Sunteți pe pagina 1din 30

Ins emi nar ea

ar ti fici al a la iepe
Dumitrascu Andreea Elena
245A
Ce e st e?

 Metoda in repoductia animalelor


avantajata de faptul ca este extrem de
accesibila, practica, economica,
permitand obtinerea de produsi de la
parinti performanti despartiti de sute de
kilometri chiar de pe continente diferite,
fara a fi implicat transporul animalelor
sau stresul acestora.
 Tehnica insamamntarilor artificiale la cabaline
a fost drastic limitata de consensul ca un
produs de conceptie aparut pe aceasta cale,
sa nu fie inscris in cartea crescatorilor (stud
book).
 Pretul unui manz obtinut din ascendenti
valorosi poate atinge sume incredibile, motiv
pentru care cerintele pentru armasarii de mare
valoare sunt foarte crescute.
Mo nta naturala Monta
artific iala

 unui armasar i se pot  numarul iepelor


repartiza intr-un poate fi de ordinul
sezon de monta intre sutelor in acelasi
50 si 70 de iepe sezon
Se le ctia cabali nelo r
pentru r eproductie
 Dupa genotip si/fenotip
 Monta la cabaline se realizeaza intre genotipuri
similare, metoda practicata in Romania.
 Crescatorii cu experienta din strainatate fac numeroase
incrucisari intre rase, ei orientandu-se mai mult dupa
talentul liniilor respective. S-au creat astfel linii care se
preteaza in principal pentru sport dresaj sau obstacole.
 Pentru obtinerea unor produsi, de preferat cu
temperament linistit si echilibrat si cu descendenti
valorosi s-a recurs la insamantari artificiale cu sperma
congelata importanta de la mari distante.
Isto ric
 Cabalinele au fost primele dintre speciile de ferma la
care s-au experimentat si s-a aplicat insamantarea
astificiala (Repiquet, 1876). In Romania, medicul
veterinar Hortopan a aplicat insamantarea artificiala in
perioada 1903-1906, obtinand 40%-70% fecunditate.
Y. Nishikava si Y. Waide (1968), din insamantarea
artificiala a 113 de iepe au obtinut 55 gestatii (44,2%).
Metoda de I.A. la cabaline s-a folosit in multe tari
europene , asiatice si in Japonia pentru combaterea
durinei, o boala parazitara cu transmitere sexuala,
produsa de un protozoar flagelat pe nume
Trypanosoma equiperdum.
Ava ntaje
 Deoarece un armasar normal poate
produce spermatozoizi insamantarii unui
numar de 10-20 iepe pe zi, fara pericolul
epuizarii armasarului ( mai ales la
inceputul sezonului), si pentru toate
celelalte avantaje Pickett si Voss (1975),
precum si V. Paraipan (1990), pledeaza
pentru reintroducerea insamantarii
artificiale la cabaline.
Ava nta je

 Evitarea accidentelor care s-ar putea


produce în timpul montei naturale
 Evitarea transmiterea bolilor infectioase
sau parazitare, in primul rand al celor cu
transmitere pe cale sexuala
 Prin diluarea, refrigerarea si congelarea
spermei, aceasta se poate utiliza fara
restrictii de timp si la orice distanta
Ava ntaje
 La iapa insamantarea artificiala este
avantajata de facililatea introducerii
seringii pipetei sau canulei de
insamantare, adanc in corpul uterin sau
chiar in cornul ovarului ovulant, dar este
dezavantajata de slaba supravietuire a
spermatozoizilor dupa reanimarea
consecutiva a derefrigerarii si chiar
dilutiei.
Ca teva cif re

 Insamantarea cu 1,5ml de sperma


recoltata tot la 2 zile si depusa la 2 zile
interval, incepand din a 2-a sau chiar a
treia zi a caldurilor ciclice (zilele 2, 4, 6,
etc.; respectiv 3, 5, 7, etc.) a dat o rata
de gestatie de 75% la primul ciclu si
91,7% dupa 3 cicluri.
Ca nd se monteaza o
ia pa?
 la aparitia primelor semne de calduri se
efectueaza examinarea transrectala a
ovarelor si în functie de stadiul foliculului
de pe ovar se încep însamantarile din
doua în doua zile, pana la momentul
ovulatiei
Pe rio ada d e cald uri
sa u e st rul
 apare la 7-9 zile dupa fatare si
 dureaza 3-9 zile cu o medie de 4-6 zile
 de obicei o iapa este însamantata de
doua ori pe durata unui ciclu sexual.
 estrul poate fi indus la fel ca si ovulatia,
prin tratamente hormonale
 Datorita terapiei hormonale, se produce ovulatia în
termen de 24-48 de ore, nemaifiind necesara repetarea
însamantarii. Prin acesta metoda medicii veterinari cu
experienta în domeniul reproductiei pot produce, cu
succes, o gestatie cu o singura insamantare
 O conditie absolut imperioasa însa este ca proprietarul
sa cunoasca comportamentul si obiceiurile iepei în
timpul caldurilor, sa fie capabil sa depisteze momentul
estrului, adica momentul în care iapa accepta
armasarul
Suc cesiu ne a
eveni mentel or

Ziua 1: aparitia semnelor evidente de


calduri, iapa accepta armasarul; tratament
hormonal pentru inducerea ovulatiei;

Ziua 2: însamantare artificiala;

Ziua 3: se produce ovulatia;

Ziua 4: atenuarea sau disparitia completa a


semnelor de calduri.
Me toda s perme i
proasp ete
 cea mai des folosita, din cauza faptului ca exista destul
de multi armasari al caror material seminal nu se poate
congela.
 sperma recoltata este diluata si racita la 4 grade
Celsius, apoi folosita în 24 de ore de la recoltare
 materialul seminal astfel preparat, poate fi transportat
pe distante mari într-o cutie izoterma cu baterii pentru
racire, fara sa-si piarda din proprietati.
 sperma unor armasari poate fi fertila si dupa 48 de ore,
dar în general se recomanda utilizarea ei în 24 de ore.
Folosirea spermei in capsule
de gelatina la iapa
 se evita lezionarea mucoasei uterine prin
instrumente rigide,
 la iapa se poate folosi de asemenea sperma in
capsule de gelatina.
 capsule cilindrice de gelatina cu o capaciate de
10ml si se umplu cu sperma diluata.
 mai multe capsule se introduc cu mana in
cervix si apoi se impinge in uter.
 inainte de operatie, mana tehnicianului trebuie
sa fie dezinfectata si unsa cu vaselina.
in se minarea art ific ia la
cu sp erma c ongelata
 sensibilitate la congelare a materialului
seminal provenit de la armasar
 se obtin rezultate mult mai slabe decat in
cazul insamantarii artificiale la
rumegatoarele mari.
 utilizarea corecta a tehnicii însamantarii
artificiale cu material seminal congelat
necesita experienta mare
Cu m s e pro cedeaza

 Criterii de examinare
 Aprecierea foliculilor ovarieni
 Locul de depunere a spermei
 Iepele trebuie examinate de cel putin 4 ori pe zi
 însamantarea trebuie efectuata în cel mai scurt timp
posibil dupa momentul ovulatiei.
 Materialul seminal este pastrat si transportat în
containere cu azot lichid.
 2-3 însamantari, adica o cantitate suficienta pentru 2-3
cicluri de calduri.
 În cazul optim, asta ar însemna 2-3 gestatii, dar se
poate întampla ca iapa respectiva sa nu ramana
gestanta nici in acest caz, ceea ce atrage dupa sine
pierderi financiare considerabile.
Inocula rea sp ermei la
ia pa
 Instrumentul necesar pentru inocularea spermei cu seringa consta
din: o seringa, un speculum si o lampa frontala.
 sau
 folosirea unui flacon cu capacitatea de 50cm cubi, prevazut cu un
dop de cauciuc, prin care trec 2 tuburi de sticla. Unul din tuburi
este mai lung si ajunge pana in fundul flaconului. De acest tub e
atasat cateter de cauciuc lung de 75cm. al doilea tub de sticla
este scurt si patrunde 1-2 cm sub dopul de cauciuc, fiind pus in
legatura cu o para de cauciuc cu suflerie.
 Dupa introducerea capatului cateterului in uter, cu ajutorul mainii
dezinfectante, sperma este inoculata in uter prin apasarea perei
de cauciuc.
 Folosirea acestei metode evita introducerea aerului.
 Cateterul trebuie sa fie umplut complet cu sperma.
Ale gerea momentulu i
optim a l in sa mantarii
 cunoasterea particularitatilor ciclului sexual al iepei.
 In general, ovulatia se produce in cea de-a doua parte
a estrului.
 Stabilirea cu precizie a momentului optim al
insamantarii se poate realiza prin examenul transrectal
si precizarea momentului maturarii foliculului de Graaf .
 azi se practica frecvent: scanarea ultrasonografică a
ovarelor la iepele aflate în perioada de estru, precum si
monitorizarea activităţii acestora.
 Depistarea foliculului preovulator, a caracteristicilor
acestuia şi a ovarului pe care acesta se dezvoltă =
reuşita procesului de reproducţie
 aprecierea este mai corectă -
numărul de doze/monte este mai
redus
 => scăderea preţului de cost al
unei gestaţii.
Di ame trul folic ulului
preovu la tor
 limite foarte largi (42-60 mm).
 limitele foarte largi de variabilitate fac ca precizia lui să nu fie
foarte mare.
 diametrul foliculului preovulator este constant doar în cadrul
aceluiaşi individ, el poate fi orientativ dacă a fost urmărit la fiecare
ciclu de călduri.
 examenul ecografic oferă posibilitatea examinării formei foliculului
preovulator.
 datorită mecanismelor ovulatorii, în perioada care precede
ovulaţia, tensiunea intrafoliculară scade, motiv pentru care forma
foliculului devine din sferică la foliculul în creştere, ovoidă,
piriformă sau neregulată, pereţii acestuia fiind deformaţi din cauza
formaţiunilor învecinate (corpi galbeni sau populaţia folicuară
adiacentă)
Con sis tenţa fo li cul ul ui
pre ovul ator
 devin fluctuanţi cu 12-24 de ore înaintea
momentului ovulaţiei.
 se apreciază palpator, după identificarea
ovarului/ovarelor active.
 aprecierea poate fi subiectivă, fiind dependentă
de experienţa examinatorului pe de o parte dar
şi de condiţiile obiective oferite de individ,
sistemul de contenţie, gradul de plenitudine al
tubului digestiv, care uneori pot influenţa
negativ calitatea examinării.
 insamantarea se poate repeta la un interval de 24 de
ore pe durata intregii perioade de calduri.
 puterea fecundanta a spermatozoizilor de armasar este
de 24-36ore.
 stadiul de fecundabilitate a ovulei este de 5-8 ore dupa
ovulatie.
 prin inocularea spermei in timpul estrului este
favorizata de inaintarea spermatozoizilor catre treimea
superioara a oviductului unde are loc nidatia datorita
activarii contractiilor uterine de estrogeni si ocitocina.
 durata de timp necesara spermatozoizilor din
momentul inocularii si pana in momentul nidatiei este
de aproximativ 9ore
Locul d e d epunere a
materia lu lu i se minal
 se practica insamantarea de tip uterin, deoarece
canalul cervical are lumenul foarte bine evidentiat.
 se introduce varful canulei prin lumenul cervical in
cavitatea uterina unde se depune materialul seminal.
 acelasi lucru se realizeaza si in timpul montei.
 integritatea morfofunctionala a aparatului genital femel
ajuta la trecerea normala a spermatozoizilor prin uter si
oviduct.
 procesele inflamatorii precum si flora microbiana din
aceste segmete determina o reducere a capacitatii
fecundante a spermatozoizilor.
Inseminarea artificială în
corpul uterin
 Se realizată utilizând 4-5 ml (10-12 paiete medii) de
spermă decongelată .
 Examenul vaginal manual pentru identificarea
deschiderii cervixului şi tunelizarea acestuia.
 Sub control manual, se introduce paieta în corpul
uterin. Inocularea materialului seminal decongelat s-e
realizeaza prin ataşarea seringii la paietă şi injectarea
conţinutului acesteia prin paietă.
 Inseminarea artificială cu spermă congelată asigură o
rată medie a fertilităţii şi poate fi recomandată ca
metodă eficientă de ameliorare genetică a efectivelor
de cabaline din ţara noastră.
Inseminarea artificială cu
minidoze
 la vârful cornului uterin
 se utilizeaza aceeaşi metodă de decongelare.
 paieta decongelată se introduce în pipeta
specială (lungime de 70 cm), condusă
transvaginal până la nivel uterin şi apoi ghidată
manual prin palpaţie transrectală până la vârful
cornului uterin corspunzător ovarului cu folicul
predehiscent.
 Inseminarea se realizează prin presarea tijei
metalice/piston