Sunteți pe pagina 1din 3

Carti apropiate sufletului meu,din care am invatat a trai frumos si demn.

Imi place sa stau de vorba cu cartea.Ii simt fiecare cuvint familiar si aproape sufletului meu.Se pare ca e ceva normal sa vorbesti cu gindurile straine si sa-ti creezi o iluzie imaginativa,plina de refractii si simboluri ce formeaza conturul sublim al creatiei.Confesiunea cu cartea ma coplseseste,iar momentul creatiei ma cucereste completamente,si citesc....Descopar personalitati.Ma descopar si pe mine in ruinele unei singuratati,in care isi face altoar cartea. S-au scris multe opere,si multe din ele si-au gasit valoarea in alte epoci sau simensiuni,in alte generatii,dar mereu in diferite miini cartea echivaleaza diferit.Cineva o urmareste dupa desene,cineva o estimeaza dupa grosime si numar de pagini,iar cineva priveste doar coperta ,pe cind adevaratul pret al creatiei se estimeaza in mesajul care este transmis de creator.Nu cititorul alege cartea,ci cartea pe cititor,doar astfel se explica dependenta ratiunii de acele imagini noi descoperite in Universul filelor,sau de acele personaje,care mereu le asociezi cu cineva din anturajul tau,sau chiar cu tine insuti.Doar acea opera care te face dependent de continutul ei este cartea apropiata sufletului tau ,cartea care iti da aripi sa zbori pe tarimul imaginar. Eu,ca lector activ ,ma preocupa intens orice intriga care sporeste interes imaginatiei mele.Sau,recent am inventat un nou joc de percepere a cartii,mai bine zis am devenit produsul lecturii,adica am achizitionat acele secvente spirituale ale personajelor.Pentru noi,tinerii in devenire este foarte important sa ne formam o radacina rigida cu o verticalitate stricta la baza personaliatii noastre,iar anume cartea serveste drept etalonul omului de succes echivalent cu dreptatea,nazuinta,speranta si libertatea.Cartea ofera lecturi cara incinta sufletul : cititorul tresare uimit in fata spectacolului vietii,dar si in fata

luminii,sperantei,visului,intelepciunii,frumusetii si demnitatii. (Nicolae Busuioc) Recent,am lecturat Cartea Mironei,roman de Cella Serghi,a carei opera constituie o adevarata miscare a spiritului feminin.Cartea este mai mult un roman de actiune unde primeaza interesantul,pitorescul si amuzamentul episoadelor narate.Eroina cartii-Mirona Runcu transmite o personalitate plina de caldura ,care impartaseste cititorului dragostea pentru adevar ,dorinta de libertate si delicatetea profund feminina.Mirona e o fiinta oarecum asemanatoare cu Diana Slavu,eroina din Pinza de paianjen,care sub o falsa dispozitie boema (vrea sa ajunga scriitoare si isi scandalizeaza familia prin gesturi de nonconformism social) ascunde un suflet echilibrat.Tinara,frumoasa,singura ,isi traieste viata in maniera propriului ei plac.Nu o intereseaza luxul nici modernitatea,nici mediile artistice extravagante,ci arerealmente gustul scrisului si priveste viata din jur ca meterial virtual al viitoarelor ei carti.Mirona este un personaj tipic actual,care isi exprima liber opiniile si nu depinde de vre-un barbat.Aceste nuante m-au impresionat ,doarece idealul sau mai bine zis principiul cu care imi cladesc temelia viitorului este libertatea si independenta ,atita de familie cit si de orice barbat. Un alt roman care m-a marcat si m-a pus pe jaratic este Elevul Dima dintr-a saptea de Mihail Drumes ,care printr- maniera excelenta a reusit sa descrie acele zbuciumuri ale tinaraului.Setea de dreptate si visul copilaresc la un tarim inexistent sunt punctele cheie ale romanului,care de fapt scoate in evidenta calitatile eroului Grigore Dima.Inzestreat cu o inteligenta selecta,cu o frumusete si cu o imaginatie bogata,Grigore traieste drama adolescentului ranit de societate.Ajuns singur in fata nedreptatii,drama eroului capata nuante grave ,incit tinarul este nevoit sa recurga la un gest absolut necugetat sinuciderea,care,mai apoi ,scapat din ghiarele mortii,isi schimba viata radical.Din drama elevului Dima am invatat multe lucruri,si anume ca noi suntem fauritorii visului nostru,si totul devine posibil atunci cind crezi in tine,dar mai ales cind ai pe cineva alaturi care crede in fortele tale(Lotte).E frumos sa fii

tinar,sa te simti stapin pe propria ta soarta,sa fii fii mereu cu ochii ridicati la stele ,care ard de dorinta absolutului.Totusi,coleziunea visului cu imaginea realitatii te fac sa te simti pusteit si ratacit in aceasta lume plina de indiferenta si nepasare de cuvintele tale sau chiar a propriei tale fiinte.Iata de ce Grigore se simte neglijat in fata tuturor,mai ales in fata dreptatii. Subiectele operelr sunt diverse,insa le uneste acel miez care contureaza conceptul de existenta frumoasa,umana si demna.Ghidata de reguli,cerinte si obligatiuni am ajuns la concluzia ca acest Univers al Cunostintelor este cuprins in lumea cartilor.Ea,Cartea,este creatia perfecta a omului.Toate cartile citite iti largesc spatiul intr-o lectie infinita.Iata de ce pentru a-ti cultiva intelectul ,in sensul adevarat al cuvintului,trebuie sa parcurgi incontinuu acest Univers fara margini. Daca nu ar exista Maria Sa-Cartea , am fi cu totii lipsiti de aspiratii,iar lumea ar fi rezumata in cele mai minutioase fragmente.Daca cartea nu ar mai fi vie,atunci ce ar mai ramine din noi?!