Sunteți pe pagina 1din 20

Cuprins: Capitolul I. Noiuni generale 1.1. Definirea leasingului. Avantajele i limitele lui 1.2. Clasificarea operaiunilor de leasing 1.3.

Conceptul de franchising i clasificarea lui Capitolul II. Tehnica iniierii, derulrii i analiza eficienii afacerilor economice n leasing 2.1. Etapele crerii unei reele de franchiz 2.2. Leasing i franchising n practica internaional Capitolul III. Leasing i franchising n practica Republicii Moldova 3.1. Analiza activitilor curente i a oportunitlor de leasing n Republica Moldova 3.2. Franciz - o afacere profitabil pe piaa Republicii Moldova

Leasingul - metoda moderna de finantare a afacerilor


Leasing - este o operaiune comercial prin care o parte denumit locator/finanator, transmite celeilalte pri, denumitlocatar/utilizator, la solicitarea acesteia din urm, contra unei pli periodice, denumit rat de leasing (redeven), dreptul de folosin al unui bun al crui proprietar rmne pentru o perioad determinat de timp. Pe tot parcursul contractului care este de minim 12 luni conform legii, societatea de leasing rmne proprietarul bunului ce face obiectul contractului de leasing. Conform legii, operaiunile de leasing se clasific n leasing financiar i leasing operaional. n cazul leasingului financiar, deductibilitatea apare la nivelul amortizrii i dobnzii de leasing. Valoarea rezidual este de 20%. n acest caz, amortizarea se face la utilizator, dreptul de proprietate rmnnd la societatea de leasing. Societatea de leasing trebuie s prevad expres n contractul de leasing opiunea de cumparare. n cazul leasingului financiar, utilizatorul intr n posesia bunului odat cu plata valorii reziduale.

Leasingul este "o forma de comert si finatare prin locatie (nchiriere) de catre societatile financiare specializate n aceste operatiuni, a unor masini, utilaje de transport si a altor bunuri, ntreprinderilor a caror motivatie sa recurga la aceasta

tehnica de comert rezida n specificul unor operatiuni pe care le realizeaza (pe termen scurt si nerepetabile) sau in faptul ca nu dispun de suficiente fonduri proprii sau mprumutate pentru a le cumpara".[1] Leasingul reprezinta achizitionarea de la furnizori, de catre o societate specializata (locator, societate de leasing) a unor bunuri si nchirierea lor unor beneficiari (locatari) care nu dispun de resursele banesti necesare. Privita din punctul de vedere al societatii de leasing, operatiunea reprezinta o cumparare a unui bun n scopul nchirierii, urmata de nchirierea lui n scopul vnzarii, deoarece la sfrsitul locatiei beneficiarul poate opta pentru achizitionarea bunului prin plata unui pret rezidual. Deci, leasingul este o operatiune de finantare pe baza unui contract specific prin intermediul caruia utilizatorul poate folosi un bun n schimbul platii chiriei aferente si in final sa cumpere bunul. Din prisma beneficiarului, leasingul constituie o forma de creditare n cadrul careia sumele necesare achizitionarii bunului se obtin prin exploatarea acestuia, iar rambursarea lui se face esalonat sub forma ratelor de leasing si n final a pretului rezidual. Creditul obtinut este sub forma de echipamente si nu sub forma baneasca. Leasingul apare ca o vnzare n rate n care dreptul de proprietate se transfera o data cu ultima rata, daca este platita si valoarea reziduala, ratele lund forma anuitatilor. n legislatia romna operatiunile de leasing sunt reglementate de Ordonanta nr.51/1997modificata prin Legea nr. 533 din 25 noiembrie 2004. Conform Ordonantei nr. 51/1997 operatiunile de leasing sunt acelea n care " o parte numita locator/finantator transmite pentru o perioada determinata dreptul de folosinta asupra unui bun al carui proprietar este cealalta parte denumitautilizator, la solicitarea acesteia, contra unei plati periodice denumite rata de leasing, iar la sfrsitul perioadei de leasing

locatorul/finantatorul se obliga sa respecte dreptul de optiune al utilizatorului de a cumpara bunul, de a prelungi contractul de leasing ori de a nceta raporturile contractuale. Utilizatorul poate opta pentru cumpararea bunului nainte de sfrsitul perioadei de leasing, daca partile convin astfel si daca utilizatorul achita toate obligatiile asumate prin contract".

1.1 Fazele contractului de leasing Tranzactia de leasing presupune mai multe faze: precontractarea, contractarea, cumpararea, nchirierea si lichidarea. 1. Precontractarea Operatiunea este initiata de beneficiar, care doreste nchirierea unui echipament si care se adreseaza unei societati de leasing cu o cerere de oferta, nsotita de un dosar de finantare, care trebuie sa contina: o scurta prezentare a activitatii si evolutiei firmei, copii dupa actele de constituire a firmei, bilantul contabil pe ultimii 2-3 ani, balanta de verificare a ultimei luni calendaristice, situatia patrimoniului, studiul de fezabilitate al proiectului de finantare, situatia creditelor si angajamentelor de plata si fluxul de numerar previzionat pe durata locatiei. 2. Contractarea Societatea de leasing, dupa studierea si acceptarea cererii procedeaza la stabilirea contractului cu producatorul bunului solicitat, n vederea achizitionarii lui. n acest proces este implicat direct si viitorul beneficiar, societatea de leasing incredintndu-i mandatul de negociere cu furnizorul bunului, n urma negocierilor cu furnizorul acesta va emite o oferta ferma, iar societatea de

leasing va lansa catre furnizor o comanda ferma, care va fi baza contractului dintre cele doua parti. 3. Cumpararea Urmeaza ncheierea contractului de leasing si cumpararea bunului de catre societatea finantatoare n vederea punerii lui la dispozitia beneficiarului. Pentru a preveni pierderile cauzate de degradarea, distrugerea sau furtul bunului, precum si pentru penalitatile datorate din incapacitatea de plata a beneficiarului, se face o asigurare a bunului sau o asigurare generala a tranzactiei cu o societate specializata. 4. nchiderea si lichidarea La sfrsitul perioadei de valabilitate a contractului beneficiarul are 3 optiuni: sa prelungeasca contractul, sa napoieze bunul societatii de leasing sau sa achizitioneze bunul la valoarea reziduala. Sistemul optiunilor, care a capatat o larga utilizare n domeniul pietei financiar-bancare a nceput sa fie tot mai utilizat si n cazul operatiunilor de leasing. Asa cum reiese din cele prezentate mai sus, leasingul presupune n principiu doua contracte: - contractul de vnzare-cumparare ncheiat ntre producator si firma de leasing care crediteaza operatiunea n calitate de cumparator; - contractul de locatiune ncheiat ntre societatea de leasing si un tert.

Derularea operatiunii de leasing 1. Cererea de oferta adresata de beneficiar furnizorului.

2. Furnizorul furnizeaza beneficiarului oferta proforma. 3. Beneficiarul se adreseaza societatii cu o cerere de nchiriere mpreuna cu dosarul de finantare. 4. Societatea de leasing studiaza dosarul si transmite acceptul de principiu. 5. Alegerea echipamentului ce va fi cumparat. 6. Furnizorul trimite beneficiarului oferta ferma. 7. Societatea de leasing face comanda pentru echipamentul ales de beneficiar sau ncheie un contract cu furnizorul. 8. Achizitionarea echipamentului. 9. Furnizorul remite factura, garantia si contractul de service societatii de leasing. 10. Furnizorul livreaza, instaleaza si ntretine echipamentul. 11. Beneficiarul confirma receptia echipamentului. 12. Societatea de leasing asigura echipamentul cumparat. 13. Societatea de asigurare emite polita de asigurare societatii de leasing. 14. Beneficiarul confirma receptia echipamentului societatii de leasing. 15. Plata ratelor catre societatea de leasing. 16. La ncheierea contractului beneficiarul vinde sau returneaza echipamentul sau prelungeste contractul de nchiriere.

1.2 Partile implicate n operatiunea de leasing - drepturile si obligatiile lor De regula, n operatiunea de leasing participantii n tranzactii sunt urmatorii: furnizorul, finantatorul (locatorul), beneficiarul (locatarul) si societatea de asigurari. Furnizorul poate fi producatorul bunului sau o societate comerciala care l-a achizitionat de la producator. Finantatorul (locatorul) poate fi o companie financiara, un holding, o banca de investitii sau comerciala, societate de asigurari, o societate de leasing sau chiar furnizorul. n Romnia sunt autorizate sa desfasoare astfel de operatiuni societatile de leasing care sunt societati comerciale. Sunt situatii n care finantatorul atrage si alte companii la finantarea operatiunii, daca valoarea bunului este ridicata (de exemplu n cazul avioanelor sau a instalatiilor complexe). Daca finantatorul este o banca, aceasta nu are controlul asupra ntretinerii si exploatarii bunului, ea ncasnd doar contravaloarea ratelor restante din mprumutul acordat (daca la srsitul locatiei bunul reintra n posesia furnizorului). Prin urmare, bunul va trebui protejat printr-un depozit colateral sau garantie. Obligatiile finantatorului sunt cele de mai jos: sa respecte dreptul utilizatorului (locatarului) de a alege furnizorul si

sa-i asigure posibilitatea de a negocia cu furnizorul contractul de vnzarecumparare a bunului respectiv;

sa ncheie contractul de vnzare-cumparare cu furnizorul desemnat de

beneficiar n conditiile impuse de acesta din urma; sa transfere utilizatorului dreptul de folosinta asupra bunului ce face

obiectul contractului de leasing; sa respecte la expirarea contractului tripla optiune a beneficiarului: sa

prelungeasca contractul, sa restituie bunul sau sa-l achizitioneze la pretul rezidual sa asigure bunul oferit n sistem leasing la o societate de asigurare; sa livreze utilajele n stare buna de functionare; sa instruiasca personalul destinat exploatarii utilajului; sa asigure piesele de schimb necesare reparatiilor. Societatea de finantare are dreptul de a verifica periodic starea bunurilor, modul de exploatare si sa rezilieze contractul daca utilizatorul nu si-a ndeplinit obligatiile ce-i revin. Beneficiarul (locatarul) este de regula unic. Numai n anumite situatii, stipulate n contractul de leasing, este posibila exploatarea bunului n asociere cu un alt beneficiar, respectiv subnchirierea acestuia. Beneficiarul are si el drepturi si obligatii rezultate din contravtul de leasing ci finantatorul. Obligatiile lui sunt: sa ia bunul n primire la termenul stipulat n contract; sa nu ncheie un contract de sublocatie avnd ca obiect bunul

achizitionat n sistem leasing fara acordul finantatorului;

contract;

sa plateasca redeventele societatii de leasing la termenele prevazute n

sa plateasca cheltuielile de ntretinere si primele de asigurare; sa restituie bunul n conformitate cu prevederile contractului de leasing; sa exploateze bunul conform cu instructiunile de folosire, sa asigure

instruirea personalului ce va utiliza bunul; sa nu aduca modificari bunului fara acordul societatii de leasing sau

proprietarului sa nu greveze bunul de servicii dect cu acordul finantatorului; Utilizatorul are urmatoarele drepturi: poate intenta actiune directa mpotriva furnizorului pentru reclamatii

privind livrarea, calitatea bunului sau a asistentei tehnice asigurate; are autonomie la gestiunea tehnica asupra bunului; poate beneficia de asistenta din partea finantatorului; poate nlocui utilajele uzate moral sau avariate, cu conditia respectarii

instructiunilor de exploatare sau/si a platii unei chirii majorate. Societatea de asigurare ncheie contract de asigurare cu proprietarul bunului si emite polita de asigurare. n caz de necesitate achita contravaloarea politei. 1.3 Elementele de calcul a chiriei n operatiunea de leasing

Chiria reprezinta pretul pe care beneficiarul bunului achizitionat n leasing l plateste societatii de leasing n schimbul folosirii respectivului bun pe toata durata contractului. Elementele care intra n calculul chiriei difera de la o societate de leasing la alta, nsa elementele obligatorii de care trebuie sa se tina seama n momentul calcularii chiriei sunt:

pretul de achizitie al bunului; valoarea reziduala; durata locatiei si cuantumul amortizarii; asigurarea (degradare, pierdere, furt, incendiu); cheltuieli de transport; cheltuieli datorate achizitiei bunului; cheltuieli de ntretinere si reparatii; cheltuieli neprevazute; dobnda; TVA; profitul; comisionul de gestiune; rata devalorizarii monedei. Pretul de achizitie al bunului este pretul bunului cumparat de societatea

de leasing de la furnizor. El cuprinde taxele vamale si TVA daca este importat de o firma romneasca sau/si daca bunul nu este evidentiat prin acte normative ca fiind scutit de taxe vamale. Valoarea reziduala reprezinta valoarea la care se face transferul dreptului de proprietate asupra bunului la expirarea contractului. Este valoarea pe care o va plati beneficiarul la ncheierea contractului de leasing n cazul n care va decide sa-l achizitioneze. Ea este reglementata legal n unele tari, iar acolo unde nu exista astfel de reglementari se stabileste n urma negocierilor

dintre finantator si beneficiar. n tara noastra valoarea reziduala nu poate fi mai mica de 20% din pretul de intrare al bunului. Durata locatiei reprezinta perioada de timp pentru care se ncheie contractul de leasing, timp n care beneficiarul poate utiliza bunul care face obiectul contractului. Ea influenteaza cuantumul si numarul ratelor de leasing. Cuantumul amortizarii - n cazul leasingului financiar - va fi egal cu pretul de achizitie a bunului. Sunt tari n care marimea amortizarii este mai mica dect pretul de achizitie daca legislatia presupune un efort investitional din partea beneficiarului, n toate cazurile amortizarile prin ratele de leasing exclud pretul rezidual din pretul de achizitie. Cheltuielile de asigurare sunt suportate de beneficiar direct sau indirect, atunci cnd finantatorul face asigurarea bunurilor, n ultimul caz, aceste cheltuieli se vor regasi n valoarea finantarii. Cheltuielile de transport apar fie distinct n structura ratelor de leasing, fie n cadrul cheltuielilor de contractare, respectiv de achizitionare a bunului. Cheltuielile datorate achizitionarii bunurilor vor putea figura distinct n structura cheltuielilor de capital sau n cadrul comisionului de gestiune. Unele societati comerciale le ncaseaza n avans drept cheltuieli de contractare fara sa le includa n structura ratelor de leasing. Cheltuielile de ntretinere si reparatii vor fi suportate de proprietarul bunului si recuperate de la beneficiar. Realizarea efectiva a activitatii de ntretinere si reparatii va reveni fie unor societati specializate si agreate de proprietarul bunului, fie furnizorului (n afara perioadei de garantie). Daca beneficiarul dispune de posibilitatea realizarii acestor activitati, cheltuielile

aferente nu sunt incluse n cuantumul ratelor de leasing. Sunt societati de leasing care transfera beneficiarului din start problema ntretinerii bunului. Cheltuielile neprevazute reprezinta maxim 5% din valoarea finantarii, constituind o rezerva pentru acoperirea unor elemente de cheltuieli posibile, dar dificil de cuantificat. Dobnda se aplica asupra valorii finantarii si acopera dobnda platita de finantatorul bancii sau creditorul respectiv, nivelul dobnzii pe care l-ar obtine finantatorul daca sumele ar fi depozitate la banca. Taxa pe valoarea adaugata este platita de finantator la achizitia bunului (daca nu este din import si scutit de taxe vamale) si recuperata prin cotele de TVA aferente ratelor de leasing si respectiv valorii reziduale. Rata profitului este variabila n functie de bunul achizitionat, n general ea nu depaseste valoarea de 20%. Comisionul de gestiune este variabil, cuprins ntre 0,5 - 5%, depasind doar n rare cazuri valoarea de 5% din pretul de achizitie a bunului sau valoarea finantarii. n unele contracte acesta se reduce la cheltuielile de contractare. Rata devalorizarii monedei este luata n considerare de majoritatea firmelor prin exprimarea ratelor de leasing ntr-o moneda ct de ct stabila sau oricum mult mai stabila dect moneda nationala, n general raportarea facnduse la euro. n acest mod ratele vor fi platite de beneficiar la cursul de schimb oficial din ziua scadentei. La calculul chiriei de leasing trebuie sa se tina seama de asemenea si de gradul de utilizare a bunului care face obiectul contractului de leasing. Trebuie tinut cont de uzura fizica a respectivului bun, aceasta realizndu-se prin

adaugarea la rata lunara de leasing a unui "adaos la chirie", calculat n functie de intensitateaa utilizarii, adaos denumit royality. Formula de calcul a bonificatiei este urmatoarea: Cb * Pe Royality =------ Cb Pm unde: Cb - chiria de baza Pe - performanta efectiva Pm - performanta medie

Aceasta bonificatie se calculeaza n special n cazul contractului de leasing prin care se asigura si service-ul pentru bunul respectiv. Un element important n cadrul metodei l constituie cunoasterea si stabilirea prin contract a performantelor medii ale echipamentelor. Folosirea echipamentelor peste aceasta limita impusa (perfomanta medie) atrage dupa sine plata bonificatiei. 1.4 Avantaje si limite ale operatiunilor de leasing La nivelul economiei nationale leasingul reprezinta o cale de relansare a investitiilor si de retehnologizare a societatilor comerciale. La nivelul finantatorului, leasingul reprezinta o forma de plasament a resurselor financiare, n conditiile de rentabilitate si siguranta. Beneficiarul are cele mai multe avantaje de pe urma finantarii investitiilor sale prin leasing. Aceste avantaje sunt: obtine finantarea integrala a unei investitii n lipsa resurselor financiare

suficiente; are acces la tehnologii avansate; dobnda si amortizarea corespunzatoare ratelor de leasing se

nregistreaza pe costuri, diminund venitul anual impozabil;

durata de locatie poate fi stabilita astfel nct beneficiarul sa fie dotat

permanent cu echipamentele cele mai performante; beneficiarul poate contracta n paralel si alte credite necesare; graficul de esalonare a platilor este mai flexibil dect n cazul unui

credit bancar; bunul poate fi nlocuit pe durata locatiei cu altul mai modern daca

bunul este afectat de uzura morala. Selectia surselor de finantare a investitiilor este deosebit de complexa ntruct pe lnga criteriul principal privind costul procurarii capitalurilor actioneaza o serie de restrictii privind accesul pe piata de capital, situatia financiara a firmei, motivatia personalului de conducere a acesteia. De asemenea, accesul la mprumutul obligatar nu-l au dect un numar redus de firme, respectiv cele foarte mari care ofera o garantie suficineta pentru astfel de angajamente fata de public, n plus, mprumutul obligatar este foarte complicat din punct de vedere al formalitatilor. Decizia de a contracta un mprumut, precum si alegerea instrumentului financiar ce urmeaza a fi utilizat sunt influentate de nevoile specifice ale unei firme si de sursele de finantare de care dispune. Disponibilitatea respectivelor surse este legata direct de marimea firmei. Cea mai mare parte a firmelor nu coteaza la bursa si drept urmare nu au posibilitatea negocierii de titluri financiare. Deci firmei nu-i ramn dect autofinantarea,mprumutul bancar obisnuit sau leasingul. Cel mai adesea leasingul si mprumutul bancar sunt alese ca surse de capital de catre firmele care nu dispun de surse proprii si care si asuma riscul afectarii fluxurilor de trezorerie viitoare cu platile de chirii, rate scadente si dobnzi.

Leasingul este un pas nainte pentru finantarea ntreprinderilor care doresc sa si achizitioneze utilaje si echipamente fara a avea posibilitati financiare. Avantajele leasingului trebuie abordate din trei unghiuri diferite: 1. la nivelul economiei nationale 2. la nivelul finantatorului 3. la nivelul beneficiarului 1. La nivelul economiei nationale, reprezinta o cale de relansare a investitiilor si de retehnologizare a societatilor comerciale. Avnd n vedere ca aceasta reprezinta o operatiune de finantare, leasingul faciliteaza atragerea unor noi surse de finantare n economie (daca finantarea este realizata din exterior), precum si o forma de promovare pe piata a unor produse pentru care cererea este limitata de posibilitatile de cumparare ale agentilor economici si, n consecinta, de antrenare a proceselor productive din unele sectoare ale economiei. Ca operatiune speciala de comert exterior, leasingul favorizeaza dezvoltarea economica a unor tari lipsite de mijloace financiar-valutare, asigura cstigarea unor noi parteneri, patrunderea pe noi piete, permanentizarea relatiilor comerciale prin desfacerea ndelungata a unor produse de baza a propriei economii. Leasingul aduce o contributie substantiala la optimizarea si cresterea eficientei exporturilor, a comertului exterior n general. Derularea sau finantarea unor operatiuni de leasing aduc cstiguri directe, peste preturile nete de export. Pe de alta parte leasingul este o forma de privatizare iar avantajul consta n conservarea temporara a proprietatii asupra unitatilor economice respective,

ele putnd fi definitiv privatizate dupa ce clientul si-a dovedit calitatile manageriale, dovedindu-se astfel ca ntreprinderea are sanse reale de progres. 2. La nivelul finantatorului (furnizorului), leasingul prezinta avantajele: forma de plasament a resurselor financiare n conditii de rentabilitate si

siguranta, deoarece ramne proprietarul bunului; contribuie la promovarea si dezvoltarea exporturilor, furnizorul avnd

posibilitatea sa realizeze pe lnga exportul traditional si pe cel de leasing al carui mecanism permite extinderea cererii la o serie de marfuri de valoare ridicata; rata profitului este, de regula, mai ridicata n cazul leasingului dect n

cazul vnzarilor traditionale; cstigarea de noi clienti si ca atare rolul promotional al leasingului se

realizeaza prin faptul ca un anumit bun este mai nti nchiriat, iar dupa aceea clientul fiind convins de randamentul bunului l achizitioneaza; obtinerea unor cstiguri suplimentare din revnzarea sau renchirierea

masinilor si utilajelor care i-au fost returnate dupa expirarea perioadei de nchiriere de baza; bilantul nu este afectat de datorii, n ciuda refinantarii, deoarece

vnzarea creantelor nu presupune o cerere de crdeit si reprezinta realizarea unor cstiguri din nchiriere, cstiguri care n-au ajuns nca la scadenta. 3. Cele mai mari avantaje create de aceasta forma de finantare la nivelul utilizatorului sunt:

substituirea creditului; este o forma de finantare posibila si pentru

agentii economici care nu pot obtine credite bancare sau care nu vor sa-si greveze bunurile mobile si imobile prin instituirea de ipoteci, gajuri; economisirea fondurilor proprii si utilizarea acestora pentru dezvoltarea

activitatii societatii, astfel se mentine gradul de lichiditate al firmei (daca nu presupune plata unor avansuri), iar achizitionarea acelorasi bunuri prin credite bancare ar necesita eforturi suplimentare din partea societatii; prin operatiunea de leasing se acopera ntregul program de

achizitionare de bunuri deoarece pot fi incluse, pe lnga pretul acestora, cheltuielile de transport, instalare si taxele legale; reprezinta o cale de acces la tehnologii avansate necesare dezvoltarii

activitatii, deoarece n conditiile unei rapide evolutii a tehnologiei unele echipamente pot deveni invechite, demodate ntr-un timp foarte scurt. Astfel, durata de locatie poate fi stabilita astfel nct beneficiarul sa fie dotat pemanent cu echipamentele cele mai perfomante; fiind cunoscut graficul de derulare a operatiunii de leasing si de

efectuare a platilor, este posibila o planificare mai riguroasa a bugetului de venituri si cheltuieli al firmei. Astfel platile leasing-ului pot fi aranjate sa corespunda fluxutilor de trezorerie, afacerilor sezoniere, cstigurilor generate de echipamente; creaza o piata secundara prin vnzarea la valoarea ramasa sau

renchirierea echipamentelor utilizate si realizarea unor profituri suplimentare din acestea; se poate conveni ca furnizorul sa nlocuiasca utilajul cu altul mai

modern, importatorul-utilizatorul fiind astfel ferit de efectele nocive ale uzurii

morale care a devenit foarte intensa n conditiile revolutiei tehnico-stiintifice actuale; furnizorii de leasing permit folosirea n continuare, dupa ncheierea

perioadei contractuale, a masinilor solicitnd chirii mai reduse; sistemul de leasing ofera nu numai utilajul, ci si servicii ca ntretinerea

sau reparatiile, un avantaj indiscutabil, mai ales n cazul unor instalatii sofisticate, complicate; bilantul firmei nu se modifica deoarece att masinile ct si obligatiile

ce decurg din plata chiriei nu apar n acesta, chiria fiind considerata o cheltuiala a ntreprinderii si nu o investitie. Leasingul pe lnga avantaje prezinta si unele limite, comportnd riscuri: 1. limitele si riscurile pe care leasingul le prezinta pentru utilizator (client): de regula leasingul este mai costisitor dect creditul bancar, motiv

pentru care se va recurge la o astfel de operatiune numai daca sumele economisite pot fi plasate n tranzactii mai profitabile sau daca beneficiarul nu dispune de alte surse de finantare; leasingul se justifica numai daca bunul este exploatat pe ntreaga durata

a locatiei si daca profitul este mai mare dect cheltuielile de exploatare si nchiriere; leasingul are limite n ceea ce priveste posibilitatile de a oferi

importatorului avantaje economice certe, deoarece rentabilitatea acestor operatiuni nu este ntotdeauna asigurata (avem n vedere leasingul financiar). n

conditiile folosirii leasingului ca metoda de privatizare, aceste limite, n general, nu mai apar. 2. Pentru furnizor (exportator) leasingul comporta urmatoarele riscuri si limite: sunt situatii n care un bun utilizat temporar nu-si mai gaseste

solicitanti, desi nu a fost amortizat integral; nstraineaza numai folosinta, conservnd proprietatea, deci bunurile

furnizorului pot fi deteriorate prin utilizarea necorespunzatoare a masinilor de catre beneficiar, iar cauzele sunt adeseori greu de stabilit; necesita o instruire speciala a personalului att la furnizor ct si la

beneficiar relativa la gestiunea bunului nchiriat, n special pentru faza initiala si finala; clauzele referitoare la ntretinerea bunului sunt adeseori greu de

respectat n practica indiferent cui revin acestea, iar consecintele sunt deosebit de grave; pentru societatile de leasing riscurile pot creste pe masura cresterii

beneficiarilor, a exigentei privind solvabilitatea, a cresterii duratei pe care pot actiona factorii aleatori, a cresterii ponderii tranzactiilor transnationale; derularea operatiunilor de leasing presupune antrenarea unui numar

mare de consilieri si analisti financiari, marindu-se astfel costul tranzactiilor. Un dezavantaj - sau poate un avantaj - este ca nici una dintre parti, nici firma de leasing si nici chiriasul, nu poate rezilia contractul care-si deruleaza prevederile implacabil pna la capat, iar n conditii inflationiste, datorita

decalajului dintre momentul livrarii utilajului si cel al rambursarii creditului prin chirie, leasingul poate influenta si negativ balanta de plati a exportatorilor. Decizia asupra folosirii leasingului este, deci, rezultanta optimizarii a numerosi factori, dintre care unii au o actiune contradictorie. n ansamblu nsa, leasingul ramne o forma moderna de finantare si ciculatie a bunurilor cu perspesctive nsemnate de extindere n afacerile economice interne si internationale.
Bibliografie: 1. Legea Republicii Moldova Cu privire la leasing, nr. 861-XIII din 15 februarie 1996. 2. Legea Republicii Moldova Cu privire la frnanchising (francuiz), nr. 1335-XIII din 1 octombruie 1997. 3. Andrei Liviu C. Economia politic i politici ecionomice, Bucureti, Editura economic, 1999 4. Brbulescu Constantin; gavril tatiana Economia i gestiunea ntreprinderii, Bucureti, Editura economic, 1999 5. Bob Constantin (coordionator), Lisandru N., Gheorghescu M., . a. Economia ntreprinderii, Editura ASE, catedra de Comer, Bucureti, 1997. 296 p. 6. Ciorni Nicolae, Blaj Ilie Economia firmelor contemporane, Manual, Chiinu, 2003, 311 p. 7. Ciucur Dumitru, Gavril Ilie, Popescu Constatntin Economie, Manual universitar, Bucureti, editura Economic, 1999 8 Chirc Sergiu I. Mecanisme de funcionare a economiei, Vol. I, II.,Chiinum, Editura ASEM, 1997 9 Cocris Vasile, Isan Vasile Economia afacerilor, Iai, Editura Graphis, 1994 10. Dima I. C. Economia i gestiunea firmei, Bucureti, Editura economic, 1999 11.Jaba O., Ni V. Economia i gestiunea ntreprinderii, 1. Editura Univrersitii Al. I. Cuza, Iai, 1997. 367p. 12. Oprea Ion, Economia firmei, Editura LUX LIBRIS, Braov, 1994. 135p. 13. Patriche Dumitru Politici, programe, tehnici i operaiuni de comer, Ed. Economic, Bucureti, 2003, p. 258

14. Popescu Dan, Conducerea afacerilor, Bucureti, Editura Scripta, 1995 15. Roca Petru Economia general, Manual, ULIM, 1997. 264p. Roca Petru, Economia ntreprinderii, ULIM, Chiinu, 2004 16. Sasu Constantin, Bernier Robert E. Enciclopedia ntreprinztorului, Editura economic, Bucureti, 2000 17. Leasingul n Moldova: situaie real i oportuniti de dezvoltare, Editat la "Business Consulting Institute", Institutului de Cercetri i Consultan n Management n cadrul proiectului BIZPro-Moldova. 18. www.google.ro