Sunteți pe pagina 1din 4

Terapia electromagnetic

Alturi de gravitaie, energie nuclear i radioactivitate, energia magnetic (electromagnetismul) este una din cele patru fore structurale ale universului. Electromagnetismul i gsete corespondente n medicina tradiional chinez, prin definirea conceptului Qi i n cultura indian ayurvedic, prin Prana. Aceste concepte sunt considerate de catre muli vestici drept fora vieii Istoria magnetismului ncepe cu multe secole i.Hr. Cea mai veche menionare a magnetului ca agent de vindecare se gsete n tratatul antic de medicin reprezentnd una dintre cele patru Vede, Atharvaveda. De asemenea, locuitorii Egiptului antic erau aparent familiarizai cu proprietile forelor magnetice, folosindu-le pentru imblsmarea mumiilor. Se spune c faimoasa lor regina, Cleopatra, ar fi purtat un magnet mic pe frunte - probabil pentru a-i pstra frumuseea. Dar cele mai multe civilizaii investeau magnetul cu puteri magice. Purtau magnei pe post de amulete, pentru a scpa de dureri, si proprietile de vindecare ale acestora erau folosite involuntar. Biomagnetismul Terapia magnetic este att o tehnic tradiional, ct i una stiinific. Nu poate vindeca orice dar poate sa reduc durerile, s scurteze perioada de recuperare i s dea rezultate de lung durat. Este ns nevoie de oameni cu minte deschis, dispui s experimenteze aceste tehnici. Vindecarea biomagnetic este n acelai timp una dintre cele mai vechi i una dintre cele mai noi forme de terapie. Semnificativ e faptul c acum este folosit ca o alternativ viabi pentru cei decii sa participe la propriul proces de videcare. A ) Abordarea prin prisma medicinii tradiionale In cadrul mediului inconjurtor exista nenumarate semnale bioenergetice active, dar cele mai importante sunt: undele Schumann, undele geomagnetice i radiaia solar. Undele Schumann Pamantul este inconjurat de ionosfer, care are aproximativ 100 km inlime. Spaiul vast dintre ionosfera si suprafaa Pamntului se comport ca o enorm cavitate rezonant electromagnetic, asemeni cutiei de rezonan a unui instrument muzical. Aceste unde electromagnetice rezonante sunt cunoscute sub numele de Undele Schumann, dup descoperitorul lor, fizicianul W. O. Schumann. Forma de und primar (prima armonic) are o frecven de 7,8 Hz. Exact aceeai frecven este prezent i n hipotalamus, principalul centru de control al creierului uman, adic regiunea din creierul nostru ressponsabil de capacitatea de concentraie i atenie. Este aceast coinciden sau evoluie? Undele geomagnetice Scoara terestr conine 64 de elemente, cunoscute sub numele de elemente reziduale. Fiecare dintre aceste elemente este caracterizat de propriul su tip de vibraii.Cmpul magnetic al Pmntului este influenat de aceste vibraii, modularea rezultata fiind cunoscuta sub numele de unde geomagnetice. Scoara terestr conine aceleai materiale minerale vitale (elementele reziduale) ca i cele existente in hematiile din sngele corpului uman. Relatia dintre ele este aproape aceeasi. O disproporie ntre undele Schumann i undele geomagnetice induce o stare de micro-stress organismelor vii. NASA a construit generatoare de frecventa Schumann si Geomagnetic pentru sateliii pe care se aflau oameni. Medicina chinez tradiional afirm c omul are nevoie de doua tipuri de semnale de la mediu - Yang, venind de deasupra (undele Schumann) si Yin, de dedesubt (undele geomagnetice) - care trebuie sa fie echilibrate. Terapia magnetic stimuleaz cmpul magnetic al Pmntului i aduce corpul uman in condiiile optime pentru a se vindeca singur S-a descoperit c glanda pineal, o mica glanda in forma de con de brad localizat chiar n centrul creierului, responsabil pentru producerea melatoninei i enzimelor, pentru imunitate, oxidare, metabolismul carbohidrailor, pigmentarea prin

melanin i obinuina ciclic a somnului i trezirii, este reglat, conform spuselor lui Robert Becker din cartea sa despre biomagnetism, prin cmpuri magnetice permanente de aceeasi intensitate ca i cmpul geomagnetic. Deoarece glanda pineal i melatonin guverneaz tolerana la stres i producerea de antioxidanti, ce ajut controlul asupra efectelor negative ale radicalilor liberi care cauzeaz bolile degenerative i imbtrnirea, biomagnetismul poate imbunatai foarte mult reglarea glandei pineale ajutnd compensarea intreruperii naturale i artificiale a expunerii noastre la cmpurile geomagnetice naturale. B) Abordarea stiinific Clasificarea cmpurilor magnetice: General vorbind, pot fi deosebite dou categorii de cmpuri magnetice, i anume: a) cmpuri electrice induse de cmpuri magnetice variabile (alternative), cunoscute mai ales sub denumirea de electromagnetice. Cmpurile electromagnetice sunt generate de obicei de bobine electrice. In fizioterapie, asemenea bobine sunt folosite in general la frecvene ce nu depaesc 60 Hz, de cele mai multe ori din intervalul 1 - 10 Hz. Acestea se numesc cmpuri electromagnetice de joas frecven (JF). Asemenea cmpuri au doua componente, una magnetica si una electrica, perpendiculare intre ele. Graficele lor difera, putnd fi de forma sinusoidala, dreptunghiulara sau de impulsuri. Din cauza structurii lor, expunerea corpului la asemenea cmpuri, ca i intensitatea componentei lor magnetice, sunt limitate. Deoarece toate semnalele dreptunghiulare i majoritatea celor sinusoidale genereaza armonici ce nu depasesc gamele VHF si UHF, sunt de asteptat anumite efecte secundare negative in urma unei astfel de radiatii. In consecin, nu pot fi considerate lipsite de agresivitate. Efectele biologice ale cmpurilor electromagnetice pulsatorii sunt presupuse a fi datorate mai mult forelor electrice dect celor magnetice. Cmpul magnetic genereaz n esut o tensiune conform relatiei: V = n x a x dB/dt V = Tensiune; n = numrul de spire ale bobinei; a = aria unei spire; dB/dt = Variaia cmpului magnetic in raport cu timpul, unde B reprezint intensitatea cmpului magnetic (in Tesla) Conform acestei formule, un cmp magnetic staionar nu poate genera tensiune electric, deoarece componenta dB/dt din ecuaie este zero, i deci tensiunea indus este nul. Astfel, efectele unui cmp magnetic staionar asupra esutului nu pot fi de natura electrica. Cmpurile magnetice pulsatorii de joas frecven sunt astfel proiectate inct s ajute corpul n regenerarea celulelor i accelerarea procesului normal de vindecare. Aceasta este o modalitate sigur, lipsit de durere i care nu necesit medicamente, destinat att esuturilor moi, ct i esuturilor osoase. Cmpul magnetic are efect asupra tuturor celulelor, intesific schimburile de ioni, normalizeaz circulaia i mrete utilizarea oxigenului de ctre celul. Liniile cmpului magnetic ptrund simultan n toate celulele corpului, pn la cel mai sczut nivel molecular, i astfel ating parti ale corpului care nu pot fi influenate n mod eficient prin alte metode. Prin influenarea corpului, fie general, fie local, printr-un cmp magnetic sub forma de mnuchiuri de impulsuri, funciile celulelor pot fi imbuntite considerabil. Cmpul magnetic pulsatoriu are efecte biologice foarte mari, fiind folosit in domeniul medical ca o modalitate de terapie. Corpul uman este in cea mai mare parte neutru. Din aceast cauz, de cte ori organismul sau pri ale sale interacioneaz cu liniile de cmp, sunt strbatute in totalitate de aceastea. Atunci cnd se afl n cadrul unui cmp magnetic, toate prile corpului sunt penetrate total de liniile de cmp. Organismele umane i animale sunt formate dintrun imens numar de celule care functioneaza electric. Daca nu mai exista nici un fel de potential electric in celul, atunci aceasta nu mai e viabil. Toate celulele au un potenial de baza de 70 mV care este necesar unui metabolism normal. Celulele bolnave sau deteriorate au un potenial de baz schimbat. Daca ionii (particule incrcate electric aflate in jurul celulelor) ajung intr-o zona de cmp magnetic pulsatoriu, schimbul de ioni va fi influenat de frecvena pulsaiei. Potenialul de baz al celulei este direct proporional cu schimbul de ioni din membrana celulei. Schimbul de ioni este de asemenea responsabil de utilizarea oxigenului de ctre celul. Cmpurile magnetice pulsatorii pot influena n mod dramatic schimbul de ioni la nivel celular i pot astfel imbunti foarte mult modul de utilizare a oxigenului de ctre esuturile bolnave sau deteriorate.

Se tie, din exerimente clinice, ca senzaia de durere poate fi atenuat aproape imediat prin cmpuri magnetice pulsatorii. Acest fapt se datoreaz n parte creterii presiunii pariale a oxigenului n esuturile terminale i cresterii difuziei locale i a vitezei sngelui la nivel capilar, reducnd acumularea de metabololites datorata fluxului sanguin i vascularizatiei sczute. b) cmpuri magnetice permanente Terapia prin cmpuri electromagnetice statice a fost de asemenea promovat ca fiind benefic pentru diminuarea durerilor. Principiul efectului magnetic implic o teorie bazat pe Efectul Hall. In urma expunerii ntr-un cmp magnetic, particulele incrcate electric aflate n micare n interiorul unui fir sunt deviate de la traiectoria normal, n lungul firului, in functie de direcia cmpului. n corpul uman, sngele e considerat conductor electric. ntregul organism trebuie privit ca un sistem electrolitic foarte complex. Cea mai mare parte a acestuia este format din ap, n care sunt dizolvate diverse sruri. Exist lichide libere, cum ar fi plasma, limfa sau lichidul cefalo-rahidian; altele sunt in strns legatur cu celulele, cum ar fi e.g. neuronii. De obicei, sarea dizolvat in lichidele libere const n clorura de sodiu, care se deccompune in ap conform formulei: NaCI < --> Na+ + CIntr-un mod asemntor, citoplasma in e.g. neuroni const n clorura de potasiu, care se descompune conform cu: KCL < --> K+ + CLIonii de Na+ si Cl- rezultai n urma descompunerii formeaz un conductor electric. Ca orice alt conductor, are o rezisten electric R (ohmi) la orice curent electric I (amperi) dac este aplicat o tensiune electric sau o diferen de potenial (voli) acestui sistem conductor electric, cunoscut mai ales sub numele de electrolit. Comform legii lui Ohm: Q = I R I = I 2 R Q = I 2 R - caldura Q generat n esuturi va fi direct proporional cu cu ptratul intensitii curentului electric. Rmne de vzut, in urma viitoarelor teste, dac aceast caldur este suficient de important pentru a putea fi corelat cu vasodilataia. La capetele unui conductor parcurs de curent electric apare o diferen de potenial electric, dac acesta este plasat intrun cmp magnetic, a crui direcie este perpendicular pe direcia curentului electric. Direcia deplsarii ionilor este perpendicular att pe direcia liniilor de cmp magnetic, ct i pe cea a curentului electric. Curentul echivalent in electrolii este format de ioni cum ar fi Na+ si Cl-. Din cauza faptului c acetia au sarcini de semn opus, are loc o separare ionic. Cnd aceti ioni trec pe sub un magnet, separarea are loc ca urmare a sarcinii: ionii pozitivi se mic spre polul negativ (nord) al magnetului, in timp ce ionii negativi se mic spre polul pozitiv. Ionii astfel deviai ajung la peretele vasului sanguin, pe care il imping, creand o expandare a vasului. Vasodilatarea duce att la un transport mai bun al oxigenului i substanelor nutritive catre celulele deteriorate, ct i la intensificarea indeprtrii produselor secundare metabolice i a toxinelor. Rapoartele indic faptul ca magneii statici bipolari ajuta dilatarea vaselor sanguine prin acest efect natural asupra particulelor incrcate electric din snge. S-a dovedit ca vasele mai mici sunt lrgite n urma intersectrii ionilor ce se mic ntre polii nord si sud ai magnetului. De asemanea, separarea ionic din snge duce la apariia unor mici cureni circulari (mici spirale). Aceti cureni lrgesc diametrul vasului, la fel cum vrtejele dintr-un ru mping in afara malurile. In plus, aceast cretere a curgerii sngelui poate duce la nlturarea histaminei i a prostaglandinei, care sunt presupuse responsabile de stimularea ciclului durerii, i astfel acesta e intrerupt. Dac se consider ca toate funciile corpului sunt n esen biomagnetice, se poate inelege felul n care fiecare celul a corpului din ADN are un cmp biomagnetic pozitiv i negativ i c diviziunea celular este un proces fundamental magnetic ce are loc prin variatele esuturi i organe ale corpului. Motivul exact al efectelor terapiei magnetice nu este cunoscut inc. S-au propus ins cteva teorii. Unii consider c folosirea exclusiv a polarizrii negative favorizeaz alcalinitatea n corp i astfel ajut la meninerea nivelului normal de 7,4 al pH-ului din corp (si a funcionrii metabolice normale) n cazul unor reacii acute, de neadaptare (imunologice, non-imunologice sau degenerative) care pot promova aciditatea. Afectiuni tratate : arteroscleroza, hipertensiune arterosclerotic, otoscleroza, boli ale ficatului, rinichilor, furunculoza Boala de pietre la fiere, nefrolitiaza, slabiciune n articulatiile genunchilor, tremor,dismenoree, melancolie, fric, insomnie, nevroz Procese inflamatorii, iritabilitate Spasme , hemoroizi, alergie Nevralgie, afectarea somnului Distrofia adiposogenitala, afectiuni hipofizare, ameteli, climax , impotenta, durere de cap legata de afectiuni endocrine, astm bronsic, hemorozii, hipermenoree, pancreatita cronica Afectiuni ale functiei glandei paratiroide

Proces inflamatoriu ( mai ales la meningita), obezitate, sindrom viral, memoragie, climax, furunculoza Migrena, spasm al vaselor cerebrale, durere de cap de geneza vasculara Paralizie spastica Boala hipertonica, hipertensiune sistolica, extrasistolie, durere de cap n boli de ficat, somn ntrerupt Cresterea capacitatii de munca Durere de cap conditionata de angioplasme cerebrale, nevroza urmare comotiei creieruluimare Spasme ale muschilor, mialgie Nevralgia nervului trigemen Paralizie spastica Durere de cap n bolile de intestine, astm bronsic, bronsita Actiune diuretica ( diuretica, echilibru de potasiu si sodiu), boli ale rinichilor ( nefrolitiaza,nefrita, cistita) Insomnie Boala ulceroasa a duodenului, fracturi Boala hipertonica, paralizie spastica, hipertensiune diastolica, durere de cap otogena, boli ale rinichilor ( nefroscleroza, uremie ), podagra, furunculoza, eczema, diabet zaharat Anexita, bronsita obstructiva, boala hipertonica, durere de cap de diverse geneze, duodenita, cistita( pielocistita), prostatita, impotenta, pareza, parestezie, stenocardie, edem, parametrita, endometrita, ulcer al stomacului, diabet zaharat, eczema, insuficienta functiei glandelor cu secretie interna, sclerodermie, podagra, flebita Angina foliculinica, astm bronsic, insuficienta functiei glandelor suprarenale, stenocardie, hipertensiune spastica Migrena, boala hipertonica, climax cu cresterea tensiunii arteriale, rguseala n glas( laringita), paradontoza, insuficienta glandelor cu sercretie interna Atrozo-artrita, poliartrita, reumatism, boala lui Bechter,cicatrici Atrozo-artrita, podagra, reumatism, lumbalgie, sciatica,nefroslceroza Boli toxice si infectioase ale ficatului ( hepatita, ciroza) Boli ale inimii, flebita