POSTMODERNISMUL

Postmodernismul este o micare n arta, arhitectur i filosofie sau o condiie presupus dup sau ca reacie la modernism. Dac modernismul se consider pe sine o culminare a cutrii unei estetici de ctre iluminism, etic, dar i o epistemologie autoritar raional, postmodernismul se ocup de modul n care autoritatea unor entiti ideale (numite metanaraiuni) este slbit prin procesul de fragmentare, consumerism, i deconstrucie. Postmodernismul nu poate fi conceput si apreciat critic decat prin raportare la modernism (asa arata si prefixul post-). Dificultatea definirii termenului se datoreaza faptului ca el functioneaza nu doar in literatura, cultura, arhitectura sau in artele plastice, ci si in filozofie, disciplinele social politice etc. n literatura romn, postmodernismul este reprezentat ncepnd cu anii 60 de prozatorii colii de la Trgovite, Marin Sorescu prin volumul pariodic din 1964 Singur printre poei apoi de generaia optzecist: Mircea Nedelciu, Mircea Crtrescu, Florin Iaru, Traian T. Coovei, Mariana Marin, Simona Popescu. Optzecitii reprezint o generaie de scriitori tineri, marginalizai social (generaia n blugi, repartizai la sate, navetiti) care se exprim n cadrul unor cenacluri precum : Junimea (condus de Ovidiu S. Crohmlniceanu) Cenaclul de luni (Nicolae Manolescu). Trsturile literaturii postmoderne : Literatura postmodern se caracterizeaz prin jocul cu formele, conveniile, temele, i motivele deja existente, e o art combinatorie, a citrii i punerii n dialog a unor forme eterogene ca stil i timp. Scriitorul postmodern este contient c totul s-a scris, c nu-i rmne dect jocul cu fragmentele culturale pe care le resemantizeaz. El respinge mimesisul i ideea referenialitii, prefer colajul de sintagme, teme, motive emblematice din epoci literare apuse. Citatul ironic, parodierea modelelor, dialogul intertextual (a prelua un fragment din opera unui scriitor din trecut i a-l plasa n alt context) indic presiunea livrescului asupra existenei. Titlul implic trimiterea la od, specie paoptist, clasic, parodiat prin alegerea unui destinatar care nu reprezint un erou istoric sau mitologic, o fiin divin, un model de mreie sau un eveniment istoric, ci desemneaz un element derizoriu din existena cotidian, n ciuda tonalitii aa-zis laudative.