P. 1
Curs 9 Osteodistrofii. Final

Curs 9 Osteodistrofii. Final

|Views: 126|Likes:

More info:

Published by: Gabriela Adriana Calinescu on Mar 14, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/18/2013

pdf

text

original

OSTEODISTROFII

OSTEONECROZELE ASEPTICE CHIST OSOS SOLITAR DISPLAZIA FIBROASA BOALA PAGET OSTEOPOROZA OSTEOLIZA CURS 9 DR. UNGURIANU SORIN

OSTEONECROZELE ASEPTICE
Necroza osoasa este o leziune importanta in patologia osteoarticulara si frecventa ei este explicata prin dispozitia pe care o au vasele osului. Etiopatogenie. -Cele mai frecvente necroze osoase aseptice sunt secundare suprimarii aportului sanguin intr-un segment osos. se clasifica in; ON aseptice de cauza cunoscuta ON aseptice idiopatice sau de cauza necunoscuta

Osteonecrozele aseptice de cauza cunoscuta:
ON de cauza traumatica:
- fractura astragal, scafoid carpian, colului femural, - luxatia traumatica a soldului ON de origine termica; gangrena unei extremitati dupa congelare sau arsura se insoteste si de necroza osoasa ON prin radiatii ionizante; rontghenterapie sau radiumterapie. Apar de obicei la nivelul maxilarului precum si la lucratorii care confectioneaza cadrane luminoase folosind substante radioactive.

ON cortizonica: apare dupa corticoterapie indelungata, iar clinic semne de artroza.

vertije.Osteonecrozele aseptice din boala chesonierilor . apoi umarul. . . . hemoragii. paralizii. imagine care traduce remanierea neregulata a tesutului osos necrozat de catre tesutul conjuctivovascular.articulatiile interesate sunt in primul rand cea coxofemurala.este interesata mai ales epifiza femurala . Tulburarile permanente se constata la scafandrii care au avut mai multe accidente acute de decompresiune si in final realizeaza un tabou clinic de artroze. genunchiul si articulatia tibiotarsiana. Spatiul articular erste pensat in zona polara de presiune iar adesea apare si un osteofit de presiune. surditate.simptomatologie care apare acut la cateva ore de la decomprimare prea rapida: durere. induratii subcutanate.radiografiile arata semne de artroza: zone de transparenta crescute (geode) cu zone de condensare osoasa.

-localizarea in 80% este la nivelulu capului femural cu aspect rx de necroza idiopatica a capului femural.Osteonecrozele aseptice drepanocitare .se intilneste la persoanele de rasa neagra. edritroblastoza medulara. . -diagnosticul de drepanocitoza se pune pe baza semnelor de laborator care evidentiaza semnele hemolizei: reticulocitoza sangiuna. dureri abdominale ( marturie a unui infarct abdominal). -clinic: artralgii cu pusee hemolitice. de infarctul osos. pe prezenta celulelor falciforme si a hemoglobinei S. hiperbilirubinemie. . produc tromboza vasculara si necroza ischemica consecutiva.drepanocitoza este responsabila de trombozele vasculare. semne neurologice. Aceasta hemoglobina S are tendinta sa cristalizeze in mediul sarac de O2 si impreuma cu globulele rosii falciforme. stare febrila.

ON aseptica idiopatica a adultului .Boala CHANDLER .Osteonecrozele aseptice de cauza necunoscuta ON aseptice a semilunarului: Boala KIENBOCK ON aseptice idiopatice ale copilului si adolescentului.

-patogenie: ruptura vaselor nutritive prin lezarea ligamentelor. luxatii a semilunarului sau a altui os al pumnului.RX: os semilunar turtit cu pete de condensare alternind cu pete de liza.ON aseptice a semilunarului: Boala KIENBOCK -boala apare intre 18-30 ani la bolnavi de sex masculin care au meserii manuale ce ii expun la microtraumatisme frecvente. sau in urma unei fracturi. -clinic: durere vie in dreptul semilunarului si care se accentuiaza la presiune. Impotenta functionala. . Sindrom refex Leriche ce apare in urma traumatismului Infarct osos Hulten arata ca necroza apare la persoanele care sufera o scurtare a cubitusului. . edem al regiunii dorsale a pumnului. sau alteori un scafoid condensat si redus ca dimnesiune.

Persson propune alungirea cubitusului. Saffar extirpa semilunarul si aducea in locul lui pisiformul. Swanson extirpa semuilunarul si punea in locul lui o proteza din silastic. in cazul necrozei de semilunar practica sectionarea ligamentului inelar anterior al carpului ( tunelul carpian) cu remisia durerilor. Graner practica artrodeza intracarpiana: extirpa scafoidul fragmentat si necrozat. . Codega. Sectiona osul mare la mijloc si il deplasa in locul semilunarului la care mai adauga grefe spongioase pentru a umple golurile.Tratament imobilizare 3-4 sapt apoi kineto si fizioterapie.

ON aseptice idiopatice ale copilului si adolescentului Aceasta denumire cuprinde grupe de afectiuni osteorticulare care apar in perioada de crestere la copil si adolescent si care se caracterizeaza morfologic prin leziuni de necroza osoasa de origine ischemica. . De aceea mai corect trebuie denumite osteocondroze. Ele sunt cunoscute in patogenie sub denumirea de osteocondrite. ceea ce creiaza confuzia de leziune inflamatorie .

osteocondroza disecanta a soldului. . modificari in forma si consistenta nucleilor de osificare a oaselor lungi: bolala Leeg Calve Perthes. leziuni necrotice partiale. ale segmentelor articulare. Boala Scheuermann ( osteocondroza coloanei vertebrale) 2. boala a II a Kohler: epifizita capului humeral. genunchiului. necroza semilunarului necroza cuneiformului necroza sesamoidelor 3. Boala Scheuermann este tratata in cadrul cursului de Deviatii ale coloanei. cuneiforme.osteocondroze 1. epifizita capului radial. leziuni de necroza ischemica ai nucleilor ososi ai oaselor spongioase scurte: scafoidita tarsiana: boala I Kohler. leziuni necrotice ale apofizelor de insertie musculara: apofizita tibiala apofizita calcaneana apofizita celui de-al V metatarsian 4.

Dif. . dureri in regiunea pubiana. TBC pubian: examenele de laborator fac dif. Boala Burman -apare la tineri (14 – 17 ani) de obicei dupa accidente de sport. cu condensare neuniforma a ramurilor osoase. Cu osteita.Osteocondroza pubelui. analgetice. -Dg. -clinic: impotenta functionala evidenta. fizioterapie antiinflamatorie. -RX: largire a spatiului pubian. -Tratament: repaus la pat.

-DG. anabolizante. intarziere in sudarea celor doua oase. cu spatiu ramas in care capetele osoase sunt neregulate. vitamine.Osteocondroza ischiopubiana: boala Van Neck – Odelberg . tuberculoza -Tratamentul consta din repaus la pat 3-4 sapt. Impotenta functioanala= schipatat la mers. . dintate cu structura neomogena. . Durerile sunt mai vii cand copilul sta pe scaun.RX. iar uneori iradiaza in articulatia soldului. antialgice. de osteomielita. -clinic: dureri difuze acentuate de presiune la unirea ischionului cu pubisul.dif.la copil intre 4 -14 ani. calciu.

imita o entorsa de genunchi sau o ruptura de menisc intern. -este o ischemie partiala a vascularizatiei subcondrale a cartilajului condilului femural intern. dupa accidente de sport. care cu timpul se necrozeaza. Tratata initial ca o entorsa de gernunchi. se decapeaza si apare ca un corp liber intraarticular. . Boala Konig debut in adolescenta. la baieti mai des.Osteocondrita disecanta a genunchiului. -clinic.

RMN sau CT pot arata profunzimea necrozei si suprafata ei.Osteocondrita disecanta a genunchiului. -ex. Poate decela un corp liber articular. artroscopia . Boala Konig --RX. sau o zona de eroziune la nivelul suprafetei portante a condilului femural intern.

STADIILE NECROZEI DIN MALADIA KONIG artroscopic .

Leziune de st. IV explorata artroscopic .

TRATAMENT CHIRURGICAL (mozaico plastie) .

iar in dreapta jos. controlul artroscopic la o luna si 6 luni .TRATAMENT CHIRURGICAL PRIN MOZAICOPLASTIE: in dreapta sus timpii operatori.

TRATAMENT: Konig st. la care corpul liber intraraticular a putut fi repus la loc si fixat cu un surub: in dreapta controlul RMN post operator .IV.

si care nu a putut beneficia nici de mozaicoplastie ..Konig st. la care nu s-a putut fixa corpul liber articular mare. IV. de cca 2/3 cm.

IV.Konig st. cu corp liber articular .

Konig st. cu corp liber articular mare la care s-a practicat artroplastie cu proteza partiala unicompartimentala . IV.

-Rx. dar reapare la efort. iar alteori o fragmentare a apofizei sau marirea ei de volum.Osteonecroza apofizei debut la baieti in special la tibiale. cu Schlatter mers schiopatat. care dispare in repaus la citeva zile. pune in evidenta o marire a spatiului intre apofiza si tibie. de obicei dupa Apofizita tibiala Osgoodaccidente de sport. Osteonecroza apofizei . cu durere vie sub genunchi. -durere vie la apasarea epifizei. 10-14 ani.

Schlatter . gheta local. Uneori daca apofiza aluneca.Tratametul consta in repaus. Apofizita tibiala Osgood. antiinflamatoare local si peros si interzicerea sporturilor pana la terminarea cresterii (1618 ani). se intervine chirurgical fixandu-se cu unul doua suruburi.

redus la un sfert din volumul osului normal. -Tratamentul este conservator: sustinator de bolta plantara. dar cand apare bilateral leziunea nu se gaseste in acelasi stadiu clinic. -RX. ceea ce face ca somnul copilului sa fie agitat si adesea sa planga. aparate ghipsate de mess cu bolta plantara mulata pt 3-4 sapt. -clinic debut fara cauza aparenta sau la un traumatism minor. Daca exista forme rebele. Durerea apare numai in timpul mersului la inceput.. cu marginile neregulate. in vreme ce celelalte oase ale piciorului au aspect normal. dintate. este totul. Scafoidul este modificat. dar mai tarziu apare si in timpul noptii. . -evolutie benigna mergand spre vindecare. Urmate de talonete. Simptomele clinice pot disparera dupa citeva saptamani. dupa care copilul merfge schiopatat sprijinindu-se mai mult pe marginea externa a piciorului. Nucleul scafoidului este mic.Osteonecroza scafoidului tarsian. de forma biconcava. Structura osului este modifivata: condensare. turtit anteroposterior. luni sau chiar ani.Kohler -apare rar la baieti 3-8 ani -de obicei este interesat un singur picior.

-boala apare mai frecvent la baieti de 8-14 ani in general bine dezvoltati. necroza a nucleului apofizar cu condensare accentuata. intrerupera sportului pina ca terminarea cresterii.Osteonecroza apofizei calcaneului Boala Sever -Sever a aratat ca boala se datoreaza unei tractiuni musculare excesive asupra apofizei calcaneene. antiiflamatorii. . urcatul scarilor. mai puternica la palparea calcaneului si schiopatare. -clinic. uneori fragmentat cu margini zimtate. ce apare mai intens la sarituri. Cert se pune pe rx. ridicatul pe varfurile picioarelor. -RX. antialgice. -dg. Adesea in anamneza se mentioneaza existenta unor momente de eforturi musculare intense. durere. -evolutie benigna -tratament: ridicarea tocului incaltamintei cu 1-2 cm. sau aplicarea unei talonete.

-clinic: debut insidios prin dureri la miovelul capatelor metatarsienelor II si III. dureri care se acutizeaza la sprijinul pwe antepicor si la urcatul scarilor. Din cauza durerilor. durerile dispar si reapar dupa ani odatra cu instalarea artrozei. Afectiunea se intalneste mai frecvent la cazurile la care metatarsianul II este mai lung.Osteonecroza capului metatarsienului II Maladie KohlerII -mai frecventa la fete 12-20 ani si intereseaza capul metatars II. mersul este schiopatat. Dupa un timp. -frecventa mai mare la dansatori si la croitorerse ce folosesc masina de cusut. pacientul calcand pe marginea externa. Uneori pe fata dorsala aantepiciorului apare o tumefactie. . mai rar III si cu totul exceptional pe IV. luni.

capul afectat al metaII este situat sub linia orizontala care trece prin extremitatea capetelor metatarsienelor I si III -Dg. Pe masura ce leziunile avanseaza apare constant un semn: semnul Axhausen: largirea metafizei si a portiunii alaturate a diafizei. . -modelarea capului artrozic. determinata de un nevrom situat pe fata plantara a antepiciorului in dreptul capului meta IV si care da dureri paroxistice. Mau.Osteonecroza capului metatarsienului II Maladie KohlerII -RX. rezectia bazei metatarsianului respectiv pentru a scurta osul si a scoate de sub presiune capul acestuia. in perioada de stare capul metatarsianului apare turtit largit cu spatiu articular mai mare. Gipsat cu bolta plantara mulata.: in primul rand cu boala Morton. In formele acute dureroase se poate aplica ap. . Dif. -Pe Rx..cu artropatia diabetica -Tratament: incaltaminte cu taloneta cu sustinator retrocapital. -In cazul in care nu se obtine o ameliorare evidenta se poate intervenii chirurgical. practicandu-se op.

Este adesea bilaterala da la inceput sau devine secundar in proportie de 30%. dar de multe ori durerea debuteaza insidios cu accentuarea ei in prima jumatate a noptii. Simptomatologie: -dureri la nivelul soldului cu iradiere in genunchi sau pe fata interma a coapsei in special in timpul mersului. primii pesi sunt durerosi si se insotesc si de schiopatare. de asemenea. la reluarea mersului.Osteonecroza idiopatica a capului femural Necroza aseptica idiopatica a capului femural Boala Chandler Etiologie: intre 40-60 ani la barbati 4/1 fata de femei. -Mersul este schiopatat . dupa un repaus mai indelungat. Debutul dureros poate sa fie brusc.

la reluarea mersului. Este adesea bilaterala da la inceput sau devine secundar in proportie de 30%. Debutul dureros poate sa fie brusc.Necroza aseptica idiopatica a capului femural Etiologie: intre 40-60 ani la barbati 4/1 fata de femei. dupa un repaus mai indelungat. primii pasi sunt durerosi si se insotesc si de schiopatare. -Mersul este schiopatat . dar de multe ori durerea debuteaza insidios cu accentuarea ei in prima jumatate a noptii. Simptomatologie: -dureri la nivelul soldului cu iradiere in genunchi sau pe fata interma a coapsei in special in timpul mersului. de asemenea.

Examen Radiologic 4 stadii: stadiul I (necroza). Radiografia este normala .stadiul II: (condensare): stadiul III: (sechestrare si infundare): stadiul IV:(artroza): .

. dureri la nivelul regiunii inghinale ce iradiaza in genunchi. dar care reapare la efort. de repaus.Examen Radiologic STADIUL I: Radiografie normala Clinic. calmata de antiinflamarorii.

stadiul II: (condensare): densificarea capului femural la polul superior si care prezinta la partea ei inferioara o banda opaca in forma de semiluna. care marcheaza limita inferioara a zonei necrozate. . cu concavitatea orientata in sus.Examen Radiologic .

turtirea segmentara a polului superior al capului femural. 3. dercalajul de nivel al suprafetei capului care intrerupe brusc conturul rotunjit al acestuia si marcheaza zona necrozata de zona vie. Imaginea de coaja de ou apare evidenta pe rx. de profil a soldului. aspectul de coaja de ou: linie clara situata sub corticala pe care o separa de osul subiacent. 2. redusa uneori la un mic defect al capului femural. stadiul II: (condensare): infundarea zonei necrozate care apare mai tarziu dar este mai caracteristica si care se prezinta sub 3 aspecte: .1.

La aceste semne pozitive trebuie adaugate cele trei stadiul III: (sechestrare si infundare): semne negative: -lipsa alterarii cotilului -lipsa pensarii interliniumului articular -lipsa osteofitozei.Banda clara care delimiteaza o lentila osoasa care apoi este fragnetata si infundata si care cu timpul se resoarbe ajungand la o amputare a capului inpartea superioara. .

stadiul III: (sechestrare si infundare): .

.stadiul IV:(artroza): capul femural este turtit. Cotilul nu se mai adapteaza la presiuni si conturul capului incepe sa se deformeze. neregulat. Cu timpul semnele radiologice negative se pozitiveaza si apare coxartroza.

flexia a coapsei pe bazin la 30 si 45 grade ( pt a vedea sfericitatea capului si daca zona de necroza iese de pe suprafata portanta). . Rx trebuie facut pe mai multe incidente pentru a se vedea marimea zonei de necroza: .EXAMENE PARACLINICE Examen radiologic Dg.profil .fata cu membrul pelvin rotat intern .

Examen radiologic la o NACF st.II: rgf de fata (jos) rgf profil (dr sus) rgf la 30 grade (dr jos) .

arata modificarile care apar in stadiul II sau III oferind indicatii asupra structurii cotilului ( are rol in orientarea tipului de artroplastie de sold) Scintigrafia medulara cu Tehnetiu 99 este in masura sa ne informeze precoce asupra aparitiei necrozei ( este pozitiva la 24 ore dupa ischemie).mult mai utila pentru ca poate pune dg de necroza in stadiu incipient in care rx nu deceleaza modificari ale capului femural. .EXAMENE PARACLINICE Examen computer tomograf: . .

NACF st.II pe CT

Examen RMN stanga NACF st.II, dreapta NACF st.III

Examen RMN stanga = normal, dreapta= NACF st.II

care de obicei se situiaza pe partea superoanterioara a capului femural. In stadiul III: . Este greu de efectuat.osteotomie de medializare. .TRATAMENT Tratament numai chirurgical: In stadiul I: foraje In stadiul II: .artroplastie cu proteza totala necimentata. daca capul pe CT este sferic si nu exista afectari ale cotilului.artroplastia cu proteza bipolara.artoplastie cu proteza bipolara.daca capul isi pastreaza sfericitatea sau pe rx in flexie la 30 grade. cu rolul de relansare a vascularizatiei la nivelul capului. . se poate face osteotomie de derotare (Sugioka): osteotomie intertrohanteriana cu o sectiune circulara a capsulei la insertia pe cotil si da fragmentului cervicocefalic o rotatie anterioara de 45 grade. Pauwels. pentru a indeparta zona necrozata. daca este afectat si cotilul. In stadiul IV: .artroplastie cu proteza totala. Unii autori fac asa numitele osteotromii de flexie.. zona de necroza iese de sub suprafata portanta. . .

Pe imaginea din dreapta se vede controlul post interventie. sub RxTV.In stadiul I si II se practica foraje. pe RMN. cu trefine de 8-12 mm. .

Foraje in st. fie cu injectarea a 300 ml de maduva outoloaga. introduse post foraj.Forajele sunt completate de unii chirurgi: fie cu grefe de os spongios.II/III complectate cu aport de grefe spongioase . centrifugata ( pe multiple foraje de 3 mm) Fie cu injectarea de proteine osteoinductoare Fie cu ciment acrilic.

II si la care s-au efectuat foraje a dezvoltat intr-un an o agravare a bolii. pacientul dezvolta o coxartroza .III evolutiv. Daca nu se intervenea in st.Pacient de 40 de ani care s-a prezentat initial cu o NACF st.

PACIENT CU RADIOGRAFIE CVASINORMALA. DAR CU DURERI LA NIVELUL REGIUNII INGHINALE. LA CARE C.T. CU IRADIERE IN GENUNCHI. II SI CARE A FOST OPERAT CU PROTEZA BIPOLARA . ARATA ST.

care de obicei se situiaza pe partea superoanterioara a capului femural. In stadiul IV: .Tratament chirurgical:IN STADIUL III .daca capul isi pastreaza sfericitatea sau pe rx in flexie la 30 grade. zona de necroza iese de sub suprafata portanta.artroplastie cu proteza totala necimentata.artoplastie cu proteza bipolara. . Unii autori fac asa numitele osteotromii de flexie. daca capul pe CT este sferic si nu exista afectari ale cotilului. daca este afectat si cotilul. . pentru a indeparta zona necrozata. . Este greu de efectuat. se poate face osteotomie de derotare (Sugioka): osteotomie intertrohanteriana cu o sectiune circulara a capsulei la insertia pe cotil si da fragmentului cervicocefalic o rotatie anterioara de 45 grade.artroplastie cu proteza totala.

PENTRU O NACF ST. de revascularizatie a zonei subcondrale si in special antalgic.: osteotomiile intertrohanteriene de valgizare. varizare sau medializare cu scopul de a schimba raportul de forte . LA CARE S-A PRACTICAT ARTROPLASTIE . Azi nu se mai practica din mai multe motive: stopeaza evolutia artrozei o perioade de 7-10 ani dupa care modificarile repornesc eventualele artroplastii sunt mult mai dificile de efectuat din cauza medializarii COXARTROZA POST OSTEOTOMIE DE MEDIALIZARE IN URMA CU 5 ANI.II/III.

OSTEOTOMIE DE FLEXIE LA UN PACIENT DE 32 ANI CU NACF ST II CARE DUPA 18 ANI A DEZVOLTAT O COXARTROZA .

OSTEOTOMIE DE FLEXIE BILATERALA LA UN BARBAT DE 27 ANI CU NACF ST. LA CARE DUPA 6 ANI S-A INTERVENIT PRIN ARTROPLASTIE CU PTNC . III.

IV OPERATA CU PTNC PE AMBELE SOLDURI.NACF ST. LA INTERVAL DE 6 LUNI .

daca este afectat si cotilul si capul nu mai este sferic. .artroplastie cu proteza totala necimentata.

COXARTROZA POST NACF ST. IV LA UN PACIENT DE 45 DE ANI: ARTROPLASTIE CU PTNC BILATERAL .

II/III: CONTROL POSTOPERATOR .PROTEZA PARTIALA RESURFASAGE LA O NACF ST.

CONTROL LA 6 LUNI. IAR IN DREAPTA.II/III: CONTROL POSTOPERATOR: IN STANGA.IMPLANT RESURFASAGE LA O NACF ST. CONTROLUL LA 6 ANI DE LA INTERVENTIE (PROFIL SI FATA) .

nu mai fixeaza suficient de solid epifiza femurala. permitand deplasarea acesteia ( epifizioliza). .Epifizioliza femurala superioara = coxa vara esentiala= caracterizata prin: -aparitia in perioada prepubertala -constituirea unei deformatii a regiunii cervicocefalice a femurului -prezenta unei leziuni primare a cartilajului de conjugare a extremitatii superioare a femurului care. pierzand din coeziunea sa normala.

poate duce la lezarea arterelor capsulare posterioare . o cadere pe un sold cu cu o leziune primara a cartilajului de conjugare.Mecanismul de aparitie a epifiziolizei primare Schematic. o miscare brusca.de derotare.

Vascularizatia epifizei superioare a capului femural provine in mare parte din vasele retinaculului postero-superior al sinovialei si care vin din partea profunda a sinovielei spre partea posterioara si craniala a colului femural.epifiza se hraneste mai departe prin rarele anastomoze din retinacul inferior si artera ligamentului rotund. In acest caz . Orice deplasament epifizar duce la ruperea vaselor postero superioare. .

(50%). La 23% localizarea este bilaterala cu debut intre ele de cateva luni.Epifizioliza femurala superioara Etiologie: varsta 12-16 ani pt baieti si 10-14 ani pt fete sex: masculin mai frecvent lezat: 4/5 copii sunt de sex masculin. robust mai exact greoi cu obezitate adipozogenitala limitata la trunchi bazin si radacina membrelor. Simptomatologie: adolescent de sex masc. . Localizare: 2/3 din cazuri cu localizare la soldul stang.

imposibil de miscat rapid si dureros. . Semnele clinice amintesc de o fractura de sold: membrul pelvin in rotatie externa si adductie. O radiografie efectuata acum este normala. Debut acut: durere accentuata si impotenta functionala completa care survine spontan sau dupa o miscare brusca sau dupa o cadere usoara. Anamneza evidentiaza prezenta unor episoade dureroase si usoara schiopatare in sapt premergatoare debutului.Debut acut sau progresiv.

Obiectiv semnul clinic constant este limitarea rotatiei interne. in timp ce rotatia externa este mult mai ampla decit la soldul opus. (semnul Drehman). Debut progresiv: mai frecvent si se exprima printr-o durere intr-un membru pelvin cu localizare la sold sau mai adesea la genunchi. si schiopatare. Flexia este posibila intr-un sector limitat. dincolo de care rotatia externa concomitenta devine obligatorie. .Debut acut sau progresiv.

perioada de stare In perioada de stare la inspectie se constata o amiotrofie. In timpul mersului bolnavul incruciseaza membrele pelvine iar in pozitie de sezut. adductie si rotatie externa a membrului bolnav. Membrul pelvin bolnav este mai scurt. incruciseaza gambele. Semnul Trendelenburg este prezent. .

EXAMENUL RADIOGRAFIC SE FACE OBLIGATORIU DE FATA SI DE PROFIL. LA AMBELE SOLDURI Pe radiografia din stanga se observa deplasarea in coxa valga a epifiziolizei. . mai rara. iar pe radiografia de profil se vede o epifizioliza care nu apare pe radiografia de fata.

dublu contur al marginii inferioare a colului. rectitudinea marginii superioare a colului care normal este concava. prelungita intern. diminuarea inaltimii semilunai epifizare. masurarea deplasarii epifizei masurarea unghiului de deplasare. . modificarea structurii metafizei colului al carui contur devine flou. sectioneaza numai o mica prelungire a epifizei (linia Klein).Examen radiografic largirea cartilajului de conjugare. marginea superioara a colului.

Examen radiografic .largirea cartilajului de conjugare. diminuarea inaltimii semilunei epifizare. Modificarea structurii metafizei colului al carui contur devine flou. rectitudinea marginii superioare a colului care normal este concava. dublu contur al marginii inferioare a colului.

Masurarea deplasarii epifizei Masurarea unghiului de deplasare.Examen radiografic Marginea superioara a colului. sectioneaza numai o mica prelungire a epifizei (linia Klein). . prelungita intern.

prin calcularea unghiului Southwich: pe incidenta de profil: Tangenta la suprafata metafizo-epifizara si axul femurului .Examen radiografic Masurarea unghiului de deplasare.

Ex Rx este caracteristic: baza epifizei basculate are pe rx de fata un aspect eliptic. proiectandu-se pe umbra colului care din cauza rotatiei externe. pare scurtat. Unghiul de inclinare cervicodiafizar este normal inflexiunea producandu-se intre cap si col: coxa vara epifizara. Examen radiografic .

. tractiune la planul patului in pozitie de abductie si rotatie interna pina la disparitia durerii urmat apoi de deplasare fara sprijin pe membrul pelvin bolnav cu ajutorul carjelor sau a unor aparate cu sprijin pe ischion. Tratamentul este indicat numai in formele usoare de epifizioliza in care modificarile rx sunt minore sau nu apar.Tratament Tratament ortopedic: repaus la pat.

sa previna o deplasare ulterioara sau sa reduca deplasarea initiala producand o sutura precoce a cartilajului de crestere. antetorsiune. . Daca alunecarea este mai veche si stabilizata se face osteotomie de corectie: osteotomie intertrohanteriana de valgizare.Tratament Tratamentul chirugical de electie. El isi propune sa imobilizeze. Cand deplasarea este sub 30 grade.si o flexiune a extremitatii superioare a femurului. fixare cu brose in snop. Cand deplasarea este mai mare se face reducere singerinda si fixare cu brose.

Figure 2 : Les différentes phases du protocole de réduction progressive du déplcement épiphysaire par traction. .

cu incarcare treptata. . dupa care se intervine chirurgical fixandu-se alunecarea cu snop de brose sau suruburi. Post operator. Tratament Urmareste sa previna sau sa corecteze deplasarea epiofizara. tratamentul este combinat: extensie al planul patului in abductie si rotatie extena fortata pana la disparitia durerilor (3-6 sapt).De cele mai multe ori. se permite sprijinul la 6 sapt.singurul element periculos al bolii .

Tratament .

Tratament Tratament Osteotomii etajate de corectie a unei coxa vara epiofizara intr-o epiofizioliza cronica si fixare cu brose infiletate .

Complicatii Grabirea tratamentului. prin necroza vasculara continuata cu cea osoasa . poate duce la esecuri. prin incercarea de reducere pe masa si fixare.

-apare la unul din solduri. Doua perioade: una 3-6 ani si ala la 8-9 ani.OSTEOCONROZA SOLDULUI Boala Leeg – Perthes – Calve’ Coxa plana Etiologie: 4/1 pt baieti intre 3-11 ani. iar la 10% apare bilateral. .

( pana atunci a fost asimptomatica). osificarea encondrala a cartilajului epifizar si a cartilajului de crestere inceteaza temporar in timp ce cartilajul articular. nutrit de catre lichidul sinovial continua sa creasca. Daca zona in curs de remaniere. apare fractura si boala este manifesta clinic. Ca urmare a ischemiei. Apare faza de revascularizatie cu refacea osului necrotic care incepe de la periferie. Pe Rx se vede o largire a spatiului articular si un nucleu de osificare mai mic la soldul afectat. . din zona subcondrala. subcondrala nu rezista. care daca rezista duce la vindecare fara descoperirea necrozei.Patogenie -initial are loc un episod ischemic de cauza necunoscuta care produce necroza avasculara a capului femural pe o zona .

Este exacerbata de activitate si calmata in repaus.Simptomatologie durere adesea moderata care mai mult jeneaza mersul. decat il impiedica. . -rotatia interna. -atrofie usoara a musculaturii coapsei. Frecvent durerea incepe la nivelul genunchiului si poate sa persiste saptamini sau luni. -schiopatarea discreta totdeauna prezenta. -semn Trendelenburg este pozitiv. flexia si abductia sunt limitate.

La nivelul acetabulului. asemanatoare cu o zgarietura de unghie. radiologia este totul “(Mouchet). largirea interliniumului articular . Faza 1: la nivelul capului femural. O turtire a polului superior extern al capului si densificarea nucleului epifizar. paralela cu suprafata subcondrala a epifizei femurale = semn patognomonic. apare o zona de transparenta.“in Perthes clinica nu este nimic. La nivelul colului se obs largirea regiunii metafizare.

mai ales daca este 3D sau se face impreuna cu arteriografia. fragmentare si turtirea nucleului epifizar. Tomografia poate furniza si ea aspecte ale bolii.Faza 2: opacitate . Aspect de faza II .

Faza 3: de vindecare: prezenta de neotesut osos. Acetabul modificat adaptat la capul femural lat si turtit. Aspect radiologic de Phertes in faza III (vindecare) . conturul exterior al nucleului epifizar devine din nou neregulat. Col larg si scurt.

Fractura este centrala si nu implica marginea laterala sau mediana a epifizei. Fr subcondrala este vizibila pe rx cu coapsa flectata la 30 grade.Clasificare: Catterall 4 grupe: Grupa 1:numai partea anterioara a capului femuralk este afectata. . Grupa 2: fractura subcondrala este vizibila pe Rx fata. Grupa 3: fractura subcondrala prinde si marginea laterala a epifizei Grupa 4: fractura prinde toata epifixa.

Salter si Thompson: grupa A: sub ½ din epifiza este implicata Grupa B: peste ½ epifiza implicata .

Momentul aplicarii tratamentului Evolutia congruentei articulare: .forma spontan centrata: evoluiaza favorabil sub tratament cu rezultate bune . cu durata de reconstructie lunga si prognostic nefavorabil. .evolutie spre necroza totala a nucleului.Evolutie: influentata de factori Varsta la care apare boala: de obicei la copii sub 5 ani. formele usoare sunt frecvente si rezultatele sunt bune cu durata de refacere scurta.evolutie abortiva. in care semnele radiologice de debut dispar la cateva luni de la aplicarea tratamentului conservator. Intinderea si localizarea necrozei cu trei tipuri de evolutie: .evolutie spre necroza partiala (grupa I si II Catteral) .forma excentrata: cu evolutie nefavorabila daca nu se aplica metode de centrare .

cu incongruenta articulara care duce in timp la artroza.Evolutie: de 3-4 ani si daca este de grupa B aproape intotdeauna lasa o turtire a capului femural in forme de ciuperca sau de tampon de vagon. .

PROGNOSTIC Exista cinci semne de risc: “head at risk” Semnul Gage: Apare ca o imagine clara pe partea laterala a epifizei insotite de modificari adiacente ale metafizei .

PROGNOSTIC excentrarea capului femural calcificari externe .

PROGNOSTIC leziuni metafizare starea cartilajului de conjugare .

absenta sau evolutia favorabila a excentrarii constituie elemente de prognostic bun. . este un semn de prognostic bun.VALOAREA PROGNOSTICA A SEMNELOR RADIOLOGICE In stadiul precoce. Revenirea la normal a spatiului cartilaginos ( evidentiat prin artrografie).

VALOAREA PROGNOSTICA A SEMNELOR RADIOLOGICE Volumul necrozei si topografia colapsului epifizar influenteaza rezultatul astfel: Cu cat necroza este mai intinsa. cu atat evolutia este mai lunga si pericolul aparitiei deformatiei este mai mare. Prognostic nefavorabil cand este afectata mai mult de 1/3 din epifiza anterolaterala - - .

largirea spatiului articular intern este data de ingrosarea cartilajului articular cotiloidian si femural .VALOAREA PROGNOSTICA A SEMNELOR RADIOLOGICE Excentrarea epifizei este cel mai important element de prognostic. la copii peste 6-7 ani. Excentrarea se evidentiaza prin masurari radiografice: . in formele cu leziuni metafizare intinse. Ea apare mai ales in formele intinse.depasirea laterala a capului femural ( este proportionala cu largirea spatiului articular intern si marirea epifizei si a metafizei .

care joaca un rol pimordial in refacerea epifizei (cotilul si epifiza se influenteaza reciproc in cursul dezvoltarii soldului).Tratament: principii Recentrarea soldului pentru a pastra congruenta cap – cotil. Descarcarea soldului in perioada cand epifiza este fragila si exista riscul tasarii. . Pastrarea mobilitatii soldului care favorizeaza hranirea cartilajului articular.

Tratament: sa fie cat mai precoce si are ca scop obtinerea unui sold cat mai normal posibil. Se folosesc aparate oropedice cu sprijin ischiatic care permit mersul fara sprijin pe membrul pelvin bolnav. Durata lui este de ani pima la formarea noului sold congruent. Tratamentul ortopedic: tratamentul de baza. . El trebuie sa asigure repausul soldului in timpul soldului iritabil ca urmare a fracturii subcondrale.

Tratamentul chirurgical: are ca SCOP ACOPERIREA INTEGRALA A CAPULUI FEMURAL. -osteotomii femurale de varizare si derotare care au ca scop pe de oparte centrarea capului femural si pe de alta parte revascularizatia lui. Ele sunt indicate in cazurile de osteocondrita cu cap excentric de fragmentare. -osteotomiile bazinului – tripla osteotomie Salter la copii sub 9 ani. - Chiari la copii peste 10 ani. -artroplastiile de sold cu PTNC pentru sechelele si fenomenele de coxartroza ce apar la tinerii adulti.

Tratamentul chirurgical

tripla osteotomie Salter la copii sub 9 ani

OSTEOTOMIE DE BAZIN CHIARI

la copil peste 9 ani

DISPLAZIE SPONDILO EPIFIZARA .

DISPLAZIE SPONDILO EPIFIZARA .

chiuretaj si plombare cu grefe osoase. omogena cu contur regular.Inspre diafiza.evolutie indelungata cu vindecare dupa fractura. perfect inchisa de o corticala subtire4 dar bine delimitata. Cartilajul de crestere limiteaza intinderea chistului spre epifiza.Osul din jur are o structura normala. .tratamentaa. .CHIST OSOS SOLITAR simptomatologie saraca: fractura -Rx extremitate osoasa marita intoate lanurile ocupata de o arie clara. bine delimitat cu aspect de fund de pahar. .

cuprinzand de preferinta reg proximala a femurului 2-forma monostica cu localizare predilecta la membrul pelvin 3. predominent la membrul pelvin.forma poliostica: cea mai frecventa: localizare unilaterala..DISPLAZIA FIBROASA Jaffe – Lichtenstein -rara cu predilectie la adolescentii de sex feminin -Sunt descrise 3 forme: 1. .sindromul Albright: displazie fibroasa oligoosoasa+ hiperpigmentare cutanata prin pete de melanina cu aspect de cafea cu lapte situate unilateral de partea leziunilor osoase + pubertate precoce cu aparitia caracterelor sexuale secundare.

Daca localizarea este faciala poate aparea asimetria fetei. uneori exoftalmie sau infundarea globilor oculari. . asociate cu inegalitate de lungime a membrelor inferioare Fractura pe os patologic. Semne osoase: Tumefactia Durere cu caracter intermitent Incurbari diafizare.DISPLAZIA FIBROASA Jaffe – Lichtenstein Clinic:semne osoase . semne cutanate si semne endocrine 1.

fese. umeri. prin depunerea in exces a melaninei in celulele bazale ale epidermei. Petele hiperpigmentare apar in formele poliostice si localizarea lor corespunde cu localizarile osoase.Examen clinic 2. Semne cutanate Arii cu pigmentare anormala. Localizarile mai frecvente sunt pe spate. de dimensiuni variabile pe o piele normala. . “café au lait”. fata.

ce duce la micsorarea taliei. Tulburarile de crestere sunt neomogene. putand duce la inegalitate de lungime a membrelor inferioare. Semne endocrine: Crestere accelerata cu maturarea rapida a cartilajului de conjugare. Pubertate precoce hipertiroidie .Examen clinic 3.

Osteoliza pura. transparenta. Examen radiologic . cu aspect de filigran.cu numeroase insule cu os de neoformatie. si chiar lobuli cartilaginosi. Trabeculatia osului de neoformatie are o densitate variabila. Tesutul fibros se dezvolta centromedular. erodand fata profunda a corticalei pe care o sufla si o subtiaza.

Apar incurbari ale diafizelor. iar corticala se subtiaza dar nu exista reactie periostala. .Existenta unor mici insule calcificate denota prezenta unui tesut fibros. Cavitatea medulara se largeste.

Existenta unor mici insule calcificate denota prezenta unui tesut fibros. .

SCINTIGRAFIA OSASA POATE ARATA DACA DISPLAZIA FIBROASA ESTE OLIGO SAU POLIOSTICA RMN-UL ARATA FIDEL INTINDEREA LEZIUNILOR SI STAREA CORTICALEI .

.Biologic : crestere moderata a fosfatazei alcaline Tratament: osteotomii de corectie si armare cu tije centromedulare +.grefe osoase.

fibrilar.BOALA PAGET =OSTEODISTROFIE CRONICA DEFORMANTA PROGRESIVA. Ex laborator: fosfataza alcalina crescuta. apare intre 50-60 ani predominent la barbati. Craniiul cu tabliile ingrosate. hidruxiprolinurie. : os incurbat.Rx: caracteristic si pune singur dg. -ca patogenie: vasculara. . -localizare: vertebre si oasele lungiEx. vatuit sau scamosat.

Craniul se deformeaza si bombeaza.) . Localizarea este evidenta la membrele inferioare unde tibia se incurbeaza in plan sagital iar femurul in plan frontal. Apar treptat deformari caracteristice: osul se hipertrofiaza global.= semnul palariei ( bolnavul constata cu stupoare ca palaria pe care o purta devine mica. oboseste.debut lent cu dureri difuze aparute cu multi ani in urma.Simptomatologie: . Bolnavul merge dificil. se incurbeaza si devine fragil=fractura. care cresc progresiv in intensitate si sunt intercalate de pusee cu caracter inflamator.

antialgice. Toate reduc si raresc puseele acute. antinflamatorii.Tratament Tratament pentru oprirea bolii nu exista. . Osteosinteza fracturilor Tratamentul chirurgical la tineri pentru corectii osoase cu grefe spongioase pentru intarire dar care cu timpul se pagetizeaza. calcitonina. Paleativ: radioterapie profunda in doze totale de 3000-5000 r.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->