MARKETING TURISTIC Castelul Peles

1

........................................................................... Factori care influenteaza pretul..................12 5....1 Cuprins....................................................................................................... Politica de pret.......................................12 5................ Factori care influenteaza comportamentul consumatorului...................................................................................................1 Castelul Peles.......................................................3................................................................................................................................................................................................................................................................6 Capitolul 2..........................................................2.............3 Capitolul 1 Prezentarea destinatiei............ Promovarea vanzarilor...............................2............................................................. Strategia de pret..............................................................11 4.................. Segmentarea pietei..........7 Capitolul 3....1....................................................................................................13 ............8 3...............................................................................................12 5.........................................................................................10 4........... Motivatii de alegere a destinatiei......................................................................14 Bibliografie.............................................................................................6 2................................ Piata tinta......................................10 4...................3........................................7 2........................4 Prezentare generala..............7 2.........2....................................................................................................................13 ANEXA – Analiza SWOT...............................................................................................................................15 2 .1.... Atributele produsului si analiza pe componente... Reclama/marketing direct........ Relatii publice....................................6 2.................................1........ Analiza pietei.......................8 3...........2.....3.........................................................4 1.......... Politica de promovare....... Identificarea pietei......................11 Capitolul 5..... Descriere detaliata............................................................................Cuprins MARKETING TURISTIC............................2 Rezumat introductiv.................................................................................................. Produsul turistic......................2.........................................................................................................1......................................................4............................... Nivelul pretului..............9 Capitolul 4..........................................................................

prin tot ce inseamna.Rezumat introductiv Prin prezentul proiect doresc sa scot in evidenta posibilitatea promovarii turismului cultural . de potentialul acestuia este imens. Fiind vorba de un segment deosebit. Doresc sa transform informatiile istorice pe care acesta le detine intr-un produs turistic. 3 . maojritatea se afla in turism de agrement. cu precadere istorici. Foarte putini vin in scop stiintifc. Cert e ca politica de promovare pe care o propun este in mod clar cel mai important factor in ceea ce priveste atingerea obiectivului.000 de turisti. le detine. piata tinta fiind formata din intelectuali. Acesta este vizitat anual de peste 250. Doresc sa prezint o metoda de a reliefa si informatiile de tip istoric pe care Castelul. pretul va fi o componenta poate mai putin relevanta. Voi face o segmentare a pietei bazata in special pe scopul calatoriei.stiintific la Castelul Peles. Dintre acestia.

este un important reper turisic din zona Valea Prahovei. Chiar si pentru cei mai putin familiarizati cu universul cartilor. exista un punct de atractie: usa secreta.1906. Salonul Florentin. cu lambriuri din lemn de nuc. piatra. intre anii 1873 . Castelul are 170 de incaperi. Biblioteca regala ii atrage in special pe cei pasionati de carti rare. sculpturi. cu transformari si adaugiri gotice efectuate de arhitectul ceh Karel Liman in anii 1896 – 1914. Uzina electrica proprie era amplasata pe malul paraului Peles. cladirea mai era dotata inca de atunci cu lift interior.primul rege al Romaniei (1866 .1883 (etajul I) si intre 1896 si 1914 ( etajul II). Initial resedinta regala de vara (pana in 1947). cel mai impresionant castel din Romania. adapostesc peste 4000 de piese europene si orientale din secolele XIV . de Carol I de Hohenzolleren . prin care regele se putea refugia in diverse incaperi ale Castelului. Holul de la intrare este grandios. dupa planurile arhitectului vienez Wilhelm von Doderer si ale celui german Johann Schultz din Lemberg (Lovov). caramida si marmura. covoare. pe malul stang al paraului Peles. Plafonul mobil din sticla.Capitolul 1 Prezentarea destinatiei Prezentare generala Castelul Peles din Sinaia. vitralii. Cele mai pretioase sunt considerate 4 . argint si portelan. mobila. obiecte de ceramica. Camerele din circuitul turistic poarta denumiri sugestive cum ar fi: Sala Maura. avand coperti din piele si gravate cu litere de aur.1914).XVII. Sala de Concerte si Sala Armelor. Atat la sfarsitul secolului al XIX-lea cat si acum. care puteau sa admire seninul cerului in noptile de vara. castelul a fost construit din lemn. statuete. actionat cu ajutorul unui motor electric sau printr-un sistem manual. Salile de arme. Castelul Peles este considerat unul dintre cele mai frumoase din Europa. aspirator si incalzire centrala. Sala Coloanelor. amenajate in perioada anilor 1903 . De altfel. tapetate cu basoreliefuri si stauiete. era un element de surpriza pentru vizitatorii regelui. din care doar 10 sunt accesibile turistilor si adaposteste mai multe colectii valoroase de picturi. in stilul renasterii germane. o cale de acces in spatele unui raft cu carti. si primul electrificat in intregime de pe continent. elemente de vesela din aur. armuri. tapiserii.

si decoratiunile in stilul neorenasterii italiene. Sala de teatru are 60 de locuri si loja regala. pise datand din secolele XV si XVII.000 de vizitatori din tara dar si din USA. copie dupa o piesa din Cairo. potrivit unui memorandum semnat de 5 . Japonia si Noua Zeelanda. cele doua mari candelabre. Importanta Castelului este data si de masurile de securitate existente: paza militara. invitat la jubileul de 40 de ani de domnie a regelui Carol I.XVII si o armura completa pentru cal si cavaler. in care se gasesc un clavecin executat la Anvers in 1621. unde sunt expuse piese de argint de o mare valoare.armurile germane din secolele XVI . avand elemente hispano-maure. un pian cu coada verticala Bluthner si o orga Rieger cu doua claviaturi. Dormitorul care este luminat de un candelabru din cristal de Boemia. Sala Maura este opera arhitectului Charles Lecompte du Nouy. aurit. Castelul are sapte terase decorate cu statui din piatra. amenajata in 1906. supraveghetori si camere video. guvernul roman a restituit Casei Regale Castelele Peles si Pelisor. Cabinetul de lucru unde se afla un birou impunator si un pupitru pentru audiente. unica in Romania. denumita si Marele Salon. Mobilierul de aici a fost primit in dar de la maharajahul de Kapurtala. Sufrageria. impresioneaza prin plafonul sculptat in lemn de tei. Australia. Sala Florentina. fantani si vase ornamentale din marmura de Carrara. Apartamentul Imperial a fost amenajat tot in 1906 cu ocazia vizitei imparatului Austro-Ungariei. Alte sali care descopera turistilor nebanuite suprize. fiind decorata in stilul Ludovic al XIV-lea. sunt Sala de Consilii. Franz Josef. In 2007. De asemenea. Pelesul este considerat al doilea muzeu din tara cautat de turisti. Sala de muzica a devenit salon de serate muzicale la dorinta reginei Elisabeta. Salonul turcesc care adaposteste o colectie de vase turcesti si persane in alama. cu o fantana din marmura de Carrara. care seamana cu una dintre salile Primariei din Lucerna-Elvetia. La etajul I se afla Sala de Concerte. Numai in anul 2006 i-au trecut pragul peste 250. Apoi. este situata la etajul 1 si are un mobilier rustic breton din secolul al XVIII-lea. in luna martie. Dupa Castelul Bran. cele mai multe fiind aduse din Elvetia si Germania. impreuna cu terenurile aferente. Vitraliile Castelului Peles au fost cumparate si montate inter 1883 si 1914.

ca cererea venita din partea segmentului vizat de noi sa nu fie atat de expusa sezonalitatii. Noi vom propune o abordare individuala a cererii. Majoritatea vizitatorilor straini ai acestuia il considera un obiectiv secundar. incepand cu 2009 se simte o usoare scadere a cererii. 1.2. De luat in considerare. Speram . Identificarea pietei Momentan. sau sa viziteze castelul o data la cativa ani. Astfel. Capitolul 2. Motivatii de alegere a destinatiei Am ales acest obiectiv. Aceasta abordare a dus la crearea unei cereri in crestere pana la inceputul anului 2008.1. Cererea este influentata puternic si de sezonalitate. Consider ca prin promovare. Analiza pietei 2.reprezentantii Casei Regale si ai guvernului. Din pacate. am incercat sa evidentiez potentialul istoric al Castelului si voi incerca sa tratez subiectul intr-un mod nou. cererea este foarte elastica in raport cu veniturile populatiei. acesta nu este un obiectiv care prin simpla sa existenta sa atraga turisti. Pelesul si Palatului Foisor vor ramane “in perpetuitate”. formata din toate categoriile de turisti. in sensul ca nu vin in Romania special pentru Castelul Peles. In prezent. statului roman. piata cu abordare globala. majoritatea multumindu-se cu o singura vizita. deoarece il consider de referinta pentru istoria si cultura romaneasca. ca muzeu. Astfel. Castelul Peles ar deveni mult mai atractiv pentru turisti. Prin prezentarea de la subcapitolul anterior. 6 . fiind pentru ei doar un alt obiectiv. in perioadele de vara si iarna numarul vizitatorilor creste. Acestia formeaza piata internationala. ca Pelesul nu reprezinta un loc care sa aiba turisti fideli. datorita faptului ca majoritatea turistilor sunt din clasa medie. Castelul Peles este vizitat anual de peste un sfert de million de turisti.

Acesta este format din intelectuali straini cu venituri peste medie. informatia poate deveni un produs turistic si pentru alte obiective din tara (cetatea Sucevei.2. adica o paleta foarte larga de vizitatori. Abordarea globala a obiectivului a dus ca turistii sa provina din aproape toate mediile sociale. Din pacate in Romania exista trendul turismului extern. 2. dorim sa ne adresam acelui segment de intelectuali care sa vada castelul ca un izvor de informatii. nicaieri nemaifiind prezentata informatia ca si produs turistic. Astfel.3. putem spune ca esre intre 20 si 55 de ani. iar cei ce isi permit acest lucru.Prin produsul pe care dorim sa il propunem oferim perspective de dezvoltare la nivelul intregii tari. acestia intra in categoria celor cu venituri medii. Piata tinta Prin produsul pe care il vom prezenta. 2. 2.. prefera strainatatea in defavoarea unui castel nepromovat si a carui vizitare nu ofera acelasi prestigiu. Factori care influenteaza comportamentul consumatorului 7 .4. pe baza acestui produs principal putem crea produse adiacente. In momentul de fata putem spune ca in Romania nu exista concurenta. In ceea ce priveste varsta acestora. Exista si un mic segment care viziteaza castelul in scopuri de cercetare. cei cu venituri ridicate preferand destinatii exotice si in special din afara tarii. Foarte putini dintre turisti vin exclusiv pentru partea culturala. Castelul Bran etc) si de asemenea. cu varsta de peste 30 ani si a caror motivatie este cercetarea. Din punct de vedere al veniturilor. Segmentarea pietei Majoritatea vizitatorilor Castelului Peles au ca principala motivatie agremetul.

prestigiul oferit de obiectiv. prezenta unor obiecte rare de tip istoric la castel poate fi un factor de atractie. Pentru acest tip de turist. cum ar fi pretul. 8 . cu atat mai putin daca ii va fi limitat accesul la unele zone ca si unui turist clasic. Pretul nu este un factor decizional in cazul acestor turisti. Descriere detaliata Produsul pe care il tratam este poate cel mai complex posibil. Diverse descoperiri in alte regiuni ale lumii il poate determina sa aleaga alta destinatie. istoricii. un nesecat izvor de informatie. asa cum am evidentiat in mod voluntar la prezentarea destinatiei. Pentru a fi atrasi de castel.1.Turistul inclus in segmentul principal de piata este influentat de numerosi factori. un istoric vizitand multe astfel de obiective. vizitarea castelului ii poate implini nevoia de prestigiu. Capitolul 3. detine numeroase obiecte istorice si de arta. Un om venit pentru cercetare nu va reusi sa isi atinga obiectivele vizitei cu inca 100 de turisti in jur. Produsul turistic 3. Turistul inclus in segmentul nostru nu va considera o realizare majora vizitarea acestui castel. Pentru acesta. promovarea acestuia dar si opiniile formatorilor de opinie. Segmentul caruia ne adresam noi este insa influentat de cu totul alti factori. cu precadere cer straini trebuie sa constientizeze importanta istorica a castelului si a informatiilor pe care le poate regasi aici. Castelul. Inclusiv acesti turisti din clasa media sunt foarte influentati de ceea ce este la moda. Acestea reprezinta pentru istorici sau critici de arta spre exemplu. distanta. de ceea ce cred ca ar considera altii ca interesant de mers in concediu. O mare importanta o are insa ambianta din zona castelului. Pentru un muncitor necalificat spre exemplu. si anume : informatia. vizitarea Pelesului poate fi un motiv de mandrie.

In acest sens acestia ar trebui sa poata cumpara permisiunea de a studia exponatele direct de la reprezentantii Castelului Peles. In prezent astfel de grupuri nu beneficiaza de un grad mai ridicat de acces fata de ceilalti turisti. O alta varianta este permiterea grupurilor de studiu. ar fi : 15 zile de acces pentru studiu la toate armele din patrimoniul castelului.Obiectele si castelul in sine ofera informatii pretioase in ceea ce priveste cultura si civilizatia romaneasca din secolul 19. dar si ghidarea turistului in obtinerea informatiilor dorite (spre exemplu originea unor exponate). ca sa ne facem intelesi. Istoricii. 9 . sub supravegherea unui istoric sau restaurator al Pelesului. transport raman in grija turistului. O varianta a produsului nostru. o parte prezentate in subcapitolul 1. 3. Rolul acestuia nu ar fi numai sa vegheze la pastrarea exponatelor in stare intacta. bun magnet pentru pasionatii de carte rara. Toate elementele prezentate mai sus reprezinta produsul nostru turistic. Aceste piese. Studenti. Pentru a beneficia de aceasta comoara este necesar sa cream programe de vizitare si studiere a acestora. Perioadele primava si toamna sunt ideale pentru acest lucru. Elementele arhitecturale si decorative pot ajuta la conturarea mai exacta a imaginii secolului 19 si regalitatii romanesti. sunt reale atractii pentru istorici. Atributele produsului si analiza pe componente Produsul nostru este atipic. masa. si din acest motiv nu vom regasi elementele clasice ale unui produs turistic. Numarul redus de turisti clasici din aceste luni creaza mediul propice studiului. Noi propunem ca doritorii sa poata studia colectile de aici intr-un mod mult mai usor. ar trebui sa beneficieze de program special. In mod normal. Tot Pelesul adaposteste si 4000 de arme atat europene cat si orientale. tineri cercetatori ar putea veni la Peles pentru a intelege mai bine diverse aspecte ale regalitatii romanesti spre exemplu. masteranzi.2. expertii in carte.1. impreuna cu multe altele. analizarea acestor piese se poate face doar prin metode greoaie ce necesita numeroase aprobari. Nu putem s aignoram si colectia de carte a castelului. Servicii de gen cazare. criticii de arta.

de pretul de achizitie. Aceasta asigura succesul cercetarilor. Aici poate fi inclusa si permisiunea unor teste cu substante chimice (verificare vechime. zona de provenienta. concurenta si nu in ultimul rand de exclusivitatea si unicitatea produsului. Componentele produsului sunt din nou diferite fata de ale unui produs turistic obisnuit. sau in anumite locuri a castelului in functie de perioada si de numarul de turisti este un avantaj major.. acestea aflandu-se uneori departe de vederea publicului larg. Faptul ca turistul poate fi invitat sa isi desfasoare cercetarile in anumite perioade. Consideram componenta secundara si ambianta in care se poate studia. Acesta asigura turistului accesul rapid la informatii generale despre exponate dar si despre eventualele legaturi intre acestea. de etapa de viata a produsului. Tot ghidul ar fi responsabil si de punerea la dispozitia turistului a exponatelor ce il intereseaza. Politica de pret 4. pretul produsului nostru este influentat de alti factori.1. 10 . Dimensiunea acesteia depinde de natura exponatelor la care se doreste accesul dar si durata pentru care se opteaza. O componenta ar fi accesul la exponate. de calitatea serviciilor componente. de diversitatea serviciilor componente. ei bine. materialul din care este compus). de sezonalitate. Degeaba asiguram accesul la exponate daca in camera alaturata 50 de turisti discuta depsre castel si asculta informatiile oferite cu privire la castel. desi in acest caz e clar ca testele pot fi facute doar pe anumite exponate si doar in anumite conditii. iar reprezentantii castelului trebuie sa faca un efort in vederea asigurarii de conditii optime.Principalul atribut al produsului nostru este dat de unicitatea pieselor puse la dispozitie. Factori care influenteaza pretul Daca in mod normal pretul unui produs turistic este influentat de elasticitatea cererii in functie de acesta. Capitolul 4. O alta componenta este data de asistenta ghidului/restauratorului.

Astfel. pretul nu poate fi nici unui ridicat pentru aceasta categorie. altfel riscand sa fim perceputi ca neavand nimic interesant de oferit. In mod natural. In comparatie cu produse asemanatoare din lume. urmand ca in momentul venirii turistului acesta sa observe exponatele de interes ridicat. in plin sezon de vara. 4. La un alt stadiu. de tipul acestora si nu in ultimul rand de tipul de cercetare realizata (cu substante chimice).3. Nivelul pretului Tariful incasat trebuie sa acopere cheltuielile cu mentinerea integritatii exponatelor. iar in acest caz vom utiliza un pret mai ridicat. Aceasta strategie este ideala la inceputul vietii produsului. 4. Desi nu putem lucra cu un tarif prea scazut. De asemenea. Am risca in acest caz ca cei interesati sa aleaga alte zone cu caracteristic istorice asemanatoare care ofera aceeasi posibilitate la un prêt mai redus. 11 . spre exemplu in momentul in care interesul cercetatorilor creste. cand e necesar sa atragem cat mai multi turisti sa incerce serviciile pe care le oferim. Totusi nu putem cere un pret ridicat de la lansarea produsului. acesta va dori sa le studieze si pe acelea. la stabilirea pretului trebuie sa se ia in calcul si cat de dificila este asigurarea unui climat propice cercetarii. vom putea schimba strategia de pret.Pretul este influentat in special de durata pentru care se cumpara dreptul de cercetare a exponatelor. cu multi vizitatori obisnuiti. Spre exemplu promovam un exponat de interes mediu la un pret care sa acopere doar strictul necesar (in cazul nostru cheltuielile facute ca exponatul sa isi pastreze valoarea si integritatea in timpul si dupa realizarea cercetarii. Strategia de pret Consideram ca pentru inceput ar trebui utilizata strategia de pret leader.2. produsul nostru trebuie sa se afle la un nivel mediu. va fi greu sa se asigure climatul necesar si implicit mai scump. dar si salarul celui ce va supraveghea activitatea turistului).

Reclama/marketing direct Pentru a atrage tipul de turisti vizati este necesar sa ne adresam acestora pe canale specifice mediului stiintific. Important este sa nu ne limitam din punct de vedere geografic. Astfel. direct cu turistul. Anunturile de pe site-urile cu tema stiintifica vor avea cel mai mare impact datorita faptului ca vor fi accesabile din orice colt al lumii. recomandam anunturile din ziarele si revistele de specialitate. dar trebuie sa intelegem ca pentru acest tip de produs canalele directe sunt mai putine. Promovarea vanzarilor Fiind vorba de un produs exclusivist. Pe langa ziarele si revistele de specialitate de circulatie nationala si internationala. Despre acestea vom vorbi la momentul potrivit. Capitolul 5. Un spot publicitar la ora de maxima audienta pe MTV sigur nu va avea efectul scontat. canalele TV cu specific documentar. Putem totusi sa oferim pachete cu reducere turistilor 12 . Politica de promovare 5. nu trebuie s ail ignoram mai ales in prima parte de viata a produsului nostru. O ideea ar fi reclama pe coperta unei carti publicate in domeniu.2.1. recomandam utilizarea internetului ca mijloc de promovare. Din aceste considerente recomandam utilizarea unui pret mediu. mai importante sunt relatiile publice. 5. Lansarea produsului si promovarea acestuia se poate face doar prin canalele specifice segmentului. pretul se stabileste prin negociere. posibilitatile de a utiliza tehnici promotionale clasice sunt reduse. in acest caz. Asta inseamna ca produsul nostru trebuie promovat in toate colturile lumii. desi in cazul unui produs atat de pretentios si exclusivist.In ciuda faptului ca cererea este putin elastica la acest factor. Desi in mod curent marketingul direct este cel mai important pentru promovarea produsului.

Exista posibilitatea sa atragem turisti care nu aveau nici cea mai mica intentie sa viziteze Pelesul. Comunicarea trebuie sa fie personalizata in functie de categoria de exponate de care turistul ar putea fi interesat. 13 . Acestia trebuie s afie mereu la curent cu noutatile aduse sau cu stadiul de restaurare a diferitelor lucrari. O ideea ar fi acordarea de beneficii universitatilor daca trimit in mod constant studenti pentru cercetare. O alta varianta este participarea la targuri din domeniu pentru prezentarea in amanunt a categoriilor de exponante puse la dispozitie. Aportul castelului ar fi in acest caz doar oferirea salii. Trimiterea de comunicate cu privire la produsul nostru catre universitatile si centrele de cercetare ale lumii este poate cea mai potrivita forma de promovare. In afara de reducerea de pret. este cea mai importanta forma de promovare. 5. Cea mai importanta caracteristica a relatiilor publice este informarea potentialilor clienti cat mai prompt si corect.interesati de mai multe categorii de exponate. Utila ar fi si o brosura care sa contina informatiile idespre castel si carcateristicile sale.3. putem acorda acesteia posibilitatea de a utiliza unul dintre saloanele bine conservate (cu risc scazut de deteriorare) pentru a organiza un simpozion. Relatii publice In cazul produsului nostru. sau spre exemplu universitatilor care trimit grupuri de studenti pentru cercetare.

diversitatea exponatelor .lipsa concurentei la nivel national Puncte slabe .evidentierea castelului in presa internationala odata cu retrocedarea acestuia .impedimente legislative .afectarea unor exponate 14 .amplasarea Castelului .concurenta puternica la nivel international .importanta istorica a Castelului .cost ridicat de mentinere a integritatii exponatelor .starea buna a exponatelor .ANEXA – Analiza SWOT Puncte tari .nu poate fi satisfacuta o cerere prea mare in acelsi timp Oportunitati .apartenenta la Uniunea Europeana Temeri .interes ridicat pentru cultura est-europeana .

Bibliografie - Economia turismului-teorie si practica – Puiu Nistoreanu www.2.tr/data/2005/ri16-1.ro www.org.romanianmonasteries.peles.org/ro/romania/castelul-peles http://www.htm 15 .ttk.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful