OSTEODISTROFII

OSTEONECROZELE ASEPTICE CHIST OSOS SOLITAR DISPLAZIA FIBROASA BOALA PAGET OSTEOPOROZA OSTEOLIZA CURS 9 DR. UNGURIANU SORIN

OSTEONECROZELE ASEPTICE
Necroza osoasa este o leziune importanta in patologia osteoarticulara si frecventa ei este explicata prin dispozitia pe care o au vasele osului. Etiopatogenie. -Cele mai frecvente necroze osoase aseptice sunt secundare suprimarii aportului sanguin intr-un segment osos. se clasifica in; ON aseptice de cauza cunoscuta ON aseptice idiopatice sau de cauza necunoscuta

Osteonecrozele aseptice de cauza cunoscuta:
ON de cauza traumatica:
- fractura astragal, scafoid carpian, colului femural, - luxatia traumatica a soldului ON de origine termica; gangrena unei extremitati dupa congelare sau arsura se insoteste si de necroza osoasa ON prin radiatii ionizante; rontghenterapie sau radiumterapie. Apar de obicei la nivelul maxilarului precum si la lucratorii care confectioneaza cadrane luminoase folosind substante radioactive.

ON cortizonica: apare dupa corticoterapie indelungata, iar clinic semne de artroza.

este interesata mai ales epifiza femurala . imagine care traduce remanierea neregulata a tesutului osos necrozat de catre tesutul conjuctivovascular. . induratii subcutanate. apoi umarul. paralizii. .radiografiile arata semne de artroza: zone de transparenta crescute (geode) cu zone de condensare osoasa. Spatiul articular erste pensat in zona polara de presiune iar adesea apare si un osteofit de presiune.simptomatologie care apare acut la cateva ore de la decomprimare prea rapida: durere. surditate.articulatiile interesate sunt in primul rand cea coxofemurala. Tulburarile permanente se constata la scafandrii care au avut mai multe accidente acute de decompresiune si in final realizeaza un tabou clinic de artroze. hemoragii. .Osteonecrozele aseptice din boala chesonierilor . genunchiul si articulatia tibiotarsiana. vertije.

-clinic: artralgii cu pusee hemolitice. -diagnosticul de drepanocitoza se pune pe baza semnelor de laborator care evidentiaza semnele hemolizei: reticulocitoza sangiuna. produc tromboza vasculara si necroza ischemica consecutiva. pe prezenta celulelor falciforme si a hemoglobinei S. . semne neurologice. Aceasta hemoglobina S are tendinta sa cristalizeze in mediul sarac de O2 si impreuma cu globulele rosii falciforme. -localizarea in 80% este la nivelulu capului femural cu aspect rx de necroza idiopatica a capului femural. edritroblastoza medulara. de infarctul osos.se intilneste la persoanele de rasa neagra. hiperbilirubinemie.Osteonecrozele aseptice drepanocitare . dureri abdominale ( marturie a unui infarct abdominal). .drepanocitoza este responsabila de trombozele vasculare. stare febrila.

ON aseptica idiopatica a adultului .Osteonecrozele aseptice de cauza necunoscuta ON aseptice a semilunarului: Boala KIENBOCK ON aseptice idiopatice ale copilului si adolescentului.Boala CHANDLER .

RX: os semilunar turtit cu pete de condensare alternind cu pete de liza. -patogenie: ruptura vaselor nutritive prin lezarea ligamentelor. -clinic: durere vie in dreptul semilunarului si care se accentuiaza la presiune. sau in urma unei fracturi. edem al regiunii dorsale a pumnului. Sindrom refex Leriche ce apare in urma traumatismului Infarct osos Hulten arata ca necroza apare la persoanele care sufera o scurtare a cubitusului.ON aseptice a semilunarului: Boala KIENBOCK -boala apare intre 18-30 ani la bolnavi de sex masculin care au meserii manuale ce ii expun la microtraumatisme frecvente. sau alteori un scafoid condensat si redus ca dimnesiune. Impotenta functionala. . . luxatii a semilunarului sau a altui os al pumnului.

Graner practica artrodeza intracarpiana: extirpa scafoidul fragmentat si necrozat. Swanson extirpa semuilunarul si punea in locul lui o proteza din silastic. Sectiona osul mare la mijloc si il deplasa in locul semilunarului la care mai adauga grefe spongioase pentru a umple golurile.Tratament imobilizare 3-4 sapt apoi kineto si fizioterapie. Codega. Saffar extirpa semilunarul si aducea in locul lui pisiformul. in cazul necrozei de semilunar practica sectionarea ligamentului inelar anterior al carpului ( tunelul carpian) cu remisia durerilor. . Persson propune alungirea cubitusului.

ceea ce creiaza confuzia de leziune inflamatorie . .ON aseptice idiopatice ale copilului si adolescentului Aceasta denumire cuprinde grupe de afectiuni osteorticulare care apar in perioada de crestere la copil si adolescent si care se caracterizeaza morfologic prin leziuni de necroza osoasa de origine ischemica. De aceea mai corect trebuie denumite osteocondroze. Ele sunt cunoscute in patogenie sub denumirea de osteocondrite.

ale segmentelor articulare.osteocondroze 1. Boala Scheuermann este tratata in cadrul cursului de Deviatii ale coloanei. leziuni necrotice ale apofizelor de insertie musculara: apofizita tibiala apofizita calcaneana apofizita celui de-al V metatarsian 4. cuneiforme. . epifizita capului radial. necroza semilunarului necroza cuneiformului necroza sesamoidelor 3. modificari in forma si consistenta nucleilor de osificare a oaselor lungi: bolala Leeg Calve Perthes. leziuni necrotice partiale. Boala Scheuermann ( osteocondroza coloanei vertebrale) 2. osteocondroza disecanta a soldului. genunchiului. leziuni de necroza ischemica ai nucleilor ososi ai oaselor spongioase scurte: scafoidita tarsiana: boala I Kohler. boala a II a Kohler: epifizita capului humeral.

TBC pubian: examenele de laborator fac dif. -Tratament: repaus la pat. Dif. -RX: largire a spatiului pubian. fizioterapie antiinflamatorie. cu condensare neuniforma a ramurilor osoase. -clinic: impotenta functionala evidenta.Osteocondroza pubelui. Boala Burman -apare la tineri (14 – 17 ani) de obicei dupa accidente de sport. . Cu osteita. -Dg. analgetice. dureri in regiunea pubiana.

.la copil intre 4 -14 ani. antialgice.RX. Durerile sunt mai vii cand copilul sta pe scaun. cu spatiu ramas in care capetele osoase sunt neregulate. de osteomielita. -clinic: dureri difuze acentuate de presiune la unirea ischionului cu pubisul. -DG.Osteocondroza ischiopubiana: boala Van Neck – Odelberg . vitamine. Impotenta functioanala= schipatat la mers. dintate cu structura neomogena.dif. tuberculoza -Tratamentul consta din repaus la pat 3-4 sapt. anabolizante. intarziere in sudarea celor doua oase. calciu. . iar uneori iradiaza in articulatia soldului.

Tratata initial ca o entorsa de gernunchi. -este o ischemie partiala a vascularizatiei subcondrale a cartilajului condilului femural intern. imita o entorsa de genunchi sau o ruptura de menisc intern. .Osteocondrita disecanta a genunchiului. la baieti mai des. dupa accidente de sport. care cu timpul se necrozeaza. Boala Konig debut in adolescenta. se decapeaza si apare ca un corp liber intraarticular. -clinic.

Osteocondrita disecanta a genunchiului. artroscopia . Poate decela un corp liber articular. sau o zona de eroziune la nivelul suprafetei portante a condilului femural intern. -ex. RMN sau CT pot arata profunzimea necrozei si suprafata ei. Boala Konig --RX.

STADIILE NECROZEI DIN MALADIA KONIG artroscopic .

Leziune de st. IV explorata artroscopic .

TRATAMENT CHIRURGICAL (mozaico plastie) .

iar in dreapta jos. controlul artroscopic la o luna si 6 luni .TRATAMENT CHIRURGICAL PRIN MOZAICOPLASTIE: in dreapta sus timpii operatori.

la care corpul liber intraraticular a putut fi repus la loc si fixat cu un surub: in dreapta controlul RMN post operator .IV.TRATAMENT: Konig st.

de cca 2/3 cm..Konig st. IV. la care nu s-a putut fixa corpul liber articular mare.si care nu a putut beneficia nici de mozaicoplastie .

IV. cu corp liber articular .Konig st.

cu corp liber articular mare la care s-a practicat artroplastie cu proteza partiala unicompartimentala . IV.Konig st.

iar alteori o fragmentare a apofizei sau marirea ei de volum. pune in evidenta o marire a spatiului intre apofiza si tibie. cu durere vie sub genunchi. -durere vie la apasarea epifizei.Osteonecroza apofizei debut la baieti in special la tibiale. care dispare in repaus la citeva zile. dar reapare la efort. 10-14 ani. Osteonecroza apofizei . cu Schlatter mers schiopatat. de obicei dupa Apofizita tibiala Osgoodaccidente de sport. -Rx.

Uneori daca apofiza aluneca.Tratametul consta in repaus. se intervine chirurgical fixandu-se cu unul doua suruburi. Apofizita tibiala Osgood. antiinflamatoare local si peros si interzicerea sporturilor pana la terminarea cresterii (1618 ani). gheta local.Schlatter .

luni sau chiar ani. aparate ghipsate de mess cu bolta plantara mulata pt 3-4 sapt. Durerea apare numai in timpul mersului la inceput. Simptomele clinice pot disparera dupa citeva saptamani. -clinic debut fara cauza aparenta sau la un traumatism minor. este totul. Urmate de talonete. dar mai tarziu apare si in timpul noptii. dupa care copilul merfge schiopatat sprijinindu-se mai mult pe marginea externa a piciorului. turtit anteroposterior.Osteonecroza scafoidului tarsian. Structura osului este modifivata: condensare. Nucleul scafoidului este mic. -Tratamentul este conservator: sustinator de bolta plantara. dintate. redus la un sfert din volumul osului normal. . -RX. de forma biconcava.Kohler -apare rar la baieti 3-8 ani -de obicei este interesat un singur picior. -evolutie benigna mergand spre vindecare. ceea ce face ca somnul copilului sa fie agitat si adesea sa planga. cu marginile neregulate. Scafoidul este modificat. in vreme ce celelalte oase ale piciorului au aspect normal. Daca exista forme rebele. dar cand apare bilateral leziunea nu se gaseste in acelasi stadiu clinic..

-RX. ce apare mai intens la sarituri. antiiflamatorii. uneori fragmentat cu margini zimtate. durere. Cert se pune pe rx. -evolutie benigna -tratament: ridicarea tocului incaltamintei cu 1-2 cm. Adesea in anamneza se mentioneaza existenta unor momente de eforturi musculare intense. antialgice. . sau aplicarea unei talonete. -clinic. mai puternica la palparea calcaneului si schiopatare. necroza a nucleului apofizar cu condensare accentuata.Osteonecroza apofizei calcaneului Boala Sever -Sever a aratat ca boala se datoreaza unei tractiuni musculare excesive asupra apofizei calcaneene. -boala apare mai frecvent la baieti de 8-14 ani in general bine dezvoltati. -dg. ridicatul pe varfurile picioarelor. intrerupera sportului pina ca terminarea cresterii. urcatul scarilor.

mersul este schiopatat. mai rar III si cu totul exceptional pe IV. -frecventa mai mare la dansatori si la croitorerse ce folosesc masina de cusut. pacientul calcand pe marginea externa. Uneori pe fata dorsala aantepiciorului apare o tumefactie. -clinic: debut insidios prin dureri la miovelul capatelor metatarsienelor II si III. Din cauza durerilor.Osteonecroza capului metatarsienului II Maladie KohlerII -mai frecventa la fete 12-20 ani si intereseaza capul metatars II. dureri care se acutizeaza la sprijinul pwe antepicor si la urcatul scarilor. Afectiunea se intalneste mai frecvent la cazurile la care metatarsianul II este mai lung. Dupa un timp. . durerile dispar si reapar dupa ani odatra cu instalarea artrozei. luni.

-Pe Rx. -modelarea capului artrozic. determinata de un nevrom situat pe fata plantara a antepiciorului in dreptul capului meta IV si care da dureri paroxistice.Osteonecroza capului metatarsienului II Maladie KohlerII -RX.cu artropatia diabetica -Tratament: incaltaminte cu taloneta cu sustinator retrocapital. . Pe masura ce leziunile avanseaza apare constant un semn: semnul Axhausen: largirea metafizei si a portiunii alaturate a diafizei. capul afectat al metaII este situat sub linia orizontala care trece prin extremitatea capetelor metatarsienelor I si III -Dg. practicandu-se op. -In cazul in care nu se obtine o ameliorare evidenta se poate intervenii chirurgical. In formele acute dureroase se poate aplica ap. rezectia bazei metatarsianului respectiv pentru a scurta osul si a scoate de sub presiune capul acestuia. Dif. Gipsat cu bolta plantara mulata. Mau. in perioada de stare capul metatarsianului apare turtit largit cu spatiu articular mai mare. ..: in primul rand cu boala Morton.

Simptomatologie: -dureri la nivelul soldului cu iradiere in genunchi sau pe fata interma a coapsei in special in timpul mersului. Debutul dureros poate sa fie brusc. dar de multe ori durerea debuteaza insidios cu accentuarea ei in prima jumatate a noptii. de asemenea. -Mersul este schiopatat . dupa un repaus mai indelungat.Osteonecroza idiopatica a capului femural Necroza aseptica idiopatica a capului femural Boala Chandler Etiologie: intre 40-60 ani la barbati 4/1 fata de femei. la reluarea mersului. Este adesea bilaterala da la inceput sau devine secundar in proportie de 30%. primii pesi sunt durerosi si se insotesc si de schiopatare.

Debutul dureros poate sa fie brusc. dupa un repaus mai indelungat. Este adesea bilaterala da la inceput sau devine secundar in proportie de 30%. primii pasi sunt durerosi si se insotesc si de schiopatare. de asemenea. dar de multe ori durerea debuteaza insidios cu accentuarea ei in prima jumatate a noptii. Simptomatologie: -dureri la nivelul soldului cu iradiere in genunchi sau pe fata interma a coapsei in special in timpul mersului.Necroza aseptica idiopatica a capului femural Etiologie: intre 40-60 ani la barbati 4/1 fata de femei. la reluarea mersului. -Mersul este schiopatat .

stadiul II: (condensare): stadiul III: (sechestrare si infundare): stadiul IV:(artroza): . Radiografia este normala .Examen Radiologic 4 stadii: stadiul I (necroza).

calmata de antiinflamarorii. dar care reapare la efort. de repaus. .Examen Radiologic STADIUL I: Radiografie normala Clinic. dureri la nivelul regiunii inghinale ce iradiaza in genunchi.

care marcheaza limita inferioara a zonei necrozate. . cu concavitatea orientata in sus.stadiul II: (condensare): densificarea capului femural la polul superior si care prezinta la partea ei inferioara o banda opaca in forma de semiluna.Examen Radiologic .

turtirea segmentara a polului superior al capului femural. de profil a soldului.1. aspectul de coaja de ou: linie clara situata sub corticala pe care o separa de osul subiacent. stadiul II: (condensare): infundarea zonei necrozate care apare mai tarziu dar este mai caracteristica si care se prezinta sub 3 aspecte: . Imaginea de coaja de ou apare evidenta pe rx. 3. redusa uneori la un mic defect al capului femural. 2. dercalajul de nivel al suprafetei capului care intrerupe brusc conturul rotunjit al acestuia si marcheaza zona necrozata de zona vie.

. La aceste semne pozitive trebuie adaugate cele trei stadiul III: (sechestrare si infundare): semne negative: -lipsa alterarii cotilului -lipsa pensarii interliniumului articular -lipsa osteofitozei.Banda clara care delimiteaza o lentila osoasa care apoi este fragnetata si infundata si care cu timpul se resoarbe ajungand la o amputare a capului inpartea superioara.

stadiul III: (sechestrare si infundare): .

neregulat. . Cu timpul semnele radiologice negative se pozitiveaza si apare coxartroza. Cotilul nu se mai adapteaza la presiuni si conturul capului incepe sa se deformeze.stadiul IV:(artroza): capul femural este turtit.

flexia a coapsei pe bazin la 30 si 45 grade ( pt a vedea sfericitatea capului si daca zona de necroza iese de pe suprafata portanta). Rx trebuie facut pe mai multe incidente pentru a se vedea marimea zonei de necroza: .EXAMENE PARACLINICE Examen radiologic Dg.fata cu membrul pelvin rotat intern . .profil .

Examen radiologic la o NACF st.II: rgf de fata (jos) rgf profil (dr sus) rgf la 30 grade (dr jos) .

arata modificarile care apar in stadiul II sau III oferind indicatii asupra structurii cotilului ( are rol in orientarea tipului de artroplastie de sold) Scintigrafia medulara cu Tehnetiu 99 este in masura sa ne informeze precoce asupra aparitiei necrozei ( este pozitiva la 24 ore dupa ischemie).EXAMENE PARACLINICE Examen computer tomograf: . .mult mai utila pentru ca poate pune dg de necroza in stadiu incipient in care rx nu deceleaza modificari ale capului femural. .

NACF st.II pe CT

Examen RMN stanga NACF st.II, dreapta NACF st.III

Examen RMN stanga = normal, dreapta= NACF st.II

daca este afectat si cotilul. cu rolul de relansare a vascularizatiei la nivelul capului.artroplastie cu proteza totala necimentata. . Unii autori fac asa numitele osteotromii de flexie.TRATAMENT Tratament numai chirurgical: In stadiul I: foraje In stadiul II: . In stadiul III: .osteotomie de medializare.daca capul isi pastreaza sfericitatea sau pe rx in flexie la 30 grade. zona de necroza iese de sub suprafata portanta. Este greu de efectuat. daca capul pe CT este sferic si nu exista afectari ale cotilului. care de obicei se situiaza pe partea superoanterioara a capului femural. . In stadiul IV: . . se poate face osteotomie de derotare (Sugioka): osteotomie intertrohanteriana cu o sectiune circulara a capsulei la insertia pe cotil si da fragmentului cervicocefalic o rotatie anterioara de 45 grade.artoplastie cu proteza bipolara.artroplastia cu proteza bipolara. pentru a indeparta zona necrozata..artroplastie cu proteza totala. . Pauwels.

In stadiul I si II se practica foraje. Pe imaginea din dreapta se vede controlul post interventie. cu trefine de 8-12 mm. sub RxTV. . pe RMN.

II/III complectate cu aport de grefe spongioase .Forajele sunt completate de unii chirurgi: fie cu grefe de os spongios. fie cu injectarea a 300 ml de maduva outoloaga. Foraje in st. centrifugata ( pe multiple foraje de 3 mm) Fie cu injectarea de proteine osteoinductoare Fie cu ciment acrilic. introduse post foraj.

Pacient de 40 de ani care s-a prezentat initial cu o NACF st.II si la care s-au efectuat foraje a dezvoltat intr-un an o agravare a bolii. Daca nu se intervenea in st.III evolutiv. pacientul dezvolta o coxartroza .

LA CARE C.T. CU IRADIERE IN GENUNCHI. DAR CU DURERI LA NIVELUL REGIUNII INGHINALE. ARATA ST. II SI CARE A FOST OPERAT CU PROTEZA BIPOLARA .PACIENT CU RADIOGRAFIE CVASINORMALA.

In stadiul IV: .Tratament chirurgical:IN STADIUL III .artroplastie cu proteza totala. . se poate face osteotomie de derotare (Sugioka): osteotomie intertrohanteriana cu o sectiune circulara a capsulei la insertia pe cotil si da fragmentului cervicocefalic o rotatie anterioara de 45 grade.artoplastie cu proteza bipolara. pentru a indeparta zona necrozata. Este greu de efectuat. daca capul pe CT este sferic si nu exista afectari ale cotilului. zona de necroza iese de sub suprafata portanta.artroplastie cu proteza totala necimentata.daca capul isi pastreaza sfericitatea sau pe rx in flexie la 30 grade. daca este afectat si cotilul. . . care de obicei se situiaza pe partea superoanterioara a capului femural. Unii autori fac asa numitele osteotromii de flexie.

PENTRU O NACF ST.II/III. LA CARE S-A PRACTICAT ARTROPLASTIE .: osteotomiile intertrohanteriene de valgizare. varizare sau medializare cu scopul de a schimba raportul de forte . de revascularizatie a zonei subcondrale si in special antalgic. Azi nu se mai practica din mai multe motive: stopeaza evolutia artrozei o perioade de 7-10 ani dupa care modificarile repornesc eventualele artroplastii sunt mult mai dificile de efectuat din cauza medializarii COXARTROZA POST OSTEOTOMIE DE MEDIALIZARE IN URMA CU 5 ANI.

OSTEOTOMIE DE FLEXIE LA UN PACIENT DE 32 ANI CU NACF ST II CARE DUPA 18 ANI A DEZVOLTAT O COXARTROZA .

III. LA CARE DUPA 6 ANI S-A INTERVENIT PRIN ARTROPLASTIE CU PTNC .OSTEOTOMIE DE FLEXIE BILATERALA LA UN BARBAT DE 27 ANI CU NACF ST.

NACF ST. IV OPERATA CU PTNC PE AMBELE SOLDURI. LA INTERVAL DE 6 LUNI .

artroplastie cu proteza totala necimentata. . daca este afectat si cotilul si capul nu mai este sferic.

COXARTROZA POST NACF ST. IV LA UN PACIENT DE 45 DE ANI: ARTROPLASTIE CU PTNC BILATERAL .

PROTEZA PARTIALA RESURFASAGE LA O NACF ST.II/III: CONTROL POSTOPERATOR .

CONTROL LA 6 LUNI.IMPLANT RESURFASAGE LA O NACF ST.II/III: CONTROL POSTOPERATOR: IN STANGA. IAR IN DREAPTA. CONTROLUL LA 6 ANI DE LA INTERVENTIE (PROFIL SI FATA) .

nu mai fixeaza suficient de solid epifiza femurala. pierzand din coeziunea sa normala. .Epifizioliza femurala superioara = coxa vara esentiala= caracterizata prin: -aparitia in perioada prepubertala -constituirea unei deformatii a regiunii cervicocefalice a femurului -prezenta unei leziuni primare a cartilajului de conjugare a extremitatii superioare a femurului care. permitand deplasarea acesteia ( epifizioliza).

o cadere pe un sold cu cu o leziune primara a cartilajului de conjugare.de derotare. o miscare brusca. poate duce la lezarea arterelor capsulare posterioare .Mecanismul de aparitie a epifiziolizei primare Schematic.

Vascularizatia epifizei superioare a capului femural provine in mare parte din vasele retinaculului postero-superior al sinovialei si care vin din partea profunda a sinovielei spre partea posterioara si craniala a colului femural. Orice deplasament epifizar duce la ruperea vaselor postero superioare. .epifiza se hraneste mai departe prin rarele anastomoze din retinacul inferior si artera ligamentului rotund. In acest caz .

Simptomatologie: adolescent de sex masc. . Localizare: 2/3 din cazuri cu localizare la soldul stang. robust mai exact greoi cu obezitate adipozogenitala limitata la trunchi bazin si radacina membrelor. (50%).Epifizioliza femurala superioara Etiologie: varsta 12-16 ani pt baieti si 10-14 ani pt fete sex: masculin mai frecvent lezat: 4/5 copii sunt de sex masculin. La 23% localizarea este bilaterala cu debut intre ele de cateva luni.

Debut acut: durere accentuata si impotenta functionala completa care survine spontan sau dupa o miscare brusca sau dupa o cadere usoara. Anamneza evidentiaza prezenta unor episoade dureroase si usoara schiopatare in sapt premergatoare debutului. O radiografie efectuata acum este normala. . Semnele clinice amintesc de o fractura de sold: membrul pelvin in rotatie externa si adductie.Debut acut sau progresiv. imposibil de miscat rapid si dureros.

Debut acut sau progresiv. (semnul Drehman). in timp ce rotatia externa este mult mai ampla decit la soldul opus. . Debut progresiv: mai frecvent si se exprima printr-o durere intr-un membru pelvin cu localizare la sold sau mai adesea la genunchi. Obiectiv semnul clinic constant este limitarea rotatiei interne. dincolo de care rotatia externa concomitenta devine obligatorie. Flexia este posibila intr-un sector limitat. si schiopatare.

. In timpul mersului bolnavul incruciseaza membrele pelvine iar in pozitie de sezut. incruciseaza gambele.perioada de stare In perioada de stare la inspectie se constata o amiotrofie. Semnul Trendelenburg este prezent. adductie si rotatie externa a membrului bolnav. Membrul pelvin bolnav este mai scurt.

iar pe radiografia de profil se vede o epifizioliza care nu apare pe radiografia de fata. mai rara.EXAMENUL RADIOGRAFIC SE FACE OBLIGATORIU DE FATA SI DE PROFIL. . LA AMBELE SOLDURI Pe radiografia din stanga se observa deplasarea in coxa valga a epifiziolizei.

sectioneaza numai o mica prelungire a epifizei (linia Klein). . dublu contur al marginii inferioare a colului. marginea superioara a colului. rectitudinea marginii superioare a colului care normal este concava. masurarea deplasarii epifizei masurarea unghiului de deplasare. diminuarea inaltimii semilunai epifizare.Examen radiografic largirea cartilajului de conjugare. modificarea structurii metafizei colului al carui contur devine flou. prelungita intern.

largirea cartilajului de conjugare. Modificarea structurii metafizei colului al carui contur devine flou. rectitudinea marginii superioare a colului care normal este concava. dublu contur al marginii inferioare a colului. Examen radiografic . diminuarea inaltimii semilunei epifizare.

.Examen radiografic Marginea superioara a colului. sectioneaza numai o mica prelungire a epifizei (linia Klein). Masurarea deplasarii epifizei Masurarea unghiului de deplasare. prelungita intern.

prin calcularea unghiului Southwich: pe incidenta de profil: Tangenta la suprafata metafizo-epifizara si axul femurului .Examen radiografic Masurarea unghiului de deplasare.

Unghiul de inclinare cervicodiafizar este normal inflexiunea producandu-se intre cap si col: coxa vara epifizara. proiectandu-se pe umbra colului care din cauza rotatiei externe. Examen radiografic . pare scurtat.Ex Rx este caracteristic: baza epifizei basculate are pe rx de fata un aspect eliptic.

Tratamentul este indicat numai in formele usoare de epifizioliza in care modificarile rx sunt minore sau nu apar. tractiune la planul patului in pozitie de abductie si rotatie interna pina la disparitia durerii urmat apoi de deplasare fara sprijin pe membrul pelvin bolnav cu ajutorul carjelor sau a unor aparate cu sprijin pe ischion.Tratament Tratament ortopedic: repaus la pat. .

El isi propune sa imobilizeze. sa previna o deplasare ulterioara sau sa reduca deplasarea initiala producand o sutura precoce a cartilajului de crestere. Cand deplasarea este sub 30 grade. fixare cu brose in snop. antetorsiune.Tratament Tratamentul chirugical de electie.si o flexiune a extremitatii superioare a femurului. Cand deplasarea este mai mare se face reducere singerinda si fixare cu brose. Daca alunecarea este mai veche si stabilizata se face osteotomie de corectie: osteotomie intertrohanteriana de valgizare. .

Figure 2 : Les différentes phases du protocole de réduction progressive du déplcement épiphysaire par traction. .

cu incarcare treptata. Post operator. Tratament Urmareste sa previna sau sa corecteze deplasarea epiofizara. tratamentul este combinat: extensie al planul patului in abductie si rotatie extena fortata pana la disparitia durerilor (3-6 sapt). se permite sprijinul la 6 sapt.singurul element periculos al bolii . .De cele mai multe ori. dupa care se intervine chirurgical fixandu-se alunecarea cu snop de brose sau suruburi.

Tratament .

Tratament Tratament Osteotomii etajate de corectie a unei coxa vara epiofizara intr-o epiofizioliza cronica si fixare cu brose infiletate .

prin necroza vasculara continuata cu cea osoasa . poate duce la esecuri. prin incercarea de reducere pe masa si fixare.Complicatii Grabirea tratamentului.

iar la 10% apare bilateral. Doua perioade: una 3-6 ani si ala la 8-9 ani. -apare la unul din solduri.OSTEOCONROZA SOLDULUI Boala Leeg – Perthes – Calve’ Coxa plana Etiologie: 4/1 pt baieti intre 3-11 ani. .

Apare faza de revascularizatie cu refacea osului necrotic care incepe de la periferie.( pana atunci a fost asimptomatica). nutrit de catre lichidul sinovial continua sa creasca. Ca urmare a ischemiei. Pe Rx se vede o largire a spatiului articular si un nucleu de osificare mai mic la soldul afectat. osificarea encondrala a cartilajului epifizar si a cartilajului de crestere inceteaza temporar in timp ce cartilajul articular. . apare fractura si boala este manifesta clinic. Daca zona in curs de remaniere. subcondrala nu rezista. din zona subcondrala. care daca rezista duce la vindecare fara descoperirea necrozei.Patogenie -initial are loc un episod ischemic de cauza necunoscuta care produce necroza avasculara a capului femural pe o zona .

-schiopatarea discreta totdeauna prezenta. -atrofie usoara a musculaturii coapsei. -semn Trendelenburg este pozitiv. flexia si abductia sunt limitate. Este exacerbata de activitate si calmata in repaus. -rotatia interna. . Frecvent durerea incepe la nivelul genunchiului si poate sa persiste saptamini sau luni. decat il impiedica.Simptomatologie durere adesea moderata care mai mult jeneaza mersul.

La nivelul acetabulului. apare o zona de transparenta. O turtire a polului superior extern al capului si densificarea nucleului epifizar. Faza 1: la nivelul capului femural.“in Perthes clinica nu este nimic. largirea interliniumului articular . asemanatoare cu o zgarietura de unghie. La nivelul colului se obs largirea regiunii metafizare. paralela cu suprafata subcondrala a epifizei femurale = semn patognomonic. radiologia este totul “(Mouchet).

Aspect de faza II . Tomografia poate furniza si ea aspecte ale bolii. mai ales daca este 3D sau se face impreuna cu arteriografia. fragmentare si turtirea nucleului epifizar.Faza 2: opacitate .

conturul exterior al nucleului epifizar devine din nou neregulat. Acetabul modificat adaptat la capul femural lat si turtit.Faza 3: de vindecare: prezenta de neotesut osos. Aspect radiologic de Phertes in faza III (vindecare) . Col larg si scurt.

Clasificare: Catterall 4 grupe: Grupa 1:numai partea anterioara a capului femuralk este afectata. Grupa 2: fractura subcondrala este vizibila pe Rx fata. Fr subcondrala este vizibila pe rx cu coapsa flectata la 30 grade. Grupa 3: fractura subcondrala prinde si marginea laterala a epifizei Grupa 4: fractura prinde toata epifixa. Fractura este centrala si nu implica marginea laterala sau mediana a epifizei. .

Salter si Thompson: grupa A: sub ½ din epifiza este implicata Grupa B: peste ½ epifiza implicata .

forma excentrata: cu evolutie nefavorabila daca nu se aplica metode de centrare . cu durata de reconstructie lunga si prognostic nefavorabil.Evolutie: influentata de factori Varsta la care apare boala: de obicei la copii sub 5 ani.evolutie spre necroza partiala (grupa I si II Catteral) . formele usoare sunt frecvente si rezultatele sunt bune cu durata de refacere scurta. Intinderea si localizarea necrozei cu trei tipuri de evolutie: . .forma spontan centrata: evoluiaza favorabil sub tratament cu rezultate bune .evolutie abortiva. Momentul aplicarii tratamentului Evolutia congruentei articulare: .evolutie spre necroza totala a nucleului. in care semnele radiologice de debut dispar la cateva luni de la aplicarea tratamentului conservator.

. cu incongruenta articulara care duce in timp la artroza.Evolutie: de 3-4 ani si daca este de grupa B aproape intotdeauna lasa o turtire a capului femural in forme de ciuperca sau de tampon de vagon.

PROGNOSTIC Exista cinci semne de risc: “head at risk” Semnul Gage: Apare ca o imagine clara pe partea laterala a epifizei insotite de modificari adiacente ale metafizei .

PROGNOSTIC excentrarea capului femural calcificari externe .

PROGNOSTIC leziuni metafizare starea cartilajului de conjugare .

VALOAREA PROGNOSTICA A SEMNELOR RADIOLOGICE In stadiul precoce. absenta sau evolutia favorabila a excentrarii constituie elemente de prognostic bun. . Revenirea la normal a spatiului cartilaginos ( evidentiat prin artrografie). este un semn de prognostic bun.

VALOAREA PROGNOSTICA A SEMNELOR RADIOLOGICE Volumul necrozei si topografia colapsului epifizar influenteaza rezultatul astfel: Cu cat necroza este mai intinsa. Prognostic nefavorabil cand este afectata mai mult de 1/3 din epifiza anterolaterala - - . cu atat evolutia este mai lunga si pericolul aparitiei deformatiei este mai mare.

in formele cu leziuni metafizare intinse. Excentrarea se evidentiaza prin masurari radiografice: .VALOAREA PROGNOSTICA A SEMNELOR RADIOLOGICE Excentrarea epifizei este cel mai important element de prognostic.largirea spatiului articular intern este data de ingrosarea cartilajului articular cotiloidian si femural . Ea apare mai ales in formele intinse.depasirea laterala a capului femural ( este proportionala cu largirea spatiului articular intern si marirea epifizei si a metafizei . la copii peste 6-7 ani.

Pastrarea mobilitatii soldului care favorizeaza hranirea cartilajului articular. Descarcarea soldului in perioada cand epifiza este fragila si exista riscul tasarii.Tratament: principii Recentrarea soldului pentru a pastra congruenta cap – cotil. care joaca un rol pimordial in refacerea epifizei (cotilul si epifiza se influenteaza reciproc in cursul dezvoltarii soldului). .

Tratamentul ortopedic: tratamentul de baza. Se folosesc aparate oropedice cu sprijin ischiatic care permit mersul fara sprijin pe membrul pelvin bolnav. . Durata lui este de ani pima la formarea noului sold congruent. El trebuie sa asigure repausul soldului in timpul soldului iritabil ca urmare a fracturii subcondrale.Tratament: sa fie cat mai precoce si are ca scop obtinerea unui sold cat mai normal posibil.

Tratamentul chirurgical: are ca SCOP ACOPERIREA INTEGRALA A CAPULUI FEMURAL. -osteotomii femurale de varizare si derotare care au ca scop pe de oparte centrarea capului femural si pe de alta parte revascularizatia lui. Ele sunt indicate in cazurile de osteocondrita cu cap excentric de fragmentare. -osteotomiile bazinului – tripla osteotomie Salter la copii sub 9 ani. - Chiari la copii peste 10 ani. -artroplastiile de sold cu PTNC pentru sechelele si fenomenele de coxartroza ce apar la tinerii adulti.

Tratamentul chirurgical

tripla osteotomie Salter la copii sub 9 ani

OSTEOTOMIE DE BAZIN CHIARI

la copil peste 9 ani

DISPLAZIE SPONDILO EPIFIZARA .

DISPLAZIE SPONDILO EPIFIZARA .

Inspre diafiza.evolutie indelungata cu vindecare dupa fractura. . . chiuretaj si plombare cu grefe osoase.Osul din jur are o structura normala. .CHIST OSOS SOLITAR simptomatologie saraca: fractura -Rx extremitate osoasa marita intoate lanurile ocupata de o arie clara. Cartilajul de crestere limiteaza intinderea chistului spre epifiza. bine delimitat cu aspect de fund de pahar.tratamentaa. omogena cu contur regular. perfect inchisa de o corticala subtire4 dar bine delimitata.

forma poliostica: cea mai frecventa: localizare unilaterala.sindromul Albright: displazie fibroasa oligoosoasa+ hiperpigmentare cutanata prin pete de melanina cu aspect de cafea cu lapte situate unilateral de partea leziunilor osoase + pubertate precoce cu aparitia caracterelor sexuale secundare. . cuprinzand de preferinta reg proximala a femurului 2-forma monostica cu localizare predilecta la membrul pelvin 3.DISPLAZIA FIBROASA Jaffe – Lichtenstein -rara cu predilectie la adolescentii de sex feminin -Sunt descrise 3 forme: 1.. predominent la membrul pelvin.

Daca localizarea este faciala poate aparea asimetria fetei. semne cutanate si semne endocrine 1. uneori exoftalmie sau infundarea globilor oculari. Semne osoase: Tumefactia Durere cu caracter intermitent Incurbari diafizare. . asociate cu inegalitate de lungime a membrelor inferioare Fractura pe os patologic.DISPLAZIA FIBROASA Jaffe – Lichtenstein Clinic:semne osoase .

fese. Semne cutanate Arii cu pigmentare anormala. “café au lait”. Petele hiperpigmentare apar in formele poliostice si localizarea lor corespunde cu localizarile osoase. fata. de dimensiuni variabile pe o piele normala. umeri.Examen clinic 2. Localizarile mai frecvente sunt pe spate. prin depunerea in exces a melaninei in celulele bazale ale epidermei. .

Examen clinic 3. ce duce la micsorarea taliei. Tulburarile de crestere sunt neomogene. Semne endocrine: Crestere accelerata cu maturarea rapida a cartilajului de conjugare. putand duce la inegalitate de lungime a membrelor inferioare. Pubertate precoce hipertiroidie .

Tesutul fibros se dezvolta centromedular. erodand fata profunda a corticalei pe care o sufla si o subtiaza. Examen radiologic . cu aspect de filigran.cu numeroase insule cu os de neoformatie. si chiar lobuli cartilaginosi. Trabeculatia osului de neoformatie are o densitate variabila. transparenta.Osteoliza pura.

iar corticala se subtiaza dar nu exista reactie periostala. Cavitatea medulara se largeste. .Existenta unor mici insule calcificate denota prezenta unui tesut fibros. Apar incurbari ale diafizelor.

Existenta unor mici insule calcificate denota prezenta unui tesut fibros. .

SCINTIGRAFIA OSASA POATE ARATA DACA DISPLAZIA FIBROASA ESTE OLIGO SAU POLIOSTICA RMN-UL ARATA FIDEL INTINDEREA LEZIUNILOR SI STAREA CORTICALEI .

.Biologic : crestere moderata a fosfatazei alcaline Tratament: osteotomii de corectie si armare cu tije centromedulare +.grefe osoase.

hidruxiprolinurie. Craniiul cu tabliile ingrosate. Ex laborator: fosfataza alcalina crescuta. fibrilar. -localizare: vertebre si oasele lungiEx.Rx: caracteristic si pune singur dg. vatuit sau scamosat. : os incurbat.BOALA PAGET =OSTEODISTROFIE CRONICA DEFORMANTA PROGRESIVA. . -ca patogenie: vasculara. apare intre 50-60 ani predominent la barbati.

care cresc progresiv in intensitate si sunt intercalate de pusee cu caracter inflamator.debut lent cu dureri difuze aparute cu multi ani in urma. oboseste. se incurbeaza si devine fragil=fractura.= semnul palariei ( bolnavul constata cu stupoare ca palaria pe care o purta devine mica.Simptomatologie: . Apar treptat deformari caracteristice: osul se hipertrofiaza global. Bolnavul merge dificil.) . Craniul se deformeaza si bombeaza. Localizarea este evidenta la membrele inferioare unde tibia se incurbeaza in plan sagital iar femurul in plan frontal.

antinflamatorii. . Toate reduc si raresc puseele acute.Tratament Tratament pentru oprirea bolii nu exista. Osteosinteza fracturilor Tratamentul chirurgical la tineri pentru corectii osoase cu grefe spongioase pentru intarire dar care cu timpul se pagetizeaza. calcitonina. antialgice. Paleativ: radioterapie profunda in doze totale de 3000-5000 r.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful