OSTEODISTROFII

OSTEONECROZELE ASEPTICE CHIST OSOS SOLITAR DISPLAZIA FIBROASA BOALA PAGET OSTEOPOROZA OSTEOLIZA CURS 9 DR. UNGURIANU SORIN

OSTEONECROZELE ASEPTICE
Necroza osoasa este o leziune importanta in patologia osteoarticulara si frecventa ei este explicata prin dispozitia pe care o au vasele osului. Etiopatogenie. -Cele mai frecvente necroze osoase aseptice sunt secundare suprimarii aportului sanguin intr-un segment osos. se clasifica in; ON aseptice de cauza cunoscuta ON aseptice idiopatice sau de cauza necunoscuta

Osteonecrozele aseptice de cauza cunoscuta:
ON de cauza traumatica:
- fractura astragal, scafoid carpian, colului femural, - luxatia traumatica a soldului ON de origine termica; gangrena unei extremitati dupa congelare sau arsura se insoteste si de necroza osoasa ON prin radiatii ionizante; rontghenterapie sau radiumterapie. Apar de obicei la nivelul maxilarului precum si la lucratorii care confectioneaza cadrane luminoase folosind substante radioactive.

ON cortizonica: apare dupa corticoterapie indelungata, iar clinic semne de artroza.

induratii subcutanate. surditate.simptomatologie care apare acut la cateva ore de la decomprimare prea rapida: durere.este interesata mai ales epifiza femurala . . Spatiul articular erste pensat in zona polara de presiune iar adesea apare si un osteofit de presiune.articulatiile interesate sunt in primul rand cea coxofemurala. . paralizii. vertije. genunchiul si articulatia tibiotarsiana. Tulburarile permanente se constata la scafandrii care au avut mai multe accidente acute de decompresiune si in final realizeaza un tabou clinic de artroze. imagine care traduce remanierea neregulata a tesutului osos necrozat de catre tesutul conjuctivovascular. .radiografiile arata semne de artroza: zone de transparenta crescute (geode) cu zone de condensare osoasa. hemoragii.Osteonecrozele aseptice din boala chesonierilor . apoi umarul.

Aceasta hemoglobina S are tendinta sa cristalizeze in mediul sarac de O2 si impreuma cu globulele rosii falciforme. . produc tromboza vasculara si necroza ischemica consecutiva. stare febrila. hiperbilirubinemie.drepanocitoza este responsabila de trombozele vasculare. . edritroblastoza medulara. semne neurologice. -clinic: artralgii cu pusee hemolitice. de infarctul osos.Osteonecrozele aseptice drepanocitare . pe prezenta celulelor falciforme si a hemoglobinei S. -localizarea in 80% este la nivelulu capului femural cu aspect rx de necroza idiopatica a capului femural. -diagnosticul de drepanocitoza se pune pe baza semnelor de laborator care evidentiaza semnele hemolizei: reticulocitoza sangiuna.se intilneste la persoanele de rasa neagra. dureri abdominale ( marturie a unui infarct abdominal).

ON aseptica idiopatica a adultului .Osteonecrozele aseptice de cauza necunoscuta ON aseptice a semilunarului: Boala KIENBOCK ON aseptice idiopatice ale copilului si adolescentului.Boala CHANDLER .

Sindrom refex Leriche ce apare in urma traumatismului Infarct osos Hulten arata ca necroza apare la persoanele care sufera o scurtare a cubitusului.ON aseptice a semilunarului: Boala KIENBOCK -boala apare intre 18-30 ani la bolnavi de sex masculin care au meserii manuale ce ii expun la microtraumatisme frecvente. -patogenie: ruptura vaselor nutritive prin lezarea ligamentelor. -clinic: durere vie in dreptul semilunarului si care se accentuiaza la presiune. . sau alteori un scafoid condensat si redus ca dimnesiune. edem al regiunii dorsale a pumnului. . Impotenta functionala.RX: os semilunar turtit cu pete de condensare alternind cu pete de liza. luxatii a semilunarului sau a altui os al pumnului. sau in urma unei fracturi.

Swanson extirpa semuilunarul si punea in locul lui o proteza din silastic. in cazul necrozei de semilunar practica sectionarea ligamentului inelar anterior al carpului ( tunelul carpian) cu remisia durerilor. Persson propune alungirea cubitusului. Sectiona osul mare la mijloc si il deplasa in locul semilunarului la care mai adauga grefe spongioase pentru a umple golurile. Codega.Tratament imobilizare 3-4 sapt apoi kineto si fizioterapie. Graner practica artrodeza intracarpiana: extirpa scafoidul fragmentat si necrozat. Saffar extirpa semilunarul si aducea in locul lui pisiformul. .

.ON aseptice idiopatice ale copilului si adolescentului Aceasta denumire cuprinde grupe de afectiuni osteorticulare care apar in perioada de crestere la copil si adolescent si care se caracterizeaza morfologic prin leziuni de necroza osoasa de origine ischemica. ceea ce creiaza confuzia de leziune inflamatorie . De aceea mai corect trebuie denumite osteocondroze. Ele sunt cunoscute in patogenie sub denumirea de osteocondrite.

boala a II a Kohler: epifizita capului humeral. leziuni de necroza ischemica ai nucleilor ososi ai oaselor spongioase scurte: scafoidita tarsiana: boala I Kohler. genunchiului. epifizita capului radial. ale segmentelor articulare. Boala Scheuermann ( osteocondroza coloanei vertebrale) 2. leziuni necrotice partiale. leziuni necrotice ale apofizelor de insertie musculara: apofizita tibiala apofizita calcaneana apofizita celui de-al V metatarsian 4. modificari in forma si consistenta nucleilor de osificare a oaselor lungi: bolala Leeg Calve Perthes. cuneiforme. necroza semilunarului necroza cuneiformului necroza sesamoidelor 3. osteocondroza disecanta a soldului.osteocondroze 1. Boala Scheuermann este tratata in cadrul cursului de Deviatii ale coloanei. .

fizioterapie antiinflamatorie. analgetice. -Dg. TBC pubian: examenele de laborator fac dif. Cu osteita. -RX: largire a spatiului pubian. dureri in regiunea pubiana. -clinic: impotenta functionala evidenta. cu condensare neuniforma a ramurilor osoase. . Dif.Osteocondroza pubelui. -Tratament: repaus la pat. Boala Burman -apare la tineri (14 – 17 ani) de obicei dupa accidente de sport.

anabolizante. Impotenta functioanala= schipatat la mers. Durerile sunt mai vii cand copilul sta pe scaun.Osteocondroza ischiopubiana: boala Van Neck – Odelberg . antialgice. .dif. vitamine. dintate cu structura neomogena. cu spatiu ramas in care capetele osoase sunt neregulate.RX.la copil intre 4 -14 ani. -DG. calciu. de osteomielita. -clinic: dureri difuze acentuate de presiune la unirea ischionului cu pubisul. . tuberculoza -Tratamentul consta din repaus la pat 3-4 sapt. intarziere in sudarea celor doua oase. iar uneori iradiaza in articulatia soldului.

dupa accidente de sport. Tratata initial ca o entorsa de gernunchi. Boala Konig debut in adolescenta. la baieti mai des. se decapeaza si apare ca un corp liber intraarticular. .Osteocondrita disecanta a genunchiului. -clinic. -este o ischemie partiala a vascularizatiei subcondrale a cartilajului condilului femural intern. imita o entorsa de genunchi sau o ruptura de menisc intern. care cu timpul se necrozeaza.

Poate decela un corp liber articular. RMN sau CT pot arata profunzimea necrozei si suprafata ei. sau o zona de eroziune la nivelul suprafetei portante a condilului femural intern. -ex. artroscopia . Boala Konig --RX.Osteocondrita disecanta a genunchiului.

STADIILE NECROZEI DIN MALADIA KONIG artroscopic .

IV explorata artroscopic .Leziune de st.

TRATAMENT CHIRURGICAL (mozaico plastie) .

controlul artroscopic la o luna si 6 luni .TRATAMENT CHIRURGICAL PRIN MOZAICOPLASTIE: in dreapta sus timpii operatori. iar in dreapta jos.

la care corpul liber intraraticular a putut fi repus la loc si fixat cu un surub: in dreapta controlul RMN post operator .TRATAMENT: Konig st.IV.

la care nu s-a putut fixa corpul liber articular mare.si care nu a putut beneficia nici de mozaicoplastie .. de cca 2/3 cm. IV.Konig st.

cu corp liber articular . IV.Konig st.

IV. cu corp liber articular mare la care s-a practicat artroplastie cu proteza partiala unicompartimentala .Konig st.

Osteonecroza apofizei debut la baieti in special la tibiale. iar alteori o fragmentare a apofizei sau marirea ei de volum. dar reapare la efort. cu Schlatter mers schiopatat. Osteonecroza apofizei . de obicei dupa Apofizita tibiala Osgoodaccidente de sport. cu durere vie sub genunchi. -durere vie la apasarea epifizei. 10-14 ani. care dispare in repaus la citeva zile. -Rx. pune in evidenta o marire a spatiului intre apofiza si tibie.

Apofizita tibiala Osgood.Schlatter . se intervine chirurgical fixandu-se cu unul doua suruburi. antiinflamatoare local si peros si interzicerea sporturilor pana la terminarea cresterii (1618 ani).Tratametul consta in repaus. Uneori daca apofiza aluneca. gheta local.

. -clinic debut fara cauza aparenta sau la un traumatism minor.. Simptomele clinice pot disparera dupa citeva saptamani. de forma biconcava.Kohler -apare rar la baieti 3-8 ani -de obicei este interesat un singur picior. Structura osului este modifivata: condensare. Durerea apare numai in timpul mersului la inceput. -RX.Osteonecroza scafoidului tarsian. redus la un sfert din volumul osului normal. dar cand apare bilateral leziunea nu se gaseste in acelasi stadiu clinic. luni sau chiar ani. dintate. in vreme ce celelalte oase ale piciorului au aspect normal. este totul. Urmate de talonete. dupa care copilul merfge schiopatat sprijinindu-se mai mult pe marginea externa a piciorului. aparate ghipsate de mess cu bolta plantara mulata pt 3-4 sapt. Daca exista forme rebele. Nucleul scafoidului este mic. ceea ce face ca somnul copilului sa fie agitat si adesea sa planga. cu marginile neregulate. dar mai tarziu apare si in timpul noptii. -Tratamentul este conservator: sustinator de bolta plantara. Scafoidul este modificat. turtit anteroposterior. -evolutie benigna mergand spre vindecare.

-clinic. antiiflamatorii. uneori fragmentat cu margini zimtate. -boala apare mai frecvent la baieti de 8-14 ani in general bine dezvoltati. ridicatul pe varfurile picioarelor. Adesea in anamneza se mentioneaza existenta unor momente de eforturi musculare intense. Cert se pune pe rx. ce apare mai intens la sarituri. mai puternica la palparea calcaneului si schiopatare. -RX. -evolutie benigna -tratament: ridicarea tocului incaltamintei cu 1-2 cm. durere. -dg. sau aplicarea unei talonete.Osteonecroza apofizei calcaneului Boala Sever -Sever a aratat ca boala se datoreaza unei tractiuni musculare excesive asupra apofizei calcaneene. antialgice. necroza a nucleului apofizar cu condensare accentuata. intrerupera sportului pina ca terminarea cresterii. urcatul scarilor. .

luni. -frecventa mai mare la dansatori si la croitorerse ce folosesc masina de cusut.Osteonecroza capului metatarsienului II Maladie KohlerII -mai frecventa la fete 12-20 ani si intereseaza capul metatars II. Uneori pe fata dorsala aantepiciorului apare o tumefactie. mersul este schiopatat. dureri care se acutizeaza la sprijinul pwe antepicor si la urcatul scarilor. Din cauza durerilor. pacientul calcand pe marginea externa. mai rar III si cu totul exceptional pe IV. Dupa un timp. durerile dispar si reapar dupa ani odatra cu instalarea artrozei. . Afectiunea se intalneste mai frecvent la cazurile la care metatarsianul II este mai lung. -clinic: debut insidios prin dureri la miovelul capatelor metatarsienelor II si III.

. determinata de un nevrom situat pe fata plantara a antepiciorului in dreptul capului meta IV si care da dureri paroxistice. -modelarea capului artrozic. . in perioada de stare capul metatarsianului apare turtit largit cu spatiu articular mai mare. rezectia bazei metatarsianului respectiv pentru a scurta osul si a scoate de sub presiune capul acestuia. Gipsat cu bolta plantara mulata. -In cazul in care nu se obtine o ameliorare evidenta se poate intervenii chirurgical.: in primul rand cu boala Morton.. practicandu-se op.cu artropatia diabetica -Tratament: incaltaminte cu taloneta cu sustinator retrocapital. Mau. Dif. capul afectat al metaII este situat sub linia orizontala care trece prin extremitatea capetelor metatarsienelor I si III -Dg. Pe masura ce leziunile avanseaza apare constant un semn: semnul Axhausen: largirea metafizei si a portiunii alaturate a diafizei. -Pe Rx.Osteonecroza capului metatarsienului II Maladie KohlerII -RX. In formele acute dureroase se poate aplica ap.

Osteonecroza idiopatica a capului femural Necroza aseptica idiopatica a capului femural Boala Chandler Etiologie: intre 40-60 ani la barbati 4/1 fata de femei. la reluarea mersului. de asemenea. Debutul dureros poate sa fie brusc. dupa un repaus mai indelungat. dar de multe ori durerea debuteaza insidios cu accentuarea ei in prima jumatate a noptii. Simptomatologie: -dureri la nivelul soldului cu iradiere in genunchi sau pe fata interma a coapsei in special in timpul mersului. primii pesi sunt durerosi si se insotesc si de schiopatare. -Mersul este schiopatat . Este adesea bilaterala da la inceput sau devine secundar in proportie de 30%.

Necroza aseptica idiopatica a capului femural Etiologie: intre 40-60 ani la barbati 4/1 fata de femei. primii pasi sunt durerosi si se insotesc si de schiopatare. -Mersul este schiopatat . Debutul dureros poate sa fie brusc. la reluarea mersului. dar de multe ori durerea debuteaza insidios cu accentuarea ei in prima jumatate a noptii. Este adesea bilaterala da la inceput sau devine secundar in proportie de 30%. de asemenea. Simptomatologie: -dureri la nivelul soldului cu iradiere in genunchi sau pe fata interma a coapsei in special in timpul mersului. dupa un repaus mai indelungat.

stadiul II: (condensare): stadiul III: (sechestrare si infundare): stadiul IV:(artroza): .Examen Radiologic 4 stadii: stadiul I (necroza). Radiografia este normala .

Examen Radiologic STADIUL I: Radiografie normala Clinic. de repaus. dar care reapare la efort. . dureri la nivelul regiunii inghinale ce iradiaza in genunchi. calmata de antiinflamarorii.

cu concavitatea orientata in sus. care marcheaza limita inferioara a zonei necrozate. .stadiul II: (condensare): densificarea capului femural la polul superior si care prezinta la partea ei inferioara o banda opaca in forma de semiluna.Examen Radiologic .

redusa uneori la un mic defect al capului femural. de profil a soldului. turtirea segmentara a polului superior al capului femural. dercalajul de nivel al suprafetei capului care intrerupe brusc conturul rotunjit al acestuia si marcheaza zona necrozata de zona vie. Imaginea de coaja de ou apare evidenta pe rx.1. aspectul de coaja de ou: linie clara situata sub corticala pe care o separa de osul subiacent. 3. 2. stadiul II: (condensare): infundarea zonei necrozate care apare mai tarziu dar este mai caracteristica si care se prezinta sub 3 aspecte: .

La aceste semne pozitive trebuie adaugate cele trei stadiul III: (sechestrare si infundare): semne negative: -lipsa alterarii cotilului -lipsa pensarii interliniumului articular -lipsa osteofitozei. .Banda clara care delimiteaza o lentila osoasa care apoi este fragnetata si infundata si care cu timpul se resoarbe ajungand la o amputare a capului inpartea superioara.

stadiul III: (sechestrare si infundare): .

stadiul IV:(artroza): capul femural este turtit. neregulat. Cotilul nu se mai adapteaza la presiuni si conturul capului incepe sa se deformeze. Cu timpul semnele radiologice negative se pozitiveaza si apare coxartroza. .

fata cu membrul pelvin rotat intern . Rx trebuie facut pe mai multe incidente pentru a se vedea marimea zonei de necroza: . .flexia a coapsei pe bazin la 30 si 45 grade ( pt a vedea sfericitatea capului si daca zona de necroza iese de pe suprafata portanta).EXAMENE PARACLINICE Examen radiologic Dg.profil .

II: rgf de fata (jos) rgf profil (dr sus) rgf la 30 grade (dr jos) .Examen radiologic la o NACF st.

mult mai utila pentru ca poate pune dg de necroza in stadiu incipient in care rx nu deceleaza modificari ale capului femural. .EXAMENE PARACLINICE Examen computer tomograf: .arata modificarile care apar in stadiul II sau III oferind indicatii asupra structurii cotilului ( are rol in orientarea tipului de artroplastie de sold) Scintigrafia medulara cu Tehnetiu 99 este in masura sa ne informeze precoce asupra aparitiei necrozei ( este pozitiva la 24 ore dupa ischemie). .

NACF st.II pe CT

Examen RMN stanga NACF st.II, dreapta NACF st.III

Examen RMN stanga = normal, dreapta= NACF st.II

Este greu de efectuat. In stadiul IV: .artroplastia cu proteza bipolara. cu rolul de relansare a vascularizatiei la nivelul capului. pentru a indeparta zona necrozata. Unii autori fac asa numitele osteotromii de flexie.artoplastie cu proteza bipolara.TRATAMENT Tratament numai chirurgical: In stadiul I: foraje In stadiul II: .artroplastie cu proteza totala. se poate face osteotomie de derotare (Sugioka): osteotomie intertrohanteriana cu o sectiune circulara a capsulei la insertia pe cotil si da fragmentului cervicocefalic o rotatie anterioara de 45 grade.. . zona de necroza iese de sub suprafata portanta.artroplastie cu proteza totala necimentata. In stadiul III: . Pauwels. daca este afectat si cotilul. . daca capul pe CT este sferic si nu exista afectari ale cotilului.daca capul isi pastreaza sfericitatea sau pe rx in flexie la 30 grade. . care de obicei se situiaza pe partea superoanterioara a capului femural.osteotomie de medializare. .

sub RxTV. Pe imaginea din dreapta se vede controlul post interventie. . cu trefine de 8-12 mm.In stadiul I si II se practica foraje. pe RMN.

Forajele sunt completate de unii chirurgi: fie cu grefe de os spongios.II/III complectate cu aport de grefe spongioase . introduse post foraj. fie cu injectarea a 300 ml de maduva outoloaga. Foraje in st. centrifugata ( pe multiple foraje de 3 mm) Fie cu injectarea de proteine osteoinductoare Fie cu ciment acrilic.

pacientul dezvolta o coxartroza .II si la care s-au efectuat foraje a dezvoltat intr-un an o agravare a bolii.III evolutiv. Daca nu se intervenea in st.Pacient de 40 de ani care s-a prezentat initial cu o NACF st.

T. DAR CU DURERI LA NIVELUL REGIUNII INGHINALE. LA CARE C. II SI CARE A FOST OPERAT CU PROTEZA BIPOLARA .PACIENT CU RADIOGRAFIE CVASINORMALA. CU IRADIERE IN GENUNCHI. ARATA ST.

daca capul pe CT este sferic si nu exista afectari ale cotilului. pentru a indeparta zona necrozata. .artoplastie cu proteza bipolara. .Tratament chirurgical:IN STADIUL III . daca este afectat si cotilul.artroplastie cu proteza totala necimentata. care de obicei se situiaza pe partea superoanterioara a capului femural. Unii autori fac asa numitele osteotromii de flexie.daca capul isi pastreaza sfericitatea sau pe rx in flexie la 30 grade. se poate face osteotomie de derotare (Sugioka): osteotomie intertrohanteriana cu o sectiune circulara a capsulei la insertia pe cotil si da fragmentului cervicocefalic o rotatie anterioara de 45 grade.artroplastie cu proteza totala. Este greu de efectuat. In stadiul IV: . zona de necroza iese de sub suprafata portanta. .

: osteotomiile intertrohanteriene de valgizare. LA CARE S-A PRACTICAT ARTROPLASTIE . de revascularizatie a zonei subcondrale si in special antalgic. Azi nu se mai practica din mai multe motive: stopeaza evolutia artrozei o perioade de 7-10 ani dupa care modificarile repornesc eventualele artroplastii sunt mult mai dificile de efectuat din cauza medializarii COXARTROZA POST OSTEOTOMIE DE MEDIALIZARE IN URMA CU 5 ANI. varizare sau medializare cu scopul de a schimba raportul de forte .II/III. PENTRU O NACF ST.

OSTEOTOMIE DE FLEXIE LA UN PACIENT DE 32 ANI CU NACF ST II CARE DUPA 18 ANI A DEZVOLTAT O COXARTROZA .

LA CARE DUPA 6 ANI S-A INTERVENIT PRIN ARTROPLASTIE CU PTNC .OSTEOTOMIE DE FLEXIE BILATERALA LA UN BARBAT DE 27 ANI CU NACF ST. III.

LA INTERVAL DE 6 LUNI .NACF ST. IV OPERATA CU PTNC PE AMBELE SOLDURI.

. daca este afectat si cotilul si capul nu mai este sferic.artroplastie cu proteza totala necimentata.

IV LA UN PACIENT DE 45 DE ANI: ARTROPLASTIE CU PTNC BILATERAL .COXARTROZA POST NACF ST.

II/III: CONTROL POSTOPERATOR .PROTEZA PARTIALA RESURFASAGE LA O NACF ST.

CONTROLUL LA 6 ANI DE LA INTERVENTIE (PROFIL SI FATA) . IAR IN DREAPTA. CONTROL LA 6 LUNI.IMPLANT RESURFASAGE LA O NACF ST.II/III: CONTROL POSTOPERATOR: IN STANGA.

Epifizioliza femurala superioara = coxa vara esentiala= caracterizata prin: -aparitia in perioada prepubertala -constituirea unei deformatii a regiunii cervicocefalice a femurului -prezenta unei leziuni primare a cartilajului de conjugare a extremitatii superioare a femurului care. permitand deplasarea acesteia ( epifizioliza). . nu mai fixeaza suficient de solid epifiza femurala. pierzand din coeziunea sa normala.

Mecanismul de aparitie a epifiziolizei primare Schematic. o cadere pe un sold cu cu o leziune primara a cartilajului de conjugare.de derotare. o miscare brusca. poate duce la lezarea arterelor capsulare posterioare .

Vascularizatia epifizei superioare a capului femural provine in mare parte din vasele retinaculului postero-superior al sinovialei si care vin din partea profunda a sinovielei spre partea posterioara si craniala a colului femural. . In acest caz . Orice deplasament epifizar duce la ruperea vaselor postero superioare.epifiza se hraneste mai departe prin rarele anastomoze din retinacul inferior si artera ligamentului rotund.

(50%). Localizare: 2/3 din cazuri cu localizare la soldul stang.Epifizioliza femurala superioara Etiologie: varsta 12-16 ani pt baieti si 10-14 ani pt fete sex: masculin mai frecvent lezat: 4/5 copii sunt de sex masculin. robust mai exact greoi cu obezitate adipozogenitala limitata la trunchi bazin si radacina membrelor. La 23% localizarea este bilaterala cu debut intre ele de cateva luni. Simptomatologie: adolescent de sex masc. .

O radiografie efectuata acum este normala. Anamneza evidentiaza prezenta unor episoade dureroase si usoara schiopatare in sapt premergatoare debutului. Semnele clinice amintesc de o fractura de sold: membrul pelvin in rotatie externa si adductie. imposibil de miscat rapid si dureros. Debut acut: durere accentuata si impotenta functionala completa care survine spontan sau dupa o miscare brusca sau dupa o cadere usoara.Debut acut sau progresiv. .

Debut acut sau progresiv. in timp ce rotatia externa este mult mai ampla decit la soldul opus. . Debut progresiv: mai frecvent si se exprima printr-o durere intr-un membru pelvin cu localizare la sold sau mai adesea la genunchi. si schiopatare. Flexia este posibila intr-un sector limitat. (semnul Drehman). Obiectiv semnul clinic constant este limitarea rotatiei interne. dincolo de care rotatia externa concomitenta devine obligatorie.

adductie si rotatie externa a membrului bolnav.perioada de stare In perioada de stare la inspectie se constata o amiotrofie. In timpul mersului bolnavul incruciseaza membrele pelvine iar in pozitie de sezut. Membrul pelvin bolnav este mai scurt. incruciseaza gambele. Semnul Trendelenburg este prezent. .

mai rara. LA AMBELE SOLDURI Pe radiografia din stanga se observa deplasarea in coxa valga a epifiziolizei.EXAMENUL RADIOGRAFIC SE FACE OBLIGATORIU DE FATA SI DE PROFIL. iar pe radiografia de profil se vede o epifizioliza care nu apare pe radiografia de fata. .

prelungita intern.Examen radiografic largirea cartilajului de conjugare. . sectioneaza numai o mica prelungire a epifizei (linia Klein). dublu contur al marginii inferioare a colului. modificarea structurii metafizei colului al carui contur devine flou. rectitudinea marginii superioare a colului care normal este concava. masurarea deplasarii epifizei masurarea unghiului de deplasare. diminuarea inaltimii semilunai epifizare. marginea superioara a colului.

diminuarea inaltimii semilunei epifizare.largirea cartilajului de conjugare. Examen radiografic . Modificarea structurii metafizei colului al carui contur devine flou. dublu contur al marginii inferioare a colului. rectitudinea marginii superioare a colului care normal este concava.

Examen radiografic Marginea superioara a colului. . sectioneaza numai o mica prelungire a epifizei (linia Klein). Masurarea deplasarii epifizei Masurarea unghiului de deplasare. prelungita intern.

Examen radiografic Masurarea unghiului de deplasare. prin calcularea unghiului Southwich: pe incidenta de profil: Tangenta la suprafata metafizo-epifizara si axul femurului .

pare scurtat.Ex Rx este caracteristic: baza epifizei basculate are pe rx de fata un aspect eliptic. Examen radiografic . Unghiul de inclinare cervicodiafizar este normal inflexiunea producandu-se intre cap si col: coxa vara epifizara. proiectandu-se pe umbra colului care din cauza rotatiei externe.

.Tratament Tratament ortopedic: repaus la pat. Tratamentul este indicat numai in formele usoare de epifizioliza in care modificarile rx sunt minore sau nu apar. tractiune la planul patului in pozitie de abductie si rotatie interna pina la disparitia durerii urmat apoi de deplasare fara sprijin pe membrul pelvin bolnav cu ajutorul carjelor sau a unor aparate cu sprijin pe ischion.

Cand deplasarea este sub 30 grade. . Cand deplasarea este mai mare se face reducere singerinda si fixare cu brose.si o flexiune a extremitatii superioare a femurului. El isi propune sa imobilizeze. fixare cu brose in snop. antetorsiune.Tratament Tratamentul chirugical de electie. Daca alunecarea este mai veche si stabilizata se face osteotomie de corectie: osteotomie intertrohanteriana de valgizare. sa previna o deplasare ulterioara sau sa reduca deplasarea initiala producand o sutura precoce a cartilajului de crestere.

.Figure 2 : Les différentes phases du protocole de réduction progressive du déplcement épiphysaire par traction.

. cu incarcare treptata. tratamentul este combinat: extensie al planul patului in abductie si rotatie extena fortata pana la disparitia durerilor (3-6 sapt). dupa care se intervine chirurgical fixandu-se alunecarea cu snop de brose sau suruburi. Post operator.singurul element periculos al bolii . Tratament Urmareste sa previna sau sa corecteze deplasarea epiofizara.De cele mai multe ori. se permite sprijinul la 6 sapt.

Tratament .

Tratament Tratament Osteotomii etajate de corectie a unei coxa vara epiofizara intr-o epiofizioliza cronica si fixare cu brose infiletate .

prin incercarea de reducere pe masa si fixare.Complicatii Grabirea tratamentului. prin necroza vasculara continuata cu cea osoasa . poate duce la esecuri.

. -apare la unul din solduri.OSTEOCONROZA SOLDULUI Boala Leeg – Perthes – Calve’ Coxa plana Etiologie: 4/1 pt baieti intre 3-11 ani. Doua perioade: una 3-6 ani si ala la 8-9 ani. iar la 10% apare bilateral.

apare fractura si boala este manifesta clinic. nutrit de catre lichidul sinovial continua sa creasca.Patogenie -initial are loc un episod ischemic de cauza necunoscuta care produce necroza avasculara a capului femural pe o zona . . Apare faza de revascularizatie cu refacea osului necrotic care incepe de la periferie. subcondrala nu rezista. Daca zona in curs de remaniere. osificarea encondrala a cartilajului epifizar si a cartilajului de crestere inceteaza temporar in timp ce cartilajul articular.( pana atunci a fost asimptomatica). Pe Rx se vede o largire a spatiului articular si un nucleu de osificare mai mic la soldul afectat. din zona subcondrala. Ca urmare a ischemiei. care daca rezista duce la vindecare fara descoperirea necrozei.

Simptomatologie durere adesea moderata care mai mult jeneaza mersul. -schiopatarea discreta totdeauna prezenta. -rotatia interna. decat il impiedica. Este exacerbata de activitate si calmata in repaus. . flexia si abductia sunt limitate. Frecvent durerea incepe la nivelul genunchiului si poate sa persiste saptamini sau luni. -semn Trendelenburg este pozitiv. -atrofie usoara a musculaturii coapsei.

paralela cu suprafata subcondrala a epifizei femurale = semn patognomonic. largirea interliniumului articular . apare o zona de transparenta. Faza 1: la nivelul capului femural. radiologia este totul “(Mouchet). O turtire a polului superior extern al capului si densificarea nucleului epifizar.“in Perthes clinica nu este nimic. La nivelul acetabulului. La nivelul colului se obs largirea regiunii metafizare. asemanatoare cu o zgarietura de unghie.

Faza 2: opacitate . mai ales daca este 3D sau se face impreuna cu arteriografia. fragmentare si turtirea nucleului epifizar. Aspect de faza II . Tomografia poate furniza si ea aspecte ale bolii.

Faza 3: de vindecare: prezenta de neotesut osos. conturul exterior al nucleului epifizar devine din nou neregulat. Col larg si scurt. Acetabul modificat adaptat la capul femural lat si turtit. Aspect radiologic de Phertes in faza III (vindecare) .

Clasificare: Catterall 4 grupe: Grupa 1:numai partea anterioara a capului femuralk este afectata. . Fractura este centrala si nu implica marginea laterala sau mediana a epifizei. Grupa 3: fractura subcondrala prinde si marginea laterala a epifizei Grupa 4: fractura prinde toata epifixa. Grupa 2: fractura subcondrala este vizibila pe Rx fata. Fr subcondrala este vizibila pe rx cu coapsa flectata la 30 grade.

Salter si Thompson: grupa A: sub ½ din epifiza este implicata Grupa B: peste ½ epifiza implicata .

evolutie abortiva.forma excentrata: cu evolutie nefavorabila daca nu se aplica metode de centrare . Momentul aplicarii tratamentului Evolutia congruentei articulare: . . formele usoare sunt frecvente si rezultatele sunt bune cu durata de refacere scurta. cu durata de reconstructie lunga si prognostic nefavorabil.evolutie spre necroza totala a nucleului. Intinderea si localizarea necrozei cu trei tipuri de evolutie: .Evolutie: influentata de factori Varsta la care apare boala: de obicei la copii sub 5 ani. in care semnele radiologice de debut dispar la cateva luni de la aplicarea tratamentului conservator.evolutie spre necroza partiala (grupa I si II Catteral) .forma spontan centrata: evoluiaza favorabil sub tratament cu rezultate bune .

Evolutie: de 3-4 ani si daca este de grupa B aproape intotdeauna lasa o turtire a capului femural in forme de ciuperca sau de tampon de vagon. cu incongruenta articulara care duce in timp la artroza. .

PROGNOSTIC Exista cinci semne de risc: “head at risk” Semnul Gage: Apare ca o imagine clara pe partea laterala a epifizei insotite de modificari adiacente ale metafizei .

PROGNOSTIC excentrarea capului femural calcificari externe .

PROGNOSTIC leziuni metafizare starea cartilajului de conjugare .

.VALOAREA PROGNOSTICA A SEMNELOR RADIOLOGICE In stadiul precoce. Revenirea la normal a spatiului cartilaginos ( evidentiat prin artrografie). absenta sau evolutia favorabila a excentrarii constituie elemente de prognostic bun. este un semn de prognostic bun.

Prognostic nefavorabil cand este afectata mai mult de 1/3 din epifiza anterolaterala - - . cu atat evolutia este mai lunga si pericolul aparitiei deformatiei este mai mare.VALOAREA PROGNOSTICA A SEMNELOR RADIOLOGICE Volumul necrozei si topografia colapsului epifizar influenteaza rezultatul astfel: Cu cat necroza este mai intinsa.

VALOAREA PROGNOSTICA A SEMNELOR RADIOLOGICE Excentrarea epifizei este cel mai important element de prognostic. in formele cu leziuni metafizare intinse. la copii peste 6-7 ani.depasirea laterala a capului femural ( este proportionala cu largirea spatiului articular intern si marirea epifizei si a metafizei . Ea apare mai ales in formele intinse. Excentrarea se evidentiaza prin masurari radiografice: .largirea spatiului articular intern este data de ingrosarea cartilajului articular cotiloidian si femural .

.Tratament: principii Recentrarea soldului pentru a pastra congruenta cap – cotil. Pastrarea mobilitatii soldului care favorizeaza hranirea cartilajului articular. care joaca un rol pimordial in refacerea epifizei (cotilul si epifiza se influenteaza reciproc in cursul dezvoltarii soldului). Descarcarea soldului in perioada cand epifiza este fragila si exista riscul tasarii.

. Se folosesc aparate oropedice cu sprijin ischiatic care permit mersul fara sprijin pe membrul pelvin bolnav. Tratamentul ortopedic: tratamentul de baza. Durata lui este de ani pima la formarea noului sold congruent.Tratament: sa fie cat mai precoce si are ca scop obtinerea unui sold cat mai normal posibil. El trebuie sa asigure repausul soldului in timpul soldului iritabil ca urmare a fracturii subcondrale.

Tratamentul chirurgical: are ca SCOP ACOPERIREA INTEGRALA A CAPULUI FEMURAL. -osteotomii femurale de varizare si derotare care au ca scop pe de oparte centrarea capului femural si pe de alta parte revascularizatia lui. Ele sunt indicate in cazurile de osteocondrita cu cap excentric de fragmentare. -osteotomiile bazinului – tripla osteotomie Salter la copii sub 9 ani. - Chiari la copii peste 10 ani. -artroplastiile de sold cu PTNC pentru sechelele si fenomenele de coxartroza ce apar la tinerii adulti.

Tratamentul chirurgical

tripla osteotomie Salter la copii sub 9 ani

OSTEOTOMIE DE BAZIN CHIARI

la copil peste 9 ani

DISPLAZIE SPONDILO EPIFIZARA .

DISPLAZIE SPONDILO EPIFIZARA .

. . Cartilajul de crestere limiteaza intinderea chistului spre epifiza. omogena cu contur regular.evolutie indelungata cu vindecare dupa fractura. bine delimitat cu aspect de fund de pahar. chiuretaj si plombare cu grefe osoase.Inspre diafiza.CHIST OSOS SOLITAR simptomatologie saraca: fractura -Rx extremitate osoasa marita intoate lanurile ocupata de o arie clara.Osul din jur are o structura normala. . perfect inchisa de o corticala subtire4 dar bine delimitata.tratamentaa.

sindromul Albright: displazie fibroasa oligoosoasa+ hiperpigmentare cutanata prin pete de melanina cu aspect de cafea cu lapte situate unilateral de partea leziunilor osoase + pubertate precoce cu aparitia caracterelor sexuale secundare..DISPLAZIA FIBROASA Jaffe – Lichtenstein -rara cu predilectie la adolescentii de sex feminin -Sunt descrise 3 forme: 1.forma poliostica: cea mai frecventa: localizare unilaterala. predominent la membrul pelvin. . cuprinzand de preferinta reg proximala a femurului 2-forma monostica cu localizare predilecta la membrul pelvin 3.

DISPLAZIA FIBROASA Jaffe – Lichtenstein Clinic:semne osoase . semne cutanate si semne endocrine 1. Semne osoase: Tumefactia Durere cu caracter intermitent Incurbari diafizare. Daca localizarea este faciala poate aparea asimetria fetei. uneori exoftalmie sau infundarea globilor oculari. . asociate cu inegalitate de lungime a membrelor inferioare Fractura pe os patologic.

de dimensiuni variabile pe o piele normala. “café au lait”.Examen clinic 2. umeri. fese. prin depunerea in exces a melaninei in celulele bazale ale epidermei. . Petele hiperpigmentare apar in formele poliostice si localizarea lor corespunde cu localizarile osoase. fata. Localizarile mai frecvente sunt pe spate. Semne cutanate Arii cu pigmentare anormala.

Semne endocrine: Crestere accelerata cu maturarea rapida a cartilajului de conjugare. Pubertate precoce hipertiroidie . Tulburarile de crestere sunt neomogene.Examen clinic 3. ce duce la micsorarea taliei. putand duce la inegalitate de lungime a membrelor inferioare.

Trabeculatia osului de neoformatie are o densitate variabila. erodand fata profunda a corticalei pe care o sufla si o subtiaza. transparenta. cu aspect de filigran.Osteoliza pura. si chiar lobuli cartilaginosi.cu numeroase insule cu os de neoformatie. Tesutul fibros se dezvolta centromedular. Examen radiologic .

. iar corticala se subtiaza dar nu exista reactie periostala.Existenta unor mici insule calcificate denota prezenta unui tesut fibros. Apar incurbari ale diafizelor. Cavitatea medulara se largeste.

Existenta unor mici insule calcificate denota prezenta unui tesut fibros. .

SCINTIGRAFIA OSASA POATE ARATA DACA DISPLAZIA FIBROASA ESTE OLIGO SAU POLIOSTICA RMN-UL ARATA FIDEL INTINDEREA LEZIUNILOR SI STAREA CORTICALEI .

grefe osoase. .Biologic : crestere moderata a fosfatazei alcaline Tratament: osteotomii de corectie si armare cu tije centromedulare +.

hidruxiprolinurie. apare intre 50-60 ani predominent la barbati. -localizare: vertebre si oasele lungiEx.Rx: caracteristic si pune singur dg. Ex laborator: fosfataza alcalina crescuta. : os incurbat.BOALA PAGET =OSTEODISTROFIE CRONICA DEFORMANTA PROGRESIVA. Craniiul cu tabliile ingrosate. fibrilar. . vatuit sau scamosat. -ca patogenie: vasculara.

care cresc progresiv in intensitate si sunt intercalate de pusee cu caracter inflamator.) .debut lent cu dureri difuze aparute cu multi ani in urma.= semnul palariei ( bolnavul constata cu stupoare ca palaria pe care o purta devine mica. Bolnavul merge dificil. se incurbeaza si devine fragil=fractura. Localizarea este evidenta la membrele inferioare unde tibia se incurbeaza in plan sagital iar femurul in plan frontal. oboseste. Craniul se deformeaza si bombeaza.Simptomatologie: . Apar treptat deformari caracteristice: osul se hipertrofiaza global.

Osteosinteza fracturilor Tratamentul chirurgical la tineri pentru corectii osoase cu grefe spongioase pentru intarire dar care cu timpul se pagetizeaza. . antinflamatorii. calcitonina.Tratament Tratament pentru oprirea bolii nu exista. antialgice. Toate reduc si raresc puseele acute. Paleativ: radioterapie profunda in doze totale de 3000-5000 r.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.