P. 1
Scoala Ideala

Scoala Ideala

|Views: 282|Likes:

More info:

Published by: Cistelican Simona Liliana on Mar 18, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/24/2015

pdf

text

original

UNIVERSITATEA „DIMITRIE CANTEMIR” TIRGU MURES MASTER ASIGURAREA CALITATII INVATAMANTULUI

ESEU SCOALA IDEALA

Coordonator: Lector Universitar doctor Adela Moraru Masterand anul II: Negrea (Cepoi) Diana-Laura

Un prim exemplu. unde pot învăţa toţi copiii. anotimpurile naşterii noastre. în România) Conform teoriei lui Piaget. în ciclul gimnazial au nevoie de meditaţii iar profesorii sunt acuzaţi pe nedrept că nu-şi fac datoria. mâncare şi adãpost.. Avem nevoie sã ştim cine suntem.. la limba şi literatura română noţiunile: substantiv.). noţiunile abstacte sunt greu accesibile. iar competenţele îndreptate spre latura practică. pronume sunt greu de însuşit pentru elevii claselor a III-a.” (Societatea Academică Română ) . unde se învaţă şi primăvara şi vara şi toamna şi iarna. Cât despre soluţii: mentalitatea profesorilor trebuie schimbată. din ce suntem fãcuţi şi cum evolueazã lucrurile în jurul nostru.” ( Convenţia Drepturilor Copilului.li se refuzã una dintre cele mai mari avuţii pe care omenirea le deţine.. „Peste tot pe glob. de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite) <<Acelor oameni .SCOALA IDEALA „ Copilul are dreptul de a primi o educaţie care să îi permită dezvoltarea. adjectiv. Avem nevoie de o şcoală aflată pretutindeni. în condiţii nediscriminatorii. oamenii. a aptitudinilor şi personalităţii sale. psihologia ne învaţă că între 7-11 ani copiii parcurg stadiul operaţiilor concrete. ştiinţele exacte trebuie corelate. „de ce” şi „pentru ce”. astrofizician . sau „Fata cu ochii în stele" .. ocupăm constant ultimele locuri în evaluările care măsoară eficienţa sistemelor educaţionale.care nu pot sã citeascã şi care nu au acces la educaţie .Cu toate eforturile făcute pentru ca acestea să devină accesibile. adoptată la 20 noiembrie 1989 . societatea s-a schimbat profund în ultimele decenii (.>> (Aurora Simionescu. Acumulează goluri din clasele mici. nu vor reuşi toti elevii să opereze cu aceste noţiuni. nu avem nevoie doar de apã potabilã. Avem nevoie sã întrebãm „cum”. Pentru cã noi. Aspect pe care curriculumul în vigoare nu-l respectă. ) Omul Anului 2008.

cu referiri permanente la alte discipline.. Profesorul trebuie să înveţe să nu-i mai dea elevului peste mână dacă se ridică în timpul orei pentru a arunca o hârtie şi să-i permită să-şi aleagă colegul de bancă. predarea trebuie să se facă prin metode interactive. Metodele moderne de predare sunt refuzate în ţară. ceea ce-i derutează şi pe copii.. .. Potrivit materiei de acum. dar cred că acestea se pot aplica doar în măsura în care programa ar fi „aerisită”. toţi elevii ar trebui să meargă la liceu cu 10. care nu se mai studiază la clasa a VII-a. ci la a VIII-a. „Nu avem manuale bune. de lucru pe echipe. două dintre cele mai importante competenţe pe care elevii trebuie să le aibă la finalul gimnaziului şi al liceului sunt cea de matematică şi cea elementară în ştiinţe şi tehnologie. iar vacanţele trebuie „eliberate” de teme cu duiumul. Practic. care prezintă şi riscurile modificării programei şcolare. la sfârşitul fiecărui an şcolar. or nivelul copiilor e diferit. Eu sunt adepta metodelor moderne. elevii ar trebui să poată aplica în viaţa de zi cu zi cunoştinţele teoretice dobândite la aceste obiecte de studiu (să ştie să compare suma înscrisă pe facturile de utilităţi cu consumul real. şi pe părinţi”. Se tot vorbeşte acum despre decongestionarea programei şcolare. O consecinţă va fi micşorarea volumului de materie predată. să ştie ce arie are terenul cultivat de bunicul. paşii unei reforme eficiente ar trebui să fie: detalierea competenţelor. să ştie să calculeze cât parchet le e necesar pentru o cameră a locuinţei. îmbunătăţirea conţinutului manualelor şi apoi schimbarea metodelor de predare. Aceasta implică reducerea numărului de ore şi discipline. Se întâmplă să fie în ele capitole în plus. SOLUŢII PENTRU O ŞCOALĂ IDEALĂ Programa trebuie aerisită şi manualele revizuite Schimbarea manualelor prost făcute şi depăşite s-ar număra şi ea printre priorităţile reformei în educaţie.a pune căruţa înaintea cailor’’.). În acelaşi timp. Potrivit raportului. Cum rezolvi însă lucrurile când nu ştii precis ce înseamnă fiecare competenţă? A umbla la conţinutul manualelor înainte de a rezolva detalierea competenţelor înseamnă .Potrivit recomandărilor Parlamentului European.cheie. potrivit dascălilor. Singurul document de la noi în care sunt oarecum definite competenţele în materie de ştiinţe exacte este raportul „Ieşirea şcolii din mediocritate” al Societăţii Academice Române (SAR).

”Maria”. testați. profesorul trebuie să mai înveţe ceva: „Orarul nu este pentru elev. să alerge. la fel de democratic și normal.în care elevii decid ce. „Mulţi profesori sunt orgolioşi.elev». stând în preajma lor. de sine-stătătoare. ”Toma”.în care copiii sunt strigați ”Daniel”. să râdă în hohote. Iar pentru asta. . iar profesorilor nu li se spune ”Domnul/Doamna profesor/profesoară”.în care nu există postamente și bănci țintuite în podea. iar copiii simt şi. care au nevoie de sprijinul nostru pentru a crește și a se dezvolta în propriul ritm și pe calea pe care șio aleg.în care copiii nu sunt pedepsiți. în niciun caz să nu fie considerați niște recipiente în care profesorii trebuie să toarne aceeași cantitate de cunoștințe. ”Ionescu”. să țopăie. să bată din palme și alte ”copilării”. Vacanţele copiilor trebuie respectate. deprind ce văd de la adulţi. recompensați (principiul recompensei funcționează. să cânte. invidioşi. doar pentru că sunt copii). Şcoala e în slujba copiilor.în care talentele. „Profesorii trebuie să înveţe mai întâi să-i înveţe pe elevi. Aceasta e însă o altă abilitate pe care cei mici ar trebui să o dobândească de la profesori. preferințele și înclinațiile copiilor sunt respectate și cultivate. și nu ”Apostol”. nu cum înţeleg unii să dea mai multe exerciţii ca temă decât a făcut copilul în timpul unui semestru întreg”. ascultați. cei de la catedră trebuie să-şi schimbe radical metodele de predare. pe numele mic. fără motiv. ci doar pentru profesor. ”Dănilă”. . astfel. cât timp aceste metode noi sunt implementate la noi doar sporadic? E şi aceasta o dis cuţie”. Întrebarea e cine va face traininguri cu dascălii. înregimentați și uniformizați.. cum. părinți și profesori. ceea ce mi se pare logic. . ignoranţi. Şi. ca profesionalizarea sa să fie completă. Asta este adevărata reformă. etc. Îmi doresc să predau într-o școală democratică: . înfricoșați. ”Sara” etc. cât. dascălul mai are nevoie de încă o lecţie.în care copiilor li se permite să fie copii (să se joace. fiind încurajați săși asume responsabilitatea pentru propria învățare. însă doar la animale).în care elevii sunt priviți ca persoane întregi. . . În plus. când și cu cine învață. .în care toate hotărârile sunt luate numai de către cei afectați de ele: elevi. unde. . . Nu mai trebuie să existe concepţia «profesorul e profesor. din moment ce ei sunt cei care vor beneficia de ea. ci. elevul .Elevii trebuie să aibă competenţe pentru a învăţa să înveţe. Aceste lucruri nu au ce căuta în şcoală.

Pregătirea emoț ională pentru îndeplinirea unei sarcini este mai importantă decât sarcina în sine: A primi o sarcină atunci când te simți slab sau prost îți adâncește sentimentele de descurajare. . după dorința copiilor. -în care profesorul nu este obligat să completeze sau să conceapă nesfârșite hârțoage care nu-i servesc la nimic. -în care există suficient personal didactic. fie afară. 2. iar clasele nu conțin mai mult de 10-15 elevi. încrederea în sine. -în care profesorul are cu adevărat libertatea să aleagă metodele de predare. . teamă și neajutorare. cu cizme galbene de cauciuc în picioare și o pălărie ciudată pe cap. sistem care nu ține cont de cine este tânărul la o anumită vârstă.în care copilul/elevul are voie să vină îmbrăcat în toate culorile curcubeului. preferințe. în același grup. -în care orice reușită își conține răsplata. descoperind. acționând.în care elevii de vârste diferite învață unii de la alții. abilități.în care elevii învață în mod activ. curățenia. .în care copiii participă în mod egal la stabilirea regulilelor pe care le vor respecta. . nu elevii. un temperament propriu.în care toț i părinții (nu numai cei din comitetul părinților pe școală) participă la luarea deciziilor care îi privesc direct pe ei și pe copii lor. învățându-i la rândul lor pe alții.în care copiilor le sunt cultivate adevăratele valori: compasiunea. -în care orice eșec este doar o nouă șansă. . niveluri și clase. plăcerea cunoașterii. ținând cont de preferințele și nevoile copilului. Există cinci concepte de bază ale educației democratice: 1. Într-o astfel de stare. empatia. Învăț area în ritmul propriu al tânărului: Fiecare dintre noi are propriile interese. Cum ar putea o ofertă educațională unică și uniformizantă să ne împlinească nevoia de cunoaștere? Educația Democratică face posibilă alegerea și permite adaptarea educației la nevoile reale ale copilului/tânărului. învățarea autentică . un stil de învățare specific și un ritm natural de asimilare a cunoștințelor.în care orele se pot ține fie în clasă. -în care sunt evaluate procesele de învățare. . Cum? Oferindu-i un mediu multi-vârstnic și neîmpărțit pe clase în locul tradiționalului sistem rigid de standarde.. optimismul și multe altele.

alfabetizare. Copiii ”învață” de frică. până în punctul în care tinerii pot afirma că știu cu adevărat ceva. în sistemul tradițional. fără a le trece prin propriul filtru. Cum să înțelegi ceva ce ți-e atât de străin? Acest proces complex este sabotat și de constrângerile absurde de a studia domenii care nu îi interesează sau pentru care nu au nicio înclinație naturală. el are nevoie de încredere în forțele proprii și în felul său unic de a cunoaște. Teoriile le sunt predate și demonstrate. fără a li se acorda timpul necesar pentru a parcurge procesul natural de învățare. acestea sunt sentimentele obișnuite. Pentru a putea accepta și îndeplini o sarcină. oferindu-i tânărului timpul și mediul securizant de care are nevoie pentru a se deschide către cunoaștere. ceea ce este demn de interes și pentru care dovedesc o înclinație. cu toate constrângerile sale. Maximizarea alegerilor și minimizarea/eliminarea relaț iilor bazate pe constrângere: Așa cum demonstrează John Holt. ci pentru a evita pedeapsa sau ridiculizarea. memorând informații pe termen scurt. își formulează teorii îndrăznețe pe care le testează apoi în experiență. tinerii învață printr-un proces lent de cercetare. 3.) și acordându-le libertatea de a alege între ele. . Ce propune Educația Democratică? Libertate: de a alege ceea ce îi afectează în mod direct și individual. tinerii sunt solicitați frecvent să demonstreze că știu ceva. Tinerilor veniți din sistemul tradițional li se acordă răgazul și grija de care au nevoie pentru a-și recăpăta încrederea în sine. În sistemul tradițional. pentru cât timp i în ce ordine studiază ș anumite domenii. școlile democratice au zone special concepute pentru activități distractive și relaxante. Educația Democratică recunoaște rolul important al pregătirii emoționale pentru îndeplinirea unei sarcini.este imposibilă. de a decide când. este abandonat. prin intermediul observației și al intuiției naturale. în care. Cum? Punându-le la dispoziție Clase Deschise. Fiecare confirmare a teoriei o întărește. fiecare cu o anumită funcție (muzică. care pot oferi liniștea și siguranța de care e nevoie. Se înțelege că orarul clasic. lor rămânându-le ”interesanta” sarcină de a le memora și cea sisifică de a le ”înțelege”. Din păcate. nu pentru a cunoaște. matematică. științele naturii etc. De aceea. de a hotărî ritmul și felul în care se desfășoară învățarea.

Crearea unor spaț ii de învăț are conduse de comunitate: A. cerințe pentru absolvire și ceremonii. cum să ceară o informație și unde să o caute. numai dacă tinerii vor cu adevărat să fie evaluați și nu la cererea sau sugestia unui adult. A învăț a să înveț i este mai important decât ce înveț i: Învățarea centrată pe conținuturi nu le poate oferi tinerilor abilitățile necesare vieții în secolul XXI. în care tot ce afectează viața comunității este supus deciziei acesteia: politica școlii. Ce le rămâne copiilor? Să îndure. formată din câteva persoane. Dacă este nevoie de evaluare. Neil afirma că tinerii nu pot fi eliberați pentru a învăța dacă nu au libertatea de a-și guverna mediul de învățare. școlile democratice cultivă aceste abilități permițând instinctelor naturale de cercetare și curiozității înnăscute să provoace căutări din ce în ce mai complexe. S. cum să o folosească într-un nou context și cum să o integreze în sistemul de cunoștințe dobândite anterior. evaluare. 4. Conducerea. angajarea personalului. proiecte și sarcini. în mod absurd. toate sunt analizate și hotărâte prin majoritatea voturilor sau prin consens. . dreptul de a vorbi și de a asculta. pe măsură ce tinerii se maturizează. adulți sau copii. Tinerii au nevoie să știe cum să învețe. atunci ea trebuie să fie neinvazivă și total constructivă. Stocarea unei cantități impresionante de informație nu mai este relevantă sau utilă în ziua de azi. organism la fel de restrâns ca număr de membri. 5. comportamente care respectă sau nu valorile comunității. În școlile tradiționale.La fel se întâmplă cu sistemul de note și de teste pe care. libertate care înseamnă acceptarea unor drepturi egale pentru toț i membrii comunității educaționale. dar nu și în cele cu adevărat importante. bugetul și materialele educaționale necesare. de a convinge în cadrul întâlnirilor comunită ții și de a vota pro sau contra propunerilor. libertatea este îngrădită de constrângeri impuse de stat. are dreptul la decizie în chestiunile legate de administrație. Educația Democratică le acordă tuturor celor implicați în viața școlară. Drepturile acestea se exercită în cadrul întâlnirilor săptămânale. copiii sunt nevoi ți să-l îndure. Părinții au un cuvințel de spus prin intermediul comitetului de părinți.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->