Sunteți pe pagina 1din 4
, O George III a fost dustria britanica; din aceasta cauza au fost im- ~inta
,
,
O George III a fost dustria britanica; din aceasta cauza au fost im- ~inta unui
O George
III
a
fost
dustria britanica; din aceasta cauza au fost im-
~inta unui mare
numar de
incriminari, redac-
tate in Declara~ia de
Independen~a a
Istoria
celui care este in
prezent rege al
Marii Britanii", se
spunea in Declara~ie,
piedicate sa-~i dezVdl~ industrii proprii care ar
fi putut concura cu cele din tara mama. Avind
in vedere abundenta de resurse ~i cre~terea
continua a numarului de coloni§ti ~i a fortei lor,
situatia nu putea ramane pentru mult timp ne-
schimbata. Dar victoria obtinuta de Marea
Britanie in Razboiul de $apte Ani a insemnat
inceputul schimbarii. Americanii, infometati de
pamant, s-au aratat foarte reticenti la hotaclrea
Marii
Britanii de a "Creao rezervatie indiana ale
este
o istorie
alcatuita din preju-
dicii ~i uzurpari,
toate avand scopul
de a instaura o
tiranie absoluta
asupra acestor
carei limite nu puteau fi incalcate de colooi§ti.
De~i bine intentionata, aceasta incercare de a
stavili expansiunea coloniilor spre vest nu
putea fi pusa in aplicare. O inflenta putemica
asupra pozitiei americanilor a avut-o inlaturarea
amenintarii franceze; aceasta insemna ca ameri-
canii nu mai aveau nevoie de protectia armatei
state".Declara~ia
continua:
Un
prin~,
al carui caracter se
incadreaza perfect in
defini~ia unui tiran,
nu poate fi
conducatorul unui
popor de oameni
liberi".
O
cere
1 3
colonii
americane
ale
Marii
Britanii
care
au
avut
un
rol
cheie
in
desfa~urarea
Revolu1iei.
ora$, cu o populatie de 40000 de locuitori,
urmat de New York, cu 25000de locuitori. in
nord existau multi comercianti, pescari $i
vanatori, iar In sud predominau proprietarii de
plantatii; dar cea mai mare parte a coloni~tilor
erau fermieri independenti ce-~ilucrau propri-
ul pamant; ulterior acest grup a avut un rol
specialln desfa~urarearevolutiei americane.
Lupta
pentru
drepturi
Americanii erau obi~nuiti sa aiba un cuvant de
spus cu privire la propriile afaceri prin
intermediul ale~ilorlor din corpullegislativ , cu
toate ca adeseori luau na~tere t~nsi~ni Intre
britanice. in acela~i timp guvernul britanic,
Incarcat cu datorii de razboi, hotara~te cre~terea
contributiilor coloniilor.
O
taxa
nepopulara
ace~tia ~i autoritatile din Lonqra. Guvemele
britanice erau mult prea departe de America
pentru a putea Intelege nevoile coloni~tilor ~i
oricum, efortullor In acestsensera minim.Ca
Primele unnari ale acestei hotarari s-au n1ateria-
lizat In Legea Timbrului ~i Legea incartiruirii,
votate de Parlamentul britanic In 1765. Legea
restul puterilor
europene, britanicii vedeau
lncartiruirii cre~tea obligatiile americanilor de a
sustine trupele britanice; dar Legea Timbrului
coloniile doar prin pri5;mabeneficiilor aduse
tarii-mama, care le fondase ~i le protejase.
Interesul lor era clar evidentiat de restrictiile
severeimpuse asupra comertului din colonii.
Americanii trebuiau sa importe toate bunu-
rile de care aveau nevoie din Marea Britanie
saudin a~tecolonii britanice;taxele puse asup-
ra produselor straineeraumari tocmai pentru a
impunea o taxa asupra documentelor
~i rnateri-
alelor tiparite, inclusiv ziare, afectand toate cla-
sele; s-a declafi$at o mi5care sociala. ~i-au In-
impune cumparareabunurilor
similare de pro-
venienta britanica. Coloniile erau considerate
fumizorii principali de materii prime pentru in-
ceput activitatea primele grupuri radicale -"Fii
Libertatii", au izbucnit numeroase revolte, iar
comerciantii americani au refuzat sa rnai im-
porte bunuri britanice. Un nou slogan, "Nici o
taxa fara reprezentare" (In Parlamentul britanic),
exprirna doleantele coloni5tilor. ~i In acel mo-
ment ~i rnai tarziu, au existat In Marea Britanie
forte ale opozitiei care sustineau cauza colo-
165
Revolutia incununata de succes a celor 13 colonii americane a constituit pentru intreaga lume un
Revolutia
incununata
de succes
a celor 13 colonii
americane
a
constituit pentru intreaga lume
un eveniment
important.
Lovitura data puterii britanice
a avut doar
urmari
de scurta
durata,
in schimb, dincolo
lua na~tere o tara
de
Atlantic
noua
-Statele Unite ale Americii.
D upa victoria obtinuta in Razboiul de $apte Ani (1756-63), Marea Britanie a devenit puterea
D
upa
victoria
obtinuta
in
Razboiul
de
$apte
Ani
(1756-63),
Marea
Britanie
a
devenit puterea dominanta in America
de Nord. Franceziipierduserapaminturile din
Canada, iar in sud, de-a lungul coastei
Oceanului Atlantic pina in Georgia, se 1ntin-
deau cele 13 colonii britanice. Cu toate aces-
tea, in scurt de limp, 1mpotriva stapinirii bri-
tanice s-au ridicat tocmai coloni~lii.
Pina la sfir~itul secolului al 18-leain cele
treisprezececolonii existao populatie de apro-
ximativ trei milioane de locuitori, majoritatea
de descendent:l britanica. Ora~ele erau mici
dar prospere; Philadephia era cel mai mare
REVOLUTIA AMERICANA
REVOLUTIA
AMERICANA
~tilor. jn 1776 noul guvem anuleaza Legea Tirnbrului, dar in acela~itimp, sustine (intr-{) lege special:l)
~tilor. jn 1776 noul guvem anuleaza Legea
Tirnbrului, dar in acela~itimp, sustine (intr-{)
lege special:l) c:l Parlamentulavea dreptul s:l
promulge legi pentru colonii, dac:l e necesar.
Perioada de buru1voint:l a fost scurt:l. jn
1767, noul ministru de finante, Charles
Townshend, stabile~tetaxe asupra unei game
largi de bunuri importatein colonii. jn Boston,
capitala statului Massachusetts,izbucnesc noi
conflicte. jn martie 1770,soldatii britanici pre-
zenti In
o~ ~i pierd rabdarea lntr-o con-
fruntare cu un grup de razvratiti ~i deschid
focul, omoclnd cativaamericani.Acestincident
ii ~ocheazaatat pe americani cat ~i pe englezi;
dup~ "masacruldin Boston" ambele p~rti s-au
retrasdin acestconflict. S-arenuntat ~i la apli-
carea taxelor, exceptie f~cand taxa pe ceai,
clreia
americanii nu i s.au opus, ci s-au multu-
,
-
00 Scene din
via,a economica
americana ~i (dea-
supra) construirea
unui vapor in New
York. Legile
Naviga,iei Britanice
(1651, 1660 ~i
1696) incercau sa
controleze comert,ul
~i boga,ia din
colonii, astfel incat
beneficiul claselor
conducatoare din
,ara mama sa fie cat
mai mare. Cele mai
valoroase produse
ob,inute in colonii
puteau fi exportate
doar in Marea
Britanie. in acela~i
timp, coloniile nu
aveau voie sa
importe bunuri fabri-
cate in alte ,ari.
Dezvoltarea in
colonii a unor indus-
trii, care sa faca con-
curen,a celor din
,ara mama era con-
tinuu impiedicata.
rnit s:I o evite prin intennediul contrabandei. ~
jnca mai existau tensiuni intre autorit:lti ~i
colonii, dar cea mai serioasacriza a izbucnit
trei ani mai tarziu, cand guvernul a luat m:lsuri
specialepentru a sustineEastIndia Company,
aflat:l in pragul falimentului. Printre aceste
m:lsuri s-a num:lrat ~i colectareafortat:l a tax-
elor pe ceai. Coloni~ti s-au opus cu inca-
patanare, trimitand inapoi vapoarele ce trans-
portau ceai. jn cele din unna, in decembrie
1773 cand guvernatorul Bostonului a incercat
sa aduca o incarc:ltur:l de ceai, un grup de
cet:lteni imbr:lcati in indieni au atacatvasul ~i
au aruncat ceaiul pestebord, in apele golfului.
Acest incident cunoscut sub denumirea de
"ceaiul din Boston" a fost sanctionatcu promp-
titudine. Portul Boston a fost inchis pan:l cand
coloni.5tii plateau pentru ceai, lucru pe care
refuzau categoricsa il faca. Putereaconsiliului
legislativ din Massachusettsa
fost restrans:l,iar
generalulbritanic Gagea fost nurnit guvernator
al coloniei, cu misiuneade a imblanzi spiritele.
Confruntarea
finala
Scenaera acum pregatit:l pentru confruntarea
finala.MareaBritanieaveaun guvernstabilcon-
dus de Lordul North, deseori influentat de
RegeleGeorge III; de acum incolo politica bri-
tanic:l va fi dezastruoas:l,purtand amprenta
obstinentei~ilirnit:lrii RegeluiGeorge.jn acela~i
timp americaniierau mai preg:ltiti ca nidodat:l
pentru lupt:l. jn septembrie1774,la Congresul 4
Continental din Philadelphia,reprezentantidin
12 colonii au pus la punct planurile de actiune.
Momentul decisiv a sosit in ap:rilie 1775,
cind Generalul Gage a trimis un contingent
armatin
afaraBostonului, avand ordin saares-
~
c
teze doi lideri radicali ~i s:I distrugaun stoc de
anne, ascunsede americani langa Concorde.
166

~

De~i operatiunea trebuia sa fie secreta,colo- ni~tii au aflat de ea ~i au trimis inaintea
De~i operatiunea trebuia sa fie secreta,colo-
ni~tii au aflat de ea ~i au trimis inaintea trupelor
calareti, pentru a alerta ~i restul populatiei;
exista chiar ~i o legenda care vorbe~tedespre
unul dintre calareti,Paul Revere.
Primele
focuri
Fiind preveniti din .timp, liderii radicali au
reu~it sa scape. Dar in Lexington, cand tru-
pele au ordonat militiei locale sa se 1mpra~tie,
s-a deschis focul -la 1nceput probabil din
gre~eala-~i au fost uci~i opt americani.
Trupele s-auindreptat spre Concorde ~i au
distrus depozitul de arme; cand se 1ntorceau
spre Boston au fost atacatide mii de coloni~ti,
foarte buni tinta~i, ce foloseau tactici de gue-
.rila. Aproape trei sute dintre ei au murit, iar
cei ce au reti~it s-a.scape ~i sa se 1ntoarcain
ora~,s-au trezit 1nconjuratide o '!lrmataamer-
ica.riaimprovizata, dar in continu;'!.cre~tere.
inceputul
rizboiului
Americani au fost extrem de 1nfuriati
de
uciderile din Lexington. La cel de-al doilea
CongresContinental din mai 1775,s-au impus
radicalii ~i au fost luate o serie de decizii
importante, printre care.~i aceeade a consti-
tui un guvem independent.
Armata iregularadin afaraBostonului a fost
redenumitaArmata Continentala,iar comanda
ei a fost preluata de un g~ntleman din
Virginia, GeorgeWashington. La putin timp a
izbucnit Razboiul American de Independenta.
Americaniiau preluatinitiativa~iin mai 1775
au luat prin surprinderedoua fortaretebritaruce
din apropiereagranitei canadiene,capturando
marepartea artileriei.Dupa asediulnereu~itdin
timpul iernii asupra Quebecului a urmat o
pauza,iar apoi un alt atacasupraCanadeice a
pus capat sperantei colo~tilor intr-o victorie
rapida.Canadaa ramassub stapftnirebritaruca
pe tot timpul razboiului,Bind o bazaimportanta
de aqiune lmpotriva celor treisprezececolonii.
intre timp britaruciiau adusintariri in Boston,iar
clod rebelli au ocupat 1ru'!11;imiledin jurul ora-
~ului,au contraatacatsub comandaGeneralului
jurul ora- ~ului,au contraatacatsub comandaGeneralului O in 1773, O Taxa de coloni~tii, infuria,i timbru,
O in 1773, O Taxa de coloni~tii, infuria,i timbru, care de monopolul de impunea prezen,a
O in
1773,
O
Taxa
de
coloni~tii,
infuria,i
timbru,
care
de monopolul
de
impunea prezen,a
export
conferit
unui
timbru
pe
companiei
East
orice
act
legal
sau
India,
au aruncat
o
comercial,
a dat
intreaga
na~tere replicii
incarcatura
de ceai
"Nici
o taxa
fara
peste
bord.
reprezentare".
O lIustra~ie de Paul Rever, reprezentand "masacrul din Boston". in confrun- tarea cu locuitorii din
O lIustra~ie
de Paul
Rever,
reprezentand
"masacrul
din
Boston". in confrun-
tarea cu locuitorii
din Boston
trupele
britanice au deschis
focul,
omorand
mul~i americani.
William Howe. Trupele britanice au Incercat sa atace pozitiile coloni5tiilor situate pe Inaltimi $i au
William Howe. Trupele britanice au Incercat sa
atace pozitiile
coloni5tiilor
situate pe Inaltimi
$i
au fast distru$i de ace$tia. in cele din unrul poz-
itiile americanilor au fost luate cu asalt, dar
aceasta aparent;l victorie in b;ltalia de la
Bunker's Hill l-a costat pe Howe pierderea
aproape a jum;ltate din cei 2200 de soldati aflati
sub comandasa;in schimb arntateleamericane au resimtitacesteevenimentecape o incurajare. Amenintati de sosireaartileriei
sub comandasa;in schimb arntateleamericane
au resimtitacesteevenimentecape o incurajare.
Amenintati de sosireaartileriei formate din
propriile forte capturate, englezii se retrag din
Boston in martie 1776. intre timp incerc~rile
de a ajunge la compromis nu dau rezultat.
Ideea unei rupturi complete de tara mam~ a
inceput s~ ia na~tere intarita ~i de influenta
---ul
a
:at
n ,
)r-
e-
:la
~i
lii
ui
lU
::a
ut
rl-
rl,
e.
li-
i-
~a
[n
167
REVOLUTIA AMERICANA
REVOLUTIA
AMERICANA
REVOLUTIA AMERICANA O Semnarea Declara,iei de Independen,a prin care se includeau "via,a ~i libertatea"
O Semnarea Declara,iei de Independen,a prin care se includeau "via,a ~i libertatea" printre drepturile
O
Semnarea
Declara,iei
de
Independen,a prin
care se includeau
"via,a ~i libertatea"
printre
drepturile
oricarui
om.
O Pictura
reprezentandu-i
pe
cei ce au semnat
articolele privitoare
,
la pace.
De la stanga
i
spre
dreapta:
John
5 Jay, Benjamin
:I::; Franklin,
Henry
~
Laurens
~i William
8
Temple
Franklin.
"-
6
O
O satira
cu
privire
la "impacarea
,
Marii Britanii
cu fiica
ei, America".
Acest lucru a avut un dublu impact negativ asupra britanicilor, deoarece i:nfclngerea li Incu- rajase
Acest lucru a avut un dublu impact negativ
asupra britanicilor, deoarece i:nfclngerea li Incu-
rajase pe francezi sa li se alature americanilor.
Intre timp ~i spaniolii ~i olandezii au declarat
razboi Marii Britanii, trezit:lluptand pe mai mul-
te fronturi ~i detronat:l din pozitia de "st:lpan" al
marilor. George III era acum dispus sa faca con-
cesii, dar s-a dovedit a fi mult prea tarziu: ame-
ricanii doreau independenta.
O
noua
strategie
Cu toate
acestea
Marea
Britanie
continua
lupta. Philadelphia a fost evacuat:l, dar New
Yorkul a ramas sub ocupatie
britanica
~i In
nord razboiul ajunsese Intr-un punct mort. In
1778 bitanicii au adoptat o noua strategie,
sperand sa cucereasca sudul, cunoscut pentru
bogatele
recolte de orez, tutun
~i indigo.
La Inceput lucrurile au mersfoarte bine pen-
tru pritanici. Georgia a fost ocupat:l, atacul fran-
co-american
asupra portului
Savannah e~uase;
o armata
americana
fusese
imobilizat:l
In
Charleston ~i fortat:l sa se predea, iar Generalul
Gates -Invingatorul de la Saratoga -a fost trim-
is la Camden. In acest moment
comandantul
britanic,
Lordul
Comwallis,
a
facut
o
mare
gre~eala invadand Carolina de Nord.
Trupele americane aflate sub comanda lui
Nathaiel Greene, s-au retras Incontinuu; dar In
acela~i timp fortele inamicului scadeau vazand
cu ochii.
Comwallis
~i-a continuat drumul spre
Virginia
bajbaid, iar In cele din urma s-a refu-
giat In Yorktown,
In golful Chesapeake.
Americanii
~i francezii, care pana atunci nu
colaborasera prea fructuos, au reu~it sa-~i coor-
doneze planurile.
Inainte ca britanicii
sa-~i dea
seama ce se Intampla, Lordul Comwal1is ~i
armata sa s-au trezit Inconjurati de o armat:l
mult mai numeroasa, cu armele atintite spre ei,
In timp ce flota franceza bloca accesulla ocean.
Constituirea
oficiala
a
SUA
Capitularea armatei lui Comwallis In data de 19
octombrie,
1781,
a
pus
capat
Revolutiei
Americane. New Yorkul a ramas ocupat timp
de aproape doi ani, Insa cele mai importante
operatiuni mi1itare ~i navale ale fortelor britani-
ce se desfa~urau In alte zone (Insulele Carraibe
~i India),
1mpotriva francezilor.
1783, prin intermediul
pacii
de
In septembrie
la Paris, a fost
recunoscut:l independenta
Americii.
plus, timpul s-a scurs In favoarea americanilor, clci aprovizionarea britanicilor cu alimente $i anne era
plus, timpul s-a scurs In favoarea americanilor,
clci aprovizionarea britanicilor cu alimente $i
anne era dificila, mai ales In situatia In care
existau al1;idu$mani mult mai aproape de casa.
Washington
a refacut moralul
americanilor
In noaptea de craciun 1776, cand a trecut raul
Delaware
$i
a luat
prin surprindere o gami-
zoana britanica
de
o mie
de oameni.
Dar m
anul urmator a fost din nou Invins de
Generalul Howe, care a re)l$it sa ocupe
Philadelphia. Washington $i annata sa au
petrecut o iama extrem de rece, luptand sa
supravietuiasca $i Incecand sa se reorganizeze.
Din pacate pentru britanici, activitatea lor de
planificare devenise dezorganizata. In timp ce
Howe captura I:>hiladelphia, un alt comandant
britanic, generalul John Burgoyne, venea cu
armata dinspre Canada, a$teptandu-se sa-IIntal-
neascl pe Howe In Albany, la nord
de New
York. Dar trupele lui Burgoyne au fost lasate sa
se descurce singure Intr-o zona dificila, ve$nic
hartuita de rebeli; In fInal, in octombrie la ~
Saratoga au fost Inconjura1;i $i siliti sa se predea. ~