OSTEODISTROFII

OSTEONECROZELE ASEPTICE CHIST OSOS SOLITAR DISPLAZIA FIBROASA BOALA PAGET OSTEOPOROZA OSTEOLIZA CURS 9 DR. UNGURIANU SORIN

OSTEONECROZELE ASEPTICE
Necroza osoasa este o leziune importanta in patologia osteoarticulara si frecventa ei este explicata prin dispozitia pe care o au vasele osului. Etiopatogenie. -Cele mai frecvente necroze osoase aseptice sunt secundare suprimarii aportului sanguin intr-un segment osos. se clasifica in; ON aseptice de cauza cunoscuta ON aseptice idiopatice sau de cauza necunoscuta

Osteonecrozele aseptice de cauza cunoscuta:
ON de cauza traumatica:
- fractura astragal, scafoid carpian, colului femural, - luxatia traumatica a soldului ON de origine termica; gangrena unei extremitati dupa congelare sau arsura se insoteste si de necroza osoasa ON prin radiatii ionizante; rontghenterapie sau radiumterapie. Apar de obicei la nivelul maxilarului precum si la lucratorii care confectioneaza cadrane luminoase folosind substante radioactive.

ON cortizonica: apare dupa corticoterapie indelungata, iar clinic semne de artroza.

hemoragii. Spatiul articular erste pensat in zona polara de presiune iar adesea apare si un osteofit de presiune. imagine care traduce remanierea neregulata a tesutului osos necrozat de catre tesutul conjuctivovascular. surditate. vertije. . induratii subcutanate. .Osteonecrozele aseptice din boala chesonierilor . genunchiul si articulatia tibiotarsiana.articulatiile interesate sunt in primul rand cea coxofemurala. apoi umarul. Tulburarile permanente se constata la scafandrii care au avut mai multe accidente acute de decompresiune si in final realizeaza un tabou clinic de artroze.radiografiile arata semne de artroza: zone de transparenta crescute (geode) cu zone de condensare osoasa. paralizii. .este interesata mai ales epifiza femurala .simptomatologie care apare acut la cateva ore de la decomprimare prea rapida: durere.

se intilneste la persoanele de rasa neagra. . edritroblastoza medulara. produc tromboza vasculara si necroza ischemica consecutiva. -diagnosticul de drepanocitoza se pune pe baza semnelor de laborator care evidentiaza semnele hemolizei: reticulocitoza sangiuna. -clinic: artralgii cu pusee hemolitice. dureri abdominale ( marturie a unui infarct abdominal). Aceasta hemoglobina S are tendinta sa cristalizeze in mediul sarac de O2 si impreuma cu globulele rosii falciforme. pe prezenta celulelor falciforme si a hemoglobinei S.Osteonecrozele aseptice drepanocitare .drepanocitoza este responsabila de trombozele vasculare. semne neurologice. de infarctul osos. . -localizarea in 80% este la nivelulu capului femural cu aspect rx de necroza idiopatica a capului femural. stare febrila. hiperbilirubinemie.

ON aseptica idiopatica a adultului .Osteonecrozele aseptice de cauza necunoscuta ON aseptice a semilunarului: Boala KIENBOCK ON aseptice idiopatice ale copilului si adolescentului.Boala CHANDLER .

-patogenie: ruptura vaselor nutritive prin lezarea ligamentelor. edem al regiunii dorsale a pumnului. sau in urma unei fracturi.RX: os semilunar turtit cu pete de condensare alternind cu pete de liza. -clinic: durere vie in dreptul semilunarului si care se accentuiaza la presiune. Sindrom refex Leriche ce apare in urma traumatismului Infarct osos Hulten arata ca necroza apare la persoanele care sufera o scurtare a cubitusului. luxatii a semilunarului sau a altui os al pumnului. . .ON aseptice a semilunarului: Boala KIENBOCK -boala apare intre 18-30 ani la bolnavi de sex masculin care au meserii manuale ce ii expun la microtraumatisme frecvente. sau alteori un scafoid condensat si redus ca dimnesiune. Impotenta functionala.

in cazul necrozei de semilunar practica sectionarea ligamentului inelar anterior al carpului ( tunelul carpian) cu remisia durerilor. Codega. Swanson extirpa semuilunarul si punea in locul lui o proteza din silastic. Sectiona osul mare la mijloc si il deplasa in locul semilunarului la care mai adauga grefe spongioase pentru a umple golurile. .Tratament imobilizare 3-4 sapt apoi kineto si fizioterapie. Saffar extirpa semilunarul si aducea in locul lui pisiformul. Persson propune alungirea cubitusului. Graner practica artrodeza intracarpiana: extirpa scafoidul fragmentat si necrozat.

. Ele sunt cunoscute in patogenie sub denumirea de osteocondrite. De aceea mai corect trebuie denumite osteocondroze.ON aseptice idiopatice ale copilului si adolescentului Aceasta denumire cuprinde grupe de afectiuni osteorticulare care apar in perioada de crestere la copil si adolescent si care se caracterizeaza morfologic prin leziuni de necroza osoasa de origine ischemica. ceea ce creiaza confuzia de leziune inflamatorie .

osteocondroza disecanta a soldului. modificari in forma si consistenta nucleilor de osificare a oaselor lungi: bolala Leeg Calve Perthes. cuneiforme.osteocondroze 1. necroza semilunarului necroza cuneiformului necroza sesamoidelor 3. leziuni necrotice partiale. leziuni necrotice ale apofizelor de insertie musculara: apofizita tibiala apofizita calcaneana apofizita celui de-al V metatarsian 4. boala a II a Kohler: epifizita capului humeral. genunchiului. leziuni de necroza ischemica ai nucleilor ososi ai oaselor spongioase scurte: scafoidita tarsiana: boala I Kohler. Boala Scheuermann ( osteocondroza coloanei vertebrale) 2. Boala Scheuermann este tratata in cadrul cursului de Deviatii ale coloanei. ale segmentelor articulare. . epifizita capului radial.

fizioterapie antiinflamatorie. . dureri in regiunea pubiana. Dif. Cu osteita. -clinic: impotenta functionala evidenta. analgetice. Boala Burman -apare la tineri (14 – 17 ani) de obicei dupa accidente de sport. cu condensare neuniforma a ramurilor osoase. -RX: largire a spatiului pubian. -Tratament: repaus la pat. TBC pubian: examenele de laborator fac dif. -Dg.Osteocondroza pubelui.

calciu. dintate cu structura neomogena. anabolizante. Durerile sunt mai vii cand copilul sta pe scaun. . antialgice.Osteocondroza ischiopubiana: boala Van Neck – Odelberg . vitamine. . de osteomielita. tuberculoza -Tratamentul consta din repaus la pat 3-4 sapt. Impotenta functioanala= schipatat la mers. iar uneori iradiaza in articulatia soldului. cu spatiu ramas in care capetele osoase sunt neregulate.dif. -DG.la copil intre 4 -14 ani. intarziere in sudarea celor doua oase.RX. -clinic: dureri difuze acentuate de presiune la unirea ischionului cu pubisul.

care cu timpul se necrozeaza. Boala Konig debut in adolescenta. -este o ischemie partiala a vascularizatiei subcondrale a cartilajului condilului femural intern. dupa accidente de sport. Tratata initial ca o entorsa de gernunchi. . imita o entorsa de genunchi sau o ruptura de menisc intern. -clinic. se decapeaza si apare ca un corp liber intraarticular. la baieti mai des.Osteocondrita disecanta a genunchiului.

RMN sau CT pot arata profunzimea necrozei si suprafata ei. Poate decela un corp liber articular. -ex. Boala Konig --RX.Osteocondrita disecanta a genunchiului. artroscopia . sau o zona de eroziune la nivelul suprafetei portante a condilului femural intern.

STADIILE NECROZEI DIN MALADIA KONIG artroscopic .

IV explorata artroscopic .Leziune de st.

TRATAMENT CHIRURGICAL (mozaico plastie) .

TRATAMENT CHIRURGICAL PRIN MOZAICOPLASTIE: in dreapta sus timpii operatori. controlul artroscopic la o luna si 6 luni . iar in dreapta jos.

la care corpul liber intraraticular a putut fi repus la loc si fixat cu un surub: in dreapta controlul RMN post operator .IV.TRATAMENT: Konig st.

Konig st. IV. la care nu s-a putut fixa corpul liber articular mare.. de cca 2/3 cm.si care nu a putut beneficia nici de mozaicoplastie .

Konig st. cu corp liber articular . IV.

Konig st. IV. cu corp liber articular mare la care s-a practicat artroplastie cu proteza partiala unicompartimentala .

cu Schlatter mers schiopatat. cu durere vie sub genunchi. iar alteori o fragmentare a apofizei sau marirea ei de volum. care dispare in repaus la citeva zile. de obicei dupa Apofizita tibiala Osgoodaccidente de sport.Osteonecroza apofizei debut la baieti in special la tibiale. Osteonecroza apofizei . -durere vie la apasarea epifizei. -Rx. 10-14 ani. pune in evidenta o marire a spatiului intre apofiza si tibie. dar reapare la efort.

Tratametul consta in repaus. gheta local. Uneori daca apofiza aluneca. se intervine chirurgical fixandu-se cu unul doua suruburi.Schlatter . Apofizita tibiala Osgood. antiinflamatoare local si peros si interzicerea sporturilor pana la terminarea cresterii (1618 ani).

cu marginile neregulate. Nucleul scafoidului este mic..Kohler -apare rar la baieti 3-8 ani -de obicei este interesat un singur picior. Structura osului este modifivata: condensare. este totul.Osteonecroza scafoidului tarsian. luni sau chiar ani. redus la un sfert din volumul osului normal. Durerea apare numai in timpul mersului la inceput. aparate ghipsate de mess cu bolta plantara mulata pt 3-4 sapt. Simptomele clinice pot disparera dupa citeva saptamani. ceea ce face ca somnul copilului sa fie agitat si adesea sa planga. dar cand apare bilateral leziunea nu se gaseste in acelasi stadiu clinic. Scafoidul este modificat. -Tratamentul este conservator: sustinator de bolta plantara. -evolutie benigna mergand spre vindecare. turtit anteroposterior. dar mai tarziu apare si in timpul noptii. de forma biconcava. . in vreme ce celelalte oase ale piciorului au aspect normal. Urmate de talonete. -clinic debut fara cauza aparenta sau la un traumatism minor. -RX. Daca exista forme rebele. dintate. dupa care copilul merfge schiopatat sprijinindu-se mai mult pe marginea externa a piciorului.

-clinic. . antialgice. Adesea in anamneza se mentioneaza existenta unor momente de eforturi musculare intense. -boala apare mai frecvent la baieti de 8-14 ani in general bine dezvoltati.Osteonecroza apofizei calcaneului Boala Sever -Sever a aratat ca boala se datoreaza unei tractiuni musculare excesive asupra apofizei calcaneene. antiiflamatorii. Cert se pune pe rx. intrerupera sportului pina ca terminarea cresterii. urcatul scarilor. necroza a nucleului apofizar cu condensare accentuata. ridicatul pe varfurile picioarelor. mai puternica la palparea calcaneului si schiopatare. ce apare mai intens la sarituri. -evolutie benigna -tratament: ridicarea tocului incaltamintei cu 1-2 cm. -RX. durere. -dg. sau aplicarea unei talonete. uneori fragmentat cu margini zimtate.

-clinic: debut insidios prin dureri la miovelul capatelor metatarsienelor II si III. luni. . dureri care se acutizeaza la sprijinul pwe antepicor si la urcatul scarilor. Afectiunea se intalneste mai frecvent la cazurile la care metatarsianul II este mai lung. mai rar III si cu totul exceptional pe IV. Din cauza durerilor. mersul este schiopatat. durerile dispar si reapar dupa ani odatra cu instalarea artrozei. pacientul calcand pe marginea externa. -frecventa mai mare la dansatori si la croitorerse ce folosesc masina de cusut.Osteonecroza capului metatarsienului II Maladie KohlerII -mai frecventa la fete 12-20 ani si intereseaza capul metatars II. Uneori pe fata dorsala aantepiciorului apare o tumefactie. Dupa un timp.

In formele acute dureroase se poate aplica ap.: in primul rand cu boala Morton. -In cazul in care nu se obtine o ameliorare evidenta se poate intervenii chirurgical. determinata de un nevrom situat pe fata plantara a antepiciorului in dreptul capului meta IV si care da dureri paroxistice. . Gipsat cu bolta plantara mulata. Pe masura ce leziunile avanseaza apare constant un semn: semnul Axhausen: largirea metafizei si a portiunii alaturate a diafizei. practicandu-se op. -modelarea capului artrozic. capul afectat al metaII este situat sub linia orizontala care trece prin extremitatea capetelor metatarsienelor I si III -Dg. Dif.. Mau. in perioada de stare capul metatarsianului apare turtit largit cu spatiu articular mai mare. rezectia bazei metatarsianului respectiv pentru a scurta osul si a scoate de sub presiune capul acestuia.Osteonecroza capului metatarsienului II Maladie KohlerII -RX.cu artropatia diabetica -Tratament: incaltaminte cu taloneta cu sustinator retrocapital. . -Pe Rx.

primii pesi sunt durerosi si se insotesc si de schiopatare. Este adesea bilaterala da la inceput sau devine secundar in proportie de 30%. -Mersul este schiopatat . Debutul dureros poate sa fie brusc. de asemenea. la reluarea mersului. dupa un repaus mai indelungat. dar de multe ori durerea debuteaza insidios cu accentuarea ei in prima jumatate a noptii.Osteonecroza idiopatica a capului femural Necroza aseptica idiopatica a capului femural Boala Chandler Etiologie: intre 40-60 ani la barbati 4/1 fata de femei. Simptomatologie: -dureri la nivelul soldului cu iradiere in genunchi sau pe fata interma a coapsei in special in timpul mersului.

dar de multe ori durerea debuteaza insidios cu accentuarea ei in prima jumatate a noptii. Simptomatologie: -dureri la nivelul soldului cu iradiere in genunchi sau pe fata interma a coapsei in special in timpul mersului. Debutul dureros poate sa fie brusc. Este adesea bilaterala da la inceput sau devine secundar in proportie de 30%. dupa un repaus mai indelungat.Necroza aseptica idiopatica a capului femural Etiologie: intre 40-60 ani la barbati 4/1 fata de femei. la reluarea mersului. -Mersul este schiopatat . de asemenea. primii pasi sunt durerosi si se insotesc si de schiopatare.

stadiul II: (condensare): stadiul III: (sechestrare si infundare): stadiul IV:(artroza): . Radiografia este normala .Examen Radiologic 4 stadii: stadiul I (necroza).

Examen Radiologic STADIUL I: Radiografie normala Clinic. de repaus. . calmata de antiinflamarorii. dureri la nivelul regiunii inghinale ce iradiaza in genunchi. dar care reapare la efort.

care marcheaza limita inferioara a zonei necrozate. cu concavitatea orientata in sus. .stadiul II: (condensare): densificarea capului femural la polul superior si care prezinta la partea ei inferioara o banda opaca in forma de semiluna.Examen Radiologic .

aspectul de coaja de ou: linie clara situata sub corticala pe care o separa de osul subiacent. de profil a soldului. turtirea segmentara a polului superior al capului femural. dercalajul de nivel al suprafetei capului care intrerupe brusc conturul rotunjit al acestuia si marcheaza zona necrozata de zona vie. 3.1. Imaginea de coaja de ou apare evidenta pe rx. stadiul II: (condensare): infundarea zonei necrozate care apare mai tarziu dar este mai caracteristica si care se prezinta sub 3 aspecte: . redusa uneori la un mic defect al capului femural. 2.

Banda clara care delimiteaza o lentila osoasa care apoi este fragnetata si infundata si care cu timpul se resoarbe ajungand la o amputare a capului inpartea superioara. . La aceste semne pozitive trebuie adaugate cele trei stadiul III: (sechestrare si infundare): semne negative: -lipsa alterarii cotilului -lipsa pensarii interliniumului articular -lipsa osteofitozei.

stadiul III: (sechestrare si infundare): .

Cu timpul semnele radiologice negative se pozitiveaza si apare coxartroza. neregulat. .stadiul IV:(artroza): capul femural este turtit. Cotilul nu se mai adapteaza la presiuni si conturul capului incepe sa se deformeze.

.EXAMENE PARACLINICE Examen radiologic Dg.flexia a coapsei pe bazin la 30 si 45 grade ( pt a vedea sfericitatea capului si daca zona de necroza iese de pe suprafata portanta). Rx trebuie facut pe mai multe incidente pentru a se vedea marimea zonei de necroza: .profil .fata cu membrul pelvin rotat intern .

Examen radiologic la o NACF st.II: rgf de fata (jos) rgf profil (dr sus) rgf la 30 grade (dr jos) .

mult mai utila pentru ca poate pune dg de necroza in stadiu incipient in care rx nu deceleaza modificari ale capului femural.arata modificarile care apar in stadiul II sau III oferind indicatii asupra structurii cotilului ( are rol in orientarea tipului de artroplastie de sold) Scintigrafia medulara cu Tehnetiu 99 este in masura sa ne informeze precoce asupra aparitiei necrozei ( este pozitiva la 24 ore dupa ischemie). . .EXAMENE PARACLINICE Examen computer tomograf: .

NACF st.II pe CT

Examen RMN stanga NACF st.II, dreapta NACF st.III

Examen RMN stanga = normal, dreapta= NACF st.II

.daca capul isi pastreaza sfericitatea sau pe rx in flexie la 30 grade. daca este afectat si cotilul. zona de necroza iese de sub suprafata portanta. .artoplastie cu proteza bipolara.artroplastie cu proteza totala necimentata. care de obicei se situiaza pe partea superoanterioara a capului femural. pentru a indeparta zona necrozata. . In stadiul IV: .osteotomie de medializare. se poate face osteotomie de derotare (Sugioka): osteotomie intertrohanteriana cu o sectiune circulara a capsulei la insertia pe cotil si da fragmentului cervicocefalic o rotatie anterioara de 45 grade.TRATAMENT Tratament numai chirurgical: In stadiul I: foraje In stadiul II: . Unii autori fac asa numitele osteotromii de flexie. In stadiul III: . Este greu de efectuat. daca capul pe CT este sferic si nu exista afectari ale cotilului.artroplastie cu proteza totala. cu rolul de relansare a vascularizatiei la nivelul capului.artroplastia cu proteza bipolara. Pauwels.. .

pe RMN. . cu trefine de 8-12 mm. sub RxTV. Pe imaginea din dreapta se vede controlul post interventie.In stadiul I si II se practica foraje.

II/III complectate cu aport de grefe spongioase .Forajele sunt completate de unii chirurgi: fie cu grefe de os spongios. introduse post foraj. centrifugata ( pe multiple foraje de 3 mm) Fie cu injectarea de proteine osteoinductoare Fie cu ciment acrilic. fie cu injectarea a 300 ml de maduva outoloaga. Foraje in st.

pacientul dezvolta o coxartroza .III evolutiv.II si la care s-au efectuat foraje a dezvoltat intr-un an o agravare a bolii.Pacient de 40 de ani care s-a prezentat initial cu o NACF st. Daca nu se intervenea in st.

PACIENT CU RADIOGRAFIE CVASINORMALA. DAR CU DURERI LA NIVELUL REGIUNII INGHINALE. ARATA ST. II SI CARE A FOST OPERAT CU PROTEZA BIPOLARA .T. CU IRADIERE IN GENUNCHI. LA CARE C.

zona de necroza iese de sub suprafata portanta.artroplastie cu proteza totala necimentata. .daca capul isi pastreaza sfericitatea sau pe rx in flexie la 30 grade. se poate face osteotomie de derotare (Sugioka): osteotomie intertrohanteriana cu o sectiune circulara a capsulei la insertia pe cotil si da fragmentului cervicocefalic o rotatie anterioara de 45 grade. pentru a indeparta zona necrozata.artroplastie cu proteza totala.Tratament chirurgical:IN STADIUL III . Unii autori fac asa numitele osteotromii de flexie. daca este afectat si cotilul. In stadiul IV: . Este greu de efectuat. daca capul pe CT este sferic si nu exista afectari ale cotilului.artoplastie cu proteza bipolara. care de obicei se situiaza pe partea superoanterioara a capului femural. . .

de revascularizatie a zonei subcondrale si in special antalgic.: osteotomiile intertrohanteriene de valgizare.II/III. PENTRU O NACF ST. LA CARE S-A PRACTICAT ARTROPLASTIE . varizare sau medializare cu scopul de a schimba raportul de forte . Azi nu se mai practica din mai multe motive: stopeaza evolutia artrozei o perioade de 7-10 ani dupa care modificarile repornesc eventualele artroplastii sunt mult mai dificile de efectuat din cauza medializarii COXARTROZA POST OSTEOTOMIE DE MEDIALIZARE IN URMA CU 5 ANI.

OSTEOTOMIE DE FLEXIE LA UN PACIENT DE 32 ANI CU NACF ST II CARE DUPA 18 ANI A DEZVOLTAT O COXARTROZA .

OSTEOTOMIE DE FLEXIE BILATERALA LA UN BARBAT DE 27 ANI CU NACF ST. III. LA CARE DUPA 6 ANI S-A INTERVENIT PRIN ARTROPLASTIE CU PTNC .

LA INTERVAL DE 6 LUNI . IV OPERATA CU PTNC PE AMBELE SOLDURI.NACF ST.

. daca este afectat si cotilul si capul nu mai este sferic.artroplastie cu proteza totala necimentata.

COXARTROZA POST NACF ST. IV LA UN PACIENT DE 45 DE ANI: ARTROPLASTIE CU PTNC BILATERAL .

PROTEZA PARTIALA RESURFASAGE LA O NACF ST.II/III: CONTROL POSTOPERATOR .

IAR IN DREAPTA. CONTROLUL LA 6 ANI DE LA INTERVENTIE (PROFIL SI FATA) .IMPLANT RESURFASAGE LA O NACF ST. CONTROL LA 6 LUNI.II/III: CONTROL POSTOPERATOR: IN STANGA.

nu mai fixeaza suficient de solid epifiza femurala. pierzand din coeziunea sa normala. permitand deplasarea acesteia ( epifizioliza). .Epifizioliza femurala superioara = coxa vara esentiala= caracterizata prin: -aparitia in perioada prepubertala -constituirea unei deformatii a regiunii cervicocefalice a femurului -prezenta unei leziuni primare a cartilajului de conjugare a extremitatii superioare a femurului care.

o cadere pe un sold cu cu o leziune primara a cartilajului de conjugare.de derotare. o miscare brusca.Mecanismul de aparitie a epifiziolizei primare Schematic. poate duce la lezarea arterelor capsulare posterioare .

Orice deplasament epifizar duce la ruperea vaselor postero superioare. In acest caz .Vascularizatia epifizei superioare a capului femural provine in mare parte din vasele retinaculului postero-superior al sinovialei si care vin din partea profunda a sinovielei spre partea posterioara si craniala a colului femural. .epifiza se hraneste mai departe prin rarele anastomoze din retinacul inferior si artera ligamentului rotund.

Simptomatologie: adolescent de sex masc. Localizare: 2/3 din cazuri cu localizare la soldul stang. (50%).Epifizioliza femurala superioara Etiologie: varsta 12-16 ani pt baieti si 10-14 ani pt fete sex: masculin mai frecvent lezat: 4/5 copii sunt de sex masculin. La 23% localizarea este bilaterala cu debut intre ele de cateva luni. robust mai exact greoi cu obezitate adipozogenitala limitata la trunchi bazin si radacina membrelor. .

O radiografie efectuata acum este normala. . Semnele clinice amintesc de o fractura de sold: membrul pelvin in rotatie externa si adductie. Anamneza evidentiaza prezenta unor episoade dureroase si usoara schiopatare in sapt premergatoare debutului. imposibil de miscat rapid si dureros. Debut acut: durere accentuata si impotenta functionala completa care survine spontan sau dupa o miscare brusca sau dupa o cadere usoara.Debut acut sau progresiv.

Debut acut sau progresiv. Obiectiv semnul clinic constant este limitarea rotatiei interne. dincolo de care rotatia externa concomitenta devine obligatorie. . (semnul Drehman). si schiopatare. Debut progresiv: mai frecvent si se exprima printr-o durere intr-un membru pelvin cu localizare la sold sau mai adesea la genunchi. in timp ce rotatia externa este mult mai ampla decit la soldul opus. Flexia este posibila intr-un sector limitat.

incruciseaza gambele.perioada de stare In perioada de stare la inspectie se constata o amiotrofie. adductie si rotatie externa a membrului bolnav. In timpul mersului bolnavul incruciseaza membrele pelvine iar in pozitie de sezut. Membrul pelvin bolnav este mai scurt. Semnul Trendelenburg este prezent. .

.EXAMENUL RADIOGRAFIC SE FACE OBLIGATORIU DE FATA SI DE PROFIL. LA AMBELE SOLDURI Pe radiografia din stanga se observa deplasarea in coxa valga a epifiziolizei. iar pe radiografia de profil se vede o epifizioliza care nu apare pe radiografia de fata. mai rara.

modificarea structurii metafizei colului al carui contur devine flou. diminuarea inaltimii semilunai epifizare. sectioneaza numai o mica prelungire a epifizei (linia Klein). prelungita intern.Examen radiografic largirea cartilajului de conjugare. masurarea deplasarii epifizei masurarea unghiului de deplasare. marginea superioara a colului. . rectitudinea marginii superioare a colului care normal este concava. dublu contur al marginii inferioare a colului.

diminuarea inaltimii semilunei epifizare. dublu contur al marginii inferioare a colului.largirea cartilajului de conjugare. rectitudinea marginii superioare a colului care normal este concava. Examen radiografic . Modificarea structurii metafizei colului al carui contur devine flou.

Examen radiografic Marginea superioara a colului. Masurarea deplasarii epifizei Masurarea unghiului de deplasare. prelungita intern. sectioneaza numai o mica prelungire a epifizei (linia Klein). .

Examen radiografic Masurarea unghiului de deplasare. prin calcularea unghiului Southwich: pe incidenta de profil: Tangenta la suprafata metafizo-epifizara si axul femurului .

pare scurtat.Ex Rx este caracteristic: baza epifizei basculate are pe rx de fata un aspect eliptic. Examen radiografic . Unghiul de inclinare cervicodiafizar este normal inflexiunea producandu-se intre cap si col: coxa vara epifizara. proiectandu-se pe umbra colului care din cauza rotatiei externe.

.Tratament Tratament ortopedic: repaus la pat. tractiune la planul patului in pozitie de abductie si rotatie interna pina la disparitia durerii urmat apoi de deplasare fara sprijin pe membrul pelvin bolnav cu ajutorul carjelor sau a unor aparate cu sprijin pe ischion. Tratamentul este indicat numai in formele usoare de epifizioliza in care modificarile rx sunt minore sau nu apar.

si o flexiune a extremitatii superioare a femurului. Daca alunecarea este mai veche si stabilizata se face osteotomie de corectie: osteotomie intertrohanteriana de valgizare.Tratament Tratamentul chirugical de electie. El isi propune sa imobilizeze. Cand deplasarea este sub 30 grade. . antetorsiune. sa previna o deplasare ulterioara sau sa reduca deplasarea initiala producand o sutura precoce a cartilajului de crestere. Cand deplasarea este mai mare se face reducere singerinda si fixare cu brose. fixare cu brose in snop.

Figure 2 : Les différentes phases du protocole de réduction progressive du déplcement épiphysaire par traction. .

Tratament Urmareste sa previna sau sa corecteze deplasarea epiofizara. . tratamentul este combinat: extensie al planul patului in abductie si rotatie extena fortata pana la disparitia durerilor (3-6 sapt). se permite sprijinul la 6 sapt. Post operator. dupa care se intervine chirurgical fixandu-se alunecarea cu snop de brose sau suruburi.De cele mai multe ori.singurul element periculos al bolii . cu incarcare treptata.

Tratament .

Tratament Tratament Osteotomii etajate de corectie a unei coxa vara epiofizara intr-o epiofizioliza cronica si fixare cu brose infiletate .

prin incercarea de reducere pe masa si fixare.Complicatii Grabirea tratamentului. poate duce la esecuri. prin necroza vasculara continuata cu cea osoasa .

iar la 10% apare bilateral. -apare la unul din solduri. Doua perioade: una 3-6 ani si ala la 8-9 ani. .OSTEOCONROZA SOLDULUI Boala Leeg – Perthes – Calve’ Coxa plana Etiologie: 4/1 pt baieti intre 3-11 ani.

( pana atunci a fost asimptomatica). nutrit de catre lichidul sinovial continua sa creasca. subcondrala nu rezista. apare fractura si boala este manifesta clinic. Pe Rx se vede o largire a spatiului articular si un nucleu de osificare mai mic la soldul afectat. Ca urmare a ischemiei. din zona subcondrala. .Patogenie -initial are loc un episod ischemic de cauza necunoscuta care produce necroza avasculara a capului femural pe o zona . Apare faza de revascularizatie cu refacea osului necrotic care incepe de la periferie. Daca zona in curs de remaniere. osificarea encondrala a cartilajului epifizar si a cartilajului de crestere inceteaza temporar in timp ce cartilajul articular. care daca rezista duce la vindecare fara descoperirea necrozei.

flexia si abductia sunt limitate. decat il impiedica. Frecvent durerea incepe la nivelul genunchiului si poate sa persiste saptamini sau luni. .Simptomatologie durere adesea moderata care mai mult jeneaza mersul. -rotatia interna. -atrofie usoara a musculaturii coapsei. -semn Trendelenburg este pozitiv. -schiopatarea discreta totdeauna prezenta. Este exacerbata de activitate si calmata in repaus.

radiologia este totul “(Mouchet).“in Perthes clinica nu este nimic. apare o zona de transparenta. asemanatoare cu o zgarietura de unghie. paralela cu suprafata subcondrala a epifizei femurale = semn patognomonic. La nivelul acetabulului. largirea interliniumului articular . La nivelul colului se obs largirea regiunii metafizare. Faza 1: la nivelul capului femural. O turtire a polului superior extern al capului si densificarea nucleului epifizar.

Tomografia poate furniza si ea aspecte ale bolii.Faza 2: opacitate . fragmentare si turtirea nucleului epifizar. Aspect de faza II . mai ales daca este 3D sau se face impreuna cu arteriografia.

conturul exterior al nucleului epifizar devine din nou neregulat. Col larg si scurt. Acetabul modificat adaptat la capul femural lat si turtit.Faza 3: de vindecare: prezenta de neotesut osos. Aspect radiologic de Phertes in faza III (vindecare) .

Grupa 3: fractura subcondrala prinde si marginea laterala a epifizei Grupa 4: fractura prinde toata epifixa. Grupa 2: fractura subcondrala este vizibila pe Rx fata.Clasificare: Catterall 4 grupe: Grupa 1:numai partea anterioara a capului femuralk este afectata. Fractura este centrala si nu implica marginea laterala sau mediana a epifizei. Fr subcondrala este vizibila pe rx cu coapsa flectata la 30 grade. .

Salter si Thompson: grupa A: sub ½ din epifiza este implicata Grupa B: peste ½ epifiza implicata .

forma spontan centrata: evoluiaza favorabil sub tratament cu rezultate bune . in care semnele radiologice de debut dispar la cateva luni de la aplicarea tratamentului conservator.evolutie spre necroza totala a nucleului.evolutie spre necroza partiala (grupa I si II Catteral) .evolutie abortiva. Momentul aplicarii tratamentului Evolutia congruentei articulare: .forma excentrata: cu evolutie nefavorabila daca nu se aplica metode de centrare . cu durata de reconstructie lunga si prognostic nefavorabil.Evolutie: influentata de factori Varsta la care apare boala: de obicei la copii sub 5 ani. formele usoare sunt frecvente si rezultatele sunt bune cu durata de refacere scurta. . Intinderea si localizarea necrozei cu trei tipuri de evolutie: .

. cu incongruenta articulara care duce in timp la artroza.Evolutie: de 3-4 ani si daca este de grupa B aproape intotdeauna lasa o turtire a capului femural in forme de ciuperca sau de tampon de vagon.

PROGNOSTIC Exista cinci semne de risc: “head at risk” Semnul Gage: Apare ca o imagine clara pe partea laterala a epifizei insotite de modificari adiacente ale metafizei .

PROGNOSTIC excentrarea capului femural calcificari externe .

PROGNOSTIC leziuni metafizare starea cartilajului de conjugare .

VALOAREA PROGNOSTICA A SEMNELOR RADIOLOGICE In stadiul precoce. absenta sau evolutia favorabila a excentrarii constituie elemente de prognostic bun. . este un semn de prognostic bun. Revenirea la normal a spatiului cartilaginos ( evidentiat prin artrografie).

cu atat evolutia este mai lunga si pericolul aparitiei deformatiei este mai mare.VALOAREA PROGNOSTICA A SEMNELOR RADIOLOGICE Volumul necrozei si topografia colapsului epifizar influenteaza rezultatul astfel: Cu cat necroza este mai intinsa. Prognostic nefavorabil cand este afectata mai mult de 1/3 din epifiza anterolaterala - - .

Ea apare mai ales in formele intinse.largirea spatiului articular intern este data de ingrosarea cartilajului articular cotiloidian si femural .VALOAREA PROGNOSTICA A SEMNELOR RADIOLOGICE Excentrarea epifizei este cel mai important element de prognostic. in formele cu leziuni metafizare intinse. la copii peste 6-7 ani. Excentrarea se evidentiaza prin masurari radiografice: .depasirea laterala a capului femural ( este proportionala cu largirea spatiului articular intern si marirea epifizei si a metafizei .

Descarcarea soldului in perioada cand epifiza este fragila si exista riscul tasarii. .Tratament: principii Recentrarea soldului pentru a pastra congruenta cap – cotil. care joaca un rol pimordial in refacerea epifizei (cotilul si epifiza se influenteaza reciproc in cursul dezvoltarii soldului). Pastrarea mobilitatii soldului care favorizeaza hranirea cartilajului articular.

. Tratamentul ortopedic: tratamentul de baza. El trebuie sa asigure repausul soldului in timpul soldului iritabil ca urmare a fracturii subcondrale. Se folosesc aparate oropedice cu sprijin ischiatic care permit mersul fara sprijin pe membrul pelvin bolnav.Tratament: sa fie cat mai precoce si are ca scop obtinerea unui sold cat mai normal posibil. Durata lui este de ani pima la formarea noului sold congruent.

Tratamentul chirurgical: are ca SCOP ACOPERIREA INTEGRALA A CAPULUI FEMURAL. -osteotomii femurale de varizare si derotare care au ca scop pe de oparte centrarea capului femural si pe de alta parte revascularizatia lui. Ele sunt indicate in cazurile de osteocondrita cu cap excentric de fragmentare. -osteotomiile bazinului – tripla osteotomie Salter la copii sub 9 ani. - Chiari la copii peste 10 ani. -artroplastiile de sold cu PTNC pentru sechelele si fenomenele de coxartroza ce apar la tinerii adulti.

Tratamentul chirurgical

tripla osteotomie Salter la copii sub 9 ani

OSTEOTOMIE DE BAZIN CHIARI

la copil peste 9 ani

DISPLAZIE SPONDILO EPIFIZARA .

DISPLAZIE SPONDILO EPIFIZARA .

Inspre diafiza. . perfect inchisa de o corticala subtire4 dar bine delimitata.CHIST OSOS SOLITAR simptomatologie saraca: fractura -Rx extremitate osoasa marita intoate lanurile ocupata de o arie clara. . bine delimitat cu aspect de fund de pahar.Osul din jur are o structura normala. omogena cu contur regular.evolutie indelungata cu vindecare dupa fractura. .tratamentaa. Cartilajul de crestere limiteaza intinderea chistului spre epifiza. chiuretaj si plombare cu grefe osoase.

.sindromul Albright: displazie fibroasa oligoosoasa+ hiperpigmentare cutanata prin pete de melanina cu aspect de cafea cu lapte situate unilateral de partea leziunilor osoase + pubertate precoce cu aparitia caracterelor sexuale secundare. predominent la membrul pelvin. . cuprinzand de preferinta reg proximala a femurului 2-forma monostica cu localizare predilecta la membrul pelvin 3.forma poliostica: cea mai frecventa: localizare unilaterala.DISPLAZIA FIBROASA Jaffe – Lichtenstein -rara cu predilectie la adolescentii de sex feminin -Sunt descrise 3 forme: 1.

DISPLAZIA FIBROASA Jaffe – Lichtenstein Clinic:semne osoase . uneori exoftalmie sau infundarea globilor oculari. Daca localizarea este faciala poate aparea asimetria fetei. asociate cu inegalitate de lungime a membrelor inferioare Fractura pe os patologic. Semne osoase: Tumefactia Durere cu caracter intermitent Incurbari diafizare. semne cutanate si semne endocrine 1. .

prin depunerea in exces a melaninei in celulele bazale ale epidermei. fata. Petele hiperpigmentare apar in formele poliostice si localizarea lor corespunde cu localizarile osoase. umeri.Examen clinic 2. “café au lait”. Localizarile mai frecvente sunt pe spate. de dimensiuni variabile pe o piele normala. Semne cutanate Arii cu pigmentare anormala. . fese.

putand duce la inegalitate de lungime a membrelor inferioare. Pubertate precoce hipertiroidie . Semne endocrine: Crestere accelerata cu maturarea rapida a cartilajului de conjugare.Examen clinic 3. Tulburarile de crestere sunt neomogene. ce duce la micsorarea taliei.

transparenta. Tesutul fibros se dezvolta centromedular. si chiar lobuli cartilaginosi. erodand fata profunda a corticalei pe care o sufla si o subtiaza. Trabeculatia osului de neoformatie are o densitate variabila. cu aspect de filigran.Osteoliza pura. Examen radiologic .cu numeroase insule cu os de neoformatie.

Existenta unor mici insule calcificate denota prezenta unui tesut fibros. . Apar incurbari ale diafizelor. iar corticala se subtiaza dar nu exista reactie periostala. Cavitatea medulara se largeste.

.Existenta unor mici insule calcificate denota prezenta unui tesut fibros.

SCINTIGRAFIA OSASA POATE ARATA DACA DISPLAZIA FIBROASA ESTE OLIGO SAU POLIOSTICA RMN-UL ARATA FIDEL INTINDEREA LEZIUNILOR SI STAREA CORTICALEI .

Biologic : crestere moderata a fosfatazei alcaline Tratament: osteotomii de corectie si armare cu tije centromedulare +. .grefe osoase.

vatuit sau scamosat. Craniiul cu tabliile ingrosate. . -localizare: vertebre si oasele lungiEx.BOALA PAGET =OSTEODISTROFIE CRONICA DEFORMANTA PROGRESIVA. -ca patogenie: vasculara. fibrilar.Rx: caracteristic si pune singur dg. hidruxiprolinurie. apare intre 50-60 ani predominent la barbati. : os incurbat. Ex laborator: fosfataza alcalina crescuta.

Apar treptat deformari caracteristice: osul se hipertrofiaza global.debut lent cu dureri difuze aparute cu multi ani in urma.) . Craniul se deformeaza si bombeaza.= semnul palariei ( bolnavul constata cu stupoare ca palaria pe care o purta devine mica. Bolnavul merge dificil. Localizarea este evidenta la membrele inferioare unde tibia se incurbeaza in plan sagital iar femurul in plan frontal. care cresc progresiv in intensitate si sunt intercalate de pusee cu caracter inflamator. oboseste.Simptomatologie: . se incurbeaza si devine fragil=fractura.

antialgice. antinflamatorii. calcitonina. Osteosinteza fracturilor Tratamentul chirurgical la tineri pentru corectii osoase cu grefe spongioase pentru intarire dar care cu timpul se pagetizeaza. Paleativ: radioterapie profunda in doze totale de 3000-5000 r. . Toate reduc si raresc puseele acute.Tratament Tratament pentru oprirea bolii nu exista.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful