OSTEODISTROFII

OSTEONECROZELE ASEPTICE CHIST OSOS SOLITAR DISPLAZIA FIBROASA BOALA PAGET OSTEOPOROZA OSTEOLIZA CURS 9 DR. UNGURIANU SORIN

OSTEONECROZELE ASEPTICE
Necroza osoasa este o leziune importanta in patologia osteoarticulara si frecventa ei este explicata prin dispozitia pe care o au vasele osului. Etiopatogenie. -Cele mai frecvente necroze osoase aseptice sunt secundare suprimarii aportului sanguin intr-un segment osos. se clasifica in; ON aseptice de cauza cunoscuta ON aseptice idiopatice sau de cauza necunoscuta

Osteonecrozele aseptice de cauza cunoscuta:
ON de cauza traumatica:
- fractura astragal, scafoid carpian, colului femural, - luxatia traumatica a soldului ON de origine termica; gangrena unei extremitati dupa congelare sau arsura se insoteste si de necroza osoasa ON prin radiatii ionizante; rontghenterapie sau radiumterapie. Apar de obicei la nivelul maxilarului precum si la lucratorii care confectioneaza cadrane luminoase folosind substante radioactive.

ON cortizonica: apare dupa corticoterapie indelungata, iar clinic semne de artroza.

Spatiul articular erste pensat in zona polara de presiune iar adesea apare si un osteofit de presiune. apoi umarul. genunchiul si articulatia tibiotarsiana. surditate. vertije.Osteonecrozele aseptice din boala chesonierilor . hemoragii.simptomatologie care apare acut la cateva ore de la decomprimare prea rapida: durere.articulatiile interesate sunt in primul rand cea coxofemurala.radiografiile arata semne de artroza: zone de transparenta crescute (geode) cu zone de condensare osoasa. . . imagine care traduce remanierea neregulata a tesutului osos necrozat de catre tesutul conjuctivovascular. . induratii subcutanate.este interesata mai ales epifiza femurala . Tulburarile permanente se constata la scafandrii care au avut mai multe accidente acute de decompresiune si in final realizeaza un tabou clinic de artroze. paralizii.

-localizarea in 80% este la nivelulu capului femural cu aspect rx de necroza idiopatica a capului femural.drepanocitoza este responsabila de trombozele vasculare. de infarctul osos. Aceasta hemoglobina S are tendinta sa cristalizeze in mediul sarac de O2 si impreuma cu globulele rosii falciforme. pe prezenta celulelor falciforme si a hemoglobinei S. -clinic: artralgii cu pusee hemolitice. hiperbilirubinemie. semne neurologice. produc tromboza vasculara si necroza ischemica consecutiva.se intilneste la persoanele de rasa neagra.Osteonecrozele aseptice drepanocitare . dureri abdominale ( marturie a unui infarct abdominal). edritroblastoza medulara. . stare febrila. . -diagnosticul de drepanocitoza se pune pe baza semnelor de laborator care evidentiaza semnele hemolizei: reticulocitoza sangiuna.

Osteonecrozele aseptice de cauza necunoscuta ON aseptice a semilunarului: Boala KIENBOCK ON aseptice idiopatice ale copilului si adolescentului.Boala CHANDLER . ON aseptica idiopatica a adultului .

-clinic: durere vie in dreptul semilunarului si care se accentuiaza la presiune. luxatii a semilunarului sau a altui os al pumnului.RX: os semilunar turtit cu pete de condensare alternind cu pete de liza. sau alteori un scafoid condensat si redus ca dimnesiune.ON aseptice a semilunarului: Boala KIENBOCK -boala apare intre 18-30 ani la bolnavi de sex masculin care au meserii manuale ce ii expun la microtraumatisme frecvente. edem al regiunii dorsale a pumnului. Sindrom refex Leriche ce apare in urma traumatismului Infarct osos Hulten arata ca necroza apare la persoanele care sufera o scurtare a cubitusului. sau in urma unei fracturi. . . -patogenie: ruptura vaselor nutritive prin lezarea ligamentelor. Impotenta functionala.

Saffar extirpa semilunarul si aducea in locul lui pisiformul. Graner practica artrodeza intracarpiana: extirpa scafoidul fragmentat si necrozat.Tratament imobilizare 3-4 sapt apoi kineto si fizioterapie. Swanson extirpa semuilunarul si punea in locul lui o proteza din silastic. Codega. . Persson propune alungirea cubitusului. in cazul necrozei de semilunar practica sectionarea ligamentului inelar anterior al carpului ( tunelul carpian) cu remisia durerilor. Sectiona osul mare la mijloc si il deplasa in locul semilunarului la care mai adauga grefe spongioase pentru a umple golurile.

ON aseptice idiopatice ale copilului si adolescentului Aceasta denumire cuprinde grupe de afectiuni osteorticulare care apar in perioada de crestere la copil si adolescent si care se caracterizeaza morfologic prin leziuni de necroza osoasa de origine ischemica. ceea ce creiaza confuzia de leziune inflamatorie . Ele sunt cunoscute in patogenie sub denumirea de osteocondrite. . De aceea mai corect trebuie denumite osteocondroze.

osteocondroze 1. necroza semilunarului necroza cuneiformului necroza sesamoidelor 3. epifizita capului radial. leziuni necrotice ale apofizelor de insertie musculara: apofizita tibiala apofizita calcaneana apofizita celui de-al V metatarsian 4. osteocondroza disecanta a soldului. leziuni necrotice partiale. ale segmentelor articulare. modificari in forma si consistenta nucleilor de osificare a oaselor lungi: bolala Leeg Calve Perthes. . Boala Scheuermann ( osteocondroza coloanei vertebrale) 2. boala a II a Kohler: epifizita capului humeral. cuneiforme. genunchiului. leziuni de necroza ischemica ai nucleilor ososi ai oaselor spongioase scurte: scafoidita tarsiana: boala I Kohler. Boala Scheuermann este tratata in cadrul cursului de Deviatii ale coloanei.

Boala Burman -apare la tineri (14 – 17 ani) de obicei dupa accidente de sport. cu condensare neuniforma a ramurilor osoase. . analgetice. fizioterapie antiinflamatorie. Cu osteita. -Dg. -RX: largire a spatiului pubian. Dif.Osteocondroza pubelui. -Tratament: repaus la pat. -clinic: impotenta functionala evidenta. dureri in regiunea pubiana. TBC pubian: examenele de laborator fac dif.

cu spatiu ramas in care capetele osoase sunt neregulate.dif. -DG. Impotenta functioanala= schipatat la mers.RX. antialgice.Osteocondroza ischiopubiana: boala Van Neck – Odelberg . intarziere in sudarea celor doua oase. tuberculoza -Tratamentul consta din repaus la pat 3-4 sapt. anabolizante. calciu. Durerile sunt mai vii cand copilul sta pe scaun.la copil intre 4 -14 ani. . iar uneori iradiaza in articulatia soldului. -clinic: dureri difuze acentuate de presiune la unirea ischionului cu pubisul. . dintate cu structura neomogena. vitamine. de osteomielita.

dupa accidente de sport. Boala Konig debut in adolescenta. -clinic. -este o ischemie partiala a vascularizatiei subcondrale a cartilajului condilului femural intern. se decapeaza si apare ca un corp liber intraarticular. la baieti mai des. . imita o entorsa de genunchi sau o ruptura de menisc intern. Tratata initial ca o entorsa de gernunchi.Osteocondrita disecanta a genunchiului. care cu timpul se necrozeaza.

-ex. artroscopia . RMN sau CT pot arata profunzimea necrozei si suprafata ei. Poate decela un corp liber articular. sau o zona de eroziune la nivelul suprafetei portante a condilului femural intern. Boala Konig --RX.Osteocondrita disecanta a genunchiului.

STADIILE NECROZEI DIN MALADIA KONIG artroscopic .

IV explorata artroscopic .Leziune de st.

TRATAMENT CHIRURGICAL (mozaico plastie) .

TRATAMENT CHIRURGICAL PRIN MOZAICOPLASTIE: in dreapta sus timpii operatori. controlul artroscopic la o luna si 6 luni . iar in dreapta jos.

la care corpul liber intraraticular a putut fi repus la loc si fixat cu un surub: in dreapta controlul RMN post operator .TRATAMENT: Konig st.IV.

si care nu a putut beneficia nici de mozaicoplastie . la care nu s-a putut fixa corpul liber articular mare..Konig st. de cca 2/3 cm. IV.

cu corp liber articular .Konig st. IV.

cu corp liber articular mare la care s-a practicat artroplastie cu proteza partiala unicompartimentala . IV.Konig st.

10-14 ani. dar reapare la efort. care dispare in repaus la citeva zile. iar alteori o fragmentare a apofizei sau marirea ei de volum. pune in evidenta o marire a spatiului intre apofiza si tibie. de obicei dupa Apofizita tibiala Osgoodaccidente de sport. cu Schlatter mers schiopatat. cu durere vie sub genunchi.Osteonecroza apofizei debut la baieti in special la tibiale. -Rx. Osteonecroza apofizei . -durere vie la apasarea epifizei.

Tratametul consta in repaus. Uneori daca apofiza aluneca. se intervine chirurgical fixandu-se cu unul doua suruburi. Apofizita tibiala Osgood. antiinflamatoare local si peros si interzicerea sporturilor pana la terminarea cresterii (1618 ani).Schlatter . gheta local.

dupa care copilul merfge schiopatat sprijinindu-se mai mult pe marginea externa a piciorului. -RX. Urmate de talonete.. dar cand apare bilateral leziunea nu se gaseste in acelasi stadiu clinic. Nucleul scafoidului este mic. -evolutie benigna mergand spre vindecare. redus la un sfert din volumul osului normal.Osteonecroza scafoidului tarsian. de forma biconcava. dintate. -clinic debut fara cauza aparenta sau la un traumatism minor. Simptomele clinice pot disparera dupa citeva saptamani. turtit anteroposterior. -Tratamentul este conservator: sustinator de bolta plantara. Durerea apare numai in timpul mersului la inceput. dar mai tarziu apare si in timpul noptii. este totul. Structura osului este modifivata: condensare. luni sau chiar ani. . Scafoidul este modificat.Kohler -apare rar la baieti 3-8 ani -de obicei este interesat un singur picior. cu marginile neregulate. aparate ghipsate de mess cu bolta plantara mulata pt 3-4 sapt. ceea ce face ca somnul copilului sa fie agitat si adesea sa planga. in vreme ce celelalte oase ale piciorului au aspect normal. Daca exista forme rebele.

durere. ce apare mai intens la sarituri. ridicatul pe varfurile picioarelor. necroza a nucleului apofizar cu condensare accentuata. Cert se pune pe rx. . antialgice. Adesea in anamneza se mentioneaza existenta unor momente de eforturi musculare intense. -dg. -evolutie benigna -tratament: ridicarea tocului incaltamintei cu 1-2 cm. uneori fragmentat cu margini zimtate. -boala apare mai frecvent la baieti de 8-14 ani in general bine dezvoltati. -RX. intrerupera sportului pina ca terminarea cresterii. antiiflamatorii. sau aplicarea unei talonete. urcatul scarilor. -clinic. mai puternica la palparea calcaneului si schiopatare.Osteonecroza apofizei calcaneului Boala Sever -Sever a aratat ca boala se datoreaza unei tractiuni musculare excesive asupra apofizei calcaneene.

Din cauza durerilor. . mai rar III si cu totul exceptional pe IV. Uneori pe fata dorsala aantepiciorului apare o tumefactie. dureri care se acutizeaza la sprijinul pwe antepicor si la urcatul scarilor. -frecventa mai mare la dansatori si la croitorerse ce folosesc masina de cusut. pacientul calcand pe marginea externa. Afectiunea se intalneste mai frecvent la cazurile la care metatarsianul II este mai lung. durerile dispar si reapar dupa ani odatra cu instalarea artrozei. Dupa un timp. mersul este schiopatat.Osteonecroza capului metatarsienului II Maladie KohlerII -mai frecventa la fete 12-20 ani si intereseaza capul metatars II. luni. -clinic: debut insidios prin dureri la miovelul capatelor metatarsienelor II si III.

Gipsat cu bolta plantara mulata. . Dif. In formele acute dureroase se poate aplica ap. Mau. .: in primul rand cu boala Morton. -modelarea capului artrozic. rezectia bazei metatarsianului respectiv pentru a scurta osul si a scoate de sub presiune capul acestuia.Osteonecroza capului metatarsienului II Maladie KohlerII -RX. in perioada de stare capul metatarsianului apare turtit largit cu spatiu articular mai mare. -Pe Rx.. determinata de un nevrom situat pe fata plantara a antepiciorului in dreptul capului meta IV si care da dureri paroxistice.cu artropatia diabetica -Tratament: incaltaminte cu taloneta cu sustinator retrocapital. capul afectat al metaII este situat sub linia orizontala care trece prin extremitatea capetelor metatarsienelor I si III -Dg. -In cazul in care nu se obtine o ameliorare evidenta se poate intervenii chirurgical. practicandu-se op. Pe masura ce leziunile avanseaza apare constant un semn: semnul Axhausen: largirea metafizei si a portiunii alaturate a diafizei.

Este adesea bilaterala da la inceput sau devine secundar in proportie de 30%. dupa un repaus mai indelungat. Debutul dureros poate sa fie brusc. primii pesi sunt durerosi si se insotesc si de schiopatare. -Mersul este schiopatat . la reluarea mersului. dar de multe ori durerea debuteaza insidios cu accentuarea ei in prima jumatate a noptii.Osteonecroza idiopatica a capului femural Necroza aseptica idiopatica a capului femural Boala Chandler Etiologie: intre 40-60 ani la barbati 4/1 fata de femei. de asemenea. Simptomatologie: -dureri la nivelul soldului cu iradiere in genunchi sau pe fata interma a coapsei in special in timpul mersului.

Simptomatologie: -dureri la nivelul soldului cu iradiere in genunchi sau pe fata interma a coapsei in special in timpul mersului. dupa un repaus mai indelungat. Este adesea bilaterala da la inceput sau devine secundar in proportie de 30%. de asemenea.Necroza aseptica idiopatica a capului femural Etiologie: intre 40-60 ani la barbati 4/1 fata de femei. primii pasi sunt durerosi si se insotesc si de schiopatare. la reluarea mersului. dar de multe ori durerea debuteaza insidios cu accentuarea ei in prima jumatate a noptii. Debutul dureros poate sa fie brusc. -Mersul este schiopatat .

Examen Radiologic 4 stadii: stadiul I (necroza). Radiografia este normala .stadiul II: (condensare): stadiul III: (sechestrare si infundare): stadiul IV:(artroza): .

dar care reapare la efort. dureri la nivelul regiunii inghinale ce iradiaza in genunchi.Examen Radiologic STADIUL I: Radiografie normala Clinic. calmata de antiinflamarorii. de repaus. .

care marcheaza limita inferioara a zonei necrozate.Examen Radiologic . . cu concavitatea orientata in sus.stadiul II: (condensare): densificarea capului femural la polul superior si care prezinta la partea ei inferioara o banda opaca in forma de semiluna.

redusa uneori la un mic defect al capului femural. dercalajul de nivel al suprafetei capului care intrerupe brusc conturul rotunjit al acestuia si marcheaza zona necrozata de zona vie. 3. 2. Imaginea de coaja de ou apare evidenta pe rx.1. turtirea segmentara a polului superior al capului femural. de profil a soldului. aspectul de coaja de ou: linie clara situata sub corticala pe care o separa de osul subiacent. stadiul II: (condensare): infundarea zonei necrozate care apare mai tarziu dar este mai caracteristica si care se prezinta sub 3 aspecte: .

Banda clara care delimiteaza o lentila osoasa care apoi este fragnetata si infundata si care cu timpul se resoarbe ajungand la o amputare a capului inpartea superioara. . La aceste semne pozitive trebuie adaugate cele trei stadiul III: (sechestrare si infundare): semne negative: -lipsa alterarii cotilului -lipsa pensarii interliniumului articular -lipsa osteofitozei.

stadiul III: (sechestrare si infundare): .

stadiul IV:(artroza): capul femural este turtit. . Cotilul nu se mai adapteaza la presiuni si conturul capului incepe sa se deformeze. neregulat. Cu timpul semnele radiologice negative se pozitiveaza si apare coxartroza.

Rx trebuie facut pe mai multe incidente pentru a se vedea marimea zonei de necroza: .profil .flexia a coapsei pe bazin la 30 si 45 grade ( pt a vedea sfericitatea capului si daca zona de necroza iese de pe suprafata portanta).fata cu membrul pelvin rotat intern . .EXAMENE PARACLINICE Examen radiologic Dg.

Examen radiologic la o NACF st.II: rgf de fata (jos) rgf profil (dr sus) rgf la 30 grade (dr jos) .

arata modificarile care apar in stadiul II sau III oferind indicatii asupra structurii cotilului ( are rol in orientarea tipului de artroplastie de sold) Scintigrafia medulara cu Tehnetiu 99 este in masura sa ne informeze precoce asupra aparitiei necrozei ( este pozitiva la 24 ore dupa ischemie).EXAMENE PARACLINICE Examen computer tomograf: . . .mult mai utila pentru ca poate pune dg de necroza in stadiu incipient in care rx nu deceleaza modificari ale capului femural.

NACF st.II pe CT

Examen RMN stanga NACF st.II, dreapta NACF st.III

Examen RMN stanga = normal, dreapta= NACF st.II

pentru a indeparta zona necrozata. .artoplastie cu proteza bipolara.artroplastie cu proteza totala. daca capul pe CT este sferic si nu exista afectari ale cotilului. zona de necroza iese de sub suprafata portanta.osteotomie de medializare. In stadiul III: . . cu rolul de relansare a vascularizatiei la nivelul capului. se poate face osteotomie de derotare (Sugioka): osteotomie intertrohanteriana cu o sectiune circulara a capsulei la insertia pe cotil si da fragmentului cervicocefalic o rotatie anterioara de 45 grade..TRATAMENT Tratament numai chirurgical: In stadiul I: foraje In stadiul II: . Pauwels.artroplastia cu proteza bipolara.artroplastie cu proteza totala necimentata. care de obicei se situiaza pe partea superoanterioara a capului femural. . Este greu de efectuat. . daca este afectat si cotilul. In stadiul IV: .daca capul isi pastreaza sfericitatea sau pe rx in flexie la 30 grade. Unii autori fac asa numitele osteotromii de flexie.

In stadiul I si II se practica foraje. Pe imaginea din dreapta se vede controlul post interventie. pe RMN. . sub RxTV. cu trefine de 8-12 mm.

introduse post foraj. Foraje in st. fie cu injectarea a 300 ml de maduva outoloaga. centrifugata ( pe multiple foraje de 3 mm) Fie cu injectarea de proteine osteoinductoare Fie cu ciment acrilic.II/III complectate cu aport de grefe spongioase .Forajele sunt completate de unii chirurgi: fie cu grefe de os spongios.

Daca nu se intervenea in st.III evolutiv.II si la care s-au efectuat foraje a dezvoltat intr-un an o agravare a bolii. pacientul dezvolta o coxartroza .Pacient de 40 de ani care s-a prezentat initial cu o NACF st.

T.PACIENT CU RADIOGRAFIE CVASINORMALA. DAR CU DURERI LA NIVELUL REGIUNII INGHINALE. CU IRADIERE IN GENUNCHI. ARATA ST. II SI CARE A FOST OPERAT CU PROTEZA BIPOLARA . LA CARE C.

. .artroplastie cu proteza totala. care de obicei se situiaza pe partea superoanterioara a capului femural. Unii autori fac asa numitele osteotromii de flexie.daca capul isi pastreaza sfericitatea sau pe rx in flexie la 30 grade.Tratament chirurgical:IN STADIUL III .artoplastie cu proteza bipolara. se poate face osteotomie de derotare (Sugioka): osteotomie intertrohanteriana cu o sectiune circulara a capsulei la insertia pe cotil si da fragmentului cervicocefalic o rotatie anterioara de 45 grade. . Este greu de efectuat. zona de necroza iese de sub suprafata portanta. daca capul pe CT este sferic si nu exista afectari ale cotilului. daca este afectat si cotilul. In stadiul IV: .artroplastie cu proteza totala necimentata. pentru a indeparta zona necrozata.

PENTRU O NACF ST. de revascularizatie a zonei subcondrale si in special antalgic.: osteotomiile intertrohanteriene de valgizare.II/III. LA CARE S-A PRACTICAT ARTROPLASTIE . Azi nu se mai practica din mai multe motive: stopeaza evolutia artrozei o perioade de 7-10 ani dupa care modificarile repornesc eventualele artroplastii sunt mult mai dificile de efectuat din cauza medializarii COXARTROZA POST OSTEOTOMIE DE MEDIALIZARE IN URMA CU 5 ANI. varizare sau medializare cu scopul de a schimba raportul de forte .

OSTEOTOMIE DE FLEXIE LA UN PACIENT DE 32 ANI CU NACF ST II CARE DUPA 18 ANI A DEZVOLTAT O COXARTROZA .

OSTEOTOMIE DE FLEXIE BILATERALA LA UN BARBAT DE 27 ANI CU NACF ST. LA CARE DUPA 6 ANI S-A INTERVENIT PRIN ARTROPLASTIE CU PTNC . III.

IV OPERATA CU PTNC PE AMBELE SOLDURI.NACF ST. LA INTERVAL DE 6 LUNI .

. daca este afectat si cotilul si capul nu mai este sferic.artroplastie cu proteza totala necimentata.

IV LA UN PACIENT DE 45 DE ANI: ARTROPLASTIE CU PTNC BILATERAL .COXARTROZA POST NACF ST.

II/III: CONTROL POSTOPERATOR .PROTEZA PARTIALA RESURFASAGE LA O NACF ST.

IMPLANT RESURFASAGE LA O NACF ST. CONTROLUL LA 6 ANI DE LA INTERVENTIE (PROFIL SI FATA) . CONTROL LA 6 LUNI.II/III: CONTROL POSTOPERATOR: IN STANGA. IAR IN DREAPTA.

nu mai fixeaza suficient de solid epifiza femurala. pierzand din coeziunea sa normala. permitand deplasarea acesteia ( epifizioliza).Epifizioliza femurala superioara = coxa vara esentiala= caracterizata prin: -aparitia in perioada prepubertala -constituirea unei deformatii a regiunii cervicocefalice a femurului -prezenta unei leziuni primare a cartilajului de conjugare a extremitatii superioare a femurului care. .

poate duce la lezarea arterelor capsulare posterioare . o miscare brusca.de derotare. o cadere pe un sold cu cu o leziune primara a cartilajului de conjugare.Mecanismul de aparitie a epifiziolizei primare Schematic.

epifiza se hraneste mai departe prin rarele anastomoze din retinacul inferior si artera ligamentului rotund.Vascularizatia epifizei superioare a capului femural provine in mare parte din vasele retinaculului postero-superior al sinovialei si care vin din partea profunda a sinovielei spre partea posterioara si craniala a colului femural. Orice deplasament epifizar duce la ruperea vaselor postero superioare. . In acest caz .

(50%). Simptomatologie: adolescent de sex masc. Localizare: 2/3 din cazuri cu localizare la soldul stang. La 23% localizarea este bilaterala cu debut intre ele de cateva luni. robust mai exact greoi cu obezitate adipozogenitala limitata la trunchi bazin si radacina membrelor. .Epifizioliza femurala superioara Etiologie: varsta 12-16 ani pt baieti si 10-14 ani pt fete sex: masculin mai frecvent lezat: 4/5 copii sunt de sex masculin.

O radiografie efectuata acum este normala. . Anamneza evidentiaza prezenta unor episoade dureroase si usoara schiopatare in sapt premergatoare debutului. imposibil de miscat rapid si dureros. Semnele clinice amintesc de o fractura de sold: membrul pelvin in rotatie externa si adductie.Debut acut sau progresiv. Debut acut: durere accentuata si impotenta functionala completa care survine spontan sau dupa o miscare brusca sau dupa o cadere usoara.

Obiectiv semnul clinic constant este limitarea rotatiei interne. (semnul Drehman). dincolo de care rotatia externa concomitenta devine obligatorie. si schiopatare. Flexia este posibila intr-un sector limitat. . in timp ce rotatia externa este mult mai ampla decit la soldul opus.Debut acut sau progresiv. Debut progresiv: mai frecvent si se exprima printr-o durere intr-un membru pelvin cu localizare la sold sau mai adesea la genunchi.

In timpul mersului bolnavul incruciseaza membrele pelvine iar in pozitie de sezut. . adductie si rotatie externa a membrului bolnav. incruciseaza gambele. Membrul pelvin bolnav este mai scurt.perioada de stare In perioada de stare la inspectie se constata o amiotrofie. Semnul Trendelenburg este prezent.

LA AMBELE SOLDURI Pe radiografia din stanga se observa deplasarea in coxa valga a epifiziolizei.EXAMENUL RADIOGRAFIC SE FACE OBLIGATORIU DE FATA SI DE PROFIL. . iar pe radiografia de profil se vede o epifizioliza care nu apare pe radiografia de fata. mai rara.

dublu contur al marginii inferioare a colului. sectioneaza numai o mica prelungire a epifizei (linia Klein). modificarea structurii metafizei colului al carui contur devine flou. masurarea deplasarii epifizei masurarea unghiului de deplasare.Examen radiografic largirea cartilajului de conjugare. . diminuarea inaltimii semilunai epifizare. prelungita intern. rectitudinea marginii superioare a colului care normal este concava. marginea superioara a colului.

largirea cartilajului de conjugare. dublu contur al marginii inferioare a colului. Examen radiografic . Modificarea structurii metafizei colului al carui contur devine flou. diminuarea inaltimii semilunei epifizare. rectitudinea marginii superioare a colului care normal este concava.

sectioneaza numai o mica prelungire a epifizei (linia Klein). . Masurarea deplasarii epifizei Masurarea unghiului de deplasare. prelungita intern.Examen radiografic Marginea superioara a colului.

prin calcularea unghiului Southwich: pe incidenta de profil: Tangenta la suprafata metafizo-epifizara si axul femurului .Examen radiografic Masurarea unghiului de deplasare.

Unghiul de inclinare cervicodiafizar este normal inflexiunea producandu-se intre cap si col: coxa vara epifizara. Examen radiografic . pare scurtat. proiectandu-se pe umbra colului care din cauza rotatiei externe.Ex Rx este caracteristic: baza epifizei basculate are pe rx de fata un aspect eliptic.

Tratament Tratament ortopedic: repaus la pat. tractiune la planul patului in pozitie de abductie si rotatie interna pina la disparitia durerii urmat apoi de deplasare fara sprijin pe membrul pelvin bolnav cu ajutorul carjelor sau a unor aparate cu sprijin pe ischion. Tratamentul este indicat numai in formele usoare de epifizioliza in care modificarile rx sunt minore sau nu apar. .

. fixare cu brose in snop. El isi propune sa imobilizeze. Daca alunecarea este mai veche si stabilizata se face osteotomie de corectie: osteotomie intertrohanteriana de valgizare. Cand deplasarea este sub 30 grade. Cand deplasarea este mai mare se face reducere singerinda si fixare cu brose.Tratament Tratamentul chirugical de electie. sa previna o deplasare ulterioara sau sa reduca deplasarea initiala producand o sutura precoce a cartilajului de crestere.si o flexiune a extremitatii superioare a femurului. antetorsiune.

.Figure 2 : Les différentes phases du protocole de réduction progressive du déplcement épiphysaire par traction.

Post operator. cu incarcare treptata. .De cele mai multe ori. se permite sprijinul la 6 sapt. tratamentul este combinat: extensie al planul patului in abductie si rotatie extena fortata pana la disparitia durerilor (3-6 sapt). Tratament Urmareste sa previna sau sa corecteze deplasarea epiofizara.singurul element periculos al bolii . dupa care se intervine chirurgical fixandu-se alunecarea cu snop de brose sau suruburi.

Tratament .

Tratament Tratament Osteotomii etajate de corectie a unei coxa vara epiofizara intr-o epiofizioliza cronica si fixare cu brose infiletate .

Complicatii Grabirea tratamentului. poate duce la esecuri. prin necroza vasculara continuata cu cea osoasa . prin incercarea de reducere pe masa si fixare.

iar la 10% apare bilateral. Doua perioade: una 3-6 ani si ala la 8-9 ani. . -apare la unul din solduri.OSTEOCONROZA SOLDULUI Boala Leeg – Perthes – Calve’ Coxa plana Etiologie: 4/1 pt baieti intre 3-11 ani.

Patogenie -initial are loc un episod ischemic de cauza necunoscuta care produce necroza avasculara a capului femural pe o zona . Pe Rx se vede o largire a spatiului articular si un nucleu de osificare mai mic la soldul afectat. . subcondrala nu rezista. Apare faza de revascularizatie cu refacea osului necrotic care incepe de la periferie. care daca rezista duce la vindecare fara descoperirea necrozei. Ca urmare a ischemiei. din zona subcondrala. apare fractura si boala este manifesta clinic. osificarea encondrala a cartilajului epifizar si a cartilajului de crestere inceteaza temporar in timp ce cartilajul articular. nutrit de catre lichidul sinovial continua sa creasca. Daca zona in curs de remaniere.( pana atunci a fost asimptomatica).

decat il impiedica. Este exacerbata de activitate si calmata in repaus. . -semn Trendelenburg este pozitiv. -rotatia interna. -atrofie usoara a musculaturii coapsei. Frecvent durerea incepe la nivelul genunchiului si poate sa persiste saptamini sau luni. -schiopatarea discreta totdeauna prezenta.Simptomatologie durere adesea moderata care mai mult jeneaza mersul. flexia si abductia sunt limitate.

“in Perthes clinica nu este nimic. asemanatoare cu o zgarietura de unghie. apare o zona de transparenta. La nivelul acetabulului. paralela cu suprafata subcondrala a epifizei femurale = semn patognomonic. O turtire a polului superior extern al capului si densificarea nucleului epifizar. largirea interliniumului articular . Faza 1: la nivelul capului femural. radiologia este totul “(Mouchet). La nivelul colului se obs largirea regiunii metafizare.

Tomografia poate furniza si ea aspecte ale bolii. fragmentare si turtirea nucleului epifizar. Aspect de faza II .Faza 2: opacitate . mai ales daca este 3D sau se face impreuna cu arteriografia.

Faza 3: de vindecare: prezenta de neotesut osos. conturul exterior al nucleului epifizar devine din nou neregulat. Col larg si scurt. Aspect radiologic de Phertes in faza III (vindecare) . Acetabul modificat adaptat la capul femural lat si turtit.

Fractura este centrala si nu implica marginea laterala sau mediana a epifizei. Fr subcondrala este vizibila pe rx cu coapsa flectata la 30 grade. Grupa 2: fractura subcondrala este vizibila pe Rx fata. Grupa 3: fractura subcondrala prinde si marginea laterala a epifizei Grupa 4: fractura prinde toata epifixa. .Clasificare: Catterall 4 grupe: Grupa 1:numai partea anterioara a capului femuralk este afectata.

Salter si Thompson: grupa A: sub ½ din epifiza este implicata Grupa B: peste ½ epifiza implicata .

Evolutie: influentata de factori Varsta la care apare boala: de obicei la copii sub 5 ani. Intinderea si localizarea necrozei cu trei tipuri de evolutie: .evolutie spre necroza partiala (grupa I si II Catteral) . in care semnele radiologice de debut dispar la cateva luni de la aplicarea tratamentului conservator.evolutie abortiva.forma excentrata: cu evolutie nefavorabila daca nu se aplica metode de centrare . cu durata de reconstructie lunga si prognostic nefavorabil.forma spontan centrata: evoluiaza favorabil sub tratament cu rezultate bune . Momentul aplicarii tratamentului Evolutia congruentei articulare: . formele usoare sunt frecvente si rezultatele sunt bune cu durata de refacere scurta. .evolutie spre necroza totala a nucleului.

Evolutie: de 3-4 ani si daca este de grupa B aproape intotdeauna lasa o turtire a capului femural in forme de ciuperca sau de tampon de vagon. . cu incongruenta articulara care duce in timp la artroza.

PROGNOSTIC Exista cinci semne de risc: “head at risk” Semnul Gage: Apare ca o imagine clara pe partea laterala a epifizei insotite de modificari adiacente ale metafizei .

PROGNOSTIC excentrarea capului femural calcificari externe .

PROGNOSTIC leziuni metafizare starea cartilajului de conjugare .

VALOAREA PROGNOSTICA A SEMNELOR RADIOLOGICE In stadiul precoce. este un semn de prognostic bun. Revenirea la normal a spatiului cartilaginos ( evidentiat prin artrografie). absenta sau evolutia favorabila a excentrarii constituie elemente de prognostic bun. .

VALOAREA PROGNOSTICA A SEMNELOR RADIOLOGICE Volumul necrozei si topografia colapsului epifizar influenteaza rezultatul astfel: Cu cat necroza este mai intinsa. cu atat evolutia este mai lunga si pericolul aparitiei deformatiei este mai mare. Prognostic nefavorabil cand este afectata mai mult de 1/3 din epifiza anterolaterala - - .

la copii peste 6-7 ani. Excentrarea se evidentiaza prin masurari radiografice: . Ea apare mai ales in formele intinse. in formele cu leziuni metafizare intinse.depasirea laterala a capului femural ( este proportionala cu largirea spatiului articular intern si marirea epifizei si a metafizei .VALOAREA PROGNOSTICA A SEMNELOR RADIOLOGICE Excentrarea epifizei este cel mai important element de prognostic.largirea spatiului articular intern este data de ingrosarea cartilajului articular cotiloidian si femural .

Descarcarea soldului in perioada cand epifiza este fragila si exista riscul tasarii. care joaca un rol pimordial in refacerea epifizei (cotilul si epifiza se influenteaza reciproc in cursul dezvoltarii soldului). . Pastrarea mobilitatii soldului care favorizeaza hranirea cartilajului articular.Tratament: principii Recentrarea soldului pentru a pastra congruenta cap – cotil.

Se folosesc aparate oropedice cu sprijin ischiatic care permit mersul fara sprijin pe membrul pelvin bolnav. Tratamentul ortopedic: tratamentul de baza. El trebuie sa asigure repausul soldului in timpul soldului iritabil ca urmare a fracturii subcondrale. . Durata lui este de ani pima la formarea noului sold congruent.Tratament: sa fie cat mai precoce si are ca scop obtinerea unui sold cat mai normal posibil.

Tratamentul chirurgical: are ca SCOP ACOPERIREA INTEGRALA A CAPULUI FEMURAL. -osteotomii femurale de varizare si derotare care au ca scop pe de oparte centrarea capului femural si pe de alta parte revascularizatia lui. Ele sunt indicate in cazurile de osteocondrita cu cap excentric de fragmentare. -osteotomiile bazinului – tripla osteotomie Salter la copii sub 9 ani. - Chiari la copii peste 10 ani. -artroplastiile de sold cu PTNC pentru sechelele si fenomenele de coxartroza ce apar la tinerii adulti.

Tratamentul chirurgical

tripla osteotomie Salter la copii sub 9 ani

OSTEOTOMIE DE BAZIN CHIARI

la copil peste 9 ani

DISPLAZIE SPONDILO EPIFIZARA .

DISPLAZIE SPONDILO EPIFIZARA .

perfect inchisa de o corticala subtire4 dar bine delimitata. .tratamentaa.CHIST OSOS SOLITAR simptomatologie saraca: fractura -Rx extremitate osoasa marita intoate lanurile ocupata de o arie clara.Inspre diafiza.Osul din jur are o structura normala. . chiuretaj si plombare cu grefe osoase. omogena cu contur regular. . bine delimitat cu aspect de fund de pahar. Cartilajul de crestere limiteaza intinderea chistului spre epifiza.evolutie indelungata cu vindecare dupa fractura.

forma poliostica: cea mai frecventa: localizare unilaterala..sindromul Albright: displazie fibroasa oligoosoasa+ hiperpigmentare cutanata prin pete de melanina cu aspect de cafea cu lapte situate unilateral de partea leziunilor osoase + pubertate precoce cu aparitia caracterelor sexuale secundare. . predominent la membrul pelvin.DISPLAZIA FIBROASA Jaffe – Lichtenstein -rara cu predilectie la adolescentii de sex feminin -Sunt descrise 3 forme: 1. cuprinzand de preferinta reg proximala a femurului 2-forma monostica cu localizare predilecta la membrul pelvin 3.

. Semne osoase: Tumefactia Durere cu caracter intermitent Incurbari diafizare. uneori exoftalmie sau infundarea globilor oculari. Daca localizarea este faciala poate aparea asimetria fetei. semne cutanate si semne endocrine 1. asociate cu inegalitate de lungime a membrelor inferioare Fractura pe os patologic.DISPLAZIA FIBROASA Jaffe – Lichtenstein Clinic:semne osoase .

.Examen clinic 2. fata. Semne cutanate Arii cu pigmentare anormala. fese. prin depunerea in exces a melaninei in celulele bazale ale epidermei. umeri. “café au lait”. de dimensiuni variabile pe o piele normala. Petele hiperpigmentare apar in formele poliostice si localizarea lor corespunde cu localizarile osoase. Localizarile mai frecvente sunt pe spate.

Examen clinic 3. Pubertate precoce hipertiroidie . Tulburarile de crestere sunt neomogene. putand duce la inegalitate de lungime a membrelor inferioare. Semne endocrine: Crestere accelerata cu maturarea rapida a cartilajului de conjugare. ce duce la micsorarea taliei.

erodand fata profunda a corticalei pe care o sufla si o subtiaza. Tesutul fibros se dezvolta centromedular. si chiar lobuli cartilaginosi. cu aspect de filigran.cu numeroase insule cu os de neoformatie.Osteoliza pura. transparenta. Trabeculatia osului de neoformatie are o densitate variabila. Examen radiologic .

Cavitatea medulara se largeste. Apar incurbari ale diafizelor.Existenta unor mici insule calcificate denota prezenta unui tesut fibros. iar corticala se subtiaza dar nu exista reactie periostala. .

Existenta unor mici insule calcificate denota prezenta unui tesut fibros. .

SCINTIGRAFIA OSASA POATE ARATA DACA DISPLAZIA FIBROASA ESTE OLIGO SAU POLIOSTICA RMN-UL ARATA FIDEL INTINDEREA LEZIUNILOR SI STAREA CORTICALEI .

Biologic : crestere moderata a fosfatazei alcaline Tratament: osteotomii de corectie si armare cu tije centromedulare +.grefe osoase. .

Rx: caracteristic si pune singur dg. : os incurbat. -ca patogenie: vasculara. . apare intre 50-60 ani predominent la barbati. Craniiul cu tabliile ingrosate. Ex laborator: fosfataza alcalina crescuta. fibrilar. vatuit sau scamosat.BOALA PAGET =OSTEODISTROFIE CRONICA DEFORMANTA PROGRESIVA. hidruxiprolinurie. -localizare: vertebre si oasele lungiEx.

Bolnavul merge dificil.) . care cresc progresiv in intensitate si sunt intercalate de pusee cu caracter inflamator.debut lent cu dureri difuze aparute cu multi ani in urma. Craniul se deformeaza si bombeaza. se incurbeaza si devine fragil=fractura.Simptomatologie: . Apar treptat deformari caracteristice: osul se hipertrofiaza global. Localizarea este evidenta la membrele inferioare unde tibia se incurbeaza in plan sagital iar femurul in plan frontal. oboseste.= semnul palariei ( bolnavul constata cu stupoare ca palaria pe care o purta devine mica.

Osteosinteza fracturilor Tratamentul chirurgical la tineri pentru corectii osoase cu grefe spongioase pentru intarire dar care cu timpul se pagetizeaza. calcitonina.Tratament Tratament pentru oprirea bolii nu exista. antinflamatorii. antialgice. Paleativ: radioterapie profunda in doze totale de 3000-5000 r. Toate reduc si raresc puseele acute. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful