Sunteți pe pagina 1din 15

DIAGNOSTICUL ECONOMICO-FINANCIAR AL EXPLOATAIEI AGRICOLE

II.1.Prezentarea exploataiei agricole Societatea agricol Farmville SA, cu sediul in Bucuresti, sector 6, strada Chibzuintei nr 2, s-a constituit de ctre proprietarii de terenuri in anul 2004. Situata intr-o zona agricola cu unul din cele mai fertile soluri din regiune pentru cultura de cereale, aceasta societate beneficiaza de conditii optime de lucrare a solului si de recoltare. Suprafata totala a societatii agricole este de 500 ha pe care se cultiva grau, porumb, floareasoarelui, soia si orz. Societatea detine echipament agricol modern cu eficienta maxima si dispune de una din cele mai calificate echipe de management agricol din judetul Ialomita. Societatea dispune de sedii pentru fermele vegetale, de baza tehnica ( utilaje agricole, magazii de depozitare a cerealelor,masini, tractoare) si de baza materiala (seminte, carburanti, pesticide, lubrifianti, ingrasaminte, piese de schimb). In vederea cresterii dimensiunii, societatea va arenda teren in conditiile legii 65/1998. Asociatii sunt persoane fizice, atat fosti proprietari de terenuri cat si mostenitori ai celor care au detinut pamant, beneficiari ai legii 18/1991 a fondului funciar. Arendatorii sunt persoane fizice din zona, care nu-si pot lucra pamantul din diferite motive. Arendarea se face prin incheierea unui ontract de arendare conform legii 16/1994, legea arendarii si 65/1998 cu modificari la legea arendari iar plata arendei se poate face in produse sau in bani. Suprafata societatii: Nr crt 1. 2. 3. 4. 5. Specificare UM Suprafata initiala ha Membrii asociati pers Suprafata adusa in ha folosinta Suprafata ce va fi ha arendata Total ha Cantitate 500 100 100 600

II.2 Analiza potenialului tehnico-productiv ORGANIZAREA STRUCTURALA A SOCIETATII Structura organizatorica a societatii agricole, de data recenta, raspunde obiecivelor strategice privind organizarea activitatilor de productie agricola.In cadrul organigramei se observa pe primul nivel ierarhic Adunarea Generala a Asociatilor iar pe urmatorul nivel ierarhic conducerea administrativ executiva fiind asigurata de manager cu atributii si raspunderi specifice postului. Subordonati managerelui general sunt directorul economic, directorul tehnic si compartimentul de merketing.Pe urmatorul nivel intalnim compartimentul ecoonomico-financiar subordonat directorului economic si compartimentul de productie subordonat directorului tehnic.Personalul salariat are intocmita fisa postului in baza careia isi desfasoara activitatea la fiecare loc de munca(ferma, sector, compartiment functional).Forta

de munca de care dispune societatea agricola este formata din muncitori permanenti si din asociatii care doresc sa participe la procesul de munca.

AGA Comisia de cenzori Consiliul de administratie

Director economic

Compartiment de marketing

Director tehnic

Compartiment Economico-financiar

Compartiment de productie

F1- vegetala F2- vegetala

Forta de munca de care dispune societatea agricola este formata din muncitori permanenti si din asociatii care doresc sa participle la procesul de munca. Structura fortei de munca este diferita atat din punct de vedere al pregatirii profesionale cat si ca varsta si sex. Dintr-un total de 80 de salariati 60 sunt permanenti, in timp ce restul de 20 lucreaza sezonier. Se observa ca 30% din muncitori au un nivel de pregatire profesionala foarte bun, iar in ceea ce priveste gradul de imbatranire, 25% reprezinta salariatii peste limita de varsta. In timpul campaniilor agricole societatea va utiliza forta de munca ziliera pentru a putea face fata volumului de lucrari ce trebuiesc efectuate. STRUCTURA DE PRODUCTIE Intre structura de productie si cea organizatorica trebuie sa existe relatii de legatura si conditionare. Printr-o structura de productie eficienta, societatea devine competitiva pe piata. Structura culturilor din societatea agricola este specifica zonei de campie, societatea cultivand doar culturi de camp. In perioada analizata, terenul arabil de care dispune societatea a fost repartizat dupa cum urmeaza:

Nr crt 1 2 3 4 Total

Cultura Grau Porumb Floarea-soarelui Soia Ha 150 200 50 100 600

Suprafata % 30 40 10 20 100

Structura culturilor
20% 10% 40% 30% Grau Porumb Floarea soarelui Soia

Porumbul reprezinta cultura cea mai intens cultivata, ocupand o suprafata de 200 ha dintr-un total de 600, reprezentand 40 % din suprafata totala. Acesta este urmat de catre grau, ce ocupa 30% din suprafata totala. Cea mai mica suprafata este ocupata de floarea soarelui, si anume 10% din totalul cultivat.

POTENTIALUL MATERIAL Evolutia ascendenta a tehnicii agricole a creat o diversitate a productiei de utilaje astfel ca exista posibilitatea unor optiunii in alegerea solutiilor de mecanizare, realizandu-se ceea ce in literatura de specialitate se defineste ca activitati concurentiale. Din acest punct de vedere, eficienta mecanizarii apare conditionata, pe de o parte de complexul de factori ce definesc conditiile naturale si economice in care are loc folosirea tractoarelor si masinilor agricole. Sistemul de maini definete ansamblul utilajelor destinate realizrii tuturor proceselor de munc prevzute n tehnologia de producie a unei culturi, ramuri de producie agricol sau a unui produs determinat Sistemul de maini trebuie s asigure realizarea urmtoarelor cerine: 1. S corespund particularitilor biologice si agrotehnice,cultivarii culturilor agricole; 2. sa asigure mecanizarea tuturor proceselor de productie; 3. sa amelioreze conditiile de munca 4. sa sporeasca productivitatea muncii 5. sa amelioreze conditiile de munca 6. sa asigure pastrarea si cresterea fertilitatii pamantului Utilajele au fost achizitionate in cea mai mare parte dupa infiintarea societatii si au o durata scurta de utilizare,fapt pentru care contribuie la cresterea productiei.

Mijloace fixe existente Nr crt 1. 1.1 1.2 2. 3. 4. 5. 6. 7. Specificare Tractoare, din care: - U 650 - U 800 Plug PP 3-30 Semanatoare SUP 29M6 Semanatoare SPC 8M Disc GD 3.2 Remorca 2RB5A Combina Sema 140 Numar 18 12 6 10 7 8 7 8 7

II.3. Analiza forei de munc: Printre categoriile de personal care asigura desfasurarea normala a activitatii societatii se afla: Director general Sef de ferma Tehnician Conducator auto Agronom Economist Mecanizatori agricoli

Structura fortei de munca:


Nr. crt 1 2 3 Specificare Numarul feminin 25 8 6 Sex masculin 65 18 14

Total salariati 80 Salariati cu studii 24 superioare Salariati aflati 20 peste limita de varsta Structura pe sexe

28% 72%

Feminin Masculin

Este de remarcat ca in structura fortei de munca, predominanti sunt barbatii, acestia reprezentand aproximativ 3 sferturi din totalul de angajati.

Structura pe studii
30% 70%

Salariati cu studii superioare Salariati fara studii

Doar 30% din totalul de angajati, sunt angajati cu studii superioare. Structura pe varsta
25% 75% Peste limita de varsta

Dintr-un total de 80 de angajati, 20 din acestia, reprezentand 25%, sunt angajati peste limita de varsta. II.4. Rezultatele economico-financiare Datele contabile, pregatite intr-o forma adecvata analizei, constituie fundamentul diagnosticului financiar. Lucrarea de diagnosticare financiara va viza studiul evolutiei activitatii prin comparatii interanuale, iar principalele probleme vor fi : exploatarea si rezultatele, echilibrul financiar, sinteza rezultatelor si fluxurilor financiare. Datele privind activitatea financiara a societatii agricole in perioada anterioara sunt prezente in tabelul de mai jos: Nr crt 1 2 3 4 5 6 7 8 Indicatori 2004 Stocuri 71183089 Active circulante 98164046 Active curente 98164046 TOTAL ACTIVE 216 733 692 Capitaluri proprii 126 346 281 Total datorii 90387411 Pasive curente 75835824 Cifra de afaceri 128658245 Productia vanduta 128658245 Venituri din vanzarea 0 marfurilor Venituri din exploatare 128658245 Prestari servicii terti 0 Venituri financiare 0 Venituri exceptionale 0 Total venituri 128658245 Cheltuieli pentru 109534224 exploatare Valoare 2005 9229996 13819511 13819511 29743843 16 657 398 13086445 15843753 14420002 14420002 0 14420002 0 0 0 14420002 12105323 2006 10501394 16901173 16901173 35 803 346 20 131 766 15671580 18737252 9650705 9650705 0 9650705 0 0 0 9650705 7434407

9 10 11

Cheltuieli cu servicii 38053853 prestate 12 Cheltuieli financiare 0 13 Cheltuieli exceptionale 0 Total cheltuieli 109534224 14 Profit brut 19 124 021 15 Impozit pe profit 2736957 16 Profit net 16 387 064 Datele au fost preluate din bilantul contabil al firmei.

1947583 0 0 12105323 2 314 679 103854 2 210 825

769343 0 0 7434407 2 216 298 101846 2 114 452

Pe baza acestor informatii se pot calcula urmatorii indicatori financiari: 1) Indicatori de lichiditate Rata lichiditatii imediate=(active circulante-stocuri)/pasive curente Rata lichiditatii curente=active circulante/pasive curente Indicatori de solvabilitate Rata datoriilor totale=(total datorii/total active)x100 Solvabilitatea financiara=capital propriu/cifra de afaceri 2) Indicatori de gestiune Viteza de rotatie a activelor= cifra de afaceri/active circulante 3) Indicatori de rentabilitate Marja de profit= (profit net/cifra de afaceri)x100 Rata rentabilitatii resurselor consumate=(profit/cheltuieli)x100 Anul 2004: Rata lichiditatii imediate=(98164046-71183089)/ 75835824=0,35 Rata lichiditatii curente=98164046/75835824=1,29 Rata datoriilor totale=(90387411/216733692)x100=41,7% Solvabilitatea financiara=126 346 281/128658245=0,98 Viteza de rotatie a activelor=128658245/98164046=1,31 Marja de profit=(16387064/128658245)x100=12,73% Rata rentabilitatii resurselor consumate=(19124021/109534224)x100=17,45% Anul 2005 : Rata lichiditatii imediate=(13819511-9229996)/15843753=0,28 Rata lichiditatii curente=13819511/15843753=0,87 Rata datoriilor totale=(13086445/29743843)x100=43,99% Solvabilitatea financiara=16 657 398/14420002=1,155 Viteza de rotatie a activelor=14420002/13819511=1,043 Marja de profit=(2 210 825/14420002)x100=15,33% Rata rentabilitatii resurselor consumate=(2 314 679/12105323)x100=19,121% Anul 2006 : Rata lichiditatii imediate=(16901173-10501394)/ 18737252=0,34 Rata lichiditatii curente=16901173/18737252=0,90 Rata datoriilor totale=(15671580/35 803 346)x100=43,77% Solvabilitatea financiara= 20 131 766/ 9650705=2,086 Viteza de rotatie a activelor=9650705/16901173=0,57 Marja de profit=(2 114 452/9650705)x100=21,90% Rata rentabilitatii resurselor consumate=(2 216 298/7434407)x100=29,81%

Nr crt I 1.

Indicatori Anul 2004 INDICATORI FINANCIARI Indicatori de lichiditate -rata lichiditatii imediate -rata lichiditatii curente Indicatori de solvabilitate -rata datoriilor totale -solvabilitate financiara Indicatori de gestiune -viteze de rotatie a activelor Indicatori de rentabilitate -marja de profit -rata rentabilitatii resurselor consumate

Valoare Anul 2005

Anul 2006

0,35 1,29 41,7% 0,98 1,043 12,73% 17,45%

0,28 0,87 43,99% 1,155 1,043 15,33% 19,121%

0,34 0,90 43,77% 2,086 0,57 21,90% 29,81%

2.

3. 4.

Analizand evolutia indicatorilor se constata urmatoarele: -capacitatea societatii de a-si achita datoriile a avut o evolutie constanta in perioada analizata. Avand in vedere faptul ca rata lichiditatii imediate trebuie sa tinda catre 1, in toti cei trei ani, firma a avut o capacitate nesatisfacatoare de a-si plati datoriile; -rata lichiditatii curente, indicator ce ofera garantia acoperirii datoriilor curente din activele curente, a oscilat de-a lungul anilor, cea mai mica valoare inregistrandu-se in anul 2005; -rata datoriilor totale la total activ masoara procentajul, din totalul fondurilor, asigurat de creditori; creditorii prefera rate ale obligatiilor scazute, deoarece cu cat este mai scazuta rata, cu atat este mai mare protectia la pierderile creditorilor in cazul lichidarii;cea mai mica valoare a acestui indicator s-a inregistrat in anul 2004; -marja de profit, indicator ce arata profitabilitatea agentului economic, are cea mai mare valoare in anul 2006. II.5.Analiza SWOT
OPORTUNITATI -tendintele pietei; -cunoasterea concurentei din toate punctele de vedere -cunoasterea nevoilor clientilor
AMENINTARI -veniturile tot mai mici ale populaiei -concurenta tot mai mare -pia de desfacere neorganizat pentru produsele agricole, care creeaz dificulti n valorificarea produselor agricole

PUNCTE FORTE
-raportul calitate-pret; -amplasament pe un teren agricol fertil -personal cu un nivel de pregatire profesionala bun -echipament agricol modern - suprafee agricole ntinse

PUNCTE SLABE
-nu este cunoscuta decat pe plan local -atragerea de clienti numai din zona -reputatia proasta a societatii, ca urmare a datoriilor acumulate de-a lungul timpului

II.6.Piata Piata de desfacere este cea zonala,reprezentata de societatile care doresc o gama de produse agricole de calitate superioara,obtinute printr-o tehnologie de ultima ora. In privinta produselor secundare, paiele, exista oportunitatea ca acestea sa fie vandute societatilor zootehnice din zona, in special catre avicole unde paiele sunt folosite la realizarea asternuturilor specifice cresterii puilor broiller in sistemul la sol. Segmentele de piata carora li se adreseaza societatea agricola sunt reprezentate de societatile comerciale de procesare a produselor agricole care doresc materii prime de calitate superioara la un pret avantajos. Produsul final si produsele secundare sunt vandute direct clientilor amintiti, pe baza de precontracte, canalul de distributie este deci scurt. Existena n zon a unui numr mare de societi comerciale interesate de produsele agricole brute n zon reprezint o oportunitate n plus n vederea desfacerii produciei obinute. Pentru fiecare ciclu de productie sunt necesare materii prime (samanta), materiale auxiliare (ingrasaminte, insecticide, erbicide, fungicide) si materiale consumabile (combustibil, piese de schimb). Furnizorii de materiale: Furnizor

Nr crt 1.

Produsul

Cantitate (%)

Pret de vanzare (lei/kg) 5400 4500 4200 3800 6000 3900

Acvila SA

2.

Green House SRL

3.

Comppil SA

4. 5.

Petrom SA Sabrocom Rom SRL

Samanta -grau -proumb -soia -orz -floarea-soarelui Erbicide, fungicide, insecticide Ingrasaminte chimice/fertilizanti -N -P -K Combustibil Piese de schimb

100% 100% 100% 100% 100% 100%

100% 100% 100% 100% 100%

4500 4500 4500 38000 2000

Clientii : S.C Prodmar S.R.L ; S.C Pambac S.A, S.C. Vel Pitar S.A, S.C Roland S.A , S.C Agromarket S.R.L, S.C Albatros S.R.L, S.C Boromir S.R.L Concurentii: S.C AGV Impex S.R.L, S.C ALISUD S.A, S.C Dafic Company S.A, S.A Comcereal S.R.L S.C Unisem S.R.L

Cunoasterea cerintelor pietei pentru produsele vegetale determina restructurarea suprafetei nou detinute ,realizata si in concordanta cu potentialul productiv al pamantului, eficienta economica a fiecarei culturi , asigurarea de forta de munca, etc. Nr crt 1 2 3 4 Total Cultura Grau Porumb Floarea soarelui Mazare 0.6 0.65 0.8 0.9 Pret 200 150 50 100 600 Suprafata Ha % 30 40 10 20 100

III Programul de productie Programul de productie, respectiv produsele care se obtin , constituie o componenta a unui plan de afaceri. Ele se alatura altor componente ale acestuia, cum ar fi: cea de marketing, vnzarea si promovarea produselor sau componenta financiara. Planul de afaceri poate fi elaborat de o societate, atestnd redresarea situatiei economice, sau cnd se demareaza o afacere noua. El reprezinta un element util n relatii cu institutiile financiare. Programul de productie, ca parte a planificarii cronologice, are rolul de a orienta activitatea de productie a unei unitati pe o perioada scurta de timp (pna la un an). Elaborarea si aplicarea lui presupune, de fapt, si actiuni foarte precise n domeniul productiei (structura culturilor, dimensiunea si structura efectivelor de animale, fixarea nivelului randamentelor pe hectar si pe cap de animal), ceea ce vine n ntmpinarea atingerii obiectivelor din planul strategic si, implicit, a materializarii strategiei. Metodele de prognozare se utilizeaza n diferite domenii. Unul dintre acestea are n vedere prognozarea nivelului productiei medii la hectar. Aceasta intervine, cu un rol foarte important, ntre altele, n elaborarea programului anual de productie al unei exploatatiei, si, n general, a planului de afaceri al acesteia, sau cnd se demareaza o investitie ntr-o activitate agricola o noua afacere orice ntreprinzator si pune problema nivelului productiei pe care l poate si pe care trebuie sa -l obtina, de el depinznd, mai departe, rezultatele economice finale. Productia medie influenteaza, ntre altele : structura culturilor (o productie medie mai mare permite obtinerea aceleiasi productii totale de pe o suprafata mai mica, diferenta fiind repartizata altor culturi); nivelul cheltuielilor de productie pe hectar, acestea urmnd sa se coreleze, cu productia care se a va obtine; volumul si structura factorilor de productie ce trebuie alocati - cresterea nivelului productiei determina, desigur, modificari ale acestora; rezultatele de productie si economico-financiare (o productie ridicata va determina un volum total al acesteia mai mare, iar la un anumit nivel al pretului de vnzare si al costului, venituri si profituri crescatoare fata de perioada precedenta). III.1 Prognozarea productiei medii Trebuie sa existe o corespondenta intre nivelul productiei medii in perioada anterioara efectuarii prognozei si metoda de pronozare. In vederea prognozarii nivelului productiei medii se foloseste metode mediilor mobile. Metoda mediilor mobile Se foloseste atunci cnd seria de timp a productiei medii prezinta o evolutie oscilanta. n acest caz, se calculeaza mediile mobile dintr-un anumit numar de ani. Acest numar se poate stabili: -fie prin ncercari succesive, oprindu-ne la acel numar de termeni pentru care seria productiilor medii obtinute prin calcul prezinta o evolutie continua, crescatoarea sau descrescatoare; -fie prin numararea perioadelor de timp dintre doua punctede maxim sau de minim, rezultate din graficul seriei dinamice a productiei medii.

Cultura Grau Porumb Floarea soarelui Mazare Grau 2006 1429 2416 2800 2909.8 2007 3403 3184 2008 2965 2006 1429 2993 1268 1249 2007 3403 4441 1595 2364

Anii 2008 2965 3952 1381 1776

2009 2746 3565 1540 2002

2010 1541 1526 654 758

2009 2746 2855.5 2143.5 2499.5 2759.6

2010 1541

3019.7

2834.7 Prognozarea productiei medii pentru grau in anul 2011 este de 2834.7 kg/ha. Porumb 2006 2993 3717 3956.7 3967 3765.8 Prognozarea productiei medii pentru porumb in anul 2011 este de 3765.8 kg/ha. Floarea soarelui 2006 1268 1431.5 1459.7 1466.9 2007 1595 1488 1474,2 2008 1381 1460.5 1278.7 2009 1540 1097 2010 654 2007 4441 4196.5 3977.4 3564.7 2008 3952 3758.3 3152 2009 3565 2545.5 2010 1526

1376.4 1421.6 Prognozarea productiei medii pentru floarea soarelui in anul 2011 este de 1421.6 kg/ha.

Mazare 2006 1249 1806.5

2007 2364 2070 1938.2 1958.8

2008 1776 1889 1979.5

2009 2002

2010 758 1380

1634.5

1807 1882.9 Prognozarea productiei medii pentru mazare in anul 2011 este de 1882.9 kg/ha. Prognozarea productiei medii pentru anul 2011 Grau Porumb Floarea soarelui 2834.7 3765.8 1421.6

Mazare 1882.9

Productia medie pentru anul 2011


19% 14% 38% Grau Porumb Floarea soarelui Mazare

29%

III.2 Optimizarea structurii de productie Pentru optimizarea structurii de productie sunt necesare anumite elemente de intrare cum ar fi: - suprafata totala detinuta - resursele totale disponibile - forta de munca disponibila. Optimizarea inseamna alegerea celei mai bune variante de structura de productie. Pentru aceasta se pot utiliza mai multe metode. Metoda programarii liniare are la baza un model economico-matematic format din o functie obiectiv de maximizare a profitului sau minimizare a cheltuielilor si un sistem de restrictii cu privire la incadrarea in disponibilitatile de resurse , restrictii de nenegativitate si restrictii de asolament. Structura de productie a unei exploatatii agricole desemneaza domeniul sau de activitate, iar n cazul elaborarii unei strategii este o componenta a acesteia, influentnd sub multiple aspecte rezultatele ce se vor obtine. De fapt, structura de productie se defineste prin felul si numarul ramurilor vegetale si /sau zootehnice, prin proportiile dintre ele si prin ponderea fiecareia n activitatea exploatatiei. Structura de productie a unei exploatatii agricole are un rol important in ceea ce priveste rezultatele de productie si economice pe care ea le obtine, modul in care sunt utilizate resursele, adaptarea ei lamediul ambiant, privit in sens managerial, in care functioneaza. Datorita complexitatii sale, determinata de multimea componentelor, a raporturilor dintre acestea si de impactul pe care l genereaza asupra economiei exploatatiilor agricole, structura de productie are o ncarcatura decizionala deosebita. n acest context, structura de productie

poate fi privita ca o combinare de optiuni, adica ceea ce urmeaza a obtine unitatea putnd fi facut n diferite moduri. Astfel, o anumita cantitate de produse poate fi realizata pe o suprafata mai mare sau mai mica de teren, n functie de gradul de intensivitate a culturilor. Productiile la unitatea de suprafata si structura acestora sunt rezultatul cantitatii factorilor alocati. Din acest punct de vedere, prezinta interes proportiile care se stabilesc ntre ramuri, dar si ntre exploatatiile care desfasoara aceleasi activitati agricole. Problemele referitoare la alegerea structurii de productie cunosc grade de complexitate diferite, putand sa evoluaeze de la inlocuirea unei culturi cu alta, pana la modificarea structurii in ansamblul sau. Metoda bugetului partial n ceea ce priveste metodele utilizabile pentru optimizarea proceselor amintite, lucrurile evolueaza de la simplu la complex, adica de la nlocuirea unei culturi cu alta, mergnd pna la optimizarea de ansamblu a structurii de productie, cu modificari substantiale n sistemul de productie. Se recurge, ca urmare, la metode cum sunt: bugetul partial, matricea de cstig, metoda variantelor (normativ-constructiva) si programarea liniara. Bugetul partial se utilizeaza n cazul n care o cultura se nlocuieste cu alta, fara sa fie puse n discutie sistemul si aparatul de productie (cheltuielile fixe ramn la acelasi nivel). n cazul bugetului partial elementele care au intervenit sunt privite static: un anumit nivel al pretului produsului nlocuit si un nivel dat al randamentului culturii care se introduce n structura. Dar aceste elemente, fara a le mai avea n vedere si pe altele, este firesc sa nregistreze diverse evolutii n perioada urmatoare. Sunt posibile situatii variate n procesul de nlocuire, interesul pentru o cultura sau alta modificndu-se potrivit nivelului nregistrat de elementele luate n calcul. Indicatori Simbol U.M Cultura noua (Mazare) Kg 1629.8 Lei/kg 0.9 Lei/kg 800 Cultura anterioara (Soia) 1844.4 1.5

Prod medie q Pret vanzare p Ch de ch prod/ha

Pentru ca inlocuirea soia-mazare sa fie convenabila, trebuie ca in urmatoarele relatii sa se respecte: PIERDERI CASTIGURI A. 200 C. 1467 B. 2767 D. 1600 TOTAL 4450 TOTAL 4600 Unde : A = cheltuieli de la cultura care se introduce in structura (mazare) B = venituri de la cultura inlocuita (soia) C = veniturile de la cultura care se introduce in structura ( mazare) D = cheltuieli de la cultura veche (soia) (C+D) (A+B) > 0 (1467+1600) ( 200+2767) >0 (A) castiguri > pierderi (C+D) > (A+B) (1467+1600) > (200+2767) (A) inlocuirea soia mazare este avantajoasa

IV. Comercializarea produselor Programul de comercializare cuprinde de fapt vanzarea produselor obtinute in exploatatia agricola, la pretul pietei si rezultand in urma acestui proces un venit. Produs Grau Porumb Floarea-soarelui Mazare TOTAL Cantitate 300000 220000 28000 700000 Beneficiar Vel Pitar SC Boromir SRL SC Prodmar SRL SC Agromarket SRL Pret vanzare (lei/kg) 0.6 0,65 0,8 0,9 Venit (lei) 180000 143000 22400 630000 975400

Structura veniturilor din vanzari

16% 13% 35%

36%

Grau Porumb Floarea soarelui Mazare

Din totalul veniturilor, cea mai mare pondere o detine productia de grau si porumb cu un venit de 780 lei , aceasta fiind influentata de cantitate sau pret. Din total de 100% venituri, porumbul si graul reprezinta 36% .

V. Programul financiar Conditiile in care sunt organizate si functioneaza diferitele tipuri de exploatatii agricole fac necesara reconsiderarea activitatii economice a acestora in termeni de profitabilitate si competitivitate. Implementarea acestor doua concepte, ca elemente ale performantei economice, este favorizata de cunoasterea realitatilor si valorificarea posibilitatilor determinate de conditiile naturale, materiale, economice si a celor referitoare la cererea manifestata pe piata fata de anumite produse. In tabelul de mai jos este evidentiat necesarul de samanta pentru fiecare cultura din structura proprie, dar si necesarul de ingrasaminte pentru cultura planificata la hectar.

Estimarea cantitativa a resurselor de productie Nr Cultura Suprafata Necesar de seminte(kg) crt La Ha Total 1 2 3 4 Grau Porumb Floarea soarelui Mazare 200 150 50 100 250 30 5 85 50000 4500 250 8500

Necesar de ingrasaminte N 90 140 70 35 P 25 45 90 24 K 30 60 30 40

Estimarea cheltuielilor Nr Crt Indicatori 1 Total cheltuieli din care: 1.1 Cheltuieli cu seminte 1.2 Cheltuieli cu ingrasaminte 1.3 Chetuieli cu combustibilul 1.4 Cheltuieli cu arenda

U.m lei lei lei lei lei

Sume 61314,5 48900 3404,5 760 8250

Arenda se va plati din productia de grau,respectiv 10% Plata arendei : 100 ha x productie medie la ha grau 100ha x 2416.8kg=241680 kg/ha 241680 x 0,6 = 145008 lei 10% x 145008 = 14500.8 lei

Rezultatele economico-financiare estimate ale exploatatiei agricole Nr Crt Indicatori Um 1 Cheltuieli totale Lei 2 Venituri totale Lei 3 Profit lei 4 Rata profitului %

Sume 61314,5 975400 914085.5 18,75

La sfarsitul perioadei, s-a constatat ca inlocuirea culturii de soia cu cea de mazare este una profitabila, obtinandu-se venituri considerabile de pe urma comercializarii produsului. Structura financiara este precizata in tabelul anterior.

S-ar putea să vă placă și