M 1 5 b T U1 M U 11

G11 1 O!TO1T11OT 5O!1A1E

ZECE AN|
OE POLlTlCA SOClALA
|N HOMANlA

M1Nb b. A.
www.dacoromanica.ro
ZECE ANI DE ACTIVITATE
A
MINISTERULUI MUNCH
DE I. RADUCANIT
Ministrul inuncii, sankatii
ocrotirilor sociale
S'a implinit un deceniu de Mild la 30 Martie 1920 a
cpeirut in Monitorul Oficial decretul-lege, privitor la Infiin-
tarea Ministerului Muncii $i Ocrotirilor Sociale.
In atmostera turbure, dupei marele rdzboiu, aproape toate
tante culte au simtit necesitatea de a se ocupd intr'un ca-
clru mai larg de problema muncii, sub toate aspectele ei.
Astfel, inregistrarn in epoca imediatd incheierei pacii,
in statele noui, ca$iin cele vechi,infiintarea de departamente
speciale, fie sub denumirea de Minister al MunCii", fie
sub aceea mai cuprinzeitoare de Minister al politicei so-
ciale".
Romania a trebuit sa urmeze pilda buna din alte parti,
La noi, Ministerul a fost denumit al muncii $i ocrotirilor
sociale, cuprinzand directiile care indica obiectul special :
munca, asigureirile, cooperatia, asistenta $i muzeul social.
Dela inceput, noul departament aved sei se ocupe cu uni-
ficarea legislatiei, in unele privinte foarte diferita, in spe-
cial in nouile tinuturi, fata de Vechiul Regat.
La inceput, departamentul a fost privit de unit cu nein-
redere, iar de altii a fost atacat pe nedrept ca slujind de
scut exclusiv pentru apararea claselor muncitoreei.
In 1922, se alipesc Ministerului serviciile de ordin sani-
tar, iar titulatura se schimbd in Ministerul seineitatii pu-
blice, al muncii $i ocrotirilor sociale".
ti
www.dacoromanica.ro
4
In 1923, se scindeaza in Ministerul muncii, cooperatiei $t
asigureirilor sociale, pe deoparte $i Ministerul seinatatii
ocrotirilor sociale, de alta parte. Aceastd scindare a deiinuit
panel la 1929, cand se unified sub titulatura actuald : Mi-
nister al niuncli, seineitatii $1 ocrotirilor sociale.
Domeniul de activitate al departamentului este foarte
larg. El cuprinde nu numai alcatuirea $i aplicarea legisla-
tiei muncii propriu zise, ci $1 organizarea invatdmeintului
muncitoresc, Indrumarea $i controlarea asigureirilor sociale,
intregul serviciu al seinatatii publice cu marea opera de
asistenta $i ocrotire si, in acela$ timp, indrumeaza ediwatia
popularei i coordoneazei cerintele economice nationale cu
interesele biologice ale capitalului uman.
Din enuntarea acestor celtevd puncte, reiese cei Ministerul
e indrumat de o conceptie largei de politica socialei, care
cuprinde nu numai latura materiald, ci si latura sufleteascd
din viata piiturilor populare. El cautei sei desvolte persona-
litatea intreagei a acelora care fac parte din clasele mun-
citoreei. Nu este un simplu organ de politie pentru supra-
vegherea sau statornicirea raporturilor dintre muncitori
intreprinzeitori ; aceasta este una din cele mai putin im-
portante atributiuni.
Prin directia invateimantului muncitoresc ne ocupam de
ucenic nu numal pentru a-i da addpost $i pregeltire tehnica,.
ci $i pentru a-I inzestrd cu o conaiinta cetdteneasca.
Astdzi existd 145 $coli muncitoreei, cu 17.500 elevi $i cu
1150 profesori, toate depinzeind de noul minister. In cea
mai mare parte, ele sunt intretinute din cotizatiile mun--
citorilor.
Prin asezeimantul asigureirilor sociale, care trebuie sa fie
bazat din ce in ce mai mult pe principiul ajutorului pro-
priu, apeireim sematatea $i ferim de pauperism pe lucreitor.
Asigurarile sociale nwndrd asteizi aproape 700.000 asigurati.
Bugetul pe 1930 prevede pentru diferitele ramuri de asigu-
rare 800 milioane lei, din care contributia statului este-
de 83 milioane lei.
Asistenta medicalei a asigurdrilor sociale, efectuata prin
1.265 medici, a feicut progrese reale. Numai in Vechiul Re-
$i
st
www.dacoromanica.ro
5
gat, in anul trecut, s'au acordat asiguratilor peste 750.000
consultatii medicate. Asiguritrile dispun astdzi de 14 spi-
tale proprii cu 573 paturi. Din acestea, cele mai multe se
geisesc in Ardeal (11 spitale
si infirmerii cu 412 paturi).
Prin activitatea, Inca la inceput, a educatiei populare
ne strilduim Sd ridicdm nivelul cultural, sa infrumusetdm
sufletul claselor populare din clipa in care ele se despart
.de scoald.
Prin sfortdrile depuse intru sprijinirea i nationalizarea
-cooperatiei, care pand la 1929 forma obiectul de preocu-
pare a Ministerului, am leirgit cadrul polilicei sociale, in
deosebi In agriculturd. Cooperatia si asigurdrile sociale sant
si trebuesc sd fie socotite ca expresiunea cea mai puternicd
a solidarismului social.
Zece ani de activitate a Ministerului insemneazd incepu-
tul unei epoci, in care niunca devine din ce in ce mai pre-
tuitd, asa cum meritd, in viata economicei si sociald a
Romaniei. Cdci, sei nu uitdm, nu este posibild restaurdrea
economicd, fdrd reconstructia sociald. Aceasta conStituie
astdzi un adevdr asd de elementar, Meat e de mirare ca
se mai gdsesc persoane care sd sustind o altd tezd.
In adevdr, Intr'o conferintd tinutd de curtind la Aso-
eiatia romand pentru progresul social" s'a sustinut cd Ro-
mania a fdcut in ultima decada o politica exclusiva de
repartitie a venitului national, fard a se preocupd de soarta
productiei. Cu alte cuvinte, am trecut dupd conceptia
eonferentiarului dela politica exclusiva de productie
dinaintea rdzboiului, la o politica exclusivd de repartitie.
Cat de gresitd este aceastd conceptie! Este cu totul inexact
ed ne-am ocupat numai de repartitia veniturilor intre dife-
ritele categorii care lucreaza In productie i ca dovadd stet
marea re forma a exproprierii, care este un act de politica
sociald, desigur, dar nu are ea oare
i o influenta in pro-
ductie, cand din simplu lucrdtor agricol
faci pe Wan
proprietar, care sd-si munceasca cu mai mult interes ogo-
rul ? Fara a fi paradoxal, eu cred ca orice politica sociald
euminte, care tinde
sei realizeze o justd repartitie a veni-
turilor intre diferitii factori colaboratori, nu poate fi deceit
www.dacoromanica.ro
6
spre progresul sau mdrirea efectivd a productiei, pentruca
numai din colaborarea armonioasd poate s iasd sporirea-
permanentd a productiei.
Activitatea Ministerului in domeniul legislativ este dernner
de amintit. Ea s'a impus ca o necesitate dictatd de Impre-
jurdrile din Muntrul granitelor, necesitate de unificare in pri-
mul rand, dar si sub imboldul curentelor noui de politica
sociald internationald.
E locul s amintim rolul important, pe care ii Implineste
Biuroul international al Muncii, creiat prin Tratatul de Pace,
ca organizatiune distinctd in cadrul Societeitii Natiunilor.
Legdturile
dintre
Romania i Biuroul international al
Muncii s'au dezvoltat imbucureitor. Regretatul Rege Ferdinand
a fost int-dial cap incoronat, care a fdcut o vizitd oficiald
Biuroului international al Muncii din Geneva. Directorut
acestui Parlament mondial al Muncii, d. Albert Thomas,
un mare amic al tarn noastre, ne-a vizitat in trei randuri :
tntia oard in vremurile de cumplit incercare nationala
la Iasi, in 1917, in calitate de ministru al munitillor al
Frantei, ca s revind apoi in 1924 si in 1930 spre a con-
statd in chip obiectiv cd Romania intelege sd pdvasca la
infdptuirea unei politici sociale serioase. 0 bund parte-
dintre conventiile si recomanadrile conferintelor internatio-
nale ale muncii au fost ratificate de Romania.
Prin activitatea niultipld a Ministerului se sdvarseste a
opera de educare a simtului social, nu numai pe cale le-
gislativd, ci si prin propaganda. Publicatiile Ministerului,.
anchetele cu caracter social, cea din urrnd in curs de efec-
tuare asupra vietii ucenicilor, impun oamenilor de Stat
pdturilor largi o preocupare mai intensd cu problemele
muncitoresti. Departe de a tinti o rdsturnare a stdrilor ac-
tuale, intreaga strdduintd a Ministerului Muncii este con-
dusd de spiritul de impdciuire a intereselor tuturor claselor,.
pornind dela adevdrul elementar cd nu poate fi progres
economic dead tntr'un cadru de pace sociald.
Ministerul gdseee din ce in ce mai mult un sprijin in
colaborarea coneientd a sindicatelor pro fesionale, fie de
lucrdtori, fie- de patroni, pentru aplanarea conflictelor
st
st
www.dacoromanica.ro
7
pentru reglernentarea conditiilor de muncd
prin conventiile
colective. Sindicatele pro fesionale, recunoscute
ca persoane
juridice, sunt din ce in ce mai
nurneroase. Astdzi existd
1.355 sindicate, cele mai multe grupate in 17
uniuni. Cea
mai importanta organizatie muncitoreascd
e Con federatia
generald a muncii", care avea in 1929, 41.000 membri,
I 2 uniuni si 300 sindicate afiliate uniunilor.
Dintre organizatiile patronale, cea mai trzsenznatd este
Uniunea generald a industriasilor marl".
Ndddjduim cd acest department va continua opera sa
de pacificare. In prima decadd, el reprezintd inceputul unei
ere de preocupdri interne din partea Statului cu problemele
sociale. A doua decadd sper sd fie inauguratd cu mult
asteptata unificare $i rationalizare a asigurdrilor sociale.
Ndddjduim sd ldrgim cadrul de activitate pentru ridicarea
culturald si materiald a claselor populare.
Gandul nostru va deveni mai usor fapt, clzemand la maned
rodnicd individualitdtile care au simt social.
Sfdr$esc, aducdnd un omagiu fostilor ministri ai acestui
department, D-1 Trancu-Iasi (1920 1922, 1926 1927),
defunctul G. G. MArzescu (1922 1923), D-nii N. D.
Chirculescu (1923 1926) si Dr. N. Lupu (1927 1928),
cari in timpul cat s'au gdsit in fruntea Ministerului au
contribuit fiecare dupd temperamental sdu $1 in mdsura
in care imprejurdrile $i programele partidelor politice ai
caror exponenti erau, le-au Ingdduit la promovarea
politicei sociale romdnesti.
Un cuvant de caldd multumire adresez in acela$ timp
tuturor functionarilor, marl sau mici, ai Ministerului, pentru
concursul lor pretios.
Urez noului deceniu sd insenmeze preponderanta liberei
initiative $i ajutorului reciproc fatd de interventiunea de
Stat in politica sociald romdneascd.
www.dacoromanica.ro
Clfidirea Ministerului Muncii
Fatada din Stradela Lallovary
11111
1111111011
1
1
c
3
4
- 04 S3
/11M1
_
!
07.6
;.1
www.dacoromanica.ro
D. CONSTANTIN ES CU
ISTORICUL ORGANIZARII
MINISTERULUI MUNCH
www.dacoromanica.ro
ISTORICUL ORGANIZARII
MINISTERULUI MUNCH
DE D. CONSTANTINESCU
Inspector general
ConducItorul studiilor i statisticei muncii
Se implinesc zilele acestea 10 ani, de cdnd a luat liin
Ministerul Muncii i Ocrotirilor sociale. In chip firesc, gn-
dul iti sboarh inapoi, pnd la primhvara anului 1920 i mai
departe i incearch sh reconstituie sumar imprejurarile care-
au dus la creiarea lui.
Rzboiul se sfdrise abid de un an i cdteva luni, iar tara
obosit i sarAcith de pustiirea lui aved nevoie rnai mult
decdt oricnd de linite i munch, pentru a se puted reface
i prosperd in hotarele sale reintregite. Dar vechiul conflict
dintre capital i munch amutit in vremea celui mai mare-
rdzboiu pe care 1-a vhzut lumea reincepe in 1919 cit
ad furie, incdt ciesvoltarea normalh a statului era serios
stnjenith. Conditiile grele de traiu, in bund parte o conse-
cinth a jafului facut de ocupatia strhinh, contribuiau i mai
mult la agravarea acestui conflict. Grevele se tineau lant,
iar lipsa de tact, cai patima pe care multi dintre munci-
tori o puneau in solutionarea conflictelor, fhceau adesea ca
patronii sh exagereze i, la rdndul lor, sh inchidh labricile
concediind intregul personal. Organizatiile profesionale, abia
la inceputul existentii lor, erau foarte slabe, iar conduch-
torii nu aveau inch- destulh autoritate pentru a vorbi in nu-
mele muncitorilor i pentru a pune o stavilh, la momenta
oportun, excesului ce se faced cu intrebuintarea acestei
arme de lupth, a grevei. In loc de a chutd calea cea bunt
www.dacoromanica.ro
14
invoielii pacinice si rodnice, ambele tabere, muncitori
patroni, recurgeau, in spirit de dusmdnie, la incetarea
sau la inchiderea intreprinderii.
Fata de aceastd stare de lucruri, se simtea tot mai mult ne-
voia manifestatd atat din randurile patronilor cat si din
ale muncitorilor, mai ales ale acelor muncitori, foarte multi,
care nu plecau urechea la soaptele aduse pe vanturile ce
bateau atunci cu frenezie din Rdsdrit a gasirei unui teren
neutru de intalnire, care sd facd posibild apropierea i inte-
legerea intre unii si altii. Acest teren nu putea fi pus insd
la dispozitie decal de Stat, care in conceptia modernd
este ocrotitorul intereselor intregei societati.
Dar mai era un motiv tot asa de puternic, care Ikea ne-
cesard infiintarea acestui minister. II desprindem din rapor-
tul cu care Presedintele Consiliului de ministri de atunci supu-
nea Suveranului spre semnare decretul-lege de infiintarea
ministerului. In timpul de MO spune raportul regi-
muri diferite de asigurdri sociale sau de ocrotire propriu-
zisa a muncii dainuiesc in Vechiul Regat si pro vinciile ali-
pite. 0 desvoltare normald a industriei si comertului, cum
egalizarea conditiilor de munca in cadrul nouei vieti de
stat a Regatului, reclamd insd neapdrat intemeierea unui
sistem de legislatie unitard in tot cuprinsul Romaniei-Mari.
Pentru atingerea acestui tel, este nevoie deci de infiintarea
unui organ competinte corespunzdtor, organ de studiu si
cercetare, pe de o parte, iar pe de altd parte organ de exe-
cutie, supraveghere si directive unitare".
In astfel de imprejurari si dintr'o atat de simtita nevoie,
ia fiinta in 1920 Ministerul Muncii i Ocrotirilor sociale,
prin decretul-lege No. 1327, publicat in Monitorul Oficial
.-din 30 Martie.
In trecutul mai apropiat, in Vechiul Regat, problemele
munch
i asigurdrilor sociale intrau in cadrul de competenta
al Ministerului de comert i industrie, care le solutiona prin
-cloud biurouri
i anume : Biuroul regulamentarii i politiei
industriale i biuroul meseriilor. Cel dintaiu supraveghea
-a
si
ui
www.dacoromanica.ro
15
executarea contractelor de muncd, aplica legea minorilor si
lemeilor, legea relativd la msurile de sigurantd prescrise
pentru cazane, masini cu aburi, instalatii electrice etc., se
ocupa cu igiena i politia in ateliere i fabrici, cu respec-
tarea dispozitiilor privitoare la ajutor in caz de moarte
de boald si cu inregistrarea i lichidarea accidentelor de
muncd. In plus, trebui sa incurajeze i sd controleze bur-
sele muncii sau biurourile de plasare infiintate de particulari.
Celalt biurou, al meseriilor, aplicA legea meseriilor si
conflictele la care ddde loc aplicarea acestei legi,
Ikea politia atelierelor de meserii si se ingrijea de sporirea
debuseurilor meseriasilor. Sarcina data acestor biurouri excedd,
desigur, cu mult puterile lor si abia dupd 3 ani dela fain:
larea Ministerului de comert i industrie, ea este trecutd unul
organ mult mai mare si bine organizat : Cassa Centrald a
meseriilor, creditului i asigurdrilor muncitoresti, infiintatd in
1912 si care depinde tot de acest minister. Aceasta este
institutia din care se desvoltd in 1920 Ministerul Muncii
Ocrotirilor sociale.
In provinciile care ne-au revenit dela fosta monarhie austro-
ungard si in Basarabia, organele competente pentru chestiile
relative la muncd erau : Ministerul de industrie, comert
agriculturd i organele administrative locale.
Decretul-lege prin care se infiinteazd Ministerul Muncii si
Ocrotirilor sociale nu-i determind precis si chiar dela ince-
put sfera de actiune si compunerea. Aceasta s'a fdcut ulte-
rior, prin decretul-lege No. 1879, publicat in Monitorul Oficial
din 30 Aprilie 1920, modificat si complectat mai tarziu prin-
tr'un alt decret-lege cn No. 2538
(Monitorul Oficial din 24
Iunie 1920). Decretul-lege din 30 Aprilie i cele urmdtoare
au stabilit ca organele de adrninistratie ale Ministerului sunt
iirmatoarele : 1. Cassa Centrald a asigurdrilor sociale, 2. di-
rectia generald a muncii, 3. directia generald a cooperatiei
ordsenesti, 4. directia buletinului muncii, publicatiilor, biblio-
tecii si muzeului social, 5. directia contenciosului, 6. di-
solu-
:Bona
Si
01
www.dacoromanica.ro
16
rectia generala a contabilitatii, personalului i materialului
ministerului i 7. directia generala a asistentei sociale.
Nu este necesar sa staruim aci asupra razei de activitate
fixata fiecarui organ. Este de ajuns sa constatam Ca in com-
petenta Ministerului intrau in 1920 : directia-i controlul muncii,.
asigurarilor i prevederilor sociale, asistenta sociala, publica
i particulara, precum i aplicarea oricaror alte legi i regu-
lamente de prevedere i ocrotire sociala, care i-ar mai fi
lost date in atributie. Nu insistam nici asupra unitatilor ad-
ministrative centrale sau exterioare de al doilea rang, destul
de importante, din care se compuneau la randul lor organele
administrative aratate. Graficul pe care-1 publicam face inutila
o asernenea expunere. Nu putem sa nu semnalam insa ca
neintelegandu-se bine rostul sau, Ministerul a lost privit la
inceput cu neincredere de unii i dece sa n'o spunem?
atacat cu violenta de altii, care vedeau in el un nou mijloc
de apasare a clasei muncitoreti, pus in slujba clasei capi-
taliste. Dar incetul cu incetul nourii negri s'au impratiat irt
larg, in masura in care s'a inteles ca rostul lui nu poate sa
fie decat acela de a mentine echilibrul social pe deasupra
intereselor particulare ale unora i ale altora.
Sub aceasta forma, Ministerul activeaza pana in Aprilie
1922, cand compete* sa a fost extinsa i asupra chestiilor-
de ordin sanitar. In adevar, prin legea publicata in Monitorul
Oficial din 25 Aprilie 1922, serviciile centrale i exterioare-
ale directiei generale a serviciului sanitar i serviciile ocro-
tirilor sociale din provinciile alipite, toate depinzand de
Ministerul de Inteme, precum i institutiile de utilitate pu-
blica sau particulara cu caracter de asistenta (sanitara sau
de altfel) supuse prin diverse legi controlului Ministerului de
interne, trec sub autoritatea i controlul Ministerului Muncii
i Ocrotirilor sociale, care dela aceasta data se numete
Ministerul sdndtdtii publice, al muncii i ocrotirilor sociale.
S'a cautat in acest chip sa se adune sub aceea auto-
ritate toate serviciile de stat, sau aproape toate, care tra-
teaza i solutioneaza problemele delicate i complexe &-
politica sociala. Si daca s'a evitat titlul de Minister al po-
liticei sociale curn s'a evitat i mai tarziu, in 1929
www.dacoromanica.ro
MINISTERUL MUNCIf
5;
OCROTIRILOR SOCIALE'
1920-1922
/...MTNISTERUL
MUNCH.
SI OCROTIRI-
LOR SOCIALE
CA SA Cr.14-
TRALA A ASI
OURARLOR
SOC ALE
D.to c et de
boa siva d
tai,tra: ele
Earectia de
accidente
D-lia medicine%
asig i agienei
industetale
D.jia contab .
personalului 51
rnatenalului
Sen. eXterlor st asser
cenirale sorp rani.
cease de asigurnre.
serv. de control
s1 tr.s;ewoj
DIRECTIA GE
INI..RALA A
MUM.. I
D-lia de studs
meseritior
51
rnurritoresc
DirecIla plasRrii
ierretartalut
1._ Serv. de ins-
oeche al munch!
0-TIA A
COOPPRAT El
ORA$ENEST1
Direcaa
,gantztirii
Directie.
lunanciarA
D-lia region.
a Basarnbiei
D-lia
constructslor
f
Serv de ills-
Peclie
coop,ra'
D-aa bulet.
muncti, bibl.
rnuz. social
D-lia con-
leiciosulth
D-TIA -LA A
CJNTAS
ERS. A NA"
I Annie-
biLlolu
pers,
mat r alului.
ni,ndorsei
ocrot.
ropiilor st
c.rnb. boale-
for soclal.,
a 0 r I.
s...rari or
fi-on vacab
or t
0-Ito stah t $t
.oitro ulul
c de ast t
D-tia ad-tiva
c rite!,
d a t
Sr rv de ins-
oi.ctle
t ,socIale
rt.
stah.outi
invttim.
0-LA
c
OT A -IA A
'3 A 1,
eir
CLIta
D-118
L.;
Zi . net
.1
,r)
al
www.dacoromanica.ro
18
s'a Idcut, probabil, pentru faptul cd termenii n'au intrat incd
in limbajul curent sau poate pentru a nu las& impresia cd
Ministerul nu are un cadru fix, cum nu poate aved politica
sociald, care prezintd totu0 destule trdsdturi caracteristice
ce ne ingAduie s'o determindm, ea fiind reflexul solidaritatii
dintre clasele sociale.
S'a ironizat pe atunci aceastd imperechere i s'a explicat
faptul prin influenta considerabild pe care o exercit in gu-
vernul dela 1922, un om de largd conceptie i de mare supra-
fata politica ca titularul departamentului muncii de atunci.
Se prea poate ca explicatia sd fie in bund parte justd, cdci
fapt este cd sub aceastd noud forma s'a lucrat numai un
an i jumdtate, pAnd cand in Noemvrie 1923 el a lost scindat
in: Ministerul nzuncii, cooperatiei .g asigureirilor sociale, de
o parte i Ministerul seindtdlii si ocrotirilor sociale, de altd
parte. Nu se poate cu toate acestea contest& marea afinitate
dintre problemele care formau obiectul preocupdrilor mi-
nisterului sub noua forma pe care o capdtase la finele lui
Aprilie 1922.
In Mara de consideratiile de ordin politic, care au putut
sd joace un rol important, se poate totusi afirmft cd i nevoia
de a se impdrti grija i rdspunderea conducerei unui depar-
tament cu o compete* aa de vastd a putut duce la scin-
darea amintitd. Nu am in fata expunerea de motive a legei
din Noemvrie 1923 i nu tiu dacd, formal cel putin, se aratd
vreun motiv plauzibil pentru scindare, dar cred cd afirmatia
mea nu este lipsit de temeiu.
Dar pnd la forma pe care o ia in Noemvrie 1923 i la
care ne intoarcem imediat, cronologic vorbind se mai pe .
trecuse o schimbare : Prin decretul publicat in Monitorul
Oficial din 6 August 1922, directia generald a cooperatiei
ordeneVi a trecut pe ziva de 10 Iulie la Ministerul agri-
culturii i domeniilor, pe langd Cassa centrald a cooperatiei
i improprietdrirei sdtenilor. Nu mult dupd aceea a i lost
desfiintatd pe ziva de 31 Martie 1923 (prin legea publicatd
in Monitorul Oficial din 14 Martie 1923), iar atributiile ei
au lost impdrtite intre Centrala bAncilor populare i Centrala
cooperativelor saleti de productie i consum.
www.dacoromanica.ro
19
Revenim la legea din 4 Noemvrie 1923, care dintr'un mi-
nister a facut doud. Ministerului muncii, cooperatiei si asi-
gurdrilor sociale i s'au atribuit: directia generald a muncii,
directia incurajdrii constructiilor, directia buletinului muncii,
publicatiilor si muzeului social si Cassa centrald a asigu-
Trilor sociale, toate existnd deja la vechiul minister, pre-
-cum si Centrala bdncilor populare si Centrala cooperativelor
de productie si consum depe ldngd Ministerul agriculturii
si domeniilor. In plus, a mai rdmas la acest minister directia
generald a contabilittii, personalului si materialului Minis-
-terului, serviciul tehnic si contenciosul. Celelalte servicii
i anume: Directia generald a serviciului sanitar, directia ge-
nerald a asistentei sociale, Oficiul national I. 0. V., directia
lehnic si serviciul contencios ale serviciului sanitar, ca si
-directia contabilitdtii generale, a personalului si materialului
aceluias serviciu, au alcdtuit Ministerul sdnatatii si ocro-
lirilor sociale.
In aceastd alcdtuire, ambele departamente au lucrat cu
mici modificdri pand la finele anului trecut, cand au fu-
zionat din nou in baza legii pentru organizarea ministerelor,
publicatd in Monitorul Oficial din 2 August 1929. Fuziunea
s'a fdcut efectiv pe ziaa de 1 lanuarie 1930, cnd si coo-
peratia s'a intors sub forma Oficiului national al cooperatiei
(creiat prin legea de reorganizare a cooperatiei) iards la
IVIinisterul agriculturii si domeniilor.
Obiectul principal al legii de organizare a ministerelor a
lost de a regrupd serviciile publice ale Statului pe o bazd
mai rationald, care sd ducd la maximum de rendement si
la minimum de cheltueli. E prea apropiatd data cdnd s'a
fdcut formal aceastd fuziune, pentru ca sd ne putem da
exact seama intrucdt telurile au lost atinse si dacd prin ea
s'a dat nastere unui organism viu de politica sociald, pus
in slujba intereselor colectivitdtii.
Serviciile din care se compune Ministerul muncii, sand-
tdtii *i ocrotirilor sociale acesta este titlul cel nou
se pot urmdri cu usurintd in graficul aldturat ; citdm aci
numai pe aceled care formeazd osatura sa si anume : 1. Di-
rectia muncii, 2. directia sandtdtii, 3. directia ocrotirii, 4. di-
www.dacoromanica.ro
- MINISTERUL MUNCH.
5ANATATH h OCROTIRILOR SOCIALE
IN 1930
iServtcil cerorale)
ere SG hi ui
Norton, u
SL adneid.
eubee de Mai
MINISTERUI, MUNCH.
SANATATII
SI OCROTIRILOR
SOCIALE
Sectia personalulut
Scotia irspectonlor
r.
Stele reg,str. Q-ie yl 41.141$Vel
e Smile stud.. docum. stahshce
de nurrun 51 tnalnehn
Beleteca
Secaa de arhiteell.re
Seste de cordences
.DIRECTIA
SANATATI
Corti
A1.4
ORE IA
OCR TIR
C MsUii
e -el el
au, r (et
DIRECTIA
IDu ATTE,
I OPLILARE
INSTRU7111.
0. STAT1SOCA
OFI*RALA A
STATULUI
CASSA
sAvArdra
CASSA
currRALA A
A ,u ARARILON
SOCIALE
Consenil
ed,
,e
orrni
hterOto.t. AOl
laniCAM
MY?
Dar-CTIA
CANTAPILL
TAM
Serum! Krim
Servioul
puenculluni as !menu
secede
Ser./ contr.
urrn lucr
statish..e
Ct-ba cosset de
Sectla invaltd
contatchtehl
batranele
Serviciul venbunior
Seem lul organ,-
Are si ocrolint
munch
Servictul
plaghlor soctale
Servictul
Oereent delecevilor
Serv
men aloersi st
rad lone
Sent cooed si
centr da elor
alas, tiCe
Servictul spdalelor
Serv aststenlet
Sen. plasillni,
somalulut-st mi.
Ora (ended.
social&
Serv edu mei
hn a *I lunsrelut
Servicet slat
demoor
sandare
Secha
bunurdor
Secrelanalul
arhiva
0-Ita de acct.
dente
13-Pa madicknet
este ii Igter.tod
Serv I 0 V.
at al ropolor pertisdi
Dila cordate,-
Idth. pen, tnaL
Serviciul
chellueblor
ServIckil control..
lot hrancer
Servicitil
Inventarterd
Cessa de credi
tunctonanlor
Service)
balneo-clurnattc
Serv. Inva tarn
rnuncd. Si org.
Sten/Mee a mullet,
Lova
are, elor
deo en.
I. Servelul echhell
economemke
S. Pen exterior
f"."-k
Cons
It
f.t-Sng,
$1
31
www.dacoromanica.ro
21
rectia educatiunii populare, 5. Institutul de statisticd gene-
rald a Statului, 6. Cassa centrald a asigurdrilor sociale si
7. Oficiul national al educatiei fizice. Unele din aceste servicii
sunt creatiuni de data recent, iar altele au lost transferate
dela alte departamente.
In ce priveste competenta Ministerului muncii, sandtatii si
crotirilor sociale, aceasta este extrem de intinsd. Din articolul
156 al legii dela 2 August 1929 pe care il urmaresc
afldm cd el are urmdtoarele . atributiuni: Se ocupd cu in-
tocmirea si aplicarea legislatiei muncitoresti, supravegheazd
aplicarea contractelor de muncd, politica salariilor si lune-
tionarea jurisdictiei profesionale ; indrumeazd activitatea ca-
merelor de muncd ; controleazd sindicatele profesionale si
aplica normele privitoare la ocrotirea muncii, ca igiena in-
dustriala, prevenirea accidentelor de muncd, munca femeilor
si minorilor, durata muncii si repauzul ; ia toate masurile
in legdturd cu organizarea plasarii, controlul migratiunilor si
combaterea somajului ; organizeazd invatamantul muncito-
resc si cdminele de ucenici ; indrumeazd si controleazd or-
ganizarea asigurarilor sociale ; pregateste proiectele de legi
.si se ingrijeste de sndtatea publica si individuald, preve-
nind imbolnavirile si asigurdnd tratamentul in caz de boald ;
organizeazd controlul alimentelor si bduturilor ; duce lupta
contra alcoolismului si altor pldgi sociale ; este autoritatea
superioard din punct de vedere medical, tehnic, ingineresc
cat si administrativ, a stabilimentelor balneare si hidro-mi-
nerale ; indrumeazd ocrotirea locuintelor, lucrdrile pentru ali-
mentarea cu apd, cele de canalizare, de salubritate, precum
si cele de asanarea terenurilor ; stabileste normele pentru
invatdmantul de perfectionare sau specializare a medicilor
si pentru instructia personalului auxiliar, sanitar si de ocro-
tire, obligatorii pentru toate asezdmintele publice au parti-
culare. In fine, organizeazd si controleazd opera de asistenta
sociald si de ocrotire a mamei si a copilului, a invalizilor,
orfanilor si vdduvelor de razboiu, a infirmilor si debililor
rnintali ; indrumeazd educatiunea populard prin colaborarea
artelor si a tuturor mijloacelor de propaganda, avdnd din
acest punct de vedere dreptul de control asupra acestora ;
www.dacoromanica.ro
22
coordoneazd cerintele economiei nationale cu interesele bio-
logice ale capitalului uman ; indrumeazd, coordoneazd i
controleazd ca organ tehnic superior, toate serviciile
i in-
stitutiile sanitare, igienice *i de ocrotire, ori de cine ar de-
pinde ele ; vegheazd la respectarea i aplicarea conven-
tiunilor internationale de interes sanitar i de ocrotire ; sta-
bilete norme unitare pentru aprovizionarea cu medicamente
i material sanitar pentru toate serviciile sanitare i de-
ocrotire, ori de care minister ar depinde ele ; indrumeazd
i supravegheazd industria i distributia medicamentelor de
orice naturd i de orice origind ; examineazd bugetele comu-
nelor, judetelor i asociatiunilor lor, veghind sd se satisfacd
nevoile sanitare i de ocrotire ; organizeazd i conduce sta-
tistica generald a Statului.
Am fdcut anume aceastd larga inirare dupd lege, pentru
ca sd se vadd mai bine ce enorm de intins e campul de
activitate al acestui Minister i ce rost considerabil are el
de indeplinit in organizarea noastrd de Stat.
Zece ani de existentd a unei institutii reprezinta o pe-
rioadd relativ suficientd pentru a se putea judeca utilitatea
ei, pentru a i se verified conceptiile i modul cum au lost
realizate.
Pornit la drum cu un ideal cum nu se poate mai frumos
i mai inalt ca acela al realizdrii pacii sociale prin jus-
titia sociald cu o conducere intotdauna luminatd i in-
cadrat totodatd cu elemente alese i entuziaste la posturile
de raspundere, in diferitele sale faze de dezvoltare, Minis-
terul a lucrat cu suflet in tot acest timp. $i dacd n'a putut
infdptui atat cat doria, inteo vreme de crizd economicd
mondiald, nu se poate totu0 contesta cd s'au fdcut pai-
efectivi inainte. Se va veded din expunerile ce compun lu-
crarea de fata, care sunt elementele progresului inlaptuit i
cate obstacole au trebuit infrante in cale.
Rdmane, natural, Inca mult, foarte mult de lucru. Dar zece
ani de existentd i de activitate inseamnd o bogatd i con-
www.dacoromanica.ro
23
cludentd experientd acumulatd. Cu aceastd experienta si cu
avntul pe care i-1 dd tineretea si idealul urmdrit, el pd-
seste mai departe, strdduindu-se sd fie si maine, ca azi,
centrul motor al politicei sociale romanesti.
www.dacoromanica.ro
D. CONSTANTINESCU
LEGISLATIA S 0 CIALA
ANTERIOARA
INFIINTARII MINISTERULUI MUN CII
www.dacoromanica.ro
LEGISLATIA SOCIALA
ANTERIOARA
INFIINTARII MINISTERULUI MUNCH
DE D. CONSTANTINESCU
Inspector general
Condumitorul studiilor si statisticei muneii
Legislatia pentru ocrotirea muncii a inceput in Romania
cu legea sanitard din 16 lunie 1874. Numai de atunci in-
coace si mai ales dela obtinerea independentei si dela pro-
clamarea Regatului se poate vorbi de o politicd sociald
romdneascd propriu zisd.
Dela aceastd data si pand la intrarea in rdzboiu s'a votat
o serie de legi, in cari se reflectd caracterul accentuat agrar
al Ora si cel de mica industrie, din acea epocd. Industria
mare nu se desvoltase incd suficient, dupd cum dovedeste
si statistica industriald facutd in vara anului 1911, care gd-
seste in Vechiul Regat 95.630 persoane ocupate in meserii
si numai 75.000 in industria mare (inclusiv cdile ferate,
mine, cariere si petrol).
Dup razboiul mondial, unitatea nationald se reface prin
revenirea provinciilor surori, iar situatia economico-sociald
se schimbd si ea. Ardealul si Bucovina vin cu o industrie
mare si cu o populatie industriald si comerciald foarte nu-
meroasd numai in Ardeal sunt, dupd o numrdtoare din
1920, peste 450.000 persoane ocupate in industrie
din
1.700.000 locuitori, care formeazd partea activd a populatiei,
cifrata si aceasta la 5.120.000 persoane in vreme ce si
industria din Vechiul Regat ia, la rndul ei, o frumoasd
desvoltare. Aspectul economico-social este dar acum cu
www.dacoromanica.ro
28
mult deosebit de acel anterior rdzboiului. Dintr'un stat cu
caractet eminamente agrar, am devenit un stat in care ala-
turi de agricultura inca pe primul plan si concurand cu
ea industria mare contribuie sd sporeasca in larga ma-
surd productia nationald, mai ales ca in bogatiile solului
subsolului romanesc ii gdseste apro ape toata materia
prima necesard, care ii garanteaza o rapidd desvoltare.
Dar, pentru ca aceastd desvoltare economica sa nu fie
turburata, mai ales inteo vreme cand din Rasdrit porneau
pornesc mnc oaptele anarhiei, Statul trebuia sa inter-
vina pentru o armonizare pe cat e posibil a rapor-
turilor dintre capital si muncd. $i cum fiecare din provin-
ciile alipite ii avea legislatia sa muncitoreasca, trebuia
in acelas timp sa procedeze deindatd la unificarea si per-
fecti onarea ei.
Sarcina contopirii acestor legislatii diverse inteun singur
sistem national, mai complect si pus in acord cu nouile exi-
gente ale statului si ale vremei, a revenit Ministerului Muncii
Ocrotirilor sociale, infiintat in primavara anului 1920.
['and la realizarea acestei unificari, care cerea timp
studiu, el trebuia insa sa aplice legislatia existenta in fie-
care provincie.
Despre aceasta legislatie ne ocupam aci, lard a avea
pretentia sa facem asupra ei o expunere larga, care nici
n'ar infra dealtfel in cadrul publicatiei de fata. Vom face
deci o simpld schitare a legilor mai importante de protec-
tie muncitoreascd propriu zisa, in vigoare in momentul in-
Ministerului i dintre care unele si-au gdsit aplica-
rea pand deunazi, iar altele se aplica inca i astazi.
S incepem cu Tara-Veche.
I. Vechiul Regat
La 16 Iunie 1874 apare, cum spuneam, legea sanitard, in
baza cdreia se elaboreazd o serie de regulamente de apli-
care, intre care si regulamentul pentru industriile insalubre,
publicat in Monitorul Oficial No. 156 din 1875. Legea din
si
Iiintarii
si
pi
si
www.dacoromanica.ro
29
1874 a fost integral modificata la 1885, 1893 i mai tarziu,
pand and in urmd a lost complect abrogatd prin noua lege
sanitard din 20 Decemvrie 1910, despre care vom vorbi
mai departe. Cat despre regulamentul industriilor insolubre
din 1875, a suferit i el modificari la 1894, 1898 i mai in
urmd, fiind i astazi in bund parte in vigoare. El se aplicd
nu numai in Vechiul Regat, ci i in celelalte provincii ale
tdrii, fiind extins prin legea din 24 Iunie 1921, odatd cu le-
gea sanitard din 1910.
Regulamentul acesta, cunoscut sub numele de regula-
mentul din 1894 al Doctorului Felix, cuprinde masuri rela-
tive la durata i felul muncii copiilor i femeilor, precum i
la igiena industriald i prevenirea accidentelor. Masurile pri-
vitoare la munca minorilor i femeilor nu mai sunt astazi
in vigoare, dar pentru a arata cat de avansate erau, vom
inira cateva din ele.
Se stabilete astfel pentru copiii ocupati in atelierele mici,
cat i in fabrici, cariere sau antiere, ca munca zilnica nu
poate incepe inainte de ora 5 dimineata i nu poate trece
peste ora 8 seara. Varsta minima de admitere in comert
i
industrie se fixeazd la 12 ani, iar durata muncii la 6 ore
pe zi, cu exceptia catorva industrii cu functionare neintre-
rupta, din cauza naturei lor sau a materiilor utilizate, unde
copiii de 12-14 ani pot fi tinuti 2 ore mai mult pe zi, insd
numai de 48 ori pe an. Copiii i femeile nu pot fi intre-
buintati la lucru in timpul noptii ; numai in industriile cu
fabricatie neintrerupta, baietii mai mari de 14 ani pot fi in-
trebuintati ca lucratori in timpul noptii, insd numai cate 6
ore pe noapte i numai in 6 din 14 nopti consecutive. Este
deasemenea interzisa intrebuintarea copiilor in industriile in
care emanatiunile i fabricatele pot avea un efect vatamd-
tor organismelor tinere. Copiii nu pot fi
incarcati cu greu-
tati mai mafi de 10 kg. In vederea controlului, patronul
este obligat sd afieze lista copiilor angajati, aratand orariul
lor de lucru i felul muncii ce indeplinesc. Reprizele de
lucru atat pentru copii, cat i pentru femei, nu pot fi mai
mari de 4 ore, iar pauzele prescrise sunt de cate 30 mi-
nute, atat inainte cat i dupa amiazd.
www.dacoromanica.ro
30
Dispozitiile amintite erau destul de inaintate pentru vremea
aceea si dacd s'ar fi aplicat, ar fi rezultat un vddit progres.
Modificate sau inlocuite de mai multe ori prin alte legi ur-
mdtoare (legea meseriilor din 1902, legea minorilor i femeilor
din 1906, legea meseriilor din 1912 etc.), ele formeazd in
prezent obiectul unei legi recente, legea pentru ocrotirea muncii
minorilor i femeilor i pentru reglementarea duratei muncii
din 13 Aprilie 1928.
Mult mai complecte sunt insd dispozitiile i astazi in vi-
goare din acest regulament si care privesc igiena industriald.
In dustriile insalubre si prin acesti termeni s'au inteles aproape
toate industriile sunt impdrtite dupd actiunile lor vdtdmd-
toare in 4 clase, ardtandu-se amdnuntit in ce conditii pot fi
infiintate i strdmutate. Articole speciale se ocupd de con-
ditiile de igien i prevenire a accidentelor.
Aplicarea dispozitiilor in vigoare din acest regulament se
face in prezent prin inspectorii muncii si organele sanitare
ale Ministerului.
0 altd lege mai veche (din anul 1887), care a fost mo-
dificatd in 1912, apoi in 1919 si 1921, este legea pentru in-
curajarea industriei nationale. In afard de dispozitiile de or-
din tehnic, aceastd lege prevede ca numai acele masini vor
fi scutite de vamd, care vor fi provAzute cu aparate pentru
prevenirea accidentelor de muncd. In vederea protejdrii manei
de lucru indigene, s'au luat de asemenea msuri ca toate in-
treprinderile, care se bucurd de foloasele legii, s aibd cel
putin 750/0 romani, din numdrul total al lucrdtorilor intrebu-
intati. Personalul administrativ i personalul tehnic trebuie
sa fie iardsi, inteo anurnitd proportie, de nationalitate romana.
Legea pentru incurajarea industriei nationale este si azi in
vigoare; ea a lost extinsd la 14 Decemvrie 1920 si in teri-
toriile alipite.
Trecem la legea minelor din 1895, modificata in 1900 si
1906, si care s'a aplicat pand in 1924, cand a fost complect
inlocuita prin noua lege a minelor, publicatd in Monitorul Ofi-
cial No. 143 din 4 Iulie. In afard de organizarea unei casse
de ajutor pentru lucratorii intrebuintati in mine, cariere i sta-
bilimentele ori fabricile depinzand de aceste industrii, legea
www.dacoromanica.ro
31
din 1895, asa cum fusese modificatd in urind si regulamentuI
sau, cuprincleau multe dispozitii relative la msurile de igiend
si sigurantd pentru muncitorii din mine si la prevenirea ac-
cidentelor de muncd. De retinut este si dispozitia care inter-
zice intrebuintarea la lucrdri subterane a copiilor mai mici
de 14 ani si a femeilor ; prin legea din 1924, acest minimum
se ridicd la 18 ani.
De conditiile de muncd ale minorilor si femeilor s'au ocupat,
rand pe rand : legea pentru organizarea meseriilor din 1902
(legea Missir), legea minorilor si femeilor din 22 Februarie
1906, cu regulamentul sdu din 11 August 1906 si legea me-
seriilor din 1912 (legea Nenitescu).
Legea din 1902, marginitd la meserii, se ocupase de munca
ucenicilor: stabilise varsta de admitere in meserie la 12 ani
(In cele vatmdtoare sAndtatii la 14 ani), fixase durata muncii
la 8 ore pe zi pentru cei mai mici de 14 ani si la 10 ore
pentru cei dela 14-16 ani, cu o pauzd de o ord si oprise
munca de noapte. Numai dupd 4 ani insa, aceste dispozitii
au fost abrogate si Inlocuite cu legea din 1906 asupra muncii
minorilor i femeilor in asezamintele industriale si exploatd-
rile miniere.
Dispozitiile acestei legi si ale regulamentului sdu, erau
socotite ca o complectare a legii meseriilor dela 1902,
care se ocupase numai de minorii din meserii. De f apt si
minorii din industria mare erau ocrotiti prin regulamentul
industriilor insalubre, de care am amintit, dar acest lucru nu
era cunoscut autorului legii din 1906, de oarece regulamentul
doctorului Felix nu se aplica.
Legea din 1906 (legea Lahovary) era foarte bung, dar
n'a dat totusi rezultate din cauzd cd aplicarea ei nu fusese
incredintatd unui serviciu special de inspectie a muncii si
pentru cd nici legea, nici regulamentul nu prevedeau suf i-
ciente mdsuri de control.
Principiile generale ale legii din 1906 erau urmdtoarele :
varsta minima de admitere se stabilise la 12 ani pentru
ocupatii industriale si la 15 ani (pentru fete 17 ani) pentru
lucrdrile periculoase si insalubre ; se interzicea munca de
noapte bdietilor mai mici de 15 ani si femeilor mai mici
www.dacoromanica.ro
32
de 17 ani ; durata muncii era de 8 ore pe zi pentru copiii
dela 12-15 ani (i de 10 ore pentru cei dela 13-15 ani,
ins numai in anumite industrii). Femeile nu puteau Ii ocu-
pate mai mult de 10 ore ; erau totui autorizate sd lucreze
11 ore in acele industrii, in care exist o stransd legAturd
intre munca lor i aceea a bdrbatilor. Repauzul intre repri-
zele de lucru trebuia sd fie de cel putin o ord, iar repauzul
saptdmanal de o zi pe sdptmand pentru femei i pentru
copiii mai mici de 15 ani. Se interzicea apoi intrebuintarea
femeilor la lucru timp de 30 zile dela natere.
Nici dispozitiile acestea ca0 cele ale legei meserii-
lor din 1902 n'au ramas insd mult timp in vigoare, in-
trucat ele au lost abrogate prin legea meseriilor din 1912,
de care ne ocupdm mai la vale
SA citdm in treacdt, dupd legea din 1906, tot printre legile
de ocrotire muncitoreascd i legea tnuoielilor agricole din
1907, care infiintase ni0e comisii regionale compuse din
reprezentantii proprietarilor i ai tdranilor, prezidate de in-
spectorii agricoli
i avand misiunea de a fixa tarife mini-
male de salarii i cantitatea diferitelor munci ce se pot
executa inteo zi de cdtre un brbat, o femeie sau de cdtre
minori. Tarifele fixate erau valabile 5 ani. Dei legea de
care vorbim nu este formal abrogatd, dispozitiile relative
la tarifele de salarii minime au cdzut in desuetudine.
Dupd legea din 1902 i 1906 pe care le-am rezumat
aci numai pentru a ardta cum s'au succedat diversele dis-
pozitii legislative relative la minori i femei, pand la legea
meseriilor din 1912 i pstrand ordinea cronologicd, ajun-
gem la legea din 12 Februarie 1910, relativci la mdsurile
de sigurantd pentru cazane, maini, instalatii mecanice i
electrice, precum i la mdsurile igienice din stabilimentele
industriale. Aceastd lege prevede sanctiuni pentru proprie-
tarii sau exploatatorii cari vor pune in functiune un stabi-
liment industrial, frd autorizarea prealabild a Ministerului
de industrie i comert, pentru acei cari nu vor executa md-
surile de control i supraveghere instituite, precum i pres-
criptiile de sigurantd i de igiend ardtate in regulament.
Aplicarea legii este data in sarcina inspectorilor industriali
www.dacoromanica.ro
33
inginerilor delegati de Ministerul de industrie, inginerilor de
mine, medicilor comunali sau judeteni i asociatiilor formate
de inginerii romani sau de proprietarii de cazane, masini etc.,
care dau probe serioase de o supraveghere constiincioasd.
0 astfel de asociatie s'a i constituit si a fost recunoscuta
persoand juridicd prin legea din 31 Mai 1913 (Asociatia
proprietarilor de cazane, masini, instalatii mecanice si elec-
trice, afiliatd Uniunei generale a industriasilor din Romania).
Cu ocazia infiinrii Cassei centrale a asigurarilor sociale
in 1912, aplicarea legii mdsurilor de sigurantd la stabilimen-
tele industriale amintite a trecut in competenta acestei casse ;
de curand prin legea publicatd in Monitorul Oficial No.
90 din 25 Aprilie 1928 s'a hotarat ca prima parte a legii,
cea relativ la mdsurile de sigurantd, sd fie trecutd din nou
Ministerului de comert i industrie, iar Ministerul Muncii sd
aplice numai partea relativd la mdsurile de igiena. Cu
aceastd ocazie, dispozitiile legii din 12 Februarie 1910 si ale
regulamentului sau din 25 Septemvrie 1910 au lost extinse
asupra celorlalte provincii.
La 2 luni dupd legea masurilor de sigurantd la cazane
etc., intrd in vigoare legea din 14 Aprilie 1910 asupra re-
pauzului duminical, abrogand vechea lege din 1897. Legea
repauzului duminical s'a aplicat in Vechiul Regat pand la
18 Iunie 1925, cand a aparut o noud lege a repauzului du-
minical, care tine seamd de principiile conventiei si ale re-
comanddrii adoptate la Geneva in 1921, de Conferinta in-
ternationald a Muncii.
Legea repauzului duminical din 1910 prevedea ca orice
salariat intrebuintat cin vreun stabiliment sau intreprindere
industriald sau comerciald., se va bucura de repauz in zi-
lele de duminicd si in sarbdtorile legate, 9 la numdr, ince-
pand dela orele 6 dimineata pand a doua zi la aceeas ord;
in acest timp, stabilimentele industriale si comerciale vor
inceta de a functiona i vor fi inchise. Dela aceastd dis-
pozitie erau exceptate cateva categorii de intreprinderi, cari
functioneaza in interes public, sau a cdror functionare era
continua, dar ele rdmaneau obligate sa acorde salariatilor
repauzul prin rotatie, in cursul saptmanei.
3
si
www.dacoromanica.ro
34
Am amintit mai inainte de legea sanitard din 20 Decenz-
vrie 1910. Aceastd legeextinsd prin legea dela 24 Iunie
1921 pe intreg teritoriul Orli cuprinde o serie de dispo-
zitii de prima importantd pentru protectia sanatdtii lucrdto-
rilor : sunt dispozitiile
relative la igiena alimentard si cele
care privesc igiena industriala. Mdsurile de igiend alimen-
tara privesc controlul alimentelor si bauturilor puse la dis-
pozitia consumatorilor, indiferent de prof esie si categorie
sociald ; totusi, legiuitorul a Idcut o mentiune speciald in
privinta controlului hranei pe care salariatii o primesc in
naturd dela patronii lor. Celalt capitol, relativ la igiena in-
dustriald, priveste exclusiv pe salariatii industriali si cuprinde
rnsuri de igiend propriu zisd, de prevenirea accidentelor
de muncd, de apdrare si combatere a boalelor profesionale,
precum si de asistentd medicald in intreprinderile industriale.
Toate dispozitiile acestea sunt si astdzi in vigoare.
Ultima lege importantd pe care trebuie s'o citdm nea-
parat in legislatia de ocrotire muncitoreascd din Regatul
Vechiu, este legea pentru organizarea nzeseriilor, creditului
.si asigurdrilor rnuncitoreVi din 1912, cunoscutd sub nu-
mele de (cLegea Nenitescu).
In prima parte, legea Nenitescu se ocupd de meserii. Se
I ixeazd anume meseriile supuse dispozitiilor legii, numdrul
lor putand fi sporit si se prevede cd nimeni nu poate exer-
cad o meserie, fdcandu-si din ea principala ocupatie, dacd
nu va avea carte de mester, eliberatd de comitetul breslei
respective. Legea mai cuprinde mdsuri relative la calfe si
la lucrtorii din fabrici, care au pregdtire de mestesug, obli-
gandu-i sd obtina tot dela comitetul breslei o carte de calf d
sau de lucrator. Se ocupd apoi sumar cu contractul de uce-
nicie si cel de muncd, ardtand drepturile si datoriile parti-
lor contractante.
In ce priveste durata muncii, legiuitorul are in vedere
numai pe minori si femei, fixand astfel numrul orelor de
muncd : maximum 8 ore de muncd pe zi pentru persoa-
nele de orice sex, avand intre 11 pand la 15 ani si cel
mult 10 ore pe zi pentru persoanele care au intre 15-18
ani. Fetele si femeile mai marl de 18 ani nu pot fi retinute
www.dacoromanica.ro
35
la lucru mai mult de 11 ore pe zi, decat cu autorizarea
organelor muncii.
Varsta minima de admitere ca ucenic este stabilitd la 11
.ani, clurata uceniciei dela 3-5 ani. In privinta muncli de
noapte, se prevede cd ucenicii mai tineri de 15 ani i uce-
nicele mai tinere de 17 ani nu pot fi intrebuintati noaptea
la lucru, adicd intre orele 8 seara i 6 dimineata, iarna i
intre 8 seara la 5 dimineata, vara.
Legea obligd apoi pe patroni s nu intrebuinteze femeile
la lucm timp de 6 saptdmani dupd facere, in care timp ele
primesc ajutorul bdnesc prevdzut pentru asigurarea contra
boalei. Pentru lipsa dela lucru in timpul celor 6 sdptdmani
dela facere, femeile nu-i pierd locul din atelierul sau sta-
bilimentul in care lucreaza.
Rezilierea contractului de muncd nu poate fi facutd decat
cu un preaviz reciproc de 8 zile. Intrebuintarea baietilor sub
15 ani i a fetelor sub 17 ani la lucrdri primejdioase,
tamdtoare sandtatii sau nepotrivite cu puterile lor, este in-
terzis.
Cam acestea sunt mdsurile pe care legea le ia pentru
protejarea muncii. Mai departe se ocupd cu organizarea
.breslelor i corporatiilor, organe care au fost desfiintate prin
legea sindicatelor profesionale din 1921, dar care continua
s functioneze pand la inlocuirea lor cu altele. Cea mai
mare parte a legii din 1912, se ocupd cu organizarea asi-
gurarilor sociale, infiintand asigurarea contra boalei, acci-
dentelor de muncd, invaliditdtii i bdtranetii. Pentru tranarea
litigiilor ce s'ar ivi intre patroni i lucrtori, legea instituie
o cornisie de impdcare, alcatuita din comitetul breslei res-
pective ; in cazul cand prtile nu se impacd, ele pot deferi
deslegarea litigiului judecdtorului de ocol respectiv.
Cele mai multe din dispozitiile relative la protectia muncii
la contractele de muncd din prima parte a acestei legi,
au fost abrogate prin legile de unificare ulterioare : legea
pentru ocrotirea muncii minorilor i femeilor i pentru re-
glementarea duratei muncii din 1928, legea contractelor de
munca din 1929, legea plasarii din 1921 etc.
Dispozitiile relative la exercitarea i controlul meseriilor,
vd-
pi
www.dacoromanica.ro
36
precum i cele relative la asigurdrile sociale au fost extinse,.
cu unele moclificiri, i in Basarabia, prin legile din 2 Iunie
1923 si 17 Aprilie 1921.
Am spicuit aci cateva din principiile de bazd ale celor
mai importante dintre legile mai vechi muncitoresti pe care-
Ministerul Muncii, odatd infiintat, urma sd le aplice in Ve-
chiul Regat. Spatiul de care dispunem nu ne ingdduie s&
insisttim asupra modului cum erau redactate, asupra rezul-
tatelor date si asupra cauzelor care explicd acele rezultate_
Ar fi in aceasta privintd foarte mult de spus i ar trebui
sd trec peste caracterul pur informativ pe care am inteles:
s&-1 dau acestei expuneri. Pentru acelas motiv, nu putem
s st&ruim nici asupra altor legi cu caracter muncitoresc
cum ar : legea servitorilor din 16 Iunie 1892, modificat&
in 1896, legea din 1909 relativd la cooperativele de mese-
riasi i lucratori sau legea din 1910, care urmre incura-
jarea construirii de locuinte eftine i sdnatoase pentru mun-
citori.
Trecem la legislatia din Ardeal,
H. Ardealul
Provinciile romanesti de peste Carpati, eliberate de sub std-
panirea ungureascd, au venit am ,mai spus-o cu o bo-
gatd industrie mare si cu o numeroasd populatie industrial&
comerciald, mai bine organizatd si experimentatd pentrw
aprarea intereselor ei. Se .explicd astfel de ce i legislatia
rnuncii din aceastd parte a tarii era mai complecta, mdi in
curent cu vremea si mai rar in urma ei, gdsindu-si in acelas-
ip o mai bund aplicare.
r,
Dintre legile aplicabile in Banat, Transilvania i celelalte-
tinuturi transcarpatine pand la Bucovina in afard de acelea
care ,au fost extinse dela Unire incoace pe care le-am ardtat
susrsi trecand peste legea No. XIII din 1876, relativei
la servitoriinsemnam intaiu pe cea mai veche si anume
legea ,No. XVII din 1884.
fi
mai,
www.dacoromanica.ro
37
Aceastd lege, cuno'scutd sub numele de codul industriah
:se ocupd in primul rand de conditiunile in care trebuie sd se
gseascd cineva pentru a putea exercita o industrie sau me-
serie. Pentru meseriile care nu se pot invdta decat prin
ucenicie, legea cere, in reguld general& celui interesat sd
prezinte certificatul de ucenicie i s mai dovedeascd incd
,exercitarea meseriei timp de 2 ani, cel putin, inteun atelier
-sau fabric&
Varsta minima de admitere a copiilor ca ucenici e fixatd
la 12 ani, angajarea fdcandu-se in fata autoritatii industriale
,de prima instant& Durata uceniciei tine cel putin pand la
4mplinirea varstei de 15 ani de catre ucenic. Munca intre
orele 9 seara i 5 dimineata este interzisd ucenicilor sub
16 ani, ca0 minorilor din fabrici sub 16 ani ; numai in in-
dustriile in care munca de noapte nu .poate fi inldturata,
autoritatea industriala va permite intrebuintarea ucenicilor
Intre 14-16 ani, cu conditia ca s lucreze cel mult jumd-
tate din orele de munca zilnicd. Legea din 1884 prevede
apoi amanuntit drepturile i datoriile patronului i ale uce-
nicului, precum i cazurile in care se poate rezilia contrac-
,tul de ucenicie.
Toti ucenicii industriali sunt obligati sd urmeze cursurile
:coalelor de ucenici, infiintate de comunele care au mai
mult de 50 ucenici.
Legea se ocupd apoi de raportul dintre patron i calla',
aratand cazurile in care se poate rezilia contractul de
muncd. Se prevede cd rezilierea nu se poate face decat cu
un preaviz reciproc de 15 zile. Toate angajarile i conce-
dierile trebuesc anuntate de patron autoritatii industriale, care
va tine un registru de calfe i altul de ucenici. Pentru lu-
-cratorii din fabrici, in afard de msurile relative la calfe,
care se aplica. i acestora, legea mai cuprinde
i alte dis-
pozitii. Astfel, obligd pe patron sd af*ze regulamentul de
atelier, vizat de autoritatea industrial& sd fac plata sala-
xiilor in numerar etc.
Corporatiile industriale, cuprinzand persoane care exercita
aceea profesiune, sunt reglementate detaliat de legea din
1884 i au Minas in vigoare chiar dupd aparitia legei asu-
www.dacoromanica.ro
38
pra sindicatelor profesionale din 1921. In schimb, dispozi-
tiile relative la asociatiile industriale au fost abrogate de
aceastd lege.
Cu aplicarea legii din 1884 au lost insdrcinate autoritdtile-
industriale de gradul I
(in comune judecdtorul, in orase
primarul, in comitate subprefectul
etc.), cele de gradul
(in orase cu drepturi juridice magistratul etc.) si de gradul III
(Ministerul industriei, comertului
i agriculturei). Pentru ches-
tiile care au trecut in competenta Ministerului Muncii, acesta
constitue instanta industriald de gradul
Desi multe din dispozitiile cuprinse in aceastd lege au lost
abrogate prin legile de unificare votate dela 1920, incoace
si mai ales prin legea contractelor de muncd din 1929, au
Minas totusi in vigoare o serie de dispozitii, in special cele.
care privesc exercitarea meseriilor, functionarea scoalelor de
ucenici i infiintarea intreprinderilor industriale.
Repauzul sdptdmdnal in industrie a lost reglementat in Ar-
deal prin legea XIII din 1891, rdmasd in vigoare pand la
18 lunie 1925, -cdnd s'a pus in aplicare -noua lege a repau-
zului duminical si al sdrbdtorilor legale, care unificd dispo-
zitiile relative la aceastd materie pe intreg teritoriul romanesc.
Legea maghiard din 1891
stabile& ca zi de repauz sap-
tamanal Dumineca ; in aceasta zi muncile industriale trebuiau
s inceteze i anume : dela 6 dimineata, cel mai tdrziu, pAnd
Luni la 6 dimineata, cel putin. Ministerul de comert puted
s acorde derogdri pentru acele intreprinderi a cdror func-
.tionare este reclamatd de ,interesele publicului consumator
Si de interese pur industriale ; salariatii din intreprinderile care
beneficiau de derogdri aveau totusi dreptul, prin rotatie, la
o Duminecd intreagd de repauz, cel putin, in fiecare lung sau
la o jumdtate de Duminecd in fiecare 2 sdptdmdni. Legea
erd aplicatd de Ministerul comertului i Ministerul de fi-
nante.
Prin decretul XXIII din 13 Noemurie 1919, fostul Con-
siliu Dirigent modificase aceastd lege, stabilind zilele care-
- pnd la unificarea legislatiei trebuiau considerate ca
sarbdtori legale, intreprinderile urmnd a fi inchise.
0 lege cu dispozitii foarte bune este legea din 1893
II'
www.dacoromanica.ro
39
(No. XXVIII), care se ocupa in prima parte cu dispoziiile
necesare pentru prevenirea accidentelor i apararea vietii,
integritatii corporale i sanatatii lucratorilor, iar in partea
doua cu organizarea serviciului de inspectie industriala.
Pentru evitarea accidentelor, patronii sunt obligati sd ia
toate masurile necesare, aplicand aparate de protectie la ro-
tile i curelele de transmisiune, la ferestraiele circulare, s
astupe sau s acopere locurile unde exista pericol de ca-
dere, sa ia masuri pentru evitarea incendiilor si salvarea
personalului, in caz cand ele s'au produs, sd instaleze apa-
rate de ventilatie, de indepartarea vaporilor si absorbirea
prafului ce se degajeazd cu ocazia fabricatiei etc. cat despre
inspectorii industiiali, legea punea conditii care ar fi putut
asigura recrutarea unui personal select pentru aceasta de-
licatd insarcinare, le fixa detaliat atributiile, care erau de
(lona feluri, atributii cu privire la inspectarea fabricilor
atributii cu privire la desvoltarea industriei.
Cu extinderea, la 24 lunie 1921, in intreg Regatul a legei
sanitare din 1910 si a regulamentelor ei intre care am
citat regulamentul industriilor insalubre al D-rului Felix
si odata cu aparitia legii inspectiei muncii din 13 Aprilie
1927, dispozitiile legii maghiare din 1893 au fost abrogate.
Mentionez intre legile maghiare si legea din 29 lulie 1907,
care infiinta un consiliu de industrie, ca organ consultativ
in materie industriald, comerciald si muncitoreasca. Nu stiu
dacd sub dominatia maghiard a functionat efectiv acest con-
siliu, dar compunerea lui este interesantd si se apropie mult
de organele consultative care functioneaza azi in diferite
state europene, sub titlul de consilii de industrie sau con-
silii superioare de munca. El era compus din membrii de
drept (reprezentanti ai autoritatilor publice), 12 membri de-
legati de parlament, membrii numiti de camerele de comert
industrie, universitti i coale politehnice (cate unul)
si din 30 reprezentanti ai asociatiilor industriale, agricole,
forestiere, comerciale i muncitoresti. Organele consiliului
erau : comisia permanentd, sectiile i adunarea plenara, pre-
zidatd de ministrul comertului. Atat consiliul, cat i comisia
permanenta se compunea din sectiile industriei, comertului
5i
5i
www.dacoromanica.ro
40
i muncii. 0 treime din membrii sectiei muncii trebuid sd
Be compusd din delegatii asociatiilor muncitore0i. Ministrul
comertului era obligat s supund acestui consiliu toate pro-
lectele de legi (sau de decizii principiale), interesdnd indus-
-tria, comertul i munca, precum i toate proiectele de infiin-
-tarea unor institutii destinate s serveascd interesele indus-
triei, comertului sau muncii. Membrii consiliului puteau, la
rdndul lor, sd facd i ei propuneri ministrului de comert.
Tot din 1907 citdm legea din 30 Julie, relativd la con-
tractul de muncd intre fermieri i muncitorii agricoli. Dupd
ce d definitia muncitorului agricol, legea se ocupd de con-
ditiile in care se poate angajd cinevd ca muncitor agricol
(sd aibd minimum 12 ani, sd aibd livret de muncd etc.),
treand apoi la modul incheierii contractului, la drepturile
datoriile rezultdnd pentru fiecare din pdrtile contractante
i la modalitdtile de reziliere. Un capitol special se ocupd
de instantele i procedura de urmat pentru rezolvarea con-
flictelor dintre fermieri i muncitorii agricoli.
De0 prin legea contractelor de muncd din 1929;unele din
dispozitiile legei ungare din 30 Iu lie 1907 au fost abrogate,
rdnidne totu0 in vigoare o bund parte din ea 0 Ministerul
ca instantd de gradul III, a avut sd se pronunte asupra
mai multor actiuni intentate dupd procedura legii, de cdtre
unii muncitori agricoli din Transilvania,
In ordine cronologicd, vine legea XIX din 1907, privitoare
la asigurarea salariatilor industriali qi comerciali in caz de
boald qi accident, modificatd in 1917 i apoi de Consiliul
Dirigent in 1919 i 1920, lege de care se va vorbi intr'un
alt capitol din aceastd publicatie.
Semnaldm deasemenea in treacdt 0 tot ca o lege de
protectie muncitoreascd in primuI rand legea V din 1911,
care interzice atdt importul, cat i fabricarea chibriturilor Cu
fosfor alb sau galben, ori a acelora care contin substante
periculoase pentru sigurantd sau sndtate. Pedepse foarte se-
vere sunt prevazute pentru contravenienti 0 serie de dispo-
zitii foarte amdnuntite privind siguranta i igiena lucrdtorilor
intrebuintati in fabricile de chibrituri, intalnim i in ordonanta
Ministerului de corned din 28 Decenwrie 1916.
gi
IfuncH,
www.dacoromanica.ro
41
Ungaria ratificase, prin legea din 24 Decemurie 1908, con-
ventia incheiatd la Berna in 1906 cu privire la interzicerea
muncli de noapte a femeilor intrebuintate in industrie. De
aceea a si adus legea XIX din 1911, care transforma' princi-
piile acestei conventii in mdsuri elective. Legea din 1911
interzice intrebuintarea lucatoarelor dela orele 10 seara pdnd
la 5 dimineata, in exploatdrile inclustriale cu mai mult de
10 salariati.
Autoritatile competente pot totusi sd reducd la 10 ore du-
rata repauzului de noapte, dar numai pentru cel mult 60 zile
pe an, in exploatarile supuse inlluentei anotimpurilor. Munca
de noapte a femeilor poate de asemenea sa' fie autorizatd
in fabricile care prelucreazd materii prime susceptibile de o
.alterare rapidd; in acest caz, totalul orelor sdptamnale de
lucru nu poate depdsi pentru femei numdrul de 66, iar du-
-rata muncii de noapte e limitatd la 10 ore pe zi. Derogdri
se mai pot iardsi acord in cazuri extraordinare, pentru a
preveni sau a face lap unei intreruperi de exploatare cauzat
de o fortd majord. Legea se ocupd, in sfdrsit, cu procedura
pentru acordarea derogarilor, cu mdsurile care sa' faciliteze
controlul aplicdrei ei cu instantele cdrora le revine sarcina
acestui 'control.
Legea maghiard din 1911 s'a aplicat in Ardeal pand la
13 Aprilie 1928, cdnd a fost inlocuita cu legea pentru ocro-
tirea munch minorilor i femeilor si pentru reglementarea
duratei muncii. i pentru c suntem la capitolul interzicerei
muncii de noapte pentru femei, amintim aci i ordonanta din
24 Italie 1916 cdzutd azi in desuetudine a Ministerului
-de comert ungar, care interziced munca in brutaril intre orele
seara si 6 dimineata. Aceastd interzicere se intinded asupra
tuturor persoanelor care fabricau paine sau alte articole de
brutdrie pentru vdnzare.
Incheiem expunerea asupra legislatiei muncii din Ardeal,
mentiondnd decretul No. XII din 1 Iunie 1919, dat de Con-
siliul Dirigent al Araealului, cu privire la fixarea duratei
Tnuncii in industrie i comert si care constituie un eveni-
xnent deosebit de insemnat in evolutia legislatiei muncii din
1
-6
www.dacoromanica.ro
42
Romania. Importanta sa apare cu mult sporitd, cand ne Wan-
dim cd prin cipiul celor 8 ore de munch, care a constituit
in ultimele decenii prima revendicare a salariatilor indus-
triali din lumea intreagd, era deja catigat legislatiei noastre
mai inainte chiar de a fi fost inscris printre principiile ge-
nerale enumerate de art. 427 din Tratatul dela Versailles,.
ca fiind de naturd s asigure buna stare fizicd, morald i
intelectuald a muncitorilor salariati". Nu insistdm mai mult
asupra acestui decret, de oarece el a lost inlocuit in 1928.
prin legea relativd la durata muncii i la ocrotirea muncii
minorilor i femeilor, care a mentinut principiul, modelandu-1
dupd cerintele conventiei adoptate ulterior de Conferinta
interndtionald a Muncii dela Washington (29 Octomvrie-29
Noemvrie 1919) i ratificatd in Mai 1921 de Parlamentul
nostru. Am tinut numai s marcdm aparitia decretului din
1919, ca un bun augur pentru politica -sociald viitoare a
statului roman.
Bucovina.
Ca0 Ardealul, Bucovina a venit cu legislatia ei munci-
toreascd, din care o bund parte a rdmas Inca in vigoare i
astdzi. Vom cita i aci cateva legi mai importante.
Una dintre cele mai vechi legea fundamentald este-
codul industrial din 1859,- modificat in diferite randuri pand
la 1907, cand Ministerul de comert (autorizat prin legea
din 5 Februarie 1907 i de acord cu Ministerul de interne)
a codificat i publicat la 16 August 1907 textul codului in-
dustrial, w cum rezulta din diversele modificari ce-i fuse-
sera aduse pana atunci.
Ca0 codul industrial maghiar cu care are o foarte mare
asemAnare codul austriac se ocupd in primul rand de
conditiile in care se poate exercita o industrie. El imparte-
aceste industrii in 3 categorii : industrii manuale (meserii),
industrii supuse concesiunii i industrii libere. Prin industrii
manuale se inteleg acelea care cer o indemanare, ce se-
dobandete prin invatdturd i printr'o practicd de oarecare
www.dacoromanica.ro
43
durata ; ele sunt anume specificate in lege, lasandu-se totusi
Ministerului de comert latitudinea de a spori nunfarul lor.
Industria la domiciliu, intreprinderile comerciale i fabricile-
nu intr intre industriile considerate ca. manuale. Industriile-
supuse unei autorizatii speciale, din cauza consideratiilor
de ordine publica, sunt considerate ca industrii concesionate,_
iar toate celelalte sunt industrii libere. Pentru fiecare din
aceste categorii de industrii, se aratd amanuntit conditiile-
de exercitare, procedura pentru obtinerea autorizatiei, casi
intinderea drepturilor si obligatiilor industriale.
Toatd partea relativa la inceperea si exercitarea indus-
triilor este cuprinsa in 71 de articole, destul de lungi, care-
sunt i astazi in vigoare.
Un capitol special din cod, intitulat : Despre auxiliarii
industriali", se ocupd de raporturile de munca dintre indus
triasi i salariatii lor. Dup g. ce stabileste ce se intelege prin
auxiliari industriali, codul se ocup de aproape cu con-
tractele de ucenicie si de munch, ardtand conditiile de in
cheiere si reziliere a lor, precum si drepturile i datoriile
pariilor interesate.
Durata uceniciei este fixat intre 2-4 ani. Patronul este-
obligat sd acorde ucenicului timpul necesar pentru a frec
yenta cursurile scoalelor industriale de perfectionare, trebuind
sa se preocupe in acelas timp foarte de aproape de instructia
sa profesionala.
Codul se ocupd i cu munca minorilor i femeilor : Copiii
mai mici de 12 ani nu pot fi Intrebuintati in mod regulat
la lucrAri industriale, iar cei dela 12-14 ani pot fi utilizati
numai dacd munca la care sunt supusi nu aduce un pre-
judiciu desvoltdrii lor fizice. Durata muncii acestor persoane
nu poate depasi 8 ore pe zi. Este interzisd intrebuintarea.
copiilor sub 14 ani la lucrari industriale periculoase sau
vatamatoare sanAtatii. Femeile nu pot fi ocupate in indus-
trie timp de 4 saptamani dupd facere. Munca de noapte
(intre 8 seara si 5 dimineata) este interzisd copiilor sub 14
ani i femeilor.
In afard de dispozitiile relative la ocrotirea muncii si la
contractele de munca, codul se ocupA amAnuntit cu organi
www.dacoromanica.ro
44
-zarea i modul de functionare al corporatiilor, organe des-
tinate a se ocupa cu intdrirea spiritului de corp, cu men-
tinerea si ridicarea onoarei profesionale i cu desvoltarea
intereselor umanitare, economice si educative ale membri-
lor". Legea dd dreptul acestor organe i astdzi in
vi-
goare sa infiinteze casse de boald si de ajutor pentru
membri, ori comisii pe bazd paritard pentru rezolvarea con-
flictelor dintre membri.
In fine, un capitol se ocupa cu autoritatile care consti-
tuesc cele 3 grade de jurisdictie in materie industriald
i cu
procedura de urmat in fata lor
Multe din dispozitiile acestui cod, si in special cele rela-
tive la repauzul saptdmanal, la munca minorilor
si la durata muncii, la contractul de ucenicie
i cel
individual de munca, ori la biurourile de plasare, au fost
abrogate prin legile care au intervenit dupd Unire; au la-
mas insd, cum am vazut, destule in vigoare.
In afara de dispozitiile neabrogate 'Inca din codul indus-
trial
i, natural, pe langa legile extinse din Vechiul Regat,
in Bucovina a mai lost in vigoare pana la legea inspectiei
-muncii din 13 Aprilie 1927, o lege tot asa de veche casi
-codul industrial si anume : legea din 17 Iunie 1883 asupra nu-
mirii inspectorilor industriali. Misiunea inspectorilor indus-
Irian era sa supravegheze executarea mdsurilor la care erau
obligati patronii, pentru apamea sanatatii i vietii lucrato-
rrilor, atat in fabrici cat si in locuintele ce le-au fost puse
Ia dispozitie de fabrici, sa controleze respectarea dispozi-
-tiilor relative la durata muncii i repauz, precum si a ace-
lora care privesc instructia industriald a ucenicilor si cal-
lelor. Legea prevedea dreptul inspectorului de a vizita oricand
intreprinderea, precum i datoria sa de a pastra secretul
de fabricatie de care eventual ar putea lua cunostintd cu
,ocazia inspectiei.
Inspectorii nu puteau fi recrutati decat
dintre persoane avand cunostinte speciale; ei erau obligati
-sd inainteze in fiecare an rapoarte Ministerului de comert,
4ie care depindeau, asupra activitatii i experientei lor, iar
aceste rapoarte erau prelucrate i inaintate de Minister Se-
natului imperial.
i femei-
lor
www.dacoromanica.ro
45
Toate principiile legii din 1883 se gdsesc si in legea dirt
13 Aprilie 1927, care a inlocuit-o.
Nu ne oprim asupra legii din 1887, modificald in 1894
si 1917, relativd la asigurarea contra accidentelor, nici asu-
pra legii din 1888, modificath in 1917, care instituie asigu-
rarea contra boalei, ele hind tratate in altd parte a acesteL
publicatii.
0 institutie interesantd de origind austriach rdmasd inca
in vigoare in Bucovina este aceea a jurisdictiei prof esio-
nale, organizatd prin legea din 27 Noemvrie 1896. Prim
aceastd lege se infiinteazd judecdtoriile industriale, insdr-
cinate cu solutionarea diferendelor izvorte din raporturile
de muncd intre patroni i lucrdtori sau intre lucraitorii ace-
profesii. Sub regimul austriac, infiintarea judecdtoriilor
aved loc pe baza unei ordonante a Ministerului de justitie.
In Bucovina, judecdtoria industriald a lost inliintath prin or-
donanta din 19 Mai 1906, la care ajungem indatd.
Competenta teritoriald a judechtoriilor industriale se in-
tinde asupra unora sau mai multor comune. Din punctul de
vedere al materiilor de judecatd, sunt deferite judechtoriilor-
industriale pricinile relative la salarii, la executarea rezilie-
rea contractelor individuale de muncd sau contractelor de
ucenicie, la pretentiile lucrdtorilor impotriva casselor de pen-
sie sau de asigurare, cnd acestea nu sunt deferite unor
jurii speciale etc.
Judecdtoria industriald se compune dintr'un presedinte
sau inlocuitor desemnati clintre magistrati de Ministerul
de justitie din cel putin 10 asesori si din numrul nece-
sar de supleanti. Asesorii i supleantii se aleg, pe bazd
paritard, de lucratori i patroni, intruniti in polegii electo-
rale separate. Alegerea se face pe 4 ani; dupd primii 2
ani, se trage la sorti jumdtate si se face o nouh alegere_
Listele electorale sunt alcdtuite de autoritdtile comunale-
locale.
Controlul judecdtoriei apartine presedintelui tribunalului
de prima instantd, in raza chruia ii are saliul judecdtoria
industriald. El poate destitui pe asesorii cari nu yin la se-
dinte, ori poate s le retraga mandatul, in caz chnd au de--
leiai
.i
www.dacoromanica.ro
46
-venit incompatibili din cauza schimbdrii ce s'ar produce in
-situatia lor.
Complectul da judecatd se constituie din presedinte sau
substitut si 2 asesori: un patron si un lucrator ; pentru ca-
zuri de naturd comerciald, se constituie o sectie spacial&
.cu asesori i supleanti din categoriile interesate. In fata
complectului de judecatd, phAile se prezintd in persoand
sau prin reprezentanti, in caz de imposibilitate.
Presedintele primeste reclamatiile verbale sau scrise
fixeazd termenul de judecatd (peste cel mult 3 zile). Prima
-audienta are loc in fata presedintelui, care incearcd o im-
pdcare a pdrtilor, rezolvnd totodat exceptiile de incom-
petent& nulitate etc. ridicate de parti. In cazul cdnd par-
-tile milli* a se m'ai prezenta in fata complectului judeca-
toriei, presedintele decide asupra fondului afacerii. Dacd
impacarea nu reuseste, pricina se trimite in fata instantei
plenare, cdreia presedintele ii prezinta un raport asupra re-
zultatului primei audiente si care decide.
Judecdtoria industriald hotardste in prima si ultima in-
stantd pand la concurenta sumei de 500 lei. Pentru sumele
mai mari, prtile au calea apelului in termen de 14 zile
dela pronuntare sau comunicare, inaintea tribunalelor de
prima instant& Pentru judecarea apelurilor, tribunalul se
complecteazd cu 2 asesori (patron si lucrdtor).
Judecdtoriile industriale mai pot face expertize, la cererea
autoritatilor provinciale si pot rezolvd, in prima si ultimd
instant& conflictele pe care comisia arbitrald instituitd in
sanul corporatiilor industriale nu le-ar fi putut apland.
Am stdruit putin asupra acestei legi, pentrucd suntem
in preajma infiintarii i organizarii unei jurisdictii profesionale,
de care se siintk atala nevoe i e bine sd se cunoascd din
-vreme institutiile existente. Legea din 1896 cuprinde foarte
multe dispozipi bune, care ar puted Ii adoptate de viitoarea
lege a jurisdictiei profesionale.
In Bucovina, functioneaza o singurd judecdtorie industriala
anume la
Cernduti, infiintatd cum spuneamprin
ordonanja din 19 Mai 1906 a Ministerului de justitie. Nu-
marul asesorilor a fost fixat Inca dela inceput la 52, al
ai
www.dacoromanica.ro
47
supleantilor la 32 si al asesorilor pentru apel la 20. Ordo-
nanta prevede apoi cd asesorii acestia vor fi alesi de catre
intreprinderi, In grupdri distincte (intreprinderi industriale
mari, intreprinderi industriale mici si, apoi, intreprinderile
comerciale)
i intr'o proportie anume fixath.
Intre legile in .vigoare in Bucovina, amintim i legea din
13 lune 1909, care interzice intrebuintarea fosforului alb sau
galben la fabricarea chibriturilor, sub sanctiuni severe.
De legea din 14 lanuarie 1910, care modified dizpozitiile
codului industrial publicat in 1907, cu privire la durata
jnuncii qi la inchiderea magazinelor comerciale
i celor
asimilate, nu mai vorbim, ea fiind astdzi abrogata prin legile
.din 1925 si 1928.
Trecem la legea din 16 lanuarie 1910, relativei la con-
fractal de muncci al amploiatilor din comert i al altor
amploiati cu o situatie analoagd. Aceastd lege s'a aplicat
in Bucovina pnd la 1929, cnd a lost inlocuith cu legea
-contractelor de mina Cateva din dispozipile ei au Minas
totusi in vigoare, chiar dupd aparitia acestei legi. Ea se
aplied nu numai functionarilor din comert, ci si din alte
categorii de intreprinderi, cum sunt cele supuse codului
industrial, stabilimentele
de credit si de binefacere, de
asigurdri, biurourile de avocati, biurourile de informatii etc.
1..egea cuprinde dispozitii detaliate cu privire la modul de
incheiere si de reziliere a contractelor, cu privire la protectia
salariului
si a celorlalte avantaje acordate functionarilor.
Se mai ocupd apoi de concediile de odihnd, de preavizul
(le concediere etc.
In privinta concediilor se preveded cd atunci cdnd sala-
riatul este in serviciul unui patron de cel putin 6 luni, el
are drept in liecare an la un concediu neIntrerupt de 10
zile cel putin. Concediul salariatilor cu o vechime neintre-
..ruptd dela 5-15 ani, eth de 2-3 saptamani. In timpul
duratei concediului, functionarul ii primed salariul. Intre-
prinderile cu mai mult de 3 salariati puteau sa acorde con-
cediile in serii. Lipsa dela serviciu pentru caz de boald sau
de accident nu puted sa fie imputath asupra concediului.
Termenul de preaviz reciproc pentru rezilierea contrac-
www.dacoromanica.ro
48
tului erd de 6 sdptmdni. Dupd notificarea concedierii, tre-
buid sd se acorde amploiatului, fdrd a i se reline nimic din
salariu, timpul trebuincios pentru cdutarea unui nou serviciu.
0 dispozitie care mai trebuie relevatd din aceastd lege
este i aceea care interzice salariatilor s exercite pe cont
propriu sau pe contul altei persoane, lard consimtd'mntul
patronului, o intreprindere comerciald independent, sau s
facd operatii comerciale de natura acelora facute de patron.
Cateva articole din legea dela 1910 se ocupd de clauza
de neconcurentd in contractele dintre patronii i salariatii
comerciali. Se stipuleazd anume c orice conventie, in yin-
tutea careia salariatul este obligat pentru o perioad pos-
terioard expirdrii contractului de serviciu sd-i limiteze
activitatea lui comerciald, este ilegald dacd salariatul este
minor in momentul angajdrii sau dacd salariul fixat nu trece
de 4.000 coroane la expirarea angajamentului. In cazul
unor salarizdri mai mari, conventia nu va eyed elect deck
pentru o perioadd de maximum un an, cu conditia ca li-
mitarea sd priveascd numai felul de afaceri al patronului
sd nu ingreuieze salariatului catigarea mijloacelor de
existentd.
Solutionarea conflictelor ce' nasc din executarea contrac-
telor este data in competenta tribunalelor industriale.
Caracterul de lege de ocrotire a salariatilor comerciali
este marcat printr'un articol special din partea final, in
care sunt irOrate dispozitiile care au caracter de ordine
publicd i dela care nu se poate, prin urmare, deroga prin
conventiile dintre parti.
Dup ce a reglementat contractul de muncd in intreprin-
derile comerciale, legiuitorul austriac a trecut prin legea_
din 13 Ianuarie 1914 la reglementarea contractului de ser-
viciu al agentilor agricoli i forestieri.
Inainte insd de a aratit cateva din principiile de bazd ale
acestei legi, trebuie sd semnaldm ad alte doud legi impor-
tante, care au precedat-o i anume : legea din 17 Mai 1912
i cea din 21 Aprilie 1913.
Legea din 17 Mai 1912 modificd legea generald a mine-
lor din 23 Mai 1854, in ceeace privete reglementarea pld-
si
.
www.dacoromanica.ro
49
tii salariilor in mine. Exploatatorul minei este obligat sd
pldteascd pe lucrdtori la fiecare 15 zile, iar pe suprave-
ghetori la o Junk', cel putin. Salariul trebuie plata in nume-
rar, nefiind admise alte retineri cleat cele ardtate in regu-
lamentul de atelier sau care sunt autorizate de lege. Tim-
pul necesar pentru facerea platii va fi luat din durata
normald a muncii. Plata nu poate fi efectuatd in hanuri sau
debite de buturi. Legea se ocupd apoi cu modul de cal-
culare a salariului i de verificare, dupd diversele sisteme
de salarizare utilizate in mine. Dispozitiile acestea au fost
abrogate prin legea contractelor de muncd din 1929.
Cealaltd lege, din 21 Aprilie 1913, modificd dispozitiile
codului industrial, in vederea Iurii unor mdsuri mai eficace
de cdtre industriai pentru prevenirea accidentelor de muncd
i conservarea sdnatAtii lucrdtorilor. Astfel, orice industria
trebuie s vegheze ca mainele, aparatele i diferitele lor
pdrti sd fie acoperite sau provdzute cu aparate de protec-
tie, atelierele sd fie bine iluminate, curate i lard praf, ven-
tilatia sd fie proportionatd cu numdrul lucratorilor i de na-
turd s remedieze efectele vdtdmdtoare ale emanatiilor pri-
mejdioase, locuintele acordate lucrdtorilor sa fie in bune
conditii de igiend i dacd intrebuinteazd lucrdtori sub 18
ani i femei, industriaul este obligat s ia mdsurile cerute
de vdrsta sau sexul lor, relative la moralitate. Autoritatea
publicd poate s reducd, prin ordonante, durata muncii zil-
nice pentru anumite operatii industriale, and este vddit cd
sdndtatea lucrdtorilor ar putea fi compromisd printr'o du-
rata excesivd de muna
Nici dispozitiile acestea nu mai sunt in vigoare, in urma
extinderii in provinciile alipite a legii sanitare i a regula-
mentelor ei, care iau in aceastd privinta masuri mai corn-
plecte.
Revenim la legea din 13 lanuarie 1914 asupra contrac-
tului de muncei In agriculturd, de care am amintit mai sus.
Cai legea asupra contractului de muncd al amploiatilor din
comert, aceastd lege se ocupd in amanunt cu conditiile de
angajare, cu protectia salariului i avantajelor in naturd acor-
date agentilor agricoli, cu conditiile i modalitatile de rezi-
4
www.dacoromanica.ro
50
liere a contractului lor.
Prin agenti agricoli se inteleg nu-
mai persoanele intrebuintate in functii de ordin superior in
exploatdrile agricole sau lorestiere ; prin urmare, nu cad
sub aplicarea legii salariatii agricoli propriu
Salariul agentilor agricoli trebue pldtit cel mai tarziu la
finele fiecdrei luni, iar remuneratia in naturd trebuie servitd
la intervale corespunztind obiceiurilor locale si imprejurdrilor.
In caz de board sau accident, angajatul Ii pdstreazd drep-
tul la remuneratie pe timpul corespunzdtor termenului de
preaviz. Asistenta medical
i cheltuelile farmaceutice cad
in sarcina patronului, dacd angajatul este salarizat sub un
minimum pe care-1 prevede legea.
Patronul este obligat in ce priveste atelierele, .sculele
turnizate i organizatia muncii vegheze ca viata
sndtatea salariatului sd fie protejate, in mdsura ingaduit
de natura serviciului.
Termenul de preaviz este de 4 sdptdmani in primul an
de serviciu i creste cu 14 zile pentru fiecare an urmdtor,
!And la maximum 6 luni. La cererea angajatului, patronul
este obligat acorde o zi pe sdptdmand, fir reducerea
pentru gdsi alt post. In caz de faliment, ter-
menul de preaviz se reduce la 2 luni.
Spre deosebire de legea din 1910 asupra contractului
amploiatilor din comert, legea din 13 Ianuarie 1914 nu vor-
beste nimic despre dreptul la concedii de odihnd al agen-
tilor agricoli i forestieri. Astdzi insd, in urma aparitiei legei
contractelor de rnuncd din 1929, care a inlocuit aproape
toate dispozWile legei de care ne ocupdm, au si aceste
categorii de salariati dreptul la concedii, in raport cu ve-
chimea in serviciu.
Intre legile mai importante de ocrotire muncitoreascd din
Bucovina, mentiondm, in fine, legea din 3 Decemorie 1917,
care modified codul industrial, interzicdnd ocuparea la muncd
industriald regulatd a femellor lehuze, inainte de trecerea
a 6 sdptdmani dela facere. Aceastd dispozitie a fost men-
tinutd si de legea pentru protectia muncii minorilor i femei-
lor i pentru reglementarea duratei muncii din 1928.
sd-i
salariului,
zisi.
SA si
a-si
www.dacoromanica.ro
51
W. Basarabia
Dach in Ardeal si Bucovina intAlnim o legislatie munci-
toreasch complect si foarte adesea mai avansat decAt
aceea din Tara Veche, in Basarabia legislatia muncii a lost
mult mai sdrach, mai confuza si mai inapoia vremii. Aceasta
se explich de altfel prin lipsa unei vieti industriale si corner-
ciale mai desvoltate, tinutul romanesc de peste Prut avand
nn caracter foarte accentuat agricol. Totusi, nici acele dis-
pozitii, cate si cum erau, din vechea legiuire ruseasch, nu
si-au gsit o aplicare serioash, poate din cauza lipsei unor
temeinice organizatii profesionale sau a desinteresului ma-
nifestat de organele oficiale dinaintea alipirii Basarabiei.
Aceste dispozitii erau cuprinse in statutul muncii indus-
triale si statutul meseriilor.
Statutul niuncii industriale din 1883, modificat in 1912,
se aplica in fabricele si intreprinderile in care erau perma-
nent ocupati mai mult de 30 lucratori, dach nu erau mo-
toare si mai mult de 20, dach se lucr cu motoare. Ordinea
lucrului, raporturile dintre patroni si lucrtori, conditiile de
angajare si de plath, durata muncii, repauzul si concedierile,
munca minorilor si femeilor etc., erau prevhzute in art.
128.-156 din acel statut.
Cu privire la protectia copiilor si femeilor, ghsim dispo-
zitiile urmdtoare : Copiii care nu au 12 ani impliniti, nu sunt
admisi la munch. Copiii (minori) in varsta de 12-15 ani
nu pot fi ocupati mai mult de 8 ore pe zi, excluzandu-se
timpul necesar pentru dejun, pranz, cina, frecventarea scoalei
si pentru repauz. Munca nu trebuie sa dureze mai mult de
4 ore succesive. Copiii mai mici de 15 ani nu pot fi ocu-
pati la munch intre orele 9 seara si 5 dimineata, precum
si in zilele de Dumineci si sarbatori. La uzinele miniere si
in mine, ferneile nu sunt primite la munca de noapte,precum
si la munca din interiorul minelor. Este interzisd admiterea
lehuzelor, inscrise la cassele de bolnavi, la munch, mai ina-
inte de trecerea a 4 sapthmani dela facere.
Supravegherea si controlul aplicarii legii se Ikea de in-
sp ectorii
de fabrici ; toate neintelegerile dintre patroni si
www.dacoromanica.ro
52
lucratori, in legMurd cu conditiile de muncd din aceastd
categorie de intreprinderi, erau de asemenea rezolvate de
aceste organe ale Ministerului de industrie si comert.
Dimpotrivd, atelierele meseriasilor si intreprinderile mici,
industriale sau comerciale, erau excluse din prevederile sta-
tutului industrial. Pentru cele mai multe din aceste intre-
prinderi exista statutul meseria.glor.
Doad decrete-legi din 1906, ddeau drept guvernatorului
Basarabiei s emit ordonante obligatorii, cu privire la re-
glementarea muncH in stabilimentele meseriasilor si in mi-
cile intreprinderi industriale sau comerciale, dar acele ordo-
nante nu puteau contrazice dispozitiile legale in vigoare sau
ale forurilor administrative superioare.
Pentru intocmirea ordonantelor obligatorii, se alcdtuiau
comisii in care erau reprezentati in proportie de 1/3: ad-
ministratia locald, patronii si salariatii. Concluziile comisiei
erau prezentate guvernatorului si serveau de bazd pentru
redactarea ordonantei. Supravegherea respectdrii acestor
ordonante cdded in sarcina primdriilor si politiei, iar jude-
carea contraventiilor erd de competenta judecdtoriilor de
ocol. Pentru a li cunoscute de toti cei interesati, ordonan-
tele guvernatorului erau publicate de 3 ori in buletinele
oficiale locale si afisate pretutindeni.
Republica moldoveneascd n'a schimbat nimic in aceastd
privintd, iar atunci cdnd s'au infiintat directoratele in Basa-
rabia, toate ordonantele si lucrdrile relative la meseriasi si
intreprinderile mici au trecut la directoratul de industrie si
cornett sub conducerea cdruia se gaseau si intreprinderile
mari (la inspectoratul fabricelor) si anume la serviciul muncii
dela acest directorat.
Din activitatea de scurtd duratd a acestui serviciu al
muncii abid de 6 luni, intrucdt a fost desfiintat odatd cu
creiarea Ministerului Muncii amintim cloud ordonante din
1919 si 1920, date dupd procedura decretelor-legi din 1906 :
una se ocupd cu conditiunile de muncd din brutdrii, iar
cealaltd cu munca in restaurante, cafenele, cofetdrii si
alte intreprinderi asemdnatoare.
Din dispozitiile celor cloud statute amintite, n'a mai rdmas
www.dacoromanica.ro
53
astazi nimic, fiind sau abrogate sau cazute in desuetudine.
In afard de legile mai vechi, extinse din Regat
despre
care am vorbit mai inainte
i, firete, in afara de legis-
latia de unificare de dupa 1920, in Basarabia se mai aplica
legea din 17 Aprilie 1921 i legea din 2 Iunie 1923. Prima
se ocupa cu organizarea asigurarilor i cealalta cu exer-
citiul i controlul meseriilor in Basarabia, ambele extinzand
in aceasta parte a tarii cu unele modikari dispozi-
tiile legii pentru o:ganizarea meseriilor, creditului 1 asigu-
rarilor muncitoreti din 1912, in vigoare in Vechiul Regat.
Din expunerea succint de pand aci a legislatiei munci-
toreti in vigoare inainte de infiintarea Ministerului Muncii
Ocrotirilor sociale, cititorul i-a dat seama, desigur, de
marea diversitate ce domned in campul acestei legislatii, intre
diferitele provincii ale tdrii. Consecintele def avorabile ale
acestui particularism legislativ erau upr de intrevdzut. El
stabilea deosebiri nejustificate in privinta conditiunilor de
muncd ale salariatilor, chiar atunci cdnd erau ocupati in
aceleai ramuri industriale sau comerciale, iar prin sarcinele
sociale inegal repartizate, punea in stare de inferioritate
intreprinderile dintr'o regiune fatd de cele similare din alta
regiune.
In hotarele tdrii mdrite, aceste 4 tipuri de legislatie tre-
buiau unificate i complectate, pentru ca munca sa fie orga-
nizat
i ocrotitd pe haze 'uniforme. In ce masura s'a rea-
lizat unificarea i intrucat s'a tinut seama de legislatia
anterioara, se va vedea din expunerile ce urmeazd.
i
www.dacoromanica.ro
I. SETLACEC
LEGISLATIA SOCIALA
POSTERIOARA
INFIINTAREI MINISTERLILUI MUNCH
www.dacoromanica.ro
LEGISLATIA SOCIALA
PosTERIOARA
INFIINTAREI MINISTERULUI MUNCH
DE I. SETLACEC
Fost director general al muncii
Se fmplinesc zece ani de existentd a Ministerului Muncii
institutia a if-grant greuttile inerente oricdror inceputuri i s'a
impus, s'a consolidat. Creiata. in Aprilie 1920, in imprejurari
cu totul exceptionale marcate prin: desorientarea aproape
generald a masselor muncitore0i, stagnarea activittii eco-
nomice, lipsa de unitate in directiva economicd in Vechiul
Regat i in provinciile alipite 0 prin tendinte extremiste in
randurile muncitore0i, noua institutie catig totu0 treptat
increderea celor interesati, devenind un organism de echi-
libru social.
Desigur cd in decursul celor 10 ani au fost i tatondri, au
avut loc poate chiar exagerdri, totu0 ele nu s'au produs in
mdsura in care ar fi atins insd0 baza institutiei.
Rostul cercetdrei de fatd este de a prezenta celor ce se
ocupd de problemele sociale o expunere succintd asupra pro-
greselor realizate in cei zece ani in domeniul legislatiei so-
dale. Este necesar a preciza de la inceput cd aniversarea
celor zece ani de existenta a Ministerului Muncii nu cores-
punde cu aniversarea a zece ani de politica sociald in Ro-
mania. In adevdr, reforma agrard, eind din cadrul compe-
lintel Ministerului Muncii, ocupd totu0 un loc de frunte in po-
litica sociald a tdrii.
Mdrginindu-ne aa dar numai la sfera de activitate a Mi-
nisterului Muncii, vom inldtura din cercetarea noastrd ches-
NOTA. Date le statistice si diagramele din cuprinsul acestui articol mi-au iost
procurate de D-1 D. Constantinescu, inspector general si conducfitorul studiilor si
statisticei muncii, caruitt tin si-i aduc multumirile mele alese.
www.dacoromanica.ro
58
tiunea asigurarilor sociale, care face obiectul unui studiu a-
parte, duph cum vom inlhtura pentru aceeas consideratie i
istoricul legislatiei muncitoresti dinainte de 1920.
Vom examina asa dar legiuirile aphrute dui:oh aceasth data
in leghtura cu reglementarea raporturilor de munch, cu ocro-
tirea si organizarea acesteia in cdmpul industrial i comercial.
Parasind ordinea cronologich a legilor, adesea lipsita de-
unitate si continuitate, vom incerca o clasificare a lor duph
obiectul la care se ref era. Unele din ele se raportd la con-
ventiile de munch (individuale sau colective), altele la re-
glementarea raporturilor derivdnd din conflictele de munch,
altele la ocrotirea muncii (minori, femei, durata muncii, ch-
mine de ucenici, repauz duminical, migratiuni) si altele, in
fine, la organizarea muncii prin sindicate profesionale, prin
camere de munch, consiliul superior al muncii si prin in-
spectia muncii.
CAP. I
Convenfiile de muncd
Prin legea din 1929 asupra contractelor de muncd, ultima
din seria legiuirilor muncitoresti din prima decadh de exis-
tenth a Ministerului Muncii, se complecteazh o mare lacuna
chiar si a legislatiei civile, care, avdnd la bazh conceptia
individualista a societatii, reglementeazh toath materia vast
a conventiilor de munch in 2 articole din codul civil napo-
leonean.
Nu este lipsit de interes de a semnald ch activitatea Mi-
nisterului Muncii incepe cu reglementarea raporturilor dintre
capital si munch (legea pentru reglementarea conflictelor
colective de munch) i sfdrseste in aceeas ordine de idei
cu conventiile de munch, complectdnd in chipul acesta ca-
drul de reglementare al raporturilor contractuale dintre cei
doi factori ai productiunii. Ramane inch a se organizd si o
procedurh lesnicioash pentru solutionarea conflictelor indi-
viduale de munch pentru cele colective exist legea din
www.dacoromanica.ro
59
1921 ca materia aceasta sil dobandeascd cea mai coin-
plectd reglementare.
Dar care au fost consideratiunile care au impus legife-
rarea conventiilor de muncd ?
Realitatea are un pronuntat caracter social in intelesul
restrans al cuvantului, adicd interdependenta intre individ
colectivitati sub diferite forme si intre aceste doud uni-
fati i Stat, are o importantd pe care organizarea social&
anterioard industrialismului modern nu o cunostea ; iar ca-
drul juridic actual in domeniul contractului de muncd este-
acel corespunzdtor codului Napoleon, avand la bazd con-
ceptia individualistd a SocietAtii, conform careia eetatenii
sunt egali, iar colectivitatile in cuprinsul Statului sunt piedici
in exercitarea libertatii individuale.
Examinand, in adevdr, mai de aproape viata sociald, con-
statdm cd ea nu se mai manifest in cadrul restrans al in-
dividualismului de odinioard. Nouile probleme, impuse in deo-
sebi de transformdrile economice, au determinat gruparea for-
telor individuale in asociatiuni, recunoscute in cele din urmd
ca necesare i ca utile Statului
Libertatea individuald, cu totul relativd, are nevoie de spri-
jinni colectivittii organizate spre a fi mentinutd i apdratd.
Activitatea economicd i profesionald aproape nu poate fi
conceputd astdzi decat in cadrul colectivitdtii organizate.
Fatd de aceste transformdri atat de importante ale vietei
sociale, ce ne oferea legislatia existentd in domeniul restrans
al contractului de muncd ? Cum am amintit-o deja, ea oglin-
dea incd principiile individualiste ale codului Napoleon. In
adevdr in cateva articole din codul civil (1470-1472) se
gseste incorporata aproape toatd chestiunea. Dar ceiace
apare nu numai ca un anachronism fatd de prezent, dar ca
o inconsecventa grava chiar fata de principiile egalitare
de libertate depe vremuri, este dispozitia din art. 1472 con-
form cAreia patronul este crezut pe cuvant in cazul unor di-
ferende cu salariatul sdu pentru neplata salariului.
Pe langd aceste cateva articole din codul civil, contractul
de muncd mai era reglementat fragmentar i incomplect prin
unele legiuiri speciale. Astfel legea meseriilor din 1912, apli-
pi
insupi.
pi
www.dacoromanica.ro
60
cabild in Vechiul Regat, continea unele dispozitiuni privind
ucenicia
raporturile dintre calfd si patron ; apoi legea un-
gard din 1884, aplicabild in Ardeal si Banat si codul indus-
trial austriac din 1907, aplicabil in Bucovina, contineau dea-
semenea dispozitiuni privind contractul de ucenicie i cel in-
dividual de muncd.
Ma dar, dupd 10 ani dela unire, in materia cea mai im-
portantd a raporturilor dintre patroni si salariati, in materia
contractelor de muncd, eram guvernati de legi ce nu mai
coresPundeau actualitatii i cari mai sufereau si de viciul
caci trebuie accentuat cd legiuirile mentionate
diferd unele de altele. Pentru a nu cit decdt un exemplu
cu privire la diversitatea de regim, mentiondm cazul salaria-
tilor din comert, cari in legiuirea din Vechiul Regat erau
cu totul deoparte, pe cnd legiuirile amintite din pro-
vinciile alipite ii incorporau si-i protejau intr'o mdsurd oare-
care. In ce priveste actualitatea, sau mai bine zis concor-
danta intre realitate i cadrul juridic, putem iardsi mention&
cd din toate legiuirile existente lipsea cu desavdrsire orice
reglementare privind conventia colectivd de muncd, aceast
forma juridicd noud, dar atdt de interesantd si utild rela-
tiunilor contractuale dintre colectivitatea salariatilor si pa-
troni sau colectivitatea acestora.
Dacd sub raportul reglementdrii contractului de ucenicie,
legiuirile existente nu erau atdt de incomplecte, data Eind
grija acordatd de societate protectiunii minorului si forma-
tiunii sale profesionale, sub raportul contractului individual
de muncd lipsea aproape orice proteguire a salariului; iar
cea acordatd in privinta concedierilor $i a preavizelor era
cu totul insuficientd; de concedii anuale de odihnd pentru
salariatii legati de intreprinderi prin vechimea lor nici nu se
pomened, desi ele erau introduse in practica lucrurilor pe
o scard apreciabild prin conventia partilor.
Rezultd, asa dar, cd o punera la punct a legiuirilor in vi-
goare asupra contractului de muncd cu starea de fapt i o
unificare a acestei legiuiri se impunea.
Incercdri de legiferare in acest domeniu au mai avut loc.
In adevdr, primul proiect de reglementare a contractului de
l-
sati
ei
aliversitgii,
www.dacoromanica.ro
61
muncd 11 gasim in 1909 in timpul ministeriatului d-lui M.
Gh. Orleanu. Urmeazd apoi, dupd rdzboi, indatd dupd in-
fiintarea Ministerului Muncii, proiectul d-lui Gr. Trancu-Iasi,
depus in Parlament in sesiunea ordinard 1920-1921 ; aces-
tuia ii succede ante-proiectul Gh. Mdrzescu, incorporat in
ante-proiectul sdu de cod al muncii ; chestiunea este re-
1uat i revazutd in ante-proiectul de cod al muncii al d-lui
Chirculescu. In sesiunea ordinard din 1926-1927, Camera
deputatilor (comisiunea muncii) reia in cercetare proiectuF
depus in 1920 de d. Gr. Trancu-Iasi, fArd a-1 vota nici de
data aceasta ; iar sub ministeriatul d-lui dr. Lupu, regle-
mentarea contractului de munca a lost pusd din nou in stu-
diul unei comisiuni de specialisti.
Faptul cd in atdtea randuri s'a incercat legiferarea mate-
riei, dovedeste si el cu prisosinta cd legea corespundea
unei nevoi reale.
Legea se ocupd de : contractul de ucenicie, contractul
individual de muncd i contractul colectiv.
Contractul de ucenicie. Ucenicia este una din problemele
capitale ale muncii, buna ei organizare avnd repercusiuni
extrem de importante atdt asupra tehnicei industriale cat si
asupra muncii in general. In adevdr, o bund pregdtire a
ucenicului, lucrdtorul de maine, va pune industria noastr
in msurd de a avea brate de muncd indigene specializate,
inlaturdnd astfel apelul continuu la munca calificat de peste
hotare, inidturdnd totodatd i risipa de muncd si de bani
ce o determind nepregatirea technicd a salariatului, caci
numai muncitorul bine calificat poate produce mult i ieftin.
Mergand mdnd in mand, buna pregdtire profesionald a sa-
lariatului cu perfectionarea masinismului, industria noastra
poate ajunge la ieftinirea produselor fabricate si la infrdn-
gerea concurentei din afard.
Problema uceniciei mai este in stransa legaturd i cu buna or-
ganizare a biurourilor de plasare, cu organizarea abia la inceput
la noi, a indrumdrei profesionale i cu nationalizarea mdnei
de lucru. In acest cadru numai, ea va capdta o solutionare
complectd i conformd cu interesele economiei nationale.
Legea amintitd din 1929 nu se ocupd decdt de o lature
www.dacoromanica.ro
62
a chestiunei uceniciei : acee a a raporturilor contractuale ce
nasc intre patron deoparte i ucenic sau reprezentantul su
legal de alta. Este necontestat cd contractul de ucenicie
este o conventie de muncd cu caracter cu totul special, cdci
-obiectul sail principal nu este atAt prestarea muncii din partea
ucenicului i salarizarea din partea patronuluiaceasta din
urmd poate chiar lipsi in unele cazuri cat pregatirea pro-
fesionald a ucenicului. Legea accentuiazd in mod intentio-
nat in definitia contractului de ucenicie, caracterul educativ-
profesional al acestuia. Important este si faptul ca legea
obligd pe patron nu numai la o pregatire practicd a uce-
nicului, ci i la una teoretica, bine inteles in limitele posi-
bilului. Aceastd dispozitie este strns legatd de nevoile in-
dustrialismului modern, care nu mai pot fi satisfacute cu
elemente, ce ignoreazd cunostintele teoretice ale profesiunei.
0 mare lipsd in legiuirile anterioare o constituia i faptul
ca protectiunea legii era acordata exclusiv ucenicilor din
industrii i meserii; nenorocitii de copii dap la invatatura
in comert erau lasati cu desdvdrsire in voia soartei. Anga-
jati fara contracte, lard conditii precise asupra duratei uce-
miciei si a celorlalte conditiuni, acestia erau exploatati in
modul cel mai revoltator. Noua lege a cdutat sd stdvileasca
acest abuz, introducandu-i i pe ei in sfera de drepturi
obligatiuni creiate prin dispozitiile contractului de ucenicie.
Pentru a asigurd controlul executarei legii si a dispozitillor
contractuale s'a prevazut obligatiunea ca toate contractele
.de ucenicie sd fie fdcute in scris i vizate la autoritatea
competenta.
Un abuz, destul de larg practicat, ii facuse drum in ulti-
mul timp, abuz .fata de care legile anterioare erau inope-
Tante. Patronii, mai ales cei din mica industrie, angajau un
numr considerabil de ucenici, in dauna lucrdtorilor de spe-
cialitate si in dauna invataturii profesiunei de catre ucenici.
0 exploatare din cele mai inddrjite a muncii copiilor nu
putea lsa indiferent pe legiuitor si de aceea o dispozitie
speciald precizeazd ca numarul ucenicilor la acelas patron
poate fi fixat in raport cu capacitatea sa de lucru si cu
numdrul lucrdtorilor ce foloseste fn mod obisnuit.
pi
www.dacoromanica.ro
63
Avand in vedere caracterul educator al uceniciei, o preo-
cupare de prim ordin trebuia s fie i aceea de a nu in-
credinta oricdrui patron vicios, nardvit sau incapabil for-
marea $i educarea lucrdtorului de maine. De aceea legiui-
-torul din 1929 prevede anume decdderi pentru patronii imo-
rali, criminali, vicioi sau incapabili, decdderi ce consistd
in ridicarea temporard sau permanentd a dreptului de a tine
ucenjci.
In scopul de a preveni alte abuzuri, constatate in decursul
-timpului, legea din 1929 fixeazd durata uceniciei la maxi-
mum de 4 ani, interzice patronului de a intrebuinta pe ucenic
la munci casnice obligd de a-1 trimite la $colile de per-
fectionare profesionald.
Dupd cum vedem, legea cuprinde o serie de dispozitii,
care nu fac decdt s infrdneze atdtea $i atdtea abuzuri
constatate in decursul timpului, punand in felul acesta in
concordanta normele juridice cu faptele scoase din expe-
rientd, din realitate.
Dacd dispozitiile cuprinse in contractul de ucenicie, com-
plectate cu acelea ale legii de ocrotire a muncii minorilor,
despre care vom voibi mai jos, precum i cu altele privind
$colile de ucenici, cdminele, orientarea profesionald i pla-
sarea vor gdsi o aplicatiune cinstitd i metodica, ele vor
contribui s rezolve marea crizd morald $i profesionald in
care se sbate industria i comertul nostru, mai ales in epoca
de dupd rdsboi. Rolul restrns, patriarhal, al patronatului de
.altd data, tinde sa dispard ; astdzi rolul sdu social este evi-
dent $i acel ce nu e convins de acest lucru va fi constrns
sd se supund legii. IVIdndria patronului de alt data de a
forma lucrdtori capabili i cinstiti a fdcut loc dorintei aprige
de cd$tig ; ea va trebui insa sa reinvie pentru prestigiul $i
progresul industriei romne$ti.
Contractul individual de mincer. Intocmai ca i cu ocazia
legiferdrei contractului de ucenicie, $i in aceast materie,
leginitorul nu face in cea mai mare parte decdt s consacre
in forme legale o stare de fapt existentd i curent. i aci
avem, a$a dar, o punere in concordanta a normelor juridice
cu realitatea social&
pi-I
www.dacoromanica.ro
64
Prima grij a legiuitorului a fost de a determina cadruI
contractului individual de munch, dndu-i o definitie precish
spre a-1 distinge de celelalte contracte din dreptul civil. Pro-
blemh desigur grea i delicath, chci doctrina este destul de
variath i controversath. Pentru unii in adevar, contractul
de munch se confundh cu locatia de serviciu (locatio ope-
rarum), pentru altii
el cuprinde locatia de lucrhri (locatio
operis), pentru altii, el prezinth toate formele unui contract
cu totul special, iar unii au mers mai departe, afirmdnd ine-
xistenta unui asemenea contract, care nu este decdt un non
sens juridic. Codul nostru civil restrdnge ceeace obicinuit se
intelege prin contract de munch doar la locatiile de serviciu.
Legiuitorul din 1929, plecdnd dela analiza elementelor ca-
racteristice contractului de munch i anume : a) prestarea
unui serviciu, b) remunerarea lui, c) oarecare continuitate
intre raporturile dintre cel ce presteazh munca 0 cel ce o
remunereaza, trawazh toath discutia prin adoptarea unei
definitiuni destul de cuprinzAtoare pentru toate cazurile in
care este vorba de vreo munch salariath, incorpordnd in
aceasth notiune atdt locatiile de serviciu, cat i locatiile de
lucrari. Dach din punct de vedere teoretic definitia con-
tractului de munch se preteazd la discutiuni, din punct de
vedere practic, al aplicatiunii legii, ea are marele avantaj
ch evith controversele i discutiile sterile in fata instantelor
de judecath.
Referitor la capacitatea phrtilor, noua lege prevede de-
altfel in acord cu toath practica de pana acum o deplinh
capacitate de contractare pentru minorul trecut de 18 ani,
ca i pentru femeia maritath.
Apoi legea fixeazh in amanunte cum na0e, care-i sunt
efectele 0 cum se desfiinteaza contractul de munch.
Ca dispozitiuni cu totul noui i de mare importanth sunt
acelea referitoare la concediile de odihnh, asupra chrora
vom reveni in alth parte, precum i acelea referitoare la
protectia salariului, cu totul inexistente in legislatia noastra
de OM acum.
Un abuz, practicat destul de frecvent, era perceperea de
amenzi asupra salariului lucrhtorilor, in folosul personal al
www.dacoromanica.ro
65
intreprinderii. Legea dispune ch in viitor aceste amenzi vor
forma fonduri speciale de asistenta colectivh a muncitorilor,
puse sub controlul direct al organelor de stat.
Duph cum am amintit deja, salariatii din comert din Ve-
chiul Regat erau cu deshvArire lipsiti de mice protectiune
legalh in raporturile contractuale cu patronii bor. Prin noua
definitie a contractului de munch i acetia vor fi in viitor
cuprini in cadrul legii, dar legiuitorul merge mai departe,
asigurand acestei categorii unele foloase legale pe care cei-
lalti salariati nu le pot invoca. Astfel bundoarh, avAnd in
vedere stabilitatea mai mare a acestei categorii de salariati,
concediile de odihnd ale acestora sunt simtitor sporite ; apoi,
pentru aceea consideratie, termenele de preaviz sunt sporite
0, proportionate cu anii de serviciu, putAnd ajunge panh la
maximum 1 an de zile.
In adevar, era neuman ca duph o munch istovitoare de
ani de zile la acela patron, acesta din urmh sh-1 poath
concediA duph un preaviz de o lunh, sau douh. Procese dese
se angajau din aceasth cauzh i jurisprudenta era constanth in
a acorda daune salariatului, bazAndu-se insd numai pe echitate.
Pe viitor asemenea conflicte se vor rezolva in bazd legii.
Dar acolo unde legea din 1929 inoveazh cu deshvArire,
este in domeniul conventiel colective.
Pentru prima oarh se vorbete la noi de legiferarea con-
tractului colectiv in 1909, cu ocazia prezenthrii proectului de
lege asupra contractului de munch, elaborat sub ministeriatul
d-lui Orleanu. In expunerea de motive ce insotete acel pro-
iect, ghsim urmhtoarele consideratiuni:
Nu am admis teoria contractului cOlectiv, pentruch nu re-
cunosc nimhnui, in legislatiunea noastrh, dreptul de a ab-
dica la libertatea lui in folosul unei colectivithti, inshrcinath
sh vorbeasch in numele lui 0 sh-i angajeze munca, aa cum
acea colectivitate o intelege,.
*i, dupd ce arath leghtura ce existh intre colectivitate i
dreptul de sindicalizare in Franta, expunerea continua: Noi
nu avem sindicate profesionale cu personalitate civild, cari
sh fie autorizate sh vorbeasch sau sh stea in judecatd, in
numele membrilor asociatiunii.
5
www.dacoromanica.ro
66
Recunosc c alcatuirea contractului colectiv al muncii, in-
credintat in maini serioase, ar face mult pentru pacea sociala.
In starea insd in care ne gsim, cu tendintele ce muncitorii
manifestd la noi, nu numai cd nu putem da personalitate mo-
raid asociatiunilor lor, dar incd sa ne permitem tratari de
conventii cu patronii.
Recunoscand ca foarte judicioasa legatura intima ce o evk
dentiazd expunerea d-lui Orleanu, intre conventia colectiva
sindicatul profesional cu personalitate juridica, avem doar
de remarcat ca starea de atunci nu mai corespunde cu cea.
actuala. Dreptul de sindicalizare profesionald este legalmente,
recunoscut i reglementat, atat prin legea sindicatelor pro-
fesionale din 1921, cat i prin legea persoanelor juridice din
1924. i cu toate criticele ce s'ar putea aduce acestei legi,
totusi, in baza lor s'au creiat asociatiuni profesionale destuI
de serioase, care au prin lege dreptul de contractare in
numele colectivitatii.
Tot sub raportul strii de drept, nu este de neglijat nici
faptul ca legea pentru reglementarea conflictelor colective de
munca, introducand procedura obligatorie a conciliatiunii si,
in unele cazuri arbitrajul obligator, a impus pe cafe legala,
dar indirectd, regimul conventiilor colective de munca, cdci
de cele mai multe ori rezultatul coflcliatiunii, ca si hotararea,
de arbitraj imbracd forma unui contract colectiv de munca.
Dar, dupd cum am amintit, nu numai starea legala este
profund deosebita de cea din 1909. i cea de fapt, exami-
natd in lumina datelor statistice aci alaturate si a graficelor
respective, indica o tendinta serioasa si sanatoasd pentru im-
pdmantenirea contractelor colective m tam noastra.
Asa dar i starea de fapt justifica indeajuns legiferarea
materiei.
Contractul colectiv de munca este o invoiala scrisa pri-
vitoare la conditiile de muncd si de salarizare, incheiata
intre o colectivitate de salariati si unul sau mai multi in-
treprinzdtori.
Asa dar, in aceasta noua forma de contractare, muncitorul
nu apare izolat, ci prin gruparea din care face parte. Cu
modul acesta, interesele lui vor fi reprezentate i aparate
www.dacoromanica.ro
67
CONVENTIILE COLECTIVE DE MUNCA
DIN 1920 - 1929-
TABLOUL I
Numarul conventiilor
incheiate i aplicate in :
cd
ed
...... ...E.
11'7" -
7,4 g 7:
al
;-.
0 cd
..t4 aCI PG
0
E-
Numarul sa1ariatilor parti-
cipanti din:
cts
=
cs
CI) as
0
03
e.
P:1
-4
E-(
0
E-4
1920 3 67 1 71 27.498
- 27.498
1921 23 137 1 161 577 32.3871 32.964
1922 39 126 2 167 7.33 56.190
180 - 63.704
1923 96 204 22 7 329 14.722 71.146 3.417 1.226 90.511
1924 72 163 19 1 255 7.168 72.280 5.62 60 85.128
1925 91 153 13 4 261 12.603 78.095 3433 690 94.821
1926 98 139 20 12 269 15.59
72.798 7.568 1.470 97.431
1927 70 63 5 10 198 11.039 28.485 567 1.414 41.505
1928 48 i73 10 4 135 5.192 36.421 4.151 1.192 46.956
1929 91 84 30 13 218 16.68 41.534 15.534 2.738 76.495
cs
"Cf cz
c.)
cn
E-1
rn-
.... rd
CCI =
4.
0.
0
PC1
F.
4
3
a
I
Eu
I
www.dacoromanica.ro
n
e
d
e
-
I
t
e
r
m
i
n
a
t
i
I
68
TABLOUL II
1.4
'-'
'e4
Durata de validitate a conventiilor :
Modul incheierii
conventiilor :
.-
: r.
z
7
.-
=
0
--
..41'i
=
-14
CNI
)
Ch
'z'
;3.
.14
a)
>
k Q
4.> 0)
;-
..L.
13
e .
.
o -=
-2
s-
T
= -=
. ..
:2 =
-
1920
1921
1922
1923
1929
1925
1926
1927
1928
1929
2
27
22 ,
28
18
18
8
2
6
2
69
54
85
56
40
40
13 .
12
36
31
28
54
149
115
140
142
96
85
129
'
16
1
2
7
4
3
4
1
2
2
1
1
--
4
1
22
36
35
60
60
59
70
36
31
49
24
52
35
86
71
85
83
58
53
79
37
70
108
186
131
129
144
68
59
106
10
39
24
57
53
47
42
22
23
33
g
0 ml so..
.=
..
0 0
g
c/
0 0
.1
CO
.-4 CN1 P4 et 0
www.dacoromanica.ro
270
t
SO
76
70000
.2000
.0000
42700
42000
32000
20007
21000
44000
7000
69
Conventiile colective de munc din 1920-1929
I. Totalul conventillor participantilor
30
700
200
2PD
o
220
200
too
o
O
20
SO
SO
90000
Sloa
60006
76
70000
6.000
SOM.
60000
604106
.0000
*coop
20000
06000
mil=mi____ mownomm
ir----11-.---mmiEmommom
Case.,a,.faL
1----11===11111=111
IMMINIIIIIMI--MINIMMIN=
11IIMIMII IMMNIIII
MI-- MEM=
11111=IMMI MMIIIM__-
111111=11= IIIMMI---==---
MIMI IMMINI__-_--
NM
IIIMI-=-='-
=
MN
MEM
MM. MIMI=
l''.1111.11
EMIMMIIM
nOrl.A. I.
MI1 .1B ilIMM
IIIIII.=11.11
MN Mil ...
MEI =NMI
INIIIMIll=11
IIMIllsomm
IMIIIIMMINII
IMIIMII
I=
4920
DEKEMICEEMMEMEEMIEMMICIIIM
Numdrut conventiilor
i participantilor pe provincii
Zkch444.1Resat Rrdeal Ba-f-ecte B co vieux-
.13czeccra..647... -
MMEMEMMOMMEMMIIMEMMEMMEMMEMMEMEMMINIMMIIMM
M ,; co,,,,,4 MUM= 'IlmmommilmmilimmmoMMEMINIMME
MEMMEMIV7711MOMEMOMMERMEMEMMEMEMIONE
MEMMIIMMEMIWWW.ImMOMME MEM M MEMMEMEM
MEMEEINO -----:::: =UM MUM=
MME7E701. rEEEMEINIUMEEREMEMEMM
, AIMEMEMEMMEMEMMUMMEE
, EMEMMMmUMMIUMMEM
11111004
0 1NE---esmm
WWWWIRMMEMMEMME
ftwwWrIMM.:
INIMEMMOMMEMENH
MEMEMMH
MEMMEMMIMEMM
mmilimminiMEMM
MMORMEMEMMIT-
MUMMEMEMME
INIMEI m
Mom E.
O m
OIMMEMMEMMEMOIMMEMMEM
MOMMIIMMEMMEMEMMEMMEMM
EMMIMMEMMEMMEMOMMEM
Mum MOMMIMMOMMUMMEMMEM
MMEMMEMMEMEMMEMmummmm
iMMEMINIMMEMMINIMMEMM
MEMEMMEMMEMMEMIIMEMM
MH MEMIUMMEMEMOMMINIM
INIMUMMEMMEMMMMIOMME
INIMMEMMEMMEMMEMMEMEM
MIMME EMMEMME
MMEMMINEM,
I ME
0
cri
01 N
n N N
T
n N
14 la
Ill
www.dacoromanica.ro
41111
100
II
130
121
120
110
110
108
100
OS
DSO.
US
70
40
IS
So
OS
20
LU
IS
70
Durata de validitate a conventillor
1-3 -610VC: 4-6 eed...a 1-12 13-11 131-1's &di": 2- *
IFIMM
ONINIIIIONOSESMOMIOMOOO IOINIIMOOOSMOOOROOMOINONNIONOMONINIMOONOO1
IIIIIIIIIIIIIuIIuIIIIIU I
I
I
111111111111111111110111111111111111111111M1111111
MOINOSSORMONINOMBOMMOOM
INVIIIIIIIONIOOMOIONINO 10-1111116111101110101111111111011111ONONSOINI
1SIONIIIINOVISOBOOMOOO1 I UI 012OOOSOM1NOOMOSOVOIMONSOMIIIINOINOMM1OI
MNIOONSIONONOONOONONOOM O BO
MI
OONOOMOOMIOOOMBOOIONOO122O2121MOSOOOMOMI
VIOONINOIOMBOONOINONO :- INONONONINONONOOOMOONOMOMOONOMOOVOOOROO
VISOOOMOIOBOSIONIBOOMO SO OBOSOOMOSOOMSOOSONSOMOONOMONNIONOOOMO
O NINOOMMOIMOINIOBIOOMON NO ssimmumuntutuomeamsuammuum
O NSOONSOBOOMOOONOIOMNI I 011MOONOSIONNOOMMOMONOONOINDOOOOMOOVNI
BOOSOMOODONONOONSOOMONOOMOOSIOSOOMOOOMI SIOOOOSOBOOSSIONSOOONO O
newsman ROMOOMOOSOOMOOOSISSIOSOSSOODOBOOSIOSOI
NOININONONNOI
O SIONIONNISI
IMMIMOMIN
OVOIMIORR
MOVIONIONNENOOMMISMOOMOSOMOSOOOMOOMOVOI
OlOMOODOONONNOIOONON1101101101OINVOOMIMI .
. muumuus -I ONOOOMOOO MOOMOROOSOMOOMOOSOOMOOMORMOOMOODOERO IMO
ONINOOMOONO OONONNO IIIIIIMOOMOOMOOMOOMOOOMOSOOOOMOSO Oil
MOIMOONOIII I NIONNO1111
MONSOON
NOOMMONOONIOIMMOVIOIBIN, 7 BOO
OVIOSOSOSIO BOOOOMOOOOVOSIOSINONOON lel
UIIUUINUII
mmummummil
,..... mown OlOOMOININWOMMIOONOMIOORVIS 111-
mommor EMOOMMOOmmommossommaillESMOSIMU
1111111111OONOMOOVIMMOIIIIIMES
mammal'
Imam
mg
munmuma! IONOSIONIONIMOOMOSOSOMOOMOSIO
Vol -BOOOMIO ON IIMOOSOOIOOOOIROSONISS00051111
imummut: mm
--OISMOOMOONOSONISOOOMOOMONO110
,
'Mill
HOOK
: m ; 1111111111118MININIMIMIMMIIIIII
';; IMIMMMIMMISMUMISIMMI
gralumuumenuousnu
so - ''''11101111110001111111111111111-111111
MIZZaa
IV. Modul ineheierii conventillor
tO 25 0 25 50 15 100 115 ISO 175 20C
1920
1925
1922
ISM3
1924 .06,
-
(925
1S26
1927
i928
iS2S
riff.
Willi& iF
WIWI/
,
ArAotav
Treaatiue diorscre
COPILilient (Cp9ii ?IV
S.
111
et.4/su:
IIIIIIMMUMMINIMOIMIMMI-OMIIVINIIMMUMMININOMMIUMIMMIMIMINIMMIIM11,111
MISIIIIIMIIIIMMMINIO111 ''.:: OlIBOIMMIIIIIIIMMIlliIIIMIMMUMOOMMUM
----
-'.-.',
.;'--..-,
MMIOMMMI ,
.-.is.".
.:::':...:: :
-:;::..,.'
......'.
4.4-
... _:----...-- -......, on
.-,. 7. , -----.=--.
=c1.-
-- -.--- NI es -77.:.:::..--.:-:
..
_.,...,..,...;
-, ."---;:..:.::,
**.;?`' '."
--,',
-...4 :
.,:
II .',, -I -. ._.....;.:7 .....' 7 .;.
O ':_. '011 -,::',.. : . ''. '
''.--. ---' 11 '1 -..4'-
.."."-/ME
k -
-
A
/ / A
14006.124:1,0i
1
r
:*
'_,..-
O
.
a
gftnnw.nmg
hiig=16
/ AMA
A- -
r 1 '5.:."1
0111941...1
IN.
..
www.dacoromanica.ro
-11
cu mai multd autoritate i mai obiectiv, decat in cazurile
de .contractare individuald in cari raporturile de dependentd
personald au rol hotdrator.
Dar i pentru patron contractul colectiv ()fel% avantaje
:ce nu pot fi contestate.
El oferd patronului posibilitatea de a adopta un regim de
muncd bine fixat pe o durata oarecare, nesupus fluctua-
tiilor zilnice, nemultumirilor continui i chiar i incetdrilor
.de lucru.
Privit din punct de vedere social, contractul colectiv are
laceastd caracteristicd : el reprezintd o vointd colectivd, o
vointd sociald, careia Ii sunt subordonate vointele indivi-
duale.
Pentru toate consideratiile de mai sus, contractul colectiv
ipoate fi oare izvorul unei dezarmonii sociale.? Ni se pare
:din contra, c pacea sociald nu poate fi intemeiat decat
pe raporturi juridice sigure, cat mai durabile i cat mai clar
definite. Ori tocmai aceasta o realizeazd noua formd juri-
dicd de contractare.
De catre cine poate Ii incheiat contractul colectiv de
munch' ? De o parte, vom avea pe iutreprinzdtor sau o co-
lectivitate a acestora, iar de cealaltd parte, colectivitatea
salariatilor.
Colectivitatea patronilor poate imbrdca forma juridicd a
asociatiunilor recunoscute, sau poate fi i o asociere de fapt
numai in acest scop. Rdspunderea patronului, sau a pa-
tronilor, in executarea obligatiunilor, derivand din conventia
colectivd, Bind oricand asiguratd, nu este nevoie de a in-
sista mai mult.
Situatia se schimbd insd, cand examindm rdspunderea
colectivitatii salariatilor. Aceastd rdspundere este asiguratd
in cazul cand avem in fata o asociatiune profesionald le-
galmente recunoscutd.
Ce se va intampla insa and colectivitatea salariatilor,
participantd la un contract colectiv de muncd, nu imbracd
acela caracter legal ? Dupd unele legiuiri i dupd unele
conceptiuni, asemenea colectivitdti trebuiesc inlaturate dela
incheierea contractelor colective de muncd. La noi in tard,
si
www.dacoromanica.ro
72
starea de fapt ne indica insd cd numeroase contracte co-
lective se incheie cu asemenea grupdri de fapt si de aceia
legiuitorul a permis si grupdrilor de f apt s poatd participd
la incheierea conventiilor colective de muncd.
Av And in vedere insd calitatea lor, legiuitorul a crezut
oportun de a lua garantii mult mai serioase, cu privire la
mandatul acordat reprezentantilor grupdrilor lard personali-
tate juridicd.
Av And in vedere caracterul acestui contract si efectele
importante ce urmeadt, s'a prevazut sub pedeapsd de nuli-
tate obligatiunea de a-I face inscris, i, pentru mai multd
sigurantd, s'a cerut chiar i inregistrarea lui la Camera de
muncd.
La ce obligd contractul colectiv ? Lamurind aceasta ches-
tiune vom preciza si mai bine caracterul distinct al acestui
contract fata de contractul individual de muncd. Pe cnd
contractul individual de muncd stabileste raporturi juridice
intre patron si salariat, contractul colectiv stabileste numai
norme dupd cad urmeazd a se incheia apoi contractele in-
dividuale de muncd.
Caracterul normativ al contractului colectiv apare deci
evident. Pentru acest motiv, raportul dintre contractul co-
lectiv i contractul individual a fost asemanat cu raportul
dintre constitutie i legea ordinard. Unii au mers mai de-
parte, sustinnd Ca contractul colectiv este creatorul de obli-
gatii ca si legea, constituind asa dar un nou izvor 'de drept.
Nu ne vom hazarda de a comentd aceste afirmatiuni, pentru
motivul binecuvantat c existenta de data recenta a con-
tractului colectiv nu ne poate indreptati de a trage con-
cluziuni asupra viitorului.
Caracterul specific al contractului colectiv va influenta
desigur i asupra actiunilor judiciare ce derivd din aplica-
rea lui. Si, in adevdr, legea acordd asociatiunilor contrac-
tante, avdnd personalitate juridicd, dreptul de a intenta ac-
tiune in daune interese pentru odce prejudiciu cauzat inte-
resului profesional prin violarea dispozitiilor contractului co-
lectiv.
Fiind in fata unui contract nou era firesc ca legea sd
www.dacoromanica.ro
73
prevada in amanunt
i conditiile in care el se desfiinteaza.
Fara a putea pretinde c legea conventiilor colective re-
zolva toate problemele juridice noui si delicate, puse inainte
de necesitatile practice ale vietei, nu este mai putin ade-
-vdrat cd numai simplul fapt al legiferarei, al consacrarei
sale ca norma de drept, creatoare de drepturi i obigatiuni,
.constituie un castig pretios pentru dreptul uvrier roma-
nesc. Punctele de detaliu ale legii vor putea Ii usor schim-
bate spre a fi puse in concordanta cu interesele noastre
sociale sau economice ; principiul insa ramane definitiv
-castigat.
C AP. II
Reglementarea conflictelor colective de munc.
Legea pentru reglementarea conflictelor colective de muncd.
Este prima legiuire cu care se infatiseaza Ministerul Muncii
Parlamentului din 1920. Iesita din nevoia urgenta de a re-
glementa o stare de f apt, care ameninta sa pericliteze atat
-ordinea economica, cat si siguranta statului, criticata vehe-
ment ca o lege reactionara, sau ca una in care interven-
4ionismul statului mergea prea departe, dupa cum era pri-
vita din punct de vedere muncitoresc sau patronal, legea a
dat totusi, contrar prevederilor unora sau altora, rezultatele
.cele mai .satisfacatoare.
Ne amintim ca in 1920, grevele luasera un caracter alar-
ant, atat in intreprinderile publice, cat si in cele particulate.
Muncitorimea, fara prea mult discernamant, ascultand in-
demnurile catorva conducatori, adesea straini de viata din
azine i fabrici i pusi in serviciul unor scopuri politice de
.desagregare sociala, reactiona la cele mai neinsemnate in-
cidente cu elementul patronal prin incetarea lucrului.
Dar chiar in cazuri cand buna credinta era la baza unor
asemenea miscari, cand adica numai interese i revendicari
de ordin economic si profesional formau substratul inceta-
www.dacoromanica.ro
74
rilor colective de muncd, acestea din urmd -se 'hotdrau cu
atata usurintd, incat .de cele, mai multe ori cei interesati nu
Tecoltau decat pierderi grave. Dar mai presus de aceste
pierderi in detrimentul patronatului, sau al colectivittii mun-
citoresti, era pierderea incercatd de economia nationald, care
numdra un procent anual insemnat de zile de lucru sacrifi-
cate. Era necesard, asa dar, o reglementare, o procedurd
care, intarziind hotararile de prim moment, luate sub impe-
riul revoltei, al urei, sau al nesocotintei, s sileascd pe cei
interesati la un examen prealabil serios al conditiilor in care
revendicdrile solicitate pot fi satisfacute. Asemenea proce-
dare si legiferare era cu atat mai necesard, cu cat in unele
regiuni inexistenta unor organizatiuni profesionale serioase
si cu rdspundere, ldsa coalitiilor de moment complecta li-
bertate de actiune.
Scopul legiuirei mai era apoi de a apdra intreprinderile
industriale de distrugerile ce se operau asupra masinilor
instalatiunilor acte de sabotaj contra cdrora dispozi-
tiile codului penal erau insuficiente. Oricat de largi ar fi ve-
derile cuiva, oricat ar justifica i apdra libertatea de a face
grevd, in ce priveste actele de sabotaj, reprobarea lor este
-unanirnd si crearea unor delicte sui generis necontestatd.
Recunoscancl in principiu ,legitimitatea unor incetri co-
lective de lucru fie din initiativa patronald, fie din cea sala-
riat, cu scopul precis de a obtine anume modificari in con-
ditiile de prestare a muncii, legiuitorul din 1920 ingradeste
aceste conflicte la acelea de naturd economicd.. Sunt asa
dar interzise i pedepsite incetdrile colective de lucru care
au la bazd motive . de orice alt ordin, in afard de acelea
de ordin economico-profesional. S'a urmdrit prin aceasta pe-
depsirea grevelor frecvente, cu caracter politic si a grevelor
de simpatie.
Acestei ingradiri ii urmeazd a doua, care are mai mult
motivare de ordin psichologic i anume: nici o incetare co-
lectivd de lucru nu va putea avea loc, inainte de a se fi an-
gajat intre reprezentantii elementului patronal i ai elemen-
tului salariat tratative de conciliere. Ziceam ca motivarea e-
mai mult de ordin psichologic. In adevr, partile In con-
a
www.dacoromanica.ro
75
flict, sub imperiul prirnei enervdri, nu mai au linistea necesard
de a examina obiectiv si in lumina datelor, consideratiunile
pentru care una sau ambele pdrti se opun la acceptarea re-
vendicarilor formulate. De multe ori aceste parti nici nu se
cunosc reciproc si desi au intentiile cele mai bune, totusi,
clatoritd unor instigatori periculosi, se privesc cu toata dus-
mania. 0 punere MO in fata a patronului sau a reprezen-
tantului sal' cu delegatii muncitorilor, alesi si acestia din per-
soane din cuprinsul uzinei sau fabricei, o explicare asupra
revendicarilor formulate, a consecintelor economice sau fi-
nanciare pentru intreprindere, duce la rezultate surprinzdtoare.
Enervarea de prim moment face loc calculului, discutiunilor
si hotardrea ce se ia ulterior este in orice caz rezultatul unor
deliberdri, ce angajeazd la mari rdspunderi.
Dar dacd procedura concilierii este obligatorie, este dela
sine inteles cd pArtile sunt suverane asupra hotardrilor ce
iau. Impacarea duce la incetarea conflictului colectiv si
deci la evitarea grevei sau lockoutului ; neimphcarea duce
dupa cazuri sau la incetarea colectiv a lucrului sau la
arbitraj.
Legea, in adevdr, instituie a doua procedurd : a arbitra-
jului, dupa epuizarea celei dintdi. Dar dupd cazuri, aceasta
procedura este cnd facultativd, cdnd obligatorie i anume,
in intreprinderile publice sau de utilitate publica (intreprin-
derile Statului, judetelor, comunelor, uzinele de apa, gaz,
electricitate, spitale etc.), legiuitorul a socotit cd producerea
unei incetari colective de lucru are repercusiuni prea mari
asupra interesului statului sau ale publicului in genere si de
aceia a interzis formal greva sau lockoutul, obligand partile
a se supime hotararei de arbitraj, data cu respectarea unor
anumite forme. In toate celelalte cazuri, arbitrajul este fa-
cultativ si concilierea, odatd esuatd, partile sunt libere a trece
direct la greva sau lockout.
Interesant de semnalat e faptul cd pe cnd unele legiuiri
strdine, au admis procedura arbitrajului obligator, fara a sili
insd partile si la aplicarea neconditionatd a hotrdrei de ar-
bitraj, ldsdndu-le, cu alte cuvinte, libertatea in a o aplica sau
nu, la noi legiuitorul a lost consecvent pAnd la capdt, de--
www.dacoromanica.ro
76
cretand obligatorie atat procedura arbitrajului, cat i actul
final hotrarea.
Cele mai severe critici care s'au adus acestei legiuiri au
lost bazate mai ales pe instituirea arbitrajului obligator, afir-
mandu-se ca se aduce o grava atingere libertdtii de a munci
i libertatii de contractare.
Nu ne putem permite s intrdm in examinarea amanuntita
a acestor afirmatiuni. Ceea ce nu poate fi totui trecut cu
vederea este considerarea ca libertatea de a munci i liber-
tatea de a contracta, fara limite i lard stanjenire, avand de
corolar dreptul suveran de a face grev sau lockout in orice
imprejurdri, cadreazd bine cu vechea teorie a liberalismului
individualismului. Dupd conceptia sociald modernd, liber-
tatile sunt i trebuesc ingrdite in msura in care interesele
superioare i generale ale statului, sau ale publicului o cer.
Privitd sub acest aspect, procedura arbitrajului obligator do-
bandete o justificare din cele mai serioase i, de altfel, des-
fdurarea evenimentelor sociale dupd votarea legii in ches-
tiune a dat dreptate complectd legiuitorului din 1920. Este
destul sI ne imagindm ce ar fi insemnat pentru economia
noastra nationald o grevd la C. F. R. sau la P. T. T., sau
la minele de carbuni din Valea Jiului, care alimentau in a-
numite epoci toate nevoile C. F. R., sau la intreprinderile
petrolifere etc.
Apreciind efectele legii in decursul celor 10 ani, se poate
afirma lard ovdire cd ele au lost satisfacdtoare ; nu vom
cddea insd in grepla, comisa de unii de a sustine cd nu-
mai legea a lost cauza unicd a scdderii grevelor i lockou-
turilor, scddere pe care o indica statisticele i diagramele
pe care le aldturdm aci. Se comite grepla de a re-
duce justificarea unui fenomen dat la o singurd explicatie
cauzald.
Ori, dacd in adevar mdsurile luate de legiuitor au lost
eficace j au contribuit la micorarea conflictelor colective
de muncd, nu inseama c alte elemente determinante, ca
de ex. : criza economicd, lipsa de organizare prolesionald,
abundenta de brate de munca i allele nu it-au avut i ele
rolul lor hothrator, sau au conlucrat la rezultatele amintite.
pi
www.dacoromanica.ro
T
o
t
a
l
1
w
i
n
a
77
CONFLICTELE COLECTIVE DE MUNCA DIN 1920-1929
TABLOUL I
Numfirul conflictelor
Numarul
salariatilor
Numarul
Natura Partici-
panti la
Sindi-
calizati
zilelor de
conflictelor
-....
-
conflicte
(inclusiv
.
(din to-
talul
partici-
lucru
pierdute
g
panti-
fortati)
lor)
t)
1920 490 149 19 3 75 116.091 70.7391 1.702.402
1921 41 46 - - 87 11.685 8.0881 80.592
1922 20 154 2 4 1 17.500 15.1741 197.988
192 11 86 7 8 112 16.841 12.6081 287.822
19 , 17 61 3 4 11.453 8.9561 208.488
Greve
1925 8 54 2 5 6 19.683 12.2901 208.501
19 1 17 52 9 7 20.338 11.9931
326.035
1927 11 23 6 8 5.535 3.3771 47.981
192: 17 32 1 6 56 10.656 6.0821
99.371
19 24 51 21 28 124 30.650 18.77 389.864
1920 32 3 1.473 87
1921 7 25 - 3 7.790 7.21
1922 2 35 - 2 3 5.319 3.8801 108.738
192 1 7 2 1 433 36 3.223
1924 1 2 - 3 296 28 3.877
Lockouturi
1925 3 1 4 274 15 1.390
1926 - 3 :- 3 104 104 51
1927 2 - 1 3 969 602 10.310
192 1 - - - 1 145 - 10.295
192 1 2 - - 806 50 21.708
1921 5 118 - - 123 8.181 5.854
1921 47 582 6 635 38.745 26.230
Conflicte
1922 93 1027 1 1 1122 60.791 52.761
latente (ne-
1923 77 255 13 24 369 81.978 65.819
degenerate
192,
1925
46
49
221
176
8
8
22
12
297
245
63.028
60.286
43.891
45.071
-
in greve sau
1926 68 173 10 22 273 72.679 51.777
lockouturi) 1927 50 84 5 9 148 54.532 32.980
1928 44 80 4 15 143 53.399 29.012
1929 66 96 7 21 190 74.299 54.303
1) Asupra repartitiei pe provincii a unora din grevele declarate
in primele luni ale anului 1920, cand Ministerul nu era infiintat,
nu s'au putut culege informatii.
os
0
.g
0
PA
'
I
- ,
.c1
-
- -
- -
-
-
-
www.dacoromanica.ro
t
o
t
a
l

a
l

c
o
n
-
1
o
r
T
r
a
n
z
a
c
t
i
e
78
TABLOUL TI
Natura
conflictelor
Modul de solu(ionare
...,?.=--
:. 1;
-',.'s .4
I.)
,T.,
i.;' 8
,-.
o
1)
1920 753 64 98 418 118 65 , 375 22
3 1921 87 42 15 30 61 10 13
1922 180 90 67 23 162 9 6 3
1923 112 62 34 16 97 5 5 5
1924 $5 59 10 16 F4 1
_
1925 69 22 27 20 66 3
Greve 1926 85 20 44 21 76 4 5
1927 48 13 19 16 43 1 4
1928 56 11 23 22 39 3 8 6
1929 124 66 33 25 110 8 1 5
1)
1920 . 35 4 3 3 1 2
1921 32 8 20 4 15 15 2
1922 39 10 25 4 34 1 1 3
1923 10 5 1 4 7 1 2
1924 3 2 1 3
Lockouturi
1925 4 2 2 4
1926 3 1 2 1 2
19.t7 3 2 1 3
1928 1 1 1
1929 3 -- 2 1 2 1
1920 123 88 25 15 116 7
1921 635 239 199 197 510 125
Conflicte
1922 1122 537 555 30 932 188 1 1
latente (ne-
1923 369 273 60 36 286 77 3 3
degenerate 1924 297 221 23 53 232 63 2
In grev 1925 245 42 156 47 200 45
1926 273 89 126 58 233 34 6
sau
1927 148 21 76 51 118 27 3
lockouturi)
1928 143 27 74 42 91 29 15 8
1929 190 90 59 41 141 34 11 4
1) Asupra rezultatelor i modului de solutionare al unora din gre-
vele
i lockouturile declarate in primele luni ale anului 1920, and
Ministerul Muncii nu er'a infiintat, nu s'au putut culege informatii.
4,1,
^ 77:, :-...'a 0
.7. ii. t ?J L. 7. 5 "2 t ., 0 2 = L.
;. Q d '" 5
-
r! A4:E: S Z ii' 4",..,)"1'
:.$.0 zz
zu
=,,
t.T.
CPp..c.,-..
.z..t.", P. = 0.4 c' P v '`'.:::'0
,

'A
4
5
_=TIZT,IZ
II' ' II 'II III
1111-- 1 -IIIIi II .1111--
-,4VENTI,i7;
IIII--'
'--a
RnE,98
iP4AUEHE
gPA&T,;lb
o
0 -
www.dacoromanica.ro
I . ilele d.
1='
1
4
.
3
6
E
6
1
L
.
C
6
1
9
L

S
T
7
C
S
T
C
I
S
T
E
G
O
G
E
S
T
i

C
B
I
O
L
S
)
S
C
E
.
,
B
L
S
;
L
L
S
;
9
L
E
;
S
L
S
;
s
e
.
5
1
E
L
S
;
C
L
S
I
1
L
S
T
O
L
E
O
S
C
S
I
E
M
U
,
Z
L
G
I
9
L
E
.
T
.
5
C
M
L
B
:
E
L
S
;
L
L
B
,
I
L
S
T
C
I
L
6
T
1
o
,
.
.
-

t
3
r
-
a
t
:
3
-
.
.
Z
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
,
.
.
.
C
.
)
'
'
'
'
'
'
E
.
'
.
t
:
3
3
1
1
"
g
g
a
n
0
1
0
1
P
I
o
i
C
T
t
n
I
I
i
5
i
1
1
1
1
1
1
1
;
#
.
F
;
r
4
1
1
r
.
c
"
4
P
.
t
:
e
9
S
I
t
1
1
1
,
.
1
,
1
.
O
L
E
,
N
M
:
M
I
i
M
I
I
1
1
1
I
I
I
I
www.dacoromanica.ro
E 0
Dupd o experimentare de 10 ani se poate afirma c legea
reglementdrii conflictelor colective de munch a fost o lege de-
prevenire a desechilibrului social. Firete cd aceeai zece ani
de experient au pus in evidentd unele lipsuri ale ei, care
credem cd vor fi corijate cu ocazia legiferdrii jurisdictiilor
profesionale. In special, se cere o grijd speciald in alcdtuirea
comisiunilor de conciliere i de arbitraj, care trebue sd aibd
oarecare stabilitate i oarecare intelegere a problemelor so-
ciale i economice.
Interesant de amintit e i faptul cd aceastd lege a fost prima
lege de unificare sociald, aplicat pe intreg cuprinsul Orel-
CAP, III
Ocrotirea muncii
Inceputurile industrialismului modern coincid cu o tendinta
tot mai marcatd spre exploatarea fArd crutare a muncii
omeneti. Interesul economic, restrans la acela al fabricei
sau uzinei, primeazd fatd de cel social i etic. Salariatul,.
considerat ca singur4 unitate reald, este socotit pe picior
de egalitate cu patronul, fata de care are complecta liber-
tate de a stipula conditiile muncii sale. Acestei libertdti i
egalitati teoretice i ab stracte, realitatea ii opune insd
dependentd dintre cele mai apdsdtoare. In adevdr, realitatea.
ne prezintd cazuri de copii, a cdror munch' istovitoare incepe
in fabrici de la 10 ani i chiar niai jos, durand pand la 12 ore-
zilnic ; aceea realitate ne prezintd cazuri de femei lucrand
noaptea 10-12 ore neintrerupt, alaturi de sot i de copii,.
precum i exemplele unor barbati istoviti de munca conti-
nud de 12 ore. Asemenea exemple pun in evidentd interdepen-
denta raporturilor sociale, variind nesfarit intre limite de-
supra i subordonare i conditionand in cazuri de subor-
donare prea accentuatd, interventionismul bine afirmat al
Statului.
Statul, depdind sfera de simplu pazitor al ordinei, con-
siderat ca un organism social, nu poate asista cu indife-
o.
www.dacoromanica.ro
81
rentd la nimicirea sau degenerarea energiilor producdtoare,
dupd cum nu poate tolera inldturarea oricdrei norme etice
chiar in viata economica.
Examinand legiuirile cu caracter social in alte tdri, con-
statdm cd primele mdsuri luate sunt in directia ocrotirei
muncii. Ele au pstrat
i astdzi Inca dreptul de intaietate.
Si mai ales acolo unde s'au creiat servicii publice speciale.
insdrcinate cu chestiuni de ordin social (directii, oficii de
muncd, mai apoi departamente chiar), preocuparea de cd-
petenie a acestora a lost de a stdrui in aplicarea masurilor
de ocrotire existente sau de a le complecta, cand expe-
rienta le dovedea insuficiente.
Aceste principii ii gdsesc consacrarea cea mai cate-
goricd in Partea XIII-a a Tratatului de pace dela Versailles.
Preocupari de acest ordin nu sunt strdine legislatiei noastre
anterioare rdsboiului. Nu voi insista asupra modului in care
eIe au lost solutionate, chestiunea fiind tratatd in alt studiu
din prezenta lucrare.
Infiintarea unui departament special al muncii, punea i
la noi, in mod firesc, problema ocrotirii muncii. Se impunea,
in primul rand o examinare atentd a masurilor legale in
vigoare, unita cu o cercetare amanuntita a stdrilor de fapt,
spre a verifica daca primele erau in stare de a asigura un
minimum de protectie salariatilor, pentru a nu le compro-
mite sdndtatea, sau dezvoltarea lor fizicd i morald.
Msurile legale au fost gdsite insuficiente i, in conse-
cinta, o noud reglementare a intervenit. Ea cuprinde : legea
pentru ocrotirea muncii minorilor i femeilor i durata muncii
din 1928, apoi legea pentru reglementarea repauzului du-
minical i al sdrbtorilor legale din 1925, legea pentru re-
glementarea migratiunilor din 1925 i legea caminelor de
ucenici din 1926.
Minorul nu trebue Idsat sd pdtrundd in campul muncii fie
ca ucenic, fie ca practicant in comert, fie ca simplu mun-
citor necalificat, decat din momentul in care dezvoltarea
lui fizica il face apt pentru asemenea munci i ii asigurd
i o cretere normald in viitor. Dar i din alt punct de ve-
dere nu este admisibil a sustrage pe minor dela invatatura
6
www.dacoromanica.ro
82
elementard (frecventarea cursurilor primare). De aceea, legea
mentionatd interzice intrebuintarea minorilor sub 14 ani, si
aceasta in acord si cu conventia internationald a muncii,
ratificatd de noi. Sub a cest raport, un progres se realizeazd
fatd de legiuirile trecute, care fixau varsta minima de ad-
mitere a copiilor in industrie la 12 ani.
Dat Bind insd cd dezvoltarea la 14 ani a copiilor nu este
uniformd i cd alegerea meseriilor trebue fcutd in raport
cu constitutia fiecdruia, legea mai prevede i un examen
medical obligator, examen, care, in viitor, va imbrdca de-
sigur o forma mai complexa, fiind impreunat cu examenul
psichologic, spre a da copilului indrumarea profesionald cea
mai adecvat aptitudinilor sale fizice si sufletesti.
Acestui examen i se va asocid in viitor desigur i in-
demnul, bazat pe anchete serioase si sigure, de a invata
acele meserii in care se pot gasi debuseuri sigure, in care
adicd nu exist somaj permanent, provocat de un surplus
de brate de muncd din acea specialitate.
Aceea lege mai prevede interdictiunea de a intrebuinta
copii intre 14-18 ani la munca de noapte, cu cateva excep-
tiuni, reclamate de natura speciald a lucrului, precum si in-
terdictiunea de a-i intrebuinta la munci insalubre sau pe-
riculoase.
Ca o complectare a mdsurilor de protectia minorilor, legea
cdminelor de ucenici din 1926 reglementeazd functionarea
acestei institutiuni, pornite la inceput din ldudabile initiative
particulare, intinse astdzi pe intreg cuprinsul tarei si menite
s adaposteascd i sa educe pe viitorii meseriasi in condi-
tiuni cat mai prielnice de igiend corporala si sufleteascd.
Femeile, datoritd
constitutiei lor fizice, se vor bucura si
ele de regimuri speciale de muncd. Nu vor putea fi intre-
buintate, conform prevederilor aceeas legi
din 1928, la
munci subterane, periculoase sau insalubre, dupa cum nu
vor putea fi intrebuintate nici in timpul noptii la munci in-
dustriale de orice naturd. 0 deosebitd atentie i protectie
se acordd femeei gravide, careia legea Ii acordd un drept
la concediu de 6 sdptdmani inainte de nastere, cu drept de
prelungire, in cazuri exceptionale, fail a fi amenintatd
cu
www.dacoromanica.ro
83
pierderea locului ; iar dupd nastere i se acordd un nou con-
cediu de 6 sdptdmani, cu drept de prelungire in cazuri de
boald justificatd. Pe tot timpul concediului legal femeia va
primi ajutoare bnesti, ingrijiri medicale gratuite
i inlesniri
pentru intretinerea copilului. Legea mai prevede repauzuri
suplimentare obligatorii in timpul lucrului pentru femeia ce-si
aldpteazd copilul ; iar acolo unde numdrul femeilor, lucrand
intr'o fabrica, este apreciabil, se vor creia sdli speciale pen-
lru addpostirea i aldptarea copiilor sugaci.
Aplicarea acestei dispozitiuni de ocrotire d nastere insd
la dificultdti destul de serioase i uneori chiar masurile de
protectie se transforind in mdsuri de prigoand. Astfel
oard, regimul exceptional de muncd de care se bucurd fe-
meia lucratoare, sileste pe patron sd evite de a o angaja
sau s o angajeze in conditii de salarizare cu totul infe-
zioare. De aceea, in Wile din occident se afirmd un curent
foarte puternic pentru a inldtura toate mdsurile protectioniste
exceptionale privind femeia muncitoare, incercandu-se a o
pune cat mai mult pe picior de egalitate cu bArbatul. In ce
mdsurd va reusi o asemenea miscare e greu de precizat ;
ceeace ni se pare neindoios este cd i acest curent tinde
spre exagerare, ca i primul de altfel, caci atat regimul
.de protectie prea accentuatd, cat si cel de egalitate com-
plectd sunt extreme, ddundtoare femeei i incompatibile cu
viata economicd.
De altfel scurta experientd dela 1928 incoace M-
out cu aplicarea dispozitiilor amintite privind protectia fe-
meei muncitoare in Romania, ne indreptdtesc sd fim foarte
sceptici asupra rezultatelor.
Durata muncii. In fine, aceeas lege din 1928, care regle-
menteazd munca minorilor si a femeilor, se ocupd si de fixa-
Tea maximei de duratd a muncii industriale. Bazandu-se
pe conventia de la Washington din 1919, ratificatd de tam
noastr, legea fixeazd durata muncii fiecdrui lucrdtor la 8
ore pe zi, sau 48 ore pe sdptamand, cu unele exceptiuni
strict limitate de lege, asupra cdrora nu vom mai insista.
Aplicarea acestor dispozitiuni intampind insd serioase di-
ficultdti.
build-
www.dacoromanica.ro
84
Ele nu vor putea fi inldturate decat prin o sfortare con-
stientd i constantd a muncitorimei romane de a produce can-
titativ i calitativ cel putin tot atat cat s'ar fi produs prirt
o munch de 10 ore zilnic. In aceastd opera de luminare a
masselor, rolul conducdtorilor sindicatelor profesionale este-
covarsitor. Dar aceast actiune trebue sa mearga paralel cu
aceea a patronatului roman, obligat sa inlature orice risipd
in productiune
risipd de material, de utilaj si de munca
obligat sa adapteze industriei romane cat mai repede me-
todele occidentale de organizare stiintifica a muncii i de
rationalizare, eliminand parazitismul costisitor, atat de frec-
vent la noi, sub cele mai variate forme.
Acestea sunt chile menite s armonizeze cerintele indus-
triei noastre cu regimul celor 8 ore de muncd. A spera in
revenire la un alt regim, data fiind obligatia internationald
luatd, inseamnd a nesocoti valoarea morald a acordurilor
internationale. Numai o modificare a conventiei de la Wa-
shington ne-ar putea permite transformri in legislatia noastr ;
dar aceastd cale este greu de strdbatut i ca marturie ne
stau toate incercdrile din ultima vreme in sanul conferintelor
internationale, sustinute sau chiar provocate de mari state.
industriale, dar frd rezultat.
In aceeas categorie a legilor de protectie a muncH trebuie-
incadrata i legea pentru reglementarea repauzului dumi-
nical si a sdrbdtorilor legale din 1925. Bazatd, ca
i cele
precedente, pe anume acorduri internationale adoptate la
Geneva (o conventie si o recomandare), legea citat a fost
impusd insa, in primul rand, de nevoi interne de unificare
legilor existente. In adevdr, legi, variind dupd provinciile
istorice, stabileau sarbdtori legale cu totul diferite, dancl
nastere la dese conflicte cu deosebire cand era vorba de
respectarea sarbatorilor nationale. Pentru a curma acest
neajuns, legea fixeaza pentru intreaga Ord un regim uni-
form al sarbdtorilor religioase i nationale ; dar mai pre-
vede si dreptul oricdrui salariat de a beneficia in cursul
fiecdrei saptamani de un repauz continuu de 24 ore, impus
de nevoia refacerii organismului cum si de nevoi familiare.
In general acest repauz se acordd Dumineca i acolo unde
www.dacoromanica.ro
85
natura muncii nu o permite, prin rotatie in cursul sdptdma-
Aceea lege fixeazd. i normele dupd care se vor in-
chide pe viitor magazinele in orele de amiazd i de seard.
Aceastd dispozitie a creiat cele mai mari dificultdti in apli-
.carea legii, ea lovind deopotrivd in interesele patronilor cat
i in ale publicului consumator. Numai o educatie treptatd
a unora i a altora va pitea duce la aplicarea integrald
a legii. Aceea lege ar fi trebuit sd se ocupe i de conce-
iile de odihnd ale salariatilor, avand i ele de scop re-
facerea fortelor pierdute cu ocazia muncii. Fiind omisa, le-
_giuitorul din 1929 a reglementat chestiunea in mod inci-
dental, cu ocazia votarei legii contractelor de muncd. Pro-
blema concediului de odihnd este o inovatie nu numai pentru
t ara noastrd, dar i pentru trile cele mai industrializate,
Franta, bundoard, abia acum se gandete sd o reglemen-
teze pe cale legal. *it la fel procedeazd i alte state. Une le
state ca Cehoslovacia i Po Ionia le au introduse, dar in
proportii ceva mai reduse decat la noi. Concediile de odihnd
variazd dupd anii de vechime in intreprindere, dela 7-30
zile in industrie i dela 10-30 zile in comert. Dupd cum
.se vede, limitele sunt destul de mari i se pune intrebarea
Ind asemenea avantaje nu vor avea efecte contrare celor
ateptate, adicd dacd patronii nu vor cduta a se dispensa
serviciile acelora care in baza unei vechimi prea marl,
vor avea dreptul la concedii de odihnd depdind un numdr
determinat de zile i grevand i pe aceastd cale bugetul
intreprinderei. Inceputurile aplicdrei dispozitiunei par sd con-
lirme teama noastrd.
Cu acela scop de ocrotire, in deosebi a muncitorilor, a
lost fdcutd i legea migratiunilor din 1925, cdci atat emi-
grantii, cat i imigrantii se recruteazd in cea mai mare parte
categoria muncitorilor. Aceastd lege prescrie anumite
mdsuri de prey edere pentru cei ce emigreazd spre a nu-i
ldsa pradd ignorantei lor i relei credinte a societatilor de
transporturi i a patronilor din Wile de imigrare. Totodatd,
aceea lege prin msurile luate in vederea imigrrei in tara
noastrd, a bratelor de muncd strdine, ocrotete pe deoparte
pe muncitorul indigen, in cazul cand inteizice celui strain
nei.
de
din
www.dacoromanica.ro
86
de a sosi in tard si de a-I concura, dar ocroteste pe dealta
si pe imigrant, oprindu-1 la timp de a face deplasari si chel-
tuieli zadarnice, in cazul cand posibilitatile de angajare sunt
cu totul indoelnice. Aceastd lege a fost recent complectat .
cu legea pentru protectia muncii indigene din anul curentr
lege care nu are alt scop decdt de a intari mdsurile luate
anterior pentru limitarea imigrarilor, asigurdnd in modul a-
cesta un plasament mai lesnicios salariatilor indigeni.
Terminand cu expunerea legiuirilor avand de scop ocro-
rirea muncii, se pune intrebarea fireasca : luatu-s'au toate
masurile impuse de conditiile in care se presteazd munca ?'
lidspunsul negativ nu va intdrzia. Desi dusman al noianelor
de legi, ce se suprapun continuu, inainte de a ii fiecare in
parte integral si serios aplicate, totusi remarcdm ca din ca-
tegoria legilor de ocrotire lipsesc unele de ordin primordial'
si anume : a) reglementarea igienei industriale ; b) preve-
nirea accidentelor de muncd.
Fara a nega existenta unor dispozitiuni legale de natura
celor enuntate, totusi trebuie sd precizam cd ele sunt cu totul
insuficiente pentru vremurile de astdzi. Astfel, bundoara, ma-
surile de igiend indushiald inscrise in legea sanitard si in um
regulament al acestei legi, privesc mai mult chestiunea din
punct de vedere al igienei publice, adicd a influentelor ddu-
natoare ce ar putea avea unele intreprinderi asupra vietii si-
sanatatii locatarilor din vecinatate. Aproape nimic cu privire-
la igiena din interiorul intreprinderii, interesdnd direct sand-
tatea muncitorilor ocupati in ea.
Acelas lucru se poate afirma si cu privire la prevenirea
accidentelor de munca.
Este indispensabil pe deoparte de a fixa obligatiile con-
ducdtorilor de intreprinderi spre a garanta viata si sandtatea
muncitorului, este apoi tot atat de necesar, de a fixa orga-
nele in sarcina carora infra controlul bunei executdri a acelor
obligatiuni, fdra de cari odce obligatie devine iluzorie.
Asemenea mdsuri se impun pentru consideratia cd ocro-
tirea muncii trebue sa inceapd cu asigurarea vietii si con-
servarea sandtatii muncitorului si in urma sa se paseasca
la celelalte masuri de ocrotire ca: asigurarea unui repauz
saptamdnal, a unui concediu de odihna etc.
www.dacoromanica.ro
87
CAP. IV
Asocierea profesionala.
Daca interventionismul de stat, dupa cum am vazut, are
un rol aproape covaritor in aplicarea masurilor de protectie
a muncii, el trece din ce in ce mai in umbra, cand e vorba
de alte probleme de ordin social, lasand un larg camp de
actiune initiativei particulare. Aa de ex. daca Statul su-
veran poate fixa varsta minima de admitere a copiilor in
munca industriala sau daca poate fixa deasemenea inter-
zicerea muncii de noapte a femeei, sau durata maxima a
orelor de muncd pentru lucratorii adulti, sau conditiile mi-
nime de igiend ce trebuie sa indeplineasca orice stabiliment
industrial, nu este recomandabil insa ca a cela organ sa se
amestece in stabilirea conditiilor contractului de mind, in-
dividual sau colectiv, i, in general, in stabilirea unor norme
de mama, orice forma ar imbraca acestea, care pot varia
de la regiune la regiune, de la intreprindere la intreprin-
dere, sau de la o ramurd profesionala la alta (metalurgie,
lemnarie, grafica etc.). Asemenea norme nu pot fi fixate
deck prin acordul partilor interesate. Dar pentruca asemenea
acorduri sa poata lua flint& este necesar ca partile contrac-
tante sa aiba o egala independenta i o vointa nealterata
prin orice forme de subordonare. Examinand situatia de
fapt, constatam ca intre patron i salariat, luati ambii ca
unitati independente, nu pot exista decal raporturi de su-
bordonare, ducand uneori la rezultate deplorabile. Doctrina
liberalismului clasic dovedit i aci lipsa de fundament
juridic i social.
Spre a remedia aceasta stare de lucruri s'a recurs la
crearea de unitati sociale, ingloband elemente de aceea
categorie, la asociatiile pro fesionale. Ca unitati suprapuse
individului izolat, ele complecteaza capacitatea de contrac-
tare a acestuia, tinzand sa restabileascd echilibrul de forte
intre parti. Privite sub acest aspect, asociatiile profesionale
sunt de o necontestata valoare sociala i morala, caci ele
tind sa mnlature nedreptatea i sa educe totodatd massele
i-a
www.dacoromanica.ro
88
in spiritul solidaritatii i al independentei, firete, in masura
in care toate acestea cadreazd cu interesele generale ale
Statului. Astfel concepute, asociatiile profesionale sunt un
auxiliar util al Statului, pe care il scutesc de a intinde in-
terventionismul in raporturi prea complexe i de amanunt.
Desigur cd activitatea asociatiilor profesionale trebuie sa
fie subordonatd i integratd in orice moment intereselor ge-
nerale ale Statului ; orice depaire a acestora echivaleazd
cu dep4irea cadrului profesional la care trebuiesc limitate,
putnd conduce chiar la amenintarea ordinei in Stat. 0 su-
praveghere cdt mai serioasd a activitatii sindicale se im-
pune deci, mai ales cand e vorba de masse muncitoreti,
care nu au Inca suficient desvoltat discerndmntul necesar
in alegerea scopurilor i a mijloacelor de care au putinta
sa se foloseasca.
Condus de aceste consideratiuni, legiuitorul din 1921 a &sit
necesar sa reglementeze i in tara noastrd dreptul de aso-
ciere profesionald. Nu vom intra in examinarea amanuntita
a legii, ne vom permite numai sd accentuam doar cdteva
puncte esentiale din economia ei.
Scopul asocierei trebue sd fie limitat la apdrarea intere-
selor pro fesionale. In consecintd o asociatiune, urmarind in
drept sau in fapt alte scopuri, va fi in alma de lege.
Ca o consecinta a acestui principiu, asociatii nu pot fi re-
crutati decdt din profesionitii, cari exercit profesiuni simi-
lare sau conexe, caci ce interese profesionale comune ar
putea avea de aparat un avocat cu un cizmar sau croitor?
Pentru a imbraca forma legald i a dobdndi i calitatea
de persoana juridica, asociatiile trebue sd indeplineascd anu-
mite formalitati la judecdtoriile de ocol, mai apoi conform
legii persoanelor juridice din 1924 la tribunal.
De-o importanta exceptionald sunt dispozipile fixdnd efec-
tele dobdndirii personalitatii juridice i mai ales acelea re-
feritoare la actiunile in justitie de care poate beneficia sin-
dicatul. Este liresc ca sindicatul, avdnd personalitate juridic
sa aiba o actiune in justitie pentru atingerile aduse patrimo-
niului sau, sau personalitatii sale. Dar practica lucrurilor do-
vedise in alte pdrti, mai ales in Franta, 0' aceasta actiune
www.dacoromanica.ro
ss
era insuficienta pentru a al:ram interesele sindicatulului i ale
membrilor si, lezati prin calcarea vreunei dispozitiuni legale,
regulamentare, sau contractuale.
Ori decdte ori sindicatul apdrea ca reclamant pentru apd-
rarea unor drept, ri a vreunui membru, apdrare, care iiisa
in mod indirect avea de obiect i apararea intereselor sin-
dicale, actiunea asociatiunei era de la inceput respins.
Pentru a inlatura in dreptul nostru eventuale controverse
discutiuni pe aceastd temd, legiuitorul din 1921, inspirdn-
clu-se din legiuirea francezd, mod ficatd in 1920, dispune
c sindicatul are dreptul sd stea in justitie chiar pentru fapte
cari de0 sunt considerate ca leziuni cauzate unor thepturi
individuale ale membrilor sdi, derivate din legi, regulamente,
conventii colective sau altfel, sunt totqi in legaturd cu exer-
citiul profesiunei i cu interesele colectivitatir membrilor.
Socotim ca aceast dispozitie este cea mai importanta din
legea sindicatelor profesionale ; ea va li in viitor singura
care va garanta buna aplicare a conventiilor colective.
Legel sindicatelor profesionale a suferit unele modificdri
mai ales de procedurd, in constituirea lor in 1924, prin legea
per soanelor juridice. In drept, regimul asociatiilor profesio-
nale este bine precizat si destul de larg conceput. In fapt
insd s'au ivit cloud piedici in desvoltarea normald a sindi-
catelor. Prima este produsul ins4i a vietei sindicale de la
noi, coloratd de dibuiri, in fixarea scopurilor, dep4ind uneori
pe acelea legale de ordin profesional, coloratd apoi Inca prea
vddit de lipsa de solidaritate a membrilor, atrai doar de mi-
rajul unor avantaje imediate i trecdtoare, care de indatd ce
au fost satisfacute, sau n'au putut fi satisfAcute, fac loc celui
mai plastic indiferentism.
Tot in aceastd ordine de idei trebuie plasatd i lipsa de
elemente pregdtite in conducerea micdrei sindicale, cu rare
exceptiuni, foarte meritorii de altfel.
A dour piedica trebuie cdutatd in lipsa de pregatire so-
ciald a unora din organele publice cu care aceste
yin in contact, organe, inclinate a considera orice ma-
nifestare de asociere ca o miKare anarhicd i periculoas,
lArd nici o distinctie. Neaparat cd la aceasta contribuie in
i
asocia-
jinni
www.dacoromanica.ro
1924
1927
i924
1927
90
Organizatiile profesionale In 1927
Organizatille profesionale In 1924 i 1927
Numarui uLyaruzaUilor prof emanate
0 a 1130
Fferribrii org. prof esionale
50000
V
100.300
Orr
Yee
strair.Vata
www.dacoromanica.ro
91
mare mdsurd si desorientarea din sanul misarei sindicale,
Inca prea tandrd.
Cadrul juridic al vietei sindicale este creiat. Dacd totusi
nemultumiri se ivesc cu ocazia aplicdrei sale, cauza trebuie
cdutatd, in ultima analiza, in inadaptarea realitatii la acel
cadru de drept. Recunoastem cd conductitorii vietii sindi-
cale serioase fac eforturi considerabile pentru a inltura sau
remedia lipsurile semnalate, recunoastem Ca; in parte, si in
categoria organelor publice se lucreazd cu oarecare stdru-
intd pentru o cunoastere cat mai intinsd a problemelor si a
atitudinelor ce impun, fdcandu-se distinctii intre revendicArile
de ordin profesional si acelea de ordin anarhic, dar toate
aceste sfortari nu vor putea da rezultate de cat dupd ani
de zile.
CAP, V
Organizarea muncii
Titlul de mai sus nu are nimic comun cu ceeace in mod
curent intelegem prin organizarea stiintificd a muncii. Aci e
vorba de a examina institutiile creiate prin legi pentru a
studia, rezolva sau contribui la rezolvarea diferitelor ches-
tiuni sociale ce intervin intre capital si muncd.
Consecvent delimitdrei propuse, vom examina in capitolul
de fatd: legea plasairei din 1921, legea camerelor de munca
si a consiliului superior al muncii din 1927 si legea inspec-
tiei muncii din acelas an.
Legea plasdrei. Conform conventiei internationale asupra
somajului, ratificat de noi, aveam obligatiunea de a creia
oficii publice de plasare, care sd facd serviciul cu totul
gratuit, avand indoitul scop : a) de a evita pe cat posibil
crizele de somaj prin plasarea bratelor disponibile din o re-
giune sau localitate in alta, insuficient alimentatd, b) de a
inlAtura specula nerusinoasd ce se practicd in oficiile de
plasare particulare, atat in dauna patronului, cat si a sala-
riatului.
www.dacoromanica.ro
92
Legea plasdrii nu face decht sd aplice si sa desvolte a-
ceste principii. Desfiintand oficiile de plasare particulare, cu
plata, legea lasd organizMiilor profesionale patronale sau
muncitoreVi latitudinea de a-si creia oficii de plasare proprii,
cu conditia insd de a garanta gratuitatea serviciului.
In privinta conducerii oficiilor publice de plasare, conform
prevederilor aceleasi conventiuni, legea dispune instituirea
unei comisiuni paritare formatd din patroni si salariati, in
numr egal, alesi dupd anumite norme. Oficiile sunt de di-
ferite categorii, locale si judetene ; iar deasupra lor este un
oficiu central, 'cu sediul la minister, avnd rolul de a coor-
dona activitatea tuturora.
Pand astdzi s'au creiat peste 30 oficii publice de plasare
in intreaga Ord, Activitatea lorrelativ destul de bogatd, a fost
totusi stanjenita, in parte de actiunea sindicald, care do-
rind a mentine oficiile sale de plasare, ca organ de propa-
ganda, refuza conlucrarea cu cele publice, si, in parte, si de
criza economicd care face ca toate sfortarile laudabile ale
agentilor de plasare sd nu fie incununate de succes, ramh-
nAnd neplasate un numar insemnat de brate capabile si dor-
nice de a munci.
Legea camerelor de muncd $i a consiliului superior al
muncii din 1927. Noua constitutie din 1923 vorbeste in ar-
ticolul 70 de un numr de senatori, alesi de camerele de
munch, aldturi de acei alesi de celelalte camere profesio-
nale (agricole, de industrie si de comert). In vederea apli-
cdrei acestui text constitutional, era nevoie, in prealabil, de
a organiza camerele de mum& dupd cum se procedase de
altfel cu camerele agricole si cu camerele de industrie si de
comert. Se impunea deci o lege ordinard de infiintare si
-organizare a acestor institutiuni, cu totul noui in viata noastrd
sociald.
Anterior legii din 1927, chestiunea fusese deja studiatd si
cloud proiecte asupra camerelor de muncd Jura aduse in
-discutia publica ; primul cuprins in ante-proiectul de cod al
muncii Marzescu si al doilea in anteproiectul Chirculescu,
acesta din urmd depus chiar pe biuroul Senatului. Nici unul
din ele nu avu soarta de a fi transformat in lege.
www.dacoromanica.ro
93
Abia in 1927, proiectul Trancu-Iai are o soartd mai feri-
cit. Totu0 legea n'a fost aplicata Inca, atat din conside-
ratiuni de ordin bugetar, cat i din consideratiuni teoretice,
Dacd primele nu pot fi discutate, ci doar constatate, consi-
deratiile de ordin teoretic merita insd o analizd mai apro-
fundatd.
Fiind vorba de o institutiune necunoscutd in tara noastrd,
se impune s Exam de la inceput scopul acesteia. Exami-
nand textul constitutional, constatam cd cele trei categorii
de camere, enumerate in art. 70 al pactului fundamental,
(camere din industrie i comert, camere agricole i camere
de muncd), sunt grupate in categoria superioard a camerelor
profesionale. Urmeazd deci cd dupd cum camerele agricole
au in atributia lor apdrarea intereselor profesionale de ordin
agrar, sau dupd cum camerele de industrie i comert au de
obiect aprarea intereselor industriale i comerciale, tot astfel
camerele de muncd vor avea a se ocupa de apdrarea in-
tereselor muncii. Pand aci toatd lumea este de acord.
Discutiunile incep insa din momentul cnd e vorba sd se
statorniceascd forma de organizare a acestor camere. Doud
tipuri de organizare pot fi concepute: a) camere de muncd
compuse din reprezentanti patroni i reprezentanti salariati
in numdr egal, b) camere de muncd, compuse exclusiv din
muncitori, mai propriu denumite camere de muncitori. Cer-
cetnd i legiuirile strine, constatdm cd acolo unde exist&
asemenea institutiuni, sau institutiuni similare, ele sunt or-
ganizate cnd inteun fel, cnd in altul.
Legea din 1927 a adoptat forma de organizare paritard,
pe cand altii reprezentantii partidului liberal i acei ai par-
tidului national-tardnesc sustin cd aceastd organizare este
contrard spiritului constitutiei, motiv pentru care aplicarea
legii a suferit continue amandri. Se argumenteazd de parti-
zanii sistemului camerelor de muncitori, cd dupd cum patronii
ii au un organ propriu de reprezentare i de aparare al in-
tereselor lor : camerele de industrie i comert, tot astfel i
muncitorii trebuie sd-i aibd i ei organul lor propriu : ca-
merele de muncd. Se mai obiecteazd apoi ca din momentul
in care camerele de muncd ar fi organizate pe bud paritard,
www.dacoromanica.ro
94
ar urma ca senatorii alesi de acestea s fie recrutati atat
-dintre patroni, cat i dintre muncitori. Dar proceddnd astfel
s'ar acorda un privilegiu elementului patronal, care ar mai
avea reprezentanti in Senat si prin intermediul camerelor de
Industrie si comert.
Argumentarea este, o recunoastem, temeinicd.
Dacd ins aprofundm putin rostul acestei institutiuni si
punem in cumpand consideratiunile de ordin formalist-juridic
de mai sus cu acelea de ordin practic si social, expuse in
cele ce urmeazd, ne dam seamd cat de dificild este pro-
blema.
Camerele de muncd, compuse exclusiv din salariati, vor
echivala cu sindicatele obligatorii ; politica sindicald, Inca
necristalizatd, va fi adusd i continuatd in aceste organiza-
Ouni quasi-oficiale, intrind si generalizand in massele mun-
citoresti ideia luptei de clasd. In loc de a inlesni prin dis-
cutiuni contradictorii intre reprezentantii elementului patronal
si a celui salariat armonizarea raporturilor i intdrirea con-
ceptiei cd ambele elemente sunt chemate sd colaboreze in
vederea atingerei aceluia scop, curente extreme vor fi tot
mai serios alimentate, deoparte in sdnul camerelor de industrie
si comert, de altd parte, in sdnul camerelor de muncd. Dar
care vor putea fi rezultatele efective ale activitatii camerilor
de muncd, formate exclusiv din muncitorl?
Este tiut cd orice problema de muncd presupune exis-
tenta a cloud elementepatron si salariatfrd de care nici o
solutie nu poate fi luatd. Rezultd asa dar ca nici o hotarare
a camerei de muncd, interesdnd si elementul patronal
marea majoritate a chestiunilor venind inaintea camerelor de
munca vor fi din aceastd categorienu vor putea fi luate
lard aprobarea acestuia, Deci va fi necesar a trimite ches-
tiunile in discutia camerelor de industrie si comert, care sau
le aproba, sau le resping, sau le modified si atunci vor fi re-
trimise iardsi camerei de muned. Jocul poate continua.
Nu este mai simplu i mai practic de a pune pe cei in-
teresati fata in Mta in sdnul camerei chiar, pentru a se cu-
noaste, a aprecia direct argumentele unora i altora i a ho-
tari direct ?
www.dacoromanica.ro
95
Din experientd personald pot afirma cd mice chestiune
sociald a gdsit totdeauna o solutionare mai ward de indatd
ce patronul si salariatii, prin reprezentantii lor, au luat con-
tact direct ; eschivarea celui dintai, sau numai absenta lui,
a sporit neincrederea si a alarmat spiritele. Edificator in a-
ceasta ordine de idei este si faptul cd in Occident principiul
paritatii std la baza celor mai multe institutii cu caracter so-
cial ; acelas principiu std si la baza Organizatiei interna-
-tionale a Muncii.
Cat priveste dificultatea semnalatd mai sus in alegerea
senatorilor, ea poate fi usor Inlturatd in cazul unor camere
pe bazd paritard, acordandu-se dreptul de a alege si de a
fi ales numai reprezentantilor salariatilor.
Legea din 1927, netiind Inca aplicatd, problema rdmane
Inca deschisd. Nu sunt excluse nici solutiuni intermediare
intre cele doud anuntate mai sus.
Deasupra camerelor de muncA, organizate pe bazd paritard,
legea din 1927, creiazd si un consiliu superior al muncii, compus
din un numar egal de patroni si de salariati, delegati parte de ca-
merele de muncd, sau de camerele de industrie si comert, parte
de asociatiile profesionale patronale si muncitoresti. In corn-
punerea aceluias consiliu mai infra si un numar de repre-
zentanti ai institutiilor de stat sau publice, interesate in pro-
blemele sociale, precum si cativa specialisti. Consiliul supe-
rior al muncii este organul cel mai competent de consul-
tare al ministrului in toate problemele muncitoresti, avand
intrunite in sanul sau experienta alaturea de specialitate.
Este de dorit ca aceastd institutie sa ia cat mai curand
fiintd, chiar dacd organizarea camerelor de muncd va mai
intarzia. Organizarea ei va trebui insd bine studiatd, pentru
a nu introduce elemente strdine de interesele muncii si pentru
a nu-i complica functionarea prin sporirea numdrului mem-
brilor, In asa mdsurd 'Inc& sd devie sau un decor costisitor,
sau o povara greu de suportat.
In fine, legea pentru organizarea serviciului de inspectie
a muncii din 1927 complecteazd sirul de legiuiri, despre
care am vorbit, fixand cadrul de drepturi si de obligatiuni
ale inspectorilor de muncd.
www.dacoromanica.ro
96
Ar fi gresit a crede cd aceastd lege infiinteazd pentru
prima oard serviciul de inspectie a muncii; el a lost creiat
odatd cu infiintarea ministerului in 1920 si a dat rezultatele
cele mai multumitoare in tot timpul activitdtii sale. Inchi-
puie-si oricine la ce-ar fi ajuns aplicarea tuturor legilor,
votate rand pe rand, dacd serviciul de inspectie lipsea.
Dar dacd organele de inspectie functionau in fapt, ele
nu aveau o lege care sd le fixeze atributiunile, precum
caracterul actelor ce indeplineau. Impiedicati uneori de a-si
exercita rolul lor, de a face adicd inspectiuni in fabrici,
alteori li se contesta in fata justitiei valoarea actelor dre-
sate, nu lipseau nici cazurile cand inssi organele de in-
spectie erau defectuos recrutate
i fie din cauza lipsei de
cunostinte, fie din cauza neludrei la timp a unor garantii
morale, depdseau rolul, compromitand activitatea unui corp
intreg, care, in general luat meritd toatd stima.
Caci nu se poate negA ca acei cari au avut sa lupte
serios cu aplicarea legilor sociale au fost inspectorii muncii.
Cei mai multi din ei si-au fdcut datoria pe deplin i dacd
Ministerul Muncii si-a castigat un nume respectat, este in
bund parte datorita lor.
Asa dar pentru a limita si a preciza care sunt atributiu-
nile inspectorilor de munca, pentru a statornici apoi care
e valoarea juridica a actelor dresate de acestia si pentru
a fixa
data fiind marea rdspundere i normele de
recrutare si de avansare, legiuitorul din 1927 a socotit util
sa vina cu legea amintitd. Interesant de remarcat este faptul
cd aceastd lege nu inoveazd, ci reglementeaza o stare
existentd. Apoi mai trebuie de semnalat i faptul cd a-
ceasta lege se inspird din recomandarea internationald a-
supra inspectiei muncii, adoptata la Geneva in 1923, re-
comandare aprobata si de noi. Nu vom infra in exami-
narea in amanunt a legii, caci am depdsi cadrul expunerei
noastre.
Vom scoate in evidentd doar o singurd problemd de
principiu pe care legea amintitd o rezolvd inteun sens cam
deosebit de acel al recomandarei de la Geneva. In adevar,
conform acelei recomandari, inspectorul muncii are a se
si
www.dacoromanica.ro
97
ocupa de aplicatiunea legilor de ocrotire
(durata muncii,
munca minorilor, munca femeilor, igiena muncii etc.) i in
mod cu totul secundar i numai in masura in care nu va-
tamd rostului salt
principal, El se poate ocupa i de con-
flictele sociale, in general. Aceasta, de sigur cu scopul de
a nu expune pe inspector la tot felul de suspiciuni din
partea elementelor in conflict (patroni sau muncitori) i de
a-i pdstra toatd obiectivitatea i autoritatea.
La noi, chiar dela inceput, legea conflictelor colective din
1920 introduce pe inspectorul muncii in miezul probleme-
lor sociale, dandu-i un rol destul de important in solutio-
narea conflictelor colective de muncd. Si tendinta mereu
accentuatd a lost de a strui in acest rol social al inspec-
torilor, Idrgindu-i chiar cadrul de actiune. Iatd-1 dar pe
inspectorul muncii transformat intr'un adevdrat organ de
armonizare sociald. Legea din 1927 nu face decat sd
mentind acela cadru de activitate, dep4ind aa dar Inca
odatd pe acela restrans la politia industriald. Din expe-
rienta de pand acum, n'am putea conchide cd legiuitorul
nostru a greit, caci afard doar de mici exceptii, rezultatele
sunt dintre cele mai imbucuratoare. Este drept insa ch,
in schimb, inspectorul muncii are o sarcind cu mult mai
grea i mai delicatd decat a colegilor din alte tari, cari se
mrginesc doar a starui in aplicarea legilor de ocrotire
muncitoreasca i a dresa procese-verbale de contraventie.
La noi, unde adesea inspectorul muncii era singurul organ
de armonie sociald intre factorii in conflict, trebuie s'o re-
cunoatem, nu se putea proceda altfel. In momentul cand
conceptiile se vor schimba, poate va fi cazul s se revi-
zuiascd i aceastd importantd chestiune.
Considerdm aceastd lege ca una dintre cele mai necesare
pentru a asigura atat buna functionare a Ministerului Muncii,
cat i buna aplicare a tuturor legilor de ocrotire sociald. De-
pendenta intre o bund organizare a inspectiei muncii i o
bund aplicatiune a legiuirilor sociale este unanim admis,
gasindu-i consacrarea chiar in dispozitiile Tratatului de
Pace din Versailles, care in Partea XIII art. 427, al 9, pre-
vede cd fiecare stat va trebui sd organizeze un serviciu
7
www.dacoromanica.ro
98
de inspectie, in scop de a asigura aplicarea legilor si re-
gulamentelor pentru protectiunea muncitorilor".
Pentru a asigura insd acestui corp toatd autoritatea si toatd
independenta, trebue sd se inldture in recrutarea elemen-
telor, precum si in promovarea lor, ofice consideratie straind
intereselor sociale. A face din inspectorii muncii tmelte
pentru ajungerea altor scopuri decat armonia sociald, sau
a infiera pe acei ce nu se preteazd la asemenea injonctiuni,
inseamnd fdrd exagerare a periclita bunul mers al
economiei nationale.
*
* *
Urmdrind expunerea legiuirilor muncitoresti, elaborate de
Ministerul Muncii in decursul celor zece ani de existentd,
oricine va consimti cd o activitate bogata s'a desfsurat
pe acest taram. Intrucat a fost si rodnicd in aplicare e mai
greu de precizat, cele mai multe din legi Bind prea recente
pentru a oferi elemente sigure de apreciere. Exceptie fac
doar cateva legi (legea conflictelor colective de muncd,
legea sindicatelor, legea plasdrei si legea repauzului dumi-
nical), intrate in vigoare intre anii 1920 1925, ale cdror
rezultate se cunosc suficient si asupra cdrora ne-am oprit
atat cat ne-o permitea cuprinsul prezentului studiu. 0 cer-
cetare de ansamblu insd asupra efectelor tuturor legilor
sociale nu poate fi decat opera de viitor. Ea va trebui
pregatita de pe acum cu date culese din toate isvoarele,
cu cea mai strictd obiectivitate si imbrdtisand fenomenele
in toat complexitatea bor.
Ar fi de dorit ca materialul informativ sd fie cules atat
de organizatiile profesionale, patronale si muncitoresti, cat
si de organele oficiale; prelucrarea lor sd fie incredintatd
unor persoane competente, dar in afard de sfera de inte-
rese a celor ce-ar putea urmdri concluzii dinainte fixate,
sau a caror mentalitate este deformatd de o practicd pro-
f esionald indelungata.
www.dacoromanica.ro
I. SETLACEC
DIN ACTIVITATEA MINISTERULUI MUNCH
IN RAPQRT CU
BIUROUL INTERNATIONAL AL MUNCH
DIN GENEVA
www.dacoromanica.ro
DIN ACTIVITATEA MENISTERULUI MUNCH,
IN RAPORT CCI
BIUROUL INTERNATIONAL AL MUNCH
DIN GENEVA
DE I. SETLACEC
Fost director general al muncii
Cu o diferentd neinseamita pentru viata unor institutiuni
de interes obstesc, atat Biuroul international al Munch, cat
si Ministerul Muncii sdrbdtoresc 10 ani de existentd. Nds-
cute ambele din framantarile sociale, ocazionate de raz-
boiul mondial, ele si-au afirmat treptat i progresiv valoarea,
integrandu-se tot mai adanc in structura unittilor sociale
la care se raportd ; primul trite() unitate internationald, Inca
nedefinitiv limitatd, cel de-al doilea in unitatea statului na-
tional romanesc.
Ministerul Muncii n'a lost opera capricioasd a unui con-
ducator de pe tirnpuri, ci a fost creatiunea constienta a
barbatului de stat, care she cd orice curente sociale ma-
nifestate si canalizate spre directive sigure, sunt mai putin
amenintatoare, dacd in esentd au acest caracter, decat
acelea indbusite sau sugrumate. *i apoi, elementare prin-
cipii de psichologie sociald cereau imperios crearea unui
organ special de protectiune, cdtre care s se poatd in-
drepta aspiratiile, nazulntele si re clamatiunile nemultuinitilor,
scoborand, chiar si numai prin ideia existentei acelui organ,
nivelul urcat uneori al nemultumirilor colective.
Tot astfel Biuroul international al Muncii n'a lost nici el
opera vreunei minti iluzionare, cdci toat creatiunea lui se
www.dacoromanica.ro
102
bazeazd pe o pregatire ideologica destul de serioasa an-
terioard razboiului i pe hotarari solemne, luate de mintile
cele mai clar vOzatoare in chestiunile sociale, delegate de
statele beligerante ca sa redacteze Pai tea XIII a Tratatului
de pace dela Versailles.
Neaprat cA in chestiuni sociale, mai mult decat in ori-
care altele, este greu de precizat ce consecinte ar fi avut
suprimarea unui anumit fapt sau fenomen social. De acee a
este pretentios poate de a pretinde ca lipsa Biuroului inter-
national al Muncii in vremurile de dup6 rzboi, ar fi des-
lOntuit curente sociale aprige In tot cuprinsul Europei, ne-
linitindu-i chiar i situatia politic.
Totui, acei ce au avut ocazia sd asiste in repetate ran-
duri la desbaterile conferintelor internationale dela Geneva
i-au dat seama de catd patimh s'ar li pus in luptele sociale
din cuprinsul diferitelor state, dacd nu exista aceasta tri-
bung internationald de libera exprimare a ideilor, a pati-
milor, de analizare obiectivd a realitatilor i a realizrilor i
de cristalizare a unei politici sociale, degajatd de tot ceeace
apare ca utopic.
Aceleai argumente ne indrepttesc sd afirmrn ca i
lipsa unui Minister al Muncii in Romania de dup rOzboi,
ar fi dat curentelor sociale o intensitate i o directiv de-
paind cu totul interesele de ordine i de activitate conti-
nua i progresiv ale Statului. Acei ce cunosc mai apropiat
evolutia Ministerului Muncii tiu de cat tact a trebuit sd se
facd uz pentru a influenta nu numai elementele direct in-
teresate in productiune, dar chiar i unele institutii de Stat,
care prin forta lucrurilor veniau in contact cu problemele
sociale, lard a ave cea mai elementard pregAtire i com-
prehensiune. Nu mai departe decat cazul recent al unor
grave evenimente, produse inteo important re giune a trei,
evidentiazd in ce mOsurd amestecul unora poate comprc-
mite o situatiune, de0 organele Ninisterului Muncii si-au
facut complect toatd datoria.
Cercetand activitatea Ministerului Muncii, in raport cu aceea
a Organizatiei internationale dela Ceneva, desprindem doud
www.dacoromanica.ro
103
manifestdri deopotrivd de fecunde : una de ordin ideologic,
alta de ordin legislativ.
Cea dintdi este rezultatul contactului aproape permanent
al delegatilor notri la conferintele internationale ale muncii.
Se tie cd aceste conferinte au loc in fiecare an i cd la
ele trebuie sd participe obligator, dupd insdi prevederile
Tratatului de pace din Versailles, delegati de-ai guvernului,
delegati patroni i delegati salariati. Prin stdruinta constantd
a Ministerului Muncii, cu incepere de la 1921, s'au trirnis
totdauna delegatiuni complecte i din ce in ce mai pre-
gatite in chestiile de pe ordinea de zi.
Prezenta repetat a delegatilor la Geneva, contactul lor
cu reprezentantii altor State de aceea categorie, au avut
efecte insuficient apreciate sau nemdrturisite asupra ideologiei
bor. Entuziasmul exagerat al unora, ca i conservatorismul
neadaptabil la vremurile de astzi al altora, a suferit amen-
dari, provocate chiar de atitudinea elementelor din aceea
grupare. In locul sentimentalismului, care neagd progresul
evolutiv, fie din dorinta de a devans realitatea, fie din
aceea de a o tine in Ioc, forul de la Geneva introduce i
cultivd ideia progresului lent, constructiv i solidarist.
Intelegerea i aprofundarea problemelor sociale este sin-
gurd capabild s ducd la rezultate pozitive i practice.
Departe de a contribui la neglij area valorilor sociale i eco-
nomice, atmosfera de la Geneva indeamnd la mentinerea
i la perfectionarea lor.
La aceast influentd, degajata din sdnul conferintelor a-
nuale, se adaogd Inca un element, care complecteazA efec-
tele celui dintdi. Studiile serioase, obiective i bogate in
material documentar, eite din laboratorul Genevei i puse
la indemana celor interesati i mai ales a delegatilor, dau
acestora posibilitatea de a-0 da seama de complexitatea
problemelor i de consecintele la care ii poate duce o exa-
miriare grabitd i o solutionare nechibzuitd.
In aceea ordine de idei trebuie s mentionam vizitele
fdcute in tara noastrd de neobositul i activul director al
Biuroului international al Muncii, care prin contactul direct cu
asociatiile patronale i muncitoreti, cat i prin contactul cu
www.dacoromanica.ro
104
personalitatile politice ale tdrii noastre, a netezit drumul catre
o politica sociald armonicd si constructivd. In acelas spirit
trebuie socotite si vizitele pe care ministrii muncii din Romdnia
le-au Idcut dela o vreme incoace la Geneva, legdnd raporturi
personale cu personalitgle de vazd din lumea intreagd.
Trecnd acum la activitatea legislativd, constatdm o inter-
dependentd, o colaborare dintre cele mai intime intre deciziile
adoptate de Conferintele internationale din Geneva si legiuirile
noastre.
Recapituldnd, in adevdr, deciziile adoptate de noi, gdsim
cd din totalul de 62 deciziuni (28 proiecte de conventii si
31 recomanddri) aprobate la Geneva, noi am ratificat 28
(16 proiecte de conventii si 12 recomanddri) si anume:
1. Proiectul de conventie pentru marginirea orelor de muncd
la 8 pe zi si 48 pe saptdmnd in stabilimentele industriale ;
2. Proiectul de conventie relativ la lipsa de lucru ;
3. Proiectul de conventie privitor la intrebuintarea femeilor
inainte si dupd nastere ;
4. Proiectul de conventie privitor la munca de noapte a
femeilor ;
5. Proiectul de conventie hotdrnd minimum de vdrstd
pentru admiterea copiilor in muncile industriale ;
6. Proiectul de conventie privitor la munca de noapte a
copiilor in industrie, adoptate de Conferinta internationald a
muncii, tinutd la Washington, in 1919 ;
7. Proiectul de conventie prin care se fixeazd vrsta minima
de admitere a copiilor in munca maritimd ;
8. Proiectul de conventie relativ la indemnizatia de lipsd
de lucru in caz de pierderea prin naufragiu ;
9. Proiectul de conventie privitor la plasarea marinarilor,
adoptate la Genua in 1920 ;
10. Proiectul de conventie relativ la aplicarea repauzului
sdptamdnal in stabilimentele industriale ;
11. Proiectul de conventie care fixeazd vdrsta minima de
admitere a tinerilor la muncd in calitate de cdrbunari sau
fochisti ;
12. Proiectul de conventie relativ la examinarea medicaid
o'Aigatbrie a copiilor si tinerilor intrebuintati pe bordul vaselor ;
www.dacoromanica.ro
105
13. Proiectul de conventie relativ la intrebuintarea ceruzei
in picturd ;
14. Proiectul de conventie relativ la vdrsta de admitere
copiilor la munca agricold ;
15. Proiectul de conventie relativ la drepturile de asociatie
de coalitie ale muncitorilor agricoli, adoptate la Geneva
in 1921;
16. Proiectul de conventie relativ la asigurarea de boald
a lucrtorilor din industrie i comer i a servitorilor, adop-
tat la Geneva in 1927.
1. Recomandarea privitoare la lipsa de lucru ;
2. Recomandarea privitoare la reciprocitatea tratarnentului
lucratorilor strdini ;
3. Recomandarea privitoare la prevenirea antraxului ;
4. Recomandarea privitoare la ocrotirea femeilor i copiilor
.contra saturnismului (intoxicare prin plumb) ;
5. Recomandarea privitoare la interzicerea
intrebuintdrii
fosforului alb (galben) in industria chibriturilor;
6. Recomandarea privitoare la infiintarea unui serviciu
public de igiend, adoptate la Washington in 1919 ;
7. Recomandarea relativd la aplicarea repauzului sdptd-
mdnal in stabilimentele comerciale ;
8. Recomandarea referitoare la invatamantul tehnic agricol,
zdoptate la Geneva in 1921;
9. Recomandarea relativd la comunicarea cdtre Biuroul
international al Muncii a informatiilor statistice sau de altd
naturd, privind emigrarea, imigrarea, repatrierea i tranzitul
emigrantilor, adoptatd la Geneva in 1922 ;
10. Recomandarea relativd la principiile generale pentru
.organizarea serviciilor de inspectie, destinate a asigurd a-
plicarea legilor i regulamentelor pentru protectia muncitorilor,
.adoptatd la Geneva in 1923 ;
11. Recomandarea privitoare
la protectia femeilor i ti-
nerelor fete emigrante pe bordul vaselor, adoptatd la Ge-
neva in 1926 ;
12. Recomandarea privitoare la
principiile generale ale
.asigurdrii de boald, adoptatd la Geneva in 1927.
a
ai
www.dacoromanica.ro
106
Stadiul ratificdrii conventiilor la 1 Dec. 1929
Anglia
Australia
Austria
Belgia
Bulgaria
Canada
Cehoslovacia
Chili
Cuba
Danemarea
Elvetia
Estonia
Finlanda
Franta
Germania
Grecia
India
Ir landa
Italia
Japonia
Letonia
Luxemburg
Norvegi a
Olanda
Polonia
Portugalia
Romnia
Spania
Suedia
Unlunea Sud AiricunS
Ungaria
Yugoslavia
110111111111O111
111111111111IMIIMMIIIMEM1111111
.11M111111111011111
.
'=..:!-,:.,
- II
.f
1111111111M1111111111111111
Mil
11111 II
IIIIIIIIIIIIIII III IN
11011U111 III
1111111111611111111111111110
IMMIIIIIIIIIIIIIIIIMMIN
0111111111M
111111111111111111111111
:MI 11.11111
IIIIIIIII
Mill
11111111111 SINN
151111111111E1IIIIMMIN
IIIIIIIIIMMI
111111111111111ME111111111111111
.
III11111 ,
www.dacoromanica.ro
107
Procentul deciziilor aprobate este deci apreciabil.
Unii au criticat chiar graba cu care guvernele noastre
au ratificat hotardri, ce nu pot fi Inca contiincios aplicate
in Romania, negdsind nici mediul economic i nici mediul
social favorabil.
Dacd examindm totui ratificarile noastre pe ani, constatdm
cd in ultima vreme ratificarile au scdzut si ntitor in proportie.
0 atitudine mai rezervatd deci a guvernelor tarii se re-
marcd de la o vreme incoace. Cum se explicd ea ? Exa-
mindnd cu atentie tabloul ratificdrilor tuturor statelor,
con-
statam o oarecare rezervd a marilor state industriale de a
ratified conventiile de oarecare importantd, care pot aved re-
percusiuni economice serioase. Citdm rezerva in deobte
cunoscutd asupra conventiei celor 8 ore de muncd.
i cum
aceste conventiuni au la bud inldturarea concurentii dintre
state, ratificarea lor de cdtre unele state numai, le pune pe
acestea in situatiuni economice inferioare.
Aceasta rezervd a determinat i statele, care la inceput
puseserd prea muff entusiasm in opera de legiferare so-
ciald, de a procedd cu mai mult prude* i calcul. Dar
de catvd timp s'a mai produs incd un fapt care trebuie sd
facd i mai atente statele mici in actiunea lor de ratificare.
Printr'o interpretare scoasd din ins4i Partea XIII a Trata-
tului dela Versailles, s'a instituit la Geneva, cu ocazia fie-
cdrei conferinte anuale, o comisiune alcdtuit din delegati
ai guvernelor, ai patronilor i ai salariatilor, care are misi-
uned s examineze modul de aplicare a conventiilor ra-
tificate de care tarile respective. Tratatul de Pace prevede
cd fiecare Ord este obligata s facd la finele
fiecdrui an
un raport asupra conditiilor in care
a inteles s aplice
conventiile ratificate. Aceste rapoarte, trimise Biuroului in-
ternational al Muncii, sunt supuse apoi examenului comi-
siunei despre care am vorbit, comisiune intitulata a art. 408,
care cerceteazd amnuntit pe deoparte dacd dispozitiile-
conventiilor ratificate au fost transformate in legi ordinare-
de cdtre Wile respective, apoi dacd legea ordinard cores-
punde intocmai cu spiritul conventiunei, marcnd omisiunile
sau abaterile i apoi daca in fapt masurile legale sunt
www.dacoromanica.ro
108
.efectiv aplicate i in ce masurd. Constatrile comisiunei
sunt consemnate inteun raport i prezentate desbaterilor
conferintei plenare. In felul acesta, statele care au ratificat
n'au legiferat de loc, sau au legiferat alaturea de spi-
ritul conventiunei, sau chiar daed au legiferat nu aplica
con0iincios dispozitiile legale, sunt aduse in discutia pu-
fiind obligate sd justifice atitudinile lor. Fire te cd o
asemenea situatie nu este tocmai comoda pentru reprezen-
-tantii guvernelor i de aceea masura va avea de efect o
rezervd i mai pronuntata, mai ales a statelor mici, in ra-
-tificarile ulterioare. Probabil cd multe din statele mici pentru
a manifesta toatd bunavointa pentru Organizatia internatio-
nald a Muncii, pentru a manifesta apoi toatd solicitudinea
pentru massele muncitore0i au inteles a ratified, urmand ca
punerea in aplicare a dispozitiilor sd se facd treptat pe
mdsurd ce conjectura economied o va permite. Era desigur
o abatere de la spiritul conventiunilor internationale, care
nu admit termene i apliedri treptate, dar, in acela timp,
nu trebuie pierdut din vedere, cd odatd ratificarea infdp-
tuit, ea era un element puternic de constrangere pentru
modificarea succesiva a legislatiei tdrei. Prin instituirea comi-
siunei art. 408, prin constrangerea morald exercitatd in
plenul conferintei de raportul acesteia, cred cd progresul
legislatiei sociale internationale va avea mai mult de
pierdut.
Trecand acum la cercetarea in paralel a deciziilor de la
Geneva, aprobate de Romania i a legiuirilor sociale, in
care ele i-au gasit aplicatiunea, putem afirma cd aproape
toate I0 au echivalentul lor in vreuna din legile ordinare,
votate de la 1920 incoace. Fac exceptie doar conventia
asiipra ceruzei, de importantd mai secundara ; conventia
asupra asigurdrilor de boald, care i0 gdsete in parte apli-
catiunea in legile de asigurdri sociale, in vigoare in di-
-versele provincii ale tarii i care va fi desigur integral
aplicatd in legea de unificare a asigurdrilor sociale, care
nu mai poate intarzia, precum i ultimele conventii asupra
libertatii de asociere in agricultura, asupra varstei minime
-de admitere a copiilor in munca agricold, asupra indemni-
i
blic&
www.dacoromanica.ro
109
zrii marinarilor in caz de naufragiu si asupra oficiilor de
plasare pentru marinari, care, toate, ratificate abia in anul
acesta, trebuiesc puse in concordantd cu legile ce se ocupd
de aceleasi materii.
Legile care s'au inspirat direct din deciziile dela Geneva
sunt : legea plasarei, legea repauzului duminical, legea in-
spectiei muncii si legea pentru reglementarea muncii mino-
rilor, femeilor si asupra duratei muncii.
Mai sunt apoi legi ca aceea asupra migratiilor, care, lard
a fi bazate pe vreo conventie sau recomandare internatio-
nald, ratificate de noi, sunt totusi inspirate de studiile de
legislatie comparatd, sau de anchetele monografice ale Biu-
roului International.
In rezumat, o influentd pronuntatd a Genevei asupra le-
gislatiei noastre este evidentd.
Nu putem incheia expunerea noastrA Mit a mentiona Inca
un eveniment relativ de data recentd si care va contribui
desigur si el la strangerea relatiunilor dintre tara noastrA si
Organizatia internationald a Muncii. E vorba de biuroal de
corespondentd, creiat in toamna anului trecut, dupd felul
biurourilor existand deja in Franta, Germania, Austria etc.
Infiintat dupd cererile repetate ale ministrilor muncii de la
1927 incoace, acest biurou va avea sd informeze opinia pu-
blicd romaneascd asupra activittii desfAsurate la Geneva
atat pe tdramul publicatiilor, cat si pe acel al legislatiei so-
ciale de pretutindeni. Actiunea acestui biurou va fi strans .
legatd de insdsi fiinta Ministerului Muncii, exponentul cel
mai autorizat al politicii sociale din Romania.
www.dacoromanica.ro
M. ENESCU
ZECE ANI DE ACTIVITATE
IN CAMPUL ASIGURARILOR SOC1ALE
www.dacoromanica.ro
ZECE ANI DE ACTIVITATE
CAMPUL ASIGURARILOR SOCIALE
DE M. ENESCU
Directorul general al asigurgrilor sociale
Tria unei tan i prosperitatea unui popor se reazdmd.
in munca cetdtenilor. Oricate bogtii naturale ar aved
Ord, ele nu pot fi puse in valoare de cat prin muncd. Pria
urmare, acest factor de productie are o importantd pentru
economia generala a Statului, intocmai ca i capitalul.
Asigurarile sociale contribuesc intr'o larga mdsurd la o
mai mare productivitate a muncei. Prin asistentd medicaid
se obtine insandtosirea cat mai grabnicd a muncitorului
reintoarcerea lui in campul activitatii. Ajutoarele in bani
pensiile sprijinesc pe asigurati si familia lor, pe timpul cat
el nu poate munci din cauzd de boald, accident, invaliditate.
batranete. Mdsurile de igiend i, in general, acelea pen-
tru prevenirea i inICturarea pe cat e posibil a accidentelor
de muncd si a boalelor profesionale, ocrotesc pe muncitori,.
in timpul cand muncesc.
Bazat pe aceste principii sanatoase, legiuitorul a stator--
nicit, prin legi speciale, reglementarea asigurdrilor sociale, .
iar pentru solutionarea tuturor problemelor in legaturd cu
intinderea tot mai mare a campului muncii, a infiintat, in
1920, un Minister, avand a se ocupd numai cu aceste pro--
bleme.
Sunt 10 ani de cand fiinteazd Ministern1 Muncii, timp im
care a dovedit covarsitoarea-i importanta.
IN
pi
si
a
www.dacoromanica.ro
114
In randurile ce urmeazd, vom expune in ce stadiu se gaseau
legiuirile muncitoreti privitoare la asigurdri i realizdrile
ce in mod firesc le-au urmat, cdutand a distinge situatia
din ajunul creierei Ministerului Muncii, cum si progresele ce
au fost determinate, in aceastd perioadd de 10 ani, de la
infiintarea acestui departament.
CAP. I
ISTORICUL LEGIUIRILOR
In 1920, ca i astdzi asigurdrile sociale din Romania s'au
gasit supuse la trei regimuri diferite Vechiul Regat, sub
imperiul legii pentru organizarea meseriilor din 1912 ; Ar-
dealul, conducandu-se dupa legea XIX maghiard din anul
1907, pentru asigurarea salariatilor; iar Bucovina, dupa legile
austriace din 1887, 1888 si 1909, privitoare la asigurarea
lucrdtorilor si functionarilor.
Vechiul Regat.
Legea pentru organizarea meserillor,
.creditului
i
asigurdrilor muncitore6ti, opera realizata
in
1912, de Dimitrie S. Nenifescu, ministrul industriei si co-
mertului din acea vreme, era o urmare a incercarilor de
legiferare facute, de Petre Carp Inca din 1888
j, mai tarziu,
de Nicolae Filipescu, in materie de reglementare a proble-
melor muncitoresti, cum si a legii pentru organizarea mese-
xiilor din 1902, prima lege romaneasca de aceasta naturd,
intocmitd de B. Missir.
Legea meseriilor din 1912 nu a neglijat nici unul din
principiile mari ce stau la baza organizarii moderne a clasei
-muncitoresti, atat din punctul de vedere profesional, cat si
-din punct de vedere al asigurrilor sociale.
Aceastd lege prevede organizarea meseriilor, asigurarea
In contra boalei, asigurarea in contra accidentelor, asigura-
xea pensiei de batranete si asigurarea in contra invaliditatii
<le boala, precum i administratia asigurarilor muncitoresti.
Asigurarile muncitoresti au fost asezate pe baze
cat% nu numai ca le garanteaza un echilibru de fiecare mo-
tiintif ice,
.
;
www.dacoromanica.ro
115
went, dar a permis si acumularea de rezerve, cu ajutorul
c drora s'a realizat o insemnatd opera de inzestrare si orga-
nizare a asigurdrilor.
Intreaga viata muncitoreascd, sub multiplele ei infatisari
profesionale si sociale, era pusd sub o carmuire unicd, data
prin legea din 1912, in sarcina Cassei centrale a mese-
riilor, creditului si asigurdrilor muncitoresti", devenitd Cassa
centrald a asigurdrilor sociale", prin decretul lege No.
1879/920.
Prin legea de organizare a Ministerului Muncii, se lash'
Cassei centrale a asigurdrilor sociale toate atributiunile pre-
vazute in legea din 1912, privind asigurdrile sociale si mu-
tualitatea liberd, celelalte atributiuni trecnd, dupd natura lor,
supra altor organe ale Ministerului (directiunea generald a
xnuncii, directiunea generald a cooperatiei etc.).
Legea de bazd a asigurdrilor muncitoresti din 1912 a mai
suferit oarecari mici modificdri, printr'un sir de legi ulte-
rioar e, menite fie sd determine o mai lesnicioasd functio-
nare a organelor Cassei centrale, fie s corespunda unor
nevoi cerute de experienta aplicdrei legii.
Legea asigurdrilor sociale in vigoare in Vechiul Regat, a
lost extinsd si in Basarabia, in baza legii din 17 Aprilie 1921.
Ardealul. In Ardeal legiuirea de bazd a asigurdrilor
sociale este legea XIX maghiard din anul 1907, pentru asi-
gurarea salariatilor industriali si comerciali, in caz de boald
si accident, modilicatd, sub regimul maghiar in 1917, prin
introducerea unor msuri de exceptie in legdturd cu starea
de rdsboi, iar sub Tegimul romnesc, prin diverse decrete-
legi si legi cari pun, in parte, legiuirea asigurdrilor din Ar-
deal, in concordanta cu conditiunile noui creiate de situatia
de dupd rdsboi.
Bucovina. In Bucovina se aplicd legea austriacd
din 1888 (modificatd in 1917), pentru asigurarea in caz de
boald a lucratorilor; legea din 1887 (modificatd in 1894 si
1917), pentru asigurarea contra accidentelor si legea din
1909 pentru asigurarea functionarilor particulari. Legea aus-
triacd se aplicd astfel cum a fost gdsitd dupa unire..
www.dacoromanica.ro
116
CA P. II
RAMURILE DE ASIGURARE, RISCURILE ASIGURATE
Legile de asigurare enumerate la inceputul acestei expu-
neri, au de scop sh ocroteascd pe cat este posibil, pe me-
seriaii i lucratorii industriali, in contra riscurilor obinuite
in viata lor profesionald.
Legile noastre se ocuph de urmhtoarele ramuri de asi-
gurare boala, lehuzie, accidente, invaliditate din boalh i
din batranete i moarte.
Totalul asiguratilor din tara pentru diferitele riscuri amin-
tite aci, a variat, intre anii 1919-1929, dupd cum se poate
vedea din graficul ce urmeazd :
..
fiec
Soo
we
300
200
b.
$0
o
Air-
/
.."
j
...._
v..
..%%%0
/
l
;
I....
e
/
'"'"-- ........ 4
i
/
Basaft+t0.
/
r
...
/2-cLeza
Buccroits2
. .
----1
1919 1920 1921 1922 1923 1924 1925 1925 1927 192E119. 9
I. Resursele cassei de boal
In Vechiul Regat i Basarabia, legea din
A sigurarea 1912 lash in sarcina asiguratului, intreaga
d e boall
contributie la asigurarea de boald. Cu toate
acestea, in angajamentele individuale de
munch i mai ales prin contractele colective
de munch din ultimii ani, salariatii au obtinut dela unii pa-
troni ca ei sh suporte i cotizatia de asigurare.
In Ardeal, legea XIX din 1907, prevede ch cotizatia la
rnia.
...0..
.
www.dacoromanica.ro
117
asigurarea de boald va fi suportatd de asigurati i patroni,
in Orli egale.
In Bucovina, legile austriace pun in sarcina asiguratilor
2/3 din cotizatii, iar 1/3 rmdne pe seama patronului.
Cele mai multe legiuiri strdine prevdd o contributie egald
la plata cotizatiilor, atdt din partea asiguratilor, cari au tot
interesul sd suporte aceastd contributie, pentru ca sd aibd
i ei dreptul de participare la administrarea casselor de asi-
gurare, cum i din partea patronilor, al cdror interes este
de a contribui la o opera de prevedere, menita s conserve
materialul uman intrebuintat in intreprinderile lor.
a) Cotizatiile la asigurarea de boald se pltesc, in Vechiut
Begat i Basarabia, in raport cu salariul asiguratului. Cum
aceste salarii s'au mdrit incontinuu dupd rdsboi, din pricina
deprecierei monedei, cum cheltuelile de asistentd medicald
au avut o ascendenta pronuntatd i cum din pricina scum-
pirii vietei, ajutoarele bdneti nu mai puteau acoperi nevoile
asiguratului in caz de boald, a fost nevoie sa se mareasca
i cotizatiile. Tot*, spre a nu se cere asiguratilor un prea
mare sacrificiu, cassa de asigurare contra boalei s'a oprit
la o serie de cotizatii nemai corespunzand salariilor reale.
La I lanuarie 1924, aceste cotizatii erau:
Clasa La salariul pe zi Cotizatii
I dela 0 la 10 lei 1 leu
II 10 20 ,. 3 lei
III 20 40
5 , f
IV 40 50
7 fl
V 50
70 i mai Inuit 10
pentru a ajunge la urmdtoarele cote de astdzi :
La salariul
Clasa pe zi Cotizatii
I 0 25Iei 3 lei
Il 25 40 7
III 40 55 10
IV 55 70 15
V peste 70 18 ,.
In Ardeal, prin decretul XIX/919 al Consiliului Dirigent,
www.dacoromanica.ro
118
s'a stabilit cd la asigurarea pentru caz de boald, contri-
butia membrilor asigurati se fixeazd in raport cu catego-
riile medii de plata Cotizatiile sunt de 40/0 din plata
zilnicd medie, suportate in prti egale de patroni i asigurati-
$i in aceastd parte a tarei, cotizatiile au suferit modifi-
cdrile I dictate de imprejurdrile ardtate mai us, ca i de
schimbarea coroanelor, ajungdnd la I Ianuarie 1927 la ur-
mdtoarele cote:
La salariul
zilnic Clasa
Cotizatii
11
III
IV
V
0 25 lei
25 35
35 65
65 85
85 115
0,50
1
2
3
4
lei
17
i peste 115
$i aci este de fdcut aceea remarcd, curn cd cotizatiile
nu se percep in raport cu salariile reale ce se platesc asi-
guratilor.
In Bucovina, legea austriacd din 1917 prevede cd coti-
zatiile integrale de boald (2/3 ale asiguratului i 1/3 a pa-
tronului) nu pot fi mai mari ca 4/10 din salariul media zilnic
asigurat al clasei de cotizare.
Data Iiind autonomia casselor districtuale, cotizatia di12rd
dela o cassd la alta.
Cotizatiile in vigoare la cele mai multe casse sunt :
Clasa Salariul zilnic asigurat
Salariul mijlo-
ciu zilnic Cotizatii
0 15 lei 10 lei 0,66 lei
II 15 25 20 1,33
III 25 35 30 2
IV 35 45 40 2,67
V 45 55 50 3,33
b) Modalitdtile de percepere a cotizatiilor diferd de la urt
tinut la altul, dupd legiuirile azi in vigoare.
In Vechiul Regat i Basarabia, potrivit legilor din 1912
i 1921, cotizatiile se percep prin timbre aplicate pe carti-
99
zilnicd".
I
.
www.dacoromanica.ro
119
chitante, pe cand in Ardeal i Bucovina, potrivit legilor res-
pective, cotizatiile se varsd de cdtre patron in numerar la
cassele de asigurare.
Ambele sisteme au si avantaje i dezavantaje.
Dacd prin sistemul timbrelor, cotizatiile se pltesc
anti-
cipat, prin aceea cd patronii se aprovizioneazd cu stocuri
de timbre si cd sunt obligati prin lege sd lipeascd timbrul
in prima zi de lucru pentru sdptdmana in curs, in schimb,
sistemul acesta cere un numeros si bine pregAtit personal
de inspectie si control.
In sistemul platilor in numerar la cassele de asigurare,
impunerea se face pe bazd de liste de pldti, cari parvin cu
greutate
i deci cotizatiile se incaseazd cu intarziere.
Acest sistem prezintd avantajul cd nu cere un personal
de inspectie si control prea numeros, fiindu-i necesar totusi
un aparat de urmarire bine organizat.
ILPrestatiile cassei in caz de boal, lehuzie
deces
In caz de boald, lehuzie i deces, asiguratilor obligati
sau facultativi, cuprinsi in diferitele legiuiri, li se acordd :
In Vechiul Regat i Basarabia : a) Cdutare i ingrijire
timp de 16 saptamani, cu medic, medicamente i pansa-
mente, la domiciliu sau la spital i accesorii medicale ;
Ajutor banesc de boald, cand se constatd si incapa-
citate de munch', timp de 16 saptdmani ;
Ajutor banesc de lehuzie pe timp de 2 sdpthmani, ina-
inte de nastere si 6 Optdmani, dupd nastere. In caz c asi-
gurata isi aldpteazd singurd copilul, i se acordd ajutorul
nesc pe timp de Inca 6 sdptdmani;
d) Ajutor de inmormantare urmasilor asiguratului, in caz
de deces.
Sotia
i copiii au drept la consultatiuni medicale i me-
dicamente.
In Ardeal. a) Tratamentul medical timp de 26 sap-
tdmani (accidentatilor numai 10 sdptdmani), medicamente,
bai, ape minerale i accesorii medicale ;
ei
b)
c)
134-
www.dacoromanica.ro
120
Ajutor bdnesc timp de 26 sAptamani ;
Tratament medical, medicamente i accesorii medicale
pentru membrii familiei ;
d) Ajutor bnesc de lehuzie, timp de 8 sdptmani i aju-
tor bdnesc de alaptare, timp tie 12 saptdmani
e) Ajutor de natere, tratament medical i. ajutor de le-
huzie timp de 6 sAptdmani, femeei trdind in cdsnicie cu Ull
asigurat;
f) Ajutor de inmormantare urmailor, in caz de deces al
asiguratului.
Ajutoarele pot fi mdrite peste prey ederile legale, dacd
situatia financiard o permite.
In Bucovina. a) Ingrijire medicald, medicamente, ac-
cesorii ;
b) Ajutoare bdneti, timp de 26 saptarriani ;
c) Ajutoare bneti de lehuzie, timp de 6 sdptamani dupd
natere ;
d) Ajutor de alAptare, timp de 12 sdptdmani ;
e) Ajutor de inmormantare.
Ajutoarele pot fi sporite prin statutul casselor de boala.
A) Asistenta medical.
Asiguratii sunt ingrijiti la cassele medicale, spitale, sana-
torii, dispeasare de fabrici, la medicii asiguratilor acasd
la domiciliul bolnavilor.
Cassele medicale cu caracter de policlinici, au lost in 1929
in numar de 81, acuzand un insemnat progres fatd de trecut.
Asigurdrile sociale posedd un numr de 14 spitale pro-
prii, cu 573 de paturi.
a) Personalul medical este angajat de Cassa centrald cu
salarii variind dupd vechimea in asigurdri, dupd activitate
localitate. Aceste salarii variau in 1920 dela 750 la 2.500
lei lunar, sporite cu o gradatie de 250/0 pentru fiecare cinci
ani de vechime. In 1929, salariile medicilor variau intre
2.000 8.000 lei.
Sumele cheltuite intre 1920 1928 cu plata personalului
b)
i
;
si
www.dacoromanica.ro
121
medical al asigurrilor sociale sunt reprezentate de acest
grafic :
Tatioanz
ss
so
30
10
el
/
:
/
Bete-a-alert's.
/
er
.41
"...
II
..
4..
.,_4/
.'
1922 1!323 19211 1925 1926 1927 192Et
NumArul organizatiilor medicale i al personalului medical
i ajutator era:
In Vechiul Regat
Subchirurgi
Orgunizatii
medicate
si pers.
Medici
med. inferior Moase
Total
pers.
ln 1920 128 193 91 56 340
1928 179 451 285 78 814
In Basarabia
Organizatii
medicale
Medici
Subchirurgi
si pers.
med. inferior
Mow
Total
pers.
In 1922 10 22
13
12 47
a 1928 29 59
33 29 121
In Ardeal
Subchirurgi
Organizatii
medicale
si pers.
inferior
Total
Medici
med. Mo ase pers.
In 1922 401 572
247 1220
1928 406 630 310 (inc1. mow)
1346
1320 1921
IA
0
I
I ,
a
a
www.dacoromanica.ro
122
Toate organizatiile medicale din provinciile mentionate
au acordat in perioada 1920 1929 un nunthr considerabill
de consultatii medicale, exprimat prin graficul de mai
la vale:
h1.66
7200
2000
1600
1700
800
SOO
1
I
#4
..
I
-
Ii...mAniukt
.0*
e./.
111
.
.
1
I
1
-
.....1..........,_ 4,- 4-----.__ ,
,--
i
,..----...----"'----
Chestiunea procureirii $i distribuirii medicamentelor
avut fazele sale.
La inceput, medicamentele se luau dela farmaciile par-
ticulare, pe baza retetelor medicale. Sistemul acesta frisk
s'a dovedit a fi costisitor, iar parte din medicamentele
procurate pe aceastd cale, s'au constatat a nu corespunde
unei purithti absolute, ceeace a determinat Cassa cen-
trald s pdrseascd treptat acest sistem, adoptdnd pe-
cel al aproviziondrilor directe dela locurile de productie, cu
medicamente de o calitate superioard i mult mai conve-
nabile ca pret.
Depozitarea, prepararea, distribuirea, ca si expedierea
lor, se face prin Depozitul central de medicamente dim
Bucuresti.
/
_ V Re9aL
Rroleal
/
-
n
0211 0'21 022 023 025 025 i9zi 027 1928 02B
a
www.dacoromanica.ro
123
Pentru orientare, in ce privete sumele cheltuite cu pro-
curarea medicamentelor i accesoriilor medicale in aniii
1920 1928, ddm graficul urmator :
Miliocvna
6 5
60
50
30
2 0
.0
--
Aue-ovevse.
1
s
s
I)
r
/ 1
/
/-
-,=-
/
--......--
......,#___
/
/
/
1920 1921 1522 1973 1524 1925 1926 1927 1928
c) Tratainentul in spitale variazd dupd locul unde
se
aplicd una din cele trei legiuiri ce fiinteazd in tara
noastrd.
In Vechiul Regat i Basarabia, acest tratament este obli-
gator timp de cel mult 16 sAptdindni, pentru cassa de boald.
Peste acest termen, obligatiunea trece asupra cassei de in-
validitate.
In Ardeal, legea XIX din 1907, prevede intretinerea bol-
navilor in spitale numai pentru un timp de 4 saptamani,
cu
suprimarea ajutoarelor bneti. Dupd acest termen,
cassa
de asigurare pldtete numai ajutorul bdnesc.
Pentru Eucovina, legea din 1888 contine aceleai preve-
deri ca i legea din Ardeal.
i
.......
.-
I r
www.dacoromanica.ro
124
Sume le cheltuite cu tratamentul asiguratilor in
spitale
se pot urmdri in graficul respectiv :
121311.1bels
s
to
111
3
2
a
I
I
1
r....
--
Bu.earaT",r-a-
.
\
...
/
/
II
/
41
..y,ef.
----4,
7/
-40 /
-......"-
,---
1930 1921 1972 1523 1934 1925 1E;26
1928
B) Ajutoare In bani
Ajutoarele in bani se dau in caz de boald, lehuzie i
Ajutoarele de boald se acordd in Vechiul Regat $1 Basa-
rabia, asiguratilor bolnavi, in neputintd de a munci, dacd
boala dureazd peste trei zile.
In legea de bazd din 1912, ajutoarele erau impartite in
cinci clase, dupd cotizatia ce fiecare asigurat trebuid s
plateascd, in raport cu salariul ce primed.
La I Aprilie 1920, clasele de cotizare ajunseserd la 9,
prezentand urmatoarele cote la ajutorul de boald :
Cl. I sdptamnal lei 1,75 lam. 1,25 nefamilist
H21 91
5,25 , 3,70
92
III
,f f V
8,75
11
6,15
f 9
IV97 If
12,25 ,, 8,60
II
V
1 9 11
15,75
f ,
1 1,05
11
VI
19 11
21,
11
14,70
VII
11 11
29,75
11
20,80
11
VIII
11 11
42, 29,40
IX
2 f JP
59,50 41,65
11
10
34
I
I67. 4": 21:.
--.._
,
IBZ
cleces.
II
1 i
,
IV
www.dacoromanica.ro
125
pentru ca in anul 1930, ajutoarele bnesti de boald
ajungd dupd mai multe modificdri, datorite atat depre-
cierei monedei, care a adus schimbarea salariilor, cdt si-
scumpirei treptate a traiului, care nu mai permited bolna-
vului, cu ajutorul redus ce primed, sd asigure existenta saL
si a familiei la urmatoarele cote:
Cl. I saptamanal lei 42 MIL 35 nefamilist
II 112
ft
84
ft
III 168 119
f
IV
f f
224 154
ft
V
91
280 196
Ajutorul de lehuzie se acordd asiguratei care a cotizat
cel putin 26 saptdmni, in aceleasi conditiuni de cote ca
ajutorul de boald.
Ajutorul de thmormantare a suferit de asemenea diferite
modificari, in raport cu scumpirea treptatd.a vietei, din care
mentionam numai datele de mai jos.
La 1 Aprilie 1920, se plated urmailor, in caz de deces
al asiguratilor, dupd o cotizare de cel putin 52 saptdmni,
urmatoarele ajutoare :
Cl. I lei 100
Of
125
91
III
ft
150
f
IV 175
V
)7
200
VI 225
19
VII 250
VIII
275
IX 300
Cotele ajutorului de inmormdntare au ajuns la:
Cl. I lei 2.000
f 9
II
90
2.500
in
If
3.000
91
IV
ft
4.000
V
19
5.000
f
II
1f
f
sa
/I
29
www.dacoromanica.ro
126
In Ardeal, ajutoarele bdneei de boalei i lehuzie ce se
acordau saptamanal, in 1920, in baza decretului XIX/919 al
Consiliului Diligent al Ardealului, erau :
Clasa B o a 1 il Lehuzie Alaptare
Leh. mem-
bra familie
Inmorman
tare
I 8,40 10,20 7 14 60
II 16,80 21 14 14 120
III 33,60 42 28 14 240
IV 50,40 63 28 14 360
IV 67,20 84 28 14 480
VI 84 105 28
14 600
VII 100,80 126 28
14 720
VIII 126 157,50 28
14
900
IX 151,20 189 28
14 1080
X 184,80 231 28 14 1320
i se plateau in coroane ungare.
Dela 1 Ianuarie 1927, cele 10 clase de mai sus s'au redus
la 5, prezentand urmatoarele cote sdptamanale pentru ace-
leai cazuri de asigurare :
I 52,50 66,50 45,50 70 2375
II 126 257,50 105 70 2900
Ill 210 262,50 140 70 3500
IV 315 395,50 140 70 4250
V 420 525 140 70 5000
In Bucovina, avand in vedere autonomia de care se bucurd
cassele de asigurdri in ce prive0e fixarea cotizatiilor, aju-
-toarele bdneti acordate in intervalul dela 1920 1929 au
variat in raport cu cotizatiile stabilite de fiecare cassa.
www.dacoromanica.ro
127
In graficele ce urmeazd se poate urmdri evolutia sumelor
cheltuite cu ajutoarele bdnesti de boald, lehuzie si inmor-
inftntare in diferitele parti ale tdrii, intre anii 1920-1928 :
e 1 o
100
SO
-so
70
.
U. Regal .2.
/
a....., /
/
i
SD
SO
...0
'30
:
of
/
/
/
.
/
:
....+....
/
/
222
o p
0 ...
0
a
./...'.
...I
....----.
...
,........ ..
.... .../
I
1920 1921 1922 1923 192'1 1925 1926 1927 1929
.Ajutoare bAneti de
inmormfintare.
'rtitioaftta
12
10
6
6
Ajutoare ka'neti
de boald i
lehuzie
----
I
erzoi.ca
:
13....4....0.
/
4
P
71(
/
.
..........40
.."
...1
.
te
,----*----'
1.920 1921 1922 1923 1921i 1.525 1926 1927 1919
,
i
9
-
1,141/4.4..n4
www.dacoromanica.ro
128
Desvoltarea masinismului in industrie a fa-
Asigurarea contra
cut sa se nasca, spre finele veacului trecut,
accidentelor
conceptiuni noua juridice, asupra raportului
dintre patron si muncitor, stabilind o despa-
gubire in folosul victimei in caz de acci-
dent sau in caz de moarte, in urma accidentelor de munch,
acordand pensiuni urmasilor.
Aceasta despagubire cade intreaga asupra patronului._
Patronul are raspunderea riscului profesional al muncitorului
din intreprinderea sa, adica a accidentelor ce pot sa se in-
tample din cauza sau cu ocazia lucrului profesional.
Notiunea aceasta de risc profesional, s'a limitat la in-
ceput asupra instalatiunilor mecanice si apoi a fost extins
de legiuitor in intreg campul muncii,
In Vechiul Regat, pana la legea asigurarilor din 1912,
muncitorii-victime ale accidentelor de munca sau urmasii
lor, puteau numai in baza prevederilor din codul civil (art_
998, 999, 1000), sa obtina reparatii pentru prejudiciile cau-
zate de accidente.
Greutatea sau chiar imposibilitatea de a se procurd do-
vezile necesare justitiei, faptul ca procesele tineau timp prea_
indelungat si cereau cheltueli mari, determinau pe acciden-
tati, sau urmasii lor, sa renunte de foarte multe ori la ju-
decata, dar nu lard a pastrd ura patronilor si
societatii
intregi.
Patronii se gaseau si ei, atat prin nevoia ce au simtit de-
a-si asigurd ei insisi lucratorii, cat si prin procesele ce li
se intentau, kite() situatie nesigura, susceptibila a se inrau-
tati prin simpla evoluare a jurisprudentei.
De aceea si la noi, ca si in alte tad, s'a introdus o lege
de asigurare, care realizeaza o intelegere intre ambele
interese.
Aceasta lege, pe deoparte, plecand dela notiunea de ris
profesional, pune in sarcina patronului toate accidentele de
munca, independent de orice chestiune de yin& iar pe de-
alta parte, fixeaza in mod conventional despagubirea cu-
venita de pe urma accidentelor si anume la mai putin de
cat valoarea totala a pagubei.
www.dacoromanica.ro
129
Campul de aplicare.
Legea in vigoare in Vechiul Re-
gal i Basarabia, enumard cari
intreprinderi i exploathri,
apartinnd statului, judetelor, comunelor sau particularilor,
sunt supuse asigurarii contra accidentelor de munch i lash
Cassei Centrale facultatea de a extinde asigurarea i asu-
pra altor intreprinderi.
Asigurati sunt toti cei intrebuintati in intreprinderile i ex-
ploathrile mentionate in lege (muncitori, lucrtori, suprave-
ghetori de echipe, meteri-sondori i cei cu ocupatiune si-
milara).
In Ardeal, legea respectivh prevede obligativitatea asi-
gurarii pentru caz de accidente, pentrtr toti salariatii din
intreprinderile
industriale, comerciale i agricole, cum i
anumite asigurari de bunh voie, pentru asiguratii cu acela
titlu la cassa de boal.
In Bucovina, Institutul provizoriu pentru asigurarea mun-
citorilor contra accidentelor", aplic legea austriacd din
1887 cu modifichrile ei din 1894 i 1917. Aceastd lege
prevede asigurarea in contra accidentelor pentru toti lucrh-
torii i functionarii din intreprinderile specificate in ge,
ldsAnd Ministerului Muncii facultatea de a introduce sau a
scoate din asigurare intreprinderile cari prezinth sau nu un
pericol de accident.
1.Resursele cassei de asigurare contra
accidentelor
Legile de asigurare contra accidentelor se impart in trei
mari grupe, dupd principiul adoptat cu privire la modalitatea
acoperirii cheltuelilor pentni ajutoarele, rentele i pensiile
cuvenite celor in drept.
Sunt legi cari lash pe patroni sh gdseasch, cum vor crede,
mijloacele de a face lath sarcinilor lor; alte legi lash aceea
libertate patronilor, creind ins, in acela timp i o institutie
de asigurare de Stat, care sh serveascd accidentatilor aju-
toare; i, in sfhrit, unele legi au adoptat sistemul asigurarii
obligatorii, prin organizarea de institutii de Stat, cu insr-
cinarea de a imparti despdgubirile la victime i de a adun&
cotizatiile dela patroni.
9
www.dacoromanica.ro
130
Legea romneascd din 1912 a prevdzut acest din urmd
sistem, intrunind pe toti patronii din Vechiul Regat intr'o sin-
gurd mutualitate, Asociatia Patronald.
In Ardeal, Bucovina i Basarabia, existd mutualitti tot
obligatorii, distincte una de alta.
Nevoia atingerii scopului social urmdrit de legislatia asi-
gurdrilor muncitoresti, adicd acordarea despdgubirilor sill)
forma de rent viagerd, a dus la sistemul capitalurilor consti-
tutive, cari se calculeazd dupd anumite norme, aceste ca-
pitaluri trebuind sd ajungd la acoperirea platei rentei, pentru
intreaga viatd a rentierului.
Acest sistem financiar al acoperirii capitalurilor constitu-
tive ale rentelor, este urmarea principiului cd fiecare an
financiar isi suportd intreaga sarcind a accidentelor ce s'au
intdmplat in cursul lui.
A fost insd nevoie sd se adopte in legislatia romdnd din
1912, pentru motive de ordin tehnic financiar, si regimul
simplei repartitii, adicd al impartirii cheltuelilor efectiv pia-
tite, pentru industria socotitd permanentd, regim intregit
intrucdtvd cu niste rezerve importante.
Din cauza acestor dispozitiuni legale, mutualitatea con-
dusd de Asociatia Patronald este desfacutd in cloud sectiuni
(industria permanentd si industria vremelnicd). Statute le
Asociatiei Patronale prevdd si o a treia sectiune privitoare
la asigurarea contra accidentelor a celor ce lucreazd la
exploatdrile cu masini agricole.
Situatia. acestor trei sectiuni a lost :
SECTIA I-a (industria permanenta)
Fond de rezervi
al anului total Anul
1920 210.126,18
1.629.207,37
1927 1.270.953 7.156.586,97
SECTIA II-a (industria vremelniefi)
1920 353.139,47 2.978.195,27
1927 3.518.566,38 19.843.769,57
www.dacoromanica.ro
131
SECTIA III-a (exploatri agricole)
Fond de rezervk
Anul
al anului
total
1920
17.683,92
136.083,24
1927
34.814,55 333.029,45
In Ardeal se aplicd sistemul financiar al repartitiei anuale,
lar in Bucouina metoda capitalurilor constitutive.
Fondurile de rezervd in 1928 erau de lei 88.685.208,29
pentru asigurarea de accidente din Ardeal si de lei 4.089.245,50
pentru Bucovina.
Contributiile si perceperea lor. Dupd cum s'a ard-
-tat, intreaga sarcind a asigurdrii de accidente, revine pa-
-tronului, a cdrui calitate si ale cdrui obligatiuni sunt bine
precizate in legea din 1912.
Tot o data legea stabileste principiul proportionalitatii co-
iizatiilor cu salariile pldtite de patron asiguratilor si
cu gra-
dul de primejdie al intreprinderilor, revenindu-i Asociatiei
Patronale, pentru Vechiul Regat, indatorirea alcdtuirei cla-
sificarii riscurilor. Desi sistemele financiare sunt cloud, to-
tusi la noi s'a constituit o singurd clasificare de riscuri pentru
ambele mutualitati, in scopul unei mai drepte repartitii a chel-
tuelilor de administratie si de ingrijire medical&
Indatorirea perceperii cotizatiilor stabilite pe cate un an,
potrivit legii, s'a trecut de catre Cassa Centrald, Asociatiei
Patronale, care garanteazd plata regulatd a ajutoarelor, ren .
lelor si pensiilor acordate de organele Cassei Centrale. In-
casarea sumelor ramase in restanta se face pe cale de ur-
rnarire ca i veniturile cuvenite Statului.
In Basarabia, legea respectivd face derogare dela legea
.din Vechiul Regat, prin adoptarea, pentru toate intreprin-
derile, a sistemului financiar al capitalurilor constitutive. Ta-
_bela de riscuri este aceeas, casi in Vechiul Regat.
In Ardeal, s'a adoptat, dupd cum .am spus mai sus, sis-
tema repartitiei cheltuelilor anuale, cum si o tabeld de ris-
curi diferitd de cea din Vechiul Regat. 0 deosebire intre
aceste doud legiuiri o mai constitue
i faptul cd in Ardeal
cotizatiile se calculeazd, nu asupra salariilor pldtite, ci asu-
pra celor asigurate.
www.dacoromanica.ro
132
In Bucovina, fixarea cotizatiilor se face din cinci in cinci
ani, pe baza unor salarii limitate si a tabelei de riscuri ase-,
mandtoare celei din Vechiul Regat si Basarabia.
Incadrarea intreprinderilor in clase de risc
si stabilirea
cotizatiilor, se face in baza datelor furnizate de patron salt,.
in lipsa lor, in urma cercetrilor administrative.
11.Prestapile cassei de asigurare contra
accidentelor
Legile amintite prevad cd in caz de rnire prin accident
sau cu ocazia muncii, se acordd cdutarea medicaid, acce-,
sorii medicale (cArje, bandaje, proteze
etc.), ajutoare bd-,
nesti pAnd la vindecare si rent de invaliditate.
In caz de moarte, se acordd urmasilor ajutorul de in-,
mormantare si pensiile cuvenite.
Ajutoarele bdnesti, renta de invaliditate
si pensie, va-
riazd dui:id dispozitiile cuprinse in fiecare din legiuirile in
vigoare, avnd ca bazd in calcularea lor, salariul asigurat
al accidentatului.
Dupd rdzboi, deprecierea valutard a adus, ca consecinta
fatald, urcarea salariilor, despdgubirile ramAnnd insd la
cota dinainte de rdzboi.
Spre a se remedia, cel putin partial aceast vadit ne-
echitate, prin legea din 5 Septemvrie 1920, aplicabild in
Vechiul Regat i Basarabia, s'a prevtizut rdscumpararea
rentelor cu capitalul lor constitutiv, cum si acordarea de
sporuri la rente i pensii, variind intre 50 si 20004 ceeace
a determinat o mdrire apreciabild a rentelor (400 lei lunar
la invaliditate de 1000/0) si a pensiilor (unui urmas lei 100
lunar), facandu-le mai proprii acoperirii nevoilor pentru care
sunt creiate.
Pentru Ardeal, decizia ministeriald No. 134.670 din 3 De_
cenwrie 1924, data in virtutea legii din 16 Iunie 1923, a
acordat sporuri de scumpete, ajungAnd sa formeze rente de
660 lei lunar (invaliditate 1000/s) si pensie v Aduvei de 220
lei lunar.
In Bucovina, prin decizia ministeriald No. 115.321 din 15
www.dacoromanica.ro
133
Octomorie 1924, data in virtutea legii din 4 Iu lie 1924, s'au
acordat sporuri cle scumpete, cari variaza Intre 150-45004.
Numdrul accidentelor anuntate in V.-Regat, Basarabia si
13ucovina se poate gsi In graficul de mai jos :
72
....0"
.....#
or
/
---e--
.0" ....I
/
logo per,__
Imo
SOO
0
1920
1921 1922 1923 1924 1925 1926 1927 192B 19:
III.Prevenirea accidentelor de muncl
Cum este si firesc, legislatia asigurarii contra acciden-
telor de muncd urindreste nu numai garantarea unei despd-
gubiri echitabile pentru muncitorii cari suferd accidente, ci
inldturarea, pe cat e posibil, a unor astfel de accidente.
Cu toate greutdtlle intampinate, s'a putut totusi realiza
un progres insemnat in aceastd directie, atat patronii cat
1ucratorii obisnuindu-se treptat cu respectarea masurilor
de prevenire prescrise.
Legile de asigurare prevdd sanctiuni de diferite naturi
contra Intreprinderilor,
care nu respectd dispozitiunile de
prevenire a accidentelor de muncd.
Iwo. 0. ftacca,i
,0&#.
.
.
I
Op.
pi
pi
www.dacoromanica.ro
134
Asigurarea obligatorie pentru pensia de-
Asigurarea pentru
invaliditate din boald i bdtranete, a fost-
pensla de invali-
introdusd in Vechiul Regat, prin legea din
1912, extinsd in Basarabia prin legea din
dHate i Wit*
1921.
Legea din 1920, modified legea de bazd,
numai in ce priveste cuantumul pensiunilor
de invaliditate si bdtranete, prin acordare de sporuri,
In Ardeal, nu existd asigurarea obligatorie pentru pensia
de invaliditate din boald sau batranete, decat pentru lucrd-
torii din intreprinderile miniere.
In acest scop existau, in acea parte a tdrii, cassele frd-
testi miniere, care acordau membrilor, pe langd alte aju-
toare i pensiunipentru invaliditate din boald si din batranete..
Prin decretul XIX/919, aceste casse au fost lichidate, men-
tinandu-se numai drepturile castigate in sensul statutelor-
casselor desfiintate. Administrarea fondurilor se face prin
cassele cercuale.
In Bucovina, existd o asigurare de asemenea naturd, care-
cuprinded pe functionarii din intreprinderile private si era
condusa de un institut general de pensii cu sediul la Viena.
Numdrul asiguratilor era foarte restrans, ceeace a fdcut ca
dupd desmembrarea Austriei sd nu se mai poatd infiinta un
institut asemanator.
Cdmpul de aplicare. Legea din 1912 prevede cd in
Vechiul Regat i Basarabia se acordd pensia de batranete.
si de invaliditate meseriasilor i muncitorilor obligati la a-
sigurare, dacd indeplinesc conditiunile specificate amanuntit
in lege.
In Ardeal, primesc astfel de pensii membrii fostelor casse-
miniere de pensiuni (Bruderlade), pensiuni transm'sibile ur-
masilor
I.Resursele cassei de invaliditate.
Sarcinile asigurdrii de invaliditate i bdtranete constau mr
numai in acoperirea cheltuelilor anuale (rate de pensiuni,
cheltueli pentru prevenirea invaliditatii, cheltueli de admi-
www.dacoromanica.ro
135
nistratie
etc.), ci aceast cassd de asigurare trebuie sd
strangd din vreme i fondul de rezervd necesar pentru.
constituirea pensiilor ce se vor acordd in viitor, pensiile
Bind viagere.
Cotizatiile trebuesc deci sd fie astfel calculate, incdt do-
bdnda fondului de rezervd ce se va constitui, impreund cu
cotizatiile anuale, sd facd intotdauna fatd plata pensiunilor.
Stabilirea cotizatiei se face in baza unui bilant tehnic,
din 10 in 10 ani.
Contributiile $i perceperea Thr. -- Din 1912 pAnd in 1924
contributia in Vechiul Regat $i Basarabia la asigurarea
pentru pensie de invaliditate din boald i din bdtranete, a
lost de 45 bani pe sdptdmand : 1/3 in sarcina asiguratului,
1/3 in sarcina patronului i '/3 in sarcina Statului.
Prin legea din 1 Julie 1924, se fixeazd la aceastd asigu-
rare cotizatia de 3 lei, din care jumatate pldtitd de asi-
gurat, iar restul de patron, contributia Statului lixdndu-se
la 15 milioane lei anual.
Perceperea cotizatiilor se face prin lipirea de cdtre patron
a unor timbre in cartea chitanta a salariatului. Nelipirea
de timbre atrage sanctiuni. Urmdrire a cotizatiilor nepld-
tite, ca i a amenzilor, se face de cdtre Cassa Centrald,
potrivit legii pentru urmdrirea contributiilor Statului.
In Ardeal, cotizatiile variau dela o cass de pensie la
alta i erau suportate parte de asigurat, parte de patron.
Membrul asigurat, care pArdsed intreprinderea, unde exist&
un asemenea fond de pensie, pierded toate drepturile sale.
Prin legea din 1 hilie 1924, pe Ingd acordarea de spo-
ruri, s'a dispus sd se ia de cdtre Ministerul Muncii anumite
dispozitiuni comune pentru reglementarea functionarii ca-
selor de pensii miniere.
Cea dthtAi dispozitiune in acest sens, a lost aceea prin
care se menfin drepturile membrilor cari trec dela o intre-
prindere la alta, dacd ambele intreprinderi au fond de pensii.
Apoi s'au luat
i alte masuri, menite sd prepare terenul
unificdrii acestui fel de asigurare.
www.dacoromanica.ro
136
ILPrestatille cassei de invaliditate
In Vechiul Regat, cuantumul pensiei de batranete figurand
in legea din 1912, era de 150 lei anual, iar al celei de in-
validitate era tot de 150 lei anual, sporit cu o suma variabila
in raport cu cotizatiile saptamanale (10 bani de fiecare sap-
tamana) peste cele 200 saptarnani obligatorii.
Prin legea din 1920, s'a acordat tuturor celor cari pri-
meau pensie de batranete i de invaliditate, un spor de
scumpete de 200010. Prin legea din 1924 s'a acordat un spor
care, impreund cu pensia de baza, insumeaza 500 tel pentru
pensia de batranete, iar pentru cea de invaliditate partea
fixa este tot de 500 lei lunar i partea variabila de 2 lei
de fiecare saptamana, peste cele 200 saptamani obligatorii,
adica s'a sporit in proportie de 40 ori pensia de baza, fata
de cotizatie, care a fost mentinuta la o cota fixd de 3 lei
saptamanal, cea mai redusa cotizatie din Europa intreaga.
In Ardeal, cuantumul pensiunilor varia dupd fiecare cassa
i dupa anii de cotizatie, intre 9 i 40,86 tel lunar.
Prin legea din 1924, s'au acordat sporuri la pensiunile
din Ardeal, ajungand la cote variind intre 600 i 1.200 lei
lunar.
I11.Prevenirea invaliditlfii din boara
In Vechiul Regat
Din interpretarea data articolului 143 din legea din 1912,
care da latitudine Cassei centrale sd ia masuri cand este
temere ca un bolnav ar cade in neputinta permanenta de
munca, cum i articolului 235 din aceea lege, prin care se
da in deplina proprietate Cassei centrale, un numar de te-
renuri in diferite statiuni balneare din tara, pentru construire
de sanatorii i spitale, Cassa centrald a socotit ca este bine
ca, in masura disponibilitatii de fonduri, s acorde asigura-
tilor sai i tratament balnear.
In acela scop, Cassa centrald a cumparat In 1920, sana-
toriul Clement Popescu din Techirghiol, unde se trimit pe
fiecare vara, peste 2000 de asigurati suferinzi, cum i sa-
www.dacoromanica.ro
137
natoriul Regina Maria din So Ica in 1922, unde sunt
in fiecare sezon, aproximativ 800 asigurati.
In afara de aceste localitati, Cassa centrala a mai trimis
asiguraf suferinzi, dupd posibilitatile bugetare, in statiunile
Amara, Lacul Sarat, Ocnele-Mari, Pucioasa, Boboci,
Cli-
:mneti i Oldnesti.
CAP. III
LORGANIZAREA ADMINISTRATWA A ASIGIJRARILOR
SOCIALE
Dotil sunt conceptiile mari, care se intalnesc in primul
zand in materie de organizare a asigurarilor sociale.
(Una este aceea care lasd in seama patronilor i salaria-
filor administrarea asigurarilor sociale, statul rezervandu-si
numai reglementarea
i supravegherea aplicarii ei, cum si
un eventual control al gestiunilor organelor administrative.
Alta conceptie este a amestecului statului, in cel putin
;aceeas mdsurd ca i patronii i salariatii, asigurdrile sociale
-hind socotite ca o chestiune de armonizare a intereselor
celor doud clase producatoare i interesand deci in deaproape
.StatuL
Legislatia din Bucovina este stapanitd de prima conceptie,
pe cand cele din Ardeal i Vechiul Regat, au la bazd cea
de a doua conceptie, sistemul de centralizare pentru Vechiul
Regat, iar pentru Ardeal se gaseste in vigoare un sistem
de tranzitie intre cele doud conceptii.
a) Organizarea din Vechiul Regat i Basarabia.
Desi legiuitorul din 1912 a avut ca model legislatia ger-
mana, mai apropiatd de prima conceptie, toiusi a adoptat
un plan de organizare mai corespunzdtor situatiei-de inceput
in tara noastra.
Obiectele principale ale legii Hind asigurarea de boala,
..asigurarea .de accidente i asigurarea de invaliditate i bd-
trimii,
www.dacoromanica.ro
138
tranete, s'a constituit pentru fiecare ramurd de asigurare cdte
o institutie speciald: Cassa de boald, Asociatia patronala_
(pentru asigurarea de accidente) i Cassa de invaliditate i
bdtranete, fiecare cu personalitatea ei juridicd distinctd, deck
cu avere i gestiune proprie. Pentru organizarea i admi-
nistrarea lor, insd, s'a instituit Cassa Centrald a asi-
gurdrilor sociale, care nu este decdt o asociatie a celor tret
Casse de asigurare.
Cassa Centrald este institutie de Stat, cu a dministratie-
autonomd, aparte de gestiunea Statului. Organele Cassei
Centrale sunt : Consiliul, care functioneazd pe langd aceastd
institutie i Directia generald.
Consiliul Cassei Centrale. Conform legii din 1912, Con-
siliul Cassei Centrale, compus din 13 i apoi din 15 membri,
din cari numai 4 reprezentanti ai patronilor i salariatilor,
aved un rol foarte important, find de fapt administratorul.
acestei institutii.
Centralizarea tuturor chestiunilor marl i mici in mdinile-
Consiliului, ingreuid mult functionarea intregului mecanism
al Cassei Centrale.
Prin decretul-lege No. 95 din 12 Ianuarie 1919, se schimbd_
atat aspectul Consiliului, reprezentantii patronilor i sala-
riatilor fiind in numdr de ase din totalul de 15 membri
cati are Consiliul, cat i atributiunile sale, cari ramdn totui
foarte importante, de0 cu caracter general.
Pentru o mai lesnicioasd activitate a Consiliului, lucrdrile-
sale sunt repartizate pe comisiuni mai restrdnse.
Consiliul Asociatiei Patronale pentru asigurarea de ac-
cidente (Vechiul Regat). Pentru asigurarea contra acci-
dentelor, legea din 1912 a instituit o Asociatie patronald
cu organizare complectd, avand un Consiliu de administratie-
propriu, spre deosebire de celelalte casse de asigurare, cari
sunt administrate de Consiliul Cassei Centrale.
Acest Consiliu este compus din 15 membri, avand atri-
butiile specificate in statutele Asociatiei patronale.
Consiliul patronal de pe king d serviciul asigurdrii
de-
accidente din ChiVndu. In legea din 17 Aprilie 1921, prin
care s'a extins i in Basarabia legea asigurdrilor sociale
www.dacoromanica.ro
139
din Vechiul Regat, cu modificdrile potrivite imprejurdrilor
din acea regiune, s'a prevdzut constituirea pentru asigurarea
contra accidentelor i numai cu atributiuni restrdnse, a unei
mutualitati proprii. Pe ldngd serviciul de accidente local,.
functioneazd un Consiliu patronal compus din 6 membri.
Directiunea generald. Toate chestiunile de executare
administratie propriu zisd, privitoare la asigurdrile socialer
au lost date in Ianuarie 1919, in sarcina directorului ge-
neral, administratorul de fapt al casselor de boald, invali-
ditate i batranete si al fondului de asigurare contra acci
dentelor din Basarabia, lucrnd, bine inteles, in folositoare
colaborare cu Consiliul Cassei Centrale, in marginile i cu
garantiile luate de lege.
Prin decretul-lege organic al Ministerului Muncii din 1920'
s'a dat dreptul directorului general sd aprobe i sa ordo-
nanteze sumele prevdzute in bugete, intocmindu-se i o-
organizatie mai rationald a administratiei centrale a insti-
tutiei asigurdrilor sociale, spre a corespunde sarcinilor cre-
iate de nouile imprejurdri de dupd rdsboi. Astfel admi-
nistratia a lost grupat in patru directiuni ale asigurdrii de
boald, invaliditate i batranete, asigurdrii de accidente, me-
dicinei asigurdrilor, cum si contabilitatii, personalului i materia-
lului, dndu-se directiilor respective atributii mai largi..
Pentru controlul administratiei exterioare, s'a instituit ins-
pectoratul general, de care depinde corpul de inspectori,.
administrativi, tehnici i medici. Iar in timpul din urmk.
data fiind extinderea si desvoltarea din ce in ce mai mare
a lucrdrilor, s'a alipit la Cassa CentraI i directia conten-
ciosului Ministerulai Muncii ; in vederea lucrdrilor de con-
structie, s'a infiintat si organizat i un serviciu special de
arhitecturd.
Administratia exterioard. Tinandu-se seamd de con-
ditiunile de viatd din tara noastrd, legiuitorul din 1912 s'a
folosit, pentru aplicarea asigurdrilor, de vechile corporatii
de meseriasi, pe care le-a organizat ca institutii profesio-
nate i cdrora le-a dat i fondurile necesare sarcinilor de-
curgAnd din asigurdri.
Ca organizatii prof esionale,
corporatiile au avut o acti-
pi
www.dacoromanica.ro
140
witate foarte slabd, iar in ce privete asigurdrile, rolul lor a
Jost mai mult pasiv, datorit insuficientii de pregatire a con-
, ducatorilor corporatiilor, cum i fondurilor neinsemnate re-
zultate dintr'o contributie redusd.
b) Organizarea asigurrilor In Ardeal.
Legea XIX/1907 care, cu oarecari modificari, este i azi
lin vigoare in Ardeal, prevedea o singura institutie pentru
ambele sale ramuri de asigurare : boald 0 accident.
Institutia (Cassa Centrald) era o organizare autonomd a
patronilor i asiguratilor,
Ea era condusd de un Consiliu de administratie, ales de
o adunare generald, la care luau parte delegatii organiza-
tiilor gestionare locale (Cassele cercuale).
Cassele cercuale erau organizatii quasi-autonome, cu o
individualitate financiard distinctd, avand fiecare consiliul
.sau de conducere.
Controlul
i supravegherea statului se facea prin Oficiul
de Stat, imprtit 0 el in cloud: sectiunea de asigurare 0 sec-
, tiunea juridicd.
Cu toatd autonomia organizatiilor, Statul puted s inter-
vind energic acolo unde socotea necesar, mergand pand la
.suspendarea auto-administrdrii Cassei de asigurare.
Decretul XIX/1919 al Consiliului Dirigent.Modificarile se
)referd la unificarea institutelor de asigurdri muncitore0i ;
,desfiintarea Oficiului de Stat, prin trecerea atributiilor sale
.asupra rezortului ocrotirilor sociale, astdzi Ministerul Muncii;
lrgirea campului de asigurare, extinzandu-se la toti
fdrd nici o limitd de salarii ; dispozitia ca intregul
.excedent anual al casselor cercuale sd fie transmis Cassei
,Centrale din Cluj, care se infiinta pentru a indeplini atri-
,butiie ce le avea fosta Cassd Centrald din Budapesta.
Cassa Centrald din Cluj, a fost mai apoi desfiintata i
lichidatd.
Directiunile regionale. In 1921, s'au infiintat 4 directii
,Tegionale (Cluj, Sibiu, Timipara, Deva), spre a se dobandi
zat mai grabnic o prima unificare administrativd in asigu-
sala-
,riatii,
.
www.dacoromanica.ro
141
thrile sociale din Ardeal si Banat, pand la unificarea prirr
lege a acestor asigurdri pe intreaga tard.
Din motive de economie bugetara i pentru o mai largl
descentralizare in vederea unificdrii asigurdrilor, aceste di-
rectii regionale au fost mai tarziu desfiintate.
Consiliul consultatiu al asigurdrilor sociale din Ardeal.
Dupd desfiintarea Cassei Centrale din Cluj, s'a simtit nevoia
creierei unui organ, care sa aibd, pe ldngd Directia gene-
raid, rolul unui consiliu de administratie pentru nevoile ask
gurarilor sociale din Ardeal, In acest scop, s'a infiintat un-
consiliu consultativ, care a functionat pAnd in 1924, cnif
a luat fiintd actuala comisie consultativ a asigurdrilor din.
Ardeal, compusd din 10 membri, reprezentanti ai patronilor
lucrdtorilor.
De fapt, aceastd comisiune indeplineste aproape toate
atributiile prevazute de legea XIX/1907, pentru adunarea
generald, realizdndu-se astfel participarea patronilor i asi-
guratilor in administrarea institutiel.
Consiliile de conducere ale casselor cercuale.Prin legea
din 4 Julie 1924, s'au reinfiintat consiliile de conducere ale
casselor cercuale, compuse din 6-12 membri, reprezentanti
in numdr egal ai asiguratilor i patronilor.
Legea i regulamentul acordd acestor consilii atributiile
din legea XIX/1907, and in acelas timp in competinta unor
comisiuni, formate din sdnul acestor consilii, judecarea nu-
meroaselor litigii izvordte din aplicarea legii.
c) Organizarea asigurArilor sociale din Bucovina
Desi asemandtoare cu organizarea asigurdrilor sociale din
celelalte parti, totusi prezintd o deosebire esentiald, care
constd in separatiunea netd dintre cassele de asigurare, fie
contra boalei, lie contra accidentelor. Sistemul este deza-
vantajos, pentru cd aceastd excesiv autonomie localg, face
ca adeseaori cheltuelile de administratie sit intreaca pe cele
de asigurare propriu zise si nu permite o opera mai insem-
natti in ce priveste organizarea medicaid.
pi
www.dacoromanica.ro
Cassa medicaid
'REGINA
MARIA.
din strada
13 Septemvrie
Bucuresti
Cassa medicaid
din Soseaua
Iancului
Bucuresti
www.dacoromanica.ro
Cassa medical
din stradela
Lahovary
Bucuresti
Institutul central
de chirurgie din
strada Polizu
Bucuresti
www.dacoromanica.ro
144
CAP. IV
GESTIUNEA ASIGURARILOR SOCIALE
In aceasta parte, se arata in linii mari, mijloacele de cad
a dispus Cassa Centrald i operele realizate cu aceste mij-
loace, fixand cloud date : fnfiintarea departamentului muncii
situatia la finele anului 1928.
Toatd straduinta conducatorilor Cassei Centrale a fost ca
institutia sd corespundd scopului pentru care a luat fiinta
mentinerea sdnatatii muncitorilor de odce fel, patroni sau
salariati, insdnato0rea celor bolnavi i punerea lor in situatia
de a nu deveni, in cazuri nenorocite, o povard pentru so-
cietate. Pentru ajungerea acestui scop, contributiile au venit,
intotdauna importante, atat din partea statului, cdt 0 din
partea patronilor i salariatilor.
A) Vechiul Regat i Basarabia.
a) Asigurarea de boald
Venituri
1920 1928
1. Din vnzarea i lipirea
Lei Lei
2.942.091,30 143.632.353
timbrelor in cartile chitante .
2. Cotizatii intdrziate, lard
aplicare de timbre . . . . 30.473,51 5.360.943,99
3. Cota Asoc. patronale. 639.995,70
9.000.000
4. Cota cassei de inva-
liditate 100.000 2.000.000
5. Diverse venituri 101.239,06 8.096.281,31
Che(tueli
1. Medicamente, aparate
i accesorii medicale . . . 221.069,26
52.633.026,65
2. Personal medical
. . 458.643,29 27.163.280,10
3. Transp. i intretinerea
bolnavilor in spitale . . . 162.649,97 24.351.199,09
4. Ajutoare bane0i de
boald i lehuzie
509.633,80 27.610.140
5. Ajut. de inmormntare. 125.180
8.075.706
6. Chirii, luminat, incalzit,
materiale . . . . . 630.221,85
51.334.389,76
7. Personal administrativ.
89.831,96 14.897.594,50
51
. . .
,
www.dacoromanica.ro
145
Din bilantul Cassei de boald se remarcd
un hpt 0, in-
cepancl din 1920-1921, plasamentul averii acestei casse se
face in imobile, a cdror valoare a ajuns in 1928 la lei
146.346.282,64, pentru a inlocui plasamentul in
efecte pu-
blice, recomandat de prevederile legii si care s'a dovedit
nesigur prin prabusirea cursurilor survenite dupd rdsboi.
S'a cumprat astfel, in 1921, imobilul din stradela Ge-
neral Lahovary, unde s'a instalat depozitul central de
me-
dicamente, aprovizionat cu medicamente aduse in stocuri
insemnate din strindtate si cu preturi mult mai convena-
bile decat pe piata romaneascd ; pe acelas teren s'a con-
struit si o cassd medicaid modernd; s'a cumpArat imobilul
din str. Polizu, unde s'a instalat spitalul de chirurgie si
care apoi a fost mutat in noul local construit pe acelas
teren ; terenul din Dudesti-Cioplea, in suprafatd de 148.569
m. p. in scopul ciddirii unui mare spital; un teren in str.
13 Septemvrie, unul in sos. Iancului, pe care s'au construit
casse medicale; altele in Iasi si Constanta, pe cari s'au
construit localuri de corporatii si dispensarii, inzestrate toate
cu cele mai moderne instalatiuni.
Aceasta insemnata opera de constructie s'a urmat cu o in-
tensitate din ce in ce mai mare. In chipul acesta, nu
numai ca se inzestreazd asigurarea de boala cu asezd-
minte sanitare, dotate cu tot ce tehnica medicaid cere,
dar dd si un alt aspect institutiei, care devine, prin operile
ei, o pildd frumoasd pentru celelalte institutii.
b) Asigurarea de invaliditate.
Venituri
1920
1928
Lei Lei
1. Din vanzarea si
apli-
carea timbrelor in cdrtile-
chitante
942.208,80 32.345.169
2. Frd aplicare de timbre
(C. F. R. si R. M. S.) . . . 50.159,99 2.803.404,97
3. Cota Statului . . . . . 509.659,20 15.000.000
4. Alte venituri . . . . . 828.883,94
11.298.569,13
It)
www.dacoromanica.ro
196
Cheitueli
1920
Lei
1928
Lei
1. Prevenirea invaliditatii 32.329,35 17.564,488,50
2. Pensii de bdtranete . 63 846,55 5.250.306
3. Pensii de invaliditate . 28.982,78 13.488 509,05
4. Intretinerea in sanatorii 763,25 7.375.110,90
5, Cheltueli de administratie 193.375,19 8,523,602,14
Se rem arcd o insemnatd cheltuiald pentru prevenirea in-
Din bilanturi se constatd cum cd din 16.136.364,61 lei,
cat era fondul de rezervd al cassei de invaliditate la 31
Martie 1919, lei 14.235.175,45 erau plasati in efecte, ceeace
i-a pricinuit o pagubd -considerabila.
In 1919/20, s'a inceput plasarea i in constructii de imo-
bile. Astfel s'a cumpdrat sanatoriul Clement Popescu" din
Techirghiol, cu lei 606.722, dar a cdrui valoare a crescut,
in urma inzestrdrilor ulterioare, la lei 1.944.731,80. Pe acela
teren s'a mai construit un mare sanatoriu, care a costat
11.167.591,40 lei.
In 1922/23, s'a cumpdrat sanatoriul Regina Maria" dela
Solca (Bucovina) cu lei 4.253.333,30, a cdrui valoare s'a
mdrit prin inzestrdri la lei 5.996.000.
Sumele cheltuite de Cassa Central cu constructiile in
in fiecare din anii 1921
1928 se pot urmari in
graficul
ce vine:
1921 1922 1923 192,t 1925 1925 1927 1928
validitatii.
www.dacoromanica.ro
147
c) Asigurarea de accidente.
Cheltuelile asigurdrii de accidente din Vechiul Begat, su-
portate de Asociatia patronald au fost :
1920 1928
Lei Lei
1. Ajutoare bdneti . . . . 151.682,10 4.627.963,75
2. Ajutoare de inmormntare . 12.714, 828.750,
3. Rente 369.977,03 3.709.833,29
4. Pensii 305.108,90 2.738.060,75
5. Rdscumprdri 8.814 267.406,05
6. Asistenta medicaid . 178.325,80 10.017.113,08
7. Asistenta in spitale . 14.000.000
8 Cheltueli de ad-tie. . 471.389,35 14.612.641,15
Cheltuelile facute cu plata ajutoarelor, pensiilor, rentelor
i a ingrijirii medicale a accidentatilor reprezintd, pentru
perioada 1913 1925, un procent de 69,1604 din totalul
cheltuelilor, iar cheltuelile de administratie reprezintd 30,840/0.
Bilanturile Asociatiei patronale arat cd aceastd institutie
a Minas aproape in top anii debitoare fatd de Cassa Cen-
trald. Din ele se mai constatd cum cd restantele i cotiza
tiile patronilor se urtd la sume foarte importante i aceasta
datoritd i mecanismului de impunere i incasare extrem de
complicat. Asociatia Patronald 'a inceput s plaseze din dis-
ponibilul sdu in spitale i in inzestrdrile necesare. Fondul
este de lei 27.333.385,99 (1927).
Cheltuelile asigurdrii de accidente in Basarabia au fost :
I. Ajutoare bdnesti . .
2. Alutoare de inmormlniare . .
3. Rente de invaliditate
4. Pensii
5. Asistenta medicaid
6. Cheltueli de ad-tie
1921 . 1928
Lei
238
568,40
57.022,80
86.817,55
Lei
88.828
2.500
268.781,95
88.873
251.656
74.429,93 (firli personal)
Vechiul Regat, din bilanturile asigurdrii de accidente in
Basarabia rezultd multe restante din partea patronilor, ceeace
a dat natere la datorii regulate fata de Cassa Centrald i
. . . .
. .
. .
. .
. . . .
.
.
www.dacoromanica.ro
148
la cari aceast institutie a consimtit, numai in vederea in-
troducerii asigurdrilor si in provincia de peste Prut.
B) Ardeal
Situatia financiard a asigurdrilor sociale din Ardeal s'a
prezentat foarte neclara, datorit gestiunilor ce cassele cer-
cuale au avut, mai intdi cu Cassa regnicolard din Buda-
pesta, imediat dup rasboi, apoi cu Cassa Centrald din
Cluj si in urmd cu Cassa Centrald din Bucuresti, pAnd la
intrarea in normal (31 Martie 1922).
a) Asigurarea de boald
Venituri
1922 1928
L e i L e i
1. Cotizatii . 55.493.708,56 295.709,022,37
2. Cota de participare
a asig. de accidente 4.818.250,91 13.293.546,88
3. Cota directiei me-
seriilor . . . .
--
4.141.412,10
4. Diverse venituri . 516.666,43 429.916,
Cheltueli
1922
L e i
1928
L e i
1. Medicamente, apa-
rate si accesorii me-
dicate 13.480.248,90 60.745.364,77
2. Personal medical . 6.407.716,72 52 941.716,21
3. Transp. i intretine-
rea bolnavilor in spi-
tale 6.251.253,06 9.448.261,06
4. Ajutoare bnesti de
boald si lehuzie . 18.283.407,41 100.737.589,51
5. Ajutoare de inmor-
mntare . . . 961.261,31 10.449.217,80
6. Chirii, luminat, incal-
zit. materiale si per-
sonal administrativ, 8.709.788,71 79.855.540,67
.
.
. ,
. . . .
www.dacoromanica.ro
149
b) Asigurarea de accidente
Cheltuelile de accidente din Ardeal au lost
1920
L e i
1. Rente, pensii, rscum-
prdri
2. Ajutoare de inmor-
mantare . . . .
3. Asistent medical .
4. Cheltueli de ad-tie .
1928
L e i
479.871,11 38.361.406,56
3.930 849.293
213.286,23 1.369.155,60
482.202,36 13.758 686,83
C) Bucovina
a) Asigurarea de boald
Venituri
1922 1928
Lei Lei
1. Cotizatii . . 5.966.239,44 47.400.157,85
2. Diverse venituri. 322.666,20 1.080.999,26
Cheltueli
1. Ajutoare bneti 1.086.556,41 9.954.604,80
2. Medicamente . . 1.193.134,54 9.590.111,41
3. Salarii medicilor . 1.461.434,57 8.286.225,31
4. Cheltueli de ad-tie . 1.888.391,23 9.493.142,21
b) Asigurarea de accidente.
1922 1928
Cheltueli Lei Lei
1. Ajutoare bneti,
rente, pensii . . 94.258,67 2.293.532.
2. Cheltueli de ad-tie 327.928,38 1.621.036,81
3. Cheltueli diverse . 8 061,75 665.251,
, .
.
.
www.dacoromanica.ro
150
Mersul evolutiv al
veniturilor i cheltuelilor cassei de
boald in diferitele provincii ale Orli, se poate urmAri cu
uwrinta pentru perioada 1920-1928 in graficul ce urmeaz:
ham..
9120
1911
14111
1913
191.
'929
1920
1127
1921
92 /
MO 3
1925
1920
11917
916
i922
1413
1914
1925
161111
1913
1916
300 200 100 0 100 200 100
Osokia
1
sio
1 ..ileaularas,
mem
IS.t19.11442.4,
Re 9.at a.
.
W=02
I
I
i
1011MINEVE=57
MI/ lllllllllllllll
W/M/IMI/IMAIM/M
WW1,0141/AV
Aozeca
llllllllllll
a/BM/A11/1/M1111,0/0
f fahatmeamitaftzowwww
1
PV/WM,Ifft
i
aUoCallitoLa.
.
I
* I
09
i
ate
1
Eft
mon
i
mama
i
ossitzzo
I
I
I
i
Pentru veniturile i cheltuelile cassei de invaliditate din
Vechiul Regat
i Basarabia, am intocmit graficul urmtor :
17tifisumu.
Jo
bunitaa.ai..
0
CA Ai.4..al.L.
I-
I
I,
......
4
FA,
......
to
1920 1921 1921 f1113 /PA 1929 1926 1917 1929
429
1
454.v...64.41-.
1
i
lismimizzazzazatarn
111115
layffivt/
1
iD
..
..
r
.
A
,
....
ME
..
www.dacoromanica.ro
151
In ce privete cheltuelile ocazionate cu asigurarea contra
accidentelor In toatd tam, in intervalul 1920-1928, am
graficul de mai jos:
50
30
50
.0
0
--
li
--- --
8nsa4a4.
=
er".'
i
/ .1 -
/
/
/
,---
8210.
0,
0#.11
A'
,'.
/
.._,A1,_,I
/
i
.........,... '-.................
1920 1921 1922 1923 1924 1925 1925 1927 1979
Inainte de a incheid expunerea relativd
la gestiunea
asigurdrilor sociale, credem util sd aratam aci care au
lost contributiunile Statului, potrivit legii
din 1912, pen-
tru plata personalului bugetar i materialului.
lata care au lost aceste sume pe exercitiile financiare :
Personal
Central Exterior
1920/21
1.722.510
4.633.875
1928
3.297.600 32.743.640
Sumele cu cari Statul a participat la cheltuelile de
administratie ale asigurdrilor sociale,
sunt, de f apt, mai
mari decat cele ardtate mai sus.
In adevr, in felul cum sunt alcatuite bugetele Ministerului,
incepand dela 1920/21, se constatd cd atat alocatia pentru
cheltuelile de material, cat
i aceea pentru sporurile acor-
iS
,
/
--
-
,__.-..--
.
,
....-
/
...
_
1
.
,- i
www.dacoromanica.ro
152
date functionarilor ca accesorii la salariu (cotd de chide,
indemnizatie de scumpete) sunt prevazute, in ce prive0e
personalul central, in cifre globale pe intreg Ministerul.
Dam mai jos cifra alocatiilor pentru material, in cari asi-
gurdrile sociale infra cu o cota insemnatd:
1920/21
Material
5.055.500 Lei
1926 39.615.930
1927 54.503.761
1928 80.180.895
Mentiondm cd in sumele de mai sus dela material se
cuprinde si contributia Statului pentru asigurarea de inva-
liditate si batranete, despre care s'a fdcut mentiune in alt parte.
CAP. V
MUTUALITATEA LIBERA
Istoric.
Inainte de legea asigurarilor muncitoresti din
1912, societdtile de ajutor reciproc, ce fuseserd infiintate
pand la acea data, functionau fard ca vre-o legiuire sd le
reglementeze infiintarea si activitatea lor.
Pr:n aceastd lege, care a urrndrit sd instituie o situatie
legald societatilor de ajutor reciproc si sd infraneze abu-
zurile constatate in trecut, s'a dat in sarcina Cassei Centrale
a meseriilor grija cercetdrii si aprobdrii statutelor, cum si
a controlului societatilor ce s'ar infiinta in Vechiul Regat,
iar dela 1921, si in Basarabia,
In Ardeal, societdtile de ajutor reciproc se conduceau dupd
normele din legislatia maghiard, iar in Bucovina, dupd cele
cuprinse in legislatia austriacd.
Toate aceste regimuri existente se modified, insd, prin
legea persoanelor juridice din 6 Februarie 1924, care stabi-
leste cd toate asociatiile de drept privat, din intreg terito-
riul tdrii, vor dobandi in viitor, personalitatea juridica, nu-
mai in baza unei sentinte favorabile, pronuntate de tribu-
,
,
www.dacoromanica.ro
153
nalul unde se auld sediul asociatiei i cu avizul Ministerului
competent.
Prin aceste noui dispozitiuni, i astdzi in vigoare, Cassa
Centrald a asigurdrilor sociale are a se ocupa i mai de-
parte de societatile cu scop de ajutor mutual, cercetandu-le
statutele i controlandu-le activitatea.
Situatia societtilor de ajutor mutual. Dupd o statis-
tica intocmit in baza datelor comunicate Cassei Centrale a
meseriilor, existau, la 1 Iulie 1916, un numar de 621 socie-
tati de ajutor reciproc, al cdror scop era ajutorarea pentru
cazuri de boald, moarte, cdsdtorie, lipsd de lucru, pensii etc.
La 31 Decemvrie 1925, numdrul societtilor era de 876,
imp drti te astfel :
Bucureti 294
Muntenia 178
Moldova 191
Oltenia 49
Dobrogea . . . , 19
Teritoriile alipite 145
Din aceste societAti, numai 161 au inaintat bilanturi, ard-
land situatia lor pe aceea data (31 Decemvrie 1925), bi-
lanturi din care reiese cd fondul de rezervd al acestor aso
ciatiuni era de lei 43.418.306,19, MO de un fond de rezervd
(le lei 2.338.586,45, cat aveau la 31 Decemvrie 1915.
CAP. V I
REZULTATE GENERALE. PERSPECTIVE DE VHTOR
In expunerea de mai sus, s'a aratat starea de lucruri la
1912, cand s'au reglementat asigurdrile sociale pentru prima
oara la noi in tara i situatia ce am moVenit dupd razboiu
in nouile provincii, s'a expus in ce constau legile de asi-
gurari astzi in vigoare, adicd contributiile ce se pldtesc de
asigurati, patroni i Stat i drepturile asiguratilor i s'a ardtat,
In parte, sumele ce s'au incasat i felul cum au lost intre-
buintate.
www.dacoromanica.ro
154
Asigurdrile sociale n'au dat, firete, tot ce se atepta dela
ele ; timpul scurs dela infiintarea lor i imprejurdrile economice
cu totul defavorabile, au stat in calea unui progres rapid.
Nu se poate totui contesta, cd marile eforturi f Acute, atat
de Stat, cat i de patroni i asigurati, au lost in build parte
incoronate de succes. Chiar faptul cd ideea asigurdrilor so-
ciale a prins i s'a desvoltat, Hind imbratiat cu cAldurd
i cu o minunatd convingere de cei interesati, este prima
dovadd cd institutia e necesard.
0 comparatie, ori cat de sumard, intre situatia lucratorilor
notri industriali inainte de 1912 i aceea de astzi, inve-
dereazd progresul realizat in domeniul social-economic. As-
tdzi, grape asigurdrilor sociale, meseriaii i muncitorii for-
meazd singura clasd de salariati, cari se bucurd de un sprijin
sigur in caz de boald, de accidente, de moarte. Mai cu deo-
sebire acum, cand gratuitatea asistentei medicale a dispdrut,
asigurdrile sociale apar i mai necesare ca inainte. In schim-
bul unei contributii mici, cu mult sub paritatea lor dinainte-
de rdzboi, meseriaul, impreund cu familia lui, gasete in
caz de boald i lehuzie o asistentd medicaid, inzestratd in
centrele mai importante, cu toate perfectionarile tiintei me-
dicale, ceeace pe un neasigurat il costi foarte mult.
Meseriaii i muncitorii asigurati, cari sunt in suferintd,.
beneficiazd, in timpul verii, aproape gratuit, de o lund de
repauz i ingrijire la statiuni balneare i climaterice, avantaj
pe care nu multi dintre cetdtenii tarii, tot din clasa produ-
cdtoare, pot sd-1 aibd.
0 apropiere intre aceti meseriai asigurati i functionarii
publici, arata cd cei dintai, in schimbul unor contributii foarte
mici, beneficiazd de mai multe drepturi imediate, decat cei
din urm.
In cazuri de accidente de muncd, lucratorul asigurat are
la indemand ingrijire medicaid, ajutoare in bani, iar dacd
rmane invalid, pensie viagerd. In cazuri de deces prin acci-
dent, urmaii au, deasemenea, pensie, frd sd mai fie nevoie
de interventia justitiei, pensie ce se ()Nine cu o procedura
rapidd i gratuitd. Prin aceasta, nu numai lucrAtorii, dar i
patronii mi se mai gdsesc in nesiguranta dinainte de 1912.
www.dacoromanica.ro
155
In sfarsit, lucratorii in neputintd de muncd, din cauza unei
invaliclitati din boald, cum si cei ajunsi la varstd inaintatd,
dacd au contribuit in mod regulat, isi au asiguratd O pensie
si. cu abeasta au garantatd o viatd onorabild si demn,
cum se cuvine unor oameni cari si-au sleit puterile vietii
in muncd.
Dacd la acestea se adaogd faptul cd prin asigurdri a
fost cu putintd s se clacleasca si sd se inzestreze atatea
spitale, casse medicale, policlinici, cu totul occidentale, pre-
cum si atatea localuri proprii pentru corporatii, se dove-
deste cd contributia asigurdrilor pentru propsirea claselor
sociale producdtoare, este o opera de mare utilitate sociald.
Acestea fiind aspectele caracteristice ale primei etape a
asigurdrilor sociale la noi in Ord, socotim folositor a schita
si cateva din perspectivele viitorului apropiat.
Chiar indat dupa rdsboi, s'a pus problema nouei asezari
ce trebuie data asigurdrilor sociale in Romania, pentru a
le ridica la nivelul corespunzdtor unei vieti civilizate.
In primul rand, unificarea regimurilor de asigurare este-
o chestie a Orel rezolvare nu mai poate intarzia. Pe baza
experientei sl materialului informativ strans, s'a intocmit
un proiect de ler, depus in Senat in Decemvrie 1925. Din
pricina imprejurarilor de atunci, acel proiect nu a putut sd
fie transformat in lege. Totusi credem cd nu e lipsit de lobos
de a indica aci cateva din liniile mari ale acestui proiect
care, probabil, yor fi adoptate si de noua legiuire pe cale
de infaptuire.
In primul rand, campul asigurdrii ar trebui mult ldrgit,
pentru a cuprinde o cat mai mare parte din clasa salaria-
tilor. N'ar trehui f xch.0 dela asigurarea de boald, de pil-
da, nici functioaatii publici, a cdror situatie materiald este
de multe ori inferioard muncitorilor manuali.
Noua lege va trebui s pund la indemana asigurdrilor
sociale mifloace bdnesti mai insemnate ca pand acum,
ceeace credem cd nu ar fi tocmai greu ,de obtinut, dacd
se tine seama cd cele realizate pand in prezent, au convins-
pe faCtorii respectivi (asigurati si patroni), de foloasele asi-
gurdrii sociale. Acesle contributiuni trebuie sd fie asa fel
www.dacoromanica.ro
156
iixate, incat sd dea posibilitate institutiei nu numai sd fac
fatd nevoilor zilnice, dar sd o pund in msurd, prin fonclurile
-ei de rezerv de a putea continua si desdvarsi, inteo mdsurd
si mai mare ca !And acum intreaga opera de inzestrare
inceputd. In aceasta privintd se pot lua drept pildd legiuirile
strAine noui, care prevdd cotizatii mult mai mari. Este
banald constatarea cd nu e suficient ca cetateanul, fie el
chiar dintr'o clasd producAloare, sd astepte totul dela Stat,
ci trebue sa facd si el jertfe, pentru cd numai jertfele pot
creia drepturi i indlta clasele sociale i cu aceasta tam
respectivd.
Proiectul tinea seamd si de conventiile internationale dela
Geneva, din care unele au fost ratificate, iar altele asteapta
ratificarea Parlamontului.
In sfarsit, proiectul de unificare credem cd ar trebui sd
tind seamd de una din cerintele esentiale ale conceptiilor
politico-sociale de astazi i anume ca factorii interesati
patroni i muncitori asigurati sd participe in mod efectiv
la conducerea generald a institutiei, cat si la controlul
trebuintdrii fondurilor. Experienta din timpul din urmd, dela
noi din tard, a dovedit cd in chipul acesta patronii i asi-
guratii, nu numai cd se leagd strans de institutie, dar cd
ei sunt gata la jertfe, chiar lard constrangere, deoarece fo-
loasele sunt evidente, fdcandu-i sd-si dea seama cd cheia
progresului std. in mana lor.
In chipul acesta, institutia asigurdrilor sociale va con-
tribui inteo largd masurd, nu nurnai la stabilirea i pAstra-
rea pdcii i justitiei sociale, care constitue unul din crezu-
rile nouei asezdri a lumii de astdzi, dar, cu sigurantd, va
contribui i la ridicarea i consolidarea economica a Wei
noastre.
Cand Inca din anul 1912, anul in care a luat fiinA legea
asigurdrilor sociale, primul nostru Rege Carol I, a binevoit
sd clAruiascd Cassei Centrale, pentru alinarea suferintelor
celor multi, un spital in comuna Azuga, ardtand prin aceasta
Inaltul interes ce purta unei tinere institutii de viitor si real
folos pentru tara; cand marele Rege Ferdinand I a binevoit
sd ia parte la 1 Mai 1926, la inaugurare a dispensarului Regina
in-
www.dacoromanica.ro
157
Maria" din str. 13 Septemvrie si sa rosteascd o cuv antare-
in care au stralucit gandiri ca acestea : muncitorul are si el
drept la un loc sub soare", cdci muncile individuale puse
impreund, sunt mijlocul cel mai sigur de a indlta tara si
astfel muncitorii pun pietre solide la cladirea mareatd, care
este Romania de astzi", cd munca . cinsteste pe om" si
deci urmati, muncitori, pe drumul acesta inainte", se cu-
vine sd nAdajduim cd toti conducdtorii Orli de azi si de
maine, patronii, ca si salariatii, vor da si contributia lor de
suflet, pentru propasirea institutiei asigurdrilor sociale in_
Romania.
www.dacoromanica.ro
N. M. DEMETRESCU
POLITICA CONSTRUCTIILOR
SI REGIMUL INCHIRIERILOR
www.dacoromanica.ro
POLITICA CONSTRUCTIILOR
REGIMUL INCHIRIERILOR
de N. M. DEMETRESCU
Secretarul general al Min. Muncii
Criza de locuinte fenomen ce preocupd forurile compe-
tente in multe tari din Europa chiar inainte de rdsboi a
devenit cu deosebire acutd dupd incheierea pacii.
i dacd
putem intelege usor intensitatea fenomenului in tdrile ce au
suferit direct rigorile rdsboiului, va fi oarecum surprinzdtor
s afldm cd i tan, cari s'au mentinut in stricta neutralitate,
au fost nevoite sd-si fixeze atentiunea asupra problemei
crizei de locuinte.
Asa, spre pild, in Elvetia, opera de constructiuni a stag-
nat in timpul rdsboiului, deoarece costul acestora crescuse
extraordinar, ca o consecintd a diminuarii numarului lucra-
torilor inrolati in armatd si a lipsei de materiale intrebuin-
tate in mare msurd la lucrdrile de intdrire a frontierelor.
Tinand seamd si de numdrul refugiatilor din tarile beli-
gerante imigrati in Elvetia, vom gasi indreptatite interven-
tiunile Consiliului federal din 18 Iunie 1917, 5 August 1918
si 9 Aprilie 1920, privitoare la protectiunea chiriasilor
contra ridicdrii chiriilor i rezilierii contractelor.
Gdsim in acele dispozitiuni legale i masuri pentru o cdt
mai bund intrebuintare a locuintelor, pentru conservarea
acestora si pentru impiedicarea schimbatii lor prea dese
de cdtre locatari. CM priveste masura rechizitiondrii, aceasta
s'a aplicat in special locuintelor neintrebuintate.
In afard de masurile ardtate mai sus, Consiliul federal a
11
SI
www.dacoromanica.ro
162
intervenit pentru incurajarea operei de construire de lo-
cuinte, fie prin acordare de subventiuni nerambursabile,
fie prin imprumuturi cu dobdndd mica.
0 altd tara, care n'a luat parte la rdsboi, Suedia, s'a
resimtit de asemenea de lipsa de locuinte. Procesul scd-
derei fortei de cumpdrare a monetei respective a avut,
drept consecinta imediatd, scumpirea chiriilor. Aceea cauza
a determinat urcarea enorma a preturilor materialelor de
constructie, cdt si a salariilor lucrdtorilor, fapte ce au im-
piedicat opera de constructiuni.
Dacd tinem seamd si de lipsa de capitaluri, ca si de ur-
carea necontenitd a dobdnzilor, vom intelege c obstaco-
lele ce se puneau in calea construirei de locuinte nu erau
din cele mai neinsemnate. Fatd de cauzele ce au deter-
minat-o, criza de locuinte din Suedia nu a disparut usor.
In anul 1921, se constatd in Stockolm lipsa a 1300 lo-
cuinte, adicd a 4000 camere si a 15.000 camere in celelaite
orase ale Suediei. In anul 1923, gasim atat in Stockolm,
cdt si in celelalte orase, mii de persoane ale cdror cereri
pentru obtinere de locuinte, adresate biurourilor respective,
rdmdn lard raspuns favorabil.
Interventiunile legiuitorului
n'au incetat sd se producd
pentru proteguirea chiriasilor
i dupd Decretul Regal din 5
M J 1916, urmeazd legile din 25 Mai 1917, 14 Iunie 1918,
19 Iunie 1919, 30 lunie 1920, 17 Iunie 1921 i legea tran-
zitorie din 10 Martie 1923.
Rezultatul aplicrii acestor legi, obtinut pe baza cerce-
Orli nuindrului-indice al chiriilor si numdrului-indice al cos-
tului vietii, aratd cd pand in anul 1921 costul vietii a
crescut mai repede decdt costul chiriilor si cd dupd acest
an, costul vietii a inceput sd diminueze, iar chiriile au, con-
tinuat sd se urce, pand ce in anul 1923 aceste numere-indice
au ajuns egale.
In afard de legile mai sus indicate, ce aveau de scop
sd dea o cat mai bund intrebuintare constructiunilor existente
si sa mentind chiriile la un nivel echitabil fata cu venitu-
rile locatarilor, au intervenit i mdsuri de naturd sd in-
curajeze constructiunile.
www.dacoromanica.ro
163
-
In adevdr, cand Statul acordd in fiecare an subventiuni cu
care se garanteazd constructorii de locuinte de eventualele
pagube ce ar suferi pe urma devalorizdrii monetare, opera
de constructiuni se vede puternic sustinutd si roadele bune
nu intarzie s se producd. Bine inteles insd cd Statul nu
acordd alocatiunile respective decat numai pentru con-
structorii de locuinte modeste si numai cand acestia erau
sustinuti in cererile lor de cdtre municipalitatile respective,
municipalitati cari in multe ocaziuni au construit ele, pe
seama lor, locuinte, ce au lost puse apoi la dispozitiunea
beneficiarilor.
Efortul fcut de acest Stat pentru opera de constructiuni,
in intervalul 1917-1923, se cifreazd la suma de lei 107
milioane coroane, iar cel al comunelor se ridicd la 150
milioane, sume ce au contribuit atat de puternic la opera
cdreia au fost destinate si prin care s'a ameliorat simtitor
criza de locuinte din Suedia, care desi nu a participat la
rdsboi, totusi s'a resimtit de o puternicd jend in materie
de constructiuni.
Dupd ce am ardtat cat de gray s'au resimtit in materie
de locuinte chiar Wile ce n'At luat parte la rdsboi, ne vom
dispensa de a expune consecintele si mai grave din acest
punct de ved2re pe care le-au suportat acele state care au
participat la cumplitul mace]. Insd cu cat mai acutd era criza
locuintelor, cu atat mai sustinute erau eforturile pentru a o
remedid si foarte interesanta publicatie din 1923 a Biuroului
international al Muncii face dovada sincerd si complecta a
ceeace au constituit, in toate pile, mAsurile legislative
chemate sd atenueze criza de locuinte, mdsuri care tindeau
la protectiunea chiriasilor, la cea mai bund utilizare a lo-
cuintelor si la intensificarea operei de constructiuni.
Cat priveste incurajarea constructiunilor, remarcdm din
strdduintele tuturor statelor cd ea s'a manifestat bogath in
rezultate frumoase, numai acolo unde s'au inlesnit sume
insemnate de bani fie de cdtre Stat, fie de cdtre municipalitati,
In Romania, in lipsa unor statistici absolut necesare, ches-
www.dacoromanica.ro
164
tiunea locuintelor nu poate fi privita decat in linii generale.
S'a aratat de catre D-nul Inginer Thoma Galcd 1) cum cd
la o populatiune rurald de 14 milioane locuitori, avem
3.200.000 locuinte, cd ar trebui sa se mai construiasca cel
putin 600.000 locuinte cu Cate trei camere in toata tara i
Inca 200.000 pentru populatia improprietarita pe esul Ba-
raganului i in Basarabia, in regiunile lipsite de sate.
La orae, lipsa de locuinte se resimtea Inca inainte de
rasboi, pentru ca in timpul lui i mai ales dupd incheierea
pacii, chestiunea sa se puna in toata gravitatea ei.
Inca dela isbucnirea rdsboiului mondial, opera de con-
structiuni stagneaza atat in oraele Vechiului Regat, cat i
in provinciile ce aveau s intregeascd mai tarziu teritoriul
Statului Roman.
Era i firesc ca intr'o situatiune financiard nefavorabilk
sa nu se faca investitiuni in imobile.
Lipsa
i deci scumpetea materialelor prime, lipsa i deci
scumpetea manei de lucru, determinate in bund parte de
retinerea indelungata sub arme a unei parti din populatia
muncitoare, scaderea puterii de cumpdrare a monetei, ma-
surile exceptionale de ingradire a dreptului de proprietate,
iatd tot atatea cauze ce determinau abtinerea
de a construi, abtinere cu atat mai intinsa, cu cat Statul
nu se &Idea de loc sa intervind serios pentru sprijinirea
operei de constructiuni. Acesta, in loc sa se gandeasca la
construirea macar a imobilelor absolut necesare serviciilor
sale, ii plaseazd aceste servicii, care se inmultesc odata
cu intregirea tarii, tot in imobile particulare, sustrase astfel
destinatiunei lor initiale.
Dacd pe de o parte nu exista campanie de lucrari, pe
de altd parte insa aglomerarea populatiei la orae se re-
marcd tot mai mult. In afara de populatiunea flotant, cu
atat mai numeroasa cu cat orapl este mai important, tre-
buie sa consideram i numdrul imens al celor din populatia
rurala, cari din o cauza sau alta isi cauta la sfaritul raz-
boiului wzarea in oraele mari.
1) Publicatiile Cercului Technic al Romniei, No. 4.
capitalistilor
www.dacoromanica.ro
165
Consideratiunilor de mai sus, se adaoga i fenomenul de
regenerare ce se observd in general dupd orice rdzboi,
numdrul cdsatoriilor crescand simtitor, de unde apoi i ne-
voia de locuinte. Din expunerea de motive a proiectului
de lege pentru incurajarea construirii de locuinte din 1927,
al d-lui Trancu-I4, extragem datele urrndtoare privitoare
la numdrul cdsdtoriilor in trei tdri :
Franfa.
In 1913 312 036 cdsdtorii
1920 623.869
1921 456 221
Belgia.
In 1914 .. . 40.059 cdsatorii .
1918 43 558
1919 97.084
1920 106.514
Romania (Vechiul Regat).
In 1914 65 321 cdsatorli.
1915 56.314
ll
1922 87 515
1923 82 457
1924 76 241
.
Fata cu criza de locuinte, interventiunea legiuitorului ro-
man s'a manifestat pe de o parte prin mdsuri chemate sd
ocroteascd pe chiriai, iar pe de altd parte prin mdsuri
menite sd incurajeze construirea de locuinte.
Pentru protectiunea chiriaOlor se voteazd legea mdsu-
rilor exceptionale din 23 Decemvrie 1914, se dau decre-
tele-legi din 6 Martie 1919, 19 Noemvrie 1919 i 1 Aprilie
1920 ; se voteazd apoi o serie de legi i anume:
Legea din 13 Aprilie 1922 ;
6 Aprilie 1923 ;
24 Martie 1924 ;
. .
. .
, ,
,
,
,
www.dacoromanica.ro
166
Legea din 16 Aprilie 1927 :
91 ,,
8 Aprilie 1928 ;
16 Aprilie 1929 ;
15 Aprilie 1930 ;
Pentru incurajarea constructiunilor, prima lege este aceea
din 23 Iulie 1921.
De0 inaplicabild in multe din dispozitiunile ei, tot4 legea
aceasta a marcat un bun inceput in realizarea scopului
urmarit.
Dacti este adevdrat cd nu s'a creiat pe baza ei Cassa
pentru incurajarea constructiilor, din lipsd de fonduri, cari
nu puteau fi nici oferite de Stat i nici obtinute prin im-
prumuturi din cauza grelelor imprejurdri financiare i mai
ales din cauza instabilitatii valutei nationale, dacd nu s'au
putut obtine intocmai toate avantajele ce urmau sd se acorde,
pe baza dispozitiunilor cap. I din lege, de cdtre Stat, ca
reducere de pret la materialul de constructiune din pdurile
i carierele Statului i inlesniri la plata acestui material, in-
tdietate la transportul pe uscat i pe apd al materialelor de
constructie etc., totu0 constatdm cd multe primrii au van-
dut din patrirnoniul lor terenuri pe preturi eitine i cd avan-
tajele fiscale, prevazute in cap. II al legii, au fost un sti-
mulent puternic de incurajare pentru constructorii de imo-
bile. In adevdr, scutirea prevtizutd in articolut 14 al legii,
de mice impozit direct cdtre Stat, judet sau comund, pe
timp de 10 ani, a tuturor imobilelor urbane ce se vor fi
construit intre 1921 i 1925, cat i posibilitatea liberei
exploatdri a acestor imobile, au fost cauzele care au in-
fluentat creterea sensibild a nurndrului imobilelor. In aceastd
privinta, datele statistice foarte interesante publicate in anul
1929 de Ministerul Justitiei i din care reproducem ad.
ctevA, asupra constructiunilor de clddiri noui in mu-
nicipii, invedereazd influenta favorabild exercitat de le-
gea din 1921.
SY
www.dacoromanica.ro
167
Numdrul autorizatiunilor de clddiri acordate de municipii
dela 1918 1928 si al cldirilor construite
a fost urmatorul :
ANII
Clddiri
autorizate
C1:1M
construite
1919 845
714
1920 1,499
1.475
1921 2.601 2.520
1922 5.165 4,723
1923 5.718 5.338
1924 5.037 4.453
1925 5.187 4.741
1926 6.768 5.878
1927 7.710 6.721
1928 9.292 8 062
Total . . . 49.822 44.625
Media anuald . 4.982 4.462
Dupd patru ani, legea din 1921 suferd modificdrile aduse
prin legea promulgatd la 29 Martie 1925, printre care cea
mai importantd este aceea a suprimrii diverselor inlesniri
acordate de Stat si care erau prevazute in articolele 3-13,
precum i suprimarea avantajelor de ordin fiscal, prevazute
in art. 14-16 din legea din 1921.
In schimb, legea cea noud admite pentru proprietarii cari
au curti mai mari decdt suprafata terenului dada, sd con-
struiascd in portiunea de curte ce depdseste nevoile acelor
imobile, denuntand contractul pentru aceastd portiune
Ace astd ultimd lege, din 1925, nefiind facutd pentru o
www.dacoromanica.ro
168
serioasa incurajare a constructiilor, era natural ca o noud
legiferare sd se producd i aceasta cu atat mai mult, cu
cat costul constructiunilor se ridicase enorm intre timp.
In adevdr, dupd cum gdsim in expunerea de motive a
legiuitorului din 1927, salariul mestesugarilor pecialiti cres-
cuse in 1926 de 62 ori, tap de salariul acelorasi meste-
ugari in 1916, iar salariul muncitorilor necalificati crescuse
de 110 ori, fatd de cel din 1916.
Pe de altd-parte, dobanzile ce se plateau capitalurilor
imprumutate pe termen scurt, variau intre 20-300/0.
Aceastd stare de lucruri a determinat initiativa lcgiuito-
rului din 1927, cand parlamentul voteazd legea pentru in-
curajarea construirii de locuinte, publicatd in Monitorul
Oficial din 3 Mai 1927.
Noua lege prevede in cap. 1 inlesniri pentru construiri
de locuinte de orice fel, printre care cea mai importantd e
aceea a scutirii de impozit la venitul global, a veniturilor
imobilelor construite atat in baza legii celei noui, cat si
in baza legii din 1921. Aceste imobile se scutesc pe timp
de zece ani si de toate impozitele cdtre Stat, judet si co-
muna, pe alti cinci ani =Mori se scutesc de 750/0 din
aceste impozite si pe alti cinci ani urmatori de 500/a
din ele.
Se scot din regirnul legii asupra chiriilor toate construc-
tiunile fcute pe baza legii si se acordd scutirile de im-
pozite ardtate mai sus si addogirilor facute clddirilor exis-
tente, scutind total de impozite clddirile a cdror capacitate
locativd a lost sporitd de doud
Legea prevede garantii puternice pentru creantele socie-
tatilor, comunelor i antreprenorilor particulari, care vor con-
strui locuinte ce se achit prin anuitati. Scuteste de re-
inoirea cerutd de Codul civil inscriptiunile ipotecare luate
in favoarea societdtilor constructoare ; admite ipotecarea,
cu autorizarea justitiei, in prim rang, a imobilelor dotale
in favoarea antreprenorului sau societalilor constructoare,
pentru garantarea platii costului addogirilor sau construc-
tiilor noui.
Se prevede infiintarea unui fond pentru construire de lo-
ori,
www.dacoromanica.ro
169
-cuinte, din care s'ar acord imprumuturi functionarilor, pen-
sionarilor si altor categorii, cu dobAnda de 1 sau 20/0, cu
termen de amortizare de 20 ani.
Un capitol special legifereazd proprietatea pe etaje sau
apartamente si alt capitol prevede inlesniri societdtilor pen-
tru construire de locuinte, in ce priveste realizarea crean-
telor lor ipotecare.
Ultimul capitol prevede infiintarea Cassei Constructiilor,
,chematd sd administreze fondul constructiilor, sd coordo-
neze si sd supravegheze opera de constructiuni.
Desi la alcdtuirea legii din 1927 a prezidat un sentiment
cle robust optimism, totusi rezultatele el nu au lost mai fe-
ricite decat ale legii din 1921.
Capitalul ef tin, singurul in stare sa determine avdntul operei
de constructiuni, nu s'a pus la dispozitia acesteia. Cassa
Constructiilor, organ prevdzut in lege, nu a putut lua Uinta,
iar fondul pentru construire de locuinte nu s'a constituit,
intrucat nici bugetul general al Statului nu a inscris sume
pentru acest fond si nici imprumuturi nu s'au putut realiza
pe seama Cassei Constructiilor.
Singurul avantaj real acordat de Iegea din 1927 a fost
scutirea de impozite a constructiunilor, asa cum de altfel
facuse si legea din 1921.
0 incercare de contributie financiard a Statului la opera
de constructiuni s'a fcut in anul 1928, dar nu in cadrul
legii din 1927, ci in afard de ea. In adevr, prin jurnalul
Consiliului de Ministri No. 1126 din Iunie 1928, s'a repar-
tizat suma de una sutd milioane lei prevAzutd in bugetul
Statului pe 1928, in felul urmator :
Lei 22.583.000 pentru cumprarea unui teren in Bucuresti,
in suprafath de 23.524 m. p., pe care urm sd se con-
struiascd un blockhaus, pentru ale cdrui planuri s'au si plata
trei milioane lei ;
Lei 44.050.000 pentru imprumuturi la functionari cu do-
Mudd de cinci la suth, amortizabile in zece ani;
Lei 13.000.000 pentru imprumuturi acordate prin coope-
rativele de constructiuni;
Lei 16.855.000 pentru inceperea constructiei blockhausului.
www.dacoromanica.ro
170
Aceste sume au lost administrate de cdtre Ministerul Muncii,
conform destinatiunei
date de catre Consil'ul de Minivtri,.
iar din suma de lei 44.050.000, ca vi
din cele 13.000.000
lei distribuite prin cooperative, s'au acordat imprumuturi
garantate cu ipotecd de prim rang la 150 beneficiari.
Imprumuturile s'au acordat lard norme severe de apre-
ciere i MIA sd se incurajeze exclusiv construirea de
apartamente modeste.
Nu vom face aprecieri asupra repartitiunei celor una sutd
milioane, dar vom constata cd din ele numai cincizeci
vi
vapte milioane au fost distribuite ca imprumuturi,
restul
rdmanand fie imobilizat in terenul cumparat vi in planurile
blockhaus-ului, fie disponibil i neintrebuintat.
Fatd cu situatiunea generald de drept vi de f apt a pro-
blemei constructiunilor, Ministerul Muncii a dispus, in anul
1930, alcatuirea unui proiect de lege, chemat s inlesneascd
opera de constructiuni, in favoarea functionarilor publici
particulari, meseriavilor i muncitorilor, invalizilor, vaduvelor
de rdsboi, demobilizatilor i, in general, in favoarea tuturor
celor cu mijloace restranse de trai. Acest proiect de lege
a lost terminat i depus pe biuroul Camerei Deputatilor.
Privitor la organul chemat s rdspundd misiunii de a
inlesni incurajarea constructiunilor, s'a prevazut Cassa Au-
tonomd a Constructiilor, organ de drept public, autonorn,
liber in mivcdrile sale, unitar in executarea programului de
lucru i avnci posibilitatea obtinerei capitalurilor necesare
pe cale de imprumuturi, posibilitate facilitatd mult astdzi
prin stabilizarea valutei nationale.
Cassa Autonomd a Constructiilor va incuraja construirea
de locuinte modeste, in care scop s'au prevdzut cloud tipuri,
dintre care unul popular cu maximum trei camere vi de-
pendinte i altul economic cu cel mult vase camere vi de-
pendinte.
Cassa Autonomd a Constructiilor va acorda imprumuturi
pe termen de cel mult treizeci ani, cu procentul pe care vi
ea il va pldti creditorilor ei.
Proiectul scutevte de orice taxe de constructiuni
vi de
impozitele de orice naturd cdtre Stat, judet, municipii sau
vi
www.dacoromanica.ro
171
comune, pe timp de dougzeci ani, constructiunile noui, de
tip popular i pe cincisprezece ani pe cele de tip economic.
Cat privete pe beneficiari, se stabilete urmdtoarea or-
dine, prevdzandu-se pentru fiecare categorie cotitatea de
distribuit ca imprumuturi din sumele totale aflate la dis-
pozitia Cassei Autonome a Constructiilor :
Functionarii publici, pensionarii, invalizii, vdcluvele de
rdsboi i demobilizatii ; muncitorii i meseria0 din stabili-
mentele i atelierele Statului etc., functionarii particulari,.
muncitorii i meseri4i cari nu lucreazd in stabilimente_de
Stat, judet etc. ; institutiile publice, mice alte persoane lip-
site de locuinte proprii.
Proiectul de lege prevede o serie de dispozitii de na-
turd sa inlesneascd executarea silitd a debitorilor Cassei
Autonome a Constructiilor, mdsuri absolut necesare fata cu
incetineala obicinuitd a urmaririlor silite prescrise de regu-
lele de procedurd civild.
Un capitol special prevede dotatiunile Cassei Autonome
a Constructiilor, norme de alcdtuire i aplicare a bugetului ;
tinerea contabilitdtii, clispozitiuni cu privire la emiterea
obligatiunilor care vor fi la purtdtor i al caror cupon va
fi scutit de impozitul asupra valorilor mobiliare, precum
ardtarea felului de exercitare a controlului gestiunei, care
revine unei comisiuni permanente de control i, in ultimd
instantd, Inaltei Curti de Contari.
Noul proiect mentine in totul dipozitiunile din legea din
1927, privitoare la proprietatea pe etaje sau pe apartamente.
Noul proiect Hind inspirat de tendinta de a ajutora popu-
latiunea cu mijloace modeste pentru construirea de locu-.
inte, tinand seama de toate inconvenientele legiuirilor an-
terioare, atent la cerintele capitalului ce urmeazd sd fie
atras la scopul urmdrit, este chemat sd implineascd un gol
realmente simtit in politica economicd i sociald a tdrii i
Ministerul Muncii va fi contribuit astfel la o opera pe care
menirea sa i-o ardt de absolutd necesitate.
pi
www.dacoromanica.ro
C. STANESCU
PIATA MUNCH
www.dacoromanica.ro
PIATA MUNCH
DE C. STANESCU
Directorul general
al organizgrii al ocrotirii muncH, plasilrii
migratiunilor pi aomajului
A. Plasarea
In Romnia agricola, cu un inceput numai de industrie
mare, de dinaintea rasboiului mondial, munca considerata
ca un factor secundar in productiune nu reusise sa destepte
interesul necesar unei organizari serioase a utilizarei ei.
Exista o organizare prirnitiva, produs al timpului si al ne-
cesitMilor absolute. In agricultura, marii proprietari cultivau
domeniile lor cu lucratori din comunele pe teritoriul carora
erau aceste domenii. Cand nu erau, ii aduceau din corn inele
vecine sau, prin logofetii lor, din alte regiuni ale tarii, unde
se gaseau disponibili sau de peste frontiera (Serbia sau
Bulgaria). In industria mica si cea mare, recrutarea se Ikea
dintre lucratorii cari se prezentau la poarta atelierului, sau
fabricei, prin publicatiuni in ziare pentru lucratorii specialisti
mai greu de gasit si dintre cei cari veneau sau erau adusi
in numar destul de mare de peste frontiera.
Au existat totus unele incercari de organizare a plasarii
bratelor de munca, insa fara un rezultat multumitor.
Astfel, prin legea din 16 Iunie 1892, modificata prin legea
din 18 Februarie 1b96, curn si prin regulamentul acestei
legi, se infiinteaza un s _rviciu public de plasare a servito-
Mot.. Legea prevedea in 8 orase man l. ale tarii biurouri co-
munale, puse s b autoritatea prefectului de politie (la Bu-
curesti) sau sub autoritatea prefectilor de judete.
www.dacoromanica.ro
176
In celelalte comune urbane din tard, legea incredinteazd
plasarea servitorilor politiei administrative, sub autoritatea
si supravegherea prefectilor de judete.
In comunele rurale, plasarea servitorilor este incredintatd
primdriilor, sub supravegherea subprefectilor.
Legea prevede gratuitatea plasdrii si desfiintarea tuturor
biurourilor de plasare particulare.
Aplicarea acestei legi n'a dat nici un rezultat practic.
Biurourile particulare pentru plasarea cu plata a servitorilor
au lost tolerate sd functioneze, iar principiul gratuitgii nu
a lost respectat nici de oficiile publice, ele incasand in
multe 0'1.0 taxe de plasare. Cauza principald pentru care
aceste biurouri nu au dat un rezultat practic multumitor, a
fost in primul rand regimul prea biurocratic la care au fost
supuse si apoi lipsa unei conceptiuni unitare in ce priveste
functionarea si supravegherea lor.
Legea de organizare a meseriilor din 5 Martie 1902, pre-
vedea infiintarea de biurouri de plas are pe laugh' cassele
de ajutor ale meseriasilor, cari aveau sd se ocupe cu gasirea
de lucru, lucratori si ucenici. Plasarea nu era gratuitd. Nici
aceastd organizare nu a dat un rezultat practic multumitor.
Legea de organizare a meseriilor, creditului si asigurd-
rilor muncitoresti din 1912, prin art. 82, dd corporatiilor
sarcina de a infiinta biurouri pentru gdsire de lucru si de
lucrAtori. Aceastd dispozitie legal% nu si-a &sit insd apli-
carea practicd.
La 24 Februarie 1902, s'a infiintat in Bucuresti, din ini-
tiativd particulard, Bursa Muncii. Scopul acestei Burse a
fost nu numai satisfacerea prin plasare a cererilor si ofertelor
de lucru, dar si educatia technica si economicd a mese-
riasilor, imbundtdtirea traiului
acestora si inaltarea demni-
tatii lor. Pe langd aceastd bursa a functionat o scoald in-
dustriald in care se dau elevilor cunostintele necesare in
meseria lor si in viatd, un serviciu de plasare, sdli de lec-
turd, un biurou de informatii in ce priveste meseria si piata
munch.
-,
Bursa avea in fruntea ei, in afard de director, care era
de fapt conducdtorul bursei, un comitet care veghea la rea-
www.dacoromanica.ro
177
lizarea scopurilor ei. Plasarea se faced in mod gratuit atdt
pentru Bucure5ti cdt 5i pentru provincie. Rezultatele obtinute
prin functionarea acestui organ izolat au lost 5i ele slabe
5i nu pot li privite decdt sub titlul de experiente.
Legea invoelilor agricole din 1907 prevede infiintarea de
biurouri de plasare pentru muncitorii agricoli, iar regula..
mentul pentru organizarea biurourilor de mijlocire de mun-
citori din 1911 precizeazd felul de organizare a acestor
biurouri. Rezultatele acestei organizdri au fost foarte slabe ;
aceste biurouri se mdrgineau la o supraveghere politieneasca
a respectdrii angajamentelor dintre tdrani 5i proprietari.
Nici in domeniul teoretic problema plasdrii in Romnia
nuli gdsise o sulicientd desvoltare. Singura lucrare corn-
plect 5i bine alcdtuild este aceea a d-lui N. Ghiulea, intl.-
tulatd Problema sociald a plasdrii", publicatd in 1914. Din cele
ardtate mai sus, se poate veded cd problema organizdrii
plasdrii din Romania nu prezentd incd un interes absolut 5i
imediat, cu tdria de a o impune. 0 mi5care neorganizatd
a bratelor de muncd dintr'o parte in alta a Orli, formatd
prin traditie 5i complectatd prin valurile de lucrdtori
5i
muncitori strdini cdrora punctele de frontierd le 5edeau in
permanentd deschise, aceasta erd organizarea plasdrii in
Romdnia. Rezultatele acestei organizri sau mai bine zis
neorganizdri erau cd muncitorii strdini cd5tigau o existentd
multumitoare prin ocuparea locurilor celor mai bine pltite, in
timp ce muncitorii romani cd5tigau o existentd prea modesta.
Cu intregirea neamului, gdsim in Transilvania 5i Bucovina
cdteva biurouri de plasare locale, care functionau izolat.
In Basarabia, nici un fel de organizare.
Dupd rdzboi, chestiunea muncitoreascd in intregimea ei
preocupd factorii responsabili din Romania. Pe deoparte
chestiunea agrard, care forma piatra unghiulard a chestiunilor
sociale din Romania, Bind rezolvatd prin exproprierea marilor
domenii, iar pe de altd parte cu alipirea nouilor teritorii
incorporandu-se 5i o industrie mare, apreciabild, cu un numdr
insemnat de lucrtori, care trdiau sub un regim de mum&
mai avansat decdt cei din Vechiul Regat, a impus guver-
nantilor Orli rezolvarea chestiunii muncitore5ti.
12
www.dacoromanica.ro
178
La aceste imperative de ordin intern se adaogd cu multd
tdrie dorinta de a se asigurd pacea sociald, exprimatd fri
Partea XIII a Tratatului dela Versailles, care prin indruma-
rea i indemnul Organizatiei permanente a Muncii de la Ge-
neva creiazd o atmosferd foarte prielnicd rezolvdrii problemei
muncitoresti.
Criza de lucru provocatd de distrugerile rdzboiului a facut
ca o solutionare a ei sd se incerce chiar la prima Confe-
rinta internationald a Muncii, care a avut loc la Washington,
in ziva de 29 Octomvrie 1919. Conferinta, in urma discu-
tiunilor ce au avut loc, a adoptat un project de conventie
prin care fiecare Membru se obligd sd infiinteze biurouri
publice de plasare fdrd platd, care sd functioneze sub con-
trolul unei autoritdti centrale, avnd in fruntea lor, ca or-
gane de supraveghere, cornitete mixte compuse din patroni
i lucratori.
Acest proiect de conventie a fost transpus in legea ro-
mand pentru organizarea plasdrii publice din 30 Sept. 1921.
Aceastd lege intruneste elementele ce pot constitui cea mai
modernd o-rganizare a plasdrii. Ea prevede infiintarea de
oficii de plasare regionale, judetene, comunale si oficii de
inscriere in comunele rurale, toate puse sub indrumarea si
zupravegherea unui oficiu central. In fruntea fiecdrui oficiu
de plasare, legea prevede un comitet paritar, alcdtuit dintre
patroni si lucrdtori. Plasarea se face in mod gratuit, at&
pentru patron cat si pentru lucrator. In functionarea lor, ofi-
,ciile de plasare sunt obligate sd pdstreze strnsd legdturd
Intre ele, asa ca prin plasarea interlocald sd se poatd des-
congestiond centrele cu surplus de brate de muncd si sd
se acopere trebuintele de brate, acolo unde este nevoie
de ele. Prin aceastd dispozitie, legea a urmdrit organizarea
unei migratiuni interne a mdnei de lucru, rdmndnd ca nu-
mai dupa utilizarea complectd a acesteia, trebuintele ce
Nor mai rdmdne sa fie satisfacute cu brate de muncd straine.
in Romnia Mica exist anomalia cd in timp ce in unele
parti ale Orli se gaseau brate de muncd disponibile, pentru
.alte parti, unde era nevoie de brate, acestea erau aduse
de peste frontierd.
www.dacoromanica.ro
179
Legea interzice functionarea oficiilor de plasare cu plata
-i permite, pe baza unei autorizari eliberate de Inspectoratul
respectiv al muncii, functionarea acelora numai cari lac pla-
sare gratuita, nu urmaresc scopuri ilicite i se supun con-
trolului Ministerului Muncii, caruia sunt obligate a-i comunica
datele ce va cere, iar operatiunile lor sa fie tinute oricand
la dispozitia organelor de control ale Ministerului.
Aceasta lege, aparuta in Monitorul Oficial No. 130 din
30 Sept. 1921, reprezinta un program complect de lucru in
ce privete plasarea locala, provocarea unei mivari migra-
torii interne i cladirea organizatiei de baza pentru o even-
bald organizare de asistenta sau asigurare a celor lipsiti
de lucru.
Pe baza acestei legi, iau fiinta pe ziva de 1 Aprilie 1922
primele 25 oficii publice de plasare, in centrele mai impor-
tante ale tarii i anume: 11 in Vechiul Regat (Baca'', Boto-
ani, Braila, Bucure0i, Constanta, Craiova, Galati, Iai,Ploeti,
Targovite i T.-Severin) ; 9 in Transilvania (Arad, Brapv,
Cluj, Lugoj, Oradea, Satu-Mare, Sibiu, Tg. Mure, Timioara) ;
3 in Basarabia (Balti, Cetatea Alba i ChiOnau) ; 2 in Bu-
covina (Cernauti *i Radauti).
Operatia iniiintarii acestor oficii a lost grea, ca i ince-
putul functionarii lor. Grija mare a lost a se evita dela in-
ceput caracterul biurocratic cu totul nepotrivit, dandu-li-se
cel comercial, singurul in masura de a atrage pe cei inte-
resati, patroni i lucratori, prin o ser vire binevoitoare, ur-
tenta i corespunzatoare. Pentru aceasta, trebuia un perso-
nal format, cu aptitudini speciale, cu multa putere de munca
i initiativa, cu temperament potrivit, care nu se gasea uor
la o salarizare insuficienta.
Primul an, era o punere la incercare a tuturor elementelor
{le care depindea bunul mers al plasarii publice.
Dupa o munca staruitoare, s'a putut constata la sfaritul
anului, urmatorul rezuitat : Cele 25 de oficii inregistreazd :
Oferte
de lueru Cereri de !nem Plas5ri
45.228 39.171 26.128
www.dacoromanica.ro
180
Din aceste care, cum si mai ales din totalul observatiilor
facute in cursul acestui an, s'a putut cdpata convingerea c .
legea va putea fi aplicatd cu succes.
Dorinta era de a se face un pas inainte, inmultindu-se cu
Inca cateva numarul oficiilor, ca sd se poatd ajunge cat
mai curand la infiintarea lor in toate capitalele de judet.
Criza financiard, care incepe a reclama econotnii buge-
tare, pune obstacol desvoltdrii dorite i in anul 1923 nu se-
poate infiinta deck un singur oficiu in plus si anume la
Tighina.
Gratie experientei fdcute in primul an si reclamei de adu-
cere la cunostinta publicului a existentei oficiilor publice
plasare si a felului cum ele servesc pe cei interesati, ani
putut constata la sfarsitul anului 1923, urmtoarele rezultate:
Of erte de lueru Cereri de lucru Plasgri efectuate
130.435 102.267 78.827
66 10
77%
Se constatd deci in anul 1923 o crestere considerabila
operatiunilor oficiilor publice de plasare, fata de anul 1922..
Interesant de observat este si cresterea procentului pla-
sdrilor, atat fata de ofertele, cat si de cererile de lucru.
In cursul anului 1923, se hotdrdste infiintarea oficiilor de-
inscriere in comunele rurale, din cele 26 de judete in ca-
pitalele cdrora existau oficii de plasare si se dau instruc-
tiunile necesare in acest scop. Rostul acestor oficii de in-
scriere era numai de a lila nota de muncitorii din comuna
cari doresc s meargd la lucru in alte localitati si de pa-
tronii cari voiau sd angajeze lucratori, ce nu se gaseau
disponibili in comund. Inscrierile se faceau la primdrie de-
secretarul comunal, sub supravegherea primarului. Copie-
dupa registrul de inscriere trebuia comunicatd zilnic, in scris.
sau telefonic, oficiului de plasare din capitala judetului, care
avea indatorirea s satisfacd cererile i ofertele comunicate
cu disponibiIitaile ce i se comunicau de alte comune sau
de oficiile de plasare din celelalte judete.
Operatia- aceasta, care teoretic pare simpla, in practicd.
are o multime de dificultati, incepand dela perseverenta,
de
a
www.dacoromanica.ro
181
promptitudinea i atentia ce trebue pusd de personalul de
.executie, dela dificultdtile deplasdrii i angajdrii lucratorilor,
pand la nepotrivirea exacta intre ceeace doreste un patron
intre ceeace este un muncitor. Incercarea pared la inceput,
in multe judete, un succes, dar nu dupd mult timp entu-
ziasmul produs incepe s scadd, din cauzd cd primariile
rurale nu comunica regulat, sau nu comunica de loc, ce-
rerile sau ofertele de lucru din comund. Constatndu-se cd
nu este Inca timpul pentru aceste oficii de inscriere din
comunele rurale, nu s'au fortat lucrurile si functionarea lor
lost amanatd pand la deplina consolidare a oficiilor
de plasare judetene si pAnd la inzestrarea lor cu tot ceeace
este necesar pentru o complectd organizare.
Cu inceperea anului 1924, se mai infiinteazd Inca 10
oficii publice de plasare judetene i anume: 2 in Vechiul
Regat (Pitesti i FoCsani), 5 in Ardeal (Aiud, Dej, Deva,
Sighet i Zaldu), 1 in Basarabia (Hotin), 1 in Bucovina
<C.-Lung) si 1 in Dobrogea (Bazargic).
Se ajunge astfel la un total de 36 oficii publice de pla-
sare judetene, in 36 capitale de judet.
Activitatea acestor oficii pe anul 1924 s'a incheiat cu:
Oferte de lucru Cereri de lucru P1as 5ri efectuate
143.594 128.460 99.716
620/0
mo/a
Fata de anii precedenti, se vede o intensificare a acti-
-vittii oficiilor publice de plasare si ea se datoreste incre-
.derei crescande a lumii muncitoare
i patronale fata de ele
apoi formdrii treptate a personalului
de executie al a-
cestor oficii.
In 1925, se infra cu acelas numr de oficii, Economiile
.bugetare
impuse la alcatuirea bugetului pentru acest an
nu au permis cheltueli in plus, deci nici sporirea numdru-
lui oficiilor de plasare.
In cursul acestui an, din initiativa i cu cheltuiala comu-
nei Petrosani ia Hi* in aceastd localitate un oficiu comu-
nal de plasare.
Pe langa oficiul de plasare din Bucuresti, unde aveam
-si
4i
a
www.dacoromanica.ro
182
doud sectiuni, una a lucrdtorilor industriali calificati i una
a personalului de serviciu (casnic), se mai infiinteazd, ia
cursul acestui an, i o a treia sectiune pentru muncitori ne-
calificati: bdrbati i perechi.
La incheerea activitatii oficiilor publice de plasare pe 1925,,
s'a constatat urmdtorul rezultat:
Oferte de lucru
161.612
Cereri de lucru Plastri efectuate
138.871 109.276
680/a 790/0
Se constatd i de data aceasta o activitate in plind des-
voltare, atat ca numr de oferte, cereri i plasri, cat i ca
procent al plasdrilor efectuate, fatd de of ertele i cererile de
lucru inscrise.
Pentru aceleai motive de economii bugetare, intrdm i in
anul 1926 cu acela numr de 36 oficii publice de plasare.
In cursul acestui an, activitatea oficiilor publice de pla-
sare suferd o loviturd puternica. Pand in acest an, muncitorii
plasati prin oficii din o regiune in alta a tarii se bucurau,
conform art, 3 din legea pentru organizarca plasdrii publice,
de o reducere de 500/0 pe C. F. R., pand la locurile unde-
erau plasati. Prin legea de organizare a C. F. R., care intl.&
in vigoare din luna Oct. 1926 i prin care se reglementeaza.
reducerile i gratuitdtile de transport, se suprimd reducerea
pentru muncitorii plasati prin oficii. Aceastd masurd a fd-
cut ca activitatea oficiilor de plasare sd scadd considerabil,
muncitorii neavand cu ce plati transportul, iar patronii re-
nuntand de a aduce brate de muncd dela o distantd mai
mare, in cazul cand ei se ofereau sd pldteascd transportuL
Astzi este indeobte cunoscut cd o intensilicare a pla-
sdrii interlocale nu se poate face fait inlesnirea transpor-
tului, dupd cum o plasare promptd nu se poate face WA
utilizarea telefonului i a telegrafului.
Fard o inlesnire la transportul muncitorilor plasati din o
regiune in alta a tdrii, nu se poate forma din bratele de-
muncd disponibile o armatd de manevrd, foarte necesarl
pentru propdirea unei tdri.
www.dacoromanica.ro
183
Cu incheerea activittii oficiilor de plasare pe anul 1926,
se constatd urmtorul rezultat :
Oferte de lucru
149.241
67%
Cereri de lueru
122.573
820/a
Plasfiri efeetuate
1C0.929
Se remarcd o scddere a ofertelor, cererilor 5i plasdrilor
MO de anul trecut. Cauza am ardtat-o mai sus 5i efectul
ei se va veded 5i mai bine in anul urmAtor
cdnd se
produce asupra anului intreg.
In cursul anului 1926, oficiul de plasare din Aiud este
mutat la Medias, centru industrial mai important, care re-
clamd infiintarea unui oficiu de plasare.
Nici prin bugetul anului 1927 nu s'a putut spori numdrul
oficiilor de plasare. Intrdm deci 5i in acest an tot cu 36 oficii.
Un lucru important pentru piata muncii se observd in
cursul acestui an. Pentru prima data numrul cererilor de
lucru intrece pe acela al ofertelor de lucru cu un plus, care
se mentine 5i in anii urmtori tot mai accentuat.
Acesta era semnalul unui fenomen, care pdnd la acea
data era necunoscut in Romania. Din 1927, se ive5te 50-
majul in tam noastr, unde nu se cunoscuse nici odatd lipsa
de lucru.
Tot in cursul anului acesta, suprimarea reducerei la trans-
porturi pe C. F. R. ki produce efectul in plin. Operatiunile
oficiilor de plasare scad considerabil. Astfel, se constatd la
incheerea activittii oficiilor pe acest an urmatorul rezultat :
Oferte de lucru Cereri de lucru Plasfiri efectuate
111.459 115.716
80.302
720/a 690Is
Fata de rezultatul anului trecut, avem un minus de 37.782
oferte de lucru, 6.857 cereri de lucru 5i 20.627 plasdri. Mi-
nusul de plasdri se constatd aproape in totalitate la plasd-
rile interlocale. Avem credinta cd dacd C. F. R. ar fi trans-
portat cu reducere de 50% pe ace5ti circa 21.000 de lucrd-
tori, ar fi fost mai in cd5tig, decdt acum cdnd nu i-a trans-
portat de loc 5i mai avem credinta cd i numrul celor
rdma5i MIA ocupatie ar fi fost neinsemnat.
www.dacoromanica.ro
184
Dacd observdm tablourile anuale pe profesiuni, constatdm
cd minusul de 20.627 plasdri, lata de anul precedent, se
gdseste in intregime la muncitorii agricoli, tdetori de pa-
dure si. muncitorii necalificati, deci dela categoriile cele mai
lipsite de mijloace pentru a-si putea plti transportul corn-
plect pe C. F. R.
In cursul anului 1928, nici o schimbare mai de seam&
Numarul oficiilor rdmane acelas, cu singura deosebire ca
oficiul de plasare dela Zaldu se mutd la Turda, centru cu
o activitate economica mai insemnatd. *i in cursul acestui
an, nirmrul cererilor de lucru intrece pe acela al ofertelor
si intrecerea este destul de mare, ca sd poatd indica o
crizd de lucru ce se accentuiazd.
La sfarsitul anului 1928, constatam urmdtorul rezultat al
activitatii oficiilor publice de plasare :
Oferte de lucru
Cereri de Meru Plasari efectuate
127.058
147.686 101.033
79ola
68010
Din aceste cifre se constatd, comparativ cu anii prece-
denti, _cd activitatea oficiilor de plasare se apropie iardsi
de desvoltarea ei normald. Reducerea pe C. F. R. s'a
acordat din nou, insd numai pentru grupe de lucratori mai
mari de 15 insi.
Anul 1929 nu aduce nici el mari modificdri in desvol-
tarea oficiilor publice de plasare.
Numdrul lor ramane acelas, casi in anul precedent. Ce-
rerile de lucru prezentate oficiilor sunt si anul acesta mult
mai numeroase decat ofertele, ceeace arat cum criza de
lucru se mentine.
In cursul acestui an, la insistenta prefecturei de judet, se
infiinteazd la Barlad un oficiu judetean de plasare. Chel-
tuelile de infiintare si functionare ale acestui oficiu au lost
acoperite in cea mai mare parte de prefecturd.
Cu incheerea activitatii oficiilor publice de plasare pe anul
1929, constatdm urmtorul rezultat :
Oferte de lucru Cereri de lucru Plasri efectuate
140.729 169.116 113.194
80010 67010
www.dacoromanica.ro
185
Se constatd deci o activitate in plind .desvoltare.
Dupd ce am examinat an cu an mersul activittii oficii-
tor de plasare, greutdtile de cari s'au lovit i schimbdrile
ce au survenit, s ne aruncdm privirea asupra mersului
acestor olicii pe intreaga perioadd de 8 ani, adica dela
infiintarea lor i pdnd la 31 Decemvrie 1929.
In rezumat, constatdm cd cele 25 oficii de plasare la
inceput, 36 mai apoi i 37 in cele din urmd, in timpul celor
.8 ani dela infiintarea lor, au avut pe provincii, urmatorul
xezultat al activittii lor, exprimat i prin graficul de mai jos:
Oferte
de lucru
Cereri
de lueru
Plasfiri
locale interlocale
Vechiul Regat . 383.493
318.661 215.539 33.926
Transilvania . . 389.815 431.779 181.942 128.825
Basarabia . . . 93.637 108.498 46.407 21.813
Bucovina . . . 142.411
104.922 33.533
47.420
Total . . 1.009.356
963.860 477.421 231.984
ALI
200
150
100
50
70% 730/a
709.405
i
i //'
.....
..-
e
.
r
1922 1923
1924 1925 1926 1927 1929 1829
Examinand aceste care, putem afirma cd de data aceasta
oliciile de plasare in Romnia au lost bine introduse, cd
functionarea lor corespunde icopului pentru
care au fost
creiate.
Nu putem spune insd cd plas area in Romania este complect
iorganizatd, cd legea pentru organizarea plasdrii publice in
iip,,.....aa.
, am
,
www.dacoromanica.ro
186
vigoare este in totul aplicatd. Din contrd, putem afirmd ct
mai avem inca foarte mult de fcut, cd ceeace s'a fdcut
pdnd in prezent nu este decdt un inceput din care am putut
cdpdtd convingerea cd organizarea complectd va da bune
rezultate.
Pentru a ajunge la o organizare complectd, trebue maL
intdi s avem cds te un oficiu de plasare in fiecare capitald
de judet. La oficiile mai aglomerate, din centrele cu o ac-
tivitate economica, mai vie, sd avem la oficii mai multe-
sectiuni (bdrbati, femei, lucrdtori calificati, necalificati, per-
sonal de serviciu casnic, ucenici etc.). Oficiile sd fie instalate-
in localuri corespunzatoare, cu sdli de qteptare inzestrate
cu tot ceeace poate influentd in mod solid pe cei cari
ateaptd sd fie plasati.
Pe langd fiecare oficiu s avem Cate un addpost, und e-
sa poatd rmdne peste noapte lucrdtorii veniti din alte lo-
calitati, pentru cdutare de lucru.
Astfel de adaposturi avem pdnd in prezent la Brasov,.
Tg.-Mure i Petroani. In Bucure0, este aproape terminata
constructia unui mare addpost, care va aved circa 3o1
paturi i va fi inzestrat cu tot ceeace va fi mai practic
i mai modern in astfel de scopuri. Sperdm c in toamna
acestui an s intre in functiune.
Dupd ce in capitala fiecdrui judet vom aved un oficiu,
inzestrat cum am ardtat mai sus, activitarea lor pentru pia-.
sarea interlocald trebue centralizata in cloud sfere: o sferd
regionald sub supravegherea oficiilor regionale i o sferd pe
intreaga
tara, sub supravegherea i indrumarea oficiului,
central din Bucureti.
Reducerea costului de transport pe C. F. trebue introdusd
atdt pentru plasdrile individu ale, cat i pentru cele colective.
Inlesnirea plasdrii muncitorilor din o regiune in alta a tarii,_
creiarea unui curent migratoriu intern, atdt pentru lucrul de
sezon cat i pentru cel de duratd mai lungd, va aduce un
echilibru pe piata muncii, care va fi in folosul lumii mun-
citoare, al celei patronale i al statului.
Telefonul i telegraful, ca mijloace de repede comunicare
sunt foarte necesare in activitatea oficiilor publice de plasarew
www.dacoromanica.ro
187
Utilizarea lor ori de cdte ori nevoia
cere, nu poate fi deck-
de loarte mare lobos. Restrictiunile
ce se pun astazi pentru .
motive de economii bugetare, cerdndu-se sd
se utiliz eze-
cat mai rar aceste cdi de comunicatie, trebue sa dispard-
Pe MO fiecare oficiu de plasare va trebui s
aveim
sectiuni speciale pentru indrumarea profesionald
a ucenicilor,
inzestratd cu tot ce este necesar pentru cunoaterea aptitu-
dinilor fizice i intelectuale ale
copiilor ce se indreaptd
catre meserii.
* *
Activitatea oficiilor publice de plasare deIa 1 Apr. 1922
la 31 Dec. 1929, pe grupe profesionale.
No.
ct.
DENUMIREA GRUPELOR
DE PROFESII
OFERTE
DE LUCRU
CERERI
DE LUCRU
PLASARI
EFECTUATE
Agricultura, silvicultur5, gr.&
dinfirie . .
5.780 7.605 4.483
(Pers. de specialitate i conducere)
2 lndustria alimentara . . .
43.802
39.587 28.692
3 Imbracarninte, mode, toalet .
21.284
20.649 14.510
4 Pielilrie 13.133 14.059 8.961
5 Constructii, lucrari publice .
9.592 10.653 6 394
6 Lucrdri in piatrd, ceramic5,
sticld . . . . . .
7.829 6.T19 5.213
7 Mine i cariere . .
4.264 4.058 1.973
8 Industria himicd
.
915 1.002 638
9 Industria lemnului . . 23.660 26.773 17.006
10 Industria hfirtiei . .
448 495 227
11 Imprimerie, fotografte
. . .
1.361 2.089 969
12 Inclustria textil . . . .
3007 1.607 911
13 Metaltirgie, electrotehnicd, ma-
ini . . .
.
45.566 69.373 34.918
14
Ceasornicdrie, bijuterie, optica
429 452 286
15 Personal de comert i ad-tie
6.465 16.788 4.472
16 Personal de educaPe . .
14.796 15.898 8.961
17 Personal de hotel ci restau-
rant. . . . . .
19.165 20.673 15.272
18 Personal de serviciu . .
299.165 271.456 208.892
19 Ucenici pentru industrie
9.336 6.670 5.159
20 Ucenici pentru comert .
.
6.517 6.780 5.546
21 Muncitori agricoli . .
174.178 160 012 135.466
22 Muncitori de pAdure . .
179.971 151.925 117.446
23 Muncitori de fabricd . .
113.061 100.482 79.594
24 Diverse profesii
5.630 8055 3.416
TOTAL . . . . . 1.009.356 963.8C0 709.405
70%
7"
.
.
*
ssim
1
.
. . . . . . . . . .
.
. , .
. .
. .
.
.
. . .
.
.
.
.
.
.
www.dacoromanica.ro
188
B.Imigrarea
Desi Romania inainte de rdzboiul mondial era o tard de
imigrare, indicatd ca atare atat de densitatea populatiei ei,
-cat i de repedea desvoltare a vietei sale economice; dei
prin punctele de frontierd, larg deschise, soseau in tard nu-
meroi supui strini in scopul de a se stabili aici, fie tern-
porar, fie definitiv, pentru catigarea existentei, nimeni nu
.s'a gandit la o reglementare a imigrarei potrivit necesita-
4ilor i intereselor Orli. Aceea desinteresare sau acela em-
pirism cu care era tratata intreaga problemd muncitoreascd,
se aplica i aici. Dealtfel nu gasim nimic surprinzdtor in
aceasta atitudine, cad nici alte ttiri de imigrare mai avan-
sate decat a noastrd, nu se gandisera la reglementarea
imigrarei.
Legea asupra controlului strdinilor din 1915, aplicatd
-cle Ministerul de interne (Directia politiei i sigurantei ge-
nerale a Statului) se ocupa de supravegherea strdinilor, care
doresc sd ramana in Romania mai mult de opt zile, numai
-din punct de vedere al sigurantei Statului. Ea nu contine
nimic din ceeace ar insemna o politica de imigrare cu la-
Auri economice, sociale, demografice.
La intocmirea legei pentru incurajarea industriei nationale
din 14 Februarie 1912, modificatd prin decretul din 16 Sept.
1919
i prin legea din 10 Sept. 1921, legiuitorul impresionat
-de multimea bratelor de muncd de supwnie strdind ce
erau intrebuintate in industria tdrii i de tendinta patronilor
.de a importa mai degraba aceastd mand de lucru, decat de
a-i da osteneald sd o formeze dintre indigeni, pe langa
avantajele ce acorda prin lege, a pus i conditiunea ca cei
-cari vor sd beneficieze de aceste avantaje sd ail:4 cel putin
'75% din personalul intreprinderei, cetateni romani. Aceastd
.conditiune nu a insemnat mare lucru, pe deoparte fiindcd
ea nu era cerutd cu toatd strictetea, iar pe de alt parte
-acest procent fiind cerut la totalitatea lucrtorilor din intre-
prindere, nu pe specialitati, s'a ajuns a se avea in intre-
garinderi personalul calificat de supwnie strdind, iar salahorii,
www.dacoromanica.ro
189
muncitorii necalificati, de supusenie romana, pentru a forma
procentul cerut de lege.
Sub acest regim ne gseam si dupa terminarea razboiului.
Situatia insa era cu totul alta : incorporarea unei industrii
mari in Transilvania i Bucovina cu mdra de lucru formatd,.
improprietrirea tdranilor, somajul din tdrile industriale ale
occidentului Europei si din Wile vecine noua, cu brate de-
munca disponibile ce cdutau a patrunde pretutindeni, criza
financiara ce se armnfa ca o consecinta a stricaciunilor raz-
boiului, toate acestea si inca alte motive ne fortau si pe
noi de a renuntd la ospitalitatea proverbiald ce o acordam
supusilor strdini. Totusi, pdna in 1925 nu s'a luat nici o
dispozitie noua. Urge* cerutd in refacerea multora din stri-
caciunile lsate de rdzboi, refacere fdra de care nu s'ar 11
putut relud firul gospoddriei nationale (cai ferate, industrie
petrolifera, sosele etc.), a fdcut sd nu se observe dinteodata
criza ce trebuid s vind. Odatd acoperite primele trebuinte,
limpezitd o situatie turbure ce Wed pe fiecare om de afaceri
sd vadd inavutire sigura si repede, au inceput sd apara con-
secintele naturale si triste ale unui razboi, care distrusese
foarte mult.
Consumatia incepe sa scadd atdt Ia stat, cat si la parti-
culari, comenzile sa se reducd, comertul si industria sa se-
restrdnga, mdna de lucru sa se concedieze i, in fine, sa se-
vadd formarea unei curbe de criza. Cum aceea criza atin-
sese si celelalte state europene de unde mAna de lucru
emigra catre farile unde puted s patrundd si prin concu-
rentd s ocupe locul celei indigene si cum tam noastrd se
gdsed printre acestea din urma, guvernul s'a vazut nevoit
sa ia masurile dictate de imprejurari. In acest scop, in anul
1925 se voteazd de Parlament si se pune in aplicare legea
pentru reglementarea migratiunilor.
Dupa dispozitiile acestei legi si ale regulamentului ei de
aplicare, supusii strdini cari vin in Romania se impart in
trei categorii:
1. Imigranti, cei cari vin in tara pentru a se stabili aici,.
temporar sau definitiv, in scop de a-si cdstigd existenta;
2. Neimigranti, acei cari, desi vin in Ord pentru exerci-
www.dacoromanica.ro
190
darea profesiimei, totusi, legea prin art. 5 si regulamentul
de aplicarea legei prin art. 3, ii scoate din categoria imi-
.grant
3. Cei cari yin in Romania pentru diferite interese : per-
sonale, familiare, judiciare etc. si care pe baza vizei con-
,sulare i aceea a organelor de politie, prevazut de legea
asupra controlului strdinilor, pot ramane in Ora cel mult
luni dela intrare.
Daca vor s mai ramand si peste acest termen, infra
.sub regimul imigrantilor si prelungirile de termen le pri-
mesc, dacd au motive serioase de rdmanere, dela Ministe-
Muncii.
Cei din prima categorie, ca sd aibd dreptul sd-si exercite
,profesiunea in tarn, trebue sa aibd in prealabil autorizare
de intrare in tard in acest scop. Cei din categoria a doua
i a treia nu au nevoie de aceasta. autorizare.
Supusii straini, cari se gaseau in tara la intrarea in
vigoare a acestei legi, au capatat dreptul de a ramane in
tara si mai departe, afard de cei gasiti cd nu au nici o
-ocupatie i nici un rost.
Aplicarea acestei legi, lard a creia nemultumiri, a avut
-rezultate bune. Cu ajutorul ei s'a putut reglementa intrarea
rin tarn a supusilor straini, cari veneau pentru exercitarea
profesiunei potrivit trebuintelor reale, lard a ingreuia situatia
-indigenilor.
Din graficul urmdtor si din datele anexate prezentei ex-
puneri, se pot vedea rezultatele aplicdrei acestei legi dela
I Ianuarie 1926 !And la 31 Decemvrie 1929, deci pe timp
41e patru ani. In acest interval au intrat in tard pentru
.,exercitarea profesiunei un nutria'. de 28.580 supusi straini
in acelas interval au pardsit tara, repatriindu-se, 49.875
supusi straini. Se constata deci cd numarul celor cari au pa-
-rasa tara este cu 21.295 mai mare decat al acelora cari au
intrat in tara. Aceastd diferenta este formata din stocul de
straini care se gdsea in tard la punerea in aplicare a legii.
Cum am afirmat si mai sus, aceastd lege a dat rezultate
tune, totusi dupd patru ani de aplicare s'a constatat a fi
susceptibild de unele complectari, care ar privi nu atat
ilor,
Arei
-rul
si
si
www.dacoromanica.ro
".
%%V
1
WO:Mk
a
VaNAI
NI
le4.111.
twaviowiame
AlUWAVX10,111V9reflo.WMW4A1%%%
muvamIXWommelm.
VI
MVOS.
13.11%%M.I.
..,,,,-sJI
,,,
-c?,
,
,
C.)
cp
(tr
s'
..C
.4.Z.3''
C
4)
g)
..:
..1
etr
4
.,.r.
,;-.
'''
-,.4`'
70:
-,..
q,
's
C.)
-N.
G)
....'
...N.
af
'',
..'b'
45,
c'
,"t,
.:'
`'
,"
.01'.
.N,
,,,e's,
.-t
s
et,
c
4-,,
40
1
,t".
,
"''.
',..
''
ID'
....
Cr
0
"4.)
'c`..'
N:
-c.i'
'Q.
(Z)
,,.,
',,
C
b.0
c.)
ro.
i
.v.,
.<tr
e,
a.,
2)
0
i'
b
`..*::
'V
...,
0
.c2,
fz,
1/4
.,.
,t-.
c,`1,:e
oA,
0
C
-111r
C
C.)
'('
S:
'i.'
'
er
v$''
N
:N.
Cr
1/4r
.
4,
,3
.1.D'
417
r:r
:'$.'
C.
e'
''N'
4'
.6'
.S,
,,Q,
co
c,
0
,.
.,,
..,?
..?
cry
,-
.,..,
0
.0
,g,
..,
C
*
-.,
4,,,, 2r
6,,
C
Yv
,tr
`$)
.
,tr
a.,
'4'
0
.-t.
;
a.,
sAir'
ir
C''
t
'
','
-....:
N.
`b
,
-
C..-'
....
2)
itr
..
fi
.z,
-,'
2,
c.,
.,
C.) cu
$'
el
Cf
.tr
fi
'.., N N N
cb
..,
..0
,.,
..s...,9
....
' b
N.
1
.b'
4( I
t
r
(
ZC7
AZ
..'S.
,t'
Q'
'.:C
Tzr
C)
-N
C)
0
'..`
at'
fi
0,
.'',
$
&
c-'
A
.
,1-,,
,e
'-1/4?
di
,.':-
4.
g
e,
s
(9
'CZ
GA
(1:
'..
T
.c'
CT
4.
'''
'(
e
cz)
fi
u.,
tr
4z)
.4
h
www.dacoromanica.ro
192
unei intreprinderi comerciale sau industriale, cum
i pentra
exercitarea unei profesii libere, nu au nevoe de autorizarea
datO inainte de intrarea in tard. Acestia sunt liberi sd intre,.
insd in momentul cnd s'au hotardt s intemeieze intre-
prinderea, sau s exercite profesiunea, trebuie s cearA
autorizatie de exercitarea profesiei, deci livret de profesiune.
In afarA de aceste categorii, legea mai prevede una i
anume a acelor supui straini, cari de0 yin in Romnia
pentru exercitarea profesiei, totu0 nu au nevoe nici de-
autorizatie
i nici de livret de profesiune. Acestia sunt
artitii, ziaritii, profesorii, preotii, voiajorii de comert.
Supuii strdini ce se vor gdsi in tard la intrarea in vigoare
a acestei legi i exercitnd o profesiune, trebue ca in ter-
men de trei luni s ceard dela Ministerul Muncii sau de-
la organele delegate de Minister in acest scop, livretul
profesional.
C.Emigrarea
Fenomenul emigrarei era aproape necunoscut in Romnia
dinaintea rzboiului mondial. Chiar cuvntul emigrare"
pared ceva exotic, ce se intdlned prin ziare i alte publi-
catii, cand era vorba de tali strdine.
Cazurile sporadice ce se strecurau aproape neobservate-
n'au putut atrage atentiunea legiuitorului, ca sd se On-
deascA la reglementarea emigrdrei.
In timp ce aceasta era situatia in Vechiul Regat, in pro-
vinciile surori : Transilvania i Bucovina, emigrarea era in
plina desvoltare.
Din datele ce avem asupra emigrarei din Ungaria 1) con-
statdrn cd in intervalul de timp dela 1899-1913 au emigrat
1.390.525 persoane, din cari : 401.123, adicd 28,90/0 de limba
maternA ungard i 989.402, adicd 71,10/0 de limba materna
neungard (germani 232.591 sau sloveni
300.432
sau 21,60/0, romni 184,512 sau 13,30/a, ruteni 54.980 sau
3,9%, croati 137.266 sau 9,90/s, sdrbi 64.180 sau 4.64 i alf
1) Publications statistiques hongroises (Nouvelle srie, volume 67).
16,740
www.dacoromanica.ro
193
diversi 15.441 sau
1,10/0. In
afard de acestia, au plecat
multi lard pasapoarte, dupd cum recunoaste izvorul statistic
amintit mai sus.
Aproape toti acesti emigranti
(9004) se indreptau catre
America de Nord. Efortul
Statelor-Unite pentru colonizare
era sustinut de societti de emigrare
i colonizare, cari
luaserd nastere in acest scop si de activitatea metodicd a
intreprmderilor de navigatie, cari sustineau o propaganda
intins.
In Bucovina, curentul emigrrei avea aproape aceeas in-
tensitate. Dupd datele ce posedam asupra emigrarei din
Austria, constatdm cd in epoca de la 1900 1913 au emi-
grat din aceastd tard 1.584.138 persoane, din
care iarasi
900/0 catre America de Nord. Curentul a mers crescand din
an in an si cel mai mare numdr de emigranti a -lost atins
in 1913.
Nici Basarabia nu eth straind de fenomenul emigrarei.
Un regim special al emigrarei nu a existat in Rusia, iar
date statistice asupra acestei miscdri, nu avem deck dela
trile de imigrare. Dupa aceste date numai in Statele-Unite,
Canada, Argentina si Brazilia au emigrat 2.750.473 su-
pusi rusi.
Cu intregirea neamului, Romania mosteneste aceste
curente de emigrare guvernate de dispozitiuni diferite.
De la incheerea pacii i pand in 1920, a fost o stagnare
aproape complecta a emigrdrei. In acest timp, foarte multi
din cei emigrati inainte de rsboi, in special .romani de
origind, s'au inapoiat in tara, unii definitiv, iar cei mai
multi numai pentru a-si revedea neamurile, sau pentru a
lua parte la bucuria eliberarii de sub stpanirea strdina a
fratilor lor, ca apoi s se inapoeze la gospoddriile lor din
America de Nord.
Incepand cu anul 1920, dorinta de emigrare printre lo-
cuitorii teritoriilor alipite,
obisnuiti cu aceastd miscare, se
desteaptd din nou i curentul incepe sd se formeze. Cres-
terea valorii dolarului formeazd cea ,mai puternicd atractie,
la care se adaoga propaganda ce se
facea de unii inte-
resati.
13
www.dacoromanica.ro
194
Nu exist& nici o norma pentru reglementarea curentului
de emigrare. Prefecturile de judet, cari eliberau pasapoar-
tele celor cari doreau sd emigreze, nu se interesau mai
departe de soarta acestor oameni, nici dacd prin emigrarea
lor se depopuleazd anumite comune sau regiuni, cum nu
se interesau daca acestia merg in tali de imigrare sau de
colonizare.
Date statistice
asupra miscdrii de emigrare din acest
timp nu s'au adunat. Dupd datele culese de Statele-Unite
ale Americei de Nord si de Canada, constatam cd in aceste
tari au imigrat urmdtorii cetateni romani :
In Statele-Unite In Canada
In 1919 1.890 21
1920 25.817 969
1921 10.287 759
1922 11.947
-
Miscarea era destul de puternicd si nu se putea sd fie
Idsatd fall reglementare, mai ales cd in materie de emi-
grare se pot naste curente foarte -periculoase numai din
zvonurile si legendele lansate de cei interesati.
Guvernul din 1921 se sesizeazd de acest fapt si institue
o comisie interministeriald pe langd Ministerul de Interne
cu insdrcinarea de a fixa normele dupd care sa se indru-
meze emigrarea si dupd care sa functioneze agentiile de
navigat:e, cari se ocupau cu transportul emigrantilor.
Normele fixate de aceastd comisiune reusesc in scurt timp
sd dea fenomenului o indrumare generala corespunzatoare
intereselor tarii, dar de aici si pand la reglementarea corn-
plecta a fenomenului era Inca foarte mult de fdcut. In afard
de aceasta, dispozitiile ce se luau pe baza avizelor comi-
siunei, pe cale administrativa, nu aveau tdria ce o putea
da numai legea. Se impunea deci o reglementare legala.
In a doua jumatate a anului 1923, Consiliul de Ministri
sesizat de un raport al Ministerului de interne prin care se
arata cd aproape toti emigrantii sunt de profesie muncitori,
trece emigrarea in competenta Ministerului Muncii. Aceasta
trecere se face de fapt la 15 Octomvrie 1923. La Ministerul
Muncii se mentine comisiunea interministeriald complectata
www.dacoromanica.ro
195
cu un delegat al organizatiilor muncitoresti
i unul al celor
patronale, se revizuesc normele fixate de Ministerul de in-
terne, se complecteazd cu nouj dispozitii si se incepe stu-
diul in vederea intocmirei unui project de lege pentru re-
glementarea migratiunilor. Recomanddrile conferintei inter-
nationale a emigrarei i imigrdrei ce a avut loc la Roma
intre 15 si 31 Mai 1924, la care a luat parte si o delegatie
romand, au fost foarte bine venite si au fost in deaproape
luate in considerare la intocmirea proiectului de lege asupra
migratiunilor.
In primdvara anului 1925, Ministrul Muncii
depune pe biurourile Corpurilor legiuitoare proiectul de lege
pentru reglementarea migratiunilor, care se voteazd si se
publicd in Monitorul Oficial No. 92 din 29 Aprilie 1925.
In Monitorul Oficial No. 138 din 26 Iunie 1925 apare
regulamentul pentru aplicarea legii.
Prin aceasta lege se recunoaste principial libertatea emi-
grdrei, insd statul isi rezervd dreptul de a veni cu unele
restrictiuni atunci cand interesele sale sau ale populatiei
le cer. Se interzice, sub sanctiuni severe orice propaganda
la emigrare si se reglementeaza in amanuntime functionarea
intreprinderilor pentru transportul emigrantilor.
Comisiunea migratiunilor este mentinuta i prin aceasta
lege ca organ consultativ.
De la trecerea emigrdrei in competinta Ministerului Muncii
pand la infrared Ark-vigoare a legei pentru reglementarea
migratiunilor, normele propuse de comisia migratiunilor
aprobate de Minister au fost cele care au dirijat rniscarea
emigrdrei. In acest interval de timp (1924 si 1925), s'au
adunat date statistice numai pentru solicitatorii de pasapoarte
de emigrare, pe care consultandu-le, constatdm cd in cursul
anului 1924 au fost 14.321 solicitatori de pasapoarte cu
8.291 insotitori (sotii i copii), iar in cursul anului 1925 au
lost 8.915 solicitatori de pasapoarte cu 12.253 insotitori.
In acest interval, survine un eveniment
important pen-
tru
emigrarea romanescd. Pe la jumatatea anului 1924,
Statele-Unite ale Americei de Nord, devenite din tard de
colonizare tard de imigrare, singurul loc mai convenabil
pentru emigrarea romaneasca, reduc cota rezervatd Roma-
si
si
si
www.dacoromanica.ro
196
nilor dela aproape 10.000 persoane anual, la 603 persoane,
Curentul incepe depe acum sd se indrepte cdtre Canada si
unele state ale Americei de .Sud.
In intervalul dela 1 Ianuarie 1926 si pand la 31 De-
cemvrie 1929, sub regimul legii pentru reglementarea
migratiunilor, prin sistemul fiselor statistice prevazute de
lege, s'au adunat date privind pe cei cari au esit din Ord,
ernigrand i pe cei emigrati cari s'au repatriat. Dupd aceste
21000
J0000
sl000
6000
40013
Woo
192 6 1927 1928 1929 1926 1927 1828 1929
date au emigrat in aceSti patru ani 55.372 persoane (capi
de familie
i insolitori) si s'au repatriat 11.709 (a se veded
graficul precedent si tablourile anexate). In 1929, Statele
Unite ale Americei de Nord au redus
din nou cota pentru
Romania dela 603 persoane la 290 persoane anual. Canada,
introducanel si ea sistemul
contingenthrii, 'a fixat dease_
menea o cotd foarte redusd pentru imigrantii venind indivi-
dual din Romania. Pentru cei cari yin
cu familia, numdrul
a ramas nelimitat.
10000
MR111111
--EMS
=
www.dacoromanica.ro
197
La data de 28-IanUarie 1930, .s'a semnat o conventie de
munch intre Franta i Romania, Prin aceastd conventie in-
cheiatd pe bazd de reciprocitate, s'au fixat conditiunile sub
care muncitorii romani pot infra., se- pot angaja i pot lucra
Iti Franta i cei francezi in Romania. Conventia a fost rati-
ficata de Parlamentul Roman prin legea publicata in Moni-
torul Oficial No. 51 din 4 Martie 1930, urmeazd a se ratified
de Franta i dupd schimbul de ratificdri va infra in
vigoare.
D. Lipsa de lucru
(S'omajul).
Inca un fenomen necunoscut in Romania Mica Si chiar
in cea Mare pand in anul 1927, a fost i lipsa de lucru.
Ceeace exista era lipsa de lucrdtori, care se complecta
eu aducerea lor de peste frontierd. Se ajunsese inainte de
rdzboi aa de departe cu intrebuintarea de lucratori straini,
ca se spunea in limbajul popular neamt" in loc de me-
canic, nemtoaica" in loc de guvernantd, sarb" sau bulgar"
in loc de gradinar pentru zarzavat, unguroaica" in loc
de servitoare etc. Pentru muncile agricole in timpul se-
zonului, marii proprietari aduceau din Bulgaria i Serbia
70-80.000 lucrdtori.
Dupd rdzboi, improprietarindu-se tdranii, nu se mai aduc
inuncitori straini pentru muncile agricole. Cei improprie-
tdriti, bine sau rdu, ii cultivd singuri pdmantul cu membrii
farniliei lor i la mare nevoie, cei mai instariti dintre ei,
angajeaza i alti muncitori.
Industria mare i chiar cea mica intrd in plind activitate
pentru repararea stricdciunilor i complectarea lipsurilor Id-
sate de rdzboi. Se infiinteaza chiar intreprinderi noui in
acest scop i toata mana de lucru indigend este ocupata.
Comertul trdete i el o epoca de vie i rodnica acti-
vitate, care atrage in sanul lui printre comerciantii de pro-
fesie, o multime de elemente nechemate, dornice a se
imbogdti repede prin specula'. Nici in aceastd ramurd de
activitate nu se cunote lipsa de lucru.
si
www.dacoromanica.ro
Totul merge
nile i lipsurile
stat cat si la
cat si comertul
tatd, care Inca
stari de lucruri
functionari.
Prima categorie industriald, care incepe sd concedieze
in 1927 si deci in care se iveste lipsa de lucru la noi
pentru prima data, este metalurgia.
Intreprinderile marl metalurgice, care lucrau in cea mai
mare parte pentru executarea comenzilor primite dela stat
si in special dela C. F. R., cum si intreprinderi mai mici
dintre care o bund parte luaserd nastere dupd rdzboi numai
in vederea comenzilor de stat, ii reduc activitatea sau in-
ceteazd cu totul functionarea.
Totusi numarul de lucrdtori metalurgisti rdmasi lard ocu-
patie nu a fost dupd datele comunicate de organele
exterioare ale Ministerului Muncii mai mare de 2.000.
Aceasta in timpul lunilor de iarnd.
In timpul sezonului agricol, lipsa de lucru in metalurgie
a disparut aproape complect, lucratorii Hind ocupati cu re-
pararea i conducerea masinelor agricole. Avem convin-
gerea cd aceastd lipsd de lucru in metalurgie ar Ii redusd
foarte mult, dacd statul ar comanda in Ord executarea lu-
crarilor sale si nu ar comanda peste frontierd decat ceeace
nu se poate executd in tarA.
0 altd ramurd industriald in care s'a ivit lipsa de lucru
si continua a se mentine, este cea
forestierd. Pe de o
parte mdsurile luate de Ministerul de domenii pentru a
impiedica distrugerea padurilor, iar pe de alt parte piata
nefavorabila pentru exportul lemnului, au facut ca lucrul
sd se reducd si muncitorii sd rmand fr ocupatie.
Numdrul celor lard de lucru in aceasta ramurd industriald
a fost de circa 6000 in lunile de iarnd ale anului 1927-1928
si de circa 4000 in aceleasi luni ale anului 1928-1929, scd-
zand in lunile de yard.
Restrangerea consumatiei din cauza crizei financiare a
198
in plin pand cdtre anul 1927, cand stricAciu-
cele mai urgente ldsate de rdzboi, atat la
particulari, sunt acoperite i atat industria,
infra intr'o noud laza de restrangere trep-
nu s'a oprit. Ca o consecinta a acestei
incep si concedieri de salariati : lucrtori
si
www.dacoromanica.ro
199
fdcut ca i comertul s treacd prin greutati, care i-au
impus reducerea personalului salariat.
0 categorie profesionald, care in ultimul timp a inceput
sd reducd productiunea si s concedieze lucrdtorii, este
industria minierd (minele de cdrbuni si fier). Numrul lu-
crdtorilor minieri concediati pdnd in prezent a trecut de
1000 si in curnd va trece de 2000.
In aceastd industrie, principalul consumator este statul,
(C. F. R.). In ultimul timp, statul gsind mai multd con-
venientd in intrebuintarea pdcurei drept combustibil pentru
C. F. R., a redus consumatia cdrbunelui. Minele de car-
buni furnizoare au redus la randul lor extractia in aceas
masurd, unele concediind lucrtorii, altele urmand sa-i con-
cedieze in curnd.
$i in alte ramuri industriale avem lucrdtori frd ocupatie,
insd numdrul lor este mai redus.
Neavand legiferata asigurarea contra somajului, singura
in mdsurd a ne da o statisticd exacta a celor fArd de lucru,
am cules datele de cari ne servim in aceastd expunere prin
organele exterioare ale Ministerului Muncii. Dupd aceste
date, cari s'au comunicat Ministerului lunar, numdrul so-
meurilor a variat intre 10.000 si 19.000 in timpul lunilor de
iarnd i intre 4.000 si 7.000 in timpul lunilor de yard.
In afard de acestia, am avut si avem intreprinderi mi-
niere i metalurgice cari lucreazd cu un numdr redus de
zile pe saptamand sau cu un numar redus de ore pe zi,
pentru a nu concedid definitiv lucratorii.
Pentru ajutorarea celor rdmasi fdrd lucru, Ministerul Muncii
pe laugh' stdruinta ce a pus ca s obtind comenzi dela
stat pentru intreprinderile mai greu lovite de criza de lucru
sau pentru ca statul, judetele si comunele s deschida lu-
crdri publice la cari sa fie intrebuintati someurii, a luat
mdsuri de acord cu comunele pe teritoriul cdrora se gd-
sesc cei fard de lucru, pentru ajutorarea acestora cu ali-
mente, lemne etc.
In acest scop, s'au infiintat comitete locale pentru acor-
darea acestor ajutoare. In cele mai multe centre, contributia
principala au dat-o comunele. Ministerul Muncii a contribuit
www.dacoromanica.ro
200
in acest scop cu suma de lei 4.769.703 in cursul iernei
1928 1929 si cu suma de lei 6.500.000 in cursul iernei
1929 1930,
Guvernul a gasit ca sistemul ajutordrei celor lard de lucru
cu mancare prin cantine, cu alimente in naturd, cu lemne
etc. nu este cel mai potrivit mijloc, mai ales din punct
de vedere moral, pentru rezolvarea chestiunei si deci tot
plasarea la muncd ar fi mai potrivit atat pentru lucratori,
cat si pentru stat.
Cum pentru deschidere de lucrari publice mai importante,
cari .sa ocupe pe toti acesti someuri, nu sunt mijloace ba-
nesti disponibile, s'a incheiat un tratat de muncd cu Franta
pe termen de un an, cu drept de prelungire in caz de nevoie,
prin care se stabileste ca lucratorii rornani pot fi angajati
la lucru in Franta si pot lucra in aceleasi conditiuni de sa-
larizare etc., ca si lucratorii francezi de aceeas specialitate
sau din aceeas regiune.
Tratatul a lost semnat la data de 28 Ianuarie 1930, a
fost ratificat de Romania, urmeaza a se ratifica si de Franta,
ca apoi sd se I acd schimbul de ratificdri si angajamente
de lucratori.
Trebue sa rnentiondrn cd lipsa de lucru in Romania se
prezintd ca ceva nenaturaI si trecator. Atat densitatea popu-
latiei la noi, cat si stadiul de desvoltare in care se gdseste
industria, careia ii stau la dispozitie atatea resurse naturale
neexploatate 'Inca, ne confirmd acest lucru. Lipsa de lucru
nu poate sa subziste decat ca ceva accidental si trecator.
www.dacoromanica.ro
B
e
l
g
i
a
1
T
u
r
c
i
a
U
n
g
a
r
i
a
A
l
t
e

l
i
i
r
i
I
e
u
r
o
p
e
n
e
S
t
a
t
e
l
e
-
U
n
i
t
e

I
A
m
e
r
i
c
a
I
d
e

S
u
d
r
T
T
x
t
r
a
-
I
e
u
r
o
p
e
n
e
I
G
e
r
m
a
n
i
a
_
I
Tmigrarea strainilor i repatrierea lor intre 1 lanuarie 1926-31 Decemvrie 1929
a) Straini imigrati
Anii
Titular! de pasapoarte Insetitori
I Total
B F I SO! Copii
1926
1927
1928
1929
3.417
5.615
5.840
6.560
864
1 279
1.256
977
280
429
231
222
410
635
337
228
---,
4.971
7.958
7.664
7.987
Tota . 21.432 4.770 I 1.162 1,610 I 28.580
Repartitia lor duo& yarst si profesie
Anii
PUPA ARSTA DUP A PR 0 1? ES IUNE
Sub 18 ani Dela 18-25 ani 'Dela 26-55 ani Peste 55 an i
Muncitori industrial!
Muncitori
a gricoli
A lie
profesiuni
Pro-
fesie
casnic5
Flirt"!
profesiune
Calificati Necalificati
B F BF B 1? 13 F 13
1926
1927
1928
1929
Total.
204
289
175
111
229
333
154
107
692
1.404
841
1.010
3.941
335
421
273
224
2.608
4.019
4.734
5.229
16.700
758
1.214
1.132
892
103
213
268
220
42
65
87
74
1.513
1.680
1.730
1 1.325
97
169
129
54
189
407
251
105
16
80
34
31
908
2.040
2.083
3.562
8
818
1.519
1.791
1.579
206
357
286
211
827
1.140
1 036
904
179
279
163
109
218
329
156
107
I 778 823 1.263 3.996 804 as I 6.248 449 1 952 111 8.583 16 5.707 1.060 1 8.801 1 730 810
Repartlia dup tarile de unde yin
g
m
"-
0
o
PIA
.m
m
g
r,
CD
m
.
'....
0
C.
r4
. m
-
m
A
..-, !
G
a
m
g
c:
C
1926
1927
1928
1929
Total .
628
718
611
608
221
428
385
276
212
282
263
248
1.077
1.190
1.700
1.419
230
197
207
104
38
75
63
59
442
680
754
740
' 455
655
456
381
204
424
202
231
50
81
90
75
4
21
23
7
--
-
16
17
74
99
110
20
15
92
42
24
320
508
55
16
50
14
8
2
2.565 1.310 1.005 5.386 768 1 9.095 191 319 100 235 2.566 1.947 I.1b1i 206 28 73 505 I 173 Ass I 24 "4 ,,
mm..
I
:0
...e
..
17-
0
0
0
bi)
g
1-D
-
0
0
0
.
I
I
a 81 F
-
I
8
-
] I
co
]
I
2.250
2323
31120
20
71
63
43
1
25
121
115
.
12
41
az
15
,
I I I
1
52
40
25
www.dacoromanica.ro
l
g
i
a
r
c
i
a
I
t
e

t
a
r
i
I
a
r
o
p
e
n
e
t
t
e
l
e

U
n
i
t
e
N
a
n
e
r
i
c
a
I
d
e

S
u
d
T
a
n
i

e
x
t
r
a
-
I
e
u
r
o
p
e
n
e
U
n
.
1
A
l
b
a
n
i
a
I I
b) Straini repatriati
Ann
Titulari de pasapoarte Insotitori
Total
coo
1926 6.397 1.364 1.013 1.339 10.113
1927 9.100 1.895 1.418 1.989 14.382
1928 7.430 2.265 1.050 1.654 12.399
1929 8.430
31.337
2.067 962 1.502 12.981
Total . . I 7.911 I 4.443 9.494 49.875
Repartitia lor dupa varsta. i profesie
DUPA. VARSTA DUPA PROFESIUNE
Muneitori 'ndustriali
Muneitori Alto
Pro-
Farfi
Anii Sub 18 ani Dela 18-25 ani Dela 26-55 ani Peste 55 ani
Califieati Necalificati
agricoli profesiuni
fesle
easnie5
profesiune
B F B F B F B F B F B F B F B F F B F
1926 . 707 644 1.885 697 4.281 1.537 257 105 2.599 84 237 46 1.875 7 1 747 373 1.822 672 651
1927 982 1031 1.570 634 6.951 2.458 539 217 2.796 227 366 75 3 208 37 2.771 512 2.462 901 1.027
1928 756 817 I 1.098 601 5.790 2.493 603 241 2.969 217 301 74 I 1.561 26 2.678 484 2.517 738 834
1929 664 764 1.484 506 6.434 2.301 543 265 2.475 136 331 63 2.842 3 2.812 392 2 460 685 762
ota . I 3.129 . . 2.438 23.409 8.r89 1.342 828 I 111.8.)9 994 11 1.23o 458 1 9.486 7o 1 19.0113 1.761 9.261 2.996 3.4i4
Repartitia dupa tarile In care se repatriaza
:g a
.-
.-
0
o
ia
'
E
a
7...
a)
45.
a
a
a
-
a
17
a
w o
1926 1.308 744 500 1.118 358 2.567 100 146 67 108 440 921 101 61 27 59 57 77 20
1927 1.667 994 542 1.227 669 4.646 167 271 98 228 747 1.040 211 62 - 43 142 109 38
1928 1.587 811 416 1.584 660 2.659 148 292 80 217 914 1.133 217 38 51 62 81 159 20
1929
Total .
1.440 956 602 I 491 489 3.492 165 295 75 398 712
2.813
pi 859 193 28 55 80 80 193 20
0.0021 3.305 4.099 5.42u 2.176 13.493 0UU 1,004 326 i 931 I 5,300 II 3.953 1=1 189 16.i II 244 I 300 I 01.I3 98 11 438
I
I
g
'F':
,
-4
es
.61
al
os
.z.
p.,
0
r..7 F.-7
....i
I
Solii
I
6 037 1 I
I I IL
a fri-
86
1.000
1.386
.
96
www.dacoromanica.ro
I
A
f
r
i
c
a

d
e

S
.
A
u
s
t
r
a
l
i
a
A
s
i
a
T
u
r
c
i
a
D
i
v
.

t
i
i
r
i
e
u
r
o
p
e
n
e
U
c
r
a
i
n
i
e
n
i

1
E
v
r
e
i
I
u
g
o
s
l
a
v
i
I

T
u
r
d
R
o
m
a
n
i
U
n
g
u
r
i
G
e
r
m
a
n
i
I

A
l
t
e

n
a
-
I
I

t
i
o
n
a
l
i
t
a
t
l
Emigrarea cetdtenilor romni i repatrierea lor In anii 1926-1929
a) Emigrarea oetatenilor romani
Anii
Titulari de pasapoarte Insotitori
I Total
B 1
F Sotii Copii
1926 7.170 2.138 2.927 9.446 21.681
1927 4.772 1.865 668 1.610 8.915
1928 6.728 2.547 836 1.862 11.973
1929 5.941
24.611
3.044 1.090 2.728 12 803
Total . . , 9.594 5.521 15.646 55.372
Repartitia dup v&rsta. i profesie
Anii
DUPA VARSTA DUPA PROFESIE
I
Sub 15 ani 1 Dela 15-25 ani Dela 26-55 ani Peste 55ani
Muncitori industriali
Muncitori
agricoli
Alte
profeslurn
Pro-
-
fesiune
casnica
Mira'
profesiune
Calificati Necalificati
F B F B F B F B F B F B B F B F F B F
1926
1927
1928
1929
Total
4.599
758
860
1 239
7.456
4.5591 3.048
1.886 830
921 2.390
1.379
7,689,
1.712
9.11361
2.048
964
1.410
1.551
5.9731)
4.037
a762
4.249
4.095
15.1931
2.978
1.425
1.859
2.452
8.7141
211
136
129
182
201
154
155
193
703
.-.-
538
538
766
671
2.513
120
107
77
109
913
201
298
183
234
45
54
83
110
5.625
2.940
4.950
4.153
1 i.668
431
223
528
527
1.709
808
997
828
883
3.5161
47
33
34
51
165
4.420
.2.115
2.658
3.337
4.723
769
901
1.287
4.723
841
965
1.441
bob 916 292 1 11 12.5301 7.680 7.970
Repartitia dup tara unde emigreaza l dup nationalltatea de origina
Anii
DUPA TARA UNDE EMIGREAZA DUPA NATIONALITATEA DE ORIGINA
-
P.
lio
a
os
:;.1
g
'-'
4
P
g
.-
x
.a.
.a
E
a
a
.r.
g
bp
g
a
....
g
a
E
a
0
...
, .
a
ra,
s
g
;4
.
15
o
-
..su.i
g=
cs
2 g
o
7.1
1926
1927
1928
1929
Total
1.121
1.557
1.801
2.069
2.543
3.6491
5.87
5.514
55
591
3
2
824
129
49
160
855
1.462
2.058
2.158
15.467
341
284
489
258
605
801
1.537
52
64
74
56
84 5
.
4
67
10
3 20
2911 98
182
258
140
156
1-77
38
54
122
207
921
40 -
54
37
45 2
17675174 741
I
4
8
10
-
499
460
-
9591
104
73
68
131
376
355 1.397
530 872
415 1.504
564 1.597
1348
928
1.464i
1.346
2.631
2.924
3.020
3.666
2.863
2.5051
4.157
4.188
126
60
62
86
2.940
241
423
456
113
330
456
655
8.850
-
*
1471 - 40
36
408 3
22
10
12
58
13,548 17.5791 I ill 1.1621 6.533 10.581 3.2011 24(.2 1.864 5.370116.086 1'4.24111 3.7131 334114.01111.55A 903199 77
1
I
g
LI
CD
a
o
o
70
8
3
495 20
9,0461
1
i
i
_
--,
T,S
75 II
- -
www.dacoromanica.ro
A
f
r
i
c
a

d
e

S
.
(
A
i
-
l
o
a
m
y
.
1)) 14 epatrierea Oetatenilor rc5mAni
Anii
Titulari de paaapoarte Insotitori
Total
B F Sotii Copii
1926 662 235 153 257 1.307
1927 1.259
1.819
364 441 1.106 3.170
1928 489 557 1.303 4.168
1929 1.685 456 301 622. 3.064
Total . . . 5.425 1.544 1.452 3.288 11.709
Repartitia dupa varst pi profesie
Anil
DUPA VARSTA DUP A PROFESIE
Sub 15 ani Dela 15-25 ani Dela 26-55 ani Peste
Muncitori industriali
Muncitori
agricoli
Alte
...
prof esium
Pro-
esiune
Firli
profesiune
55 am
Calificati Necalificati
B F 13 F B F l B F B F B F B F B F F B F
1926
1927
1928
1929
Total
124
517
622
286
1.549
132
576
661
318
1.687
232
228
233
201
894
128
146
178
145
398
944
1.431
1.80
4.1531
234
621
808
562
2.225
33
83
160
113
389
26
55
75
59
215
.-......-
125
151
209
243
728
14
16
11
18
59
171
364
559
472
1.566
11
16
16
6
49
210
598
798
679
2.285
5
46
1
45
150
157
146
250
292
6
14
24
11
353
703
9521
677
2.6851
124
513
630
294
133
593
673
327
1.726 5971 845i o511 1.561
Repartitia duo& tara de unde se repatriaz pi dupa nationalitatea de origin&
DUPA TARA DE UNDE SE REPATRIAEA
Anil
co
as To (a
tan
4,1
en .2
se
0
rti
1926
1927
639
1.031
25
122
9;1
4
159
48
15
90
32
1.671
5
11
7
4
1928 1.359 336 50 61 158 1.807 30 8 11
1929 1.157 619 47 15 186 663 59 15 1
Total 4.1811 711 2J' 1.1621 189 278 4491 4.461 105 60
Os
PUPA NATIONALITATEA DE ORIG INA.
35 29 14
27
9
9
32
7:
-
3
1
31 1
51,j 2
-
6
2
8
Ca
.7";
112
.r,
:5
Cs
ao
*E'
4.1
an
an
E!, P.4 CS Os
Es
- 2 - 75 566 314 26' 175 58
206
5 82
- 135 772 160 270 247 140 1.338
- 4 - 264 1.017 221 338 407 446 12 218 80 1.322 32
1 1 - 207 91? 295 24E 374 620 2 136 101 333
111 7 7 77 3.268 790 631 1.611 1.488 04 618 160 7577 132
27
12 56 7
36
56
I
I
&-]
0.
1:0 0
6
2
1.5
2,
Kt a)
."
t> a
a
rs
1
SI
44
a.
9.
0
Prt
".4
9.
5
61
,,,,fi
..
:
_
: A
www.dacoromanica.ro
ING. STAVRI C. CUNESCU
EDLICATIA $1 OCROTIREA MUNCH
www.dacoromanica.ro
EDUCATIA 1 OCROTIREA MUNCH
DE ING. STAVRI C. CUNESCU
Directorul general al muncii
Iatd o problemd al cdrei scop constructiv a suscitat la
noi o preocupare vie si noud, dupd infaptuirea unittii noastre
nationale, atat in ce priveste uniformizarea regimului me-
seriilor, educarea si ocrotirea uceniciei, cat si intrebuintarea
timpului fiber al muncitorilor si organizarea stiintifica a
muncii. Aflandu-ne in pragul unor profunde schimbari sociale
prin alipirea in cuprinsul tdrii a unor populatii de alte neamuri,
si in acela al refacerei economice in urma marilor sguduiri
ale rtizboiului, aceastd problemd a devenit acutd si grava,
ocupand un loc de seamd in complexul activitatii Ministe-
rului Muncii, chiar dela infiintarea lui in anul 1920.
Inceputul solutiondrii acestei probleme s'a Idcut mai intai
prin concentrarea activitgii Directiei meseriilor si invdtd-
mntului muncitore-c din Ministerul Muncii, in jurul edu-
catiei si ocrotirii uceniciei. In acest scop, s'a infiintat Inv&
tdmantul muncitoresc, s'au creiat cdminele de ucenici si s'au
organizat colonii de yard pentru ucenici. Dar acesti pasi
pramergdtori pe calea propsirii economice a unei tad, au
lost continuati si amplificati, cu jertfe si hotdrari crescande,
in activitatea aceleeas directii prin : Organizarea meseriilor,
cantine si biblioteci muncitoresti, intrebuintarea timpului fiber
al muncitorilor si organizarea stiintificd a muncii.
Insemnatatea acestei intregi activitati, este cu totul deo-
sebitd, pentrucd : cu cat munca industriald si comerciala va
fi mai bine pregatita, cu atat productia va fi mai bund si
mai mare, si pentrucd muncitorii numai in acest chip vor
www.dacoromanica.ro
208
satisface obligatiile- pe cari le au i vor usura aplicarea
legilor cu caracter economico-social. 0 astfel de opera ne-
putnd li infdptuitd decdt prin o cdt mai stransd colaborare
cu persoanele i organizatiile interesate de chestiunile mun-
citoreti, activitatea oficiald desf4uratd pe acest teren, a
stat in permanenta legAturd cu asociatiile de industriai,
meseriasi, ingineri, profesori, muncitori, comercianti, camere
de comert, precum i cu personaliati de seamd cari s'au
ocupat cu problemele sociale, culturale i econornice.
Organizarea si controlul meseriilor.
Una din preocupdrile acestei activitati este i unificarea
legilor in vigoare cari reglementeazd in Romania, dela rdzboi
incoace, regimul rneseriilor. Astazi, acest regim este regle-
mentat de 4 legi diferite : In Vechiul Regat de legea pentru
organizarea meseriilor, creditului i asigurarilor muncitoresti
din 1912, in Ardeal de legea XVII maghiard din 1884, in
Bucovina de codul industrial austriac din 1907 i in Basa-
rabia singura provincie, unde din 1923 s'au inlocuit dis-
pozitiile legii ruseti de legea pentru extinderea in Ba-
sarabia a legii pentru organizarea meseriilor, creditului i
asigurarilor rnuncitoreVi din Vechiul Regat.
Aceastd noua lege, aplicatd din 1923 in Basarabia, este
cea dintdi incercare de unificare a fondului legilor de re-
glementare a meseriilor in Romnia. Cea dintdi incercare
de unificare, din punct de vedere formal, a acestor legi,
este legea elaboratd in 1927 pentru unificarea taxelor ce
se percep la eliberarea titlurilor de capacitate profesionald
pentru meseriasi.
Dar o legislatie uniforma de reglementare a regimului
meseriilor in Romania, este aceea cAtre care tinde Minis-
terul Muncii, pentrucd situatia anachronicd creiatd de cele
patru legi diferite nu mai poate dainui, atftt din cauza di-
ficultdtilor de ordin technic, creiate de
diferitele organe
cari aplica dispozitiile acestor legi, cat i din cauza difi-
cultatilor de fond, in ce privWe calificarea meVerilor
i
lucratorilor, raporturile dintre patroni i ucenici, invdtd-
mantul meseriei pentru ucenici i perfectionarea prof esionald.
www.dacoromanica.ro
209
Inualdmantul muncitorese.
E in deobte cunoscut cd de instructia i educatia mas-
selor se leagd prop4irea economica i sociald a unei
tdri. De aceea i invdtdmantul muncitoresc la noi s'a ivit
din nevoia simtitd mai ales dupd rdzboi, de a se da uce-
nicilor i EicrAtorilor o pregAtire cat mai ingrijitd, pentru
a deveni buni meseriai i cetdteni luminati. El a intrat in
preocupdrile Statului odatd cu infiintarea Ministerului Muncii
in anul 1920.
Inainte de rdzboi, ucenicii invtau meseria numai in a-
telierele patronilor, unde partea teoreticd i educatia atat
de folositoare meseriailor, erau aproape cu totul Idsate la
o parte. La inceput, ca in orice perioadd de organizare in
care initiativele i sprijinul particular trebuesc desmortite
spre a fi puse in slujba nevoilor obteVi, invdtdmantul
muncitoresc a intampinat mari greutati datorite uneori ne-
priceperei, alteori rezistentei patronilor, cari vedeau in coli
o daund adusd intereselor lor materiale. AceOia insd cu
timpul s'au convins de insemnatatea lor i le-au dat spri-
jinul lor moral i material. Aceasta este explicatia faptului
cd atatea mari intreprinderi au inteles sd organizeze i sa
intretina coli proprii de ucenici.
Pe mdsurd ce importanta acestor coli a crescut, a sporit
i numdrul lor, rdspandindu-se prin toate localitatile din
tard cu o viatd industriald mai desvoltatd. Ele au fost im-
prtite dela inceput pe categorii in : coli industriale de
ucenici, coli industriale de ucenice, coli practice comerciale,
coli speciale (constructori, arte grafice, bdrbieri-coafori,
picoli etc.) i
Evolutia numericd a colilor muncitoreti, dela data in-
fiintrii lor (1920) pand astdzi, este urmtoarea:
In anul colar 1920-21 . 80 coli
anii colari 1921-24 . . . 106
1924-26 . . . 120
11
If
anul colar 1926-27 . . . 142
fl
If Of
1927-28 . . . 138
I I
Of ff
1928-29 . . . 142
Of PI
1929-30 . . . 150
14
ateliere-scoli.
, .
www.dacoromanica.ro
210
Ea poate fi cu usurinta urmarita in graficul ce urmeaza:
0
50 100 150.
1920- 21
1921- 24
1924-26
1926-27
1927-28
1928-29
1929 -30
;40
Situatia scolilor pe categorii, in ultimul an scolar 1929-30,.
este urmatoarea :
Intretinute de Minist. Muncii Sub autoritatea Ministerului
i sub autoritatea lui : Muncii, dar intretinute de intre-
86 coli industriale ucenici
prinderi particulare :
19 ucenice
16 co1i industriale de ucenici
7 practice cornerciale
7 de ucenice
6 speciale
4 atellerelcoll
1 coald practicd comerciald
1 coald industriald superioard 2 ateliere-coli.
I pract. comerciald super.
124 26
Elevii acestor scoli sunt numai ucenici din industrie sau
comert si au cu totii la baza cursul primar terminat. Durata
cursurilor este de 3 ani i ele sunt in general serale. Pen-
tru ucenicii analfabeti i cu cursul primar neterminat, s'au
infiintat dela inceput pe ldnga majoritatea scolilor industriale,
scoli de adulti, cari au functionat pdna la 1 Martie 1925,
data cdnd au trecut sub autoritatea Ministerului instructiunii.
Personalul didactic se compune din : institutori i profe-
sori din invatamantul public al Statului si din ingineri, me-
dici, arhitecti i diferiti technicieni din industrie si comert.
Faptul ca invatamntului muncitoresc s'au alaturat ca pro-
fesori inginerii i technicienii din industrie i comert a lost
un mare avantaj, din doud pricini :
),
a
a
www.dacoromanica.ro
211
a) Intdi pentrucd invOtdmntul a avut profesori cunoscd-
tori ai conditiilor in cari lucreazd ucenicii i lucratorii;
b) Aceti prof esori au prilejuit un contact real cu indus-
tria, precum i o eficace colaborare.
Situatia colilor pe categorii in 1929/30
Cea dintdi
_
consfdtuire la care a luat parte tot ce are
viata politic6,. culturald, economics, technica i muncito-
reascd mai distins, a avut loc la Ministerul Muncii in Fe-
bruarie 1921, pentru propaganda i stabilirea unui program
general al acestui invdtdmant. In lunie 1921, dup un an
de functionare, delegatii tuturor coli.lor s'au strns
la un
congres impreund cu industriaii, inginerii i muncitorii,.
ludnd in discutie rezultatele obtinute. Acest congres a
in-
semnat o manifestare inaltatoare, care a adus mari foloase
invdtdmantului.
Al doilea mar . congres
al corpului didactic j din acest in-
www.dacoromanica.ro
212
vatamant, tinut pentru stabilirea unei uniformitati de direc-
tive in organizarea lui, a avut loc la Bucureti in Noem-
vrie 1926, cand s'a discutat pe larg i pe baza experien-
telor de 'Ana atunci, organizarea i desvoltarea acestui in-
vatamant.
Situatia absolventilor colilor muncitoreti a lost reglemen-
tata prin legea din Martie 1925 i prin aceea a prelungirii
valabilitatii acestei legi, din acela an, acordandu-li-se anume
avantaje, cum este reducerea stagiului militar la un an 0
obtinerea titlului de capacitate ca lucratori, lard alta forma-
litate. Pe baza acestei legi s'au eliberat pana azi, tinandu-se
examene riguroase, in fata comisiunilor numite de Minister,
peste cinci mii certificate de absolvire.
In vederea legiferarii acestui invatamant a avut loc in
luna Maiu, anul trecut, la Bucureti, un mare congres al
profesorilor, cand s'a discutat cu amploare organizarea acestui
invatamant in ce privete obligativitatea lui i salarizarea
corpului didactic.
Statul a facut sacrificii insemnate bugetare in cursul acestor
ani pentru colile intretinute de Ministerul Muncii i la aceste
sacrificii trebuesc adaogate sumele care reprezinta contri-
butia patronala pentru colile intretinute de intreprinderi
particulare.
Sumele acordate anual prin buget pentru intretinerea
muncitoreti (salariile corpului didactic i adminis-
trativ, iluminat, combustibil, cheltueli de cancelarie, rechi-
zite colare, imprimate etc.), dela infiintarea lor pana astazi
sunt urmatoarele:
7C0.000 lei exerc. 1. Aprilie 1920-1 Aprilie 1921
2.350.000
3.000.000
5.230.000
,,
1 f
,,
ft
1921 1922
9,
1922 1923
,, 1923-1 Dec. 1923 (9 luni)
6.000.000
/1
1924
6.000.000
17
1925 art. 21 bugetar
3.050.000
/7
1925 credit suplimentar
6.000.000
/1
1926 art. 21 bugetar
2.000.000
11
1926 credit suplimentar
3.050.000
71
1926 credit suplimentar
10.500.000
71
1927 art. 21 bugetar
scolilor
,
www.dacoromanica.ro
213
6.800.000 lei exerc. 1927 credit suplimentar
18.500.000 1928 art. 21 bugetar
2.500.000 ,.
.11
1928 fondul caminelor art. 19, cap. III.
19.000.000
P)
1929 bugetar
18.000.000
11
1930 bugetar
Dar roadele acestui invdtdmant sunt o chezasie pentru
propa$irea lui in viitor, indreptdtind cu prisosinta jertfele
straduintele de pand azi. El poate fi privit cu drept cuvant,
ca o manifestare culturald de seamd organizatd in Romania
dupa razboi.
La inceputul anului acesta, s'au mai infiintat in Bucuresti
o $coala industriald de curs seral i o scoala comer ciald
practicd superioara.
Ceinzinele pentru ucenici.
Imediat dupd razboi, cand nu numai in alte tdri, ci i la noi
s'a pus chestia grava a crizei de ucenicie, din cauza stdrii
economice generale, a desvoltdrii masinismului si a carac-
terului industrial, care s'a accentuat $i in tara noastra odatd
cu alipirea nouilor teritorii, s'a ivit numai decat preocuparea
gasirii mijloacelor de combatere a acestei crize.
In toate discutiile premergatoare faptelor, cercurile inte-
resate de chestia uceniciei, au ajuns la concluzia salutard
ca ucenicia nu poate fi ocrotita in chip eficace pintr'o legi-
ferare, ci numai prin siguranta ce trebue data pdrintilor, ca
copiii lor vor fi pu$i sub o supraveghere parinteasca, ca vor
1i cu indestulare ingrijiti trupeste $i sufleteste i cd cei cd-
rora li se va incredinta pregatirea lor, vor avea conViinta
intreaga a rolului lor social. In chipul acesta, s'a gdsit so-
lutia inlocuirii sistemului individual de gazduire, prin until
colectiv i astfel a luat na$tere necesitatea infiintarii grab-
nice a caminelor de ucenici.
Aceste institutii sunt menite sa asigure o frecventare
regulata a -$colilor $i sd inldture vagabondajul ucenicilor
cari traesc, in general, la ora$e, in conditii vatamatoare
pentru sanatatea lor fizic i morala. Se Vie cd ucenicii
sunt supu$i in timpul zilei unei munci istovitoare pentru
varsta lor frageda, mai ales dacd se tine seamd de condi-
$1
www.dacoromanica.ro
214
tile lor inferioare de hrand, odihnd i curdtenie. Addogdnd
pe ldngd toate acestea i desvoltarea lor sufleteascd, lipsita
de supraveghere, tocmai la o vdrstd intre 14 si 18 ani, cnd
4i fac ucenicia, se va intelege cd in asemenea conditii de
pregatire, viitorul meseriilor ar fi de mai inainte periclitat.
Fatd cu asemenea stare de lucruri, nici Statul, nici orga-
nizatiile i institutiile profesionale interesate, nu puteau sd
rdmnd nepdstoare *i au dat fiintd cdminelor de ucenici,
Cdminul de ucenici din Alba Iulia
unde internii, la inceperea uceniciei lor, pot duce o viata
sanatoasa, primind o hrana bund, odihnd i curatenie, pre -
cum i o educatie morald ingrijitd. Mai mult chiar, ele-
mentele sandtoase dela tard, cari se indrumeazd cdtre me-
serii, gdsind adaposturi in camine, vor puted sd fie ferite de
anumite rele existente in viata dela orae.
Pentru infiintarea acestor institutii, opera de propaganda
a lost prernergdtoare. Problema infiintarii caminelor de ucenici,
a _lost pe larg studiatd i discutatd, atdt la primul congres
-ez-.
"'V....,
C
1"*.1
ri

iral 1E1 0E13

_
t I
I
www.dacoromanica.ro
215
al invatamantului muncitoiesc din 1921, cat mai ales in al
doilea congres tinut in Noemvrie 1926.
Inceputul acestei propagande s'a fdcut mai ales prin con-
stituirea Asociatiei pentru ocrotirea ucenicilor industriali in
anul 1921, din initiativa cdreia s'a infiintat cel dintai camin
de ucenici in Bucure0. Primul pas important era fcut
Caminul de uceniei din Cluj
chestiunea a inceput sa fie cunoscuta i discutata printre
industriasi, adicd tocmai de aceia dela cari trebuia sd vie
solutia definitivd. Ca urmare la aceastd intelegere a problemei,
a luat natere, rand pe rand in anul 1924, un camin pentru
ucenicii soc. petrolifere Astra Romand" din Poiana-Campina
i al soc. Romano-Americane din Teleejen-Ploeti, infiintate
i intretinute de aceste societdti. Propaganda din Vechiul
Regat a lost in chip fericit completata de unele primdrii din
Ardeal i Banat, in fruntea cdrora std municipiul Timisoara.
Dar odatd cu anul 1924, sprijinul Statului pentru cdminele
de ucenici, devine efectiv, intrucat dela acea data a inceput
sd se acorde sume insemnate prin buget pentru organizarea
i constructia caminelor infiintate de Ministerul Muncii.
si
www.dacoromanica.ro
216
Sumele acordate anual prin buget i credite extra-
ordinare caminelor din Ord, dela infiintare pdnd astdzi, sunt
urm Ato arel e :
1.000.000 art. 22 bugetar
1.000.000 22 bugetar
6.950.000 credit extraordinar
5.000.000 art. 22 bugetar
4.165.000 credit extraordinar
8.000.000 art. 22 bugetar
8 000 000
8,000.000 credit extraOrdinar
Nimic
.
Neacorddndu-se nimic prin buget pe ultimii doi ani, sumele
"necesare pentru infiintarea
i intretinerea cdminelor, s'au dat
din fondul cdminelor i wzdmintelor de educare i perfec-
tionare a muncii, creiat anume prin aplicarea legii pentru
unificarea taxelor ce se percep la eliberarea titlurilor de
capacitate profesionald din 1927. Tot din acest fond s'au mai
acordat sume importante pentru cdmine i in anii 1927-1928.
Situatia cdminelor, infiintate dela 1924 pftnd astzi, nu
numai a acelora creiate i intretinute de Minister, dar i a
acelora infiintate de asociatii i
intreprinderi particulare i
subventionate de Minister, este urmdtoarea :
17 in functiune
1924-25 /
6 in proect de constructie
1 in curs de amenajare
19 in functiune
1926 / 21 in proect de constructie
1 curs de amenajare
27 in functiune
10 in proect de constructie
1927
2 in constructie
4 in curs de amenajare
35 in functiune
1928
11 in pro ect de constructie
8 in constructie
4 in curs de amenajare
37 in functiune
3 in proect de constructie
1929
7 in constructie
4 in curs de amenajare
Exerc.
.
.
.
"
.
.
.
1924 lei
1925
1925
1926
1926
1927
1928
1928
1929
1930
.
.
.
.
.
.
.
.
. .
. .
.
.
.
.
, .
.
.
,
, . . . .
. . .
. . .
.
. . .
. . .
1
/
/
www.dacoromanica.ro
217
Aceste date sunt exprimate si prin graficul urmdtor :
30
20
10
5
3
0
1924-25
,- -
/
/
/
/
\
.0011'
\
\--- ---%
/
(
0.
\
1920
1927
MEMO.
1928 1929
fivnctittine
proiect de constr.
com de annettoyaRe
ii cons6r94ix.
In ultimii doi ani, creindu-se fondul special pentru orga-
nizarea acestor institutiii, campania de constructie a cdminelor
de ucenici, a devenit in ultimul timp, din ce in ce mai in-
tensd. Afard de aceste fonduri acordate bugetar, i in ultimii
doi ani acordate din fondul cdminelor, pentru organizarea,
constructia i intretinerea cdminelor Ministerului Muncii, tre-
bue addogate sumele acordate de camerele de comert
industrie, primrii, asociatii i intreprinderi, pentru organi-
zarea j Intretinerea cdminelor infiintate de ele.
. .
I .
................47..':
X
lot
i
/
/
\
\
\
...
in.
int
www.dacoromanica.ro
218
Actuala lege a caminelor, elaboratd in Martie 1925, ur-
meaza in unele privinte sd fie revizuita, pentru a face din
institutia cdminelor, nu numai nite locapri de asistenta
sociala, ci un adevdrat instrument pentru pregatirea mun-
citorimei industriale i de promovare a intereselor nationale.
Organizarea Aintificd a muncii.
Iat o problemd care a inceput imediat dupd razboiu
prin a fi americana, i care a devenit in prezent europeand
(land loc la patru congrese internationale : La Praga in 1924,
la Bruxelles in 1925, la Roma in 1927 i ultimul la Paris
in luna Iunie anul trecut, unde a participat i Romania prin
delegatia sa, prezidata de D-1 I. Raducanu, ministrul muncii,
sanatatii i ocrotirilor sociale.
Aceastd problema prin care se tinde la sporirea randa-
mentului productiei dupd modul cum se intrebuinteaza timpul,
munca, mainile i instalatiile industriale, a inceput s fie
cercetata cu mult interes i in Romania.
Primul punct in aceastd problemd ar fi preucenicia, a
carei realizare ar insemna primul pas al indrumarii prole-
sionale a copiilor. Al doilea punct in organizarea tiintifica
a muncii, care in parte a inceput sd fie realizat i in Ro-
mania, este indrumarea i selectionarea profesionala. A-
ceasta orientare se face in toate tarile inaintate prin oficii
de indrumare i selectiune profesionala. Romania neavand
conducatori specialiti pentru aceste oficii, Ministerul Muncii
a creiat in anul 1927, 3 laboratoare de psihotechnie pe langa
Facultdtile de filosofie din Bucureti, Iai i Cluj, in care se
fac studii asupra aptitudinilor profesionale, din punct de
vedere fizic, psihic i fiziologic i unde studentii cari nu-i
fac din psihologie o specialitate, se vor devota ei, cand
vor constata cd li se deschid perspective noui de intre-
buintare in oficiile de orientare profesionald. In acela scop,
Ministerul a trimis la Berlin i la Paris, cate un absolvent
al Facultdtilor noastre de filosofie pentru studii psiho-
tehnice.
www.dacoromanica.ro
219
Laboratoarele de psihotehnie au fost subventionate din
Fondul cdminelor, dupd cum urmeaza :
1927 1928 1929
Bucuresti 100.000 150.000 150.000
Iasi 100.000 150.000 150.000
Cluj 100.000 150.000 150.000
Cea dintaiu rezolvare oficiald a acestei probleme, a fost
facuta
de Consiliul de ministri in 1927, care a dat de-
cizia cd mice oficiu de orientare sau selectie profesionald
sa functioneze numai cu autorizatia si sub controlul Mini-
sterului Muncii. In legdturd cu aceastd decizie s'a instituit
pe langd directia meseriilor i invatdmantului muncitoresc
din Ministerul Muncii, o comisie pentru promovarea tuturor
chestiunilor privitoare la orientarea profesional i pentru
autorizarile de functionare a oficiilor i institutiilor de orien-
tare profesionala, precum
i pentru chestiunile generale de
organizare stiintificd a muncii.
Dar punctul principal in aceastd organizare, este organi-
zarea propriu zisd a muncii productive, dupa criterii tiin-
itice, care au patruns tot mai adanc in industrie, comert,
agricultur i chiar in domeniul vietii administrative si in-
telectuale. Pentru popularizarea principiilor acestei stiinte a
munch i pentru creiarea unei abnosfere prielnice aplicarii
acestor principii, precum si pentru cunoasterea problemelor
cari intereseaza economia si munca nationala, a luat fiinta
in Bucuresti, din initiativa Uniunei generale a industriasilor
din Romania i cu concursul Ministerului Muncii, Institutul
romanesc pentru organizarea stiintificd a muncii. Acest
institut se ocupd cu diversele aspecte ale problemei : In-
drumarea i selectiunea profesionala (psihotechnia), edu-
catia profesionald, studiul miscarilor si al timpului, studiul
fiziologic al muncii, oboseala i alimentarea, conditiile in
cari se pot aplica principiile de organizare stiintifica a
muncii la industrii, meserii i comert, sistemele de sala-
rizare, reeducarea profesionald a invalizilor i accidenta-
tilor din muncd etc. Pentru propaganda acestei probleme,
Institutul (I. R. 0. M.) a organizat in Noemvrie, anul trecut,
www.dacoromanica.ro
220
o saptdmnd a rationalizarii cu expozitia Biuroului modem
cu un ciclu de conferinte despre rationalizare.
Pentru aceastd activitate desfasuratd de Institutul roma-
nesc pentru organizarea stiintifica a muncii, Ministeul i-a
acordat, in ultimii trei ani, subventii din fondul cdminelor-
si anume :
In 1927 250.000 lei
1928 350.000
1929 5 )0.000
1930 . . . . . . 600.000
Pentru programarea ideilor de rationalizare, Ministerul
editeazd biblioteca rationalizdrii, in care vor fi publicate-
lucrarile cari lamuresc diferitele aspecte ale acestei im-
portante chestii economice si sociale.
Intrebuintarea timpului liber al muncitorilor
Odatd cu aplicarea regimului de opt ore de muncd si al
repauzului sdptdmdnal i ca o consecint a acestuia, s'a
ivit pretutindeni o altd problemd : organizarea timpului
fiber al muncitorilor. De aceasta depinde rezultatul bineld-
cdtor al repauzului bine folosit, sau pericolul social i eco-
nomic la care poate da loc lipsa de organizare, intrucdt
muncitorii pot alunecd cu usurintd pe fdgasele vitiului, boa-
lelor i degraddrii, atunci cnd sunt lipsiti de indrumare,
sfaturi i ocupatii de intremare i ridicare morald in orele
lor de ragaz.
Mijloacele prin cari se activeazd pentru organizarea in-
trebuintdrii timpului fiber al muncitorilor in Wile inaintate,..
sunt : bibliotecile, publicatiile, conferintele, teatrul, muzica,
cinematograful, viata in aer liber, sporturile i turismuL
In ultimii ani, Ministerul Muncii a desfdsurat si la noi in
acest domeniu, o remarcabild activitate.
Astfel a infiintat i subventionat in mai multe centre,.
biblioteci muncitoresti, a organizat conferinte cu subiecte
de specialitate, iar in orasele mai importante ale Orli, ca :
Bucuresti, Cluj, Constanta, a infiintat
universitti muncito-
hi
. .
, ,
.
www.dacoromanica.ro
221
resti, cari au fost frecventate de un numar insemnat de
muncitori. In scopul de a organizd turismul si sportul mun-
citoresc, a conlucrat cu diferite asociatii sportive. Aceasta
activitate a fost incoronatd cu succes anul trecut, cnd s'a
construit si inaugurat in Bucuresti un mare stadion munci-
toresc, unul din cele mai frumoase din lume.
Stadionul inuncitorese din Bucuresti
Cea dintdi incercare de teatru muncitoresc a lcut-o Mi-
nisterul Muncii in anul 1928, cdnd a organizat la Teatrul
Popular din Bucuresti cinci spectacole pentru muncitori
si o alta serie de spectacole la Teatrul National din
Cernduti. Alte serii de spectacole muncitoresti au avut loc
anul trecut si anul acesta la Teatrul Fantasio din Bu-
curesti.
Para lel cu aceasta activitate, coloniile de yard pentru
ucenici pot fi considerate si ele ca instrumente de intrebuin-
tare rationald a timpului de rdgaz anual al acestora.
Ele au dat rezultate bineldcatoare in ce priveste sand-
www.dacoromanica.ro
222
tatea fizica i morala a ucenicilor si au lost organizate in
ultimii trei ani, in urmatoarele localitati :
Tirnisul de Sus
In 1927 . 3 colonii la Bran
Tekirghiol
In 1928 . . . 7
In 1929 . 7
I)
If )9
Calimanesti
Thnisul e Sus
Bran
Sarata-Fagaras
Asau
Tekirghiol (doug)
Calh-nAnesti
Tirnisul de Sus
Sarata-Fagaras
Asau
Tekirghiol (doua)
Mangalia
Cantina muncitoreascii i caminul de ucenici .Domnita Deana,
din Constanta
Alte institutii de ocrotire si educare, cari au fost infiintate
pentru muncitori, sunt cantinele muncitoresti, unde in afara
Mt.
IjL
..t'
if
1414
, 5
)1
.
.
www.dacoromanica.ro
223
de o bunk alimentare, se oferd muncitorilor momente de
reculegere si educare, punandu-le la dispozitie sli de lec-
turd amenajate cu biblioteci. In prezent, functioneazd trei
cantine muncitoresti : la Bucuresti, infiintatd in 1927 si la
Galati si Constanta, infiintate in 1928. Numai la cantina din
Bucuresti se constatd o afluentd de aproape 1000 lucrdtori
pe zi dintre cari foarte multi someuri Alte trei cantine sunt
in proect de organizare. Tot in legdturd cu aceastd problemd
s'a organizat in anul acesta, la cantina din Bucuresti, un
ciclu de conferinte stiintifice pentru muncitori.
Atat coloniile, cat si cantinele sunt intretinute tot din fondul
cdminelor, din urmtoarele sume globale :
In 1927. . 7.500.000 lei (numai pentru colonii)
1928. . 6.400.000 (colonii si cantine)
1929 . . 5.200.000 (idem)
Pentru toatd aceastd activitate, atat in ce priveste orga-
nizarea stiintifica a muncii, cat si a intrebuintarii timpului
liber al muncitorilor, nu s'a acordat bugetar decat urmd-
toarele sume :
In 1928. . . 500.000 lei
1929. . . 500.000
Pentru studierea intrebuintrii timpului liber al muncitorilor,
s'a instituit in 1927 pe langd directia meseriilor si invdtd-
mantului muncitoresc din Ministeriul Muncii, o comisie cul-
turala, a carei cea dintai menire a fost promovarea tuturor
chestiunilor privitoare la educarea vietii muncitoresti. Astfel
prima realizare concretd a acestei comisii a fost aceea de
a edita pentru muncitori mai multe serii de carp, sub de-
numirea Biblioteca muncii", care va cuprinde patru cate-
gorii de lucrari : manuale profesionale, carp economico-so-
ciale, carti de culturd generald si carti pentru scolile mun-
citoresti.
Costul editdrii acestor carti e suportat tot din fondul cd-
minelor dela capitolul pentru publicatii muncitoresti, din ur-
mdtoarele sume globale :
, ,
www.dacoromanica.ro
224
In 1928. . . 1.500.000 lei
1929. . 1.500.000
Din Biblioteca muncii" au apdrut pAnd in prezent ur-
mdtoarele noud carti, intfun tiraj de cAte 3000 exemplare
fiecare :
Lecturi istorice, de A. Thomas (traducere.)
Istoria ideilor sociale, de M. Ralea.
Introducere in economia politica, de D. I. Suchianu.
Legislatia internationald a muncii, de M. Barasch.
Povestitorii romani, de Em. Bucuta.
Contabilitatea meseriasului, de Gr. Trancu-Iasi.
Despre salarii, de Ing. M. Cioc.
Curs de specialitati, de Ing. C. Pamfil.
Technologia de d-na Fl. Ghiul.
Toate aceste carti, cartonate i frumos tiprite pe hartie
velind i cuprinzand fiecare aproape 140 pagini, vor
pandite cu pretul infim de cost a 50 lei exemplarul, fiind
menite astfel s inzestreze bibliotecile muncitoresti.
Toate aceste probleme economico-sociale, cari suscita
multe preocupdri i discutii si a cdror solutionare intampind,
in general, multe di1icultti, inseamnd o activitate cu totul
noud, remarcabild i infloritoare in Romania de dupd rdzboi.
.
www.dacoromanica.ro
COMANDOR EUGEN BOTEZ (JEAN
BART)
A SISTENTA SOCIALA.
15
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA
DE COMANDOR EIMEN BOTEZ (JEAN BART)
Fost director general al Asistentei Sociale
0 seurt privire istorica
Cronicele, cari ne zugrdvesc trecutul romdnesc, prea
putin ne aratd cari ar fi fost pe vremuri injghebrile cu
temei intru ajutorul aproapelui intocmiri pe cari le-am
putea socoti astazi ca Inceputuri ale Asistentei Sociale.
Se tie cd sate, targuri i tinuturi intregi se pustiau
uneori din pricina. nvlirii vecinilor hrdpareti, a boalelor
molipsitoare, a secetelor, a focurilor, a lcustelor. Si leacuri
nu se vede a se Ii gdsit pe acele vremuri. Se chemau
,doar muncitori straini brate de muncd ca sd repopu-
leze tarinile rdmase sterpe ori intelenite.
Domnitorii, boerii i tdrgovetii mai cuprini,
indltau bi-
serici pentru a multumi lui D-zeu dupd btlii c4tigate
impotriva dumanilor Orli, pentru ddruirea sandtdtii sau in
vederea ertdrii pdcatelor. Si pe ldngd locaurile de rugd-
iune se infiintau bolnite i aziluri pentru nevoiaii sufe-
Tinzi, nevolnicii i cei loviti de soartd.
Din numeroasele danii dup bune obiceiuri crestinestiu,
s'au intemeiat cu vremea statornice i "nazi asezarninte de
asistenta publica : Eforia spitalelor civile din Bucuresti,
Spiridonia din Iasi, Madona Dudu din Craiova, Asezdmin-
.tele Brncovenesti.
Urme de legiuiri i organizari de ajutorare, gdsim Inca
din secolul al XV-lea. Cad i in tarile romdne sufla un vdnt
www.dacoromanica.ro
228
de caritate, ca i in toatd Europa, o desvoltare a duhuluii
crestinesc in clasele diriguitoare ale timpului.
Nu e un lucru lip sit de interes c cele mai vechi stiri
despre Iasi sd le avem de la cea mai de jos treaptd de
oameni, ce au avut cinstea a locui si a trdi in Iasi, dela
breasla calicilor sau a mi$eilor.
In Moldova, catastilzul calicilor de pe vremea lui Petru-
Vodd Rares, aratd cd aveau anumite drepturi i un loc In
capul tdrgului de sus... cd de malt este wzatd aceastd
breasld a calicilor, mcd din vremea de la $tefan Voevoct
cel Bun.
In Muntenia, Negru-Vodd, se zice, cd ar if dat calicilor
un loc de sat la Matau, langd ampul-Lung. Iar Neagoe
Basarab le-ar fi dat mosia Licura din Vdlcea. Acesti calici
primeau de la Domnie ajutoare, din incasdrile vamale, dia
taxe de divort si din cutia milelor". Dar pentru cd se prea
inmultiserd, se zice cd Vlad Tepes a adunat pe toti calicil
dupd ce i-a ospatat, i-a inchis intr'o casa si le-a dat foc.
La Bucuresti, se vorbeste Inca din secolul al XVI-Iea de o
mahald a calicilor, in mlastina Dambovitei, sub dealul Mi-
tropoliei, spre biserica Mihai-Vodd.
Ocrotirea mamei si copilului incepe tot prin organizatil
religioase si in urmd. intervine Statul cu legislatii adaptate
nevoilor timpului. Cele mai vechi texte se gdsesc pe la
1640. In Pravila de la Govora si in legiuirile lui Matei Ba-
sarab i Vasile Lupu se vorbeste despre ocrotirea copiilor
gdsiti i orfani.
0 legislatie mai complectd asupra asistentei nu apare
de cat in Regulamentul Organic (1830).
Pentru ingrijirea copiilor gdsiti se intemeeazd la Bucu-
resti Orfanotrofia i la Iasi: Institutul Gregorian, sub domnia
lui Grigore Ghica.
In cursul anilor societatile de binefacere s'au inmultit
intr'o mare mdsurd, asa ca se poate pe drept socoti c.
opera sociald de asistenta din Vechiul Regat se datoreste
in cea mai mare parte initiativei particulare, ajutate uneori
si de unele institutii publice.
si
www.dacoromanica.ro
229
Pdnd la rdzboiul mondial, n'a existat o organizatie uni-
lard de directivd a asistentei sociale de stat.
Organizarea Asistentei Sociale
Odatd cu infiintarea Ministerului Muncii si Ocrotirilor
sociale se intocmeste prima directie generald a Asisten(ei
Sociale. Ea aved calitatea de persoand juridicd.
Scopul era :
I.De a organizA, conduce si controld intreaga actiune
de asistentd sociald obligatorie si in deosebi acea privi-
toare la :
A) Asistenta tuturor acelora, care gsindu-se intr'o stare
fizicd, morald sau materiald de inferioritate sunt in nepu-
:tinta de a se intretine prin ei insisi si, prin urmare, au
rievoie de ingrijiri, educatie si ocrotire din partea societatii.
In aceastd categorie infra :
a) Lehuzele sdrace si copiii de prima varstd ;
b) Copiii sdraci si orfanii, copiii gdsiti, infirmii, vagabonzii
moralmente abandonati si acei copii ai cdror pdrinti saraci
.sunt in neputinta de a munci ;
c) Infirmii si invalizii saraci ;
d) fidnitii, bolnavii si convalescentii sdraci ;
e) Vdduvele si bdtranii ce nu mai pot munci ;
f) Orbii i surdo-mutii ;
g) Anormalii si rievolnicii;
B) Asistenta tuturor acelora cari desi sunt in stare de
.muncd, trebuesc ajutati spre a-i gasi rnijloace de traiu
(indigentii valizi).
C) Combaterea si reprimarea acelor cari refuzd munca
si viata regulatd (cersetorii si vagabonzii), reeducarea si
indreptarea lor.
D) Prevenirea si combaterea boalelor sociale.
II. De a aplicd i supraveghed aplicarea legilor pri-
vitoare la functionarea tuturor operelor cu caracter de asis-
lenta sociald. Serviciile, institutiile, asezdmintele i fondu-
rile de asistenta sunt supuse controlului Ministerului Mun-
,cii i Ocrotirilor sociale.
www.dacoromanica.ro
230
III. De a coordond actiunea asistentei publice cu aceat
patticulard.
IV. De a organizd controlul asupra intregei actiuni de-
asistentd particular& dnd dispozitii asupra creierei, supra-
vegherii i disolvdrii societatilor particulare cu caracter de-
asistentd.
V. In sfdr0t, de a se ocupd cu orice alte chestiunh
in legdturd cu asistenta.
Administratia Asistentei sociale.
a) Directia generald ;
b) Comitetul central;
c) Delegatia permanent&
a) Directorul general este administratorul i reprezentan-
tul legal al Cassei de Asistenta Sociald.
Directia generald se subdivide in:
I. 0 directie a ocrotirii copiilor de orice vArstd, a
prevenirii i combaterii boalelor sociale i a organizarii pro-
pagandei ;
II. 0 directie a ocrotirii sdracilor i infirmilor, precum.
0 a infrandrii vagabondajului i ceretoriei;
III. 0 directie a statisticei i controlului financiar al
societdtilor de binefacere ;
IV. 0 directie administrativd 0 a contabilitgi fondu-
lui de asistent.
b) Comitetul Central.
Ca organ de indrumare i con-
sultare, comitetul central se compune din membrii de drept i
membrii numiti :
Reprezentantii cultelor, ai diferitelor minis-
tere, ai celor mai insemnate societti de binefacere.
Ministrul Muncii este de drept preedintele comitetului,.
care i0 dd avizul asupra creierii,
functiondrii i disolvdrii,
organizatiiIor 0 societatilor de asistentd.
10 cid avizul asupra repartitiei bugetului fondului de a
sistent i aproba bilantul verificat de o comisie special&
de experti contabili.
c) Delegatiapermanentd.
Pentru solutionarea chestiuni-
www.dacoromanica.ro
231
lor cu caracter urgent, se alege o delegatie de cinci persoane
din comitetul central, pentru a lucrd cu directorul general,
ori de Cate ori va fi nevoie.
Ea ii dd avizul asupra aprobdrii cheltuelilor, asupra ad-
ministrdrii fondului si asupra functiondrii societdtilor de a-
sistentd. Constituitd In comisie de judecatd, hotdrdste Cu
drept de apel amenzile ce trebuesc aplicate pentru contra-
yenta la dispozitiile relative la taxa timbrului de asistentd.
Asistenta comunald si judeteand
Comunele si judetele sunt indatorate a ingriji de asistenta
si ocrotirea nevoiasilor afldtori pe teritoriul lor, conlucrand
cu Cassa de Asistentd Sociald si ajutandu-se reciproc.
Trebue sd se infiinteze si sd se intretie :
A) In comunele urbane resedinte :
1. Oficii pentru triajul, plasarea si asistenta la domiciliu
a nevoiasilor;
2. Dispensarii pentru copiii sugari ;
3. Orfelinate, cdminuri, cantine pentru copiii saraci ;
4. BM populare ;
5. Aziluri pentru bdtrani si infirmi ;
6. Biurouri de triaj pentru cersetori si vagabonzi ;
7. Addposturi provizorii si cantine pentru saraci;
B) In comunele urbane neresedinte si in cele rurale :
1. Oficii comunale de asistentd, destinate a pune la in-
demana nevoiasilor mijloacele necesare de ocrotire. Co-
munele se pot asocid intre ele, spre a contribui la intreti-
nerea unor asezaminte de ocrotire.
Lucrdrile de asistentd se executd prin biurourile comunale
si judetene de asistentd.
Ele se compun din ;
a) Un delegat al consiliului comunal sau judetean;
6) Un delegat al comitetului judetean de asistenta ;
c) 0 persoand care s'a ocupat cu opere de asistentd.
Ca organ consultativ, de aviz si coordonare, ate un co-
mitet judetean, sub presedintia Prefectului.
Din acest comitet fac parte : sefii de autoritti, sefii locali
ai cultelor, reprezentanti ai societdtilor de binefacere.
www.dacoromanica.ro
232
Realizri
Asistenta sociald, care in fond nu este decdt organizarea
rationald a luptei in potriva mizeriei, pleacd de la cauzele
relelor sociale si se indrumeazd pe cloud :
a) Identified si clarified situatia juridica a numeroaselor
societati de binefacere, le ajutd punandu-le in situatie de
colaborare ;
Creeazd organizdri si asezdminte proprii in ramurile
de asistenta, unde initiativa privath nu puted luerd cu folos.
Activitatea Asistentei sociale s'a desfdsurat in anumite
campuri de ocrotire:
1. Protectia copiilor ;
2. Protectia infirmilor ;
3. Protectia bdtthnilor nevoiasi ;
4. Combaterea cersetoriei
i vagabondajului ;
5. Combaterea boalelor sociale ;
6. Controlul societatilor de binefacere ;
7. Controlul aplicarii legei pentru apelul la caritatea publied.
1. Protectia copiilor.
Asistenta Sociald, plecdnd de la cauze, primul pas ii face
atacdnd problema capitald: Ingrijirea copiilor de tntdia vdrstd.
Experienta fdcutd in alte thri a ardtat cd dintre mijloacele
incercate, cel mai lesne de organizat, mai economic si mai
practic este sistenml dispensarului de copii sugari.
In loe de a infiinta organizatii oficiale, a recurs la o co-
laborare intimd cu initiativa particulard.
Asistenta Sociala, in urma unei intelegeri cu doud mari
societhti Printul Mircea" i Cercurile de Gospodine",
intemeiazd in scurt timp circa 130 dispensarii, majoritatea
in orasele din Vechiul Regat, intinzdndu-se cu incetul si in
provinciile alipite.
Statul pune la indenthna initiativei private inthile ajutoare
materiale, precum i mijloacele de organizare i functionare.
Dispensariile functioneaza sub ingrijirea comitetelor locale,.
fiind subventionate i controlate de cdtre Stat.
cdi
www.dacoromanica.ro
233
Dispensariul de copii sugari scoala mamelor prima si
.cea mai simpld formd de aplicat pentru inceputul unei opere
sociale efective, a dat rezultate admirabile.
Copilul examinat i cantarit, mama deprinsd cu higiena,
lamilia vizitatd la domiciliu i ajutat sub diferite forme,
lace s se nascd un spirit nou, superior, de conlucrare
rfraternizare, care asigurd solidaritatea sociald.
Aceste dispensarii dau anual circa 240,000 consultatii si
.230.000 vizite la domiciliu.
Asistenta cid ca subventii anuale circa 4.000 000 lei, iar
cele doud mari societati adund prin filialele lor, pentru in-
-tretinerea acestor dispensare sume in valoare de doud
trei ori mai mari de cat subventia primitd.
Aceste dispensarii fixe trebuie sa existe in toate centrele
urbane. Pentru populatia rurald, s'au fdcut cateva experiente
in timp de doi ani de cdtre Asistenta Sociald, in colaborare
cu societatea Cercurile de Gospodine" .
Incercarile s'au f dcut cu thspensarii anzbulante in judetele
Prahova i Neamtu, servindu-ne de niste camionete date
ide Palatul Regal.
In situatia in care se gdsesc satele noastre, acest sistem
poate aduce mari foloase, desi nu se poate executa de cat
6 luni pe an. Trebue s aibd insa sprijinul autoritatilor ad-
ministrative; si in colaborare cu Profilaxia Tuberculozei
Crucea Rosie, poate contribui cu folos la combaterea boa-
lelor soc;ale, odatd cu ingrijirea copiilor.
Din lipsd de fonduri, dispensariile fixe nu s'au mai in-
multit, iar cele ambulante nu s'au mai incercat, desi ex-
perienta fdcutd promitea o largd desvoltare.
Sistemul dispensarillor de copii sugari, facute de Asistenta
_Sociald in colaborare cu initiativa privatd, este o creatie a
Vechiului Regat, unde nu exista o legislatie speciald i o
, organizatie unitard pentru protectia copilului.
In aceastd privintd, Ardealul ne este cu mult superior.
Legislatia i institutiile de mare importantd pentru ingrijirea
-copiilor, mostenite de la Unguri, se datoresc Asistemului
aghiar, tip clasic de protectie prin Stat al copiilor.
i
i
i
www.dacoromanica.ro
234
Sentimentul national maghiar a prezidat la creiarea legilor
pentru ocrotirea copiilor prin Stat.
Se gdsise o solutie la arzatoarea problema a desnatio-
nalizarii Romnilor. IatS motivul pentru care Statul suport&
sarcina ingrijirei a 60.000 de copii t).
In Ardeal, avem sase centre (azile) mari, cari impart co-
piii pentru crestere in colonii la satele i tdrgurile de pe
teritoriul pe care-1 deservesc.
Sunt intretinuti circa_ 12.0011. de copii pthid la varsta de
16 ani, cheltuind 14.000.000 lei anual. Copiii sugari mai mid
cei care necesit o ingrijire deosebit, se retin in institut,
ceilalti se impart la crescdtori, contra unei taxe de ingrijire.:
Sistemul mostenit in Ardeal trebue intins in toatd Roma.
nia Mare. Primul asezamant trebui s inceapd la Galati,.
unde Primaria a cedat un teren pentru cladire. Totus, pan&
acum lucrul st pe loc.
Asistenta SocialS, pnd la trecerea proiectului de lege
privitor la ocrotirea generals a copiilor i organizarea ma-
rilor asezdminte ca centre de copii in diferitele regiuni ale
Orli, a colaborat i ajutat anual diversele maternitti
societti de protectie a mamei i copilului de prima varsta..
Un cAmin model pentru mame i o bucStrie de lapte s'a
facut in Cluj, un centru de copii la Chisindu i un dispensar
model (Romano-Britanic) in Bucuresti.
S'au subventionat: marele Leagdn Sf. Ecaterina din Bu-
curesti, Micile Maternitali i Leagnele din diferite
orase,.
in numar de 12.
Pentru ingrijirea copiilor de a cloud varstei, Asistenta so7-
cialg, pe langd colaborarea cu numeroase societati, a trebuit
creeze i asezaminte proprii :
a) Castelul Turnu-Rosu pentru baietii orfani de la 7-12.
ani. In timpul anilor de scoala primard, Inv*
i lucru de
mnd in ateliere. Absolventii sunt plasatf in scoli de meserii,.
de invAtatori; cdtiva cari s'au distins au intrat
in scoala
militard si in marina.
I) Pentru cunoatterea organizatiei azilelor de copii din Ardeal, sunt dou' lucrrat
documentate : .Protectia copillor. de d-I dr. Gheorghe Popoviciu, cu o prefatii de-
d-nul dr. I. Moldovan el .Din lumea copillor pcirdsifi., de d-I doctor Ax. lancu
prefata de d-nul doctor Tit. Ganea.
sd
pi
gi
www.dacoromanica.ro
235
Vatra copiilor din Orlat, jud. Sibiu, pentru fete orfane-
de la 5-13 ani. Pe langd cartea celor patru clase primare,
copilele invata i lucrul de mnd. Unele au fost plasate la_
coalele de menaj, de educatoare i de institutoare, iar-
allele la meserii.
Aproape 160 de organizatii particulare, cari se ocupd cu
ingrijirea copiilor de a doua vArstd, au fost subventionate
i sprijinite de cdtre Asistenta Sociald.
Tot in cadrul acestei ocrotiri, infra i coloniile de va--
cantei, la munte
i la mare, precum i grddini de copii
cantine i co1i- de educatie
Pe rangd cele 4 colonii proprii (Sncraiu, Ocna-Sibiului,.
Colibita i Mangalia), Asistenta a subventionat incd vre-o-
14 colonii colare..
Din cauza lipsei unui recensdmnt general,- nu se poate -
stabili cu precizie rezultatele sfortdrilor fdcute pentru pro-
tectia copiilor ; totu0, se poate constatt c mortalitatea
copiilor a scdzut vddit in regiunile unde existd diverse-.
organizatii de ingrijire a copiilor, pentru care Asistenta.
Sociald cheltue0e anual circa 22.000.000 lei.
2. Protectia infirmilor.
Protectia pe care Directia Asistentei Sociale o
milor (orbi i surdo-muti) se indreaptd asupra
adultilor
minorilor de ambe sexe.
In Vechiul Regat i in Bucovina sunt organizatii mixte
institute conduse de societti de binefacere, dar intretinute-
in cea mai mare parte de Stat.
Vatra Luminoase, Amicii orbilor", Institutul de orbt
surdo-muti din Cernduti, au fost athventionate de Asis--
tenta Sociald, precum i coalele de surdo-muti de la Foc-
ani 0 din Bucure0i, intretinute de Ministerul instructiei
publice.
Asistenta a mai organizat i un azil de orbi la Ungheni,...
jud.
In Ardeal, am mo0enit trei aezdminte pentru orbi (Cluj,
Arad, Timioara) i cloud pentru surdo-muti (Cluj, Timioara)-.
1:
i
last
b)
fizied.
rid infir-
www.dacoromanica.ro
236
In aceste institute, ocrotitii primesc o instructie potrivitd
lor, precum i o educatie profesionald in ate-
here de lucru, pentru a le asigura un mijloc de trai
independent.
Anormalii mintali sunt ingrijiti in 3 institute prevazute
-cu scoli medico-pedagogice
i ateliere (Cluj, Ineu, jud. Arad
Mdrcuta, Bucuresti).
Pentru asigurarea instructiei
i educatiei in aceste scoli,
-trebue preparat un personal didactic specializat ;
in acest
Scop, functioneazd pe langd clinica psihiatrica din Cluj o
sectie speciald, care formeazd personalul medico-pedagogic
-corespunzdtor.
Pentru ocrotirea infirmilor
(orbi, surdo-muti, anormali),
Asistenta cheltueste anual circa 6.000.000 lei.
3. Protectia bdtrdnilor i nevoiaVlor.
Asistenta Sociala a organizat si intretine 9 man l. azile
bdtrani, in diferitele regiuni ale tdrii. Unele au lost
,creiate, iar altele, cari aveau un numdr restrans de locuri,
-au lost renovate, complectandu-se localurile i ajungand
aibd un efectiv de cateva sute de internati fiecare.
Azilurile de la Rdchiloasa i Brdncoveni, foste spitaluri,
-s'au mdrit cu noui pavilioane de locuit, construite cu
reduse, cdci au lucrat la facerea cdrdmizilor si inter-
natii din azile.
In Basarabia, unde se simtea nevoia, s'a organizat un
--nou azil la Taraclea, iar in nordul Moldovei un alt azil, la
$ipote, fosta tabard militard.
Interesantd, pentru cunoasterea moravurilor administrative,
este reorganizarea azilului de la Bobe$ti - Bdldceanca. Un
-proprietar, E. Diamandescu, construeste un azil de bdtrani,
inzestreazd i ii predd in administratia judetului Illov,
Idsand i o mosie. din venitul cdreia sd se intretind azilul.
Dupd moartea donatorului, rudele, de acord cu Prefec-
tura, vand mosia. Azilul cade in paragind. Cand l'a luat
.asupra sa Asistenta, era complect ruinat, locuit de patru
sbabe trei internate si a patra era directoare a azilului.
s
chel-
-tueli
intirmittltii
si
-de
ti
www.dacoromanica.ro
237
pentrucd Prefectura nu-i pldtea regulat salariul, direc-
toarea era nevoitd sd se intretind prin comertul de oud sis
gaini, pe piata Capita lei.
Judetul a trecut acest azil Asistentei Sociale, care 1-a_
refdcut si a mai cumpdrat o proprietate vecind : Posta",,
cu vie, livadd i o moard.
In prezent, este o adevdratd colonie agricold cu circa
400 interni ; produce legume, zarzavat i pentru alte insti-
tutii, gasindu-se la 16 km. departe de Capitald.
Pe langd aceste mari aziluri proprii, Asistenta sprijind
numeroase aziluri comunale i subventioneazd Inca vre-o
20 de organizatir particulare, care se ocupd cu ajutora--
rea bdtranilor
i nevoiasilor ca : Azilul Regina Elisabeta"
din Bucuregi, Vatra noastrd", Obolula, Pdinea zilni-
cd" etc.
Pe langd unele ajutoare date la domiciliu, Asistenta pla-
seazd pe seama sa un mare numdr de nevoiasi prin spi-
tale, camine, azile, sanatorii.
Pentru ocrotirea bdtranilor
i nevoiasilor, Asistenta So-
ciald cheltueste anual circa 6.000.000 lei.
In Capitala,
In fata Gdrii de Nord, Asistenta construise
o mare baracd-addpost, unde veneau oamenii nevoiasi,.
sositi in Capitald pentru diferite interese. Circa 60.000 0--
Mori treceau pe an prin acest adapost.
Dupd experienta facutd, s'a cautat a se da un caracter
permanent acestei ocrotiri. S'a cumparat un teren in fata
esirei Orli si s'a fdcut planul unui mare centru de ocro-
tire, un fel de filtru social al Capitalei de care se simte
azi mare nevoie : baie, deparazitare, azil de noapte,.
cantina, oficiu sanitar, oficiu de plasare etc. Dar cand tre-
buiau sa inceapd lucrarile, suma de 12 milioane, care era.
pusd In buget pentru acest scop, a fost data pentru ca-
minul de studenti in medicind dela Iasi ; dui:A cativa ani,..
caminul s'a desfiintat.
Directia Muncii a reluat ideia unui adapost pentru mun-
citori si din fondul emigrdrilor, a inceput constructia ur ui_
asemenea asezdmant in Capitala.
Si
pi
www.dacoromanica.ro
238
4, Combaterea cervtoriei i vagabondajului
Chiar de la infiintare, Asistenta Sociald s'a gasit in fata
inei grele probleme sociale, nu cea mai important& dar
de sigur cea care reclama o mai urgentd solutionare. In
ani dupd rdzboiu, toate orwle, i indeosebi Capita la,
-erau inundate de ceretorii i vagabonzii cart miunau cu
indrdsneald, tulburand ordinea publicd i dand un aspect
degradant i oriental orwlor noastre. Parazitii sociali,
fdcuserd din cerit o meserie rentabild, deghizati
adesea cu uniforme militare zdrentuite, cu medalii de rz-
boiu pe piept, falii eroi, amenintau pe cettenii
panici prin localurile publice i pe strdzi, in plin centru
al Capita lei. In revistele americane au aprut reproduceri
-de fotografii cu tipuri de ceretori din Capita le Romaniei Mari.
Problema aceasta s'a pus dupd razboiu mai in toate
rile. In Berlinul, ap de bine organizat, cinci mii de ceretori
dormeau noaptea la Azilul comunal i ziva pe strazi in-
-lindeau mana. SA vedem pe scurt, cum s'a achitat de mi-
:siunea ce o ave de indeplinit Asistenta Sociald din Ro-
mania, chiar In primul an al infiintdrei sale ?
S'a incercat i inainte de rdzboiu a tmddui Capitala de
.plaga ceritului. Dar s'a dovedit cd nu-i destul a ridica
-ceretorii, expediindu-i la urma lor, sau punandu-i la muncd.
Se Ikea lucrul numai pe jumdtate, cdci in scurt timp cer-
..etorii apdreau
De data aceasta, Asistenta a mers pand la capat.
S'a fdcut o lege specialdi) pentru combaterea ceretoriei
i vagabondajului; s'au intemeiat azile, colonii de muncd,
coli de reeducare, unde diferite categorii de elemente au
fost plasate. In acest camp de activitate, Asistenta a lucrat
cu metodd i intensitate, ajungand inteun timp mai scurt
de cat se Wept& la realizAri practice de prima data orga-
nizate in tam noastra.
Pentru combaterea ceretoriei, initiativa privatd nu poate
foloase, ba uneori ceretoria este incurajatd. S'a zis
Legea
inOrate
td-
.duce
:prima
iarasi.
Tganeu-lagi.
www.dacoromanica.ro
239
cu drept cuvant cd pomana, caritatea, e un butoiu fr
iund. Greutatea este de a cunoaste pe cei cari trebue s
fie ajutati i pe cei cari din cersetorie si-au fcut o pro-
fesiune.
Legea pentru combaterea cergtoriei i vagabondalului,
-Malta ce-i drept cam in graba, a lost criticatd de unii
totusi aplicarea ei a dat rezultate excelente, ceeace
a fdcut pe multi sd recunoascd faptul cd: pe langd atatea
legi bune cu rezultate proaste, pot fi si legi proaste cu re-
zultate bune.
Prin creiarea unui numdr de asezdminte de ocrotire,
opera preventivd avea proportii mult mai mari de cat cea
represivd. Nu s'a aplicat o simpld mdsurd politieneascd, ci
s'a fcut experient pentru o adevdratd opera de asistenta
sociald.
Legea nu s' a aplicat deodatd in toatd tara, cdci neavand
asezdminte de plasare indeajuns, opera s'ar fi compromis
de la inceput.
Aplicarea s'a facut Treptat cu mijloacele, incepand cu
Bucuresti.
Biurourile de triaj servesc ca niste veritabile filtre sociale.
Toti cei adusi aci sunt cercetati asupra stdrei fizice si psihice,
se fac anchete sociale; unii sunt plasati, altii dusi in fata
justitiei. Acei cari pot munci, sunt internati in colonii de
muncd.
Copiii, btrnii si infirmii nu suferd nici o condamnare,
ci sunt pusi la dispozitia Asistentei, pentru ocrotorire in
aziluri, cdmine, orfelinate, scoli de reeducare.
Dupd experienta fcutd, s'a dovedit cd problema cerse-
toriei la noi se poate solutiona relativ mai usor decat in
alte tari. Chestiunea nu trebue privitd prin prisma strain&
tdtii. Ne gdsim in -alte conditii sociale :
Populatia agricold, putin deasa, solul bogat, lard crize de
supraproductie industriald, somajul abia incepe sd apard
in Ardeal. Suntem Inca departe de ceeace se chiamd mi-
zeria italiand.
La noi marile cauze sunt : ignoranta, boala i alcoo-
lismul.
www.dacoromanica.ro
240
Laturea cea mai important a problemei este chestiunea
copiilor vagabonziavant-garda armatei de pwriai.
Scoala, care in general se ocupd mai mult de instructie
de cat de educatie, nu are in vedere de cat copiii buni,
normali, cu viata regulatd de familie. Copiii rdi sunt dati
afard din coald.
Ce lac ? Ce ajung? De aceastd categorie de viitori cetdteni
nimeni nu s'a ocupat.
Asistenta Sociald s'a lovit de aceastd problemd pe care
nici Invdtdmantul Public nici Justitia nu i-o pusese inca-
In Ardeal, am gdsit doud coli de corectie. In Vechiul
Regat, nu era nici una. Asistenta Sociald a lost nevoitd sd ,
creeze asemenea institutii de reeducare prin muncd a mi-
norilor.
Cea mai complectd organizatie este Colonia Principele-
Nicolae" (fostd Meircuta, langd Capitald). Are 350-400 de
interni. De0 nu avem Inca un personal de conducere spe-
cializat, totu0 s'au ajuns la rezultate minunate, urmand ca
staruinta programul de reeducare, meserie i carte.
Atelierele coalei produc anual circa 400.000 lei. Elevii
obtin cdrti de lucrdtor i sunt plasati la maiOri.
Experienta a dovedit cd loarte multh copii vagabonzi sunt
naturi bune, dar fiMd lipsiti de disciplina familiard i de-
orientare in varsta fragecia, ajung de ratacesc pe ale vietii_
Imediat ce simt disciplina necesard, ajung elemente admi-
rabile. Numdrul copiilor vagabonzi i moralmente aban-
donati este inspdimanttor de mare. Numai o mica parte
din ei au putut fi internati in aceste coli, care trebue sd_
fie laboratorii de prefacere morald.
La coala dela Graditea un mare numdr de copii, 1(30
vagabonzi, destinati pwariei, au fost corijati i inscrii in
coala normald de invatatori.
0 experientd interesantd s'a fdcut cu organizatia: Cdminut
pentru ocrotirea femeei. Minorele care au apucat o cale gre-
OM, fugite de la pdrinti, sunt internate pentru o refacere
sufleteascd i indrumate spre o viata de muncd, cinstitd i
oranduit.
Pe langa clasele primare, Inv* o meserie in coala.
www.dacoromanica.ro
241
industriald de ucenice, care functioneazd in cdmin, sub con-
trolul Ministerului Muncii. Plata produselor se depune pe
numele elevelor, astfel cd la iesire din cdmin, are fiecare
o mica zestre.
Pentru combaterea cersetoriei i vagabondajului, intreti-
nerea biurourilor de triaj, coloniilor de munch' i insti-
tutelor de reeducare, Asistenta Sociald cheltueste anual circa
17.000.000 lei.
Desi apIicarea legii a dat rezultate admirabile, din lipsd
de fonduri nu s'a extins in toatd tam, s'a oprit numai la
24 de judete.
Triajele, organele esentiale in aplicarea legii, nu au pu-
tut fi organizate dupd un tip unic i coloniile de muncd nu
s'au mai inmultit. Mai mult, chiar unele triaje trecute in bu-
getele comunelor, au lost desfiintate.
Totusi, cu prima aplicare a legei de combatere a cerse-
toriei i vagabondajului, s'a fdcut o experientd extrem de
interesantd, gasindu-se metoda practica de urmat pentru
realizarea unei mari opere sociale si morale.
Este absolut necesar ca fiecare oras s aibd Cate un biu-
rou de triaj, sub conducerea Asistentei Sociale locale ; cate
un azil de baltrani i un orfelinat de fiecare judet. Iar mai
multe judete in colaborare, sau pe regiuni, trebue s or-
ganizeze colonii de muncd si institute de reeducare.
5. Controlul Societdtilor de binefacere.
Trebue sa recunoastem cd in domeniul asistentei activi-
tatea societatilor tine inch' un rol foarte important, atat prin
numdrul, cat i prin mijloacele lor financiare in comparatie
cu prevederile bugetare ale Statuluil pand acum foarte re-
stranse.
Totusi, un control eficace chiar asupra subventillor pri-
mite sporadic de la diferitele ministere, nu s'a fdcut pand
la organizarea Directiei Asistentei Sociale.
Cu anumit tact, in cativa ani s'a reusit a se introduce si
la Societdtile de binefacere statute-tip, s'a putut concentra
situatia financiard pe baza registrelor i formularelor de
16
www.dacoromanica.ro
242
bilant-tip, ce le-au lost date de Directia Asistentei So-
ciale. Societatile au fost obligate sd-si trimitd anual clarile
de s eamd. La nevoe, dupd cerere, se trimeteau functionari
ai Directiei ca sa lumineze si ajute la
operatiile de conta-
bilitate ale Societatilor.
Cu migaloasa munch, s'au cules toate datele asupra si-
tuatiei si activittii tuturor sccietatilor din intreaga tara. S'au
inclentificat 572 societati de binefacere, dintre care 50 sunt
fundatiuni.
Numdrul
i situatia juridicd a .societdtilor.
Cu personali-
tate juridicil
FAril persona-
litate juritlieil
TOTAL
Bucuresti . . 51 37 88
V. Regat . . 49 56 105
Ardealul . . 68 168 236
Bucovina . . 51 15 66
Basarabia . 40 37
77
Total . . 259 313
572
Examinand situatia pe regium, vedem cd Ardealul are
cel mai mare numar de societati, dar de minima importanta
si activitate; majoritatea nu au de cat un caracter local si
mijloace recluse. Cele din Vechiul Regat--si in deosebi cele
din Capitald au mijloace mult mai puternice si activitatea
lor se desfdsoard in tot cuprinsul tarii.
,,Profilaxia Tuberculozei", Crucea RoVe", Prinful Mir-
cea", Cercurile de Gospodine" i altele, au filiale in toate
regiunile : dispensarii, maternitati, sanatorii, gradini de copii,
colonii.
Ocrotirea =mei i copilului in Ardeal se face mai mult
de cdtre Stat, prin cele mari vase centre de copii, pe cand
in Vechiul Regat aceasta lature de asistenta este mai toata
in mana initiativei private, care lucreazd in
colaborare cu
Asistenta de Stat.
In Bucovina, actiunea societtilor a dat frumoase rezul-
tate inainte de rdzboiu. Au rdmas unele fundatii cu sume
www.dacoromanica.ro
243
de bani depuse la bdncile din Viena. Prin scdderea valutei,
multe societati se gsesc in stare criticd. Unele au i o
activitate culturald,
organizatd pe nationalitti. Dei ar
cddea in primul rand in sarcina Invatarnantului i a Cul-
telor,
toti4i Asistenta Sociald le-a sprijinit prin subventii
anuale, ca sit poatd rezista greutdtilor timpului.
In Basarabia, asistenta este cu mult mai slabd i mai
primitivd decat in celelalte regiuni.
Totui, sunt cateva fundatii cu caracter religios cari au
averi insemnate, dei nu complect limpezite. Mai in toate
oraele, societatile evreeti sunt cele mai bine organi-
zate.
Numcirul organizatillor de asistentd pe categorii.
CD
;-.
Fel l u
=
c
organizatiilor
d
Z
CD+
Z
z :4 to cz
Pc1
e..)
Pci .
cu 7.j.
s. o
-,4 H
1 Bo li socials . . 16 34 1 1 9 61
2 Maternitati si pue-
ricultura. . . . . 106 12 3 1 4 126
3 Ocrotirea fetei si
a femeiei . 13 5 5 4 23 50
4 Cantine scolare . 4 6 1 1 1 13
5 Colonii de \Tara' . 23 10 33
6 Caminuri scolare. 5 13 18
7 Ocrotirea copilului
de a 2-a varst. 46 31 10 16 72 175
8 Azile si ospatarii. 11 17 11 4 13 56
9 Orbi si surdo-rnuti 4 1 5
10 Asistenta la domi-
ciliu 20 35 40 22 112 229
11 Diverse
3 1 10 4 7 25
Total . . 251 151 81 1 67 241 791
Tabela de mai sus, indicand numdrul organizatiilor de
asistenta, cuprinde sediul central al societatilor sau fundatiilor,
precum i numarul filialelor
i wzdmintelor infiintate de
centralele
institutiilor, in
cuprinsul localitatii de rqedinta
sau in restul tdrii.
e)
Fa; 4
>
0
gq
-a;_,
.
. .
.
www.dacoromanica.ro
244
Cheltueli ocazionate cu tntrefinerea operelor de
asistentd pe categorii
4-.
;- c)
r-
g
1
2
SocietAti de binefacere
pe categorii
Bo li sociale
Maternitll si puericulturd .
3 Ocrotirea fetei si femeii . .
4 Cantine scolare
5 Colonii de varS
6 Cdminuri s col are
7 Ocrot. copiilor de a 2-a vArstd .
8 Azile si ospdthrii p. bdtrni
. .
9
Orbi si surdo-inuti
10
Asistent la domiciliu . .
11 Diverse
Total
I No.
Totalul chel-
tuelilor
8
16
12
1
5
4
20
15
3
47
3
143
35.850.563
8.639.957
5.162.977
102 880
607.523
1.710.830
6.819.916
3.271.782
1.233.422
10.162.970
1.781.741
75.344.541
Subvenfiile prevdzute pentru institutiile de binefacere
particulare, in bugetele anilor 1924-1927
Anul
Societtiti
in
No.
colaborare
Societiti
No.
subventionate
No.
Totalul
subventiilor
Valoarea subventlei Valoarea subventlei
1924 12 6.890.000 110 10.989.000 122 17.879.000
1925 8 5.900.000 68 6.000.000 76 11.900.000
1926 10 6.980.000 45 4.980.000 55 11.960.000
1927 11 9.232.400 65 4.449.000 76 13.681.400
Dupd cum se vede din aceastd tabeld, s au repartizat insti-
tutiile subventionate in doud categorii.
In prima categorie se cuprinde un numdr redus de institutii,
care au insd activitatea cea mai desvoltata i care in acela
timp sunt in strns colaborare cu asistenta de stat, pe baza
unui anume program, stabilit de comun acord. Pentru aceastd
categorie de institutii, subventiunile s'au prevazut nominal
in bugetul Ministerului.
A doua categorie cuprinde restul institutiilor de asistentd
pentru care este prevazutd in buget o suma globala, din care
se repartizeazd ulterior subventiuni in raport cu activitatea
institutiilor de asistent. Dar, din practica fdcutd pand. acum
z
. . ...
. . ....
. . . .
. . .
.
www.dacoromanica.ro
245
cu subventionarea acestor institutii, se face din ce in ce mai
mult simtitd nevoia unei reglementdri mai de aproape a
acorddrii acestor subventii, pentru a se face cu putintd o
politica de asistentd mai rationald i mai unitard.
6. Controlul apelurilor Ia contributia benevold
a publicului.
Mijloacele Statului i ale comunelor fiind limitate pentru
satisfacerea nevoilor de asistentd i de cult, intervine
initia-
tiva privatd pentru a complectd insuficienta mijloacelor
initiativei oficiale. Una din modalitdtile de a se manifestd
initiativele particulare pentru intretinerea unor opere sociale
sunt i contributiile benevole ale publicului, ca rtispuns la
apelurile ce i se adreseazd pe calea diverselor forme de
colectare.
Prin legea din 1923, se fixeazd normele dupd care se
poate face apel la caritatea publica.
Autorizarea i controlul au lost date in sarcina Asistentei
Sociale, care a organizat un serviciu special pentru a ur-
mari abuzurile cari se faceau cu aceste strdngeri a banului
public, despre care adesea nu se tid dacd ii atinge scopul.
Apelurile sunt de doud categorii:
1. Colectele, sub diferite forme, sunt autorizate de Di-
rectia generald a Asistentei Sociale ;
2. Serbeirile, cu plata de intrare, sunt autorizate de Pre-
fecturi in judete i de Primrii in comunele urbane.
Autorizatiile se dau pe limp limitat, sau pentru date a-
nume fixate.
La sigilarea cutiilor de chete, trebue s asiste obligator
un delegat al autorittii administrative. De asemenea asista
la deschiderea cutiilor, cdnd se dreseazd procesul-verbal
cu rezultatul bdnesc.
Persoanele cari cheteazd trebue sd ai.bd o carte de le-
gitimatie.
Listele de subscriptie vor Ii vizate de autoritatea admi-
nistrativd.
$i
$i
www.dacoromanica.ro
246
Purtatorii
condicilor de mild si pantahuze vor aved o
carte de legitimatie, vizatd de parohia respectivd.
Situa(ia apelurilor la contributia benevold a publicului,
autorizate in cursul anilor 1926-1927
1 9 2 6
1 9 2 7
151
455
133
125
Total 864 1
155
124
397
105
83
864
72
95
a) Dup4. felul Mr.
CAr5inizi
Liste
Registre ehitantiere
Chete
b) Dupg, scopnl bor.
Biserici i cult
co1i si alte scopuri culturale
Asistenta
Mon umente
Diverse cu caracter colectiv .
164
442
166
170
Total 942
177
193
420
94
58
942
c) Apehiri respinse.
Cu caracter individual 106
Cu caracter colectiv. 71
167 178
Considerdnd valoarea rezultatelor primite dupd scopul lor,
avem urrnatoarea situatie :
Scopul colectelor
No. rezulta-
telor primite
Valoarea
rezultatelor
Media
rezultatelor
1926 1927 1926 1927 1926 I 1927
Biserici si cult . .
co1i si alto sco-
puri culturale .
98
56
266
235
6.668.837
2.558,120
18.093.149 68.049
11.799.896 42.652
68.245
50.212
Asistenta. 203 224 10.878.549 45.622.789 53.588 204.587
Monumente . . 36 106 4.139.234 6.455.112 114.978 60.897
Diverse 34 82 9.129.924 4.213.797 268.527 51.387
Total . . 4271 99 33.374.664i86.184.743 78.160 94.397
Dupd cum se donstatd din cifrele de mai sus, sumele cele
mai importante s'au colectat pentru diverse scopuri de asis-
tentd, intre care infra' si ajutorarea sinistrafilor; urmeazd in
. . . .
. .
. . . . . .
1
www.dacoromanica.ro
247
ordinea importantei sumelor: bisericile, colile, monumentele
i, in fine, scopuri diverse.
Trecand la examinarea rezultatelor bsane0i dupd valoa-
rea Mr, avem urmaloarea situatie, pe trei ani :
Anul
Valoarea totald a
rezultatelor primite
Numarul rezultatelor
primite
Media
in lei
1925 37.991.233 552 68.824
1926 33.374.664 427 78.160
1927 87.184.743 913 94.397
In afard de rezultatele primite i consemnate mai sus,
trebue sd mai notdm sumele importante pe care le colec-
teazd Consiliul organizatiilor sioniste din Romania, in folo-
sul cdminului din Palestina. Un prim rezultat partial, co-
municat de acest comitet, ne aratd cd in cursul anului
1927, s'a colectat in toatd tara o sumd de 10,699.450
lei.
Totalal general al autorizatillor de serbeiri
No..Prefectu-
rilor
riilor care au
corn. rez. ban.
Numrul serbarilor autorizate
dupd scopul lor
Binefacere I Cultural Diverse
1925
1926
1927
40
93
125
527
863
581
871
597
533 1.649
714 2,450
Din examinarea tabelei de mai sus, se observd cd a
crescut treptat numdrul serbdrilor comunicate de primdrii i
prefecturi, dela mai putin de 600 autorizatii in 1925, la 2.450
in 1927.
Din totalul de 1.500 comunicdri pe cari ni le datorau cele
62 prefecturi 0 63 primdrii, notate in tabela de mai sus, au
lipsit a ne da rdspunsul cuvenit numai in 73 de cazuri.
si Prima-
www.dacoromanica.ro
I
I
I
1
P
r
.

r
e
z
.
n
e
t
248
Rezultatele financiare ale serbdrilor.
Situatia rezultatelor bneti ale serbdrilor autorizate de
prefecturi i primdrii, se prezintd in 1927 astfel :
Autori-
tatea
Rezul-
tatul
brut
Cheltu-
eli oca-
zionale
Rezul.
tat net
Media
bruth net
Prefecturi 1.739 14.444.13 7.941 855 6.502.275 450/a 8.305 3.739
Prirna.rii . 711 15.890.2211 8.286.699 7.603.522 47.80/o 22.349 10.694
Total . 2.450 30.334.351 16.228.554 14.105.797 46.50/0 12.381 5.757
Dupd cum se constatd din datele de mai sus, numdrul
cel mai mare al serbdrilor a. lost autorizat de prefecturi,
dar rezultatele cele mai importante, cum e i firesc, il in-
registreazd serbdrile din orae, autorizate de primdrii.
Din produsul total al acestor serbdri, se constatd insd Ca
peste 50% se cheltuesc pentru plata taxelor fiscale i or-
ganizarea ins4i a serbdrilor, incdt in mediu in cursul anului
1927 ar reveni de fiecare serbare numai suma de lei 5.757,
ca rezultat net.
Situatia rezultatelor financiare ale serbdrilor pe regiuni
Rezul-
tate
b rutto
Procen-
Regiunea
Chel-
Sold
tul re.
zultate-
Media
tueli
lor netto
la suta.
netto
V. Regat . 750 4.860.454
6.491.3251
8.369.129 56.3 11.158
Ardeal. . . 1434 11.709.321 8.011.52 3.697.792 31.5 2.528
Basarabia. 259 3.668.738
1.678.1361
1.990.602 53.9 7.685
Bucovina . 7 95.838 47.564 48.274 503 6.896
Total . . 2450 30.334.351 16.228.554 14.105.797 46.5 5.757
Considerdnd pe regiuni, rezultatul financiar cel mai im-
portant ni-1 dd V. Regat, cu un total de aproape 15.000.000
lei; Ardealul cu aproape 12 milioane lei ; Basarabia cu
aproape 4 milioane lei i, in sfdrit, Bucovina cu aproape
100.000 lei.
'5 &.
0 o
'1^
d
d
5..; '
c. 0
6 li
4
www.dacoromanica.ro
249
Trecand la examinarea rezultatelor nete pe ultimii doi
ani, avem urmatoarea situatie pe regiuni :
Regiunea
Media rezultatelor
nete
Raportul /titre rezultatele
brute ai nete in procente
1 9 2 6 1 9 2 7 1 9 2 6 1 9 2 7
V. Regat . . 10.879 11.158 56.40/0 56.30/
Ardealul . . 3.332 2.578 32.60/0 31.50/0
Basarabia . . 9.815 7.685 55.70/0 53.90/0
Bucuresti. . 1.578 6.896
253 O/o
50.3 /o
Dupa se constatd din cifrele de mai sus, in mediu pro-
dusul net cel mai mare, Ii dau serbarile in V. Regat si Basa-
rabia $i numai in al doilea plan Bucovina $i Ardealul.
Deasemenea, produsul net cel mai mare, deci .cu chel-
tuelile cele mai mici, 11 dau serbrile in V. Regat $i Basa-
rabia, cu peste 50010, pe cand in Ardeal serbArile dau un
produs net mult mai redus, adic rnai putin de 1/3 din to-
talul sumelor incasate.
In general, din toate datele expuse mai sus se poate
observa un progres vddit in dobandirea rezultatelor, datorita
unei supravegheri mai de aproape i unui control mai riguros
atat la acordarea autorizarilor noui, precurn $i la prelun-
girea autorizatiilor vechi.
Privire general asupra activiatii i administrrei
fondului Asistentel Sociale
Am arAtat cd Asistenta Sociald de Stat, creiat prin in-
Iiintarea Ministerului Muncii i Ocrotirilor Sociale, trebuia
dela inceput s lucreze pe doud
1. SA ajute, sa indrumeze $i sd coordoneze activitatea
asistentei de initiativa privatd ;
2. SA creieze organizari i a$ezaminte proprii, acolo unde
asistenta particulard nu putea lucra cu folos.
Initiativa privata, de$i destul de raspandita in tara noa-
strA, era prea disparata i lard un punct de sprijin i con-
trol din partea Statului.
www.dacoromanica.ro
250
Cu tot devotamentul i sacrificiile inimilor caritabile i a
oamenilor de bine, multe societati, la un moment dat,
f ata de scumpirea traiului, nu se mai puteau sustine de cat
gratie sprijinului pe care-1 da Asistenta Sociald.
Odata cu ajutorul dat, Asistenta a organizat i un con-
trol efectiv asupra administratiei i intrebuintarei fondurilor,
introducand registre i formulare-tip de contabilitate, situatii
i bilanturi anuale.
Deasemenea, s'a organizat i controlul apelurilor la ca-
ritatea publica, pentru ca lumea sa Vie unde ajunge banul,
care se da, la noi in tara, cu destuld uurintd.
In toate partile, unde s'a putut conlucra cu societatile
particulare, Asistenta s'a abtinut a face creatii proprii, ci s'a
incercat sa desvolte i sa sprijineascd initiativa privata, cum
a fost cazul celor 130 dispensarii. Numai acolo unde so-
cietatile particulare nu aveau putinta de lucru, Asistenta a
creiat organizari proprii, cum a fcst in cazul combaterei
ceretoriei i vagabondajului.
Oricine iV aruncd ochii in urma, la timpul scurs i judecd
fard partinire, recunoaVe cd Asistenta Sociald poate fi pusa
alaturi de cele mai rodnice ramuri de activitate oficiald,
caci a dat rezultate practice neaVeptate, lucrand cu metoda
i intensitate, intr'un timp scurt i foarte anevoios.
Oricine cerceteaza activitatea Asistentei, se intreabd din
ce cauze aceasta Canard institutie nu i-a urmat evolutia
normald i dupd cativa ani de activitate incepe sa se re-
stranga in loc sa se desvolte V sd se extinda in tot cu-
prinsul tarei ?
0 datorie de conViintd ne obliga a lumina, in cateva
cuvinte, aceastd gingw chestiune.
Fondul special, care s'a pus dela inceput la dispozitia
Asistentei Sociale, era alimentat de produsul taxelor tim-
brului de asistentd. Perceperea acestor taxe era lasata in
seama Directiei Generale a Asistentei Sociale. Incasarile
creVeau vadit i, cum cele mai importante venituri le da-
deau taxele proportionale pe cheltueli somptuarii i pe bi-
letele de spectacole, al carui cuantum creVea paralel cu
indicele de scumpete, veniturile Asistentei, daca urmau cum
www.dacoromanica.ro
251
au inceput, trebuiau astazi sd se gaseasca intr'un progres
considerabil.
Ori, prin aplicarea legii impozitului pe lux si cifra aface-
rilor, perceperea tuturor taxelor trece in seama Ministerului
de Finante, care stabileste o cotd din incasdri ce trebue s
dea Asistentei. Chiar din primul an dupd stabilirea cotei,
Asistenta simte diminuarea veniturilor sale, cdci in loc de
minimum 75 milioane lei pe care comptd, Finantele n'au
incasat decdt 65 milioane. Aceastd cifrd a rdmas aceeas,
desi Asistenta erd indrituita s astepte o crestere simtitoare
a incasdrilor.
Fart a face o criticd organelor fiscului, e usor de inteles
cd mai multd stdruinta puned Asistenta pentru incasdri, cdci
aved un interes direct ca sd-si asigure resursele, lard de
care nu puted sd realizeze opera sociald inceputd.
In primii doi ani, Asistenta si-a desvoltat activitatea nurnai
in Vechiul Regat, Bucovina si Ardeal. Asezdmintele de ocro-
tire din Ardeal erau in bugetul Directiei Sanitare din Mi-
nisterul de Interne. La 1923, sunt inglobate in Directia Asis-
tentei Sociale, dar fdrd fonduri o cheltuiald in plus de
circa 30 milioane pe seama Asistentei Sociale.
Echilibrarea bugetului pe 1930 s'a putut face numai gratie
economiilor din primii ani ai cassei fondului Asistentei So-
Bugetul pe 1924, cdnd numai existd nici o rezervd,
nu se puted echilibrd deck prin noui venituri. Din situatia
critica in care se gdsed, Asistenta nu puted iei decdt prin
noui resurse. In adevdr, se inscrie in buget o cotd aditionald
la impozitele directe, circa 40 milioane lei, si se aprobd
sporirea timbrului cu incd 36 milioane. Ori, desi suma de 40
milioane era scris in buget pentru Asistentd, Ministerul de
Finante nu 0 pune la dispozitie nici pand azi, sub cuvant
cd aceast sumd este rezervatd pentru a servi ca plata a
anuitatei pentru un imprumut ce trebue s se facd in viitor,
pentru infiintarea de noui asezdminte de asistentd.
Iar sporului de timbru, Ministerul de Finante ii indica alte
destinatii : Scoli de ucenici, oficiul I. 0. V., Mormintele
Eroilor etc.
Din budgetul anual de circa 112 milioane lei, nurnai 70
ciale.
www.dacoromanica.ro
252
de milioane merg direct la Asistenta Sociald propriu
zisd.
Situatia critic in care se gdsed. Asistenta, se agrav pe
masura scumpirei traiului i, in loc s se desvolte, Asistenta
trebile limiteze activitatea. Miwreazd i taie ajutoa-
rele i subventiile societatilor de binefacere, oprete orga-
nizarea unor institutii incepute i chiar inchide unele aye-
zdminte proprii, pentru a puted intretine numai o parte din
ele. Din 63 organizatii de ocrotire avute in anul 1925,
ajung 37 in anul 1927.
Ce era de fa cut ? Nu au lipsit propuneri de indreptare :
1. Sd se descarce fondul de sarcinele strdine Asistentei
Sociale ;
2. Sd se dea anual Asistentei fondul de 40 milioane lei,
cota aditionald pe impozitele directe, a cum e trecutd
in buget, s au s se fac imprumutul proectat pentru Asis-
tenta Sociala ;
3. Sd se sporeascd timbrul de asistentd, care ar trece
nesimtit MO de scumpirea generald crescdndd a articolelor
de hrand, imbrdcdminte, a produselor regiei, a cdilor ferate
i a celorlalte dari catre Stat i comund.
Propunerile nu s'au luat in searna. Timbrul s'a desfiintat.
Asistenta Social% fatal trebuid s ajungd la un punct
mort.
Este bine sd se Oie cum se aprobau cheltuelile i cum
se controld gestiunea fondului Asistentei Sociale. Nici chiar
Ministrul Muncii j Ocrotirilor Sociale nu-i rezervase
dreptul de a aprobd cheltuiala sumelor din acest fond :
Numai Delegatia permanenta singurd, aved dreptul de
aprobare, iar controlul contabilitatii, se fAced lunar de cdtre
o cornisie de trei contabili-experti de la Curtea de Compturi.
Asistenta Sociald, care fusese conceptit inteun spirit larg
ca o mare cassd autonomd cu personalitate juridicd, de
ajutor social, avdnd anumite venituri, ajunge prin succesive
transformdri un simplu i rigid biurou de Minister.
Din programul care trebuid urmat, in primii ani, Asis-
tenta Sociald aved s introducd in Vechiul Regat, Bucovina
Basarabia organizarea gsitd. in Ardeal, pentru ocrotirea
copiilor, iar in provinciile alipite, trebuid s extindd apli-
sd-si
www.dacoromanica.ro
253
carea legii pentru combaterea cersetoriei si vagabondajului,
inceputd in Vechiul Regat.
Aplicarea programului Asistentei, inceputd cu creatii
practice, a lost intreruptd, dupd cum am ardtat, din cauze
financiare.
In ultimul timp insd jntervin si cauze administrative.
Prin noua mare reformd aUministrativd, care tinde la o
largai descentralizare, Asistenta Sociald ia o altd forma
de organizare, inglobatd in direcfia ocrotirei, care se com-
pune din :
1. Serviciul puericulturii i igienii sociale.
Sectia mamei $i a copilului.
Ocrotirea maniei maternitate;
Ocrotirea copilului leagdne;
Cassele de ocrotire;
Surorile de ocrotire.
Sectia igienii qcolare.
Medicina preventivd scolard;
Educatia igienii in scoli;
Biuroul medical.
2. Serviciul 1. 0. V. $i al copiilor pdrsifi. Tutele.
Sectia I. 0. V.
Sectia asistentei infantile.
Azile de copii;
Plasared in familie;
Tutele.
3. Serviciul defectivilor.
Sectia medico-pedagogicci.
Scoalele medico-pedagogice;
Ocrotirea orbilor si surdo-mutilor.
Seclia pentru ocrotirea alienatilor.
Spitale de alienati ;
Coloniile de muncd si azilele.
www.dacoromanica.ro
254
Seetia igienii mintale $i a eugeniei.
Evidenta defectivilor ;
Studii i indrumare.
4. Serviciul Asistentei Sociale.
Seetia Asistentei.
Asistenta la domiciliu ;
Asistenta institutiunilor,
Seetia de ocrotire.
Biuroul administrativ ;
coordondrii si indrumarii ;
Controlul activitatii societatilor.
Scoalele de asistentd sociald de curAnd creiate vor form
cu timpuI un personal specializat, de care se simte mare
nevoie (surori de ocrotire, infirmiere, vizitatoare, anchetatoare
sociale, conduatoare de institutii si societdti de asistentd).
In tdrile civilizate, in care de multd vreme se lucreaza
pe acest tardm, asistenta tinde sd ajungd o cdci in
societatea modernd trebue sd inveti cum s ajuti pe a-
proapele tdu.
Experienta a dovedit cd pentru a urtna volutia normald
a asistentei, trecdnd din laza empiricd a filantropiei in faza
metodicd a economiei sociale, ne trebue un personal pregdtit,
profesionist
E drept Ca in toate farile civilizate comuna este celula
de asistentd. Acolo trebue s ajungem. Dar educatia cetd-
taneasca cere un timp indelungat. Si noi suntem incd departe.
Nici_ o comund din tardchiar nici Capitalanu are or-
ganizat un serviciu de asistenta sociald dup sistemul modern.
Realitgile locale si experienta facutd cu spitalele admi-
nistrate de comune, cu biurourile de triaj desfiintate in
unele orase, ne dovedesc c multh vreme incd indrumarea
controlul trebue s urmeze cu stdruinta dela centru.
Asistenta sociald ca organizatie de Stat in Romania este
incd la primii pasi. Opera de prevedere sociald este foarte
complex& dar cu metodd si staruintd, pas cu pas, va aduce
remediile, picdturd cu piaturd.
stiintd,
si
www.dacoromanica.ro
255
Intr'un timp I oarte scurt, Asistenta Sociala a desfasurat
o largd activitate, realizdnd o prima serie de creatii de
ocrotire, folositoare tarii. Orice forma ar lila in viitor or-
ganizarea Asistentei Sociale, experienta, munca si sfortarile
fcute nu sunt pierdute, ele se insumeazd, rdmne totdauna
ceva in urmd, care se adaogd la rdspandirea binelui social.
Si, in fond, suma acestor mici contributii, succesiv acumulate,
face aproape intregul progres al omenirii.
0 imperioasd nevoie nationald cere asigurarea continui-
tatii unei opere sociale abi incepute, caci Asistenta Sociald
lucreazd direct pentru insndtosirea organismului social si
contribuie vddit la stabilirea echilibrului societatii romanesti.
www.dacoromanica.ro
GR. MLADENATZ
COOPERATIA
17
www.dacoromanica.ro
COOPERATIA
DE GR. MLADENATZ
Directorul general al cooperapei
Ministerul Muncii nu se poate dezinteresa de nici o actiune
(lin cele cari intrd in cadrul politicei sociale, aceasta inte-
leasd in sensul larg al cuvantului. Actiunea de ajutor pro-
priu a pdturilor muncitoare, care este miscarea cooperativd,
-trebuie sd intre deci in cadrul de preocupdri al institutiuni-
lor indrumAtoare ale politicei sociale dintr'un Stat.
La constituirea sa, in anul 1920, Ministerul Muncii a pre-
luat dela Ministerul industriei si al comertului, directia coo-
peratiei orasenesti, care continua opera inceputd in aceastd
.directie de Cassa meseriilor, creditului si asigurdrilor mun-
citoresti. La 13 Martie 1923, unificandu-se institutiile cen-
-trale ale miscdrei cooperative romanesti, cooperativ,le for-
mate din meseriasi si muncitori s'au afiliat institutiilor coo-
perative superioare, formate pdnd aci numai din coope-
rativele sdtesti. La 25 Octomvrie 1923, institutiile centrale
-cooperatiste au lost aldturate Ministerului Muncii pand la
data de 3 August 1929, cand Oficiul National al Coopera-
-tiei Romane a lost atasat ca institutie autonomd Ministerului
agriculturei si domeniilor.
Primele incercdri, dealtminteri nefructuoase, pentru infiin-
-tarea de asociatii cooperative in Romania, au lost facute
prin anul 1870 la orase, dar nu se poate vorbi de o reald
miscare cooperativd la Ord, decat cu un sfert de veac in
urmd.
Aceastd miscare a inceput prin crearea de cooperative
www.dacoromanica.ro
260
de credit si economie, care se mai numeau sqbAnci popu-
lare. Prime le Mild au fost infiintate in anul 1893, din ink
tiativa institutorilor si preotilor. Miscarea cooperativd a luat o
desvoltare mai mare incepand din 1900, prin interventia fostului
ministru al instructiunii publice Spiru Haret, care a indrumat
activitatea institutorilor si preotilor dela sate, in aceastd
directiune. Dar aceastd miscare era lipsitd de o legislatie-
speciald, destinatd a o conduce realmente. Societatile coope-
rative au fost constituite conform codului de comert, care
stabilea un regim de favoare pentru cooperative, in raport
cu celelalte societati comerciale; dar acesie dispozitiuni nu
erau suficiente pentru a impune societtilor constituite pe-
aceastd bazd, caracterul specific de asociatiuni cooperative.
In 28 Martie 1903, a fost votatd legea de organizare a
bdncilor populare dela sate.
In anul 1905, dispozitiunile acestei legi, au lost extinse
in mod legal si asupra cooperativelor rurale de productie
si consumatie. In 1909, regimul legal al cooperativelor ru-
rale a lost aplicat si cooperativelor infiintate in orase de-
meseriasi si lucrAtori. Cu prima lege din 1903, s'a infiintat
si Cassa Centrald a bancilor populare a, la a cdrei denu-
mire s'a addogat mai tarziu si aceea de si a cooperativelor
sdtesti". Ea a lost creatd ca institutiune centrald de stat,
pentru a conduce, controla si finanta cooperatia. Dupd rds-
boiu, aceastd institutie a lost mdritd si a fost insdrcinatd
sd aplice reforma agrard, luand astfel numele de Cassa
Centrald a cooperatiei si improprietdririi sAtenilor". In ceeace
priveste cooperatia, s'au format in aceastd institutie 3 sec-
tiuni distincte si anume : Centrala bdncilor populare, Centrala
cooperativelor sAtesti de productie si consum si Cen-
trala obstiilor sAtesti si a exploatdrilor agricole. Fiecare din
aceste institutiuni functioneazd bazatd pe principiul colabo-
rdrii Statului cu miscarea cooperativd.
In cursul lunei Iulie 1928, a intrat in vigoare un cod aI
cooperatiei, care a fost inlocuit prin legea pentru organizarea
cooperatiei, promulgatd in 28 Martie 1929.
Bazandu-se pe aceastd legislatie, s'a creiat o federalA_
nationald numitd Centrala Cooperativa de Import si Ex-
www.dacoromanica.ro
261
port". Pand la noua lege, functiunile acesteia erau indepli-
nite de Centrala Cooperativelor, o institutie care aved struc-
turd. semi-etatistd si care era in acelas timp si o institu-
tiune linanciard si comerciald, precum si un organ de con-
trol si de directivd pentru cooperativele de productie si de
consumatie.
Centrala Cooperativd de Import si Export a luat forma
unei societati cooperative pe actiuni, forma ingdduitd de
legeapentru organizarea cooperatiei. In timpul de fatd, aceastd
Centrald Cooperativa se ocupd exclusiv cu afaceri de co-
mision. Ea aprovizioneazd cooperativele, in Special cu ar-
licole necesare productiei agricole, ca : unelte si masini,
sdmntd, ingrdsminte, si luandu-si in acelas timp si sarcina
de a desface in comun produsele provenind din micile ex-
ploatdri agricole.
Intreprinderea este finantata de Banca Centrald Coope-
rativd, care a lost infiintata in virtutea legei din 28 Martie
1929, si care are un capital donat de Stat, in valoare de
500.000.000 lei, cooperativele asociate trebuind sd subscrie
bdncii un capital egal cu cel subscris de Stat. Banca Cen-
trald Cooperativd se ocupd cu tot felul de operatiuni
bancare.
Legea privitoare la organizarea cooperatiei prevede auto-
controlul cooperativelor prin uniunile cooperative. Aceste
uniuni au, in afard de insdrcinarea de a supraveghed coo-
perativele afiliate, si aceea de a indrumA cooperativele aso-
ciate in vederea unei bune conduceri si de a le da sfaturi in
-orice chestiune technicd sau juridicd. Uniunile de cooperative
trebuiesc sd se constitue inteo Uniune centrald. In asteptarea
creerei acestei Uniuni, atributiunile ei sunt indeplinite de
Oficiul National al Cooperatiel Romne, condus de Con-
siliul general al cooperatiei.
Inainte de rdzboiu, miscarea era limitatd aproape la coo-
peratia de credit. Dupd rdzboiu, deasemeni cooperatia de
credit predomind in sate, pentru cd procurd tdranului pro-
prietar creditul de care el are nevoie, mai ales in perioada
www.dacoromanica.ro
262
actuald de instalarea nouilor exploatari agricole, create priri
reforma agrard.
Situatiunea la sfaritul anului 1928, se poate vedea fa
tabloul urmdtor. Numarul bancilor 4.810, capital varsat
1.511 milioane lei. Numarul societarilor : 973.641. Fonduri
diverse 220 milioane lei, depozite spre fructificare
1.162
milioane lei.
Bancile populare sunt grupate in federale judetene sau
regionale.
Cooperativele de arendare denumite obtii luaserd oare-
care desvoltare inainte de razboiu. Scopul lor era de a
inldtura pe arendai. Exploatarea era fa.cut in mod indi-
vidual de membrii, fiecare iucrand bucata de pamant ce
i-a lost incredintatd. Aceste organizatiuni sunt asemanatoare
cu affitanze collettive a conduziOne divisao din nordul
Italiei.
La sfaritul anului 1918, numdrul acestor asociatiuni era
de 496, iar numdrul membrilor se ridica la 82.293.
Suprafata arendatd se ridica la 406.664 ha.
Dupd punerea in aplicare a reformei agrare, importanta
acestor asociatiuni de Omni a scazut. La sfaritul anului
1928, mai existau inca 104, avand 12.569 asociati, supra-
fata arendatd era de 37.220 ha.
In afara de aceste asociatiuni de arendare i incepancl
Inc din anul 1905, au luat natere i asociatiunile formate-
din Omni pentru cumpararea de parnant, care sunt socie-
tali cooperative formate de micii agricultori, in scopul de
a cumpara pamanturi i de a le imparti intre membrii so-
cietdtii
Astfel de asociatiuni continua Inca sa ia natere, chiar
i acum dupa reforma agrard, cand s'au expropriat marile
proprietati. Constituirea acestor cooperative este favorizata.
i prin faptul cd Statul are dreptul sa cumpere pamanturile
yamase in urma exproprierei. Aceste pamanturi sunt trecute
de Stat asociatiunilor pentru cumpararea de pdmant, care
..sunt formate de obiceiu din taranii cari nu au luat parte
la improprietdrire, cum prevede legea pentru reforma agrara.
La inceputul anului 1929, existau 402 asociatii de acest
www.dacoromanica.ro
263
lel, avand 39.485 asociati. Ele au cumparat teren in supra-
lata totald de 90.892 ha. Intre timp, 92 societati au lichidat.
Ele aveau 8.490 membri 0 au parcelat o suprafatk de
25.091 ha.
Este de remarcat marea desvoltare pe care au luat-o
dupa rdzboiu cooperativele dela sate, care se mai cheamd
i cooperative de consum, cumparare 0 vanzare in comun.
Ele au de scop satisfacerea nevoilor de consum ale locui-
torilor i de a face operatiunile sindicatelor agricole ca:
aprovizionarea cu unelte, seminte 0 alte articole necesare
exploatdrei agricole, precum i vanzarea produselor lor, fie
In stare brutd, fie transformatd in sectiunile de ldptdrie, de
agriculturd, In mori etc.
La inceputul anului 1929, functionau 2.623 cooperative
de acest fel, avand 241.000 membri 0 167 milioane lei ca-
pital i fonduri diverse. Cifra vanzdrilor in timpul anului se
ridicd la suma de 763 milioane lei.
Cooperativele pentru exploatarea forestierd sunt, printre
celelalte cooperative diferite, acelea cari au luat la noi, cea
mai mare desvoltare dupd rdzboi. Reforma agrard de dupA
rdzboi n'a putut satisface decat nevoile tdranilor dela es.
Problema a rdmas insd deschisd pentru tdranii dela munte
i pentru pescari.
Avantajul obtinut de tarani prin mijlocul exploatdrilor
cooperative de pduri constd in faptul cd ei participd la o
parte importantd din beneficiile nete ale intreprinderii, sub
forma unei prime de lucru, in alard de salariu, care este
superior celui oferit de institutiunile capitaliste similare, pre-
cum i de dividendul pe care il primesc pentru capitalul
strans incetul cu incetul.
La inceputul anului 1929, situatiunea acestor cooperative
era urrnatoarea: Numdrul cooperativelor existente 819 ; nu-
mdrul cooperativelor cuprinse in statisticd 451; nurndrul aso-
ciatillor 56 mii ; capital vdrsat i fonduri diverse 106 milioane;
valoarea materialului vandut In cursul anului 400 milioane.
Dintre aceste cooperative, un numdr de 40 exploateazd
masive forestiere foarte intinse, iar 29 posedd fabrici pentru
industria lemnului. Ele posedd 77 ferestraie circulare i 29
www.dacoromanica.ro
264
ferestraie suspendate si diferite alte masini, cari utilizeazd
o fortd motricd de 3.000 H. P. Unele dintre aceste fabrici
sunt prevdzute ci linie feratd ingustd pentru transportul lem-
nului, pe o lungime de 133 km., cu un parc de 22 loco-
motive si 286 vagoane si cu o capacitate de incdrcare de
2000 tone.
Mu lte alte feluri de cooperative s'au desvoltat cu succes
si in afard de aceste cooperative forestiere mai existd 23
cooperative de pescdrii, 7 coop. de minieri, 10 coop. de
brutdrie si 13 coop. de mordrit, 3 coop. de Idptdrii, 6 coop.
de ape minerale, 18 coop. de productie agricold si alte 76
coop. diverse, avand in total. 70.766 membri.
In cursul anului 1929, s'au mai constituit Inca 183 societdti
cooperative diverse, cu un total de 14.672 membri si capital
vArsat de 65 milioane lei.
Inainte de rdzboiu miscarea cooperativd a meseriasilor
si a muncitorilor se margined la cateva cooperative de
credit si de productie. Primii ani dupd razboiu se caracte-
rizeazd printeo actiune pentru infiintarea de cooperative de
consum orasenesti. Aceste cooperative aveau un caracter
general, membrii lor fiind recrutati din toate categoriile so-
ciale ale populatiei dela orase.
La sfarsitul anului 1922 (ultimul an asupra cdruia avem
date in aceastd privintd) membrii cooperativelor de consum
se repartizau astfel dupd profesii : 21.470 functionari si pen-
sionari ; 2.250 profesionisti liberi; 4.500 comercianti ; 19.580
meseriasi de sine sttatori ; 12.095 muncitori industriali;
20.030 diferite profesii.
Asa dar, muncitorimea era reprezentatd abia cu 150/0 din
totalul membrilor cooperatiei de consum. Se datoreste acea-
sta in bund mdsurd lipsei de interes a conducdtorilor mis-
cdrei muncitoresti din Romania fatd de aceasta actiune de
emancipare economicd si sociald.
Trebuie sd mentiondm totusi, ca un exemplu demn de
imitat, puternica organizatie
cooperativd de consum din
orasul Cernauti. Cooptarea in Consiliul general al coope-
ratiei a unui delegat al miscdrei muncitoresti din Ora, con-
www.dacoromanica.ro
265
tribue la sporirea interesului muncitorimei pentru micarea
cooperativd.
Situatia cooperatiei dela orae i din localitdtile indu-
striale este indicata de urmtoarele cifre:
136 societati pe consum, avnd 39.007 membri, cari au
varsat drept capital suma de lei 35.540.375;
29 cooperative de productie diverse, numardnd 2.715 aso-
ciati cu un capital vrsat de 8.263.309 lei;
267 banci populare cu 85.848 asociati i 292.486.541 lei
capital varsat.
www.dacoromanica.ro
EMANOIL BUCIITA
ZECE ANI AI MINISTERULUI MUNCH
PENTRU MINTE SI PENTRU SUFLET
-
www.dacoromanica.ro
ZECE ANI AI MINISTERULUI MUNCH
PENTRU MINTE SI PENTRU SUFLET
DE EIVIANOIL BUCIJIA
Cnd se hotrdse in 1920 intdiul cadru al noului Minister
al Muncii, din el nu lipsed nici preocuparea culturald. Tot
felul de oameni priceputi, fie prin indelunga indeletnicire,
fie ndscuti de marea trebuinta a clipei, conlucraserd la o
cat mai temeinicd alcdtuire. Ar fi lost greu sd se uite o
lature atdt de insemnatd.
Mai intaiu, poate cd. n'ar fi ingdduit-o chiar mostenirea
trecutului. Celula in jurul cdreia cristalizd noul minister,
addogandu-si alte si frumoase atributii, era Cassa Centrald
a Meseriilor, Creditului i Asigurdrilor mucitoresti. E adevdrat
cd ea ca atare se pdstrd i mai departe, dar servicii si oa-
meni ai ei treceau dincoace. Pentru ceeace ne priveste, e
destul sd amintesc de acea parte din sectia W-a a Cassei
Meseriilor, care insemnd publicatiile si biblioteca. Toti cati
au lucrat in acea sectie isi aduc aminte cu duiosie de at-
mosfera aproape stiintificd si in tot cazul mult mai putin
biurocraticd. Erau atunci acolo functionari, cari au ajuns azi
profesori universitari sau mari personalitdti financiare si
politice, si intrau profesori, cari s'au facut numai datorita
ei servitori ai Statului i au rarnas. 0 revistd ca Monitorul
Asigurdrilor Muncitoresti", care aved la 1913, cdnd am
inceput si eu sd ajut in redactie, ca redactor, pe Virgil N.
Madgearu, intors de curand dela studii din strindtate ; o
colectie de publicatii de specialitate, anchete i cercetdri,
ca aceea editatd in aceeasi putini ani dela infiintare, din 1912,
www.dacoromanica.ro
270
pand la rdzboiu, in 1916 ; o bibliotecd inzestratd, fdra in-
grAdire. cu tot ce dored setea de tiintd i de politica so-
ciald a unui corp functionaresc de elitd, sunt ispidvi ne-
ajunse de desvoltarea de mai tdrziu. Ele trdiau i cereau
o continuare.
Dar mai era ceva 0 mai puternic decdt porunca trecutului,
era o poruncd noud i primavaraticd; puterea care rscoled
lumea a doua zi dupd rdzboiu i void o schimbare uneori din
temelii. Ministerul Muncii in Romdnia, el insu0, ie0se din
visurile unor ideologi sau combatanti pe frontul social, ca
wzdnint de Stat, la chemarea acelei porunci. Partea XII1-a
din Tratatul de Pace prevdzuse infiintarea unei Organi-
zdri internationale a Muncii, care aved, in 1920, in Aprilie,
cnd Romnia i-a cdpdtat i ea Ministerul Social, o vechime
de un an. Pilda Genevei inceped s lucreze. Un Minister
al Muncii, care orice structurd ar fi avut Statul uncle se
injghebd, trebuid s ajungd un Minister al muncitorilor sau
cel putin pentru muncitori, nu se puted s nu se ingrijeascd,
pe langa imprejurarile propriu zise ale muncii, de salariu,
de orele de lucru, de impacarea conflictelor, de dreptul de
asociatie, de lipsa de lucru i de plasare, in aceea msurd
0 de ridicarea sufleteascd a unei clase ldsate mai mult in
uitare 0 propriilor ei puteri. Conferinta internationald dela
Washington aved in programul ei ziva de opt ore, cate
aduced automat problema organizdrii timpului liber al
Incratorului, adicd intreaga problema culturald muncitoreascd.
Aceast indoitd pornire a dus la legiferarea Muzeului
Social. Cdnd mi s'au ldsat in seamd putinele prevederi din
legea veche, ca sd le incadrez i sd le desvolt pe potriva unui
Minister, m'am OMR la o organizare aproape rnixtd, care
sd dea toate i tuturor putintele de lucru. Trebuid cd0igata
colaborarea cu Statul, att a lucrdtorilor i patronilor, cat 0
a oamenilor ocl. tiintd, fie ei ingineri sau cugetdtori social
Inteurt domeniu sortit dinainte ciocnirilor, urmarit crearea
unui teren neutru, unde toti sd poatd i s caute sd se in-
tdlneascd. Aa a fost propus i aa a fost primit de Minis-
trul de atunci Muzeul Social. In acest inteles, a cdpdtat 0 in-
tdia lui form, cu toatd lupta care s'a incercat intre 0 pre-
www.dacoromanica.ro
271
cumpdnire a punctului de vedere medical si a punctului de
vedere ingineresc. La inceput, s'a pdrut cd biruie cel dintaiu,
pe cand n'avea rost decal un al treilea, cel social, rezemat
numai pe medicind si pe tehnica fabricii, ca pe nite aju-
toare. Randul celui de-al treilea punct d vedere n'a mai
venit I
Muzeul Social, in faza lui medicaid, a avut urmdtoarele
sectii : I. Boalele si igiena copilului ; II. Alimentarea ; III. Lo-
cuintele ; IV. Imbrdcdmintea; V. Sanatoriile si bile pentru
lucratori ; VI. Boalele sociale; VU. Boalele profesionale;
VIII. Prevenirea accidentelor de muncd; IX. Asigardrile so-
chile ; X. Institutul psihotehnic; XI. Biblioteca ; XII. Studii si
publicatii ; XIII. Conferinte populare. Invatamantul muncito-
resc trebuia sd se organizeze aparte, sub conducere proprie.
Planul nu se pute sd fie mai larg si, in aceastd intin-
dere, in atatea prti ale lui nici pand astazi nu e infdptuit.
Realizarea a lost data in seama unui comitet, numit prin
decizia ministeriala dela 2 Noemvrie 1920. Un regulament
de functionare, gandit pand in amdnunte, garanta o auto-
nomie la care atunci toatd lumea tined si nimeni, de dragul
lucrului asteptat, nu se &Idea s se impotriveascd. N'am
sa uit niciodatd zilele i sdptdmanile, cand ne-am adunat
ea sd-1 ticluim, cu toatd chibzuiala juridicd, cei trei mem-
bri ai comitetului. Doi din ei sunt astdzi morti, iar unul
scrie aceste prea fugare randuri. Ele ar fi astazi si mai za-
darnice, dacd nu s'ar opri la acesti lucratori, fiecare cu alta
fire si alte pdreri, desi cu aceea pregdtire, intalniti de ori-
eine in jurul cldirii celei noui a Ministerului Muncii. Unul
e C. Em. Krupenski si celdlalt Corneliu Botez. Ne adunam
la cel dintai in biblioteca cu rafturi de cdrti pand in tavan.
Atatea din ele trebuiau, dup neasteptata moarte, sd treacd
prin mainile mele ca sd ajungd in biblioteca Ministerului.
Lucrasem cu Krupenski din intaile mele zile de functionar.
Era pe acea vreme presedinte al Consiliului de Adminis-
tratie al Cassei Centrale a Meseriilor. M'am apropiat de el
si am invdtat s-1 cunosc si sa-1 pretuesc sub ocupatia ger-
mana, cand soarta tuturor muncitorilor ram.* in teritoriul
ocupat se gdsea in mainile noastre, ale celor putini opriti
www.dacoromanica.ro
272
pe loc si cari ne straluiam din rdsputeri sd facem cat mai
mult bine. Atunci s'au experimentaLatatea metode noui si
s'au fAcut atatea fapte de laudd I Pe toate le starnea sau
le urmdred si le rdsplatea cu o recunoastere, Krupenski,
omul de drept mai mult tipicar i morocdnos ca intaie impre-
sie si pentru cei cari nu apucau s-1 cunoasc d. mai de aproape.
Intre aceti oameni s'a lucrat regulamentul Muzeului So-
cial. Propunerile se discutau cu inversunare. Mie imi Mind-
nea sarcina, ca secretar al comitetului, sd formulez pand
la sedinta viitoare cele castigate. Temeliile se asezau larg i
zdravene. Cladirea care s'a ridicat pe ele, izbitd dela ince-
put de o criza, a rdmas totdauna subredd. Ea a trait, in
aceastd forma, exact zece ani, cati sdrbatorete lucrarea
unde are un locsor si Muzeul Social, si s'a inchis odatd cu
reorganizarea ministerelor, de astd toamnd. Poate cd nu pen-
tru totdeauna I Oamenii cari au lucrat la infiripare i 1-au
mentinut, astdzi s'au risipit.
Inca din intaile luni, cand directia a fost impinsd in Id-
gaul ei medical, mie mi s'a incredintat, care veneam ca
redactor al Monitorului Asigurdrilor Muncitoresti" dela Cassa
Meseriilor, preocupdrile propriu zise de publicatii si carte.
Fostul Monitor al Asigurdriloe s'a schimbat astfel in Bu-
letinul Muncii si al Ocrotirilor Sociale", cu toatd mica
impotrivire, care nu putea fi eficace, Mta de pluralul Ocro-
tiri, substantiv colectiv si mai bun in forma singulard, dar
ncercat intaiu si adoptat la resortul cu acest nume al
Consiliului Dirigent transilvanean. Cu micile prefaceri de
titlu, in care se resfrangeau diferitele modificdri in orga-
nizarea Ministerului Muncii, Buletinul" a ieit in aceea
alcdtuire si cu aceea conducere, care i-o daduse, toti acesti
zece ani. Venise 0 pentru el timpul sd si le schimbe, pe
una si pe cealalta. Noul Buletin urmeaza sd apara de acum
in Directia Muncii si sd-si dea si altd infdtisare.
Publicatia oficiald a Ministerului a fost gandita cu trei
ramuri de activitate deosebitd. MA luam putin si dui:a
organe asemndtoare de Ministere ale Muncii din alte tdri,
cum erau mai cu seamd cel italian si cel englez, dar se
simteau foarte bine inrauririle de-acasa. Pe langd traditia
www.dacoromanica.ro
273
Monitorului Asigtirarilor", era acum activitatea Asociatiei
pentru Studiul si Reforma Sociala, mai tarziu Institutul So-
cial Roman, cu preocuparile sociologice de ancheta si do-
cumentare ale presedintelui, d-1 D. Gusti, si cu pilda inalta
a Arhivei", organul lor, unde dela inceput implineam
rosturi la fel, de secretar de redactie. Partea intaia trebuia
sa fie de material informativ si statistic si s'a pastrat pana
la urma ask cu toate greutatile care erau de infrant. Toate
faptele de politica sociala practica se intamplau in margi-
nile Ministerului, in diferitele directii de lucru si prin func-
tionaril lui, interiori si exteriori. Ele trebuiau neaparat aduse
la cunostinta, pentru documentarea noastra si pentru do-
cumentarea strainatatii, din ce in ce mai dornica sa stie
ce se petrece in tam marita si cu atatea probleme neas-
teptate, dela Dunare. Faptele acestea insa erau foarte greu
de cubes. Acum pot spune ca multe din ele nu s'au cules
si formulat pentru un public stiintific sau laic, decat dato-
rita existentei si staruintei Buletinului Muncii". Gandul
era, numai exceptional realizat, ca fiecare ramura de acti-
vitate a Ministerului, sa apara regulat, in fie care numar si
in continuare, pentruca ea sa se poata urmari organic. Mai
de obiceiu, materialul trebuia sa fie dat numai fragmentar
si revista Insasi sa adopte sistemul numerelor duble, triple,
sau quadruple, iar in ultimul an chiar al numerelor sex-
tuple. Ele nu inseamna vre-o schimbare de conceptie re-
dactionala sau vreo deficienta de ori ce fel in acelas loc,
ci tocmai lupta, isprvit prin aceasta fnfrang ere, de su-
plinire a unor servicii specials pe langa diferite le directii,
de centralizare si prelucrare statistica. La urma, s'au mai
ivit si trebuinte sau numai tendinte de public are proprie in
unele directii, care fireste ca atunci pastrau materialul care
le privea pentru acest scop sau 11 dadeau in a doua edi-
tie Buletinului", in forma astfel mai malt de publicitate
intftei editii.
A doua ramura a Buletinului trebuia sa cuprind a mate-
rialul legislativ si administrativ. Aici au aparut cele mai
multe legi, regulamente, circulari si decizii, din care a fost
tesuta timp de zece ani activitatea Ministerul ui Muncii. E
18
www.dacoromanica.ro
274
ca o adevaratd armdtura, care se poate urindri in acest
intins capitol, o zidire de subsol pe care se micO in lu-
mina i pentru toti ochii viata de rezultate, ieite din apli-
care, a intaiului capitol.
In a treia ramurd, despOrtind partea oficiald de o parte
neoficiald i de colaborare liberd, pe proprie raspundere a
semnatarilor sau a redactiei, apdreau tot felul de studii de
politica social i material informativ mrunt, recenzii i
fapte dela noi i din alte tari. In toate, intentia, care-si
faced necontenit loc, era ca ramurile de lucru ale Ministe-
rului Muncii oricat de deosebite ar fi pdrut ele, asigurari,
muncd i asistenta sociald, sandtate publicd, cooperatie, sa
fie incd odatd inmdnunchiate aci, ap cum erau in titulaturd
i in mana titularului. Tendinta unora din aceste ramuri in
parte era tocmai contrarie, prea mandre i stdpane pe au-
tonomia lor, avanduli de atatea ori propriile organe de
publicitate i ocolind pe cat se putea sd se verse in acest
rezervoriu comun al Buletinului Muncii". Oricine rsfoete
cei zece ani de aparitie ii dA, cu aceste indicatii, seama,
ca programatic cel putin, intentia aceea dela inceput a
lost realizatd.
Biblioteca Ministerului Muncii a lost ganditd sa aibd cloud
sectii, pe care le-a avut i inteadevdr, pand la slarit : una,
aceea de specialitate, pentru functionarii Ministerului sau
cercetatorii liberi de politicA sociald, i alta, aceea de cul-
turd muncitoreascd i de popularizare a cunotintelor.
Ministerul a inteles sd organizeze in directie aparte Mu-
zeul Social, gandindu-se tocmai la putinta de lucru pentru
toate ramurile lui de activitate, in domeniul publicatiilor i
al carpi, intr'un singur loc, de toti acceptat. Ar fi lost greu
de inteles caun serviciu inglobat unei directii anume sd poatd
convinge celelalte directii, cu un camp de lucru propriu i
ierarhic sau chiar legal autonome, sO se supuna in aceastO
forma altei organizatii i altor efi. Folosul formulei s'a
vdzut atat la publicatii, dar mai ales la bibliotecd. Minis-
terul Muncii n'avea in ziva intaiu niciun volum i s'a trezit
totu, datorit ei, cu o bibliotecd de aproape trei mii de
volume, cea mai bogatd i unitara din Bucureti in do-
www.dacoromanica.ro
275
meniul economiei politice i al politicii sociale. Era biblio-
teca stransd in timpul anilor la Cassa Centrals a Meseriilor
i care ajungea biblioteca Ministerului. Dupd aceea i treptat,
pe langd atatea lucrdri de continuare a informatiei biblio-
grafice pe vechile linii, au venit i cumpardrile noui in alte
ramuri. Biblioteca de specialitate a izbutit sa-i aibd i sa-i
pdstreze fizionomia aparte, cu toate greutatile aproviziondrii,
care au impiedicat o cretere organicd. In multe directii, impros-
pdtarea a trebuit opritd complet i cartile, actuale in 1912,
ca i atatea lexicoane sau manuale foarte pretioase, nu mai
au astdzi o valoare circulatorie, ci numai una istoricd i biblio-
graficd. Dacd s'ar face apoi prop cilia intre volumele cerute
inteun an spre consultare i numrul volumelor bibliotecii,
proportie pe care eu am lcut- o pentru unii ani, s'ar vedea
ce intemeiatd e propunerea Institutului Social Roman, de
concentrare sub o directie unitard a tuturor bibliotecilor dela
ministere, puse la indemana atat a functionarilor, dar mai ales
a publicului. S'ar realiza astfel in loc de zece biblioteci de
institutii, cu o circulatie extrem de marginitd, o singurd
bibliotecd de tiinte sociale i administrative, puternicd i vie.
In loc ca o carte sd treacd prin maini, aproximativ odatd
la cinci ani, ea ar putea sd treacd de cinci ori pe an. Ar fi
o rdsturnare pe deaintregul a proportiilor, fata de starea de
astdzi, i numai in folosul ei,
Ca i in ce privea publicatiile, asemenea i aci ispita a
lost mare, pentru unele directii, cu o activitate speciald i
cu sarcini mai grabnice de pregatire de material pentru
anteproiecte de legi, sa-i creeze cu incetul propria bibliotecd
de mand. Pentrucd volumele erau, de multe ori, dei nu
totdeauna, cumpdrate din fonduri proprii, obligatia unei inre-
gistrri sau chiar incolondri centrale ii pierdea din stringent.
Se desvolta astfel o stare, care era Inca un argument pentru
criteriul unei singure biblioteci centrale pe Minister i, in a
doilea rand i cu un orizont mai larg, al unei singure biblio-
teci pe Ministere, centralizat, dacd nu i material, inteun
singur local, cel putin inteun singur fiier. In tot cazul, pa-
rerea i propunerea s'a ivit in rdstimpul acestor zece ani
i in legaturd cu activitatea atunci desvoltatd.
www.dacoromanica.ro
276
Bibliotecile muncitoresti au lost o preocupare draga si de
aproape urmarita dela inceput. S'a ajuns, ingraditi de mijloacele
mai mult putine, la mdsura creerii in mai mica proportie acolo
unde era o grabnica cerere si o organizatie locald care
sa-si ia sarcina administrarii, si
la aceea a sprijinirii mai
ales, a bibliotecilor muncitoresti sau chiar nu muncitoresti
curate, dar unde se duceau sd citeascd
si muncitorii sau
copiii lor. Cartile se cumparau, dupd trebuinta, sau se faceau
si mici depozite cu mai multe exemplare din celerecunoscute
bune si potrivite, atat din domeniul strict profesional cat si
acela al cunostintelor generale si al literaturii. In afard de
carp, care nu puteau sd vie nici in mare numar, nici in mare
varietate, Muzeul Social abona totdeauna cateva zeci de
reviste si publicatii periodice, care f Aceau si legatura continua
cu bibliotecile. Au lost ani cand Ministerul Muncii a ingrijit
pand la 150 de asemeneabiblioteci, cu carti, reviste si cu indru-
marl, date chiar pe loc de directorul Muzeului Social, biblio-
tecar de meserie si el.
Sectia bibliotecilor muncitoresti si-a avut si viata ei obis-
nuitd, fard valuri, cunoscutd astzi numai din amintirea par-
tasilor sau din arhivd, si a avut si izbucnirile eroice. Asa
au lost, ca sd amintesc numai trei, cresterile sau infiintdrile
de biblioteci romanesti, cu caracter popular sau muncitoresc,
dela Arad, Cluj, Targu-Mures.
La Arad, donatia cdtre Ministerul Muncii, de d-na Riria
Xenopol, a unei mari parti din biblioteca nemuritorului istoric,
a fdcut cu putintd intdrirea sectiei romanesti a bibliotecii
Palatului Cultural, unde donatia a lost asezata. Cartile lui
Xenopol duse de Ministerul Muncii la acea granita apuseand
a tarii si inteun mare centru muncitoresc, si-au implinit
menirea si au creat o viata de anumitd valoare. Am lost
martor de curand la desvelirea unei statui in frumoasa piata,
cu parcul inflorit si cu racoarea in aer a apropierii Mure-
sului. Acea statue il reprezint pe Xenopol, infipt acolo ca
un strajer de granita al gandului, pe urmele acelei donatii,
La Cluj e in palatul bibliotecii Universitatii o mica aripd
menit dela inceput sd adaposteascd o bibliotecd populard.
Acel inceput a lost insd maghiar si samburele de carp, care
www.dacoromanica.ro
277
trebuia sa alcatuiasch acea casa de citire, exista dinainte
exclusiv in limba fotilor sthpani. Nu erau prin 1920-1921
posibilitati in alta parte pentru crearea bibliotecii populare.
Cineva s'a gandit atunci la Ministerul Muncii. Era doar
vorba de o populatie muncitoreasa 0 de copiii ei, e drept
c pe atunci in mai mare parte minoritara. Astfel s'au dus
la Cluj cele vreo 2000 de volume i s'a ajutat cat s'a putut
i pe alte cai deschiderea i, in parte cel putin i cel putin
in ate un an mai fericit bugetar, intretinerea bibliotecii
populare din biblioteca universitar a Clujului. Multumita
unei perfecte organizatii locale, astAzi acea biblioteca e un
model pentru toate bibliotecile asemAatoare din tars. Nu-
mArtil cartilor i al cititorilor e in continua cretere. Din
alt punct de vedere, decat strict bibliotecar, de unde in
intaii ani cititorii maghiari i artile maghiare cerute erau
doud treimi, azi proportia s'a schimbat aproape in reci-
proca ei, in folosul cititorilor i cartilor romaneti, firete
printr'un proces dela sine 0 ISM nicio interventie straina.
Dar ate alte initiative 0 ate alte serbari culturale, in
toate colturile tarii, nu deteaptd aceiai fiori i aceea mule
tumire sufleteasca a datoriei implinite I
Cea mai de seama manifestare a Muzeului Social, in
ambele lui intrupari, medicala i inginereasca, a fost insa
participarea din 1921 la expozitia industriald din Parcul
Carol. Cu toatd munca de improvizatie, care a trebuit facutd
din pricina noutatii lucrului 0 a grabei, nu numai initiatorii,
dar atatia din vizitatori ii vor aduce aminte de acea ae-
zare din pavilionul fost al agriculturii, de sus dela etaj,
cu
vederea din toatd sala, unde munca spare& pentru intaia
oar in forme concrete i impuatoare. Acolo Ii facea loc
i directia invatamantului muncitoresc, abia la intaii pai,
ins pai voinicoti i viteji. De-atunci ea s'a putut desprinde
din cadrul mai strAmt, unde fusese vremelnic inghesuit i
s-i ia mersul rodnic de astzi. Dela congresul din ace1ea0
zile, al invatamantului muncitoresc, dela Fundatia Carol, din
Iunie 1921, mai mult cu planuri i ganduri bune, i firete
cu navalhica pornire de strabatere i de creatie, pa la
atatea amine, cantine, coli, stadioane muncitoreti, publi-
www.dacoromanica.ro
278
catii, conferinte i congrese, e un drum. $i un drum de fapte
i de izbanda materiald, cu toate cd nu numai materiald.
Ceeace a putut sau a Viut sd gseascd invatamantul mun-
citoresc, fonduri puternice proprii i o administratie autonomd,
n'a putut sau n'a tiut Muzeul Social. Faza lui medicaid a
fost de scurtd duratd. A intrerupt-o moartea initiatorului ei,
o crizd neateptatd bugetard a Ministerului Muncii chiar in
al doilea an de functionare i greutatea punerii in miKare,
in asemenea imprejurdri, a consiliului Muzeului Social, unde
erau gata s conlucreze personalitdti de practica lui Krupenski
sau de prestigiul tiintific i organizatoric al d-lui D. Gusti.
Activitatea, singurd care se injghebase i merged bine,
aceea a publicatiilor i a bibliotecilor, a fost cotinuatd.
Era sectia vioae, i care s'a mentinut zece ani asemenea,
rezumnd numai ea, cat a putut mai multumitor, Muzeul
Social. Uneori tendinte noui i s'au addogit, ca aceea
intrupatd inteo sectie de turism, in urma interventiei, spri-
jinitd cu fondurile necesare de rape satul MArzescu, a d-nilor
E. Racov ita i Mihail Haret. Colectiile de hArti i de pu-
blicatii, legalurile cu societatile turistice din tard i strai-
natate, pregatirea unui mic nucleu de functionari, au fost
destul de puternice insd ca sd Indure vicisitudinea anilor
i a uitrii, dui:id entuziasmul infiintdrii, i s poatd trdi
astzi inteun serviciu al Directiei Educatiei Poporului, unde
s'a vrsat o parte din gandurile i din oamenii Muzeului Social.
Grija de mintea i de sufletul muncitorilor i toatd pro-
blema, inca i mai cuprinzatoare, a organizrii timpului lor
liber, s'a intretesut, cu un fir cand mai strdlucitor i tare
i cand mai slab, dar totdauna prezent, prin toatd actiu-
nea acestor zece ani ai Ministerului Muncii. Mult s'a Idcut
i mult mai rmne de I Acut. Posibilitati noui ii fac loc
din taina viitorului, dui-Ace unele din vechile uzine de lucru
au trebuit desiiintate i altele s'au creat. Realizrile de
pdnd acum indreptatesc la incredere, iar ateptdrile i tre-
buintele, la o incordare de i mai mare inimd, pricepere i
mijloace materiale.
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL
Pagina
I. I. Rdducanu. Zece ani de activitate a Minis-
terului Muncii . . 3-7
II. D. Constantinescu. .Istoricul organizrii
Ministerului Muncii 11 24
III. D. Constantinescu. Legislatia socialfi ante-
Hoard Infiintrii Ministerului Muncii . . . . 25-54
IV. I. Setlacec. Legislatia sociala posterioard
fiintarii Ministerului Muncii 55-98
E I. Sellacec. Din activitatea Ministerului Mun-
cii, in report cu Biuroul international al Muncii
din Geneva
99-110
VI. M. Enescu. Zece ani de activitate In cmpul
asigurfirilor sociale 111-158
VII. N. M. Demetrescu. Politica constructiilor si
reginml inchirierilor 159 172
VIII. C. Steinescu. Plata muncii 173-204
IX. Ing. Stavri Cunescu. Educatia i ocrotirea
munch 205-224
X. Comandor Eugen Botez (Jean Bart). Asis-
tenta social 225-256
XI. Gr. Mladenatz. Cooperatia 257-266
XII. Ernanoil Bucufa. Zece ani ai Ministerului
Munch, pentru minte si pentru suflet 267-278
4
in
C.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro