Dreptul commercial In commercial protectia creditorului prevaleaza.

El e important pt ca da stabilitate circuitului prin faptul ca fiind platit poate plati la randul sau. Societatile comerciale domina. Sunt preponderente cantitativ probabil intre agentii comerciali. Ele acopera latura ep care n.o acopera statul. Dr commercial egal ansamblul de norme practici care acopera..activitatile probabil relatiile in legatura cu schimbul bunurilor si serviciilor. Spre deosebire de relatia pur civila in care cel care dobandeste un bun saus erviciu o face cu scupl consumarii iar vanzatorul stie ca vinde unei personae care.l va consuma. Din acest punct de vedere in lantul acesta al intermedierii de bunuri si servicii la final la consummator ultimul raport juridic este un raport civil. In acel moment nu se vor mai vinde mai departe. Nu mai exista alte raporturi ulterioare. Dr commercial se ocupa practice cu relatiile juridice care se formeaza inlegatura cu intermedierea circulatiei marfurilor si serviciilor cu scop de profit. In totacest circuit ca si natura juridical a bunurilor care sunt itnermediare avem bunuri corporale si incorporale.

De exemplu azi daca vrem sa cumapram acituni vor fi incorporale. Din alta perspective bunuri mobile si immobile. Aici codul civil nou transeaza o disputa traditional bazata pe formularea art 3 din codul commercial abrogate in care s,a conchis ca imobilele nu fa cparte din commercial. Sub vechiul CCiv ca imobilele nu fac parte din circuitul comrcial a fost pus in discutie prin legi, etc. ac distinctive nus emai justifica azi in abza noului CodCivil, orice tip de imobil poate face obiectul unei relatii juridice comerciale. Servicile ca atare exista inclusive din perioada veche cod civila:P doar ca plm.. noul cod introduce acest sau recunoaste ctr de servicii. Cu scopul satisfacerii unei encesitati fie de consum fie economice. Serviciul are caracater incorporate chiar daca presupune in indeplinirea lui folosirea unor bunuri corporale dar serviciul nu e un bun (incorporal cred). E altceva decat un bun chiar daca fac parte din activitatea coemrciala. Din punct de vedere al modului in care poate sa dobandeasca calitate de comerciant exista traditional 2 tipuri de sisteme unul vechi sis obiectiv, in baza codulkui commercial abrogate: daca o pers savarseste cu o anume regularitate si anumite fapte de comert at ac pers la un mom dat (nu f bn definit in timp) va dobandi calitatea de comerciant. Calitatea in sine insa era data de acest procedeu sau nush acre era deosebita de celelalte forme de activitate reglementate de codul civil general. Specific a ceea ce dadea obiectivul commercial era intermediary in circulatia marfurilor si serv. Cu alte cuv o persoana procura bunuri saus ervicii nu cu scopul consumarii ci de a le prelucra si revinde sau nu neaprat prelucra. Intre faptul boectiv de comert si faptul civil era ctr de vanzare cumparare de tip commercial. Acume unitary si civil si commercial acelasi. Diferenta fundamental intre cele nu era legata de elemntul juridic ci dpdv volitional. Adica in vanz civila cel ce cumpara avea intentia de a consuma. In commercial al mom cumpararii avea intentii de intermediary beneficiand de un profit. Azi nu mai conteaza. E aplicabil ac system de norme juridice. Nu mai cont intentia partilor. Din ac pct de ved, dispare si fundamental sis obiectiv. Cine face fapte de intemrediere in scopul lucrative ac e un comerciant. Trecem astfel la sis 2;??...sistemul subiectiv. Ac presupune ca idniferent de ce face o anume pers daca aceasta vrea sa fie recunoscuta de autoritati si societate ca si comerciant, acea pers treb sa fie autorizata. Interesant e ca

chiar inainte de aprob noului cod civ a fost aprobata o regl oug 44/2008 care introduce conceptual de sis subiectiv in dr rom. Aceasta spunea ca nu cont ce acte a savarasit o pers fizica sau o fam care doreste sa devina cmerciant ci imp e ca pt a le desfasura in mod legal treb sa aiba calitatea de comerciant. Acum practice regl este unica.oricne are sau nua bilitati de comerciant daca vrea sa devina astfel treb sa indeplineasca anume formalitati necontand cat de frecvent sau calitativ profesionist o va face. Dr commercial (DEF) reprezinta ansamblul de norme de drept privat in principal si uneori de drept public care sunt aplicabile raporturilor juridice care izvorasc din fapte juridice alto sensu (acte si fapte) la care participa personae care conform legii au calitatea de comer4ciant. Profitul e o dif pozitiva intre costul emu ina pune pe paita in circuit un buns aus erviciu si pretul la care valrific acel bun saus erv. O particularitate ca profitul e conceput de cel ce urmareste ca cel putin o parte din el sa fie reutilizat reinvestitin activitatea comerciantului. Castiga pt a se dezvolta. Spre deoseb de castigul civil care ins o diferenta intre ce am investit intre un bun si ce amprimti iar castigul respective nu este baa acitvitatii mele nu il folosesc pt a ma dezvolta ci pt a consuma. Particularitatea dr civil cred 1 obeictul reglementarii sfera de activitatea are o anume.. existent in cont in amteria dr commercial a unui grup mare de norme de dr public. Particularitatea civilului si in NCV ca si in VCV existent autonomiei de vointa a participantilor la circuitul codului civil. 50% din normele legii 3 sunt norme imperative. Izvoarele dr commercial : Codul Civil, multe legi special legea 311in amt contractuala, Alte element pe care CCiv il recunoaste este cel de uz care vbeste de rolul pe care. Joaca uzantele . uzante cu caracater normative si cu character conventional. Ambele tipuri de uzante au la baza idea de practice repetitive care la un mom dat sunt recunoscute de categoria de subiect carora lise aplica. Uzantele legislative sunt private ca si legi supletive. Ele sunt vazute ca avnad forma unor norme de dr statal. Uzantele conventionale sunt private ca norme de interpretare a unor raporturi juridice. Uzantele nu reprez izvoare de drept ci elemente ajutatoare in aprofundarea unei relatii juridice. Diferenta in practica este ca daca sunt uzante conventionale ele treb probate chiar daca sunt de notorietate. Treb probat ac caracater de acceptanta al lor ca o practica in sprijinul unor anumite relatii juridice. Daca e lege nu treb probata. Principiile si particularitatile dr commercial. Princ izvorasc din existent unor accepte pragmatice. Aparenta joaca un rol mai mare in civil cred ca zice comerciantii neavand cum sa verifice cu adevarat.. elemente care defines existent si vointa juridical a celor cu care interactioneaza se bazeaza pe aparenta pe formalism. Aprenta celui cu care contracteaza. Noul cod civil un principiu al erorii commune si invincibile. Art 17 defineste cond in care o persoana care se afla intro eroare comuna si invincibila dobandeste totusi un drept chit ca transmitatorul nu era titluarul de drept al bunului. Ordinea publica. Foarte multe din ac norme imperative enuntate au la baza idea de interes public. Trebuie comerciantul sa fie limitat in anumite activitati ale sale pt a proteja un scop mai alrg

decat inrresul egoist. Alta particularitate este profitul in sensul de castig cu scopul reinvestirii. Profitul este motorul activitatii comerciale. Este ceea ce defineste un cmerciant in raport necomercial?!. Ca si principia fudnamentale ale dr commercial avem princ commune cu dr civil, princ bueni cuviinte autonomiei de vointa, princ egalitatii juridice dar si principia particulare: principiul caracterului oneros al operatiunilor coemrciale rap comerciale. Care practice ins ca orice operatiune comerciala se bazeaza peideea obtinerii unui profit. Este de neconceput ca .. sa.si desfasoare activitatea cu alt scop decat lucrativ. Un alt princ e cel al securitatii creditului. Si anume in activitatea coemrciala diferitele operatiuni individuale sunt appreciate in masura in care ele promoveaza incredrea si stabilitatea circuitului commercial. Actele care din contra urmaresc sa abuzeze de increderea altor comercianti partcicipanti (destabilizarea circuitului commercial) sunt invalidate. In amterie de insoventa actele incheiate inanumite perioade (ce dea lichidare cred) a unui coemrciant acele acte mergnd pana la 3 ani in urma sunt invalidate. Ele la mom incheierii sunt valabile. Pt ca pe baza lor s.a abuzat de increderea comerciantilor creditorii au fost abuzati. Ele sunt ulterior puse in discutie (reversate-jargon). Princ celeritatii operatiunilor comrciale. Icnheierea si executarea rapida ca baza a opartiunilor cred. Raportul intre dr commercial si civil e de la genral la particular ca si sub imperiul codului commercial anterior. Dr com e special in rap cu civilu ceea ce este vizibil azi e ca acest character de dr special.. atunci cand avem regl care acopera anumtie domenii si.s incomplete dpdv al reglementarii te uiti la regl din codul civil care se pot aplica acelei relatii. E multmai putin plauzibil sa intalnesti sit in care ac regl din civil poate fi privita cu un ochi diferit de comrcial. Sfera obiectului dr commercial Ce tip de raport principial reglemtentaaza dr com. ? teoria clasica spunea ca in ra fundamental care face ob dr com este cel in jurul faptului de comert (intermediere ins cop de profit) aceasta intermed presupunea un anume tip de operatiune juridical cu eventual tip de op material. Astaizi nu. Totusi exista un rap juridic tipic standard care sta labaza reglem. Ac este cel din jurul intreprinderii. Intreprinderea? Def: art 3 CCiv. Este subanteleasa pt ca reglem e cosntuita ep strucutra logica urm: notiunea de profesionist. Pd inteplinirea not de prof commercial sau necomercial se spune ca prof e cel care exploateaa o intrepdinderer. Ce ins exploatare intreprinderii? Revenim. Dar nu se spune ce e intreprinderea desi se subintelge. >>>> a activitatii deproducite sau de rpestari serv sau de administrare instrainare de bunuri toata ac activitate avand drept scop primordial sa satisfaca o anumita necessitate a celui care o organizeaza. Particularit intreprinderii comerciale este ca cel care organizeaza o face cu scopul de a obtine profit (pe care.l reinvesteste inapoi). Deci Intr com are 3 elem: o forma de organizare care ia in calcul factori materiali ca echipamente materii prime resurse in general, factori financiari, bani credit, si factorul uman salariati. Si toate aceste 3 categ de facotri sunt folosite conform unui anume concept organizational. Al 2-lea element este ca ac forma de organizare are drept obiect fie o activitate de productie fie una de intermediere in sens restrans fie de prestari srevicii. Dar indifferent de tipul de activitate care face ob intreprinderii, ceea ce e imp e ca in finalc el care a organizat.o constient sau .. el si.a asumat un risc. Importanta riscului in material soc com: daca I investit orice itnreprindere presupune o investitie initiala. Daca ai ivnestit treb sa.ti asumi riscul pierderii a tot ceea ce ai investit. Imp e exitenederea

pierderii tot ce ai investit saus I patrimoniul. Al 3-lea este ca scopul oricarei intrep e profitul si acel castig pe care intreprinzatorul profesionistul commercial il concepe cel putin partial ca trebuind sa fie reinvestit in acitivatea sa. Ac nou concept de intreprindere care este baza organizarii activit coemrciale. Ac nou concept are multe din elementele esentiale ale conceptului de intreprindere din vechiul dr commercial. Intotdeuana parte a rap cmercial va fi o intreprindere. Pers fizica sau juridical dar care intra in rel prin interm intreprinderii. Intreprinderea e celula care sta la baza obiectului dr commercial. Principalul element de preocupare al dr commercial iar intreprinderea participa apoi la rap jur individuale. Ne ocupam de sbiecte de dr commercial adica de comercianti. 2 categ de comercianti. Cei care se nasteau si cei care deveneau. Cei care se nasteau erau cei are dobandeau apacitate juridical inainte de a desfasura activiati de comert. Cei care deveneau dadeau expresie sis obectiv de dr. cei care savarseau cu titlu professional u fapt obie3ctiv de comert. In sistemul subiectiv actual nu mai avem decat o sg categorie de fapt tot 2 dar care sunt recunoscute nush cum. Categaria carese naste in cont si care repr aclucru si cealalta adica pf sau asociere de pf care devin nu prins avasirea repetata a unor categorii de fapte ci pt ca.s recunoscute de o anume autoritate. Indif ca e vba de un comerciant pers fizica sau pers juridica fiecare din ei exploateaza o intreprindere. Ceea ce particularizeaza comerciantii in rap de alte categorii de sub de drept pe langa faptul ca exploateaza o intrepindere coemrciala, este modul in care le sunt reglementate obligatiile profesionale. Ca parte a dom juridical exista un complex de dr si obl care sunt guvernate de regl speciale. De ex comerciantii au anumite obligatii fiscale. Daca ac pers fizica are dubla palarie de comerciant si encomerciant. Obligatiile contabile de evident. Tot particularitate a reg jur al comerciantului, numai coemrciantii, de principiu, pot fi supusi procedurii insolventei care o precodura speciala prin care avearea e impartita creditorilor. Dpdv al sistemului de plati, exista reguli specifice pt coemrcianti in rap cu necom. Dpdv al obligatiilor profesionale, comerciantul are cred mai multe obl profesionale. E vba insa de princ securitatii creditului. E important sa rezisti in ac activitate sis a nu dezechilibrezi prin incorectitudinea sa asnamblul economic. Pentur pers fizica procedura este ceva mai simpla si ea presupune dobandirea calitatii de comerciant pt pers atipica sau asociere de pers atipica presupune dovedirea unui minim de calitati care sa permita desf ac activitate. Ca varsta minima 18 ani, o anumita locatie ca sa permita creditorilor si tertilor unde esti gasit, si desigur indeplinirea unor conditii minimale privind legislatia muncii sanitary veterinara, etc. dar birocratia e minima cu exceptia unor activit care.s catalogate ca atare ca fiind complexe, comerciantul declara la isntituire ca indplineste conditile din lege per iscul sau pt ca ulterior la control e amendat.

L 359/2005 OUG-44/08 si L 206/90. Exploatarea o fac epe riscul sau, cu scopul profitului. Cu rpviire la pf care.s comercianti: patrimoniul lor. Patrimoniu de afectatiune. 2 patrimonii care nu se confunda. cred care au elg si caren.au elg si pot urmari anumite bunuri sau nu.

La PF comerciant vine OUG 44 in sprijin care vbeste expres definindul la litera J de patrimoniuld e afectatiune al PF. Art 33 spune ca prin actul de constiturie fiecare comercaint pf profesionist generic treb sa.si stabileasca care e part professional si care nu. L 26/90 asigura princ mijloc de evident al comerciantilor altfel spus cn e in reg comertului are ac calitate si implicit dr s obl profesionale vs cei care nu.s incrisi si care chiar daca fac ac acte nu functioneaza legal. Asta ins ca actele lor nus valabile juridic plus se sun unor sanctiuni adm de genul impozitarii asu[ra prfitului illicit, amenda, etc. importanta cosnecventei este f mare. Nu treb sa incepi activitatea fara a fi in reg comertului. Inregistrarea are character cosntitutiv. Cu atle cuv dobandesti statut juridic cred. In ac timp au character de publicitate. Cu atle cuv asigur opozabilitate fata de terti a anumitor fapte si acte ale comerciantilor dar nu infl existent juridical a acestora. Ac organism sunt azi in subirdinea min justitiei. Inregistrarile se fac mereu judetean deci fiecare pers comerciant fizica sau jur are un sediu professional la locul in care s,a inregistrat. Registrul coemrtului inregistrarile in el sunt facute sub control judiciar. Inregistrarile fective se fac de registratorii de comert care.s profesionisti privati dar riscul este al administratiei. Controlul e facut de tribunalul judentean. Indifferent de cn e facuta inregistr orice pers poate cenzura in jutitie o inregistrare.primul e control necontencios gratios, al 2-lea nivel este un control bazat pe dsputa (ac de orice persoana). Patrimoniul de afectatiune:

CURS 3

Societatea comerciala - are regl speciala L 31 /90 cred. exista regl derogatorii pt soc com care functioneaza pe anumite industrii, piete(financiare) nu legate de organizare si funct c de capitalul social. se poate constitui uzufruct asupra fondului de comert. Soc com e o pers juridica urmandui trasat. are patrimoniu propriu conducere si organizare proprii. se deosebeste de alte pers jur prin faptul ca este expresia codului de vointa a unor sub de dr privat(uneori si dr public). -e o expresie a princ libertatii de asociere (libertatea de vointa). ceeace s.a schimbat de.a lungul timpului a fost modul in care societatea civila si legiuitorul au privit rolul societatii comerciale in cadrul economiei si a societatii in general. in per de inceput a codului com vechi si pana la la RM 2, soc com chiar daca se baza pe loibertatae de vointa (lib de asociere) era privita ca o cvasi entitate de intere spublic. ac lucru era mai ales adevarat cu privire la o anume forma de soc com si anume cea e actiuni care presupunea un nr mare de persoane care funct ca si actionari in cazul ei si presupunea mai ales atragerea periodica de capital din randul publicului, cu alte cuv pers care doreau sa intre in cadrul soc fie cumparatu participatiile celor care voiau sa iasa din soc fie aduceau noi contributii investeau in ceea ce se numeste proced de majorare a cautalului social. in oricare din ac situatii cel care investea fie cumparand act fie aducand un aport nou o facea in baza unor asteptari privind sit ei

financiara la mom investitiei 9perspectivele de viitor) valabil si azi acest aspect. cei care investesc treb sa aiba acces la toate informatiile esentiale in cond egale cu ceilalti actionari asociati ca sa poata intelegeaga riscurile investirii si beneficiile. ac lucru atragea economii din cadrul publicului in ac fel succesul sau caderae ei afecta o masa larga din investitori ea era obiect de reglemetnare stricta, strigenta din partea legiuitorului. (pt a proteja investitorul in ac societ). ...normele erau in general imperative, soc in sine reprezenta o .. economica exista ca o fictiune, tertii consumatori alti comercianti aveau relatii cu ea dar in spatee ei erau pers individuale. primii care sufereau in cazul caderii erau tertii. pt ca trebuiau sa se indrepte impotriva societatii care era fictiunii. pt a controla acest fenomen a.i. sa nu apara societatii constituite de oameni de rea credinta si pt a controla modul in care ele se infiinteaza a.i. impactul caderii lor sa fie mai putin negativ..leg nush ce.a facut. in 1930 a introdus societatea cu respondere limitata(care e si azi) care imbina trasat soc de persoane, ideea de caracater personal si ideea de investitie de captial de la soc pe actiuni. soc cu resp. limitata nu atrage raspunderea asociatilor in caz de cadere. ei risca sa piarda tot ce au investit la capitalul social dar nu mai sunt chemati sa acopere dat societ cu bunuri personale. tocmai pt ca acest avantaj pt asociati poate reprez un risc pt cred societatii, reglementarea a fost destul de stricta ca functionare si organizare. apoi a urmat per de pauza in mat soc comerciale si in 1990 ele au fo reintroduse. L 31/90 a reluat regl legii 1938. - ac noua lege - rasp limitata cu un singur asociat. o sg pers fiz sau jur si ac pers interact cu tertii prin interm unei soc comerciale. in timp regimul de regl a soc com a suferit o transformare treptata in sensul de .. a normelor jur mai ales in partea privind org si funct soc. a.i. aszi comparativ privind la cele trei mari grupe de norme privind constituirea incetarea si org si funct (modificarea e 4 dar nu prea conteaza azi), cele privind org si func = supletive, insa formare si incetarea = imperative. in materie de constituire a soc ratiunea pt care majoritatea normelor sunt imperative e mai putin clara. privind org si funct in general leg lasa partilor libertate sa deroge de la normele prev in lege. se pune intrebarea: L soc com e o lege eminamente de ordin public? sau una care se apropie de dr privat adica dispozitiva?principial regl de azi e mai degraba dispozitiva decat imperativa. ac nu ins ca leg nu exprima interes cu privire la viata scietatii.. ac interes se reflecta sub o serie de limite.. alta particularitate a legii noastre comparativ cu alte tari care e tot o reflexie istorica a neincrederii legiuit cu privire la soc com, (privind asociatii de rea cred cu tertii de buna cred) are un caracter puternic penal. exista un nr de infractiuni definite in partea finala a L 31 si care acopera numeroase mom din viata societatii. regl care e specifica anilor 30-40 dar care azi e mai putin intalnita. asta nu ins ca regl in sine nar putea fi utila ci la noi nu e aplicata. obiectul soc comerciale: pana la intrarea in vig a c civl nou, ob era regl de art 1 ca fiind desfasurarea de acte de comert obiective. disparanad not de act de comert, art 1 s.a modificat prin leg de punere in aplicare a NCV acumb ob soc com = savarsirea de acctivit de productie comert sau servicii. desi def in sine acopera o larga gama de activit umane, in practica exista o anume limitare pt ca aexistand ac norme imperative care stabilesc pasii, exista o regl speciala a ctivit de productie com si serv care e codificata de legiuitor si luata in considerare de registrul comertului care.... e tare idiot.. Codul CAEN->codul activit in economia nationala care cuprinde sute de activitati care sunt descrise sintetic grupate pe tipuri de activitati. daca la un mom dat e inventata o activitate nedescrisa de CAEN pt a fi inscrisa ac activitate sunt 2 solutii: ori

se modifica reglementarea (periodic C CAEN se adapteaza la realitate0 fie pana la data modific, treb sa imbrace activitatea in forma unei activitati existente chiar daca nu descrie exact ce vrei sa faci. asta ar fi o anume limitare insa e mai mult teoretica pt ca mereu sunt gasite solutii. mai imp nu e codificarea societatii cat acordarea posibilitatii constituirii soc com care sa desf cu titlu generic rice tip de activitate prod serv sau comert. ac limitare vine din modul strict in care juristi rom au privit pers jur dpdv al scopului ei. pers jur (princ capacit de folosinta) nu poti face mai mult decat ti s.a permis la mom constituirii. daca desfasori actul poate fi lovit de nulitate si 2 esti pasibil de amenzi si aplicarea unei penalizarii asupra conflictului privind acea activitate. exista posibilit ca in mod izolat sa desfasori ceva ce nu e in dom tau de activitate care se bazeaza pe anume texte de lege. daca vrei cu titlu regulat o activitate noua pt a nu rica nulitate si amenzi solutia e sa.ti schimbi dom de activitate. ca si forme de activit comerciale legiuit regl 4 tipuri de activitati sau 5. impartite in 2 soc de persoane si soc de capital. disticntia e data de graudl in care actionarii raspund de datoriile societatii. la sc de pers intinderea rasp e cea mai mare. ac raspund cu patrim personal pt datoriile societatii. la soc de capital actionarii sau asociatii raspund numai in limita aportului contribuit la capital. asta ins ca ei risca cel mult sa piarda tot ce au investit. dar credit nu se mai pot de principiu(desi e existaun text sepcial) ei nu pot merge impotriva patrim personale ale actionarilor pt a recupera ce nu s.a recuperat de la societate. soc de pers: soc de colectiv cred care se apropie de soc civila de ctr de societate doar ca e persoana juridica. soc.. nush ce .. simpla. -dezavantajul lor princ e acela ca rasp asociatilor este practic nelimitata. aici exista 2 categ de asociati: cei cu raspundere neimitata pt dat soc si se numesc soc comanditati. si al 2-lea grup de asociati care pot fi unul sau mai multi, la fel, si care rasp numai in limita aportului la cap social si acestia se numesc asociati comanditari. soc treb adm de cei acre raspund cel mai mult- comanditatii. au fost forme de soc care au permis aprticiparea unor categ de pers carora nu era permisa activit de comert (nobilii in evul mediu). ei nu puteau face decat agricultura si razboi. comertul - negustorii. ei erau comanditari. ei puneau capitaluri apoi imparteau pt ca voiau si ei sa faca bani. ac sunt cele 2 soc in soc in care rasp actionarilor e limitata la ce au investit avem 3 tipuri: soc pe actiuni care e chintesenta soc de capital, soc in comandita pe actiuni ca princ de funct ac nu difera de comandita simpla doar ca titlurile de participare se vand mai usor. si 3->soc cu rasp limitata care are un caracter intuitu personae. ac e la granita intre soc capital si persoane.

ac ctr de soc civ = dr comun pt soc .. soc com are 2 laturi care se intrepatrund una conventionala si una institutionala. cea institutionala este legata de mecanismul functionarii pers jur ca atare. mecanismul prev de lege care asigura implementarea deciziilor privind functionarea intro maniera specifica unei pers jur. latura conventionala este manifesta sau se manifesta a mom constituirii soc in principa. in timp ce lat institutionala este preggnanta mai ales in ce priv funct societatii. modul inc are diferitele organe interactioneaza. azi ne ocupam de latura conventionala a .. comercial. ca sa poata fi recunoscuta c apers jur el sinw qua non si primul el in succesiunea de acte privind const = realizarea

acorduluid e vointa intre 2 sau mai mult pers pt a constitui soc com. cu exceptia srlului cu asociat unic. ca orice ctr de soc civila si ctr de soc com are exact ac elemente de forma si de fond. presupune forma scrisa ca forma iar ca fond el princ -societatea-intentia asociatiilor de a nush ce. aici obiectivul este cel scris sfera activit de prod comert si serv. in leg cu bo scopul scietatii abordam doua probl: modul in care formala c obiect se reflecta a.i. sa poata fi cunoscute registrul comertului , jud de la trib pe langa registru care va autoriza cosntituirea soc si terti. reg comertului si normele sunt clare. scopul soc treb reflectata in ctr de scoietate. in actul ei de constituire. treb scris ca atare. si soc are in cadrul ob ei 2 paliere: modificarea sau reprez activit princ pe care o desf. asta e ob princ de activitate. domeniul princ de activit al soc. ac e unic. nu poti avea mai multe ob principale. al 2-lea paliereste ce se cheama uneori obiectul secundar de activitate. aici n.ai limita. poti pune orice activit crezi saus peri ca vei desfasura la un mom dat care pot avea leg sau nu cu cea care este in ob princ de activitate. seprarea in princ si sec are mai mult o val de informare fata e public. daca la un mom o soc comer desf cu titlu princ o activitate din regimul secundar in detrimentul celui princ nu ins ca face rau. ea poate desfasura in mod egal oricare activit din sec sau princ. pt a evita drumurile prea dese ale .. comertului tendinta este sa treci ca ob de activitate orice numai ca sa fie. al 2-lea.. nush ce este asa numita societate cu un scop fraudulos. cu alte cuv declarativ in ob soc princ sau sec ea trece o activitate pe cand in realitate intentia ei este de a desf o alta activit care este fie ilicita fie necesita o autorizare speciala pe care n.ar putea.o obtine la mom cosntituirii. tertii sunt tinuti numai de actele incheiate conf scopului lor, insa daca e vba de scopul secret... dpdv strict al soc e de discutat daca soc are existenta valabila. in interesul salvgardarii rel legea promoveaza sanct nulitatii si desf soc numai cand nu s.au putut lua de asociati masuri pt a inlatura cauza de nulitate. cum ar fi sase renunte la ob secret sau asociatii care au promovat ob secret al soc sa iasa... ctr de societate ca atare: el treb incheiat in forma scrisa. in anume sit insa el treb incheiat in forma autentica. iar ac forma este o conditie ad probationem. ca si forma scrsa. sunt cazuri limitative de forma autentica aratate in lege in art 5 alin 6. forma autentica este exceptie. cea scrisa semn priv este lege. am folosit alternativ ctr sau act constitutiv. in realit terminol corecta e de act constitutiv. e una introdusa in 2003. actul const poate fi privit ca un singur instrumentum sau poate fi privit drept o unitate intre 2 documente ctr de soc si statutul soc pt ca traditional aveai nevoie de 2 acte. 2 ctr pt a putea constitui soc. cel care prevedea contrib la capitalul social, si statutul soc care era de fapt doc intern de functionare dar cunoscut publicului unde se prevedea fiecare organ cum functioneaza cum interactioneaza cu celelalte organe, elemente privind disolutia societatii etc. dpdv practic n.ai nevoie de 2. de ac azi actul constitutiv este unul sg. asta nu ins ca nat lui fundamentala nu e ctr de soc. are doar alta denumire. ctr acesta act constitutiv treb sa aiba un continut minim un nr minim de prevederi care sunt prescrise de lege. norma este imperativa. treb sa ai toate acele mom pe care ti le impune legea art 7 si 8. art 7 pt soc de pers 8 pt capital. dar in plus nimic nu impiedica asociatii sa aiba si alte caluze decat minimul pus de lege. in general ce clauze ai in actul constitutiv in afara de cele normale date de identitatea partilor, ai cele date de aportul la capital social 9ca la ctr de soc civ, fiecareactionar este enumerat cu ce aport si valoarea in lei a acestuia-de percizat! spre deoseb de soc civila unde fiec poate aduce orice fel de aport, la soc com e mereu obligatorie existenta aportului numerar dar asta nu ins ca fiecare asociat treb sa aduca numerar la soc. treb as fie macar 1 care are aport numerar. treb sa exista si

bani pt investitie in marfuri, etc. aportul in natura este posibil la orice tip de societate. aportul industire este interzis la taote tipurile de soc. n.ai cum sa ai aport de industrie. -sunt greu de cuantificat si urmarit d.aia.cu privire la aportul in creante exista limitari in fct de tipurile de soc. poti aduce aport de creanta la soc de pers. si la soc pe actiuni dar nu ai voie si sa aduci aport in creanta daca nush ce limitate. sau la societ. pe act care se constituie pe subscriptie cred publica sau continuata...?????????? soc pe act cu subscrptie continua: un alt elm care treb prev in actul const e alocarea pierderilor si beneficiilor. un alt el imp e modul de administrare a soc. durata soc, etc. odata ce asoc au convenit cu privire la forma act const ac se incheie prin semnarea de reprezentant cred. toti cei care sunt actionari asociati initiali in acceptiunea art 6 sunt calificati drept fondatori. totodata sunt fondatori si cei care au contribuit esential la constituirea societatii. ce alte pers pot avea un rol determinant e vba de apreciere de la caz la caz. prin definitie un avocat care redacteaza actul constitutiv ..... nush ce vrea sa zica. daca cineva a intermediat intre pareri pt a duce la incheierea actului constitutiv acea pers poate fi considerat asoc fondator. de ce.s fondatorii imp. au rasp mai amre decat asociatii normali. o rap personalapt constituirea soc si ce prejudicii eventuale creeaza ea tertilor. o rasp ulterioara pt funct soc. e sit interesanta in care pers fondatorului care a determinat folosirea actielor societatii in interes personal e sanct penal dar pers celui care nu e fondator care a intrat ulterior si face ac lucru dar nu e administrator, acesta nu e sanctionat penal. L introduce anumite incapacitati de exercitiu. de ex nu poate fi fondator cineva care a fost definitiv si irevocabil pt dare de mita sauq cnva care a savarsit o infr legata de spalarea banilor. sau una din infr din legea insolventei, etc. sunt toate ac infr in art 7 alin 2. pasul 2 varsarea aporturilor la capitalul social. actul de const e si un act de subscriere. pers care sunt asociati se obliga sa ... apoi vine obl de livrare. nu este suficient pt prot tertilor sa promiti ceva si bunurile promise sa nu... aici sunt reguli dif in fct de soc. la soc pe actiuni ai voie sa versi cel putin 30% din cap social. restul in per de 12 luni de la mom const. la soc cu rasp limitate cu unul sau mai multi asociati e infractiune care cade in sarcina adm care incepe activit soc fara sa fie varsat aportul societatii. la soc de persoane regulile.s mai flexibile pt ca asoc raspund personal. odata ce acordurile au fost varsate in cond legii, pasul urmator este : aporturile .s de valoare daca nush ce.. la soc de capital instanta are posibilitatea de a numi un expert independent cu el insusi. pasul urmator de varsare a aporturilor e cel legat de indeplinirea formalit de inregistrare in reg com. soc nu se naste decat de la mom inmatricularii in reg comercial. desigur in ac proces de constituire ea este obligata in gen sa indepl anumite operatiuni. daca interiaza sediu pt ca nu primeste drept aport un imobil in care sa functioneze si inchiriaza ca sa aiba sediu unde sa funct... nush ce zice ca e cel mai idiot prof din facultate. pe per constituirii fara a avea capacit de folos si .. ea are o capacit limitata la actele necesare consituirii. formalitatile de constituire sunt indeplinite de pers care fie sunt numite de .. fie sunt mandatate de asoc sau funct sa indepl formalitatile de inmatriculare iar ac proc de inmatr presupune

depunerea anumitor deoc la reg comertului care treb sa .. indeplinirea privind acordul de vointa si pasii pt const soc. plus el care probeaza incheierea .. iar aceste elemente sunt verificate de catre judecatorul delegat de la trib de pe langa reg comertului. cu alte cuv const soc se face sub control judiciar. alte aspecte - la soc de capital cerinte minime de capital social. leg a vrut sa asigure tertii ca soc nu poate sa.si inceapa activit fara a avea parte de o sustinere minima referitror la aporturi numai ca ideea in sine buna la inceput a suferit anume modificari. practic azi limita la cap social e f scazuta >200lei. capitalul minim a fost ridicat semnificativ azi trebs a fie cel putin 25000 euro echivalentul a. in lei -90 000lei (chiar daca s.a devalorizat). cap social nu e patrim soc. este e expresie valorica a contributiilor initiale sau ulterioare a soc cred. practic imp lui azi e f redusa. pt ca el nu are o exist jur proprie. nu e un bun al soc. in ac timp el nu fluctueaza odata cu dezvl societatii. e inghetat la mom in care nush ce cap social. valoric e o suma fixa. care poate fi modif numai prin actul constitutiv. dpdv al profului e fictiune. si singura lui menire e ca la mom 0 al constituriii soc sa dea un confort minim al celor care interact cu ea ca aceasta are minimul pt sustinerea activitatii. de ce e o fictiune contabila? -fi atent ca face desene:>... pasivul treb sa fie egal cu activul. in final. la mom const soc ac area ca active aporturile. in ac timp fiec aport e un activ si un pasiv pt ca soc e obl sa.l restituie. ...imobilul exista cat e inregistrat in reg com. daca nu mai este treb sa schimb structura cap social. si sa zici ca nu mai ai imobil si ai de ex o suma de bani. e o formalitate in plus inutila. un alt el: e cel legat de formele exogene ale soc com. la mom initial de cele mai multe ori soc com are o activittate restransa dpdv teritorial. n.are nevoie de mai multe loucri. in timp se dezvolta si apare necesitatea de a adesfasura activit in mai multe pct ac puncte au dif calit jur. cel mai simplu este pct de lucru. pct de lucru este o locatie in care societatea desfasoara in nume propriu si pe riscul ei o anume activitate. e acoperit de umbrela soc jur a soc com. el genereaza o parte din.. soc si treb inreg la org fiscal de la locul respectiv. imp e ca inregistrand in reg com de la ctr soc, tertii au cunostinta ca in acel loc ei pot sa interactioneze cu soc nu treb sa meaga la ctr. urmatorul e agentia sau reprezentanta ca si complexitate. si ea presupune o organiz .. fata de sediul social problema ca specificul activitatii in cadrul agentiei ca reperzentanta este acela de activitate suport pt activit princ a soc. de ex activit de marketing. ag in general are un personal alocat ei iar in continuare sub umbrela personalit jur, nu are capacitate procesualadar are o autonomie mai mare decat un pct de lucru pe activit pe care le poate desfasura.urm componenta in desf actitiv soc e sucursala. ea e mai compleza decat celelalte pt ca ea poate desfasura o parte din activit soc fara nicio limitare cu privire la titluri de acte si operatiuni cred are o organiz autonoma interact cu tertii intro capacitate roprie ca si sucursala desi nu e pers jur..... :-/... dar deja e o entitate autonoma. insa actele pe care le incheie raman actele societatii chiar daca incheie sub nume de sucursala ele incheie sub numele activit soc com...dpdv al tertilor. are capacitate procesuala. poate fi data in judecata. in ultima instanta apara sau rasp pt soc mama. forma exogena cea mai evoluata e filiala. noi avem conceptul in legislatie. filiala e o soc com in care o alta soc com detine maj capitalului soc sau a dr de vot. in cadrul adunarii generale. dr si obl filialei se reflecta in patr ei si nu neaparat al mamei. pt terti existenta filialelor poate fi o binecuv sau blestem. daca filialele sunt bine capitalizate au un patr puternic fie pt ca au fost dotate de soc mama fie ca.. nush ce tertii sunt protejati si sunt filiale mai puternice decat soc mama... dar si situatii cand flialele sunt

paravane pt ca interactioneaza cu tertii dar tot profitul e dus la soc mama a.i. ele sunt slabe patrimonial iar tertii rsca sa nu.si poata recupera craentele desi soc mama a reusit sa incaseze substanta din rel cu tertii. disfunctiile pe care le creeaza exist filialelor pot fi diminuate daca exista reglem legisl privind grupurile de soc. ceea ce noi n.avem pt mom. fiec soc treb sa fie inreg la reg comertului unele sunt soc mama filialle unde isi au sediul nu unde e soc mama.. etc.. distributia beneficiilor soc: soc com ca orice comerciant are drept scop sa genereze un profit care partial sau total sa fie reinvestit dar interesele asociatilor este de a beneficia si ei direct de ce societ castiga. asta ins ca din cand in cand sau periodic o parte din profit este distribuit asociatiilor. ac distributie se numeste acordare de dividende. forma sub care profitul soc ajunge la asociat = dividende. inainte de a ajunge la ascoiati profitul treb sa indepl anume conditii: treb sa fie real. cu alte cuv modul sau de calcul sa fie facut conf legii. daca se incalca ac cond ceea ce s.a platit asoc treb returnat. org fiscale de.a lungul timpului au incercat sa imprime diferite politici soc com. ch care n.au elg cu activit soc nu sunt deductibile ca princ. daca ai actvit de intermediere bunuri de consum si faci ch pt a cumpara apratamente in diferite parti ale orasului care n.au leg cu activit. ac ch nu.s legate de scopul osc deci nici deductibile. ctr e valabil dar fiscal ch nu e deductibila. a2-a cond pt a.. profitul net e aceea de utlitate a.. utliti ins ca daca soc a avut pierderi in anii anteriori cu alte cuv ch au fost maimari decat benefficiile, at mai intai treb sa acoperi pierderile iar ce ramane pt distrib catre asociati. pt ca at cand ai o pierdere soc nu.si activitatea si pt.. practic daca pierderea e finantata fie prin credite bancare fie de terti care accepta sa fie platiti mai trz.. nush ce se intapla.. e idiot foc. daca la un mom dat ai reusit sa redresezi activit.. at e normal ca cei care de.a lungul timpului au suportat .. sa isi recupereze creantele. (logica utilit profitului). ceea ce se poate distribui e profitul net si anume ce ramane la disp soc dupa ce au fost.. ch si s.au platit imp pe profit. dpdv juridic. dr asociatilor sau actionarilor la dividende nu este un dr propriuzis jur. e ce se cheama un dr societar.. e o vocatie. nu e dr de a cere.. cu obl corel de a face. sunt anume cond care nu depinde de asoc sau soc. (cond autoritatii si nush ce beneficiului, treb ca maj ac sa fie de acord ca profitul sa fie distribuit ca dividende.). exista si sit in care pe hartie ai profit real dar n.ai bani. dr acesta social, vocatia de a nush ce dividende devine un dr de creanta al actionarilor numai din mom in care adunarea gen decide... si ac dr se naste a.. intemeierea adunarii gen cred. orice hot din adun gen poate fi contestata in instanta fie de terti fie de actionari. legea introduce un etrmen de plata max=6 luni de la data in care au fost aprobate sit finacniare pe baza carora se decide acordarea de dividende. poate fi un termen mai scurt. se calc anual se paote si trimestiral. cred ca impozitul pe profit. nu neaparat an calendaristic. tot legat de dividende: poti sa distribui divid si in altceva.. daca distrib de dividende poate avea lco si in alte moduri decat numerar. dpdv legal nu exista nicio restrictie pt plata in natura. avand in vdr noua forma a codului fiscal, OUG care ducea la concl ca pot fi doar numerar a fost abrogata. daca platesti in bunuri dif au probl de numitor comun care e val bunului?! se poate face discriminare. alt contraargument e acea ca cred chirografari se pot vedea nush cum d eunele active ale soc care ar fi mai subtile.... nush ce zice.

CURS ? 31 octombrie

drept real dividende- vocatia feicarui asociat actonar ca la un mom dat sa primeasca o parte di n profitul net sub forma de dividende. (de ce vocatie si nu drpropriuzis cu obligatie corelativa.. pt ca acordarea de dividende presupune existenta profitului, acordul de vointa al celorlalti actionari sau asociati. daca majoritatae din motive discretionare decide ca nu vor sa acorde dividende nu se vor da. din mom in care adunarea generala decide distributia de dividende, din ac moment se naste efectiv in patrimoniul fiecarui asociat sau actionar un dr de creanta care poarta asupra platii dividendului cu venit. numai din mom ac hotarari dr abstract se converteste intrun drept de creanta propriu zis din mom adoptarii hotararii). in semenea situatii ce presupune existenta cauzei de nulitate la mom actului cosntitutiv se pot ridica 2 intrebari: intinderea efectelor nulitatii dpdv al actului costitutiv si intinderea efectelor nulitatii dpdv al organizatiei ca atare adica al existentei soc com. legea 59 dupa ce a fost incipial neclara, in varianta actuala 56-59 art., reglementeaza cu prioritate efectul asupra societatii al declararii nulitatii. desigur intentia legiuitorului este, de a stabili de fapt sfera efectelor asupra tertilor produse de declararea nulitatii. princ de la care pleaca leg sunt stricte si deroga de la efectele traditionale ale nulitatii in mat contractualasi anume pe cat posibil ca si organizatie treb salvata. e vba de prioritatea unui interes public pt ca soc com ca si institutie are importanta nu atat pt actionarii sau asociatii ei ci pt tertii care au contractat cu ea si pentru salariatii acesteia de regula o sfera numare de persoane decat actionarii nush ce. un efect pur civilist ar produce consecinte patrimoniale uneori semnificative, devastatoare, in pattrimoniile unui larg cerc de persoane care au interactionat de.a lungul timpului cu ... ceea ce ins un efect comercial negativ care poate fi semnificativ in fcct de ,arimea societatii. sunt mai multe modalitati de minimalizare a efectelor nnuitatii: definim limitativ cauzele de nulitate in art 56. princ de la care pleaca leg sunt stricte si deroga de la efectele traditionale ale nulitatii in mat contractualasi anume pe cat posibil ca si organizatie treb salvata. e vba de prioritatea unui interes public pt ca soc com ca si institutie are importanta nu atat pt actionarii sau asociatii ei ci pt tertii care au contractat cu ea si pentru salariatii acesteia de regula o sfera numare de persoane decat actionarii nush ce. un efect pur civilist ar produce consecinte patrimoniale uneori semnificative, devastatoare, in pattrimoniile unui larg cerc de persoane care au interactionat de.a lungul timpului cu ... ceea ce ins un efect comercial negativ care poate fi semnificativ in fcct de ,arimea societatii. sunt mai multe modalitati de minimalizare a efectelor nnuitatii: definim limitativ cauzele de nulitate in art 56. princ de la care pleaca leg sunt stricte si deroga de la efectele traditionale ale nulitatii in mat contractualasi anume pe cat posibil ca si organizatie treb salvata. e vba de prioritatea unui interes public pt ca soc com ca si institutie are importanta nu atat pt actionarii sau asociatii ei ci pt tertii care au contractat cu ea si pentru salariatii acesteia de regula o sfera numare de persoane decat actionarii nush ce.

un efect pur civilist ar produce consecinte patrimoniale uneori semnificative, devastatoare, in pattrimoniile unui larg cerc de persoane care au interactionat de.a lungul timpului cu ... ceea ce ins un efect comercial negativ care poate fi semnificativ in fcct de ,arimea societatii. sunt mai multe modalitati de minimalizare a efectelor nnuitatii: definim limitativ cauzele de nulitate in art 56. nu ai capitalul social minim subscris sau varsat, lipseste o autorizatie administrativa necesara pt constituirea valabila a societatii. si altele (8 i total)> legea nu stabileste un termen de prescrptie cu privire la actiunea in declararea a nulitatii societatii. doctrina interpreteaza in general ca actiunea respectiva este imprescriptibila cu alte cuv fiecare din ac 8 cazuri = nulit absoluta. dar legiuitorul in ciuda ac aparent dezavantaj, spune ca daca unul din ac cazuri.. societatea poate sa repare cauza de nulitate pana la data la care se pot pune concluzii in fond la prima instanta!!! aca nulitatea nu mai poate fi declarata sau nush ins ca desi inseamna desfiintarea societatii si a actului cosntitutiv (dizolvare inturn cuv si lichidare) totusi unul din efectele nulitatii in teoria clasica si anume retroactivarea ei, nu se mai produce aici. art 58 spune ca tertii nu vor fi afectati de declararea nulitatii. pe de alta parte insa rt 59 care reia ac idee si spune declararea nulitatii n.aduce atingere actelor incheiate in numele sau nici societatea si nici asociatii nu pot opune tertilor de buna credinta nulitatea societatii. asta nu isn ca tertii de b c vor putea tranzactiona cu soc si dupa.. insa t de b-c nu vor suferi efecte negative (actele incheiate de ei cu soc raman valabile) asta insemnanad ca per a contrario tertii de rea cred nu sunt protejati.intrand in dizolvare, deci, ca efect al declararii nulitatii, cei care administreasa soc in dizolvare vorputea cere anularea actelor incheiate cu tertii in nstata daca pot demonstra reaua cred. exista si sit in care cazul de nulitate nu e unul din cele regl in art 56 ceea ce ins ca practic declararea nulit in leg cu actul constitutiv nu treb asa afecteze existenta societatii totusi actul constitutiv sufera o lovitura, nulit in accazuri e partiala. actul constitutiv nu e desfiintat in totalitate. de regula ac sunt azuri care privesc relatia dintre asoc actionari cu ceilalti la mom inch actului const. atunci nulit part il priveste numai pe acel asociat si act numai in leg cu el. ac princ al efectului partial asupra actului constitutiv se aplica si in caz de rezolutiune sau reziliere. daca un asociat nu.si indeplineste una din obligatiile pe care si le asumase in actul contitutiv. fata de el, inceteaza actul cosntitutiv el e eeliminat din soc. obl de a varsa aportul la cap social. in ac materie, in general ac obl treb indeplinita pana soc e constitutita pt ca altfel nu sepoate inmatricula valabil. daca se intampla asta at e o cauza majora de nulit a insasi societatii. dar unde legea permitesi o pers e pusa in inatrziere, fata de el treb ca ctr sa icneteze:??. deci daca act a varsat numai cota conventionala iar restul n.a varsat la termen ce se intampla? :-?? efectul publicarii fata de terti a diferitelor acte care au legatura cu societatea coomerciala de la actul constitutiv modificarile lui pana la actele de numire a unor noi org de conducere, hot de adunari generale prin care soc indeplineste anumite actiuni, etc. principiul in ac domeniu art 50 din lege. care spune ca tot ce nu este publicat nu este opozabil tertilor. din ac pct de vdr art 50 e in concorddanta cu art 17 NCV care stabileste cu titlu generalac regula. cu o sg exceptie cand tertii cunosteau totusi acel act. alin 2 art 50 stabileste o prima derogare de la ac princ si aici derogarea e bazata efectiv pe ratiuni pragmatice si anume: dupa inmatr societatii, in primele 15 zile, operatiunile care au fost efectuate si

publicate nu sunt opozabile tertilor decat daca se dovedeste ca ac le.au cunoscut. (doar tertii care dovedesc ca au fost in imposibilitate de a cunoaste publicarea actului respectiv). soc nu poate opune tertilro care nu cunosteau actele pe care nu le.au publicat. pe de alta parte insa tertii prin art 51 pot invoca fata de soc actele nepublicate. au ac beneficiu. exceptand ist in care sit are efect constitutiv de drept. -> e cazul inmatricularii societatii care are efect constitutiv de drept. in art 54, 55, intalnim 2 aplicatiiparticulare a ac princ. art 54 se ocpua de publicarea numirii si incetarii organelor societatii. org cu calitate de reprezentanti. art 54 spune ca daca avut loc publicarea acutlui de incetare a numirii sinumirea altei pers, soc nu poate opune nicio neregularitate legata de numirea organului respectiv. chiar daca ac numire e de o oarecare gravitate. corelativ societatea nu poate opune tertilor numirile sau incetarile de mandat daca ele n.au fost publicate. administratorul care e inca inregistrat chiar daca i s,a incheiat mandatul, el poate reprezenta in cont societatea. per a contrario daca are mandat dar nu s.a facut pubkicitatea numirii sale nu poate incheia valabil acte pt soc. daca vechiul adm nu mai exista chiar daca nu s.a publicat si noul a inceput activitatea.. exista posibilitatea ratificarii actului prin exceptie. art 55 trateaza o probl diferita dar tot legata de org de conducere a soc. art acesta spune ca de principiu daca este depasit ob de activitate a soc de catre administrator sau de catre adunarea generala pe baza unei masuri adoptate, societatea nu poate invoca fata de terti aceasta depasire. cu exceptia situatiilor: cand tertii au cunoscut sau trebuiau ob de activitate depasit prin actul respectiv... si in cazul in care se depaseste o limita impusa chiar de lege. chiar daca actul constitutiv e publicat in reg com publicarea nu prezuma cunoasterea continutului ei. treb sa demonsterezi ca in particular ca in contextul unui anumit tert activitatea. alin 2 stabileste un lucru f important: chiar daca asociatii au stabilit in actul constitutiv niste limite ale puterilor acestoraaceste limite nu sunt opozabile tertilorchiar daca au fost publicate daca aceste limite sunt mai excesive decat ceea ce legea limiteaza. posibilitatea creditorilor sociali si a altori terti prejudiciati de a contesta in instanta hotararile luate de catre adunarile generale dar nu orice adunari generale ci doar ce le car emodifica actul costitutiv. terti nu pot interveni in modul in care partile executa ac cotnract in alta amterie dar in aceasta materie pot face asta intro anumit masura in cazul in care asociatii iau o hot de mdoif a actului cosnttitutiv care ii priveste. art 61 spune in realitate ca pers prejudiciate ina c caz particular pot formula o cerere de opozitie care are conf art 61 drept obiect obligatia societatii la repararea prej cauzat de adoptare a hot de modificare a actului constitutiv. dar art 62 da voie celui care introduce opozitia reclamantului odata cu ac cerere sa ceara si suspendarea executarii hotararii. este discretia instantei de a accepta sau nu. art 61 62 reprez dr comun in ac materie. pot fi puse in discutie de terti exista referiri la ele si in alte capitole. exista insa si derogari. de ex reducerea capitalului social. derogarea este in sens dublu: nu e vba neapart de repararea unui prej ci e vba de comfortul pe care tertii treb sa.l primeasca in sensul ca reducerea cap social nu le afecteaza gajul cred chirografari. si de aceea ei au tot un dr de opozitie insa acesta este mai lung decat cel din art 62 in care ai 30 de zile de la data publicarii hot asociatilor. la reduc cap social ai 2 nush ce. 2. aici suspendarea hot e de drept. in sensul ca nu poti sa desfasori operat de reducere pana nu trec cele 2 luni. art 243-> contestatea hot de fuziune sau divizare luate de adunarile gen ale soc com. princ organ de conducere al societatii adunare gen,

Reglementarile care constituie dr comun pt toate soc com despre asta discutam: dr comun in ca materie il cosntituie regl de al societatea nume colectiv. pt ca ac forma de societate desi e o pers juridica are trasaturile cele mai apropiate de contractul de societate. pe de o parte e dr comun in ce priveste administrarea societatii. acel organ care reprezinta fata de terti societatea si in ac timp savarseste o serie de operat zilnice necesare pt buna funct a soc. art 75 76 stabilesc 2 reguli in materia administrarii societatii: prima e ca daca acutl constitutiv nu spune altceva, at fiecare administrator are plenitutdine de puteri. fiecare poate face orice si toate actele si operat necesare pentru functionarea societatii si intrarea in rel cu tertii. art 76 introduce o situatie peciala reglem de legiuitor si anume daca asociatii vor ca administratorii sa lucreze impreuna, atunci ei trebuie sa ia hotarari in unanimitate. spt ambele cazuri cand lucr individual sau ca si colectiv, art 78 stabileste o limita generala cu privre la puterea lor. si anume: daca trebuie sadecida saus a incheie un act care depsaseste limitele obisnuite ale activitatii lor, atunci, trebuie sa instiinteze in prealabil pe ceilalti administratori si daca tot sunt de acord sau toti cu incheierea actului exceptional, atunci actul se poate incheia in baza deiziei tuturor. daca 1 se opune at practic decizia coboara la nivelul urmator adica asociatii si adunarea generala va decide ea. tertii insa sunt protejati in senusl ca daca un administrator de buna-rea cred fara sa aiba acordul celorlalti saua scoiatilor, tertii de b-c sunt sau pot opune actul respectiv societatii iar ac nu poate refuza executarea pt ca n;a fost aprobat de org competente. desigur tertii care nu cunosteau lipsa aprobarii respective. in legatura cu persoanele care pot fi administratori, desi legea nu spune, (legea soc com) dintotdeauna -> adm pot fi atat sociati cat si neasociati adica terti fata de societate. interesant insa ca acum COdul Civil a stipulat expres ac princ in 1913. iar contracutl de soc dinCCIV e mama tuturor soc de dr comun si CCIV spunec a si in soc ctractuala poate fi asociat sau neasociat. (inainte putea doar un asociat). un alt aspect este cel al conflictului de interese al asociatilor. in esenta confl de interese ins ca un asociat cand functioneaza in cadrul societatii de regula in calit d embr al adun gen sau ca adm pt a nu fi in sit de conflict de interese treb sa dea mereu prioritate interesului societar chiar daca interesul sau individual e afectata negativ. per a contrario confl de interese ins sit in care te abati de la ac obligatie si participi la luarea unei dec saua ctionezi peabza interesului idnividual. art 79 stabileste princ in sit in care un asociat se afla in caz de conflict de interese. cel care se afla intro asemnea sit, are pe de o aprte obligatia de a notifica conflictul celorlalti asociati, si mai mult sa se abtina de la participarea in ala decizional, sa nu voteze sau sa participe la deliberari ca s anu influentezse. daca nu face ac lucrusanctiunea nu e nulitatea hot adun generale ci este raspundere civila pt daunele cauzate societatii numai in sit in care fara votul sau nus lar fi format maj necesara. alta situatie care iar e dr comun pt societati, este sit obligatiei de neconcurenta reglementat de art 82. in cazul in care asociatul respectiv este asociat cu rasp limitata in soc concurenta sau chiar daca nu e asoc cu rasp limitate in soc concurenta face nush ce operatiuni in contul ac adica o reprezinta si ac op sunt in ac domeniu de activitate atunci el trebuie petnru a putea sa lucreze in ambele societati, treb sa aibe in prealabil consimtamantul celorlalti asociati. daca nu dezvaluie ca e in so concurenta at sanct e tot civila. (dr care e prescirs in 3 ani de cand soc a luat cunostinta de existenta sit de concurenta). alta reglementare care e dr comun pt societatile comerciale e folosirea de catre un asociat a bunurilor proprii ale societatii. reglementata de art 80. regula majoritatii in luarea deciziilor la niv asociatiei sau nush societatii.

regula e majoritatea inainte era unanimitatea. reintalnim in art 77 alin 1 referitor la aprobarea actelor incheiate de adm 78 alin 2, 86, alin 1. act in raspundere. regimul juridic al titlurilor de participare. in momentul in care se incheie actul constitutiv, fiecare dintre asociati, primeste un nr de titluri de participare in societate. ce errpezinta ele; unii zic ca partindin capitalul social. profu zice ca e gresit. capitalul social nu este un element material al societatii e o fictiune contabila o evaluare a aaportului ados de asociati. nu poti spune ca esti titularul capitalului social chiar daca a vreo fractiune. titlul de participare e mai corect o valoarea economica exprimand relatia dintre fiecare asociat si societate realtie privita dpdv al investitiei facute respectiv aportul la capital dpdv al controlului asupra societatii care se exercita in genral prin mecanismul deliberarii si votului . de asemenea reflecta ac val economica si participarea sau dr legate de participarea fiecarui asociat la viata societatii. ac dr sunt in general dr personal nepatrimoniale. ce drept are fiec asociat asupra titlului de participare? unii zic ca e ca la dr de proprietate. o alta parte spune ca relatia de fapt e mai degraba un dr de creanta atipic cu trasaturi de opozabilitate erga omnes , intre pers care poate sa ceara si scoietate carea are obl sa presteze ceva fata de titularului dr si fata de ceilalti asociati. asa zice si profu. princ egalitatii de valoare. fiecaretitlu ar ac valoare ca celalalt. se num valoarea nominala. suma valorica a tututor titlurilor e egla cu cap social. princ 2: pring egalit de drept. fiecare titlu confera ac drepturi detinatoruluia sa cum confera celelalte titluri. la anukite soceitati exista nite derogari dar ac e regula. fiecare titlu da posibilitatea unui sg vot in cadrul adunarii asociatiei. cu privire la tranzactionarea titlurilor, instrainarea lor, regulilesunt: intre asociati daca ina ct const nu se prevede altfel, instrainarea e libera. fata de terti insa la societ de persoane soccu rasp limitata instrainarea este restrictionata dpdv legal. asociatii pot sa deroge prina ct cnst si sa permita instrainare alibera si fata de terti. dc nu e libera pt ca ai nevoie de acordul celorlalti asociati sau amcar o majoritate. altfel tertul nu poate deveni asociat in societate. NCV introduce un concept nou. discutie pe care o facem LA SEMINAR ART 1901. posibiltiatea rascumapararii fortate de asociat a titlurilor instrainate fara cordul lor tertilor. legea 31 nu zice nimic de asta. profu zice ca e destricta interpetare si nu se apica societatilor comerciale.

Curs 6 zice fata asta 6 nov - cu profu de seminar

136 indice 1: act trebs a,si exercite dr cu buna cred respectarea dr si intereselor legitime ale societatii si ale celorlalti act. soc ep act. are 2 felri de adunari adunagarea generala ordinara si adunarile extraordinare. (110 alin 1) adunarea generala ordinara: se tine la sediul social in locatia precisa care treb sa fie indicata in convocare dar se poate tine si in alt loc 9aasta daca se prevede in actul constitutiv). regula este sediul insa in final decizia apartine actionarilor. locatia treb sa fie mentionata expres in convocare

competenetele adun gen ord: art 111 alin 2. alin 1 prevede termenul. (primele 5 luni de la incheierea exerc financiar si cel putin o data pe an). nu e termen nici de prescriptie nicid e decadere e sui generis asta de 5 luni si e expresia corelarii legislatiei soc com cu alte norme jur cum ar fi cele de materie contabila. se dau amenzi pt nerespectarea depunerii documentelor in ac termene. treb sa dezbaata chestiuni ce tin de perfpormanta societatii. si asta se face cu ajut rapoartelor ce tin de raporatelede conducere(cons de adm directoratul si cons de supraveghere). apogeul acestei evaluari e dat de .. nush ce anuale. aprobarae sit finaciare cred. trebs a se pronunte si in materia dividendului. asta nu se poate in discutie decat daca e profit real si util. adunarea gen e cea care numeste si revoca membrii organelor de conducere supraveghere si control. adica consiliul de administratie, cons de supraveghere cenzorii sau auditorul financiar. doar la acele soc care sunt supuse obligatiei legale de auditare a conturilor. (treb sa.si aleaga un auditor financiar care sa auditeze conturile).. alta competenta e de a se prununta asupra directoratului (cons de gestiunii adica). se pronunta asupra gestiunii. adunarea ordinara se prununta la niste chestiuni ce tin de viit soc.. aprobabugetul de venituri si ch. pt exercitiul financiar urmator si dupa caz programul de activitate. sa nush ce gajarea .... uneia sau mai multor... ale societatii.. art 111 alin 2 f

conditiile de tinere ale adunarii. la prima convocare quorumul este de minim o patrime din dr de vot. din totalul dr de vot. adica minim 25% din totatul dr de vot. iar hot se iau cu maj voturilor exprimate. se pot stabili cond de quorum si maj mai ridicate. mai sever se poate nu se poate mai putin sever decat legea. la a 2-a convocare legea nu prevede nici o cerinta de quorum. legea foloseste sintagma ca adun se poate tine indiferent de quorumul intrunit. adunarea asta treb sa se tina obligatoriu in fiecare an. in ce priveste majoritatea de vot, general vbind, conf legii fiecare act da dr la un vot. art 101 alin 1. daca prin act nu s.a prevazut altfel. de la ac regula sunt niste exceptii: 1. prin actul constitutiv s.au limitat dr de vot ale actionarilor care poseda mai mult de o actiune. 2. act care nu sunt la zi cu varsamintele datorate. si care nu pot vota e suspendat exercitiul dr de vot. 3. asa numitele actiuni de trezorerie. adica act pe care soc insasi le dobandeste. emise de ea. soc isi cumpara propriile actiuni. 101 art primele 2 exceptii. astaa 3-a nush ce art. in care zice ceva ca e dr suspendat pe perioada detinerii lor de catre soc. a 3-a 103 indice 1. si urm.

adunarea generala extraordinara: act care dau dr de vot sunt valabile si la adun gen extr cred.

adun gen ex se tine daca e nevoie si cand e nevoie. teoretic poate sa nu se tina niciodata. competenta ac adunari se refer a la alt gen de probleme care tin de adun gen ord. ac competente le gasim la art 113 din lege. ele se refera la scg formei jur a societatii. a sediului. si a ob de activitate. alt achestiune e prelungirea duratei societatii. (soc care cosntruite pe o per determinata) de regula e pe per nedeterminata dar exista si sit d.astea. alta e majorarea sau reducerea cap social. alta tine de fuziunea divizarea sau dizolvarea societatii. conversia actiunilor. din nominative la cele la purtator sau invers. sau conv act dintro categorie in alta adica din ordinare in preferentiale sau invers. alta e emiterea de obligatiuni. si conversia obl in alte categ sau in actiuni. infiintarea/desf unor sedii secundare daca prin actul constitutiv nu se dispune altfel. art 113 lit d. o unitate a soc nu treb sa fie cu sediu secundar. sediul sec tine de cons de adm cred. se stipuleaza asta ina ctul cosntitutiv.

.. paote schimba dec privind sch sediului.. schimbarea nush ce dar nua dom si obiectului principal. majorarea cap social. cu orvure la ac aspec.. se stabileste acel acapiatl autoriza tadica o limita amxima prin acre cons decide maj capit social. conditii de quorum. 1/4 din totalul dr de vot la prima convocare. cel putin 1/4. la a 2-a convocare scade la 1/5 iar maj de vot este diferita decat la adunarea ordinara aici hot se iau cu majoritatea voturilor detinute de actionarii prezenti sau reprezentati. adun gen unde legea vbeste de voturi exprimate. aici se vb de vot detinute cred si e dif f mare. la prima e vot pt sau impotriva. cei care se atin nu sunt luati incalcul. in cazul adun extraord sunt v detinute adica pt ca o hot sa treaca treb sa fie mai multe pentru decat abtinerile si impotrivva la un loc. ac este inca o dif intre celelalte 2 adunari dar e inca o slbliniere a carc ca la adun ordinara unde folosirea ac sintagme de voturi.. practic nu se ia in calcul.. si nush ce. la cea extraord. de la regula majoritatii, exista niste exceptii. anume sunt niste hotarari care se pot lua doar cu majoritate calificata de 2/3 din nr voturilor definite de cei prezenti sau reprezentati. ac hot se refera la modif ob de activitate. schmb formei juridice a societatii. reducerea si maj capit social. precum si hot care privesc fuziunea diviziunea sau dizolvarea societatii. se poate ridica quorumul sau maj necesara dar nu le pot cobori sub limitele legii. cine convoaca adun generala? intodeauna organul executiv. adica fie cons de adm la soc adm in sistemn unitar fie directoratul la soc administrate in sis dualist. iar ac adunare se convoaca ori de cate ori este necesar. cu titlu exceptional. cu titlu absolut exceptional actionarii pot fi nush ce sa convoace adun gen de catre instanta de judecata in cazul in care org executiv nu face el ac lucru. de regula initiativa convocarii adunarii si conv nush care revin cons de adm org executiv adica. act care detin cel putin 5% din cap social pot nush ce sa cnvoacae adun gen. (posibilitate de a cere convocarea). ei pot sa ceara si cons poate da curs dar tot el face convocarea. prin actul constitutiv se poate prevedea ca acest drept sa revina u unproc mai mic de %% prev de lege. 4 3 etc.. acest 5% de la soc pe actiuni la srl este 25%. art 117 stabileste proc de convocare a adun generale. generic vbind indif de felul ei. prima formalitate este publicarea convocarii in MO partea 4. si un ziar de larga raspandire. din localit unde se afla sediul social. iar adunarea nu se poate tine mai

devreme de 30 de zile de la data ac publicari ca convocarii.exceptie la soc care emit act nominative legea permite efect pcinvocarii prin scrisoare recomandata sau daca se prevede astfel in actul cosntitutiv inclusiv scrisoarea cu semnatura electronica atasata. tot prin actul constitutiv se poate interzice recurgerea la scris recomandata sau scris electronica sau plm. indif treb respectat termn de 30 de zile. lllllllllllllll convocarea treb sa contina data locul si ora adunarii data de referinta ordinea de zi iar la ac treb mentionata exlicit toate probl care vor face obiectul dezbaterilor. nerespectarea oricareia din aceste chestiuni poate atrage nulitatae hotararii adunarii generale. de la ac regula exista o exceptie daca toti act soc prezenti in cadrul adunarii si sunt toti de acord pot sa dezbata orice alta chestiune chir daa aofst inclusa sau nu pe ordinea de zi deci daca.s prezenti toti. ac articol este 129 alin 7. ac treb pus in leg cu altul adica art 21 din lege care permite in mod exceptional tinerea adun gen fara formalitati . nush ce zice.. ordinea de zi poate fi modificata si dupa publicare. art 117 indice 1 permite actionarilor care au idnividual sau imp cel putin 5% din cap social sa ceara introducerea unor noi pct pe ordinea de zi. se poate face in 15 zile de la publ convocarii. act au dr sa fie informati in leg cu adunarile generale. astfel daca pe ordinea de zi figureaza unirea mbr cons de adm sau cons de supraveghere in convocare treb mentionat pe lista cu informatii privind un scurt cv al acestor persoane se afla ladispozitia actionarilor putand fi completata si consultata de acestia adica la sediul sau sediile soc cand sunt propuneri de numire a unor noi mbr in organe treb sa fie disponibile cine e pers ce calificare are etc. o alta chestiune priveste propunerile de modificare a acutlui consttutiv care treb sa fie mentionate integral in convocare,. nu este suficient sa spui in ordinea de zi pct 1 sch competentelor de administrate pct 2 apoi. treb sa scrii cu sub si predicat adica complet. ncalcarea ac cerinte e motiv de nulitate. tot legat de act.. legea pr0evede ca anumite doc sa fie dispuse act la sediul soc incepand cu data adunarii soc generale adica situatiile financiare anuale raportul anual al cons de adm al directoratului al cons de supraechere dupa caz precum si propunerea privind distribuirea de dividende. lac ererea act se pot elibera copii de pe ac documente. de asemnea act au dr sa adreseze intrebari org exectuvi inainte de adunare rumand ca ac organe se pregateasca rasp sis a vina in fata dunarii cu ele. cine e indreptatit sa participe la adun gen> actionari pot participa acei care detina ct ordinare obisnuite adica cu dr de vot atasat la ele. ca pot exista swi rpeferentiale care n.au drept de vot. art 95 din lege se coupa cu asta. a 2-a chestiune. aprticipa numai act care sunt inregistrati ca actionari in registurl actionarilor la data de referinta. data de referinta e o data anuntata de cons de adm in convocare si treb situatata ininterbaulul dintre sit conv si data adunarii dar cu cel mult (treb sa fie ulterioara publ convocatorului si nu va depasi 60 de zile cu per primei convocari). a 3-a chestiune ii priveste pe act care detin act la purtator. in actul nush ce cu cel putin 5 zile inainte de adunare. tilturile se restuituie dupa adunare. pt act care fac ob unui zuufruct pers care e inderptatita sa participe la dunare e uzufructuarul acum e in art 741 din NCV. deci nu e suficient sa fii actionar treb verificate toate ac lucruri. cel care a luat niste actiuni in uzufruct, ca soc sa ia act de ac tranzactie trebuia sa fie mentinuta in act

actionarilor. art 125 din lege-> particip la dunare prin reprezentare in vaza unei imputerniciri acordate pt respectiva adunare adunare generala. sunt reprezentate e lege de reprez lor legali. ei sunt reprez in mod natural de reprzentati nush ce. un baiat care e sub 18 ani nu paote fi ela colo treb sa fie reprezentat. 48 h inainte de nush ce procurile treb depuse la societate altfel se pierde exeerc de vot. interdictii pt membrii org de conducere si supravechere care nu.i pot reprezenta pe actionari sub samctiunii nulitatii daca fara votu lor nu s.ar fi inturnit maj abvsolut. e o nulitate conditionata. nulti conditionata de impactul unui asemenea vot asupra rezultatului final. ac intedictie se extinde si la functionari la angajatii ei. inca o interdictie pt actionarii care fac parte din org de conducere si suprabechere. ac nu pot vota nici direct nici prin mandatar nimic ce tined e pers saua ctivitatea lor in fct respectiva. dar de la axcp asta ma avem una pot vota sit finacniare anuale daca fara votul lor u se poate itnruni majoritatea ceruta de lefge. codnitii pt validitatea votului. potvota toti act care sunt inregistrati in reg act la data de referinta si care n.au nicio restrictie sau interdictie de avota. in ce priveste votul prin reprezentant. aici dr de ... cond legale referitoare la pers reperzentantului pt ca nu oricine poate reperzenta actionarul si in randul 2 treb verificata indepl formalit la .... .. adev represzentare e cand mandatarul isi exprima vointa cum crede el. o asemenea abordare. nu incalca o prevedere legala dar de preferat din motive de siguranta ar fi alta abordare in mat de fericiri si anue una concreta expresa. mai e o sit intre cele 2 cand voteaza sg sau stie ce sa voteze. cand apar si alte chestiuni pe ordinea de zi.. si asta chiar daca are stabilit e o chestie noua si treb sa voteze dupa cum crede el daca e mentionat in mandat ca daca apare ceva nou sa voteze singur.. ori se face ca nu e prezent. conflictele de interese art 127 care spune ca actionarul care intro anumita operatiune are fie personal fie ca mandatar al unei alte persoane un interes contrar aceluia al soc va treb sa se abtina de la nush ce ...