea tratamentului conservator. cu durata de reconstructie lunga si prognostic nefavorabil. .evolutie spre necroza totala a nucleului.forma spontan centrata: evoluiaza favorabil sub tratament cu rezultate bune . Intinderea si localizarea necrozei cu trei tipuri de evolutie: .

. cu incongruenta articulara care duce in timp la artroza.Evolutie: de 3-4 ani si daca este de grupa B aproape intotdeauna lasa o turtire a capului femural in forme de ciuperca sau de tampon de vagon.

PROGNOSTIC Exista cinci semne de risc: “head at risk” Semnul Gage: Apare ca o imagine clara pe partea laterala a epifizei insotite de modificari adiacente ale metafizei .

PROGNOSTIC excentrarea capului femural calcificari externe .

PROGNOSTIC leziuni metafizare starea cartilajului de conjugare .

. este un semn de prognostic bun. Revenirea la normal a spatiului cartilaginos ( evidentiat prin artrografie). absenta sau evolutia favorabila a excentrarii constituie elemente de prognostic bun.VALOAREA PROGNOSTICA A SEMNELOR RADIOLOGICE In stadiul precoce.

Prognostic nefavorabil cand este afectata mai mult de 1/3 din epifiza anterolaterala - - .VALOAREA PROGNOSTICA A SEMNELOR RADIOLOGICE Volumul necrozei si topografia colapsului epifizar influenteaza rezultatul astfel: Cu cat necroza este mai intinsa. cu atat evolutia este mai lunga si pericolul aparitiei deformatiei este mai mare.

Ea apare mai ales in formele intinse.largirea spatiului articular intern este data de ingrosarea cartilajului articular cotiloidian si femural . la copii peste 6-7 ani. in formele cu leziuni metafizare intinse.depasirea laterala a capului femural ( este proportionala cu largirea spatiului articular intern si marirea epifizei si a metafizei .VALOAREA PROGNOSTICA A SEMNELOR RADIOLOGICE Excentrarea epifizei este cel mai important element de prognostic. Excentrarea se evidentiaza prin masurari radiografice: .

care joaca un rol pimordial in refacerea epifizei (cotilul si epifiza se influenteaza reciproc in cursul dezvoltarii soldului).Tratament: principii Recentrarea soldului pentru a pastra congruenta cap – cotil. Pastrarea mobilitatii soldului care favorizeaza hranirea cartilajului articular. Descarcarea soldului in perioada cand epifiza este fragila si exista riscul tasarii. .

. Se folosesc aparate oropedice cu sprijin ischiatic care permit mersul fara sprijin pe membrul pelvin bolnav. El trebuie sa asigure repausul soldului in timpul soldului iritabil ca urmare a fracturii subcondrale. Tratamentul ortopedic: tratamentul de baza.Tratament: sa fie cat mai precoce si are ca scop obtinerea unui sold cat mai normal posibil. Durata lui este de ani pima la formarea noului sold congruent.

Tratamentul chirurgical: are ca SCOP ACOPERIREA INTEGRALA A CAPULUI FEMURAL. -osteotomii femurale de varizare si derotare care au ca scop pe de oparte centrarea capului femural si pe de alta parte revascularizatia lui. Ele sunt indicate in cazurile de osteocondrita cu cap excentric de fragmentare. -osteotomiile bazinului – tripla osteotomie Salter la copii sub 9 ani. - Chiari la copii peste 10 ani. -artroplastiile de sold cu PTNC pentru sechelele si fenomenele de coxartroza ce apar la tinerii adulti.

Tratamentul chirurgical

tripla osteotomie Salter la copii sub 9 ani

OSTEOTOMIE DE BAZIN CHIARI

la copil peste 9 ani

DISPLAZIE SPONDILO EPIFIZARA .

DISPLAZIE SPONDILO EPIFIZARA .

omogena cu contur regular.Osul din jur are o structura normala.CHIST OSOS SOLITAR simptomatologie saraca: fractura -Rx extremitate osoasa marita intoate lanurile ocupata de o arie clara.evolutie indelungata cu vindecare dupa fractura. .Inspre diafiza.tratamentaa. . chiuretaj si plombare cu grefe osoase. . bine delimitat cu aspect de fund de pahar. Cartilajul de crestere limiteaza intinderea chistului spre epifiza. perfect inchisa de o corticala subtire4 dar bine delimitata.

DISPLAZIA FIBROASA Jaffe – Lichtenstein -rara cu predilectie la adolescentii de sex feminin -Sunt descrise 3 forme: 1.. predominent la membrul pelvin. .sindromul Albright: displazie fibroasa oligoosoasa+ hiperpigmentare cutanata prin pete de melanina cu aspect de cafea cu lapte situate unilateral de partea leziunilor osoase + pubertate precoce cu aparitia caracterelor sexuale secundare. cuprinzand de preferinta reg proximala a femurului 2-forma monostica cu localizare predilecta la membrul pelvin 3.forma poliostica: cea mai frecventa: localizare unilaterala.

. semne cutanate si semne endocrine 1. asociate cu inegalitate de lungime a membrelor inferioare Fractura pe os patologic. Semne osoase: Tumefactia Durere cu caracter intermitent Incurbari diafizare. Daca localizarea este faciala poate aparea asimetria fetei.DISPLAZIA FIBROASA Jaffe – Lichtenstein Clinic:semne osoase . uneori exoftalmie sau infundarea globilor oculari.

. umeri. fata. “café au lait”. prin depunerea in exces a melaninei in celulele bazale ale epidermei. de dimensiuni variabile pe o piele normala. fese. Petele hiperpigmentare apar in formele poliostice si localizarea lor corespunde cu localizarile osoase.Examen clinic 2. Semne cutanate Arii cu pigmentare anormala. Localizarile mai frecvente sunt pe spate.

ce duce la micsorarea taliei. putand duce la inegalitate de lungime a membrelor inferioare. Semne endocrine: Crestere accelerata cu maturarea rapida a cartilajului de conjugare.Examen clinic 3. Tulburarile de crestere sunt neomogene. Pubertate precoce hipertiroidie .

erodand fata profunda a corticalei pe care o sufla si o subtiaza.cu numeroase insule cu os de neoformatie.Osteoliza pura. transparenta. Examen radiologic . cu aspect de filigran. Trabeculatia osului de neoformatie are o densitate variabila. Tesutul fibros se dezvolta centromedular. si chiar lobuli cartilaginosi.

Apar incurbari ale diafizelor. .Existenta unor mici insule calcificate denota prezenta unui tesut fibros. iar corticala se subtiaza dar nu exista reactie periostala. Cavitatea medulara se largeste.

.Existenta unor mici insule calcificate denota prezenta unui tesut fibros.

SCINTIGRAFIA OSASA POATE ARATA DACA DISPLAZIA FIBROASA ESTE OLIGO SAU POLIOSTICA RMN-UL ARATA FIDEL INTINDEREA LEZIUNILOR SI STAREA CORTICALEI .

Biologic : crestere moderata a fosfatazei alcaline Tratament: osteotomii de corectie si armare cu tije centromedulare +. .grefe osoase.

hidruxiprolinurie.BOALA PAGET =OSTEODISTROFIE CRONICA DEFORMANTA PROGRESIVA. apare intre 50-60 ani predominent la barbati.Rx: caracteristic si pune singur dg. . Ex laborator: fosfataza alcalina crescuta. fibrilar. vatuit sau scamosat. -localizare: vertebre si oasele lungiEx. -ca patogenie: vasculara. : os incurbat. Craniiul cu tabliile ingrosate.

Bolnavul merge dificil.) . Craniul se deformeaza si bombeaza.= semnul palariei ( bolnavul constata cu stupoare ca palaria pe care o purta devine mica. care cresc progresiv in intensitate si sunt intercalate de pusee cu caracter inflamator. Localizarea este evidenta la membrele inferioare unde tibia se incurbeaza in plan sagital iar femurul in plan frontal.Simptomatologie: . se incurbeaza si devine fragil=fractura. oboseste. Apar treptat deformari caracteristice: osul se hipertrofiaza global.debut lent cu dureri difuze aparute cu multi ani in urma.

. Osteosinteza fracturilor Tratamentul chirurgical la tineri pentru corectii osoase cu grefe spongioase pentru intarire dar care cu timpul se pagetizeaza. antialgice. Paleativ: radioterapie profunda in doze totale de 3000-5000 r. antinflamatorii.Tratament Tratament pentru oprirea bolii nu exista. Toate reduc si raresc puseele acute. calcitonina.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful

Master Your Semester with Scribd & The New York Times

Special offer: Get 4 months of Scribd and The New York Times for just $1.87 per week!

Master Your Semester with a Special Offer from Scribd & The New York Times