Sunteți pe pagina 1din 392

Pag.

1 din 392
MORSE, ROBERT

S TRIM SNTOS FR TOXINE


Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a Romniei
MORSE, ROBERT
Ghid fundamental
Robert Morse; trad.: Felicia Mardale.
Pitesti: Paralela 45, 2005

ISBN 973-697-372-7
I. Mardale, Felicia (trad.)

The Detox Miracle Sourcebook: Raw foods and herbs for complete cellular regeneration
2004, Robert Morse
Editura Paralela 45, 2005, pentru prezenta ediie

Colecie coordonat de Constantin Dumitru
Editor: Clin Vlasie
Redactor: Mihaela Mazilu
Tehnoredactor: Anca-Ioana Brloiu
Coperta coleciei: Andrei Mnescu
Prepress: Viorel Mihart

,Un lucru tiu sigur despre Dr. Robert Morse. c i-a susinut punctul de vedere prin toate
mifloacele posibile. Aceast carte uluitoare te poart pas cu pas prin fiecare aspect al detoxificrii
i consolidrii vitalitii. E sipetul cu comoara de informaii pentru inceptori i cunosctori
deopotriv.
David Wolfe

,S Trim Sntos fr Toxine v arat cum s v curai organismul de otrvurile care v distrug
sntatea si cum s ncepei procesul de regenerare celular complet care duce la adevrata
vindecare. Avnd la activ 30 de ani de practic medical, timp n care a tratat mii de oameni cu
probleme de la SUPRAPONDERABILITATE pn la CANCER, Dr. Robert Morse dezvluie cel
mai recent sistem al su de vindecare: detoxiIicarea!

Acoper Detoxificarea de la A la Z, dnd rspuns la ntrebri de genul: De ce s ne
detoxificm? Cnd s ne detoxiIicm? La ce s ne asteptm? Cum acioneaz? Ct dureaz?
Explic Ielul n care trebuie folosite anumite alimente crude yi plante medicinale pentru
curarea yi vindecarea Iiecrui organ, sistem sau stare de dezechilibru din organism.
Prezint detaliat legtura dintre corp, minte yi suflet, pe de-o parte si sntatea durabil,
pe de alt parte.
Prezint dieta de detoxificare si cum trebuie ea adaptat vieii.
Cuprinde zeci de tabele uyor de folosit: plante medicinale, formule de remedii naturiste
din plante, proprieti ale alimentelor, mineralelor, substanelor Iito-chimice, ale srurilor celulare
etc., precum si reete de preparate din alimente crude.

Pag. 2 din 392
Dr. ROBERT MORSE

S TRIM SNTOS FR TOXINE

- Ghid fundamental -

ALIMENTE $I PLANTE NATURALE
PENTRU REGENERAREA CELULAR COMPLET

,Dac nu includem libertatea medical in Constituie, va veni o vreme cnd medicina se va
organi:a singur intr-o form de dictatur subtil. Astfel, ea va limita arta vindecrii la o clas de
oameni i va respinge dreptul i privilegiul firesc al celorlali, ceea ce va constitui Bastilia tiinei
medicale.
Dr. Benjamin Rush, semnatar la Declaraiei pentru Independen

,Nimeni nu poate depi o problem de sntate dac folosete acelai clieu de gandire
care a declanat afeciunea.
Thomas Edison

,n sntate nu exist boal. Cancerul nu se instalea: ntr-un esut sntos.
Robert Morse, medic naturopat

Aceast carte este dedicat, in primul rand, lui Dumne:eu, unica mea motivaie de a tri i
Cel pe care m strduiesc s il exprim in fiecare clip a vieii. Dumne:eu este marea for
vindectoare a tuturor. Mulumesc ierarhiei divine, tuturor maetrilor, sfinilor, mantuitorilor i
ingerilor care triesc pe pmant sau au urcat la ceruri pentru c menin in echilibru creaia lui
Dumnezeu. n fine, aceast carte este dedicat membrilor echipei mele, care au trudit sute de ore
de-a lungul multor ani pentru ca aceast carte s vad lumina tiparului.
Autorul

Avertisment

Punctele de vedere Iormulate, ca si sugestiile si trimiterile pe care le conine aceast carte se
ntemeiaz pe experiena personal dobndit de autor si sunt destinate n exclusivitate studiului si
cercetrii individuale. Programul expus n prezenta carte se reIer la sntate si la vitalitate, nu la
boal. Autorul nu revendic nici un Iel de pretenii medicale, Slav Cerului! Dac dorii s aplicai
inIormaiile cuprinse n aceast carte pe propria persoan, nici autorul si nici editorul crii nu si
asum rspunderea pentru hotrrile pe care le vei lua si pentru aciunile pe care le vei ntreprinde
sau pentru consecinele care decurg din acestea.
Asumai-v rspunderea pentru propria persoan. Vei Ii mult mai Iericii. Autoeducai-v s
trii n spiritul adevrului. Nu uitai c stiina a Iost creat de om si c lumea n care trim este
produsul unor brbai si Iemei care Iolosesc stiina substituind-o lui Dumnezeu. Pentru binele si
sntatea lor, oamenii trebuie s stie c nu pot Ii tratate simptomele de boal, dar c trebuie
eliminat cauza bolii. Cutai s v eliberai de boal. Cutai adevrul!
Respectai drepturile constituionale ale Iiecrui om si ale tuturor, inclusiv pe ale
dumneavoastr nsiv.

Mulumiri

Doresc s i adresez mulumiri speciale bunului meu prieten, dr. Bernard Jensen, care si-a
petrecut ultimii saizeci de ani ai vieii luptnd mpotriva necunoasterii pe care oamenii o maniIest
Ia de nutriia adevrat si de vitalitate. Activitatea sa de pionierat n domeniul iridiologiei, ,stiina
cea mare, este cunoscut si recunoscut n ntreaga lume. Am petrecut mpreun nenumrate ore
discutnd despre vitalitate si longevitate.
Pag. 3 din 392
Doresc s i mulumesc n mod deosebit prietenului meu, medicul naturopat Rudy Splavic,
care putea simi prezena unui Iir de pr asezat sub sapte coli de hrtie. A Iost unul dintre studenii
de care s-a ocupat personal dr. Stone, nvndu-l arta polaritii si a manevrrii. Excepionala sa
erudiie este recunoscut si ne va lipsi proIund tuturor.
Doresc s le mulumesc urmtoarelor personaliti pentru eIorturile de pionierat pe care le-
au depus n domeniul sntii si n alte domenii conexe. Sunt cu adevrat brbai si Iemei care
triesc n spiritul lsat de Dumnezeu: proIesor Arnold Ehret (constientizarea existenei mucusului si
a necesitii detoxiIicrii); profesor Hilton Hotema (George Clements) (susintorul regimului
compus din fructe); Bernard McFadden (postul si vindecarea energetic); Ann Wigmore (sucuri din
paie de gru); Herbert M. Shelton (postul si hrana crud); dr. John Tilden (toxemia); Stanley
Burroughs (regim cu suc de lmie); dr. John Cristopher (pionier si liceniat n domeniul plantelor
medicinale); Ladean GriIIin (pionier n domeniul sntii); Norman W. Walker (tratamentul cu
sucuri crude); Bruce Copen (naturopatie); Paul Bragg (postul si alimentele crude); John Hoxey
(pionier n domeniul sntii si n studierea plantelor medicinale); C. L. Kervran (transmutaii
biologice); Benedict Lust (Iondatorul naturopatiei); dr. RiIe (pionier n domeniul cercetrii
cancerului si virusilor); Hereward Carrington (pionier n domeniul studierii Iructelor); Grupul
,Prima lege a naturii (constientizarea necesitii de a consuma alimente crude); Tompkins si Bird
(energetica alimentelor); Sebastian Kneipp (hidroterapie); John W. Keim (vindector Amish); J. H.
Rausse (hidroterapie si nutriie); Jethro Kloss (homeopat); Paul Twitchell (harta cerului); Darwin
Gross (un adevrat maestru); dr. Harvey Kellogg (detoxiIicare) si T. C. McDaniel (chimie).
Mulumiri speciale lui Brenda, Tony, Kathie, Theresa si JenniIer pentru ajutorul si sprijinul
lor nepreuit, mai ales n compilarea tuturor inIormaiilor care au servit la elaborarea acestei cri
ntr-o Iorm coerent si nchegat si pentru contribuia pe care si-au adus-o permanent, meninnd
organizaia noastr ca adevrat companie a lui Dumnezeu.
Numrul cercettorilor si terapeuilor importani este att de mare, nct spaiul din aceast
carte nu mi permite s i amintesc pe toi. De aceea, i rog pe toi cei care nu au Iost pomenii s mi
accepte scuzele umile. Pentru un mare terapeut sau un mare om de stiin, condiiile impuse de
oameni sau de sistemele de recompensare Iinanciar nu constituie o piedic. n schimb, el si va croi
drum nainte, persevernd pe calea adevrului de pe urma cruia vom beneIicia toi.

Pag. 4 din 392
I ntroducere


Bine ai venit n aceast cltorie Iabuloas n universul vitalitii. Sntatea este una dintre
cele mai mari bogii ale omului, iar muli autori, reIerindu-se la corpul uman, l numesc templu sau
vehiculul care transport Sinele adevrat pe durata sederii noastre pe aceast planet. Cu toate
acestea, de multe ori ne purtm cu masina mai cu grij dect cu propriul nostru corp.
InIormaiile cuprinse n aceast carte nu sunt rezultatul unor studii dublu-orb (n care nici
persoana care Iace experimentul, nici subiectul nu cunoaste identitatea celuilalt), nu au fost preluate
ca atare din studiile unor agenii terapeutice, sub Iorm de date statistice si ciIre seci, nici din
studiile ntreprinse ,la comand si contra plat de unii cercettori stiiniIici. Am scris aceast carte
bizuindu-m pe cei treizeci de ani de experien personal si pe observaiile clinice ale miilor de
pacieni care au trecut prin programele terapeutice pe care le-am dezvoltat, pentru a se detoxifica
sau a se vindeca de diverse aIeciuni.
Atunci cnd se conIrunt cu o aIeciune sau o boal, omul are la dispoziie dou opiuni, si
anume: tratamentul sau detoxificarea. Dac alegem tratamentul, avem alte dou opiuni la
dispoziie. Prima soluie ar Ii medicina alopat (tratament farmaceutic), care este statu quo-ul
medical, sau abordarea bolii prin tratarea ei cu substane chimice de sintez. A doua soluie este
medicina naturist (tradiional), care recurge la resurse naturale si la plante medicinale n vederea
tratrii anumitor simptome de boal. Dac, n ,lupta mpotriva bolii, optm pentru varianta alopat,
este important s nelegem c aceasta oIer numai trei tipuri de tratament... pentru orice tip de
boal: medicamente de sintez chimic, radioterapie sau chi rurgie.
Companiile de produse Iarmaceutice investesc sume uriase n obinerea de medicamente noi
si n activitatea de instruire a medicilor (de medicin alopat) n sensul Iolosirii acestor
medicamente n prezena bolii. Numai c ,vindecarea bolii (n sensul de nlturare a cauzei care a
provocat-o, nu numai a formelor sale de manifestare) nu face parte din acest tip de gndire. Din
perspectiva abordrii alopate, bolile sunt incurabile ceea ce este o modalitate terapeutic bazat n
exclusivitate pe ,tratament. Medicamentele de sintez sunt recomandate n orice boal, de la dureri
de cap si Iebr pn la tratarea unor aIeciuni degenerative si ireversibile, cum ar Ii boala Parkinson
sau cancerul.
Cea de-a doua Iorm de tratament n procedurile medicale alopate este un tip de tratament
prin ardere sau iradiere. Acesta este folosit n majoritatea procedurilor de diagnosticare (spre
exemplu, radiograIiile) si n cazul anumitor proceduri terapeutice, mai ales n tratamentul
cancerului, dar nu numai n acest caz.
Cea de-a treia procedur Iolosit de medicina alopat n tratamentul unei probleme sau
aIeciuni este intervenia chirurgical. Chirurgia presupune extirparea esutului ,malign care a
provocat instalarea aIeciunii. Dac este vorba de cancer mamar, chirurgia recurge, pur si simplu, la
extirparea complet a snului, considerndu-se c pacientul a Iost astIel ,vindecat.
Medicina naturist, la care vom Iace reIerire Iolosind termenul de ,medicin tradiional,
este diIerit de abordarea alopat. Medicina naturist trateaz simplu boala, recurgnd la produse
naturale (produse obinute din substane de provenien animal, vegetal sau mineral) sau la
plante medicinale, care se gsesc, n totalitatea lor, n natur. Stiina medicinii naturiste este
cunoscut de sute de mii de ani, la niveluri diIerite de la o civilizaie si perioad istoric la alta.
Majoritatea substanelor Iolosite n medicina naturist nu au eIecte secundare duntoare, n
timp ce majoritatea medicamentelor de sintez chimic au, pn la un anumit nivel, eIecte
secundare nocive. Cu toate acestea, este necesar s precizm c unele produse naturiste, dac sunt
Iolosite Ir discernmnt, pot provoca, la rndul lor, anumite neplceri. Suplimentarea aportului de
calciu, asociat cu epuizarea Iuncional la nivel paratiroidian, poate conduce, de pild, la Iormarea
calculilor sau a excesului de calciu liber. n general, procedurile de diagnosticare folosite de
medicina naturist, inclusiv iridologia, kinesiologia, luarea pulsului, analiza Iirului de pr si a
esuturilor, ca si multe alte metode similare, nu provoac tulburri ale echilibrului organic si nu sunt
duntoare, n nici un Iel, pentru pacient.
Majoritatea sistemelor moderne de ngrijire a sntii, inclusiv cele Iolosite n medicina alopat,
naturopat sau homeopat, sunt procedee care se bazeaz pe tratament. Tratarea simptomelor nu
Pag. 5 din 392
poate niciodat s vindece ,cauzele. Dac, ntr-o aIeciune, nu se aplic tratamentul autentic, adic
adecvat, suIerina va continua, iar boala se va maniIesta n alte Iorme. Alternativa terapeutic este
naturopatia autentic (detoxificarea), o stiin a naturii mai puin cunoscut, care este Iolosit de
sute de ani si de sute de mii de indivizi aparinnd regnului animal de pe tot globul. Ea este capabil
s redea corpului Iizic, emoional si mental sntatea si vitalitatea. DetoxiIicarea presupune
implicarea unor stiine ca biochimia, chimia, botanica si Iizica si s-a plasat ntotdeauna n centrul
vindecrii adevrate. Din acest motiv, naturopatia ar trebui s ocupe un loc central n cadrul
medicinii naturiste moderne, desi, n realitate, ea a Iost uitat n lumea noastr marcat de attea
,metode de tratament.
Detoxificarea nu este un sistem terapeutic, nici o modalitate de eliminare a simptomelor, ci
un sistem de vindecare prin abordarea cauzei care a condus la instalarea bolii. Presupune nelegerea
unui adevr simplu, acela c organismul uman este terapeutul si c energia are un rol central n
cadrul procesului de vindecare. Ea pune n lumin adevrata cauz a bolii, si anume distrugerea
energiei. Energia, dar si epuizarea resurselor de energie, constituie produsul direct a ceea ce
mncm, bem, respirm, aplicm pe piele, dar si eIectul gndurilor si al sentimentelor noastre.
Aceste sase ci ne ajut Iie s redevenim niste persoane sntoase si pline de vitalitate, Iie s ne
mbolnvim si s epuizm resursele existente n organism.
Naturopatia reprezint cea mai pur Iorm de vindecare. Nici una dintre procedurile si
instrumentele de diagnosticare la care apeleaz naturopatia nu agreseaz organismul, iar n centrul
neuropatiei se situeaz alcalinizarea si detoxiIicarea, care vor Ii explicate detaliat pe parcursul
acestei cri. Cartea de Ia se reIer la cea de-a doua opiune de vindecare autentic prin
intermediul detoxiIicrii si al stiinelor asociate. Cu toate acestea, metoda de abordare pe care am
adoptat-o n aceast carte nu plaseaz stiina mai presus de puterea lui Dumnezeu si a naturii,
deoarece stiina nu este altceva dect studierea a ceea ce exist deja.
Succesele pe care le-am nregistrat folosind metodele de detoxificare autentic si proIund,
n tratarea bolilor cronice sau degenerative, sunt recunoscute n lumea ntreag. Din 100 de
persoane suIerind de diverse Iorme de cancer, care se prezint la clinica noastr, aproximativ 70
sunt capabile de auto-vindecare, 20% nu reusesc s parcurg programul nostru, iar 10 sunt ntr-un
stadiu avansat al bolii si reIuz s mai triasc. Succesele pe care le-am repurtat n cazuri de
regenerare a mduvei spinrii si de vindecare a leziunilor medulare sunt, de asemenea, remarcabile.
Citez cazul unei paciente n vrst de treizeci si doi de ani care s-a prezentat la clinica noastr cu o
Iractur de coloan vertebral la nivelul zonei cervicale (Iractur la vertebrele cervicale C3 si C4),
care data de doisprezece ani. Dup unsprezece luni de tratament, pacienta s-a vindecat complet,
reusind s primeasc impulsuri senzoriale si motrice la nivelul ntregului corp. Un tnr dintr-o
comunitate Amish, rmas n urma unui accident de tractor cu o paraplegie la nivelul vertebrelor
cervicale C4 si C5, s-a recuperat n decurs de sase luni, ajungnd s-si simt chiar si degetele
picioarelor.
Una dintre cele mai diIicile pri ale programului este activitatea mental. Creierul
Iuncioneaz asemenea unui computer, cu alte cuvinte, rezultatul depinde de inIormaiile pe care le
introduci n creier. Aceast carte v oIer inIormaiile detaliate, de ultim or, de care avei nevoie
pentru a v hrni mintea, pentru ca, prin autoeducare, s nelegei c dispunem de un minunat
sistem de vindecare care este organismul uman. Cartea va cuprinde noiuni elementare de Iiziologie,
chimie, Iizic si nutriie, prezentate ntr-o manier care v va ajuta s nelegei si s aplicai imediat
aceste inIormaii. Si va ncerca s v ncurajeze n ncercarea de a v ,modiIica modul de gndire,
trecnd de la o Iorm de gndire nociv, la una natural si pur.
Cum muli oameni triesc pentru mncare, v-as propune s ncepei prin a medita asupra
ideii de a manca pentru a tri. Iar prezenta carte v va demonstra cum trebuie s procedai.
Alimentele pe care le consumai au un eIect direct asupra strii de sntate, adevr pe care m
strduiesc s l demonstrez an de an sutelor de pacieni pe care i-am avut. M-am confruntat cu
cazuri de cancer si am asistat la Ienomenul de eliminare a cancerului din organism, de Iiecare dat.
De asemenea, am vzut cum se vindec Iormele de diabet, arterita coronarian si artrita. Am asistat
la reconectarea circuitelor nervoase ntrerupte n urma unor leziuni ale coloanei vertebrale sau a
unor comoii diverse, accidente vasculare, scleroz n plci si multe alte asemenea aIeciuni, si, mai
ales, am vzut cum se vindec toate aceste boli.
Pag. 6 din 392
Sntatea si boala nu au nimic miraculos sau misterios. Boala este un proces natural! Cnd
vom nelege cum Iuncioneaz organismul uman si ce cauze provoac disIuncii la nivelul
esuturilor, vom nelege ce cauze determin maniIestarea simptomelor de boal si vom nva cum
s inversm procesul.
Aceast carte v invit ntr-o cltorie, pe parcursul creia vom Iace numeroase escale. Vei
nva despre specia din care Iace parte corpul Iizic, cum Iuncioneaz organismul uman si care este
natura bolii. Iar, n cele din urm, vei descoperi ce este sntatea. Una dintre premisele acestei cri
este aceea c, desi sntatea este un lucru ntr-adevr simplu, noi irosim Ioarte mult timp si cheltuim
Ioarte muli bani ncercnd s o obinem. v va ajuta s nelegei crei specii i aparinei si v va
ncuraja s stabilii singuri un regim alimentar n deplin armonie cu procesele anatomice,
Iiziologice si biochimice care se produc n organism. Modul n care v hrnii v poate oIeri
vitalitate si o via din care boala a disprut.
Acordai-v timpul si Iacei un eIort de autodisciplinare pentru a reveni la via prin
intermediul detoxificrii! Punei suIlet, autodisciplin si spirit n acest eIort. DetoxiIicarea va deveni
unul dintre cele mai importante lucruri pe care le Iacei pentru propria persoan n aceast via.

NOT: Deoarece aceast carte se adreseaz deopotriv practicienilor din domeniul ngrijirii
sntii si neiniiailor, unele dintre capitole au un caracter mai stiiniIic dect altele. Eu nsumi mi-
am repetat: ,Nu te complica! Trecei peste acele capitole care s-ar putea s v ncurce la o prim
lectur. Revenii mai trziu asupra lor si recitii-le dac dorii s nelegei mai bine organismul
uman si cum Iuncioneaz el. Organismul uman este ntr-adevr o masinrie complex, ns
meninerea sntii lui presupune un proces extrem de simplu.

Cltorie personal

Am crescut ntr-un orsel din Indiana. n aceast regiune a rii, dieta obisnuit const din
cantiti mari de produse lactate, varieti de zahr raIinat, cereale si, Iireste, carne de trei ori pe zi.
Produsele lactate si zaharurile stimuleaz Iormarea mucozitilor si, prin urmare, eu am devenit
dependent de picturile nazale, deoarece sinusurile mi se nIundau permanent. De asemenea, am
ajuns s suIr de o Iorm sever de constipaie, ceea ce a dus la formarea de hemoroizi hemoragici.
La toate acestea, s-au mai adugat si migrenele, care reveneau din trei n trei zile. Dup ce am Iost
plimbat pe la tot soiul de specialisti, povestile pe care le-am auzit si presupunerile lor asupra
cauzelor ipotetice ale durerilor de cap au sIrsit, dup o vreme, prin a deveni un fleac. Obezitatea a
Iost un alt eIect secundar al regimului alimentar deIectuos. Dac, n acea perioad, nu as Ii meninut
permanent si constient legtura cu Dumnezeu, probabil c depresia mi-ar Ii dat complet viaa peste
cap. Iubirea pe care am nutrit-o ntotdeauna Ia de Dumnezeu si via mi-a dominat existena,
dndu-mi bucurie interioar.

Soluia pe care ne-o ofer natura
1. Sntate natural (a naturii) nu nseamn medicin alternativ. Sntate natural nseamn
medicin tradiional.
2. Soluia pe care o oIer natura dateaz de sute de mii de ani. Medicamentul de sintez
chimic a aprut n urm cu doar 125 de ani.
3. De la apariia medicamentelor de sintez chimic, boala a nregistrat o crestere
exponenial.
4. Medicina nu ar trebui s oIere dect remedii naturale care alcalinizeaz, cur si
regenereaz organismul.

La sIrsitul anilor `60, mi-am schimbat dieta si am trecut pe consumul de alimente crude,
naturale, vii. La vremea aceea, citeam cri semnate de autori ca Ehret, Jensen, Hotema, McFadden,
Tilden (vezi BibliograIia) si ali civa mari terapeui, care cuprind concepte de bun sim, n sensul
recomandrii de a nu distruge alimentele cu care te hrnesti, nainte de a le consuma. Am citit
despre teoria numit Breatharianism (teorie conIorm creia omul, ca Iiin spiritual, este susinut
de SuIlul Vieii; doar hrnindu-se cu aer, omul poate tri mii de ani, nu cu hran solid si lichid, a
Pag. 7 din 392
crei prelucrare sectuieste organismul de energie, scurtndu-i existena) si despre capacitatea
omului de a tri doar cu oxigen, hidrogen, carbon, azot etc. Cum toate elementele sunt compuse n
principal din acesti atomi superiori, mi s-a prut plauzibil s consider c, atta vreme ct constiina
este orientat corect, noi putem supravieui la acest nivel. SuIletele care supravieuiesc la acest nivel
sunt cunoscute drept ,suIlete care primesc hran direct de la Dumnezeu. Si cum dorina mea cea
mai mare era s l cunosc pe Dumnezeu, am simit c acest lucru mi se potriveste de minune. Am
hotrt s m izolez de lume si s ncerc s ating acest nivel superior de constiin. Devenind astIel
eremit, am nceput s elimin din diet alimentele grele, sau cu vibraie joas, inclusiv carnea si
cerealele. Apoi, mi-am propus s elimin si legumele din alimentaie, nct am ajuns s mnnc
numai Iructe si nuci. n cele din urm, am renunat la toate alimentele care produc aciditate si m-am
limitat numai la consumul de nuci. Dup ce am adoptat aceast diet selectiv, am devenit ceea ce
se cheam un ,consumator de fructe. Nu triam dect mncnd Iructe proaspete, crude.
Totusi, elul meu era s triesc numai din aer pur. Citisem despre o clugri catolic care
tria la mare altitudine, undeva n munii din Tibet, si care se hrnea numai cu zpad, si despre alte
cteva persoane care reuseau s triasc la acest nalt nivel de spiritualitate. Pentru a evolua spre
aceast direcie, urmtorul pas a Iost de a limita consumul de Iructe la o singur varietate. ConIorm
planului, dup cteva luni n care nu am consumat dect acest soi de Iructe, am reusit s renun
complet la alimentaie n Iorma cunoscut tuturor si mi-am atins astfel scopul. Desigur, alesesem o
Iorm radical de cunoastere a lui Dumnezeu, numai c asta mi propusesem s Iac de la bun
nceput si am reusit numai printr-o voin de Iier si autodisciplin. Citisem o mare parte din lucrrile
proIesorului Hotema, reIeritoare la puterea si calitile portocalelor organice, naturale, ca aliment
complet, astIel nct am hotrt c portocalele organice aveau s Iie singurul aliment pe care l voi
consuma.
O perioad de aproximativ patru ani, dieta mea s-a compus numai din Iructe, iar sase luni nu
am mncat dect portocale. Descoperisem o livad deosebit cu portocale organice, cultivate de o
persoan pe care eu o consideram a Ii un spirit evoluat. Natura probabil c m cutase n tot acest
timp, Iiindc aceast livad cu portocali ddea o recolt neobisnuit de bogat, iar cultivatorul a
reusit s m aprovizioneze cu miez de portocal natural pe toat durata acelui an.
n perioada n care am mncat numai Iructe, am nceput s simt pe adevrul pe care l
expune Arnold Ehret n lucrrile sale, reIeritor la capacitile extraordinare de ntinerire de care
dispune organismul. Puteam s m tai si nu simeam nici cea mai mic durere, nu curgea nici un
strop snge, iar rana se vindeca ntr-o zi sau dou. Nu trebuie s uitai, ns, c scopul pe care mi-l
propusesem era s renun si la portocale si s triesc numai din aer! Singura problem era c nivelul
energetic al organismului crescuse att de mult, nct nu mai reuseam s rmn n propriul meu
corp. Cltoream ,extracorporal prin lumile splendide pe care le-a creat Dumnezeu si care sunt
mai presus de orice trire omeneasc obisnuit. Aveam sentimentul c m contopesc cu Dumnezeu,
lsndu-mi eul n urm. Am devenit nemrginit. Nu aveam nici un punct de reIerin, Iiindc nu mi
doream nimic. M simeam complet mplinit. Iubirea pe care o nutream Ia de Dumnezeu si tot
ceea ce nseamn via a devenit att de intens, nct mi este imposibil s o exprim n cuvinte.
Singura problem era tinereea mea, Iiindc eram tnr din punct de vedere Iizic si, mai ales, necopt
pentru nivelul de constientizare a lui Dumnezeu, la care ajunsesem. Fiindc nu mai puteam gsi o
punte de comunicare cu aceast lume, mai ales cu semenii mei, am hotrt, Iiindc era obligatoriu
s depsesc aceast experien, rmnnd n via, c aveam nevoie s m ,ancorez n ceva si s i
nv si pe alii despre extraordinarele capaciti terapeutice ale alimentelor naturale si crude si
despre inIinita putere de constientizare pe care o deine Iiecare dintre noi. Asadar, dup civa ani
pe care i petrecusem n izolare, am revenit la ,civilizaie. Am stiut n acel moment c mi voi pune
viaa n slujba semenilor mei, ajutndu-i s si recapete tinereea si nvndu-i s descopere
Irumuseea lui Dumnezeu, dup care tnjeste omenirea.
Din acel moment, am deschis cteva magazine alimentare cu produse pentru ntreinerea
sntii si mi-am luat licena n biochimie si naturopatie, doctoratul n medicin naturist si m-am
specializat n iridologie. De atunci si pn n prezent, nu am ncetat s organizez cursuri despre
Dumnezeu si recuperarea vitalitii, cltorind n lumea ntreag si mprtsind semenilor mei
miracolul si secretele sntii. De civa ani, conduc o clinic mic n Portugalia si am reprezentat
Statele Unite la cteva simpozioane internaionale, organizate pe aceast tem.
Pag. 8 din 392
n urm cu douzeci si cinci de ani, am deschis un centru de sntate pe care l conduc n
prezent. Bazndu-m pe experiena dobndit n toi acesti ani, pot aIirma cu toat convingerea c
nu exist boli incurabile, ci bolnavi incurabili. Mi-am petrecut civa ani lucrnd n medicina de
urgen, care a Iost, la un moment dat, unul din hobby-urile mele, astfel nct am avut parte de
activitate att n medicina alopat, ct si n cea tradiional (naturist). n timp ce medicina de
urgen este fantastic, iar medicina alopat, n general, ucide sute de mii de oameni n fiecare an,
medicina tradiional (sau naturist, bazat pe plante medicinale) salveaz sute de mii de viei n
Iiecare an. V invit s m nsoii n aceast cltorie, pe parcursul creia vom descoperi si vom
nva s Iolosim legile naturale pe care le-a creat Dumnezeu, cu scopul de a ne vindeca si de a
regsi tinereea.
Munca mea a Iost inspirat si susinut de activitatea dr. Bernard Jensen, terapeut de renume
internaional si autorul a numeroase lucrri remarcabile (vezi seciunea ,BibliograIie). Cu muli ani
n urm, dr. Jensen m-a consultat n legtur cu sntatea soiei sale, iar acela a Iost momentul cnd
am devenit dintr-o dat prieteni. Am recunoscut imediat amndoi c ntre noi exista o legtur
spiritual, Iiindc mprtseam o pasiune comun si ne dedicasem viaa unei misiuni asemntoare
de iubire si de tmduire a semenilor. Cartea de Ia reIlect experienele si opiniile noastre comune
asupra procesului de vindecare.
Cutai permanent adevrul. Deschidei-v complet suIletul Ia de Dumnezeu. Dac este s
v dorii ceva, atunci dorii-v s l avei pe Dumnezeu permanent alturi de voi. Si toate celelalte
lucruri vor veni singure ctre voi. Fii impregnai de iubire si druii numai iubire. Trezii-v la via
(cu tot corpul) din punct de vedere Iizic, aIectiv, mental si spiritual.

NOT: Consultai ,Glosarul pentru terminologia cu care nu suntei Iamiliarizai.

Noiuni elementare
Nou ci pentru a obine succesul

nainte de a v pregti s Iolosii inIormaiile din aceast carte, parcurgei mai nti aceast
scurt prezentare. Ea se reIer la ceea ce trebuie s Iacei dac vrei s reusii. Aceste nou principii
Iundamentale, sau recomandri, v vor ajuta enorm s reusii si s restabilii sntatea si vitalitatea
pe care dorii s le obinei prin intermediul proceselor de detoxiIicare si de regenerare. Aceste idei
vor Ii descrise amplu, pe msur ce vei avansa n lectura acestei cri.
1. Regimul alimentar este cheia numrul unu a succesului. Ceea ce mncai, bei, respirai si
ceea ce aplicai pe piele sunt tot attea modaliti de a integra n organism lumea din exterior.
Studiai si nvai conceptele prezentate n aceast carte, reIeritoare la alimentaia compus din
hran natural, proaspt si crud. Cu ct este mai mare procentul de Iructe si legume (salate) crude
pe care le consumai, cu att reusita va Ii mai mare. Dac suIerii de cancer, leziuni ale coloanei
vertebrale, scleroz multipl, boala Parkinson sau de orice alt aIeciune cronic sau degenerativ,
va trebui s consumai n exclusivitate hran ,vie, compus numai din Iructe si legume (salate)
proaspete si crude.
2. Apelai la asistena unui specialist n probleme de ngrijire de sntate si experimentat n
terapiile de consum de alimente crude si detoxiIicare prin metode naturale, cum ar fi postul. Mai
ales n cazul bolile de tipul cancerului sau altor aIeciuni cronice sau degenerative, este extrem de
util s beneIiciai de ndrumarea si sprijinul unui proIesionist pe toat durata procesului de
vindecare. n definitiv, suntei responsabili pentru propria persoan, ns sunt si alte numeroase
resurse, care v pot ajuta s parcurgei acest traseu pn la dobndirea sntii cu vibraii beneIice.
3. Gsii un specialist care stie s ,citeasc irisul ochiului (stiin cunoscut sub denumirea
de iridologie). Acesta este cel mai important si, pn n prezent, singurul tip de analiz a esuturilor
moi pe care ni le-a pus la dispoziie natura. CartograIierea irisului v va Iurniza o hart cu care s
pornii la drum, si va cuprinde punctele Iorte si punctele slabe ale organismului dumneavoastr. De
asemenea, va furniza indicii referitoare la acumulrile de substane chimice si congestive
(limIatice). Este un instrument util si preios, capabil s v ajute s abordai aIeciunile diverselor
organe sau glande. n acest scop, v recomand s recurgei la un program (o Iormul) pe baz de
Pag. 9 din 392
plante medicinale. Plantele medicinale pot Ii Iolosite pentru a remedia epuizarea care se maniIest
la nivel celular si pentru a cura de reziduuri sistemul limfatic, tractul gastrointestinal si plmnii.
Aproape toi urmasii lui homo sapiens suIer de insuIicien glandular, nainte de a ncepe
procesul de detoxiIicare, completai chestionarul de autoevaluare de la capitolul 5, intitulat ,Ce
mesaje i transmite organismul, pentru aIla n ce stadiu v aIlai. Folosii testul de analiz a
temperaturii bazale (care se gseste n Anexa A) pentru a stabili nivelul la care Iuncioneaz tiroida.
Testul este extrem de util n stabilirea concentraiei beneIice de calciu si n evaluarea
metabolismului.
Dac avei tensiune arterial mare sau extrem de sczut, vei sti c suIerii de insuIicien a
glandelor suprarenale. Revenii la chestionarul de autoevaluare pentru a determina care sunt
celelalte efecte secundare ale slabei Iuncionri a glandelor suprarenale.
4. Punei permanent ,n miscare sistemul limfatic. ntr-o msur mai mare sau mai mic,
sistemul limIatic al Iiecrui om vegeteaz. Toate celulele au nevoie s se hrneasc, apoi s
excreteze ceea ce au consumat, iar sistemul limfatic este sistemul de drenare al organismului.
Ganglionii limIatici sunt rezervoarele sale septice. Avei grij, ei trebuie golii! Folosii o Iormul
pe baz de plante medicinale pentru curarea rinichilor si consumai ct mai multe Iructe. Curai
tractul gastrointestinal si mrii-i capacitatea de purjare, consumnd alimente crude si proaspete si
ceaiuri din plante, pentru reIacerea esutului intestinal. Evitai laxativele si purgativele, acidophilus,
bifidophilus sau orice alte produse recomandate pentru reIacerea Ilorei intestinale. Flora intestinal
se reIace singur. Exerciiile Iizice (cum ar Ii plimbarea sau notul) sunt extrem de importante
pentru a pune n miscare sistemul limIatic, mai ales n regiunea extremitilor inIerioare.
Nu v Iie team s transpirai! Pielea este cel mai mare organ prin care se elimin
reziduurile acumulate n organism. Meninei pielea curat si stimulai-o, periind-o n timp ce v
splai sau Icnd alternativ dusuri reci si calde, dar, mai ales, transpirnd.
5. Va trebui s v tratai timp de o lun cu o Iormul de deparazitare pe baz de plante (vezi
,Ghidul de Resurse de la sIrsitul crii, care cuprinde o list cu cteva excelente companii
productoare de Iormule naturiste). Tratamentul v va ajuta s scpai de viermi intestinali, parazii
si altele de acest Iel. Si s reducei, n acelasi timp, cultura de microorganisme (candida, bacterii si
altele) care aIecteaz poIta de mncare.
6. Curai Iicatul si ampliIicai Iuncia pancreasului timp de aproximativ o lun nainte de a
trece la programul propriu-zis de detoxificare. Vezi capitolul 8, care cuprinde cteva sugestii
reIeritoare la susinerea Iunciilor si curarea acestor organe cu ajutorul plantelor medicinale si a
formulelor pe baz de plante. Dac suIerii de diabet sau suntei subponderali, probabil c durata se
va prelungi la aproximativ trei luni.
7. Nu este nici o problem dac urmai un tratament medicamentos. Probabilitatea ca
medicamentele chimice s interacioneze cu acest program si cu aceste Iormule pe baz de plante
este minim. Dac urmai un tratament pentru scderea tensiunii arteriale, tot ceea ce trebuie s
Iacei este s v controlai periodic tensiunea. Prin acest program, tensiunea poate Ii redus rapid.
Folosii-v bunul sim si intuiia. Dac suIerii de hipotensiune arterial, probabil c nu este o idee
inspirat s o aducei la un nivel si mai sczut Iolosind medicamente de sintez chimic. Dac
tensiunea arterial este sczut, ea poate Ii adus la valori normale, numai prin stimularea si
regenerarea glandelor suprarenale. n majoritatea cazurilor, diabetul (de tip II) este Ioarte usor de
depsit. Dac medicul a prescris insulina, atunci trebuie controlat concentraia de zahr din snge.
Acelasi principiu, valabil n cazul hipertensiunii arteriale, opereaz si n acest caz.

Date demonstrate tiinific
Majoritatea produselor de sintez chimic slbesc si distrug celulele. Chimioterapia produce
cresterea acidozei si distruge celulele, provocnd instalarea unei forme de cancer n viitor sau
rspndirea cancerului (metastaz).

8. Pe msur ce avanseaz procesele de detoxiIicare si regenerare, organismul va trece prin
simptomele asa-numitei ,crizei de vindecare. Este un lucru normal, natural si pozitiv. Cnd vei
nelege ce este criza de vindecare, vei nelege si ce sunt, cu adevrat, ,bolile. Consultai capitolul
Pag. 10 din 392
5. Nu uitai, simptomele de boal sunt maniIestarea a dou cauze congestionarea si disIuncia la
nivel celular.
9. n fine: atitudine, atitudine, atitudine! Facei totul cu plcere si bucurai-v de tot ceea ce
ntreprindei n via. Amintii-v permanent care sunt motivele pentru care dorii s meninei
organismul (sau vehiculul Iizic) sntos. Corpul v oIer mobilitate si libertate de miscare n aceast
lume Iizic, material. Multe dintre slbiciunile organismului dumneavoastr sunt deIiciene cu
transmitere ereditar. Este posibil ca nocivitatea s se Ii instalat si dezvoltat nc din Iaza uterin,
astIel nct trebuie s avei rbdare si s nu uitai c toxinele se elimin n timp. n lumea n care
trim, sntatea vibrant nu se instaleaz peste noapte. Uneori ea presupune munc si sacriIicii, ns
rezultatul va Ii pe msura eIortului. Fiindc prin sntate vei restabili legtura cu viaa, iubirea si
Dumnezeu.

Dumnezeu fie cu noi!

Pag. 11 din 392
CAPI T OLUL 1 - nelegerea Speciei Umane


Sunt ntrebat Irecvent care este secretul succesului si prin ce metode reusesc s ajut corpul
Iizic s se regenereze si s si recapete vitalitatea. Pn n prezent, s-au scris sute de cri pe tema
sntii si a nutriiei, majoritatea acestora Iiind variaii ale unor ipoteze si idei mai vechi lansate de
diversi autori, care par s se repete la nesIrsit. Unele dintre aceste teorii sunt de-a dreptul naive. Pe
raIturile librriilor, vei gsi tomuri ntregi despre alimentaia adecvat n Iuncie de grupele
sanguine, diete cu vitamine si minerale n doze uriase, regimuri alimentare cu concentraie mare de
proteine, si multe altele de acelasi gen. Din experien proprie, am constatat c unele dintre aceste
programe de alimentaie sunt extrem de nocive pentru organism, ele Iiind la originea numrului
mare de decese care survin n fiecare an.
Consider c sntatea este un lucru mai puin complex dect ncearc s ne conving toate
aceste cri. Si abordez lucrurile dintr-o perspectiv mult mai simpl: Consumai alimentele care
sunt adecvate din punct de vedere biologic speciei din care facei parte. Recomandarea li se
poate prea unora simplist, iar pe alii i poate nedumeri, de aceea v propun s zbovim o clip,
ncercnd s explorm si s stabilim crui tip de specie i aparinem.
Imaginai-v c v aIlai singuri n savana sau n jungla aIrican. Contemplai cu ochii minii
ntinderea vast a peisajului n care evolueaz eleIani, giraIe, antilope, hipopotami, maimue
argintii, serpi, psri de toate Ielurile, lei, leoparzi si multe alte animale. Iar acum, dac v adresez
ntrebarea simpl: ,Cu care dintre aceste animale semnm noi, urmasii lui homo sapiens?, pe care
dintre ele le vei indica? Primatele, Iireste. Fiindc maimuele sunt Irugivore, ca si oamenii. Unii ar
putea obiecta c mi-am ales o comparaie mult prea simplist pentru a mi susine punctul de vedere.
Fie, atunci s omorm (n-as Iace niciodat asa ceva, n realitate) cte un animal din Iiecare specie si
s l aducem n laborator. S disecm, pe rnd, Iiecare animal si s i studiem anatomia si Iiziologia,
pentru a determina cu care dintre ele semnm cel mai bine noi oamenii, din punct de vedere al
construciei interne.
Lista care urmeaz cuprinde cele patru clase de vertebrate (carnivore, omnivore, erbivore si
Irugivore) si evideniaz deosebirile existente ntre ele.

NOT: Nu uitai s consultai ,Glosarul dac avei nelmuriri n privina terminologiei.

Diferene anatomice yi fiziologice ntre vertebrate

Carnivore
Cuprinde: pisici, leoparzi, lei etc.
Regim alimentar: n principal carne, cteva legume si verdeuri, iarb si plante
Sistem digestiv:
Limb foarte rugoas (pentru a trage si sIsia)
Glande salivare nu
Stomac structur simpl; saci rotunzi, mici; sucuri gastrice puternice
Intestinul subire neted si scurt
Ficat cu 50% mai mare dect al omului; foarte complex, cu cinci lobi diIerii;
secreie biliar consistent pentru sucuri gastrice consistente
Sistem excretor:
Colon neted, Ir saci, capacitate minim de absorbie
Tract gastrointestinal lungime de trei ori mai mare dect a coloanei vertebrale
Extremiti (membre):
Anterioare tip lab cu gheare
Posterioare tip lab cu gheare
Patrupede se deplaseaz pe cele patru membre
Sistem tegumentar:
Piele acoperit n totalitate cu pr
Pag. 12 din 392
Glande sudoripare Iolosesc limba si au glande sudoripare numai n perniele
labelor
Sistem osos:
Dini incisivi n Ia, molari n spate, cu canini mari pentru a sIsia hrana
Maxilare unidirecionale, miscare numai sus-jos
Coad da
Sistem urinar:
Rinichi (urin) acid

Omnivore
Cuprinde: psri (gini, curcani etc.), porci si cini
Regim alimentar: carne, legume si verdeuri, Iructe, rdcini si coaj de copac
Sistem digestiv:
Limb rugoas spre moderat
Glande salivare subactive
Stomac acizi gastrici moderai (HCl si pepsin)
Intestinul subire cu saci, pn la un punct, ceea ce explic si capacitatea lor de a
digera legume
Ficat complex, mai mare dect cel al omului
Sistem excretor:
Colon mai scurt dect al omului, cu capacitate minim de absorbie
Tract gastrointestinal lungime de zece ori mai mare dect a coloanei vertebrale
Extremiti (membre):
Anterioare copite, gheare si labe
Posterioare copite, gheare si labe
Patrupede se deplaseaz pe cele patru membre, cu excepia psrilor, care se
deplaseaz numai pe dou membre
Sistem tegumentar:
Piele neted, seboreic, acoperit cu pr sau pene
Glande sudoripare minime; doar n jurul rtului (porc) si n perniele labelor
(cine); la psri nu exist
Sistem osos:
Dini canini gen coli sau cioc
Maxilare multidirecionale
Coad da
Sistem urinar:
Rinichi (urin) acid

Erbivore
Cuprinde: cai, vaci, oi, eleIani, cprioare, giraIe
Regim alimentar: legume si verdeuri, ierburi, rdcini si coaj de copac
Sistem digestiv:
Limba moderat rugoas
Glande salivare digestia alcalin ncepe n acest punct
Stomac alungit, cu sanuri si cel mai complex (de regul, are patru sau mai multe
camere sau stomacuri); acizi gastrici slabi
Intestinul subire lung si saculat, pentru absorbie prelungit
Ficat asemntor celui uman (cu capacitate usor mai mare)
Sistem excretor:
Colon lung si saculat (cu sanuri) pentru absorbie prelungit
Tract gastrointestinal lungime de treizeci de ori mai mare dect a coloanei
vertebrale
Extremiti (membre):
Anterioare copite
Pag. 13 din 392
Posterioare copite
Patrupede se deplaseaz pe cele patru membre
Sistem tegumentar:
Piele cu pori, cu pr pe toat supraIaa corpului
Glande sudoripare au milioane de canale sudoripare
Sistem osos:
Dini douzeci si patru de molari, cte cinci pe Iiecare parte a maxilarelor si opt
incisivi (dini pentru secionare) n partea Irontal a maxilarelor
Maxilare multi-direcionale, deplasare sus-jos, lateral si Ia-spate, crend efectul
de mcinare
Coad da
Sistem urinar:
Rinichi (urin) alcalin

Frugivore
Cuprinde: om si primate (maimue, cimpanzei)
Regim alimentar: n principal Iructe, nuci si semine, legume si verdeuri dulci
Sistem digestiv:
Limba neted, Iolosit ca o lopat
Glande salivare digestive energiile alcaline si au originea aici
Stomac alungit, cu dou compartimente
Intestinul subire saculat, pentru absorbie prelungit
Ficat simplu si de dimensiune medie, nu mare si complex, ca al carnivorelor
Sistem excretor:
Colon saculat, pentru absorbie prelungit
Tract gastrointestinal lungime de douzeci de ori mai mare dect a coloanei
vertebrale
Extremiti (membre):
Anterioare degete pentru apucat, decojit sau rupt
Posterioare degete
Bipede se deplaseaz pe dou membre
Sistem tegumentar:
Piele cu pori, acoperit minim cu pr
Glande sudoripare cuprinde milioane de canale sudoripare
Sistem osos:
Dini treizeci si doi de dini: patru incisivi (tiere), doi canini (ascuii), patru
premolari (cu dou vrIuri) si sase molari (nu prezint canini lungi sau dini tip coli)
Maxilare multi-motrice, dimensionale, miscri sus-jos, lateral, Ia-spate etc.
Coad unele
Sistem urinar:
Rinichi (urin) alcalin

Dup ce vom Ii disecat structurile anatomice si vom Ii studiat procesele Iiziologice ale
diverselor specii, vom ajunge, Iie c ne place sau nu, la aceeasi concluzie: oamenii Iac parte din
clasa frugivorelor.
Omul este singura specie care nu stie cu ce trebuie s se hrneasc. Copiii stiu instinctiv ce
trebuie s mnnce. Dac as umple o mas cu toate Ielurile de mncare pe care le consum omul si
as aseza la mas un copil, ghicii ce va alege... ntotdeauna? Fructe si Ilori hrana cea mai plin de
culoare si cu cea mai puternic ncrctur energetic. Faptul se explic prin aceea c suntem
Irugivore si nu carnivore. Dac oamenii ar Ii cu adevrat Iiine carnivore, atunci ar trebui s le Iac
plcere s vneze animale vii, s le sIsie si s le mnnce ca atare... iar eu nu mi amintesc s Ii
auzit de nici o persoan care s Iie capabil de asa ceva.
Este simplu s nelegem c suntem obligai s ncepem s ne hrnim astIel, nct s
reintrm n armonie cu constituia noastr biologic si cerinele Iiresti ale organismului. Mai mult
Pag. 14 din 392
dect att, trebuie s nelegem c nici un animal nu si prepar hrana nainte de a o mnca.
ngrijitorii din grdinile zoologice au nvat de mult c nu trebuie s hrneasc niciodat nici o
specie din regnul animal cu mncare gtit, Iiindc acest tratament va duce la mbolnvirea si la
moartea animalelor. Nu cunosc nici un veterinar care s recomande cuiva s i dea animalului su de
cas ce cade de la masa sa. De ce? Este Ioarte simplu. Animalele noastre de cas se mbolnvesc de
aceleasi boli de care suIerim noi nsine. Prin preparare, alimentele si pierd proprietile nutritive
naturale. Procesul de preparare produce transIormri chimice si reduce cantitatea de energie
electric.
Dumnezeu a creat hrana pentru via, nu pentru moarte. Dumnezeu este via, energie, iubire
si Iericire. Fireste, putem avea parte si de reversul medaliei: deprimare, mnie, ur si egoism. ns
numai de noi nsine depinde ce alegere vom Iace. Un corp Iizic sntos si plin de vitalitate va
transIera starea de sntate si asupra corpurilor psihic si aIectiv. Din sntate se nasc constiina de
sine, starea de bine si Iericirea, pe care majoritatea oamenilor le-au pierdut.
Toi oamenii sunt identici din punct de vedere biologic. Procesele Iiziologice si alctuirea
anatomic sunt practic identice la noi toi, indiIerent c ne-am nscut n China, India sau America.
Cu toate acestea, constiina (constientizarea), nivelul de activitate organic si prile corpului pe
care le solicitm Iac s ne deosebim ntre noi, mai ales prin tipurile de alimente pe care le
consumm sau la care poItim. Nu Iacei din procesul meninerii sntii un proces mai complicat
dect este n realitate. Simplitatea este binevenit. Hrana v poate nctusa si mai mult de aceast
lume sau v poate elibera. Dac nu ai trecut niciodat printr-o experien de acest gen, atunci este
momentul s purcedei ntr-o cltorie a crei destinaie este regsirea vitalitii. Strduii-v s v
desctusai de lanurile dependenei de alimentaie care v-a subminat sntatea si v-a Icut robul
aspectelor inIerioare ale creaiei lui Dumnezeu.
V invit, asadar, s v regsii vitalitatea si s gustai din bucuriile si minunile pe care le are
viaa de oIerit. Schimbai-v modul de gndire si percepie, spre a v bucura de simplitatea actului
de a v hrni cu Iructe, legume, verdeuri, nuci si semine. ncercai s nelegei specia din care
Iacei parte si s consumai acele alimente capabile s menin organismul sntos.

,naintea epocii in care a trit Licurg, grecii din Antichitate se hrneau numai cu fructe,
(Plutarh) si ,fiecare generaie atingea varsta de 200 de ani.
Onomacrit din Atena

Pag. 15 din 392
CAPI T OLUL 2 - Cum Funcioneaz Corpul Omenesc


Orice suIlet care este susinut de un corp Iizic trebuie s neleag principiile Iundamentale
conIorm crora Iuncioneaz acest corp. ,De ce ne hrnim si ce se ntmpl cu hrana pe care o
consumm? este principala ntrebare pe care trebuie s si-o pun Iiecare dintre noi. Cnd vom sti
rspunsul, vom ajunge s nelegem si s preuim natura sntii si a bolii.
Consumul de hran este vital majoritatea Iormelor de via de pe aceast planet au nevoie
s consume un anumit tip de ,hran pentru a continua s existe si s se exprime n plan material,
iar majoritatea oamenilor mor dac nceteaz s mai mnnce (desi au existat cteva excepii de la
aceast regul). Un numr extrem de restrns de persoane au reusit s triasc numai cu aer, care
conine carbon, oxigen, hidrogen si azot (aceste elemente sunt zaharurile, grsimile si proteinele n
stare superioar, adic la Irecvene Ioarte nalte). Totusi, acest scenariu este Ioarte rar ntlnit, iar
persoana care doreste s ajung la acest nivel de evoluie trebuie s Ii realizat legtura spiritual cu
Dumnezeu. n ceea ce m priveste, eu nu am cunoscut personal pe cineva capabil s triasc numai
cu aer, desi am cunoscut civa maestri si proIesori cu o mare deschidere ctre spiritualitate.
Omul se hrneste pentru a-si Iace rezerve de energie. Stim c celulele organismului sunt
asemenea unor ceti de sine stttoare si c sunt entiti cu constiin de sine, n sensul c Iiecare
celul stie precis ce misiune are de ndeplinit. Stim c spiritul Iora motrice a vieii, constientul,
sau cum dorii s l numii este Iora interioar care menine si modeleaz viaa n diversele sale
Iorme si care o Iace constient de propria sa existen. Cu toate acestea, celulele au nevoie s se
hrneasc de la o surs extern de energie, capabil s le susin activitatea.
Majoritatea oamenilor mestec si nghit mncarea Ir s se gndeasc unde va Ii utilizat n
organism sau n ce scop. Presupunem c dac un aliment este comestibil, el este i folositor pentru
organism. Numai c lucrurile nu stau chiar asa. Acest capitol si propune s studieze modul n care
organismul descompune si utilizeaz alimentele pe care le consum omul si cum elimin produsele
secundare rezultate.
Ingerarea, digerarea, absorbirea, utilizarea si excretarea sunt procese care se produc
permanent si constant n organism. Dac unul sau mai multe dintre aceste procese este aIectat n
mod negativ, ntregul organism va avea de suferit. S-ar putea ca un simptom major s apar abia
dup muli ani, dar de aprut, el va aprea, cu certitudine. La instalarea bolii, organismul va
transmite totusi semnale cum ar Ii: oboseal, obezitate, pierdere excesiv n greutate, apariia
pungilor sub ochi, erupii, constipaie si/sau diaree, pentru a aminti doar cteva dintre ele.

MODULUL 2.1 - Cele Pat ru Procese de Baz

Digestia

Mai nti, atunci cnd consumm un aliment, acesta trebuie s treac printr-un proces
,digestiv, sau prin acel proces prin care organismul descompune structurile acelui aliment n
structuri de construcie si combustibil. Organismul are nevoie de aceste materii prime pentru
energie, ca s Iuncioneze, s construiasc si s se reIac.
Descompunerea alimentelor se realizeaz prin aciunea enzimelor, care ncepe n cavitatea
bucal unde carbohidraii, zaharurile si grsimile iniiaz procesul de digerare alcalin. Stomacul
produce si el o enzim digestiv, numit pepsin, o enzim acid eliberat de HCl (acid clorhidric),
utilizat pentru digestia iniial a proteinelor. Restul digestiei se produce n intestinul subire, care
este de natur alcalin. Dac alimentele pe care le-am consumat nu sunt descompuse corect, fie din
cauza unei disIuncii a pancreasului, stomacului sau tractului intestinal, Iie din cauza combinaiei
proaste de alimente, se produc gaze de Iermentaie si/sau putreIacie. Cu ct sunt mai grave
problemele provocate de gaze, cu att dieta aleas este mai slab, si/sau inadecvat.
Organismul descompune alimentele pe care le consumm n urmtoarele: proteine sunt
descompuse n aminoacizi, care ndeplinesc Iuncia de material de construcie si reIacere;
carbohidrai (amidon si zaharuri complexe) sunt descompuse n zaharuri simple, folosite drept
Pag. 16 din 392
combustibil; si grsimi sunt descompusi n acizi grasi si glicerol, pentru regenerare si nevoi
urgente.
Este important s reinem c n cavitatea bucal exist enzime digestive alcaline, care sunt
Iolosite n digestia carbohidrailor si a grsimilor. n stomacul inIerior se aIl enzime digestive acide
(pepsin), pentru digestia iniial a proteinelor. Apoi, n pancreas si n prima poriune a intestinului
subire exist enzime digestive alcaline care ncheie procesul de digerare a proteinelor, amidonului,
zaharurilor si grsimilor. Mai este important s nelegem c majoritatea acestor procese sunt de
natur alcalin.
Digestia este primul proces care trebuie s se produc ntr-un organism sntos, iar multe
persoane esueaz tocmai la acest nivel. Dac suntei o persoan Ioarte slab sau dac ducei lips de
esut muscular adecvat, este Ioarte posibil ca organismul dumneavoastr s nu Ii digerat
(descompus) n mod corespunztor alimentele consumate.

Absorbia

Dup ce alimentele au Iost descompuse, urmeaz absorbia de ctre organism a materialelor
de construcie, combustibililor si a altor compusi, printre care se numr: sruri tisulare, vitamine,
tanin, alcaloizi, Ilavine si altele de acest Iel. Aceste elemente componente sunt transportate de
Iluxului sanguin pn la celule, care le Iolosesc pentru energie, stimulare, construire si regenerare
sau le stocheaz pentru utilizare ulterioar. Absorbia se produce prin vili sau viloziti (Iormaiuni
cu aspect de deget, prezente pe supraIaa anumitor membrane) si mici pori amplasai de-a lungul
membranelor mucoase ale intestinului gros si intestinului subire. Absorbia ar trebui s Iie un
proces simplu, numai c, la majoritatea indivizilor, intestinele ajung s se ncarce cu o substan de
consistena cauciucului, denumit plac mucoid. Aceast plac dens, care se dezvolt n tractul
gastrointestinal, este Iormat din gluten, mucus, proteine strine si ali produsi secundari rezultai
din descompunerea alimentelor, care acioneaz mai mult ca un clei dect ca substan nutritiv!
Zaharurile si cerealele raIinate, carnea si produsele lactate sunt alimentele direct rspunztoare de
formarea acestei plci. Aceast ,plac mucoid blocheaz absorbia corespunztoare a elementelor
nutritive din alimentele de ctre organism. (Am avut pacieni care au eliminat din intestin glei
ntregi de asemenea plci ,negre.)
Majoritatea oamenilor rateaz pn la un punct aceast a doua etap a utilizrii beneIice a
alimentelor, tocmai din cauza existenei plcii mucoide congestive. Din nou, dac suntei slab,
malnutrit sau dac ducei lips de esut muscular adecvat, trebuie luat n calcul o problem de
malabsorbie.

Utilizarea

Trebuie s ne asigurm c substanele nutritive ajung la celule si c acestea o preiau.
Sistemul sanguin si magistralele lui (sistemul vascular) constituie sistemul de transport al acestor
substane nutritive. Majoritatea alimentelor care au Iost absorbite n organism trebuie mai nti s
treac de punctul de control, adic Iicatul, care poate produce, la rndul su, alte modiIicri
chimice, poate depozita substanele nutritive sau le poate transIera n stare neprelucrat ctre restul
corpului, pentru utilizare. Numrul prelucrrilor pe care le poate realiza Iicatul este uluitor. El si
poate produce aminoacizii proprii, poate transIorma zaharurile in lipide, si invers. Ficatul poate crea
sau distruge.
Iar acum, v voi mprtsi un mic secret. n acest punct devin importante componentele
acide si alcaline. Dac organismul (inclusiv sngele) devine mai acid, atunci nutriia noastr devine
anionic (aglutinant). Cu alte cuvinte, materialele de construcie din organism (lipide, combustibili,
minerale si ali compusi) ncep s se lipeasc unele de altele, Iormnd aglomerri, ca niste
cocoloase. Majoritatea alimentelor pe care le consum oamenii Iormeaz acizi. Aciditatea, care este
generatoare de cldur, provoac inIlamaii ale pereilor vaselor sanguine si n ntregul organism.
Lipidele (grsimile) se lipesc de pereii vaselor sanguine, n sperana c vor amortiza aceast
inIlamaie. Numai c legturile chimice dintre grsimi provoac, la rndul lor, Iormarea unor pietre,
cum sunt calculii Iixai la nivelul vezicii biliare si al Iicatului. Colesterolul este cea mai comun
Pag. 17 din 392
substan antiinIlamatoare lipidic pe care o Ioloseste organismul pentru a combate inIlamarea
vascular. Cnd esutul devine acid, asadar cnd se inIlameaz, Iicatul va produce mai mult
colesterol pentru a o combate. Dar asta nseamn c ncep s creasc nivelurile colesterolului din
snge. Si mineralele ncep s Iormeze legturi, dnd astIel nastere unor calculi de tip ,piatr, care
se maniIest sub Iorma pietrelor la rinichi, a ciocurilor osoase si altele de acest Iel.
Pereii membranei celulare sunt prevzui cu oriIicii minuscule care mpiedic absorbia
acestor ,cocoloase nutritive. Cnd globulele rosii din snge ncep s Iormeze mnunchiuri,
blocnd transportul corect de oxigen sau utilizarea adecvat a acestuia, Ienomenul va genera
nIometare la nivel celular, ceea ce provoac activitate deIicitar a glandelor si organelor, pierderi
de energie n sistem, pierderi de esut muscular si, n Iinal, moartea.
Multe glande Iurnizeaz hormoni, steroizi si alte substane asemntoare care susin
asimilarea substanelor nutritive de ctre organism. Dac activitatea acestor glande scade (devin
hipoactive), conIorm celor descrise mai sus, acest lucru va aIecta si asimilarea calciului si a altor
compusi de ctre organism, ceea ce va determina maniIestarea simptomelor unor boli diverse. De
exemplu, una dintre sarcinile pe care le ndeplineste calciul este aceea de a ajuta la transIerul de
substane nutritive prin pereii membranei celulare. Cnd glanda tiroid devine hipoactiv,
fenomenul va ncetini sau va opri folosirea calciului, ceea ce va avea un efect de domino, provocnd
nIometare celular. AstIel, esutul va Ii si mai slbit, iar ciclul se va repeta n Iorme din ce n ce
mai nocive, provocnd, n Iinal, moartea. Problema majoritii oamenilor este c nu reusesc s
utilizeze substanele nutritive ntr-o anumit msur.

Excreia

Ceea ce intr n organism trebuie s Iie si evacuat, n cea mai mare parte. Dac la evacuare,
hrana arat tot asa ca la ingerare, atunci nseamn c organismul are o problem. (n scaun nu
trebuie s Iie vizibil hran nedigerat, cu excepia cerealelor.) Dup ce elementele din hran sunt
descompuse n structurile lor cele mai simple, spre a fi astfel utilizate de celule, n urma acestui
proces rezult numeroase produsi secundari sau derivate inclusiv gaze, acizi, reziduuri celulare,
proteine nedigerate si materiale neIolosite, precum vitamine si minerale care trebuie evacuate din
organism.
Corpul ncearc adesea s elimine aceste produse prin mijloace care, de cele mai multe ori,
scap nelegerii noastre. Un exemplu n acest sens ar putea Ii simptomele de rceal si de grip,
nsoite de strnut, tuse, transpiraie, dureri, Iebr si diaree. Aceste simptome sunt, n realitate,
procese de eliminare, pe care organismul le Ioloseste pentru a se debarasa de mucoziti, parazii,
toxine si altele de acest gen.
Dac nu eliminm substanele neIolositoare din organism, atunci vom provoca apariia
congestiilor interstiiale (n jurul celulelor) si intracelulare (n interiorul celulelor), ceea ce va duce
n continuare la degradarea celulelor si la moartea acestora. O bun evacuare a produselor reziduale
din organism presupune deIecaie de trei ori pe zi, s urinm, s transpirm si s respirm corect.
Toi oamenii gresesc la acest capitol, ntr-o msur mai mare sau mai mic. Corectnd digestia,
absorbia, utilizarea, sau asimilarea, si excreia, vom redobndi energia, ne vom ncrca de vitalitate
si de vibraii nalte si vom ajunge s trim o via din care boala a disprut.

MODULUL 2.2 - Sistemele din Organism

STRUCTURI $I FUNCII

Corpul Iizic al omului este Iormat din numeroase sisteme, ale cror eIorturi concertate l
menin n via si ntr-o stare optim de Iuncionare. Aceste sisteme cuprind organele, glandele,
sngele, esutul limIatic, muschii, oasele etc. Fiecare sistem are o sarcin proprie si unic de
ndeplinit pentru a menine n Iunciune ntregul. Dup cum aIirmam anterior, aceste sisteme depind
unele de altele pentru Iuncionarea, ntreinerea si reIacerea organismului ca ntreg.
InIrastructura corpului omenesc este asemntoare unei societi civile. Sistemul endocrin
este guvernul. Sistemul nervos (electric) este magistrala inIormaional, n lipsa creia comunicarea
Pag. 18 din 392
dintre orase (celule, organe si glande) ar Ii paralizat. Departamentul de poliie const din mici
celule imunitare numite limIocite (globule albe), neutroIile, bazoIile si macroIage. Pentru protecie
suplimentar, dispunem si de o armat, adic celulele NK (ucigasii naturali) si celulele mari de tip T
si B. Fireste, exist si uzine, precum Iicatul, mduva osoas, glandele si cteva organe. Si un sistem
de salubritate care colecteaz reziduurile si le elimin, Iuncie pe care o ndeplinesc sistemul
limfatic, colonul, rinichii, plmnii si pielea. Totusi, o societate din care lipsesc oamenii muncii, n-
ar Ii Iormat dect din seIi si atunci nu s-ar mai face nimic. Majoritatea celulelor din organism
acioneaz ca niste muncitori. Aceste celule se regsesc la nivelul tuturor sistemelor, inclusiv n
sistemul osos (oase), sistemul muscular si n esutul conjunctiv.
Majoritatea alimentelor cu care trebuie s se hrneasc aceast societate este asigurat de
hrana pe care noi i-o oferim organismului. Cu toate acestea, multe substane nutritive sunt cultivate
de ,Iermieri, care se numesc bacterii. Prin aciunile si tehnicile lor de transmutaie sunt produse
numeroase coenzime (vitamine sau ajutoare).
Dac vom ptrunde n lumea microscopic, vom descoperi aici nsesi celulele. Fiecare celul
este un oras n sine, un microcosmos care reproduce la scar ansamblul societii lrgite, care este
organismul. Lumile pe care le-a creat Dumnezeu se reIlect unele pe altele, tot asa cum toate
formele si structurile vitale au nevoie de alte Iorme si structuri pentru a exista. Constiina, sau
constientizarea a tot ceea ce se ntmpl dincolo de nivelul vizibil, este Iora care pune lucrurile n
miscare.
n paginile urmtoare ale acestei seciuni, voi prezenta detaliat diversele sisteme si structuri
care alctuiesc corpul Iizic, ca si Iunciile pe care le ndeplinesc.

SIST E MUL CI RCUL AT OR

STRUCTURI Inima, sistemul vascular (artere, vase capilare si vene) si sngele (care este
parte component si a sistemului digestiv).
FUNCII Sistemul circulator este Iormat din ci de acces si trecere n interiorul
organismului, prin care circul Iora dttoare de via a corpului Iizic. Prin intermediul acestui
sistem, sunt distribuite pn la nivel celular substanele nutritive, materialele de construcie si
combustibilii care susin viaa si activitatea celulelor; conlucreaz cu sistemul limIatic pentru a
elimina din organism deseurile rezultate din metabolism si alte substane neIolositoare; ajut la
meninerea alcalinitii adecvate a organismului; este implicat n reglarea temperaturii corpului; si
transport oxigenul Iolosit n scopul producerii oxidrilor (rspuns de transmutaie biologic si
antioxidant).

SIST E MUL DI GESTI V

STRUCTURI Gura si glandele salivare, stomacul, intestinul subire (duoden, jejun si
ileon), pancreas, Iicat si vezica biliar.
FUNCII Sistemul digestiv utilizeaz activitatea mecanic (dini) si chimic (enzime)
pentru descompunerea alimentelor mari si a compusilor n structuri simple, care s poat Ii
absorbite si Iolosite. Permite transIormarea biochimic si biologic a elementelor si structurilor
complexe n compusi si substane mai usor de utilizat sau de stocat.

SIST E ME L E E XCRE T OARE (DE E VACUARE)

STRUCTURI Colonul, sistemul limIatic, sistemul urinar, sistemul tegumentar (piele) si
sistemul imunitar
FUNCII Evacuarea produsilor secundari si a reziduurilor rezultate din metabolism si
digestie. Eliminarea agenilor patogeni si a mucozitilor din sistemul limIatic, precum si apa n
exces.
Sistemul de eliminare cuprinde alte cteva sisteme, care sunt de sine stttoare. Acestea
sunt: sistemul intestinal, sistemul limfatic, sistemul urinar, sistemul tegumentar si sistemul
imunitar.
Pag. 19 din 392
SIST E MUL I NT ESTI NAL (COL ON)

STRUCTURI Colonul este Iormat din cinci seciuni. Prima parte, prevzut cu valve si
conectat la jejun (intestin subire), se numeste cecum. Urmeaz apoi poriunea ascendent, care
urc sIidnd legea gravitaiei, nspre partea dreapt, pn n regiunea n care sunt amplasate partea
inIerioar a plmnului si Iicatul. Poriunea transversal strbate abdomenul de la dreapta la stnga.
n continuare, colonul Iormeaz un cot si coboar, pentru a deveni astIel poriunea descendent.
Apoi coteste din nou, devenind poriunea sigmoid. n final, coteste pentru ultima oar si sIrseste
cu poriunea rectal. La om, colonul are o lungime medie cuprins ntre 1,5 si 1,8 metri.
FUNCII Reziduurile rezultate n urma digestiei sunt eliminate prin intestinul gros
(denumit colon). Si sistemul limIatic evacueaz si el prin colon o treime, sau chiar mai mult, din
reziduurile pe care le produce. Reziduurile provenite din metabolism care ptrund n snge si n
limI sunt apoi transportate ctre rinichi, piele si colon, urmnd a Ii evacuate. Colonul este ntr-
adevr ,sistemul de drenaj al organismului, prin urmare, trebuie s Iie ntr-o stare perIect de
sntate dac dorim ca ntregul organism s Iie ntr-o stare perIect de sntate.

SIST E MUL LI MF ATI C

STRUCTURI Splina, timusul, apendicele, amigdalele, ganglionii limfatici, vasele
limIatice si limIa propriu-zis.
FUNCII Sistemul limfatic este unul dintre cele mai importante sisteme din organism.
Misiunea lui este s ndeprteze resturile celulare, s elimine excesul de compusi solubili n grsimi
din tractul gastrointestinal si s serveasc drept ,cmin pentru sistemul imunitar. El creeaz
globule albe si anticorpi, Iiind ntr-adevr teatrul de operaiuni n conIruntarea dintre ,bine si ru,
n care celulele imuno-reglatoare lupt eIectiv mpotriva agenilor patogeni externi: bacterii,
Iermeni, virusi si altor intrusi. De asemenea, sistemul limIatic este agentul de transport al
substanelor nutritive ctre diversele pri ale organismului. El ndeplineste Iuncia de Ior
poliieneasc si este una din componentele sistemului septic al organismului. El se inIlameaz
puternic din cauza depunerilor excesive de mucoziti si de reziduuri limIatice provenind din
consumul produselor lactate si al zaharurilor raIinate si complexe. Aceast situaie provoac un tip
de congestie de care majoritatea oamenilor nu sunt constieni, pn nu sunt avertizai de cavitile
sinusurilor si esuturile pulmonare.

SIST E MUL URI NAR

STRUCTURI Rinichii, vezica urinar, ureterele si uretra.
FUNCII Filtrarea si excretarea excedentului de H
2
O, de substane nutritive si reziduuri
metabolice si a produsilor secundari din organism cad n sarcina sistemului urinar. Acesta
contribuie la restabilirea echilibrului dintre sodiu si potasiu si particip la realizarea echilibrul dintre
acizi si alcaline. Urina este compus din 95 reziduuri si 5 substane dizolvate.

SIST E MUL T E GUMENT AR

STRUCTURI Pielea, unghiile, prul, glandele sudoripare si sebacee.
FUNCII Acest sistem Iormeaz nvelisul exterior al corpului Iizic, asigurndu-i
protecia. Pielea este cel mai mare aparat excretor si ajut la eliminarea reziduurilor si a produsilor
secundari rezultai din metabolism. Sistemul tegumentar menine constant temperatura corpului.

SIST E MUL I MUNI T AR

STRUCTURI Sistemul limIatic, n care sunt incluse timusul si splina, mduva osoas,
celulele imunitare (limfocite, monocite, bazofile, macrofage, limfocite T, celule de tip B, celule
,ajuttoare T si celulele B etc.), Iicatul si paraziii (consumatorii de toxine).
Pag. 20 din 392
FUNCII Protejeaz organismul de ageni patogeni (inamici strini), de antigeni (proteine
strine), parazii etc., care l-ar putea leza sau distruge. Sistemul imunitar este cu adevrat Iora
poliieneasc a organismului.

SIST E MUL ENDOCRI N (GL ANDUL AR)

STRUCTURI HipoIiza (glanda pituitar), epiIiza (glanda pineal), tiroida si paratiroida,
timusul, glandele suprarenale, pancreasul (inclusiv insulele Langerhans), glandele din mucoasa
intestinal, ovare si testicule.
FUNCII Regleaz toate activitile organismului, de la respiraie, reactivitate nervoas si
modiIicri de temperatur, pn la excreie. Aceste operaii se realizeaz cu ajutorul hormonilor,
neuro-transmitorilor, steroizilor etc. Sistemul endocrin este strns legat si de Iactorul emoional si
cel mental.

SIST E MUL MUSCUL AR

STRUCTURI Muschii, tendoanele si esutul conjunctiv.
FUNCII Miscarea, rezistena si sprijinul scheletului osos. Transport cldura.

SIST E MUL NERVOS

STRUCTURI Creierul, mduva spinrii (sistemul nervos central), sistemul nervos
autonom, organele senzoriale (ochi, urechi, nas, nervii olfactivi etc.).
FUNCII Sistemul nervos este ntr-adevr magistrala inIormaional a organismului. El
se mparte n dou sisteme principale: sistemul nervos autonom (SNA) si sistemul nervos central
(SNC). Sistemul autonom se mparte la rndul su n sistemul simpatic si sistemul parasimpatic.

SIST E MUL DE REPRODUCERE

STRUCTURI Testicule, ovare, sperm, ovule, glandele mamare si prostata. Sistemul
reproductor lucreaz n tandem cu sistemul endocrin.
FUNCII Reproducere prin concepie, perpetuarea si perIecionarea (de presupus)
speciei.

SIST E MUL RESPI RA T OR

STRUCTURI Plmni, trahee, bronhii, bronhiole si alveole pulmonare.
FUNCII Ingerarea de ctre corp a principalei surse de energie ,oxigenul. Oxigenul
Iace posibil producerea oxigenrii n interiorul organismului. Sistemul respirator elimin bioxidul
de carbon; ajut la reglarea echilibrului dintre acizi si baze n organism; si preia n corp hidrogen,
carbon, azot si altele. Aceste elemente constituie hrana Iundamental a organismului.

SIST E MUL OSOS

STRUCTURI Toate oasele si cartilajele care intr n structura corpului Iizic. Sunt 206
oase n corpul omenesc: la cap douzeci si nou de oase; membre superioare saizeci si patru de
oase; trunchi cincizeci si unu de oase; membre inIerioare saizeci si dou de oase.
FUNCII Sistemul osos conIer Iorma si structura corpului Iizic. De asemenea, el Iace
posibil activitatea locomotoare a membrelor. Oasele corpului omenesc servesc, de multe ori, drept
surs de calciu, desi nu ar trebui s se ntmple acest lucru.

Pag. 21 din 392
MODULUL 2.3 - Celula

n modulele 2.1 si 2.2, am structurat deja elementele Iundamentale si am prezentat succint
toate sistemele din organism. Modulele 2.5 si 2.13 cuprind prezentarea detaliat a Iiecruia din
aceste sisteme (sistem circulator, sistem imunitar, sistem endocrin, si asa mai departe), organele si
glandele din care se compun, ca si Iunciile Iiecruia n parte.
Totusi, nainte de a aborda sistemele, organele si glandele, v propun s ncepem cu
nceputul: adic celula. Asa cum orice obiect este Iormat din atomi, corpul omenesc oase, esuturi,
organe si glande este compus din celule.
Corpul omenesc are peste 75 de miliarde de celule, fiecare dintre acestea avnd identitatea
sa proprie, asa cum si dumneavoastr avei o identitate unic. Fiecare dintre celule ndeplineste o
Iuncie speciIic, iar mpreun, celulele conlucreaz armonios, cu scopul de a Iorma o constiin
(organism) social. Cu alte cuvinte, Iiecare celul a organismului depinde de toate celelalte celulele
si conlucreaz pentru a susine viaa si a menine buna Iuncionare a organismului.
Asa cum microcosmosul reIlect macrocosmosul la scar redus, si corpul este reIlectarea
Iiecreia dintre celulele sale, Iiecare Iiind o societate de sine stttoare, ntr-adevr, Iiecare celul
este asemntoare unui oras care se ntreine n totalitate din resurse proprii, avnd grij de Iiecare si
de toate Iunciile proprii. Exist numai dou excepii de la regul. Toate celulele au nevoie de o
surs exterioar de energie (de conexiune), care provine din lumea exterioar, si toate au nevoie
s eli mine reziduurile pe care le-au produs. V propun s analizm ,orasul sau ,universul
celulei.
n cadrul unui oras exist numeroase si diverse sisteme sau structuri (de genul unui
departament de reele de drumuri), care ndeplinesc Iuncii speciIice, destinate s asigure
supravieuirea si productivitatea acelui oras. Acest lucru este valabil n interiorul Iiecrei celule. Ea
dispune de un tribunal (nucleul) unde se pstreaz toate dosarele cetenilor (inIormaiile genetice).
n interiorul acestei cldiri (nucleul), lucreaz Iuncionari guvernamentali (nucleoli) care desIsoar
activitile zilnice si satisIac nevoile ,oamenilor de pe teren (ribozomii). Toate cele descrise mai
sus determin individualitatea celulelor si a Iunciilor pe care le ndeplinesc.
AtmosIera si substana vital a celulei se numeste citoplasm. Orasul (sau celula) este
nconjurat si protejat de un sistem Iormat din ziduri de aprare si din pori, denumit membrana
plasmatic sau membrana peretelui celular. Acest ,zid celular are gardieni care permit sau nu
substanelor accesul n celul.
Cldirea administrativ (nucleul) mai este nconjurat de un zid de aprare Iuncional,
denumit nveliyul nuclear. n acest punct, exist lucrtori care transmit inIormaia (substanele) de
la centru (nucleul) ctre restul orasului si dinspre oras (corp sau citoplasm) ctre nucleu. Acesti
lucrtori se numesc reticul endoplasmatic (pe scurt, RE).

Substane extracelulare substane din afara celulei
Substane intracelulare substane din interiorul celulei

Aparatul Golgi este astIel denumit dup Camillo Golgi (persoanelor care Iac diverse
descoperiri le place s denumeasc aceste lucruri dup ei). Golgi a Iost un histolog italian care a
descoperit Iuncia pe care o ndeplinesc aceste Iormaiuni de saci membranari din interiorul celulei
si care acioneaz asemenea unor uzine. Ele colecteaz, modiIic, ambaleaz si distribuie proteinele
si lipidele produse de RE. Aceste proteine sunt prezente n cantiti mari n pancreas, glande
salivare, Iicat si alte organe.
n orasele noastre exist transportatori si spaii de depozitare. n celule, acestea se numesc
vezicule. Veziculele secretoare se desprind de aparatul Golgi odat cu materialele Iabricate de RE
si le transport ctre peretele exterior al membranei celulare, unde acest material este descrcat sau
transportat n lumea corpului. Anumite vezicule acioneaz ca rezervoare n care sunt depozitate
aceste produse ,create sau ,Iabricate pn cnd va Ii necesar utilizarea lor. Un exemplu n acest
sens este hormonul numit insulina, care este depozitat n veziculele din celulele beta ale
pancreasului. Cnd creste nivelul de glucoz din snge, aceste vezicule elibereaz n snge insulina
pe care au depozitat-o, pentru a ajuta astIel la utilizarea glucozei de ctre celul.
Pag. 22 din 392
Ca orice oras, organismul are nevoie s Iie aprat de invadatori. Multe celule acioneaz ca
ageni de aprare a corpului. Acestea se numesc celule imunitare. n interiorul Iiecrei celule se
aIl lizozomi care sunt vezicule ce conin o varietate de enzime Iolosite pentru Iunciile de
salubrizare intracelular si de eliminare (digestive). Macrofagele (de pild, globulele albe) nghit
bacteriile (antigeni sau ageni patogeni). Lizozomii din interiorul celulelor ,mnnc sau ,diger
(descompun n elemente constitutive) invadatorul si l distrug.
Dar ce-ar Iace un oras Ir energie? Centrala de energie n cazul unei celule poart numele
de mitocondrii. Acestea sunt organitele celulare (organe sau structuri specializate), n Iorm de
boab de Iasole sau de baghet (tij), care produc, depoziteaz si elibereaz adenozin trifosfat
(ATF). Aceasta este sursa principal de energie pentru majoritatea reaciilor chimice n interiorul
celulei. Mitocondriile folosesc oxigen (metabolism prin oxidare), ceea ce permite producerea de
ATF.
Poriunile de susinere sau osatura celulelor (sau ,structurile orasului) se numesc
citoschelet si sunt Iormate din proteine (lanuri si legturi de aminoacizi). n interiorul acestui
citoschelet, exist mai multe structuri, Iiecare ndeplinind un rol precis n Ilexibilitatea, Iorma si
mrimea acesteia. Acestea se numesc microtubuli, microIilamente si Iilamente intermediare.
Merit amintit c unele celule prezint cili, derivaii ca niste Iire de pr, care pornesc de pe
peretele exterior al membranei. Ele pot varia ca numr de la unul la cteva mii. Sarcina lor
coordonat este de a disloca secreiile mucoase. Acest lucru se poate constata cu usurin n tractul
respirator, sunt secretate mucoziti provenind din mucoasa limIatic de pe nvelisul pulmonar si al
bronhiilor. Aciunea cililor permite organismului s pstreze plmnii curai, nepermind praIului
sau altor particule strine s ptrund n plmni si s duneze (sau s i aIecteze) Iunciilor pe care
le ndeplineste.
Unele celule prezint asa-numiii microvili, care sunt prelungiri ale peretelui exterior al
membranei celulare. Acest lucru este valabil mai ales n cazul celulelor rinichiului si ale peretelui
intestinal, unde este necesar o absorbie suplimentar de substane nutritive.
Asadar, v putei da seama de modul n care celula ,Iuncioneaz ca si ,este creat ca un
oras. Toate lumile (creaiile) lui Dumnezeu sunt reIlexii n oglind unele Ia de celelalte, de la
macrocosmos (cea mai mare ,lume) pn la microcosmos (cea mai mic).
Pentru a nelege natura celulelor din organism, este la Iel de important s nelegem
modalitile diIerite prin care pot ptrunde n celul substanele nutritive sau elementele chimice,
prin peretele membranei celulare. n principal, exist dou modaliti care Iac posibil producerea
acestui proces, difuziunea si osmoza.

Cum ptrund substanele nutritive in celule

Difuziune ntr-o soluie, moleculele si substanele trec de la o concentraie de particule
mai mare, la o concentraie mai mic. Un exemplu obisnuit n acest sens este modul n care un cub
concentrat de zahr diIuzeaz ntr-un pahar cu ap.

Osmoz acesta este un tip de diIuziune prin care moleculele sau substanele trec de la o
soluie de concentraie mai mic, la o soluie sau un Iluid cu concentraie mai mare. Osmoza si
ritmul n care se produce depind de o sum de Iactori care Iavorizeaz aceast activitate. Primul, si
cel mai important Iactor, este acela c osmoza exercit presiune si de o parte si de alta a peretelui
membranei celulare. Al doilea factor este permeabilitatea membranei. Iar al treilea factor este
potenialul electric din peretele membranei si porii acesteia.

Cea mai mare parte a procesului de osmoz si de diIuziune ,Iavorizat necesit un ,agent
activ de transport. Un agent activ de transport presupune c un ,purttor sau ,vehicul
(asemntor unui autobuz) este Iolosit pentru a susine deplasarea unei molecule sau a unei
substane prin peretele membranei celulare. Un exemplu n acest sens este insulina, care este
purttorul sau vehicul de transport al glucozei pn n interiorul unei celule. De remarcat este faptul
c acest tip de activitate necesit un consum mic de energie, deoarece este vorba de o deplasare
activ, si nu pasiv. Aceast energie provine de la mitocondriile celulei sub forma ADF (adenozin
Pag. 23 din 392
difosfat) care provine din ATF (adenozin trifosIat) aIlat n stoc. Purttorul sau vehiculul de transport
poate Ii un hormon, o protein, un steroid sau un mineral.
Dac v intereseaz s v vindecai cu adevrat, s v regsii adevrata sntate si vitalitate,
trebuie s pornii de la nivelul celular. Pentru a avea o sntate yi o vitalitatea de durat,
vindecarea trebuie s se produc la nivel celular. Din punct de vedere spiritual, orice Iorm de
via, indiIerent ct de mic sau mare ar Ii ea (de la atomi pn la universuri, trecnd prin tot ceea
ce exist ntre ele), atunci cnd se maniIest n plan Iizic, trebuie s aib un suport mental (partea
care corespunde gndirii) si unul emoional (partea astral). Aceast aIirmaie este valabil pentru
fiecare dintre celulele existente n organism, pentru toate plantele, pentru toate animalele, dar si
pentru organismul dumneavoastr n ansamblul su. Un exemplu extraordinar este Iurnizat de
autorii Christopher Bird si Tom Hopkins, n cartea lor intitulat Jiaa secret a plantelor (The
Secret Life of Plants), care ne oIer dovada capacitii senzoriale si de memorare prezent la regnul
vegetal. Aceste capaciti sunt mai evidente la regnul animal si cu mult mai evidente la Iiinele
umane.
Celulele reacioneaz la stimuli externi nu numai din hormoni, minerale, zaharuri, proteine
si altele de acest Iel; capacitatea lor de Iuncionare este aIectat ntr-o msur considerabil de
Iactorii pH ai organismului (acidoz), de congestie, tipuri de alimente consumate si consum chimic.
De asemenea, ele reacioneaz la gnduri si la emoii (sentimente). Tipurile de gnduri si de
sentimente pe care le avei, le cultivai sau le purtai cu dumneavoastr vor inIluena ntr-o proporie
nsemnat modul de Iuncionare a celulelor. Dac vrei s v bucurai de o sntate plin de
vitalitate, este obligatoriu s curai (detoxiIicai) corpul, mintea si emoiile, adic s v eliberai, n
acest mod de orice balast.
Diviziunea celulei-mam va determina Iormarea esuturilor, apoi a organelor si a glandelor
si asa mai departe. Exist dou tipuri de diviziune celular meioz si mitoz.

Tipuri de divi:iune celular

Meioz celula se divide Iolosind numai jumtate din cromozomii celulei somatice sau ne-
reproductive respective. (Aceste celule au Iuncia de a nlocui.)

Mitoz fiecare celul se divide cu acelasi numr de cromozomi ca si celula-mam sau
somatic. (Aceste celule au Iuncia de a crea.)

Prin intermediul miozei si al mitozei, organismul se dezvolt si se reIace. V propun s
analizm gruprile de celule numite esuturi.

MODULUL 2.4 - esuturile

Majoritatea celulelor individuale sunt grupate, Iormnd esuturi. Apoi esuturile se pot grupa
pentru a Iorma organe si glande. Exist patru tipuri principale de esuturi care cuprind,
cptusesc, susin, protejeaz sau controleaz structurile de baz ale organismului.

Boala nu se instalea: intr-un esut sntos

Cnd esuturile, organele sau glandele nu reusesc s si ndeplineasc Iunciile, aceast
incapacitate induce efectul de domino la nivelul ntregului organism, provocnd apariia diverselor
simptome de boal.
Sntate cu vibraie bun = esut sntos
Regenerare tisular alcalinizare detoxiIicare nutriie energie sntate cu vibraie
bun.

Pag. 24 din 392
TIPURI DE ESUT

EPI T E LI AL Acoper supraIaa si nvelisul cavitilor organismului sau ale glandelor. Se
regseste n tractul digestiv, plmni, vase sanguine etc.

CONJUNCTI V Acest tip de esut susine si ine adunate la un loc toate celulele, organele
si glandele.

MUSCUL AR Acest tip de esut susine structura osoas a corpului, sau scheletul, si este
utilizat n miscarea diverselor structuri, inclusiv a membrelor.

NERVOS Acest tip de esut conine magistrala inIormaional a organismului, adic
sistemul nervos. Acest esut se ncarc cu sarcini electrice si Iace posibile transmisiile electrice.

Nu uitai c toate esuturile sunt compuse din celule individuale si c Iiecare dintre celule are
nevoie de substane nutritive, de energie si de un ciclu de evacuare adecvat.
V propun s studiem esuturile denumite organe si glande la nivelul Iiecrui sistem al
organismului.

MODULUL 2.5 - Sistemul Cardiovascular yi Sngele

I NI MA

Inima este un organ de recepie si de pstrare, Iormat din patru camere si prevzut cu un
sistem de valve care permit sngelui s Iie pompat n interiorul si spre exteriorul inimii. Pe partea
dreapt sunt dou camere, iar pe partea stng sunt amplasate alte dou. Camerele aIlate n partea
superioar se numesc auricule (sau atrii), iar cele din partea inIerioar, mai mari, se numesc
ventricule. Sngele curat si oxigenat, din arterele pulmonare, ptrunde n auriculul stng, superior,
strbate valva mitral si ptrunde n ventriculul stng, inIerior, dup care revine n organism pentru
a-l hrni si oxigena. Sngele se ntoarce apoi n inim, dup o cltorie n care a strbtut cei civa
kilometri pe care se ntinde sistemul vascular, urc n auriculul drept, coboar n ventriculul drept si
iese nspre plmni pentru a lua din nou oxigen. Glandele suprarenale determin n mod esenial
Iora si ritmul cu care inima pompeaz sngele. Se spune c inima este o pomp, ns, n realitate,
presiunea este imprimat de plmni.

SIST E MUL VASCUL AR

Desi arterele, vasele capilare si venele nu sunt organe si nici glande, ele asigur legtura cu
toate celulele din organism, inclusiv cu cele care Iormeaz organele si glandele. Datoria lor este de
a transporta combustibili vitali si materiale de construcie pn la toate celulele din organism.
Sistemul vascular al organismului dumneavoastr este cel care transport Iora Iizic a vieii, adic
sngele. Sngele este utilizat pentru a transporta substane nutritive, hormoni, enzime, oxigen,
antioxidani si altele. El colaboreaz cu sistemul limIatic, contribuind astIel la eliminarea
reziduurilor celulare si a celor rezultate din metabolism, si poate aIecta semniIicativ temperatura
corpului. Sntatea Iiecrei celule depinde de sntatea si de rezistena sistemului vascular si de
calitatea sngelui care circul prin el.

Vase sanguine: artere, capilare, vene

ART ERE Arterele transport snge curat oxigenat (care este ,mbogit cu substane
nutritive) de la plmni, prin arterele pulmonare, pn la inim, de unde merge mai departe prin
ntregul organism ctre toate celulele, esuturile, organele si glandele.

Pag. 25 din 392
CAPI L ARE Capilare sunt vase mici (minuscule) care Iac legtura ntre cele mai mici
artere (denumite arteriole) si captul celor mai mici vene (denumite venule). Oxigenul si alte
elemente sunt schimbate cu bioxidul de carbon, alte gaze si reziduuri metabolice. Toate acestea sunt
transportate prin intermediul sistemului vascular napoi la plmni, rinichi si colon, pentru a Ii
eliminate. Pereii vaselor capilare constau dintr-un singur strat de celule scuamoase (endoteliu).

VENE ConIorm aIirmaiilor anterioare, sistemul vascular transport bioxid de carbon,
reziduuri celulare si alte toxine dinspre celule si dinspre zonele interstiiale napoi n plmni si n
organele excretoare, pentru a fi evacuate din organism. Acesta este un ciclu care se produce
constant, care Iuncioneaz zi si noapte, timp de 365 de zile pe an, pn la moarte. Un regim
alimentar bogat n acizi si n cantiti excesive de alimente ,aglutinante (cum este amidonul
raIinat), substane chimice, metale grele, minerale, ca si lipsa utilizrii calciului (din cauza
Iuncionrii reduse a glandei tiroide), toate acestea aIecteaz negativ acest sistem vital. Pereii
vasculari sunt sensibili la inIlamaii provocate de acizii ingerai sau rezultai din metabolism. Dac
aceast inIlamaie nu este detectat la timp de steroizi (din glandele suprarenale), ea poate produce
Iormarea plcilor de colesterol. Aceast situaie conduce la apariia ocluziilor (blocaje) care, la
rndul lor, pot provoca inIarct miocardic, accidente vasculare sau cerebrale, moartea esuturilor si
moartea sistemului.

Sngele

Sngele si cloroIila sunt nectarurile lichide ale vieii; constituie Iora vital concentrat n
substane nutritive, materiale de construcie si de regenerare si altele de acest gen. n lipsa lor, viaa
plantelor, a animalelor si a omului ar ajunge n punctul terminus. Toate Iiinele si structurile vii din
natur au o Iorm sau alta de ,snge sau ,Ior vital care le susine corpul Iizic.
Sngele omenesc este compus din elemente Iormate si din plasm. Elementele formate sunt
celulele sau globulele rosii (eritrocite), celulele sau globulele albe (leucocite) si plachetele sanguine
(trombocite). Plasma este Iormat din 92 ap si 8 diverse alte substane, inclusiv substane
nutritive, proteine, ioni, gaze, produsi secundari de metabolizare etc. Tabelul de la pagina urmtoare
Iace o trecere n revist a elementelor care compun serul sanguin.
Sngele conine dou tipuri elementare de celule: eritrocite si leucocite.

Eritrocite

Eritrocitele sunt celulele numite globulele royii. Culoarea lor rosie se datoreaz coninutului
de hemoglobin. Componenta hem a hemoglobinei (nucleul) are un singur atom de fier, care se
leag de o molecul de oxigen, dndu-i culoarea rosie. Globina (o protein) se leag de bioxidul de
carbon. Eritrocitele transport oxigen si bioxid de carbon. Combinate cu hemoglobina, aceste celule
transport 97 din oxigenul necesar sistemului si 92 din bioxidul de carbon necesar sistemului. O
enzim numit anhidraz carbonic, aIlat n eritrocite, catalizeaz (transIorm) bioxidul de
carbon n hidrogen si n ioni de bicarbonat. Acest proces se produce n scopuri de transport,
deoarece bioxidul de carbon diminueaz valorile pH-ului din organism, Icndu-l mai acid.
Plmnii transIorm din nou hidrogenul si ionii de bicarbonat n bioxid de carbon. Bioxidul de
carbon poate Ii acum eliminat Ir riscul producerii de acidoz excesiv n organism.

Leucocite

Leucocitele sunt celulele numite globulele albe. Aceste celule asigur imunitatea si sunt
prezentate detaliat n seciunea intitulat ,Sistemul imunitar, din acest capitol. Exist mai multe
tipuri de leucocite: neutrofile, limfocite, monocite (macrofage), eozinofile si mastocite.

Pag. 26 din 392
Compoziia serului sanguin

E L E MENT E F ORMA T E
Ap 92%

Proteine 8% dintre care:
albumine 58%
globuline 38%
fibrinogen 4%

Alte elemente componente (solubile)
substane nutritive
ioni
gaze
produsi secundari reziduali
hormoni, neuro-transmitori

PLASM
Eritrocite globule rosii (ntre 4 si 6 milioane), transport hemoglobina si
tamponeaz ionii de hidrogen (transIorm CO
2
); neutralizeaz monoxidul de carbon

Leucocite globule albe; celulele imunitii (ntre 5 000 si 9 000)
Neutrofile 60-80%
Limfocite 20-40%
Eozinofile 1-4%
Monocite 3-8%
Plachete sanguine ntre 200 000 si 500 000

Eritrocitele (globulele rosii) si leucocitele (globulele albe) sunt derivate din asa-numitele
celule stem. Sngele uman transport nenumrate substane vitale pentru sntatea organismului
prin celulele sale. De asemenea, fluxul sanguin transport reziduuri rezultate din metabolism si
activitate celular, ca si produsi secundari.
Organismul uman ncearc s menin permanent echilibrul acid-alcalin. Alcalinitatea este
predominant n lichide si n esuturi, cu excepia celor ale stomacului. Sngele joac rolul cel mai
important n cadrul acestui proces de meninere a echilibrului, ncepnd cu descompunerea
bioxidului de carbon, pn la Iurnizarea necesarului de electrolii, steroizi (lipide) etc. Unul dintre
cele mai ilustrative exemple din procesul de meninere a echilibrului este modul n care, n prezena
anhidrazei carbonice, globulele rosii transIorm mai nti bioxidul de carbon (acid) din celule si din
sistem n ioni de bicarbonat (alcalini), pentru a transforma din nou ionii respectivi n bioxid de
carbon, cnd acestia ajung n plmni.

Lichide ale speciilor alcaline i efectele negative ale acido:ei

Saliv (alcalin) ulceraii si plgi (herpes)
Urin (alcalin) inIecii ale tractului urinar, cancer renal sau al vezicii urinare
Suc gastric (acid) ulcere (gastrit), cancer la stomac
Suc intestinal (alcalin) ulcere (enterit si colit), cancer intestinal
Snge (alcalin) moarte

Dup cum precizam anterior, omul aparine speciei Irugivorelor, adic o specie care
Iuncioneaz optim n condiii de alcalinitate. Tabelul de mai sus evideniaz acele pri ale
organismului n care predomin lichidele alcaline, ca si eIectele duntoare ale acidozei n aceste
zone ale organismului.
Pag. 27 din 392
Cnd, n urma dietei, organismul tinde s Iormeze aciditate mai mare, hormonii ajung la un
dezechilibru, alimentele ingerate, intr ntr-un proces de Iermentaie si de putreIacie, n loc s Iie
digerate complet, ceea ce are drept eIect Iormarea de mucoziti n exces si apariia unor inIlamaii.
Sngele se intoxic, iar sistemul limIatic se blocheaz. Muli specialisti denumesc aceast stare
boal.
Prin urmare, este important s meninei alcalinitatea organismului, s l Ierii de toxine si
s-l pstrai curat att n interior, ct si n exterior. Respectarea acestor condiii asigur sntatea
si vitalitatea corpului.

MODULUL 2.6 - Sistemul Digestiv

CAVITATEA BUCAL $I GL ANDE L E SALI VARE

Gura realizeaz descompunerea mecanic (prin dantur) si enzimatic iniial a alimentelor
complete, n complecsi nutritivi de mici dimensiuni si mai simpli. Glandele salivare secret amilaz
(ptialin), care este o enzim alcalin Iolosit n procesele digestive pentru descompunerea
amidonului si a carbohidrailor. Aceast enzim hidrolizeaz ionii de amidon si de glicogen,
transformndu-i n maltoz.

ST OMACUL

Stomacul este amplasat ntre esoIag si duoden (prima poriune a intestinului subire). Se aIl
sub diaIragm si n partea dreapt a splinei. O poriune a stomacului se aIl chiar sub Iicat.
Alimentele ptrund n poriunea superioar a stomacului prin cardia si prsesc stomacul prin pilori.
Peretele stomacului este Iormat din patru straturi. Stratul interior, sau mucoasa, conine glande
simple de Iorm tubular, care secret sucurile gastrice. Unele secret pepsinogen, iar altele, HCl
(acid clorhidric). Mai exist aici celule care secret mucus.
Cnd vedem, mirosim sau ne imaginm mncarea, aceste senzaii declanseaz secreiile de
sucuri gastrice. Prezena real a hranei stimuleaz producerea de ctre stomac a hormonului
gastrin, care, la rndul su, elibereaz o cantitate si mai mare de suc gastric.

Hormoni duodenali

PEPTID stimuleaz eliberarea de peptidaz pentru a ncheia digestia proteinei Iinale si
transformarea n aminoacizi.

SE CRE TI N stimuleaz bicarbonatul de sodiu si secreia biliar n vederea alcalinizrii si
descompunerii grsimilor.

COLECISTOKININ stimuleaz enzimele pancreasului; contract colecistul n vederea
extragerii secreiei biliare.

Enzime duodenale

PEPTIDAZ ncheie descompunerea proteinelor si transIormarea n aminoacizi.

SUCRAZ, MALTAZ $I LACTAZ (lactaza numai pn la vrsta de trei ani)
transIorm zaharurile complexe n monozaharide sau zaharuri simple.

Digestia cu enzim proteolitic se produce n stomac atunci cnd HCl (acidul clorhidric)
transIorm pepsinogenul n pepsin, care desIace apoi structurile proteinice complexe n structuri
mai simple, denumite peptone. Acesta este un proces digestiv activ. Dac alimentele ingerate nu
conin proteine, stomacul se comport ca un rezervor temporar pentru digerarea carbohidrailor si a
grsimilor. Digerarea acestor alimente ncepe n cavitatea bucal, prin intermediul sucurilor
Pag. 28 din 392
digestive alcaline amilaz (ptialin) etc. Dac proteina este prezent n cadrul procesului, atunci
acizii din stomac neutralizeaz aceste enzime pn cnd alimentele trec n duoden, unde sunt
reactivate si mbogite.
Stomacul lucreaz ca o capsul de ncetinire a timpului, acordndu-le alimentelor rgazul
necesar pentru a Ii digerate (sau desIcute n elemente), astIel nct organismul s le poat Iolosi
corespunztor. Stomacul Iuncioneaz sub control nervos si hormonal. El poate absorbi mai ales
alcoolul si apa, inclusiv tincturile din plante si unele sucuri obinute din Iructe si legume.
Din punct de vedere spiritual, stomacul este oglinda plexului solar, care este centrul
cmpului nervos care hrneste capul, trunchiul, extremitile superioare si inIerioare ale
organismului. O disIuncie la nivelul stomacului poate slbi ntregul organism, cu efect direct
asupra strii emoionale (poate induce sentimente de Iric), nevoilor de oxigen, capacitii de
constientizare, poate provoca dureri de cap si alte stri.

INTESTINUL SUBIRE

Intestinul subire Iormeaz prima parte a structurii intestinale. Intestinul subire are un
diametru mai mic dect al colonului si o lungime de patru, pn la sase ori mai mare. Este Iormat
din trei poriuni distincte, Iiecare avnd de ndeplinit o sarcin speciIic.

Duodenul

Aceast prim poriune a intestinului subire are o lungime cuprins ntre 20 si 28 de
centimetri. Prin tractul biliar obisnuit, el primeste enzime, bicarbonat de sodiu pentru alcalinizare de
la pancreas si secreie biliar de alcalinizare de la vezica biliar / ficat. Cea mai mare parte a
duodenului are rol digestiv si de alcalinizare. Secreiile hormonale sunt un alt aspect al Iunciei pe
care o ndeplineste duodenul.
Este important de neles c micii perei intestinali sunt Iormai din Ialduri circulare (sau
vili), denumite cute circulare. Mucoasa se pliaz pe acesti vili sau microvili pentru a mri supraIaa
de absorbie a intestinului. Acestea au aspectul unor ondulaii sau valuri si permit organismului s
ating potenialul maxim de digestie si de absorbie a substanelor nutritive.
La baza multora dintre vili (n duoden) se aIl niste glande, numite glandele lui
Lieber kuhns, care secret hormoni si enzime digestive.

Jej un

Cea de-a doua poriune a intestinului subire are o lungime de aproximativ 2,4 metri.
mpreun, duodenul si jejunul Iormeaz dou cincimi din intestinul subire. Din acest moment,
enzimele digestive din duoden acioneaz direct asupra majoritii particulelor din produsele
alimentare. Se produce acum absorbia substanelor nutritive, o dat cu intervenia enzimelor care
descompun particulele alimentare n Iorma lor cea mai simpl.

I leon

Cea de-a treia poriune are o lungime cuprins ntre aproximativ 4,5 si 9 metri si cuprinde
trei cincimi din partea inIerioar a intestinului subire. Majoritatea produsilor secundari rezultate n
urma digestiei s-au transformat n aminoacizi (structuri de construcie), monozaharide
(combustibili), acizi grasi (grsime si combustibil), glicerol, vitamine si minerale. Acestea sunt
absorbite sau amestecate cu ap, continundu-si drumul n colon. Acest amestec lichid trece n
prima parte a intestinului gros, cunoscut sub denumirea de cecum, care Iormeaz prima parte a
poriunii ascendente.

Pag. 29 din 392
PANCRE ASUL

Pancreasul este att o gland endocrin, ct si una exocrin, Iiind localizat n poziie
orizontal, n spatele stomacului si Irontal Ia de prima si cea de-a doua vertebr lombar. Captul
pancreasului este atasat de duoden (intestinul subire), iar partea sa terminal ajunge pn la splin.
Corpul pancreasului prezint numeroase glande exocrine. Acestea dispun de numeroase canale
proprii, care duc pn n tractul pancreatic principal, care se uneste cu tractul biliar comun. Tractul
comun al colecistului se vars n duoden (prima poriune a intestinului subire). ntregul esut al
glandelor exocrine conine aglomerri de celule, denumite Insulele lui Langerhans. Acestea
constituie sistemele endocrine din pancreas.
Partea endocrin a pancreasului va Ii detaliat n cadrul sistemului endocrin, prezentat mai
trziu n acest capitol. Deoarece acum ne ocupm de digestie, vom analiza poriunea exocrin a
pancreasului, adic cea prevzut cu canale. Aceste glande Iurnizeaz ntreaga cantitate de enzime
necesare descompunerii alimentelor. Ele sunt cele care asigur bicarbonatul de sodiu necesar unei
substane de alcalinizare, numit chim, indispensabil alcalinizrii coninutului stomacului. Chimul
conine HCl (acid clorhidric) si pepsin. Bicarbonatul de sodiu si secreia biliar produs de colecist
se combin n duoden pentru a activa enzimele digestive alcaline din pancreas si de pe peretele
intestinal. Cnd coninutul stomacului nu poate Ii alcalinizat, atunci digestia se opreste. Alimentele
ajunse n stomac Iermenteaz si intr n putreIacie, provocnd acumularea masiv de gaze. n acest
moment, s-a pierdut valoarea nutritiv a alimentelor, iar organismul nu va beneIicia de ele.
Acest amestec Iormat din enzime si bicarbonat de sodiu se numeste suc pancreatic. Sucul
pancreatic are o valoare pH cuprins ntre 8,4 si 8,9 uniti, care este alcalin. Sucul pancreatic este
stimulat de doi hormoni, secretina si colecistochinina, care sunt produse de mucoasa duodenal.
Acest suc pancreatic circul prin canalul pancreatic ctre canalul colecistului pentru a se vrsa n
duoden. Printre sucurile produse n pancreas se numr bicarbonatul de sodiu (care produce
alcalinitate) si enzimele t ripsinogen, chimotripsinogen, amilaz si lipaz.

Sucul pancreatic i funciile sale

BI CARBONAT DE SODI U substan de alcalinizare si activator a enzimelor
(neutralizeaz acidul gastric).

TRIPSI NOGEN enzim care este transIormat n tripsin, n duoden.

CHI MOTRIPSI NOGE N enzim care este transIormat n chimotripsin n duoden
(tripsina si chimotripsina ncheie procesul de digestie a proteinelor, transformnd peptonele n
peptide. De aici, peptidele sunt divizate |de pe peretele intestinal| de proteaz n aminoacizi
crmizile de temelie ale structurii proteinice).

AMILAZ enzim care divide (prin hidroliz) amidonul (maltoza) sau zaharurile
complexe (dizaharidele si polizaharidele) n monozaharide sau zaharuri simple.

LIPAZ enzim care emulsioneaz (descompune) grsimile n acizi grasi si glicerol.

Pancreasul uman este unul dintre organele vitale. El este distrus de acidoz si de substane
chimice duntoare. Aceleasi substane care distrug Iicatul, distrug si pancreasul. Din punct de
vedere spiritual, pancreasul omului este conectat la procesele de gndire si la modul n care se
maniIest.

FI CATUL

Ficatul uman poate fi comparat cu un imens combinat chimic care furnizeaz unui ntreg
oras necesarul capabil s i satisIac nevoile Iuncionale (metabolice). Specialistii susin c, pentru
construirea unei uzine de acest tip, ar fi nevoie de un teren de 200 de hectare. Ficatul omului
Pag. 30 din 392
ndeplineste att de multe Iuncii diIerite, nct cercettorii nu au reusit s le descopere nc pe
toate. Este suIicient s amintim c este obligatoriu s ngrijim acest organ extrem de preios.
Ficatul este cel mai mare organ din organismul omenesc si ndeplineste majoritatea
Iunciilor sale. Cea mai mare parte a Iicatului este situat n partea dreapt, chiar sub diaIragm, la
acelasi nivel cu partea inIerioar a sternului. Partea inIerioar a Iicatului este concav si acoper
stomacul, duodenul (prima poriune a intestinului subire), Ilexura hepatic a colonului (partea
superioar din dreapta), glanda suprarenal dreapt si partea superioar a rinichiului drept.
Ficatul este Iormat din patru lobi si este acoperit de o membran Iibroas, consistent si
dur, care se numeste capsula Glisson.
Toate vasele sanguine si canalele hepatice ptrund n Iicat prin hil. Ficatul este mpnzit de
numeroase canale mici prin care circul bila, conducnd la canalul hepatic principal, care se uneste
cu colecistul si Iormeaz ,canalul biliar comun. Acest canal biliar comun ptrunde n intestinul
subire prin partea sa superioar, denumit duoden, pe la papila Vater. Aceasta este regiunea cea
mai important pentru digestie din organism.
Prile Iuncionale ale Iicatului sunt lobii Iicatului, Iormai din celule hepatice (hepatocite)
care sunt traversate de vase capilare sanguine, denumite sinusoide. Aceste sinusoide sunt cptusite
cu celule Kupffer (macrofage) care sunt celulele imunitare hepatice.

Pat ru sarcini principale

Ficatul ndeplineste patru sarcini Iundamentale din care decurg o multitudine de Iuncii.
Aceste sarcini sunt:

ST OCARE $I DISTRIBUIE ficatul depoziteaz diversii aminoacizi rezultai din
alimentele digerate, apoi i reconstruieste pentru a produce proteinele eseniale pentru organism.
Ficatul transIorm glucoza n exces n glicogen (grsimi stocate), apoi transIorm din nou
glicogenul stocat n glucoz, atunci cnd organismul are nevoie de combustibil suplimentar. Ficatul
depoziteaz si distribuie diverse vitamine, printre care: vitaminele A, D, E si K (vitaminele
liposolubile). Ficatul este si cel care stocheaz diIerite minerale, printre care Iier si cupru.

TRANSF ORMARE, SINTEZ $I TRANSMUTAII BIOLOGICE ficatul stocheaz
glicogen, iar cnd nivelul de glucoz din snge scade, el va converti din nou n glucoz grsimile
stocate (glicogen). Dac rezervele de glicogen scad, el va transIorma n glucoz alte grsimi si chiar
aminoacizi stocai. Aceasta arat c prioritatea numrul unu a organismului este nevoia de
combustibil pentru energie (glucoz / Iructoz).
Ficatul transIorm amoniacul provenind din consum excesiv de proteine n uree, care este
apoi excretat prin rinichi. Ficatul uman sintetizeaz vitamina K si diversi ali ageni de coagulare,
printre care protrombin si Iibrinogen. El sintetizeaz aminoacizii neeseniali, pentru dezvoltarea si
regenerarea Iunciilor.
Colesterolul este sintetizat pentru a Ii utilizat de pereii membranei celulare, n producerea
steroizilor si cu scop antiinIlamator. Diverse alte minerale si elemente sunt transformate n alte
elemente, prin transmutaie. Un exemplu n acest sens l constituie siliciul care este transmutat, prin
regruparea atomilor, dezintegrare radioactiv natural si reacii nucleare, n calciu. De asemenea,
ficatul sintetizeaz albumin si globulin, care sunt molecule de transport.
SECREIE ficatul produce si secret aproximativ 1 litru de bil pe zi. Bila este un agent
de alcalinizare si emulsiIicare a grsimilor.
DE T OXI FI CARE celulele imunitare (KupIIer) ale Iicatului digereaz bacteriile, virusii si
ali ageni patogeni din sngele care circul n tractul digestiv. Un Iicat sntos poate sintetiza
hormoni, medicamente si alte substane chimice pn la un anumit punct. Totusi ingerarea zilnic a
acestor substane depseste capacitatea de prelucrare a ficatului. Ficatul mai produce enzime care
ajut la procesul de detoxiIicare prezentat mai sus.

Pag. 31 din 392
Funciile hepatice

ME T ABOLISMUL AMI NOACI ZI L OR
Sinteza aminoacizilor neeseniali.
TransIorm aminoacizii n glucoz (energie), dac este necesar. (Nu este
recomandabil s permitei organismului s recurg la aceast nevoie extrem de energie.)
Formeaz uree din cantitile excesive de aminoacizi si de amoniac.

METABOLISMUL CARBOHIDRAILOR
TransIorm monozaharidele (altele dect glucoza) n glucoz.
Glucoza n exces este transIormat si stocat sub Iorm de glicogen, si invers.

ME T ABOLISMUL LIPI DE L OR
Colesterolul este sintetizat, pentru a dezvolta celule noi si a produce steroizi.
Sunt sintetizate lipoproteinele, care sunt agenii de transport ai grsimilor.
Acizii grasi sunt transIormai n grupe acetil sau cetone, Iolosite pentru energie.
Pigmenii biliari, inclusiv bilirubina, sunt obinui din hemoglobina Iostelor globule
rosii.
Este sintetizat bila pentru emulsificarea si alcalinizarea coninutului stomacal.

Ai putut constata din descrierea Iunciilor si proceselor prezentate anterior ce Iace Iicatul si
ct este de important s l meninem sntos! Acidoza, alcoolul, medicamentele artiIiciale toxice
etc., sunt extrem de duntoare pentru Iicatul dumneavoastr. Aproape toate medicamentele, n
special produsele cu gudron, cum este aspirina, distrug esuturile hepatice. Este Iicatul
dumneavoastr artai-i aIeciune si purtai-v Irumos cu el!
Ficatul are legturi cu creierul prin modaliti care nu sunt pe deplin nelese de cei mai
muli oameni. Cnd Iicatul este inIlamat, iar Iunciile sale sunt aIectate, si mentalul va avea de
suIerit. DisIuncia hepatic poate duce la apariia Iuriei sau la scderea respectului de sine. Nu uitai
c organismul se dezvolt si Iuncioneaz n Iuncie de Ielul n care l tratai. Purtai-v Irumos cu
propria persoan!

COL E CISTUL

Colecistul (sau vezica biliar) este o pung membranoas n Iorm de par, amplasat sub
lobul drept al ficatului. Colecistul este ,rezervorul secreiei biliare, care este produs de Iicat.
Deoarece bila este stocat n vezica biliar, organismul extrage apa din ea, mrindu-i concentraia.
Deoarece secreia biliar (sau bila) este utilizat n scopuri digestive, ea se deplaseaz de-a
lungul unui canal cu o lungime de 7 cm, numit canal cistic n canalul hepatic, care se transIorm n
canalul biliar comun. Canalul hepatic se vars n duoden (prima poriune a intestinului subire).
Secreia biliar este Iolosit ca agent de alcalinizare, antiinIlamator si agent de emulsiIicare
a lipidelor. Ea conlucreaz cu lipaza pancreatic pentru a descompune moleculele mari de grsime.
Bila conine bilirubin, biliverdin, colesterol, substane organice si anorganice si sruri, lecitin,
mucin si altele.
Colecistochinina (pancreozimina) este un hormon produs de peretele intestinal (al
duodenului) si Iace s se contracte colecistul, care elibereaz astIel secreia biliar. Colecistochinina
(pancreozimina) este declansat de lipidele care ptrund n intestinul subire.

Pe scurt

esuturile canalului de alimentare, care este denumit tract digestiv, sunt Iormate din mai
multe straturi de celule. Primul strat se numeste membran mucoas; ea cptuseste poriunile de
trecere si cavitile din organism care intr n contact cu oxigenul. Aceast mucoas este Iormat
din celule epiteliale, cunoscute si sub denumirea de celule mucoase, care secret umiditate sau
mucus utilizat pentru protejarea si Iuncionarea organului respectiv. Exist, de asemenea, o
Pag. 32 din 392
membran bazal sau sub-mucoas, apoi, n continuare, esutul conjunctiv si esutul muschilor
netezi. Cea mai mare parte a mucusului provine de la glandele Brunner, care sunt localizate n
regiunea sub-mucoas.
Raiunea pentru care consumm hran si lichide este aceea de a procura combustibil, dar si
materiale de construcie si de reIacere. n esen, majoritatea elementelor si a compusilor sunt
utilizai ca surse de energie pentru organism. Pornind de la Iorma lor brut, inutilizabil, toate
alimentele si lichidele trebuie mai nti descompuse n cele mai simple si nutritive substane pe care
le conin, astIel nct organismul s le poat apoi absorbi si utiliza. Membrana celular este
prevzut cu pori microscopici care permit numai celor mai simple elemente s ptrund n interior.
Dac porii ar Ii mai mari, atunci n celul ar putea ptrunde particule mai mari, care ar putea
provoca leziuni celulare.
Totusi, din punct de vedere Iizic, majoritatea produsilor secundari, rezultai din digestie,
dac sunt descompusi corect pn la Iorma lor cea mai simpl, pot Ii absorbii prin viloziti pn la
nivelul capilarelor. Din acest moment, sngele acioneaz ca vehicul, transportnd substanele
nutritive, structurile de construcie si combustibilii nspre Iicat, apoi pn la inim, eliberndu-le
apoi n sistemul general pentru diversele sale necesiti. Produsii secundari rezultai n urma
digestiei cuprind: aminoacizi, monozaharide (zaharuri simple), acizi grasi, glicerol, vitamine si
minerale etc.

MODULUL 2.7 - Sistemele Excretoare





SIST E MUL LI MF ATI C

Sistemul imunitar si sistemul limIatic conlucreaz cu scopul de a oIeri organismului att
protecia necesar, ct si eliminarea reziduurilor Iormate n organism. Ambele sisteme se nscriu n
categoria ,sistem excretor, ns Iiecare dintre ele este un sistem de sine stttor. S analizm
Iiecare dintre aceste sisteme, ncercnd s nelegem cum Iuncioneaz separat si n echip.
Sistemul limIatic acioneaz ca sistemul septic al organismului. El asigur nu numai
protecia celulelor, dar deserveste, n acelasi timp, si evacuarea deseurilor. Celulele se hrnesc si
excreteaz asa cum o Iacei si dumneavoastr nsiv, numai c la o scar mult mai mic. Sngele
transport substanele nutritive si combustibilii pn la celule, iar sistemul limIatic ndeprteaz
produsele secundare si reziduurile rezultate din metabolizarea acestor substane nutritive si
combustibili.
Sistemul limfatic este format din lichidul limfatic, vasele limfatice, ganglioni limfatici,
splina yi glanda timus.

SISTEME EXCRETOARE
SISTEM LIMFATIC SISTEM IMUNITAR
SISTEM
TEGUMENTAR
SISTEM
INTESTINAL
SISTEM
URINAR
SISTEM
RESPIRATOR
Pag. 33 din 392
Lichidul limfatic

Lichidul limIatic este un lichid alcalin, transparent, care circul dinspre celule nspre zona de
alimentare cu snge venos, prin intermediul vaselor limfatice. Lichidele limfatice din organism
acioneaz asemenea apei care cur reziduurile din toaleta dumneavoastr, mpingndu-le nspre
sistemul de epurare.
Lichidul limIatic ndeprteaz aproximativ 10 din totalul Iluidelor pe care le Iurnizeaz
sistemul sanguin unei celule. Lichidul limIatic este mijlocul sau ,plasma care transport
nenumrate substane care trebuie ndeprtate din celule, ca si substanele utilizate pentru a proteja
celula. Acestea sunt:

Proteine neIolosite, n exces (inclusiv globulin si albumin etc.)
Sruri si ioni
Gaze si deseuri toxice rezultate din metabolism
Uree
Grsimi (posibil si compusi antiinIlamatori)
Glucoz
Hormoni, steroizi si enzime
Substane nutritive neIolosite, n special vitamine artiIiciale
Parazii (bacterii etc.)
Toxine de natur chimic, medicamente pe baz de sulIanilamid, medicamente de sintez
chimic etc.
Minerale (inutilizabile la nivel celular)
Celule imunitare, n special limIocite (celule de tip T si, mai ales, de tip B), macrofage
(monocite) etc.
Celule agonizante din organism (din cauza atrofierii sau acidozei)
Grsimi provenind din tractul intestinului subire si din Iicat, care sunt absorbite prin niste
vase limfatice mici.

Nu exist o ,inim care s pompeze si s presurizeze sistemul limIatic, de aceea, lichidele
limIatice se deplaseaz prin urmtoarele metode:
ModiIicri de presiune care se reIlect n sistemul vascular sanguin.
Contracii ale muschilor scheletului activai prin miscare si exerciii Iizice.
Contracii prin stimularea muschilor netezi.

Tensiunea sanguin mic (glandele suprarenale), lipsa exerciiului Iizic sau un stil de via
sedentar, intestine blocate, ca si rinichi si piele congestionate vor duce la uzura si degradarea
sistemului limfatic.
Consumul de proteine (multe dintre acestea Iiind abrazive |strine| pentru organism), de
acizi si substane care Iormeaz mucus (lapte, zaharuri complexe etc.) vor ncrca sistemul limIatic,
congestionndu-l si Icndu-l s stagneze. Toi aceyti factori se combin, ngrdesc yi ncetinesc
reactivitatea sistemului, conducnd la autointoxicarea celulelor, ceea ce va avea drept efect o
activitate redus yi moarte. Dup prerea mea, la acest nivel se instaleaz cancerul.

Vasele limfatice

Vasele limfatice se ntind la nivelul ntregului organism si reproduc sistemul vaselor
sanguine, doar c sunt mai largi. Capilarele limIatice (si capilarele sanguine) se ntind n aproape
toate zonele interstiiale ale tuturor celulelor. Ele nu se regsesc n mduva osoas, n epiderm
(partea superficial a pielii), n cartilaje sau n sistemul nervos central.
Plasma sanguin care prseste capilarele sanguine hrneste si transport Iactorii de energie
pn la celule. Reziduurile celulare, rezultate din metabolismul acestor elemente sunt evacuate n
ceea ce a devenit n acest moment Iluidul interstiial care este colectat n capilarele mici ale
sistemului limIatic. Capilarele mici conduc pn n vasele limIatice mai mari (vene cu valve) si mai
Pag. 34 din 392
departe, la ganglionii limIatici si la organele de Iiltrare, cum ar Ii splina, Iicatul, amigdalele si
apendicele etc. Stratul vascular limIatic acoper ntregul organism, ntr-o manier asemntoare
sistemului vascular sanguin.
Tractul toracic, care si are punctul de origine n abdomen, acioneaz asemenea unui sac
care si poate mri volumul, primind vasele limIatice care vin dinspre extremitile inIerioare
(membre) si zona pelvian, inclusiv dinspre stomac si intestine. Acest tract toracic se ntinde n sus
prin torace, adunnd vasele limfatice de la coaste (zona intercostal), apoi se deplaseaz ctre zona
subclavicular din stnga (trunchi), apoi se retrage si dreneaz extremitile superioare din partea
stng. Trunchiul jugular stng este si el drenat n aceast zon, ceea ce permite drenarea adecvat a
laturii stngi a capului si a gtului. Partea dreapt a capului, gtului si toracelui sunt drenate sau
conectate la tractul limfatic drept.
Pe msur ce limIa circul prin vasele sistemului limIatic ctre venele subclaviculare, ea
traverseaz ganglionii limIatici, care conin de la macroIage care au rolul s Iagociteze (nghit si
distrug) bacterii sau ali ageni patogeni (antigeni). Dup ce limIa este curat, neutralizat si
Iiltrat, ea revine n circuitul sanguin prin jugulara intern si venele sanguine subclaviculare din
partea dreapt si stng.

Ganglioni limfatici

Organismul omului cuprinde mii de rezervoare septice, denumite ganglioni limfatici.
Acestia sunt niste rezervoare de Iorma boabelor de Iasole, sau ,rezervoare septice, folosite de
sistemul limIatic pentru Iiltrarea, neutralizarea, legarea si distrugerea agenilor patogeni (toxine),
antigenilor etc. Ei constau dintr-o reea Iibroas, care serveste drept Iiltru celulelor limIatice.
Ganglionii limIatici sunt de dimensiuni relativ mici, de pn la un centimetru. Ganglionii limfatici
sunt Iormai din:
LimIocite (inclusiv celule de tip B si de tip T)
Neutrofile
Celule plasmatice
MacroIage (numr mare)
Antigeni
Molecule anticorpi

Reeaua, sau gruparea, principal de ganglioni limIatici se aIl n:
CeaI, partea superioar a umrului si zona pieptului. Ei servesc drept Iiltre pentru zona
capului (ganglioni cervicali)
Zona axilelor (sub brae), care Iiltreaz regiunea toracic (piept) si a extremitilor
superioare (ganglioni axilari)
Regiunea organelor genitale pentru pelvis si picioare (extremiti inIerioare, ganglioni
inghinali)
Regiunea mezenterului sau abdominal (Iiltreaz tractul gastrointestinal)

Cnd sistemul limIatic este suprancrcat cu toxine, parazii, celule slbite prin acidoz,
mucus, reziduuri rezultate din metabolism etc., ganglionii limIatici se mresc si se umIl.
Amigdalele constituie un excelent exemplu n acest sens. Produsele lactate si zaharurile raIinate
intensiIic producerea de mucus provenind de la mucoas, iar acestea, la rndul lor, constituie cauza
instalrii unor probleme congestive (inclusiv congestionarea sinusurilor, a gtului, bronhiilor si
plmnilor etc.). Cnd amigdalele se congestioneaz din cauza acumulrii unor cantiti masive de
reziduuri, printre primele simptome care se maniIest se numr dureri n gt, inIlamaiile si
expectoraiile. Rcelile si gripa sunt alte semne prin care se maniIest congestia care trebuie
eliminat.
Cnd medicii scot amigdalele, Icnd dovada nenelegerii fenomenului de congestionare si
a sistemului limIatic n sine, are loc o reacie n lan. Extirparea amigdalelor provoac
suprancrcarea sistemului limIatic (n esuturile nvecinate). Acest lucru duce la nepenirea ceIei,
degradarea coloanei vertebrale n regiunea cervical, acumularea de tensiune n zona cerebral, n
Pag. 35 din 392
urechi, ochi (glaucom) etc. Majoritatea medicilor nu cunosc metodele prin care organismul poate fi
ajutat s se debaraseze de aceast congestie.
Detoxificarea este unica soluie real pentru aceast problem. Extirparea esuturilor
yi tratarea simptomelor cu medicamente pe baz de sulfanilamid (antibiotice) nu fac dect s
contribuie la agravarea problemei.

Splina

Splina omului este un organ de Iorm oval si de culoare rosu-nchis. Este localizat n
partea stng a trunchiului (cvadrantul superior stng), ctre stnga si n spatele (posterior)
stomacului.
n Iaza embrionar, splina serveste drept creator de globule albe si rosii. Totusi, la scurt
vreme dup nasterea copilului, splina produce numai limIocite si monocite (globule albe). Splina
este ncrcat cu acel tip de limIocite numite macroIage, a cror sarcin este de a elimina agenii
patogeni si toxinele de orice tip din snge si din limI.
Splina acioneaz ca un rezervor sanguin sau container n care se pstreaz rezervele de
snge pentru cazurile de urgen. Splina mai distruge celulele sanguine mbtrnite si celulele
slbite sau care conin toxine crend bilirubina extras din hemoglobina. Bilirubina este cea care d
secreiei biliare culoarea sa inconIundabil.
Meninnd starea de sntate a splinei, vei ajuta sistemele vascular, limIatic si imunitar s
rmn sntoase. n cercurile spirituale, splina este reIlectarea gndirii inIerioare (denumit si
,gndire cauzal), punctul de origine al dualitii sau al creaiei. Splina este vehiculul pentru
ecuaiile matematice universale care aIecteaz corpul Iizic. Culoarea sa spiritual este portocaliul.

Timusul

Glanda timus va Ii prezentat n acest capitol n cadrul seciunii ,Sistemul endocrin. Cu
toate acestea, trebuie spus c timusul este o gland care aduce la maturitate si pregteste celulele de
tip B, transformndu-le n celule de tip T si n celule de susinere a activitii celulelor T, care Iac
parte din sistemul celulelor imunitare de tip NK (ucigasi naturali). Sunt utilizate n reacia mediat
de celule Ia de agenii patogeni.

Rezumat: Sistemul limfatic

Corpul Iizic este un oras de sine stttor. Sistemele limIatic si imunitar acioneaz asemenea
Iorei poliienesti si departamentului de salubritate, reunite ntr-o singur structur. Sistemul limIatic
colecteaz gunoiul din Iiecare cas (celul) a orasului; Iireste, gunoiul este diIerit, n Iuncie de
,stilul de via al Iiecrei case / celule. Sistemul limfatic, n colaborare cu celulele imunitare, are
sarcina de a proteja si menine organismul curat.
Numeroase alimente, pe care oamenii le consum zilnic, suprancarc si colmateaz sistemul
limIatic. Rcelile, gripa, alergiile, inIlamaiile sinusurilor, bronsita, aIeciunile pulmonare printre
care se numr pneumonia si astmul (care antreneaz Iuncionarea deIicitar a glandelor
suprarenale) mpreun cu oreionul, tumorile, abcesele, limfoamele, erupiile cutanate, mtreaa
etc., nu sunt altceva dect maniIestri ale unei stri de suprancrcare si de inIlamare a sistemului
limfatic.
Toate produsele lactate (pasteurizate sau n stare brut), carbohidraii raIinai (zaharurile
complexe), alimente iritante (ardei iute, cola etc.), substanele chimice toxice, proteinele strine
(carne etc.) provoac reacia mucoasei la nivel limIatic, adic producia excesiv de mucoziti. Mai
mult dect att, aceste substane pot Ii nocive pentru celule, n special pentru c ncurajeaz
invaziile paraziilor. Sarcina sistemului limIatic este de a mpiedica atacurile ,teroriste venite din
esuturile organismului. Cu toate acestea, o dat ce organismul este bombardat de aceste mucoziti
provenind din sistemul limIatic, mucozitile n sine ncep s devin o problem. Ele pot bloca buna
funcionare a celulelor, provocnd hipoactivitatea organului sau glandei respective.
Pag. 36 din 392
Revenim, subliniind Iaptul c acest tip de rspuns se poate constata n urma reaciei
organismului la produse lactate. Proteinele pe care le conin acestea sunt att de abrazive,
concentrate si nocive pentru noi, nct ingerarea lor duce la producii excesive de mucus. Se
declanseaz o reacie n lan att de intens, nct putei constata singuri cum se acumuleaz
mucusul n cavitile sinusale, n gt si n plmni. Acest Iapt duce la pierderea mirosului, a gustului
si a auzului, si mpiedic respiraia. De asemenea, duce la inIlamarea glandei tiroide, aIectnd n
cele din urm ntregul organism, n diverse moduri. Este o ironie c noi consumm lapte pentru
aportul su de calciu, cnd, n realitate, printre eIectele pe care le produce se numr si incapacitatea
corpului de a utiliza calciul.
Din punct de vedere spiritual, sistemul vascular si sistemul limIatic sunt o reIlectare a
spiritului. Ele contribuie la dezvoltarea individului si l hrnesc, dar l si cur si l educ. Dac
sistemul vascular si limIatic se ,gripeaz sau stagneaz, atunci tu nsui te blochezi si stagnezi. n
acest moment se instaleaz boala si poate surveni moartea.
Curai si deschidei toate cile de acces din propriul organism si permitei spiritului (snge
si limI) s circule liber si Ir constrngeri. Acest simplu Iapt v va aduce o stare de bine
inimaginabil.

SIST E MUL I MUNI T AR

Sistemul imunitar reprezint Iorele poliienesti din organism. El apr organismul de
invadatori (parazii) si de toxine. n lipsa sistemului imunitar, omul nu ar putea tri pe aceast
planet. (V aducei aminte de ,biatul care tria sub un clopot de sticl Iiindc se nscuse Ir
sistem imunitar?)

Dou tipuri de sistem imunitar

Exist dou tipuri de sistem imunitar. Este vorba de sistemul imunitar extracelular si de
sistemul imunitar intracelular.

SIST E MUL I MUNI T AR E XTRACE LUL AR imunitatea extracelular protejeaz
organele, glandele si esuturile interne. Ea protejeaz condiiile imunitare care se Iormeaz n
exteriorul unei celule. Acest tip de imunitate a primit numeroase denumiri, printre altele, imunitate
,de adaptare, ,nnscut, ,umoral sau ,prin medierea anticorpilor. Totusi, ca mecanism, toate
aceste denumiri reprezint acelasi tip de imunitate.
Mai simplu spus, imunitatea extracelular ncepe o dat cu conceperea embrionului, cnd
memoria sa este transmis prin codul genetic de la prini ctre It, pentru a Iorma tiparele
imunitare ale copilului.
Acest tip de imunitate este ntr-adevr de adaptare, deoarece nseamn c sistemul
dumneavoastr imunitar are o memorie si capacitatea proprie de gndire, asa cum avei si
dumneavoastr nsiv. Poate nelege, memora si Iurniza zilnic sistemele de aprare mpotriva
invadatorilor si a toxinelor, dnd astIel nastere imunitii. Se ,antreneaz pentru a fi gata atunci
cnd organismul este supus unei noi invazii. Asa se maniIest ceea ce numesc eu Irumuseea
dumnezeiasc.

SIST E MUL I MUNI T AR I NTRACE LUL AR imunitatea intracelular se maniIest n
interiorul celulei. Se numeste ,imunitate mediat de celul. Acest tip de imunitate presupune
reacia celulelor T la substanele chimice eliberate chiar de celul.

Reacia imunitar a celulei

Fiecare dintre aceste dou sisteme de aprare (extracelular si intracelular) oIer un tip de
reacie speciIic.

Pag. 37 din 392
REACIE EXTRACELULAR reacia imunitar cu anticorpi (umoral) const din
limIocite B plasmatice, care sunt produse ca rspuns la antigeni distrugtori, prin Iormarea
ulterioar a anticorpilor. Acest tip de rspuns creeaz n general imunitate Ia de un anumit tip de
antigen si este considerat a Ii o reacie extracelular.

REACIE INTRACELULAR reacia imunitar mediat de celul (reacia celulei)
nseamn producerea celulelor T de ctre timus, ca rspuns la aciunea antigenilor strini care
trebuie ndeprtai. Aceasta este o reacie imunitar intracelular.

Sistemul imunitar al organismului va reaciona ntr-unul din cele dou moduri, n Iuncie de
condiiile prezentate anterior. Prima sau reacia (rspunsul) primar este reacia iniial a celulei
la atacul unui invadator. Este vorba de o reacie lent, dar minuioas, n cadrul creia se Iormeaz
anticorpii limIocitelor B si T, cu scopul de a se atasa la agenii patogeni externi care invadeaz
organismul sau n plin expansiune (microorganisme).
Cea de-a doua reacie, reacia (rspunsul) secundar, este o reacie imediat a celulelor
care beneIiciaz de memorie B si T, care au mai purtat si alte btlii cu acest antigen sau agent
patogen specific. n acest moment, celulele identiIic si distrug invadatorii cunoscui, Iiindc sunt
Iamiliarizate cu ei si stiu cum pot Ii combtui.
Ambele tipuri de reacie sunt destinate neutralizrii si eliminrii celulelor distructive sau
agenilor patogeni (toxine si parazii). Aciunea lor este determinat de necesitatea apariiei Iie a
unei reacii imunitare nespecifice, fie a unei reacii imunitare specifice.

Reacia imunitar nespecific (inIlamaia) reacia unor esuturi sau celule la un
traumatism provenind din orice surs. Printre aceste surse se numr produsii chimici, traumele,
organismele invadatoare etc.
Reacia imunitar specific reacie mult mai puternic, producndu-se cnd inIlamaia
nu este prea mare sau dac celula nu poate Iace Ia la traumatism sau invazie. Acest tip de reacie
intr direct n sarcina si sub controlul celulelor B si T.

Conchiznd, sistemul imunitar al organismului uman se debaraseaz de invadatorii nepoItii,
pe dou ci, prin fagocitoz si prin inflamaie. InIlamaia poate Ii local (la nivel celular) sau de
sistem (generalizat).

FAGOCITOZ devorarea, neutralizarea sau distrugerea substanelor si a (corpilor strini,
inclusiv a microorganismelor, a prilor lor componente, a toxinelor, ca si a celulelor moarte sau
slbite din organism si a celulelor invadate de parazii. Celulele care creeaz Iagocitoz sunt
denumite fagocite. Neut rofilele si macrofagele Iormeaz majoritatea acestei clase de celule.

INFLAMAIA
Inflamaia local este limitat la o anumit zon. Se maniIest prin nrosirea, tumeIierea
si cresterea temperaturii provocate de dilatarea vaselor sanguine. n regiunile afectate apare durerea,
din cauza umIlrii si reaciei chimice din partea receptorilor nervosi.
Inflamaia de sistem adeseori trece neobservat pn la instalarea distrugerii sistemului.
Dezechilibrele hormonale, dietele care produc aciditate crescut, ingerarea de substane chimice din
alimente, atmosIer sau din cosmetice dau nastere acestui tip de inIlamaie. n majoritatea cazurilor,
ea trece neobservat pn la maniIestarea unei hipoactiviti a esuturilor, glandelor sau organelor.
Pe msur ce glandele esueaz n a-si ndeplini sarcina respectiv, apare eIectul de domino,
declansndu-se numeroase simptome de boal.

ConIorm aIirmaiilor anterioare, sistemul limIatic si sistemul imunitar colaboreaz pentru a
Iunciona ca un singur sistem. esuturile limIatice, organele si procesele Iiziologice sunt implicate
n identiIicarea, transportarea si evacuarea antigenilor si a agenilor patogeni. Acest sistem este
responsabil si cu producerea reaciei imunitare.
Pag. 38 din 392
Organismul uman dispune, n esen, de dou linii de aprare pentru a se autoproteja
mpotriva substanelor strine, inclusiv a microorganismelor nedorite. Este vorba de aprarea
mecanic (structural) si de aprarea chimic (imediat).

APRAREA MECANIC (STRUCTURAL) Pielea, membrana mucoas, lacrimile,
saliva, acizii gastrointestinali, urina. Protecia speciIic la Iaa locului este asigurat de ,sistemul
imunitar al mucoaselor, prezent n mucoasele aflate la nivelul aparatului respirator, urogenital si al
mucoasei gastrointestinale, care sunt caracterizate prin grupuri de celule limfoide, inclusiv limfocite
si macroIage.

APRAREA CHIMIC (MEDI AT ORI) Acesti catalizatori chimici sunt substanele pe
care le utilizeaz organismul, cu scopul de a declansa reacia imunitar nnscut. Anumite
substane chimice Iormeaz baraje n peretele membranei pentru a stopa invazia paraziilor. De
asemenea, celulele produc niste enzime numite lizozime, care au rolul s digere sau s omoare
invadatorii parazii.
Lizozime (enzime) prezente n lacrimi, transpiraie si saliv, care omoar diverse
microorganisme.
Mucus produs de membrana mucoas, cptuseste si Iurnizeaz globulele albe cu rol n
Iagocitoz, neutralizare si distrugere a antigenilor si agenilor patogeni.
Histamine substane chimice (eliberate de microorganisme sau de celulele lezate) care
atrag leucocitele (globulele albe) pentru intervenii de urgen.
Prostaglandine acizi grasi nesaturai, pe baz de carbon-20, activ din punct de vedere
biologic, provenii din metabolizarea acidului arahidonic. Prostaglandinele ndeplinesc Iuncii
multiple, intervenind inclusiv n vasodilataie si n metabolismul glucozei. Sunt mediatori n
numeroase procese chimice.
Leucotriene Iavorizeaz inIlamaia prin dilatarea sistemului vascular (capilare, etc.). Ele
mresc permeabilitatea vascular (capacitatea de a secreta celule sanguine, nutritive si imunitare
prin pereii capilarelor etc.). Permeabilitatea vascular permite Iibrinogenului si proteinelor s
ptrund n limIa din jurul unei celule. Fibrinogenul este transIormat n Iibrin, Iolosit pentru a
bloca ptrunderea n zonele afectate. Leucotrienele stimuleaz Iagocitoza prin intervenia
macroIagelor si atrag leucocitele (globulele albe) pentru intervenii de urgen.
I nterferoni tip de proteine care protejeaz celula de invazii virale. Ele se ataseaz la
pereii celulei si stimuleaz celula s produc ageni cu proprieti antivirale (proteine).
Kinine atrag globulele albe.
Complementare grup de proteine (proteine complementare) recunoscute pentru
capacitatea lor de a atrage globulele albe.

Pentru a nelege condiiile de Iormare a imunitii, v propun s studiem n continuare
sistemul imunitar intern al organismului.
Dup cum ai aIlat, sistemul imunitar intern al organismului uman este destinat s elimine
celulele slbite sau inIestate de parazii. Celulele au ,markeri (antigeni) pe supraIaa lor care le
arat identitatea. Acesti ,markeri spun dac celulele sunt de tip ,auto sau ,non-auto.

Antigeni

Sunt substane care genereaz un rspuns imunitar. Antigenii sunt proteine sau oligozaharide
(compusi care provin dintr-o zaharid). Exist dou tipuri de antigeni: autoantigeni si antigeni
strini.

AUT OANTI GENI substane (proteine etc.) create de celulele propriului organism pentru
a stimula rspunsul imunitar. n general, acest tip de antigeni fac parte din peretele membranei
celulare si acioneaz ca ,markeri sau semnale de reacie imunitar din partea celulei.

Pag. 39 din 392
ANTIGENI STRINI substane sau parazii introdusi n organism din mediul extern.
Printre acestea se numr:
Microorganisme
Particule (fragmente) de microorganisme
Acizi
Substane chimice de orice Iel
Proteine strine de organism, sau care nu pot Ii utilizate de acesta
Aschii, Iragmente de lemn, sticl etc.

Fiecare lucru care a Iost creat pe acest pmnt este unic. Cu toate acestea, ntre lucruri exist
numeroase asemnri. Pe planeta noastr, convieuiesc numeroase rase umane si specii vegetale si
animale, fiecare dintre aceste tipuri putnd fi identiIicate datorit Iormelor, culorilor si semnelor
distincte care le individualizeaz. Acelasi lucru este valabil si n cazul celulelor din organismul
uman si a pereilor membranei celulare (nvelisul exterior al celulei), Iiindc Iiecare celul este
unic n Ielul ei.
Pereii celulari sunt compusi din proteine (lanuri de aminoacizi), colesterol (protecie
mpotriva inflamaiilor) si IosIolipide. Cnd o celul este slbit, proteinele respective si antigenii se
schimb, ceea ce trimite semnalul de distrugere a celulei. Atunci se modiIic si conIiguraia
exterioar a membranei celulei, tot asa cum se schimb si pielea omului, cnd celulele din care este
Iormat ncep s se degradeze.

Limfocite. origine i de:voltare




Reacie imunitar celular la antigeni (reacia celulelor B)

LI MF OCI T E pentru a activa o reacie imunitar speciIic, trebuie activate mai nti
limIocitele. Activarea este declansat de un antigen (un semnal). LimIocitele au pe supraIaa lor
receptori conectai la antigen. Acesti receptori au natur speciIic si sunt destinai s se lege de
antigeni specifici.

I NT ERL EUKI NE interleukinele, care sunt produse si eliberate de macroIage si de
celulele ajuttoare T, stimuleaz diviziunea limIocitelor dup capturarea (legarea) antigenilor de
limfocite (celule imunitare). Apoi:
Antigenul este prelucrat (neutralizat si descompus) de ctre macroIage si celulele B.
MacroIagele predau antigenul prelucrat celulelor ajuttoare T. Este eliberat interleukina,
care provoac divizarea celulelor ajuttoare T si le mreste astIel numrul.
CELULE STEM
(MDUVA OSOAS)
CELULE B
CELULE AJUTTOARE B
CELULE B
GANGLIONI LIMFATICI,
LIMF, SNGE
TIMUS (CELULE T,
CELULE AJUTTOARE T)

Exist
cte cinci
celule T
pentru
fiecare
celul B
Pag. 40 din 392
Celulele ajuttoare T se combin cu celulele B (cele care au prelucrat iniial antigenii),
avnd drept rezultat Iormarea celulelor care produc anticorpii si care vor combate antigenul.

Rolul mar kerilor de proteine:
IdentiIic o celul dup tipul si starea ei de sntate (puternic sau slab).
Stimuleaz producerea anticorpilor de ctre limIocitele B, pentru a neutraliza sau distruge
celula.
Stimuleaz reaciile citotoxice (substane chimice care distrug celulele) ale granulocitelor,
monocitelor si limIocitelor.

Celulele normale din organism care se deterioreaz sau sunt slbite pot Ii identificate ca
antigeni strini, genernd reacia imunitar a macroIagelor, neutroIilelor, monocitelor etc. Aceast
activare stimuleaz limIocitele B s produc anticorpi care s neutralizeze sau s distrug celula
afectat, dac este cazul. Dup cum remarcam anterior, acest lucru poate stimula si reacii citotoxice
din partea granulocitelor, monocitelor si limIocitelor.
n acest punct este creat iluzia de ,autoimunitate. Cnd o celul si modiIic morIologia
prin acidoz, prin inIluena chimic toxic etc., aceasta si modiIic semnalul pe care l transmite
celulelor imunitare (poliia), care sunt considerate, din acest moment, antigeni strini sau celule care
pot afecta alte celule, astfel nct trebuie eliminate.

Anticorpi principali sau imunoglobuline

1gG (80% +) inactiveaz / dezactiveaz sau stabileste, leag la un loc antigeni; mreste
numrul de Iagocite; asigur aprarea imunitar a Itului; detecteaz proteine complementare.

1gM (10%) leag la un loc antigeni; acioneaz ca receptor de legare asupra celulelor B;
activeaz proteine complementare. Adesea, primul anticorp produs ca rspuns la antigen.

1gA (15%) inactiveaz antigenii. Se regseste n saliv, lacrimi si n membranele
mucoase. Asigur protecia cutanat. Se mai regseste n colostrum si n laptele matern.

1gE (11%) se leag de mastocite si bazoIile, pentru a stimula inIlamaia.

1gD (11%) acioneaz ca receptor de legare asupra celulelor B.

Reacie mediat de anticorpi

ANTI CORPI Cnd organismul este expus aciunii antigenilor (parazii, toxine si altele),
el activeaz celulele B, care produc anticorpi. Acesti anticorpi se leag de antigeni si distrug, n
acest mod, toxinele. Anticorpii se gsesc n Iluidele prezente n organism. De aceea, acest tip de
imunitate se numeste imunitate extracelular (n exteriorul organismului). Anticorpii se mai pot lega
de macroIage, bazoIile si mastocite.
Anticorpii sunt glicoproteinele n Iorm de Y, produse de limIocitele B (celulele B) ca
reacie la prezena antigenilor. Fiecare anticorp const din patru lanuri de polipeptide (doi sau mai
muli aminoacizi) care creeaz locurile de legare n care se vor atasa la antigeni. Ele sunt
considerate imunoglobuline (Iormate din muli anticorpi diIerii). Aproape toi anticorpii din
organism, cu excepia anticorpilor transmisi ereditar (care se bazeaz pe grupa sanguin), se
formeaz prin legarea celulelor B de un antigen strin.
Anticorpii se numesc gamaglobuline. Cantiti masive din aceste celule se regsesc n
plasm (snge), unde exist si alte proteine, ca de pild albumina. Anticorpii se mai numesc
imunoglobuline (IQ), deoarece ele sunt globuline implicate n sistemul imunitar.

REACIE PRIMAR (sunt necesare 3 pn la 14 zile)
Celulele B sunt activate de antigen(i).
Pag. 41 din 392
Celulele B se multiplic si creeaz celulele cu memorie B. Aceste celule produc anticorpi
(proteinele n Iorm de ,Y).

REACIE SECUNDAR (sunt necesare de la cteva ore la 3 zile)
Se produce cnd organismul este expus la antigeni cunoscui. Acesti antigeni sunt cei cu
care organismul s-a mai luptat si pe care i recunoaste. Acesti antigeni declanseaz asadar reacia
imediat a celulelor B, generat de celulele cu memorie B.
Aceast reacie prompt sporeste numrul celulelor cu memorie B, Icnd s creasc si mai
mult imunitatea. Celulele cu memorie stau la baza imunitii de adaptare.

ANTICORPII NEUTRALIZEAZ SAU DISTRUG ANTIGENII ASTFEL:
Iniiaz liza (ruperea si descompunerea invadatorului).
Neutralizeaz toxinele care provin din activitatea bacterian.
Produc Iagocitoz (nglobeaz, neutralizeaz si distrug).
Favorizeaz gruparea antigenilor (aglutinare).
Previn aderarea antigenului la o celul-gazd.

ANTICORPII POT REALIZA, DIRECT SAU INDIRECT, URMTOARELE:
Detectarea antigenilor sau legarea lor mpreun.
IntensiIicarea procesului de Iagocitoz.
IntensiIicarea procesului de inIlamaie.
Activarea proteinelor complementare.

Imunitate mediat de celule

Imunitatea mediat de celule se reIer la aprarea celulelor din organism asigurat de
celulele T. Celulele T protejeaz spaiile intercelulare de atacul microorganismelor, precum virusii
sau anumite bacterii. Asemenea celulelor B, celulele T au pe supraIaa lor receptori de legare de
antigeni, si sunt Ioarte specializate s recunoasc antigenii celulari.

REACIE PRIMAR antigenii activeaz celulele T, care ncep s se divid si s creeze
celule T citotoxice (citolitice). Celulele T citotoxice produc citokine sau limfokine, care sunt
proteine (peptide) ce stimuleaz reacia imunitar suplimentar prin intensiIicarea procesului de
Iormare a celulelor T, a implicrii macroIagelor n proces etc.
Celulele T nu pot recunoaste antigeni strini Ir ajutorul prelucrrii macroIagelor. Acest
proces i permite unei celule T s deosebeasc diIeritele tipuri de antigen. Celulele ,ajuttoare
neimune de tip T (denumite T4) secret interleukina, care stimuleaz activitatea celulelor B si a
altor limfocite T).

Prelucrare de ctre celulele macrofage

E T APA NT I
Macrofagele nglobeaz antigenii prin endocitoz si i descompun n fragmente mai mici.
Fiecare Iragment este ,stampilat cu o protein (proteine cu histocompatibilitate major
MHC).
Aceste Iragmente de antigen sunt gata s Iormeze legturi cu celulele ajuttoare T.
Fagocitoza celulelor B este similar cu Iagocitoza ndeplinit de macroIage.

E T APA A DOUA
Celulele macroIage si celulele B prelucreaz antigenii.
MacroIagele secret interleukina-1.
Interleukina stimuleaz celulele ajuttoare T s produc interleukina-2.
Interleukina stimuleaz celulele ajuttoare T s se divid.
Celulele ajuttoare T stimuleaz celulele B.
Pag. 42 din 392

Globulele albe

Neutrofile
Definiie: supun microorganismele si alte substane procesului de Iagocitoz.
% dintre globulele albe: 60-80%
Reacie: reacie inIlamatorie
Loc de maturare: mduva rosie osoas
Localizarea celulelor mature: snge, esut conjunctiv si esut limIatic
Secret: histamin, proteine complementare, leucotriene, kinine si interferon.
Tip de imunitate: nnscut

Limfocite (celule B)
Definiie: produc anticorpi si alte substane chimice responsabile cu distrugerea
microorganismelor.
% dintre globulele albe: 20-40%
Reacie: protecie extracelular (exterioar) Ia de antigeni (virusi, bacterii,
substane chimice)
Loc de maturare: mduva rosie osoas, splin, ganglioni limIatici
Localizarea celulelor mature: snge, esut limIatic si ganglioni limIatici
Secret: anticorpi
Tip de imunitate: mediat de anticorpi

Limfocite (celule T)
Definiie: produc anticorpii si alte substane chimice responsabile cu distrugerea
microorganismelor.
% dintre globulele albe: 0-40%
Reacie: aprare intracelular (interioar) Ia de antigeni (parazii, tumori);
cunoscute si ca distrugtoare de tumori
Loc de maturare: mduva rosie osoas, splin, ganglioni limfatici
Localizarea celulelor mature: glanda timus
Secret: esuturi
Tip de imunitate: mediat de celule

Eozinofile
Definiie: elibereaz compusii chimici care reduc inIlamaia; atac anumii parazii
de tip vierme
% dintre globulele albe: 1-4%
Reacie: reacie inIlamatorie
Loc de maturare: mduva rosie osoas
Localizarea celulelor mature: snge, esut conjunctiv si esut limIatic
Secret: histamin, proteine complementare, leucotriene, kinine si interIeron
Tip de imunitate: nnscut

Bazofile
Definiie: elibereaz histamina, care Iavorizeaz inIlamarea; mai elibereaz
heparin, care previne formarea hematoamelor
% dintre globulele albe: 0,5-1%
Reacie: reacie inIlamatorie
Loc de maturare: mduva rosie osoas
Localizarea celulelor mature: snge, esut conjunctiv si esut limIatic
Secret: histamin, proteine complementare, leucotriene, kinin si interIeron
Tip de imunitate: nnscut

Pag. 43 din 392
Monocite (macrofage)
Definiie: celul Iagocit, prezent n snge, ce se transIorm n celul macroIag n
interiorul esuturilor, care Iagociteaz, adic nglobeaz si diger bacterii, Iragmente
celulare, celule moarte, celule slbite si alte toxine din esut
% dintre globulele albe: 3-8%
Reacie: fagocitoz
Loc de maturare: diverse esuturi din organism
Localizarea celulelor mature: snge, esut conjunctiv si esut limIatic
Secret: enzime, lizomi, chemokine, citokine, radicali O
2

Tip de imunitate: nnscut

Mastocite
Definiie: eseniale n reacia inIlamatorie la nivelul esutului conjunctiv, subcutanat,
al mucoasei gastrointestinale si al esuturilor aparatului respirator. Contribuie la ncurajarea
inIlamaiei, elibernd diverse substane chimice. Sunt mediate de anticorpul 1gE.
% dintre globulele albe: 0%
Reacie: reacie inIlamatorie
Loc de maturare: diverse esuturi ale organismului
Localizarea celulelor mature: esut conjunctiv, derm, mucoas si esut gastro-
intestinal
Secret: histamin, proteinaze, prostaglandine, leucotriene, kinine, interIeron si
complementare
Tip de imunitate: nnscut

REACIE SECUNDAR Reacia secundar a celulelor T provine de la celulele cu
memorie T. Celulele cu memorie T Iuncioneaz ntr-o manier similar celei a celulelor cu
memorie B, n sensul c si ,amintesc expunerea anterioar la antigeni si creeaz ,anticorpi care
s lupte mpotriva acestora.

Producerea celulelor imunitare

GL OBUL E ALBE Celulele imunitare din organism se numesc globule albe si sunt de mai
multe tipuri. Mduva osoas produce globulele albe din organism ca sistem principal de aprare
intern al organismului. Aceste celule sunt transmise mai departe ctre sistemul limIatic pentru a se
matura sau pentru a fi transIormate n celule mai mari, cu Iuncii speciIice.
esuturile limIatice, inclusiv splina, timusul si ganglionii limIatici, sunt responsabile de
dezvoltarea, maturarea si activarea globulelor albe. Dezvoltarea si Iuncionarea celulelor imunitare
sunt reglate de citokine, care sunt de natur proteinic si acioneaz ca mediatori de crestere. Exist
peste 100 de tipuri diferite de citokine produse de globulele albe din organism. Printre acestea sunt
incluse interleukinele, interIeronii, agenii de necrozare a tumorilor etc.
S examinm cteva dintre cele mai importante celule imunitare pe care organismul le
Ioloseste pentru a se apra. Macrofagele sunt monocite care au iesit din sistemul circulator, s-au
Iixat si s-au maturat, devenind esuturi. MacroIagele se gsesc n numr mare n amigdale, splin si
n ganglionii limIatici. Jumtate din macroIagele prezente n organism se regsesc n Iicat si se
numesc celule KupIIer. Totusi macroIagele sunt prezente n tot organismul, inclusiv n creier si
snge. Ele acioneaz asemenea unor ageni de salubritate, Icnd curenie pe unde trec.
MacroIagele si neutroIilele sunt celulele principale n procesul de Iagocitoz (nglobare si
distrugere) al sistemului imunitar.
Celulele NK, sau ucigasii naturali, sunt un tip de limIocite prelucrate n mduva osoas, care
reprezint 1-5 din numrul total de limIocite. Se consider c, dintre toate celulele imunitare, ele
sunt cele mai importante. Misiunea lor este aceea de a distruge Iormaiunile tumorale sau celulele
inIectate de virusi. Aceste celule Iac parte din sistemul imunitar nnscut, deoarece nu au memorie
si nu au reacie speciIic. Ele nu pot recunoaste dect o clas speciIic, nu o celul speciIic.

Pag. 44 din 392
Rezumat: Sistemul imunitar

Corpul dumneavoastr este proiectat de natur astIel nct s se poat apra singur mpotriva
invadatorilor, inclusiv parazii, substane chimice etc. Chiar si alimentele care devin nocive dup ce
au fost ingerate declanseaz o reacie imunitar si limIatic.

Sistemul imunitar al omului



Corpul omenesc n ansamblu su si Iiecare celul care intr n alctuirea sa au constiin
(putere de constientizare). Propriul sistem imunitar nva singur s recunoasc invadatorii din
trecut si stocheaz aceast inIormaie la nivelul celulelor cu capacitate de memorare. Acest proces
ncepe o dat cu conceperea embrionului (inIormaii transmise pe cale ereditar) si continu atta
timp ct organismul este expus la mediul extern. Corpul si organele corpului sunt acoperite de
,piele, sau o membran care este menit s oIere protecie primar (din punct de vedere mecanic).
De la acest nivel, celulele imunologice (ale sistemului imunitar) si substanele chimice pe care le
produc au rolul s ,mnnce sau s distrug acesti invadatori, ntr-un fel sau altul.
Exist numeroase tipuri de celule imunitare, Iiecare avnd o specializare strict. Imunitatea
organismului nostru exist si se dezvolt prin urmtoarele moduri:

Natural activ reacie imunitar de adaptare si nnscut, proprie (natural).
Artificial activ imunitate dobndit (vaccinare) prin Iurnizarea pe cale artiIicial a unui
agent patogen sau a unui antigen, astIel nct organismul s si poat crea imunitatea din sursa
oIerit.
Natural pasiv de la mam la It, prin placent. TransIerul se Iace ctre un individ Ir
imunitate.
Artificial pasiv transfer de la animale injectate (vaccinate) la om.

ORGANISME SAU
SUBSTANE CHIMICE
(ACIZI) INVAZIVE
PROVOAC LEZIUNI
CELULARE
ELIBERARE DE
SUBSTANE CHIMICE
(MEDIATORI)
REACIE A
CELULELOR
IMUNITARE
(CHEMOTAX)
DEBIT SANGUIN
ACCELERAT
(VASODILATARE)
PERMEABILITATE
VASCULAR
MRIT
ALIMENTARE
SUPLIMENTAR
CU LIMF
(MUCUS)
Pag. 45 din 392
Natura nu perpetueaz exemplare slabe. Dac ar fi procedat astfel, atunci ea si-ar fi opus
rezisten siesi, nu ar Ii Icut Ia si nu s-ar Ii perpetuat. Acest lucru este valabil si n cazul
organismului uman si al celulelor din care este alctuit.
Sindroamele de autoimunitate nu sunt altceva dect lupta n care cel puternic ncearc s l
elimine pe cel slab. Reinnd acest lucru, cea mai bun direcie de aciune mpotriva ,bolilor sau a
strilor de hipoactivitate sau slbiciune este ntotdeauna aceea de a v Iortifica, fortifica, fortifica
organismul si celulele. Curai-v organismul de toate substanele chimice, toxinele, puroiul,
depunerile de mucus si parazii (cei duntori) si nsntosii-v!

SIST E MUL I NT ESTI NAL (COL ON)

Intestinul gros, sau colonul, cum se mai numeste, este Iormat din yase seciuni. Acestea
sunt: cecum, ascendent, transversal, descendent, sigmoid si, n cele din urm, rect. Un colon de
dimensiuni medii are o lungime cuprins ntre 150 si 180 cm. Colonul are Iorma literei ,U
ntoars, si se ntinde pe perimetrul abdomenului. Intestinul gros este format din falduri circulare.
Funcia principal a colonului este de a absorbi ap, minerale, oligoelemente si vitamine.
Colonul nu secret nici un Iel de enzime digestive. Cu toate acestea, la nivelul colonului se
produce un Iel de digestie, prin intervenia bacteriilor. Particulele alimentare si produsii secundari,
rezultai n urma digestiei din stomac si intestinul subire, se combin n colon, iar cea mai mare
parte a apei se absoarbe din nou pentru a Iorma o mas solid, care este eliminat din organism.
Mucusul provenit din sistemul limIatic este si ele deversat n colon, urmnd a fi eliminat. Colonul
dispune de glande secretoare de mucus, aflate n sub-mucoas, pentru a susine eliminarea
corespunztoare.
Colonul stabileste o legtur electric cu toate organele si esuturile principale din organism.
Comunitatea cercettorilor moderni nu a descoperit nc aceast parte din Iiziologia colonului (mai
exact, componentele ntregului esut intestinal si relaia pe care o stabileste cu celelalte esuturi ale
organismului).

SIST E MUL URI NAR

Rinichii

n general, oamenii se nasc cu doi rinichi. Cu toate acestea, am ntlnit muli oameni care
s-au nscut cu trei rinichi. Rinichii corpului omenesc au Iorm de ureche si sunt de culoare maro-
violaceu. Sunt localizai n partea dorsal a cavitii abdominale, de o parte si de alta a coloanei
vertebrale.
Partea superioar a rinichilor este amplasat Ia n Ia cu a 12-a vertebr toracic. Fiecare
rinichi cntreste 142 g, are o lungime de 11 cm, o lime de 7,6 cm si o grosime de 2,54 cm.
Nefronii microscopici alctuiesc aspectul structural si Iuncional al rinichilor.
Ca si n cazul majoritii organelor, n special al glandelor, rinichii prezint o poriune
exterioar, denumit zona cortical, si o poriune interioar, zon medular. Urina se Iormeaz la
nivelul nefronilor, care se compun dintr-un corpuscul renal si un tub venal. Acestea au aspectul unor
piramide alungite. Zona cortical adposteste cea mai mare parte a stratului de vase capilare mici
care constituie sistemul de Iiltrare dintre snge si neIron. Aceast poriune este implicat n procesul
de Iiltrare si de reabsorbie.
Urina este Iormat din numeroasele produse secundare rezultate n urma metabolismului,
printre care uree, amoniac, ioni de hidrogen, creatinin, substane chimice toxice, medicamentoase,
vitamine si minerale sintetice etc.
Aceste deseuri (urina) coboar pe structura piramidal (tuburile neIronilor) ctre poriunea
interioar (sau medular), pe unde ptrund n tuburi comune, denumite conducte papilare, care se
golesc n rezervoare renale (calicii). De aici, urina se deplaseaz n jos prin uretr, ctre vezica
urinar.
Dup cum se poate constata, rinichii sunt o component a sistemului excretor. Rinichii
Iormeaz urina din plasma sanguin. Ei joac un rol major n reglarea circulaiei sanguine si, n
Pag. 46 din 392
acest fel, a tuturor lichidelor din organism. Rinichii contribuie la evacuarea reziduurilor rezultate
din metabolism si a celor toxice.
Rinichii sunt extrem de sensibili la acidoza provocat de consumul de carne, ceai, caIea,
ciocolat si buturi carbogazoase. Majoritatea oamenilor consum aceste tipuri de ,alimente
(toxine) care, dup un timp, produc disconIort si durere n partea mijlocie si inIerioar a spatelui.

Uretere

Tuburi care conduc de la rinichi pn la vezica urinar.

Vezica urinar

Vezica urinar este n principal un rezervor sau un sac de colectare si pstrare a urinei, n
drumul su de iesire din rinichi.
Evacuarea urinei din vezica urinar se numeste ,miciune, ,golire sau ,urinare.

Uret ra

Tubul care Iace legtura ntre vezica urinar si exteriorul organismului.

SIST E MUL T E GUMENT AR (PI E L E)

Pielea este cel mai mare organ al corpului. De asemenea, pielea este cel mai mare organ de
eliminare, evacund zilnic o cantitate de reziduuri echivalent cu cea evacuat n total de rinichi,
intestine si plmni. n mod evident, pielea este nvelisul exterior al corpului. Ea oIer organismului
sistemul de aprare mpotriva agresiunii mediului nconjurtor si condiiilor de dezvoltare a
paraziilor.
Pielea este Iormat din dou mari diviziuni sau straturi distincte. Prima diviziune, sau primul
strat interior, se numeste derm. esuturile subcutanate sunt dispuse imediat sub derm, care
adposteste marea mas a arterelor, venelor, nervilor si glandelor principale care hrnesc pielea.
Cea de-a doua diviziune glandular sau cel de-al doilea strat este epiderma, poriunea care
vine n contact direct cu mediul exterior. Aceast poriune (sau diviziune) este compus din patru
pn la cinci straturi diIerite, n Iuncie de regiunea speciIic a corpului. Pe mini si pe picioare,
pielea este mai groas datorit activitii la care sunt expuse aceste poriuni ale corpului. Ai auzit
zicala ,Are pielea groas sau, dimpotriv, ,Are pielea subire. Acum stii la ce se reIer. Urmeaz
o rapid trecere n revist a epidermei, ncepnd cu stratul dinspre exterior al pielii.

Stratum corneum (grosime de la cteva celule, pn la 50 de celule)
Stratum lucidum
Stratum granulosum
Stratum spinosum
Stratum germinativum

Pielea omului este Iormat din cheratinocite, celule astfel denumite deoarece ele produc o
substan dur numit cheratin, care se regseste n unghii, n Iirele de pr si n orice esut cornos.
Cheratinocitele sunt germinate (si ncep cltoria) n stratum germinativum al epidermei,
deplasndu-se si maturndu-se prin diversele straturi, pn cnd ajung la captul ciclului de via si
n stratul exterior, stratum corneum.
Pielea ndeplineste numeroase Iuncii, printre altele si pe aceea de reglare a temperaturii
corpului. Acest lucru se produce prin intermediul arteriolelor (vase sanguine) si al glandelor
sudoripare. Pielea mai este si cel mai mare organ senzitiv, exprimnd att senzaiile interne, ct si
pe cele externe.
Pag. 47 din 392
Din punct de vedere spiritual, pielea dumneavoastr este n strns legtur cu ego-ul sau
corpul etnic. Fiindc ea v individualizeaz. Este direct legat de Iicat, care reIlect gndirea.
Ambele organe conlucreaz, inIluennd procesele de gndire ale individului.
n procesul de detoxiIicare, trebuie s curai mai nti Iicatul dac vrei s avei o piele
curat. Meninei permanent pielea ct mai curat, Iiindc ea si va ndeplini astIel Iuncia de organ
de eliminare a deseurilor. n plus, o piele curat v va Iace s v simii mai curat.

Boala nu este manifestarea unui lucru ru, ci mai degrab lipsa unui lucru esenial.
Dr. Bernard Jensen

MODULUL 2.8 - Sistemul Endocrin

Dintre toate sistemele din organism, sistemului glandular endocrin i se acord cea mai
puin atenie, n ciuda Iaptului c el este ,computerul central al organismului uman. El le
transmite celulelor inIormaii despre ce trebuie s Iac, la ce intensitate s Iuncioneze, elibernd
hormoni precum: steroizi, neuro-transmitori, serotonine, enzime si altele de acelasi gen.
n esen, organismul dispune de dou tipuri de glande: (1) glandele endocrine, adic
glande Ir canale, care produc secreii interne (hormoni etc.), pe care le deverseaz direct n Iluxul
sanguin si n cel limIatic pentru a Ii transportate apoi n ntregul organism; si (2) glandele exocrine,
cum sunt glandele salivare, adic productoare de secreii care ajung la celulele epiteliale Iie direct,
fie prin intermediul unor canale. Este greu de spus care este cea mai important gland din
organism, Iiindc toate esuturile din organism sunt interconectate. Cu toate acestea, aproximativ
75 dintre toate simptomele ,bolilor pot Ii atribuite Iuncionrii deIectuoase a sistemului
endocrin. Printre aceste boli se numr utilizarea incorect a calciului de ctre organism, ceea are
drept eIect scolioza, depresiile, atroIierea esutului conjunctiv, venele varicoase, hemoroizii, hernia,
anevrisme, ca si producia slab de steroizi, care provoac apariia de Iormaiuni Iibrochistice,
Iibromialgie, Iibroze, chisturi, plci de colesterol si alte aIeciuni.
Principalele glande ale sistemului endocrin din organism sunt: glandele suprarenale,
pancreasul, timusul, tiroida / paratiroida, testiculele, ovarele si principala gland endocrin, hipoIiza
(glanda pituitar). Pn n urm cu zece sau douzeci si cinci de ani, se nregistrau stri cronice
si/sau de degenerescen mai ales la persoanele n vrst, din cauza Iuncionrii deIectuoase a
acestor glande, n prezent, din cauza stilului nostru de via, a regimului alimentar, dar mai ales a
degradrii genetice, pn si nou-nscuii prezint aIeciuni cronice sau degenerative. S examinm
pe rnd glandele endocrine si Iunciile pe care le ndeplinesc.

GLANDA PITUITAR (HIPOFIZA)

HipoIiza este ,glanda principal a computerului central al organismului. Ea produce
substane asemntoare hormonilor, care stimuleaz alte glande si esuturi endocrine si le susine s
produc sau s elibereze hormoni specifici, steroizi, neuro-transmitori si altele. HipoIiza este
Iormat din dou pri: lobul posterior, care este poriunea dinspre creier, si lobul anterior, poriunea
dinspre Iaringe. HipoIiza este atasat la baza creierului si Iuncioneaz sub poriunea
hipotalamusului cerebral (n spatele ochilor, n mijlocul capului).
Ca gland central, hipoIiza controleaz cteva dintre Iunciile pe care le ndeplinesc
majoritatea celorlalte glande. Dac hipoIiza este slbit, acest lucru poate afecta ntregul organism,
provocnd o reacie n lan si dnd nastere astIel multor simptome. Glanda hipoIiz poate aIecta
tiroida sau glandele suprarenale ntr-o manier pozitiv sau negativ. Este important s nelegem
aceste posibiliti de maniIestare prin reIlex pentru a v ajuta s abordai corect punctele slabe si s
obinei rezultate mai bune.
Printre eIectele cu consecine pe termen lung ale slbirii Iuncionrii hipoIizei se numr si
aIeciunile neurologice, cum ar Ii: scleroza multipl, boala Parkinson si paralizia cerebral (din
cauza lipsei de stimulare a cortexului glandelor suprarenale), ca si hipotiroida, hipoIuncie ovarian,
crestere celular sau tisular prea slab sau prea intens, mbtrnire rapid, diabet si probleme de
lactaie.
Pag. 48 din 392
Zona mijlocie a colonului transversal (intestinul gros) se aIl n relaie cu hipoIiza si cu
creierul. Adeseori, aceast poriune a colonului capt o consisten dur, acumuleaz toxine si
Iuncioneaz sub capacitate, alimentnd astIel direct cu toxine glanda hipoIiz. Fiind una dintre
primele regiuni ale organismului care se Iormeaz n stadiul embrionar, tractul gastrointestinal este
legat de absolut toate esuturile organismului, n moduri pe care nc nu am reusit s le nelegem.
Nu se stie cu certitudine dac n Iaza embrionar, mduva spinrii si esuturile intestinale sunt
primele maniIestri ale zonei centrale. Pe msur ce evolueaz celula embrionului, acest esut
intestinal devine sursa principal a majoritii organelor si glandelor. Acest esut intestinal, care
este prezent n faza de embrion, evolueaz, devine mai trziu tractul gastrointestinal. Prin
intermediul su, organismul stabileste astIel o legtur dinamic ntre tractul gastrointestinal si
restul organismului. Din acest motiv, este vital s curai si s Iortificai tractul gastrointestinal n
cursul programului de detoxificare, n sensul de a reusi cu adevrat s v regenerai glandele, ca si
ntregul organism.

GLANDA PINEAL

Glanda pineal (epiIiza) este o gland mic, turtit, de Iorm conic, Iiind localizat n
spatele si chiar deasupra sprncenelor (si conectat la planseul celui de al treilea ventricul cerebral).
Pn n prezent, cercetrile stiiniIice nu au Icut dezvluiri consistente n legtur cu aceast
gland. Stim ns c ea sintetizeaz melatonina, hormon care contribuie la relaxarea organismului si
ajut n procesul somnului. Melatonina poate aIecta pigmentaia pielii si a prului. Melatonina este
inhibat de eIectul violent al luminii asupra retinei. Glanda pineal este reglat si guvernat de
lumin (att intern, ct si extern).
n cercurile spirituale, glanda pineal este supranumit ,al treilea ochi, ,ochiul pineal,
,tisra til sau ,a 10-a us. Este considerat a Ii Iereastra ctre rai, sau ochiul raiului si este un
punct asupra cruia se Iace concentrarea n timpul meditaiei.

GLANDELE TIROID $I PARATI ROID

Tiroida este Iormat din doi lobi amplasai n partea anterioar (Ia) a gtului. Paratiroida
este format din patru sau mai multe glande mici si este amplasat n spatele tiroidei.
Deoarece majoritatea oamenilor preIer s consume produse lactate ,preparate si zaharuri
raIinate (Ioarte active n Iormarea de mucus), acesti oameni suIer de o congestionare a cavitilor
sinusale, n regiunea capului, n gt, la nivelul bronhiilor si al plmnilor. Deoarece tiroida /
paratiroida se aIl n regiunea esoIagului, se congestioneaz si ea, devenind Iie hiperactiv (excesiv
de activ), Iie, n majoritatea cazurilor, hipoactiv (insuIicient de activ). Din observaii clinice, s-a
constatat c analizele de snge care arat valorile hormonilor tiroidieni T4, T3 si TSH sunt
imprecise pentru a determina Iuncionarea tiroidei. Anexa A cuprinde Analiza temperaturii
bazale, deoarece acesta este cel mai bun indicator general privind modul n care Iuncioneaz
tiroida.
Misiunea glandelor tiroid / paratiroid presupune accelerarea si/sau ncetinirea
urmtoarelor: metabolism; capacitatea celulelor de a absorbi si de a utiliza glucoza; metabolizarea
proteinelor pentru crestere; utilizarea lipidelor; ritmul cardiac si Iora btilor cardiace; ritmul si
volumul, sau proIunzimea, respiraiei; si ritmul de absorbie a calciului din snge, intestine, oase si
rinichi. Tiroida / paratiroida se aIl n relaie strns cu alte glande, aspect care nu este neles pe
deplin n prezent.
Printre simptomele hipotiroidiei (Iuncie tiroidian sczut) se numr: degradarea masei
osoase, dezvoltarea improprie a oaselor, unghii casante si cu striaii, cderea prului, rcirea
membrelor inIerioare si superioare, o neagreare a timpului Iriguros, aritmie cardiac, inIarct
miocardic, stri depresive, atroIierea esutului conjunctiv, scolioz, artrit, epuizare, metabolism
lenes, obezitate, buIeuri, crampe, spasme, mixedem si probleme de crestere ncetinit.
Printre simptomele hipertiroidismului (Iuncie tiroidian prea intens) se numr: gus
endemic, ochi exoItalmici, hiperactivitate, toxicoz tiroidian si probleme de crestere excesiv.
Pag. 49 din 392
Deoarece tiroida / paratiroida aIecteaz capacitatea organismului de a utiliza calciu,
considerm c problemele legate de oase, tulburrile depresive si atroIierea esutului conjunctiv pot
Ii eliminate prin regenerarea glandelor tiroid / paratiroid.
Hipotiroidismul este Ioarte usor de depsit prin detoxiIicare. Nu trebuie s permitei
niciodat vreunui medic s v distrug sau s v extirpe glanda tiroid sub motiv c activitatea ei
este prea intens. Glandele tiroid / paratiroid inIlueneaz n mod vital starea general de sntate
si n numeroase moduri si are un eIect esenial asupra calitii vieii.

TI MUSUL

Timusul const din doi lobi simetrici de culoare gri-roz, cu aspect aplatizat, Iiind localizat
n mijlocul sternului (mediastinal), n Iaa (anterior) si deasupra inimii. Fiecare lob al timusului este
format din ali civa lobuli. Ca si n cazul majoritii glandelor, timusul are o poriune cortical
(exterioar) si o poriune medular (interioar). Poriunea exterioar este prevzut cu esuturi
limIoide care conin numeroase celule, denumite timocite. Mduva prezint un anumit numr de
timocite, ns ea conine n principal corpusculi mari (Hassal).
Timusul este considerat a Ii glanda responsabil pentru imunitate. Este de dimensiuni mari
la copii, ns, cu vrsta, se comprim. Din cauza regimului alimentar si a stilului de via, timusul se
poate atrofia complet la vrste naintate.
Aceast gland este esenial pentru organism n procesul de maturare (maturizare) a
celulelor limfoide ale timusului, denumite celule T. Celulele T sunt limfocite (celule albe) de
dimensiuni mici pn la medii si Iac parte dintr-o clas de celule imunitare NK. Alturi de celulele
B (celule ale mduvei osoase), aceste celule sunt Iorele speciale navale ale poliiei din organism.
Ele sunt vitale, deoarece reprezint sursa imunitii mediate de celule, cu alte cuvinte, nu sunt
controlate de anticorpi. Imunitatea mediat de celule joac un rol esenial, susinnd organismul n
lupta mpotriva invadatorilor strini ca: micoze, drojdii, Iungi, bacterii, virusi si altele de acest Iel.
De aceea, este important s meninei timusul si ntregul organism n stare de permanent sntate.
Nu uitai c doar cei puternici supravieuiesc, iar cei slabi pier.

GL ANDE L E SUPRARENAL E

Cele dou glande suprarenale sunt situate simetric deasupra Iiecrui rinichi si, cu excepia
hipofizei, suprarenalele sunt poate cele mai importante glande din organism. Exist dou motive
care susin aceast aIirmaie. Primul, suprarenalele produc neuro-transmitorii care sunt eseniali
pentru buna Iuncionare a creierului si a ntregului sistem nervos. Printre acesti neuro-transmitori
se numr epineIrina (adrenalina), norepineIrina si dopamina, care inIlueneaz sistemul nervos
simpatic si parasimpatic, declansnd sau ntrerupnd rspunsurile neuronale. Din acest motiv,
suprarenalele inIlueneaz toate esuturile din organism, inclusiv inima, sistemul vascular,
intestinele, pielea si rinichii. Sistemul nervos simpatic si parasimpatic reprezint cele dou diviziuni
ale sistemului nervos autonom (ANS). Acest sistem regleaz aciunile inconstiente (involuntare) ale
esutului, cum ar Ii dilatarea si contractarea pupilelor, btile cardiace si respiraia.
Tensiunea arterial sczut (sistole sub valoarea 118) constituie ntotdeauna indiciul
slbiciunii suprarenalelor, iar cel puin 50 dintre pacienii suIerind de hipertensiune arterial
prezint si slbiciunea suprarenalelor (la nivel medular). Tensiunea arterial a unui organism
sntos este cuprins ntre 120 si 130 de sistole (valoare maxim) si peste 60-70 diastole (valoare
minim). Printre eIectele pe termen lung provocate de slaba Iuncionare a poriunii medulare a
suprarenalelor se numr, Ir a se reduce, ns, la acestea: astm, scleroz multipl, boala
Parkinson, paralizie cerebral, atacuri de panic, timiditate maladiv si stri de agitaie.
Cel de-al doilea motiv pentru care suprarenalele sunt att de importante pentru organism este
cortexul (sau poriunea sa exterioar), care produce corticosteroizi sau hormoni. Dintre acesti
hormoni fac parte glucocorticoizii (cortizol si cortizon pentru asimilarea carbohidrailor);
aldosteronul (pentru reglarea electroliilor sodiu si potasiu); estradiolul (un estrogen); si
progestinele (inclusiv progesteron). Dintre acesti steroizi, muli acioneaz ca niste compusi
Pag. 50 din 392
antiinflamatori, vitali n combaterea proceselor inIlamatoare din organism. Acesti steroizi
inIlueneaz activitatea esuturilor muscular, nervos, gastrointestinal si cardiovascular.
Cortizolul, de pild, este un hormon catabolizant (steroid) care iniiaz schimbarea si
activeaz descompunerea. De asemenea, cortizolul ajut la transIormarea lipidelor si a proteinelor
n glucoz. Cortizolul este unul dintre steroizii suprarenalei (glucocorticoid) care mediaz procesele
inflamatoare. Procesele de catabolism (descompunere) care se produc n organism provoac, n
general, acidoz, si prin urmare, inIlamaii. Acest proces poate genera o inIlamaie sever si leziuni
la nivel tisular. Aceste leziuni stimuleaz glandele suprarenale s produc o cantitate si mai mare de
cortizol, ceea ce poate conduce la inIlamaii cronice.
De asemenea, excesul de cortizol produs de ctre glandele suprarenale poate inIluena
tensiunea arterial sporind sau reducnd pierderea de sodiu prin urin, deoarece cortizolul
intensiIic descompunerea proteinelor si reduce sinteza acestora. Acest lucru aIecteaz toate
celelalte esuturi din organism. Cel mai greu ncercat este esutul muscular. Procesul este iniiat de
acidoz si conduce organismul direct ctre boal si degenerescen. Provoac mbtrnirea pielii,
Iavorizeaz instalarea osteoporozei prin reducerea TSH, ceea ce duce la scderea producerii de
hormoni tiroidieni, Iapt care conduce la hipotiroidie. Nu uitai, tiroida este responsabil de
asimilarea calciului de ctre organism. CaIeina, buturile carbogazoase si ceaiul pot intensifica, de
asemenea, producerea de cortizol n exces.
Toi acesti hormoni steroizi sunt sintetizai din colesterol, care se comport, sau este utilizat
de organism, ca un agent antiinIlamator sau o lipid. Toate procesele care au loc n organism se
produc dintr-un motiv anume. Dac pe pereii vaselor sanguine sau n esuturi se acumuleaz
colesterol, ce v spune acest lucru? Nu uitai, colesterolul este un agent inIlamator sau o lipid.
Dac se acumuleaz colesterol sau dac Iicatul produce o cantitate prea mare de colesterol,
nseamn c n organism s-a instalat o congestie.

Slaba funcionare a glandelor suprarenale

Funcionarea slab a glandelor suprarenale (la nivel medular) provoac tensiune arterial
sczut, din cauza activitii insuIiciente a neuro-transmitorilor si iniiaz procese ca: tulburrile
nervoase, problemele respiratorii si aritmie cardiac.
Prin slaba Iuncionare a glandelor suprarenale (la nivel cortical) se produc insuIicieni
steroizi, ceea ce conduce la acidoz si inIlamaie. Acest lucru va avea urmtoarele eIecte:

L A F E MEI
cancer ovarian, cancer mamar, cancer de col uterin, cancer uterin
chisturi ovariene
probleme de Iertilitate
pierderi de sarcin
sngerri anormale n timpul ciclului menstrual
Iibrom uterin
endometrioz
Iibromialgie
chisturi mamare
osteoporoz
inIlamaie necontrolat

LA BRBAI
cancer de prostat
probleme de erecie
predominan de testosteron
prostatit

Pag. 51 din 392
L A F E MEI $I LA BRBAI
sclerodermie
bursit si artrit
inIlamaii pelviene si ale mduvei spinrii
slbiciune a zonei posterioare inIerioare
sciatic
diabet
slbiciune a rinichilor si a vezicii urinare

Cum majoritatea oamenilor preIer dietele care predispun la formarea mai ales de acizi, n
organism ncep s se instaleze condiiile de Iormare a aciditii excesive (acidoz). Acidoza si
inIlamaiile sunt practic acelasi lucru. La dietele puternic acide se adaug hormoni de tip acid.
Organismul Iemeii produce testosteron si cantiti mari de estrogen, care sunt hormoni de tip acid.
n Iiecare lun, ovarele produc cantiti mari de estrogen, care desprinde mucoasa intern a peretelui
uterin, provocnd ciclul menstrual. Si organismul brbatului produce hormonii acizi testosteron si
androsteron, ambii agresivi. Acestia provoac diIerite modiIicri la nivel celular, de la
descompunerea de esuturi, pn la dezvoltarea masiv de esut... orice tip de esut, de la pr
(pubian, facial etc.), pn la esut muscular. Acesti hormoni inIlueneaz comportamentul sexual,
accelereaz circulaia sanguin si provoac erecia. Prezena acestor hormoni de tip acid, att la
Iemeie, ct si la brbat, este contrabalansat de organism prin producerea pe cale natural de
progesteron si de ali steroizi, care sunt antiinIlamatori si sunt secretai de glandele suprarenale.
Cnd hormonii de tip acid sunt produsi n exces sau nu sunt echilibrai de steroizi, ei pot provoca
inIlamaia esuturilor.
Putei constata modul n care evolueaz procesul inIlamator n organism, ca urmare a
dezechilibrului de regim alimentar si hormonal (din cauza slbiciunii instalate la nivelul sistemului
endocrin). Aceast inIlamare conduce la lezarea grav si ireversibil a esutului si, n Iinal, la
moartea acestuia. De aceea este esenial Iuncionarea corect a sistemului endocrin si meninerea
echilibrului acestuia. Dac glandele endocrine devin sub-active (hipo-, slab active) sau supra-active
(hiper-, intens active), acest Iapt va genera maniIestarea simptomelor de boal.
Dup cum putei constata, dac nu este controlat printr-o activitate corect a steroizilor,
inIlamaia va rigidiza si va distruge esutul. Strile inIlamatorii pe termen lung conduc la degradarea
esuturilor si la moartea tisular (celular).
Dup cum menionam anterior, un alt Iactor extrem de important sunt inIlamaiile la nivelul
sistemului vascular (vasculit, Ilebit si altele), provocate de diete avnd o aciditate peste limita
admis. Dac suprarenalele nu reusesc s produc o cantitate suIicient de steroizi pentru a putea
combate inIlamaiile, vom descoperi c organismul recurge la utilizarea direct a colesterolului.
Acest fapt va provoca ocluzii (blocaje) ale sistemului vascular, din cauza aglomerrii colesterolului
n plci.

PANCRE ASUL
(vezi si ,Sistemul Digestiv, care a fost prezentat anterior, la Modulul 2.6)

Pancreasul este, n acelasi timp, o gland endocrin si exocrin, ceea ce nseamn c
produce hormoni (insulin) care sunt secretai direct n snge (endocrin) si ali compusi (enzime si
altele), care sunt secretai prin canale (exocrin).
Poriunea endocrin const din celule numite insulele Langerhans, care secret diverse
substane hormonale, avnd rolul de a susine organismul prin activitatea factorilor de utilizare si
energie. Celulele care compun insulele Langerhans sunt urmtoarele:
Celulele alfa secret glucagon, care mreste nivelurile de glucoz din snge, stimulnd
Iicatul s transIorme glicogenul stocat n glucoz. De asemenea, glucagonul intensiIic utilizarea
lipidelor si a aminoacizilor n exces, pentru a Ii Iolosii ca energie.
Celulele beta secret insulin, care scade nivelurile de glucoz din snge. Insulina
acioneaz ca ,driver, transportnd astIel glucoza prin pereii membranei celulare. Ea Iavorizeaz
convertirea glucozei n glicogen si se crede c este implicat n sinteza aminoacizilor.
Pag. 52 din 392
Celulele delta secret somatostatin, care inhib:
secretarea de glucagon
secretarea de insulin
un hormon de crestere provenind din poriunea anterioar a glandei hipoIize
secretarea de gastrin din stomac.

OVARE L E

Ovarele sunt dou glande n Iorm de migdal, care se gsesc la Iemelele unei specii.
Ovarele ndeplinesc dou Iuncii: s produc celula reproductoare (ovul) si s secrete hormoni. La
specia uman, ovarele sunt dispuse de o parte si de alta a cavitii pelviene, Iiecare Iiind atasat de
uter. Fiecare ovar este Iormat din dou pri: poriunea cortical (din exterior) si poriunea medular
(din interior).
Poriunea cortical este Iormat n principal din diIerite tipuri de foliculi (sculei). Fiecare
Iolicul (sau sac) conine un ovul (ou) si o mic gland endocrin, numit corpul galben (corpus
luteum). Aceast gland (corpus luteum) secret att estrogen, ct si progesteron. Trebuie remarcat
Iaptul c hormonii de tip pro- care provin din glandele suprarenale sunt necesari producerii
corespunztoare de progesteron n corpus luteum. Hormonul FSH (hormon de stimulare Iolicular),
care provine din hipotalamus, induce eliberarea ovulului (oului). Hormonul LH (hormon
luteinizant), care elibereaz estrogenul, provine din poriunea anterioar a glandei hipoIize. Ambele
sunt vitale n procesul normal de ovulaie.
Estrogenul este un hormon de tip acid, care stimuleaz esuturile n mai multe Ieluri. Cel mai
notabil aspect este stimularea mucoasei interne a uterului si producerea unei hemoragii lunare,
provocnd astfel ciclul menstrual. Estrogenul este important si n dezvoltarea si meninerea
caracterelor sexuale secundare, ca forma si mrimea snilor. Estrogenul este cel care inIlueneaz
Iorma corpului Ieminin. O Iorm de estrogen mai este produs n organismul Iemeii si de Iicat,
celulele lipidice si glandele suprarenale.
Aciunea estrogenului trebuie contrabalansat de intervenia unui steroid care se numeste
progesteron. Progesteronul este produs de ovare si de glandele suprarenale. Pentru a Ii produs
corect, progesteronul are nevoie de un prohormon numit DHEA (dehidroepiandrosteron), secretat
de glandele suprarenale. Prin urmare, cnd glandele suprarenale sunt hipoactive, acest fapt poate
aIecta producerea si eliberarea de estrogen, determinnd predominana estrogenului n organismul
Iemeii. Aceast situaie va avea eIectul dominoului, provocnd acidoz masiv la nivel celular si
conducnd astIel la apariia chisturilor ovariene, a Iibromului uterin, a unor aIeciuni Iibrochistice,
diverse tipuri de cancer speciIic Iemeii si alte aIeciuni.
Trebuie s v pstrai sntatea glandelor endocrine, Iiindc ele regleaz majoritatea
Iunciilor din organism.

T ESTI CUL E L E (GONADE L E)

Brbatul are dou testicule de Iorm oval, localizate n scrot. Acestea sunt glandele de
reproducere masculine si sunt o parte component a sistemului endocrin. Celulele reproductoare
numite spermatozoizi, sunt produse de testicule. Aceste glande mai produc testosteron si inhibin.
Testosteronul este secretat de celulele interstiiale, denumite ,celule Leydig, iar inhibina
este secretat de celulele de susinere. Trebuie menionat c testosteronul (steroid) se aseamn cu
estrogenul prin agresivitatea sa, Iiind de natur s stimuleze modiIicri la nivel celular.
Progesteronul este un steroid de tip cortical, produs de glandele suprarenale cu scopul de a
contrabalansa aciunea estrogenului si a testosteronului, n special atunci cnd ele provoac
inIlamaii. Testosteronul mai este produs de poriunea cortical a glandelor suprarenale, att la
brbat, ct si la Iemeie.
Testosteronul accelereaz cresterea si Iuncionarea celular si stimuleaz circulaia sanguin.
Are caracteristici similare cu cele ale estrogenului prin Ielul n care determin caracterele sexuale
secundare. De asemenea, testosteronul determin:
erecia
Pag. 53 din 392
cresterea si dezvoltarea corespunztoare a organelor sexuale masculine
ngrosarea vocii
dezvoltarea unei mase musculare mai mari
cresterea prului pubian, Iacial si a prului n exces de pe corp
distribuirea grsimilor
numeroase relaii metabolice.

Hormonii

Una dintre problemele majore cu care v conIruntai dumneavoastr sau medicul n grija
cruia suntei este cum s Iacei s reacioneze esuturile (inclusiv organele si glandele) dup ce au
devenit hipoactive, mai ales n stri de cronicizare sau degenerative. Aceasta este o ntrebare pe care
ar trebui s si-o pun toi medicii practicieni. Ceea ce nu trebuie s Iacei este s tratai simptomele.
Ele sunt eIectul aceste Iuncionri sub nivelul normal, mai ales prin suplimentarea produsilor
secundari (hormoni, enzime, steroizi, neuro-transmitori etc.) pe care esutul (glanda) i produce si
i Iurnizeaz organismului.
Exemple n acest sens constituie estrogenul (hormon ovarian) sau tiroxina (hormon
tiroidian). Atunci cnd administrai o substan pe care o Iurnizeaz n mod natural organismul,
Iorai acel esut anume s nu o mai produc. Am aIlat acest lucru n legtur cu administrarea de
sintroid (o Iorm sintetic de tiroxin), care ncetineste si mai mult Iuncionarea tiroidei. Acest lucru
este valabil pentru toi hormonii, inclusiv DHEA, melatonin etc. Nu trebuie s administrai un
hormon (sau orice substan) pe care corpul dumneavoastr trebuie s-l produc. Repet, acest lucru
va mpiedica organismul s Iuncioneze normal, pentru c el nu consider necesar s produc niste
catalizatori care exist deja. Glanda respectiv si poate ncetini si mai mult Iuncionarea.

Rezumat: Sistemul Endocrin

Toate glandele care Iac parte din sistemul endocrin sunt vitale pentru meninerea sntii si
a formei optime a corpului fizic. Este suIicient s amintim c Iiecare esut din organism
interacioneaz cu toate celelalte esuturi. Din acest motiv, trebuie s abordm organismul ca pe o
entitate, care Iuncioneaz ca o echip pentru binele propriu. Tot ceea ce face organismul face
pentru a supravieui.
Citii ca s aIlai Iunciile pe care le ndeplinesc glandele endocrine, Iiindc numai astIel v
vei putea ajuta singuri. Trebuie s nvm cum Iuncioneaz si care sunt secretele acestui
incredibil mecanism cu constiin de sine, care se poate comporta ca o masin nou, cu condiia de a
Ii ntreinut si alimentat corect cu materialele de construcie si combustibilii de care are nevoie.
Cutai rspunsurile n natur, si nu n tratatele stiiniIice. Folosii stiina doar pentru a umple
golurile de cunoastere si numai dac vrei s nelegei mai bine cum Iuncioneaz lucrurile. Totusi,
zbovii o clip si contemplai-v corpul ca pe un ntreg, ncercnd s nelegei cum Iuncioneaz el
ca angrenaj al naturii. Exist o veche zical care Iurnizeaz cel mai bun exemplu n acest sens:
,Uneori, nu vezi pdurea de copaci. Dac privii numai copacii, s-ar putea s nu vedei ct de
Irumoas este pdurea nssi. ntregul este cu mult mai frumos dect Iiecare parte a sa (desi,
ntregul nu ar exista n lipsa prilor componente). Cu alte cuvinte, ncercai s uitai ceea ce credei
c stii despre sntate; acordai-v rgazul s observai natura si modul n care Iuncioneaz. Vei
descoperi astfel mai multe despre adevrurile Iirii si, mai ales, ce trebuie s Iacei dac vrei s v
nsntosii.
Dup cum remarcam anterior, n 75 din totalul bolilor este implicat sistemul endocrin.
De-a lungul attor generaii de naintasi, care au consumat alimente toxice si acide, omul si-a slbit
si epuizat sistemul endocrin, aducndu-l, n unele cazuri, pn la atroIiere.
Majoritatea oamenilor nu se gndesc c ar trebui s si IortiIice celulele, astIel nct ei
continu s transmit mai departe generaiilor viitoare inIormaiile genetice ale unui sistem epuizat.
n acest caz, problema este c Iiecare generaie va Ii tot mai puin pregtit dect cea precedent.
Privii n jur si remarcai n ce condiii triesc copiii nostri. Ei vin pe lume cu tulburri glandulare
Pag. 54 din 392
cronice si degenerative. Nici un medicament din lume nu poate opri acest Ienomen! Sntatea este
unica soluie corect la aceast problem!
Dup cum aIirmam anterior, glandele sunt seIii (sau controlorii si legiuitorii) celulelor,
esuturilor si organelor din organismul uman. Cnd glandele sunt hiperactive (supra-) sau hipoactive
(sub-), pot aprea modiIicri la nivel celular. Situaia va produce mare aciditate la nivel tisular, ceea
ce va conduce la reacii la nivelul sistemelor limIatic si imunitar. AIirmaia este valabil mai ales n
cazul estrogenului, testosteronului si aldosteronului. Expunerea ndelungat la acesti hormoni, Ir
intervenia hormonilor-tampon de tip cortizon si progesteron, poate conduce la formarea de chisturi
si de Iibroame la nivel tisular, ca si la atroIierea (distrugerea) esutului sau diverse forme de cancer.

Hormonii glandulari i funciile acestora

Urmtoarea prezentare Iace o trecere n revist a glandelor endocrine, ca si a hormonilor,
steroizilor si neuro-transmitorilor pe care acestea i produc. Hormonii, steroizii si neuro-
transmitorii sunt comandanii care decid cum, ce, unde si de ce interacioneaz anumite elemente
constitutive cu celulele. n acelasi timp, ei sunt catalizatori si acioneaz ca antiinIlamatori si ageni
de proliferare a celulelor. Unii sunt catabolizani, inIluennd descompunerea esuturilor si a
substanelor nutritive, n timp ce alii sunt anabolizani, adic reconstruiesc, inIluennd utilizarea si
asimilarea lor. ncepei prin a v cunoaste corpul si modul n care Iuncioneaz. Nu complicai
lucrurile! Gndii singuri si nu uitai s v punei ct mai des ntrebarea: ,De ce si ce se va ntmpla
dac glandele nu reusesc s si mai Iac treaba? Ce eIect va avea acest lucru asupra mea?

Hipofiza anterioar poziie Irontal
GH (STH) hormon de crestere, somatotrop intensiIic sinteza proteinelor,
mreste nivelurile glucozei din snge si elibereaz acizii grasi din celule. Regleaz
diviziunea celular.
TSH (TTH) hormon de stimulare tiroidian (tirotrofic) intensiIic secreia de
hormoni tiroidieni (tiroxin si triiodotironin).
ACTH hormon adrenocorticotrop (corticotroIin) intensiIic secreia de
glucocorticoizi (hormoni de tip steroizi) din zona cortical a hipoIizei. AIecteaz
modiIicrile de pigmentare cutanat etc.
MSH hormon melanotrop hipofizar (melano-stimulator) intensiIic producerea
melaninei de ctre melanocite (controleaz culoarea pielii).
LH hormon luteinizant favorizeaz ovulaia si secreia de progesteron si
estrogen de ctre corpus luteum din ovare.
LH (ICHS) hormon luteotrop favorizeaz sinteza testosteronului si producerea
celulelor de sperm n testicule.
FSH hormon de stimulare Iolicular favorizeaz secreia de estrogen n ovare.
Favorizeaz producerea de spermatozoizi n testicule.
Prolactin (lactogen) stimuleaz lactaia.

Hipofiza posterioar poziie dorsal
ADH hormon antidiuretic mreste reabsorbia apei din rinichi.
Oxitocin intensiIic contraciile uterine, lactaia si disponibilitatea glandelor
mamare.

Glanda tiroid
Tiroxin (T4) si triiodotironin (T3) intensiIic procesele metabolice (digestiv,
oxidativ si asa mai departe). InIlueneaz procesele de crestere si dezvoltare normale.
Calcitonin aIecteaz utilizarea calciului, prevenind Iisurarea / porozitatea osoas
(osteoporoz).

Pag. 55 din 392
Glandele parati roide
PTH parathormon esenial pentru valorile normale de calciu din snge (mreste
riscul de descompunere osoas pentru meninerea calciului din snge, a metabolizrii
IosIorului si pentru sinteza de vitamin D).

Glandele suprarenale zona medular
Neuro-transmitori epineIrin, noradrenalin, dopamin, acetil-colin produc si
secret neuro-transmitori care accelereaz sau ncetinesc ritmul cardiac, inIluxul sanguin
ctre celule, rspunsul nervos (inIlueneaz celulele sistemului muscular, osos si nervos).
Mresc concentraia de glucoz si de acizi grasi din snge, cu scopul de a mri energia la
nivel celular si de sistem.

Glandele suprarenale zona cortical
Mineralocorticoizi (aldosteron) regleaz electroliii, mresc viteza de transIer a
sodiului, mresc viteza de excretare (eliminare) a potasiului. Pot aIecta retenia de ap,
glandele sudoripare, intestinele si glandele salivare.
Glucocorticoizi cortizol, hidrocortizon, corticosteron important n metabolismul
apei, muschilor, SNC, oaselor, tractului gastrointestinal, cardiovascular si hematologic.
Acioneaz, n principal, asupra metabolismului carbohidrailor, controleaz metabolismul
aminoacizilor si al grsimilor. AntiinIlamator, inhib rspunsul imunitar.
Androgeni testosteron, adrenosteron (hormon de masculinizare) steroid
masculin care inIlueneaz reproducerea, intensiIic dorina sexual si caracterele speciIice
sexului masculin (pr pubian, mrime etc.). De natur catabolizant.
Estrogene estradiol, estron (caracterele secundare feminine) induc estrus,
dezvolt caracterele speciIice sexului Ieminin. Steroid catabolizant care genereaz
modiIicri la nivel celular.
Progestin progesteron steroizi anabolizani care susin reIacerea esuturilor. De
natur antiinIlamatoare si antispastic. Se regsesc din abunden n placent.

Pancreas
Insulin intensiIic transIerul si utilizarea glucozei. InIlueneaz metabolizarea
zahrului, aminoacizilor si lipidelor. Favorizeaz conversia glucozei n exces, n glicogen.

Glanda pineal
Melatonin inIlueneaz ciclul somn / veghe si Iora vital a organismului. Poate
aIecta reproducerea si pigmentarea (melanocite).

Ovare
Estrogen estradiol contribuie la dezvoltarea uterin, curarea (menstruaie) si
Iuncionarea uterin, caractere si comportament sexual.
Progesteron utilizat ca antiinIlamator dup menstruaie si pentru placent. Folosit
si n regenerarea esuturilor.

Testicule
Androgeni testosteron si inhibin caracteristici si comportament sexual. Susin
producerea spermatozoizilor. InIlueneaz energia si metabolismul.

Glanda timus
Timozin matureaz si Iavorizeaz producerea celulelor T.

Pag. 56 din 392
MODULUL 2.9 - Sistemul Muscular

ESUTUL CON1UNCTIV

esutul conjunctiv este un esut puternic, compus din Iibre de colagen (proteine), care
Iormeaz organe, glande, esuturi (muschi) si asa mai departe. esutul conjunctiv oIer si imprim
celulelor si esuturilor pe care le Iormeaz suportul, rezistena si conIiguraia respective. n afara
proteinelor, calciul este una din componentele principale ale acestui esut, determinnd rezistena
esutului conjunctiv la nivelul diverselor organe. Dac glanda tiroid este epuizat, atunci
organismul si va pierde capacitatea de utilizare a calciului. Acest Iapt va genera maniIestarea unei
serii de efecte, printre care amintim: formarea de hemoroizi, varice, sau vene reticulare, prolapsul
unor organe (vezica urinar, uter, piele si altele), strierea si slbirea unghiilor si cderea prului.

T ENDOANE

Tendoanele sunt compuse din esut conjunctiv Iibros si servesc drept susintoare sau
dispozitive de atasare a muschilor la oase sau la alte pri din organism.

MU$CHI

Muschii sunt esuturi care constau n principal din celule contractile. Din punct de vedere
Iuncional, aceste esuturi (muschi) sunt utilizate pentru mobilizarea mecanic a corpului. Ei mai
servesc si ca suport structural. Un exemplu n acest sens este coloana vertebral, n cadrul creia
vertebrele sunt susinute simetric si succesiv de muschii respectivi care le deservesc. Dac grupa
muscular dispus pe una din pri este slbit din cauza acumulrii de toxine sau a inIlamaiei,
grupa muscular de pe partea opus va aciona, deplasnd coloana din poziia sa.
n organismul uman, exist trei tipuri principale de muschi: muychii involuntari (sau
muychii netezi), muychii voluntari (sau muychii striai) si muychii cardiaci.

MU$CHII INVOLUNTARI (NETEZI) Muschi care sunt sub controlul sistemului
nervos autonom (nu se caracterizeaz prin control constient). Muschii netezi sunt compusi din
celule IusiIorme si nu prezint seciuni sau structuri Iibroase dispuse transversal (nu prezint
striaii). Muschii netezi se regsesc la nivelul organelor interne, inclusiv n tractul gastrointestinal,
n tractul urinar si n pasajele cilor respiratorii.

MU$CHII VOLUNTARI (STRIAI) Muschi care se regsesc n special la nivelul
musculaturii de susinere a scheletului osos, dar si la nivelul gtului (esofag etc.). Muschii striai
sunt controlai de sistemul nervos central si voluntar (SNC), adic beneIiciaz de control constient.
Acesti muschi sunt compusi din Iibre grupate n Iascicule musculare si nvelite cu esut conjunctiv
de Iorm cilindric. Acesti muschi sunt mai puternici, Iiind destinai eIecturii unor activiti
mecanice mai diIicile (traciune, ntindere etc.).

MU$CHII CARDIACI Sunt asemntori muschilor striai prin Iaptul c sunt Iormai din
esuturi care seamn cu niste cilindri lungi. Muschii cardiaci Iormeaz o reea continu de Iibre
cilindrice, cu intervale de discuri intercalate sau de fibre dispuse transversal, denumite fibrele
Purkinje. Fibrele Purkinje formeaz sistemul prin care sunt transmise impulsurile cardiace.

Muschii au diverse Iorme si dimensiuni. Printre acestea, amintim:
Form de Isie sau plat
Cu striaii, care dispun de poriuni dispuse transversal n interiorul Iibrelor, pentru Ior si
rezisten suplimentare
Fr striaii, deci care nu prezint poriuni dispuse transversal. Se numesc muschi netezi.
Muschi IusiIormi (de Iorm triunghiular) cu un corp ,crnos si care se termin printr-un
,vrI ascuit.
Pag. 57 din 392
Muschi papilari, asemntori unor valve (cardiace) de susinere, de Iorm cilindric.
Sfinctere muschi circulari, care nconjoar diverse canale si oriIicii, inclusiv stomacul,
anusul etc.

Musculatura organismului uman

MUSCHI ANTIGRAVITAIONALI musculatur care susine postura biped.
MUSCHI SIMETRICI musculatura principal implicat n mecanica central.
MUSCHI ASIMETRICI musculatura responsabil de executarea miscrilor asimetrice.
MUSCHI TENDINOSI - musculatura cu tendoane.
MUSCULATURA CARDIAC muschii inimii.
MUSCHI EXTENSORI muschi care execut ntinderea unui membru.
MUSCHI EXTRINSECI muschi localizai n exteriorul unui organ si care l ajut s si
menin poziia.
MUSCHI DE FIXARE muschi care susin (Iixeaz) o parte anatomic, permind astIel
executarea unor miscri precise ntr-o structur dat.
MUSCHI FLEXORI muschi care ajut la Ilexionarea sau ndoirea unui membru.
MUSCHI ADUCTORI muschi (3) localizai pe Iaa posterioar a coapsei.
MUSCHI INTRINSECI muschi cu ambele capete atasate la o structur.
MUSCHI INVOLUNTARI muschi netezi care reacioneaz la impulsurile sistemului
nervos autonom.
MUSCHI AI SCHELETULUI muschi atasai de structurile osoase, considerai a Ii de tip
voluntar.
MUSCHI NETEZI (Ir striaii) muschi involuntari, Ir striaii (nu prezint structuri
tisulare transversale), ca de pild cei ai tractului digestiv etc.
MUSCHI PLAI muschi aplatizai si lai (cartilajul tiroidei si asa mai departe)
MUSCHI STRIAI muschi care prezint la nivelul Iibrelor esuturi dispuse transversal,
pentru a asigura o mai mare Ior si rezisten.
MUSCHI SINERGICI muschi a cror aciune asist activitatea altor muschi.
MUSCHI VOLUNTARI muschi care reacioneaz la impulsurile transmise de sistemul
nervos central (SNC).

MODULUL 2.10 - Sistemul Nervos

SIST E MUL NERVOS CENTRAL

Sistemul nervos central (SNC) este Iormat din creier (enceIal) si mduva spinrii. esuturile
prezente la acest nivel constau din materie nervoas alb si materie nervoas cenusie. Materia
nervoas alb este cea care transmite impulsurile n ntregul sistem nervos central (SNC).
Creierul este Iormat din esut nervos si este adpostit n cavitatea cutiei craniene. Este
Iormat din trei pri: cerebrum (creierul mare), cerebel (creierul mic) si bulbul rahidian. Exist
cinci lobi care Iormeaz aceste trei pri. Acestia sunt: Irontal, parietal, occipital, temporal si
insular.
Encefalul si mduva spinrii sunt centrii care rspund de comunicare, reglare, coordonare si
evaluare senzorial, procese care se produc la nivelul ntregului organism.
Bulbul rahidian este situat la baza cutiei craniene, deasupra vertebrei axis din coloana
vertebral. Bulbul rahidian ndeplineste numeroase Iuncii, avnd inIluen inclusiv asupra tensiunii
sanguine, ritmului cardiac, metabolismului si secreiilor glandulare. De asemenea, el inIlueneaz
utilizarea mineralelor de ctre organism (asadar si Iactorii pH) si controleaz aportul de oxigen si
retenia de ap. Bulbul rahidian este considerat a Ii centrul echilibrului. Aceast regiune a creierului
este, n special, aIectat de inIlamaii provocate de consumul de produse lactate si de zaharuri
raIinate. Putei constata acest lucru mai ales dup extirparea amigdalelor (ganglioni limfatici).
Extirparea amigdalelor determin o proast drenare limIatic n regiunea cerebral, ceea ce conduce
Pag. 58 din 392
la o proast circulaie si o slab eliminare la nivelul acestor esuturi, dar si la o suit de alte
aIeciuni, printre care ameeli, tulburri de echilibru si oscilaii ale tensiunii arteriale.

SIST E MUL NERVOS AUT ONOM (SNA)

Sistemul nervos autonom Iuncioneaz independent de capacitatea noastr de a constientiza
existena mediului extern. Controleaz Iunciile involuntare ale organismului.

Dou ramuri

SIST E MUL NERVOS SI MPATI C
Sistemul nervos simpatic mai este denumit diviziunea toraco-lombar, deoarece
este n legtur cu regiunile toracic si lombar din organism.
Sistemul nervos simpatic este dominant n situaiile de stres. El este responsabil de
crearea senzaiei de tip ,lupt sau Iugi n prezena sentimentelor de Iric si de pericol.

SIST E MUL NERVOS PARASI MPATI C
Sistemul nervos parasimpatic mai este numit diviziunea cranio-sacral,
(cerebrospinal) deoarece este n legtur cu regiunile cranian si spinal sacral (partea
superioar a mduvei spinrii si creierul).
Sistemul nervos parasimpatic este dominant n perioadele Ir stres.

I MPULSURI L E TRANSMISE DE SIST E MUL NERVOS SI MPATI C
AFECTEAZ URMTOARELE (Reacie de tip ,lupt sau fugi):
Vasodilataia la nivelul musculaturii scheletului
Vasoconstricia la nivel cutanat
Cresterea ritmului si a Iorei musculaturii cardiace
Dilatarea bronhiolelor
Stimularea ficatului n conversia glicogenului n glucoz
Activarea glandelor sudoripare
Diminuarea peristaltismului si a secreiilor intestinale
Dilatarea pupilelor
ngrosarea salivei produse de glandele salivare
Apariia ,pielii de gin (Iirul de pr se ridic)
ncetinirea procesului digestiv
Eliberarea de norepineIrin

I MPULSURI L E TRANSMISE DE SIST E MUL NERVOS PARASI MPATI C
AFECTEAZ URMTOARELE:
ncetinirea ritmului cardiac rapid (tahicardie)
Normalizarea bronhiolelor
Cresterea peristaltismului si normalizarea secreiei sucurilor digestive
Constricia pupilelor
Normalizarea Iunciei urinare
Eliberarea acetil-colinei, ca transmitor.

MODULUL 2.11 - Sistemul Reproductor

PROST AT A

Prostata este o gland component a sistemului de reproducere masculin. Are Iorm de
scoic si este compus din trei lobi, dispusi n regiunea vezicii urinare si a uretrei. Prostata este
Iormat parial din esut muscular si parial din esut glandular. Este o gland exocrin, prevzut cu
Pag. 59 din 392
canale care se deschid nspre poriunea prostatic a uretrei (tubul sau canalul prin care este evacuat
urina din corp, trecnd mai nti prin vezica urinar). Sperma este evacuat tot prin uretr.
Prostata secret un lichid subire, semitransparent, de tip alcalin, care constituie 30 din
lichidul seminal. Acest lichid este utilizat n principal pentru lubriIiere, ns mai stimuleaz si
deplasarea activ a spermei. Prostatita (inIlamaia glandei) se instaleaz din cauza acidozei. Cu toate
acestea, Iactorul care contribuie cel mai adesea la apariia prostatitei este hipoactivitatea glandelor
suprarenale. Aceast stare va conduce la producerea unei cantiti insuIiciente de steroizi, pentru a
contrabalansa hormonii masculini agresivi. Aceast situaie conduce mai departe la suprasolicitarea
prostatei si la inIlamaia acesteia.

T ESTI CUL E L E

Vezi Modulul 2.8, ,Sistemul Endocrin

OVARE L E

Vezi Modulul 2.8, ,Sistemul Endocrin

UT ERUL

Uterul este o cavitate muscular n Iorm de ureche, care devine ,casa oului fecundat.
Acest sac concav va gzdui embrionul, care va deveni Ietus si apoi nou-nscut.
Uterul este cptusit de o membran mucoas numit endomet ru. Uterul este format din trei
pri: partea principal (sau partea superioar), denumit fundus (fund); partea central
(constrictiv), denumit istm; si poriunea inIerioar, care Iace legtura cu vaginul, numit col
uterin.
Uterul este situat n zona pelvian median, ntre osul sacral si simIiza pubian. Poriunea
inIerioar a Iundusului este prevzut cu dou tuburi (canale) care duc, Iiecare, ctre un ovar.
Acestea se numesc trompe uterine. Trompele constituie calea prin care trece ovulul (oul) de la
ovare pn la uter.
Menstruaia este un ciclu lunar de ovulaie, care se produce ca urmare a declansrii de ctre
estrogen (hormon acid) a unei hemoragii uterine. Acesta este modul prin care Dumnezeu ,Iace
curenie n cas, n Iiecare lun. n acest Iel, dac ovulul (oul) este Iecundat, casa care l va gzdui
este curat si pregtit s l primeasc. Se cuvine s amintim aici importana progesteronului, un
steroid produs de ovare si de glandele suprarenale. Progesteronul produs de suprarenale (sau
progesteron ovarian indus de DHEA) este esenial n blocarea aciunii nitrogenului si a eIectelor
sale asupra esutului uterin. Dac progesteronul (steroid antiinflamator) nu este produs corect din
cauza unei hipoIuncii a esutului, organismul Iemeii se va confrunta cu formarea de chisturi
ovariene, fibroame uterine, hemoragii anormale, formarea de celule atipice, endometrioz si diverse
forme de cancer.

MODULUL 2.12 - Sistemul Respi rator

PLMANII

Fiecare om se naste cu doi plmni. Plmnii sunt situai n cavitatea pleural si de o parte si
de alta a sternului, cobornd din regiunea superioar a toracelui (deasupra primei coaste) pn la
diaIragm. Plmnii sunt organe ,spongioase, de Iorm conic, care permit aerului din exterior
(hrana lor) s ptrund n organism si elimin gazele toxice si produsi secundari.
Partea superioar a plmnilor este conectat la Iaringe (cavitatea nazal) prin intermediul
laringelui (zona coardelor vocale) si traheei. Plmnii sunt Iormai din lobi, lobuli, bronhii,
bronhiole, alveole si un sac pleural (membran).
Plmnii ndeplinesc dubla funcie de digerare yi de eliminare. Sunt considerai aparat
digestiv n sensul c noi consumm elemente vitale: oxigen, hidrogen, azot si carbon, care ptrund
Pag. 60 din 392
n organism cnd inspirm aerul, pentru a Ii apoi utilizate de acesta drept catalizatori, combustibili
si altele.
Plmnii mai Iuncioneaz si ca unul din cele patru organe principale de evacuare (colon,
rinichi, piele si plmni). Oxigenul si celelalte substane inhalate n organism sunt transIerate, prin
alveolele pulmonare, n capilarele arteriale pulmonare, care le trimit mai departe ctre inim, iar
inima le pompeaz n ntregul sistem. Produsii secundari ai acestor elemente sunt bioxidul de
carbon si alte gaze, care ndeplinesc rolul de Iiltre pentru ,alte deseuri si toxine pe care le inhalm
(particule de praf, chimicale, gaze etc.). Aceste deseuri sunt evacuate prin intermediul capilarelor
sistemului limIatic si ale sistemului vascular, sau sunt eliminate prin tuse si expectorarea mucusului
(sputa) care nglobeaz aceste toxine.

Anatomia plmnilor

L OBI (CAMERE)
Plmnul drept are 3 lobi, iar cel stng, 2 lobi (lsnd, astIel, loc inimii).
Fiecare lob const din bronhiole pulmonare, canale alveolare, saci alveolari si alveole
pulmonare.

L OBULI
Subdiviziuni ale celor cinci lobi mari, de baz.

BRONHI I
Dou tuburi (cte unul pe Iiecare parte) care se ntind de la trahee pn la Iiecare plmn.
Aceste dou tuburi principale se ramiIic apoi n bronhii mai mici.

BRONHI OL E
Sunt 50 pn la 85 n Iiecare lob al Iiecrui plmn.
Fiecare se ramiIic n 2 pn la 11 canale alveolare.
Mici extensii ale tubului bronhic principal care permite accesul aerului n plmni. Permit
repartiia unei cantiti mai mari de aer. Acestea se ramiIic n canale alveolare, care conduc pn la
alveolele pulmonare.

AL VE OL E PUL MONARE (SACI DE AER)
O membran subire, Iormat dintr-un singur strat de celule, care separ aerul de snge.
Plmnii omului conin 300 000 000 de alveole (sau saci de aer) care permit unei cantiti
de peste 9 450 litri de aer s Iie transIerat n snge, n Iiecare zi.
Pentru eIectuarea schimburilor de oxigen, plmnii dispun de o supraIa de peste 228 de
metri ptrai.

F ARI NGE L E

Faringele este un organ tubular muscular care Iace legtura ntre cavitatea nazal si laringe.
El mai Iace legtura si ntre cavitatea bucal si esoIag. Se ntinde de la baza cutiei craniene pn la
cea de-a sasea vertebr cervical. n acest punct el se ramiIic n esoIag si n laringe.

L ARI NGE L E

Laringele const din nou cartilagii legate ntre ele printr-o membran elastic si controlate
de muschi. El Iace legtura cu epiglota, osul hioid, cartilagiul tiroidian, coardele vocale si cartilagiul
cricoid, la un capt, si cu traheea, la cellalt capt.

Pag. 61 din 392
TRAHE E A

Traheea este un organ tubular cartilaginos cu o lungime de 11,5 cm. Traheea este puntea de
legtur dintre laringe si bronhiile principale. Se ntinde ntre cea de-a sasea vertebr cervical si
cea de-a cincea vertebr dorsal (toracic). n acest punct, se ramiIic n dou bronhii principale,
fiecare conducnd ctre un plmn. Membrana mucoas se compune din esut epitelial cu cili care
adun mucozitile, particulele de praI si agenii patogeni inhalai, mpingndu-i n sus.

MODULUL 2.13 - Sistemul Osos

Sistemul osos cuprinde toate oasele, cartilajele, tendoanele si ligamentele care alctuiesc
corpul Iizic. Termenul de ,schelet provine din limba greac, avnd semniIicaia de corp ,uscat.
Oasele, cartilajele, tendoanele si ligamentele sunt Iorme de esut conjunctiv. Oasele constau
din osteocite sau celule osoase, care sunt ncorporate ntr-o Iormaiune de compusi si de substane
extracelulare calcifiate, denumite generic matrice. Aceast mas sau matrice este compus din
minerale de fosfat de calciu si carbonat de calciu, precum si Iibre de colagen (proteine dure si
rezistente, tip frnghie).
Dup cum aIirmam anterior, oasele sunt Iormate din esut conjunctiv Iibros. Acest lucru
poate fi remarcat mai ales n Iazele incipiente ale vieii (la embrion). Pe msur ce Ietusul se
dezvolt, acest esut conjunctiv devine dens si se ntreste transIormndu-se n structur osoas
(schelet). Oasele servesc drept scut protector pentru organele vitale si drept sistem de susinere
mecanic, structural si Iuncional.
Corpul fizic al omului cuprinde aproximativ 206 oase, astfel:
Cap 29
Membre superioare 64
Trunchi 51
Membre inferioare 62

TIPURI DE OASE

Oasele sunt clasiIicate n Iuncie de Iorm si mrime, de pild n oase lungi si oase scurte,
sau oase plate si oase cu Iorm neregulat.

OASE L E LUNGI au o lungime mai mare dect limea lor. Oasele membrelor (brae,
picioare).

OASE L E SCURT E au limea aproape egal cu lungimea (de exemplu: glezn,
ncheietura minii).

OASE L E PL AT E sunt oase subiri (de exemplu: craniul, sternul, coastele).

OASELE DE FORM NEREGULAT Au Iorme si dimensiuni dintre cele mai variate
(de exemplu: oasele Ieei, vertebrele).

Terminologie

CORP partea principal a osului.
CANAL interiorul osului, denumit si canal medular.
F ORA MEN oriIiciu n os, care permite, de regul, trecerea vaselor si a nervilor.
PROTUBERAN extensie sau proiecie a unui os.
TUBERCUL excrescen pe os.
CAP captul unui os de dimensiuni mai mari si adeseori rotunjit.
GT poriune mai ngust a osului, cuprins ntre capul si axul (corpul) osului.
CREAST poriunea proeminent ca o creast a osului.
Pag. 62 din 392

SupraIaa (partea exterioar) a oaselor este mai dens, mai compact dect partea intern.
Structura interioar a unui os este mai spongioas sau reticular.
Oasele lungi sunt goale n interior, o Iormaiune osoas dens si compact mbrcnd un
canal intern (canal medular) care adposteste mduva osoas. Mduva osoas este esutul moale
din canalul medular al multor oase, n special al celor mai mari. Exist dou tipuri de mduv
osoas.

MDUVA OSOAS RO$IE produce globulele rosii, limIocitele B si alte celule
imunitare.

MDUVA OSOAS GALBEN este format preponderent din grsime si stocat n
organism, sub forma rezervei de energie.

STRUCTURI OSOASE

STRUCTUR COMPACT constau mai ales dintr-o mas matricial solid (materie
mineral) si celule solide. Poriunea dens sau compact a oaselor este Iormat din osteocite, vase
sanguine, limI si vase limIatice. Prin canalele din aceast poriune a oaselor sunt transportate
substanele nutritive si deseurile care provin de la celulele osoase. Structura compact se regseste
n oasele lungi si n supraIaa subire a tuturor celorlalte oase.
STRUCTUR SPONGIOAS Aceast structur are aspectul unui fagure (spongios),
prezentnd mici interstiii pline cu mduv. Structura spongioas este localizat la captul oaselor
lungi si Iormeaz centrul tuturor celorlalte oase. Aspectul de Iagure sau spongios este dat de niste
lamele de interconectare ale osului, denumite trabecule.

DE Z VOL T ARE A $I RE F ACERE A OASE L OR

Cresterea si reIacerea oaselor este posibil prin stimularea hormonilor produsi de glandele
tiroid si paratiroid. Din acest motiv, atunci cnd tiroida este hipoactiv, n organism se va instala
epuizare la nivelul esutului osos / conjunctiv, ceea ce va afecta toate organele, glandele, oasele si
sistemul vascular.
Osificarea este un termen care desemneaz formarea oaselor din osteoblaste (celule care
devin osteocite sau celule osoase). Exist dou tipuri de osificare. Ambele tipuri implic prezena
structurilor compacte si spongioase.

OSI FI CARE INTRAMEMBRANOAS (sau ENDOCON1UCTIV) Formarea esutu-
lui osos prin transIormarea esutului conjunctiv.

OSIFICARE ENDOCONDRAL Formarea esutului osos prin transformarea cartilaju-
lui.

Cnd n urma unei leziuni (sau a unui stil de via impropriu) osteocitele sunt epuizate,
osteoclastele (celule care devoreaz masa osoas) le vor nlocui, Icnd astIel posibil intervenia
osteoblastelor cu scopul de a regenera osul sau cartilajul lezat sau degradat.
Subliniem din nou importana adoptrii unei diete predominant alcaline format din
substane capabile s stimuleze Iuncionarea adecvat a sistemului endocrin (tiroid, paratiroid,
hipoIiz, suprarenale si pancreas). Acidoza stimuleaz intervenia osteoclastelor si depunerile de
calciu. Calciul este ionizat (ntrit) de prezena acizilor (anionici). Reglarea nivelului calciului
ionizat n lichidele din organism este esenial n procesul de crestere si de reIacere a oaselor. Si,
dup cum aIirmam anterior, ea este inIluenat major de regimul alimentar, de stilul de via, de
hormoni si de steroizi.
Pag. 63 din 392
Asemenea oricrui esut, organ si gland din organism, oasele sunt formate din celule. Toate
celulele din organism au nevoie de o surs de energie (nutriie) si de o cale de eliminare a produsilor
secundari (sistem limIatic, rinichi, piele, plmni si intestin gros).
Meninei sntatea organismului si a Iiecrei celule n parte. Detoxificai (curai),
alcalinizai si regenerai Iiecare celul. Si Iiecare celul din organism v va Ii recunosctoare.

Mai intai trebuie s inelegem Natura i abia dup aceea o putem copia.
V. Schauberger

Pag. 64 din 392
CAPI T OLUL 3 - Alimentele cu Care ne Hrnim


Acum, dup ce am aIlat crei specii i aparinem, cum Iuncioneaz organismul uman, si am
nvat cteva lucruri despre sistemele din care este format (inclusiv organe si glande), vom
examina hrana pe care Dumnezeu a creat-o pentru specia noastr.
De ce este att de important s cunoastem tipurile de alimente pe care le consumm?
I-am auzit pe muli medici susinnd c nu este important ce mncm. Cu toate acestea,
Asociaia Dieteticienilor Americani, considerat de muli ca Iiind o autoritate n materie de alimente
adecvate speciei umane pentru meninerea sntii, de ani de zile face recomandri precise privind
regimul alimentar. Cu toate acestea, cazurile de cancer menionate n rapoartele medicale apar cu o
Irecven la una din dou (sau trei) persoane, iar statisticile privind incidena diabetului, ca si a
sclerozei multiple, a bolii Parkinson si multor altora pe care le-am putea numi (si a unora care nu au
primit nc o denumire) sunt cutremurtoare. De ce?

Totul se rezum la energie

Energia este Iactorul (sau componenta) numrul unu necesar vieii si nssi temelia
Creaiei. Energia este determinat de miscarea si interaciunile dintre atomi, care conin toate
Iormele de via. Chiar si carbonul, element pe care se ntemeiaz orice Iorm de via de pe aceast
planet, nu poate exista n aIara miscrii atomilor si a legturilor care se stabilesc ntre ei. Atomii
(energia) nu pot fi creai sau distrusi, dar pot Ii transIormai. AstIel, energia poate fi ampliIicat sau
redus.
Nivelurile energetice (Irecvenele) pot Ii joase sau nalte (reprezentate de unde lungi sau de
unde scurte), iar acestea sunt determinate de compoziia molecular a Iorei iniiale. Energia este
clasificat n alte dou grupe: energie cinetic si energie potenial. Energia cinetic este energia n
aciune. Energia potenial este energia stocat cu potenial de utilizare. Energia chimic din
hran este o energie potenial pn la un anumit nivel, adic pn cnd va Ii eliberat prin
intervenia enzimelor si a altor Iactori de activare chimic. Din acest moment, energia potenial se
transIorm n energie cinetic, adic energie dinamic, intensiIicnd procesele si antrennd
activitatea n unda sa de soc.
Un exemplu important referitor la diIerena dintre energia potenial si energia cinetic
devine evident dac vom compara alimentele preparate, gtite, cu al imentele crude. Energia
electromagnetic (energie molecular combinat) a alimentelor preparate este semnificativ mai
sczut dect cea prezent n alimentele n stare crud. Explicaia este c prin aplicarea cldurii
asupra unui compus, structura molecular a acestuia trece printr-o transformare, deoarece electronii
lui sunt modiIicai. Gndii-v numai ce se petrece cu apa cnd o nclzii ea si schimb starea din
lichid n stare de vapori. Sub aciunea cldurii, grsimile nesaturate se transIorm n grsimi
saturate (deoarece substanele solubile n ap sunt distruse, lsnd n via numai cteva din
elementele pe care le conin), iar prin prepararea alimentelor se Iormeaz numerosi compusi
cancerigeni si periculosi. Cldura distruge si enzimele prezente n hran, care sunt absolut necesare
organismului, datorit proprietilor lor de catalizatori. n concluzie, cu ct celulele din organism
vor dispune de o cantitate mai mare de energie, cu att mai sntos va Ii ntregul organism. Cu ct
celula dispune de mai puin energie, cu att va Ii mai expus la distrugere de ctre sistemul
imunitar sau prin rspuns parazitologic).
Carbonul, hidrogenul, oxigenul si azotul sunt elementele fundamentale din care este
compus materia vie de pe aceast planet. Toate alimentele si elementele lor componente (ca
proteine, carbohidrai si lipide) se compun, n majoritatea lor, din aceste elemente fundamentale,
care sunt structurile de construcie si aceleasi care decid crei categorii i aparine o molecul, un
compus si asa mai departe. Aceste categorii de structuri moleculare (cum ar Ii zaharurile, amidonul,
proteinele, grsimile) compun hrana care susine viaa pe aceast planet.
Prezentul capitol va trata hrana si procesul consumului de hran din perspectiva chimiei si a
Iizicii si le va include n contextul ctorva abordri din perspectiva creaiei divine si a naturii. V
Pag. 65 din 392
propun s studiem mai nti cteva dintre elementele fundamentale de care are nevoie organismul
uman pentru a se menine n via, pentru a-si pstra curenia si a se reIace cu propriile Iore.

La indieni, este cunoscut o ere:ie a celor numii brahmani (preoi) care meditea:, duc o
via cumptat, abinandu-se s mnance fiine vii i orice hran gtit.
Hipolit, Roma, 225 . Hr.

MODULUL 3.1 - Carbohidraii yi Zaharidele yi Metabolismul Lor

n capitolul 2 am aIlat c o celul poate Ii comparat cu un oras de sine stttor, care are
capacitatea de a se susine din propriile resurse, dar c aceast celul mai are nevoie de intervenia a
doi factori externi. n primul rnd, are nevoie de o surs de energie. Tot asa cum motorul unei
masini are nevoie de combustibil pentru a Iunciona, si celulele organismului uman au nevoie de o
Iorm de energie. n al doilea rnd, celulele trebuie s poat elimina produsii derivai din arderea
acestor combustibili. Acesti produsi secundari trebuie transportai n aIara celulei, tot asa cum
Iuncioneaz n orice cmin conductele si sistemul septic prin care se elimin reziduurile menajere.
Carbohidraii se reIer la o clas de substane chimice compuse din carbon, oxigen si
hidrogen (carbon si ap). Aceast categorie cuprinde amidon, zaharuri, glicogen, dextrine si
celuloz. Carbohidraii sunt clasiIicai sau grupai dup numrul de atomi de carbon care intr n
compoziia lor si dup combinaiile stabilite ntre zaharuri. Deoarece compusii organici de carbon
Iurnizeaz principala surs de energie a celulelor, acesti carbohidrai sunt utilizai de organismul
omului ca surs de alimentare cu energie primar.
Toate plantele verzi Iolosesc energia solar (fotosinteza), cu scopul de a combina bioxidul
de carbon si apa pentru a Iorma carbohidrai. Celuloza, principalul element constitutiv ai pereilor
celulari vegetali, este un tip de carbohidrat. Cnd omul consum celuloz, aceasta acioneaz la
nivel intestinal ca un decantor si un energizant pentru celulele aIlate pe peretele intestinal.

Z AHARI DE

Zahrul este un carbohidrat din Iamilia zaharidelor. Zaharurile simple (numite si
monozaharide) sunt principalul combustibil al organismului. Zaharurile sunt la fel de importante
pentru organism, pe ct este benzina pentru o masin. Zaharidele ajut masina (organismul
dumneavoastr) s Iuncioneze prin intermediul celulelor. Totusi, exist cteva aspecte importante
pe care trebuie s le nelegem despre zaharuri.
Glucoza (zahrul simplu) si compusii si iniiali, ca de pild amidonul si celuloza, Iormeaz
majoritatea compusilor organici care abund pe aceast planet. Deoarece organismul omului nu
poate utiliza substane dect n Iorma lor cea mai simpl, toate zaharurile complexe (dizaharide si
polizaharide) trebuie mai nti s Iie descompuse n zaharuri simple (monozaharide). Acesta
reprezint unul din aspectele procesului de digestie.
Dup ce zaharurile complexe sunt desIcute n urma digestiei pn la glucoz, aceasta este
absorbit n aceast Iorm n snge, din tractul intestinal. Glucoza este apoi transportat ctre celule,
unde va Ii redus la carbon si oxidat pentru producerea energiei si a cldurii. O parte a carbonului
astIel obinut va Ii stocat ca rezerv de energie pentru utilizare la momentul cuvenit (n acelasi
mod n care o baterie stocheaz energie). Anumite cantiti de carbon care nu au Iost Iolosite sunt
stocate sub Iorm de adenozin triIosIat (ATP) sau transIormate n grsime si/sau stocate sub Iorm
de glicogen. Glicogenul este stocat n special n Iicat si n esutul muscular, ns el poate Ii
depozitat si n multe alte locuri. Dac organismul este privat de glucoz sau de Iructoz, el va
ncepe s apeleze la rezervele de glicogen. Glicogenul este apoi transIormat din nou n glucoz. Nu
uitai c si organismul dumneavoastr are nevoie de o surs de alimentare cu energie, tot asa cum si
masina dumneavoastr nu poate Iunciona Ir combustibil.
O dat cu consumul de zaharuri raIinate sau complexe (mai multe complexe de glucoz si
Iructoz care stabilesc legturi), se va produce un surplus de glucoz, care, la rndul su, va duce la
Iormarea excedentar de molecule de carbon. Aceast cantitate excesiv de carbon este transIormat
n bioxid de carbon si n acid carbonic. Bioxidul de carbon este eliminat prin plmni, rinichi si
Pag. 66 din 392
piele. Acidul carbonic presupune trecerea printr-un proces de oxidare sau de transmutare prin
intermediul oxigenului si, respectiv, al srurilor minerale. Ambele substane menionate sunt ageni
de formare a acizilor, prin urmare, ele trebuie neutralizate si evacuate din organism, Iiindc sunt
factori care contribuie intens la formarea acidozei.
Surplusul de zahr (glucoz) constituie un Iapt obisnuit pentru societatea modern. Oamenii
consum n prezent cantiti enorme de carbohidrai si de zaharuri raIinate si complexe. Din acest
motiv, sunt extrem de solicitate pancreasul, care este obligat s produc insulin, si Iicatul si
rinichii, care trudesc pentru a transIorma si evacua cantitile excedentare. Dac adugai la aceste
excese neplcerile pe care le genereaz consumul de proteine si de grsimi, vei ncepe s nelegei
de ce omenirea se conIrunt n prezent cu att de multe probleme legate de sntate.

Pericolul dietelor bogate n proteine

Anumite substane nu constituie surse de energie, dar pot Ii Iolosite ca materiale de
construcie. Proteinele, de exemplu, nu sunt substane Iurnizoare de energie, ns sunt utilizate de
organism ca materiale de construcie, Iactori de imunizare, catalizatori sau ageni de transport si asa
mai departe. Tot asa cum organismul trebuie s transIorme un carbohidrat ntr-un zahr simplu
pentru a putea Ii utilizat, la Iel si proteinele, toate proteinele, trebuie s Iie mai nti desIcute n
aminoacizi pentru ca organismul s le poat utiliza ca materie de consum sau n regenerare; n
acelasi mod n care un tmplar ar Iolosi dou elemente din patru sau dou din sase dac vrea s
construiasc sau s repare o structur. Cu toate acestea, dac este necesar, organismul va transforma
aminoacizii n glucoz.
Cea mai grav greseal pe care o comit unii dintre cei care doresc s slbeasc este Iaptul c
ei oblig organismul s ard proteine pentru a produce combustibil. Dac organismul este privat de
zahr, el se va orienta spre grsimile stocate sau va ncepe s si descompun propriile esuturi
pentru a procura energia de care are nevoie. Acest fapt conduce la degradare muscular, hepatic,
pancreatic si renal. n capitolul 4, vom discuta pe larg despre ,mitul proteinelor.

Fructele si legumele crude conin o Iormul mult mai echilibrat de zaharuri simple,
aminoacizi si acizi grasi. Iat nc un motiv pentru care eu le numesc ,hrana lui Dumnezeu creat
pentru oameni.
Majoritatea ndulcitorilor artificiali sunt asociai cu cancerul. Nutrasweet sau
aspartamul sunt dou sortimente de zahr artiIicial. Aspartamul este o neurotoxin care se
descompune n Iormaldehid, iar americanii consum anual 7 000 de tone de aspartam.
Este o poveste c zahrul simplu, natural, ,hrneste (a se citi ,Iavorizeaz apariia)
cancerul. Dimpotriv. Zaharurile simple IortiIic si transIer energie ctre celule, ceea ce este
obligatoriu n tratarea cu succes a cancerului, deoarece celulele cancerigene nu sunt altceva dect
celule normale si sntoase care s-au devitalizat si s-au mbolnvit din cauza acidozei. Nu uitai, un
zahr simplu (mai ales glucoza) este energia cea mai potrivit pentru hrnirea celulei.
Proteinele si grsimile nu trebuie niciodat Iolosite drept combustibil dect dac este absolut
necesar, adic doar dac absena lor ar duce la anomalii n Iuncionarea celulelor.
Fructoza este Iorma de monozaharid sau zahr simplu cu cea mai mare ncrctur de
energie. n special neuronii (celulele sistemului nervos) atrag moleculele de Iructoz. Fructoza
ptrunde n celul mai ales prin diIuziune, si nu prin intermediul unui agent activ de transport,
metod Iolosit de glucoz. DiIuziunea este un proces care ajut organismul si celulele s
economiseasc energie.
Orice tip de activitate presupune utilizarea de energie, inclusiv activitatea de transferare a
substanelor nutritive prin pereii celulari. Majoritatea substanelor nutritive au nevoie de un ajutor,
sau agent de transport, care s le asiste n aciunea de penetrare a membranei celulare ctre
interiorul celulei. Deoarece ATP (adenozin trifosfat) este o Iorm de energie stocat la nivel celular,
compusul este utilizat n operaiile de transport activ (transIer asistat al substanelor nutritive prin
pereii membranei celulare). ntr-o anumit proporie, glucoza are nevoie de aciunea de ,hormon de
utilizare a insulinei n cursul acestui transIer activ. Pe de alt parte, fructoza nu are nevoie nici de
insulin, nici de ATP, Iiind pur si simplu mpins sau absorbit prin diIuziune n interiorul celulei.
Pag. 67 din 392
Fructoz este perIect pentru diabetici, mai ales dac vor exclude din diet zaharurile
complexe. Zaharurile complexe creeaz niveluri excesive de glucoz n snge, care, la rndul su,
genereaz o cerere mai mare de insulin.
Fructele si legumele crude sunt ntotdeauna cele mai bune surse de zaharuri simple. Acesta
este unul dintre motivele pentru care organismul se va IortiIica si va extrage mai mult energie din
aceste alimente. Alimentele bogate n proteine si srace n zaharuri sau alimentele bogate n
zaharuri complexe priveaz organismul de energia vital, provoac acidoz si mresc valorile de
zahr din snge.
De asemenea, zaharurile simple asist procesul de alcalinizare tisular, care este vital pentru
regenerarea si vitalitatea esuturilor. Dup cum afirmam anterior, fructoza este cel mai bogat zahr
din natur n electricitate si este minunat pentru regenerarea cerebral si a sistemului nervos.

Metabolismul carbohidrailor



Z AHARURI COMPL E XE

Zaharurile complexe sunt de dou tipuri polizaharide si dizaharide.

POLI Z AHARI DE un lan sau o serie de legturi de monozaharide sau dizaharide. Ele pot
consta din cteva legturi sau mai multe lanuri de monozaharide. Prin hidroliz, polizaharidele dau
nastere unui numr de peste douzeci de monozaharide. Polizaharidele cuprind dou grupe: amidon
si celuloz.

Amidon: amidon, glicogen, dextrin, insulin
Celuloz: celuloz, hemiceluloz (pentozan)

CARBOHIDRAI ALIMENTARI
Cereale, legume, amidon, zahr
N CAVITATEA BUCAL
Amilaza salivar, ptialina, reduce amidonul
preparat pn la maltoz si dextrin.
N PANCREAS
Amilaza pancreatic, amilopsina,
transIorm amidonul n maltoz si dextrin.
N INTESTINE
Sucraza intestinal transIorm sucroza n glucoz si Iructoz.
Maltaza intestinal transIorm maltoza n glucoz.
Lactaza intestinal transIorm lactoza n glucoz si galactoz.
Pag. 68 din 392
Produi secundari provenii din digestia i metaboli:area carbohidrailor

PRODU$I NUTRITIVI
Glucoza energie
Fructoz energie
Galactoz energie (n copilrie)
Glicogen grsimi stocate pentru consum energetic ulterior
Ap
Acizi grasi rspuns secundar
Aminoacizi rspuns secundar

PRODU$I SECUNDARI TOXICI
Acid piretic
Acid lactic
Bioxid de carbon

E LI MI NARE A ACI DOZ EI PROVOCAT E DE CARBON
prin produsi oxidai de ctre oxigen
prin produsi care au stabilit legturi cu diverse sruri minerale pentru a Iorma compusi
non-acizi
prin transIormarea bioxidului de carbon n bicarbonat

DI Z AHARI DE zaharuri complexe formate prin legtura dintre dou monozaharide.
Dizaharidele cuprind trei grupe: maltoz, lactoz, sucroz.

Maltoz provine din granulele de mal (grune si semine germinate); 2 molecule de
glucoz
Lactoz provine din lapte si produse lactate; 1 molecul de glucoz si 1 molecul de
galactoz
Sucroz raIinat din sIecl raIinat, trestie de zahr, zaharuri raIinate sau retransformate;
1 molecul de glucoz si 1 molecul de Iructoz.

Dizaharidele sunt transformate n monozaharide (C
6
H
12
O
6
) numite si zaharuri simple.

Z AHARURI SI MPL E

Exist cinci tipuri de monozaharide sau zaharuri simple.

Glucoz din legume si vegetale; conine 6 legturi de carbon, denumite hexoze
Fructoz din Iructe; conine 6 legturi de carbon, denumite hexoze
Galactoz din lapte (numai la copiii mici); conine 6 legturi de carbon, denumite hexoze
Riboz (ARN) din Iructe si legume; conine 5 legturi de carbon, denumite pentoze
Dezoxiriboz (ADN) din Iructe si legume; conine 5 legturi de carbon, denumite
pentoze.

MODULUL 3.2 - Proteinele yi Metabolismul Lor

Termenul de ,protein este Iolosit pentru a desemna o structur Iormat din lanuri de
aminoacizi. Avem tendina de a Iolosi acest termen ori de cte ori vrem s deIinim o nevoie a
organismului, ns trebuie s nelegem c organismul nostru nu a fost conceput pentru a utiliza si
metaboliza ,structuri. Deoarece organismul a fost conceput pentru a utiliza cei mai simpli compusi
si cele mai simple bioelemente disponibile n natur, el trebuie s desIac (s descompun, s
digere) aceste ,structuri n elementele din care sunt formate, iar apoi s Ioloseasc acesti compusi
mai simpli pentru propriile nevoi.
Pag. 69 din 392
Proteinele sunt formate din aminoacizi care sunt Iormai, la rndul lor, din carbon, hidrogen,
oxigen, mult azot, fosfor, sulI si Iier. Dup cum aminteam anterior, organismul uman nu poate
Iolosi o structur ,proteinic. De aceea, n anumite etape ale procesului digestiv, organismul va
descompune aceste structuri pn la Iorma lor cea mai simpl adic n aminoacizi, elementele de
construcie Iundamentale pe care le Ioloseste corpul pentru a-si construi propriile structuri
proteinice. Aminoacizii sunt utilizai de organism cu scopul de a reface structuri existente, de a crea
structuri noi, de a mbunti si ampliIica rspunsul imun, de a aciona ca agent de transIer si pentru
a ndeplini numeroase alte scopuri.

DI GESTI A PROT EI NE L OR

N STOMAC PRIN INTERVENIA SUCURILOR GASTRICE HCl (acidul
clorhidric) determin transIormarea pepsinogenelor n pepsin, care desprind din structurile
proteinice complexe proteazele si peptonele.

N PANCRE AS enzimele pancreatice: tripsin si chimotripsin transIorm peptonele n
polipeptide.

N I NT ESTI NE enzima intestinal numit peptidaz transIorm peptonele, polipeptidele
si peptidele n aminoacizi.

Produi secundari provenind din digestia sau metaboli:area proteinelor

PRODU$I NUTRITIVI
Aminoacizi pentru construcie, refacere, imunizare, producerea de hormoni, transport
Ap
Carbohidrai rspuns secundar
Acizi grasi rspuns secundar

PRODU$I SECUNDARI TOXICI (NOCI VI)
Compusi de azot (nitrai etc.)
Amoniac
Purine, pirimidin etc.
Acid uric, uratinin etc.
Acid fosforic
Acid sulfuric
Acizi glicogenici
Acizi ketogenici
Bioxid de carbon

MODULUL 3.3 - Grsimile (Lipidele) yi Metabolismul Lor

Grsimile sunt una dintre cele ,Trei Mari componente pe care le conine, ntr-o proporie
mai mare sau mai mic, orice tip de hran. Proteinele (aminoacizii), carbohidraii (zaharurile) si
grsimile (acizi grasi eseniali) sunt principalele structuri de construcie, alimentare si transport de
care are nevoie organismul pentru a-si menine starea de sntate. Grsimile sunt necesare
organismului din mai multe motive:

Grsimile sunt utilizate ca rezervoare pentru stocarea energiei (trigliceride).
Grsimile asigur ,cptuseala sau ,dublura de protecie a organelor interne.
Grsimile particip la utilizarea vitaminelor solubile n ap (inclusiv vitaminele A, D si E).
Grsimile sunt utilizate ca parte a mecanismului organic pentru izolarea prilor interne si a
organelor vitale de condiiile din mediul extern (cum este vremea rece).
Grsimile previn pierderile de energie intern.
Pag. 70 din 392
Grsimile se combin cu anumite proteine dnd nastere IosIolipidelor digliceride, care fac
parte din structura peretelui membranei celulare.
Grsimile servesc drept mediatori antiinIlamatori.

Dup cum notam anterior, toate elementele coninute n Iormele de via, inclusiv toate
alimentele, sunt alctuite din carbon, hidrogen, oxigen si azot. Fiecare compus va conine aceste
elemente chimice n cantiti diIerite. De pild apa H
2
O este format din doi atomi de hidrogen
(H
2
) care intr n combinaie cu un atom de oxigen (O). Grsimile sunt formate mai ales din carbon
(C), hidrogen (H) si oxigen (O), sunt insolubile n ap, ns sunt solubile n eter si n ali solveni.
Grsimile se mpart n dou categorii principale, saturate si nesaturate, si constau din acizi grayi
si glicerol (un alcool).
Acizii grayi sunt elementele din care sunt alctuite grsimile, asa cum aminoacizii servesc
drept elemente de construcie n alctuirea proteinelor. Acizii grasi Iormeaz ,lanuri de legturi cu
carbonul. Aceste lanuri de carbon atrag hidrogenul. Cnd Iiecare legtur liber dintr-un lan de
carbon creeaz o valen cu un atom de hidrogen, lanul, sau grsimea, este considerat a Ii
saturat. Acestea sunt n general considerate a Ii lanuri multiple de acizi grasi, iar datorit
legturilor complete, sau ,pline, ele se ntresc si au un punct de topire mai ridicat. Cu alte cuvinte,
cu ct este mai saturat o grsime, cu att se va menine mai mult timp la temperatura camerei. Pe
de alt parte, grsimile nesaturate stabilesc mai puine legturi cu hidrogenul. Dac doi sau mai
muli atomi de carbon alturai sunt liberi s creeze legturi, ei sunt considerai acizi grayi
mononesaturai. Dac dou sau mai multe perechi sau ,seturi de atomi de carbon din interiorul
unui lan nu sunt legai la hidrogen, atunci este vorba de acizi grayi polinesaturai.
Trei dintre cele mai Irecvente lanuri de aminoacizi prezente n esutul uman sunt acidul
oleic (C
18
H
34
O
2
), acidul stearic (C
18
H
36
O
2
) si acidul palmitic (C
16
H
32
O
2
). Cnd acesti trei acizi grasi
se combin cu glicerolul, ei Iormeaz trei grsimi bazice care se regsesc n alimente si care se
numesc triolein, tristearin si tripalmitin.

ACIZI GRA$I ESENIALI

Acizii grasi care sunt eseniali pentru organism, dar care nu pot Ii sintetizai pe cale natural
de organism, trebuie obinui din diet. Acestia sunt cunoscui sub denumirea de acizi grasi eseniali
si sunt grupai n trei categorii de baz: acid linoleic, acid linolenic si aci d arahidonic. Dintre cei
trei acizi, acidul linoleic este cel mai important pentru meninerea vieii, el putnd Ii transIormat n
acid linolenic si acid arahidonic. Dup prerea mea, omenirea (din perspectiva stiinei) se aIl abia
n stadiul copilriei n ceea ce priveste capacitatea de nelegere a adevratelor nevoi pe care le are
organismul nostru de homo sapiens. Dintre tipurile de acizi grasi eseniali se numr:

ACI DUL LI NOL EI C promoveaz sntatea la nivel cutanat si capilar si este principalul
acid gras esenial.

ACI DUL LI NOL ENI C promoveaz Iuncionarea cerebral si a sistemului nervos.

ACI DUL ARAHI DONI C promoveaz Iormarea de prostaglandine, tromboxani, prostaci-
line si leucotriene.

Rolul acizilor grayi eseniali

Utilizai n producerea colesterolului, o lipid antiinIlamatoare Iolosit n obinerea
steroizilor si a IosIolipidelor. Colesterolul este activ n sinteza vitaminei D.
Utilizai n producerea de IosIolipide, care sunt necesare pereilor membranei celulare.
Implicai n producerea de prostaglandine, care sunt utilizate ca substane antiinflamatoare
si sunt implicate n procesele de coagulare corect a sngelui. Sporesc rspunsul si Iuncia
imunitare, n special a limfocitelor T.
Inhib tromboxanul, care este implicat n agregarea plachetelor.
Pag. 71 din 392
Promoveaz sntatea.
FortiIic esuturile si reactivitatea sistemului nervos.
Implicai n producerea hemoglobinei si, indirect, n transportul de oxigen si cresterea
aportului de oxigen la nivelului esuturilor.
Menin permeabilitatea peretelui membranei celulare.
Hrnesc si protejeaz pielea, ajutnd la utilizarea vitaminelor A si E necesare pentru
meninerea sntii pielii si a Iirului de pr.
Mresc capacitatea organismului de a arde grsimile.
InIlueneaz reglarea reactivitii nervoase a inimii, inIluennd astIel ritmul cardiac.
Implicai n meninerea temperaturii corespunztoare a corpului.
Utilizai mpreun cu srurile biliare pentru emulsiIicarea grsimilor si pregtirea lor
pentru hidroliz.
Utilizai n dezvoltarea si buna Iuncionare a creierului.

SURSE DE GRSIMI

Corpul omenesc primeste acizi grasi pe dou ci: din alimente grsimi din alimentaie
care sunt absorbite prin peretele intestinal; si prin transIormarea aminoacizilor n exces, proteine si
carbohidrai (zaharide) n rezerve de lipide (glicogen si trigliceride). Prezentm n continuare doi
acizi grasi eseniali (uleiuri n stare lichid) care se regsesc n natur:

OME GA-3 este vorba de produsi secundari metabolici care Iormeaz ,lanuri lungi,
provenind din metabolizarea acidului linolenic. Aceste uleiuri se regsesc n special n crnuri
alimentare, mai cu seam uleiul de peste. Aceste uleiuri tind s si pstreze starea lichid la
temperatura camerei si sunt formate din acid eicosapentaenioic (EPA), acid docosahexaenoic
(DHA) si acidul alfa-linolenic (ALA).

OME GA-6 o Iorm de acizi grasi eseniali de provenien vegetal, dintre care cel mai
cunoscut si studiat este acidul gamma-linolenic (GLA). Sursele de acizi grasi Omega-6 pe care le
Iurnizeaz natura sunt legumele, fructele, nucile si seminele.

Cele mai i mportante surse de uleiuri Omega-6

Urmtoarele uleiuri alimentare sunt bogate n acid linolenic, care metabolizeaz n acizi
grasi Omega-6:

ULEI DIN SEMINE DE IN este utilizat de peste 5 000 de ani n diverse scopuri. Bogat
n acid linolenic si acid gamma-linolenic.

ULEI DE AGRI$E NEGRE cunoscut pentru concentraiile mari de acid linoleic si
gamma-linolenic.

UL EI DE LI MBA-MI E LULUI aceast plant este cunoscut si sub denumirea de ,iarba
suprarenalelor. Glandele suprarenale Iurnizeaz steroizi organismului, care sunt obinui din
colesterol, unul dintre produsii principali ai acizilor grasi eseniali.

ULEI DE LUMINI aceast Iloare este cunoscut si sub denumirea de ,luminia-
nopii sau ,luceaIrul de sear. Am utilizat ulei de luminia-nopii tratarea cazurilor de scleroz
multipl (MS) si am obinut rezultate excepionale. Este o surs bogat n acid linoleic si acid
linolenic.

Avertisment n privina consumului de uleiuri: Nu folosii niciodat uleiuri ieItine,
raIinate, comerciale sau prelucrate, care sunt comercializate n recipiente din sticl sau din plastic
de culoare deschis. Aceste uleiuri sunt rncede si au concentraii mari de solveni, pesticide si
Pag. 72 din 392
conservani chimici, de tipul BHA, BHT, metil siliciu si altele. Aceste uleiuri trec prin multiple
procesri, ceea ce nseamn c majoritatea substanelor nutritive s-au pierdut, s-au modificat sau au
Iormat alte legturi, provocnd acidoz n organism si disIuncii hepatice si renale.

Grsimile sunt...

OXI DAT E pn la bioxid de carbon si ap, pentru a produce energie.

ST OCAT E n vederea utilizrii de energie si n viitor.

TRANSF ORMAT E n IosIolipide pentru utilizare de ctre pereii membranei celulare; n
grupri acetil, pentru sinteza colesterolului si pentru obinerea secreiilor, mucusului, sebumului etc.

UN EXEMPLU DE METABOLISM AL GRSIMILOR

Dup cum aIirmam anterior, organismul nu este conceput si pregtit s absoarb sau s
Ioloseasc ,structuri. Ca si proteinele, lipidele sunt niste structuri. Ele sunt Iormate din lanuri sau
legturi de acizi grasi. Cum organismul si celulele din organism nu pot utiliza dect compusi simpli
n activitatea lor si pentru susinerea lor, grsimile care sunt preluate prin consumul alimentar
trebuie mai nti descompuse n acizii grasi din care sunt Iormate, printr-o metod similar celei
prin care proteinele sunt descompuse n aminoacizi. Aceast activitate digestiv se produce, n
primul rnd, la nivelul intestinului subire, cu concursul secreiei biliare care provine din ficat /
colecist. Prezentm n continuare procesul de digerare si de metabolizare a grsimilor:

1. Srurile biliare emulsific grsimile si le transIorm n substane solubile n ap astIel
nct lipaza pancreatic si cea intestinal s le poat transIorma n acizi grasi si glicerol (un alcool).

2. Sucurile gastrice lipaza gastric transIorm (emulsiIic) grsimile n acizi grasi si
glicerol.

3. Steapsina intestinal (duodenal) lipaza secretat de pancreas transIorm grsimile n
acizi grasi si glicerol.

4. Acizii grayi yi glicerolul stabilesc legturi pentru a Iorma grsimi neutre, care se leag
apoi la diverse proteine pentru a forma chilo-microni. n aceast Iorm, grsimile sunt absorbite si
transportate de sistemul limIatic si cel vascular prin care sunt dispersate ctre esuturile din
organism. Acizii grasi nu pot Ii transIormai n glucoz. Cu toate acestea, ei pot intra n ciclul Krebs
(energetic), prin grupri acetil.

5. esutul adipos (gras) este creat ca rezerv de energie a organismului si susine sntatea
si imunitatea celulelor.

Produi secundari provenind din digestia sau metaboli:area grsimilor

PRODU$I NUTRITIVI
Acizi grasi eseniali
Acizi grasi
Glicerol (alcool)
Gliceride
Ap

PRODU$I SECUNDARI TOXICI
Acetat (aceton) (keton)
Acetat acetic (acid acetoacetic) (keton)
Pag. 73 din 392
Bioxid de carbon
Acid betahidroxibutiric (keton)

Concluzie

n urma procesului de oxidare a grsimilor n ap si n bioxid de carbon se Iormeaz civa
produsi secundari (ketone). Printre acestea se numr acetona, acidul acetoacetic si acidul
betahidroxibutiric. Dac aceste ketone sunt produse n exces fie prin oxidare incomplet, Iie prin
descompunere excesiv a grsimilor organice provenind din dietele proteinice, n organism se va
instala ketoza, care va avea drept efect acidoza. Aceast stare va conduce la degradarea esuturilor
si la o slab Iuncionare a celulelor (organelor si glandelor). Ketoza se poate instala n asociere cu
aIeciuni ca hipotiroidie, nIometare, Iebr si diverse toxemii.
Adoptai un regim alimentar simplu! Toate substanele care sunt necesare organismului,
inclusiv grsimile, sunt prezente n Iructele organice, nuci, semine si legume. Dac nu se gsesc n
aceste produse, atunci nu avei nevoie de grsimi! Stiina s-a ndeprtat de ideea de simplitate n
ngrijirea sntii. Animalele se hrnesc instinctiv cu alimentele adecvate, create special pentru
specia lor. Asa ar trebui s Iac si oamenii. Cu toate acestea, n numeroase boli cronice si
degenerescente, suplimentarea regimului alimentar cu o cantitate mic de ulei din plante, cum este
uleiul de lumini, poate ajuta enorm. Aceast recomandare este valabil mai ales n cazul bolilor
neurologice, cum sunt scleroza multipl, boala Parkinson si boala Lou Gehrig.

MODULUL 3.4 - Enzimele: Biocatalizatorii

Acest joc de puzzle care este sntatea nu ar putea Ii rezolvat dac nu nelegem enzimele.
Lumea Iizic, la toate nivelurile sale de evoluie, se aIl ntr-un continuu proces de consum.
ntotdeauna o structur vie va consuma alt structur vie pentru a prelua o parte din energia
acesteia. Consumul de hran de ctre animale si oameni este doar un mic exemplu n acest sens.
Toate aspectele lumii vii stabilesc interaciuni la nivel chimic si biochimic. Elementele si compusii
sunt permanent transmutai (transIormai) n ali compusi si n alte elemente. De regul, structura
,complex este descompus n structuri ,simple. Un exemplu n acest sens l constituie structurile
proteinelor structuri complexe care sunt descompuse prin procesul de digestie (prin aciunea
enzimelor) n aminoacizi. Aminoacizii sunt compusi simpli sau materiale de construcie
fundamentale, folosite de organism pentru dezvoltare si reIacere sau regenerare. Un alt exemplu
este cel al zaharurilor complexe, de tipul maltozei si sucrozei, care sunt descompuse ntr-un zahr
simplu, glucoz. Aceste procese sunt eseniale pentru a susine utilizarea si utilizarea adecvat a
substanelor nutritive de ctre organism. Cu toate acestea, Iiecare Iorm de via este unic si va
Iolosi aceste materiale de construcie ntr-o infinitate de forme individualizate pentru a-si servi
interesele propriului sistem, care este unic.
Enzimele sunt catalizatori care acioneaz n cadrul si pentru susinerea tuturor acestor
procese chimice si biochimice. Nici un proces chimic sau biochimic nu poate avea loc n lipsa unei
enzime care are capacitatea de a iniia procesul respectiv, indiIerent dac acest proces se numeste
catabolism (descompunere) sau anabolism (utilizare). Un exemplu de catabolism ar putea fi
digestia (procesul n Iorma descris mai sus), n care structurile complexe sunt descompuse n
materiale de construcie. n organism, se produc constant procese de producere si de reproducere de
tip anabolic, ca de pild crearea de celule noi si reIacerea celulelor aIectate.
Funcionarea tuturor proceselor care se produc n organism, inclusiv Iuncia hepatic, Iuncia
renal, rspunsul imun si limIatic si marea comunicare care se produce la nivelul sistemului nervos,
depind de enzime. Enzimele sunt supranumite ,mna de lucru care susine viaa. Ele sunt
lucrtorii, zidarii, constructorii. Ele Iac posibil viaa.
Enzimele sunt catalizatori organici produsi de celulele vii care acioneaz asupra a ceea ce
se numesc ,substraturi (baze). Ele stabilesc niste legturi temporare cu aceste substraturi, devenind
apoi cunoscute sub denumirea de ,complexe enzimatice de substrat. Enzimele acioneaz ntr-o
manier similar magneilor, Iavoriznd Iormarea sau distrugerea elementelor sau a substraturilor
lor pentru a produce produsul dorit. Organismul are nevoie de si utilizeaz mii de enzime. Numai n
Pag. 74 din 392
metabolism este implicat aciunea a ctorva mii de enzime. Enzimele pot aciona asemenea
proteinelor, ceea ce nseamn c pot Ii utilizate ca ageni de transport ai substanelor nutritive. Dar
sunt Iolosite n principal drept catalizatori, Iiind necesar s intervin oricnd trebuie s aib loc o
intervenie sau o reacie chimic. Ele mai pot inIluena ritmul si intensitatea acestei intervenii sau
reacii. Un organism sntos poate Iolosi enzimele la nesIrsit.
Este important de remarcat c Iactorul pH al organismului, ca si deshidratarea (scderea
nivelului de ap din organism), radiaia, toxicitatea si temperaturile din organism, pot inIluena,
distruge sau stimula factorii enzimatici. Aceast situaie poate provoca activitatea mai intens
(hiper- sau supra-activitate) sau mai slab (hipo- sau sub-activitate) a esuturilor, lipsa unei digestii
corespunztoare, rspuns nervos slab si probleme respiratorii, pentru a aminti doar cteva dintre
strile posibile.
Enzimele dispun de o constiin proprie, asa cum are orice Iiin vie. Fiecare enzim are o
sarcin speciIic de ndeplinit si este constient de acest lucru. Unele enzime au misiunea de a
ncetini procesele, iar altele de a le accelera. Indiferent despre ce proces ar fi vorba, el nu se poate
produce dac nu este asistat de o enzim.
n principal, n organismul uman exist dou tipuri de enzime. n primul rnd, este vorba de
enzimele de sistem, adic enzimele responsabile de buna funcionare a ntregii masinrii (de pild,
a Iunciilor imunitar, renal, intestinal, nervoas). Exist sute de enzime utilizate n metabolism
(procesul care coordoneaz si controleaz organismul) si n dezvoltare si regenerare, inclusiv
reproducerea ADN-ului. Coagularea sanguin, schimburile de oxigen si transportul de bioxid de
carbon, toate aceste procese impun intervenia enzimelor. Respiraia celular (modul n care celulele
diger si elimin reziduurile) este un proces vital pentru celule si la Iel de important ca si pentru
ntregul organism; ambele procese de respiraie, celular si de sistem, nu s-ar putea produce Ir
intervenia enzimelor.
n al doilea rnd, enzimele digestive din organism sunt utilizate pentru a descompune
structurile pe care le ingerm n materiale de construcie. Celulele nu pot digera structuri; ele au
nevoie de materiale de construcie. Cnd construieste o cas, un constructor trebuie adeseori s
demoleze o structur, s recupereze o parte din materiale, apoi s Ioloseasc materialele recuperate
pentru a crea noua structur. Organismul uman trebuie s procedeze n acelasi mod. El trebuie s
demoleze ,structurile pe care le digerm n cei mai simpli compusi sau cele mai simple elemente
de construcie, de reparare sau de obinere a combustibilului. Enzimele sunt necesare pe parcursul
ntregului proces.
Enzimele digestive se numesc enzime hidrolitice, deoarece ele stabilesc legturi ntre
moleculele de ap (catalizeaz) si particulele de alimente mai mari, pe care le descompun n
compusi mai mici sau elemente componente simple. n organismul uman exist enzime digestive
nc din cavitatea bucal, ca de pild amilaza si ptialina, care descompun zaharurile si amidonul;
exist enzime digestive si n stomac. Aceste enzime se numesc enzime i nactive sau pro-enzime,
deoarece ele vor fi activate nainte de a fi catalizate sau transformate. Pepsinogenul este un
exemplu de pro-enzim care este transIormat n enzim prin aciunea HCl (acidul clorhidric).
Pepsina este de natur acid, Iiind utilizat, n principal, n procesul de descompunere iniial a
proteinei.
Chimul din stomac, mbogit cu pro-enzime (desi unele dintre ele nu reacioneaz la
aciunea HCl, este transferat din stomac n duoden (prima parte a intestinului subire), alcalinizeaz
enzimele digestive (ca amilaz, lipaz, proteaz si celuloz), iar apoi este eliminat din pancreas.
Amilaza descompune amidonul, lipaza intervine asupra grsimilor, proteaza se ocup de proteine,
iar celulaza descompune celuloza. Pancreasul mai produce tripsin si chimotripsin, ca si
peptidaza, care fac parte din familia proteazelor. Toate acestea sunt enzime de alcalinizare care
Iinalizeaz procesul de digestie proteinic, sau desIac peptidele si polipeptidele n aminoacizi.
Este esenial pentru organism ca pancreasul s produc bicarbonat de sodiu (ioni de
bicarbonat), iar ficatul / vezica biliar, secreie biliar, deoarece ambele substane alcalinizeaz si
puriIic particulele alimentare pre-digerate din stomac. Dac esuturile acestor organe se
congestioneaz, sunt epuizate sau sunt afectate de asa manier nct aceste principii de alcalinizare
sunt mpiedicate sau restricionate s ptrund n intestinul subire, atunci duodenul va ntreine o
stare de supra-aciditate, eIectul Iiind inIlamaia si ulcerarea duodenului. Un mediu mult prea acid va
Pag. 75 din 392
aciona n sensul distrugerii sau neutralizrii enzimelor digestive alcaline din pancreas, practic
oprind procesul digestiv corect. Aceast stare va conduce la nfometare la nivel celular, deoarece
procesele de Iermentaie si de putreIacie vor nlocui procesul digestiv, iar alte enzime si parazii
vor intra n aciune.
Studiile ntreprinse la Universitatea Yale si la alte institute de cercetare demonstreaz Iaptul
c enzimele, inclusiv cele digestive, sunt produse de numeroase celule din organism (nu numai n
cavitatea bucal, stomac si pancreas). De pild, s-a demonstrat c globulele albe pot Iurniza
amilaz, dar si enzime de tip proteolitic. Ce masinrie incredibil de inteligent este corpul nostru!
Rostesc cuvntul ,masinrie cu tot respectul care i se cuvine, stiind c Iiecare celul este o
prticic unic creat de Dumnezeu, care deine propria sa inteligen si constiin.
Am discutat pn acum despre enzi mele endogene, cele care sunt produse de organism.
Totusi, trebuie s abordm o a doua categorie de enzime care sunt eseniale pentru via enzimele
exogene care provin din mediul extern organismului, fiind procurate direct din produsele
alimentare. Enzimele exogene joac un rol vital pentru organism, asistndu-l n descompunerea
acestor alimente caracterizate prin structuri complexe n materiale de construcie care pot fi utilizate
de organism.
Enzimele prezente n alimente sunt eseniale pentru sntatea corpului fizic. n absena
acestora, sntatea s-ar nscrie pe o pant descendent. Omul nu a reusit s neleag pe deplin
mecanismul prin care aceste enzime alimentare de provenien extern devin att de importante
pentru sntatea sa, de vreme ce organismul nsusi este capabil s si produc propriile enzime
digestive. Numai c organismul are nevoie de susinerea si ajutorul acestor enzime alimentare
pentru ca procesele digestive si utilizarea substanelor nutritive s se desIsoare corect.
Enzimele sunt distruse prin expunerea la temperaturi ridicate, ncepnd de la temperaturi de
43-54C. Si temperaturile sczute le pot distruge, dac alimentele sunt supuse unei preparri la
cald pe o perioad ndelungat de timp. Atunci cnd gtim, noi practic distrugem proprietile
dttoare de via pe care le conin alimentele n stare crud, inclusiv enzimele din ele. Nu uitai:
nici un alt animal de pe planet nu si pregteste hrana nainte de a o consuma. Dac hrnim
animalele de cas cu mncare gtit, ele se vor mbolnvi si vor muri, iar medicii veterinari sunt
primii care ne atrag atenia, insistnd c nu trebuie s hrnim un animal cu resturile de la masa
noastr, Iiindc el se va mbolnvi de aceleasi boli de care suIerim si noi.

SUPLI MENT ARE CU ENZI ME DI GESTI VE?

n zilele noastre, comercializarea de suplimente nutritive care contribuie la stimularea
digestiei a devenit una dintre cele mai mari afaceri ale momentului. Sunt companii care susin
utilitatea folosirii suplimentelor, recomandnd efectuarea prealabil a unor analize de snge si alte
metode de diagnosticare. ntr-o msur mai mare sau mai mic, toi avem probleme digestive, mai
ales dac pancreasul este slbit. Dac suntei o persoan slab si nu reusii s luai n greutate; sau
dac avei diabet sau hipoglicemie; sau dac observai prezena n scaun a unor alimente incomplet
digerate sau total nedigerate (cu excepia cerealelor); atunci trebuie s v prezentai la un control
medical de specialitate si s urmai un tratament de regenerare a Iunciei pancreasului.
Dependena de suplimente cu coninut de enzime digestive va conduce n Iinal la blocarea
pancreasului. Cu toate acestea, n unele situaii critice sau n boli cronice, se recomand consumul
de enzime digestive din dou n dou mese sau o dat la trei sau la patru mese. Este
recomandabil s urmai acest tratament pe o perioad scurt de timp, pn cnd reusii s readucei
la valori normale Iuncionarea pancreasului si pe cea a intestinului. n mod categoric, suplimentele
cu enzime digestive nu trebuie asociate cu hran crud sau cu alimente care nu sunt preparate la foc.
Nu le consumai n aceste situaii si revenii la ele doar cnd consumai alimente preparate la Ioc,
care sunt mai greu de digerat. Apoi, dezobisnuii-v treptat de a mai lua suplimente cu enzime
digestive iar, n Iinal, renunai complet la ele. Dac vei consuma numai alimente preparate, adic
hran cu aciditate mare, probabil c va trebui s recurgei ocazional la enzime digestive, Iiindc,
prin expunerea si prepararea la Ioc, alimentele si pierd enzimele, iar digestia cade complet n
sarcina organismului. Consumul de sucuri obinute din Iructe si legume si/sau consumarea n stare
crud a acelorasi v va ajuta enorm s revitalizai pancreasul si ntregul organism.
Pag. 76 din 392
Studierea aproIundat a subiectului legat de enzime ca biocatalizatori depseste scopul
acestei cri. Totusi, ne vom limita la a repeta c viaa genereaz via, iar moartea genereaz
moarte. n lipsa enzimelor, noi vom avea parte de moarte.
Bucurai-v de aromele naturale ale alimentelor proaspete, complete, prguite si crude.
Odat cu natura, Dumnezeu ne-a druit un buIet n care abund hrana natural, ca si capacitatea de a
o procura. ncercai s v hrnii numai cu hran organic, proaspt si crud, deoarece enzimele
sunt cheia vieii.

Indiferent din ce unghi privim sntatea i boala, suntem in chip firesc atrai ctre
concluzia c bolile incurabile au aprut in aceeai perioad in care a aprut hrana gtit. Boala i
hrana gtit au aprut simultan.
Dr. Edward Howell, Nutriia cu en:ime

MODULUL 3.5 - Vitaminele (Coenzimele)

nc de la nceput, omul s-a hrnit n principal cu hran integral, sau asa-numitele produse
,naturale, pe care nu le-a supus nici unui fel de proces de prelucrare. Coninutul nutritiv al hranei
scade prin prelucrare. IntensiIicarea, pe scar larg, a cresterii animalelor domestice pentru consum,
manevrarea culturilor pentru a obine recolte bogate si prelucrarea alimentelor au avut drept urmare
alterarea echilibrului calitativ si cantitativ al substanelor nutritive din hrana consumat n lumea
occidental. Aceste transIormri sunt posibile cauze ale apariiei bolilor cronice, debilitante, care
Iac ravagii n civilizaia modern. Cercettorii contemporani susin c problema nu poate fi
rezolvat prin simpla ingerare a unei Iormule sintetice cu multi-vitamine si minerale. Cercettorii de
pe ntreg globul susin c vitaminele n Iorma lor echilibrat n mod natural sunt eseniale pentru
mai buna utilizare de ctre organism, pentru susinerea aciunilor sinergice si obinerea unui eIect
biologic maxim. Cu toate acestea, majoritatea consumatorilor continu s cumpere vitamine si
minerale sintetizate chimic, pe care organismul nu le poate asimila corect. Comitetul pentru
Alimentaie si Nutriie din cadrul Academiei Naionale de Stiine a SUA recomand adoptarea unei
diete diversiIicate, capabile s satisIac cerinele nutritive zilnice ale organismului, dect
administrarea de suplimente de vitamine si minerale. Suplimentele de vitamine si minerale chiar si
cele care se bucur n proporie de 100 de recomandrile dietare standard n ceea ce priveste
consumul de vitamine si minerale nu pot Iurniza toate substanele nutritive pe care le procur
corpul dintr-o diet bine echilibrat.

Despre vitamine

Suplimentarea excesiv cu vitamine provoac acidoz.
Vitamina C este acid, Iiltreaz calciul si scade nivelul de colesterol beneIic.
Nici un fel de vitamine nu trebuie luate n doze exagerate, n special vitaminele
liposolubile.
Suplimentarea dietei cu elemente disparate poate duce la dezechilibre ale reaciilor chimice
din organism.
Vitaminele artiIiciale se acumuleaz n esuturi, provocnd obturri si acumulare de toxine.

Vitamina A
Alte denumi ri : beta-caroten, retinol, anti-oftalmic.
Aciuni: susine sistemul imunitar; creste imunitatea. Creste rezistena organismului la
microbi si inIecii. Menine esuturile sntoase. Vitaminele A si B2 concur la meninerea strii de
sntate a mucoasei tractului gastrointestinal.
Cele mai bune surse: andive, ardei iute, avocado, broccoli, caise, cartoI dulce, conopid,
dovleac, dovlecel, frunze de nap, iarb acr (Cymbopogon Citratus), mere, morcovi, papaia, pepene
verde, prune, rosii, spanac si sparanghel.

Pag. 77 din 392
Vitamina B1
Alte denumi ri : tiamin, clorur de tiamin
Aciuni: sistemul nervos. Menine sistemul digestiv n stare optim de Iuncionare. Susine
producerea acidului clorhidric necesar unei digestii corecte.
Cele mai bune surse: bame, cartoIi, Iasole, verdeuri, linte, mazre, melas brun, nuci,
nuci americane, orez brun, portocale, semine de Iloarea-soarelui, sIecl si tre de orez.

Vitamina B2
Alte denumi ri : riboIlavin, vitamina G
Aciuni: susine sistemul imunitar; creste imunitatea. Esenial n crestere, pentru ochi,
piele, unghii, pr. Contribuie la metabolizarea proteinelor si a carbohidrailor.
Cele mai bune surse: avocado, banane, Irunze de sIecl si de nap, cereale, germeni de gru,
grepIrut, verdeuri, mere, migdale, morcovi, nuc de cocos, prune, semine de Iloarea-soarelui,
tre de orez, varec si varz de Bruxelles.

Vitamina B3
Alte denumi ri : niacin, acid nicotinic
Aciuni: circulaie sntoas si Iuncionare corect a sistemului nervos. Tract gastrointesti-
nal.
Cele mai bune surse: cartoIi, germeni de gru, verdeuri, migdale, nuci, orez brun, orz
integral, rubarb, semine de Iloarea-soarelui, tre de orez.

Vitamina B5
Alte denumi ri : acid pantotenic, pantotenat de calciu
Aciuni: regleaz metabolismul grsimilor si al carbohidrailor. Intervine la nivelul
glandelor suprarenale si mreste producia de cortizon. Recomandat n combaterea stresului.
Cele mai bune surse: avocado, banane, broccoli, conopid (partea verde), Iasole, lptisor de
matc, verdeuri, mazre, melas, portocale.

Vitamina B6
Alte denumi ri : piridoxin, piridoxin HCl, niacinamid, piridoxal IosIat
Aciuni: contribuie la si susine metabolizarea grsimilor si a carbohidrailor. Susine
aciunea corect ADN si ARN, sistemul nervos, creierul. Joac un rol important n metabolismul
acizilor grasi nesaturai si transIormarea n vitamina F. Menine sngele sntos, Iavorizeaz
Iormarea globulelor rosii si susine meninerea la nivel normal a hemoglobinei. Esenial pentru
respiraia celular.
Cele mai bune surse: alune, ardei verde, avocado, banane, cantalup, cartofi, germeni de
gru, legume cu Irunze verzi, melas brun, miere, morcovi, nuci, orez brun, prune, salate, semine
de floarea-soarelui, varz.

Vitamina B9
Alte denumi ri : acid folic, acid pteroilglutamic, Iolacin
Aciuni: formeaz globulele rosii. Contribuie la producia de ADN si ARN. Particip la
metabolizarea aminoacizilor.
Cele mai bune surse: avocado, banane, broccoli, cantalup, cartofi irlandezi, ciuperci,
curmale, Iasole, germeni, lptuci, legume cu frunze verzi, nuci, salate, sIecl, spanac, sparanghel,
varz, varz de Bruxelles.

Vitamina B12
Alte denumi ri : cobalamin, ciancobalamin
Aciuni: esenial n procesele de producere, dezvoltare si regenerare a globulelor rosii.
Cele mai bune surse: banane, Irunze de ttneas, struguri Concord, semine de floarea-
soarelui, varec.

Pag. 78 din 392
Vitamina B13
Alte denumi ri : acid orotic
Cele mai bune surse: calciu, acid orotic.

Vitamina B15
Alte denumi ri : acid pangamic, panmanat de calciu
Aciuni: mreste tolerana la hipoxie (oxigenare insuIicient a esuturilor si celulelor).
Cele mai bune surse: nuci, orez brun, semine.

Vitamina B17
Alte denumi ri : nitrilozid, amigdalin, letril
Aciuni: eIect de prevenire si de combatere a cancerului.
Cele mai bune surse: aIine, caise, mai ales smbure de cais, Iasole, nut, smbure de
piersic sau de prun, mure, semine de in, zmeur.

Vitamina C
Alte denumi ri : acid ascorbic, acid L-dehidroascorbic
Aciuni: activeaz dezvoltarea si reconstrucia celular, susine sistemul imunitar,
acioneaz ca antioxidant, asistnd toate organele, glandele si esuturile conjunctive. Favorizeaz
vindecarea n orice aIeciune sau stare de degradare a sntii. Poate micsora nivelul de colesterol
beneIic si de trigliceride. De asemenea, sintetizeaz colagenul, promovnd sntatea pielii si a
membranelor mucoase.
Cele mai bune surse: toate Iructele si legumele, dar mai ales n acerola, ardei gras, ardei
iute, avocado, banane, broccoli, cartoIi, coacze, conopid, Iragi, guava, citrice, frunze de nap,
mango, mere, mure, mcese, papaia, ptrunjel, prune, rosii, spanac, visine, varz etc.

Vitamina D
Alte denumi ri : ergosterol, viosterol, calciferol
Aciuni: stimuleaz absorbia calciului. Regleaz si sporeste rezistena la inIecii
microbiene. Este esenial n Iormarea dentiiei si a esutului osos.
Cele mai bune surse: ciuperci, semine ncolite, lucerna, semine de Iloarea-soarelui,
germeni de gru.

Vitamina E
Alte denumi ri : tocoferoli, tocotrienoli
Aciuni: oxigeneaz esuturile, reduce cerina de aport de oxigen, susine Iunciile la nivelul
organelor de reproducere, a inimii. Protector al membranei celulare.
Cele mai bune surse: avocado, broccoli, germeni de gru, lptuci, legume cu Irunze verzi,
mazre, nuci, orez brun, semine crude si ncolite, spanac, sparanghel, uleiuri vegetale neprocesate
si neraIinate.

Vitamina F
Alte denumi ri : nici una
Aciuni: scade nivelul de colesterol din snge. Reduce riscul incidenei bolilor cardiace.
Susine activitatea glandelor suprarenale.
Cele mai bune surse: germeni de gru, nuci, semine de in, ulei de msline, ulei de soIran si
de floarea-soarelui, uleiuri vegetale neprocesate si neraIinate.

Vitamina H
Alte denumi ri : biotin
Aciuni : susine metabolizarea grsimilor, a carbohidrailor, proteinelor si aminoacizilor.
Antiseptic.
Cele mai bune surse: alune, anumite specii de ciuperci, banane, mazre verde, migdale,
rosii, tre de ovz.
Pag. 79 din 392

Vitamina K
Alte denumi ri : fitonadion, menadiol, menadion
Aciuni: intervine n mecanismele de coagulare sanguin. Stimuleaz Iuncia hepatic.
Intervine n metabolizarea calciului (la nivelul sistemului osos).
Cele mai bune surse: spanac, varz, sparanghel, broccoli, conopid, rosii, morcovi, varec,
lucern, melas brun, Irunze de nap, legume verzi, cloroIil.

Vitamina P
Alte denumi ri : bioflavonoide
Aciuni: ntreine sntatea vaselor capilare si a pereilor vaselor sanguine. Susine esutul
conjunctiv. FortiIic pereii capilarelor, anticoagulant pentru capilare, protejeaz vitamina C.
Cele mai bune surse: caise, visine, ardei iute, grepIrut, lmi. Fructe si legume proaspete,
n special citrice, ardei verde, struguri, Iragi, cpsuni, coacze, prune.

Vitamina T
Aciuni: menine integritatea plachetelor sanguine.
Cele mai bune surse: semine de susan, tahini.

Vitamina U
Aciuni: ajut la vindecarea ulcerului gastric si a ulcerelor duodenale.
Cele mai bune surse: suc proaspt de varz, varz proaspt.

Colin
Alte denumi ri : acetilcolin
Aciuni: ajut n procesul digestiv si de absorbie.
Cele mai bune surse: gru, legume cu Irunze verzi, varz, conopid, nut, linie, alune,
leguminoase.

I nositol
Alte denumi ri : hexahidroxiciclohexan
Aciuni: cresterea prului, inim. Component a complexului de vitamine B.
Cele mai bune surse: majoritatea Iructelor si a legumelor cu Irunze verzi.

PABA
Alte denumi ri : acid para-amino-benzoic, vitamina Bx
Aciuni: stimuleaz cresterea. Excelent pentru piele, pr.
Cele mai bune surse: melas, tre, orez brun, semine de Iloarea-soarelui, germeni de
gru.

MODULUL 3.6 - Elemente Eseniale

MI NERAL E PRI NCI PAL E, MI CROMI NERAL E $I SRURI TISUL ARE

Redus la Iorma sa cea mai simpl, corpul uman nu este altceva dect o grmjoar de
cenus. Carbonul, hidrogenul, oxigenul si azotul care provin din esuturile bogate n proteine si
carbohidrai (sau rezerve lipidice) se dizolv n aer sau se evapor, lsnd n urma lor doar
mineralele. Aceast ,cenus mineral, care cntreste aproximativ 2 kg, poate Ii mic sub raport
cantitativ, ns ea joac un rol esenial la nivelul Iiecrui esut al organismului.
Mineralele sunt implicate n activitatea diverselor sisteme si ndeplinesc numeroase Iuncii.
Ele sunt necesare n stimularea cresterii si n reglarea proceselor care se produc n organism. Sunt
cele care conIer structur oaselor si particip la contraciile musculare, Iormarea sngelui si a
proteinelor, producerea energiei si la o multitudine de alte procese organice. Mineralele se gsesc n
sol si n ap, si sunt ingerate prin hran solid si lichid.
Pag. 80 din 392
Exist cel puin douzeci si dou de minerale eseniale pentru sntatea organismului uman
(peste saizeci si cinci de minerale au fost descoperite n organism), iar aceste substane nutritive se
mpart n dou categorii: minerale principale si micro-minerale. Mineralele principale sunt
prezente n organism cantitate ceva mai mare dect ncape ntr-o linguri, n timp ce
oligoelementele, ceva mai puin de o linguri. ,Principal si ,micro- (,oligo-) nu reIlect
importana pe care o are o substan mineral n meninerea unui optim de sntate, deoarece
carena de minerale principale sau de oligoelemente poate s aib eIecte la Iel de nocive asupra
organismului. Doctorul n medicin Henry Schroeder, de la Dartmouth College, Iace urmtoarea
aIirmaie n acest sens: ,Nevoia de minerale a organismului este poate chiar mai mare dect nevoia
de vitamine, deoarece organismul nu si poate produce singur mineralele.
Mineralele Iie lucreaz n echip, Iie acioneaz unele mpotriva altora. Unele minerale sunt
n relaii de concuren n ceea ce priveste absorbia, de aceea aportul unei anumite substane
minerale poate provoca o caren de alt substan mineral n organism. Acest lucru este valabil n
special n cazul oligoelementelor, ca de pild, cuprul, Iierul si zincul. Sunt alte situaii, ns, n care
anumite minerale sporesc capacitatea de absorbie a altor minerale. De exemplu, o diet care
conine combinaii n proporie corect de calciu, magneziu si IosIor sporeste absorbia si utilizarea
Iiecruia dintre cele trei minerale. Absorbia este condiionat si de nevoile organismului.
Organismul unei persoane care are o caren de un anumit element mineral va asimila o cantitate
mai mare din acel mineral, dect o persoan care se hrneste adecvat. Cele trei minerale din dieta
occidentalilor cu cel mai sczut aport sunt calciul (utilizarea poate fi n acest caz marea problem),
Iierul si zincul.
Prelucrarea alimentelor comercializate reduce n mod semniIicativ coninutul lor de
substane nutritive, ele putnd deveni nocive pentru organism. Rafinarea cerealelor (inclusiv a
grului, orezului si porumbului) are drept efect reducerea semniIicativ a valorii nutritive a
complexului alimentar natural. Mcinarea grului pentru obinerea Iinii albe de gru reduce
coninutul complexului natural de vitamine si minerale al grului ntr-o proporie de 40-60%.
Prelucrarea industrial a alimentelor reduce cantitatea de oligoelemente pe care le conin, ca
mangan, zinc si crom, dar si a mineralelor principale (magneziu). Tratarea legumelor ngheate sau
n conserve cu EDTA (conservant) poate duce la eliminarea n mare msur a zincului din alimente.
Rata ridicat a tulburrilor asociate cu metabolizarea improprie a calciului indic Iaptul c Iormele
de calciu pe care le consum majoritatea oamenilor pur si simplu nu satisIac organismul, sau nu
sunt asimilate corect, ceea ce are drept efect pierderile de calciu.

Asimilarea calciului

Slbirea esutului conjunctiv, nervos si osos poate Ii eIectul direct al unei probleme de
utilizare a calciului. Aceast situaie are urmtoarele consecine: hemoroizi, vene varicoase si vene
reticulare, riduri, hernie, anevrism, prolaps de vezic urinar, uter, intestine etc.
Slbirea tiroidei / paratiroidei (hipertiroidie) determin scderea sau blocarea utilizrii
calciului.
Aportul de IosIor, calciu si magneziu trebuie s Iie echilibrat pentru corecta Iuncionare,
dezvoltare si reIacere a esuturilor.
Suplimentele mari de calciu au drept eIect eliminarea IosIorului din organism.
Calciul nu poate Ii utilizat corect Ir intervenia hormonilor produsi de paratiroid.
Efectul consumului de suplimente de calciu, altele dect calciul natural de provenien vegetal, si
mai ales n condiiile n care avem de-a Iace cu o paratiroid epuizat, va Ii Iormarea calculozei,
inclusiv a ciocurilor osoase.

Produsele organice cultivate dup metode naturale au un coninut mai mare de minerale
eseniale, dect produsele cultivate prin metode convenionale (produse ne-organice) si conin
metale toxice grele n concentraii mai mici. Chiar dac obiceiurile moderne de consum alimentar
nu au inIluenat valoarea nutritiv (desi ea este aIectat), nu toate mineralele de care are nevoie
organismul uman pentru a-si menine starea optim de sntate se regsesc n mod uniform n sol.
Solurile din care lipsesc anumite minerale pot duce la concentraii mici de minerale principale sau
Pag. 81 din 392
oligoelemente n apa potabil sau pot reprezenta un aport nutritiv deficitar. Din fericire, organismul
si poate extrage necesarul de minerale dintr-o multitudine de fructe, legume, nuci, plante
medicinale, care cresc n toate zonele de pe glob.

MI NERAL E PRI NCI PAL E

Azot (N)
Acid / alcalin: formeaz acizi.
Surse alimentare: proteine (aminoacizi). Predominant n alimente ca: nuci, semine,
lucern, legume cu frunze verzi.
Surse de toxine: carnea
Utilizare de ctre organism: acioneaz ca protein si este principalul element al unui tip
de protein si al IosIorului.
Caren: dezvoltare anormal, eIilare, probleme neuromusculare si boli incurabile care duc
la moarte.
Toxicitate: acidoz

Calciu (Ca)
Acid / alcalin: formeaz substane alcaline
Tipuri : Ca legat la o protein 46; Ca de dispersie 6,5; Ca ionizat 47,5.
Surse alimentare: varec, semine de susan, legume cu frunze de culoare verde nchis,
morcovi, portocale, migdale, broccoli, papaia, semine de Iloarea-soarelui, alune, anacard, nuci
americane, toIu, Iin de oase, orez brun si majoritatea Iructelor si legumelor.
Not: caIeaua, ceaiurile din comer, buturile carbogazoase, marijuana, sarea n exces,
igrile, sortimentele de zahr raIinat, alcoolul si diureticele chimice inhib sau ,extrag calciul din
oase si din esuturi.
Utilizare de ctre organism: calciul este mineralul (metalul) cel mai abundent din
organism. Este necesar pentru fortificarea oaselor, cartilajelor, tendoanelor si esutului conjunctiv.
Folosit n matricea oaselor. Asist activarea a numeroase enzime, inclusiv a celor pe care le secret
pancreasul. Colaboreaz cu neuro-transmitorii. Este utilizat n eliberarea de ATP (adenozin
trifosfat rezerva de energie a celulelor). 99% din calciul prezent n organism se aIl n oase si
dini. Joac un rol important n coagularea sngelui. Este unul dintre numerosii ageni de transport
la nivel celular.
Carene: neutilizarea calciului este Ioarte rspndit. Utilizarea presupune prezena
hormonilor secretai de tiroid / paratiroid si alcalinizrii.
Maladii careniale pe termen scurt: crampe si spasme musculare, bti cardiace puternice,
insomnie, irascibilitate, degradarea si cderea dinilor, paradontoz, scderea rezistenei oaselor,
stri de nervozitate, dureri dorsale si ale membrelor inIerioare, porozitate osoas, slbirea esutului
conjunctiv, inclusiv vene varicoase si vene reticulare, Iormarea de hemoroizi, prolaps de organe si
esuturi, mici hemoragii, buIeuri, sindrom de alternan cald-rece, si aritmii cardiace. Joac un rol
important n contraciile musculare. Utilizarea calciului este reglat de hormonii secretai de
paratiroid si de prezena vitaminei D. Particip la construcia oaselor si a dinilor. Normalizeaz
procesele cardiace, iritabilitatea nervoas, coagularea sanguin, procesele metabolice. Calciul
neutralizeaz produsele histaminice n exces din serul sanguin. Consumul mrit de calciu poate mri
producia de calcitonin din glanda tiroid (celule C). Aceast situaie inhib re-utilizarea calciului
la nivel osos, provocnd un eIect advers n regenerarea esutului osos. Plumbul mpiedic utilizarea
calciului.
Maladii careniale pe termen lung: osteoporoz, scolioz, rahitism si aIeciuni legate de
pierderea de calciu din esutul osos, sau incapacitatea oaselor n crestere de a produce suIicient
calciu pentru IortiIicarea si dezvoltarea lor normal. Oprirea din crestere. De asemenea, artrit si
depresie.
Toxicitate: acidoz, ciocuri osoase, calculoz renal, stenoz si depuneri de calciu n
esuturi. Posibil hipertensiune, vertij, greuri si vrsturi.

Pag. 82 din 392
Carbon (C)
Acid / alcalin: formeaz acizi
Surse alimentare: aer, carbohidrai, zaharuri, Iructe si legume, nuci, msline si avocado.
Utilizare de ctre organism: surs principal de energie. Unul din elementele componente
ale carbohidrailor si structurilor de construcie a grsimilor si aminoacizilor. Necesar pentru dini,
esutul conjunctiv, piele, pr si unghii.

Clor (Cl)
Acid / alcalin: formeaz acizi
Surse alimentare: majoritatea Iructelor si legumelor: nuc de cocos, avocado, curmale,
napi, salat verde si lptuci, conopid, varec, alge comestibile, elin, rosii, cartoIi, caise, suc de
portocale, ananas, creson, varz alb crud, spanac, sparanghel, castravei, ptrunjel, morcovi,
ceap. n mncarea de fasole uscat si mazre si n sarea marin etc.
Surse de toxine: conductele de alimentare cu ap
Utilizare de ctre organism: este un electrolit, alturi de sodiu si potasiu. Are inIluen
asupra sngelui, sistemului nervos si esutului epitelial. Susine procesele de digestie si excreie,
normalizeaz tensiunea osmotic din snge si din esuturi. Ajut la meninerea Iunciei cardiace la
parametri normali, asigur echilibrul dintre acizi si baze si menine n echilibru aportul de ap
(esutul adipos). Mreste capacitatea sngelui de a transporta bioxidul de carbon pn n plmni, n
vederea eliminrii. Particip la procesele de curire si eliminare a toxinelor att la nivel intestinal,
ct si al ntregului organism. Produce mediul acid normal din stomac (ceea ce Iavorizeaz utilizarea
Iierului si a vitaminei B12).
Caren: dereglarea procesului digestiv, probleme de retenie hidric, pierderea n greutate.
Toxicitate: este extrem de toxic, chiar si n concentraii care depsesc Ioarte puin
parametrii normali. Simptomele sunt stri de slbiciune, epuizare, conIuzie si com.

Hidrogen (H)
Acid / alcalin: formeaz substane alcaline
Surse alimentare: toate tipurile de substane nutritive si alimente, n special carbohidraii si
grsimile. Zaharuri, Iructe si legume (mai ales morcovi, elin, spanac, rosii si varz).
Utilizare de ctre organism: n fluxul sanguin; la nivel celular (toate celulele).

Magneziu (Mg)
Acid / alcalin: Iormeaz substane alcaline
Surse alimentare: toate Iructele si legumele, n special legume cu frunze de culoare verde
nchis, alge marine, nuci, semine, Iructe uscate, cartoIi, semine de susan, lucern, smochine, varec,
ananas, miere, elin, produse din cereale integrale, migdale, avocado, banane, mazre, germeni de
gru, orez brun.
Surse de toxicitate: ap
Utilizare de ctre organism: fortiIic esuturile muscular si nervos. Activeaz numeroase
enzime, n special cele care intervin n mecanismele de metabolizare a carbohidrailor. Necesar
pentru dezvoltarea normal a oaselor si a dinilor. Condiioneaz Iunciile hepatic si endocrin.
Stimuleaz procesul de excreie. Poate contribui la combaterea stresului, susine contraciile
musculare, ajut organismul s se adapteze la Irig si regleaz ritmul cardiac, normalizndu-l. Poate
reduce eIectele otrvirii cu plumb si reduce riscul de Iormare a calculilor renali. De asemenea,
reduce albumina din snge.
Not: alcoolul, diureticele, stresul emoional sau Iizic, diareea, zincul si Iluorul mresc
nevoia de magneziu a organismului.
Maladii careniale: simptomele includ, printre altele, diareea, oboseala, pierderea de calciu,
aritmia cardiac. De asemenea, oase moi si poroase, digestie slab, tulburri gastrointestinale,
oboseal, tulburri de somn, iritabilitate, ameeli, crampe si spasme, tahicardie, nervozitate,
calculoz renal, stri convulsive, ten ncrcat. O caren sever de magneziu poate provoca boli
coronariene, stri de conIuzie mental si Iormarea de cheaguri de snge.
Pag. 83 din 392
Nocivitate: greuri severe si vrsturi, tensiune sanguin extrem de sczut, slbiciune
muscular extrem de mare, tulburri respiratorii si ritm cardiac neregulat.

Oxigen (O)
Acid / alcalin: formeaz alcalinitate
Surse alimentare: aerul curat
Surse de toxicitate: poluarea
Utilizare de ctre organism: face posibil oxidarea. Necesar pentru oase, dantur, piele,
globule rosii, circulaie si optimism!
Caren: lipsa de oxigen provoac moartea.

Fosfor (P)
Acid / alcalin: formeaz acizi
Surse alimentare: prezent n aproape toate produsele din natur, mai ales n mazre, nuci
(pecan, migdale etc.), produse integrale din cereale, fructe uscate, leguminoase.
Surse de toxine: carne, cereale, deseuri intestinale, extraciile miniere de IosIai, sortimente
de spun, aditivi cu IosIai din buturile carbogazoase etc.
Utilizare de ctre organism: fosforul este esenial pentru calciIierea oaselor (85% din pH-
ul organismului se aIl n sistemul osos). Este utilizat n numeroase procese care presupun aciunea
enzimelor, inclusiv n metabolism. Controleaz activitatea majoritii hormonilor si a numeroase
vitamine. Este un factor important n metabolismul carbohidrailor, lipidelor si proteinelor. FosIaii
organici sunt o component a tuturor structurilor celulare si particip la Iunciile acestora.
Component a ATP (adenozin trifosfat) care este fabrica de furnizare a energiei ctre celule. Utilizat
n oxidarea zaharurilor pentru Iormarea ATP. Particip la Iormarea oaselor, dinilor, sngelui,
creierului si prului. Activ n metabolizarea grsimilor si a carbohidrailor. Agent de transport al
acizilor grasi.
Maladii careniale: conduce la dureri osoase si proasta Iormare a oaselor, osteoporoz,
slbirea memoriei, inconsisten a esuturilor, stri de prolaps, oboseal, iritabilitate, crestere si
dezvoltare defectuoase, rahitism, sensibilitate cutanat, pierderea poItei de mncare si scdere n
greutate. Stare general de slbiciune. Cantitile excesive de IosIor se pot Iorma ca o consecin a
consumului prelungit si excesiv de antiacizi care nu pot Ii absorbii, consumului mare de buturi
rcoritoare ndulcite, produselor alimentare conservate sau congelate.
Toxicitate: este Ioarte rar nociv. Printre simptome se numr Iragilitate osoas datorat
pierderilor de calciu (osteoporoz), atacuri de apoplexie, ritm cardiac neregulat si tulburri
respiratorii (volum mic).

Potasiu ( K)
Acid / alcalin: formeaz alcalinitate
Surse alimentare: toate Iructele si legumele, n special cele cu Irunze de culoare verde
nchis, varec, alge comestibile, semine, curmale, elin, ciuperci, Iructe uscate, cartofi, avocado,
broccoli, papaia, staIide, orez brun, varz de Bruxelles, banane si pepene verde.
Surse de toxine: medicamentele de sintez chimic prescrise, n special anumite diuretice,
pot provoca pierderi masive de potasiu din organism. De asemenea, diaree cronic si acidoz de
origine diabetic.
Not: cantitile excesive de vitamina D pot contribui la pierderea de potasiu si la
ntrzierea Iunciei tiroidiene. Acelasi eIect se maniIest si la Iolosirea suplimentelor de PABA. De
asemenea, carena de potasiu (sau pierderea potasiului) este inIluenat de carene de magneziu, zinc
si Iier.
Maladii careniale: aritmie cardiac, respiraie ntretiat, slbiciune muscular, digestie si
absorbie neadecvate. ncetinirea cresterii, paralizie, sterilitate, apatie si stri de conIuzie mental,
vertij, tulburri renale. Piele deshidratat, acnee, Irisoane, insomnie, reIlexe sczute, intoleran la
glucoz. Carena de potasiu poate interveni n asociere cu diareea cronic, vomismentele, acidoz
de origine diabetic, aIeciunile renale sau Iolosirea prelungit a laxativelor ori diureticelor.
Pag. 84 din 392
Utilizare de ctre organism: echilibreaz lichidele organice, regleaz iritabilitatea nervoas
si muscular. Susine Iormarea glicogenului din glucoz, a grsimilor din glicogen, a proteinelor din
peptone si proteaze. Poate vindeca acneea, alergiile, alcoolismul si ajut n vindecarea arsurilor.
Toxicitate: aportul excesiv de potasiu poate provoca concentraii mari ale acestui element n
snge, tulburri ale Iunciilor cardiac si renal si alterarea echilibrului lichidelor. Moartea poate
surveni cnd nivelurile ridicate de potasiu din Iluxul sanguin declanseaz inIarctul.

Sodiu (Na)
Acid / alcalin: formeaz alcalinitate
Surse alimentare: toate legumele si Iructele, n special cele cu frunze de culoare verde
nchis, morcovi, elin, pepene verde, Iragi / cpsuni, mere, aIine, agrise, conopid, sparanghel, sare
(toate tipurile), castravei, sIecl, bame, dovleac, Iasole verde, varec / alge comestibile.
Surse de toxine: majoritatea alimentelor prelucrate, apa de la robinet.
Not: medicamentele diuretice constituie principalii factori care contribuie la eliminarea din
organism a sodiului n exces. Transpiraia abundent poate reduce pn la un nivel sczut cantitatea
de sodiu prezent n organism. De asemenea, un nivel sczut de sodiu poate Ii indiciul unei
insuIiciene Iuncionale a zonei corticale a glandelor suprarenale. Sodiul are o puternic afinitate
pentru oxigen.
Utilizare de ctre organism: este un electrolit esenial pentru organism. Un cation principal
(ion cu sarcin pozitiv) n activitile intracelulare si intercelulare si n homeostazie. Contribuie
ntr-o proporie semniIicativ la reglarea tensiunii osmotice la nivel celular, inIluennd astIel
utilizarea apei si a substanelor nutritive la nivel celular. Particip la contraciile musculare. Joac
un rol important n metabolizarea carbohidrailor si a proteinelor; joac un rol important n
catabolizarea glucozei (descompunere) si n Iormarea glicogenului (stocare de glucoz); particip la
neuro-transmisii (electrice) n tot sistemul nervos (afectnd conductivitatea celulei); si joac un rol
n normalizarea ritmului cardiac.
Maladii careniale: printre simptomele carenei de sodiu se numr oboseala si contraciile
musculare, convulsii, oboseal, probleme de concentrare, tulburri de memorie, pierderea poItei de
mncare, grea, diaree, artrit, tulburri nervoase, tulburri digestive, Iuncionare deIicitar a
glandei suprarenale si pierdere n greutate. Aceste simptome sunt, n general, consecina unor
situaii legate de nIometare sau post sever, vomismente, deshidratarea pielii, alergii, hipotensiune
arterial, constipaie, transpiraie sau diaree. Carena sever de clorur de sodiu poate duce la
deshidratare si la moarte.
Toxicitate: dietele bogate n sodiu sunt asociate cu hipertensiunea (iar restricionarea srii n
diet conduce la hipotensiune arterial). Dieta americanilor este mult prea bogat n sodiu (pn la
de 15 ori mai mult dect aportul zilnic recomandat).

Sulf (S)
Acid / alcalin: formeaz acizi
Surse alimentare: conopid, nap, varz de Bruxelles, Iasole uscat, varz, usturoi, ceap,
zmeur, varec, broccoli, lptuci, germeni de gru si altele.
Surse de toxine: soluiile pentru ondularea permanent a prului, soluiile de ntins prul si
unele produse de stilizare a coaIurii pot inIluena nivelul de sulI din organism.
Not: sulIul este recunoscut pentru proprietile sale de protector al celulelor mpotriva
efectelor toxice ale unor metale grele. De asemenea, tutunul reduce utilizarea sulfului.
Utilizare de ctre organism: sulIul dezinIecteaz sngele, susine organismul s Iac Ia
invaziilor bacteriene si protejeaz protoplasma celulelor. El contribuie la realizarea reaciilor
necesare de oxidare din organism, stimuleaz secreiile biliare si protejeaz organismul mpotriva
agresiunii substanelor toxice. Datorit capacitilor sale de a proteja organismul mpotriva eIectelor
nocive ale radiaiei si polurii, sulIul ncetineste procesul de mbtrnire. Este necesar n procesul
de sintetizare a colagenului, principala protein care conIer pielii integritatea sa structural. Este
necesar pentru pr, unghii, insulina, cartilaje si snge. Susine procesele digestiv si de eliminare.
Agent de oxidare n hemoglobin.
Not: sulIul este substana esenial care Iace din usturoi ,regele plantelor.
Pag. 85 din 392
Maladii careniale: reduce cresterea si dezvoltarea organismului, Iavorizeaz apariia
eczemelor, a dermatitelor, provoac crestere deIicitar a unghiilor si a prului sau duce la casarea
unghiilor si Iirelor de pr.
Toxicitate: risc crescut de instalare a bolilor cardiace. Nu constituie o ameninare la adresa
vieii.

DESPRE MI CROMI NERAL E (OLI GOE L E MENT E)

Oligoelementele sunt minerale necesare n cantiti mici organismelor vegetale, animale si
celui uman. n organismul uman sunt prezente micro-cantiti dintr-un numr de peste saizeci si
cinci de minerale, dintre care amintim: acid folic, aluminiu, argint, arsenic, aur, bariu, bismut,
beriliu, brom, cadmiu, chinin, crom, cupru, fier, fluor, galiu, germaniu, iod, litiu, mangan, mercur,
molibden, plumb, seleniu, siliciu, staniu, stroniu, titan, tungsten, vanadiu si zinc. Toate acestea
elemente joac un rol important pentru sntate si sunt eseniale n utilizarea vitaminelor si a altor
substane nutritive. Ele susin digestia si reprezint catalizatorul multor hormoni, enzime si al
multor Iuncii si reacii eseniale care se produc n organism. De asemenea, ele susin procesul de
nlocuire a electroliilor pierdui prin transpiraie abundent sau diaree prelungit si oIer protecie
mpotriva reaciilor toxice si a intoxicrii cu metale grele. Cercetrile de ultim or demonstreaz c
omul si poate extrage oligoelementele necesare organismului direct din alimentele care compun
dieta, dac aceasta este echilibrat, cuprinznd mai ales Iructe si legume.
Regretatul dr. Henry Schroeder aIirma c oligoelementele (micro-mineralele) ,sunt mai
importante chiar si dect vitaminele, deoarece ele nu pot fi sintetizate de materia vie. Din acest
motiv, ele reprezint arcul electric pentru chimia vieii, de care depind toate schimburile energetice
n cadrul arderii hranei si a construirii esuturilor vii.
Exist muli Iactori care pot contribui la dezechilibrele de minerale din organism. Aceasta
nseamn c mineralele pe care credem c le consumm nu si duc neaprat la ndeplinire sarcina
organic pe care o au. Prin urmare, care sunt obstacolele care previn absorbia mineralelor?

Regimul alimentar

Unul dintre factorii majori care contribuie la dezechilibrul de minerale din organism este
chiar obiceiul nostru de a mnca nesntos, inclusiv consumul excesiv de carbohidrai raIinai,
alcoolul si dietele bogate n grsimi. Chiar si coninutul de minerale dintr-o diet ,sntoas poate
fi neadecvat, n Iuncie de solul pe care a Iost cultivat produsul respectiv si de modul n care a fost
preparat.

Stresul

Att stresul Iizic, ct si cel emoional, pot conduce la dezechilibre de minerale. Anumite
substane nutritive, de pild zincul mineral si complexul de vitamine B, se pierd n cantiti
considerabile n condiii de stres sporit. Absorbia substanelor nutritive poate scdea dac
organismul Iuncioneaz sub stres.

Administrarea de medicamente

Medicamentele pot duce la reducerea stocurilor de minerale nutritive din organism sau la
cresterea nivelurilor de metale toxice. Binecunoscutele eIecte pe care le au diureticele nu implic
numai pierderi de sodiu ci n numeroase cazuri, pierderi de potasiu si magneziu. Antiacizii, aspirina
si contraceptivele care se administreaz pe cale oral pot conduce la avitaminoz, ca si la
acumularea unor cantiti excesive de metale toxice.

Pag. 86 din 392
Poluarea

Metalele toxice, ca plumbul, mercurul si cadmiul, interIereaz cu absorbia mineralelor si
duc la intensificarea procesului de eliminare a acestor minerale din organism. De-a lungul ntregii
noastre viei, suntem expusi unor surse diverse de toxicitate, cum ar Ii Iumul de igar (cadmiu),
cuprul si aluminiul din vasele de buctrie, coloranii pentru pr (plumb), produsele cosmetice pe
baz de plumb, uleiurile hidrogenate (nichel), produsele antiperspirante (aluminiu) si amalgamele
dentare (mercur si cadmiu). Acestea nu reprezint dect cteva dintre nenumratele surse de poluare
cu metale la care este expus zilnic orice persoan.

Suplimente nutritive

Suplimentele de vitamine si minerale pot, de asemenea, provoca dezechilibre n organism.
Absorbia de calciu este micsorat n prezena IosIorului. Vitamina C este necesar n procesul de
absorbie a Iierului, ns cantiti excesive de vitamina C pot conduce la carene de cupru. Vitamina
D intensiIic utilizarea calciului, ns, dac este consumat n cantiti exagerate, ea poate avea
drept eIect carene de magneziu sau altele.

MI CROMI NERAL E (OLI GOE L E MENT E)

Arsenic (As)
Acid / alcalin: formeaz acizi
Surse alimentare: ap, aer si sol.
Surse de toxine: peste, grune si cereale, arderea crbunilor, pesticide, insecticide (prin
intermediul unui produs chimic numit oxid de arseniu, erbicide, prelucrarea metalelor,
manufacturarea produselor de sticlrie si a oglinzilor, Iumul de igar, compusii chimici pentru
obturarea canalelor dentare. De asemenea, inhalarea praIului de rumegus sau a fumului rezultat din
arderea lemnului tratat cu arsenic, stabilirea domiciliului n vecintatea unor locuri de depozitare a
deseurilor periculoase, consumul de alimente, ap potabil sau inhalarea aerului cu coninut de
arsenic. Compusii anorganici ai arsenicului sunt utilizai pentru conservarea lemnului.
Utilizare de ctre organism: rolul pe care l joac arsenicul pentru Iunciile din organism
este necunoscut. n experienele de laborator ntreprinse pe animale, s-a constatat c arsenicul este
esenial n procesul de crestere, dezvoltare si reproducere, posibil datorit rolului pe care l joac n
metabolizarea metioninei, aminoacid implicat n procesul de crestere. La ardere, arsenicul eman un
usor miros de ,usturoi. Rmne stocat mai ales n Iicat. Este evacuat din organism prin urin.
Posibile utilizri de ctre organism: piele, pr, unghii, glanda tiroid si creier.
Maladii careniale: arsenicul se Iixeaz la nivel muscular si cerebral (prin dislocarea
IosIorului). Are gust metalic si dulceag, imprim un miros neptor, de usturoi, halenei si
scaunului, genereaz constricii ale esoIagului, dureri dorsale constante (provoac adaptri chiro-
practice ale membrelor), oboseal, vitalitate sczut, diIiculti la nghiire, senzaia de arsur
(inIlamaie) la ochi, gt si piept, dilatarea amigdalelor, spasme musculare, dureri ale musculaturii
spatelui, apatie, dispariia senzaiei de durere, cderea prului de pe corp, modiIicri de pigmentaie
a pielii (pete ntunecate), gastroenterit.
Toxicitate: inhibitor metabolic (reduce eIiciena cu care este produs energia), otrvitor
pentru celule si enzime. Produce contracii n gt si provoac convulsii musculare. O substan
toxic extrem pentru ,nervi. Anorexie. Ingerarea de cantiti mari poate provoca moartea.
Inhalarea unor cantiti mari de arsenic anorganic poate avea drept efect dureri n gt sau iritarea
plmnilor. De asemenea, greuri, vrsturi, scderea producerii de globule albe si rosii, ritm
cardiac anormal, lezarea vaselor sanguine si senzaia de ,ace n mini si n picioare. De asemenea,
dureri dorsale constante.

Pag. 87 din 392
Beriliu (Be)
Surse alimentare: ap, aer si sol.
Surse de toxicitate: expunerea la noxe industriale, miniere, prelucrarea metalelor, arderea
crbunelui, prelucrarea cuprului, si, posibil, vopselele, coloranii si produsele cosmetice.
Utilizare de ctre organism: nu exist inIormaii concludente care s certiIice c beriliul
este esenial pentru desIsurarea optim a Iunciilor din organism.
Maladii careniale: dispnee, pierdere n greutate, tuse, oboseal, dureri n piept, anorexie si
slbiciune.
Toxicitate: efecte asupra plmnilor, Iicatului, rinichilor si inimii. Inhibitor al enzimelor,
inclusiv ATP, ADN si al ctorva enzime hepatice. Provoac moartea celular la nivelul tuturor
esuturilor.

Bor (B)
Acid / alcalin: formeaz acizi
Se gseyte n: izvoare de origine vulcanic din Toscana, Italia, sub Iorm de borai n
Hernite, Turcia si colemanit n CaliIornia.
Surse alimentare: conducte de alimentare cu ap. Fructe proaspete: mere, morcovi,
struguri, pere, legume cu Irunze, nuci si cereale.
Surse de toxicitate: sortimente de spun, ciment, anumite produse de igien, sticl,
ceramic.
Maladii careniale: aportul alimentar sczut n bor provoac modiIicri similare celor care
se observ la Iemeile suIerind de osteoporoz. Carena de bor are drept urmare scderea nivelurilor
de calciu si calcitonin ionizat din snge, cresterea nivelurilor totale de calciu si eliminarea de
calciu prin urin. La animale, provoac o rat sczut de crestere. Probabil c exist o legtur ntre
metabolizarea borului si a magneziului, deoarece carena ambelor minerale exacerbeaz condiiile
de instalare a osteoporozei, suprim anabolismul oaselor si are drept eIect scderea concentraiilor
de magneziu din oase. Dimpotriv, suplimentarea de bor n organism produce cresterea
concentraiei de seruri de beta-estradiol si de testosteron, provocnd modiIicri legate de prevenirea
pierderii de calciu si demineralizarea oaselor.
Toxicitate: grea, vrsturi, erupii cutanate, artrit si oboseal. Experienele limitate
ntreprinse pe animale demonstreaz c aportul excesiv de bor poate ntrzia cresterea si aIecta
imunitatea.

Cadmiu (Cd)
Surse alimentare: ap, aer si sol.
Surse de toxicitate: fumul de igar, aerul provenind de la fabricile de acumulatoare,
lipirea, sudarea si galvanizarea metalelor, evi, conducte de ap, minerit, atmosIera din vecintatea
raIinriilor care utilizeaz zinc, arderea combustibililor fosili sau a deseurilor menajere din orase,
produse pentru ngrijire dentar, vopsele chimice, evi galvanizate, moluste si crustacee
contaminate.
Alimente care contribuie la detoxificarea cadmi ului : legume din aceeasi Iamilie cu varza,
ardei iute, fructe.
Utilizare de ctre organism: o toxin de mediu care se depune n ap, pe alimente si n aer.
Se regseste n cereale prelucrate, produse lactate, diverse crnuri, peste, ngrsminte, gaze de
esapament, Ium de igar, acumulatoare, substane de lipit si dentare. ntrerupe absorbia altor
minerale si are tendina de a se Iixa n inim si n rinichi si aIecteaz Iunciile ctorva enzime.
Maladii careniale: anemie, degradare muscular, hipertensiune, degradarea Iicatului si a
rinichilor, caren de zinc, artrit, pneumonie, vom, diaree, pierderi de calciu la nivelul oaselor,
deteriorarea Iunciei cardiace si a structurii vaselor sanguine, depresie, emfizem.
Toxicitate: cadmiul nu poate fi eliminat de organism, putndu-se acumula n timp pn la
niveluri toxice. Consumul excesiv poate aprea atunci cnd n apa potabil se inIiltreaz cadmiu
prin evile de alimentare. Hipertensiune, aIeciuni renale, pierderea mirosului (anosmie). Cercetrile
demonstreaz c alcoolul mreste retenia de metale grele, printre care si cadmiul.

Pag. 88 din 392
Crom (Cr)
Acid / alcalin: formeaz acizi
Surse alimentare: izvoare naturale de ap, ciuperci, trestie de zahr, drojdie de bere,
melas, condimente si plante.
Surse de toxicitate: procesele industriale de tbcrie, de producere a cimentului si de
lustruire a lemnului.
Not: cercettorii apreciaz c 90 dintre americani nu Iixeaz suIicient crom n organism
si c 60 dintre ei suIer de diabet sau de hipoglicemie.
Utilizare de ctre organism: este principalul factor care contribuie la reglarea insulinei. Un
om cu greutate medie dispune de aproximativ 600 mg de crom, avnd cea mai mare concentraie n
timpul copilriei. Principala Iuncie a cromului este de component al Iactorului de tolerare a
glucozei (FTG), substan care coopereaz cu insulina pentru a Iavoriza preluarea zahrului din
snge (glucoz) de ctre celule. Necesar pentru energie, tiroid, splin. Ajut n metabolismul
carbohidrailor. Conlucreaz cu insulina n procesul de utilizare a glucozei si de eliberare de
energie. Bolile provocate de carena de crom sunt agravate de carena de vanadiu.
Maladii careniale: hipoglicemie, Iorme de diabet. Posibil perturbri ale somnului si
viselor, anxietate, oboseal, longevitate sczut. Cromul industrial are efecte carcinogene asupra
plmnilor, putnd provoca inIlamarea bronhiilor, ulceraii cutanate; n unele dintre cazurile
observate s-a remarcat instalarea hemoragiei cerebrale si a trombozei.
Toxicitate: consumul excesiv sau acumularea excesiv de crom la nivel tisular pot inhiba, n
loc de a stimula, intervenia eIicient a insulinei. La un nivel extrem de ridicat, cromul poate
ncuraja dezvoltarea cancerului. Tulburri renale si hepatice.

Cobalt (Co)
Surse alimentare: toate legumele cu frunze verzi. De asemenea, diverse Iructe, legume si
plante medicinale.
Surse de toxicitate: cobaltul este utilizat ca antispumant n prelucrarea unui anumit
sortiment de bere. Consumul acestui sortiment de bere n cantiti mari poate provoca policitemie si
tulburri cardiace.
Utilizare de ctre organism: ajut n procesul de dezvoltare normal, mreste apetitul,
stimuleaz Iuncionarea pancreasului. Singura Iuncie cunoscut a cobaltului este aceea c intr n
compoziia vitaminei B12. n aceast situaie, cobaltul intervine n Iormarea globulelor rosii
sntoase, ntreine esutul nervos si procesul de Iormare a celulelor sntoase.
Maladii careniale: carena de cobalt este echivalent cu lipsa de vitamina B12 putnd
constitui cauza de apariie a anemiei, a tulburrilor nervoase si a Iormrii de celule nesntoase. De
asemenea, provoac piele ,solzoas si atrofie.
Toxicitate: rar. Dozele mari de cobalt anorganic (nu n combinaii cu vitamina B12) pot
stimula activitatea tiroidian si a mduvei osoase, avnd drept eIect producerea n exces de globule
rosii (policitemie).

Cupru (Cu)
Acid / alcalin: formeaz alcalinitate
Surse alimentare: legume cu frunze de culoare verde nchis, stafide, ridichi, nuci (mai ales
migdale), portocale, melas neagr, avocado si broccoli.
Surse de toxicitate: conductele de ap din cupru si ustensilele de gtit.
Remarc: consumul ndelungat de contraceptive administrate pe cale oral poate tulbura
echilibrul de cupru din organism, ducnd la cresterea excesiv a nivelurilor de colesterol.
Utilizare de ctre organism: ficat, colecist, snge, plmni, inim. Absorbia si
metabolizarea fierului. Oxidarea acizilor grasi, a tirozinei n pigmeni de melanin. Metabolizarea
acidului ascorbic (vitamina C). Catalizator necesar n producerea hemoglobinei. Esenial n sinteza
catecolaminelor. Cuprul este una din componentele enzimei antioxidante: superoxid-dismutaz;
poate proteja membrana celular de aciunea advers a Iragmentelor de oxigen puternic reactive. n
capacitatea sa de antioxidant, cuprul poate Iunciona n sensul prevenirii dezvoltrii cancerului.
Pag. 89 din 392
Maladii careniale: cuprul se Iixeaz n creier si n ovare. Poate provoca diaree cronic,
senzaii de arsur n gt si n amigdale, absorbie deIicitar sau anemie determinat de carene de
fier. De asemenea, produce depigmentare la nivel cutanat si al prului (incapacitatea organismului
de a produce colagen), calviie, aIeciuni cardiace, sindromul Menkes, tulburri ale sistemului
nervos, rezisten sczut la inIecii, scolioz, Iormare tisular deIicitar, probleme respiratorii,
inIlamaii cutanate, retard.
Toxicitate: printre simptome pot Ii incluse colita ulceroas, boala Wilson. Tulburri mentale
si aIective.
Not: Dozele zilnice de peste 20 mg pot provoca greuri si vrsturi.

Fluor (F)
Acid / alcalin: formeaz acizi
Surse alimentare: morcovi, nap si Irunze de sIecl, ppdie, semine de Iloarea-soarelui,
usturoi, spanac, legume cu frunze verzi, nuci (mai ales migdale), Irunze de nap, ppdii.
Surse de toxicitate: fluorul intr n componena apei si a produselor alimentare preparate n
regiuni n care apa este bogat n Iluor. Este inclus n Iormula majoritii mrcilor de past de dini
si poate spori coninutul mineral al solului prin intermediul anumitor ngrsminte. Se regseste n
Iructele de mare si n ovz.
Utilizare de ctre organism: smal dentar si oase mai rezistente, mai puine carii, mai
puine Iracturi ale oaselor, mai puine cazuri de osteoporoz la femeile vrstnice, greutate mai mare
a copilului la nastere si ritm mai accentuat de crestere a copiilor, reduce pericolul de pierdere a
auzului dac boala este provocat de otospongioza urechii interne. De asemenea, este necesar pentru
snge, piele, pr si unghii.
Maladii careniale: degradarea danturii, devierea coloanei vertebrale, slbirea vederii.
Toxicitate: fluorul se menine n organism o perioad ndelungat, deoarece el este direct
ncorporat de oase. Chiar si depsirea sensibil a limitei recomandate poate provoca dureri osoase,
nepenire, slbiciune, apariia de zone depigmentate, albe, de consistena cretei, pe dini, dantur
ptat sau perIorat, Iormarea ciocurilor osoase, proces accelerat de mbtrnire, inciden crescut
n instalarea cancerului, rat crescut de mortalitate (de trei ori mai mare n regiunile cu concentraii
mari de Iluor n apa potabil), piele ridat si lsat, sclerozarea dermei (poriuni ntrite de piele).
Indienii suIer uneori de o deIormare (cocoas) a scheletului chiar si atunci cnd concentraia de
Iluor din ap este numai 1 ori mai mare dect norma recomandat de RDA. Canicula, consumul
de ap n cantiti masive si dietele srace n proteine mresc aportul de Iluor si eIectele secundare.
Cantitile mari de Iluor sunt toxice.

Fier (Fe)
Acid / alcalin: formeaz acizi
Surse alimentare: fructe si legume, n special legume cu Irunze de culoare nchis, nuci
(inclusiv migdale, alune si altele) portocale, struguri, banane, varec / alge comestibile, stafide,
curmale, sfecl, morcovi, suc de rosii, sparanghel, ptrunjel, Iasole lima, castravei, varz de
Bruxelles, dovlecel, broccoli, mure, produse din cereale integrale, rdcinoase, creson, spanac,
Iasole verde, avocado, prune si semine de dovleac.
Surse de toxicitate: industrie, conducte vechi din sistemul de canalizare, alimentarea cu
ap, surse de mediu, inclusiv atmosIer, oale si vase de gtit din Iont.
Utilizare de ctre organism: esenial n Iormarea hemoglobinei, mioglobinei si a
numeroase enzime, necesar n procesul de Iormare a globulelor rosii; susine lupta pe care o duce
organismul mpotriva stresului si a bolii. Fierul aIecteaz eliberarea hormonului aldosteron, produs
de suprarenale. Aldosteronul mreste nivelul de sodiu, ceea ce susine alcalinizarea si echilibreaz
coninutul de potasiu organic. Conlucreaz cu glucoza si Iructoza, dar si cu cteva vitamine (E, C
etc.) si cu anumii aminoacizi. Fierul ntreste sistemul imunitar si mreste rezistena la Irig, inIecii
si boli. Este acea component a sngelui, care transport oxigenul. Alte posibile utilizri de ctre
organism: dezvoltare, reproducere, dantur, schelet, Iicat, lipide, colesterol. Vitamina E si zincul n
cantiti excesive aIecteaz absorbia Iierului. De asemenea, caIeina din caIea, ceaiul sau buturile
rcoritoare ndulcite interIereaz cu absorbia Iierului. Aportul excesiv de fosfor, prezent la
Pag. 90 din 392
persoanele care consum n special alimente conservate si beau cantiti mari de buturi rcoritoare,
blocheaz utilizarea Iierului. Transpiraia abundent sau tranzitul intestinal rapid al alimentelor
poate reduce cantitatea de fier. Cantitile sczute de Iier contribuie la acumularea de plumb si
invers. Plumbul interIereaz cu Iormarea hemoglobinei si poate induce anemie provocat de
carenele de fier.
Maladii careniale: o usoar caren de Iier (care nu aIecteaz Iormarea globulelor rosii)
poate provoca epuizare, migrene, obinerea unor timpi mai mici la sportivii proIesionisti, slbiciune,
probleme legate de ciclul menstrual, irascibilitate, depresii si insomnie sau tulburri de somn.
Carena sever de Iier poate provoca anemie sau un numr sczut de globule rosii, constipaie,
sensibilitate sau erupii n cavitatea bucal, unghii casante, paloarea pielii sau diIiculti de
respiraie. Alte simptome posibile ar mai putea Ii poIta de ,produse nealimentare ca ghea, clei
sau amidon; aIeciuni cardiace, capacitate mental deteriorat. Poate aIecta perIormanele n
activitatea proIesional, starea de spirit si memoria. Sporeste riscul apariiei unor iritaii si inIlamaii
intestinale.
Toxicitate: consumul de Iier n cantiti mari poate genera depuneri nesntoase de Iier n
organism, ceea ce poate conduce la Iormarea de radicali liberi. Acumularea de Iier n esuturi este
asociat cu o boal Ioarte rar, numit hemocromatoz. Supradozele de fier pot provoca hemoragii
la nivelul stomacului sau al esutului intestinal, scderea tensiunii arteriale, aIeciuni hepatice,
rezisten redus la inIecii si poate Ii Iatal pentru copiii mici.

Litiu (Li)
Acid / alcalin: Iormeaz alcalinitate
Surse alimentare: varec / alge comestibile, produsele din cereale integrale, semine.
Utilizare n organism: reduce agresivitatea, violena si dorina de auto-distrugere.
Maladii careniale: depresie, tulburri maniaco-depresive, obsesii, tendin de suicid,
maltratarea partenerului sau a copilului.
Toxicitate: tremur, somnolen, migrene, stri de conIuzie, neliniste, ameeli, retard
psihomotor, letargie, com.

Mangan (Mn)
Acid / alcalin: formeaz legturi cu substane alcaline.
Surse alimentare: toate legumele si plantele cu Irunze verzi, spanac, banane, sIecl, aIine,
portocale, grepIrut, caise, mazre, varec si alte alge marine, elin, leguminoase, nuci, cereale,
sparanghel, ananas.
Surse toxice: manganul obinut pe cale industrial si inhalat n aceast Iorm este asociat cu
tulburrile nervoase si psihiatrice!
Utilizare de ctre organism: formarea de tiroxin, Iormarea de uree, activitate lipotropic a
colinei. Utilizarea tiaminei. Intervine n metabolismul carbohidrailor, IortiIic esuturile si oasele,
rinichii, Iicatul, pancreasul, splina, creierul, inima si limIa. Conlucreaz cu neuro-transmitorii si
cu metabolismul de conservare a energiei. Este o component a procesului de formare a cartilajelor
si a oaselor. Activeaz numeroase enzime, inclusiv piruvatul, carboxilaza, superoxidul mitocondrial,
arginaza si dismutaza. Esenial n sinteza catecolaminelor. Susine Iertilitatea si reproducerea,
dezvoltarea si Iormarea hormonilor sexuali, stimuleaz reglarea nivelului de zahr din snge si ajut
organismul s utilizeze proteinele si carbohidraii.
Maladii careniale: rar. Arterioscleroz, stri de conIuzie, tremur, tulburri de vedere si
auditive, erupii cutanate, cresterea nivelului de colesterol, cresterea tensiunii sanguine,
irascibilitate, boli ale pancreasului, transpiraie, ritm cardiac mrit, dereglri mentale, scrsnirea
dinilor, oboseal si rezisten sczut. Fragilitatea oaselor, a prului si a unghiilor. Boli
dermatologice. Probleme de reproducere si scderea n greutate. Tulburri endocrine, proast
respiraie tisular, Iuncie reproductiv deIectuoas, atacuri si convulsii, posibile crampe, paralizie.
Cu toate acestea, carena de calciu este principala cauz a apariiei crampelor.
Toxicitate: este recunoscut ca substan extrem de nociv dac este inhalat sau administrat
intravenos. Simptomele excedentului de mangan sunt similare cu echivalentul la om al bolii vacii
nebune.
Pag. 91 din 392

Mercur (Hg)
Surse alimentare: numeroase varieti de peste, mai ales ton.
Surse toxice: peste contaminat, amalgame dentare, ap curent, termometre, anumite
acumulatoare, procesele de producie si livrare a produselor petroliere, Iungicidele (pentru grne si
cereale), lmpile Iluorescente, coloranii pentru pr, produsele cosmetice, arderea combustibililor
fosili, ngrsmintele, preparatele Iarmaceutice (diuretice si antihemoroidale, printre altele). Sursa
respectiv de mercur ar putea altera sistemul imunitar si mecanismele naturale de aprare ale
organismului Ia de inIecii si boal.
Utilizare de ctre organism: srurile pe baz de mercur sunt utilizate n medicin,
agricultur si industrie, putndu-se ajunge astIel la acumularea de concentraii toxice n organism.
Mercurul modiIic Iorma si Iuncia enzimelor. Organismul acumuleaz mercur la nivelul rinichilor,
nervilor, sngelui, Iicatului, mduvei oaselor, splinei, creierului, inimii, pielii si muschilor.
Dezvoltarea Itului este susceptibil la intoxicarea cu mercur pe durata sarcinii. n timpul perioadei
de sarcin si/sau n perioada de alptare, Iemeile trebuie s consume cu moderaie carne de peste,
dac ea ar putea prezenta concentraii ridicate de mercur.
Maladii careniale: mercurul se Iixeaz la nivelul Iicatului, splinei, rinichilor, peretelui
intestinal, muschilor scheletului, plmnilor si oaselor. Provoac imediat tulburri gastrointestinale,
pierderea poftei de mncare si pierderi n greutate, inIlamaia gingiilor, diIiculti la masticare si la
nghiit, gust metalic n gur, sete, greuri, vrsturi, dureri abdominale, diaree hemoragic.
Toxicitate: cantitile excesive de mercur suprim seleniul, provoac grave tulburri
emoionale, distrugerea celulelor, blocarea transportului de zaharide (energie la nivel celular),
mresc permeabilitatea la potasiu, Iavorizeaz pierderea poftei de mncare, depresie, tremur,
scderea acurateei senzoriale, amorire periferic, memorie sczut si, mai ales, aIecteaz
conductorii neuro-musculari. Este asociat cu scleroza multipl si cu boala Parkinson. Este asociat cu
infarctul miocardic.

Molibden (Mo)
Surse alimentare: orez brun, mei, legume cu frunze de culoare verde nchis, mazre,
leguminoase, fasole, cereale integrale.
Surse de toxicitate: apa de la robinet
Utilizare de ctre organism: regleaz metabolismul calciului, magneziului si cuprului.
TransIorm purinele n acid uric. Este o component a xantin-oxidazei care intervine n procesul de
formare a acidului uric (produs normal de descompunere rezultat n urma metabolismului). Este
important n mobilizarea fierului pentru stocare si necesar n procesul de crestere si dezvoltare
armonioas.
Maladii careniale: carene de cupru. Ritm cardiac crescut, inIecii ale cavitii bucale si ale
gingiilor, pierderea n greutate, impoten la brbaii de vrste naintate, ritm respirator accelerat,
tulburri de vedere nocturn, dezvoltare stopat.
Toxicitate: n general, este considerat a nu fi toxic. Cu toate acestea, consumul prelungit de
peste 10 mg zilnic este asociat cu simptome asemntoare gutei, cum ar Ii durerile articulare si
tumefierea articulaiilor.

Nichel (Ni)
Surse alimentare: este prezent n cantiti inIime n orice tip de hran.
Surse de toxicitate: are utilizare industrial, Iiind folosit drept catalizator n hidrogenarea
uleiurilor si a grsimilor (grsimi solidiIicate). Se regseste n toate mrcile de margarin, ca si n
uleiurile si grsimile care poart eticheta ,hidrogenate, cu alte cuvinte n uleiul vegetal solidificat
(dar si n pine, chips-uri, biscuii, bomboane etc.). Este Iolosit n industria metalurgic si n alte
industrii de prelucrare a metalelor, la Iabricarea igrilor, a vopselelor pentru pr si a celorlalte
substane utilizate pentru tratarea acestuia.
Not: seminele de mac elimin depunerile de nichel!
Pag. 92 din 392
Alimente care contribuie la detoxificarea de nichel : cea mai bun surs de diet, care
contribuie la eliminarea excesului de nichel sau a cantitilor nocive de nichel si alte metale, sunt
legumele cu Irunze verzi si Iructele.
Utilizare de ctre organism: nu a fost identificat un rol precis al nichelului, desi s-a
descoperit c acest element mineral este asociat cu codul genetic al fiecrei celule si probabil c
activeaz anumite enzime. Dup unii cercettori, ar Ii vorba de pancreas si de insulin. Este
probabil implicarea sa n activitatea hormonal, a membranei celulare si a enzimelor. Nivelul
sczut de nichel din snge se ntlneste Irecvent la persoanele cu carene de vitamina B6, la bolnavii
de ciroz si n cazurile de insuIicien renal. Nu se stie care este semniIicaia acestor niveluri
sczute n snge. n schimb, nivelurile ridicate de nichel n snge sunt asociate cu dezvoltarea
cancerului, apariia inIarctului miocardic, instalarea disIunciilor tiroidiene, psoriazisului si
eczemelor.
Maladii careniale: nichelul se Iixeaz n sinusuri, articulaii si coloana vertebral. Poate Ii
o neIrotoxin, aIectnd astIel tractul urinar si, mai ales, Iuncionarea rinichilor. S-a descoperit c
stabileste legturi cu Iungi din snge, Iiind cauza apariiei tumorilor. Poate conduce la paralizia
coloanei vertebrale si poate provoca epilepsie. Poate provoca dermatit si alte boli dermatologice,
reacii alergice si rinit cronic. InIlamaia plmnilor si a Iicatului, care conduc la necroze si
carcinoame.
Toxicitate: duce la paralizie, aflux mare de snge n creier si epilepsie. n cantiti excesive,
poate deveni factor cancerigen. Poate priva organismul de oxigen. Orice tip de Iormaiune tumoral
are nevoie de nichel pentru a asigura legturile chimice!

Plumb (Pb)
Acid / alcalin: formeaz acizi
Surse alimentare: plante sau orice fel de produse alimentare cultivate n soluri infestate cu
plumb.
Surse de toxicitate: plumbul ingerat poate proveni din surse diverse, inclusiv din alimentele
proaspete sau conservate, ap, vopsele cu coninut de plumb, produse ceramice smluite al cror
email conine plumb, vopsele de pr, atmosIer poluat, gaze de esapament, Ium de igar, plumbul
de pe linia de sudur a cutiilor de conserve; vaporii de benzin emanai n timp ce Iacei plinul la
masin sunt plini de plumb. Plumbul este o otrav protoplasmatic, prezent n zahrul raIinat trecut
prin procesul de albire.
Alimente care ajut la detoxificarea de plumb: semine de dovleac, bame, rdcin de
rubarb, ardei iute, ment, alge comestibile, legume cu frunze verzi si Iructe.
Not: atenie la recipientele pentru gtit din cupru si aluminiu si la depozitarea preparatelor
culinare care Iormeaz acizi, n recipiente metalice.
Utilizare de ctre organism: necunoscut. Plumbul stnjeneste Iormarea hemoglobinei si
poate conduce la anemii feriprive (provocate de carene de Iier). Plumbul este o otrav
protoplasmatic, ceea ce nseamn c mpiedic schimbul corect de enzime ncrcate cu energie
vital, la nivelul organismului.
Maladii careniale: plumbul este una dintre substanele toxice cele mai comune si mai
persistente care se ntlnesc n mediu. Provoac dereglri chiar si n concentraii Ioarte sczute.
Lips de voin, oboseal, lipsa Iormelor de gndire abstract, alergii, anemie, migrene, slbiciune,
hiperactivitate la copii, disfuncii cerebrale; provoac anomalii comportamentale si probleme de
nvare, mai ales la copii. Plumbul se Iixeaz la nivel cerebral, nervos, osos si renal.
Toxicitate: dereglri ale sistemului nervos (ceea ce poate conduce la tulburri
comportamentale, ca de pild hiperactivitate la copii), anemie, slbiciune, degradare muscular,
letargie, tulburri mentale, disconIort abdominal, constipaie, lipsa de energie, lipsa gndirii
abstracte, lipsa capacitilor mentale, degradarea danturii, reacii alergice la alimente si Iactori de
mediu, cresterea incidenei diabetului si a sclerozei multiple.

Pag. 93 din 392
Seleniu (Se)
Acid / alcalin: Iormeaz acizi
Surse alimentare: varec / alge comestibile, usturoi, ciuperci, legume organice, naturale,
cereale, grune, broccoli, ceap, arahide. Majoritatea surselor de hran.
Surse de toxicitate: sol. De asemenea, procesele de rafinare a Iinii distrug cea mai mare
parte din seleniul concentrat n germeni si n tre. De aceea, este important s consumm produse
naturale din cereale integrale, deoarece seleniul nu este reintrodus n Iina ,mbogit.
Utilizare de ctre organism: cea mai important Iuncie cunoscut pe care o ndeplineste
seleniul este aceea de component a enzimei antioxidante glutatino peroxidaz. Seleniul este
cofactor n Iormarea uneia din enzimele care asigur protecia esuturilor din organism (n special a
membranei celulare) Ia de oxidarea de ctre radicalii liberi. Seleniul colaboreaz strns cu
vitamina E, care este tot un antioxidant. Protejeaz toate membranele, reduce riscul de cancer,
IortiIic sistemul imunitar, este antioxidant. Reduce cerinele de vitamina B12 din organism.
Maladii careniale: slbiciune muscular, asociat cu declansarea cancerului si bolilor
cardiace; oboseal, mtrea, prolaps de piele, retard n dezvoltare, niveluri mrite de colesterol,
susceptibilitate la inIecii, sterilitate si aIeciuni ale Iicatului. Sindromul Down, Iormarea de chisturi
mamare Iibromatoase, Iibrom chistic, distroIie muscular.
Toxicitate: posibil respiraie ,care miroase a usturoi, cderea prului, unghiilor,
irascibilitate, disIuncii renale si hepatice, gust metalic, dermatit si hepatit. Seleniul administrat n
supradoze poate provoca moartea.

Siliciu (Si)
Acid / alcalin: formeaz alcalinitate
Surse alimentare: lucern, varec, legume cu frunze de culoare verde nchis, coada-calului,
urzic, semine de in, numeroase Iructe, inclusiv mere, struguri si altele. Nuci, semine, ceap, toate
Iructele de pdure, lptuci, curmale, ppdie, castravei, mncare de Iasole si mazre uscat,
semine de Iloarea-soarelui, rosii.
Utilizare de ctre organism: la nivelul sngelui, muschilor, pielii, nervilor, unghiilor,
prului, esutului conjunctiv, pancreasului, smalului dentar si timusului (are aciune antiseptic).
Niveluri mrite de siliciu se ntlnesc la bolnavii suferind de arterioscleroz, ns cercettorii nu au
conIirmarea c acest oligoelement ar Ii asociat cu instalarea sau evoluia bolilor cardiace. Dieta
zilnic conine cantiti mari de siliciu, iar acest mineral este asimilat cu usurin n organism.
Maladii careniale: principala Iuncie pe care o ndeplineste siliciul este c intervine n
procesul de dezvoltare si ntreinere a sntii oaselor. Carena de siliciu provoac atroIieri sau
malIormaii osoase la mini, picioare si craniu. Siliciul este important si n procesul de Iormare a
esutului conjunctiv (reeaua proteinic din oase n care este impregnat calciul). Reduce rezistena la
boli inIecioase. ncurajeaz procesul de mbtrnire rapid, tendinita, decalciIierea osoas,
aIeciunile cardiovasculare, dezvoltarea anormal a scheletului, arterioscleroza.

Staniu (Sn)
Surse alimentare: ap, aer si sol.
Surse de toxicitate: scurgeri metalice din cutiile de conserve, direct n alimente.
Utilizare de ctre organism: susine cresterea prului si poate intensiIica reIlexele.
Maladii careniale: absorbia de staniu este sczut. Nu este clar ce cantitate din aportul
zilnic de 1,5 pn la 3,5 mg de staniu reuseste s migreze prin peretele intestinal direct n snge.
Carena de staniu poate genera calviie simetric, reacie redus la zgomot.
Toxicitate: consumul de staniu n cantiti mari poate duce la distrugerea globulelor rosii.

Vanadiu (V)
Surse alimentare: n toate sursele de alimente, vanadiul se regseste n Iorm organic.
Surse de toxicitate: este Iolosit n aliaje de oel, la fabricarea cauciucului, a maselor
plastice, produselor din ceramic si n alte procese chimice. Poate fi prezent n aer, hran si n
reeaua de alimentare cu ap potabil.
Pag. 94 din 392
Utilizare de ctre organism: necesar pentru factorul de toleran la glucoz. Vanadiul
Iormeaz compusi cu alte substane biologice. O persoan cu greutate medie are n corp o cantitate
de 20 mg de vanadiu, care este probabil implicat n metabolizarea colesterolului si n producerea
hormonilor. Rapoarte clinice preliminare demonstreaz c vanadiul ar putea Ii un Iactor de protecie
mpotriva apariiei cancerului mamar si c poate ncetini evoluia tumorilor.
Maladii careniale: hipoglicemie, diabet, cresterea numrului de carii dentare, nivel ridicat
de trigliceride, colesterol mrit, dureri n piept, tuse, respiraie astmatic, dureri n gt si nas care
curge. Testele eIectuate pe animale demonstreaz apariia unor deIiciene care provoac retard de
crestere si dezvoltare, deIormri ale oaselor si sterilitate.
Toxicitate: este extrem de nociv pentru plmni, gt si ochi, dac este consumat n cantiti
mari. Poate provoca moartea.

Zinc (Zn)
Acid / alcalin: formeaz acizi
Surse alimentare: semine de dovleac, alge marine (varec si alte alge comestibile), nuci,
legume cu Irunze verzi, ciuperci, ceap, gru germinat.
Utilizare de ctre organism: ntreste sistemul imunitar si timusul. Factor de protecie
mpotriva malIormaiilor congenitale. Este implicat n procesele multor sisteme enzimatice si n
sinteza acizilor nucleici (ADN si ARN), Iiind astIel direct implicat n dezvoltarea si regenerarea
organismului. Creier, organe genitale, tiroid, Iicat si rinichi. Realizeaz transIerul de bioxid de
carbon dinspre esut spre plmni. Component a enzimei digestive n hidroliza proteinelor. Ajut
n vindecarea rnilor.
Maladii careniale: lipsa absorbiei intestinale. Dezvoltare restrictiv. Pierderea poItei de
mncare, slab pigmentare cutanat si aspect urt al pielii, depigmentarea unghiilor si apariia
petelor albe pe unghii, timp prelungit de vindecare a rnilor, sterilitate, forme de diabet, pierderea
gustului, vedere nocturn slab, deIiciene congenitale, semne de ncordare, tulburri
comportamentale, nedezvoltarea testiculelor si a ovarelor si nanism. Diareea cronic, ciroza
hepatic, Iormele de diabet si insuIicienele sau bolile renale sunt aIeciunile la care organismul este
cel mai predispus n cazul n care exist carene de zinc.
Toxicitate: dozele mari de zinc pot provoca apariia unor aIeciuni hepatice, nsoite de
letargie, apatie, dureri stomacale si Iebr. De asemenea, nivelurile nocive de zinc pot duce la
mrirea riscului de cancer de colon si de sn.

SRURI TISUL ARE N BI OCHI MI E

n biochimie, srurile tisulare sunt elementele anorganice prezente n corpul omenesc. n
anul 1665, englezul Robert Hooke a descoperit ceea ce avea s devin cunoscut sub denumirea de
,celul. n anii 1838 si 1839, oamenii de stiin germani Matthias Schleiden si, respectiv, Teodor
Schawann au elaborat si prezentat pentru prima oar teoria celular. n anul 1850, Virchow a Icut
public versiunea sa despre teoria biochimic a tratamentului celulelor. Moleschott din Roma si W.
H. Schussler din Oldenburg (Germania) s-au concentrat asupra a ceea ce ei au denumit chimie
anorganic, sau tratament biochimic al bolii prin intervenia direct a srurilor tisulare.
Srurile tisulare, cunoscute sub denumirea de sruri celulare, sunt considerate a Ii lucrtorii
si constructorii care ediIic organismul, ele fiind prezente mai ales n snge si esuturi. Apa si
substanele organice constituie materia inert utilizat de sruri (ioni) pentru construirea si
ntreinerea celulelor din organism.
Aciunea srurilor celulare inspir lichidele, celulele si esuturile s reacioneze, provocnd
astfel polarizarea sau depolarizarea. Aceste procese chimice conduc la procesele de construire
(anabolism) si/sau de demolare (catabolism) a celulelor. Plantele preiau elemente minerale si
metale, ca de pild calciu, sodiu si sulI, direct din pmnt, prin rdcinile lor. n continuare, prin
intermediul fito-Iiziologiei (n special prin Iotosintez), ele transIorm aceste elemente
fundamentale n sruri, astIel nct organismul uman s le poat absorbi si utiliza.

Pag. 95 din 392
SRURILE TISULARE FUNDAMENTALE

Cele dousprezece sruri celulare sau tisulare de baz, prezentate de W. H. Schussler, n
anul 1870, n tratatul su de biochimie, sunt urmtoarele:

Clorur de potasiu
Alte denumi ri : Kali muriaticum
Se gseyte n urmtoarele esuturi: n Iibrin, n care se uneste cu hidrogenul pentru a
forma HCl (acid clorhidric); susine producerea si promovarea secreiei biliare; intervine n procesul
de alcalinizare; susine procesul de formare a enzimelor digestive.
Maladii careniale: provoac tulburri digestive, eIilare exagerat, slbiciune tisular,
producie excesiv de mucus si de esut conjunctiv, tumefieri, formarea de granulaii pe pleoape, n
nas etc., funcie hepatic ncetinit si hepatit.

Clorur de sodiu
Alte denumi ri : Natrium muriaticum, sare de buctrie
Se regseyte n urmtoarele esuturi: este prezent n toate esuturile si lichidele din
organism, n special n cele extracelulare. Este un produs de alcalinizare prezent n sucurile gastrice.
Maladii careniale: dereglarea lichidelor, acidoz, deshidratare, cresterea nivelului de
bioxid de carbon si de acid carbonic la nivel celular, constipaie, temperatur ridicat, ulcere,
palpitaii.

Fluorur de calciu
Alte denumi ri : Calcarea fluorica
Se regseyte n urmtoarele esuturi: esutul conjunctiv (care acoper toate esuturile,
organele si glandele) si n compusii principali din esutul osos si din dantur.
Maladii careniale: prolaps, inclusiv vene varicoase si vene reticulare, hemoroizi, prolaps
al vezicii urinare si al uterului etc.

Fosfat de fier
Alte denumi ri : Ferrum phosphoricum
Se regseyte n urmtoarele esuturi: n celulele Iirului de pr, membrana muscular a
vaselor sanguine si limIatice; IortiIic si accelereaz Iluxul sanguin. Este utilizat n primele stadii de
boal sau n vindecarea rnilor.
Maladii careniale: utilizat n sindroame (aIeciuni) vasculare sau hemoragice (aIeciuni),
aIecteaz transportul de oxigen si de bioxid de carbon, tulburri ale esutului conjunctiv, insomnie,
stri inIlamatorii, debilitate.

Fosfat de calciu
Alte denumi ri : Calcarea phosphorica
Se regseyte n urmtoarele esuturi: n toate esuturile si lichidele din organism. Se
combin cu albumina pentru Iormarea de noi globule rosii si sucuri gastrice, precum si pentru
dezvoltarea oaselor si dinilor. Stimuleaz procesul de crestere si dezvoltare.
Maladii careniale: probleme de dezvoltare a esuturilor, inIlueneaz eliminarea
reziduurilor din organism, debilitate, absorbie deIicitar, diverse Iorme de cancer, probleme de
evacuare; ntrzie procesul de vindecare, genereaz crampe si spasme, epilepsie si alte tulburri
similare, circulaie sanguin deIectuoas sau blocarea circulaiei.

Fosfat de potasiu
Alte denumi ri : Kali phosphoricum
Se regseyte n urmtoarele esuturi: este prezent n piele si n mucoasele din organism;
este implicat n transportul de oxigen, utilizat n detoxiIicare de ctre sistemul limIatic si Iicat, si
folosit n timpul proceselor inflamatorii.
Pag. 96 din 392
Maladii careniale: aIeciuni dermatologice, congestii limIatice (sau inactivitate a limfei),
rspuns imun sczut, probleme legate de slab oxidare (inclusiv acidoz), astm, reumatism,
oboseal si ,lene, debilitate, mucus excesiv si episoade dureroase.

Fosfat de magneziu
Alte denumi ri : Magnesi a phosphorica
Se gseyte n urmtoarele esuturi: celule sanguine, oase, dini, creier, sistem nervos si
muscular; este esenial n Iuncionarea sistemului nervos, antispasmodic.
Maladii careniale: spasme, crampe, convulsii etc.; activeaz sindroamele nervoase,
spasme ale muschilor masticatori, palpitaii, dureri nervoase, hipertroIia diverselor glande si organe,
paralizie.

Fosfat de sodiu
Alte denumi ri : Natrium phosphoricum
Se gseyte n urmtoarele esuturi: lichidele din organism; stabileste legturi cu acidul
uric.
Maladii careniale: descompune acidul lactic; calculi renali, biliari si hepatici, vezic
biliar lenes (stimuleaz Iluxul secreiei biliare), gut si reumatism, greuri, aciditate stomacal,
acidoz.

Acid de siliciu
Alte denumi ri : Silicea, silice
Se gseyte n urmtoarele esuturi: esut conjunctiv, n special n cel din oase, pr si
unghii. La nivelul esutului nervos si cerebral, este transmutat n calciu; produce alcalinizare.
Maladii careniale: slbirea sistemului nervos, slbirea scheletului osos, slbirea esutului
conjunctiv, Iavorizeaz prolapsul, depresia, inIlamaiile, pierderile de memorie (senzaia de ,cea
pe creier), artrit, reumatism si altele; transpiraie deIicitar, transpiraie nocturn, Iormarea
tumorilor.

Sulfat de calciu
Alte denumi ri : Calcarea sulphurica, ipsos
Se gseyte n urmtoarele esuturi: esut conjunctiv, celulele hepatice, atrage apa; particip
la procesele de catabolism celular.
Maladii careniale: abcese, cosuri, aIeciuni dermatologice, tumeIieri limIatice, inIlamaii
(rspuns imun nsoit de edem), anumite Iorme de migren.

Sulfat de potasiu
Alte denumi ri : Kali sulphuricum
Se gseyte n urmtoarele esuturi: este prezent la nivelul tuturor esuturilor, n special n
esutul sistemului nervos si cerebral, n celulele sanguine si musculare si altele; particip la
metabolism. De natur antiseptic.
Maladii careniale: forme de diabet, aIecteaz mai ales Iunciile cerebral si nervoas,
determin scderea vitalitii si a rezistenei, provoac sindroame de metabolism sczut, dezvoltarea
culturilor microbiene (de genul Candida Albicans), probleme intestinale si altele; stimuleaz
apariia condiiilor ele acumulare a putreIaciilor; slbirea memoriei, boala Alzheimer; insuIiciena
glandelor suprarenale aIecteaz neuro-transmitorii.

Sulfat de sodiu
Alte denumi ri : Natrium sulphuricum
Se gseyte n urmtoarele esuturi: lichide intercelulare, colaboreaz cu clorur de sodiu
pentru echilibrarea lichidelor intercelulare si intracelulare, acioneaz ca stimulent al sistemului
nervos, pancreasului, Iicatului, intestinelor si altele. Stimuleaz procesul digestiv la nivelul Iunciei
pancreatice.
Pag. 97 din 392
Maladii careniale: deshidratare, malabsorbie, nIometare, constipaie, digestie lenes,
Iorme de diabet, Iicat si vezic biliar lenese (hepatit si altele), astm, vertij si grea.

MODULUL 3.7 - Substane Fito-chimice

PreIixul ,Iito- are sensul de ,vegetal. Substanele Iito-chimice sunt miile de compusi
naturali pe care i conin plantele si Iructele. Acest modul si propune s enumere si s Iurnizeze
explicaii numai pentru cteva dintre ele, ns numrul lor este cu mult mai mare. n fiecare zi,
cercettorii descoper noi substane Iito-chimice, asa cum si oamenii l descoper pe Dumnezeu n
fiecare zi, sub mii de forme.
Chimia alimentar este o stiin extrem de complex dac nelegi c muli compusi
Iuncioneaz prin sinergie, n timp ce muli se transmut (se modiIic) n alte substane constitutive
si compusi mai simpli. Majoritatea oamenilor se concentreaz mai ales asupra coninutului de
vitamine si minerale ale alimentului, ignornd lista lung a elementelor, dar si proprietile lor, care
sunt la fel de importante si vitale pentru sntatea organismului.
Aminoacizii din sistemele vegetale conin mai mult energie si sunt mai usor de descompus
si utilizat de organismul omenesc, motiv pentru care adepii dietelor vegetariene, care consum o
mare varietate de Iructe, legume si nuci crude, nu sunt niciodat deIicitari la capitolul aminoacizi,
att de necesari pentru sntate. Pe de alt parte, carnea presupune procese digestive mai radicale si
un consum mai mare de energie n vederea extragerii aminoacizilor din care este Iormat. Un alt
factor important n acest caz este c proteina din carne las n organism o reacie acid care mreste
acidoza, n timp ce vegetalele las n organism o reacie alcalin, care vindec practic acidoza.
Pentru a se menine n via, organismul omului are nevoie de hran vie, consistent n Iito-chimice.
Unele fito-chimice exercit o aciune remarcabil datorit proprietilor lor antioxidante, iar
altele sunt valoroase pentru proprietile lor astringente. Datorit importanei pe care o au aceste
dou proprieti n cadrul procesului de detoxificare, v propunem o abordare mai detaliat a
substanelor Iito-chimice.

ANTIOXIDANI FITO-CHI MI CI

Printre antioxidani se numr beta-carotenul, licopenul, acidul clorogenic, gama-
terpinenele, quercetina, luteina, proantozianidinele, rutinul, hesperidinul, vitamina A si vitamina E
(tocoferoli), pentru a numi doar cteva dintre acestea.
Acesti ageni protejeaz celulele de aciunea puternic oxidant a radicalilor liberi. Radicalii
liberi sunt compusi cu capaciti puternic reactive si distrugtoare care sunt produsi secundari ai
metabolismului, radiaiilor, invaziilor tisulare, ingerrii de proteine strine sau de substane chimice.
Radicalii liberi oxidativi pot aIecta pereii membranei celulare, mitocondriile din celule si proteinele
celulare. Aceast situaie aIecteaz transportul de energie si ADN-ul nsusi, provocnd chiar si
mutaii celulare. Radicalii liberi mai distrug enzimele, care constituie elementul-cheie n cadrul
oricrui tip de transIormare chimic. Numeroase vitamine Iuncioneaz ca antioxidani si coenzime,
atasndu-se la radicali liberi sau absorbindu-i. O Iorm rspndit de antioxidant sunt proantociani-
dinele. Ele se regsesc n Iructe, n special n struguri si n seminele de struguri. Acesti antioxidani
sunt n prezent vndute n magazine din ntreaga lume sub denumirea de picnogenol. Ali
antioxidani sunt disponibili pe pia n formula unor suplimente nutritive, n magazine care
comercializeaz alimente organice. Printre acestea se numr vitamina A, vitamina E, coenzima
Q10 si beta-carotenul.
Dup treizeci de ani de observaii clinice, pot aIirma c antioxidanii care se obin din hran
crud, neprelucrat, sunt superiori din punct de vedere nutritiv antioxidanilor comerciali, care sunt
obinui prin extracie chimic si nesinergic. Explicaia este aceea c antioxidanii acioneaz
sinergic, prin intermediul proprietilor lor astringente si al altor proprieti biochimice, ceea ce le
sporeste eIiciena. Un organism are nevoie de numerosi antioxidani pentru a obine vitalitatea si a o
menine, Iiecare dintre tipurile de antioxidani jucnd un rol important n acest proces.

Pag. 98 din 392
ASTRINGENI FITOCHIMICI

Substanele astringente extind si comprim esutul, extrgnd si eliminnd din el toxinele si
Iormaiunile congestive (mucusul). n acelasi timp, acest tip de substane nutritive stimuleaz Iluxul
limfatic si sanguin din organism, permindu-i acestuia s se debaraseze de toxinele si de
mucozitile respective. Unele substane astringente pot contribui la eliberarea proteinelor strine,
pe care le-a capturat organismul, le leag, iar apoi le dirijeaz spre zona de evacuare. Lmia este
unul din cele mai bune exemple de aliment puternic astringent. De altIel, orice persoan simte
membranele din cavitatea bucal zbrcindu-se si strngndu-se atunci cnd mnnc o lmie.
Aceast aciune astringent se produce la nivelul ntregului organism. Strugurii provoac o reacie
similar. Att lmile ct si strugurii sunt alimente excelente n procesul de blocare a Iormrii
tumorilor. Cu alte cuvinte, alimentele cu coninut ridicat de substane astringente (mai ales fructele)
sunt cele care iniiaz detoxiIicarea procesul intern de purificare a organismului.
Acidul tanic si diverse sruri minerale, inclusiv oxidul de zinc, sunt elementele astringente
cel mai frecvent ntlnite n toate alimentele. Consumai hran natural, proaspt si n stare crud,
si nu va mai Ii necesar s v ngrijorai legtur cu reaciile lor chimice, ci doar s constientizai
puterea lor de purificare si vindecare. Dac vom consuma hrana adecvat din punct de vedere
biologic pentru specia uman ne vom ajuta singuri s ne meninem curai si sntosi n interior.
Doar asa vom dobndi vitalitate si dinamism. Nu subestimai niciodat imensa putere a Iructelor de
a puriIica organismul si de a l susine. (Nu uitai, istoria a nceput cu un mr.) Pentru omenire,
hrana a Iost si este una dintre preocuprile sale majore, asa cum este si pentru toate animalele. Citez
un naturopat din vechime, pe nume Hipocrat, care spunea: ,Hrana s v Iie medicament, iar
medicamentul s v Iie hran.

ALI COMPU$I FITO-CHI MI CI

Acizi
Acizii sunt compusi cu coninut pH sczut, cu eIect corosiv si inIlamator pentru organism.
Cu toate acestea, ei servesc unui scop vital, jucnd un rol important n oxidarea si ionizarea altor
substane nutritive si minerale prezente n organism. Acizii au efect stimulator asupra celulelor si
esuturilor. n natur, exist sute de acizi. Muli joac un rol major n procesul de sintez a
proteinelor, carbohidrailor si grsimilor. Acizii intr n reacii cu metalele Iormnd sruri, ceea ce
contribuie la meninerea homeostazei. Acizii elibereaz ioni de hidrogen, provocnd transIormri
metabolice si probleme de utilizare n organism, ntr-un mod asemntor celui n care acidul
ascorbic aIecteaz nivelul de calciu din organism si modul n care este acesta utilizat. Acizii sunt
prezeni sub Iorm de elemente fundamentale, ca azotul, fosforul si sulIul. Cnd rdcina unei
plante preia aceste elemente Iundamentale din pmnt, planta transIorm aceste elemente
Iundamentale n sruri, care pot fi acceptate sub aceast Iorm de tractul intestinal al omului. Ali
acizi prezeni n plante se regsesc sub Iorm de alcaloizi, acid ascorbic si numerosi ali compusi.
Anumii hormoni, steroizi si enzime digestive acioneaz n organism ca acizi. Estrogenul este un
steroid de ,tip acid, care contribuie la dilatarea vaselor capilare si creeaz hemoragii uterine. Dup
cum se poate constata, acizii iniiaz producerea unor transIormri si activiti chimice. Acizii se
numr printre produsii secundari care rezult n urma digestiei si a metabolismului. Un acid cu
care suntem toi Iamiliarizai este acidul IosIoric, acelasi care creeaz eIervescen si senzaia
neptoare din gur atunci cnd bei siIon.

Alcooli
Vezi ,Uleiuri eseniale.

Alcaloizi
Alcaloizii sunt substane alcaline care intr n reacie cu acizii pentru a Iorma sruri. Printre
alcaloizi se numr morIina si nicotina. Totusi, exist muli ali alcaloizi, Iiecare ndeplinind un rol
speciIic si vital n cadrul Iunciilor Iiziologice si metabolice care se produc n organism. Unii
alcaloizi suprim Iunciile esuturilor, n timp ce alii le stimuleaz.
Pag. 99 din 392

Principii amare
Este vorba de compusi care au gust amar. Elementele amare stimuleaz esuturile hepatic
(ficatul), intestinal si pancreatic. Ele stimuleaz secreia de enzime digestive, ca si secreiile biliare
si de bicarbonat utilizate n procesul de alcalinizare. Printre acesti compusi se numr terpenele,
coterii si iridoizii. Cercetrile de ultim or au artat c multe dintre principiile amare ntrein o
activitate antibiotic, combat apariia vegetaiilor si a tumorilor, n general. Rdcina de genian,
rdcina de valerian si rdcina de hydrastis (Hydrastis canadensis) sunt cteva exemple de plante
medicinale cu coninut mare de principii amare.

Cumarine
Aceste elemente intr n categoria substanelor aromatice. n doze mici, ele au efecte
anticoagulante, iar n doze mari au eIect otrvitor. Glicozidele de cumarin sunt puternic aromate,
Iiind demonstrate proprietile lor Iungicide, antimicrobiene, antitumorale si a eIectelor hemoragice.

Uleiuri eseniale
Structura vie a tuturor alimentelor si plantelor conine uleiuri eseniale, care se mai numesc
esene sau uleiuri volatile. Sunt compusi concentrai care intr n compoziia substanelor organice,
inclusiv alcooli, ketone, fenoli, acizi, eteri, esteri, aldehide si oxizi. Uleiurile eseniale sunt cele care
conIer unei plante, unei Ilori sau unui aliment aroma sa speciIic. Ele joac un rol vital n sntatea
sistemului nervos. Terapia cu uleiuri eseniale oIer unui individ o vitalitate si o rezisten
extraordinare dac este Iolosit corect. Exist uleiuri eseniale pentru aproape orice, inclusiv pentru
circulaia limIei, transpiraie, substane de proliIerare (vindectoare) si diuretice. Cteva dintre
uleiurile eseniale sunt uleiul din lemn de trandaIir, lavand, eucalipt, lmi, trandaIir si salvie.

Flavone
Sunt cunoscute sub denumirea de flavonoide, flavonale, Ilavonone, izoIlavone si xantone.
Multe flavone ca flavonoid glicozidele sunt eseniale n procesul de utilizare a calciului si vitaminei
C. Bioflavonoidele sunt factori care contribuie la IortiIicarea tisular, n special a esutului vascular
si cardiac. Printre acestea amintim rutinul, hesperidina si vitamina P. Fructele si legumele abund n
flavone. Muli antioxidani, ca antocianidinele si antocianinele, stabilesc legturi cu Ilavonoidele.
Aceste elemente care se gsesc n hran IortiIic inima, creierul, pereii vasculari si stimuleaz
rspunsul imun. Vezi, de asemenea, ,Fenoli. Fructele, si mai ales bacele (pducel, palmier pitic,
aIine si altele) sunt bogate n flavone.

Glicozide
Glicozidele sunt legturi de zaharuri, care se pot desIace ntr-o legtur simpl sau n mai
multe legturi de zaharuri (glicone). Chiar dac glicozidele nu reprezint una dintre cele mai
importante clase de substane Iito-chimice asa cum sunt alcaloizii, fenolii, terpenoidele,
carbohidraii, lipidele si altele ele stabilesc legturi cu aceste clase principale n scopuri
terapeutice. Unele au aciune antispasmodic, altele acioneaz ca diuretice, iar altele au efect
stimulant asupra circulaiei si a inimii (glicozide cardiace).

Fenoli
Fenolii sunt cunoscui si sub denumirea de poliIenoli, compusi Ienolici si acizi Ienolici. Ei
au un inel aromatic, si prezint una sau mai multe grupri hidroxil. Exist peste opt mii de Ienoli
cunoscui. Ei sunt n general descompusi n Ilavonoide, fenilpropanoide, antone, stilbenoide si
chinone. Aciunea pe care o exercit asupra esuturilor vegetale si umane diIer n mod
semnificativ. Ei servesc drept antioxidani, compusi antivirali, compusi antiinflamatori,
anticancerigeni, antispasmodici si diuretici si au proprieti antimicrobiene si de toniIiere.

Sruri
Srurile sunt compusi anorganici prezeni n organismul uman. Ele joac un rol vital n
Iunciile pe care le ndeplinesc celulele si sunt eseniale pentru via. Printre srurile elementare se
Pag. 100 din 392
numr clorurile, carbonaii, bicarbonaii, IosIaii si sulIaii. Plantele conin diverse sruri minerale
ca fosfatul de calciu, clorura de sodiu si altele. Funciile pe care le ndeplinesc n corpul omenesc
sunt:
Meninerea nivelurilor hidrice corespunztoare
Meninerea condiiilor de presiune osmotic pentru desIsurarea corect a osmozei
Reglarea volumului sanguin
Pstrarea echilibrului acid / alcalin (baz)
Bazele pentru compusii eseniali sau prile componente ale diverselor esuturi, ca oasele si
dantura
Coagularea sanguin corect
Eseniale pentru activitatea esuturilor muscular si nervos
Acioneaz mpreun cu enzimele si ca ageni de activare
Realizeaz transportul celular si permeabilitatea peretelui celular
Eseniali pentru Iuncionarea anumitor hormoni

Saponine
Acesti compusi intervin printr-o seam de aciuni speciIice la nivelul ntregului organism.
Sunt considerate antiinflamatoare si au aciune expectorant. De asemenea, particip la sinteza
steroizilor glandelor suprarenale. Rdcina de lemn-dulce si gheara-diavolului au concentraie mare
de saponine.

Taninuri (acid tanic)
Taninurile sunt, n general, substane de protecie, prezente n partea exterioar, uneori si
interioar, a plantelor, copacilor, Ilorilor sau Iructelor. Sunt prezente mai ales n Irunze, scoar de
copac, semine si Ilori.
Taninurile acioneaz asupra esutului ca substane astringente, avnd eIecte de curare,
contractare si ntindere asupra acestuia. Sunt considerate a fi scutul de protecie si mecanismul care
apr plantele mpotriva erbivorelor. Taninurile sunt formate din compusi simpli sau complecsi de
Ienoli, poliIenoli si compusi Ilavonoizi. Legturile dintre acesti compusi sunt meninute de
structurile pe care le Iormeaz carbohidraii si conin diverse Iorme ale acidului galic. Principala lor
aciune este de a Iorma legturi cu proteinele si de a le precipita. Taninurile sunt frecvent ntlnite n
fructe, n diverse plante medicinale (ceaiuri), ierburi si numeroase plante. Aceste tipuri de hran
sunt utilizate cu scopul de a cura si IortiIica diIerite tipuri de esut din organism. Cu toate acestea,
se recomand consumul unor doze moderate din aceste substane agresive, din cauza puternicului
lor efect astringent. Taninurile sunt, de asemenea, utilizate la curarea si la tbcirea pieilor.

Terpenoide (compuyi de izopren)
Clasa terpenoidelor formeaz cea mai ampl clas de compusi Iito-chimici, regsindu-se, n
special, n uleiurile volatile. Sunt produsi si compusi naturali, Iormai din oxigen, carbon si
hidrogen. Terpenoidele sunt derivate din uniti de izopren si se subdivid n Iuncie de numrul de
atomi de carbon si de dispunerea acestora. Terpenoidele sunt clasiIicate n patru grupe principale:
1. monoterpenoidele / monterpenoid lactone
2. sescviterpenoide / sescviterpenoid lactone
3. diterpenoide
4. triterpenoide (cea mai ampl clas).
Clasele menionate anterior, si alte clase cu care sunt asociate, cuprind substane cum ar Ii:
camfor, carotene (beta-caroten), xantofile, carotenoide, terpene, tetraterpene, diterpene, compusii de
iridiu (iridoide), compusii de izopren (izoprenoide), prenoli, retinoide, sesterterpenoide si steroizi.
Dac structura lor conine azot, aceste substane devin alcaloizii corespunztori. Terpenoidele
ndeplinesc Iuncii multiple, printre care oxidarea Iuncional, aciunea antiinIlamatoare, de
tonifiere (efecte tonice), de stimulare hepatic si procese legate de catabolism si anabolism. Ele
contribuie la aroma, principiile amare, proprietile antimicrobiene (antiIungice, antibacteriene etc.),
antileucemice, carminative si adaptogene ale plantelor. Ele au si calitatea de a toniIica inima si de a
Pag. 101 din 392
mri numrul hormonilor sexuali. Terpenoidele sunt vitale n procesul de formare a multor
vitamine.

MODULUL 3.8 - Factorul pH al Alimentelor

Aceast seciune se adreseaz celor care doresc s neleag mai bine de ce recomand
consumul de Iructe si legume n stare crud. Aceste inIormaii sunt extrem de importante pentru toi
cei preocupai de probleme ca accidentele vasculare si coagularea sanguin. Cunoscnd mai bine
semniIicaia si importana substanelor alcaline si acide, ca si eIectele lor asupra esuturilor, vei
reusi s dobndii starea de sntate si o energie... plin de vibraii beneIice.
Factorul pH reprezint raportul dintre aciditatea si alcalinitatea unei soluii chimice, pe o
scar de la 0 (aciditate mai mare) la 14 (alcalinitate mai mare). V recomand s achiziionai hrtie
de turnesol (pH) si s o Iolosii pentru a analiza zilnic starea factorului pH al organismului
dumneavoastr. Aceast operaie v va ajuta s observai direct efectul imediat pe care l au
alimentele asupra organismului si ce reacii chimice produc, mai ales c teza susinut n aceast
carte este aceea c alcalinizarea reprezint soluia pentru regenerarea tisular.
Pentru a nelege mai bine Iactorii pH care caracterizeaz diversele tipuri de alimente si ce
legtur au cu sntatea, v propun s Iacem un pas n trecut si s analizm principiile Iundamentale
care fac posibil viaa. Aceast incursiune presupune cteva noiuni de chimie si de Iizic, care v
vor ajuta s nelegei mai bine natura lucrurilor, inclusiv procesele care se produc la nivelul
organismului si al alimentelor pe care le consumai.
n primul rnd, orice lucru din univers este compus din materiale de construcie. Elementul
de construcie care st la baza Iormrii universului este atomul, iar structurile de construcie
Iundamentale sunt celulele si aminoacizii. La nceput, atomul a aprut ca structur simpl un
nucleu (centru), format dintr-un proton ncrcat cu sarcin pozitiv, n jurul cruia graviteaz, Iiind
atras de o Ior magnetic, un electron ncrcat cu sarcin negativ. Numrul de electroni si de
protoni pe care i are un element va determina tipul acestui element. Oxigenul, hidrogenul, azotul,
carbonul si altele sunt elementele Iundamentale si materialele din care s-a Iormat viaa. De pild,
apa, n absena creia viaa nu ar putea exista, are o Iormul chimic simpl, Iiind compus din doi
atomi de hidrogen combinai cu un atom de oxigen (H
2
O).
Creaia a Iost posibil prin atracia contrariilor, iar miscarea acestora unul n relaie cu
cellalt creeaz energie electromagnetic. Magnetismul apare cnd doi poli opusi se atrag, iar doi
poli cu sarcin identic se resping. (Dac v-ai jucat vreodat cu doi sau mai muli magnei, stii ce
amuzant este s deplasezi un magnet cu ajutorul altuia sau s atragi diverse obiecte spre el.) Fie c
suntei sau nu constieni de acest lucru, si dumneavoastr evoluai asemenea unui magnet, Iiind
atras de tot ceea ce v este opus. Acest ,magnetism v ajut s nvai si s meninei un echilibru
n experiena pe care o dobndii de-a lungul vieii.
Viaa ca si creaie este controlat si exprimat prin dou Iore opuse, de natur Iie pozitiv,
Iie negativ. Acest tip de polarizare Iace posibil existena creaiei. Fr jocul contrariilor precum zi
si noapte, sus si jos, scund si nalt, toate lucrurile ar Ii la Iel adic un Dumnezeu nediIereniat.
nssi existena creaiei depinde de aceste elemente aIlate la antipod. Putem constata acest lucru n
existena noastr cotidian, Iiindc toi avem zile ,bune, sau pozitive, si zile ,proaste, sau
negative. Cu toate acestea, ambele aspecte ale vieii sunt eseniale n procesul evoluiei personale si
al constientizrii de sine.
Un element creat poate avea iniial o sarcin negativ, numit alcalin, si va provoca o
reacie cationic (cationic are sensul de a dispersa sau scinda). Prin procesul de ionizare
(magnetismul elementelor chimice), acelasi element se poate ncrca pozitiv, devenind anionic
(acid). Anionic are sensul de a forma compusi, a satura sau a Iorma legturi. Un exemplu de
transIormare din element cu sarcin negativ (alcalin) n element cu sarcin pozitiv (acid) se poate
produce n cazul calciului. Calciul prezent n organismele vegetale este de natur alcalin si
conlucreaz cu magneziul, sodiul si potasiul pentru a alcaliniza lichidele din organism. Aceste
elemente se numesc electrolii. Cu toate acestea, dup ce ptrund n Iluxul sanguin, electroliii pot
Ii ionizai sau atrasi de alte elemente prin Iora magnetic, Iormnd legturi cu aceste elemente
si dnd astIel nastere unui complex acid sau de tip anionic. Acest proces se observ cel mai bine
Pag. 102 din 392
atunci cnd calciul se combin cu IosIorul Iormnd fosfatul de calciu necesar alctuirii sau
reconstruciei oaselor, acesta fiind un efect pozitiv. ns acest proces se poate produce si n cazul
radicalilor liberi, cum sunt oxalaii, Iormndu-se calculi de oxalat de calciu. Acest tip de reacie
anionic provoac inIlamaie si degradare la nivel de esut. Este extrem de important s nelegem
semniIicaia termenilor acid si alcalin si eIectul pe care le au reaciile alcaline si acide asupra
esutului, Iiindc astIel vom nelege mai bine cum se instaleaz boala si ce este ea.

ACI ZI I $I AL CALI I

Acizii sunt compusi chimici n a cror componen intr ntotdeauna hidrogen. Ei au
capacitatea de a furniza ioni de hidrogen cu sarcin pozitiv, ntr-o reacie chimic. Gradul de
aciditate este determinat de numrul ionilor de hidrogen din soluia respectiv. Acizii Iurnizeaz
protoni unei substane, crend eIectul de ,legtur, ca n cazul Iormrii oaselor sau a calculilor.
Alcalii, care n chimie se numesc ,baze, au sarcin negativ si sunt atrasi de protoni.
Alcalii neutralizeaz acizii. Un exemplu n acest sens ar putea fi acizii toxici eliberai n urma
procesului digestiv (acid sulIuric si acizi IosIorici), care sunt convertii n sruri netoxice prin
combinarea cu electroliii alcalini. Aceste sruri lipsite de toxicitate sunt apoi evacuate din
organism prin intermediul rinichilor. Reacia de neutralizare a acizilor este vital pentru organism
Iiindc, n lipsa ei, eIectele adverse pe care le au acizii asupra esuturilor sunt devastatoare.

Acizii i alcalii

Acizii ard si inIlameaz esuturile, provocnd disIuncii la acest nivel.
Alcalii sunt beneIici, avnd o aciune antiinIlamatoare asupra esuturilor.
Acizii pot distruge esuturile (celulele).
Alcalii pot vindeca esuturile.
ntr-un mediu acid, substanele nutritive devin anionice (coaguleaz).
ntr-un mediu alcalin, substanele nutritive devin cationice (disperseaz).
Acidoza provoac legturi ntre grsimi, minerale si alte elemente, ducnd la formarea
calculilor de orice tip, hepatici, biliari si renali. De asemenea, poate provoca atasarea celulelor
sanguine si a plachetelor. Toate acestea duc la nIometare celular (prin utilizarea insuIicient a
substanelor nutritive), accidente vasculare si alte episoade de acest tip.
Acidoza si congestia (toxicitate si acumulare de mucus) constituie cauza principal de
apariie a 99,9 dintre boli.
Anumite alimente (carbohidrai) necesit intervenia sucurilor digestive alcaline pentru
descompunerea lor; altele (proteine) necesit intervenia sucurilor gastrice acide.

Este vital s meninem echilibrul pH-ului din organism adic un raport echilibrat ntre
acizi yi alcali. Nivelul normal al pH-ului este cuprins ntre aproximativ 80 alcalin si 20 acid.
Dac, din cauza regimului alimentar si a stilului de via, aciditatea din organism este prea mare,
vom crea condiiile de formare a unor reacii anionice, ceea ce va conduce la Iormarea calculilor si
la inIlamaii. Pentru a inversa eIectul, trebuie s crem condiiile pentru reacia de alcalinizare, care
este cationic si antiinIlamatoare. Aceast reacie va sparge si dizolva depunerile de calciu, celulita
si pietrele lipidice. Aceste depuneri se pot forma sau acumula oriunde n organism, dar mai ales n
Iicat, vezica biliar si rinichi. Aceast alcalinizare sau neutralizare a acizilor nu se poate produce
dect n prezena electroliilor alcalini. Dac nu ai adoptat o diet bogat n Iructe si legume n stare
crud, organismul nu va primi cantitatea suIicient de electrolii, care sunt vitali n meninerea
sntii. Vei provoca astIel n organism hiperaciditate si deshidratare.

DESPRE CAT ALI Z AT ORI

Nimic nu st cu adevrat pe loc. Creaia este ntr-o permanent miscare. Atomii sunt n
continu miscare si schimbare. ntrebarea care ar trebui pus este: ,Ce determin schimbarea? Am
putea spune c principala cauz o constituie emoiile noastre, dorinele noastre, Iaptul c unele
Pag. 103 din 392
lucruri ne plac si altele ne displac, chiar si nevoia si dorina primordial a lui Dumnezeu de a crea.
Putem numi acest lucru smna sau dorina originar a creaiei.
n al doilea rnd, am putea spune c o alt cauz este gndirea, desi mintea se Ioloseste de
trecut si de prezent pentru a Iuri viitorul. Omul trebuie s se gndeasc la un lucru nainte de a-l
tri sau de a-l materializa n planul concret al lumii materiale. Este evident c aceste dou ,corpuri
(mental si emoional) de care dispune Iiina uman reprezint principalii creatori ai experienei sale.
n lipsa mecanismelor de gndire si a celor aIective, corpul Iizic al omului nu ar sti ncotro s se
ndrepte si nici ce s Iac.
Dar cum rmne cu corpul Iizic? Ce mecanisme se declanseaz la nivel Iizic pentru a
produce miscarea, reaciile, rspunsul, cresterea, evoluia sau degradarea unei pri organice?
Termenul folosit n chimie este acela de ,catalizator. Catalizatorul este un vehicul, un agent sau
mijloc si un Iactor de declansare. Este un element care transIorm elemente, compusi sau
combinaii n alte elemente, compusi sau combinaii. Se poate spune despre parazii c sunt
catalizatori, Iiindc ei preiau celulele moarte, materia intrat n putreIacie si le descompun n
compusi sau elemente de baz. Ali catalizatori elementari sunt enzimele (digestive, care acioneaz
la nivelul unui sistem, si altele), vitaminele, mineralele, oxigenul si hidrogenul, pentru a aminti doar
civa.
S analizm acum hidrogenul. Hidrogenul are o structur simpl, Iiind Iormat dintr-un
proton, ce constituie nucleul, si un electron care graviteaz n jurul lui. Dac acest atom de hidrogen
intr n contact cu un alt atom cruia i va ceda electronul, atunci va rezulta un atom de hidrogen
Ir electron, care se numeste ion de hidrogen. Aceast situaie va genera un potenial magnetic
(sau activitate magnetic) mai mare, ceea ce va conduce la crearea unui acid. Acidul este cel care
las n gur gustul acru. Compusii care se combin cu protonii se numesc alcalii (sau baze) si sunt,
Iireste, alcaline. Atomii acestora au un electron n plus. Alcalii au gust dulce. Se poate astfel spune
c protonii inIlueneaz acizii, iar electronii inIlueneaz alcalii.
Rezultatul acestor procese de disociere si de asociere (oxidare si ionizare) va fi homeostazia
adic meninerea echilibrului n organism. Homeostaza este obinut cnd alcalinitatea
organismului este mai mare dect aciditatea lui. Dac acest echilibru (sau homeostaza) este
perturbat de nivelul de toxicitate si de consumul de hran predominant acid (care va produce
acidoz), atunci esuturile (organe, glande si asa mai departe) nu vor reusi s si ndeplineasc n
mod corespunztor Iunciile respective. Rezultatul va Ii mbolnvirea organismului.

OXI DARE $I I ONI Z ARE

Cunostinele despre oxidare si ionizare v vor ajuta s nelegei mai departe procesele
alcaline (cationice) si acide (anionice) care se produc n organism. Deoarece alcalinizarea este
soluia pentru regenerarea tisular, nelegerea corect a acestor procese este esenial pentru
dobndirea strii de sntate optim.
Oxidarea si ionizarea nu sunt dect dou dintre cile care Iavorizeaz descompunerea si
recompunerea, sau transformarea materiei dintr-o Iorm n alta. Oasele sunt o ilustrare exemplar a
acestui fenomen, deoarece structura lor este permanent descompus si recompus pn la un anumit
grad. ,Descompunerea si ,recompunerea Iac posibil nnoirea permanent a vieii, permind
creaiei s evolueze la infinit.
Oxidarea este procesul prin care un element se combin cu oxigenul. In cadrul acestei
combinaii, electronii sunt aruncai de pe orbita nuclear din atomul respectiv, ceea ce mreste
gradul de pozitivitate sau valena protonului. Oxidarea poate Ii beneIic pentru organism, susinnd
alcalinizarea, sau poate da nastere radicalilor liberi, provocnd astIel distrugerea celulelor. Acest
lucru este evident mai ales n acidoz, o dat cu care se instaleaz inIlamaia esuturilor. Radicalii
superoxizi se Iormeaz atunci cnd compusii oxigenului nu au fost descompusi complet sau utilizai
corespunztor, din cauza prezenei strii inIlamatoare (acidoz). Aceast situaie va provoca
disfuncii la nivel celular sau distrugere celular.
Acesti compusi ai oxigenului sunt mai greu de descompus dac nivelul antioxidanilor din
organism este sczut sau dac sistemul imunitar este hipo-activ. Dac descompunerea si utilizarea
compusilor oxigenului Iuncioneaz slab, atunci se vor forma radicali liberi, care, n lipsa ionizrii
Pag. 104 din 392
sau neutralizrii, se vor uni, genernd si mai multe probleme la nivelul esuturilor. AstIel se explic
si interesul actual maniIestat n lumea medical Ia de antioxidani ca vitamina E, vitamina C,
beta-caroten, picnogenol, coenzima Q10 si de ce aceste produse sunt att de cutate n prezent pe
piaa de ngrijire a sntii. Antioxidanii sunt atrasi de radicalii liberi de care se leag, neutraliznd
astfel efectele lor adverse.
Oxidarea conduce la ionizare, sau la transmutarea unor elemente sau a unor compusi n ioni
simpli. Apa este unul din cei mai importani catalizatori n procesul de oxidare. Acest lucru se poate
constata atunci cnd apa se combin cu metalele si Iormeaz rugina. n serul sanguin, n urma
procesului de oxidare, se Iormeaz electrolii care sunt buni conductori de energie.
Ionizarea produce att ioni cu sarcin pozitiv, ct si ioni cu sarcin negativ. Ionii, ca si
enzimele, sunt catalizatorii din organismul uman, care produc aciunea si reacia, sau procesele de
construcie si de distrugere. Sodiul, potasiul, magneziul si calciul sunt ioni pozitivi si se numesc
cationi. Printre ionii negativi se numr clorurile, sulIaii, IosIaii si carbonaii, care se numesc
anioni. Aparent este greu de neles cum calciul, asa cum am discutat anterior, poate fi alcalin la
nceput, apoi transformat prin ionizare ntr-un acid. Cu toate acestea, ciclul obligatoriu al naturii
este c ea trebuie s preia un element si s l disperseze n organism, pentru a face din el un element
utilizabil. Calciul trebuie s aib proprieti de dispersie pentru a fi asimilat n fluxul serului
sanguin. Apoi, el trebuie s se combine cu alte elemente, pentru a se transforma ntr-un compus de
construcie. Un nivel prea ridicat de calciu ionizat va duce la formarea de calculi, de ciocuri osoase
si alte aIeciuni de acest tip. Cantitile n exces de calciu ionizat trebuie transIormate din nou, prin
alcalinizare / oxidare, n forma originar de electrolit, sau transIormate n sruri, pentru a putea fi
eliminate mai usor din organism.

ANABOLISM $I CAT ABOLISM

Organismul utilizeaz elementele cu care este hrnit pentru a crea esuturi noi sau pentru a
descompune (sau transIorma) esuturile existente. Fiind ateni la alimentele pe care le ingerai si le
digerai, v vei da singuri seama c organismul preia compusi sau elemente complexe pe care le
descompune pn la Iormele lor cele mai simple. Deoarece celulele au pori Ioarte mici, ele permit
numai accesul structurilor simple. Elementele simple devin catalizatorii vitali, ei fiind cei care
provoac aciune si reacie att ntr-un organism, ct si la scar universal. Este vorba de un
adevrat proces de transmutare biologic, sau procesul prin care Dumnezeu se schimb permanent
pe sine, prin crearea noului si distrugerea vechiului.

Alcalii produc anabolismul adic aspectele creatoare legate de construcia, reconstrucia
si dezvoltarea vieii. (Aceste procese nu se pot produce n absena catabolismului.)
Acizii produc catabolismul adic aspectele legate de descompunere si distrugere care se
petrec n natur. (Aceste procese nu se pot produce n absena anabolismului.)

Alcalinitatea disperseaz, pune n miycare yi cur organismul, n timp ce acizii
coaguleaz, formeaz aglomerri yi provoac stagnare n organism. Conform aIirmaiilor
anterioare, alcalinizarea este soluia care Iace posibil regenerarea. Cu ct activitatea anionic este
mai intens n organism, cu att va creste aciditatea, provocnd astIel acidoz. Iar acidoza este
cauza unor aIeciuni ca malnutriia, inIlamaiile, calculoza, dureri diverse, epuizare electrolitic
(deshidratare), tumeIiere, convulsii si moarte. Pe de alt parte, majoritatea Iructelor, legumelor si
plantelor genereaz alcalinitate. Natura d semne c prefer soluiile alcaline (cationice). Dac
regimul alimentar al omului ar Ii Iormat n proporie de 80% din fructe si legume crude si 20 din
nuci, semine si legume preparate, atunci el s-ar bucura de o stare de sntate excepional. Dac
dieta dumneavoastr ar consta n ntregime din Iructe si legume n stare crud, nuci si semine,
atunci ai beneIicia de o sntate robust si de o vitalitate incredibil.

Pag. 105 din 392
MODULUL 3.9 - Energia Alimentelor

n prezent, oamenii au tendina de a acorda o mare atenie compoziiei chimice a
alimentelor, n special vitaminelor si mineralelor, ignornd, n acelasi timp, alte aspecte importante
legate de acestea, cum ar Ii proprietile lor astringente, antioxidanii, srurile tisulare si altele.
Suntem si mai puin preocupai de ncrctura energetic a hranei, care reIlect, de altIel, suma
proprietilor chimice ale alimentelor.
Consumul de suplimente nutritive benefice la nivel molecular (vitamine si minerale) nu
vindec niciodat. Fora (sau energia) componentelor individuale nu va egala capacitatea unui ntreg
complex nutritiv. n natur, totul Iuncioneaz n armonie si cu precizie de ceasornic. Separnd
elementele nutritive din hran si Iurniznd organismului numai anumite componente ale
complexului nutritiv, vei rata proprietile sinergice ale ntregului, iar organismul nu va reusi s
utilizeze corect hrana care i-a Iost Iurnizat. Calciul, de pild, are nevoie de fosfor, magneziu,
complecsi de Ilavonoide, complexul de vitamine B si altele, pentru a putea Ii utilizat corespunztor.
Dac vei lua tablete simple de calciu, nu vei beneIicia de aciunea sinergic a complexului de
substane nutritive. Dac, ns, consumai calciu preluat direct din natur, adic prin intermediul
alimentelor naturale ingerate, atunci vei beneIicia de complexul nutritiv pri componente si
ntreg. Pur si simplu, omul nu poate intra n competiie cu natura.
Componentele elementare ingerate separat, ca vitaminele si mineralele, pot ridica nivelul
energetic din organism ntr-o oarecare msur, numai c, n unele cazuri, ele pot ascunde
simptomele, permindu-le s se maniIeste din nou dup ce persoana respectiv a ntrerupt cura. Un
exemplu n acest sens l constituie, din nou, calciul. Multe persoane au unghiile slabe, casante si/sau
cu striaii. Dac aceste persoane vor ncepe s ia suplimente cu calciu sau gelatin, unghiile se vor
ntri, cptnd o consisten normal. Cu toate acestea, imediat ce vor ntrerupe cura de calciu,
unghiile si vor pierde din nou rezistena. Unghiile sunt cele care ne furnizeaz primele indicii
asupra strii n care se aIl oasele si sistemul osos. Cu alte cuvinte, nu rezolvm astIel ,cauza
problemei, care este, n nou din zece cazuri, o problem legat de utilizarea incorect a
calciului n organism, si nu o problem provocat de carena de calciu n organism. Pn si dieta
standard american este bogat n calciu. ns noi singuri distrugem potenialul de utilizare a
calciului de ctre organism, prin prepararea si prelucrarea alimentelor. Cu alte cuvinte, dac
rezolvm problema legat de utilizarea calciului, vom constata c, n urma utilizrii substanelor
nutritive, ne vom ncrca de energie, ceea ce va avea drept eIect corecta Iuncionare a glandelor
endocrine.
,Alimentele pe care le consum sunt ncrcate cu energie, sau le-am distrus valorile
energetice si nutritive prin preparare ori prin alt metod ce a dus la modificarea proprietilor lor?
Aceasta este prima si cea mai important ntrebare pe care trebuie s v-o punei. Cu ct este mai
mare valoarea energetic a alimentelor, cu att va creste mai mult si capacitatea lor de a vindeca
organismul. Din acest motiv, fructoza si glucoza sunt eseniale. Aceste zaharuri simple sunt printre
cei mai importani Iactori care ncurajeaz regenerarea celular.
Cnd consult un pacient bolnav de cancer, voi ncerca oare s iau energia celulelor sau voi
ncerca s le insuIlu mai mult energie? Dac voi priva celulele de si mai mult energie, ele vor
muri. Chimioterapia sau iradierea disemineaz cancerul (creeaz metastazele), deoarece aceast
metod distruge celulele si slbeste rezistena organismului. Aceast metod terapeutic reduce
nivelul energetic al organismului bolnav, Icndu-l vulnerabil la atacul paraziilor si n Iaa morii.
Celulele sistemului nervos si cerebral sunt centrii cu cea mai mare ncrctur energetic din
tot organismul. Neuronii au nevoie de mai mult energie dect o celul obisnuit. De aceea, pentru
regenerarea celular, este vital s nelegem care sunt alimentele cu cel mai mare aport energetic.
Sunt binecunoscute succesele pe care le-am repurtat la clinica noastr n tratarea tulburrilor si a
aIeciunilor neurologice. Am asistat la conectarea si reIacerea neurologic a coloanei vertebrale,
chiar si la civa ani de la instalarea aIeciunii.

Pag. 106 din 392
CON$TIINA DE SI NE $I SUBSTANELE NUTRITIVE

Energia este un alt termen folosit pentru a descrie capacitatea de constientizare sau
constiina de sine. Orice Iorm de via are constiin de sine, la propriul su nivel de evoluie.
Faptul c oamenii nu pot vorbi cu plantele sau cu animalele nu nseamn c ele nu sunt constiente.
Sunt persoane care si-au dezvoltat capacitatea de comunicare cu alte Iorme de via. Si hrana are
constiin de sine. Fiecare tip de hran are propria sa individualitate si un caracter unic, ca si propria
raiune de a exista. Nimic din ceea ce a creat Dumnezeu nu exist Ir un motiv precis. n vindecare
si regenerare, nelegerea acestui aspect este de un real ajutor.
Am constatat c centrii sistemului nervos si cerebral conin esuturile cu cea mai mare
ncrctur electric si cea mai mare valoare energetic din organism. S-a constatat c, dintre toate
alimentele, fructele au cea mai mare energie electric. Voltmetrele si instrumentele de msurare
electromagnetic pot determina nivelul acestei energii. Observaiile clinice pe care le-am ntreprins
demonstreaz c Iructele contribuie la regenerarea esutului nervos si cerebral, n timp ce legumele
nu au aceast calitate. Am mai putut constata c, de regul, f ructele sunt alimente pentru sistemul
nervos yi cerebral, jucnd rol de ageni de purificare ai esuturilor. Legumele sunt
constructorii, fiind mai adecvate pentru esutul muscular si esutul osos. Nucile yi seminele sunt
alimente de structur, avnd o aciune de tonifiere a organismului, n ansamblul su.
Pentru a nelege mai bine care dintre alimente sunt eseniale n regenerare si vitalizare, v
propun s analizm energia electromagnetic a diverselor tipuri de alimente. Lungimea de und a
radiaiei electromagnetice se exprim n uniti de msur care se numesc angstromi. Cu ct
numrul de angstromi corespunztor unui aliment este mai mare, cu att este mai ridicat valoarea
energetic a alimentului respectiv. Cnd consumm Iructe sau legume proaspt culese din natur,
adic le mncm Ir a le supune unor procese de preparare la foc sau de prelucrare, ntreaga
energie electromagnetic ridicat, prezent n acele alimente, va Ii transIerat organismului, pn la
nivel celular.

Angstromi i energie

Energia hranei benefice
Fructe proaspete ntre 8 000 si 10 000 de angstromi
Legume proaspete, n stare crud ntre 8 000 si 9 000 de angstromi
Lapte (proaspt, neprelucrat), numai pentru copii sub doi ani 8 500 de angstromi
Legume (preparate la foc) ntre 4000 si 6500 de angstromi

Energia hranei nocive
Lapte (pasteurizat) 2 000 de angstromi
Brnz 1 800 de angstromi
Fin alb raIinat 1 500 de angstromi
Carne preparat 0 angstromi

Frecvenele electrice la nivelul organismului
Oameni (medie) 6 500 de angstromi
Bolnavi de cancer 4 875 de angstromi

Acelasi lucru este valabil si n cazul reaciilor chimice. Compusii si structurile chimice sunt
descompuse n urma procesului digestiv, iar fiecare parte component sau element este asimilat
direct n snge, fiind absorbit prin pereii intestinali. Sngele va transporta elementele pn la ficat
si pn la Iiecare celul n parte, pentru ca acestea s preia energia sau pentru restructurare, iar
produsii secundari rezultai vor Ii evacuai din organism. Exist un proces, numit transmutaie
biologic, prin care corpul reuseste s transIorme un tip de energie n alt tip de energie. Acest
proces nu este nc pe deplin neles n lumea medical si a specialistilor n ngrijirea sntii.
Specialistii au nceput totusi s si Iormeze o opinie, inspirndu-se din Iizica cuantic. SimpliIicnd,
putem aIirma c viaa este ntr-un proces permanent si constant de transIormare, datorit reaciilor
Pag. 107 din 392
chimice (oxidare) si prin intervenia activ a paraziilor si a enzimelor. ConIorm tezelor fizicii,
energia este ntr-o continu transIormare ea nu poate Ii niciodat creat sau distrus. Tabelul
anterior v oIer cteva inIormaii reIeritoare la valorile energiei electrice care caracterizeaz cteva
tipuri de alimente.
Vei nelege ct de importante sunt inIormaiile prezentate n respectivul tabel stiind c
oamenii au permanent nevoie de o energie sistemic echivalent cuprins ntre 6 000 si 7 000 de
angstromi, pentru a se simi Iericii si sntosi. Dup prerea lui Christopher Bird, autorul lucrrii
Jiaa secret a plantelor (The Secret Life of Plants), un organism care rezoneaz la o Irecven
cuprins ntre 4 500 si 5 200 de angstromi va Ii mai predispus la boli grave, degenerescente, si la
cancer.
Fructele si legumele care au Iost congelate n stare proaspt vor reveni la acelasi nivel de
radiaie (energie electromagnetic) atunci cnd sunt decongelate. Alimentele pstrate la Irigider vor
trece printr-un proces lent de degradare. Bananele sunt printre puinele Iructe, dac nu chiar
singurele, care si mresc valoarea nutritiv si nivelul de zaharuri dup ce au Iost culese nc
necoapte.
Una dintre legile Iizicii, care guverneaz universul n care trim, este legea echilibrului
homeostazia. Cu ct este mai sczut nivelul vibraiei energetice al alimentelor pe care le consumai,
cu att va scdea si nivelul energetic al sistemului. Iar un nivel sczut de energie organic va induce
subactivitate sau hipoactivitate la nivel tisular. Cu ct este mai ridicat nivelul energetic al
alimentelor pe care le consumai, cu att va fi organismul mai sntos yi mai ncrcat de
vibraii energetice. Dac mrim energia corpului Iizic, vom constanta c ne putem detasa n chip
Iiresc de strile depresive si de boal. Energia vibratorie stimuleaz simurile, deschizndu-le un
nou orizont de cunoastere si de nelegere a sntii. Vitalitatea pe care o putei dobndi n acest Iel
este greu de descris n cuvinte; ea constituie ns o experien pe care este bine s o trii.
Corpul omenesc este un agregat impresionant: cu constiin de sine si dispunnd de
mecanisme de auto-vindecare si de purificare integrate din construcie. Organismul poate atinge un
asemenea nivel de sntate, nct nici nu simi c l Iolosesti. Fr suIerin, Ir durere, Ir stri de
slbiciune, doar energie n Iorm pur. Dac vrei s trii experiena energiei pure, atunci va
trebui s v hrnii cu energie pur. Nici nu v dai seama ct este de simplu! V invit s v
regsii vitalitatea, energia si dinamismul, si s v bucurai... Trecei pe cruditi!

Cine este verde pe dinuntru, este i curat pe dinuntru.
Dr. Bernard Jensen

MODULUL 3.10 - Hran Vie, Integral

Ceea ce mncm, bem, inspirm sau punem direct pe piele devine hran sau otrav pentru
noi. Corpul nostru fizic este o creaie perIect, Iiind conceput pentru a consuma hran n stare crud.
Toate celelalte, elemente sau compusi, de la substane chimice nocive, minerale si pn la metale si
altele, sunt considerate ageni patogeni care inIlameaz, stimuleaz, irit sau ucid celulele.
Este corpul tu si trebuie s ai grij de el n timpul existenei pe aceast planet. Dac l
hrnesti si l puriIici corect, el te va recompensa cu daruri care depsesc si cele mai nebunesti vise.
Distruge-l, si el te va lega cu lanuri de aceast lume, ntr-o manier greu de nchipuit. Nu uitai,
dac animalele nu si prepar hrana, omul de ce ar trebui s o Iac?
Tradiia ne omoar! Iar dac un lucru devine ,tradiional, asta nu nseamn c este neaprat
corect si valabil, sau c ar fi ceea ce se cuvine s Iacem. Mncarea preparat este hran moart,
deoarece proprietile nutritive ale hranei se modiIic n urma reaciilor chimice (uneori ntr-un mod
radical), distrugnd astfel energia. Multe dintre alimentele care Iormeaz alcalii se transIorm n
hran care produce aciditate. Iar enzimele sunt distruse, lsnd n seama organismului sarcina de a
realiza singur digestia, Ir nici un ajutor. Aceast situaie va avea drept eIect solicitarea intens a
tractului gastrointestinal, a pancreasului si a Iicatului. Simpla aciune de a digera si elimina aceste
alimente exercit o presiune serioas asupra organismului, privndu-l de energie vital la nivelul
ntregului sistem. Sntate nseamn energie, din care decurg vitalitatea si robusteea. Starea de
Pag. 108 din 392
sntate poate fi dobndit numai consumnd fructe, legume, nuci yi semine n stare crud,
coapte yi proaspete.
n ceea ce m priveste, sunt adeptul dietei Iormate n totalitate din hran n stare crud. ns,
cum acest tip de diet cur Ioarte rapid organismul de toxine, persoanele cu acumulri mari de
toxine si care urmeaz un tratament cu medicamente de sintez chimic sunt sItuite s abordeze cu
pruden aceast perioad de tranziie. Chiar n condiiile n care este recomandabil ca regimul de
detoxiIicare s se produc lent, bolnavii cu aIeciuni degenerescente de tipul cancerului, aIeciuni
ale mduvei spinrii sau de natur neurologic trebuie s treac urgent pe diet compus n totalitate
din alimente n stare crud. Fructele sunt cei mai buni ageni de regenerare a esutului nervos si
cerebral si de eliminare a cancerului din organism.
Dar si o diet compus din 80 hran crud si 20 hran preparat conine suIicient
energie nct s ajute la reconstruirea si curarea organismului de toxine, pn la un anumit nivel.
Cu toate acestea, vei ajunge ntr-un punct n care va Ii necesar detoxiIicarea la un nivel si mai
proIund. Aceast aIirmaie este valabil n cazul regenerrii sistemului aIectat de boli cu transmisie
ereditar. Cel mai important lucru de reinut este c trebuie meninut n mod obligatoriu
alcalinitatea organismului. Cu ct sunt mai acide alimentele pe care le consumai, cu att mai
pronunat va Ii aciditatea n organism. Iar consecina va Ii c organismului i va slbi puterea de
vindecare si de regenerare, aducndu-v n situaia de a cuta nencetat soluia citind tomuri
ntregi, alergnd la doctori si cheltuindu-v banii cstigai cu greu, n sperana de a gsi ,Intna
tinereii. Dar nu o vei gsi niciodat. Ponce DeLeon nu numai c nu a gsit-o, dar nici mcar nu a
neles c armsarul lui se hrnea din Intna vieii n tot timpul ct el o cutase.
Prin coacerea, nclzirea, prjirea si prelucrarea de orice fel a alimentelor, radicalii liberi
prezeni si vor modifica formula chimic si nivelul de energie electromagnetic. Prin toate aceste
modiIicri, hrana se transIorm n otrav, sau n aglomerri de toxine mpotriva crora organismul
va trebui s lupte, n loc s utilizeze hrana pentru acumularea de energie si regenerare.

ATITUDINEA ESTE ESENIAL

Meninerea sntii ar trebui s Iie o tem plcut si incitant, si nu o corvoad. Fiindc
trebuie s trecei printr-un eIort de reconstrucie major pentru a deveni un om nou, nviorat si
sntos. Si cum este vorba de autodisciplin, v va Ii usor s v regsii si s revenii la via.
Fixai-v drept obiectiv sntatea robust. Schimbai-v! Evoluai! ns nu v complicai. Si nu
permitei nimnui s v abat de la drumul pe care l-ai ales. Debarasai-v de boal!
n prezent, sntatea trebuie cstigat. Nu exist pilule magice care s ne Iac sntosi, si
nici nu vor exista vreodat. Ce substane chimice ar putea cura, alcaliniza si reconstrui un esut?
Corpul respinge orice corp strin, Iie el o aschie, cu att mai mult substanele chimice toxice.
Uneori este necesar s ne schimbm atitudinea Ia de lucrurile din jur. Atitudinea pe care o
adoptm n diverse momente ale existenei sunt ca bornele de la marginea unui drum. Ele sunt
similare sistemelor de gndire, Iiindc ambele pot limita capacitatea omului de a cunoaste adevrul.
Dac vrei s Iii sntos, trebuie s te hrnesti sntos, s duci o via sntoas, s respiri aer curat,
s gndesti sntos si s fii convins c eyti sntos. (V recomand s meditai asupra acestui
aspect.) ,A ti are o Ior mult mai mare dect ,a crede. A sti este pur si simplu a vedea adevrul
asa cum este el. Gndurile sunt procese interactive care las loc limitrilor si esecului. Cnd un om
se mbolnveste grav, convingerea c este sntos constituie Iora cea mai puternic cu care trebuie
s se narmeze pentru a ncepe procesul de vindecare.
Facei din cltoria pentru dobndirea sntii si atingerea spiritualitii o experien
plcut. Aceasta este cea mai mrea aventur pe care o poate tri omul.

Rezumat

Primii trei ani pe care i-am petrecut dup ce am deschis clinica de naturopatie au fost
dedicai cercetrilor stiiniIice. Am apelat la chimie si la eIortul susinut de a descoperi cum se poate
atinge homeostazia n organism, sau echilibrul dintre elemente chimice si biochimice. n cursul
observaiilor clinice, am Iolosit esantioane de esut (celular), de sruri, vitamine, minerale si
Pag. 109 din 392
glandulare. Abia dup ce am studiat opera doctorului Royal Lee, de la Standard Process
Laboratories, am reusit s neleg importana sinergiei dintre elementele chimice si molecule. Am
neles atunci c natura lucreaz ca un tot unitar, n armonie cu ea nssi. Natura nu Iace nimic
mpotriva sa.
Am neles c vitalitatea remarcabil de care m bucuram de cnd mncasem hran n stare
crud se datora alimentelor luate ca ntreg si energiilor electromagnetice care le compuneau, iar nu
reaciilor chimice luate separat. Aceasta a fost perioada cnd m-am orientat spre studierea botanicii
(a plantelor medicinale). n acel moment, Ioloseam deja plantele de douzeci si cinci de ani. Le
folosesc n scopul detoxiIicrii, si nu ca ,tratament. Asociate cu o alimentaie Iormat din hran
vie, organic, plantele medicinale sunt soluia cea mai simpl si la ndemn de a dobndi vitalitate,
sntate si robustee.
n capitolul 1 am prezentat deosebirea dintre detoxiIicare si tratament, explicnd c
tratamentul se reIer la calmarea simptomelor, dar c el nu rezolv n mod necesar cauza ascuns
care a generat boala. Este momentul s ne debarasm de mentalitatea legat de tratament, pe care
toi oamenii am mbrisat-o pn n prezent, si s Iim mai deschisi Ia de universul detoxiIicrii.
Detoxificarea nu ,trateaz nici simptomele (problemei), nici nu este tributar unor concepte
reIeritoare la ,deIiciene; dac ea trateaz sau abordeaz ceva, atunci ea trateaz nssi originea
cauzei care determin maniIestarea acelor simptome. DetoxiIicarea ine cont de procese ca
alcalinizarea, homeostazia, dezvoltarea, revitalizarea, regenerarea si puriIicarea organismului.
Consumnd alimentele n starea lor pur, crude, proaspete si vii, adic alimente ale cror proprieti
chimice si valene energetice nu au Iost modiIicate prin intervenia omului, vei Ii descoperit cheia
de aur care deschide poarta ctre trmul sntii si al vitalitii.
Prin nclzirea alimentelor, noi le schimbm n mod radical compoziia chimic, stimulnd
astIel apariia de acrilamide si alte substane cancerigene. Procesul de formare a substanelor nocive
este cu att mai intens, cu ct temperatura la care sunt supuse alimentele este mai ridicat (prjire,
pasteurizare, conservare, prelucrare). Energia si natura alimentelor cu care ne hrnim ne pot reda
vitalitatea sau ne pot mbolnvi. Natura sau vibraia unui anumit tip de aliment reverbereaz, crend
unde magnetice n ntregul organism. Acest lucru poate avea efecte pozitive sau negative asupra
sistemelor din organism, pn la nivel celular. Cu ct starea de sntate a organismului este mai
bun, cu att vei resimi mai acut acest Ienomen. Dac vei pune pe limb, vei atinge sau vei
mirosi un anumit aliment, vei simi imediat cum reacioneaz organismul. Am asistat la situaii n
care sistemul limfatic producea cantiti excesive de mucus (sau intra n soc anaIilactic), prin simpla
aciune de a mirosi un aliment sau o substan care i Icea ru. n loc s alegei alimentele de care
credei c are nevoie organismul, mai bine ai lsa organismul s v indice de ce are nevoie, Iiindc
el semnaleaz ce tip de hran l atrage dintr-o multitudine de produse proaspete si crude.
Detoxificarea este un sistem, nu un tratament. Este o stiin din care Iace parte chimia si care
demonstreaz modul n care interacioneaz chimia cu ea nssi. Ea mai cuprinde fizica, energiile
universului si modul n care corpul omenesc devine o parte component a ntregului. Ea l cuprinde
pe Dumnezeu si Ielul n care spiritualitatea noastr, gndurile si emoiile noastre reprezint
instrumentele care Iac posibil Iuncionarea corpului Iizic.
DetoxiIicarea este soluia simpl n vindecarea bolii si pentru dobndirea Iericirii. Prin
intermediul ei, organismul se cur, iar omul se nal si se conecteaz din nou la Dumnezeu si la
natur. DetoxiIicarea ne scap de acidoz, toxine, substane chimice, mucoziti si parazii nocivi.
Ea cur mintea de gndurile nedorite si elimin strile de Iurie si emoiile negative din viaa
noastr.
n ciuda tuturor descoperirilor stiiniIice soIisticate pe care le-a Icut omul, el nici mcar nu
s-a apropiat, cu att mai puin nu a reusit s inventeze un supliment nutritiv capabil s nlocuiasc
hrana pe care ne-o oIer natura. Chimia, Iizica si Iiziologia nu preget s ne demonstreze c
Iructele, legumele, nucile si seminele sunt hrana ideal pentru om. Aceste alimente perpetueaz si
susin viaa sub toate aspectele si Iormele sale. Nouzeci si nou la sut din speciile de vertebrate au
nevoie s se hrneasc din aceste surse. De ce trebuie s Iie omul altIel? Din acest capitol, se poate
constata c n hran se regsesc practic sute de elemente componente ale vieii. C alimentele au un
spectru incredibil de larg de eIecte, eseniale pentru susinerea vieii si Iuncionarea sntoas a
celulelor din organism.
Pag. 110 din 392
Dac dorii s suplimentai dieta din cauz c alimentele sunt devitalizate, atunci optai
pentru un complex de super-alimente. Industria alimentar a distrus practic numeroase varieti de
produse, Iiindc Iructele sau legumele respective sunt recoltate nainte s se coac; a compromis
solul si, implicit, valoarea nutritiv a produselor cultivate n acest sol, organiznd cresterea
animalelor domestice cu scopul de a fi apoi sacrificate. Complexul de super-alimente este un
supliment nutritiv compus din hran complet n general, din cele mai bune produse pe care le
oIer natura din punct de vedere nutritiv. Asta nseamn c organismul va primi toate elementele
nutritive existente, necesare pentru dezvoltarea si meninerea vieii. Suplimentarea valorii nutritive a
organismului prin consumul de suplimente chimice artificiale nu va Iace dect s dezechilibreze
reaciile chimice care se produc n organism si s aIecteze utilizarea corespunztoare a agenilor de
ionizare necesari n procesele metabolice corecte.
SimpliIicai-v viaa! Dac v relaxai si v acordai rgazul de a v analiza si nelege pe
dumneavoastr nsiv, suntei pe calea care duce la descoperirea adevrului. Detoxificarea este
cheia de aur. Folosii-o dac vrei s avei acces la mpria adevratei vitaliti si a lui Dumnezeu
si s trii o via din care boala a disprut.

n viitor, medicul nu va mai prescrie medicamente, ci le va recomanda pacienilor s fie
ateni la structura uman, la diet i la cau:a i prevenirea bolii.
Thomas Edison

Pag. 111 din 392
CAPI T OLUL 4 - Obiceiuri Nocive


Multe dintre noiunile reIeritoare la sntate si la bunstarea organismului sunt eronate. Ele
ne-au Iost transmise prin educaia primit n Iamilie sau prin cunostinele predate la scoal, din lips
de cunoastere, sau ne-au fost inoculate n mod deliberat si programatic prin intermediul televiziunii
si al altor mijloace de inIormare n mas, cu scopul de promova vnzarea anumitor produse. Una
dintre cele mai mari erori este mitul: ,Bea lapte dac vrei s ai calciu. La Iel de grosolan este si
mitul legat de consumul de proteine. Societatea noastr a devenit o mare consumatoare de proteine,
mai ales datorit eIorturilor depuse de industriile care comercializeaz produsele de provenien
animal si cerealier.
Este normal ca productorii din brans s elaboreze sloganuri despre calitile produselor
lor, Iiindc n acest Iel le vor comercializa mai usor. Totusi, cnd aceste industrii depsesc limita si
Iac publicitate susinnd jumti de adevr sau neadevruri, atunci avem de-a Iace cu nseltorie
sau interpretri gresite. Aceste ,neadevruri duneaz sntii a milioane de oameni, n fiecare an.
Acest tip de publicitate nseltoare este Irecvent practicat si de companiile de produse
farmaceutice. Conform ziarului Washington Post si multor altor surse, medicamentele care se vnd
n farmacii, cu sau fr prescripie medical, ucid anual sute de mii de oameni.
Acest capitol si propune s analizeze cteva din legendele ucigtoare asociate cu
alimentaia, mitul vaccinrii pentru prevenirea mbolnvirii si mitul ncrederii n substanele
chimice nocive.
Dac n alegerea produselor ne bazm pe obiceiurile dobndite, si nu pe alinierea la Iorele
naturii, aceste obiceiuri pot duce la apariia unor stri toxice n organism, al cror eIect direct este
mbolnvirea grav sau moartea. Dac vom tinde s ne situm la un nivel de sntate sau igien
nesocotind echilibrul cu mediul natural, vom crea obiceiuri nocive cu eIecte si mai grave adic
tipare care pot aIecta, pe termen lung, sntatea planetei si a tuturor Iiinelor care o populeaz.

MODULUL 4.1 - Problema Laptelui yi a Produselor Lactate

Laptele de vac este pentru vaci. Nu este nimic ru n a bea lapte de la nastere, de cnd
deschidem pentru prima oar ochii si pn la vrsta de doi ani. Cu singura condiie ca laptele s Iie
lapte matern, adic proaspt, neprelucrat si natural. n situaia ideal, viitoarea mam ar trebui s
adopte o diet compus din alimente crude, bogate n substane nutritive si cu valoare energetic
ridicat, naintea perioadei de sarcin si pe toat durata acesteia. Cu toate acestea, n civilizaia
modern se maniIest tendina de a nu mai alpta sugarii. Muli dintre copii sunt trecui pe lapte de
vac sau pe Iormule artiIiciale, care sunt de aproape douzeci de ori mai concentrate dect laptele
de vac.
Laptele de vac este bogat n proteine, minerale si grsimi, o condiie necesar pentru ca
vieii s creasc n greutate ntr-un an ntre 136 si 226 de kilograme. Este inutil s spunem c
bebelusii nu cresc n acelasi ritm. Laptele de vac are un coninut de proteine de cel puin patru ori
mai mare si o concentraie de minerale de peste sase ori mai mare dect laptele uman. Un lapte att
de concentrat este foarte greu de digerat de nou-nscui. Cantitatea de enzime produse de
organismul uman pentru digerarea produselor lactate este mult mai mic dect cea produs de
organismul vacii. n lipsa enzimelor necesare si a cantitii corespunztoare, nou-nscuii umani vor
avea probleme digestive si secreii excesive de mucus la nivelul cavitilor sinusurilor, plmnilor,
creierului si urechilor. Numeroase forme de alergie sunt rezultatul congestionrii excesive care si
are originea n consumul de lapte de vac.
Adulii nu pot digera deloc laptele, astIel nct vor dezvolta probleme inIlamatorii pe msur
ce vor nainta n vrst. Laptele de vac este Ioarte srac n acizi grasi eseniali, care sunt vitali
pentru organismul uman n procesul de producere a colesterolului, steroizilor, esuturilor nervos si
cerebral si altele. Laptele crud de vac este mai adecvat pentru cresterea si dezvoltarea scheletului
osos / musculaturii, n timp ce laptele uman stimuleaz dezvoltarea sistemelor cerebral si nervos.
Aceasta este una dintre deosebirile principale dintre Irugivore si erbivore.
Pag. 112 din 392
Cam ntre trei si patru ani, majoritatea copiilor pierd enzimele care diger laptele, n special
lactaza, care descompune lactoza zahrul principal prezent n lapte. Explicaia este aceea c, din
punct de vedere biologic, copilul trebuie s nu mai bea lapte dup aceast vrst. Deoarece
organismul uman nu dispune de enzimele necesare descompunerii laptelui, se intensiIic producerea
de mucus. Din acest moment, laptele devine un produs extrem de iritant pentru mucoasa tractului
gastrointestinal, ceea ce va provoca Iormarea unei cantiti si mai mari de mucus. n amestec cu
amidonul, acest mucus poate genera formarea unor plci mucoide consistente, care se va fixa pe
pereii intestinali.
l mai inei minte pe John Wayne? n raportul de deces, medicii au menionat c actorul a
murit avnd o cantitate de aproape 22 kg de materii Iecale n intestine. Asemenea aglomerri
provoac inIlamaii grave, Iormarea de pungi (diverticuli) si degradarea peretelui intestinal. Aceast
situaie conduce la reinerea materiilor fecale, la ulceraii, leziuni si Iorme de cancer. Cu civa ani
n urm, Iostul seI al Departamentului pentru Sntate Public al Statelor Unite, chirurgul C. Everett
Koop, lansa urmtoarea aIirmaie: ,Produsele lactate nu sunt bune pentru oameni.

DE L A AL CALI I L A ACI ZI

Ei bine, acum mai si preparm (pasteurizm) laptele de vac. Sub aciunea cldurii, structura
chimic a laptelui se modiIic, iar dintr-un produs care genereaz alcalinitate, laptele ajunge s
provoace aciditate. n chimie, dac vrem s modiIicm un compus chimic, l tratm termic.
Intervenia cldurii sau gtitul hranei distruge toate vitaminele solubile n ap, cu precdere
vitamina C si complexul B. Satureaz grsimile si stabileste legturi ntre anumite proteine si
minerale, si leag minerale de alte minerale. Ce se ntmpl cu un viel dac va Ii hrnit cu lapte
pasteurizat n loc de lapte matern crud si proaspt? Moare.

CONGESTIILE FAC S SCAD ASIMILAREA

Rcelile, gripa, oreionul, ca si orice inIlamaie limIatic sau respiratorie, pot Ii atribuite
congestionrilor provocate de consumul de produse lactate. Produsele lactate stimuleaz producerea
excesiv de mucoziti si duc la constipaie. Dac avei o rceal sau o aIeciune respiratorie, de
unde credei c provin mucozitile incolore, sau de culoare galben, verde, maronie sau neagr?
Care credei c este originea tumorilor? Sau umIlarea ganglionilor limfatici, n special a
amigdalelor?
Glandele tiroid si paratiroid sunt localizate n gt. Si ele se inIlameaz din cauza
mucozitilor formate de produsele lactate, crend hiper- sau, mai ales, hipoactivitatea acestor
esuturi. Glanda tiroid / paratiroid este responsabil de utilizarea corect a calciului de ctre
organism. Cnd aceste glande Iuncioneaz deficitar din cauza aglomerrii de mucus, toxine si a
inIlamaiilor pe care le produc produsele lactate, descreste si capacitatea de utilizare a calciului
care este rezultatul contrar motivului pentru care consumai produse lactate. Cnd apare o caren de
calciu la nivel celular, se poate instala o serie de tulburri printre care se numr depresii, epuizare
osoas si tisular, slbire a sistemelor nervos si muscular si a esutului conjunctiv. Toate aceste
tulburri sunt eIecte secundare ale acumulrii excesive de mucus n esuturi din cauza consumului
de produse lactate.
Calciul este o substan mineral care se gseste din abunden n natur. Cea mai mare
concentraie de calciu utilizabil se gseste n seminele de susan si n plante marine, cum este
varecul. Utilizarea corect a calciului se produce n prezena magneziului. Calciul si magneziul din
fructe, dar mai ales din legume, sunt compatibile. Legumele cu frunze de culoare verde nchis
abund n calciu, magneziu si Ilavonoide, combinaie absolut necesar pentru utilizarea corect a
Iiecruia dintre elemente. Laptele de vac are mai mult calciu dect magneziu. Acest aspect se
adaug la lipsa utilizrii calciului din lapte. Se estimeaz c organismul asimileaz sub 20 din
calciul prezent n lapte. Asimilm mai mult calciu preluat din sucurile de fructe, dect din lapte.
Prin pasteurizarea laptelui, mineralele sunt ionizate, modificndu-si eIectul din alcalin n
acid. Acest Iapt Iavorizeaz apariia calculozei, epuizare muscular, inIlamaia tractului
gastrointestinal si alte aIeciuni. Adevrul acestei aIirmaii este susinut de Iaptul c persoanele care
Pag. 113 din 392
beau lapte n cantiti mari si consum doze suplimentare de calciu provenind din alte surse ajung
totusi s suIere de osteoporoz. Trebuie s ne concentrm asupra utilizrii calciului de ctre
organism yi nu a suplimentrii calciului. Soluia nu este suplimentarea dozelor de calciu, ci
asimilarea corect a calciului.
Glandele tiroid / paratiroid si suprarenale sunt direct responsabile de utilizarea calciului de
ctre organism. Am constatat c dac aceste glande sunt sntoase, organismul este mai rezistent
Ia de aIeciunile legate de asimilarea de calciu. Dac vei cura si regenera aceste glande, va
creste semniIicativ si capacitatea de utilizare a calciului. Recurgei la analiza temperaturii bazale (de
la Capitolul 10) pentru a analiza si veriIica Ielul n care Iuncioneaz tiroida. VeriIicai-v tensiunea
arterial pentru a determina starea de sntate sau slbiciunea glandelor suprarenale. Nu uitai, dac
sistolele sunt sub 118, nseamn c avei o problem de Iuncionare a glandelor suprarenale.

PARAZII

Paraziii sunt un alt eIect legat de consumului de lapte. ConIorm estimrilor peste 60% din
vacile crescute n America prezint unul sau mai muli din urmtorii parazii: virusul leucemiei,
salmonella si bacilul tuberculozei. Dac dintre toate alimentele pe care le consumm, laptele si
produsele lactate sunt cele care stimuleaz cel mai mult Iormarea de mucoziti, pe locul urmtor se
nscrie zahrul raIinat; aceste dou tipuri de alimente vor genera Iormarea de inIlamaii excesive la
nivelul tuturor esuturilor. Drojdia, micozele si viermii sunt Iavorizate, Iiindc se hrnesc si se
dezvolt n aceste medii congestive. Aceast situaie provoac apariia ciupercii Candida Albicans
si a altor stri inIecioase. Dup ce am inut sub observaie mii de pacieni suIerind de cancer, sunt
convins c laptele si produsele lactate (chiar si colostrul) produc si stimuleaz apariia Iormaiunilor
tumorale si a inIlamaiilor limIatice. Dup prerea mea, numeroase forme de cancer (tumori)
congestiv sunt iniiate de consumul acestor tipuri de alimente.

F ORME DE DI ABE T

Numeroase studii au asociat consumul de lapte pasteurizat cu formele de diabet. Anticorpii
produsi cu scopul de a combate aceste proteine lactate modificate, nocive, atac, n acelasi timp,
celulele beta din pancreas. Celulele beta se aIl n insulele Langerhans din pancreas, iar sarcina lor
este de a secreta insulin.

HORMONUL BOVIN DE CRE$TERE

O alt problem major legat de consumul de lapte o constituie efectele hormonului bovin
de crestere recombinat (rBGH). Corporaia Monsanto a dezvoltat acest hormon bovin de crestere
din bacteriile E. coli. Hormonul de crestere a Iost dezvoltat iniial cu scopul de a mri producia de
lapte. Unele studii demonstreaz c acest hormon de crestere (rBGH) este cancerigen. Numeroase
studii demonstreaz c acest hormon proliIereaz (intensiIic) dezvoltarea cancerului. Sentimentul
meu este c el stimuleaz Iuncionarea sistemului endocrin, n special tiroida si suprarenalele. Acest
lucru inIlueneaz cresterea, ali Iactori de dezvoltare si echilibrul hormonal. Societatea
contemporan se conIrunt cu masive dezechilibre hormonale care ne distrug sntatea si economia.
Descoperii adevrul despre alimentele pe care le consumai. Nu v lsai amgii de mediile
de informare sau de alte surse ale societii noastre capitaliste, n care banul a devenit mai important
dect sntatea si bunstarea omului. Este esenial s detoxiIicai organismul de congestiile
acumulate de-a lungul attor ani de consum alimentar de produse care Iormeaz mucoziti.

FLORA INTESTINAL

n prezent, sunt tot mai muli oameni preocupai de propria sntate, care iau acidophilus
sau lactobacillus si altele de acest gen. Care este motivul? Dac nu consumi produse lactate, ce rost
are s suplimentezi alimentaia cu aceste produse? Acestea sunt bacterii implicate n descompunerea
proteinelor din lapte si a zaharurilor din lapte. Ele se mai regsesc n organisme n care se formeaz
Pag. 114 din 392
toxemia (acumularea de toxine) datorat consumului de produse lactate, de pild n saliv, sistemul
limIatic, vagin si altele. Pentru sntatea dumneavoastr, este mai important s curai complet
organismul de aceste toxine si de bacteriile care se hrnesc de pe urma lor. Este ndoielnic c aceste
suplimente cu bacterii pot supravieui acizilor gastrici.
Nu este greu de stabilizat Ilora intestinal. Si nu putei ine bacteriile departe de organism.
Fiindc asa Iuncioneaz natura. Bacteriile sunt devoratoare, cur si se hrnesc cu deseurile
organice, adic cu produsii secundari rezultai din digestie si metabolism. Nu uitai! Flora intestinal
se modiIic odat cu schimbarea dietei!

Succesul nu este altceva dect studiul rafinat a ceea ce este evident.
Jim Rohn, filozof n materie de succes

MODULUL 4.2 - Adevrul despre Proteine

Revenii la modulul 3.3 din capitolul anterior, unde vei regsi o introducere n tema
reIeritoare la proteine si la metabolismul lor. Dup cum probabil v amintii, ,protein este un
termen al crui sens este acela de ,structur. Asemenea unei case, proteina este deja construit. Ea
dispune de o Iorm speciIic, precum esutul muscular. Cu toate acestea, asemenea oricrei case,
proteina este construit din diverse materiale de construcie. Structurile proteinei sunt Icute din
materiale de construcie numite aminoacizi. Prin urmare, aminoacizii sunt materialele de
construcie de care are nevoie organismul si pe care le Ioloseste pentru a se construi (crestere),
ntreine si reIace. El mai Ioloseste proteine (aminoacizi) ca factori de imunitate, ageni de transport
si Iactori de catabolism. Protein este si un termen general, utilizat pentru a desemna totalitatea
substanelor azotoase din materia animal sau vegetal, categorie care nu include asa-numitele
grsimi azotoase.
Proteinele, sau totalitatea substanelor azotoase (pe baz de azot) prezente n alimente,
constau din diversi compusi chimici, care pot Ii clasiIicai n dou tipuri principale: protide si ne-
protide. Cteva exemple de protide, att simple, ct si complexe, sunt albuminoidele, globulinele,
proteazele, peptonele, derivatele de gluten si altele. Printre exemplele de ne-protide, sau compusi
simpli, se numr creatina, creatinina, xantina, hipoxantina, amidele si aminoacizii.
Organismul uman are nevoie de o serie de aminoacizi, care se mpart n dou grupe. Prima
clas este cea a aminoacizilor eseniali, care sunt n numr de unsprezece. Despre acestia se spune
c sunt obligatorii pentru cresterea si regenerarea corespunztoare. n ceea ce m priveste, nu sunt
de acord cu aceast teorie, deoarece am avut pacieni suIerind de stri extreme de epuizare
neurologic, reIcndu-se si regenerndu-se prin intermediul unei diete constnd exclusiv din
fructe. Cea de-a doua clas este Iormat de o serie de aminoacizi neeseniali pe care i Ioloseste
organismul. Lista prezentat n continuare va exemplifica ambele clase.
Structurile proteinice mai conin carbon, hidrogen, oxigen, IosIor, sulI si Iier. Dup cum se
poate constata, termenul de ,protein este utilizat n mod arbitrar, transIormnd o ,structur n
materiale de construcie. Protein este, n realitate, un termen Iolosit arbitrar pentru a desemna orice
material de construcie necesar organismului. Cu toate acestea, deIiniia sa corect este aceea de
structur complex si complet, asa cum este nsusi esutul.

PUT E M UTI LI Z A PROT EI NE L E?

Digestia este un proces necesar, deoarece organismul nu poate utiliza dect aminoacizi
simpli cei care se regsesc din abunden n legume si nuci. Ficatul este si el capabil s produc
aminoacizi si poate sintetiza compusi si mai mici cu coninut de azot. Proteinele prezente n carne
trebuie descompuse (prin hidroliz) n aminoacizi simpli nainte de a putea Ii Iolosii n mod
corespunztor de organism. Eu deIinesc carnea drept ,protein la mna a doua, din cauz c
necesit un proces extensiv de digestie, pentru a desIace ,construcia n ,elemente de construcie
sau aminoacizi. Fiind structuri de aminoacizi de baz, Iructele, legumele si nucile sunt mult mai
simplu de descompus n organism. S-a demonstrat c o diet vegetarian Iurnizeaz mai mult azot
disponibil dect o diet pe baz de carne.
Pag. 115 din 392
Este important s nelegem c substanele nutritive acioneaz diIerit ntr-un mediu anionic
(acid), prin comparaie cu un mediu cationic (alcalin). Aminoacizii devin ageni liberi intervenind n
procesele de crestere, ntreinere si regenerare ntr-un mediu alcalin (cationic). ntr-un mediu
anionic (acid), ei tind s stabileasc legturi cu minerale, metale si grsimi, provocnd stri si mai
toxice n organism. Acest fapt va conduce la pierderea aminoacizilor disponibili, privnd
organismul de materiale de construcie. Chiar dac vei consuma toate proteinele din lume,
organismul nu va reusi s se regenereze corect dac nu dispune de aminoacizi biologici.

Aminoacizi

Aminoacizi eseniali (provenind din alimente)
Cistein
Histidin
Izoleucin
Leucin
Lizin
Metionin
Fenil-alanin
Treonin
Triptofan
Tirozin
Valin

Aminoacizi neeseniali (provenind din organism)
Alanin
Arginin
Acid aspartic
Citrulin
Acid glutamic
Glicin
Hidroxiprolin
Acid hidroxiglutamic
Norleucin
Prolin
Serin

Musculatura masiv, depus ca urmare a dietelor bogate n proteine, va Ii eliminat n cursul
detoxiIicrii, deoarece este vorba de aminoacizi ,suprapusi, care nu sunt neaprat necesari n
procesele normale din organism. Cnd ea este descompus, proteina elibereaz acid IosIoric si acid
sulfuric, ambii extrem de toxici si duntori pentru esuturi. Proteina va arde electroliii pentru a
converti aminoacizii n sruri (ionizare), neutraliznd astIel eIectele lor adverse. Carbohidraii si
grsimile creeaz acid lactic si acid acetic, care presupun acelasi proces, fr a Ii, ns, la Iel de
nocivi. Din acest motiv, organismul trebuie s si completeze zilnic stocul de electrolii. Procesele
de alcalinizare si de ionizare sunt vitale pentru salvarea rinichilor, Iicatului si a altor esuturi din
organism. Organismele care si consum electroliii Ir a-i nlocui degenereaz pn la acidoz
sever, ceea ce poate duce la convulsii, com si moarte. Cancerul si alte aIeciuni datorate aciditii
acute din organism utilizeaz sodiu si ali electrolii de alcalinizare ntr-un ritm alert. Iat nc un
motiv pentru care ar trebui s consumm cantiti ct mai mari de Iructe si de legume cu proprieti
de alcalinizare.
Proteinele strine provenite din carne, produse lactate, cereale, ou si altele de aceste gen,
sunt abrazive pentru mucoasele din organism. Ele induc rspuns limIatic (producere de mucus), care
poate provoca acumulri excesive de mucoziti n esuturile si cavitile din organism. Mucozitile
acumulate, mpreun cu proteinele capturate, vor umple interstiiile si ganglionii limIatici, cavitile
sinusurilor, creierul, plmnii etc. Cosurile, Iurunculele si tumorile sunt maniIestri ale acestor
Pag. 116 din 392
congestii sau aglomerri de toxine. Unele din fazele digestive finale prin care trec aceste materii
proteinice au drept efect producerea de acid uric. Acidul uric este abraziv si iritant, inIlamnd si
leznd esuturile. Depunerile de acid uric pot provoca apariia artritei n articulaii si n esutul
muscular. Acidul uric provoac guta. Cu ct organismul va primi mai multe proteine provenind din
carne, cu att mai mult vei solicita sistemul imunitar si cu att mai mult vei crea condiiile apariiei
unui adevrat ,rai pentru culturile de parazii. Numerosi parazii (inclusiv virusi, bacterii si civa
,biei mari, cum ar fi viermii si giardia) se hrnesc din deseurile rezultate n urma digerrii
proteinelor din carne.
Carnea ingerat va mprumuta organismului mirosul speciIic al crnii intrate n putreIacie
(descompunere) n interiorul organismului. Carnea se poate lipi de pereii intestinali provocnd
intrarea n putreIacie a mucoasei si nvelisului intestinal. Este important de notat c putreIacia
transIorm proteinele n produsi chimici secundari toxici. Pe de alt parte, Iructele si legumele nu
imprim corpului un miros neplcut.
Proteinele au proprietatea de a forma acizi, ceea ce poate produce inflamaie, provocnd
distrugerea esuturilor adic exact motivul opus pentru care se presupune c ar trebui s le
consumm. Nu susin c trebuie s evitm consumul de proteine, ci doresc s v previn asupra
cantitilor si tipurilor de proteine adecvate pentru consum. Dietele bogate n nuci, Iructe si legume
IortiIic organismul, conIerindu-i sntate, hrnindu-l cu cantiti abundente de aminoacizi.
Organismul nu poate utiliza ,proteinele de tip carne (grupri de aminoacizi) dect dup ce
le descompune mai nti pn la aminoacizi simpli. Acest proces este iniiat n stomac, unde
sucurile gastrice de HCl (acid clorhidric) transIorm pepsinogenul n pepsin. Pepsina iniiaz
desfacerea acestor structuri proteinice n peptone / polipeptide. Este vorba de un proces de tip acid.
Dup ce stomacul transIer n duoden (intestinul subire) acest proces de ,pregtire n vederea
digestiei, enzimele proteolitice din pancreas (care sunt alcaline) vor iniia procesul de convertire a
polipeptidelor n peptide. n Iinal, pe msur ce aceste peptide se deplaseaz de-a lungul intestinului
subire, peretele intestinal ncepe s secrete enzime (peptidaz) care transIorm aceste peptide /
peptone n aminoacizi. Acest proces extensiv va priva organismul de o cantitate nsemnat de
energie vital, doar pentru a produce materiale de construcie ,de mna a doua.
Proteinele vegetale sunt structuri simple de aminoacizi care priveaz organismul de mult
mai puin energie. Fiind ncrcate de energie electromagnetic, plantele contrabalanseaz nevoia
de energie. Pe de alt parte, proteina din carne este o structur mult mai complex si moart din
punctul de vedere al energiei electrice. Aceasta necesit unui proces digestiv mai radical, ceea ce
priveaz organismul de energie vital. Din cauza coninutului de acid ridicat, consumul mare de
proteine din carne este asociat si cu cancerul de colon, a doua Iorm de cancer ca rspndire n
America zilelor noastre. Anual se nregistreaz mii de decese ca urmare a efectelor acumulate n
urma alimentaiei bogate n proteine. Ficatul, pancreasul, rinichii si intestinele sunt distruse dac se
consum prea multe proteine din carne. Cantitatea zilnic necesar este cuprins ntre 20 pn la 40
g de proteine, ns majoritatea oamenilor consum zilnic ntre 150 si 200 de g.

ENERGIA CRNURILOR

Se spune despre carne c ncarc organismul cu energie. Cum aceast energie este Iurnizat
n special de adrenalina prezent n esuturile organice, este vorba doar de o energie simulat, nu de
o energie dinamic. Dac ai merge vreodat la un abator, ai vedea si ai simi groaza prin care trec
aceste biete Iiine nainte de a Ii sacriIicate. Din punct de vedere fiziologic, frica exercit presiune
asupra zonei medulare a glandelor suprarenale, declansnd producerea de epineIrin, sau ceea ce
este cunoscut sub denumirea popular de ,adrenalin. Epinefrina este un neuro-transmitor care
stimuleaz trecerea energiei prin sistemul nervos ctre esuturile din organism. Aceasta este cea care
le creeaz consumatorilor de carne senzaia de surplus de energie. Totusi, dup ce ani de zile ai
consumat carne ncrcat de adrenalin, glandele suprarenale se vor uza, devenind lenese n
producerea de neuro-transmitori proprii. Primul eIect este scderea tensiunii arteriale (tensiunea
sistolic sub 118 este o tensiune sczut). Pe msur ce vom transmite ereditar aceast epuizare a
glandelor suprarenale, generaiile care vor urma pot suIeri de scleroz multipl, boala Parkinson,
Pag. 117 din 392
boala Addison si alte aIeciuni neurologice care se instaleaz n organism ca urmare a unei lipse
cronice de neuro-transmitori.
Hipertensiunea poate Ii eIectul unei epuizri Iuncionale a suprarenalelor. Dac glandele
suprarenale sunt slbite, organismul nu mai reuseste s produc steroizi (antiinflamatoarele de care
avem nevoie), deoarece carnea genereaz o mare aciditate (ceea ce va ampliIica si mai mult
procesele inflamatorii). Organismul va ncepe s utilizeze colesterolul n locul steroizilor acolo unde
este prezent inIlamaia. Aceasta devine o problem extrem de grav, deoarece n condiii de
acidoz, lipidele se lipesc si Iormeaz plci ,n si ,pe esuturi.
Energia provenind din consumul de carne se poate datora si hormonilor de crestere cu care
sunt hrnite vitele (sau alte animale), cu scopul de a stimula cresterea rapid. Energia trebuie
ntotdeauna s Iie dinamic sau celular, nu indus de stimulente. O surs de energie dinamic o
reprezint alimentele n stare crud, care se caracterizeaz prin alcalinitate, coninut adecvat de
electrolii, electricitate, aminoacizi, compusi sinergici adecvai si complexe (vitamine, minerale,
Ilavone si altele).

CHEMARE LA ACIUNE

Este momentul ca oamenii s renune la consumul toxic de produse de provenien animal,
care, n prezent, au concentraii att de mari de hormoni toxici, antibiotice, compusi chimici
industriali si altele, nct au devenit adevrate bombe cu ceas pe punctul s explodeze n interiorul
organismului. Suntem capabili s depsim degradarea si toxicitatea si s ne ridicm cu bucurie spre
vitalitatea si curenia interioar pe care numai o alimentaie bazat pe Iructe si legume crude ni le
poate oferi. O astfel de diet va rupe lanurile Iuriei si deprimrii, eliberndu-ne si permindu-ne s
trim liberi n lumina sntii vibrante.
ncercai timp de sase sptmni un regim Ir carne si produse din carne si vei constata
diIerena pe propria piele. Una este s citesti despre un subiect si s i formezi o opinie pornind de
la o anumit condiionare n gndire, si alta este s treci tu nsui prin experiena respectiv.
Orice Iorm de via transmut compusi si elemente n ali compusi si n alte elemente.
Acest proces nu este nc pe deplin neles de oamenii de stiin contemporani. Organismul poate s
creeze si creeaz, ntr-adevr, aminoacizi din carbohidrai si grsimi. Organismul utilizeaz
elementele constitutive ale alimentelor, n special cele adecvate pentru utilizare biologic, n scopul
de a si menine starea de sntate si a se regenera.
Natura are nenumrate enigme care asteapt s Iie descoperite. Mentalul care supra-
reacioneaz n permanen, are capacitatea de a menine treaz atenia si deschiderea suIletului
pentru aceast lume, pe termen nelimitat. Mintea este asemenea omului care l caut pe Dumnezeu,
ndjduind s descopere ntreg adevrul, desi acesta se aIl chiar sub nasul lui. Mintea
(intelectualismul) are tendina de a demonta lucrurile, ncercnd s neleag cum sunt alctuite.
SuIletul stie deja cum sunt Icute lucrurile. Eliberai-v de preteniile intelectualiste si bucurai-v
de simplitatea naturii si a lui Dumnezeu. Si astIel nu vei mai risipi energie. TransIormai-v ntr-un
consumator de hran crud, hran vie, si v vei bucura de vitalitate si de o sntate robust. Din
acest motiv vei Ii mult mai Iericii.

DI E T E L E BOGAT E N PROT EI NE POT PROVOCA MOART E A

Cercetrile ntreprinse de cteva dintre cele mai prestigioase instituii de nvmnt (printre
care as aminti Simmons College si Harvard University, conform rapoartelor publicate n New
England Journal of Medicine si The Archives of Internal Medicine) au demonstrat, de attea ori, c
proteina provenind din carne este toxic pentru organismul uman dac se absoarbe prin pereii
intestinali. Acest aspect va provoca acidoz, va aIecta rspunsul imunitar si va Iavoriza dezvoltarea
paraziilor. Urmtoarea list rezum ideile abordate n seciunea anterioar, reIeritoare la motivele
principale pentru care trebuie s evitm consumul de carne si dietele bogate n proteine.

Pag. 118 din 392
Structura proteinic nu poate Ii utilizat ca atare de organism, ea trebuind s Iie mai nti
descompus n elementele constitutive simple, care se numesc aminoacizi, pentru ca organismul s
o poat utiliza. Acest proces consum energie, n loc s o genereze.

Prin digestia si metabolismul proteinelor se Iormeaz numerosi acizi, inclusiv acidul uric
(care provoac guta), acidul IosIoric si acidul sulIuric. Acesti acizi au o aciune iritant si
inflamatoare asupra esuturilor. Ei stimuleaz si rspunsul nervos, ceea ce conduce la hiper-
activitatea esuturilor.

Proteina este un compus de azot, cu coninut bogat n IosIor, care, consumat n cantiti
mari, va priva organismul de calciu si de ali electrolii.

Proteinele genereaz o mare aciditate, scznd echilibrul pH-ului din organism. Aceasta
provoac inIlamaii ale esuturilor si degradarea lor, conducnd la moartea acestora.

Proteinele nu sunt utilizate de organism drept combustibil; ele sunt blocuri de construcie si
ageni de transport. Cnd proteinele sunt descompuse pn la aminoacizi prin digestie, Iuncia
principal pe care o ndeplinesc este cresterea si regenerarea esuturilor. n afara oxigenului,
zaharurile simple reprezint principalul combustibil de care are nevoie organismul. Cnd ncercm
s slbim arznd proteine pe post de combustibili, aceast activitate va genera descompunerea
grsimilor. Din pcate, ea mai provoac si degradarea esuturilor. n acest Iel, v putei distruge
esuturile hepatic, pancreatic si renal, prin Iaptul c vei arde blocurile de construcie, n loc ca
organismul s utilizeze combustibilul adecvat.

La persoanele suIerind de o slbiciune a glandelor suprarenale, o alimentaie bogat n
proteine va obliga Iicatul s produc mari cantiti de colesterol, care va ncepe s Iormeze plci n
ntregul organism, dar mai ales la nivelul sistemului vascular, al Iicatului si rinichilor. De asemenea,
va Ii iniiat procesul de Iormare a calculozei la nivelul ficatului si al colecistului.

Proteinele animale putrezesc n interiorul organismului, imprimnd corpului un miros
speciIic. Acesti produsi de putreIacie Iormeaz o adevrat hazna ncrcat de toxine, care se
acumuleaz n intestine si esuturile organismului, att n interstiii, ct si n celule. Aceasta nu
numai c Iormeaz un mediu de cultur propice pentru parazii, ns aciditatea va produce
inIlamaie care blocheaz respiraia celular, conducnd, n Iinal, la moartea celulei.

Consumul mare de proteine nu este adecvat speciei umane si nici sntos din punct de
vedere fiziologic.

Cresterea animalelor, ca resurs alimentar, a Icut ravagii din punct de vedere economic,
ai mediului si spiritual. Noi distrugem practic pdurile si zonele verzi pentru a crea noi locuri de
psunat, ceea ce distruge planeta n multe privine. Cresterea animalelor aIecteaz producerea
oxigenului necesar vieii, diminueaz protecia Ia de Ienomenul de nclzire global, distruge
Irumuseea planetei, limiteaz protecia mpotriva erodrii solului, diminueaz recoltele de Iructe si
legume, creste cantitatea de produsi secundari toxici de provenien animal, reduce supraIeele
cultivabile si nivelurile de oxigen pentru cultura cerealelor si distruge habitatul animalelor slbatice.
Sectuim mii de hectare de teren pentru a cultiva tone de cereale cu care sunt hrnite bovinele si alte
animale de consum.

Dietele pe baz de proteine conin cantiti excesive de epineIrin (adrenalin), care
provoac agresivitate, Iurie si esec Iuncional la nivelul suprarenalelor celor care le consum.

S-a demonstrat c provoac apariia cancerului de colon. Sunt suspectate si de producerea
cancerului hepatic si pancreatic. Acumularea de materii intrate n putreIacie din sistemul limIatic
este cauza posibil care declanseaz Iormarea limIoamelor.
Pag. 119 din 392

S-a constatat c n comunitile unde se consum mult carne, durata de via este mult
mai redus. Un exemplu n acest sens l constituie populaia Intuit din Alaska de Nord si Canada, n
rndul creia media de via este de aproximativ cincizeci de ani.

Carnea nu este altceva dect o concentrare de celule moarte sau agonizante, trind ntr-o
hazna de snge stricat, intrat n putreIacie. Iar oamenii numesc aceast hazna alimentaie beneIic.

Carnea stimuleaz, irit si inIlameaz organele sexuale, n special glanda prostatei, ducnd
astIel la apariia prostatitei.

n prezent, carnea animalelor de consum este ncrcat cu hormoni de crestere, antibiotice,
pesticide, erbicide, deseuri nucleare, nivel crescut de adrenalin si alte substane toxice preluate din
poluarea atmosIeric si a solului. Toate aceste elemente sunt considerate cancerigene. La vaci, porci
si gini, incidena Iormelor de cancer este mai mare ca niciodat. Iar oamenii se hrnesc cu acestea.
Unii productori de carne (Iermieri sau cresctori de animale) si-au pierdut orice urm de integritate
moral si de decen si dau la tocat vacile, porcii si ginile bolnave si agonizante, amestecnd
aceast carne ,moart, adeseori ,bolnav, n hrana obisnuit a animalelor. Toate aceste practici
duc la apariia unui maladii ca ,boala vacii nebune sau boala ,copita si botul. Constatm cu toii
acest lucru, mai ales n Europa, unde cresctorii de animale si hrnesc vitele cu carne provenind de
la oi moarte. Vacile sunt animale vegetariene. Nici porcii nu sunt, prin deIiniie, carnivori. Aceste
practici creeaz acidoz si mbolnvesc animalele, asa cum i mbolnvesc si pe oameni.

Dietele cu coninut proteinic ridicat scad nivelul de mangan din organism, ceea ce poate
provoca spasme, convulsii, probleme de transmitere a impulsurilor neuronale (miastenie, S.O.B.,
aritmie cardiac, inclusiv Iibrilaii, si altele), probleme neuromusculare, boala Parkinson si boala
Lou Gehrig.

Carnea abund n celule rosii moarte (hemoglobin), cu coninut mare de Iier. Desi Iierul
este un mineral, dac este consumat n cantiti excesive, va deveni nociv pentru organism, mai ales
Iierul ionizat (nu Iierul de provenien vegetal). Toxicitatea Iierului va produce o multitudine de
reacii organice, printre care se numr:
scderea nivelului de crom (necesar n aIeciunile legate de transIerul de insulin);
scderea nivelului de zinc (necesar n producerea insulinei si a energiei);
lezarea esuturilor hepatice, pancreatice si renale;
scderea nivelului de calciu si a absorbiei si utilizrii calciului;
cresterea nivelului de sodiu (ceea ce va produce edeme);
cresterea nivelului de azot si de fosfor (ceea ce va spori acidoza);
ameeli, tulburri de echilibru si stri spastice datorate scderii nivelului de
mangan;
consumul de carne duce la cresterea tensiunii arteriale, prin retenie de ap si
coagularea lipidelor;
consumul de carne asociat cu aportul suplimentar de vitamina C intensiIic
asimilarea Iierului, conducnd astIel la cresterea toxicitii Iierului;
consumul de carne rosie este asociat cu cresterea compusilor de tip N-Nitroso din
culturile de bacterii intestinale, care pot produce cancer de colon;
consumul de carne este recunoscut a Ii cauza principal care conduce n mod direct
la degradarea danturii.

Acestea sunt doar cteva exemple ale cauzelor care duc la distrugerea rasei umane ca urmare
a consumului ridicat de proteine animale. Trezeste-te si bucur-te de via Ir produse animale.
Corpul i va Ii recunosctor pentru ceea Iaci pentru el, Iiindc va scpa de mirosul neplcut si va
vibra de sntate. Iubii-v planeta si animalele alturi de care convieuim.

Pag. 120 din 392
PROT EI N COMPLET SAU LEGEND COMPLET?

Ideea c organismul uman ar avea nevoie de hran bogat n aminoacizi ,complei sau
,proteine complete este o mare poveste. De muli ani ne luptm cu aceste inIormaii eronate. n
principal, acestea ncearc s v conving c dac nu consumai la Iiecare mas alimente care conin
toi aminoacizii eseniali, nu vei dispune de elementele necesare crerii unei ,proteine complete si,
prin urmare, organismul va suIeri de caren de proteine. Acesta este principalul argument n
sprijinul consumului de carne si de produse lactate sau al consumului de produse din soia, Iasole si
Iin alb. Gndii-v totusi la urmtoarele aspecte:

n ce const alimentaia unui cal, a unui eleIant sau a unei vaci? Sunt animale erbivore, iar
Iora lor este binecunoscut. Regimul lor alimentar const n exclusivitate din iarb si mas
vegetal. Dac ar avea nevoie de att de promovata ,protein complet, probabil c si-o procur
din plante.

Iarba Iormeaz 70-80% din alimentaia ursilor grizzly. Ursii nu mnnc mult carne.
Dac totusi o Iac, n general ei caut structuri lipidice (si nu proteinice). Ursii sunt omnivori.

Oamenii sunt specia superioar de pe scara evoluiei, ncadrai n clasa frugivorelor, ceea
ce nseamn c organismul uman nu a fost conceput pentru a consuma carne.

Adepii consumului de alimente crude, care au o diet echilibrat constnd din Iructe,
legume si nuci, nu suIer niciodat de carene de aminoacizi necesari pentru meninerea sntii.
Dimpotriv, aminoacizii de provenien vegetal sunt ncrcai cu mai mult energie si mai usor de
descompus si de utilizat de organismul uman. Digerarea crnii, n vederea extragerii aminoacizilor
din componena sa, presupune declansarea unor procese mai radicale, care vor priva organismul de
energie. Cellalt aspect important este c proteinele provenind din carne produc reacii acide n
organism, mrind si mai mult acidoza, n timp ce produsele vegetale produc reacii alcaline,
reducnd astfel acidoza.

Organismul uman are nevoie de hran vie pentru a Ii viu. Dac elementele nu provin din
Iructe, nuci si legume organice, proaspete, atunci nu avei nevoie de ele! n plus, obiceiul de a
mnca esuturi alterate, putrede si moarte inclusiv celulele moarte ale sngelui intrat n
descompunere nu este un obicei sntos.

Prin insi constituia sa, organismul uman nu a reuit s se adapte:e la noile condiii de
via, in noul mediu artificial care a inlocuit mediul natural. Rezultatul este permanenta lupt
dintre om i mediul in care triete. Iar efectul acestui dezacord este degradarea general a
corpului uman, ale crei simptome au primit numele de boal.
Profesor Hilton Hotema, Mans Higher Consciousness (Contiina Superioar a Omului)

MODULUL 4.3 - Substane Iritante yi Stimulatoare

Majoritatea oamenilor preiau prin consum alimentar o cantitate nsemnat de substane
iritante si de stimulatoare sau excitani, denumite astIel Iiindc aceste elemente fie irit, fie excit
activitatea esuturilor, provocnd n acest mod producerea excesiv de mucus si hiper-activitatea sau
hipoactivitatea esuturilor respective (organe, glande etc.). Ca urmare a acestui abuz, n final
esuturile respective vor ceda, ceea ce va duce la tulburri cronice si degenerescente. Cteva dintre
substanele iritante pe care le consum oamenii zilnic, constient sau inconstient, sunt piperul negru,
cafeina, sarea, MSG (monoglutamat de sodiu) conservanii, zahrul artiIicial sau raIinat. Lista poate
continua cu multe alte exemple.
Acesti compusi irit mucoasa tractului gastrointestinal, provocnd descrcarea de
mucoziti, care se congestioneaz si devin compacte. De asemenea, ei provoac inIlamaii la
nivelul ntregului organism, deoarece majoritatea lor sunt acizi, sau generatori de cldur, iniiind
Pag. 121 din 392
astIel rspunsul imun. Totusi, n domeniul sntii, Capsicum (boia din ardei iute) este larg folosit
att n tratarea hipertensiunii arteriale, ct si n accelerarea circulaiei sanguine. Boiaua nu este la fel
de iritant ca piperul negru. ns, cum boiaua rosie irit mucoasa tractului gastrointestinal, ea poate
provoca producii de mucus n exces. Aglomerarea de mucus este problema central care determin
apariia strilor congestive, printre care se numr inIlamaiile sinusurilor, bronsitele, pneumoniile
si otalgiile.
Dac o persoan si schimb stilul de via si adopt o diet Iormat din alimente vii,
naturale si n stare crud, n organism se vor produce modiIicri importante. Cu ct vei consuma
mai mult hran crud, cu att se va puriIica si organismul, devenind mai sntos. Iar la un moment
dat, nu vei mai putea consuma mncruri picante. Boiaua de ardei iute, ceapa si chiar usturoiul vor
deveni iritante pentru organism.
Stimulentele sunt unele dintre lucrurile pentru care oamenii au Icut o adevrat pasiune.
Consumm anual sute de kilograme de astIel de substane. Cafeaua, ceaiul si apa carbogazoas sunt
consumate n cantiti mai mari dect oricnd. Aceste buturi (Iiind bogate n taninuri, alcaloizi,
acid fosforic, acid sulfuric si altele) nu numai c stimuleaz esuturile, ns au si eIecte adverse. Stii
ce se ntmpl cu betonul dac turnai o butur carbogazoas pe el? Se Iisureaz. Stii ce se
ntmpl cu o bucat de carne pus ntr-un pahar cu butur carbogazoas? Acelasi lucru se
altereaz. Substanele eIervescente din buturi inIlameaz si distrug nvelisul tractului
gastrointestinal, Ir a mai aminti Iicatul si rinichii.
n prezent, caIeaua si sortimentele de ceai comercializate pe pia sunt produse care
nregistreaz un consum ridicat. Aceste buturi irit si stimuleaz Iicatul, tractul gastrointestinal,
inima, sistemul endocrin (tiroida, suprarenalele, hipoIiza, timusul si restul) si rinichii. Clismele cu
cafea sunt foarte populare printre adepii meninerii sntii. Nu recomand aceste metode, deoarece
ele excit activitatea intestinal si hepatic. Cu alte cuvinte, ele stimuleaz activitatea exacerbat a
acestor esuturi, provocnd, n cele din urm, o iritaie extrem si constipaie sever. Folosii mai
degrab mixturile benefice din plante medicinale destinate regenerrii Ilorei intestinale, fiindc nu
creeaz dependen si sunt capabile s curee intestinele si s restabileasc Iunciile. (Consultai
,Ghidul de Resurse de la sIrsitul crii, care conine recomandri privind Iirmele productoare de
formule terapeutice beneIice, pe baz de plante medicinale.)
Ciocolata este un alt excitant, iar brbailor, Iemeilor si copiilor le place s mnnce mult
ciocolat. Ciocolata este extrem de acid si are un coninut ridicat de acid oxalic. Dac organismul
este preponderent acid si mai consumai si alimente cu coninut ridicat de oxalai, acesti oxalai vor
stabili legturi cu calciul ionic, provocnd formarea pietrelor de oxalat de calciu, cum sunt calculii
renali.
Alcoolul si zahrul raIinat sunt ali excitani preIerai de societatea de consum
contemporan. Sunt puternic acide si Iormatoare de mucoziti. Berea suplimenteaz cantitatea de
drojdie din organism, ceea ce va induce pofta de mai mult zahr raIinat, meninnd astIel caruselul
n miscare. La diabetici, alcoolul menine ridicat concentraia de zahr din snge si stimuleaz
activitatea glandelor suprarenale, provocnd o si mai mare epuizare la acest nivel. Fireste,
fermentarea n stomac a zaharurilor din alimente va produce alcool. Vinul organic, natural, este
singurul alcool pe care l-as recomanda, dar consumat cu moderaie.
Zaharurile raIinate genereaz aciditate, stimulnd astIel organismul s produc o cantitate
mare de mucus. Dup cum menionam anterior, mucozitile tind s se congestioneze ceea ce va
conduce la alergii, bronsite, pneumonie, grip, rceal, oreion, sinuzit si toate celelalte stri de
,congestie. Fiind acide, zaharurile raIinate contribuie la inIlamaia esuturilor.
Carnea este un alt excitant alimentar, binecunoscut pentru Iaptul c provoac iritaii si
inIlamaii ale esuturilor. Dup cum aminteam n seciunea anterioar, carnea conine concentraii
mari de antibiotice, hormoni, deseuri nucleare, steroizi, adrenalin, pesticide, erbicide si muli ali
compusi chimici de natur toxic. Toate aceste substane sunt excitante, puternic iritante si
supresoare, se combin si se regsesc n esutul crnii. Aceste substane chimice (si adrenalina) v
pot crea o senzaie temporar de ncrcare cu energie, numai c vor induce ulterior oboseal. Fiind
bogat n azot, carnea elimin calciul. Este necesar meninerea echilibrului dintre calciu si IosIor.
La carne, raportul dintre IosIor si calciu este ridicat, n Iavoarea IosIorului, n timp ce la plante si
legume, raportul dintre aceste dou minerale eseniale este echilibrat.
Pag. 122 din 392
Tractul gastrointestinal al omului este de patru ori mai mare dect cel al carnivorelor (feline
etc.), avnd o capacitate de asimilare de o mie de ori mai mare. Deoarece proteina din carne intr
foarte rapid n putreIacie si deoarece tractul gastrointestinal are o lungime att de mare, carnea va
putrezi n interiorul organismului nainte de a avea sansa s Iie eliminat. Procesul de putreIacie
provoac acidoz, care va inIlama si distruge, n cele din urm, celulele. Fireste, aceast situaie va
invita civa ,prieteni de-ai nostri s ne ,paraziteze. Aceste tipuri de parazii sunt extrem de
nocive pentru celulele, esuturile, organele si glandele deja epuizate. Carnea este mediul de
producere a acidului sulfuric si a acidului fosforic, ambii puternic excitani, inIlamatori si distructivi
pentru esuturi.
Energia trebuie s Iie dinamic sau celular, niciodat nu poate Ii indus prin intervenia
unor stimulente externe. Dac se impune consumul de stimulente pentru procurarea de energie,
acest lucru nu face dect s conIirme c n organism s-a instalat deja o slbiciune. Pe termen lung,
substanele iritante si stimulentele nu Iac dect s epuizeze si mai mult si s distrug esuturile
(organe, glande). Sistemul nervos (simpatic, parasimpatic si autonom) si inima sunt cele mai serios
aIectate de substanele iritante si excitante. Aceste substane provoac palpitaii si aritmie cardiac,
ca si dezechilibre neurologice.
Renunai la stimulente si iritante si eliberai-v organismul! ncercai, n schimb, s trii
experiena energiei dinamice, o energie care explodeaz din celulele sntoase. Substanele iritante
si excitante oIer iluzia energiei temporare, care, pe termen lung, va slbi si distruge organismul.
Renunai la consumul produse alimentare puternic acide, iritante si excitante, care v transIorm n
robii unui obicei prost, Icndu-v s resimii nevoia constant de stimulente. Aceste tipuri de
alimente slbesc organismul si l intoxic si mai mult. Animalele nu mnnc substane iritante si
excitante. Atunci, noi de ce trebuie s o Iacem?

Jiaa este o lupt permanent pentru aer curat. Oferii plmanilor organismului uman aer
proaspt, curat i nepoluat, respectai toate celelalte reguli de intreinere a sntii i vor
disprea motivele invocate de tiin pentru care omul nu poate tri venic.
Profesor J. S. Haldane, astronom englez

MODULUL 4.4 - Vacci nuri : Acele cu Otrav

Conceptul de ,cui pe cui se scoate este utilizat Irecvent ca metod terapeutic alopat
(medical) si homeopat (mai apropiat de natur). n lumina acestei noiuni, unul dintre cele mai
nocive concepte, adeseori o practic Iatal, pe care le-a elaborat stiina este aceea a inoculrii sau
,vaccinrii, adic injectarea n organism a unor parazii, n sperana c organismul va dezvolta o
reacie imun, cu scopul de a-i combate. Motivul practicrii unor proceduri de acest gen este c
paraziii (microbii) sunt considerai a Ii cauza apariiei majoritii bolilor. n prezent, stiina a
nceput s se distaneze usor de acest concept, nlocuindu-l cu cel al cauzalitii genetice, adic
teoria conform creia de vin sunt genele sau ,bieii ri.
Un excelent exemplu al soIismului ,cui pe cui se scoate este vaccinul antipoliomielitic.
Teoria este urmtoarea: pentru a construi imunitatea mpotriva acestui virus, organismul trebuie s
primeasc o cantitate suplimentar din acest virus, ns n doze mici. Raionamentul este c
organismul si va dezvolta imunitatea Ia de virus, producnd anticorpi pentru a-i combate, ceea ce
va crea o reacie imun mai rapid sau de ignorare a acestui agent patogen (virus). Se sper c, n
acel moment, celula imunitar Iie va distruge celula viral nainte ca situaia s scape de sub
controlul organismului, fie va ignora pur si simplu patogenul. Cu alte cuvinte, el va rmne prezent
n organism, ns n Iorm inactiv.
Dup prerea mea, acesta este un raionament absurd, iar realitatea conIirm c am dreptate.
Imediat dup introducerea vaccinului antipoliomielitic, incidena cazurilor de poliomielit a crescut
pn la 680, conIorm dezvluirilor si rapoartelor prezentate de dr. Leonard Horowitz n cartea sa
intitulat The Emerging Viruses (Jirui Noi). Un articol publicat n urm cu civa ani, n ziarul
Tampa Tribune, relata cazul unui nou-nscut care contractase poliomielit n urma vaccinrii.
Acelasi Ienomen se produce si dup vaccinarea antigripal. Cte persoane dintre cunoscuii
Pag. 123 din 392
dumneavoastr au Icut vaccinul mpotriva gripei si s-au mbolnvit totusi de grip? Iat nc un
exemplu al prostiei acestor practici nocive si nc una care s-a petrecut de mii de ori.
Nimeni nu ar trebui s conteste pericolul pe care l prezint vaccinurile. Vaccinul contra
pojarului, oreionului, rubeolei si poliomielitei conin virusi vii, dar slbii. Desi responsabilii din
domeniul sntii susin c poliomielita a Iost eradicat n Statele Unite nc din anul 1979, ei omit
s menioneze c toate cazurile de poliomielit nregistrate de atunci si pn n prezent sunt ntr-
adevr cauzate de vaccinarea anti-polio sau c aceast maladie este acum altfel denumit: meningit
spinal. Oare cnd ne vom ridica Iruntea din rn si vom privi spre cer?
Un organism curat si plin de vitalitate nu se mbolnveste niciodat. El are un sistem
imunitar puternic si o capacitate incredibil de a se proteja. Imunitatea natural dureaz toat viaa,
n timp ce imunitatea dobndit prin vaccinare are via scurt conIorm estimrilor, ea are o
durat de cel mult sapte ani. Uitm c natura (Dumnezeu), prin regnul vegetal, ne pune la dispoziie
tot ce avem nevoie. Este cu mult mai bine s Iolosim antiparazitare, astringente si proliIerante de
provenien vegetal pentru a dezintoxica si IortiIica organismul, dect s-l polum cu chimicale
artificiale toxice, parazii activi si proteine strine.
Multe vaccinuri sunt rezultatul unor experimente ntreprinse n urma colaborrii mai multor
echipe. Un astfel de experiment s-a produs prin eforturile concertate ale organizaiei Kaiser
Permanente din CaliIornia de Sud si Centrului American pentru Controlul Bolii (CDC), cu
binecuvntarea OMS (Organizaia Mondial a Sntii). n cadrul acestui proiect mixt, desIsurat
n perioada 1989-1991, a fost folosit virusul de pojar Edmonston-Zagreb (E-Z) pe un esantion de
1500 de copii de culoare si latino-americani sraci, majoritatea din Los Angeles. Acest experiment
fusese ncercat anterior n AIrica, Haiti si Mexic, cu rezultate dezastruoase. Foarte muli copii au
murit atunci imediat dup ce au Iost vaccinai, iar muli alii de pe urma efectelor imuno-supresoare
ale vaccinului, care a determinat incapacitatea organismul de a lupta mpotriva aciunii altor ageni
patogeni (Cancer Cover-Up [Genocide] de Kathleen Deoul. Vezi ,Bibliografie.)
Vaccinrile au condus la apariia imuno-supresoarelor si mutaiilor, provocnd suIerine
inimaginabile, din cauza crora muli au de ptimit si n prezent. Oamenii si modul n care se
folosesc de descoperirile stiiniIice au provocat durere si suIerine inutile, uneori chiar moartea, din
cauza ignoranei si a dorinei unora de a controla natura si pe semenii lor. Boli ca Sindromul
Rzboiului din GolI, SIDA, cancerul, mutaiile produse n organism si o mulime de alte aIeciuni
pot Ii direct asociate cu vaccinrile. Deoarece majoritatea vaccinurilor sunt structuri vii, obinute din
esuturi umane sau animale, cum ar Ii extracte din esut de rinichi de maimu, embrioni umani si
bovini, inim de pui si placent uman, contaminarea cu acesti virusi (aceste vaccinuri), ca si
mutaiile acestora, constituie o realitate. Dac natura stie s si menin permanent starea de
echilibru si armonie, vanitatea omului a dus la apariia unor mutaii grave si mari dezechilibre
ecologice, provocnd o cohort de efecte devastatoare, care curnd vor deveni cutremurtoare.
Barbara Loe Fisher, presedinta Centrului Naional de InIormare pentru Vaccinare (NVIC),
un grup de protecie a consumatorului cu sediul n Virginia (Statele Unite), susine c vaccinurile
sunt direct rspunztoare pentru cresterea numrului de copii si aduli care suIer de tulburri ale
sistemului imunitar si neurologic, hiperactivitate de sistem, incapacitate de nvare, astm,
sindromul de oboseal cronic, lupus, artrit reumatoid, scleroz multipl si atacuri cerebrale. Ea
lanseaz apelul de a se eIectua studii de monitorizare a efectelor pe termen lung ale campaniilor de
vaccinare n mas si cere medicilor s certiIice c aceste vaccinuri nu prezint nici un Iel de pericol
pentru populaie. Mult succes n aceast iniiativ!
Cercetrile si cazurile raportate n Statele Unite, Marea Britanie, Africa, Noua Zeeland si
din ntreaga lume Iurnizeaz dovezi coplesitoare ale Iaptului c aceste vaccinuri sunt toxice, nocive,
si c reprezint o practic letal. Punei-v singuri ntrebarea: De ce guvernul nostru si alte agenii
create cu scopul precis de ,a proteja populaia american, cum ar Ii Centrul pentru Controlul Bolii
(CDC), Administraia pentru Medicamente si Alimente (FDA), Comitetul Consultativ pentru
Vaccinuri si Produse Biologice Asociate (VRBPAC), Comitetul Consultativ pentru Practici
Imunitare (ACIP), Serviciile pentru Resurse Umane (HRS), permit cu bun stiin perpetuarea
acestor atrociti? Care este diIerena dintre ce se ntmpl acum si ce se ntmpla n Germania
nazist, cnd au Iost ucisi sute de mii de evrei? Diferena const n Iaptul c acum aceste practici
sunt legiferate si s-au rspndit n ntreaga lume. Ele implic acum milioane de oameni. Iar
Pag. 124 din 392
concluzia este una singur: banii. Cei responsabili de aceast situaie probabil merg la biseric
gndindu-se c n acest fel nu vor mai trebui s plteasc pentru asemenea atrociti. Dac v
nchipuii cumva c raiul este pe pmnt, mai gndii-v o dat!
Numeroase reviste medicale (inclusiv prestigioasa publicaie britanic Lancet) au raportat
cteva dintre efectele secundare ale acestor vaccinuri ,ucigase. Printre acestea se numr eIectele
secundare ale vaccinului mpotriva pojarului, care a fost asociat cu astmul si unele aIeciuni de tip
alergic. Inocularea de DPT (difterie-pertussis-tetanos), care s-a Icut pentru prima oar n anii 1940,
s-a soldat cu rezultate dezastruoase, extinse la scar larg, printre care un numr nsemnat de
decese. Cu toate acestea, vaccinul a fost legiferat n unele ri. Japonia l-a interzis. Vaccinul DPT
este asociat n special cu leziuni cerebrale si tulburri neurologice (scleroz multipl, boala
Parkinson, boala Lou Gehrig si altele).
Vaccinul mpotriva virusului hepatitei B se remarc din mai multe motive. n primul rnd,
hepatita B nu este o aIeciune greu de depsit. Peste 90 dintre cazurile de hepatit B sunt
vindecate, iar eu nu am vzut niciodat un singur caz care s nu poat fi vindecat pe cale natural.
Cu toate acestea, mpotriva acestei Iorme de hepatit a Iost creat un vaccin si inoculat la milioane de
oameni. n prezent, vaccinul este asociat cu artrita, diabetul, unele aIeciuni vasculare, paralizia
Bell, scleroza n plci si multe alte boli neurologice. n Noua Zeeland s-a consemnat Iaptul c
incidena diabetului a crescut cu 60% n urma introducerii vaccinrii mpotriva hepatitei B. ntr-un
articol publicat de revista britanic medical The British Medical Journal, se Icea legtura ntre
vaccinul mpotriva hepatitei B, pe de o parte, si autism si sindromul colonului iritabil, pe de alt
parte. Unul dintre cele mai grave cazuri la care am Iost martor este cel al unei Ietie de un an si
patru luni din Texas care a Iost vaccinat mpotriva hepatitei B la vrsta de trei luni, iar imediat
dup aceea a intrat n convulsii constante. Si-a pierdut temporar vederea, iar globul ocular stng i s-
a rsucit spre stnga. A contractat hepatit si leziuni cerebrale si a Icut o Iorm sever de scolioz.
Au Iost necesare dou luni pentru a o ajuta s scape aproape complet de convulsii. I-a revenit
vederea, iar inIlamaia Iicatului s-a mai redus. Acesta a fost ntr-adevr unul din cele mai neIericite
cazuri, ns unul reprezentativ pentru ceea ce se petrece n prezent n comunitatea medical.
Pentru a aduga la boal si insulta, cercetrile au demonstrat c virusul HIV a fost introdus
n vaccinul mpotriva hepatitei B n patru din cele mai mari orase din Statele Unite. Conceput iniial
ca arm biologic, virusul HIV a Iost introdus mai nti n grupurile etnice srace si n comunitile
de homosexuali. Dr. Horowitz autorul lucrrii Jirui Noi, a ntreprins investigaii ample si susinute
n acest domeniu, reusind s strng o ntreag remorc de documente care Iac trimitere la nume
celebre si care mai conin perioada si locul n care s-a produs acest experiment. Ce gndire diabolic
a putut s nasc si s iniieze acest proces este o chestiune care m depseste. Oare ce s-a ntmplat
cu jurmntul pe care l depun medicii: ,Mai nti de toate, nu voi vtma pe nimeni?
Analistul n probleme de vaccinare, Neil Z. Miller, pune sub semnul ntrebrii necesitatea
vaccinrii mpotriva poliomielitei, atta timp ct acest vaccin provoac Iiecare nou caz de
poliomielit din ara noastr. Miller insist asupra Iaptului c naintea campaniei de vaccinare n
mas, program iniiat n urm cu cincizeci de ani, n Statele Unite nu existau cazuri de cancer de
proporii epidemice; c remediile auto-imunitare abia dac erau cunoscute; si c autismul inIantil nu
exista. n cursul vieii lor, copiii nostri Iac ntre douzeci si treizeci de vaccinuri diferite, fiecare
avnd efecte pustiitoare. De ce ne surprinde atunci c incidena Iormelor de diabet juvenil a crescut
la 600 000 de cazuri n fiecare an si c este n continu crestere? Acest exemplu este reprezentativ
pentru majoritatea bolilor existente.
Aceia dintre noi care trateaz cancerul sunt ngrozii de arogana care domneste n cercurile
medicale si stiiniIice, care au creat acest monstru numit ,vaccin. Medicii si cercettorii care nu
neleg ce este sntatea si cum Iuncioneaz natura persevereaz n eIorturile lor nesIrsite de a ne
distruge prin intermediul practicilor medicale ,moderne, susinnd c ,Aceasta este calea.
Problema contaminrii i-a scit ntotdeauna pe productorii de vaccinuri. n cursul celui de-
al doilea rzboi mondial, un vaccin produs mpotriva Iebrei galbene si obinut din ser sanguin uman
a fost contaminat din neglijen cu virusul hepatitei si administrat soldailor n aceast Iorm.
Rezultatul a fost o epidemie de hepatit n armata american, ocazie cu care s-au nregistrat 50 000
de cazuri de mbolnvire n rndul celor vaccinai.
Pag. 125 din 392
As dori s menionez si virusul simian numrul 40 cunoscut si sub denumirea de Sim-40
sau virusul SV-40. Virusul a fost creat la nceputul anilor `50, n urma contaminrii vaccinurilor
antipoliomielitice obinute din extract de esut renal de maimu. Mi-am concentrat atenia asupra
acestui virus civa ani, care, conIorm cercetrilor, dezvolt cancer la animale, putnd fi asociat cu
anumite forme de cancer pulmonar (mezoteliom) si cancer al mduvei osoase (mielom multiplu).
Contemporanii nostri sunt probabil mai intoxicai si mai epuizai dect a Iost vreodat omul
n istoria omenirii. Prin transmiterea ereditar a inIormaiei genetice, sistemul imunitar este mai
slbit ca niciodat. Fiindc oamenii au ales calea pe care o urmeaz n prezent, consimind mai ales
s Iie inoculai cu otrav, asistm la o explozie de aIeciuni sau stri cronice si degenerescente, pn
si la nou-nscui. Nu uitai, este imposibil s introduci parazii ntr-un organism intoxicat, Ir ca
acest lucru s nu aib consecine. Si cum oamenii stiu att de puin despre virusi, este extrem de
periculos s te joci cu acestia din urm ca si cnd ar fi un joc nevinovat. n prezent, se consider c
aceste proteine virale intr, ntr-un fel sau altul, n structura ADN a celulelor, fiind transmise apoi
prin codul genetic. Repet nc o dat: este important s l nelegem pe Dumnezeu si sensul
cuvntului ,constiin. Fiindc toate experienele prin care trecem n via se imprim pe tiparele
noastre de memorie, acelasi Ienomen este valabil la nivelul oricrei Iorme de via, inclusiv la
nivelul celei mai minuscule celule. Orice Iorm de via este caracterizat prin memorie si emoii,
pn la cea mai de pe urm si mai mrunt substan sau cel mai mic element. Acest lucru a fost
demonstrat n mod repetat n cazul plantelor si animalelor, el Iiind valabil si n cazul tuturor
celulelor.
Brbaii si Iemeile trebuie s se trezeasc din aceast ,stare letargic si s ncerce s se
nale, adic s si ndrepte constiina spre Dumnezeu. Aceast schimbare de percepie le va lrgi
orizontul si oIeri o nou perspectiv, ajutndu-i s neleag ct de simpl si de Irumoas este n
realitate sntatea si, prin urmare, viaa. A venit clipa s v ncrcai (constiina) de iubire, energie,
sntate si vitalitate si s v ridicai deasupra nivelurilor inIerioare ale bolii.
,DetoxiIicarea si regenerarea constituie unica soluie de rezolvare a dilemei cu care ne
conIruntm. Constiinciozitatea cu care ne lsm tratai ne-a mpins pe panta distrugerii. De aceea,
curarea organismului de toate aceste toxine si IortiIicarea celulelor este o mutare logic si
beneIic n depsirea multor dintre tulburrile si bolile menionate mai sus.
Este corpul tu. Gndeste-te mai bine! Ai ncredere n tine si n Dumnezeu (natur)! nva
tot ce se poate cunoaste despre sntate si vitalitate, las-te inspirat de natur si de instrumentele
(hran si plante medicinale) pe care le oIer ea n slujba sntii si vitalitii!

Resurse

S-au scris nenumrate cri pe tema practicii care duce la intoxicarea organismului prin
vaccinare. Consultai ,BibliograIia de la sIrsitul acestei cri. Citii, instruii-v si autoeducai-v!
Nimeni nu o va face n locul dumneavoastr. Dac avei timp, putei consulta urmtoarele pagini de
web:

National Vaccin InIormation Center (Centrul Naional de InIormare pentru Vaccinuri)
www.909shot.com
www.hhi.org
www.newdawnmagazine.com
www.lightparty.com
www.cancer-coverup.com

Sunt mult mai interesat de o chestiune de care depinde ,salvarea omenirii` dect de
curio:itile vetuste pe care le susin teologii. Este vorba de problema nutriiei.
Friedrich Nietzsche, Ecce Homo

Pag. 126 din 392
MODULUL 4.5 - Toxicitate Chimic: Mediu, Igien Personal,
Igiena Locuinei yi Medicamente

Dac avei n anturajul dumneavoastr pe cineva care suIer de intoxicaie cu substane
chimice sau de mediu, atunci stii dintr-o surs direct prin ce chinuri uriase trece acea persoan.
Am ajutat o persoan care Iusese att de intoxicat cu substane chimice, nct simplul fapt de a
simi miros de benzin o Icea s lesine. Noi nsine ne-am distrus cminul (planeta Pmnt) cu
produse chimice, iar n prezent este prea trziu. Putem doar asista neputinciosi cum se dezintoxic
Pmntul prin intermediul unor modiIicri atmosIerice, climaterice si de conIiguraie a solului. Este
unul din cele mai mari blesteme din istoria omenirii.
n mod similar, organismul uman este rvsit de boli, n prezent incidena cancerului fiind
de un caz la doi brbai si un caz la trei Iemei. Cu alte cuvinte, jumtate din populaia globului
suIer de cancer, majoritatea acestor indivizi urmnd probabil s moar. Concomitent, si cealalt
jumtate a populaiei dezvolt Iorme de cancer.
Consiliul de Aprare a Resurselor Naturale (Natural Resources DeIense Council) conIirm
c, n prezent, sunt lansate pe pia si utilizate peste 85 000 de produse chimice artificiale, dintre
care multe sunt recunoscute c provoac cancer, ca si tulburri si leziuni cerebrale, dezechilibre ale
sistemului nervos si ale sistemului reproductor. Se estimeaz c tehnologia pus la punct de om
deverseaz anual n mediul nconjurtor o cantitate de 2 720 000 tone de substane chimice.
Balenele si marsuinii se sinucid aruncndu-se pe plaje, ntr-o proporie mai mare ca niciodat. Pestii
mor peste tot pe glob, iar animalele domestice si animalele slbatice se mbolnvesc de cancer sau
suIer de malIormaii congenitale, ntr-o proporie nemaintlnit vreodat. Ce alte semne le-ar mai
trebui oamenilor ca s se trezeasc? Fiecare individ, indiIerent ct de bogat sau de inteligent ar fi,
ingereaz peste 50 kg de substane chimice pe an, inclusiv peste zece tipuri diferite de pesticide n
fiecare zi. Sistemul nostru imunitar nu poate accepta aceast cantitate insulttoare pe care o
introducem n organism.

RECUNOA$TEREA SUBSTANELOR CHIMICE

Urmtoarea list conine majoritatea substanelor cancerigene adic ageni sau substane
chimice care induc cancer. Aceste substane chimice sunt preluate de organism din aerul pe care l
respirm, alimentele cu care ne hrnim, apa pe care o bem si loiunile, produsele cosmetice,
vopselele de pr etc., pe care le aplicm pe piele.

SOLVENI

Sunt compusi care au proprietatea de a dizolva alte substane.
Alcool propilic
Benzen
Xilen
Toluen
Metil etil keton (MEK)
Metil butil keton (MBK)
Clorur de metil
TCE

POLUARE CU ME T AL E ANORGANI CE

Aceste metale sunt prezente n proteze dentare, produse cosmetice, produse alimentare, doze
cu buturi, sisteme de alimentare cu ap si ustensile de buctrie.
Cupru
Mercur
Taliu
Plumb
Pag. 127 din 392
Cadmiu
Nichel
Crom
Aluminiu

T OXI NE CHI MI CE

Clorofluorocarburi (CFCS) freonul este prezent n aparatele de aer condiionat si n
frigidere
Arsenic poate intra n compoziia unor pesticide
BiIenili policlorinai (PCB) sunt prezeni n transIormatoare, mrci comerciale de spun
si detergeni
Formaldehid se regseste n mobil, perne, saltele, mbrcminte, dulapuri din Formica
si mochete
Medicamente de sintez chimic
Medicamente psihotrope
Clorul din apa de la robinet si din piscine
Fluor (cancerigen recunoscut) adugat n apa de la robinet
Iod anorganic
Medicamente pe baz de sulIanilamid
FosIai

SUBST ANE CHIMICE CU CARE INTRM ZILNIC N CONTACT

Sunt toate acele substane chimice pe care oamenii le inhaleaz din aer, le folosesc, le ating
si asa mai departe.
Vase de buctrie, din aluminiu
Produse pentru igiena locuinei
Diverse lichide auto
Pesticide (neurotoxine) acestea sunt excitante toxice (substane otrvitoare pentru
sistemul cerebral si nervos)
Erbicide (toxice pentru Iicat si sistemul nervos) acestea sunt excitante toxice (substane
otrvitoare pentru sistemul cerebral si nervos)
ngrsminte
Vopsea
Lac
Cear
Substane de lipit
LubriIiani
nlbitori
Benzin, motorin
Deodorante pentru igien personal (clorhidrat de aluminiu si neomicin)
Past de dini
Sortimente de spun

Clasamentul primelor 20 de substane periculoase
Exist 275 de substane periculoase pe lista curent Iurnizat de ASTDR/EPA.
1. Arsenic
2. Plumb
3. Mercur
4. Clorur de vinil
5. Bifenil policlorurat (PCB)
6. Benzen
7. Cadmiu
Pag. 128 din 392
8. Benzo(a)piren
9. Hidrocarbonat aromatic policiclic
10. Benzo(b)fluoranten
11. Cloroform
12. DDT, P`P`
13. Aroclor 1254
14. Aroclor 1260
15. Tricloretilen
16. Dibenz (a.h.) antracen
17. Dieldrin
18. Crom, hexavalent
19. Clordan
20. Hexaclorobutadien

MI COT OXI NE

Acestea sunt mucegaiuri care pot produce cteva dintre cele mai toxice substane.
Alflatoxine se regsesc n sucuri de Iructe, orez, paste Iinoase si oet din comer
Zearalenon se regseste n cerealele, alimentele prelucrate si n diverse produse care intr
n compoziia alimentelor comercializate pe pia
Sterigmatocistin n paste Iinoase
Cornul-secarei
Citocalasina B
Acid kojic
Toxina T-2
Mucegaiuri din sorg
Patulin

SUBSTANE FIZICE NOCIVE

Fibr de sticl
Azbest
Gaze de esapament provenind de la masini si camioane monoxid de carbon, plumb, etc.
Produsi secundari provenind din industria chimic
Conducte din plumb
Deseuri nucleare

Substane contaminante pentru ap i alimente

PESTI CI DE
Clordan cancerigen recunoscut.
Atrazin provoac aIeciuni renale, hepatice, pulmonare, tisulare; cancerigen recunoscut.
Alaclor posibil cancerigen.
DDT si derivai leziuni ale ficatului, rinichilor si sistemului endocrin.
Diazinon excitant toxic. Suspectat a Ii cancerigen, provoac leziuni ale Iicatului si
rinichilor.
EPN excitant toxic. Suspectat a fi cancerigen, provoac leziuni ale Iicatului si rinichilor.
Lindan excitant toxic. Suspectat a Ii cancerigen, provoac leziuni ale Iicatului si
rinichilor.
PCB (biIenili policlorurai) excitant toxic. Suspectat a Ii cancerigen, provoac leziuni ale
Iicatului si rinichilor.
Amidon fosfatic excitant toxic. Suspectat a Ii cancerigen, provoac leziuni ale Iicatului si
rinichilor.
Pag. 129 din 392
Clorpirifos excitant toxic. Suspectat a Ii cancerigen, provoac leziuni ale Iicatului si
rinichilor.
Dicloran excitant toxic. Suspectat a Ii cancerigen, provoac leziuni ale Iicatului si
rinichilor.
Endosulfan excitant toxic. Suspectat a Ii cancerigen, provoac leziuni ale Iicatului si
rinichilor.
2,4 D provoac leziuni ale rinichilor, Iicatului si plmnilor.

ME T AL E T OXI CE
Arsenic provoac aIeciuni ale rinichilor, Iicatului, sistemului endocrin si nervos.
Mercur tulburri ale sistemului cerebral si nervos.
Plumb provoac aIeciuni la nivelul Iicatului, rinichilor, sistemului muscular si nervos.
Sulf aIeciuni de acumulare, alergii, limIoame, afeciuni renale si intestinale si inIlamaii.
Cadmiu leziuni la nivel cerebral, nervos, hepatic si al pancreasului.

PRODUSE PETROCHIMICE
Benzen cancerigen.
Xilene aIeciuni ale Iicatului, rinichilor, sistemului endocrin si nervos.
Tetraclorur de carbon suspectat a fi cancerigen.
Di-bromur de etilen suspectat a fi cancerigen.
Permetrin excitant toxic (toxina acioneaz la nivel neurologic). Suspectat a Ii
cancerigen, provoac leziuni ale Iicatului si rinichilor.
Toluen aIeciuni ale rinichilor, ficatului, sistemului nervos, endocrin, circulator.

ADI TI VI ALI MENT ARI
BHT
Nitrai
Nitrii
MSG
Zahr artiIicial (aspartam, zaharin etc.)
Tutun de fumat sau mestecat

Dup cum se poate constata din listele anterioare, suntem nconjurai de cantiti uriase de
substane toxice, n marea lor majoritate obinute pe cale artiIicial, care au ptruns n atmosIer,
ap si alimente. Nu uitai c pentru orice cauz exist si un eIect. Toate substanele toxice sunt
iritante, nocive si inflamatoare (declansnd rspunsul imun) n proporii diIerite.

PESTI CI DE T OXI CE

Departamentul Agriculturii din SUA si companii si organizaii de cercetare independente
consemneaz c pe supraIaa si n interiorul produselor alimentare pe care le consumm exist
cantiti mari de pesticide si alte substane poluante. Rosiile, cpsunile, piersicile, spanacul, napii,
dovleceii si multe alte alimente pot conine Iiecare cte 80 pn la 100 de substane poluante
diferite, n special pesticide, depuse pe suprafaa sau n interiorul lor. Arahidele pot nmagazina
pn la 180 de substane poluante, iar staIidele, peste 110.
n timp ce citii despre eIectele secundare poteniale si cunoscute pe care le induc
pesticidele, ntrebai-v dac suntei de acord cu bioingineria genetic prin care se intervine asupra
organismului, pesticidele Iiind introduse n seminele plantelor si n legume. Asta nseamn c
reziduurile de pesticide se vor pstra n hran si c nu exist nici un Iel de remediu pentru a le
ndeprta. Pesticidele se comport asemenea medicamentelor cu coninut de sulI, n sensul c au
efect cumulativ. Din momentul n care ating proporii nocive si letale, ele provoac reacii alergice,
inIlamaii, rspuns imun excesiv si esec neurologic.

Pag. 130 din 392
SUBSTANE CHIMICE NOCI VE

n continuare, urmeaz o prezentare a ctorva substane toxice pe care le ,consumai zilnic,
prelundu-le din alimente, ap, produse cosmetice, past de dini, deodorante si alte produse. Lista
nu conine dect cteva dintre substanele chimice extrem de toxice care se produc n prezent, fiind
apoi lansate n circulaie n mediu si n hrana pe care o consumm.

Aluminiu (clorhidrai etc.)
Se regseyte n: deodorante, conserve alimentare, industrie, ustensile de buctrie etc.
Proprieti: suspectat de a provoca leziuni cerebrale si la nivelul sistemului nervos,
suspectat n boala Alzheimer si alte sindroame cerebrale si neurologice. Poate afecta buna
Iuncionare a sistemului endocrin, n special a hipofizei.

Aspartam (Nut raSweet, Equal)
Se regseyte n: buturi dietetice (carbogazoase etc.), bomboane si deserturi ndulcite,
numeroase produse alimentare preambalate si altele.
Proprieti: ndulcitori artiIiciali (cu nivel caloric sczut). Recunoscute ca excitani toxici
(toxice la nivel neurologic), afectnd sistemul cerebral, nervos si endocrin. n Statele Unite,
consumul anual este de 7 000 tone de ndulcitori artificiali (CNN).

Benzoic sau benzil
Se regseyte n: produse cosmetice, oj, sampoane, produse de dus si baie.
Proprieti: suspectat de a fi cancerigen aIecteaz Iuncionarea sistemului endocrin si
de a produce malIormaii congenitale.

BHA/BHT (hidroxianizol butilat)
Se regseyte n: pine, de orice fel, cereale uscate, praIuri pentru prjituri, pizza congelat,
carne de porc, cartofi pai, sortimente de ulei comestibil, biscuii, budinci, gogosi preparate, deserturi
pe baz de gelatin.
Proprieti: conservant. Suspectat de a fi cancerigen. AIecteaz esutul hepatic si
pancreatic. Este interzis n numeroase ri.

Cafein (cofein)
Se regseyte n: buturi cola si alte buturi rcoritoare; n Iorm natural n cacao,
sortimente de caIea si de ceai.
Proprieti: stimulent. Suspectat de a provoca malIormaii congenitale. AIecteaz sistemul
endocrin si nervos. Stimuleaz excesiv tractul gastrointestinal.

Caramel
Se regseyte n: buturi cola si alte buturi rcoritoare, pine, budinci, pizza congelat,
bomboane, snacks etc.
Proprieti: colorant. Suspectat de a Ii cancerigen, provoac malIormaii congenitale.

Gelcarin (Muychi irlandez)
Se regseyte n: brnz de vaci, ngheat, smntn, budinc, Iormule nutritive pentru nou-
nscui.
Proprieti: agent de ngrosare. Suspectat n si indicat pentru stri ulceroase la nivelul
tractului gastrointestinal. AIecteaz coagularea sngelui si dispersia corect a substanelor nutritive.

Clor
Se regseyte n: apa de la robinet, dus si piscin, n produsele pentru splarea si ngrijirea
ruIelor, ageni de curare, procesul de prelucrare a produselor alimentare, sistemul de canalizare
etc.
Pag. 131 din 392
Proprieti : antibacterian si antiparazitar. Contribuie la apariia unor aIeciuni ca astm,
alergii, anemie, bronsit, colaps circulator, confuzie, delir, diabet, ameeli, iritaii ale ochilor,
cavitii bucale, nasului, gtului, plmnilor, pielii si stomacului; aIeciuni cardiace, hipertensiune si
greuri. Posibil cancerigen.

DE A (Di-etanol amin)
ME A (Mono-etanol amin)
T E A (Tri-etanol amin)
Se regseyte n: spumante de baie, sampoane, spun, produse pentru curarea si splarea
tenului.
Proprieti: ageni spumani. Suspectat de a Ii cancerigen. Poate Iorma legturi cu nitrai si
nitrii pentru a Iorma nitrosamine (dezvolt tumorile).

EDT A (acid tetra-acetic de amino-etilen)
Se regseyte n: serlac, dizolvani si produse spumante de igien personal care formeaz
spum (spumant de baie, gel de dus, sampon, spun si produse de curare a tenului).
Proprieti: conservant. Disruptiv hormonal. Suspectat de a provoca cel puin dou Iorme
de cancer: cancer renal si cancer hepatic. Recunoscut drept cauz a unor aIeciuni renale, intestinale
si dermatologice. Provoac crampe si tulburri similare.

Gum (arabic, karaya, de xantin, celuloz, indian, tragacanth etc.)
Se regseyte n: ngheat, buturi cola, bomboane, gum de mestecat, bere, sosuri pentru
salate, alcool izopropilic.
Proprieti: agent de ngrosare. Poate Ii asociat cu alergii si tulburri intestinale. AIecteaz
utilizarea corect a substanelor nutritive de ctre organism.

Alcool izopropilic
Se regseyte n: produse de cltire a prului dup vopsire, produse de gomaj corporal,
loiuni pentru mini, parIumuri si numeroase alte produse cosmetice. Este o substan derivat din
petrol, Iiind Iolosit ca anticongelant si solvent n serlac.
Proprieti: dizolvant si denaturant (denaturantul este o substan otrvitoare care modiIic
proprietile naturale ale unei substane). Inhalarea sau ingestia de vapori poate provoca cefalee,
puseu Iebril, ameeli, depresii, greuri, vrsturi, narcoz si com.

Acid lactic
Se regseyte n: industria tipograIic, vopsele, pizza congelat, gelatin, brnzeturi,
deserturi congelate, msline, bere, buturi carbogazoase.
Proprieti: conservant. Acidoz si inIlamaii.

Dextrin de mal
Se regseyte n: rumegus, numeroase deserturi si buturi rcoritoare, produse alimentare
procesate, ngheat.
Proprieti: intensiIicator de miros si gust. Suspectat a Ii cancerigen.

Ulei mineral
Se regseyte n: ingredient din petrol utilizat n mod Irecvent. ,Baby Oil este 100% ulei
mineral.
Proprieti: distruge bariera imunitar natural a pielii, inhibndu-i capacitatea de a respira
si de a absorbi substanele necesare hidratrii si hrnirii corecte. AIecteaz capacitatea pielii de a
elimina toxine, Iavorizeaz acneea si alte tulburri. Poate provoca mbtrnire prematur.

Amidon alimentar modificat
Se regseyte n: fasole preparat, preparate alimentare conservate de consisten cremoas,
sIecl (prelucrat), nuci prjite Ir grsime, ravioli, pulberi pentru prepararea buturilor, pizza
Pag. 132 din 392
congelat, umpluturi de plcint, produse alimentare pentru nou-nscui, praI de copt, peste
congelat (preambalat), supe la plic, sosuri de Iriptur.
Proprieti: agent de ngrosare si umplere. Alcalin n hidroxid de sodiu. Suspectat de a
provoca leziuni pulmonare. Provoac iritaii ale tractului gastrointestinal, vrsturi. Posibil cauz
de producere a crampelor si spasmelor.

Monogliceride yi digliceride
Se regsesc n: produse de patiserie, unt, nuci si alune prjite Ir grsime, prjituri,
fursecuri, anumite produse alimentare prelucrate.
Proprieti: agent de legare si nmuiere. Suspectat de a Ii cancerigen, posibil cauz a
malIormaiilor genetice sau congenitale.

MSG (monoglutamat de sodiu)
Se regseyte n: numeroase preparate alimentare cu specific chinezesc, alimente la conserv
si procesate, pizza congelat, bere, sosuri pentru salate, carne conservat, sosuri de rosii, supe,
gelatine, bulion, sos de soia etc. Poate Ii disimulat sub alte denumiri, ca de pild glutamat, acid
glutamic, drojdie de autoliz, proteine hidrolizate, arome naturale, caseinat, condimente, gelcarin
(muschi irlandez), dextrin de mal, extract din drojdie de bere.
Proprieti: intensiIicator aromatic obisnuit. Excitoxin (neurotoxin) care aIecteaz
sistemul nervos si endocrin. Spasme, ceIalee (inclusiv migrene), transpiraie, dureri toracice, diaree.
Poate fi asociat cu predispoziii genetice, leziuni cerebrale, aIeciuni cardiace, tumori, boala
Alzheimer si Parkinson, crize astmatice, maladii ca ALS (scleroz lateral amiotropic), ADD
(deIicit de atenie), ADHD (tulburare hiperactiv a deIicitului de atenie), aIeciuni ale tractului
gastrointestinal.

Nitrii, nitrai (de sodiu)
Se regsesc n: preparate din carne, pizza congelat, preparate pentru nou-nscui etc.
Proprieti: conservani, utilizai n ,vindecare. Cancerigeni recunoscui. Extrem de toxici.
Supradozele provoac decesul. Se leag pentru a Iorma nitrosamine, n special n prezena
alcoolului.

PE G (Polietilen glicol)
Se regseyte n: past de dini, produse pentru dus si baie. Utilizat pentru producerea
substanelor degresante si de curire (cuptor, masini etc.).
Proprieti: agent de ngrosare. AIecteaz Iuncionarea sistemului endocrin; are efect
estrogenic; suspectat de a fi cancerigen.

Propilen glicol
Se regseyte n: anticongelante, Iond de ten, loiuni, deodorante, ap de gur, past de dini,
produse pentru ngrijirea prului (sampoane etc.), crem de ras etc. Utilizat n industria alimentar
pentru procesare. Utilizat ca solvent.
Proprieti: surIactant si agent de umectare. Iritant cutanat, provoac inIlamaii si posibil
aIeciuni dermatologice. Poate provoca tulburri si anomalii la nivelul rinichilor, ficatului, creierului
si pancreasului. Utilizat pentru a descompune proteinele si structurile celulare.

Propilgalat
Se regseyte n: gum, murturi, uleiuri si amestecuri, preparate alimentare si din carne
procesate.
Proprieti: conservant. Suspectat de a provoca leziuni hepatice si pancreatice. Asociere
posibil cu deIectele din nastere.

Colorant de nroyire #40 (Allura Red AC)
Se regseyte n: fistic rosu, preparate din carne (hot dog etc.), gelatin, gum, cereale,
produse de paniIicaie, bomboane si dropsuri, buturi carbogazoase de culoare rosie. Remarc:
Pag. 133 din 392
codul #40 nu mai este folosit n prezent. Cu toate acestea, exist numerosi colorani artiIiciali
dubiosi.
Proprieti: colorant. Suspectat de a fi cancerigen, fiind posibil asociat cu defectele din
nastere. Leziuni hepatice si renale. Neurotoxin.

Zaharin
Se regseyte n: numeroase deserturi, buturi si produse alimentare preambalate.
Proprieti: ndulcitor artificial. Suspectat de a provoca anumite forme de cancer (de
colecist etc.) si posibil Iactor de stimulare a Iormaiunilor tumorale. Poate afecta ritmul cardiac,
starea tractului gastrointestinal si poate provoca iritaii cutanate.

Eritorbat de sodiu
Se regseyte n: preparate din carne, produse de panificaie, numeroase sortimente de
buturi si altele.
Proprieti: conservant. Interzis n multe ri. Suspectat de a provoca deIecte la nastere si
aIeciuni genetice. Extrem de toxic.

Lauret de sodiu yi/sau Lauril sulfat (SL ES/SLS)
Se regsesc n: ap de gur, sampoane, spumant de baie, crem / gel de brbierit, past de
dini, gel de dus, detergeni, soluii pentru splarea masinilor, degresani de motor, soluii de curat
pardoseala, produse cosmetice.
Proprieti: se crede c ar conine nitrosamine si dioxan, ambele considerate a fi
cancerigene. Printre eIectele suspectate se numr aIeciuni hepatice, renale, pulmonare si
pancreatice. Poate afecta utilizarea calciului, provocnd degradarea danturii, a oaselor si a esutului
conjunctiv. Poate aIecta Iuncionarea sistemului nervos si cerebral. Suspectat de a provoca leziuni
oculare, cderea prului, cataract si miopie, insuIicien respiratorie, iritaii cutanate / aIeciuni
dermatologice si deces.

Fluorur de sodiu
Se regseyte n: pastele de dini.
Proprieti: cancerigen recunoscut. AIecteaz Iuncionarea cerebral si neurologic.
Epuizeaz esutul renal.

Talc
Se regseyte n: deodorante, produse pentru brbierit si ngrijirea tenului.
Proprieti: cancerigen recunoscut care produce cancer ovarian la mamifere.

Substane de aromatizare sintetice (artificiale)
Se regsesc n: preparate alimentare ambalate, ap de gur, deodorante, produse cosmetice,
parfumuri etc.
Proprieti: n majoritatea lor, sunt neurotoxine care aIecteaz creierul, sistemul nervos si
Iunciile endocrine; multe sunt suspectate a Ii cancerigene.

Tanin (Acid tanic)
Se regseyte n: sortimente de ceai, caIea, bere, vin, buturi carbogazoase, numeroase
aromatizante artificiale etc.
Proprieti: aromatizant. Suspectat de a provoca iritaii ale Iicatului, pancreasului si
tractului gastrointestinal. Produs natural, prezent n natur n doze mici si tamponat.

Toluen
Se regseyte n: oj, produse de ngrijire pentru femei, ca si n unele produse cosmetice.
Proprieti: suspectat de a fi cancerigen, afecteaz Iuncionarea sistemului endocrin.
Cercetrile indic posibile deIecte din nastere ca efect secundar. Poate aIecta Iunciile cerebral si
nervoas.
Pag. 134 din 392

Substane chimice toxice
Pentru alte inIormaii n privina substanelor chimice toxice:
www.greenpeaceusa.org
www.atsdr.cdc.gov
www.ianr.unl.edu
www.nrdc.org

Concluzii

Multe dintre substanele toxice enumerate anterior au fost detectate n reelele de alimentare
cu ap municipale, att n cele subterane, ct si n cele de supraIa, inclusiv n reelele de
alimentare ale marilor orase. Majoritatea acestor substane toxice si poluante provin din procesele
de producie, solveni industriali, deseuri din industria de armament, pesticide, erbicide, fumigene
pentru cereale si produse de prelucrare provenind din industria petrochimic (benzin, solveni,
uleiuri, detergeni) care sunt deversate n sol. Navigaia este o alt surs de contaminare a surselor
de alimentare cu ap.
Rapoartele indic Iaptul c peste 125 de ingrediente folosite n industria cosmetic si sute de
multe altele care se regsesc n mod obisnuit n igri, produse alimentare, loiuni, unguente,
vitamine sintetice si multe alte substane utilizate sau ingerate zilnic sunt substane cancerigene.
Alte sute de substane se acumuleaz n Iicat, creier, rinichi, pancreas, intestine si esutul cardiac,
obstrucionnd respiraia celular corect si provocnd inIlamaii si leziuni la nivelul acestor
esuturi.
Multe substane contaminante oxideaz si ptrund n atmosIer, provocnd astIel aIeciuni
hepatice si pulmonare si diverse forme de cancer. Multe altele stabilesc legturi pentru a Iorma
substane radicale, cum sunt nitrosaminele, care accelereaz Iormarea si dezvoltarea tumorilor.
Un numr important de asemenea pesticide, erbicide, Iungicide, produse petrochimice si asa
mai departe scindeaz hormonii. Ele inhib sau stimuleaz producerea hormonilor sau a steroizilor,
de tipul estrogen si testosteron.
Concentraiile de benzen din atmosIer, ap si hran au crescut vertiginos n ultimul timp.
Benzenul este un cancerigen cunoscut, el fiind utilizat n solveni si aditivi alimentari si este emanat
de raIinriile de petrol, benzinrii, uniti de Iabricare a cauciucului (anvelope) si de mijloacele de
transport pe motorin.
O cantitate pur si simplu astronomic de substane cancerigene este eliberat n aerul pe care
l respirm si n ap de Iumul de igar, gazele de esapament, n special cele de motorin, produsele
pentru ngrijire personal, de aeroporturi, autostrzi, ci Ierate, metrouri, majoritatea activitilor
industriale, navigaie, combinate petrochimice si asa mai departe.
Radiaia este o alt surs responsabil de producerea cancerului. Radiaiile nocive sunt
ntlnite mai ales n cabinetele stomatologice si n spitale (prin investigaie radiologic, metode de
medicin nuclear si alte proceduri), n vecintatea cablurilor de nalt tensiune, televizoarelor,
cuptoarele cu microunde, monitoarele de calculator cu emisii de radiaii catodice si majoritatea
echipamentelor medicale de diagnosticare inclusiv tomograI, ecograI, mamograI si echipament
radiologic.
Cancerul a atins proporii epidemice, estimndu-se c, n prezent, Iiecare american suIer
practic de o Iorm de cancer. ConIorm aIirmaiilor autoarei Kathleen Deoul, n cartea sa intitulat
Cancer Cover-up [Genocide]: ,n America, n fiecare minut moare de cancer un om adic
numrul echivalent al pasagerilor de pe trei curse Boeing 747 ocupate la capacitate maxim, dac s-
ar prbusi provocnd catastrofe aeriene ntr-o singur zi.
Trim n prezent ntr-o lume a excitoxinelor, cunoscute si sub denumirea de ,neurotoxine,
care aIecteaz relaiile noastre cu mediul nconjurtor si cu semenii nostri. Practic, ne-am creat
singuri aceast lume populat de ageni care declanseaz cancerul trim n mijlocul acestor ageni
si n preajma lor, i bem, i mncm, i injectm si i aplicm pe piele n mod constant. Cminele
noastre sunt pline pn la reIuz de Iormaldehid si alte substane cu potenial cancerigen si toxic pe
care le eman mochetele, mobilierul de tip Formica (laminat), placajul, cleiul, perdelele,
Pag. 135 din 392
mbrcmintea sintetic etc. Percloretilenul sau ,perc substan chimic utilizat n curtoriile
chimice este extrem de toxic. Pentru a scpa de scurgerile de la o astIel de curtorie, poate fi
necesar demolarea cldirii, apoi ndeprtarea mizeriei de sub ea.
Masele plastice sunt un alt furnizor de substane toxice si cancerigene poteniale. Vinilul
(Italai) este Iolosit n evile din PVC, jucrii, obiecte pentru stimularea cresterii dinilor (pentru
copii), recipiente pentru copii si materiale de construcie. Nu cumprai niciodat ap distilat
ambalat n containere din plastic. Deoarece apa distilat este lipsit de orice substane, ea creeaz
difuziune, atrgnd alte substane (ca minerale si chimicale) n componena ei.
Chiar dac am renuna acum la Iolosirea chimicalelor, tot ar fi prea trziu. Rasa uman este
cuIundat n ignoran si continu s si distrug cminul. Nici o alt specie nu Iace acest lucru.
Industria grea si cea constructoare de automobile se numr printre cele mai nocive si mai mari
surse de poluare. Multe uzine care deverseaz zilnic n atmosIer milioane de particule toxice reIuz
s instaleze filtre de control pentru nivelul de poluare din cauza costurilor extrem de ridicate. Desi
muli cercettori onesti ntreprind studii de cercetare n acest sens, inIormaiile lor par s Iie
suprimate sau ngropate de interesele unei societi ntemeiate pe proIit mercantil. Numai c viaa
nu poart o etichet de pre. Fiecare dintre noi are obligaia s se angreneze n procesul de asanare a
lumii n care trim.
Scpai de chimicale toxice pe ct este posibil.

MODULUL 4.6 - Cum ne Aprm de Substane Cancerigene

Suntem nconjurai de substane cancerigene si le consumm zilnic. Ele acioneaz ca Iactori
de declansare si de accelerare a proceselor nocive. AIecteaz esuturile si stimuleaz reactivitatea
sistemului imunitar, asa cum benzina aruncat pe Ioc l nteeste. Multe dintre aceste substane sunt
neurotoxine si se ataseaz de sistemul nervos si de sistemul endocrin. Aceast reacie determin
hipoactivitate sau slbirea Iunciilor pe care le ndeplinesc aceste sisteme, ceea ce va conduce la
producerea si maniIestarea unei multitudini de simptome printre care se numr probleme
respiratorii, aritmie cardiac, scleroza multipl si boala Lou Gehrig.
Fiecare dintre noi este dator s-si asume rspunderea pentru propria sntate. Nici chiar
statul nu se preocup de nivelurile de toxicitate din mediul nconjurtor. Politicienii par s nu
neleag c si pe ei i aIecteaz acest Ienomen, la Iel ca pe noi toi. De ce credei c incidena
cancerului a atins cote alarmante? Adevrul este bine disimulat de cei care doresc s cstige de pe
urma acestei boli. Totusi, la Iel ca toi ceilali oameni, si ei vor Ii rpusi de toxine.

PROTE1AI-V!

1. Trii mai aproape de natur, departe de zonele n care se aIl fabrici, linii de nalt
tensiune si traIic intens.

2. Umplei-v locuina cu plante vii! Este recunoscut capacitatea Iilodendronilor de a
absorbi din mediu Iormaldehid, amoniac, benzen, tricloretilen si hidrai, ca si xilen. Urmtoarele
plante sunt extraordinare ca plante de interior, datorit Iaptului c pot puriIica aerul din locuin:
Filodendron (Philodendron spp.)
Planta pianjen (Chlorophitum comosum)
Planta de bambus (Rhapis excelsea)
Planta de porumb (Dracaena fragans)
Ieder englezeasc (Hedera helix)
Bromelia (Cryptanthus spp.)
Crizantema (Chrysanthemum spp.)
Palmieri de interior
Ficus
Golden Pothos (Epipremnum aureus)

Pag. 136 din 392
3. Splai ntotdeauna Iructele si legumele nainte de a le consuma. Folosii n acest scop o
soluie de splare a plantelor sau suc proaspt de lmie amestecat cu peroxid de hidrogen.
4. Consumai zilnic o diet compus n proporie de 80 pn la 100 din alimente proaspete,
crude. Consumai chiar mai multe Iructe dect legume. Fructele sunt pline de antioxidani si
astringeni. Au darul de a menine sistemul limIatic (imunitar) curat si n stare de Iuncionare
perIect. Mai au si calitatea de a mri rezistena celulelor, n special a celulelor sistemului cerebral
si nervos.
5. Cnd suntei la volan, inei nchis sistemul de ventilare a aerului ctre exterior. Asigurai-
v permanent c sistemul de evacuare a gazelor de esapament nu are scurgeri si este n stare optim.
6. Folosii numai produse 100 naturale pentru igiena personal (spun, sampon etc.). Citii
eticheta produsului nainte de a-l cumpra. Dac reeta conine chimicale, nu Iolosii acel produs.
(Dac nu putei pronuna denumirea componentelor chimice probabil c nici nu avei nevoie de
produsul respectiv.) Orice produs aplicat pe piele este absorbit n fluxul sanguin, fiind apoi
transportat prin ntregul organism. Acesti produsi chimici pot provoca aIeciuni cerebrale, cardiace,
renale si, mai ales, hepatice.
7. Evitai curtoriile chimice, deoarece soluiile de curare Iolosite sunt extrem de toxice.
8. Apelai la intuiie si la bun sim n tot ceea ce Iacei si n alegerea produselor pe care le
Iolosii. n definitiv, este vorba de organismul dumneavoastr, iar el va transporta acele substane
oriunde ai cltori pe glob, asa cum o Iace un vehicul. Dac organismul cedeaz, atunci nu mai este
nimic de Icut. Chimicalele sunt substane cu potenial de risc maxim.
9. Evitai s gtii mncarea. Dac totusi trebuie s gtii, atunci aplicai abur si nu Ioc
asupra alimentelor si Iolosii vase din oel inoxidabil. Folosii numai vase de gtit din inox.
10. Utilizai si curai periodic aparatele de aer condiionat si de Iiltrare a aerului. Folosii
numai tipuri de aparate cu putere mare de Iiltrare, natural, capabil s ndeprteze particule de 1
pn la 3 microni.
11. Consumai numai ap obinut prin osmoz invers sau ap distilat la abur. Not:
Evitai consumul de ap distilat, ambalat n recipiente din plastic. Apa distilat va prelua o parte
din substanele chimice pe care le conine ambalajul din plastic.
12. Bei ap numai din pahare de sticl. Masele plastice pot Ii nocive pentru organism.
13. Evitai s Iacei miscare Iizic n zone cu traIic intens. Alegei n schimb ca zon pentru
plimbare parcurile nverzite sau zonele mpdurite.
14. Evitai ct mai mult posibil lumina Iluorescent. Fii permanent ateni la ceea ce mncai,
bei, respirai sau aplicai pe piele, Iiindc aceasta este calea prin care ptrunde n organism lumea
exterioar.

Pag. 137 din 392
CAPI T OLUL 5 - Natura Bolii


Pentru a nelege cum v putei redobndi starea de sntate, este important ca mai nti s
v schimbai mentalitatea si noiunile pe care le avei despre boal. Majoritatea oamenilor sunt
nspimntai de gndul c s-ar putea mbolnvi Iiindc nu neleg cauza bolii. Medicii Iac ca boala
s par un lucru att de complicat, nct oamenii obisnuii au impresia c numai un specialist bine
pregtit i poate ajuta. Nu este adevrat. A nelege simptomele de boal nseamn, pur si simplu, a
nelege ce nseamn aciditatea si toxicitatea si cum reacioneaz organismul la aceste stri.
nelegnd acest lucru, vei constata c boala este un proces natural, care se produce ca efect al unor
decizii si aciuni dezechilibrate.
Abordarea bolii presupune cu necesitate nelegerea strii originare de sntate a
organismului (epuizat sau rezistent) care a Iost transmis prin inIormaie genetic tuturor celulelor
din organism. Din experien proprie, am nvat c principalele cauze care stau la baza apariiei
simptomelor de boal, ntr-un procent de 99 dintre cazuri, sunt starea de epuizare genetic,
toxicitatea yi hiperaciditatea. Prezentul capitol se va concentra asupra acestor trei domenii si va
dezbate modul n care ele degenereaz n boli att de Irecvent ntlnite ca formele de cancer, de
diabet, tulburrile speciIice sexului masculin si Ieminin, ca si problemele legate de pierderea n
greutate sau de acumularea n greutate.
n ultimul modul al acestui capitol, intitulat ,Limbajul corpului, vei gsi o list a
simptomelor care indic un anumit tip de epuizare sau de esec Iuncional al unei glande, unui organ
sau sistem al organismului. Putei nva s ,interpretai inIormaiile importante pe care organismul
le transmite ntotdeauna.

MODULUL 5.1 - Cele Trei Cauze Majore ale Bolilor

PRIMA CAUZ MA1OR: EPUIZARE INERENT (GENETIC)

Epuizarea inerent este un cod genetic al celulei (memoria celulei), care stabileste starea
iniial n care se aIl esutul si modul n care va rspunde la impulsurile de via. Corpul Iizic al
omului poart amprenta genetic a propriului arbore genealogic, iar rezistena sau slbiciunea
celulelor este transmis prin istoricul genetic. Acest lucru este valabil si se aplic organismului n
integralitatea sa. Iniial, Dumnezeu a creat celulele, ns memoria care conine inIormaii despre ct
de bine Iuncioneaz o celul este ceea ce constituie genetica. Pe msur ce ne maturizm, noi Iie
contribuim la degradarea si mai mare a slbiciunilor inerente, Iie le depsim, IortiIicndu-ne
organismul, prin stilul de via abordat. Este extrem de important s nelegem acest Ienomen,
deoarece, n prezent, generaiile devin tot mai debile n loc s devin mai rezistente. Astzi, mai
mult dect oricnd n trecut, oamenii preiau n organism, prin consum alimentar sau pe cale
injectabil, cantiti enorme de toxine. n prezent, asistm la declansarea cancerului (care este o
Iorm de degenerescen sau de intoxicare cronic) ncepnd cu vrsta adolescenei, aIeciunilor
cronice si degenerescente la nou-nscui si la apariia unor malIormaii la nastere nemaintlnite
pn acum. Dac organele si glandele sunt sub-active ca eIect al inIormaiei genetice, a proceselor
inIlamatorii sau a intoxicrii, de aici pot rezulta o suit de dezechilibre si apar condiiile de instalare
a bolilor.
Conceptul pe baz cruia Iuncioneaz genetica este Ioarte usor de neles. Corpurile noastre
Iizice sunt mostenite de la ambii prini, de aceea copiii vor prelua o mare parte din trsturile
Iizice, mentale si aIective att de la mam, ct si de la tat. De asemenea, noi mai prelum cte ceva
de la bunici, deoarece caracteristicile lor, cuprinse n codul lor genetic, au fost transmise pe cale
ereditar prinilor nostri. Genetica susine c noi purtm n corpul Iizic si n psihic mostenirea
genetic transmis de ultimele patru generaii de strmosi. Cu toate acestea, n cursul experienei de
practician, am putut constata c tiparele genetice sunt transmise n mod cert la mai mult de patru
generaii de urmasi. Practic Iiecare celul a organismului este o celul genetic adic este ca o
fotocopie a celulei parentale.
Pag. 138 din 392
Celulele devin mai rezistente sau mai debile n funcie de codul genetic impus de aceste
caracteristici, dar si ca urmare a propriului stil de via, cu alte cuvinte prin intermediul a ceea ce un
individ mnnc, bea, inhaleaz sau ceea ce este absorbit n organism prin piele, dar si prin ceea ce
gndeste si simte (emoii).
Celulele triesc si Iuncioneaz pe baza amintirilor si a experienelor personale, tot asa cum
Iacem si noi. Anumite experiene ne sectuiesc de puteri, lsndu-ne vulnerabili n Iaa vieii, iar
acelasi lucru se ntmpl si cu celulele. Acizii si toxinele din organism pot epuiza sau leza celulele.
Memoria genetic amplific starea general de sntate a celulei sau o poate zdruncina. Impactul
tuturor acestor Iactori contribuie la rezistena sau slbiciunea celulelor, organelor si glandelor,
determinnd ndeplinirea corect sau incorect a Iunciilor necesare pentru care au fost concepute de
la bun nceput. Spre exemplu, dac ai mostenit insuIicien tiroidian, o debilitate a suprarenalelor
sau a ficatului, misiunea pe care trebuie s o ndeplineasc aceste esuturi va Ii compromis, iar
capacitatea lor de a produce enzime digestive, steroizi, sau orice alte elemente, va fi serios
diminuat. Iar la acest nivel trebuie cutat cauza care va produce tulburri Iuncionale la nivelul
ntregului organism. Efectul va fi instalarea unui tip sau a altuia de boal. Dac dorii s stii mai
mult pe aceast tem, consultai seciunea ,Despre starea de a Ii constient si boal, care va Ii tratat
n continuare.
Ca societate, noi avem obligaia s ncepem repararea deIicienelor si reconstrucia celulelor
din organism, dac vrem ca generaiile viitoare s supravieuiasc. Nu uitai, natura nu perpetueaz
niciodat exemplarele slabe. Cei slabi sunt ntotdeauna devorai, Iiindc n acest Iel natura va reusi
s menin sntoase toate celelalte specii existente, iar aceast lege este valabil si n cazul Iiecrei
celule din organism.
V propun s studiem n continuare celelalte dou cauze principale care duc la apariia
bolilor si motivele pentru care esuturile nu reusesc s si ndeplineasc Iunciile: Toxicitatea si
hiperaciditatea (acidoz). Ambele creeaz obstrucii n corpul dumneavoastr!

CE A DE-A DOUA CAUZ MA1OR: TOXICITATEA

Toxicitatea (adic otrvirea) este un termen cu spectru larg de acoperire si se reIer la
numeroase aspecte, de la acumularea de mucoziti cauzat de consumul de produse lactate,
substane iritante si zaharuri complexe, pn la depunerile de substane chimice artiIiciale, metale
toxice si minerale. Toxicitatea (care este de natur n special acid, acumulndu-se sub aceast
Iorm n organism) provine din alimente, atmosIer, produse pentru igiena personal, produse
pentru igiena locuinei, materiale de construcie... iar lista ar putea continua la nesIrsit. n zilele
noastre, majoritatea alimentelor pe care le consum si lichidelor pe care le beau oamenii sunt acide,
determin acumulri de mucoziti, priveaz organismul de energie si conin toxine proteinice.
Amidonul rafinat pe care l consumm sub diverse Iorme acioneaz asemenea unui adeziv asupra
esuturilor, provocnd Iormarea unei plci, conIorm prezentrii anterioare. Aceast acumulare de
toxine, fiind de natur acid, poate provoca inIlamaii si congestionri ale esutului, ntr-o asemenea
msur nct va produce moartea esutului respectiv.
Toxinele si mucozitile se Iixeaz si Iormeaz depuneri la nivelul tuturor esuturilor
organice, cu precdere la nivelul sinusurilor, gtului, tiroidei, plmnilor, muschilor, Iicatului,
rinichilor si pielii. Acesta este motivul pentru care sunt afectate n special aceste zone atunci cnd
organismul maniIest simptome de rceal sau de grip. Fiindc organismul ncearc s se curee de
toate aceste toxine, sau de o cantitate ct mai mare, prin intermediul unui proces natural care se
numeste ,boal. Numeroase ,boli nu reprezint altceva dect eIorturile pe care le depune
organismul de a elimina toxinele si/sau celulele muribunde sau moarte.
ConIorm aIirmaiilor anterioare, toxicitatea se Iormeaz la nivel intracelular sau interstiial
(n jurul celulelor) n sistemul vascular, n organe si n glande, n intestine si n cavitile din
organism. Combinnd starea de intoxicare cu o diet intens acid, vei avea parte de inIlamaii,
ulceraii, tumori, iar, n cele din urm, de moarte celular (degenerare). Acumulrile de toxine si de
mucoziti vor genera obstrucii, blocnd circulaia sanguin si limIatic ctre si dinspre celule. Iar
aceast stare va reduce semniIicativ capacitatea celulei de a Iunciona corect si de a se menine
sntoas.
Pag. 139 din 392
Rcelile, gripa, aIeciunile limIatice, tulburrile gastrointestinale, inIeciile, pentru a
enumera doar cteva dintre numeroasele probleme care pot aprea, sunt tot attea simptome ale
acumulrii de toxine n organism. Sistemul imunitar al organismului si/sau paraziii vor interveni pe
cale natural asupra acestei toxiciti. Din pcate, reacia natural a sistemului imunitar Ia de
aceast acumulare toxic si, Iireste, mpotriva paraziilor care se hrnesc de pe urma toxinelor, este
adeseori interpretat n mod eronat drept tulburri de imunitate. Activitatea paraziilor si rspunsul
imun intervin ntotdeauna dintr-o anumit cauz, adic sunt efecte secundare ale simptomului.

CE A DE-A TREIA CAUZ MA1OR: HIPERACIDITATEA - ACI DOZ A

Organismul ndeplineste Iunciile de digestie, asimilare, utilizare, reproducere si eliminare n
prezena unor lichide. Printre aceste lichide se numr sucurile digestive, sngele, lichide
extracelulare si intracelulare, lichide limfatice si urina. Pentru a nelege corect si complet eIectele
pe care le produc alimentele si toxinele asupra organismului, este necesar s nelegem mai nti ce
sunt principiile antagonice sau contrariile.
Creaia este posibil datorit interaciunii dinamice a contrariilor, n lipsa crora toate
lucrurile ar fi identice. (Desigur, deoarece Dumnezeu este Unul, cu ct ne apropiem mai mult de
Dumnezeu, cu att diIerena dintre contrarii se va dilua.) Interaciunea dintre contrarii creeaz
miscarea, aciunea, activitatea, dimensiunile, culorile si temperaturile diIerite. Orict de complex
este chimia, ea se ntemeiaz pe doi piloni principali sau dou contrarii: cald si rece, sau yin si yang,
numele celor dou principii dinamice opuse din filozoIia si din medicina chinez. Cald mai este
denumit acid, iar rece, alcalin. Acizii iniiaz schimbarea, iar alcalii, echilibrul. De fapt, aceasta este
temelia oricrei Iorme de materie.
Elementele din care este compus materia sunt Iie de natur acid, Iie de natur alcalin.
Printre elementele care provoac aciditate se numr azotul, IosIorul si sulIul. Oxigenul, calciul,
magneziul, sodiul si potasiul sunt elemente alcaline. Majoritatea elementelor alcaline sunt cunoscute
sub denumirea de elect rolii, datorit capacitii lor de a purta si de a descrca sarcini electrice. n
cazul elementelor alcaline, oxigenul si carbonul sunt predominante prin comparaie cu hidrogenul,
iar n cazul acizilor, predomin azotul si hidrogenul.
Pentru a menine starea de sntate si vitalitatea organismului, toate lichidele din organism
ar trebui s Iie alcaline, cu excepia sucurilor gastrice, a acidului clorhidric si a pepsinei, care sunt
acide si au un rol esenial n scindarea iniial a proteinelor. Nivelul aciditii sau alcalinitii
organismului este clasificat n Iuncie de ceea ce se numeste factor pH. pH are semniIicaia de
,potenial de hidrogen. Scala de msurare a Iactorului pH este de la 0 la 14, unde 0 indic cel mai
ridicat nivel de aciditate, 7 indic echilibrul natural, iar 14 este indiciul celui mai ridicat nivel de
alcalinitate. Deoarece numerele de pe aceast scar reprezint logaritmi, Iiecare numr este de 10
ori mai mare dect urmtorul. Acest fapt poate fi extrem de important dac vei nelege c nivelul
pH-ului sanguin trebuie s Iie de 7,4, adic usor alcalin. Dac nivelul atomilor de hidrogen din
snge scade pH-ul la 6,95 (prin cresterea numrului atomilor de hidrogen), atunci poate surveni
coma sau moartea. Si opusul este valabil. Convulsiile si spasmele se pot instala dac pH-ul devine
prea alcalin (adic dac scade numrul atomilor de hidrogen), desi situaia este extrem de rar
ntlnit. Este important de menionat Iaptul c, n majoritatea cazurilor, convulsiile si spasmele
sunt provocate de carenele de utilizare a mineralelor.
Practic toate alimentele pe care le consum oamenii pot Ii mprite n cele dou categorii
amintite anterior: alimentele care pot produce fie aciditate, fie alcalinitate. Rezultatul depinde de
,cenusa care rmne n urma digestiei si n Iuncie de elementul mineral anorganic dominant din
alimentele respective, care vor afecta nivelul pH din lichide organice. Alimentele acide vor lsa n
organism mai muli compusi de IosIor, Iier si sulI, care vor expulza mineralele alcaline de genul
calciului, magneziului, sodiului si potasiului. Acizii cristalizeaz, iritnd astIel si inIlamnd
esuturile. Aceste cristale se depun oriunde n organism producnd inIlamaii, iritaii si stimulare sau
agitaie Iuncional. Spre exemplu, acidul uric este un produs derivat prin metabolizarea si/sau
dezvoltarea micozelor n organism. Acumularea de acid uric va provoca guta si alte stri
inflamatoare n ntregul organism.
Pag. 140 din 392
Pe parcursul digestiei hranei se Iormeaz numerosi ali acizi. Printre acestia se numr
acidul sulfuric, acidul fosforic, acidul butiric, acidul lactic, acidul acetic si acidul piroracemic. Dac
acesti acizi nu sunt convertii n electrolii prin intervenia srurilor, esuturile vor fi afectate. Cu ct
creste aciditatea din organism, cu att va face mai multe ravagii.
n zilele noastre, brbaii si Iemeile consum hran care produce n special aciditate, si
anume carne si produse din carne, cereale, produse lactate pasteurizate, ou si tomate gtite. Cum
aciditatea este asociat cu cldura, acesti acizi si compusii lor vor produce inIlamaii ale esuturilor.
InIlamaiile provoac slbiciune la nivel celular si incapacitatea celulelor de a transporta substanele
nutritive si de a le transIera prin pereii membranelor prin intermediul respiraiei celulare, ceea ce va
conduce n final la degradarea ireversibil a celulei.
ConIorm aIirmaiilor anterioare, singura camer acid de care dispune homo sapiens este
stomacul, adic locul n care este iniiat procesul de digestie a proteinelor. Remarc: Imediat dup
ce coninutul stomacului este transferat n intestinul subire, ncepe secretarea bilei si a
bicarbonatului de sodiu, cu rolul de a alcaliniza acest amestec denumit chim. Celelalte faze ale
procesului digestiv sunt de natur alcalin.
Acumularea de acizi si de proteine toxice strine la nivel tisular este cauza declansrii
rspunsului imun, denumit inIlamaie. Din acest moment, inIlamaia este diagnosticat ca un tip de
,...it, adic gastrit, colit, cistit, neIrit, bursit si artrit. De Iapt, aIeciunile citate mai sus nu
sunt boli, ci reacii inIlamatorii, ca rspuns la acidoz. Din acest motiv, abordarea terapeutic a
acestor tulburri cu o medicaie care va spori si mai mult aciditatea sau cu steroizi este de-a dreptul
absurd, conducnd la degenerarea accentuat a esutului. Mult mai logic este s ncercm
alcalinizarea si detoxiIicarea esutului, cu alte cuvinte, eliminarea acizilor si a proteinelor strine
care au provocat tulburarea de la bun nceput. CNN a prezentat recent un raport conIorm cruia
cercettori de la diverse universiti au demonstrat c tiparul genetic al celulelor (ADN si
cromozomi) poate Ii si este modiIicat de acidoz, al crei eIect direct este epuizarea celulei,
provocnd numeroase transIormri ale structurii ADN si cromozomilor.

DESPRE ST ARE A DE A FI CON$TIENT $I BOAL

Celulele reacioneaz la strile de a Ii constient asa cum o Iacem si noi. Cu alte cuvinte, dac
o persoan Iurioas se ndreapt spre tine, probabil i va transmite starea sa de Iurie; dac v
petrecei timpul n preajma unor persoane bolnave, s-ar putea s v mbolnvii. Totul este energie
si tot ce ne nconjoar emite energie.
Nivelurile de energie sunt nelimitate. Dintr-o perspectiv spiritual, mnia este un nivel de
energie inferior, n timp ce iubirea se aIl la un nivel superior. n cercurile spirituale, energia este
denumit ,stare de a Ii constient sau ,constientizare. Dumnezeu, sau ,constiina absolut, este
comparat cu o oglind urias, n timp ce creaia sa este neleas n sensul c aceast oglind este
mprit ntr-un numr inIinit de elemente componente sau stri diIerite de a Ii constient sau
constientizare. Asa cum neleg eu lucrurile, o Iorm de via, indiIerent care ar fi ea, este o Irntur
din aceast oglind, care exprim ntr-o Iorm personal propria stare de constiin sau putere de
constientizare. Odat cu nasterea creaiei, accedem la via inconstieni sau n lipsa constiinei de
sine, cptnd treptat constientizare tot mai mare, ca reacie direct la viaa din jurul nostru.
Asemenea unui computer care este programat prin instalarea succesiv de programe, adic pe
msur ce este programat prin introducerea de tot mai multe date n memoria sa, avnd astfel
capacitatea de a Ii mai perIormant si de a ndeplini mai multe Iuncii, fiecare fragment individual al
acestei ,oglinzi a creaiei si va dezvolta capacitatea de exprimare pe msur ce devine tot mai
constient de adevrata sa natur. Iar cum noi, oamenii, suntem pri din acea oglind, ne vom
comporta asemenea unui calculator, cu alte cuvinte, cu ct vom acumula mai mult experien, cu
att vom constientiza mai mult sau dobndi un nivel superior de constiin.
Desi Ienomenul este greu de exprimat n cuvinte, dac privii atent n interiorul
dumneavoastr si contemplai natura, vei constata c toate lucrurile sunt practic reIlectri ale unei
esene unice. Cu alte cuvinte, Iiecare lucru este, n Ielul su o reflexie a lui Dumnezeu si toate
reIlect lucrurile pe care le-a creat Dumnezeu. Si celulele respect aceast lege. Celulele dispun de
constiin. Ele se supun legii cauzei si eIectului, tot asa cum o Iacem si noi. Ceea ce introduci n
Pag. 141 din 392
organism este ceea ce vei scoate din organism. ADN-ul si cromozomii din celule posed tipare de
memorie care depsesc tiparele genetice simple. Ele poart urmele ,experienelor cotidiene prin
care trec celulele, ntr-o manier foarte asemntoare celei n care si memoria uman nregistreaz
experienele zilnice.
Virusii sunt proteine care aIecteaz constiina sau viaa unei celule. Ei slbesc celula,
pregtind terenul pentru rspunsul imun si declansndu-l. Dup cum afirmam anterior, natura nu
perpetueaz niciodat specimene neputincioase, ci i elimin pe cei slabi. Numeroase proteine
(asemenea virusilor si altora) au valoare de stimuli ce declanseaz mecanismul care i permite
organismului s elimine slbiciunea, astIel nct celulele slbite s poat Ii nlocuite cu celule
rezistente.
Pentru celule, problema este c materialele de construcie si combustibilii obisnuii
alimentele pe care le consum majoritatea oamenilor nu mai pot susine un nivel deosebit de
constiin sau constientizare. Majoritatea alimentelor pe care le consumm n prezent dispun de un
nivel inIerior de energie si vibraii, sau constiin, ceea ce diminueaz energia care ajunge la celule,
prin urmare si energia ntregului organism, ducnd astIel la boal si moarte. Acest stil de via srac
n energie, diminueaz puterea de constientizare a oamenilor n general, motiv care explic de ce pe
lume exist mai mult ur, rutate, brI si minciun dect iubire.
Trebuie amintit n acest punct si rolul pe care l joac paraziii n procesele maladive. (Vezi
modulul 5.2, intitulat ,Sunt paraziii buni sau ri?) Chiar dac paraziii sunt cea de-a doua cauz de
declansare a unei boli, ei sunt Iactori importani care contribuie la constiina si vibraia energetic a
celulei, afectnd astIel memoria ADN. Prostia omeneasc de a introduce prin ,vaccinare ageni
patogeni (parazii) vii sau chiar si mori ntr-un organism intoxicat a condus treptat la degradarea
genetic a celulelor, care s-au slbit si au devenit mutante. (Pentru o dezbatere mai ampl pe tema
vaccinurilor, vezi capitolul 4, ,Obiceiuri nocive.) Numeroase ,boli sunt induse sau declansate de
vaccinuri, inclusiv ADD (maladia deIicitului de atenie), SIDA, dar mai ales, cancerul. Noi am
permis stiinei s ne Iac ru, s ne mutileze sau s ne ucid, lsndu-ne condiionai de o
propagand mincinoas care ne indic pe noi ca principali vinovai, si nu stiina. Oamenii de stiin
joac ruleta ruseasc cu vieile oamenilor, n numele ,progresului si sub masca nseltoare a grijii
Ia de om. Trebuie s depsim acest ev ntunecat al medicinei si chimiei, n care s-au produs attea
dezastre si distrugerea unor specii ntregi.

SOLUIA ESTE SIMPL

Este momentul s ne trezim si s revenim la simplitate si la cile pe care ni le oIer
Dumnezeu si natura. Natura ne pune la dispoziie toate plantele si hrana de care avem nevoie pentru
a ne puriIica, regenera si revitaliza corpul Iizic si corpul spiritual.
Sntatea este un lucru Ioarte simplu: mnnc n conIormitate cu specificul speciei din care
Iaci parte; mnnc hran proaspt, prguit, n stare crud si neprocesat, asa cum Iac si
animalele; odihneste-te si stai ct mai mult la soare, cur organismul de toxine inclusiv de
chimicale, metale grele, antibiotice, cantiti excesive de hormoni, mucus inutil, parazii ucigasi,
pesticide si altele de acest gen. n principiu, organismul trebuie alcalinizat prin intermediul dietei.
Dintre toate speciile vii, noi, oamenii, am ajuns pe o treapt superioar de dezvoltare neurologic,
iar fructele au cea mai mare ncrctur de electricitate si alcalinitate dintre toate tipurile de hran
de pe aceast planet. Am asistat la cazuri de recuperare si regenerare a sistemului nervos uman cu
ajutorul fructelor, nu al legumelor, care nu au aceast capacitate.
Folosii plantele medicinale pentru a reconstitui esuturile distruse si a restabili si stimula
buna Iuncionare a acestora. Includei n diet sucuri proaspete din fructe si legume ca suplimente
nutritive ,de Ior. Suplimentai dieta cu un complex de super-hran sau combinai-l cu dieta
obisnuit pentru a susine aportul nutritiv n cazul alimentelor deIicitare. Dup cum sugereaz si
denumirea sa, un complex de hran superioar este acel complex care conine cteva dintre
alimentele cele mai hrnitoare si ncrcate de energie pe care ni le Iurnizeaz natura, cum ar Ii
lptisorul de matc, pulberea de gru si pulberea de lucerna n capsule, pilule sau, pur si simplu, sub
Iorm de pudr.
Pag. 142 din 392
Dac vei Iace toate aceste lucruri, vei constata cum corpul trece rapid aciune. Organismul
se va cura si se va regenera, indiIerent de maladia de care suIer. Ca specialist n probleme de
sntate, nu am vzut niciodat vreo boal care s nu rspund la acest program. Fiecare persoan
cu care am lucrat a Icut progrese remarcabile, iar n majoritatea cazurilor, starea maladiv a Iost
complet eliminat.
Nu v Iie team s ncercai. Nu conteaz ct de avansat este stadiul bolii, nici dac suntei
imobilizai ia pat. Am asistat la recuperarea total a unor traumatisme de coloan vertebral, dup
ce bolnavul fusese aproape complet imobilizat timp de civa ani. Am asistat la realinierea poziiei
corpului si remodelarea lui prin dispariia unor deIormaii. Dac respectai legile naturii, vei
descoperi c puterea lui Dumnezeu si a naturii este nelimitat.
Nu uitai, orice lucru se petrece dintr-o cauz, inclusiv sntatea si boala. Totul se reduce la
legea cauzei si eIectului: deciziile pe care le lum si aciunile pe care le ntreprindem creeaz
condiiile de apariie a cauzei, iar, n cele din urm, vom suporta consecinele prin eIectele pe care
le produce aceast cauz asupra noastr. Nu v lsai atrasi n capcana Ir de sIrsit a noiunilor
,terapeutice. Strduii-v nencetat s nelegei din ce cauz se produc anumite lucruri. Punei-v
permanent ntrebarea ce efecte secundare vor avea faptele dumneavoastr sau ceea ce mncai, bei,
inhalai, simii sau gndii. Toate aceste aciuni se transform in experiene personale de natur
Iizic, aIectiv, mental si spiritual.
,Boala este doar un cuvnt utilizat de comunitatea medical si asociat cu o serie de
simptome pe care le maniIest corpul fizic. Cnd un medic de medicin alopat se reIer la o
anumit boal, el nu nelege natura autentic a corpului si nici reacia acestuia la inIormaia
genetic, nivelul de toxicitate si aciditate. Medicii nu neleg Ienomenele chimice si Iizice care se
produc n natur, nici nevoia Iiinei umane de a exista si a se hrni n armonie cu natura.
Uitai de boal! PuriIicai si IortiIicai organismul (celulele) si nu vor mai exista probleme
pe care s nu le putei depsi (prin cur). Viaa conine via, iar moartea conine moarte. Cei
puternici si rezisteni supravieuiesc, iar cei slabi si neputinciosi pier. Acest adevr este valabil mai
ales la nivel celular. FortiIicai din nou organismul (si celulele care l ajut s Iuncioneze) si vei
trece prin experiena vitalitii si a sntii robuste, o via din care boala a disprut.

Rezumat

Aproape orice tulburare a activitii la nivel tisular debuteaz din cauza acidozei si a
toxicitii. Din momentul n care esutul nu mai Iuncioneaz corect sau se congestioneaz, se
maniIest si primele simptome de boal, att la nivel local, ct si prin act reIlex. Prin ,act reIlex se
nelege c de multe ori simim durere ntr-o anumit regiune, desi problema sau slbiciunea si are
originea n alt parte a corpului. Un exemplu n acest sens l constituie situaia n care, desi
colecistul este inIlamat, putei resimi dureri sau slbiciune n genunchiul drept. Si nu vei reusi
niciodat s Iacei legtura ntre cauz si simptome din cauza distanei dintre cele dou.
Aplicm n mod curent si eronat simptomelor prin care se manifesta acidoza sau toxicitatea
denumirea de ,boal si ncercm s tratm aceste simptome cu medicamente supresoare. Nu numai
c este o prostie s procedm astfel, ci si periculos, Iiindc vom sIrsi prin a provoca epuizarea
esutului si degradarea sa ireversibil. Nu trebuie niciodat s tratai simptomele, ci s rezolvai
cauza. Tratnd numai simptomele, nu vei vindeca niciodat ceea ce a declansat simptomele
respective. Asta nseamn c ceea ce a provocat simptomele bolii, v va obliga s pltii, uneori
punnd capt vieii.
Tratamentul nu vindec niciodat. Si nici nu trebuie s tratai boala ci s v regenerai
organismul. Este singura noastr sans de supravieuire. Trebuie s eliminai inIlamaiile Iixate la
nivelul ntregului organism, apelnd la detoxiIicare. Dezintoxicai organismul de toate chimicalele,
de mucusul inutil, de metalele grele care sunt nocive, de paraziii si de acizii inutili. Un organism
curat si alcalin este un organism puternic si sntos.
Cnd vei nelege adevrul care se ascunde n spatele acestei aIirmaii, vei constata c nu
este vorba de nimic misterios. Boala este un proces natural, adic eIectul unei experiene prin care
trece organismul cnd celulele sale ncep s se degradeze din cauza toxicitii prezente sub forma
excesului de mucoziti, a vaccinurilor, metalelor, chimicalelor si a altor Iactori poluani, si din
Pag. 143 din 392
cauza acidozei, care nu este altceva dect inIlamaie. PuriIicarea organismului si IortiIicarea
celulelor sunt singurele ci prin care se produce vindecarea autentic.

MODULUL 5.2 - Sunt Paraziii Buni sau Ri?

n ultimele dou secole, oamenii de stiin au alocat timp si resurse materiale importante
cercetrii sinistrilor parazii. Oamenii au turnat antibiotice n organismul lor pn cnd au ajuns s
sufere de alergii severe, de suprimarea, Iunciei limIatice, de dezvoltarea unor culturi micotice, de
disIuncii la nivel tisular si de alte boli caracteristice lumii moderne, inclusiv aIeciuni critice ca
MRSA staphilococcus aureus rezistent la meticilin. n numeroase cazuri, tratamentul cu
antibiotice a dus la decesul pacienilor. Cartelul format din industria Iarmaceutic, guvernul Statelor
Unite si diverse comuniti ai oamenilor de stiin au Icut experimente prin campanii de
,vaccinare adeseori cu efect letal, asa cum am prezentat n capitolul 4. Vaccinurile s-au dovedit a
fi unii dintre cei mai mari ucigasi inventai vreodat de om. Odat cu punerea n practic a acestei
metodologii, noi nsine am iniiat o catastroI genetic pe care nu o mai putem opri si care este la
originea tulburrilor degenerescente si cronicizate pe care le ntlnim frecvent la nou-nscui si la
copii. Fiindc am declansat attea mutaii la bacterii, am creat atia virusi mutani si mortali, nct
acesti patogeni distrug rapid specia uman.
Oamenii devin de cele mai multe ori att de obsedai de aspectele intelectuale, nct nu mai
reusesc s vad pdurea de copaci. S privim natura ncercnd s nu mai complicm lucrurile, ci s
nelegem de ce a creat de fapt natura (Dumnezeu) paraziii. Dicionarul Webster deIineste paraziii
ca ,organisme care triesc si se hrnesc pe seama altui organism. Din perspectiva abordrii
noastre, as reIormula deIiniia astIel: ,organisme care se hrnesc de pe urma toxicitii si slbiciunii
altor organisme.
Pentru a nelege ct mai corect rolul pe care l joac paraziii, v propun s ne gndim ce se
ntmpl dac mpuscm o cprioar. (Este doar un exemplu.) Mustele sunt primele Iiine care sunt
atrase de cadavru. Sarcina lor este de a depune ou, care se vor transIorma n larve si n viermi. Ce
fac apoi viermii? Ce ar face orice alt parazit de tip proteus (capabil s scindeze proteina) pentru a
distruge cadavrul cprioarei. Aceasta este modalitatea prin care natura se debaraseaz de gunoaie.
Altfel, toate cadavrele animalelor moarte de-a lungul mileniilor ar Ii si astzi printre noi. Natura este
ntr-un permanent proces de transformare, schimbndu-se continuu dintr-o Iorm n alta.
Stiai c viermii sunt utilizai n mod curent n spitale pentru dezinfectarea curarea rnilor?
n timpul primului rzboi mondial, cnd lumea medical reaciona cu lentoare, iar rnile att de
multor rnii se inIectau pn la apariia viermilor, acesti viermi erau cei care menineau parial
curenia rnilor, iar datorit lor muli au scpat cu via.
Cu siguran, Dumnezeu nu a creat paraziii cu scopul de a ataca esuturile sntoase, altfel
toi am Ii Iost demult mori. Paraziii se ntlnesc la tot pasul si putei constata ce rol important,
vital, joac ei pe planeta noastr, ajutnd natura s i elimine pe cei slabi, astIel nct cei puternici s
poat tri n continuare. Prin intervenia lor, ciclul naturii se perpetueaz. Atomii nu sunt niciodat
distrusi, ci doar transIormai prin intermediul aciunilor si reaciilor diverse, cum ar fi oxidarea,
ionizarea si intervenia paraziilor, pentru a aminti doar cteva dintre ele.
Un exemplu elocvent de acumulare parazitologic n interiorul organismului uman a fost cel
al unei adolescente de nousprezece ani. Cnd s-a prezentat la clinica mea, tnra suferea de
subnutriie si de malabsorbie alimentar. Era tot timpul obosit si nu se simea niciodat bine, asa
cum ar Ii trebuit s se simt. Avea dureri musculare si tulburri digestive. Din momentul n care am
supus-o tratamentului meu de detoxificare, a nceput s elimine cantiti mari de mucoziti, ceea ce
reprezint un eIect standard. A nceput s remarce n materiile fecale ,niste vieti cu aspect Ioarte
ciudat. A nceput s mi le descrie; iar imaginile m-au ngrozit chiar si pe mine. Dou dintre vieti
erau viermi lai unul un vierme lat si plat, speciIic bovinelor, iar cellalt unul obisnuit. Vzuse
viermi cilindrici si n Iorm de ac, trematode (,creaturi cu aspect de meduz) si ali parazii
neidentiIicai. A intrat n panic si s-a prezentat de urgen la camera de gard a spitalului local,
unde medicul i-a spus c ,americanii nu au parazii. Tnra a insistat s i se Iac o analiz
coprologic, ceea ce medicul a eIectuat dup multe discuii si insistene. Rezultatul analizei de
laborator a indicat faptul c esantionul era plin de parazii.
Pag. 144 din 392
Organismul uman gzduieste o multitudine de parazii, dintre care unii sunt de natur
microbian. Sunt convins c ntre 40 si 75 din homo sapiens au cei mai mari parazii care se pot
ntlni pe planet, cu condiia s i caui. Exist numeroase tipuri de parazii, printre care drojdii,
micoze, negi, virusi, bacterii, viermi de toate tipurile si trematode. Muli oameni au n organism
numerosi parazii din Iiecare tip. Toi oamenii au ciuperci (Candida Albicans) sau micoze n
organism. n organismul uman, sunt prezente peste treizeci de varieti diIerite de microorganisme.
Tipul de ciuperc de Iermentaie este localizat n special n cavitatea bucal, pentru a susine
digerarea zahrului si a amidonului. Oamenii care au culturi micotice denumite Candida Albicans,
care se pot dezvolta oriunde n organism, suIer de oboseal, neliniste, prurit, iritaii si inIecii
cutanate, pentru a aminti doar cteva dintre simptome.
Candida Albicans creeaz poIta de zaharuri si de compusi pe baz de amidon, iar pacienilor
li se recomand n mod eronat c nu trebuie s mnnce Iructe din cauza coninutului lor bogat n
zaharuri. Dup cum am descoperit ntr-unul din capitolele anterioare, Iructoza si glucoza sunt dou
dintre principalele surse de energie sau principalii combustibili de care are nevoie o celul. Acestea
sunt zaharuri simple, fiind necesare pentru organism, care le va utiliza drept combustibil de baz.
Fructele sunt eseniale n lupta pe care o poart organismul cu scopul de a elimina Candida
Albicans, deoarece ele au puternice proprieti antioxidant si astringente. Datorit acestor
proprieti, ele reusesc s nlture congestiile limfatice din esuturi, aspect esenial deoarece
inIlamaia este ,cminul acestor vieuitoare microscopice. Cu zaharurile complexe este ns o cu
totul alt poveste. Ele constituie combustibili superiori (sau hran) pentru Candida Albicans, ns
ele nu pot fi utilizate drept combustibil de ctre organism, dect dup ce au fost descompuse pn la
zaharuri simple. Cei care suIer de tulburri asociate cu Candida Albicans vor avea enorm de
cstigat dac vor apela la un program de curare a sistemului limIatic de parazii, pe baz de plante
medicinale, capabile s ,ucid paraziii n mod eIicient.

VIRU$I

Am inclus ,virusii n categoria paraziilor. Cu toate acestea, nu se stie cu exactitate ce este
un virus. Unii oameni de stiin susin c virusii sunt pri componente din structura celulelor
descompuse. Alii consider c sunt microorganisme. Ceea ce stim cu certitudine este c virusii sunt
un fel de structur proteinic si c nu dispun de o Iorm cunoscut de ,via, asemenea bacteriilor
si protozoarelor. Eu consider c viruyii sunt un catalizator proteic pentru reacia imunitar.
Cnd o celul este epuizat, ea poate elibera propriul ei ,virus (propria protein), provocnd astIel
reacie imunitar dirijat mpotriva sa cu scopul auto-eliminrii. n lumea n care trim, cei slabi
sunt ntotdeauna devorai. Aceasta este ordinea simpl a lumii, menit s asigure perpetuarea vieii.
Cei puternici sau rezisteni, vor supravieui ntotdeauna, iar aceast aIirmaie este valabil si la nivel
celular. De aceea, este vital ca organismul s si poat elimina singur structurile slabe, pentru a-si
consolida structurile puternice.
Multe tipuri de virusi, inclusiv virusul herpesului (care pare a fi de tip proteus), sunt ,ageni
de scindare a proteinelor. Ei si Iac apariia n medii caracterizate prin hiperaciditate, care se
Iormeaz n special dup consumul alimentar bogat n proteine. n cazul herpesului genital sau
Herpex simplex, excluderea proteinelor din diet va inactiva acesti virusi sau i va menine ntr-o
stare de laten.
Fr s in seam de adevratul rol pe care l ndeplinesc paraziii, oamenii de stiin au
creat conceptul devastator de vaccinare, introducnd pe aceast cale n organism virusi care
provoac moartea sau care pot modiIica structura ADN, n chiar numele imunizrii organismului.
Cum majoritatea virusilor cresc n culturi care se dezvolt n esutul si sngele animal, contaminarea
cu aceste culturi a devenit un Iapt comun, dnd nastere unor monstri ca virusul Sim-40, care este
implicat n apariia a numeroase Iorme de cancer. Virusii HIV si E. coli constituie un alt exemplu de
virusi creai pe cale artiIicial, care au Iost inoculai cu bun stiin n oameni dar care au ignorat
c sunt Iolosii drept cobai umani crend un adevrat cosmar al suIerinei si durerii, tablou din
care face parte moartea a mii de oameni.
Guvernul Statelor Unite a vaccinat mii de oameni angajai n armat n numele ,imunizrii
lor. Sindromul Rzboiului din Golf este doar unul dintre exemplele cutremurtoare ale eIectelor
Pag. 145 din 392
secundare pe care le poate provoca acest tip de gndire ticloas. Persoanele care au iniiat aceste
programe ar trebui s rspund pentru nesIrsita suIerin si moartea a numeroase persoane, mai
odioase si mai numeroase chiar si dect cele pe care le-a pus la cale Hitler. Sute, dac nu chiar mii
de oameni au contractat poliomielit imediat dup ce au Iost vaccinai mpotriva poliomielitei. Mii
de ali oameni au dezvoltat Iorme de cancer si alte boli grave dup ce li s-au inoculat bacterii si
virusi vii n organismul deja intoxicat. Vaccinurile au Icut asemenea ravagii n organismul nostru,
nct vom avea nevoie de cteva generaii pentru a le depsi... cu condiia s ne trezim la timp.

BACT ERI I

Cu toi suntem Iamiliarizai cu denumirea de ,bacterii, care se reIer la acele organisme
unicelulare care nu au n structura lor un nucleu adevrat. Exist cteva tipuri diIerite de bacterii. n
primul rnd, sunt bacteriile cilindrice sau de Iorm sIeric, existnd fie ca unicelulare singulare,
denumite micrococi, fie n perechi, denumite diplococi. n aceast categorie intr bacteriile de tip
ciorchine, denumite stafilococi, n timp ce bacteriile dispuse ca niste lnisoare sunt denumite
streptococi. Gruprile cubice ale acestor bacterii de tip lan se numesc sarcinae.
n al doilea rnd, avem bacterii n Iorm de bastonas sau bacili. Dac au Iorm oval, ele se
numesc cocobacili. Acestia Iormeaz lanuri care se numesc streptobacili.
n al treilea rnd, avem bacteriile spiralate, iar dintre acestea cele rigide sunt denumite
spirili. Cele mai Ilexibile sunt binecunoscuii spirochei. Spiralele curbate, sau n form de virgule,
sunt denumite vibrioni.
Bacteriile sunt organisme microscopice care triesc si se hrnesc de pe urma congestiilor
limIatice. Reinei c esutul limIatic este sistemul sanitar al organismului, el transportnd deseurile
celulare si produsii secundari rezultai din metabolism, spre locurile de evacuare din organism.
Aceste deseuri celulare si produsi secundari pot Ii sub Iorm de mucoziti depozitate la nivel
cutanat, n tractul gastrointestinal si n orice parte a organismului n care sunt prezente toxine.
Bacteriilor le plac zaharurile complexe, laptele si produsele derivate din amidon. Din acest motiv,
cnd ,prindei rceala, organismul nsusi iniiaz procesul de purjare a sistemului limfatic,
provocnd descrcarea n exterior a mucoaselor si paraziilor care se hrnesc de pe urma acestora.
Acest proces de purificare se face remarcat mai ales la nivelul sinusurilor, al plmnilor, rinichilor
si intestinelor. ns organismul declanseaz procesul de purificare a ntregului sistem, ceea ce
explic senzaia de ,durere generalizat.
Exist bacterii (denumite si Ilor) de-a lungul tractului gastrointestinal, al cror rol este acela
de a ajuta organismul s descompun alimentele. Multe vitamine sunt create ca urmare a aciunii
bacteriilor. Un exemplu elocvent n acest sens este cel al diverselor bacterii care triesc n tractul
gastrointestinal si care creeaz vitaminele din complexul B, provenind din descompunerea
alimentelor pe care le consumai.

PROT EUS

Un alt tip de parazit este proteus sau tipul proteolitic, adic agenii de scindare a proteinelor.
Asemenea virusului care provoac herpesul, acest parazit se poate atasa unei celule epuizate sau
poate ptrunde n interiorul acesteia. Este vorba n acest caz de parazii acizi, care nIloresc n
organism atunci cnd se instaleaz hiperaciditatea. Ei au sarcina de a descompune proteinele sau de
a dezagrega celulele epuizate. Dac o celul sntoas trieste ntr-un mediu alcalin, n proximitatea
ei nu se va maniIesta niciodat acest tip de parazii. Numai c o diet bogat n proteine va Ii o
invitaie deschis pentru cei mai nocivi parazii. Dietele cu coninut proteic bogat creeaz
hiperaciditate la nivelul ntregului organism, provocnd tulburri si aIeciuni hepatice, pancreatice
si, n special, renale. Iar corpul capt un miros neplcut din cauza excesului de proteine nedigerate
care sunt depozitate interstiial la nivelul esuturilor.

Pag. 146 din 392
VI ERMI

Am discutat pn n prezent despre microorganisme. V propun s tratm n acum
chestiunea ,bieilor mari viermi de toate tipurile, ca si trematode care pot crea probleme grave
n interiorul organismului. Exist cteva tipuri de viermi: cu aspect sau Iorm de ac, de crlig,
cilindrici, spiralai si numeroase varieti de viermi plai. Ei se pot dezvolta n interiorul
organismului si pot migra prin tot organismul, ns le place, cu precdere, s se Iixeze n Iicat, pe
cord si n tractul gastrointestinal, inclusiv n stomac. Eu am vzut viermi Iixai pn si n plmni.
Viermii lai pot ajunge, desigur, Ioarte lai si Ioarte lungi. Personal, am vzut viermi lai cu
lungimea de 790 cm.
Am tratat cazul unei Iemei ajunse la maturitate, creia i se extirpase vezica biliar n jurul
vrstei de douzeci de ani. La vremea aceea avea dureri cumplite att n zona colecistului, ct si n
zona dorsal. ns, dup ce i-a fost extirpat si analizat vezica biliar, medicii au constatat c nu
aici era problema. n urmtorii douzeci de ani, durerile au devenit tot mai acute. Nu putea s
mnnce grsimi sau produse lactate Iiindc vomita imediat. Regiunea stomacului a devenit foarte
sensibil si dureroas la atingere. n rarele cazuri cnd mai consuma carne, o mnca aproape crud.
Dup ce am nceput cu ea programul de detoxiIicare, a gsit n materiile Iecale trei tenii mari. n
prezent, i-au disprut complet durerile si sensibilitatea din zona abdominal.
Un alt caz cu care am lucrat a fost cel al unui tnr mcelar portughez. Suferea de o grav
epuizare neurologic, Ioarte asemntoare sclerozei multiple. Din cauza ritmului alert de degradare
a sistemului nervos, medicii nu i-au mai dat dect dou luni de trit. Imediat ce a nceput programul
de detoxificare, a nceput s vomite viermi. Dup trei luni de program, a nceput din nou s se
plimbe cu masina prin Lisabona.
Cu mult vreme n urm, adulii obisnuiau s si ,deparaziteze copiii adic s i scape de
viermisori n Iiecare primvar. Activitile noastre zilnice si hrana pe care o consumm nu Iac
dect s introduc muli parazii n organism. Acesti parazii se hrnesc apoi cu toxinele pe care le-
am acumulat si cu celulele slbite. Cel mai Irecvent, viermii se dezvolt n tractul intestinal. Dup
civa ani, ei devin problema care produce o multitudine de simptome. ntre timp, noi am uitat
cteva adevruri Iundamentale despre via, mai ales atunci cnd este vorbi de parazii si de rolul pe
care l ndeplinesc n natur.
Muli oameni au trematode (care seamn cu meduzele), majoritatea acestora dezvoltndu-
se n ficat sau n pancreas. Cnd se dezvolt n pancreas, acesti parazii vor declansa probleme
digestive si diabet.

O perspectiv spiritual

Nu trebuie s trim sub imperiul spaimei Ia de legile naturii si Iiinele care susin aceste
legi. Nu trebuie dect s nvm cum Iuncioneaz aceste legi. Paraziii nu sunt cei care creeaz sau
provoac boala, ei doar se hrnesc de pe urma bolii. Uitm adeseori cine este creatorul tuturor
lucrurilor si c acest Creator a stiut exact ce s Iac si cum s pun lucrurile n miscare. O simpl
cercetare a minunilor care se produc n corpul fizic ar putea face din orice ateu un om credincios.
Zbovii o clip si punei-v urmtoarea ntrebare: ,De unde vine constiina? Nu procesele
cognitive care induc procesul de nvare, comparaiile sau luarea deciziilor, ci constiina care se
ascunde n spatele gndurilor adic tu cel care esti tu chiar dac te aIli la volan, pe plaj, sau
acas; acel tu de care nu poi scpa indiIerent unde te-ai duce.
Tu esti ntotdeauna prezent, Iiindc timpul nu este altceva dect o succesiune a unor
momente actuale. Tu, ca Iiin nzestrat cu constiin, triesti permanent n momentul prezent. Cu
toate acestea, mintea trieste n timp n trecut si n viitor.
Acordai-v rgazul de a v studia. nvai s v relaxai. Controlai-v procesele de
gndire. ncetai de a v mai dori att de multe lucruri si ncepei s trii din plin clipa prezent.
Bucurai-v si nsusii-v experiena Iiecrui moment, cu tot ce v aduce clipa respectiv; apoi
bucurai-v de clipa care urmeaz si de tot ce v aduce ea. A tri n trecut sau n viitor nseamn a
tri o via ,moart. Viaa exist cu adevrat numai n eternul prezent.

Pag. 147 din 392
Rezumat

Meninei organismul curat, Ir mucoziti si impuriti, si IortiIicai celulele. Nu uitai c
paraziii se instaleaz abia dup ce apare problema. Ei se dezvolt n medii ncrcate de toxine si de
mucoziti, deoarece acestea constituie sursa lor principal de hran. Celulele sntoase nu sunt
hran pentru parazii. Numai cei puternici supravieuiesc pe aceast planet. Redobndii-v
sntatea si vitalitatea, iar viaa vi se va schimba radical, de o manier inimaginabil.
VeriIicai permanent scaunul n timpul perioadei de puriIicare si detoxificare. n cursul
programului de detoxificare s-ar putea s vedei cu ochiul liber n scaun parazii dintre cei mai mari.
Celor curiosi s stie mai mult pe aceast tem, le recomand s consulte un tratat de parazitologie,
care le poate furniza ilustraii si imagini de interes. Paraziii de dimensiuni microscopice nu pot fi
vzui dect prin analiz coprologic eIectuat pe o coprocultur de un practician n domeniul
ngrijirii sntii sau de un laborator de specialitate.

Para:iii cel mai frecvent intalnii

Paraziii sunt clasiIicai n Iuncie de mrime, de la cei mai mici la cei mai mari, astfel:
virusi, bacterii, drojdii, protozoare si viermi (nematode).

BACT ERI I
Streptococi (cteva tipuri) plmni, limI, sinusuri, intestinul subire
Salmonella tract gastrointestinal, ficat, creier
Shigella Dysenteriae dizenterie
Staphilococcus aureus plmni, limI, articulaii, ochi
Clostridium Difficile colon
E. coli rinichi, vezic, tract gastrointestinal
Pseudomonas plmni, limI, tract urinar
Campylobacter Jejuni tract gastrointestinal principala cauz a diareei

FUNGI (CI UPERCI, DROJDI I, MUCE GAI URI)
Candida Albicans sistem limfatic, tract gastrointestinal
Drojdii (altele) n organism
Mucegaiuri piele
Fungi (general) sistem limfatic, sub unghii, n tractul gastrointestinal etc.

PROT OZ OARE
Trypanosoma Cruzi cord, muschi
Giardia Lemblia Trophozolte intestinul subire, vezica biliar
Neospora Caninum creier, mduva spinrii, toate esuturile
Sarcocystis (amoebe) muschi, inim, plmni, glande, Iicat, tract gastrointestinal
Isospora intestine
Pneumocystis plmni
Cryptosporidium intestine
Entameoba spp. tract gastrointestinal
Plasmodium spp. (malaria) ficat, globule rosii
Toxoplasma Gondii creier, mduv, toate esuturile

VI ERMI
Viermi lai tract gastrointestinal, Iicat, creier, vezic urinar
Viermi n Iorm de crlig piele, snge, plmni, intestine
Viermi cilindrici (Trichinosos etc.) intestine, ochi, creier, urechi
Viermi fusiformi (oxiuri) intestinul gros (se maturizeaz n intestinul subire)
Trematode (tipologie divers) pancreas, Iicat, plmni
Viermi lungi (Triehuris trichiura) intestine
Pag. 148 din 392
Viermi spiralai (Trichinella spiralis) muschi, intestine
Trematode sanguine (schistozomi) snge, vezica urinar, intestin subire, vene

MODULUL 5.3 - De Ce se Formeaz ,Plcile de Colesterol yi de Lipide?

Ficatul produce cantiti abundente de colesterol, o lipid extrem de important cu multiple
utilizri n organism. Prin deIiniie, lipida este o substan aparinnd unui grup de grsimi sau de
substane asemntoare grsimii, caracterizat prin Iaptul c este insolubil n ap, dar este solubil
n solveni ai grsimilor, printre care se numr alcoolul, eterul si cloroIormul. Termenul este mai
degrab descriptiv, dect o denumire stiiniIic, chimic, asa cum se ntmpl n cazul ,proteinei
sau al ,carbohidrailor. Lipidele cuprind urmtoarele: grsimile adevrate (esteri de acizi grasi si
glicerol); lipoidele (fosfolipide, cerebrozide) si steroli (colesterol, ergosterol). O mare parte a
peretelui membranei celulare este Iormat din colesterol. Glandele suprarenale utilizeaz colesterol
pentru a produce steroizi de tip cortical (corticosteroizi), care sunt, parial, antiinIlamatoarele
organismului.
Si atunci, din ce cauz se produc acumulri de colesterol pe pereii vaselor sanguine si n
alte esuturi din organism? Aceast acumulare de colesterol este cunoscut sub denumirea de plac.
Pentru a putea rspunde la aceast ntrebare este necesar s nelegei mai nti ce este o inIlamaie,
sau acidoza, si care este rolul pe care l ndeplinesc steroizii n organism.
InIlamaie nseamn c organismul a luat Ioc. Aceast inIlamaie sau incendiu se poate
menine la un nivel sczut, sau poate atinge proporiile unei vlvti care face ravagii. Cancerul este
cel mai bun exemplu de incendiu scpat de sub control. Dup cum aminteam anterior, inIlamaia
este cauzat de acidoz, care este provocat de ceea ce mncm, bem, inhalm sau aplicm pe piele,
de gndurile si de sentimentele noastre.
InIlamaia este diagnosticat ca o ,...it. Locul n care se identiIic o inIlamaie va
determina tipul respectiv de ,...it. Un exemplu n acest sens este artrita, adic o inIlamaie a
articulaiilor. ,...itele sunt tratate de comunitatea medicilor de medicin stopat cu soc de steroizi
de tipul cortizon, prednison si altele de acest gen. Deoarece stim c glandele suprarenale utilizeaz
colesterolul pentru a produce corticosteroizi, ntrebarea care se impune este urmtoarea: ,De ce nu
produc glandele mele suprarenale cantitatea adecvat de cortizon de care are nevoie organismul?
Rspunsul este c, dac glandele suprarenale sunt epuizate sau au activitate slab la nivelul
esuturilor care produc acesti steroizi, organismul nu se mai poate apra corespunztor mpotriva
acestei inIlamaii puternice.
n lipsa steroizilor adecvai, organismului nu i rmne dect s apeleze la ap si la electrolii
pentru a ncerca s stpneasc acest ,incendiu. Numai c apa si electroliii provoac edem
(umIltur) n zona inIlamat. Ca rspuns, Iicatul va ncepe s mreasc producia de colesterol,
furnizndu-i astfel organismului compusi antiinIlamatori suplimentari. Colesterolul este unul din
principalele ingrediente ale steroizilor.
Toi acesti compusi antiinIlamatori sunt eseniali ca mecanisme de protecie a celulei
mpotriva efectelor extrem de nocive ale acizilor. Plcile se Iormeaz pe cale natural, chimic, ntr-
un mediu acid. Alcalinizarea este esenial pentru ndeprtarea acestui ,scut protector de plac, la
rndul su, putnd deveni problematic.
Majoritatea oamenilor consum n proporie de 90-100% alimente care produc aciditate. Acest
obicei de consum alimentar menine acizi factorii pH. Produsii secundari acizi derivai n urma
metabolismului se adaug la hiperaciditate, provocnd inflamaii (incendiu), iar inIlamaia este
asasinul celulelor. ConIorm aIirmaiilor anterioare, n inIinita sa nelepciune, organismul ncearc
s compenseze aceast stare recurgnd la cteva metode, printre care se numr producia de
steroizi, placarea cu colesterol (lipide), extracia de calciu si retenia electrolitic sau de lichide.
ncercarea organismului de a-si mri nivelul de alcalinitate se numeste autoconservare.
Alcalinizarea este cheia regenerrii tisulare, a dezintegrrii calculilor si a eliminrii lipidelor
care au Iormat plci. Plcile lipidice formate ca urmare a inIlamaiei / acidozei provoac slab
circulaie arterial, ceea ce conduce la moartea esutului, inIarct miocardic si accidente vasculare.
La rndul ei, acidoza produce coagularea grsimilor si a substanelor nutritive, ceea ce va avea drept
Pag. 149 din 392
efect accidente vasculare, inIarct, pierderea memoriei, ncrunire, dureri tisulare, formarea de pietre
si multe alte tulburri.

Jerificai-v singuri nivelul de aciditate

Cumprai hrtie de turnesol, cunoscut si sub denumirea de hrtie de testare a pH-ului si
veriIicai nivelul de aciditate din saliv si din urin, cam la o or sau dou dup mas. Acest
procedeu v ajut s determinai cauza care produce hiperaciditatea.

ELIMINAREA PLCII LIPI DI CE N CONDIII DE SIGURAN

Nu este complicat de eliminat aceast plac si de dizolvat pietrele lipidice, condiia Iiind
adoptarea unei diete Iormate din alimente crude n proporie de 80-100%. Deoarece alimentele
crude duc la alcalinizare, ele ndeprteaz inIlamaia si intensiIic producerea de steroizi, dizolvnd
astIel calculii si lipidele care s-au acumulat pn la Iormarea de plci. n acest mod, sngele se va
fluidiza, cheagurile se vor dizolva, ceea ce va spori cantitatea de hran si de energie care ajung pn
la celule. Iar regiunile epuizate vor Ii astIel nsntosite si regenerate. Aceast oper de restaurare
nu presupune perioade lungi de timp, cu condiia s perseverai constant Iolosind aceast diet.

MODULUL 5.4 - Epuizarea Glandelor Suprarenale
Tulburri Endocrine Specifice Sexului Masculin yi Celui Feminin

Modul n care Iuncioneaz glandele suprarenale inIlueneaz n mod semnificativ calitatea
vieii pe care Iiecare individ si-o doreste si o poate tri. Din acest motiv, Iiecare dintre noi trebuie s
se preocupe permanent de fortificarea tuturor celulelor / glandelor din organism. Corpul este
mijlocul de transport care v poart n cursul acestei cltorii n lumea material. Boala si
slbiciunea v izoleaz de via, n timp ce sntatea si vitalitatea v Iac o parte component
important a vieii. Bucurai-v de aventura redobndirii sntii. Aceast cltorie va Ii plin de
recompense, mai mult dect v putei nchipui.
V propun s abordm cteva probleme care se pot ivi dac glandele suprarenale sunt
epuizate si dac dieta alimentar este predominant productoare de aciditate.

TULBURRI LA FEMEI

n special femeile sunt aIectate de epuizarea Iuncional a glandelor suprarenale. Unul dintre
primele indicii ale acestei stri este scderea tensiunii arteriale. n cazul unei subactiviti a
glandelor suprarenale, tensiunea arterial scade sub 118 de sistole, putnd la fel de bine s urce,
adic provocnd hipertensiune arterial, sau se poate menine pe o linie descendent.
Un alt indiciu al epuizrii suprarenalelor la Iemei va provoca tulburri de ciclu menstrual. n
aceast situaie, este Ioarte probabil ca ciclul menstrual s debuteze la o vrst Ioarte Iraged, ntre
trei si doisprezece ani. (Da, am cunoscut direct asemenea cazuri.) Adeseori, femeia cu o asemenea
aIeciune prezint hemoragii, iar ciclul poate surveni cu neregularitate. Dar si situaia opus este
posibil: Iemeile pot avea ciclu menstrual neregulat sau n cantitate insuIicient. Totusi, aceast
situaie este mai puin Irecvent.
O slab Iuncionare a glandelor suprarenale la Iemei se poate manifesta sub forma
problemelor de fertilitate, lipsa apetitului sexual, Irigiditate si uscciune vaginal. Dac nu sunt
tratate glandele suprarenale, atunci aceast problem poate degenera n formarea de chisturi
ovariene, Iibroame uterine, tulburri Iibro-cistice, formarea de celule atipice, mialgie Iibromatoas
si cancer mamar, ovarian, de col uterin si/sau uterin.
n aceste situaii, principala problem este, Iireste, estrogenul. n lipsa unei producii
suIiciente de progesteron si de steroizi antiinflamatori, estrogenul va fi predominant n organismul
femeii. Nivelurile de estrogen din organism, n special estrogenul produs la nivel ovarian, nu numai
c va Ii predominant, dar aciunea sa nu va putea Ii contrabalansat de progesteron. Majoritatea
estrogenelor sunt de natur acid, mai ales estrogenul de la nivel ovarian, ceea ce va produce rupturi
Pag. 150 din 392
ale membranei interioare a uterului, cu o Irecven lunar. Desigur, progesteronul stopeaz acest
efect, contribuind la vindecarea esutului inIlamat si la regenerarea celulelor afectate.
Datorit capacitii estrogenului de a rupe membrana uterin, pilulele contraceptive au o
Iormul bazat pe estrogen. Estrogenul stimuleaz apariia ciclului menstrual natural la Iemei.
innd cont de toate aceste inIormaii, punei-v urmtoarea ntrebare: ,De ce prescriu medicii i
mai mult estrogen femeilor crora li s-a extirpat uterul? De asemenea, ntrebai-v dac estrogenul
are capacitatea de a construi esutul osos sau de a-l rupe. Asa este, l rupe. Iat de ce programele de
nlocuire a estrogenului creeaz n general probleme mult mai numeroase si cu mult mai grave.

TULBURRI LA BRBAI

V propun s studiem problemele pe care le provoac epuizarea Iuncional a glandelor
suprarenale la brbai. Tulburrile speciIice sunt prostatita si cancerul de prostat. Si n acest caz,
explicaia este aceeasi: hormonii de tip acid, ca testosteronul sau androsteronul, sunt predominani
n lipsa produciei adecvate de steroizi (ca progesteronul), capabil s contrabalanseze procesul
inflamator provocat acesti compusi acizi sau hormoni.
Din cauza epuizrii suprarenalelor se irosesc multe povesti de dragoste. Disfuncia glandelor
suprarenale provoac si alte probleme care i marcheaz negativ pe brbai, printre altele probleme
erectile, impoten si ejaculare prematur. Odat cu redobndirea sntii, ns, toate aceste lucruri
revin la normal.

PROBL E ME COMUNE AMBE L OR SE XE

Att la brbai, ct si la Iemei, o slab producie de steroizi, care se datoreaz activitii
insuficiente a glandelor suprarenale, va avea drept efect probleme n zona dorsal si pelvian, adic
epuizare si degradare. Acest lucru va conduce la sciatic si alte dureri ale nervilor din extremitatea
inIerioar, mai ales dac este implicat glanda tiroid. Cum tiroida / paratiroida aIecteaz utilizarea
calciului n organism, vom asista la probleme ca degradare osoas, cderea unghiilor si probleme la
nivelul esutului conjunctiv, inclusiv apariia varicelor, a hemoroizilor, depigmentare, apariia
herniei, aritmii cardiace si anevrisme.
Glandele suprarenale sunt, de asemenea, responsabile de crearea neuro-transmitorilor.
Epuizarea sau disIuncia glandelor suprarenale va atrage imediat tulburri la nivelul sistemului
nervos, ceea ce va avea ca efecte anxietate, timiditate, sentimente de inadecvare, atacuri de panic,
astm, scleroz multipl, boala Parkinson sau orice alt aIeciune asociat cu epuizarea neuro-
transmitorilor, inclusiv oscilaii de tensiune arterial. Este pur si simplu socant s constatm ct de
multe boli pot deriva prin reIlex din cauza a dou glande hipoactive. Dac adugm la aceast
observaie si Iaptul c majoritatea oamenilor suIer de disIuncii la nivel tiroidian si/sau hipoIizar,
lista aIeciunilor care pot rezulta va Ii din ce n ce mai lung. Boala nu are, de Iapt, nimic misterios,
dac privesti imaginea n ansamblul ei.

Tu eti cel care poate ine totul sub control. Stai o clip, fii atent la tine i debarasea:-te de
gandurile, ideile i sentimentele care te in inlnuit. Fii liber i sntos, iar corpul tu se va adapta
pentru a-i face pe plac. Jei fi dragoste pur.

MODULUL 5.5 - Cancerul

Boala este un proces natural sau eIectul produs de o cauz. nvai s eliminai cauza si
eIectul va Ii astIel eliminat. Dup prerea mea, si dup treizeci de ani de experien clinic si de
observare a bolnavilor de cancer, pot aIirma c exist dou tipuri principale de cancer. Primul tip
este cancerul congestiv sau tumoral, care se raporteaz la sistemul limIatic sistemul de epurare a
organismului. Cel de-al doilea tip este cancerul degenerescent n care esutul, sau chiar celula nssi,
este degradat n mod ireversibil, iar organismul va ncerca s elimine aceste celule moarte. Acest al
doilea tip poate prea un dezertor al sistemului ,autoimunitar, n cadrul cruia celulele imunitare
pornesc atacul unele mpotriva altora si mpotriva celulelor normale. ns, dup cum voi explica mai
Pag. 151 din 392
trziu, comunitatea actual a medicilor alopai nu reusesc s neleag scopul real pentru care se
declanseaz acest proces.
Ambele tipuri de cancer si cauzele care le provoac se ntreptrund. Acest lucru poate Ii
constatat dac studiem Iormele de cancer congestiv sau tumoral.
Conform aIirmaiilor anterioare, congestiile se pot instala n organism din cauza ingerrii de
produse lactate, zaharuri rafinate, chimicale, metale, proteine strine etc., care sunt de natur s
produc procese inIlamatorii. n prezena unei inIlamaii, mucoasa va elibera mucoziti ca rspuns
antiinflamator direct. Aceste mucoziti se pot acumula dac sistemul limIatic vegeteaz sau dac
este produs o cantitate prea mare de mucoziti, iar sistemul este astIel suprancrcat. Dac
procesul congestiv evolueaz, va duce la blocarea respiraiei corecte la nivel celular. Iar acest aspect
va provoca, la rndul su, epuizare si moarte celular. Aceasta va fi cauza care va conduce la
intensificarea procesului inflamator, ceea ce va provoca moartea unui numr si mai mare de celule.
Ciclul congestiilor si inIlamaiilor va iniia procesul morii ciclice a celulelor, deschiznd astfel
calea spre instalarea cancerului.
ConIorm aIirmaiilor anterioare, acest tip de degenerescen (sau suprimare a celulelor) este
rezultatul direct al unei inIlamaii (acidoze) prelungite. Acidoza este provocat n principal de ceea
ce oamenii mnnc, beau, inhaleaz si de ceea ce aplic pe piele. Totusi, cancerul se poate
dezvolta ca urmare a acidozei n prezena hormonilor (steroizi) de tip acid (de catabolism) cum ar fi
estrogenul si testosteronul. Dac aceste tipuri de hormoni sau steroizi nu sunt controlate de steroizii
anabolizani (antiinIlamatori), produsi att de glandele suprarenale, ct si de gonade, ele vor
intensifica procesul inflamator, producnd si mai multe inIlamaii. Toi acesti Iactori vor contribui
la formarea tumorilor si a chisturilor Iibromatoase si la distrugerea celulelor. Estrogenul este unul
dintre cele mai elocvente exemple de hormon de tip inflamator / extrem de acid. Dac estrogenul
scap de sub controlul steroizilor, el va provoca n cele din urm degenerescen tisular prin
inIlamaie. Formele de cancer mamar, uterin si ovarian sunt rezultatele acestui proces.
Paraziii si mutaiile sunt aproape ntotdeauna implicai n ambele tipuri de cancer. Paraziii
nu se dezvolt hrnindu-se din esut sntos, ci numai din esut epuizat sau irecuperabil. Acestia
triesc si se dezvolt n ,grmezile de deseuri toxice care se depun n limI si n ganglionii
limIatici. Dup prerea mea, celule nsele elibereaz un virus propriu (protein) atunci cnd sunt
mult prea epuizate pentru a mai susine viaa. Acesti virusi si parazii provoac mutaii ale celulelor,
nelese n sensul de reacie direct la asaltul invadatorilor. Sistemul imunitar al organismului este
astIel conceput nct s elimine acest tip de celule. Acest Iapt explic de ce asistm la rspuns
imunitar anormal n prezena cancerului sau a altor aIeciuni degenerescente. ntr-adevr, sistemul
imunitar este astfel conceput nct s reacioneze la orice tip de invazie, Iie c provine de la parazii,
proteine strine categorie n care sunt incluse propriile celule epuizate din organism sau de la
orice alt agent patogen strin de organism sau care l poate aIecta n mod negativ. Aceast categorie
cuprinde acizii care provin n urma metabolismului sau a digestiei si care pot aIecta celulele si
esuturile.
Cancerul nu se instaleaz din senin. nainte, formarea tumorilor sau degenerarea esutului
erau procese care se desIsurau n decurs de civa ani. Din pcate, din cauza cantitilor mari de
chimicale si de hormoni pe care le consum oamenii n Iiecare sptmn, tumorile se pot dezvolta
n cteva luni sau chiar n cteva zile. Aceast aIirmaie este valabil si n cazul acelor Iorme de
cancer care sunt alimentate de hormoni. Dezechilibrele hormonale se datoreaz n principal
epuizrii cronice a sistemului endocrin yi mai ales epuizrii glandelor suprarenale.
Termenul de ,cancer si boala pe care o deIineste erau practic necunoscute pn n
momentul n care oamenii au nceput s se joace cu vaccinurile si cu chimicalele toxice. S-a stabilit
c vaccinurile contaminate se aIl la originea multor aIeciuni de care suIer oamenii n prezent.
Unul dintre aceste vaccinuri este cel antipoliomielitic. ConIorm aIirmaiilor anterioare, n perioada
de la nceputul si pn la jumtatea anilor `50, s-a demonstrat c vaccinurile antipoliomielitice
obinute din esut renal de maimu s-au contaminat cu un virus simian si anume virusul simian
numrul 40. Acest virus este cunoscut sub denumirea de Sim-40 sau SV40 si s-a demonstrat c este
cauza producerii cancerului la animale. Acelasi virus a fost asociat cu mezoteliomul (cancer
pulmonar) si mielomul multiplu (cancerul de mduv osoas). Iar acesta este numai un vaccin. Cte
feluri de vaccinuri vi s-au Icut pn acum? Si care sunt efectele lor secundare?
Pag. 152 din 392

Cteva date despre vaccin

FDA apreciaz c majoritatea medicilor raporteaz numai 1 din 10 cazuri de mbolnvire
si/sau deces care survin n urma vaccinrilor n sistemul VAERS (Sistemul de raportare a
evenimentelor adverse provocate de vaccinare). FDA a Iost nIiinat ca agenie pentru raportarea si
controlul centralizat al efectelor secundare produse de vaccinuri.
n fiecare an, sntatea a sute de mii de nou-nscui si de copii este compromis de cele 20
pn la 30 de vaccinuri ,absolut necesare. Ca urmare a vaccinrii, unii copii suIer de boli grave,
iar alii mor.
Vaccinurile sunt asociate cu numeroase Iorme de cancer si cu recrudescena formelor de
diabet (n special n rndul tinerilor), a sclerozei multiple, paraliziei Bell, tulburrilor vasculare,
artritei si a altor boli.
Desi Academia American de Pediatrie este informat asupra eIectelor secundare oribile si
toxice ale vaccinurilor, ea continu s recomande proliIerarea acestei practici.

Pe msur ce omul aduce n pragul epuizrii celulele din organism prin alimentaie,
substane chimice artiIiciale, vaccinuri si altele, celulele respective vor deveni expresia acestei
epuizri. Acest Ienomen se petrece n acelasi mod n care si omul se exprim clip de clip n
Iuncie de experienele pe care le-a trit si de amintirea acestor experiene. Celulele organismului nu
sunt nici ele diferite. n fiecare clip, or, zi... rezistena sau slbiciunea Iiecrei celule intr n
alctuirea tiparelor sale de memorie, care vor fi astfel proiectate la nivelul ADN sau al
cromozomilor.
n momentul conceperii, starea Iiecrei celule si amintirile care i-au fost transmise devin o
parte a organismului respectiv, inIluennd astIel modul n care acesta va Iunciona si starea sa de
sntate. Cum oamenii nu numai c perpetueaz, dar si adncesc starea de slbiciune a
organismului, printr-o diet si un stil de via nesntoase, transmind-o astfel mai departe prin
inIormaiile genetice, asistm n prezent la o degenerare a organismului uman prin cronicizarea
tulburrilor celulare si epuizarea esuturilor. Aceast mostenire o transmitem mai departe copiilor
nostri, care, la rndul lor, o vor transmite copiilor lor. Cu fiecare generaie, inIormaiile pe care le
conin tiparele genetice sunt tot mai slabe, iar celulele se atroIiaz din punct de vedere Iuncional,
ceea ce explic maniIestarea simptomelor de boal la nou-nscui. Prin prisma acestui proces de
transmitere a inIormaiei pe cale genetic, noi am creat premisele unor consecine cutremurtoare.
Numerosi medici de medicin alopat susin ipoteza conIorm creia cancerul este o boal
provocat de autoimunitate deIectuoas. Consider c aceast concluzie este eronat, dar si c este
Iolosit cu scopul de a masca recunoasterea cauzei reale a procesului evolutiv al bolii. Organismul
uman este astfel construit nct celulele imunitare s atace si s devoreze celulele slabe, mutante,
agonizante sau implicate n procese parazitologice. Aceast Iuncie se aplic n special n cazul
celulelor de tip ,ucigasi naturali (NK), categorie din care fac parte celulele T (produse de timus) si
celulele B (produse de mduva osoas). Aceste celule ucigase naturale sunt mult mai mari dect
macrofagele, neutrofilele, bazofilele etc., care sunt implicate n operaiile curente de curare a
organismului. Organismul dispune de o adevrat armat intern care este permanent activ. Acest
proces este necesar pentru supravieuirea structurilor interne. Cu ct o celul sau un esut sunt mai
epuizate din cauza inIlamaiilor, a toxicitii sau chiar din cauze genetice (si rspunsul parazitologic
la acestea), cu att va fi nevoie de o reacie imunitar mai puternic. Cresterea numrului de globule
albe este rspunsul direct la Iactorii amintii anterior, n special la intervenia agenilor patogeni
strini.

DE T OXI FI CARE A PE NTRU PREVENIREA $I TRATAMENTUL CANCERULUI

Este vital s curm, s IortiIicm si, prin urmare, s regenerm celulele si esuturile.
DetoxiIicarea este procesul obligatoriu prin care trebuie s treac organismul pentru a realiza acest
lucru. Detoxificarea este un proces declansat pe cale natural din momentul n care ncepe
alcalinizarea organismului prin adoptarea unei diete compuse din alimente crude, neprelucrate.
Pag. 153 din 392
Acest proces IortiIic celulele, Iiindc ndeprteaz blocajele si acizii care provoac inIlamaiile si
care mpiedic accesul substanelor nutritive ctre celule. DetoxiIicarea permite celulelor s
dobndeasc energie nutriional si s elimine corespunztor reziduurile prin intermediul respiraiei
celulare. AstIel, este iniiat procesul de reconstrucie sau regenerare la nivelul ntregului organism.
S-a demonstrat c dietele bogate n proteine animale declanseaz cancerul. Proteinele
animale sunt acide (inflamatoare), provoac putreIacie si sunt congestive. Aspectul congestiv este
determinat de mucusul acumulat din cauza caracteristicilor lor abrazive si de putreIacie. Compusii
chimici toxici, vaccinurile si hormonii ptrunsi n corpurile acestor animale prin ingerare sau injecii
induc o stare de toxicitate ridicat la nivelul ntregului organism. Din acest motiv va reaciona
sistemul imunitar al omului, declansnd astIel procesele inIlamatoare. Si carnea produce
dezechilibre biochimice n organismul uman. Nivelurile ridicate de Iier si IosIor provoac
eliminarea forat a calciului, magneziului si altor electrolii vitali, ceea ce va duce la epuizarea si
deshidratarea organismului.
Dup cum putei constata si v putei imagina, este imposibil s tratezi cancerul, dac este
provocat de Iactorii menionai anterior, prin chimioterapie, care acioneaz asupra organismului n
mod similar celui n care acioneaz produsul Daino asupra instalaiilor sanitare, si nici prin
arderea sa prin iradiere (foc). Oricare dintre cele dou soluii va provoca accelerarea procesului
cancerigen sau invadarea cu celule cancerigene (metastaze) a altor regiuni unde, prin aceste metode
terapeutice, au fost distruse sau epuizate celulele si esuturile. Iradierea distruge factorii de transport
si de utilizare a oxigenului de ctre celul. Totusi glucoza poate penetra peretele membranei
celulare. Astfel se va produce fermentaie n interiorul celulei, iar celula respectiv va sIrsi prin
auto-intoxicare. Iar, n acest caz, reacia va Ii decalat.
La nceput, aceste terapii creeaz iluzia c reduc tumoarea sau c opresc evoluia cancerului.
Atenie, ns, cancerul va exploda dup aceea n tot organismul. Aceast situaie va genera
rspunsuri imunitare suplimentare, dnd impresia unor ,probleme de autoimunitate.
Cauzele apariiei tuturor formelor de cancer sunt hiperaciditatea / inflamaia yi
acumularea de toxine la nivel celular. Ambele situaii vor conduce la vlguirea celulei sau
pierderea energiei si a Iunciei celulare, prin urmare, pierderea energiei si a sntii ntregului
sistem. Efectul direct este suprasolicitarea sistemului imunitar. La bolnavii de cancer, majoritatea
esuturilor responsabile de producerea celulelor imunitare, n special la nivelul timusului (unde sunt
produse celulele T) si al mduvei osoase (unde sunt produse celulele B), devin hipoactive.

SNTATEA SISTEMULUI LIMFATIC ESTE ESENIAL

innd cont de toate aceste inIormaii, este vital s nelegei cum Iuncioneaz sistemul
limfatic. n capitolul 2, am Icut o prezentare detaliat a acestui ,sistem sanitar al organismului.
Sistemul limfatic este locul n care debuteaz 99% dintre procesele maladive. Cnd aceast
magistral este congestionat si nu-si poate ndeplini corect Iuncia de evacuare, ea va colmata
ntreaga ,instalaie sanitar a organismului, provocnd esecul de eliminare sau eliminarea
necorespunztoare a deseurilor de metabolizare /celulare (acizi), ca si a produsilor chimici si
metalelor toxice care au Iost ingerate. Dac aceste toxine nu sunt eliminate din organism, va surveni
moartea celulelor.
Sistemul limfatic este una din componentele vitale ale sistemului imunitar. Pentru a fortifica
sistemul imunitar, primul pas este curarea sistemului limIatic. Reinei: rinichii, colonul si pielea
sunt cile de evacuare ale sistemului limfatic. Dac sistemul septic al organismului este fie
obstrucionat, fie plin, el nu poate Ii extirpat, dar poate si trebuie s Iie curat. Majoritatea
oamenilor si-au pierdut Iuncia de evacuare renal corect, pereii intestinali si-au pierdut
elasticitatea si nu mai reusesc s elimine toxinele prin transpiraie. Asta nseamn c evacurile sunt
parial nchise si nu permit eliminarea adecvat a reziduurilor organice. Urmarea este aceea c
sistemul limfatic nu mai Iace Ia si provoac tumeIierea ganglionilor limIatici. Dac aceast
situaie se perpetueaz timp de mai muli ani, se constat Iormarea de limIoame de tipuri diverse,
forme de cancer mamar de tip ne-estrogen, cancer laringian (mai ales dac amigdalele au Iost
extirpate), cancer cervical, de colon, renal, hepatic si multe alte Iorme.
Pag. 154 din 392
Din acest motiv, detoxificarea este esenial n procesul de eliminare a cancerului. Prin
alcalinizarea si curarea esuturilor si a lichidelor, celulele ncep s se fortifice, iar depunerile de
toxine care sting viaa celulelor vor disprea. Purificarea atrage dup sine o bucurie, o energie si o
vitalitate impresionante.
Din 100 de bolnavi care s-au prezentat la clinica noastr si care au urmat regimul de
detoxiIicare, 80 au reusit s elimine cancerul. Nu cunosc nici o alt cale mai bun de vindecare,
curare si regenerare a organismului dect detoxiIicarea si regenerarea celulelor, prin intermediul
dietei si al plantelor medicinale. Dac v asumai responsabilitatea pentru propria sntate si v
deschidei suIletul, este incredibil cte lucruri minunate vei reusi s realizai. Nu permitei nimnui
s v spun c nu mai este nimic de Icut. Am avut persoane crora medicii le-au dat numai o zi sau
cteva ore de trit si care au avut tria s si revin. n ultimii treizeci de ani, am fost martorul unor
reusite extraordinare n regenerare. Nu compromitei niciodat sistemul imunitar si nu permitei
nimnui s l distrug. Si, mai ales, nu acceptai interveniile chirurgicale pentru extirparea
nodulilor. Consecinele pot Iace ravagii. Nu tratai, regenerai!

Sprijinul familiei

n cursul ultimilor treizeci de ani, mii de bolnavi de cancer au trecut prin programul nostru
terapeutic, sau prin altele, n Mexic sau n alte ri. Am constatat c unul din Iactorii majori n
recuperare este sprijinul prietenilor si al familiei.
Unii oameni trec prin via ca prin vis, Iiind total condiionai si controlai de societate, att
la nivelul modului de gndire, ct si al celui n care reacioneaz. Slav Cerului, unii sunt ceva mai
deschisi si constieni de prezena lui Dumnezeu si de nivelurile de constientizare necondiionate si
necontrolate, adic de liberul arbitru. Muli oameni se tem de ceea ce nu stiu, nu au nvat sau nu
au trit ei nsisi. Am cunoscut si vzut muli oameni ironizndu-i pe acei membri dragi ai familiei
care recurgeau la terapii naturiste pentru a se nsntosi. I-am vzut cum i ispiteau tot timpul pe cei
dragi cu mncare si gustri despre care stiau c le Iac ru. Si am vzut si prieteni care se comport
n acelasi mod.
Acest gen de persiIlare sau lips de respect vine din nestiin si din inconstien, adic din
Iaptul c ei ignor ct de important este pentru partener sau prieten s se nsntoseasc, ca si
consecinele grave pentru partener sau prieten dac nu Iace acest lucru. Muli membri ai familiei
bolnavului si-au ajutat eIectiv partenerul sau copilul s moar, oprindu-l sau interzicndu-i s
recurg la terapiile naturale ca unic metod de vindecare.
Fii Iermi cnd luai o decizie n privina ngrijirii propriei snti! Doi dintre cei mai
importani Iactori n procesul de nsntosire sunt hotrrea si auto-disciplina. ncercai s petrecei
mai mult timp singuri. Regsii-v Iora interioar. Este o cale personal ctre redobndirea
sntii, si nu a altcuiva. n acest Iel vei reusi s Iii mai Iermi cu prietenii si cu Iamilia.
mprtsii-le si altora ceea ce ai nvat despre sntate, Iiindc nu exist om care s nu aib
nevoie de sntate.
Reinei: majoritatea oamenilor nu stiu c au probleme de sntate pn cnd este prea
trziu. ncercai s nu v numrai printre ei. Vindecai-v si regsii-v sntatea Ir ntrziere si
vei Ii o surs de inspiraie pentru cei din jur.

MODULUL 5.6 - Tulburri yi Afeciuni Neurologice

M ntristeaz s constat ci paraplegici triesc n lumea noastr, pe care specialistii
consider c nu i mai pot ajuta. Nimic mai fals! Primul caz grav pe care l-am avut a fost cel al unei
Iemei n vrst de treizeci si patru de ani care suferea de o fisur de coloan vertebral, la nivelul
vertebrelor C3-C4. Accidentul pe care l-a avut la vrsta de doisprezece ani a lsat-o complet
imobilizat, cu o Iractur total de coloan vertebral, ea reusind s si miste numai capul. A avut
spasme mari si dureri cumplite. Dup dousprezece luni n care am ajutat-o, aceast tnr a reusit
s treac de la o stare de degenerescen sever, instalat la nivelul ntregului organism (se deplasa
ntr-un scaun cu rotile pe care l punea n miscare acionnd cu limba o telecomand), pn la
Pag. 155 din 392
capacitatea de a da mna cu ceilali si de a si ridica picioarele ori de cte ori i se cerea. Cu alte
cuvinte, ncepuse s aib ,senzaii din cap pn n picioare.
Un alt caz pe care l-am avut se reIer la un tnr de circa douzeci de ani care suferea de
Iisur de coloan la nivelul vertebrelor C4-C5. Timp de doi ani, fusese paralizat din partea
superioar a trunchiului si pn la picioare. Dup sase luni de program, reacia nervoas i-a permis
s si miste picioarele si s stea n sezut Ir ajutor. Era o mbuntire semniIicativ, deoarece cei
care sufer de cvadriplegie si paraplegie si pierd capacitatea de a-si misca singuri zona bazinului.
Cazul lui conIirm teoria conIorm creia sistemul limIatic este cel care provoac autointoxicarea
celulei.
n vanitatea care ne orbeste, noi, oamenii, nu suntem n stare s vedem adevrul nici dac ne
ip n Ia. Dac organismul are Iora miraculoas de a se reIace singur, de a recupera fracturi de
oase, plgi adnci, de a regenera diverse glande si esuturi, de ce nu ar Ii capabil s si reIac si
sistemul nervos? Ei bine, el are aceast capacitate, numai c nu o poate Iace dac persoana
respectiv consum mncare preparat, hran moart si produse alimentare care Iac pH-ul acid.
Neuronii sunt centrii cu cea mai mare energie din organism. Nu numai c au nevoie de ,sol
alcalin pe care s se poat regenera, dar mai au nevoie de hrana cu cea mai mare ncrctur
energetic, adic de Iructe. Fructoz conine cea mai mare concentraie energetic, adic zahrul
simplu, care si transIer energia, Ir eIort (adic Ir ajutorul insulinei), direct la celule. Acest
adevr este valabil n cazul multor aIeciuni neurologice, printre care scleroza multipl, boala
Parkinson, paralizia Bell, chiar si astmul. De remarcat este Iaptul c toate aceste probleme
neurologice sunt precedate de o epuizare funcional a glandelor suprarenale.
n cazul tuturor aIeciunilor neurologice, inclusiv n cazul rnirii, este obligatoriu si vital ca
glandele suprarenale s Iie IortiIicate o dat cu ntregul sistem endocrin. De asemenea, este la fel de
important ca organismul s poat prelua valorile nutritive din produse alimentare 100% crude.
Odat, mi-a fost adus o Iemeie de patruzeci de ani care suIerea de scleroz multipl n stadiu
avansat. A Iost transportat pe targ, Iiindc era complet anchilozat. Dup trei luni de regim
alimentar constnd din Iructe, Iemeia se putea ridica singur, se putea hrni si chiar reusea s si
mobilizeze corpul pentru a se aseza singur n cruciorul de invalid. Fiindc era att de slab si
prpdit, a trebuit s Iac ceva pentru a susine organismul s produc esut muscular, astIel nct
am trecut-o pe un regim compus din sucuri de legume si salate, deoarece aceste alimente sunt
bogate n aminoacizi. Ghicii ce s-a ntmplat! Si-a pierdut temporar mobilitatea. De ce? Rspunsul
rezid n diIerena de potenial si ncrctur energetic dintre Iructe si legume. Dup ce am trecut-o
pe o diet Iormat exclusiv din fructe, a nceput s-si recapete tonusul. Fora pe care o au Iructele
crude pentru revitalizarea corpului Iizic este practic nelimitat. Am vzut cum organismul a gsit
resurse de a-si reveni n mod spectaculos dup cteva episoade destul de delicate. Tinerei doamne i-
a trebuit ceva timp s se reIac, ns cu o asemenea boal degenerescent era de asteptat ca
organismul s aib nevoie de o perioad ndelungat pentru a-si reveni. Dieta Iormat preponderent
din Iructe a Iost esenial n meninerea reactivitii nervoase.
Este important s nelegei c organismul nu are resurse de auto-regenerare dac este hrnit
cu chimicale toxice. Substanele chimice toxice sunt interpretate ca proteine strine, care nu servesc
altui scop dect sporirii aciditii esuturilor provocnd tulburri si mai grave si reacie imunitar
inIlamatoare constant ceea ce impune instituirea unui tratament cu steroizi... iar din acest punct se
formeaz cercul vicios. Nici stimularea electric nu este o soluie corect. Oamenii cocheteaz cu
adevrul, ns nu reusesc s l mbriseze. n general, banii sunt factorul motivant. Din cauza
lcomiei, oamenii preIer s elaboreze sisteme ,terapeutice costisitoare si aductoare de proIit (de
tipul institutelor de ngrijire a sntii, medicamentelor, interveniilor chirurgicale), n loc s nvee
adevrul evident despre boal.

SOLUIA ESTE ACEEA$I - AL CALI NZ ARE A

FortiIicai Iiecare celul a organismului cu ajutorul unei diete corecte si a plantelor
medicinale. Nu uitai c trebuie s alcalinizai, alcalinizai, alcalinizai organismul! De asemenea,
recomand folosirea unei formule medicinale de calitate superioar, pentru echilibrarea Iunciei
cerebrale si a sistemului nervos care v va ajuta s IortiIicai coloana vertebral, centri nervosi si
Pag. 156 din 392
esutul cerebral. La Iel de important este si intensiIicarea Iunciei suprarenalelor. Fiindc la acest
nivel sunt produsi majoritatea transmitorilor neuronali si a steroizilor din organism.
Un alt element de care trebuie inut cont n tulburrile si leziunile neurologice este glanda
tiroid / paratiroid. Hormonul eliberat de paratiroid este necesar n procesul de utilizare corect a
calciului. V putei da singuri seama ct de bine funcioneaz organismul, eIectund analiza
temperaturii bazale (vezi Anexa A). Cu o utilizare adecvat a calciului, nsoit de o diet format
din produse naturale crude, succesul este practic garantat.
n cel mai ru caz, calitatea vieii celor care suIer de aIeciuni neurologice va fi mult
mbuntit prin eliminarea Iormaiunilor inIecioase prin tractul urinar, diminuarea intensitii
spasmelor si a durerilor, eliminarea celulitei, obezitii si a degradrii esuturilor. Iar n cel mai bun
caz, acesti bolnavi se vor nsntosi complet. ntregul organism si poate recpta sntatea si
vitalitatea.
Nu renunai niciodat la ideea c organismul nu se poate regenera. Corpul nostru a devenit
Ioarte acid si toxic din cauza alimentelor pe care am Iost nvai ca trebuie s le consumm sub
motiv c sunt beneIice. Organismul nu se poate regenera dac este mbibat de toxine, mucoziti,
parazii, substane chimice toxice, metale si hormoni n exces. Carnea de animal mort, produsele
lactate preparate, care creeaz aciditate, cerealele grase de natur acid si zaharurile raIinate nu
servesc dect distrugerii organismului. Revenii la via. Regenerai-v organismul si minunea se va
produce.

MODULUL 5.7 - Diabetul de Tip I yi de Tip I I

Din datele Iurnizate de guvernul Statelor Unite si raportate pentru luna ianuarie 2003,
rezult c 17 milioane de americani suIer de o Iorm sau alta de diabet. Pentru o boal cu eIecte
devastatoare asupra organismului, diabetul este si una dintre bolile cel mai usor de depsit. Fac
aceast aIirmaie, recunoscnd c exist unele cazuri mai complicate, n special cele de tipul avansat
,zaharat, care sunt cunoscute sub denumirea de diabet de tip I sau diabet juvenil.
Exist dou tipuri majore de diabet. Diabetul de tip I, cunoscut n terminologia medical sub
denumirea de diabet delicat sau juvenil, intr n categoria diabetului dependent de insulin. Diabetul
de tip II, cunoscut si sub denumirea de diabet adult, intr n categoria diabetului nedependent de
insulin. Totusi, si tipul II de diabet poate deveni dependent de insulin.
Dup prerea mea, exist Ioarte mici diIerene ntre cele dou tipuri de diabet, cu excepia
Iaptului c diabetul de tip I este manifestarea unor deficiene tisulare, care se accentueaz prin
mostenire genetic. Pentru o nelegere mai bun a bolii numite diabet, v propun s studiem
esuturile si celulele implicate n diabet si cauzele care provoac esecul Iuncional.

ROLUL PANCRE ASULUI

Una dintre glandele implicate n apariia diabetului este pancreasul, care este o gland att
exocrin, ct si endocrin. Pancreasul se aIl n spatele stomacului, n Iaa primei si celei de-a doua
vertebre lombare, fiind situat orizontal si cu ,capul atasat de prima poriune a intestinului subire
(duoden). ,Coada pancreasului se ntinde spre splin.
Pancreasul ndeplineste dou Iuncii majore, vitale, n absena crora organismul nu ar putea
tri. Prima este Iuncia de secretare a enzimelor digestive majore. Bicarbonatul de sodiu este
eliberat o dat cu enzimele digestive pentru a asigura alcalinizarea coninutului stomacal, astIel
nct aceste enzime digestive s poat lucra corect. Cea de-a doua, si cea mai elocvent pentru
diabet, este Iuncia de producere a insulinei de ctre celulele beta, pentru utilizarea glucozei. Dac
celulele pancreasului sunt epuizate si nu reusesc s si ndeplineasc Iuncia respectiv, atunci vor Ii
afectate ambele Iuncii. Pancreasul mai ndeplineste o seam de alte Iuncii, despre care vom discuta
mai trziu.
Digestia este primul aspect care ne vine n minte cnd ne gndim la pancreas. Chiar dac
digestia corect nu este direct legat de diabet, ea este un proces vital n cursul cruia alimentele
sunt descompuse astIel nct calitile lor nutritive si energia s poat fi utilizate drept combustibil
Pag. 157 din 392
la nivel celular. n lipsa acestui combustibil, organismul va Ii slbit si toate Iunciile sale vor Ii
afectate.
Organismul secret diverse enzime digestive, n principal n patru locuri: n cavitatea bucal,
stomac, pancreas si intestinul subire. Enzimele secretate n cavitatea bucal, pancreas si intestinul
subire sunt similare si de natur alcalin, afectnd digestia carbohidrailor, zahrului si grsimilor.
Stomacul este singura camer acid din organism, iar rolul su este acela de iniiere a
descompunerii structurilor proteice. Acest lucru este realizat de HCl (acidul clorhidric) care
elibereaz pepsin. Acidul clorhidric si pepsina sunt de natur acid. Este important de menionat n
acest caz importana pe care o au secreia biliar si bicarbonatul de sodiu, dintre care prima este
eliberat de Iicat / colecist, iar cellalt de pancreas. Bila si bicarbonatul de sodiu sunt ageni de
alcalinizare si ndeplinesc Iuncia de alcalinizare a coninutului stomacal (denumit chim), astfel
nct enzimele pancreatice si intestinale alcaline s poat duce la bun sIrsit aceast misiune.
Dac Iluxul secreiei biliare si cantitatea de bicarbonat de sodiu sunt inadecvate, acizii
prezeni n chim vor neutraliza enzimele digestive alcaline secretate de pancreas, oprind digestia sau
descompunerea corect a alimentelor. Din acest motiv, HCl va arde sau va inIlama pereii
intestinali. Aceast situaie va provoca, n cele din urm, ulcere si ,...ite intestinale. Deoarece acizii
neutralizeaz alcalii, enzimele digestive alcaline din pancreas si din tractul gastrointestinal vor Ii
inhibate, nereusind s digere corect alimentele. Acest Iapt va provoca Iermentaie si putreIacie,
care, din acest moment, devine procesul care st la baza descompunerii particulelor alimentare
rmase n organism, nlocuind astIel aciunea corect a enzimelor. Dup cum este de asteptat, acest
proces va genera o toxicitate si o cantitate de alcool si mai mare, care va mpiedica descompunerea
corect a alimentelor n elemente de construcie si combustibil. Alcoolul va accentua aciditatea si va
produce probleme suplimentare legate de concentraia zahrului din snge.
Funcia pancreatic asociat direct diabetului este ndeplinit de celulele beta, aceleasi care
produc si elibereaz insulina ce susine utilizarea glucozei drept combustibil al organismului. Fiind
un hormon de tip proteinic, insulina susine transIerul glucozei prin pereii membranei celulare. Este
important de remarcat n acest caz c Iructoza provenind din Iructe naturale penetreaz prin
dispersie pereii celulei, si nu prin transport activ, ca n cazul glucozei. SemniIicaia acestui aspect
este c necesarul de insulin capabil s asiste ingerarea fructozei de ctre celul este insuIicient, iar
bolnavilor de diabet li se recomand, n mod curent, s nu consume Iructe din cauza coninutului lor
de zahr. ntotdeauna am trecut pacienii de diabet pe o diet compus din fructe, iar rezultatele pe
care le-am obinut au Iost extrem de bune.
n partea pancreasului numit Insulele Langerhans, se gsesc celulele beta. Dup cum
aIirmam anterior, aceste celule produc si elibereaz insulina. Dac aceast parte a pancreasului este
hipoactiv din cauza inIlamaiilor sau congestionrii, pancreasul va produce o cantitate insuIicient
de insulin.
Insulele Langerhans constau din trei tipuri de celule: celule alfa, care secret glucagon si
mresc concentraia de glucoz din snge; celule beta, care secret insulina si micsoreaz nivelul de
glucoz din snge; si celule delta, care secret somatostatina. Somatostatina inhib secreiile de
insulin, glucagon, hormonul cresterii, care si are originea n partea anterioar a hipoIizei si
gastrinei din stomac. ConIorm aIirmaiilor anterioare, n tipul de diabet mellitus, celulele beta vor fi
cele afectate.
La ambele tipuri de diabet, cu precdere la diabetul de tip I, aceast epuizare a pancreasului
este transmis pe cale ereditar. n ciuda acestui fapt, epuizarea pancreasului poate Ii provocat n
viaa individului prin propriul stil de via. Aceast aIirmaie este valabil mai ales n cazul
diabetului de tip II sau al diabetului instalat la btrnee. InIlamaiile si toxicitatea pot provoca ntr-
adevr diabet, ns procesul de epuizare a pancreasului intervine n decursul ctorva generaii. Este
probabil ca slbiciunea s se maniIeste sub Iorma hipoglicemiei sau a unei forme de diabet latent,
nainte ca boala s se maniIeste sub Iorma unuia din cele dou tipuri de diabet permanent. Desigur,
exist un spectru larg de Iorme de diabet, corespunztor Iormelor diIerite de epuizare a
pancreasului. Reinei, ns, c exist un iniiator al acestei slbiciuni. Si atunci, se pune urmtoarea
ntrebare: ,n ce condiii a aprut epuizarea?
Diabetul este considerat a Ii nc una din problemele autoimunitii, n cadrul su limIocitele
atacnd si distrugnd celulele beta. Din experiena mea proIesional, am constatat c avem de-a
Pag. 158 din 392
Iace cu o nelegere eronat a mecanismelor de aprare a organismului. Reinei: sistemul imunitar
a fost astfel conceput nct s elimine elementele slabe. Organismul nu se auto-atac fr un
motiv ntemeiat. Comunitatea medicilor alopai nu a gsit alt explicaie a reaciei auto-imunitare
dect cea c inIormaia este probabil transmis prin gene. Totusi, motivul real al reaciei de
autoaprare a organismului devine evident dac nelegem c n natur cei puternici rezist, iar cei
slabi pier. Natura nu perpetueaz niciodat exemplare slabe. Natura le elimin.
Nu am ntlnit niciodat diabet care s Ii Iost provocat pur si simplu de parazii pancreatici.
Trematodele sunt parazii care se pot inIiltra n Iicat si n pancreas. Eliminarea majoritii paraziilor
nocivi din organism se poate realiza printr-un program beneIic de detoxiIicare. Totusi, nu paraziii
sunt cei provoac mbolnvirea sau esecul Iuncional al esutului. Ei vin pe locul doi, dup toxicitate
si epuizare tisular.

Dac ii lai pe alii s fac totul in locul tu

Am ntlnit nenumrate cazuri n care persoana iubit este adus cu Iora de partener la
clinic, acesta Iiind cel care mi cere s i explic bolnavului ce au de Icut mpreun. Partenerul este
cel care l mpinge pe bolnav s intre ntr-un program de detoxificare. Si cel care i prepar sucurile,
mncarea si suplimentele nutritive obinute din plante medicinale. n nou cazuri din zece, acest tip
de abordare atrage n mod necesar esecul. Iar explicaia este c din ecuaie lipseste dorina din suflet
a bolnavului de a se nsntosi.
Trebuie s participi tu nsui la procesul de vindecare. Lipsa dorinei de a Ii sntos este, n
parte, si motivul pentru care te-ai mbolnvit. Dac vrei cu adevrat s te simi bine si s Iii sntos,
dorina si aciunile tale vor Ii cele care te vor ajuta s creezi starea de bine, asa cum ai proceda cu
orice alt experien pe care vrei s o triesti sau lucru pe care vrei s l obii n via.
Este minunat s i ai pe cei dragi alturi n acest proces, dar nu ei trebuie s si doreasc mai
mult dect tine s te nsntosesti, nici s Iac totul n locul tu. Dac vrei s Iii sntos, sntatea
trebuie s vin n primul rnd de la tine. Fii pentru ceilali ilustrarea minunat a adevratei puteri
divine, ns, mai nti, trebuie s i dovedesti ie c vrei.

GL ANDE L E SUPRARENAL E

Una dintre cele mai importante relaii organice, Irecvent si amplu nesocotit, este cea care se
stabileste ntre pancreas si glandele suprarenale. Zona cortical a glandelor suprarenale produce
hormoni corticali. Steroizii produsi de glandele suprarenale (n special cortizol si corticosteron)
acioneaz n principal n metabolizarea hidrocarburilor. Cortizolul si cortizonul ndeplinesc
numeroase Iuncii, printre acestea numrndu-se digestia antiinflamatoare si a carbohidrailor sau
metabolism. Acest tip de aciune este de natur catabolic, cu alte cuvinte, este implicat n procesul
de dezasimilare.
Glandele suprarenale mai produc neuro-transmitorii care aIecteaz Iuncia pancreatic.
Prin urmare, este recomandabil s se intervin terapeutic la nivelul ambelor glande. De asemenea,
este ntotdeauna important IortiIicarea glandelor suprarenale, care stabilesc relaii vitale cu Iiecare
celul din organism.

Combustibilii din organism

Glucoza si Iructoza sunt zaharuri simple eseniale, necesare ,Iuncionrii organismului,
tot asa cum masina are nevoie de benzin pentru a Iunciona.
Zaharurile simple presupun intervenia unei cantiti mai mici de insulin dect zaharurile
complexe.
Zaharurile complexe, ca maltoza, dextroza si sucroza raIinat trebuie descompuse n
zaharuri simple nainte de a putea fi utilizate de organism. Va aprea astIel o nevoie marcat de
insulin, ceea ce va conduce la producerea de glucoz n exces si Iormarea depunerilor de grsimi.
Aminoacizii sunt materialele de construcie ale organismului, iar zaharurile (glucoza,
Iructoza si altele) sunt combustibilii organismului.
Pag. 159 din 392
Nu utilizai niciodat proteine drept combustibil, fiindc vor provoca leziuni, cancer si
moarte tisular. Proteinele sunt materiale de construcie, nu combustibili.

TI ROI DA / PARATI ROI DA

Glanda tiroid / paratiroid trebuie luat n considerare n acest caz, deoarece reprezint un
factor de control al metabolismului si utilizrii calciului de ctre organism. n lipsa utilizrii corecte
a calciului, toate celulele organismului se pot epuiza. Calciul are un rol important si n utilizarea
zincului, seleniului si fierului, care aIecteaz utilizarea glucozei si Iunciile celulelor.

HIPOT AL AMUSUL $I HIPOFI Z A

O alt zon cu Iuncionare slab, care trebuie luat n considerare n diabet este cea a
glandelor hipotalamus si hipoIiz. Partea posterioar a glandei hipofize, care este controlat de
hipotalamus (computerul central al organismului) elibereaz un hormon antidiuretic care, dac are o
activitate slab, provoac apariia diabetului insipid. Este important de notat c poriunea
transversal a intestinului se aIl la originea epuizrii prii superioare a creierului, n proporie de
80 sau mai mult, disIuncie n care sunt implicate mai ales zona n care se aIl hipotalamusul si
hipofiza. Dobndind cunostine mai ample despre tractul gastrointestinal, n special despre colon si
legtura pe care o stabileste el cu organele si glandele, vei nelege c, meninnd sntatea
tractului gastrointestinal, vom asigura astIel sntatea ntregului organism.

TRACTUL GASTROI NT ESTI NAL $I F ORME L E DE DI ABE T

Tractul gastrointestinal stabileste o legtur puternic cu toate organele si glandele din
organism. Asa cum butucul este partea central a roii, tot asa tractul gastrointestinal este considerat
a fi butucul organismului. Cnd tractul gastrointestinal este blocat prin depunerea n plac a
produselor din carne si Iinoase intrate n putreIacie, inIlamaiile si toxicitatea induse de aceast
plac de colesterol vor reverbera n toate regiunile cu care tractul se aIl n legtur. De aceea,
puriIicarea si IortiIicarea tractului gastrointestinal sunt vitale n vindecarea oricrei aIeciuni,
inclusiv a formelor de diabet.

ADEVRATA CAUZ A DIABETULUI

Exist numeroase teorii reIeritoare la cauzele care provoac apariia diverselor forme de
diabet, de la depunerea colesterolului n plci n jurul celulelor beta, pn la aIeciuni legate de
autoimunitate si tulburri genetice. Alte teorii Iirm c diabetul se datoreaz stresului si obezitii.
Fiecare celul din organismul uman este o celul genetic. n Iuncie de cauzele enumerate
anterior, unele celule se epuizeaz mai mult dect altele. Toate aceste stri de slbiciune sunt
exacerbate si se transmit mai departe noii generaii. Din cauz c nu constientizm consecinele,
specia uman se conIrunt n prezent cu grave tulburri tisulare, al cror eIect este existena bolilor
cronice si degenerative.
Nu uitai c exist dou cauze principale ale apariiei bolilor, ale oricrei boli. Prima
cauz si cea mai important este toxicitatea, iar cea de-a doua este acidoza, care se maniIest sub
Iorma inIlamaiilor. Aceste dou cauze sunt de Iapt rezultatul a ceea ce mncai, bei, inhalai si
aplicai pe piele, dar si al gndurilor si sentimentelor pe care le nutrii. Acestea sunt modalitile
prin care fie v IortiIicai organismul si celulele care l compun, Iie l slbii.

TRAT ARE A DI ABE TULUI

n cazurile de diabet de care m-am ocupat, am trecut bolnavii pe un regim obligatoriu din
Iructe crude, proaspete. Acest tip de diet are calitatea de a puriIica si regenera pancreasul si
glandele suprarenale. De asemenea, este important ca pacientul s respecte combinaiile beneIice de
alimente (vezi instruciunile privind asocierea alimentelor, prezentate n capitolul 7, ,Meniu pentru
Pag. 160 din 392
ampliIicarea vitalitii), deoarece procesele de Iermentaie si putreIacie a alimentelor aIecteaz n
mod advers pancreasul si nivelul de zahr din snge. n cadrul terapiei, asociez cu dieta alimentar
un program de detoxificare constnd din plante medicinale si o Iormul de susinere a Iunciei
pancreatice (vezi capitolul 8 pentru plante medicinale si Iormule din plante medicinale ca susinere
terapeutic). Dac bolnavii de diabet de tip II recurg la un program de detoxificare adecvat si
beneIic si Iolosesc simultan plante medicinale cu proprieti superioare, ei vor renuna la insulin n
decurs de trei pn la opt sptmni.
Recomand ntotdeauna ca tratamentul s se desIsoare n prezena si cu concursul unui
practician specializat n probleme de sntate, Iiindc acesta v poate ndruma n cursul
procesului de detoxificare. Este vital s veriIicai permanent nivelul zahrului din snge. Glicemia
poate scdea brusc si rapid si nu este cazul s administrai o cantitate prea mare de insulin cnd
zahrul din snge se va normaliza. Fiindc, n acest Iel, poate surveni coma diabetic.
Apelai la intuiie. Nu v grbii si Iacei totul n mod inteligent. Dac urmai un tratament
cu insulin si dac v reglai singur sau v veriIicai zilnic glicemia, nu trebuie s Iii ngrijorat dac
nivelul zahrului din snge nregistreaz o crestere temporar. Anumite Iructe pot determina
cresterea temporar a glicemiei. Dac ai remarcat c un anumit soi de Iructe a provocat cresterea
glicemiei, nu v rmne dect s renunai la acel Iruct pn cnd glicemia va reveni la valori
normale. Nu uitai c scopul tratamentului este purificarea yi regenerarea pancreasului yi a
glandelor suprarenale, yi nu tratarea diabetului.
Reinei c zaharurile complexe de tipul sucrozei, maltozei si dextrozei pot suprancrca
organismul cu glucoz. Iar dac ncercai s pompai o cantitate excesiv de glucoz direct n celule,
prin administrarea de insulin, nu vei rezolva problema. Soluia este s evitai consumul de
alimente care conin zaharuri complexe.
Vei remarca Iaptul c proteinele, mai ales cele din carne, determin cresterea nivelului de
zahr din snge. Carnea nu este un tip de aliment echilibrat, deoarece are un coninut preponderent
proteinic. Prin urmare, organismul va dezintegra grsimea si o va converti n glucoz, pentru a
induce starea de echilibru. Glucoza care intr n reacii va determina cresterea nivelului glucozei din
snge.
Exist o multitudine de cauze care contribuie la declansarea diabetului. Secretul este s
adoptai un regim simplu. Consumai acea hran care a Iost conceput pentru organismul uman
Iructe, legume si nuci.
,Nu exist boli incurabile, ci numai oameni incurabili. Asta nseamn c unii oameni nu
reusesc s se vindece Iiindc nu doresc s Iie sntosi. Muli se Iolosesc de boal Iiindc vor s Iie
n centrul ateniei Iamiliei sau a altora. Multe persoane nu mai gsesc resurse interioare si caut
dragostea si susinerea n exterior, asteptnd ajutor de la alii n procesul de nsntosire. nvai s
v ntrii si s depindei numai de dumneavoastr nsiv; obisnuii-v s petrecei mai mult timp n
singurtate.
nvai ct putei de mult despre alimente si eIectele reale pe care le exercit asupra
esuturilor. Nu trebuie s v temei niciodat de Dumnezeu si de natur. EIectele devastatoare pe
care le are diabetul asupra omului sunt imense, ns leacul este att de simplu! Chiar dac perioada
necesar vindecrii de diabet este cuprins ntre sase luni si un an, tot este mai bine dect s v
petrecei restul vieii n suIerin. Eliberai-v de boal. Alegei s Iii sntosi.

MODULUL 5.8 - Pierderea n Greutate yi Controlul Greutii: Abordarea Cauzei

Oamenii sunt supraponderali din diferite motive. Obezitatea a devenit una dintre problemele
grave ale omenirii, mai ales n Statele Unite. Secretarul de Stat American din Departamentul
Sntii si Serviciilor Umane, Tommy Thompson, citat de New York Times ntr-un numr din
ianuarie 2003, afirma c 50 de milioane de aduli, adic 25 din populaia adult din Statele Unite,
suIer de obezitate. Dac aceast statistic ar Ii completat cu date reIeritoare la incidena obezitii
la copii, atunci numrul obezilor din SUA ar Ii mult mai mare.
n obezitate, trebuie abordat cauza, nu eIectul. Deoarece conform conveniilor sociale,
grsimea este perceput ca excesiv si nesntoas, un semn al pierderii controlului asupra
organismului, sau, pur si simplu, ceva neplcut si nociv, oamenii ncearc s scape de grsime cu
Pag. 161 din 392
orice pre. Unele persoane renun la eIort si se dau btute, disimulndu-si mnia si anxietatea,
adic ngropndu-le adnc n Iiina lor. Aceast atitudine poate aduce si mai multe complicaii.
V propun s studiem cauzele care se ascund n spatele obezitii. n primul rnd si cel mai
important este sistemul endocrin. Nu exist caz de obezitate care s nu presupun hipotiroidie sau
subactivitatea glandelor suprarenale. Hipotiroidia este una din cauzele cele mai frecvente ale
obezitii. Numerosi medici recurg la analiza sngelui pentru a determina slaba sau intensa
activitate a glandei tiroide. n general, ei eIectueaz analize ale valorilor hormonilor TSH, T3 si T4
prezeni n snge, pentru a determina modul n care Iuncioneaz glanda tiroid. (Vezi Anexa D
pentru o prezentare complet a analizelor de snge si cum putei interpreta rezultatele analizelor.)
Dup atia ani de observaii clinice, pentru mine este clar c aceste analize sunt neconcludente. De
aceea a Iost elaborat analiza temperaturii bazale (vezi Anexa A). n cazuistica mea, am avut mii de
bolnavi ale cror valori hormonale T3 si T4 erau n limite normale, dar care suIereau de rceal a
extremitilor, cderea prului, oboseal, unghii casante sau ptate, aIeciuni cardiace, pentru a numi
doar cteva dintre semnele clasice ale hipotiroidiei. DisIuncia glandelor suprarenale este cea de-a
doua cauz Irecvent ntlnit care provoac obezitate, dac zona cortical a suprarenalelor este
hipoactiv. Aceast stare poate afecta activitatea unor steroizi implicai n metabolismul
carbohidrailor, ceea ce nseamn c zaharurile complexe (amidonul) si chiar glucoza pot Ii usor
convertite n grsimi, n loc s Iie metabolizate corespunztor. Fireste, n aceast situaie poate Ii
antrenat si glanda hipoIiz.
Cea de-a treia si cea mai Irecvent cauz a obezitii o constituie proastele obiceiuri de
consum alimentar. Suntem o societate care iubeste dizaharidele. Dizaharidele sunt zaharuri
complexe, din aceast clas Icnd parte sucroza, dextroza, maltoza si lactoza. Organismul nostru
nu poate utiliza dect zaharurile simple: glucoza, Iructoza si, nou-nscuii, galactoza. Toate
moleculele din care sunt formate zaharurile complexe trebuie mai nti descompuse n zaharuri
simple pentru a putea fi astfel utilizate de celule ca aport energetic. Excesul de zaharuri rezultat va
Ii transIormat si stocat sub Iorm de glicogen sau de grsime. Dieta americanului obisnuit mai
conine si o multitudine de grsimi saturate care, odat ptrunse ntr-un mediu acid, se vor satura si
mai mult. n aceast form, ele sunt inutilizabile de ctre celule sub aspectul aportului nutritiv si
energetic, iar, pe de alt parte, Iavorizeaz apariia unei consistene asemntoare cleiului, n snge
si la nivelul sistemului cardiovascular. Printre efectele secundare ale acestei condiii se numr
formarea calculilor si a plcilor si gruparea globulelor rosii care Iormeaz, astIel, cheaguri.
Amidonul, de tipul celui prezent n cereale, a devenit un aliment extrem de popular pentru
homo sapiens. Cerealele nencolite au un aport nutritiv extrem de sczut, stimuleaz Iormarea
acizilor, ngras, sunt greu de digerat si sunt un tip de amidon aglutinant. Motivul pentru care
hrnim vitele si porcii cu cereale este acela c vrem s i ngrsm pentru a-i vinde mai profitabil pe
pia.
Fireste, genetica joac un rol major pentru constiina organismului. Fiecare celul din
organism este o celul care conine inIormaie genetic. Unele celule sunt mai slabe, altele sunt mai
rezistente. Celulele slbite pot duce la instalarea unor tulburri ale sistemului endocrin, care sunt
apoi transmise pe cale ereditar generaiilor urmtoare. Fiecare generaie va deveni tot mai epuizat
dac cineva din lanul ereditar nu ia msuri si nu-si IortiIic celulele epuizate prin inIormaie
genetic.

COMPONENTE EMOIONALE ALE CRE$TERII N GREUTATE

Ca Iiin social, omul a devenit extrem de emotiv si dependent de ceilali oameni cu alte
cuvinte, el este slbit din punct de vedere emoional si mental. Acest aspect are o inIluen proIund
asupra obezitii, Iiindc am Iost educai s mrim aportul de dulciuri si de alimente raIinate asa-
numitele ,alimente de consolare atunci cnd trecem printr-o suIerin emoional sau o durere.
Fiindc noi, oamenii, suntem Iiine Irugivore, dulciurile satisfac nevoile noastre biologice. Totusi,
acestea ar trebui s Iie zaharuri simple si nu zaharuri complexe, care sunt stocate n majoritatea lor
sub Iorm de grsimi.
Dac dorii s v schimbai viaa, ncepei prin a petrece mai mult timp singuri, nvnd s
v cunoastei cu adevrat. Omul poart n el o scnteie de divinitate. Dumnezeu a creat omul, asadar
Pag. 162 din 392
omul este expresia lui Dumnezeu. Iar numele jocului creaiei este individualitatea. nvai s v
bucurai la gndul c suntei un individ unic dintr-o mulime. Fiecare om vine singur pe lume,
trieste singur, cu excepia persoanelor a cror companie o alege cu bun stiin, iar apoi moare tot
singur. n interiorul nostru suntem permanent singuri. ncepei prin a v iubi pe voi nsiv, Iiindc
voi suntei tot ce avei pe lume, n aIar de Dumnezeu.
Mentalul este cel mai puternic instrument cu care omul poate crea. Modul n care un om se
percepe pe sine dicteaz si experienele pe care le va tri. Dac vrei s Iii supli, vi:uali:ai-v
supli. Majoritatea persoanelor care suIer de obezitate nu au senzaia c sunt slabe, asadar sunt
incapabile de a se percepe slabe. Simindu-v slabi, vei ncepe prin a v vedea slabi. Schimbarea
regimului alimentar i adoptarea unei diete constand din fructe i salate crude va ajuta corpul s se
simt suplu, uor i curat. Dieta recomandat n aceast carte va topi grsimea si va ampliIica
Iuncionarea celular, sporind vitalitatea ntregului organism.
Insistai asupra sistemului endocrin si lucrai mai ales la nivelul tiroidei si suprarenalelor.
Consumul de hran crud, asociat cu plante medicinale, poate regenera practic orice si totul.
Reconstruii-v si vei constata ct este de plcut. nvai s Iii mpcai si mulumii de propria
persoan si bucurai-v de Dumnezeu n Iiecare clip. Debarasai-v de furie, invidie, gelozie sau
ur si Iacei loc iubirii pentru via, Iiindc toate Iormele de via sunt creaia lui Dumnezeu.

PERI COLUL DI E T E L OR BOGAT E N PROT EI NE

n ncercarea de scpa de kilogramele suplimentare, recurgem frecvent la diete bogate n
proteine. Dietele bogate n proteine sunt extrem de toxice pentru organismul uman, n special dac
aceste proteine sunt de provenien animal.
Organismul va utiliza mai mult energie, pe o perioad mai ndelungat de timp, pentru a
descompune aceste structuri proteinice pn la aminoacizii simpli pe care organismul i poate
utiliza. Organismul este astfel construit nct nu poate utiliza deloc nici un fel de structuri
proteinice. Fireste, energia necesar producerii acestui proces va determina descompunerea
grsimilor stocate, n timp ce organismul si va epuiza energia pentru a rezolva conversia
proteinelor.
Aminoacizii sunt blocurile de construcie necesare dezvoltrii si reconstruciei esuturilor.
Aminoacizii nu sunt concepui si utilizai drept combustibil la nivel celular. Dac ncercm s
ardem aminoacizii drept combustibil, ceea ce va genera o cerere excesiv de energie, vom sIrsi
prin a pierde n acest proces esuturile si Iunciile hepatice, pancreatice si renale. Se vor produce
chiar si rupturi de esut muscular. Din acest moment, organismul este epuizat la maximum, iar n
unele situaii va surveni moartea. Da, moartea. n fiecare an, sunt raportate mii de cazuri de deces
provocat de toxicitatea asociat cu excesul de proteine. Proteinele sunt acide si conin concentraii
nsemnate de IosIor si de Iier, care mping Iorat electroliii aIar din organism, mai ales calciul.
Fiind acide, proteinele provoac apariia inIlamaiilor si Iormarea mucozitilor n organism. Toate
aceste cauze conduc n Iinal la instalarea morii celulare. De aceea, este extrem de important s
nelegem care sunt nevoile biologice reale ale organismului, dar si efectele devastatoare ale dietelor
bogate n proteine.

Z AHARURILE SIMPLE SUNT SOLUIA

Zaharurile constituie combustibilul necesar susinerii vieii la nivel celular. Totusi, ele
trebuie s Iie zaharuri simple, de tipul celor care se regsesc n Iructe si legume. Zaharurile
complexe din cereale, zahr raIinat, produse lactate si altele de acest gen, produc stocarea
grsimilor, Iiind acide si puternic congestive.
Practic, o diet compus din Iructe si legume crude, proaspete, Iurnizeaz organismului un
aport mega-nutritiv, inclusiv zaharurile simple si aminoacizii de care are nevoie. Alimentele de
acest gen practic excizeaz surplusul de grsime, mai ales dac sunt consumate n stare 100 crud.
Ele vor contribui la curarea organismului si vor iniia procesul de IortiIicare a tiroidei si
suprarenalelor. Nu uitai niciodat de glande, glande, glande! Sistemul endocrin controleaz peste
76 de trilioane de celule. Ele aIecteaz metabolismul digestiei, metabolismul glicemic si
Pag. 163 din 392
metabolismul lipidic, toate aceste tipuri de metabolism inIluennd greutatea si nivelul energetic al
organismului.

NOT: Unele persoane care adopt pentru prima dat un regim compus din Iructe si
legume crude, proaspete, se vor ngrsa la nceput. Nu intrai n panic! Este vorba de greutate
,adipoas. Fructele si legumele sunt Iormate din ap n proporie de 90. Dac reinei ap,
nseamn c organismul are o aciditate excesiv si c s-au acumulat prea multe depuneri acide n
esuturi. Organismul reine apa pentru a amortiza sau alcaliniza substanele acide. Situaia nu va Ii
de durat, dar va Ii beneIic.

Dac v-ai hotrt s pornii n aceast adevrat aventur care este consumul alimentar
pentru vitalitate si sntate, reinei c este important s avei rbdare si s Iii relaxat. Dar mai ales,
Iii ateni cum se topesc kilogramele n plus.

Greutate excesiv de sc:ut

Muli oameni suIer de subponderabilitate datorat unei digestii deIectuoase si slabe, adic a
unor probleme pancreatice si malabsorbiei n tractul digestiv. Dac organismul nu reuseste s
descompun corect alimentele si s le transIorme n materiale de construcie si n combustibili sau
dac tractul gastrointestinal se colmateaz mpiedicnd astIel absorbia corect a substanelor
nutritive, organismul va muri prin nfometare. Chiar si n cazul tulburrilor hipotiroidiene, cnd, n
mod normal, este de asteptat o crestere n greutate, dac persoana respectiv suIer de pancreas si
are tractul digestiv ncrcat, ea va deveni subponderal n ciuda activitii sczute a tiroidei. Uneori,
corectarea acestei stri presupune eforturi ndelungate care pot dura ani. Totusi, cltoria pentru
redobndirea sntii merit orice eIort.
Numeroase persoane, uneori chiar medici, asociaz starea subponderal cu degradarea
Iizic, compromindu-si astIel propria sntate sau pe cea a pacienilor lor, consumnd sau
recomandnd consumul anumitor alimente pentru a cstiga cteva kilograme n plus. n acest caz,
cele mai recomandate tipuri de alimente sunt grsimile provenind din produse lactate si cereale. Din
cauza naturii lor acide si congestive, aceste alimente vor provoca ns intensificarea procesului de
epuizare celular.
Cnd o persoan trece prin programul de detoxiIicare si ncepe s slbeasc, una din primele
si cele mai importante ntrebri pe care si le va pune este urmtoarea: ,De ce slbesc dac, prin
intermediul acestor alimente crude, proaspete, i furnizez organismului mai multe substane nutritive
si aminoacizi superiori?
Un rspuns este c, IortiIicndu-se si nsntosindu-se, organismul va ncepe s elimine
toxinele si celulele slbite pe care le-a acumulat n interiorul su, Icnd astIel loc celulelor noi,
sntoase, s se dezvolte. n cursul procesului de detoxiIicare, putei constata o subiere a unghiilor,
pielii, muschilor etc., mai ales dac aceste esuturi sunt mult prea slbite pentru ca organismul s le
IortiIice. Nu v nelinistii, ele se vor reIace. Este adevrat, nu vor mai Ii ca nainte, ci mult mai
rezistente si mai sntoase.

MODULUL 5.9 - Pielea yi Afeciunile Dermatologice

Pielea este componentul anatomic vital cel mai vast de care dispune organismul uman.
Sarcina sa acoper un spectru larg, de la reglarea temperaturii corporale, pn la Iuncia de protecie
si de eliminare din organism. Ea este, totodat, cel mai vast component anatomic cu rol de evacuare
al organismului, fiind uneori supranumit ,cel de-al treilea rinichi, Iiindc pielea ar trebui s
elimine zilnic o cantitate de reziduuri egal cu cea eliminat n total de plmni, rinichi si intestine.
Eliminarea se produce sub Iorm de mucoziti, toxine (acizi) si gaze.
Rezultatul sau produsii derivai ai numeroaselor alimente pe care le consumm vor
congestiona si inIlama sistemul. Bolile dermatologice nu sunt dect semnele exterioare ale acestui
proces organic intern. Pe msur ce organismul va ncerca s elimine acesti produsi secundari,
pielea va semnala fenomenul, nct vor aprea diverse aIeciuni, de la mtrea, cosuri si erupii
Pag. 164 din 392
cutanate, pn la dermatit, psoriazis si cancer de piele, psoriazisul si cancerul Iiind, dintre toate
bolile dermatologice, Iormele extreme si cele mai grave de maniIestare a acumulrii toxinelor si
paraziilor n organism.
Paraziii sunt agenii de salubrizare. Ei sunt prezeni acolo unde apar acumulrile de toxine
si de celule moarte sau irecuperabile, inclusiv n straturile cutanate si n zona superIicial a pielii.
Sigur, aceste simptome pot fi numite ,boal, ns cauza producerii lor este ntotdeauna aceeasi.
Doar gravitatea simptomelor este diIerit. Majoritatea medicilor de medicin alopat Iolosesc
cortizonul sau steroizi de tipul Prednisonului n tratarea acestor aIeciuni dermatologice, care nu fac
altceva dect s mping n proIunzimea esuturilor toxinele si paraziii pe care ar trebui s i
combat, rezultatul fiind blocarea mecanismelor pentru eliminare corect.
Dup cum pielea si organele sistemului excretor se pot ncrca de toxine, tot asa se ntmpl
si cu Iicatul. Dac suIerii de o aIeciune dermatologic, de la banalele cosuri si pn la dermatit si
psoriazis, este obligatoriu s detoxiIicai organismul, dar mai ales sistemul limfatic, ficatul, rinichii
si intestinele. Renunai la consumul de produse lactate si de zaharuri raIinate, Iiindc acestea sunt
cauza principal a congestionrii masive la nivelul esuturilor din organism. n special ciupercilor le
plac toxinele si congestionrile rezultate din produse lactate si zaharuri raIinate, Iiindc ele
constituie principala lor surs de hran. Toxicitatea si congestiile Iavorizeaz instalarea condiiilor
pentru Candida Albicans, care este o cultur bacterian de Iermentaie. Micozele Iac parte din
familia fungi. Putei distruge majoritatea acestor Iungi (ciuperci) cu ajutorul formulei antiparazitare
adecvate, pe baz de plante medicinale. Totusi, prin aceast metod nu se elimin toxicitatea si
congestia de pe urma crora se hrnesc, ceea ce nseamn c paraziii vor reveni.
Febra este unul dintre cele mai eficiente instrumente pe care le utilizeaz organismul pentru
a stimula eliminarea reziduurilor prin piele. Cresterea temperaturii corporale va mri cantitatea de
transpiraie, ceea ce va spori eliminarea toxinelor, substanelor nocive, otrvitoare si a mucusului.
Din acest motiv, organismul va declansa simptome de rceal si grip, ca rezultat al atacului
paraziilor, al stimulrii Iunciilor sau al detoxiIicrii (alcalinizare). Nu oprii niciodat
simptomele de grip sau febra. Fiindc nu este vorba de manifestarea unei boli, ci de o reacie
natural a organismului prin care acesta intensific eliminarea, vital pentru nsntoyirea sa.
Dac suntei o persoan care nu transpir usor, pielea se va congestiona, ceea ce va avea
drept urmare deshidratarea sau inflamarea ei. Multe femei au aceast problem, de aceea ele
folosesc creme hidratante pentru a reda pielii aspectul su catiIelat si gras. Aceast metod nu Iace
dect s agraveze problema, deoarece toate loiunile cosmetice sporesc congestionarea din straturile
subcutanate. Congestiile si toxinele blocheaz canalele seboreice si porii pielii, genernd uscciune
si un aspect solzos. Sntatea pielii este o problem intern, nu una extern. Cu alte cuvinte, un
organism sntos n interior, va avea o piele sntoas. Dac totusi se impune hrnirea extern a
pielii, este recomandabili Iolosirea uleiurilor din semine de struguri sau a uleiului de msline, ns
numai a celor organice, pure si netratate. Sau mixturi din tocoferol (vitamina E), ulei de jojoba sau
uleiuri eseniale.
Persoanele care suIer de hipotiroidie tulburare care aIecteaz 60-70% din populaie nu
transpir cu usurin. Glanda tiroid aIecteaz capacitatea organismului de a transpira, determinnd
fie o transpiraie abundent, Iie o transpiraie insuIicient. Lipsa exerciiului Iizic si activitatea Iizic
sczut sunt alte motive ale Iaptului c oamenii nu transpir suIicient de mult. Consultai seciunea
,Obiceiuri sntoase, de la capitolul 9, si parcurgei seciunile despre tratamentul prin mpachetri
n cearsaIuri reci si Irecionarea pielii deshidratate. Acestea sunt doar dou modaliti de optimizare
a procesului de eliminare prin piele. Dieta Iormat din alimente crude, proaspete, este la fel de
important pentru meninerea sntii pielii, ca si pentru meninerea sntii oricrei celule. Dac
pielea ncepe s se lase (prolaps) sau Iace cute si riduri, nu nseamn c fenomenul este provocat de
mbtrnire. Este un semnal al epuizrii cutanate.
Trebuie s v ngrijii pielea asa cum ngrijii orice alt organ. Reinei c tiroida si Iicatul
sunt n relaie direct cu pielea, prin urmare, detoxiIicai Iicatul si meninei Iuncionarea corect a
tiroidei. Recurgei la analiza temperaturii bazale (vezi Anexa A), pentru a determina cu precizie
cum Iuncioneaz tiroida.
Bucurai-v de o piele sntoas. Pe msur ce parcurgei procesul de detoxiIicare si de
regenerare, ntregul organism v va Ii recunosctor si v va rsplti, oferindu-v o sntate robust.
Pag. 165 din 392
Am ajutat persoane de optzeci sau nouzeci de ani s si redobndeasc vitalitatea, sntatea si
tonusul pielii si s scape de riduri. Organismul uman este o masinrie inteligent, minunat. Avei
grij de propriul organism, Iiindc el este vehiculul pe care l avei la dispoziie n cursul sederii pe
pmnt.

MODULUL 5.10 - Gndurile, Emoiile yi Celulele

Pn la acest moment am dezbtut pe larg tema impactului si a efectelor pe care le exercit
asupra organismului diversele produse alimentare si toxine pe care le consumai. V propun s
studiem acum procesele subtile care aIecteaz viaa si organismul si care pot cauza boal.
Cele dou instrumente puternice pe care le foloseste omul pentru a-si crea propriile
experiene n cursul trecerii prin lumea material sunt gndurile si sentimentele. Corpul fizic este
doar o cochilie de lut si suportul material al constiinei n cltoria terestr. Ar Ii imposibil s creai
evenimentele care se petrec n viaa dumneavoastr dac nu ar exista procesele de gndire care
permit imaginaiei s creeze succesiunea evenimentelor prin care dorii s trecei. Totusi, n absena
sentimentelor, nu ar exista nici dorina de a crea. Deoarece mentalul asociaz imagini din trecut si
din prezent pentru a Iuri viitorul, emoiile sunt cele care determin maniIestarea acestor proiecii
mentale n plan material. Cu ct sunt mai puternice sentimentele pe care le nutrii n privina unei
idei sau unei imagini, cu att devine mai probabil c vei ,tri n realitate experiena, indiferent
care ar Ii natura ei. Dac la aceste dou aspecte creative vei aduga ego-ul dumneavoastr, care
este simul individualitii, va rezulta structura scenei care este viaa.
Gndurile si sentimentele pot conlucra n Iolosul nostru, adic n sens pozitiv sau mpotriva
noastr, adic n sens negativ, controlndu-ne si nrobindu-ne. V sugerez s v punei gndurile si
sentimentele n slujba evoluiei personale si s le dedicai revitalizrii. Nu uitai c mentalul
lucreaz prin imagini. Ceea ce v imaginai devine realitate la un nivel sau altul. De aceea, este mai
sntos s transIormai acest proces ntr-unul benefic. Imaginai-v c suntei sntosi si plini de
vitalitate. Din acest moment, vor intra n scen emoiile. Fii Iericii numai la gndul vieii noi care
v asteapt, o via plin de vibraii pozitive si de vitalitate. Citii si nconjurai-v de cri si de
inIormaii despre hran natural si detoxificare. Este vital ca noi, ca suIlete, s nelegem cum este
alctuit si cum Iuncioneaz corpul material, Iiindc el este mijlocul de transport care ne poart n
cltoria creaiei. Trebuie s nvai cum s Iolosii corpul pentru a atinge starea maxim de bine.
Ceea ce creai la nivel mental si emoional va deveni experien.
Adevrata sntate si vitalitate se ating cnd cele dou ,corpuri, mental si emoional, intr
ntr-o relaie de armonie. Fiecare dintre cele dou corpuri l inIlueneaz pe cellalt. Sentimentele,
mai ales cele negative, ca furia, ura, invidia sau gelozia, pot afecta si mbolnvi corpul Iizic,
provocnd numeroase tulburri. Sentimentele sunt stocate la nivelul Iicatului si al rinichilor. Ele
blocheaz Iuncionarea corect a pancreasului (digestia) si mpiedic ndeplinirea altor Iuncii
endocrine. Emoiile pot produce o blocare la nivel mental, afectndu-ne capacitatea de a nelege, a
gndi si a lua decizii corecte. Si, mai ales, pot bloca centrii afectivi sau suIletesti. Imediat ce se
nchide centrul inimii capacitatea de vindecare scade radical, pn ntr-att nct efectul inevitabil
va fi moartea.
Printre bolnavii de cancer pe care nu i-am putut ajuta, se numr persoanele care, dintr-un
motiv sau altul, aveau centrul inimii blocat, si care nu reuseau s si deschid suIletul spre iubire. La
unele persoane, aceast problem este complex si Ioarte adnc nrdcinat. n acest punct,
intervine inIluena beneIic a meditaiei, rugciunii personale Icut cu sinceritate si consilierea
spiritual. Fiecare ar trebui s se bucure de via, acceptnd-o asa cum este. Studiai natura si
nconjurai-v de plante si de Ilori, Iiindc ele au o imens putere vindectoare. Natura ne
mbriseaz cu eIluvii de iubire. Dac reusim s ne debarasm de trecut, ne vom bucura de fiecare
clip care ne-a Iost dat, asa cum este ea. Renunai la ur, la Iurie si la idei Iixe. Lsai-le n seama
lui Dumnezeu. O vorb veche, pe care mi place s o Iolosesc, spune astIel: ,Las-te n voia lui
Dumnezeu.
Iubirea, fericirea, bucuria, sntatea si controlul mental in inima deschis. Nefericirea,
depresia, disperarea, mnia, gelozia, Iuria, invidia si strile negative nchid sau menin nchis
Pag. 166 din 392
centrul inimii. Gndurile trebuie controlate n permanen. Se spune c gndurile sunt un sclav
extraordinar, dar un prost stpn, ba chiar un stpn care poate distruge.
Procesul gndirii, mai precis gndurile, ne mpiedic s ne bucurm de clipa prezent, de
,eternul acum dup cum mai este el denumit. V mai aducei aminte cnd, n copilrie, aveai
sentimentul c prezentul nu se va sIrsi niciodat? Erau zile n care timpul se dilata, zile pline de
bucuria jocurilor si a plcerii. Pe msur ce ai crescut, acele momente nealterate de constrngerile
temporale s-au pierdut si ai devenit robii gndurilor, Irmntrilor si dorinelor. Stilul de predare
din majoritatea scolilor sistemului nostru de nvmnt promoveaz concurena si limiteaz
libertatea de gndire, la fel cum lumea dominat de posesiuni materiale ne constrnge libertatea si
fericirea. Aceste circumstane au diminuat puterea noastr de constientizare si capacitatea noastr de
a-l cunoaste pe Dumnezeu, sursa adevratei vitaliti, Iericiri si mpliniri.
DetoxiIicnd corpul Iizic putei declansa o serie de evenimente care v vor permite s v
puriIicai si s reluai controlul asupra proceselor mentale si suIletesti. n timpul programului de
detoxificare, putei susine schimbarea, permind tiparelor vechi de gndire si suIletesti s ias la
supraIa, pentru a v elibera de ele si a le uita. Exist cteva metode care v pot ajuta s Iacei acest
lucru.
ncepei prin a v controla gndurile. Distanai-v de gnduri si ncercai s le privii cu
detasarea unui observator. Detasai-v de concluziile pe care le-ai putea trage n urma procesului de
gndire si de ce cred sau simt cei din jur. Nu v mai cramponai de gnduri. Lsai-le pe toate n
voia spiritului, a lui Dumnezeu, a vntului... adic n voia acelui lucru n care credei. Eliberai-v
de toate gndurile si sentimentele negative care v in nctusai. Eliberndu-v de ele, vei permite
puternicei Iore vindectoare s circule liber prin corpul mental, emoional si Iizic, aducnd cu sine
o vibraie si o constientizare de sine indescriptibile si rare. Bucurai-v de via clip de clip.
Acordai-v libertatea de a evolua si de a tri experienele beneIice. Zdrobii lanurile vechilor
condiionri mentale si aIective si devenii persoane care vibreaz de sntate. Trecei imediat la
fapte!

GLANDELE, EMOIILE $I SNTATEA

Este important de remarcat Iaptul c prin dezechilibrarea sistemului endocrin, ntregul
organism se va destabiliza. Acest lucru este valabil mai ales n cazul triadei formate din glanda
hipoIiz, glanda tiroid si glandele suprarenale.
Dac tiroida este hipoactiv, scade capacitatea de utilizare a calciului de ctre organism.
Acest Iapt poate atrage dup sine apariia unor stri depresive diverse, de la formele cele mai
usoare, pn la Iormele cronice. Dac glandele suprarenale sunt hipoactive, vei Ii invadat de
angoase, n toate formele posibile. Reaciile organismului se pot maniIesta sub diverse Iorme, de la
timiditate si introvertire, pn la team, nencredere, Irmntare si angoas exacerbate, atacuri acute
de anxietate, Iric paralizant si dorina de izolare de lume. Tulburrile bipolare, schizoIrenia si alte
stri asemntoare, sunt toate maniIestri ale disfunciilor endocrine menionate anterior, deoarece
ele aIecteaz nivelul de calciu, serotonin, neuro-transmitori etc. Din acest motiv este att de
important sntatea corpului Iizic pentru corpul mental si corpul emoional. Cele trei corpuri sunt
interconectate n asemenea msur, nct sunt resimite ca expresia unui singur corp unitar.

Rezumat

nsusii-v secretele care vor conduce corpul Iizic, activitatea mental si sentimentele ctre
sntatea vibrant. Acordai atenia care li se cuvine acestor instrumente sau corpuri. Sunt
instrumente de expresie a personalitii atta timp ct individul este n trecere prin aceast lume.
DetoxiIicai si puriIicai corpul fizic. Alungai toate sentimentele si nlocuii-le cu iubire. Depsii-
v barierele mentale care v in nctusai si trecei n lumea unde nu conteaz dect clipa prezent.
Fii voi nsiv nu gndurile voastre. Folosii capacitile mentale numai pentru a crea ceea ce avei
nevoie, nu ceea ce v dorii.

Pag. 167 din 392
MODULUL 5.11 - Limbajul Corpului: Ce Mesaje ncearc s ne Transmit Corpul?

Tot ce ni se ntmpl n via are un rost. Exist ntotdeauna o cauz pentru care o situaie
exist si se transIorm. Dac v plimbai, nseamn c ai hotrt folosindu-v de gnduri si de
sentimente (dorin), s Iacei o plimbare. Celulele organismului Iuncioneaz n virtutea aceleiasi
legi. Ele acioneaz si reacioneaz prin intermediul gndurilor si emoiilor. DiIerena este c
tipurile de gnduri si de emoii care acioneaz asupra celulei se desIsoar ntr-o manier mai
subtil, la nivelul subconstientului.
Celulele Iuncioneaz deja n mod automat. Totusi, hormonii, steroizii, neuro-transmitorii,
serotonina etc. inIlueneaz Iuncionarea celulelor. Aceste substane provoac o reacie la nivel
tisular (celular) care determin rspunsul sau reacia esutului sau celulei ntr-un mod specific, n
Iuncie de gndul sau emoia iniial. Un exemplu elocvent n acest sens este Irica. Dac o persoan
vede ceva nspimnttor, glandele suprarenale vor declansa automat producia de adrenalin
(epineIrin), pentru a stimula Iluxul sanguin si ritmul cardiac si de a ncuraja activitatea muscular.
Prin aceast reacie a organismului, individul va cpta mai mult Ior si energie pentru a Iugi sau
riposta. Glanda suprarenal a primit mesajul iniial de eliberare a adrenalinei, de la creier, care a
primit acest mesaj cnd persoana respectiv a constientizat situaia.
Celulele reacioneaz la stimuli. Reacia poate Ii pozitiv sau negativ, n Iuncie de sursa
acestor stimuli. Dup cum am subliniat permanent pe parcursul acestei cri, ceea ce mncm, bem,
inhalm, aplicm pe piele poate avea un eIect pozitiv, stimulator sau, dimpotriv, un eIect negativ
asupra activitii celulare, tisulare, organice sau endocrine. Efectul negativ poate provoca
subactivitate la nivel celular, ceea ce va inIluena esuturile respective. Aceste inIluene negative pot
uneori ucide celulele.
Dac celulele sunt epuizate sau distruse, ele si pot modiIica morIologia (Iuncia). Este
momentul n care pot fi invadate de parazii, cu scopul de a le distruge ireversibil si/sau pot Ii
consumate de o celul imunitar, Iiind astIel eliminate din organism.
Pe durata producerii acestui proces de degradare a celulelor, organismul n ansamblul su va
avea de suferit. Se va produce efectul de domino, care va determina modiIicarea treptat a Iunciilor
organice. Aceste modiIicri numeroase se manifest, n Iapt, ca niste semne. Asociate, ele vor Iorma
un ,limbaj al corpului pe care l vei putea interpreta singuri sau cu sprijinul medicului care se
ocup de sntatea dumneavoastr. Dac observai cu atenie si nvai limbajul corpului sau
metodele prin care acesta v transmite un mesaj, atunci vei reusi s stabilii care organe sau glande
v abandoneaz. Acest modul trebuie utilizat mpreun cu modulul 5.12, ,Chestionar de sntate,
care ncheie acest capitol. Chestionarul de sntate v permite s reIlectai asupra diverselor procese
si sisteme organice si s stabilii exact gradul de slbiciune al Iiecruia.
Pn atunci, v propun o list cu cteva indicii reIeritoare la ,limbajul corpului sau efecte
secundare, pe care le-am descoperit n cursul celor peste treizeci de ani de experien clinic n
domeniul ngrijirii sntii. Unele dintre indiciile prezente n aceast list pot da impresia c sunt
boli, ns ele sunt eIectele maniIeste ale unor slbiciuni sau disIuncii la nivelul anumitor organe sau
glande.

LI MBAJUL GL ANDE L OR, ORGANE L OR $I SIST E ME L OR

Ti roida (Sistemul Endocrin)

Epuizarea sau ncetarea Iunciei tiroidiene se va maniIesta astIel:
Obezitate (dac pancreasul este slbit, este slbit si Iuncia tiroidian, chiar dac greutatea
corporal a persoanei n cauz nu este Ioarte mare)
Metabolism sczut (poate genera digestie slab)
Temperatur sczut a organismului (extremiti reci si intoleran la Irig)
Cderea prului si calviie
Incapacitatea de a transpira corespunztor, ceea ce va afecta eliminarea reziduurilor la
nivel cutanat (creeaz uscciunea pielii si alte aIeciuni)

Pag. 168 din 392
Parati roida (Sistemul Endocrin)

Calciul trebuie s Iie asistat de un hormon eliberat de paratiroid pentru o utilizare corect
de ctre organism. Incapacitatea de utilizare a calciului are drept efect:
Degradarea si pierderea substanei osoase (osteoporoz, degradarea coloanei vertebrale sau
hernie de disc)
Decalcifierea oaselor (osteomalacie)
Artrit (va Ii prezent si o slbiciune a glandei suprarenale)
Epuizarea esutului conjunctiv care va provoca prolaps (lsare) al pielii, vezicii urinare,
uterului, intestinelor si altor organe
Vene varicoase si vene reticulare
Hemoroizi
Depresie
Slbirea sistemului nervos
Spasme, crampe musculare, convulsii
Deshidratare
Unghii casante, cu striuri sau deteriorate
Anemie (nivelul sczut de calciu provoac utilizarea deIicitar a Iierului)
Scolioz
Rupturi de disc
Hernii
Anevrisme
PVM (Prolaps de valv mitral inim)

Glandele Suprarenale (Sistemul Endocrin)

Sunt n legtur cu sistemul nervos, asociate cu inIlamaiile, utilizarea carbohidrailor,
vindecarea si regenerarea tisular. Epuizarea sau ncetarea funciei acestor glande se va maniIesta
astfel:
Diverse ,...ite (toate strile inIlamatorii)
Chisturi fibromatoase
Mialgie Iibromatoas, sclerodermit si sciatic
Chisturi ovariene
Metroragie (hemoragii abundente)
Endometrit si Iormarea de celule atipice
Prostatit
Cancer de prostat
Toate formele de cancer ale femeii
Scleroz n plci si boala Parkinson
Palpitaii
iuit n urechi
Respiraie ntretiat
Formarea plcilor de colesterol
Deshidratare
Anxietate, timiditate exagerat, sensibilitate maladiv, si alte stri asociate
Tulburri de somn
Tulburri de memorie
Pubertate, menstruaie iniial timpurie si menstruaie neregulat
Probleme legate de concepie
Probleme sexuale (inclusiv lipsa apetitului sexual, impoten, probleme de erecie,
Irigiditate la Iemei si probleme de Iertilitate)
Nivel sczut al energiei (oboseal cronic)
Rezisten sczut

Pag. 169 din 392
Pancreas (Sistemul Endocrin yi Digestiv)

Hipoactivitatea pancreasului poate provoca urmtoarele:
Formarea de gaze si balonarea n cursul digestiei
Prezena unor Iragmente nedigerate n materiile fecale
Timiditate excesiv
Pierderi de esut muscular
Alunie pe piele
Nivel sczut de zahr n snge (hipoglicemie)
Nivel crescut de zahr n snge (diabet etc.)
Reflux gastro-esofagian
Gastrit
Enterit
Greuri

Ficat yi Vezic Biliar (Sistemul Hepatic / Sanguin - Combinatul Chimic al Organismului)

Dac Iicatul sau colecistul acumuleaz cantiti mari de toxine, se inIlameaz sau se umplu
cu pietre, se pot maniIesta urmtoarele simptome:
Balonare si reIlux gastro-esofagian
Enterit
Digestie slab
Slab utilizare a aminoacizilor
Valori sub media normal de albumin si hemoglobin
Intoxicare cutanat (care va avea drept rezultat dermatit, eczeme, psoriazis si altele)
Depigmentarea materiilor fecale
Pete hepatice (modiIicarea pigmentrii pielii)
nfometare
Producie sczut de colesterol producie sczut de steroizi inIlamaii mai puternice
Rezisten mai sczut la inIlamaii
Scade capacitatea de aprare a peretelui celular
Gastrit
Senzaia de grea imediat dup mas
Pierderi de esut muscular (slab utilizare a proteinelor)
Nivel sczut de colesterol
Probleme de asimilare a zaharurilor (nivel sczut sau ridicat de zahr n snge)

Tractul Gastrointestinal (Sistemul Digestiv yi Excretor)

Tractul gastrointestinal (de la stomac si pn la anus) este ,butucul pe care se sprijin
organismul. Cnd el nu si mai poate ndeplini Iuncia din cauza depunerilor sau a inIlamaiilor, se
va produce epuizarea si nIometarea organismului. Dac tractul gastrointestinal nceteaz s si
ndeplineasc corect Iuncia, restul organismului va Ii atras pe panta descendent. Iat cteva dintre
efectele secundare ale esecului Iuncional al tractului gastrointestinal:
Absorbie deIicitar si nIometare
Gastrit, enterit si/sau colit
Diverticulit (Iormarea de ,sculei sau diverticuli care conin sedimente)
Gaze
Diaree
Constipaie (asociat si cu epuizarea poriunii medulare a suprarenalelor)
Parazii (viermi intestinali si de alt tip; clasa neprietenoas)
Boala Crohn
Cancer de tract gastrointestinal (n prezent, cea de-a doua Iorm de cancer prevalent n
SUA)
Pag. 170 din 392
Cnd tractul gastrointestinal este intoxicat (toxic), el va transmite toxinele ctre toate
regiunile din organism
Apendicit
Congestii limIatice (blocheaz eliminarea limIatic corect)
Grea n timpul mesei

Sistemul Limfatic (Sistemul Imunitar yi ,Septic de Eliminare)

Misiunea sistemului limIatic este una de curare si protejare a organismului. Acest sistem
este tot att de important ca si sistemul sanguin. Sistemul limfatic este cel mai neglijat dintre toate
sistemele, desi lui ar trebui s i se acorde cea mai mare atenie. Practic toate bolile debuteaz din
momentul n care sistemul limfatic este suprancrcat si clacheaz. Iat cteva dintre eIectele cel
mai usor de remarcat:
Simptome de rceal si grip
Numeroase boli ale copilriei (oreion, pojar si altele)
Majoritatea congestiilor respiratorii
Congestia sinusurilor
Dureri de urechi
Pierderea auzului (ireversibil, pn la Iolosirea aparatelor auditive)
Usturime n gt
Chisturi si tumori
Furuncule, cosuri si altele
Cancer limfatic
Apendicit
Rspuns imunitar slab
Nivel sczut de limIocite (dac glanda limIatic numit splin este aIectat)
Pot aprea nivel sczut de plachete si puriIicarea improprie a sngelui
Edeme limIatice provocate n urma degenerrii sau extirprii ganglionilor limfatici
Tumefierea ganglionilor limfatici
Alergii
Celulit
Tulburri de vedere
Cataract si glaucom
SIorit
Apnee n somn
Amigdalit
Gt nepenit
Degradarea coloanei n zona cervical, din cauza sistemului limIatic stagnant n zona cefei
(mai ales dac amigdalele au Iost extirpate)
Mtrea

Rinichi yi Vezic Urinar (Sistemul Tractului Urinar / Excretor)

Aceste organe sunt vitale n procesul de eliminare din organism. n absena unei evacuri
corespunztoare a deseurilor provenind n urma metabolismului, produsii secundari att ai celulelor,
ct si cei rezultai din digestie si cei toxici vor provoca autointoxicarea celulelor. Rezultatul va fi
epuizare si moarte celular. n continuare, sunt prezentate cteva efecte secundare sau semnale de
alarm pe care le trimite organismul dac rinichii si vezica urinar sunt slbite:
Pungi sub ochi
Tulburri de vedere
Slbiciune si dureri de spate, n zona lombar
Formarea pietrelor renale (Iactor care contribuie la slbirea tiroidei)
InIecii ale tractului urinar (senzaia de arsur la urinare)
Pierderea controlului asupra vezicii (incontinen)
Pag. 171 din 392
DiIiculti la urinare (pot Ii si inIecii ale tractului urinar)
Acidoza puternic
Deshidratare
Edeme (Iactor de contribuie)
Toxemie
Dureri de cap
Poate aIecta respiraia

Inim yi Circulaie (Sistemul Cardiovascular)

Multe dintre aIeciunile care provoac tulburri cardiace sau de circulaie au fost deja
prezentate n seciunea reIeritoare la sistemul endocrin si eIectele pe care le produc asupra
organismului disIunciile glandelor endocrine. Acest Ienomen se produce ca urmare a faptului c
numeroase tulburri prezente n organism sunt stri produse prin act reIlex, care au alt cauz dect
cea evident, maniIestat prin simptome. Exemple de acest gen sunt prolapsul de valv mitral si
aritmia cardiac care si au originea n glanda paratiroid, dac esutul conjunctiv si sistemul nervos
sunt afectate. Fireste, glandele suprarenale joac un rol esenial n morIologia nervilor care
alimenteaz inima. Dac glandele suprarenale sunt slbite si acidoza se dezvolt, atunci vom asista
la formarea depunerilor de colesterol n plci. Aceast stare va avea drept efect accidente vasculare,
inIarct si blocaje ale sistemului vascular. Orice persoan sau proIesionist care abordeaz o aIeciune
cardiovascular trebuie s in cont de toi acesti Iactori. Iat cteva dintre simptomele pe care le
maniIest organismul, dac inima si esutul vascular sunt aIectate:
Proasta circulaie sanguin conduce la moartea celulelor (care va avea drept efect o
multitudine de probleme)
ncrunirea prului
Amnezie
Dureri si anghin pectoral
Senzaia de ,greutate n cosul pieptului
Petechia (nvineire cu usurin)
ReIlux sanguin din cauza slbiciunii valvelor (provoac dureri pectorale)
Tensiune sanguin si sistole prea puternice sau prea slabe (asociate cu glandele
suprarenale)
Diastole mari (valoare la limita inIerioar)
Senzaie de oboseal (mai ales n cursul exerciiilor Iizice)
Respiraie ntretiat din cauza reteniei de ap, a tulburrilor cardiace congestive si a
edemelor miocardice (lichide acumulate n jurul inimii). Retenia de ap si Iormarea esutului
adipos sunt urmarea unor inIlamaii produse de acidoz.
Rezisten sczut (de asemenea, asociere cu glandele suprarenale)
Crampe si spasme n timpul exerciiilor Iizice
Contribuie la blocajele instalate la nivelul sistemului limfatic, provocnd probleme legate
de sistem limIatic lenes
Toate tipurile de aritmie cardiac (totusi, responsabil n cea mai mare msur este
epuizarea glandelor tiroid si suprarenale)

Pielea (Sistemul Tegumentar yi Excretor)

Pielea este cel mai vast organ de evacuare a produsilor reziduali din organism. Se estimeaz
c organismul elimin prin piele o cantitate egal de reziduuri cu cea excretat prin rinichi si
intestine. Cu toate acestea, dac Iicatul, intestinele si sistemul limIatic sunt blocate, starea lor va
ncrca pielea care si pierde tonusul si elasticitatea. Aceast situaie constituie cauza multor boli
dermatologice actuale. n plus, dac tiroida este epuizat, pielea va avea si mai multe probleme si nu
va transpira corespunztor, Iapt care inhib si mai mult evacuarea reziduurilor din organism prin
piele. Sistarea Iuncionrii normale la nivel cutanat va avea urmtoarele eIecte:
Erupii cutanate
Pag. 172 din 392
Deshidratarea pielii
Eczeme
Furuncule, cosuri etc. (asociate cu morIologia sistemului limIatic)
Dermatite
Psoriazis
Crparea pielii

Plmni (Sistemul Respi rator)

Respiraia si plmnii permit ptrunderea n organism a Iactorilor celor mai importani
pentru energie si oxidare. Organismul nu ar exista n lipsa oxigenului. Oxigenul este elementul care
susine transmutarea elementelor n alte elemente sau compusi. Urmtoarele semnale care Iac parte
din limbajul corpului indic n mod evident prezena unei congestii, intoxicri sau acidoze
pulmonare:
Bronsit si pneumonie
Astm
Respiraie ntretiat
Tuse cronic
Emfizem
Obstrucie pulmonar cronic
Dureri n zona pulmonar
Oboseal (implic si epuizarea glandelor tiroid si suprarenale)
Rezisten sczut (provocat si de epuizarea glandelor suprarenale)
Usturime n gt (punct de origine)
Niveluri ridicate de bioxid de carbon
Toxemie

MODULUL 5.12 - Chestionar de Sntate

Dup ce ne-am familiarizat cu limbajul corpului, prezentat n modulul 5.11, urmtorul
chestionar de sntate ne va ajuta s nelegem si mai bine organismul, deoarece scopul lui este de a
scoate n eviden ce Iuncii nu reusesc s ndeplineasc organele, glandele sau sistemele n sensul
meninerii Iuncionalitii corecte a organismului. Dup ce vei Ii descoperit acele zone ale
organismului care sunt epuizate sau nu Iuncioneaz corespunztor, vei putea Iolosi dieta adecvat,
recomandat pentru Iiecare caz n aceast carte si acea Iormul medicinal destinat ngrijirii unei
zone specifice. Vezi capitolul 8, modulul 8.3, intitulat ,Formule din plante medicinale, care pot fi
aplicate Iiecrui sistem si ,Ghidul de resurse, care conine recomandri privind cteva companii
furnizoare de produse din plante medicinale si Iormule de sntate pe baz de plante medicinale.
Acest chestionar este un instrument preios care va Iace posibil o mai bun colaborare cu
medicul curant sau practicianul care trateaz problemele dumneavoastr de sntate, deoarece
conine reIeriri detaliate la aspecte care nu sunt acoperite de majoritatea chestionarelor medicale
folosite pentru a determina istoricul bolii, putnd astIel dezvlui aspecte pe care nu le-ai abordat
niciodat. Recomand utilizarea acestui chestionar ca mijloc eficient de conlucrare pentru abordarea
corect a programului de detoxiIicare si regenerare organic.

TI ROI D / PARATIROID (SISTEMUL ENDOCRIN)

Suntei supraponderal? Da Nu
Avei membrele superioare si inIerioare reci? Da Nu
V cade prul sau avei calviie sau nceput de calviie? Da Nu
V ngrsai cu usurin si scpai greu de surplusul de kilograme? Da Nu
Avei unghiile casante, cu striuri sau nerezistente? Da Nu
Avei vene varicoase sau varice reticulare? Da Nu
Avei sau ai avut hemoroizi? Da Nu
Pag. 173 din 392
Avei crampe musculare? Da Nu
Avei vezica urinar slab sau rezistent? Da Nu
Avei ritm cardiac neregulat? Da Nu
SuIerii de prolaps de valv mitral (murmur cardiac)? Da Nu
Suferii Irecvent de cefalee sau migrene? Da Nu
Avei n prezent sau ai suIerit vreodat de hernie? Da Nu
Ai suIerit vreodat de anevrism? Da Nu
SuIerii de osteoporoz? Da Nu
SuIerii de scolioz? Da Nu
V nIuriai cu usurin? Da Nu
Avei un nivel energetic sczut? Da Nu
SuIerii de simptome depresive? Da Nu
Ai nregistrat un punctaj sczut la analiza de determinare a
densitii masei osoase? Da Nu
Analizele consemneaz un nivel sczut de calciu? Da Nu
Avei sau ai suIerit vreodat de gus endemic? Da Nu
SuIerii de degradarea coloanei vertebrale sau de hernie de disc? Da Nu
Ai Iost diagnosticat dumneavoastr sau vreunul din membrii
familiei de bolile Hashimoto sau Reidel? Da Nu
Transpirai prea mult sau prea puin? Da Nu

GL ANDE L E SUPRARENAL E (SIST E MUL ENDOCRI N)

Zona medular

SuIerii de scleroz n plci, boala Parkinson sau paralizie? Da Nu
Avei atacuri de anxietate sau suIerii de stri de anxietate extrem? Da Nu
SuIerii de o timiditate excesiv sau v simii inIerior celorlali? Da Nu
Avei hipotensiune sanguin (sub 118 sistole)? Da Nu
SuIerii de tremur (n picioare etc.)? Da Nu
Suferii de tinit (iuit n urechi)? Da Nu
Avei respiraie ntretiat sau v este greu s inspirai proIund? Da Nu
SuIerii de aritmie cardiac? Da Nu
Avei probleme de somn, adormii greu? Da Nu
SuIerii de sindromul de oboseal cronic? Da Nu
Obosii repede? Da Nu
Ai Iost vreodat diagnosticat cu boala Addison sau cu hiperplazie
congenital a suprarenalelor? Da Nu

Zona cortical

Este mrit nivelul de colesterol din snge? Da Nu
SuIerii de dureri sau oboseal n zona lombar? Da Nu
Avei sau ai avut vreodat sciatic? Da Nu
SuIerii de artrit sau bursit? Da Nu
SuIerii de vreo ,...it (stare inflamatoare)? Da Nu
Explicaii __________________________________

NUMAI PENTRU F E MEI

Avei ciclul menstrual neregulat? Da Nu
Hemoragia este Ioarte abundent n cursul menstruaiei? Da Nu
Avei sau ai avut vreodat chisturi ovariene? Da Nu
Avei sau ai avut vreodat Iormaiuni Iibromatoase? Da Nu
Pag. 174 din 392
Avei sau ai avut vreodat endometrioz sau celule A-tipice? Da Nu
Avei predispoziie pentru Iormarea de chisturi sau Iibroame? Da Nu
SuIerii de Iibromialgie sau scleroderm? Da Nu
Avei dureri mamare, mai ales n cursul ciclului menstrual? Da Nu
Avei apetit sexual sczut sau exacerbat? Da Nu
Ai Icut histerectomie? Da Nu
Parial_______ Total Cnd
Ai extirpat si alte organe cu aceast ocazie (de pild vezica biliar)? Da Nu
Ai Icut dilatare si chiuretaj? Da Nu
Ai avut avorturi spontane? Da Nu
Ai avut alte probleme legate de concepie? Da Nu
Altele ___________________________________

NUMAI PENTRU BRBAI

SuIerii de prostatit (urinare Irecvent, mai ales n cursul nopii)? Da Nu
n caz aIirmativ, cu ce Irecven? ___________________
Suferii de cancer de prostat? (Rezultatul analizelor) Da Nu
SuIerii de hipertroIierea (mrirea) testiculelor? Da Nu
Avei apetit sexual sczut sau exacerbat? Da Nu
Avei probleme de erecie? Da Nu
Avei ejaculare prematur? Da Nu
Altele _________________________________________

PANCRE ASUL

Acumulai gaze dup mese? Da Nu
Avei senzaia c mncarea se opreste n stomac? Da Nu
SuIerii de reflux gastro-esofagian? Da Nu
Ai observat fragmente nedigerate n fecale? Da Nu
SuIerii de hipoglicemie (nivel sczut de zahr n snge)? Da Nu
Suferii de diabet (nivel mrit de zahr n snge)? Da Nu
Tip I ___________ Tip II ___________
Suntei subponderal() si nu reusii s acumulai n greutate? Da Nu
SuIerii de gastrit sau enterit? Da Nu
Mncarea tranziteaz organismul (diaree)? Da Nu
Avei alunie pe corp? Da Nu

TRAC TUL GASTROI NT ESTI NAL

Limba este ncrcat (alb, galben, verzuie sau maronie)
n special dimineaa? Da Nu
Avei hernie hiatal? Da Nu
SuIerii de gastrit? Da Nu
SuIerii de enterit? Da Nu
SuIerii de colit? Da Nu
SuIerii de diverticulit? Da Nu
Suferii de sau Iacei frecvent diaree? Da Nu
Suferii de sau suntei Irecvent constipat()? Da Nu
Cu ce Irecven avei scaun? _______________
Ai suIerit vreodat de ulcere intestinale sau stomacale? Da Nu
Avei sau ai avut vreodat un tip de cancer gastrointestinal:
de stomac, colon, rectal etc.? Da Nu
Explicaii _________________________
Pag. 175 din 392
SuIerii de boala Crohn? Da Nu
Avei probleme de acumulare de ,gaze? Da Nu
Alte probleme ale tractului gastrointestinal _________________ Da Nu

FI CATUL / VE ZI CA BILIAR / SNGE L E

Avei probleme legate de digerarea grsimilor? Da Nu
Grsimile sau produsele lactate v provoac balonarea stomacului
si/sau dureri n zona abdominal? Da Nu
Scaunul este albicios sau maro foarte deschis? Da Nu
Avei dureri de mijloc (mai ales dup mese)? Da Nu
Avei dureri sub coaste n partea dreapt? Da Nu
Avei pete hepatice sau maronii pe piele (nu pistrui)? Da Nu
Ai suIerit modiIicri de pigmentare a pielii? Da Nu
Avei probleme dermatologice? n caz afirmativ, de ce tip? Da Nu
Suntei anemic()? Da Nu
Avei sau ai avut vreodat hepatit? Da Nu
A _____ B _____ C _____

I NI MA $I CIRCULAIA

Avei Iire de pr alb? Da Nu
Facei eIorturi cnd vrei s v amintii diverse lucruri? Da Nu
Simii oboseal n picioare sau avei crampe musculare
la picioare dup plimbare? Da Nu
Facei vnti cu usurin? Da Nu
Avei dureri n piept sau anghin pectoral? Da Nu
Ai Icut vreodat inIarct (inIarct miocardic)? Da Nu
Ai suIerit o intervenie pe cord deschis? Da Nu
Suferii de aritmie cardiac? Ce tip? Da Nu
Avei murmur cardiac sau prolaps de valv mitral? Da Nu
Avei vreodat senzaia de apsare pe piept? Da Nu
Avei dureri cu ,nepturi n vreuna din regiunile organismului,
dar mai ales n zona inimii? Unde? __________________ Da Nu
Avei sau ai avut vreodat hipertensiune arterial? Da Nu
Tensiunea arterial obisnuit este de ______ si peste ______

PI E L E A

Facei cu usurin sau avei erupii cutanate? Da Nu
Facei usor pete pe piele? Da Nu
SuIerii de eczeme sau dermatite? Da Nu
Avei psoriazis? Da Nu
Avei prurit? Unde? Da Nu
Avei pielea deshidratat? Da Nu
Avei sau Iacei mtrea? Da Nu

SIST E MUL LI MF ATI C

Suntei alergic? Da Nu
La ce? _____________________________________
Avei vreodat simptome de rceal sau grip? Da Nu
Avei probleme cu sinusurile? Da Nu
Avei gtul inIlamat sau Iacei des inIlamaii? Da Nu
Pag. 176 din 392
Avei ganglionii limIatici mrii? Da Nu
Avei sau ai avut vreodat tumori? Da Nu
Ce tip? lipom ____ benign ____ malign ____
Unde? _____________________
Avei un numr mic de plachete (n snge)? Da Nu
Sistemul imunitar este sczut sau lenes? Da Nu
Ai avut apendicit sau vi s-a extirpat apendicele? Da Nu
Cnd? ____________
Facei Iuruncule, cosuri etc.? Da Nu
Ai Icut abcese? Da Nu
Ai suIerit vreodat de toxemie? Da Nu
Avei sau ai avut celulit? Da Nu
Ai avut vreodat gut? Da Nu
Avei tulburri de vedere (vedere nceosat)? Da Nu
Avei secreii oculare dimineaa cnd v trezii? Da Nu
SIorii? Da Nu
Avei apnee n somn? Da Nu
Ai Icut operaie de amigdalit? Da Nu
La ce vrst? _____________

RI NI CHI I $I VEZICA URINAR

Ai suferit de inIecii ale tractului urinar? Da Nu
Avei senzaia de ,arsur la urinare? Da Nu
Avei probleme de incontinen urinar (paratiroida)? Da Nu
Ai avut vreodat pietre la rinichi? Da Nu
Avei pungi sub ochi (n special dimineaa)? Da Nu
Fluxul urinar este obstrucionat? Da Nu
Avei crampe sau dureri n prile laterale de la mijloc n jos? Da Nu
Avei sau ai avut vreodat de neIrit? Da Nu
Avei sau ai avut vreodat de cistit? Da Nu

PLMANII

Facei sau avei (sau ai avut) bronsit? Da Nu
Facei sau avei (sau ai avut) emIizem? Da Nu
Facei sau avei (sau ai avut) astm? Da Nu
Facei sau avei (sau ai avut) obstrucie pulmonar cronic? Da Nu
Folosii inhalatori? Da Nu
Cu ce Irecven? ____ Ce tip? _________________
Care este nivelul de saturaie cu oxigen? _______________
Avei dureri cnd respirai? Da Nu
Avei dureri cnd inspirai proIund? Da Nu
Ai avut sau avei cancer pulmonar? Da Nu
SuIerii de colaps pulmonar? Da Nu
Suntei Iumtor(oare)? n caz aIirmativ, cte igri Iumai pe zi? Da Nu
Ai avut vreodat pneumonie? Da Nu
Ai lucrat vreodat cu produse chimice toxice, n mine de crbuni
sau ntr-un mediu n care se foloseste azbest? Tusii mult? Da Nu
Producei sput cnd tusii? Ce culoare are sputa? _____________ Da Nu

Pag. 177 din 392
ALTELE (Care sunt principalele probleme legate de sntate?)

V rog s ntocmii o list care va cuprinde inIormaii detaliate reIeritoare la problemele sau
la simptomele care au fost omise din acest chestionar.

__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________


INTERVENII CHIRURGICALE DIN TRECUT

V rog s menionai toate operaiile pe care le-ai Icut (de exemplu, amigdale extirpate,
colecist extirpat, histerectomie, intervenii chirurgicale pe cord deschis etc.).

Operaie ______________________________________________ Anul _______________
Operaie ______________________________________________ Anul _______________
Operaie ______________________________________________ Anul _______________
Operaie ______________________________________________ Anul _______________


MEDICAIE CHIMIC

V rog s menionai toate medicamentele pe care le luai n prezent.

Medicament _____________________________ Motivul ___________________________
Medicament _____________________________ Motivul ___________________________
Medicament _____________________________ Motivul ___________________________
Medicament _____________________________ Motivul ___________________________


SUPLI MENT E NATURAL E

Enumerai toate suplimentele naturale pe care le luai n prezent.

Suplimente ________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________

Vitamine si minerale _________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________


AL ERGI I

Enumerai toate substanele la care suntei alergic(): _______________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________

Pag. 178 din 392

IST ORI C EREDI T AR: Enumerai numai bolile sau afeciunile grave.

Mam ____________________________________________________________________
Tat ______________________________________________________________________
Bunic (matern) _____________________________________________________________
Bunic (matern) ___________________________________________________________
Bunic (patern) ______________________________________________________________
Bunic (patern) ____________________________________________________________
Sor ______________________________________________________________________
Sor ______________________________________________________________________
Sor ______________________________________________________________________
Frate _____________________________________________________________________
Frate _____________________________________________________________________
Frate _____________________________________________________________________
Alii ______________________________________________________________________

Pag. 179 din 392
CAPI T OLUL 6 - Eliminarea Bolii prin Purificarea yi Regenerarea esuturilor


Majoritatea sistemelor actuale de ngrijire a sntii, cu precdere medicina alopat, se
concentreaz asupra tratrii simptomelor. Cteva dintre cele mai frecvente simptome sunt febra,
inIeciile, dezechilibrele glicemice, tulburrile neurologice si erupiile cutanate. ConIorm
statisticilor, cancerul este prezent n diverse Iorme la unul din doi brbaii si la una din trei Iemei.
ntr-o asemenea situaie n care bolile sunt pe cale de a aduce n pragul extinciei rasa uman,
devine evident c acest concept terapeutic nu mai este eIicient. Uneori simptomele revin n Iorme si
mai acute, cum este cazul cancerului. Nu este recomandabil ,tratarea aIeciunilor cronice sau
degenerative, deoarece prin tratament, aceste aIeciuni vor Ii agravate.
Pe de alt parte, regenerarea si detoxiIicarea presupun si determin eliminarea total a
cauzei care conduce la manifestarea simptomelor. Dac vei corecta cauza problemei, simptomele
vor disprea n mod automat. Regenerarea trebuie neleas n sensul de reconstrucie a esutului
epuizat, n timp ce detoxiIicarea este metoda Iolosit pentru a elimina inIlamaia si toxinele care au
determinat degradarea iniial a esutului. Cel mai important lucru este s determinai cauza care a
produs manifestarea simptomelor si s v concentrai asupra ei. Oamenii sunt mult prea preocupai
s urmreasc eIectele.
Dup cum am aIlat din prezentarea detaliat din capitolul anterior, exist trei cauze
principale de manifestare a simptomelor de boal: 1. acidoza provoac inIlamaii care conduc la
congestii, ulceraii si atroIiere (distrugerea esutului); 2. toxicitatea produce congestie, inIlamaii si
distrugere la nivel celular, ceea ce va conduce la distrugerea esuturilor; 3. epuizarea sau distrugerea
tisular provocat de inIormaii genetice, acidoz si/sau toxicitate. Acidoza (aciditate sau inIlamaie
extrem) si toxicitatea sunt principalele cauze care provoac distrugerea esuturilor, care induc
nenumrate eIecte sau simptome. Aceast aIirmaie este real mai ales dac ,distrugerea esuturilor
va afecta sistemul endocrin. Aceste trei cauze sunt responsabile de 99,9% dintre boli.
n cei treizeci de ani de activitate clinic, nu am ntlnit niciodat o stare care s nu se
amelioreze n mod excepional sau, n majoritatea cazurilor, care s nu intre n remisie complet,
prin folosirea metodelor de regenerare si detoxiIicare. Aceste concepte terapeutice sunt inter-
dependente, Iiindc organismul nu se poate regenera Ir o detoxificare prealabil. Regenerarea si
detoxificarea sunt cei doi piloni care susin sntatea si vitalitatea.
Am avut cazuri n care oasele si coloana s-au ndreptat si s-au fortificat singure
recuperndu-se n urma scoliozei, a Iracturilor vechi si altor stri similare. Am asistat la recuperarea
total a Iracturilor sau Iisurilor de coloan vertebral si a mduvei spinrii si reconectarea
circuitelor nervoase, dup zece ani de boal. Am asistat la regenerarea si reconstrucia glandelor si a
tuturor tipurilor de esut.
Organismul uman este o masinrie vie, cu constiin de sine. Organismul are capacitatea de
a se reIace n urma unei intervenii chirurgicale, a tieturilor adnci si plgilor, asadar de ce nu s-ar
putea recupera si de pe urma unor aIeciuni ale sistemului nervos sau dup atroIiere nervoas?
Adevrul este c organismul are aceast capacitate! Nu o poate ns Iace dac dieta alimentar este
compus din carnea animalelor moarte si din hran moart, preparat.
Regenerarea presupune trei elemente principale: alcalinizare, detoxificare si energizare.
Toate aceste trei componente conlucreaz strns si sunt inseparabile. Alcalinizarea este vital pentru
regenerarea tisular, deoarece este antiinflamatoare. Ea construieste electroliii pentru ionizare,
oxidare si neutralizare. Face posibil respiraia celular corect si diIuziunea substanelor nutritive
n ntregul organism.
Prin detoxiIicare, organismul se va cura de si va elimina toate materialele de obstrucie,
substanele iritante si stimulatoare, ca mucus, metale grele, substane chimice si pesticide. Prin
detoxificare, este posibil digestia, absorbia, utilizarea si eliminarea corespunztoare.
Energizarea celulelor prin preluarea de energie de la hrana vie este de asemenea vital
pentru meninerea unei snti robuste. Fr puterea hranei vii, ncrcat de substane nutritive si
de energie electric, alcalinizarea si detoxiIicarea nu pot avea loc n mod eficient.
Detoxificarea este singura modalitate de a asigura starea autentic de homeostaz la
nivelul ntregului organism. Dup aceea, homeostaza poate Ii adus la nlimi nelimitate.
Pag. 180 din 392
Vitalitatea si vibraiile beneIice trebuie s constituie o nzuin permanent. Din acest moment,
viaa devine incitant, minunat, ncrcat de bucurie si plin de energie.
Acordai-v timp pentru propria persoan si Iixai-v drept obiectiv nici mai mult nici mai
puin dect sntatea o via din care bolile au disprut. Calea ctre regenerare nu este un drum
simplu, nici usor. Ea poate Ii presrat cu suisuri si coborsuri, n Iuncie de nivelul de toxicitate si
gradul de epuizare a organismului. n ciuda diIicultilor, regenerarea este singura cale pentru
atingerea sntii de durat, vitalitii si longevitii.
Pn n acest moment, am prezentat o multitudine de inIormaii despre om si tipul speciei
creia i aparine corpul nostru Iizic si tipurile de alimente care sunt cele mai adecvate organismului
uman. Am studiat modul n care Iuncioneaz corpurile Iizic, emoional si mental. Am discutat
despre alimentaie si compoziia chimic a alimentelor si am vorbit despre acele alimente si
substane chimice care sunt toxice pentru organism. Am abordat diverse simptome de boal, le-am
prezentat si am vorbit despre cauzele care le provoac.
Iar acum, v propun s intrm n miezul problemei: ce facem cu aceste probleme de
sntate? Cum pornim n cltoria noastr pentru recuperarea sntii? Acest capitol va ncepe cu o
abordare a ,Naturopatiei si stiinei detoxiIicrii si va continua cu o prezentare detaliat a
procesului de detoxiIicare. V recomand s reinei acest capitol si s revenii asupra sa pentru
reIerine ulterioare, Iiindc el v va oIeri treptat ndrumri, avertismente si indicii menite s v
susin pe parcursul acestui proces vital.

MODULUL 6.1 - Naturopatia yi $tiina Detoxificrii

Naturopatia este una dintre cele mai mree stiine Iiindc se reIer la studierea si aplicarea
legilor naturii. Temelia naturopatiei o constituie sntatea si vitalitatea si cuprinde toate aspectele
naturale care inIlueneaz regenerarea.
Toate Iormele de via din natur consum un tip sau altul de hran pentru a-si susine
sntatea. Majoritatea Iormelor de via din natur se hrnesc intuitiv. Fiina uman si-a pierdut n
mare parte intuiia si consum, n principal, ceea i spune societatea s consume. Deoarece, pentru
lumea modern, banii sunt unul dintre principalii factori de motivare, numeroase produse alimentare
sau alimente naturale sunt comercializate cu scopul obinerii de cstiguri Iinanciare n detrimentul
sntii personale. Cum specia din care Iacem parte a devenit cea mai maladiv si mai terorizat de
spectrul bolilor dintre toate speciile de pe planet, naturopatia s-a nscut din dorina de a regsi si
redobndi intuiia pierdut a ceea ce reprezint adevrata hran capabil s susin viaa uman.
Dup cum menionam si n capitolele anterioare, organismul uman este asemenea unui
motor care, pentru a Iunciona corect, are nevoie de o surs de combustibil adecvat, dar si de
ntreinere, curenie si reparaii pe durata sa de via. Dac nu alimentai masina cu combustibilul
corespunztor, ea nu va Iunciona corect si probabil c se va opri ntr-un Iinal. Acelasi lucru se
ntmpl si cu organismul uman. Fiindc brbaii si Iemeile au ales cu bun stiin s si umple
corpul cu combustibil necorespunztor, adic alimente care las n esuturi cantiti mari de deseuri
alimentare, ei trebuie s si curee organismul si s elimine aceste reziduuri sau s suporte
consecinele. Bolile nu sunt altceva dect semnale yi simptomele care reflect nevoia
organismului de a se cura yi reconstrui. Alimentele proaspete, care nu sunt preparate, si mai
ales fructele, au proprieti de auto-purificare. Nu numai c aceste alimente hrnesc organismul, dar
ele i menin si curenia interioar.
Detoxificarea este, ntr-adevr, o stiin si o art n sine, o soluie necesar, capabil s
remedieze problemele datorate consumului de alimente toxice si congestive care Iormeaz
sedimente si obstrucii n organism. n natur, detoxificarea este un proces continuu si permanent,
prin care trec toate formele de via, Iiecare la nivelul evolutiv speciIic. Procesul de curare a
organismului de toxine, mucus si acidoz poate provoca simptome pe care unii medici le
interpreteaz drept boal si, n acest Iel, ni s-a inoculat ideea c trebuie s ne temem de acest proces
natural.
n lumea material, orice Iorm de via preia energie, o metabolizeaz si elimin apoi ceea
ce rmne neprelucrat si produsii de dezasimilare. n majoritatea cazurilor, aceste procese se produc
n mod automat. Cu toate acestea, omul este singura Iiin de pe aceast planet care hotrste
Pag. 181 din 392
singur ce alimente s consume, alimente care nu sunt n armonie cu trsturile speciei din care Iace
parte. Tot oamenii sunt cei care decid s modiIice compoziia chimic si ncrctura energetic a
hranei prin prelucrarea, prepararea si transformarea sa n produse alimentare. Prin aceste prelucrri,
caracteristicile naturale ale hranei sunt denaturate si prin urmare se modiIic modul n care ea va Ii
metabolizat de organismul uman. n acest mod, multe dintre alimente devin iritante, stimuleaz
formarea de mucoziti si inIlamaii n organism. Anumite alimente, printre care amintim cerealele
si produsele lactate pasteurizate, acioneaz ca un clei lipindu-se de esuturi, n timp ce altele, cum
ar Ii carnea, legumele si Iructele prelucrate, conin compusi chimici letali si metale grele. La toi
acesti Iactori nocivi, distructivi, se adaug aerul pe care l respirm, denaturat prin saturarea cu
substane chimice si produsele pe care le Iolosim pentru igiena personal si a locuinei. Si mediul
nconjurtor si exercit inIluena asupra noastr. ,Ploaia acid este rezultatul polurii atmosferice
ca urmare a deversrilor industriale. n prezent, practic fiecare gur de aer pe care o inhalm este de
natur s Iormeze acizi n organism.
Toate aceste substane toxice si generatoare de aciditate vor inIluena modul n care se
produce eliminarea deseurilor organice. Cu alte cuvinte, hrana prelucrat si pregtit la Ioc
ncetineste ritmul de eliminare, n majoritatea cazurilor, produsii secundari, rezultai din
metabolismul alimentelor, sunt toxici si vor Ii stocai n esuturi sau vor Iorma aglomerri sau plci
la acel nivel. Fenomenul produce blocajul respiraiei celulare adecvate si provoac subactivitate
celular, ceea ce va conduce n Iinal la incapacitatea celulei de a Iunciona.
Majoritatea simptomelor de boal nu sunt altceva dect manifestarea efortului pe care l
depune organismul de a elimina corect toate aceste sedimente de toxine si de mucus, unele dintre
acestea ncepnd s se acumuleze nc din faza de embrion uman. Cea mai mare parte a femeilor
nsrcinate consum lapte, carne si alte produse alimentare toxice, socotind c vor contribui astfel la
Iormarea esutului muscular si osos al Itului. Acest regim nu Iace dect s sporeasc toxicitatea si
aciditatea din organismul mamei, intensificnd astfel procesul de epuizare a esuturilor. Acelasi
proces se produce simultan si la It.
Prin detoxiIicare, organismul ncearc s si menin curenia si rezistena. Acest fenomen
se produce prin transpiraie provocat de Iebr, prin vom, diaree, urinri Irecvente, rceli, grip si
prin simpla evacuare cotidian. Cu ct este mai intoxicat organismul unei persoane, cu att va fi mai
intens procesul de purjare. S lum ca exemplu simpla bronsit. Dac la primele semne de bronsit
pe care le maniIest organismul, v-ai dus la doctor si el v-a recomandat antibiotice, sau chiar
vitamina C n doze mari, simptomele de bronsit vor disprea. Aceste remedii medicamentoase nu
au vindecat ns inIlamaia sau congestia, ci doar au sistat evoluia procesului de eliminare sau
manifestarea simptomelor. Rezultatele vor crea iluzia vindecrii acestei stri inIlamatoare. Iar data
urmtoare cnd organismul va ncerca s curee aceast inIlamaie, el ar putea manifesta simptome
de pneumonie. Acest Iapt se explic prin aceea c nici bronsita, nici pneumonia nu sunt boli, ci stri
congestive / inflamatoare de care organismul ncearc s scape prin eliminare. Simptomele se pot
agrava, iar inIlamaia se poate rspndi spre zone mai proIunde, Iiindc nu ai permis plmnilor si
bronhiilor s se curee corect si complet de la nceput.
De-a lungul vieii, nimeni nu v-a spus c multe dintre produsele alimentare pe care le-ai
consumat au fost, de la bun nceput, cauza apariiei acestei congestii. De aceea, ai continuat s
consumai alimente care au perpetuat acumulrile suplimentare de mucus si congestiile. Dup o
vreme, organismul ajunge ntr-un punct n care simte din nou nevoia s se curee de aceste
Iormaiuni congestive, ceea ce va declansa un proces de puriIicare la un nivel si mai proIund.
Dac mpiedicai permanent organismul s elimine Iormaiunile congestive si toxinele pe
care dumneavoastr le-ai introdus n organism, putei stimula, la nceput, umflarea ganglionilor
limIatici, apoi Iormarea de tumori a cror cauz este reinerea acestor toxine si mucoziti n
organism pentru o perioad prea ndelungat.
ntregul organism este antrenat n procesele ciclice de curare sau ce ceea noi numim
,criza de vindecare, ale crei simptome cuprind Iebr, transpiraie, tuse, eliminarea de mucoziti,
diaree, erupii cutanate si multe altele (vezi modulul 6.6, ,Criza de Vindecare). n cursul producerii
acestor crize de vindecare, sistemul imunitar va Iunciona mai intens, ca si organele implicate n
evacuarea deseurilor organice, inclusiv pielea. Din acest motiv este important nu s se trateze, ci s
se detoxifice si s se regenereze organismul. n cursul procesului de detoxiIicare, organismul si va
Pag. 182 din 392
declansa singur mecanismele de curare. Numeroase persoane, printre care se numr si
practicienii din domeniul ngrijirii sntii, nu neleg natura real a acestui proces, asa cum ar
trebui.
Naturopatia adevrat cuprinde stiina detoxiIicrii si a regenerrii celulare. Datorit
mentalitii larg rspndite a status-quo-ului ,terapeutic, multe persoane recurg la produse
naturale, cum ar fi vitaminele, mineralele si plantele medicinale