Sunteți pe pagina 1din 6

EROTOMANIA Erotomania este o tulburare mai puin frecventa i neneleasa caracterizat prin prezena unui delir persistent erotic.

Aspectele tulburaraii dupa De Clerambault sunt : in erotomanie ,subiectul, de obicei o femeie singura ,crede ca o persoana importanta este indragostita de ea .Presupusul iubit este de obicei inaccesibil,fiind deja casatorit sau cu un statut social mult mai inalt ,sau celebru ca animator sau figura publica.Femeia orbita de dragoste crede ca obiectuleste cel care s-a indragostit primul de ea ,ca el o iubeste tot mai mult ,sau chiar singurul care este indragostit .Ea este convinsa ca a fost special aleasa de acest barbat cu pozitie inalta si ca nu ea a fost ce a care a facut avansurile .Ea obtine satisfactie si mandrie din aceasta credinta a sa .Este convinsa ca obiectul nu poate fi fericit sau nu se poate implini fara ea . ISTORIC (de a lungul timpului ) Diferii autori au descris i au numit acest Sindromu nainte de recunoaterea oficial. Rather a urmrit originile napoi la Hipocrate. El a urmrit, de asemenea, originilor sale i napoi la medicul parizian Bartholomy Pardoux (1545-1611), care a discutat despre patologia dragostei n cartea sa, Boala a mintii i a facut distinctie ntre furorile uterine (nimfomanie) i dragostea nebun (erotomania). Acesta au fost, de asemenea, menionate de Jacques Ferrand n 1623 ntr-un tratat pe malades d'amour sauMelancholie erotique. Sigmund Freud, n 191 1, a numit erotomania, boala care nseamn "prea multa dragoste ". GG De Clerambault n 1942, a clasificat simptomele tulburarii , referindu-se n continuare la "psychose Passionelli" (Psihoza pasionala) n 1971 i 1977. Seeman a studiat n continuare boala i, ulterior, a numit-osindromul iubitului fantom, reactie de transferenta erotica psihotica i iubire delirantaExist unele suprapuneri n ceea ce privete forma de a descrie obiectul iubirii, n conformitate cu studiul lui Seeman.Iubitul de fantom poate fi cineva care nu exist, sau poate fi cineva care a existat odata, dar a murit sau s-a mutat. n acest caz, moartea sau plecarea sunt negate delirant. Acesta poate fi un strin, cineva necunoscut sau cineva cu care pacientul nu conversat niciodata. O persoan cu care orelaia a fost stabilita anterior, dar cu care persoana nu mai este in contact sau nu a avut niciodat contact ar putea fi obiectul iubirii. Acest lucru este menionat n primul caz prezentat n care, prima pacienta a ales un coleg de clasa, un individ cu care de fapt nu a avut nici o interactiune oficiala. De fapt, l-a vazut rareori. Medici, profesori i avocai, de asemenea, au fost ncorporati ndelirulpacientului,ntrucat calitatea inteniilor de a asista pacientul au fost interpretate greit.Cu toate acestea, pacienii pot aduce haos n viaa victimelor lor. O drama de multe ori groteasca apare atunci cnd pacienii erotomani acioneza in baza ideilor delirante, bombardandu-si necrutor victimele cu apeluri telefonice, scrisori, cadouri i vizite. Isi pot supraveghea si urmari victimele in mod persistent. Dup repetate dovezi de dragoste i avansuri fr raspuns, aceti pacieni pot deveni periculosi, deoarece pot dezvolta

resentimente i furie ca reactie la respingerea perceputa din partea obiectului iubirii lor. Dei asalturile fizice reale i agresiuni sexuale sunt mai puin frecvente, acesti pacieni pot cauza perturbri psihologice si sociale enorme ca urmare a hruirii i urmririi pe o perioad de mai muli ani. Victimele pot ajunge sa traiasca intr-o stare de asediu. Motivaia pentru comportamentul de urmrire a fost gsita intr-o dorinta de a avea o relaie intim cu victima. Purcell a constatat c, n eantionul lor, un sfert din femeile stalkers au avut delir erotoman, in timp ce restul aveau sperane c intentiile lor s-ar putea concretiza intr-o relatie. Natura intimitatii la care se spera, dei de obicei, romantica sau sexuala, de asemenea, cuprindea si aspiratii de a stabili o prietenie sau chiar o alianta materna cu victima. Rezultatele unui studiu de Menzies sugereaz c riscul i amploarea daunelor fizice reale cauazate de subiectii erotomani pot fi mai mici decat cele provocate de alte categorii de stalkers. EPIDEMIOLOGIE -este foarte variata -predomina la sexul feminin -studiile familiale nu au putut demonstra o cauza genetica ,desii tulburarea apare la generatii succesive -la subiectii cu retard mental este foarte rara. ETIOLOGIE Exista numeroase teorii cu privire la etiologia acestei tulburari. Este important s menionm c erotomania nu este asociata cu o boala psihica unica. Este, uneori, identificata in tulburri psihice, cum ar fi tulburare afectiva bipolara, schizofrenie, demen senil, meningiom, alcoolism sau chiar orhiectomie. Una dintre teorii implic o baz neurotiinific, n care tulburarea este de fapt o forma de schizofrenie cu un dezechilibru neurochimic. Conform acestui model, se poate incerca restabilirea echilibrului prin administrarea de blocante de dopamina si serotonina. Foarte recent, un studiu a demonstrat o asociere ntre debutul erotomaniei i utilizarea dozelor mari de antidepresive de tipul venlafaxinei. Dei venlafaxina are efecte primar pe 5 -hidroxitriptamin i captarea norepinefrinei, s-a observat ca administrarea repetat afecteaza sistemul de dopamin. Cresterea responsivitatii receptorilor postsinaptici de dopamina n sistemul mezolimbic, la doze mari de venlafaxina ar putea fi responsabila pentru apariia unei tulburari psihotice. O alt teorie are baza genetica. In acest caz, se postuleaza ca o persoan poate fi predispusa genetic, prin urmare tulburarea apare la generatii succesive. Subiecii dntr-un studiu de Kennedy au raportat istoriile familiale puternic incarcate cu tulburri psihiatrice, trei dintre ei avnd o ruda de gradul intai cu o istorie de o tulburare deliranta, doi dintre ei o ruda cu schizofrenie i una de tulburare afectiv bipolar psihotica. Un subiect in aceasta serie are o istorie de gelozie morbida si erotomanie i antecendente de gelozie morbida pe linie materna. Mama altui subiect a avut o istorie de gelozie morbida, i sora altuia a avut, de asemenea, un istoric de delir erotomani.

Gelozia morbida i erotomania care apar n succesive generaii au fost descrise i explicate psihodinamic ca fiind de lipsa unei increderi elementare (de baza, basic trust). S-au oferit variate formulari psihodinamice Enoh , crezand c erotomania a evoluat in baza cautarii unei figuri paterne erotizate, si din nevoia de indepartare a impulsurilor homosexuale. Freud sustinea ca erotomania la brbai este o variant de paranoia care rezult din negare, deplasare i de proiecie. Prin aceasta, o formul evolueaza de la: "Eu nu-l iubescla O iubesc pentru c ea m iubete ". Sexul pacientului nu pare s influeneze structura delirului. Cameron vede erotomania ca fiind iubirea de sine care a fost refuzata i proiectata asupra unui barbat. Raskin i Sullivan vad erotomania ca o funcie de adaptare, indepartand depresia si singuratatea rezultate in urma unei pierderi. Hollender and Callahan sugereaz c delirul erotic este rezultatul unui deficit de ego conturat de tensiunea intrapsihica de a te simti neiubit in urma unei lovituri narcisice.Feder vede dragostea romantica, n spatele creia se afl drama unei faze ontogenetice anterioare a vieii, elaborata n psihoz. Mai departe, el afirma ca in condiii de regresie, este o ncercare de restaurare a uniunii anterioare fericite cu figura mamei. O alta postulare este ca factorii de mediu, psihologici, fiziologici i farmacologici pot adesea contribui la declansarea delirului erotoman la o persoan predispusa. n cele din urm, a fost de asemenea postulat c nvarea prin intermediul mass-media (televiziune, radio, carti, etc), a influenat dezvoltarea acestui tip de delir. Este vorba despre " sindromul Cenusareasa ", fantezia tinerei fete in legatura cu Ft-Frumos. Incidena erotomaniei nu este cunoscut. Un motiv poate fi c nu este adesea recunoscuta ca un sindrom i este clasificata ntr-o categorie psihiatrica mai mare. De asemenea, nu toate aspectele din Sindromul Clerambault vin n atenia psihiatriei. Cazuri tipice, totusi, au fost descrise n articole de ziar i in cadrul procedurilor judiciare. Mai multe cazuri sunt descrise n literatura tiinific. Potrivit Pearce: ... cu schimbrile revoluionare socioculturale care au avut loc n lumea occidental in ultima jumtate de secol, cu o mai mare libertate de expresie n problemele sexuale ... se pare probabil ca acest sindrom special va deveni o raritate chiar mai mare dect este n acest moment. Cu toate acestea, aceast credin este ndoielnic, datorit cazurilor noi raportate i creterea interesului pentru boal. CRITERIILE ICD-10 SI DSM-IV -ICD-10-incadreaza eotomania in cadrul tulburarii delirante -DSM-IV-incadreaza erotomania ca un subtip al tulburarii delirante si care reprezinta:ideea deliranta ca o alta persoana de obicei cu un statut mai inalt este inragostita de subiect TIPURI CLINICE ( I SI II) Muli autori sunt de acord cu De Clerambault c exist dou tipuri clar distincte de erotomanie.Unii au modificat nomenclatura i au adugat alte criterii de difereniere. De Clerambault descrie dou forme ale acestui sindrom, o forma de erotomanie pura

primara, i alta secundar de erotomanie recurenta. In forma pura, delirul exist singur. Nu sunt niciodat halucinaii, nici conceptii absurde globale sau megalomane. Nici o "nebunie"nu este prezenta n aceast form, dar debutul este brusc. Boala este clar definit, evolutia cronica. n form secundar, tulburarea este asociata psihozei, cel mai frecvent, schizofreniei paranoide. Este frecvent intalnita in prezenta unei game largi de teme de persecutie, idei de grandoare i misticism. Debutul este progresiv, boala este difuz. Exist de asemenea, posibilitatea unui alt obiect al iubirii in viitor. ELLIS si MELSSOP au clasificat si ei erotomania dupa urmatoarele criterii: EROTOMANIA PRIMARA - Convingerea ca este iubita de o persoana - Obiectul iubirii este de un nivel socio-economic superior - Exista o intalnire intre cei doi - Debutul este relativ rapid (primele 7 zile) - Obiectul iubirii este fix, nu poate fi inlocuit - Subiectul explica comportamentul obiectului - Evolutie cronica - Absenta halucinatiilor - Camp de constiinta clar (80% criterii prezente) EROTOMANIA SECUNDARA - Debutul isi are originea intr-o alta tulburare mentala (poate sa apara inainte, in timpul sau dupa aceasta tulburare) - Manifestarile clinice ale tulburarii psihiatrice de baza sunt prezente - Erotomania se rezolva atunci cand boala de baza este tratata - Tulburarile mentale cel mai frecvent asociate delirului erotic sunt: schizofrenia (34%), depresie (13%), tulburare bipolara (9%) si tulburarea deliranta (9%) Seeman a mprit pacienii n dou grupuri: cu erotomanie-fix i recurenta. Pacienii n grupul fixau fost mult mai grav bolnavi. Delirul a rmas constant i cronic, n ciuda tratamentului. Tulburarea a aprut la femei slab integrate, care au fost dependente, timide, imprevizibile i care au avut cteva experiene heterosexuale. Aceste femei preau s se simt inferioare altora. Fiecare a selectat un iubit care a fost privit ca fiindu-le superior din punct de vedere socio-economic si cultural. De cele mai multe ori, au fost diagnosticate cu schizofrenie. Delirul a aprut pentru a servi ca aprare mpotriva stimei de sine scazute, agresiunii sexuale si externe. Pe de alt parte, pacienii din grupul recurent au fost mai puin grav bolnavi. Delirul a fost recurent, de scurt durat i intens. Boala s-a instalat la paciente care au fost caracterizate ca fiind mai sntoase, agresive, impulsive i mai active sexual. Aceste femei au ales iubiti puternici i proeminenti iar delirul lor a servit ca reactie de

aparare mpotriva ndoielii de natura homosexuala i sentimentele lor de competitivitate sau resentimentelor i ar putea fi o ncercare de a ncorpora putere i imaginea de sine. PERSONALITATE PREMORBIDA ,VIOLENTA -trasaturi premorbide: persoana timida ,delicata ,sensibila,lipsita de incredere,statut socioeconomic scazut. Mulleu si Pathe au facut un studiu care a aratat ca erotomania se asociaza cel mai frecvent cu personalitatea antisociala,anxios-evitanta,narcisica si paranoida ;la persoanele antisociale mai apare si un comportament agresiv si promiscu cu fantezii sexuale. Violenta Goldstein a analizat comportamentul agresiv la persoane cu erotomanie ,57% din pacienti sunt implicati in acte violente ( amenintari,urmarire,crime).Majoritate subiectilor sunt de gen masculin si au un dg precedent de Sx sau Tb de personalitate.Deobicei agresivitatea este secundara rejectiei suferite de subiect ,de catre obiectul iubit. EVOLUTIE -forma pura monosimptomatica ,a erotomaniei este cea care de obicei corespunde dg de paranoia /tulburare deliranta -in trecut se considera ca nu se remite ,fiind asociata cu un prognostic prost dar studiile au demonstrat ca poate raspunde bine la tratamentul neuroleptic (pimozidina 4-6 mg) -cand este un simptom al altei tulburari psihice ,ca de ex.o tulburare afectiva majora sau sx , evolutia fenomenului erotoman este aceea a boli de baza ,iar prognosticul depinde de istoricul si tratamentul adecvat al acesteia. PROGNOSTIC SI TRATAMENT n mod obisnuit, prognosticul si raspunsul la tratament sunt scazute. Majoritatea pacientilor cu delir erotoman primar par s rspund la neuroleptice in doze mici cu rezultate mai bune dect pacienii cu alte tulburri psihotice . S-au folosit neuroleptice diferite, raportandu-se variate nivele de eficacitate. Pimozida, un diphenylbutylpiperidine utilizate pe scar larg n Europa, Marea Britanie i Canada, este unul dintre medicamentele antipsihotice mai recente citate ca avand rezultate bune n cazuri de tulburare monodeliranta. Un studiu realizat de Kelly a demonstrat utilitatea Risperidonei in tratamentul erotomaniei. Risperidona pare a avea un profil mai atractiv al efectelor secundare la doza utilizat (<6 mg pe zi) comparativ cu agenii convenionale folosite n mod tradiional n tulburarile monodelirante. Terapia electroconvulsiv este o alta modalitate de tratament remarcata pentru eficiena temporara. Psihoterapia rmne a fio alt opiune de tratament. Se pare c de terapia de susinere ofer beneficii mai mari dect incercarile de orientare a insightului.Confruntarea nu ar trebui s fie utilizata, deoarece acesti pacieni sunt adesea extrem de paranoizi i pot include terapeutul respectiv n delirul lor devenind n timp agresivi.

CONCLUZII Aceast tulburare este adesea trecuta cu vederea din mai multe motive. Printre acestea este si faptul c aceasta tulburarea de multe ori este asociata cu tulburri mai bine-cunoscute n psihiatrie, cum ar fi schizofrenia, tulburarea bipolar,depresia major, tulburri delirante sau o alta form de psihoz (cum ar fi depresia psihotica, etc). De asemenea, medicul psihiatru curant este deseori concentrat pe tulburare primar i vede sindromul erotoman ca fiind un simptom al tulburarii primare, ceea ce si este. n al doilea rnd,tulburarea este relativ rara i de multe ori acesta nu este vazuta si recunoscuta. n al treilea rnd, tulburarea poate sa fi aparut ocazional ca o tulburare recurenta, astfel nct pacientul poate avea simptome de erotomania pentru cteva luni sau ani, iar aceste simptome pot disprea n funcie de circumstanele n care pacientul a dezvoltat delirul, iar relaia avuta cu iubitul destinat s se fi schimbat. Una dintre teorii este c delirul erotoman sprijina un ego care a fost rnit i c de multe ori pare s urmeze dupa o relaie romantic stresanta. n acest caz, n scopul de a elimina un delir, acesta trebuie s fie nlocuit cu ceva pozitiv. Erotomania recurenta sau secundara, care este descris ca o tulburare ce se poate remite spontan sau cu tratament, pare sa rspunda bine la diferite forme de psihoterapii, de grup, de familie i terapii individuale, precum i la medicamente antipsihotice.