Constantin Olariu Arimin: DESPRE DACI, GEŢI….

DISPUTE ISTORICE
Constantin Olariu Arimin În luna august 2004 am găsit pe internet imaginile a 74 tăbliţe de plumb depozitate la Institutul de Arheologie Bucureşti. În cultura română, despre aceste tăbliţe cu scriere getică nu s-a scris un cuvânt, fiind învăluite între-un mister absolut. Unele informaţii care nu pot fi dovedite cu probe, spun că după terminarea mânăstirii Sinaia în anul 1695 o parte dintre sihastrii din munţi s-au retras aici aducînd cu ei şi tăbliţele cu pricina. O altă variantă a apariţiei acestor obiecte este că în anul 1875 cînd se săpau temeliile palatului Peleş, s-a descoperit o mare comoară formată din aproximativ 240 sau 540 de tăbliţe de aur şi plumb, cu o scriere asemănătoare cu a grecilor antici, dar folosind şi litere latine precum şi alte semne specifice acestor tăbliţe şi figuri de geţi, oştiri, cetăţi, simboluri divine şi alte elemente care duceau la ideea clară că s-a descoperit o mare civilizaţie. Numai că şeful guvernului României de atunci, Lascăr Catargiu a dăruit-o regelui Carol I care a ordonat ca tăbliţele de aur să fie topite după ce s-au făcut copii. Bănuind că valoarea lor este inestimabilă şi a distrus dovezi ale istoriei noastre, a donat copiile însoţite de o scrisoare unde-şi recunoaşte greşeala, mânăstirii Sinaia! În anul 1956 puterea comunistă a confiscat de la mânăstire atât tăbliţele de plumb, cât şi toate documentele care făceau referire la ele şi totul a dispărut. În anul 1986 mai mulţi cercetători din domeniul istoriei au afirmat în discuţii particulare că înainte de al doilea război mondial, în subsolul actualului Institut de Arheologie din Bucureşti existau mai multe sute de tăbliţe cu o scriere necunoscută pe care ,,nimeni” nu le-a cercetat! În anul 2003, istoricul Alexandru Deac a comunicat la Congresul de dacologie ţinut la Bucureşti, că a descoperit în arhivele Comitetului Central al PCR scrisoarea lui Carol l către mânăstirea Sinaia. În prezent la această instituţie ar mai exista 5, 35 tăbliţe după unii sau 70 după alţii, dar fără documente de intrare şi fără a fi înregistrate în patrimoniul ei! Din cele 74 tăbliţele de plumb eu am citit 65, iar informaţiile de pe ele ne arată adevărata noastră istorie privind structura de organizare a statului geţilor, sistemul juridic, religia lor, felul cum ştiau să-şi apere glia străbună. Ei îşi spuneau geţi sau rumuni pentru că aşa este scris pe tăbliţe, nu daci cum i-au numit romanii. Îşi scriau identitatea de neam cu cuvintele rumun, riomion, ruomuon, rumuno, romuno sau falnici geţi şi nu daci, iar ţara lor o numeau sfânta Geţia sau Giţia. Strămoşul lor ancestrtal era Moş Arimin, os din care s-au tras ariminii/armânii şi rumânii. Conducerea neamului era asigurată de dage balo (adunarea neamului străbun), care alegea un mato (ocrotitor, conducător, părinte), care deţinea funcţia cât timp era sănătos la trup şi la cap.
1

Din cei 54 de mato eu am reuşit să citesc numele a 43 de conducători ai neamului strămoşesc. Pe alte tăbliţe această conducere colectivă apare cu numele de soboru, gometi sau radă. Aveau un guvern numit agie, în fruntea căruia era mato. Conducătorul armatei se numea basileo, care era ajutat de un consiliu de război numit soto balo (soţii, însoţitorii steagului get), iar cetăţile lor întărite se numeau dabe. Ţara era împărţită în sindii (isprăvnicii) fiind conduse de către un sind. Organizarea administrativă era în cătune, sate şi dabe, iar centrul de putere se numea dabo geto (cetatea neamului get), care a fost la început la Sarmisetuzo, mutată pe la 380 î.e.n. la Enisala (judeţul Tulcea), iar pe la anul 320 î.e.n. a revenit din motive strategice la Sarmisetuzo. Sunt menţionate şi legăturile de sânge care formau şatre în cadrul unor comunităţi. Armata era organizată în polcuri şi avea două corpuri distincte: daco armosa (armata nobililor), care pornea prima în luptă şi gloto armosa (armata gloatei sau a poporului), care suplimenta forţele primului corp sau îl înlocuia complet. Echiparea armatei era asigurată de dage balo, iar conducătorii corpurilor de armată erau numiţi tot de adunarea neamului. Oamenii nu aveau voie să se mute dintr-un loc în altul decât cu aprobarea dabei de care aparţinea. 32 din semnele folosite în scrierea geţilor pe tăbliţele de plumb sunt identice sau foarte apropiate cu semnele scrierii cretane liniar B din perioada 1500-1300 î.e.n. Alfabetul chirilic folosit de români pînă pe la 1870 este în realitate o parte din alfabetele utilizate de strămoşii noştri geţi în urmă cu 2500 de ani. Secuii au folosit prin secolul Xlll un alfabet cu 33 de semne, iar 28 dintre acestea sunt identice sau asemănătoare cu ale geţilor de pe tăbliţele de plumb. În Transilvania şi Ungaria s-a folosit în secolele XV şi XVl un alfabet runic maghiar care a fost „prelucrat” tot din alfabetele geţilor. Gotul Wulfila a „creat” şi el pe la mijlocul secolului lV e.n. un alfabet runic inspirându-se din semnele geţilor. Scrierea geţilor mai are semne comune cu alfabetul folosit în secolele Vlll – ll î.e.n. în estul Spaniei (Tartesio/Turdetano), cu alfabetele folosite de tuaregi şi libieni înainte cu multe secole de era creştină. Există asemănări uluitoare ale alfabetelor geţilor cu scrierea din Biblos, Mohenjo-Daro, brahmi şi alfabetele folosite de sabei în Arabia în secolele XV-lV î.e.n. cât şi cele din Siberia din secolul lV era noastră. Plutaşii de pe râul Bistriţa foloseau pe la 1880, 56 semne pentru crestatul lemnelor. Dintre acestea 13 sunt identice cu semnele din scrierea liniar B, iar 38 sunt identice sau foarte apropiate cu semnele alfabetului geţilor. După mitologia greacă, hiperboreenii care locuiau la nordul Dunării, erau legaţi de cultul lui Apollo. Herodot în Istorii spune că aceştia aduceau ofrande templului din Delos, iar fecioarele „Arge şi Opis veniseră chiar odată cu zeii”. Platon în Axiochos vorbeşte prin gura lui Socrate, despre nişte table triunghiulare de aramă cu un conţinut religios aduse la Delos de fecioarele hiperboreene Opis şi Hekaerge. Venirea zeilor la greci a avut loc odată cu formarea primelor structuri sociale din secolele Xll-X î.e.n. în numita „perioadă obscură”. Arheologia a descoperit într-adevăr plăcuţe de bronz cu o scriere arhaică pe care au atribuit-o vechilor greci şi care a apărut la sfîrşitul secolului Vlll î.e.n.

2

Religia lor era monoteistă având în frunte pe Sentu/Sântu cu sensul de Creatorul, Dumnezeu, iar ca simbol al sacrului era crucea (vezi imaginea de sus) cu braţele egale, liberă sau înscrisă în cerc, cum apare deasupra uşii la primele biserici creştine din Siria şi Palestina. Divinitatea activă a cultului crucii era Zabelo, Creatorul vieţii din lumina vie a soarelui şi Suien, Zoien, Zoe ca divinitate a renaşterii vieţii din aşteptarea luminii morţii (liniştea lunii) prin nemurire. Mai erau dio Dionise, dio Sopio, dio Donizeto, dio Oroelio, dio Tiaz. Fiind o religie a luptei continue dintre bine şi rău, duhul răului se numea Sotea sau Satan. Pământenii se năşteau din lumina vie a vieţii (lumina soarelui), dar toată existenţa lor trebuiau să se străduiască să facă numai fapte bune în folosul celor din jur ca o probă de curăţenie pentru comuniunea cu adevărata viaţă veşnică (nemurirea) ce impunea condiţia de OM. Nu aveau statui, iar divinităţile lor se manifestau ca nişte duhuri, entităţi spiritual – energetice. La naştere fiecare persoană era luată în pază de un înger, neamul get fiind binecuvântat de oastea de îngeri (falanga). Nu aveau temple, ci mici troiţe şi bisericuţe/metocuri unde îşi oficiau cultul sau altare improvizate în vremuri de restrişte. La naştere fiecare era botezat în religia neamului cu vin şi pâine strămoşească. Crucea a fost simbol al sacrului la neamul nostru de la începutul mileniului V î.e.n. descoperire făcută la Gorban, judeţul Iaşi, apoi la Cucuteni, iar mai multe tezaure ale geţilor au ca obiect de podoabă crucea înscrisă în cerc sau crucea cu braţele egale. Divinităţile lor aveau în jurul capului o aură, aşa cum arată plăcuţa de plumb descoperită la Romula.

3

o pasăre mare care aleargă şi un câine sau lup. un copil mic ridică braţele către cer simbolizând bucuria vieţii ce s-a născut. doi măgăruşi (cum a intrat Iisus în Ierusalim) şi un profil de om.Sarmis sau Armis este Mântuitorul sau Salvatorul neamului geţilor.n. a vizitat Egiptul.e. Geţii se considerau poporul ales de Creator. în colţul stânga jos se văd stilizate imaginile pentru o şopârlă mare. care are pe cap costumaţia religioasă făcută din blana unui lup. Sub un şopron cu o vită şezând. Toate aceste date sunt scrise pe 4 .n. Deasupra şopronului este figura cunoscută a lui Iisus cu plete şi cu barbă scurtă ca semn al tinereţii. i-a trecut pe cabirii din Samos la religia crucii Mântuitorului. al cărui cap este pus pe capul lui. Scaunele sunt trei sugerînd legenda celor trei magi. Zamolxe. a fost mare preot şi reformator. iar în mână ţine un toiag. Tăbliţa 1 este prima atestare materială a legendei naşterii Mântuitorului. În partea stângă jos a şopronului se vede o persoană şezând pe un scaun. mama primeşte un toiag şi un miel de la divinitate/marele preot get?. La mijloc este un şarpe foarte lung. un peşte. s-a înfruntat cu Pitagora şi le-a cerut geţilor să renunţe la folosirea aurului ca aducătorul tuturor relelor de pe pământ. fiind ispita diavolului. Tăbliţa ll povesteşte despre vizita lui Zamolxe în insula Samos şi trecerea cabirilor la religia sfintei cruci a Mântuitorului! Pe tăbliţele l şi ll apare semnul crucii ca simbol al sacrului şi al pământului (ţării) care stă sub această protecţie. apare pe tăbliţe şi sub iniţialele IOI. dar şi simbolurile religioase (crucea cu braţele egale libere sau înscrise în cerc. La stânga imaginii este un porumbel zburând reprezentînd Sfântul Duh. imagine preluată de hagiografia creştină. o broască ţestoasă. care se va numi mai târziu Sarmis. III. La dreapta jos. Ilio toate având aceeaşi semnificaţie. Sub imagine. Creştinismul ortodox este în mare parte religia strămoşească. steaua cu şase colţuri şi steaua cu şase raze) sunt păstrate din religia neamului mioritic din mileniul lV î. iar ţara lor o numeau ţara sfântă (dio Geta). Pitagora şi pitagoreismul. Multe din elementele de cult ale religiei geţilor. Marele get a existat ca realitate istorică. sau Ili.e. II.. iar lângă coada acestuia este un pătrat împărţit în nouă părţi egale sugerând că este protector al vânătorilor şi al învăţaţilor. şi care au fost duse de emeşi în Sumer/Ki-en-gi de pe meleagurile noastre pe la mijlocul mileniului lV î.

A. Halloran. Arătam în această carte că avem 1000 cuvinte identice sau asemănătoare cu eme-gi şi 1400 de arhaisme şi regionalisme compuse din două sau mai multe cuvinte eme-gi. dar identică cu a geţilor. Grecia şi Tracia până au ajuns în Sarmisetuzo sunt povestite pe 7 tăbliţe. Tăbliţa 1 consider că a fost turnată sau trasă – cum apare scris pe mai multe tăbliţe. Nu au avut reţinere la limbaj spunând despre cei care vor să se uite pe tăbliţe să sunt nebuni. 79 de cuvinte se găsesc numai în eme-gi (sumeriană) fiind dispărute din româna veche.e. Vulpe director la Institutul de Arheologie din Bucureşti unde stau ascunse tăbliţele de plumb ale strămoşilor noştri. indivizi cu minţile rătăcite. Culturnicii de profesie au ieşit la atac şi m-au făcut în toate felurile atât la TVR 1. cum rezultă din tăbliţa 5. pe la 1600 – 1500 î. În secolul ll î.e. Este trimis Ili împreună cu o ceată de geţi – tăbliţa 53 – pentru a înfrunta fanatismul religios iudeu. Răstignirea lui Ili. s-au aşezat printre neamurile geţilor populaţii ale galilor/galatilor. i-a găsit pe gali – esenieni într-o aprigă dispută religioasă cu clerul iudeu. O parte din aceşti gali au coborât mai spre sud şi s-au stabilit în anul 275 î. S-a remarcat A.e. Religia geţilor a influenţat şi zoroastrismul prin existenţa magilor perşi la curtea din Sarmisetuzo în secolul Vl î.e. Vulpe spune peste tot că tăbliţele de lut descoperite de N.tăbliţele 2 şi 3. Sluşanschi director al Institutului de Lingvistică Iorgu Iordan din Bucureşti şi Neagu Djuvara.n. Tăbliţele sunt scrise între anii 560 î.n. când a fost cucerit de romani. apoi drumul prin Siria. aceste relaţii s-au stricat rău. cât şi la postul de radio Iaşi. şi iulie-august 106 e. Galii cheamă în ajutor mentorii din Carpaţi.e. oameni fără conştiinţă. înfăşurarea trupului cu giulgiu şi transportarea lui până la „galii cei roşcaţi” din Galileea.n.n. iar ţara a cunoscut un jaf fără seamăn. Limba folosită în aceste texte este limba română veche. nu şi inga. iar inga se foloseşte numai în nordul Moldovei şi Maramureş. Durerea a fost fără margini peste neamul geţilor. iudeii amintesc de secta esenienilor/esenilor având centrul de cult în Galileea şi care practicau o religie diferită de a iudeilor.e. Efes.n. istoric care a trăit până în 1991 la Paris. În anul 279 î. În anul 1982 am cumpărat cartea Civilizaţia sumeriană unde am găsit trei cuvinte care m-au pus pe gânduri: da. Mai arătam că denumirile activităţilor agricole. când statul geţilor a fost distrus de romani. L-am tradus în limba română şi bănuiala mea s-a confirmat. Iar într-un acces de nebunie genială A.n. Iisus a fost get. care au îmbrăţişat religia crucii cu taina botezului cu pâine strămoşească şi vin. Începutul secolului l e. Am scris cu acest subiect o carte „Civilizaţia soarelui” publicată în august 2002.e. au trecut Dardanelele şi au întemeiat în podişul Anatoliei un stat – Galatia – care a existat până în anul 25 î. Vlasa la Tărtăria ar fi chiar plăsmuirea acestuia!!! Despre tăbliţele de plumb ale geţilor spune că sunt falsurile unui geniu. limba sumeriană/eme-gi are aceeaşi rădăcină cu limba română. Am găsit pe internet în anul 2001 un dicţionar sumerian-englez elaborat de J.n.n. dar nu au acceptat să-mi spun şi eu punctul de vedere. iar conducătorul geţilor.n. într-o regiune pe care au numit-o Galileea. diletanţi. Fiind opriţi şi la graniţa Macedoniei. Biseto l a pus sabia pe gali şi i-a alungat. La începutul secolului Vl î. I. care se găseşte identic sau asemănător în dicţionarele de arhaisme şi regionalisme existente în România. dar el şi-a dat seama numai în jumătate de 5 .n.e. Ştiam că aceste cuvinte sunt specifice numai limbii române. iar creştinismul are foarte multe elemente comune cu religia emeşilor. pentru că de aici se trag semnele alfabetelor folosite de strămoşii noştri. păstoreşti şi de organizare socială sunt în mare parte comune celor două limbi.

s-au găsit trei tăbliţe din lut local. La sfârşitul lunii noiembrie 2002 am trimis lui J. Explicaţia constă în faptul că textul din fişierul Rădăcini. De ce sunt autentice tăbliţele Cum tăbliţele cu scrierea geţilor au fost ţinute la popreală mai bine de 130 de ani. Haloran spune: „Cum se poate explica faptul că într-o regiune din vestul României înconjurată cu nume sumeriene… . iar cei care vor să le vadă de aproape sunt „nebuni. An sau Anu. dar şmecherul a uitat să spună de unde vin ideile pentru că hoţia intelectuală se practică şi la case foarte mari. So you need to reassurse me and your readers that you have avoided attaching a Sumerian etymology to any word that as a Latin etymology. iar la neamul nostru din Ki-en-gi. Sigur acest studiu al meu a ajuns şi în mâinile lui. fiind întrebat despre legătura scrierii de la Tărtăria cu cea din Sumer. Halloran – care se ţine că este cel mai mare specialist în sumerologie – un mesaj cu 145 cuvinte comune limbilor română şi eme-gi. De existenţa lor am aflat şi eu în septembrie 2004 din aceeaşi sursă! Argumentele autenticităţii tăbliţelor sunt infailibile în faţa minciunii. chiar dacă mentorii culturnici. apariţia lor pe internet în vara anului 2004 a produs o „efervescenţă creatoare” şi multă zburdălnicie în minţile unor indivizi. altfel ar pune şi el de o şmecherie. acelaşi J. This happened after the time of the Roman empire. A. Se pare că i s-a zbârlit moţul către genialitate şi acestui nemernic! Ghinionul lui este că nu ştie cum sună limba română vorbită în graiurile noastre mioritice. modified by Slavic influences. dar mai vechi cu 1000 de ani decât cele din Mesopotamia? …Asumându-vă o origine trivială. La 17 dec. indivizi cu mintea rătăcită” şi alte asemenea sofisme şi fineţuri academice. care au ajuns pe căi ocolite la Norbert Wiener. recentă. dar cum la noi plăsmuirile au ajuns adevăruri sacre. dar şi alte lichele urlă că tăbliţele sunt nişte falsuri ale lui Haşdeu. romană. Densuşianu sau a unui geniu încă nedescoperit. adică lumea materială este creată de o divinitate fără început şi sfârşit numită la geţi Sântu. Are you familiar with the Latin etymologies gived for most Rumanian words?” În publicaţia Formula AS din 25 mai 2006. Religia geţilor are multe elemente de cult identice cu ale emeşilor şi foarte asemănătoare sau identice cu creştinismul timpuriu. sigur că acestea nu vă mai aparţin”. aşa cum au făcut cei doi canadieni care şi-au însuşit descoperirea insulinei făcută de N. l-am tradus în limba engleză şi l-am trimis în august 2003 către TV Discovery. cu pictograme sumeriene. dar şi o înverşunare fără margini din partea „specialiştilor”. iar statul român nu a spus nici pâs! Suedezii au recunoscut nedreptatea în anul 1962 la protestele unui scoţian!!! Situaţia este asemănătoare cu Alexandru Odobleja şi studiile lui în domeniul ciberneticii. orice canalie cu titluri şi ţâfnă poate să facă istoria după propria nebunie şi ticăloşie! Dau mai jos câteva dovezi care nu pot fi contestate de nimeni în cazul când nu sunt scoase în afara culturii române. Acest individ nu a căzut în cap ca să-şi schimbe fundamental ideile cu privire la ce mi-a scris în anul 2002. dar care nu sunt în latină. 2002 îmi trimite următorul răspuns: „Most vocabulary of the Rumanian language can by derived fom Latin. A. diletanţi. Paulescu în 1923 şi cu această hoţie au luat premiul Nobel. ajustat puţin.oră! Noi trebuie să băgăm la cap că această lepădătură este un supergeniu şi nu avem cum să-l contrazicem. iar priceputul şi-a pus un moţ de „prima-ntâi”! Consider că a venit vremea ca românii să-şi cunoască adevărata istorie. Acest Creator a 6 . dar americanii au tăcut mâlc. Institutul de Studii Orientale din Chicago şi Institutul de Studii Orientale din Philadelphia. N. Englezii au răspuns că au primit mesajul meu şi atât. nespecialişti.

În legendele noastre Iana este sora soarelui pe care acesta o cere în căsătorie. fiind asimilat de către geţi duhului feminin. Zoen ca duh al lunii. unde soarele răsărea de pe culmile acestora. dar Dumnezeu se opune acestei sminteli. dar şi la emeşi cu atribuţii asemănătoare sau identice. unde ghioaga şi arcul erau la mare căutare. În eme-gi avem cuvântul zabalom. La neamul nostru răzleţit între Tigru şi Eufrat s-a mai găsit o divinitate cu numele de Zabab. ca duh al vânătorii şi războiului. Zabielio sau Sabelio este duhul care aduce lumină şi viaţă pe pământ. confirmă fără putinţă de tăgadă autenticitatea tăbliţelor! Dio Zabelo întâlnit şi sub forma Zabelio. care asistă femeile la naştere şi ajută plantele să germineze. al regenerării sau al vieţii în aşteptare. Să fie românii aşa de neghiobi încât să se adreseze soarelui şi lunii cu apelativul Sfântul sau este reflexul firesc al vechii religii strămoşeşti a geţilor? Emeşii au plecat din ţinutul carpatic pe la mijlocul mileniului lV î. unde au realizat o cultură şi civilizaţie uluitoare (civilizaţia sumeriană. îngerul păzitor. crucea ca simbol al sacrului. sau hotarul dintre pământ şi cer. Zoin. În interiorul unei construcţii care avea rolul unui lăcaş de cult s-au descoperit 7 vetre. Arheologia. Taina botezului. Dio Zoe. La emegi avem E-anna – casa cerului sau casa Creatorului/ Dumnezeu. să poată venera duhurile energiilor primare pe înălţimi. dar şi al soarelui arzător sau al focului. La emeşi avem pe Suen. iar emeşii ne-au lăsat pe tăbliţele lor informaţii despre Gibil.zămislit şi lumea spirituală a entităţilor divine definite ca duhuri fiind 7 atât la geţi. unică şi mântuitoare cu numele de Sabazios sau Sabadius. iar numele de Zoe era purtat de femei.e. pe dealul Ghindaru s-au descoperit ruinele unei necropole arse de la începutul mileniului lV î. Grecii vechi ne-au spus în izvoarele lor că tracii venerau şi pe Gebeleizis. Tracii aveau o divinitate solară. Ca duh al vieţii pline de energie. Sien.Duhul care ţine roata vieţii sau inelul vieţii şi rânduieşte soarta morţilor şi întoarcerea în universul energiilor primare din care s-a născut totul. precum şi al apelor limpezi. ca duh al purificării şi al iertării. care semnifică cele mai înalte culmi muntoase. Este un judecător al sorţii tuturor oamenilor. simbolizează renaşterea prin creaţie divină şi umană. viaţa şi stabileşte dreptatea fiind consultat în hotărârile preoţilor judecători. În dialectul istro-român este cuvântul zabelie cu sensul de a unge cu ulei. Trebuie remarcat faptul că sfântul Zabelio ca structură spiritual-energetică nu se identifică niciodată cu soarele. iar între ele era o cruce care avea în mijloc o mică vatră pentru ars ofrandele. nemurirea.n. toate acestea. Pe tăbliţele de la Tărtăria s-a descoperit o divinitate Şaue.e. În sens religios înseamnă sanctuarul din vârful muntelui. Zuen. care primea ofrande ce erau arse pe altar împreună cu mortul. oastea de îngeri. regenerează natura. 7 . Zien . fiind considerat şi stăpânul înţelepciunii simbolizând începutul vieţii în formă de germeni. arătând originea acestei religii care s-a născut într-un loc cu munţi înalţi. strămoşii noştri l-au considerat pe Zabelo simbolul principiului masculin. şi s-au aciuat în Ki-en-gi. pe care încă nu au apucat să o înjure că s-a stricat cu falsificatorii. Zoei. cum au botezat-o specialiştii!). dar nu un tiran şi are în subordine ţinutul unde sufletul omului poate reveni la ce a fost înainte de viaţa pământească. a pune ulei pentru ardere. iar Inanna (stăpâna cerului întunecat şi soră a pământului) este duhul lunii. judecata cerească. agricultura.n. divinitate a vegetaţiei şi renaşterii naturii. dar şi altele se găsesc în cele trei structuri de cult. numele lui fiind purtat de bărbaţi. În localitatea Poduri din judeţul Neamţ. De aceea emeşii au construit ziguratele. la fel ca în ţara lor de baştină.

sărbătoarea neamului geţilor la 24 iunie. Însă liftele. spune tradiţia geţilor (rumunilor) că prin poarta veşniciei.Dacă acest neam ar fi venit din altă parte în Ki-en-gi şi ar fi elaborat acolo toate miturile religioase şi întreaga structură socială. duh protector al căsătoriei care veghează la trăinicia şi rodnicia familiei şi întărirea neamului. care s-au silit ei să ne aducă pe calea cea bună chiar cu sabia. marile energii creatoare curg pe pământ aducând lumină şi viaţă. Un colind din Oaş ne spune parcă în ciudă: „Două mere jucătoare. rupte de la Sfântu Soare”. Cu această dată încep sărbătorile de vară şi care sunt legate direct de solstiţiu. care are deasupra o cruce împletită din două şuviţe de aluat. Tradiţia este o referire fără echivoc la vechea religie a geţilor închinată lui Zoie. nu trebuiau să existe legături atât de vii cu religia geţilor şi tradiţiile noastre populare. Feciorii fac roţi mari din paie cărora le dau foc şi le aruncă în vale ca simbol al curgerii implacabile a destinului (roata vieţii) în nemurire. fertilităţii. Din iunie până în decembrie lumina zilei scade. În noaptea de 24 decembrie în vechiul cult străbun al crucii. Bobul de grâu se umple. La ceremonialul de înmormântare se folosesc colaci de forme speciale. fructele se formează. iar legătura cu religia emeşilor dovedeşte că tradiţiile noastre populare sunt un depozit extraordinar de cultură. Un alt colac are forma unui S mai desfăcut. Într-un colind din Cluj se spune că Sfântul Soare împreună cu sora lui (Sfânta Lună) păstoresc pe cer turma Domnului! Tot aici se dă colindătorilor un colac mare umplut. La partea opusă avem ziua de 24 decembrie legată de solstiţiul de iarnă cu care încep sărbătorile de iarnă. Numele sărbătorii vine din cuvintele Sin ca duh al naşterii şi regenerării naturii. În spaţiile acestei cruci sunt aşezate opus două cruci mici şi literele O (om) şi T (tete: tată) din alfabetul geţilor. chiar dacă peste ea s-a pus eticheta creştină. iar la capul mortului o lumânare făcută în spirală arde până se termină. veche de peste şase milenii. vegetaţiei şi al sănătăţii mintale la geţi. în multe colinde se găseşte refrenul „ziorel de ziuă” dovadă care arată că în subconştientul colectiv Zoirel (Zoi) nu a dispărut nici după măcelul roman. duhul protector al căsniciei. Este marea revărsare a creaţiei de început unde omul şi natura sunt uniţi prin credinţa în sfânta cruce şi a respectului pentru cei ce vor veni. La această dată. Mai avem în cultura populară pe Joimăriţa (Zoe+mărita) sau Zoica. pentru că neamul nostru fiind sedentar avea toată existenţa legată de energiile dătătoare de viaţă ale soarelui. Sunt colacii în formă de opt care au pe extremităţile lungimii spirala vieţii. tot ca o amintire neştearsă a religiei strămoşeşti. dar nu au reuşit pentru că suntem un popor nevolnic! Sânziene. este o împlinire a vegetaţiei ajunsă în pârg. la cimitire se aprind focuri la morminte pentru a oferi morţilor căldură din lumina vie şi puterea reînvierii. plantele de leac sunt bune de strâns pentru tămăduire. iar ambele forme se găsesc identic în alfabetul get. În această zi femeile măritate se prind într-o horă ca simbol al darului fertilităţii neamului geţilor şi a nemuririi spiţei lor pe aceste meleaguri. Mai arăt că în Joimărel (Joia Mare) prin ogrăzile gospodarilor se aprind focuri astfel ca morţii acelei şatre să vină din lumea lor rece şi să se încălzească. vegetaţia se împuţinează şi miracolul vieţii ca dar al creaţiei trece în aşteptarea rece a nemorţii. precum şi a neamului omenesc sau sfânt după vorbirea veche şi Zien. Îngerii de pe tăbliţele geţilor ţin în mână roata vieţii pe care soarta a hărăzit-o fiecărui individ. Tot la această dată. dar şi la emeşi. În Ardeal. 8 . ca aprigi hulitori urlă din toţii bojogii că ţinutul strămoşilor noştri era o cumplită sălbăticie până la venirea romanilor. Sfântul Soare şi Sfânta Lună vin din religia neamului nostru pe care o practicau strămoşii până au venit romanii şi au distrus statul get interzicându-le cultul crucii.

e.n. dar şi al emeşilor era o religie solară. În onomastica noastră avem prenumele Sânzien pentru băieţi şi Sânziana pentru fete! Religia neamului nostru străbun. cu certitudine că nici limba nu am uitat-o aşa cum o dovedeşte chiar numele ei! În religia geţilor sfântul Zoe nu se identifică cu luna de pe cer pentru că în scrierile de pe tăbliţe ei folosesc termenul de loneo sau luno pentru corpul ceresc. Duhurile din mitologia emeş aveau mai multe apelative. iar dacă ne-am păstrat tradiţia religioasă şi culturală cu atâta îndârjire. este imposibil ca năzdrăvanul mioritic să fi cunoscut aceste informaţii pentru că specialiştii susţin că plăsmuirea sar fi făcut pe la 1870-1880. Tăbliţele de plumb şi aur au fost realizate astfel.n.oamenii erau chemaţi să vină să ia lumina care s-a născut. justificând lipsa statuilor de cult în ambele culturi.n. chiar dacă între ele există o distanţă în timp de 2000 de ani şi o distanţă de 2000 km în spaţiu! Cine spune că steaua cu şase colţuri aparţine culturii iudaice nu cunoaşte istorie sau minte ca o secătură pentru că evreii până după întoarcerea lor din Babilon (500 î. Ungaria şi Bulgaria) de la începutul mileniului lV î. crestătură) Zam-xei adică scrisă de bătrânul Zamolsiu. În caseta tăbliţei apare menţiunea abariso (aba: bătrân + risu: şănţuleţ.) foloseau steaua cu cinci colţuri luată de la egipteni. dar nu a fost menţionată niciodată ca să nu dea de bănuit cuiva! Cum textele tăbliţelor cu scriere cuneiformă au început să fie citite la începutul secolului XX. ca dovadă că va începe un nou ciclu al vieţii. Republica Moldova. Cu mare osârdie îi trece la religia crucii sau reforma impusă de el cultului geţilor şi are prima confruntare într-ale înţelepciunii cu „subţirele” Pitagora. care stătea numai cu nasul pe sus precum râtul porcului. ci bazată pe entităţi spiritual-energetice/duhuri.. Cu acest pezevenchi se mai întâlneşte şi în Egipt şi iarăşi grecul îi face necazuri.e. 9 . iar Zoen mai era invocat şi cu numele de Sara. Sărbătoarea dovedeşte că suntem aici înrădăcinaţi de peste 6000 de ani.n. ca simbol al sacrului apare în probele arheologice pe fostele teritorii locuite de strămoşii noştri ( România. cu sensul de răsărit al lunii.e.e. Religiile au în ritual apa vieţii ca formă materială de nemurire. iar primele lucrări despre civilizaţia sumeriană au apărut după anul 1935. au reţinut că pe ei i-a vizitat marele înţelept Abaris pe la 568 î. îngerul păzitor şi oastea de îngeri. Grecii neştiind prea multă carte în acele vremuri. se săpa (rizuia) de la dreapta la stânga textul dorit şi se gravau imaginile pe o placă de bronz. aşa cum apare în lăcaşul religios de la Şinca Mare. aşa cum apare mai târziu la comunişti! Crucea. În ea se turna plumb şi ieşeau tăbliţele scrise de la stânga la dreapta. iar Zamolsiu ne lasă aceste întâmplări pe două tăbliţe din care una este scrisă chiar de el. Rădăcina comună a religiei emeşilor şi geţilor este dată şi de folosirea cuvintelor lam şi a-ngi-a/angea în ambele limbi cu sensul de înger. Pe la anul 560 î. care avea şi rol de matriţă. Ucraina. dar nu idolatră. aşa cum le cunoaştem noi. iar ca simbol al sacrului este crucea cu braţele egale înscrisă în cerc sau liberă şi steaua cu şase colţuri sau şase raze. marele înţelept Zamolxe îşi pune traista în băţ şi împreună cu o ceată de geţişori de soi pleacă în lume să se mai cultive şi ajunge în insula Samos unde întâlneşte o altă ramură zburdalnică a seminţiilor carpatine – cabirii.

dovedind că şi romanii ştiau câte ceva despre religia strămoşilor noştri. aşa că plăsmuitorul nu avea de unde şti aceste realităţi istorice! Meşterii în plăsmuiri spun că Sarmisegetuza a ajuns capitala geţilor în timpul lui Burebista când a unit triburile din câmpie şi din munţi! Şi aceste afirmaţii sunt nişte nebunii ale unor indivizi cu minte puţină. Cea mai vechie menţionare a capitalei geţilor (dabo geto) este pe tăbliţa 16 care povesteşte moartea conducătorului Baicu ce trebuie „să-şi doarmă somnul de veci în Sarmisetuzo.. în varianta Sarmiegetozo.n.e. cetatea geţilor/dabo geto”. Nu ţine snoava cu mioriticul cel isteţ care vrea să ne facă părul creţ! Pe tăbliţa 25 apar informaţii despre conducătorul satului Dăbâca ce-şi însoară mândreţea de flăcău tare ca osul (voinic) cu Marica.e. Cetatea geţilor a fost descoperită în prima parte a secolului XX.n. Dromichete T 22.e. aşa ca să fie povestea mai turbată! Pe una din tăbliţe apare o imagine care i-a smintit pe toţii „specialiştii”. noua capitală zidită de cuceritori în alt loc şi pe care au menţionat-o scrierile romane. pentru că apar pe ea imaginile lui Zamolxe şi Pitagora.În dialectul istro-român este cuvântul zamoli cu sensul de a ruga. telagi. macedoneni.e. iar o singură dată pe la anul 300 î.. adică traci. aşa cum sunt redate în T 2. În acele timpuri geţii aveau o sărbătoare a neamului unde erau chemaţi toţi cei de o mamă. Ori urmele de locuire getică a acestei localităţi au fost descoperite în secolul XX excluzând ideea pretinselor falsuri. şi-ar fi dat singur cu stângul în dreptul! Pe tăbliţe numele apei care despărţea Geţia de Mesia a fost scris numai Istru. Un călăreţ get este în faţa îngerului păzitor care ţine în mână roata/cercul vieţii. Pe la începutul secolului lV î. iliri. 23 avea centrul local de putere/daba la Sirmiu.n. dar niciodată nu este amintită Ulpia Traiana Sarmisegetusa. Năzdrăvanul mioritic nu ar fi făcut asemenea tâmpenii pentru că aşa cum susţin „specialiştii” era genial sau erau o gaşcă de răuleni geniali! Şi capitala statului get a fost scrisă Sarmisetuzo. Capitala geţilor – dabo geto – este menţionată pe toate tăbliţele care sunt turnate aici. Asemenea „greşeli” nu poate face un falsificator. Sierema (T 40) şi nu Helis cum ne spune Diodor din Sicilia când povesteşte înflorit păţania lui Lisimah! Pomponius Mela aminteşte despre o localitate Sirmium undeva prin nordul Munteniei. singură sau în compoziţie! Un plăsmuitor sadea nu ar fi făcut asemenea giumbuşlucuri chiar dacă era el genial.n. dar niciodată Danubius.n. iar capitala neamului get era la Sarmisetuzo şi aşa a rămas până au distrus-o romanii. aşa cum ar fi fost firesc pentru un fals. După venirea galilor pe toriştea noastră avem T 11 de pe la mijlocul secolului V î. T 15 ne spune că Filip. mai ales genial! 10 . dar mult venin în rânză faţă de istoria neamului nostru. a implora. fiica Sofiei. dar niciodată Sarmizegetuza sau Sarmisegetuza. cum zice cântătorul de ode Marţial. Imaginea îngerului mai apare pe şase tăbliţe. capitala neamului get ajunge la Enisala aşa cum ne spune T 12. tatăl lui Alexandru Macedon a fost rău şontit pe la 342 – 340 î. Această tăbliţă este turnată pe la 560 î.e. unde un preot get îl trece pe regele galilor la religia crucii şi aduce cu această ocazie un trofeu în Sarmisetuzo.

romanii şi-au adus cu ei şi divinităţile. După ce au ocupat Panonia. împotriva geţilor pentru că nu voiau să-l recunoască protector (bade). Cum falnicii geţi nu aveau în obicei să umble în patru labe în faţa altora (aşa cum o fac urmaşii lor astăzi) şi-au strunit sirepii. În tăbliţa 5 apare preotul persan Gomtaro care participă la cultul geţilor! Chiar prea mult punem în cârca unui om. Tăbliţa arată că aceştia erau doi conducători locali din Muntenia şi fiind ajutaţi de boero Biseto ll au purtat lupte grele cu romanii. fără a se preciza rezultatele ulterioare. fie el şi supergenial! Tăbliţa 15 ne dă informaţii preţioase despre războiul pe care l-a pornit Filip al-ll-lea al Macedoniei pe la anii 339 î. Şi atunci minciuna era la mare cinste când se vântura în vânt freza vreunui rigă sau neam de flutură steag! Genialul plăsmuitor nu putea să facă o asemenea greşeală aducând alte informaţii despre badea Filipoi decât minciunile cunoscute deja de istorie! Tăbliţa 51 spune că Biseto ll conducătorul neamului get îl ajută pe Dapisiu în confruntarea cu murdara Romă.e.Pe tăbliţe apare Moş Arimin os/Arumun os (T 19) ca strămoş al geţilor şi protector din înaltul cerului.n. iar acest Rolex apare pe tăbliţă cu numele de Orolo. chiar dacă geţii din nordul Istrului nu acceptă ruperea gliei străbune în bucăţi. Şi această tăbliţă contrazice informaţiile venite din surse vechi infirmând ideea criminală a falsurilor. Propaganda macedoneană spune că geţii. În realitate bastarnii şi geţii au atacat Mesia în centru. Tot ca Deus Arimanius apare Mithra şi la Roma.n. O inscripţie descoperită la Buda pomeneşte de Deus Arimanius ca epitet pentru Mithra. angajată să-i sprijine pe geţi. Mesia se află sub influenţa militară a romanilor. Dio Cassius ne lasă informaţii nu prea sigure despre campania lui Crassus împotriva geţilor şi bastarnilor din anul 29 e. De aici trebuie să tragem concluzia că la acea dată Mesia nu era provincie romană. Zoirasieo ori a dispărut de moarte bună ori i-a făcut felul cel care a rămas mato. 11 . ca nişte găini plouate. iar menţionarea este făcută de marele preot al cultului mitraic. În ţinutul Apeninilor există oraşul Ariminum ca amintire perenă a fondatorilor urbei. Numele monezii geţilor s-a păstrat mult timp pe teritoriul locuit de neamul nostru pentru că în perioada feudală a circulat în Ţările Române. iar situaţia devine tot mai grea. divinitatea supremă a panteonului roman purta în vechea religie a populaţiei locale epitetul de armunos sau armunis. Revolta lui este reprimată de boero Biseto ll ca mato al geţilor. în frunte cu riga lor Cothelas i-au aşteptat pe machidoni cu daruri multe pe malul drept al Istrului să nu mai obosească sărăcuţii să-l treacă. Din altă sursă am mai găsit o tăbliţă care povesteşte despre o solie trimisă de Dapiseu la sciţii din cetatea Grono pentru a plăti în groşi solda cuvenită armatei acestui neam. s-a adunat neamul geţilor din toate ţinuturile şi rău i-au hăcuit pe macedoneni cu toată fala şi falanga lor. El spune că războiul a început după ce geţii şi bastarnii au atacat pe protejatul lor Rolex ce se ţinea tare undeva pe la gurile Dunării. iar Jupiter. Dio Cassius spune că acest Rolex simţind presiunea coaliţiei geto-bastarne cheamă în ajutor pe romani care nimicesc oştile lui Dapix şi Zyraxes cucerind şi dabele lor situate undeva la gurile Dunării. au dat săbiile la tocilă şi l-au aşteptat pe bădia Filipoi Enia să-l întrebe de ce pofteşte la toriştea lor. care a refuzat să mai plătească dăjdiile către Sarmisetuzo. Pentru că urgia era mare. aşa ca să le dea în bot latiniştilor. iar în anul 30 ajung amândoi mato. Ungaria şi Polonia o monedă care se numea groşi. Tot din această tăbliţă aflăm că Dapiseu era acum singur conducător al geţilor.

n. Ili. şi au convieţuit cu geţii formând o confederaţie (T 9) până la anul 279 (T 26). Că nu au plecat toţi galii o dovedeşte tăbliţa 46 care spune despre conflictul lui Orilieo (30 î. Durao. Aurelio. veniţi în Spania în timpuri imemoriale care au dus cu ei un sistem de legi cu care se lăudau că ar fi vechi de 6000 de ani! Ei au dus şi scrierea descoperită la Tartesico şi Turdateno! Sarmis sau Sarmise este Mântuitorul ori Salvatorul geţilor. unica putere sau casa lui Sarmise. III. apare scris şi sub forma IOI. Pe tăbliţa 9 unde se face o judecată. Cei care au plecat au ajuns în Anatolia şi au format o nouă patrie numită Galatia. Eschyl (525-455). Tot pe tăbliţe. – 20 î. Duro.e. Trebuie să admitem că informaţia lui Eschil este corectă pentru că această precizare se găseşte şi în alte surse antice greceşti şi romane. între Marea Caspică şi Bosforul Cimerian/Crimeea. Cronicarii medievali nu puteau spune limpede dacă cei de aici trecuseră acolo sau dacă nu cumva seminţia celor de aici se trăgea din iberii Caucazului. La aceşti gali din Galileea a fost trimis Ili să-i apere de zoile aramaice vărsate de clerul evreu care vroia să-i treacă la iudaism aşa cum arată tăbliţele 12 . Dacă tăbliţele ar fi false numele folosit era Midas pentru că textul frigian a fost descoperit la începutul secolului XX iar şmecheria mioriticului năzdrăvan. Trebuie declarat şi acesta fals! Numele lui Sarmis a dat şi denumirea capitalei geţilor Sarmisetuzo adică. trăia un neam de oameni care se numea iberi şi care nu puteau fi străini de iberii de dincolo de coloanele lui Hercule. Grecii ne spun că cel mai cunoscut rege al frigienilor – neam tracic. dar şi pe monede apare şarpele ca simbol al sacrului (dio Tiaz) şi se găseşte identic în caduceul cu şerpi purtat de mitropolitul României. numele conducătorului geţilor este Midai Glma. dar pe care „specialiştii” le-au declarat cu mare furie ca false. dar îl păstrăm şi în onomastica feminină prin Sarmisa sau Sarmizia care nu există în calendarul creştin! Şi acestea sunt false? Tot tăbliţele ne mai dezvăluie că galii/galaţii au venit în toriştea noastră pe la sfârşitul secolului Vl î. Diaz.n. Tabelul „geţii din Iberia şi…scrierea buclucaşă” arată şi altă legătură neştiută până acum între cele două culturi. spune că neamul sciţilor se ţinea tare în baştina lor într-o regiune din „nordul Traciei lângă Caucazul de lângă Istru” adică plaiurile noastre mioritice! Scriitorul grec scrie aceste informaţii cu aproape 900 de ani înaintea lui Orosius (începutul secolului V) şi mai are avantajul cunoaşterii directe a acestor meleaguri. Tiaz. neamul nostru a migrat către sud. Diegio. Diego. Orelio.) cu monsiro Dimpo şi chindia pe care au pus-o la cale geţii după ce au călcat cetatea galului. dar în textul frigian el este scris Midai aşa cum l-a scris şi strămoşul nostru. Sarmis apare cu simbolul lui caracteristic – calul tânăr care se găseşte pe mai multe feluri de monede găsite pe la noi. iar o direcţie a fost şi către Iberia! Istoria fabuloasă a Spaniei medievale spune că în negurile munţilor Caucaz.e. clima Europei a suferit un accentuat proces de răcire aşa cum o dovedesc probele de lemn şi gheţarii din Groenlanda. Ca să scape de nenorocire. iar o parte au plecat mai în sud şi au pus de o Galilee.Pe tăbliţa 17.n. când boero Biseto I i-a alungat cu sabia pe o parte dintre ei pentru că i-au scărmănat rău pe sarmaţi. Ilio iar legenda lui este imortalizată pe tăbliţele 1 şi 3. Sobio. Figura lui este identică cu a lui Cristos din creştinismul iahvist dovadă clară că aceştia au copiat/furat informaţiile din religia geţilor.e. era Midas. Traiul împreună i-a făcut pe gali să treacă la religia geţilor aşa cum arată T 11.n. susţin „specialiştii” s-ar fi pus la cale în a doua parte a secolului XlX! Ca să le tai maul pentru vecie acestor înverşunaţi în făcături dau câteva nume din onomastica actuală a creştinilor spanioli: Antonio. După erupţia de la Santorini la 1652 î.e. Sabio şi unele culese din tăbliţele necreştinilor geţi: Antonio.

Cuvântul boero nu vine de la slavi. cei ce stăteau acolo.52 – 58. specialiştii noştri l-au descoperit pe uzurpatorul Regalianus că se trage din neamul lui Decebal! Ori la geţi funcţia de mato era o funcţie electivă nu ereditară. În Evanghelia după Marcu 4. Dacă iudeii l-au „mirosit” pe Petru că vorbea o limbă străină ce seamănă cu a lui Ili. Plăsmuitorul nu putea să inventeze atâtea adevăruri. căci eşti Galilean şi graiul tău seamănă cu al lor”. a cetei lui şi a locuitorilor Galileei. Datorită acestei confuzii a romanilor. Ultimul conducător al geţilor a fost Diogio/Diegio care a încheiat pacea din Panonia la anul 89 şi este menţionat de romani cu numele de Diegis. Decebal vine din confuzia cuvintelor dage balo (dage: adunare + bală: a conduce. situaţie identică şi la emeşi cu lugal (conducătorul civil). care îşi caută soaţă în neamul bastarnilor. ci a fost un titlu folosit de geţii din Ardeal sau Banat. Mai apare şi pe alte tăbliţe la boero Biseto l şi boero Biseto ll şi la un flăcău get tot boero Biseto. steagul geţilor). Pe două din ele se povesteşte despre tentativele de asasinat asupra marelui conducător. fiară. După puţină vreme. atunci trebuie să tragem concluzia că apostolul ori era gal şi geţii vorbeau curent limba galilor ori era şi el get cu ceva treburi prin lumi străine şi făcea parte din grupul celor veniţi să se înfrunte cu preoţii iudei. Tot pe aceste tăbliţe sunt amintite moartea fiului lui Bisto şi conflictul cu bastarnii T 20. au zis iarăşi lui Petru: Nu mai încape îndoială că eşti unul din oamenii aceia. 13 . Boero Bisto este unul dintre puţinii conducători amintiţi de izvoarele antice de la care ne-au rămas tăbliţele de la 36 la 44.70 se spune: „Şi el s-a lepădat din nou.

Când aud „specialiştii” despre tăbliţele de plumb că sunt scrise tot în română cu alfabetul geţilor (latin. iar în prezent acest semn este purtat de şeful bisericii siriace pe unde erau esenienii sau galii cei roşcaţi cum sunt menţionaţi pe tăbliţe. pe care nimeni nu le poate trimite în categoria falsurilor.Ede sau preotul judecător purta pe cap o bentiţă cu un obiect mic în dreptul frunţii. unire. ROLIS TENE ANERE (în emegi „aniri’’: inel cu piatră preţioasă. iar unii de pe tăbliţe nu apar în tablouri. sau numai anumite texte T 25. 47. 44. când trupul meu va fi părăsit de raza vieţii. O altă dovadă pe care nu o pot desfiinţa „specialiştii” noştri este inelul de la Ezerova. domnul Moldovei. ţine acest inel minunat ce-ţi va lega (ţine unite) lumina aducerilor aminte. Acest adevăr nu a fost tăgăduit de nimeni. „Tablourile de familie” T 2. Literele folosite chiar în scrierea aceluiaşi stil nu sunt identice pentru că se folosea mâna şi dalta în realizarea unor şănţuleţe. Situaţia este identică pentru colanul de la Pietroasa şi fibula de la Kerlich. iar în româna veche „anulare’’ înseamnă de forma unui inel) NER (minunat) TI-L TEANE-S KOR (cor: cerc. legătură) RAZE ADO MEANTI LEZ (leş: trup mort) VIITA MINE RAZE-L TA. Un falsificator nu şi-ar fi permis asemenea „scăpări”! Ştefan Răzvan. bate monedă la anul 1595 pentru a consemna evenimentul. nu matriţa sau poanson pentru imprimarea literelor. dar se găsesc şi 79 de cuvinte folosite în emegi şi care au dispărut din arhaismele noastre. scris cu aceeaşi limbă ca cea folosită pe tăbliţe. dar necitit până în prezent. chirilic şi alte semne) turbă şi tună în toate direcţiile că blăstămăţiile sunt falsuri şi nimic mai mult! Limba folosită este limba română veche. Pe faţă are bustul domnitorului cu legenda în română scrisă cu litere latine şi chirilice: STEPH BOIBO MO DOB. Alfabetele folosite la realizarea tăbliţelor cuprind trei mari grupe de stiluri pe care le-am numit „rumun”. Rolis. 28 unde apar şi alţi mato decât cei de pe tăbliţe. Plăsmuitorul nu avea de unde să ştie asemenea informaţie. descoperit în anul 1912 şi vechi de 2500 – 3000 de ani. Un loc aparte are alfabetul religios folosit numai în ocazii speciale cu care se scrie întreaga tăbliţă T 11. Fiecare tăbliţă are particularităţile ei 14 . fiecare diac arătându-şi priceperea în turnarea tăbliţelor. „religios” şi „get” [vezi tăbliţele de sus în jos].

alfabetice şi de semantică, pentru că au fost scrise de persoane cu culturi diferite, în epoci diferite şi în zone unde existau specificităţi dialectale ale limbii române. Să amintesc şi scrierea galilor de pe marginea tăbliţei 9, care nu era descoperită când pretind specialiştii noştri că s-au făcut falsurile. Iar semnele plutaşilor de pe Bistriţa se găsesc în cea mai mare parte în alfabetele geţilor, dar lipsesc din alfabetul latin sau grec! Dar cel mai izbitor argument este asemănarea până la identificare a semnelor folosite de geţi pe tăbliţele de plumb cu semnele folosite în Biblos, Mohenjo – Daro, Siberia, India, nordul Africii (berberii, tuaregii şi libienii), Saba, toate ţinuturi care nu au nimic cu cultura şi scrierea greacă şi descoperite unele, la începutul secolului XX!

Să desluşim corect aceste ziceri. Trebuie să înţelegem că năzdrăvanul nostru a plăsmuit o limbă inspirată din limba română veche, dar împănată cu multe cuvinte din eme-gi (sumeriană), care nu era descoperită când se făcea şotia, a mai plăsmuit o religie care se regăseşte în mare parte în mitologia emeşilor, dar şi în cea românească şi de unde se trage creştinismul iahvist, a falsificat istoria punîndu-i pe gali/galati acolo unde i-au menţionat unele izvoare vechi şi a venit cu informaţii necunoscute din alte surse până în prezent. Pentru a umbri şi ruşina fala altora, l-a scos pe Iisus ca fiu al neamului nostru agăţând cu obrăznicie alte subţirimi ale glagoriei, care dau foarte rău la cultura greco-romano-iahvistă! Şi această plăsmuire unică în cultura lumii prin dimensiune şi consecinţe a fost făcută nu se ştie unde, nu se ştie când şi nu se ştie de cine, dar mişelul a arătat că are la degetul mic toată cultura românească şi de aiurea, iar timpul pentru el nu a fost o piedică în făcătura pusă la cale! Există o uriaşă plăsmuire în cultura lumii care ne-a distrus nouă istoria şi dreptul la adevăr, iar aceasta se numeşte Vechiul Testament şi Noul Testament. În loc de concluzie. Trebuie să ne închipuim că acest neastâmpărat mioritic avea acces la un fel de calculator al timpului şi tot butonând în draci a pus la grămadă informaţii neverosimile din trecutul îndepărtat al neamului nostru, a umblat cu şoalda şi prin viitor ştiind că se vor face ceva descoperiri cu privire la şmecheria lui şi aşa pus pe rele ne-a trimis în ceaţă să umblăm legaţi la ochi. Dar noi cum suntem neam de soi şi în frunte ne-am înălţat numai genii şi supergenii, l-am zăpsit pe mişel şi l-am tras la sfânta judecată a adevărului! Dat dracului pezevenchiul!

15

Aceste informaţii, dar şi altele la fel de năucitoare le-am pus în cartea Adevăruri ascunse din care am tipărit 100 exemplare pe banii mei şi le-am dus în librăriile din Botoşani şi Iaşi în decembrie 2005, iar în martie 2006 era scoasă de la vânzare! „Argumentele” specialiştilor că tăbliţele sunt false V. Pârvan spunea că „sunt falsurile lui Haşdeu” şi de aici a pornit ideea criminală că un plăsmuitor vrea să ne batjocorească adevărata istorie. Dar până în prezent nimeni nu a avut curajul să facă publice falsurile şi tâmpeniile lui Pârvan care au mutilat istoria noastră veche. Alexandru Vulpe director la Institutul de Arheologie Bucureşti, în publicaţia Formula AS din martie 2006 spune: „falsurile sunt realizate de un geniu, dar mie mi-a fost deajuns o jumătate de oră ca să-mi dau seama”! Chiar aşa este cultura română ţinută la degetul mic de nişte genii şi supergenii! Când prostia şi incompetenţa au ajuns moţ, înseamnă că este loc de mai rău. Alexandru Suceveanu, director adj. la aceeaşi instituţie, în publicaţia Ultimă oră din 16 februarie 2005 spune: „copiile au fost ale lui Nicolae Densuşianu care a scris şi Dacia preistorică, care este pocalul de aur al tracomanilor, noi am fost buricul lumii, de la noi sau tras toate, etc…Astfel, tăbliţele ar fi copii ale demenţei lui Densuşianu, făcute la Iaşi unde s-au făcut şi alte falsuri”. Şi acest individ bate câmpii în nebunia lui obraznică. Dacă spune „specialistul” că tăbliţele sunt copii înseamnă o recunoaştere indirectă a autenticităţii lor pentru că orice copie este făcută după un original, adică să înţelegem că nu sunt falsuri. Şi ne mai trimite el plin de sumeţie să căutăm şmecheria pe coclaurile Iaşului pentru că acolo s-a pus la cale tâlhărşagul. Dar la Sinaia unde s-au făcut copii după tăbliţele de aur din porunca lui Carol l, mai există persoane în viaţă care pot depune mărturie că au avut în mână copii de pe aceste tăbliţe despre care ştiau multe persoane din acest oraş. Mai există înscrisuri pe care „specialiştii” le ţin la mare strânsoare să nu le vadă nimeni! Cât priveşte demenţa lui Densuşianu şi nebunia tracomanilor tov. culturnic dă dovadă de o mare neghiobie. În Dacia preistorică pe care cu siguranţă că nu a citit-o, Densuşianu nu spune niciodată că neamul nostru vine din cel al tracilor, ci el aminteşte pe hiperboreeni ca un popor mitic de unde vin pelasgii, ariminii cu toate ramurile lor şi riminii sau rumunii cu răzleţirile lor în cele patru zări. Iar povestea privind originea dacilor din traci îi aparţine secăturii de Pârvan. Dacă Haşdeu sau Densuşianu ar fi ştiut de tăbliţe, cu siguranţă că hulitorii nu mai erau astăzi directori la instituţia amintită. Pentru a nimici smintelile lui Suceveanu am să amintesc faptul că pe internet există site-ul proel.org realizat de mai multe universităţi din Spania în colaborare cu lingvişti din U.S.A. având ca subiect originile limbilor şi a alfabetelor. Pentru teritoriul de unde au migrat indoeuropenii ei propun patru teorii: 1. din regiunea baltico – pontică pe la anul 7000 î.e.n.; 2. din regiunea central - europeană – balcanică pe la anul 5000 î.e.n. 3. din regiunea pontico – caspică pe la anul 4000 î.e.n. 4. din regiunea anatoliană pe la anul 6000 î.e.n. Trei din aceste teorii vizează tocmai teritoriul ţării noastre şi regiunile unde au locuit în vechime neamurile geţilor (Ungaria, fosta Iugoslavia, Bulgaria, sudul câmpiei Ucrainei şi sudul Poloniei). Tot aceşti răi spun că cel mai vechi alfabet este cel protosumerian din care se trag cel sumerian, proto-elamit şi Tărtăria! Iar arheologul american Marija Gimbutas spune în lucrarea Civilizaţie şi cultură, Bucureşti, 1989 că
16

pe toriştea noastră, în mileniul Vll î.en. „în Carpaţi, era o civilizaţie puternică, prima şi singura în Europa…o societate matriarhală, teocratică, paşnică, iubitoare şi creatoare de artă”. Chiar şi în faţa acestor argumente de necontestat, gunoaiele culturii române rămân neclintite în ticăloşia şi ura lor fără margini împotriva adevărului! Prin tabelele privind răspândirea alfabetelor geţilor eu confirm aceste ipoteze, iar prin studiul lingvistic „Rădăcini”, dovedesc realitatea de necontestat că pretinşii indo-europeni este neamul nostru, care a migrat în mai multe valuri în cele patru zări, aşa cum arată şi alfabetele duse cu ei şi perpetuate timp de sute sau mii de ani. Dar „specialiştii” noştri sunt prea tari ca să consulte şi asemenea informaţii, ei au rămas pe calea luminoasă deschisă de Pârvan şi Roller! Informaţii asemănătoare se găsesc şi în surse antice! Strabon spune în Geografia că: „Cei dintâi care au descris diferite părţi ale lumii spun că hiperboreii locuiau deasupra Pontului Euxin, a Istrului şi a Adriei”, iar Macrobiu în lucrarea despre Scipio zice că: „regiunile udate de Tanais/Don şi Istru pe care antichitatea le numea hiperboreene”. Apollonius din Rodos în Argonautice spune că hiperboreenii sunt pelasgi locuind în nordul Traciei. Crucile libere prezentate de mine la sfârşitul cărţii, au în mijloc o mică gropiţă sau o cruce mai mică. În localitatea Poduri din judeţul Neamţ, pe dealul Ghindaru s-a descoperit o necropolă veche de 6000 de ani. În interiorul acesteia era un lăcaş de cult format dintr-o cruce cu braţele egale care avea în mijloc o mică adâncitură unde se puneau ofrandele pentru ars şi 7 vetre situate în jurul ei. Podoabele geţilor erau o imitare a acestei realităţi religioase şi cred că aveau rolul de talisman aşa cum se întâmplă şi astăzi. Cele 7 vetre sunt simbolurile celor 7 duhuri din religia strămoşilor noştri, care au ieşit din Sântu (crucea-vatră). Mai apare şi crucea înscrisă în cerc care reprezintă universul existenţial al individului (roata vieţii) şi se subscrie renaşterii în nemurire prin puterea crucii. La emeşi legătura dintre Creator şi celelalte 7 duhuri născute din el sunt prezentate simbolic printr-un copac cu 7 ramuri cunoscut în Biblie ca „pomul cunoaşterii”, aşa cum apare pe un sigiliu de pe la anul 2200 î.e.n. Sub ramurile copacului sunt două fructe care aduc a mere sau pere, iar colindul nostru de Crăciun chiar asta spune! În partea stângă este o divinitate stând pe un corp dreptunghiular, iar în spatele ei este un şarpe ridicat până deasupra capului personajului. Pe tăbliţele 34, 42, 53 apare şarpele ridicându-se pe un suport cu două picioare, iar în tăbliţa 73 apare chiar ca pe sigiliul emeş! Poznaşul nostru mioritic nu putea pune pe tăbliţe aceste simboluri şi să le brodească atât de bine încât nu le poţi găsi cusur, pentru că despre civilizaţia emeş/sumeriană nu se ştia nimic când pretind „specialiştii” că s-ar fi făcut falsurile adică undeva pe la 1870 – 1880? Aurora Peţan în publicaţia Gardianul din 2 iunie 2005 spune: „plăcuţele sunt scrise într-o limbă preindo-europeană. Alfabetul secuilor nu are nici o legătură cu alfabetele de pe plăci care sunt predominant greceşti…limba folosită pe plăci nu seamănă cu substratul limbii române. Nu există cuvinte din substratul limbii române”. Alt specialist care minte cu neruşinare! În tabelul „Alfabetele geţilor şi inspiraţiile altora” arăt că 28 de semne din cele 33 ale alfabetului secuilor, se găsesc identic sau foarte apropiat cu semnele geţilor. Iar acest alfabet al secuilor este luat de la românii din zona unde s-au aşezat, adică între izvoarele Bistriţei şi Mureşului, ape pe care plutaşii le foloseau să transporte lemnele către câmpie. Ei crestau lemnele cu diferite semne care se găsesc în alfabetele geţilor. Pe site spune specialista că tăbliţele sunt scrise în limba dacă. Dacă tot veselosul spune fără opreliştea bunului simţ ce-i bântuie freza, de ce n-am striga să audă neamul că tăbliţele sunt scrise în hitită, curvită, hurită, smintită, zbârlită, luvită,
17

Şi continuă: „Ce s-ar întâmpla dacă v-aş spune că în realitate plăcuţele sunt scrise în greacă”? Adică pe Dan Romalo îl trage de urechi pentru că tăbliţele sunt scrise în limba română „cel mult până la jum. paşnică. iar Evans a descoperit în anul 1900 plăcuţele cu scriere cretană. chineză.…fie anonimul nostru a trăit într-o vreme în care cunoştinţele despre daci erau într-adevăr sumare. era o civilizaţie puternică. 19”. treceau drept „scrieri enigmatice” prin sec. dar care nu are nimic comun cu conţinutul lor. dar şi puhoaiele de urlători din umbră. teocratică. uitat. faptul că strămoşii noştri vorbeau o limbă. Toţi specialiştii arătaţi mai sus. tracolog. adică cel mult până la jum. În dicţionar am la unele cuvinte comentarii mari şi un studiu comparativ al limbii române şi eme-gi cu irlandeza. latina. Toată zicerea o pune într-o carte. quechua. iar Aurora Peţan a analizat fonetic. au o trăsătură comună. iubitoare şi creatoare de artă”. semne silabice cipriote şi ale linearelor cretane A şi B. că tot avem fiecare dreptul la o părere! Sorin Olteanu. 19. ascuns sau trunchiat de cei nevolnici sau de simbriaşi ai minciunii. Un adevăr rătăcit. şi apoi moştenite în română”. Bucureşti. filolog şi lingvist într-un material pe internet îl face şuviţe pe Dan Romalo care susţine că tăbliţele sunt scrise în greacă. concluzii ce au la bază probe arheologice de 18 . neagă cu vehemenţa adevărului ce nu mai poate fi discutat. o învârt cum vor ei şi nu le mai dai de capăt pentru că sfânta minciună poate oricând să fie adevăr! Nimeni nu a citit tăbliţele şi nu cunoaşte informaţiile adevărate scrise pe ele. care. Arheologul american Marija Gimbutas în lucrarea Civilizaţie şi cultură. iar mie îmi taie pofta de muncă spunând că sunt scrise în greacă! Specialiştii tot specialişti. I-am amintit specialistului că discul de la Phaistos a fost descoperit în anul 1908. tătară. interpretările fiind imaginarul celor care pretind că le-au înţeles. şi se puteau găsi în orice carte de popularizare a preistoriei Greciei. aşa că am putea presupune că tăbliţele sunt scrise în kazară. sec. Cr. 19” folosind limba română arhaică. Textul de mai jos este o parte prelucrată dintr-un manuscris intitulat Dicţionarul nemuririi şi care cuprinde 2936 cuvinte româneşti identice sau asemănătoare cu eme-gi/sumeriană şi 4405 cuvinte româneşti vechi (arhaisme şi regionalisme) compuse din două sau mai multe cuvinte eme-gi. cu toate. în afara câtorva cuvinte transmise vorbitorilor de latină din Dacia.fiecare pune de o limbă şi-i trage tare! Dar şi prin Asia Centrală avem asemănări cu alfabetele siberiene sau brahmi din India. a. Specialistul afirmă că năbădăiosul plăsmuitor s-ar fi inspirat „din alte scrieri mediteraneene. în Carpaţi. Aşa gândesc unii străini despre istoria noastră foarte veche. dar i-au trebuit 25 de ani numai să le transcrie fără a reuşi să le citească. latină şi o limbă necunoscută. Specialistul mă pune la zid spunând că nu cunosc istoria limbii române şi afirmă tăios: „Limba noastră nu are nimic în comun cu cea a dacilor. pe care noi cei de astăzi o moştenim în cea mai mare parte. prima şi singura în Europa…o societate matriarhală. sec. Nu suntem latini aşa cum ne vor ei! Ce ştim şi ce nu vrem să ştim despre trecutul neamului nostru? La această întrebare vreau să răspund cu puterea adevărului. 1989 arăta: „În mileniul al Vll-lea. amestecând laolaltă hieroglife ale discului de la Phaistos. amneză. semantic şi filologic scrierea tăbliţelor.

Leţ. Semnul crucii se găseşte pe întreg arealul culturii Cucuteni şi Precucuteni ce a cuprins la început jumătatea de nord a Moldovei extinzându-se ulterior peste întreaga Moldovă incluzând aici Basarabia şi Transnistria şi partea de sud-est a Ardealului.n. Datările cu Carbon 14 au arătat că cele trei tăbliţe de lut precum şi celelalte obiecte de ceramică aparţin unei culturi de la începutul mileniului V î. Ostrovu Corbului. Hotărani. Noi am fost aici din timpurile fără început. a făcut o descoperire senzaţională. în satul Isaiia. Gura Baciului. dar şi final al existenţei umane. Acesta-i al zecelea”.n. S-a stabilit că scrierea de la Tărtăria este foarte asemănătoare cu scrierea din cultura Vincea care cuprinde toată zona balcanică şi a fost răspândită în mileniile VlV î. Anul 2001 va rămâne o dată de referinţă în arheologia română ce ar trebui să aibă implicaţii majore în istoria noastră. Hăbăşeşti. 19 . Geţii nu sunt indo-europeni aşa cum sună frumos la urechea multor dascăli ai neamului nostru. Peste această găselniţă au aranjat cu răbdare şi tenacitate. centrat pe imaginea sacră a crucii şi dovedind că oamenii acelor vremuri trecuseră mult de faza hoardei şi a instinctelor primare.e. Cu această ocazie au mai fost descoperite câteva vase mici. Rastu. O asemenea comunitate. valurile”. încât numai răuvoitorii pot susţine că ne-au adus aici „vânturile. Hamangia. cum sunt Criş. profesorul de istorie Vecu Merlan. în apropiere de Huşi. Gorban. Explicaţiile stufoase şi pline de pretenţii ale adevărurilor absolute nu pot arunca în uitare timpul şi spaţiul ca suport primar. Mai erau şi mici tronuri din lut ars având gravate semne pe ele.n.e. mai multe statuete. Povestea şugubeaţă cu iz de adevăr istoric nu rezistă la o cercetare şi confruntare pertinentă a dovezilor arheologice şi lingvistice. Valea Lupului (precucuteni). Întrucât scrierea pictografică de la Tărtăria era identică cu scrierea arhaică din Sumer.n. Ruseştii Noi. Petreşti. Drăguşeni. Acestea sunt vetrele veşniciei noastre ştiute. un sumerolog rus a tradus în anul 1975 una din tăbliţe astfel: „În a patruzecea domnie pentru buzele (gură) zeului Saue cel mai vârstnic după ritual a fost ars.necontestat. Vânătorii Mici. Tângaru. Tisa. Icoana. osemintele arse ale unui om matur. o brăţară de scoici marine şi trei tăbliţe de lut cu scriere pictografică. Simbolistica micilor obiecte este o dovadă clară a unui cult religios destul de elaborat. Parţa. Căscioarele. Iar pământul pe care ne-a zămislit destinul ne-a oferit atâtea dovezi ale statorniciei noastre pe aceste meleaguri. Vidra. Cârcea. Dar majoritatea istoricilor români ascund acest adevăr şi ne duc pe calea plăsmuirilor susţinând că teritoriul carpato – dunărean devine vatră de cultură şi civilizaţie odată cu migrarea indo-europenilor în perioada 2000 – 1200 î. comuna Gorban. Soroca. dar ascunse în umbra unor interese meschine sau a unor ideologii deşarte. Vădastra. Gorban. Câteva dintre ele au o importanţă fundamentală în istoria şi cultura noastră.e. a reuşit să aducă la lumină un vas ceramic care a fost apreciat pentru jumătatea mileniului V î. şi trebuie să amintim substraturile aşezărilor Strachina – Dorohoi şi Cuina Turcului de la Porţile de Fier sau cele din mileniile Vlll – lll î.e. iar pe fundul unuia se vede incizat foarte clar semnul crucii cu cele patru braţe egale. Cruşova. Probele arheologice ne arată că locuim aici din mileniul al XV-lea î. Vasul a fost dus la muzeul de istorie din Iaşi unde s-a găsit în conţinutul lui o adevărată comoară: 21 de statuete feminine şi 21 de statuete masculine cu semne pe ele împreună cu 42 sfere mici de lut ars.n.e. În anul 1961 s-au descoperit la Tărtăria. În urma unor săpături repetate în vatra satului. Tărtăria. Turdaş. Pe malul Prutului. judeţul Alba într-un vechi sit arheologic.e. pălăria latinităţii neamului nostru. Gumelniţa. cu o simbolistică atât de variată şi de complexă care şi astăzi uimeşte prin profunzimea lor. Boian. Hârşova. Dudeşti. Tărtăria. Tot de aici au fost scoase dintr-o groapă plină cu cenuşă.n. Cucuteni.

limba celor mulţi şi tăcuţi. au descoperit bolta în arhitectură. iar valul doi a plecat în prima jumătate a mileniului lV î. ci aveau altare pe ultimul nivel al ziguratului.n. unde apare pentru prima dată crucea ca semn determinativ al sacrului şi troiţele maramureşene (unde trăiesc în prezent un grup de români care îşi spun cu mândrie nemeş) vom observa cu uimire că formele crucii sunt identice. Dar chiar dacă ei au dispărut.care cunoştea prelucrarea şi arderea lutului. iar limba lor a fost folosită ca limbă liturgică până în secolul V î. spirit. aceasta este şi caracteristica fundamentală a religiei neamului emeş. Dacă celelalte popoare au fost creştinate prin sabie sau ucaz.n. De remarcat faptul. Ei sunt pionierii civilizaţiei europene!! Neamul emeş ne-a lăsat o cultură extraordinară. pentru noi istoria nu consemnează nimic. cu o religie puternică şi conduse de sacerdoţi. suflare. care ştiau că nu sunt singuri în existenţa lor.. o mare parte a culturii lor a fost asimilată de cultura babiloniană. au dezvoltat o societate de tip comunitar în care indivizii erau angrenaţi în relaţii specifice statului de drept modern. Tăbliţele de lut au păstrat pentru posteritate valori spirituale care reflectă modul lor de gândire şi de percepere a realităţii. Religia lor era o religie a entităţilor spiritualenergetice definite prin termenul lil care semnifică vânt. Izvoarele istorice menţionează prezenţa apostolului Andrei în Dobrogea în secolul lll… şi cam atât.n.e. având şi o profundă veneraţie pentru elementele naturii. că emeşii (sumerienii) au plecat din teritori ul carpato-dunărean în Ki-en-gi (Sumer) în două valuri. când a avut loc potopul de la Marea Neagră. Ei nu se închinau la statui. umbră. adevăr pe care nimeni nu vrea să îl recunoască.n. Societatea getă era foarte asemănătoare cu cea a neamului emeş pentru că ele au avut o rădăcină comună de plecare. Cercetarea originilor neamului emeş şi a religiei lui dovedeşte că începând cu mileniul Vll în arealul carpato-dunărean existau comunităţi umane bine organizate. Primul a plecat la mijlocul mileniului Vl î. iar acolo preotul oficia ritualul religios şi aducea ofrande. îşi venerau cu pioşenie străbunii şi natura. În jurul acestui cult al strămoşilor şi naturii au apărut formele incipiente ale religiei crucii. În lucrarea mea „Limba noastră-i o comoară” apărută în anul 2002 susţineam cu o puternică argumentaţie lingvistică şi terminologie socială. când începe şi istoria acestei civilizaţii care a marcat atât de puternic cultura lumii şi în special cultura europeană. Iar descoperirea senzaţională a crucii de la Gorban demonstrează că noi nu avem nimic cu indoeuropenii găselniţă a istoricilor occidentali. creaţie. au creat o formă de capitalism financiar. Pentru a dovedi acest miracol trebuie să analizăm termenii liturgici folosiţi şi de creştinismul iahvist ca o reflectare în timp a mitologiei emeş. Am păstrat un tezaur uimitor de cuvinte în limba veche. aveau în frunte un conducător civil şi un mare preot. Principalele mituri din Biblie: facerea universului.e. au construit primele lăcaşuri de cult sub formă de cruce cu cele patru braţe egale (crucea greacă spun lotrii. spun că zeii lor nu au statui. iar continuitatea noastră este marcată de alte repere temporale. a confecţionării unor obiecte cu scop clar de a simboliza o gândire abstractă. Dacă privim cu atenţie sigiliul emeş din secolul XV î.e. Ei (străbunii noştri) au inventat scrisul la Tărtăria ducându-l în Ki-en-gi. facerea 20 . cunoşteau curentul electric şi făceau operaţii pe creier. au dezvoltat structurile sociale urbane. limba ţăranilor vorbită de-a lungul mileniilor.e. că scriitorii antici referindu-se la religia geţilor. iar getă/dacă cum spune adevărul).

toate se găsesc scrise pe tăbliţele de lut ale culturii emeş. Dar mărul este un pom caracteristic regiunilor temperate. a fost dusă în Ki-en-gi odată cu migrarea emeşilor în această regiune. inclusiv României şi nu ţărilor cu climă caldă cum sunt Iraqul sau Israelul dovedind rădăcina mitului.e. A fost construit la jumătatea mileniului V î. 1300 de ani.n. existenţa raiului. Dar scrise cu cel puţin 2000 de ani înaintea pretinselor texte sacre ale iudeilor. rai. salvarea seminţiei omului de către Noe. Pe monezile lor din secolul Vl – V î. Tot de la ei. cât şi Isus Cristos au fost esenieni. Asemănarea arată că religia crucii s-a născut la est de Carpaţi. Noi românii păstrăm şi în prezent mărul ca pom sacru în colindele de Crăciun: „florile dalbe lemn de măr”. concepţie ce se găseşte şi în arhitectura bisericilor creştine care se mai numeşte crucea greacă! Dacă privim crucea de pe fundul vasului descoperit la Gorban vedem că este o cruce cu cele patru braţe egale (pe care nişte şmecheri ne-au furat-o spunând că s-a născut sub freza lor grecească!).e. iar o parte din ei au încercat să-şi reformeze propria religie. aşa cum a fost şi este ca simbol sacru la comunişti stabilit tot de către un iahvist. Istoria spune că atât Ioan Botezătorul. Fiecare oraş emeş avea câte o divinitate protectoare care locuia într-un templu închinat în acest sens. înalt) ca divinitate din care au apărut ceilalţi zei (spirite). cel mai vechi oraş al emeşilor avea un lăcaş de cult respectat şi venerat şi de alte comunităţi. alături de brad la căsătorie şi stejar la înmormântare.e.). Stăpânul Soarelui. Cele trei simboluri se găsesc în steaua noastră cu care se colindă de Crăciun. împărţită în trei părţi. unde emegi (limba sumeriană) era limbă liturgică. iudeii au luat simbolul lor religios „steaua lui David” când au fost deportaţi în Babilon. Acesta a creat 21 . dar în coasta lor au apărut la începutul secolului lll î. păcat ce nu a fost iertat de Dumnezeu şi a urmat alungarea din rai. alţi 1000 de ani a fost religie şi pentru seminţii semite. potopul. Aşa se explică faptul că românii nu au fost creştinaţi prin ucaz sau sabie. iar templul de aici s-a dovedit a fi prima construcţie cu caracter religios din lume. chiar dacă poporul ce o vorbea dispăruse ca structură politică de cca.neamului omenesc. primul păcat.e. primirea tablelor de legi de la divinitate. lupta cu balaurul. având formă unei nave dreptunghiulare. iar în creştinismul catolic şi ortodox crucea are un braţ mai lung pe care se sprijină. apărea steaua cu cinci colţuri. galii. Trebuie precizat că religia emeşilor era monoteistă avându-l în frunte pe AN (cer. Karl Marx. Eridu. Uimirea arheologilor a fost şi mai mare când în stratul al paisprezecelea s-au descoperit fundaţiile unui templu datat la mijlocul mileniului lV î. Aici iudeii au luat contact cu această cultură fabuloasă.n. O asemănare uluitoare cu mitologia emeş şi a creştinismului se găseşte în religia incaşilor care are în centru pe Viracocha ca fiind Creatorul.n. Acest transfer cultural a avut loc în perioada deportării iudeilor în Babilon de către Nabucodonosor (580 î. naşterea Evei din coasta lui Adam. le-a legănat speranţele timp de 2000 de ani. care se găseşte pe sigiliile emeş fiind simbolul cultului creştin etiopian. În Biblie se spune că şarpele a ispitit-o pe Eva îndemnând-o să muşte un măr care era în pomul cunoaşterii. Acest sistem de construcţie religioasă a fost preluat de templul lui Solomon din Ierusalim.n. Acţiunea a fost un eşec. Emeşii aveau ca simbol pentru zei. iar iudeii au cunoscut-o în deportarea din Babilon. steaua sub formă de disc cu şase braţe repartizate la distanţe egale sau de disc cu şase colţuri şi steaua cu şase colţuri (două triunghiuri isoscele suprapuse).e.n. pe care scrierile vechi i-au numit eseni/esenieni datorită religiei lor.

e. Numai în insulele britanice există aproximativ 200 de construcţii de tipul henge. Construcţiile în sine arată un nivel evoluat al cunoştinţelor arhitectonice dovedind şi existenţa unor structuri sociale bine organizate. Ei credeau în reînvierea trupului şi în Ziua Învierii tuturor oamenilor. acesta i-a nimicit printr-un potop imens şi a salvat numai un bărbat şi o femeie. iar noi ne facem că ne plouă în cap cu indo-europeni care ne-ar fi vizitat în jurul anului 2000 î. Viracocha a coborât pe pământ şi a creat oameni din lut care sunt străbunii actualului neam omenesc. Deocamdată! La mijlocul mileniului I î.din piatră nişte uriaşi pe care i-a trimis printre oamenii primitivi pentru ai civiliza şi ajuta (mitul evreilor de la noi!). aşa cum de multe ori privim noi lumile trecute. tot el fiind părintele dinastiei regale Inca şi fondatorul imperiului. şi ţin populaţiile sub sabie până la începutul secolului V e. Tărtăria şi Isaiia sunt cele două puncte unde s-au descoperit primele forme de scriere din istoria lumii. Romanii ocupă insulele britanice la mijlocul secolului I e. Dar la Isaiia s-au mai descoperit două tăbliţe de lut ars cu semne aşezate într-o anumită ordine care sugerează că este o formă de scriere simplă. Am impresia că există străini (Marija Gimburas) mult mai corecţi în aprecierea trecutului nostru faţă de acei românaşi puşi să umble cu şoalda prin istoria neamului. Pentru manevrarea blocurilor de piatră de zeci de tone din care sunt realizate aceste monumente. Rugăciunile erau adresate unei Sfinte Treimi şi Fiului lui Dumnezeu cel care a murit. Aceste comunităţi nu au dispărut din istorie odată cu terminarea monumentelor. Celţii au preluat aceste monumente şi le-au dat o nouă viaţa prin religia lor condusă de druizi. trebuiau să existe comunităţi umane cu zeci de mii de indivizi. şi situate în zone deschise aveau un caracter religios. Aceste construcţii realizate în mai multe etape începând cu primele secole ale mileniului lll î.e.e. Dar emegi (limba sumeriană cum au botezat-o specialiştii) are legături şi cu limba …engleză!!! Descoperirea este uluitoare dacă ne gândim că aceste civilizaţii nu s-au întâlnit niciodată pe drumul istoriei. când le abandonează. Dar pentru că lumea s-a umplut de răutăţi. Şi totuşi cuvintele arată că în timpurile străvechi populaţiile respective au vorbit limbi foarte apropiate sau poate au avut o limbă comună. Nu ştim dacă au dispărut creatorii monumentelor de tip Stonehenge sau dacă au format structuri sociale împreună cu noii veniţi. a înviat şi s-a înălţat la cer fiind aşteptat să vină într-o zi să salveze neamul inca şi să-l mântuie.n.n şi au măturat complet această cultură. iar după unii cercetători erau şi centre de studiere a cerului şi marchează prima manifestare a artei monumentale prin care omul se eliberează de lupta pentru supravieţuire şi concepe o construcţie destinată grupului social căruia îi aparţine. Numai faptul că aceşti oameni aveau capacitatea de a sintetiza şi simboliza ideile. insulele britanice au fost ocupate de triburile celţilor veniţi de pe continent. transportul şi ridicarea lespezilor.n. Această asemănare i-a făcut pe invadatorii spanioli să-i acuze de blasfemie şi să se poarte şi mai sălbatic cu ei nimicind orice urmă de cult incaş. este un fenomen extraordinar. Despre constructorii lor nu se ştie nimic.n. Indo-europenismul este bun doar pentru cei care refuză să accepte realitatea probelor arheologice şi lingvistice sau pentru liftele care vor glorie. Istoria străveche a insulelor britanice este marcată de perioada megalitică când o populaţie necunoscută a înălţat mai multe monumente numite henge.n. bine organizate care să participe efectiv la dislocarea. Am făcut acest scurt istoric să pot pune întrebarea: ce legături au existat între populaţiile care 22 . iar gândirea lor nu era a unor primitivi.

e.n. populaţia carpatică şi neamul emes (sumerienii) din Ki-en-gi (Sumer)? Răspunsul este unul năucitor.n.S. Pe faţă avea pusă o pânză de culoarea hainei. cu păr roşcat sau şaten deschis îmbrăcat cu o haină lungă până la genunchi de culoare vişiniu închis. Următorul val de migraţie a fost al albilor (albi: veşmintele albe purtate de acest neam + on: neam.n. şi au avut ca punct final insulele britanice unde au realizat arhitectura megalitică preluată mai târziu de celţi. Mai erau şi mici tronuri din lut ars având gravate mici semne pe ele.. În prima jumătate a secolului XX. Această civilizaţie a existat pe la 2500 – 1700 î. În localitatea Gorban din judeţul Iaşi a fost descoperit în anul 2001 un vas care avea înăuntru o adevărată comoară. iar pe partea exterioară a vasului era o listă cu scriere cuneiformă care enumera o listă de animale. care au în interior mici obiecte din argilă: conuri. paşnică. Primii au plecat către sud-est.) şi preced cu unul sau două secole apariţia scrierii cuneiforme. emeşii. iar acestea aveau la rândul lor anumite semne. Şi cizmele aveau modele cusute pe ele.n. 21 de statuete cu simboluri feminine şi 21 de simboluri masculine împreună cu 42 sfere mici de lut ars. Mohenjo – Daro şi Sumer. s-a găsit un vas de argilă conţinând 48 de astfel de obiecte mici. stabilindu-se în Ki-en-gi unde au realizat o civilizaţie şi o cultură unică în lume. Era încins cu un brâu cu modele deosebite care se găsesc în ţesăturile vechi din Europa Centrală şi Răsăriteană. iar ultimele rămăşiţe au dăinuit până în secolul Vlll î. În deşertul Taclamakan (partea de nord-vest a deşertului Gobi) s-au descoperit mai multe zeci de mumii ale unei populaţii de origine europeană. La Nuzi. în mai multe centre ale culturii emeş s-au descoperit mici bule din argilă. a publicat în anul 1981 o sinteză asupra unui număr de 23 . am ajuns la concluzia că ţinutul carpatic a fost o vatră de migrare către alte meleaguri a unor comunităţi umane care au creat culturi uluitoare acolo unde şi-au găsit vremelnicia. pe la mijlocul mileniului lV î. clan) către vest pe la sfârşitul mileniului lV î. Fărâme din limba celor care au construit monumentele megalitice se găsesc chiar şi în prezent în limba engleză. sud prin rahmanii plecaţi din Moldova şi cunoscuţi ca brahmani în India şi sud-est traversând subcontinentul indian. Era o civilizaţie cu agricultura bazată pe irigaţii şi un comerţ foarte dezvoltat cu India de vest.. teocratică.e. limba română veche şi engleza. cele trei populaţii au o rădăcină comună şi ea se află în societatea mileniului Vll î. iubitoare şi creatoare de artă”. piramide. cuburi şi s-au emis mai multe ipoteze privind semnificaţia lor. A treia mare migraţie a fost către est cu ramificare către nord-est prin nordul Chinei (civilizaţiile Taklamacan din vestul deşertului Gobi şi Karacum din estul Tadjikistanului) şi punct final nordul Japoniei prin populaţia ainu (cunoscută în cronicile japoneze şi sub numele de emişi). Iar cele 260 (numai atât am scris eu în prezentul studiu. Ţineau un fel de evidenţă cu ajutorul unor bile cu semne pe ele pe care le puneau în vase. Aceste bule sferice provin din perioada Uruk lV (3300 – 3100 î.e. un bărbat de 2 m. tot în număr de 48. din ţinutul carpatic unde a fost zămislită „prima şi singura în Europa…o societate matriarhală. pantaloni albaştri. iar în picioare purta un fel de cizme.e. în nordul Iraqului. iar studiul în sine este doar o mică părticică din ceea ce se cere făcut. Cercetătoarea Denise Schmandt-Besserat de la Universitatea din Austin (Texas U.n. de la o simbolistică religioasă până la un sistem simplu de evidenţă şi calcul. modelate. pentru că trebuie răscolită în profunzime limba engleză veche cu dialectele ei şi limbile galeză.au construit monumentele megalitice din insulele britanice.n. pătrate. Studiind comparativ emegi.e. scoţiană şi irlandeză. Oceanul Pacific şi ajungând pe coasta de vest a Americii de Sud unde au dat naştere civilizaţiei şi culturii inca.A). dar în realitate sunt aproape 2000) cuvinte din limba engleză care se găsesc în româna veche şi emegi demonstrează cu prisosinţă acest lucru.e.

Ce catastrofe au năvălit peste comunităţile carpatice. dar niciodată această înclinare nu ne-a adus linişte sau bunăstare. În nord-vestul Chinei sunt menţionaţi toharii începând cu secolul lV î. În realitate sistemul a fost adus de neamul emeş (sumerieni). pe acest teritoriu când au migrat din locurile de baştină. au determinat spargerea lor şi răzleţirea în cele trei zări? Pentru lămurirea acestei întrebări trebuie să căutăm în umbrele timpului calea care să ne ducă spre lumină. Dovezile arheologice menţionate demonstrează că în mileniile Vl – lV î. Aceste două elemente spaţiu. Această poveste cu pretenţie de adevăr absolut s-a născut foarte chinuit în mintea reprezentanţilor Şcolii Ardelene la sfârşitul secolului al XVlll-lea dintr-o dorinţă sinceră de identificare a naţiunii române din Ardealul aflat sub ocupaţie austriacă. Kazahstan. care erau consideraţi ca un popor ieşit de undeva. susţinute de istorici şi lingvişti români ne-au făcut la fel de mult rău ca şi cotropirea gliei străbune. În deşertul Karacum s-a descoperit o „civilizaţie a oazelor” care a dăinut cam în aceeaşi perioadă cu civilizaţia din Gobi (Taklamacan) cu o agricultură bazată pe irigaţii şi care făcea comerţ cu oraşele emeş şi acadiene. care a suferit un proces de latinizare în convieţuirea cu populaţia băştinaşă şi i-a venit un dor de ducă mai spre nord.e.n. Tadjikistan. dar în special al argumentelor lingvistice. Perfidia manipulărilor istorice s-a manifestat foarte puternic odată cu constituirea statelor moderne pe principiul naţiunii sau a naţiunilor majoritare. iar în prezent se găsesc în Turkmenistan. care la rândul lor erau înrudiţi cu geţii.e. procedeu găsit şi la o tăbliţă de la Tărtăria.200 bule sferice şi fragmente de bule cunoscute. 24 . dar şi alte direcţii (takla: vorbărie. năimite sau smintite ajungându-se la monstruozităţi că am fi de origine slavă. La aceasta mai trebuie adăugat şi suportul naţional deosebit dat românilor de sub stăpânirea austriacă. a părăsi + macan/Magan: civilizaţia de la Mohenjo-Daro).n. în revista Technology and Culture. a spune. discuri. a existat o civilizaţie înfloritoare. înrudită cu sacii/sciţii. Iran. Şi dacă nu suntem indo-europeni. Ea ajunge la concluzia că reprezintă preistoria scrierii şi ele provin din Sumer. a pândit când Dunărea era îngheţată şi tulio! Asemenea basme (născociri). Obiectele găsite în bulele sferice nu erau găurite şi se regăseau imprimate pe exteriorul acesteia. sau urmaşii colonilor romani amestecaţi cu slavi sau că suntem o populaţie slavă din sudul Dunării.n. iar adevărurile se stabileau în funcţie de puterea şi persuasiunea celui mai tare. aici la mijloc de drum. atunci nu suntem nici latini. iar această minciună nu poate să reziste în faţa probelor arheologice. ţinuturile din jurul Carpaţilor.e. Unele din micile obiecte au fost perforate (conuri. populaţie de origine indoeuropeană. altfel vom trăi în continuare în sminteala făcătorilor de adevăruri sacrosante. în ţinuturile Taclamakan şi Karacum. Principalul centru era Agi Kui. Şi pentru că în limba română există cuvinte identice sau asemănătoare fonetic şi semantic cu limba latină. Minciuna a găsit un domeniu vast de manifestare în care oricine putea contesta pe oricine sau orice. ne-am aplecat sub furtuni când spre apus când spre răsărit. ei au considerat că au descoperit strămoşul lingvistic. Iar noi fiind puşi de soartă. dar fără a se şti când şi de unde. unde teritoriul era împărţit sau răşluit după componenta etnică. flecăreală. bile) ceea ce demonstrează că erau înşirate pe sfoară. timp au fost răstălmăcite de tot felul de minţi ciuntite. cu o religie bine conturată care a fost dezvoltată de grupurile umane ce au migrat în ţinutul dintre Eufrat şi Tigru. Uzbekistan. Cred că aceştia sunt urmaşii vechilor populaţii care au trăit în mileniile lll şi ll î. la tradiţia veche a istoriei europene. pe teritoriile din jurul Carpaţilor. Am făcut acest comentariu de istorie veche să arăt că noi nu suntem indo-europeni aşa cum ne dau la cap profeţii neamului. a conduce.

geţii ca nişte sărăntoci şi-au lepădat limba precum o boarfă uzată şi plini de dragoste pentru cuceritori au mers în castrele lor să ia lecţii de latină. Ardelenii au stat sub ocupaţie maghiară cca. Mai mult şi în prezent ei au două dialecte.Ca să arăt că nu ne-am schimbat limba sub ocupaţia vremelnică. crime. dar cu unele cuvinte care se găseau în latină. o comunitate de câteva mii de oameni emigrată din Ardeal în secolul XV în Croaţia sau poate o rămăşiţă a vechilor geţi. deşi au un dialect apropiat cu limba noastră. care erau vitale pentru acest popor prădător şi plin de aroganţă. Cel mai concludent exemplu este al aromânilor care. o facem cu ei în orice ocazie. cât şi un rol strategic pe care romanii l-au luat în considerare mereu la împărţirea teritorială făcută de-a lungul ocupaţiei. nenorociri şi distrugerea unor sisteme sociale când s-a trecut la ocuparea teritoriului. la fel este situaţia ţiganilor cu care convieţuim de cca 600 de ani. Această limbă vorbită de ei. nu s-au grecizat. chiar dacă aveau sub control o parte a gliei străbune nu au învins şi dorinţa de neatârnare a străbunilor noştri. Istoria a consemnat că dragostea pe care o purtau geţii cuceritorilor romani s-a măsurat totdeauna numai cu ascuţişul săbiei. dar şi-au păstrat cu sfinţenie limba şi obiceiurile. Ocupaţia romană asupra Geţiei/Daciei a durat aproximativ 165 de ani şi a inclus în provinciile controlate de cuceritori doar o parte din teritoriul locuit de triburile geţilor. Argumente istorice. Se spune că în această perioadă atât de scurtă. Prea ne cred unii proşti sau grei de cap!! 25 . îşi mai păstrează şi în prezent dialectul. iar relaţiile lor au fost numai între stăpân şi slugă. jafuri de tot felul. Romanii au urmărit să pună mâna în special pe minele de aur şi argint din Apuseni. parţială şi prădalnică a romanilor aşa cum îţi schimbi straiele. totuşi nu şi-au pierdut identitatea lingvistică şi tradiţiile. Albanezii au stat sub ocupaţie romană timp de 562 de ani şi sub ocupaţie bizantină aproape 9 secole şi nu s-au latinizat. care au stat şi stau şi în prezent la îndemâna celor care se ocupă cu studierea originii limbii române. noi o păstrăm în limba veche şi contemporană într-o măsură uimitoare. Răscoalele nenumărate ale geţilor ocupaţi şi vizitele de lucru neanunţate ale geţilor liberi prin castrele romane sau peste Dunăre dovedesc că aceşti prădători. am făcut-o şi cu turcii timp de câteva secole. busuioc şi ceva parale. Să ne amintim ce dezmăţ a urmat la Roma după cucerirea Geţiei şi jefuirea ei de tot ce se putea jefui. chiar dacă numărul lor s-a redus la cca 200 persoane. iar noi şi acum nu prididim să ne lăudăm prădătorii. ci au rămas un popor căruia nu-i neagă nimeni originea tracă. aşa cum ne dăscălesc unii cu această poveste însăilată pe sub togă despre binefacerile civilizaţiei Romei. am urmărit să demonstrez că geţii aveau o limbă inconfundabilă. cât şi sub bizantini. Aceste zone au avut atât un rol economic. chiar dacă convieţuim de peste 2000 de ani. Nicăieri în istorie cuceritorul nu a venit să aducă celor cuceriţi flori. Istro-românii. deşi ocuparea lor a fost totală atât sub romani. ne-am mai uitat şi în est 45 de ani până am ameţit. În susţinerea celor afirmate voi apela la mai multe feluri de probe. iar cei mai grei de căpăţână (comatii) erau traşi de coamă. ei au adus. 800 de ani şi nu şi-au pierdut limba sau obiceiurile aşa cum ar trebui să fie după dogma latinităţii. Lipovenii au 300 de ani de când trăiesc în mijlocul poporului român. iar pretinsa latinizare a poporului român s-a realizat în fapt începând cu a doua jumătate a secolului XlX şi continuă şi astăzi.

şi nu au mai avut pe cine jefui (acesta era obiectivul oricărui război în antichitate dus pe teritoriul străin) romanii şi-au înălţat ochii către răsărit şi în urma unor războaie cumplite au ajuns să controleze toată peninsula balcanică până la Dunăre. iar cel mai bun exemplu este moartea viteazului Diogio/Decebal după zicerea romană. Istoria ne spune că puterea militară a Romei s-a înzdrăvenit după mari opinteli împotriva etruscilor. Dar acest port este specific şi aromânilor. dar şi-au păstrat intact portul timp de 2000 de ani.e. a punilor care au bătut în porţile Romei într-o vizită nepoftită. Femeile romane purtau în picioare: campodes (sandale uşoare pentru drumeţie). coturni (botine scumpe pentru teatru şi ceremonial). povestea este prea străvezie ca să fie şi adevărată. cum pot explica magiştrii noştri în lingvistică faptul că şi în prezent în Italia se vorbesc 12 dialecte. care a preferat să se sinucidă decât să fie circar la Roma. însemnă că nu are cu ce să gândească şi pentru o asemenea meteahnă nu va fi pus în obezi sau trimis la ocnă. iar în portul lor actual nu se găseşte nici un element din vestimentaţia romanilor! Să ne oprim asupra elementelor de vestimentaţie specifice celor două popoare. după ce i-au măcelărit pe incaşi şi celelalte popoare amerindiene le-au mai dat şi o mulţime de boli.n. crepidae (botine de folosinţă curentă). enemides (pantofi cu vârf moale). Argumente etnografice. Cine nu vrea să gândească. Să facă geţii excepţie de la această regulă elementară a supravieţuirii în care orice supus încearcă să-şi păstreze identitatea şi să scape cât mai repede de stăpân? Nimeni cu mintea întreagă nu poate accepta această tâmpenie. în ciuda faptului că sistemul social a fost distrus în cea mai mare parte. iar ca arme foloseau arcul cu săgeţi şi sabia încovoiată la vârf. După ce-au supus toată peninsula la sfârşitul secolului lll î. Spaniolii. Columna lui Traian din Roma ni-i prezintă pe geţi îmbrăcaţi în iţari cu căciulă (cuşmă) şi cămaşă lungă până aproape de genunchi încinsă cu un brâu. triburilor samnite. Greu de acceptat ideea că geţii au renunţat la limbă în 165 de ani de ocupaţie străină.Asemenea argumente nu dau bine deloc la dogma latinităţii. Dar acest blestem al istoriei ne-a făcut să avem circari printre noi şi chiar la noi acasă. peribarides (încălţăminte numai pentru nobili). laconica (sandale pentru plimbare. Ei care erau cel mai numeros popor din Europa nu s-au vândut ca o turmă de oi cohortelor romane. calceus (papuci din piele de căprioară). saltides (pantofi uşori pentru dans). reducând populaţia la aproape un sfert într-o sută de ani. În picioare purtau opinci. Cu tot acest dezastru ei şi-au păstrat limba şi cultura chiar dacă de atunci trăiesc într-un mediu social străin lor. iar femeile gete purtau 26 . Dar să mergem cu pipăitul chiar în bârlogul ursului (romanilor) să vedem cum stau lucrurile la ei acasă în ciubota italică. chiar dacă a fost sub ocupaţie romană numai jumătate din teritoriu timp de 165 de ani. celţilor din nordul peninsulei italice.) muleus (papuci din stofă brodată cu aur). Grija prădătorilor faţă de cei prădaţi este consemnată de istorie ca un blestem al celor neputincioşi în faţa violenţei oarbe sau a vicleniei. lancia (papuci de casă). Popoarele din Africa care au fost tratate cu o sălbăticie greu de imaginat au reuşit să-şi păstreze limba şi cultura. grecilor din sudul peninsulei. care au făcut ravagii.. popor care vorbeşte un dialect apropiat de limba română şi pe care istoria l-a consemnat foarte rar. Dacă săndăluţa romană a păşit falnic în toată peninsula italică timp de aproape 700 (şapte sute) de ani cât au controlat-o până la prăbuşirea Imperiului Roman de Apus în anul 476 e. Imaginea de pe columnă este în fapt imaginea tipică a ţărăncii şi ţăranului român de la începutul secolului XX. iar în România (fosta Dacie) nu există dialecte. conipodes (pantofi cu vârf ascuţit).n. Femeile dace purtau cămaşă lungă peste genunchi cu deschidere la gât şi umblau încinse pe mijloc. Mă opresc aici pentru că atât ne interesează pe noi.

care. iar Homer a pus în versuri acest eveniment tragic lăsându-l posterităţii. Şi atunci de ce nu vrem să acceptăm şi ideea că latinii ar fi urmaşii troienilor. a fost distrus de mai multe ori şi iar reconstruit până l-au făcut cenuşă aheii. atunci cum susţin lingviştii că geţii au renunţat la limba lor şi aşa. chiar dacă unii bagă în această matriţă tot ce este specific şi ne individualizează de alţii. iar tradiţia acestei podoabe de primăvară o au numai românii. iar ei sunt urmaşii troienilor. În sudul Dunării. Termenii noştri care definesc vestimentaţia tradiţională sunt mult mai vechi decât cotropirea Daciei de către romani şi nu au nimic comun cu limba acestor invadatori. Peste mare. Schliemann a descoperit ruinele Troiei. existenţa unor populaţii care practicau păstoritul şi o formă de agricultură mai simplă. adică cei care cu mii de ani formau marea familie a tracilor după vorba grecilor. Ei ştiu că în siturile arheologice din România s-au descoperit mărtişoare vechi de 8000 de ani. după ce şi-a otrăvit mintea cu Iliada a spus că războiul Troiei este o realitate istorică.n. Dacă nu le-am preluat portul şi nu le-am asimilat cuvintele care definesc vestimentaţia. care nu se găseşte în obiceiurile romanilor. iţari (bracae). Povestea este încântătoare numai că nu a avut putere de convingere la istorici până a venit un „nespecialist” nepoftit pe nume Schliemann. Iar Troia a fost un centru important de tranzit între aceste două orizonturi ale lumii vechi. Ca să facem lumină în această nebuloasă a originii limbii române trebuie să vedem cine au fost latinii şi originea limbii lor. Populaţia acestei zone era un amestec de pelasgi ca vechi locuitori ai Greciei. Iar bulgarii au preluat acest obicei de la geţii/mesii. iar în jur avea 27 . cămaşă (subbcula). nordul carpatic şi sudul anatolian cu Asia Mică. vom constata: căciulă (pileus). cultura de la Çatal Hűyűk a înflorit în aceeaşi perioadă. Geţii locuiau în cătune şi sate fiind organizaţi pe şatre. în podişul Anatoliei. hitiţi. Nici folclorul şi nici tradiţiile noastre nu sunt comune cu cele ale latinilor. După cum se vede nu le-am moştenit nimic din vestimentaţie. În mileniul V din Carpaţi până în Anatolia existau comunităţi umane. aromânii şi albanezii. Poziţia geografică îi permitea să controleze comerţul dintre nord şi sud. ionieni (din neamul ilirilor şi al tracilor). misi. Troia ca centru urban a fost datat din mileniul lll.opinci sau umblau cu picioarele goale. Şi invers să vedem dacă vestimentaţia noastră se găseşte în latină. iar din mileniul Vll există mai multe centre de cultură a căror viaţă poate fi urmărită o perioadă lungă de timp. iar romanii pripăşiţi pe la noi trăiau în canabae – aşezări de lângă taberele militare. bulgarii. Mitologia romană spune că neamul latinilor ar fi venit în Italia după distrugerea Troiei de către greci. a crezut că a descoperit comoara lui Priam şi a confirmat că Iliada trebuie privită ca o sursă de informaţii istorice. când s-au aşezat în sudul Dunării în secolul Vl e. vici – aşezări rurale unde anexau şi cătunele băştinaşilor şi pagi – denumirea aşezărilor formate din populaţia autohtonă. Dar de ce avem unele cuvinte comune fonetic şi semantic cu limba latină ? Argumente lingvistice. Dovada vine şi de la tradiţia mărţişorului. călţun (caliga). poate ahei şi alte seminţii. dar ai noştri latinişti spun că tot de la Râm se trage şi şnuruleţul cu cele două buburuze. când evenimentul este menţionat cu lux de amănunte în Iliada. După cum se vede nimic comun în sistemul de organizare administrativă nu am păstrat de la aceşti prădători. Arheologia ne oferă probe indiscutabile că ţinutul carpatic a fost locuit încă din mileniul XV. care ne-au lăsat dovezi clare ale trecerii lor prin timp. Această afirmaţie trebuia verificată şi dovedită cu probe. cojoc (pelliceum). într-o sminteală generală s-au trezit vorbind latina pe coclauri. în peninsula balcanică şi Grecia probele arheologice dovedesc începând cu mileniul V. Mergând pe urmele povestirii lui Homer.

a se plimba + ag: a aranja.n. în munţii din nord.) nu se mai aminteşte nimic de pelasgi.e. Ei îşi ziceau în epoca feudală armân (aromâni sau makidoni). pelasgii au devenit păstori în munţi pe platourile aride şi înalte. guvernator.) a organizat statul şi armata devenind cea mai mare putere în zonă ceea ce nu-i încânta deloc pe greci. Sensul social al termenului este cel care se îngrijeşte de existenţa unei comunităţi şi de raporturile dintre comunitate şi indivizi sau dintre membrii comunităţii. la sfârşitul secolului V î. Valurile de invadatori – ionieni. iar pe la 1200 exista în această regiune o cetate numită Pelag. există o depresiune cu aspect de câmpie numită Pelagonia (pelag + on: popor. loc. cei din nord i-au reţinut fonetic şi semantic aşa pentru că vorbeau aceeaşi limbă sau o limbă foarte apropiată.n.n. faimă. largul mării. dar aceasta nu înseamnă că ei au dispărut sau au fost asimilaţi de greci. Filip. Dar în ţinutul lor de origine – regiunea muntoasă a Macedoniei. a defila. După doi ani. Acest cuvânt arată că a existat de-a lungul timpului o legătură strânsă între cei din nordul şi sudul Dunării. Opulenţa şi luxul acestei cetăţi a atras poftele aheilor. rude + ia: ţinut.e. Fiul acestuia.n. În limba română veche cuvântul pelag are semnificaţia de întindere mare de ape. care trăiau mai mult din jaf şi silnicii. se formează şi se consolidează statul macedonean ca o monarhie. Aceste cuvinte arată că neamul pelasgilor nu a dispărut niciodată din sudul Dunării.n. Filip îi învinge pe greci şi supune toate oraşele state. Pe acest teritoriu. renumit pentru creşterea oilor şi cailor. iar în NV regiunii există o vale numită Polag. înseamnă că au o rădăcină comună.n. învechit.e. Pe acelaşi teritoriu al munţilor din nordul Greciei câteva secole mai târziu istoria îi menţionează pe macedoromâni (machidoni) sau aromâni. prin bătălia de la Cheroneea. străbun. a defila + a: a adăpa vitele. În 28 . ahei. a locui. dar cu aceeaşi semnificaţie semantică.e. armă. Deci cele două limbi păstrând termenul pelag/pelagus într-o formă apropiată. neam.. avere. dar a fost refuzat pe motiv că este barbar (străin). mare. iar ţara lor (Grecia) era înconjurată de ape. În „perioada obscură” a grecilor (secolele Xll – Vll î. şi a împins graniţele puterii sale până în India.e. neam. clan). confuz. braţ. Populaţia din sudul Dunării. Din comercianţi şi pescari. imensitate şi se compune din fonemele emegi (limba străbunilor carpatici) pel: a fi întunecat. dar şi de şeful unei familii formate din mai multe generaţii sau a unui clan. a se plimba. chiar dacă fiecare l-a botezat după timp şi nărav. în mileniile V-l î. iar o parte din locuitori s-au salvat plecând spre alte meleaguri şi ajungând în Italia. Dar acest cuvânt există şi în latină sub forma pelagus care semnifică întindere mare de ape. După ce au cucerit oraşul cu faimosul „cal troian” l-au jefuit şi l-au dat pradă focului. se găseşte în eme-gi sub forma patesi şi are înţelesul de administrator. iar sărbătoarea este numai a elenilor. Macedonenii (machidonii) vorbeau o limbă diferită de a grecilor şi erau priviţi de aceştia ca barbari. adică baştina păstorilor sau rădăcina neamului păstorilor. a se murdări. aşa cum este în prezent aromâna şi româna. Capitala regatului macedonean se numea Pela (pel: a fi întunecat.e. iar cei din nordul Dunării îşi spuneau rumân. Acesta a cerut să participe la întrecerile olimpice a grecilor din anul 340 î. regele Macedoniei (359-336 î. parte. a apăra). Alexandru Makidon a preluat conducerea statului în anul 336 î. Cum aceşti pelasgi erau navigatori. vorbea o limbă apropiată cu cea din nord pentru că pelasgii erau neamuri apropiate cu triburile carpato-dunărene. rădăcină. coastă. a se murdări. Cuvântul pater. în latină cu sensul de tată biologic. fondând imperiul elenistic. mare.un ţinut foarte roditor. eolieni şi dorieni – care s-au stabilit în Grecia i-au împins pe pelasgi de pe litoral în ţinuturile cele mai grele vieţii.

Dar slavii au venit peste noi la cca două secole după retragerea romană din Geţia. Sunt get!. Eu cred că de la Râm ni se trage! În eme-gi (limba străbunilor carpatici) râm are semnificaţia de străin. de unde ne-a rămas această meteahnă a mioriticului. iar noi cunoaştem vicleşugul venit atât din est. Orice nepoftit îşi arată interesul şi intenţiile generoase când aveai ceva pe care nu erai dispus să-l cedezi. Niciodată prădătorii nu au adus fericire celor prădaţi aşa cum au pretins. Mai avem noi un cuvinţel pe care foarte mulţi ni-l pun în nas când este vorba de originea neamului şi a limbii. geţii au fost consideraţi ca un popor plin de înţelepciune şi cu năravul meditaţiei. neamul care stăpâneşte. a medita. lung. În cultura greacă. din moşi strămoşi. îndepărtat. şi-a uitat prădătorul ce i-a transformat în robi şi le-a luat chiar cenuşa din vatră? Noi i-am păstrat ca duşmani şi oameni vicleni puşi numai pe răutăţi şi această semnificaţie dăinuie şi astăzi în expresia „mă râmi”. adică am fost dintotdeauna geţi din moş strămoş! În eme-gi san-git semnifică neamul conducător. De ce nu admitem că slavii au împrumutat din limba noastră acest termen pentru că geţii au intrat în contact cu romanii cu cca 500 de ani înaintea lor şi i-au cunoscut foarte bine. autentic care te duce cu gândul la rădăcina străveche a neamului nostru. distanţă mare + get) cu sensul de neaoş. originea neamului. În migrarea lor către sud triburile de greci au trecut pe la noi şi ne-au găsit aici stăpânind munţii şi apele. Identitatea semantică şi fonetică nu poate fi pusă în discuţie. a arăta. a distruge. Pentru pretenţia lor de civilizatori şi apărători ai celor slabi. de la originea neamului. străvechi. Zice cronicarul în al său letopiseţ că „de la Râm ne tragem”. ostilitate. au urmărit în perioada lor de glorie să cucerească lumea pe care o puteau pipăi cu ascuţişul săbiei şi aşa nepoftiţi s-au arătat şi la graniţele Geţiei. Atât dispreţ arată faţă de memoria acestui popor. suntem urmaşii geţilor. a dezvălui. a face rău. adevăraţi. a pune la cale o ticăloşie. După ce au supus sub jugul lor jumătate din teritoriul locuit de daci. În limba română avem cuvântul getbeget (get + be: a fi generos. a merge departe. cât şi din vest. violent. duşman. Zona ocupată de romani arată clar că îi interesa aurul şi argintul care stătea ascuns în pântecele munţilor Apuseni. suflet. dar mai ales leau suportat 165 de ani tirania şi violenţa însoţită de un jaf fără pereche. a conduce.quichua există termenul de patiri cu semnificaţia de responsabil sătesc care împarte puii de lama când se întorc toamna de la păşunat. Poate doreau să-i convingă pe geţi că sunt smintiţi de nu-şi folosesc bogăţiile atât de trebuincioase Romei pentru măceluri şi orgii numite subţire „serbări ale victoriei”. din moşi strămoşi. a batjocori. rău. get. a umbla cu vicleşuguri. Ca să înţelegem semnificaţia acestui cuvânt trebuie să umblăm puţin prin memoria istoriei şi să ne amintim de năravurile şi apucăturile romanilor. cei din vechime. În 29 . Sunt get!. Sunt getbeget! În limba română cuvântul are sensul de continuitate. ţicnit. nu au alergat după aurul şi argintul lor. Grecii numeau poporul de la nordul Dunării. care după imaginaţia lor bolnavă. Spun profeţii întru adevăruri plăsmuite că acest cuvânt vine din limba slavă şi arată chiar capitala imperiului roman. Cu aceeaşi semantică limba română are cuvântul părinţi formă puţin modificată prin inversarea ultimelor silabe. inclusiv robirea populaţiei aptă de efort fizic. Dar limba noastră are şi forma de pater cu sensul de nebun. a pizmui. eram destul de numeroşi şi de puternici ca să nu ne sfârâie călcîile la vederea lor. au aplicat sistematic o jefuire absolută a bogăţiilor. În eme-gi există cuvântul git cu sensul de bărbat. a se întrista. geţii i-au considerat nebuni pe motiv că ei nu au râvnit la civilizaţia romană. viguros. duh. vag şi giti (gidi) cu sensul de gânditor. Înnebuniţi după avere şi putere. În limba română există verbul a râma cu sensul a duşmăni. a stăpâni. iar ocrotirea era numai sclavie. necaz.

luminos. agrun-agru-agri(ogor). care se găsesc ca terminaţii la majoritatea covârşitoare a denumirilor de ape din limba română. bini-bine-bene(bine). e. i. barbar-barbar-barbarus(străin. ur. În eme-gi cuvintele a. (sar: pârâu. În limba română cuvântul troş are semnificaţia de încălţăminte sărăcăcioasă care se foloseşte la drum lung sau de către cei nevoiaşi. uimire). azil-azil-asylum(azil). uimire). asud-asudsudo(a asuda). romanii au reţinut termenul de dac cu sensul de cei care locuiesc împreună. bi. aur-aur-aurum(aur). aduc-aduc-adduco(a aduce. a înţelege. adunare. tu. incaşilor şi mediului nostru sătesc. neam din care s-a născut şi stirpea troienilor cu miticul Tros. a goni. a se revărsa. al doilea este în română. a călători. sa. în paranteze voi trece explicaţiile necesare: a-a-a(exclamare. a fi vestit + on: neam) cu sensul de cetatea cea bogată sau cea vestită. Dacii/geţii locuiau împreună mai multe generaţii ale aceleiaşi familii în case mari construite din lemn sau piatră. ara-ara-aro(a ara). a se împăca. Ei îi ştiau pe locuitorii ţinutului carpatic ca strămoşi. a locui împreună. an-an-annus(perioadă de timp). foarte vechi. Rădăcina trebuie căutată în emegi (limba emeşilor care au plecat în mileniul lV din arealul carpato-dunărean) şi care arată că latina este în realitate o ramură firavă a acestei limbi dezvoltată în condiţii diferite faţă de limba noastră. Primul termen este în emegi. respect. ah-ah-ah(exclamare. semnifică apă. a trage la sine). necaz). apa-apa-aqua(apă). cameră. După ce au ajuns în peninsula italică troienii (latinii) au intrat în contact cu populaţiile locale suferind influenţe fonetice şi semantice puternice. a pune). a da naştere la. trai. grecii nu aveau sunetul ş). a curge. u. adică cea clădită de Troi. care fac parte dintr-un neam sau o familie şi sunt foarte vechi. su. a străluci). Este un râu de munte (Strei) care curge vijelios peste stânci. ac-ac-acus(ac). Grecii îi mai spuneau Ilion (ili: a fi bogat. existenţă. strălucitor.limba engleză există cuvântul get cu sensul de a coborî din. Să mai amintesc aici râul Sargeţia unde legenda spune că Diogio (Decebal este interpretarea după urechea romanilor a cuvintelor dage balo – adunarea neamului străbun) ar fi ascuns o comoară fabuloasă. a curge. altar-altar-altare(altar). Dar să-i mai lăsăm în pace pe latini şi să revenim la legătura lingvistică între limba vorbită în Troia şi cea vorbită în mileniul ll î. suprafaţă întinsă). sălbatic). iar Herodot spune despre cetatea Troia că este aşezată pe o luncă (troas. dar mai ales influenţa culturii şi civilizaţie etrusce. a deveni. aria-aria-area(arie. amaru-amaruamare(amărăciune. bo-bou30 . za.n. arde-arde-ardeo(a arde. aceraacera-acer(ager. vioi). sa. pa. Să le plesnească mintea şi tot ar întrece puterea de înţelegere a celor cu căpăţinele otrăvite de cultura noastră de viţă latină! Romanii ne spuneau daci. a genera. ri. a veni. bun-bun-bonus(bun). iar al treilea este în latină. Mai avem cuvântul troaş cu sensul de luncă sau vâlcea. a săpa. adu-adu-addo(a aduce. Cum traiul troienilor (strămoşii latinilor) era asemănător cu al dacilor pentru că erau popoare înrudite. În eme-gi cuvântul dag are semnificaţia de locuinţă. cinste. a sări + ge: a zăgăzui + ţi: înălţime. a pleca şi beget cu sensul de a naşte. Aşa s-a născut spiritul de comunitate şi ajutor reciproc atât de caracteristic poporului emeş. în nordul Dunării. Aşa ne-au transmis ei! Să mai adaug pe Troi cu nume de familie la români foarte apropait de numele cetăţii Troia. pădure + a: apă).e. Voi da în continuare exemple de cuvinte emegi care se găsesc în română şi latină.

cearni-cerni-cerno(a cerne). rău). cascaş-caseus(caş). pila-pila-pila(rotund. ceea ce demonstrează că noi am păstrat mult mai bine cuvintele limbii din mileniile lV-lll î. siti-şti-scio(a şti). sangurasingura-singuli(singur). lup). car-car-carrus(car). sun-sun-sono(a suna). salud-salut-saluto(a saluta). supărare). mina-mână-manus(mână). cad-cad-cado(a cădea). urze-urzi-ursi(a urzi). mur-mur-morum(mură). mut-mut-mutus(mut). gura-gură-gula(gură). dac-dac-dac(dac). necaz). tu-tutu(tu). sug-sug-sugo(a suge). Dar noi mai avem comune cu emegi încă 2819 cuvinte. o limbă şlefuită sute de ani de poeţi şi funcţionari. coc-coc-coqua(a coace). sanggi-sânge-sanguis(sânge). par-par-palus(par). turtur-turtur-turtur(sperios. ros-roş-russus(roşu). dar nu ştim nimic de latina care se vorbea în secolul Vl î. nam-neam-natio(neam. libir-libir-liber(liber). lac-lac-lacus(lac). ulceara-ulcera-ulcero(a fi plin de răni sau bube).n. orda-ord-ordo(şir. odol-odor-odor(miros). sacu-sacu-saccus(sac). rad-rad-rado(a rade).e. ghem). rapi-răpi-rapio(a răpi). ira-ira-ira(mânie. palil-palid-pallidus(palid). noi cunoaştem latina clasică. a purta). latina era mai mult o limbă literară şi de administraţie. Sunt un total de 115 cuvinte care se găsesc în forme identice sau foarte apropiate în cele trei limbi. ruga-ruga-rogo(a ruga). lip-lip-lippus(lip. put-put-puteo(a puţi). ursa-ursa-ursa(ursoaică). ustura-ustura-ustulo(a arde. sau cum vorbea poporul roman această limbă. pae-paie-palea(paie). tulu-tuli-tuli(a pleca. saman-samăn-semen(samăn. mizerie). turturică). ulciar-ulcior-urceus(ulcior). pereche). pace-pace-paco(pace). mur-mur-murus(zid). nuc-nuc-nucis(nucă. cucu-cucu-cuculus(cuc). satu-satu-sat(sat). a ceda). argilă). susur-susur-susurrus(susur). pun-punpono(a pune). zer-zer-serum (zer). ningi-ninginingit(a ninge). nod-nod-nodus(nod). naţiune). sar-sar-salio(a sări). raus-rău-rea(rea. nora-noră-nurus(noră). riparâpă-ripa(râpă).bos(bou). cela-celar-cela(cămară). Un lucru este cert. mami-mamamater(mamă). uri-urî-uro(ură). casa-casa-casa(adăpost).e. parta-parte-partis(parte). lut-lut-lutum(lut. taman-taman-tamen(taman). mendala-mentală-mentis(minte. da-da-do(a da. omom-homo(om). pana-pană-penna (pană). ol-ol-olla(oală). sub-sub-sub(sub). satur-satur-satur(sătul. ceara-ceară-cera(ceară). tac-tac-taceo(a tăcea). dudu-duco(a duce). cap-cap-caput(cap). ud-ud-udus(umed). săturat). sete-sete-sitis(sete). ucid-ucid-occido(a ucide). rând). a ustura). samana-sămăna-semino(a semăna). gena-gena-gena(pleoapă). uz-uz-usus(trebuinţă). sede-şede-sedeo(a şedea). nigru-nigru-nigrum(negru). ochi-ochi-occulus(ochi). nuc). În fapt. loc-loc-locus(loc. a gândi). unu-unu-unus(unu).n. iar fiecare grup etnic din 31 . rara-rara-raro(rar). ţinut). tiamat-tiamăt-timeo(a se teme). os-os-os(os). care se vorbea în nordul Dunării şi pe care au vorbit-o şi emeşii timp de 2000 de ani. sari-sari-sal(sare). luplup-lupus(a înfuleca. nas-nas-nasus(nas). o!-o!-oh!(uimire. tuna-tuna-tono(a tuna).

ceea ce dovedeşte că acest neam a trăit pe meleagurile noastre înainte de a ajunge acolo unde s-a statornicit. vreme = am: a fi. sacagiu. a lumina. chiar dacă au ocupat numai jumătate din teritoriul Daciei. bag: a introduce într-un spaţiu închis. nu le suflă nimeni în ureche că ar fi altceva decât sunt – urmaşii galilor/celţilor. Dacă romanii n-au reuşit acasă la ei să dea o limbă unitară după mai multe sute de ani de control absolut. ama: zău!. am: posesie. un stat efemer numit Galatia. Ca să merg şi mai departe cu argumentaţia voi căuta la cea mai vestică ramură a celţilor să găsesc dovezi că nu suntem urmaşii latinilor. a umple = bag: cuşcă. logica nu înghite asemenea prăpăstii. an: unitate de măsură pentru timp = an: mare. sfârşit. Cum o melodie este păstrată mai uşor dacă este însoţită de versuri. de strajă. foarte important = an: mare. cer = ar-de: a lumina. atunci aceste cuvinte nu aveau ce căuta în limba română. înalt. viitor.e. a finisa. a ajuta. a sprijini. angel: înger = aingeal: înger = enger: înălţime. apar: vânzător de apă. chiar aşa!. a grava. Acest popor a pătruns pe teritoriul Daciei la mijlocul secolului Vl î. a delimita. a susţine. Cuvinte din limba română. a închide în cuşcă.peninsula italică îşi vorbea propriul dialect ceea ce a dus la existenţa a 12 dialecte în prezent în Italia. Dacă ar fi fost o latinizare a geţilor aşa cum se susţine. a reţine = baig: sac. în urmă. am considerat că trebuie să mă uit şi prin limba irlandeză. existenţă = am: timp. Din aceste ciondăneli sângeroase unii celţi (gali sau galaţi cum apar pe tăbliţele geţilor) au coborât în secolul lll î. Gaelilor sau irlandezilor cum îi cunoaştem noi.n. este o aberaţie afirmaţia că ne-au latinizat pe noi în 165 ani. a se bălăci = abba: lac.n. arde: a distruge prin foc. pungă.e. lumină. care se găsesc în limba irlandeză şi eme-gi: altar. a apăra de. An Nou. alţii au fost asimilaţi sau şi-au croit drum către ţinuturile lor de baştină. a vârî în sac. şi a trăit în înţelegere sau uneori în ciondăneli cu geţii. pe malul Mării Negre. grămadă. a delimita. în spate. mare. în sud fondând în podişul Anatoliei. Un alt argument care contrazice latinitatea noastră este existenţa unui fond lingvistic de aproximativ 2000 cuvinte (studiul nu este terminat) comune limbilor engleză şi română. Engleza păstrează şi un bogat fond de origine celtă. dar limba lor păstrează cuvinte comune sau asemănătoare cu limba română şi eme-gi. cer. a vârî 32 . a radia. corăbier = abar: baltă. a străluci = ard: felinar de noapte. înalt. ce mai treabă! = ama: ori = ama: cine? pe care? ca şi? ama: mamă = amaid: femeie caraghioasă = ama: mamă. avem cuvinte comune şi cu irlandeza. Gândul iscoditor a fost confirmat de realitate. a se împotmoli. oltar: locul unde se aduc ofrandele sau se fac sacrificiile într-un cult religios = altoir: altar = al-tar: a îndepărta prin tăiere. Această idee năstruşnică mi-a venit ascultând baladele irlandeze de la Eurovision şi unde am observat inflexiuni ce se găsesc şi în unele melodii populare româneşti.

îndrăzneţ = cabanta: îndrăzneţ. mijloc convenţional de schimb făcut în trecut din aur sau argint = ban: alb. pizmaş. a izbi. a micşora = bar-tam: a alege. plisc = cap: locul unde se concentrează gândurile. a trage pe sfoară. obraznic = caba: a ţine pentru sine. balamuc. cu grămada. a pribegi departe. a alerga împrejur. a se ploconi. bordei = cabar: ciobănaş. a lămuri. a încorda nervii. cocostârc. bală: fiară. mutră. plăcut. a pune în ordine. a uni. droaie. a aranja. gloată. a întări cu ziduri = bala: duşman. a lega. a fixa = bar-rim: ţinut uscat. a captura. îmbulzeală. pătimaş. a dezlănţui un atac. a da junghiuri. a ţipa. a se roti. om de rasă albă = ban: suport. cioc. a examina. a separa de. a căra. a stabili. a întinde. a pune. a fi nervos. fată nemăritată = be: îngâmfare. bară: obstacol din lemn = barra: obstacol = bara: lemn. cel din fruntea familiei. cap: început. bui: a ţâşni. a creşte atenţia. a se înclina. croială. un râu bogat în peşte. a hoinări = buluc. scandal = ball: marfă. tăietură. laş. locuinţă foarte simplă = caban: colibă. a se strîmba. a trage. bandaj = banda: grup de tineri. barim: măcar. a schilodi = bal: fus. deodată. ban: funcţie administrativă în Oltenia în perioada feudală = ban: ţinut necultivat = ban: a se pleca. monstru = balla: a împiedica. partea de sus a corpului uman = cab: bot. cabaz: glumeţ. bardăş: barză. a da năvală. a ataca. be: prost ca o oaie = be: de nefolosit. a alunga cu forţa. a da năvală. a se afla în treabă. terminarea unei obligaţii. a uni = banda: ceată. cabană: adăpost simplu. gură. figură. rât. bucată de pânză. stână. secetos. a lega. satisfăcător = binn: melodios. încai = barraim: a întrece. căi: a plânge = cai: plângăreţ. bine: plăcut. ca: prepoziţie = ca: ce? pe care ? unde ? loc = ca: a ţipa. de culoare albă.bal: balot de pânză. a sprijini. musculos. a murdări. a mugi. unul peste altul. burtă mare = bar-dag: a hoinări. cel puţin. a sprijini. ban: bani. atrăgător = binni: un râu plin cu peşte. trezeşte nelinişte si suspiciune = barbartha: barbar = bar-bar: foarte străin. a plânge. a colinda. inamic. a lungi. a striga = ca(i): a plânge. a intimida = bo: a rage. a se repezi la = bui: invidios. a lungi. a lega cu sfoară părul. încântător. vagabond. partea din faţă a corpului animalelor şi păsărilor. iute. în masă. bandă: ceată. a depăşi. a astupa o gaură. pasăre migratoare care vine odată cu sosirea primăverii si pleacă la începutul toamnei = bardas: grup. a păstra. repede = bollog: pâine neagră. strungar. barbar: persoană străină de limba. a umbla cu şiretlicuri. bertă: ţesătură groasă cu care femeile de la ţară îşi acopereau capul si trupul = bearrtha: foarfece. pustiu. suport. rău = bu(i): a fugi. a striga. obiceiurile şi locurile în care a apărut. 33 . conducător. buluc: năvală mare. fâşie. a se revolta.bulug: a se năpusti. bou: mascul taurin castrat = bo: vacă. grămadă.

dară: a încuviinţa. centură. apăsător. a aduna cu lingura. întăritură = dur: tare. a întări. a picura. găgăuţă = dileaim: a risipi. cât şi în lupte = carr: mijloc de transport = car: a sosi la. mare. adăpostul unei familii sărace = damh: asociere. a rupe = dar: direcţie. nume de clan = dana: unitate de măsură pentru distanţă. a împărţi. dar: obiect care se dă unei persoane ca recunoştinţă şi respect. clipă. diliman: netot. cor: ceată. fir. cul: aprig.gur: a face o mişcare circulară. a susţine = dara: remediu. a vopsi. cana: vas mic pentru băut lichide = canna: cană = cana: a tulbura. rezistent. a acoperi cu. cei care îşi duc viaţa împreună şi vor lăsa în urma lor urmaşi. atent. a uni. dam: şură mică. a accepta. cale = dar: a împărţi. boccea. cul: soldat. şirag. coardă. înclinare. cor: rotocol mare de fân adunat din poloage sau împrăştiat din căpiţe ca să se usuce = cor: învârtire. bordei. puternic. ceată. a se învârti. a şterge. a tăia. a cere. leac. a învârti la distanţă. puternic. a se îndoi. cerb lopătar. 34 . a dispărea = dilim: găgăuţă. întunecat. a se mişca = cor. mascul = damh: bou. scop = cor. car: mijloc de transport cu două sau patru roţi folosit atât pentru deplasări. marş. amorez. încărcătură. realizări de excepţie în concepţia creştină. a vopsi în negru = dub: a îngrămădi. dam: specie de cerb cu coarnele late. amant = gaige: spilcuit. dara: greutatea ambalajului sau a recipientului în care se păstrează. greu de realizat = dur: legătură. a lega. moment = dar-ra: curea. a se întoarce. a dori. a trimite. a rupe. dur: tare. pahar mic. elegant. a agita. horă = cor: gălăgie. datorie. armată = cul: ariergardă. a transporta. sfoară de pescuit. coada unei coloane de soldaţi = cul: a aduce. pomeni. violent. a înceta. strigăt puternic. zidărie. a culege. bărbat. cordonul ombilical. doru: dorinţă puternică de a vedea sau a revedea pe cineva sau ceva drag. a transporta. necinstit = cam: a înţelege. a primi. a tăia coarnele unui animal = cul: violent. prieten. soluţie = dara: secundă. a schimba. frăţie. moment. gagic: iubit. curajos. sticlă mică. canon: chin. pânză de legat. a călători.cam: aproximare. al doilea rând. mascul.gur: cerc. a împrăştia. supărare mare. înclinare către = cam: înşelătorie. puternic. legătură deasupra. a se pleca. cerc. = dor. nesiguranţă. cântăreşte sau se transportă o marfă = dara: inferior. cordon. necaz. drum. zidărie. a întări. jale = canoin: chin. dorinţa de a face sau a asculta ceva deosebit = doru: trăire sufletească. iute = cul: ţintă.dur: legătură. înfumurat = gagig: bocet. aplecare. rotire. necaz = canon.canun: urlet. dubă: puşcărie = dubh: murdar. taur = dam: soţ. Dana: prenume feminin = dana: îndrăzneţ. a băga. soluţie pentru o problemă. grajd primitiv. aptitudine = dam: soţ şi soţie. moment.

grăsime. nătăfleţ = gog. a merge după = hul(i): a face rău. locul de unde omul îşi începe ziua = huda: acoperiş. gog: băiat sau tânăr prost. lacom = gamal: om prost = gamun: grăunte de chimen. a pune deoparte. găucios. ponegrire.gug: semn. perspicace. bloc. zid. nămol. a se îngrămădi. mas: popas peste noapte. tină. glod = im: unt. zori. lac: acumulare mare de apă realizată prin îndiguire = lag: căuş. a unge cu unt = im: argilă. a se aduna. lip. noroi. bunăstare = mana: prevestirea unei bunăstări. găman: mâncăcios. augur = mana: pereche. cinste. zid = mur: perete. dispreţ = hula: a asculta la. a face necazuri. a slei de puteri = rac. coş de sobă = hud(a): adăpost. lespede. un pahar de băutură = ol. a respinge. mangăr: bani. gobi: a lua. oboseală = mas: jumătate dintr-un întreg. slab de înger = gog: moale. aşezare. dală. mamai: mamă. a deplânge. tortură. parale. a 35 . a apăra. melancolie. a urî. defăimare. a aduna mâncare. a părăsi. depresiune. vale. vizuină. rac: boală gravă a cailor care se manifestă prin umflături în partea inferioară a picioarelor = raca: chin. a vorbi de rău. nădejde. omenie = geire: dezgheţat. a suflat asupra lui şi i-a dat viaţă. chef. deştept. rană adâncă. legătură = paca: a vârî în sac. a descoperi necinstea. im: murdărie. unitate de măsură de 36 litri. rugăciune. a pune deoparte. mâl. a se jeli. a înconjura cu ziduri = mur: a înconjura. a ascunde. văgăună. găzduire peste noapte. gir: încredere. iscusit. a încercui. umil. galerie sub pământ protejată cu trunchiuri de copac să nu se prăbuşească = lagaim: a se micşora. bucurie. grămadă.gub(i): a opri. a şterpeli = gob: a sta la pândă. a se scurta. a păzi. bunăstare. a săpa = lac. ocară. a fi obligat = gui: cerere. a înveli. a accepta. calomnie.ul: vas mare. avere = mangaire: vânzător ambulant. mămică = mamai: mămică = mami: divinitate emes care a zămislit neamul omenesc din lut.lag: a se umfla în dimensiune. suferinţă. bogăţie.pag: a ocroti. tulpină. înjurătură. precis. pac: pungă în care se ţine tutunul. colportor = ma-ngar: încărcătura de mărfuri dintr-o barcă. a oferi.geamăt. mur: perete. a ciuli urechea. slim. hulă: blestem. jeg. trunchi. avere de bunuri.rag: a prinde rădăcini. a strica. a înveli. a sfărâma. subtil = gir: curat. a înhăţa. bârfă. a înfăşura. a se strânge = lagab: butuc. a defăima. lagam: mină. a ruina. bleg. ol: vas de lut pentru apă sau alte lichide = ol: a bea. pungă = pac. a linguşi. ordonat. a vrea = gu-e: a acoperi. a batjocori = gobi. a convieţui. mană: belşug. odihnă de noapte = mas: coapsă. plânset. gui: a vrea. hudă: casă. a face.

a începe. a apuca. a lovi. renumit = abhal: renumit. a se aprinde. a delimita. ursan: om voinic. a povesti. străbun. pachet. a cânta = adh: şansă. ocol de oi. a face =ta: fire. a tolera. a răspunde la = tur: născut în colibă. a ţine trează mintea. Râm: denumirea Romei păstrată în limba veche românească. a executa. pentru ce? = anam: natură. autoritate. sul = tur: scurt. a stabili. străin. a-na-am: astfel. a opri. persoană. gâtar. a se încreţi = roc. adam: colonie. a deveni unsuros. cută. cruciş. a trage. tar: povară. priceput. viguros. chiot de bucurie. datină. râpă. a înrola = adaim: a provoca. grăsime. a micşora. a se întinde = rim: trupă. a ieşi. dar lipsesc din limba strămoşească: abba: tată. de-a latul. a opri. mic. boccea. aşezare. înapoi. versant. persoană care tace şi este atentă. violent. tacă: tăcere. al cărui imperiu a cucerit şi distrus statul get = rim: abuz. Cuvinte din eme-gi. a accepta. din această direcţie. femeie în perioada critică. a interzice cuiva să vorbească = taca: a purta de grijă. 36 . a plăti din urmă. armată. a pune capăt la. inferior. mizerie. a aranja. care se găsesc în limba irlandeză. a sprijini. tur: spaţiu delimitat. a amâna. bătrân = ab: stareţ. decât. a arde. plută din patru table = tar: de-a curmezişul. incomplet. grajd. noroc. aga: coastă. a valora. părinte. a minţi.usug: murdărie. a păta cu grăsime = usuc. mers legănat. a face cadou = aru: ziua după sărbătoare. a îndemna. a masacra. a ruina sănătatea cuiva. ah-us: a scuipa = abhus: din această parte. a se pune pe treabă = tacalal: a începe. plin de forţă = ursan: tânăr voinic şi plin de viaţă = ur-sang: războinic. boabe. mulţime. întâiul. a nenoroci. cătun. viaţă. rechiziţie. canal. peste. ar: a tăia. staul. a ucide = ar: a tăia. arogant. după = aga: interval de spaţiu sau timp. a conduce.rug: a înapoia. deasupra = tar: a tăia. a semăna. ta: formă arhaică pentru cuvântul tată = ta: a exista. in. a acţiona. a ţine. a merge ţanţoş= taca: a ţine mintea trează. legătură. tacla: discuţii inutile = tacla: a discuta despre o problemă. labă. în frunte. a îndura. a repara. abgal: înţelept. sacu: obiect confecţionat din piele. haină scurtă care se poată la ţară = roc: obicei. a avea încredere în. roc: soroc. al-du (altu): a săpa pământul = alt: şanţ. usuc: grăsimea care iese pe lâna oilor. întâmplare. a distruge. om tânăr. a restabili ordinea. ad: tată. a impune. împreună cu praful formează o substanţă lipicioasă si murdară = usc: ulei. a susţine. a sosi. a-ru: a dărui. deosebit de priceput la. ostilitate. lichide sau bunuri de valoare = sac: sac = sa-cu: legătură. a sfătui. sarcină.provoca. a preciza. a suferi. mânecă. caracter. în interiorul căruia se pot pune spre păstrare seminţe. răutate. a trece pe la. inamic. cânepă sau lână. necaz. veche măsură egală cu 125 ocale. a răni.

a cere. a pretinde. laţ. brânză = gar: closet cu apă. gaz: a se certa pentru. apreciere = call: a cere. bun. chiot. mare. a adăposti. a căra. a se aşeza. gal: cel mai mare fiu. spărtură. lapte bătut. gilim: a dansa. aclamaţie. a se înghesui. a se ascunde = dall: orb la. a 37 . a bate. a risca. atenţie. exclusiv = dil: a îndrăgi. gal: a copleşi. a face cabotaj. a uni = banna: legătură. a cerceta = eag: tăietură în. ţăruş. a îngriji. servitoare = ge: gâscă. strâmtoare. ga: a smulge. dal: a apăra. trufie. datorie. criză. proprietate. a dărui. hoţ. pivniţă = gala: veselie.asa: a duce. a iriga. a se usca. hoţie. dig. a lega cu sfoară. gim: alergător. bun. boală. a stoarce de bani = ga: nevoie. a merita. sunet. ordine cara: a încercui. beţivan. gar: dimineaţă. a fixa. demn de încredere. a tropăi = geim: strigăt. a inunda. a uda. a avea încredere = gar: moment potrivit. a se aşeza. costisitor. pânză de in. tovarăş. trecătoare. puternic. tandru. proprietate = gagach: avere. gagar: arie. a avea legături cu. serviciu bun. avere. a despica. fiinţă. a sparge = gas: a păşi cu aroganţă. păstor = gabhar: capră. conducere responsabilă. a adăposti. a asedia. obligaţie. care nu vede ceva. a căra. a ocroti. a fura = gag: a se lipi de. a fura. rufărie = gad: şnur. scump. gaba: piept. lipsit de raţiune. a suferi. a pune în joc. respect. a se îngrăşa. a bate. gada: in. a se pleca. minor. gaba-ra: cioban. mesager. o = dil: drag. canal. paie. dreptate. a păstra = ba: a ţine seama de. voce. a munci din răsputeri. fân = garrai: grădină. a înghiţi = gal: putere. gu: a debarca. dil: unic. spărgător. a înfrunta. a strânge = cara: susţinător. a arăta. dul: a ascunde. prezent. gin: a face dreptate. a pune în pericol. gaură într-un gard ba: suflet. ba-ba: terci din grâu încolţit cu lapte folosit ca hrană pentru copiii mici = bab: copil mic. cal: avere. a se întoarce. bana: a lega. strigăt. a merge. a transporta = dal: ţinutul unui clan sau trib. a zbiera gir: jir. capcană = go: a ancora la ţărm. ad(at): corp. ba: aroganţă. a acuza. a prezenta. dal: a acoperi. fructe ale fagului folosit pentru îngrăşarea porcilor = geir: a îngrăşa animalele. gala: siloz. a urmări. prunc. schelet. tumoare. simpatie. energie. eg: şanţ. a se încălzi = bille: a se giugiuli. bunuri. a aduna = dul: a încerca. a lipsi. pânză. a ţipa = at: umflătură. dil: singur. ge: vânzătoare. suprafaţă de câmp. a acoperi. a apăra. a fi la o distanţă de = bad: a se plimba cu barca. tare. fuior. bil: a se înfierbânta. gar: a primi. gag: pană. carne de gâscă. a încolţi. existentă. consideraţie. garas: proprietate. a stăvili. a sprijini. convenabil. cupă largă = gael: irlandez. a se pleca. a susţine. apărător. a provoca. a învrăjbi = ba: a lătra. a fi de partea cuiva = gabh: primejdie. greutate. a ţine legat = asal: măgar. a pleca = geillim: a se supune. bad: a transporta. fâşie. a prezenta. posesiune. a se dezmierda. a dovedi o proprietate de către cineva = gin: viaţă.

a căuta să facă rău cuiva. a străluci. implorare. a aduce omagii = sar: marfă de primă calitate. a domni ca un rege. şef. preţ. si: trăsătură a feţei. încurcătură = impi: rugăminte fierbinte. a lumina. ordine publică. a se grăbi = gor: atac. slab. lam: abundenţă. lom: a slăbi puterea. sin: a iscodi. întuneric. a îmbătrâni. păcurar. a potoli = lom: slab. si: lovitură. suferinţă = lu: mic. furie. păstor. mi-ri: furtună. a avea grijă = ig: a însemna pe răboj. atac. a sili. a suferi. a răni. nevastă. a aranja. firav. necioplit. grijă. sa: lovitură. hum: a se încăiera. lu: a îngrijora. a răspunde la. a bate. im-pa: pierdere. a cresta. a conduce. a adăposti. sit: măsură. mână. gălăgie = li: strigăt. a insulta = hurru: strigăt de provocare. neruşinare. a da năvală.traversa. a calcula. a poseda. minunat. a primi în casă. a fi bun = sa: destul. a cântări. ra: a veni în gând. nebunie. a face schimb = sith: linişte. tărăboi. necioplit. judecată. păstor. a cugeta. li: scandal. a gâfâi. a gâfâi. răsplată. gur: violenţă. mulţumit. generaţie. a forţa. păşune. tovarăş = pa: salariu. a învineţi. sa: a mulţumi. a arăta. district = ri: rege. a cerceta. care spune mult. a pătrunde = si: zor. igi: ochi. a privi. a batjocori. a duce. uşor = si: zână. lili: adiere. a se înfierbânta. a socoti. a ataca = te: fierbinte. înţelegere. sipa: cioban. a ştirbi o unealtă. a purta. lug: mulţime. a paşte = sipeir: cioban. pa: a cere. a lovi cu pumnul = hum: cuvinte grele. sin: a strecura. ardoare. re: a da naştere. a bate. fanfaronadă. pagubă = sa: năvală. cu ardoare. a bănui. proprietate = lam: proprietate. a înţelege. immin: sete. a satisface. frenezie. real. vrajă. îndemânare. lovitură. a fi însetat = imim: duşcă. a grăbi. a alerga. a socoti. a mişuna. sfidare. a locui. a ciomăgi. a socoti. atac. neclar. a îndrepta. violentă = mire: furie. noapte = mi: lună. a duce la bun sfârşit = silim: a se gândi. a se bate. păcurar. 38 . oraş. semn. boare = lile: floare. injurii. a vinde. a memoriza. autentic. a înţelege direct = sin: a face un semn cuiva. ri: conducere. a se repezi la. a se pleca. a bea. a se strînge la masă = lag: mic. chiot. a înjunghia. huru: idiot. sărac. a pune în ordine. slab. soartă = neamh: cer. satisfăcut. parfum de cedru. trai. necaz. a da o raită. marfă. ti: rude. a se aduna = ti: locuinţă. a bate = ra: grăitor. a uimi. a pătrunde prin = sine: sân. a descoase. ni: prosperitate. a roi. calm. nam: destin. a căsători. a înfrunta. a suporta. efort neîntrerupt. lipsit de tărie. vârf de munte. a striga după un hoţ. a se târî. te: obraz. silim: a potrivi. belşug. cu mânie. rai. a aşeza în grămadă. aprins. rază. sar: legume. a pune stăpînire pe. suficient. a se îngrămădi = lug: a scoate viermii. sărac. înghiţitură de băutură. zarzavat. mi: seară. om mânios. a rezista = re: vârstă. lag: bucată. a crede. a răni. a face bine. supărare. a recunoaşte = ni: lucruri care aparţin cuiva.

altă-aia: monstru. ocazie. a se alipi de cineva = ainleanta: care nu ştie carte. de = ud: acolo. inimă. masă. piaţă. aiste: aceştia = aiste: a face o încercare. alean: dor. sat. a îngriji. a cerceta. incult. a merge în urmă. furtună foarte mare = uru: eclipsă. alinta: a pronunţa incorect. văgăună. aruncătură de bani. Cuvinte din limba română. după. a distruge. situată într-o regiune muntoasă de unde izvorăşte râul Olt = baraoid: pantă. ul: a înflori. us: a fi alături de. cu lapte. generos = um: în jurul. nebunii. regiune. aice: în apropiere de. acru: gust specific fructelor necoapte = acra: acru aer = aer agod: treabă. baftă: moment favorabil. înclinare. atenţie. abras: rău. a interesa. pornire. satisfacţie = ull: măr. ur: a mesteca. a cugeta la. şansă. treaz. ub: a se ascunde. mai bine = aibitir: alfabet. armă. centru administrativ. provincie. salbă de bani. participare. a vâna. povârniş. sucit. barieră = baire: ţintă. a lăsa pentru = us: interes. confuz. a instiga. barcă = barc: barcă. întâmplare = babhta: întâmplare. ud: când? în timp ce. cavitate. a căuta. plan = agoid: împotrivire. Ardeal: regiunea istorică din România = airdeall: a avea grijă de. în apropiere. Baraolt: localitate în judeţul Harghita. nebun. dezaprobare. şansă. cisternă pentru apă = toll: căuş. înţelept. us: gâscă = usc: gâscă. suflet. bucurie. care pronunţă greşit. um: a supraveghea. adâncime. coapsă. de la. înnebunit. drăguţ. vârf ascuţit. melancolie = aillean: iubit. arm: încheietura braţului si a genunchiului. rezervor. nu departe. rânduială. bată: cingătoare lungă şi îngustă cu care se înfăşoară mijlocul sau se pune ca întăritură la îmbrăcăminte = bata: a se lipi. baire: sfoară. scump. talisman. a reţine. bască: ridicătură de pământ care proteja o fortăreaţă în afara zidurilor ei = bascaim: a avaria. uru: oraş. durere sufletească determinată de plecarea cuiva drag. care se găsesc numai în limba irlandeză: ab: alb în istroromână = ab: stareţ abitir: distins. armaş: om de arme. toane = allta: sălbatic. remarcabil. grăsime de gâscă. scop. tul: rezervor. Balc: numele unuia dintre întemeitorii Moldovei feudale = balc: mulţime puternică. a întrista. luptător = armas: haină de soldat. balas: varietate de rubin = balach: piatră. curgere. întunecat. armă = arm: armată. lângă = aice: apropiere. animal urmărit. mofturos = abhras: in sau lână pentru ţesătură. lângă. a juca pe bani. curea. popor = tir: ţară. drag. sănătos. 39 . referitor la. dulce. moment. aproape de. strălucit. fiinţă = ur: proaspăt. folos. groapă acoperită cu frunziş = ubh: a îndemna.tir: mulţime. care? pe care? atât de. mugur. epilepsie. cu privire la. ţintă. vecinătate.

neghiob = bolog: scăfârlie. trudă. osteneală. bulibăşeală: zăpăceală. buclă: îndoitură. a se moleşi. zăpăceală. brut: efort fizic deosebit. bulă: cârpă. a face nod. pungaş. buiac: despre plante – fertil. despre oameni – răsfăţat. bulan: vână de bou folosită în închisori pentru bătut = bullan: bou. brodi: a potrivi. aroganţă. îngrijorare. Biertan: localitate în judeţul Sibiu = beartan: parcelă. bir pentru stăpânire = beillic: gaură sub pământ. a fi îngrijorat. rău braţ: unul din membrele superioare ale omului = brat: a acoperi. buartă: gaură. a aşeza în tabără. scop. a spune prostii = brod: a-şi face merite din. beilic: casa în care erau găzduiţi gratuit beii veniţi de la poartă. Bran: trecătoare între Ardeal şi Muntenia = brean: a bara trecerea. început. escroc. nesocotit = buaic: culme. cu sens figurat lipsă de bani. a petrece timpul trândăvind. afectuos. nebunatic. cale. cain: a se plânge. femeie stricată = bulla: chef. slab. oameni proşti şi răi = baoite: a hărţui. a se supăra pentru o greşeală comisă = botun: greşeală. a atârna moale. slab. brus: cocoloş. cauză. netot. apogeu. clacă. a tăbărî = campa: tabără. îmbelşugat. dezordine. bun: acţiune pozitivă. baniţă = cabla: greutate mare legată cu frânghie. boaite: vite slabe. botu: a face botu. a închide. a se sfârşi. fals. bleg: lipsit de tărie. bre: formă de adresare la ţară = brea: arătos.bolocan: om prost. farfurie de supă. bologan. blidar: dulap în care se păstrează vasele pentru bucătărie şi mâncarea = bladar: a linguşi. bordei. castron. a strânge. a comite o greşeală. brăcui: a alege ce este mai bun dintr-o grămadă. a îndoi. gust plăcut = bun: esenţă. cablă: unitate de măsură pentru poame corespunzătoare unei găleţi. imprudent. neînsemnat. resturi. prezentabil. a se mândri cu. muncă grea pe gratis. ţel. a nimeri. bârligan: şarlatan. găgăuţă. 40 . nemernic = bearlagar: ipocrit. deosebit. greutate mare = bruth: efort neîntrerupt. campa: a face tabără. bobaru: cel care dă în bobi = bobarun: prost. greşeală = balbh: prost. neîndemânatic. a suferi o nedreptate = cain: a imputa ceva cuiva. lot. boţ făcut din resturi sau firimituri = brus: rămăşiţe. necugetat. a înfunda.bâlbă: prostie. pagubă. îmbuibat. ondulare = bucla: a încheia cu o cataramă. a-şi pierde vremea. a murdări. a da mâncare calului sau buaite: a câştiga. strajă = bothar: drum. a-şi atinge scopurile. bliantă: lovitură dată uşor cu palma unui copil care se obrăzniceşte cu cineva bătrân = blianta: vârstă. rodnic. haos = bullabaisin: încurcătură. a trage pe sfoară = braca: a jefui brad: specie de conifere = brad: ladă de lemn. încurcătură. învălmăşeală. sărăcăcios = beag: lipsit de tărie. a lăuda. a învinui de. a împărţi. a umbla cu interese ascunse. sărăcie = buartha: necaz. a tulbura. cupă. camhă: stofă de mătase = camtha: a cerceta cu atenţie. făţarnic. cutie. boactăr: paznic. nesăbuit. forţă. a hoinări. boască: resturile de struguri rămase în teasc după stoarcere = bosca. a se întrista. a semnaliza. a ridica în slăvi. a se rostogoli.

cioros: fioros. a se impune. a aranja. cear: păr. parte componentă a arcului de aruncat săgeţi. tărăboi. a îngheţa ciocan – a îngheţa foarte tare = siocan: ger foarte puternic. vrajă = cinnim: a hotărî. nevătămat. a apăra. care ţine. fior = ciorru: a tăia elanul cuiva. a încorda un arc. căoaci: fierar = caoch: perdea de. ceasma: plasă pentru prins peşte. obraznic. a distruge. ceată: grup mare. lipsă. trudă. flecar. a lega cu sfoară. a se aprinde de mânie. tresărire. gâlceavă = cearta: dreptate. clab: mucos. în bună stare. a pune capăt la. zurbagiu. vremea îngheţului. şnur. negustor. câţ: cuvânt cu care se alungă pisica = cat: pisică. care nu vede ceva. chel: a fi lipsit de păr pe cap = cheal: a fi lipsit de. cântar: instrument pentru măsurat greutatea = cuntar: tejghea. corpolent. a convinge. pândar. ceartă. a agita. vacarm. citov: întreg. simplu. zarvă. a privi cu dispreţ. vai! ciala: îndemn adresat boilor să o cotească la dreapta = ciall: sens. cior: fior. smoc = cire: smoc de păr. fragment. nojiţe = ceapan: picioare. jitar = cios: a tocmi un muncitor. atâţare = cior: a atâţa. cling: sunete scoase de clopote = cling: sunete scoase de clopote. a cauza.cantă: zăpăcită. femeie proastă = caol: meschin. şiretlic = ceap: a-şi bate joc de cineva. mărginit. resturi. grămadă = ceadta: o sută. a cerceta. a păzi. căoi: a bolborosi. stare. recompensă. deasupra. ceardă: cârciumă. ciob: bucată dintr-un vas spart = giob: bucată. a îngheţa. ciocan: unealtă de lovit. corect. prostovol = ceasna: a tulbura. ceartă: dispută. ciob. a croi o minciună. negru de supărare. 41 . a încurca. a privi de sus. ocazie. nătărău = coilean: persoană proastă şi înfumurată. a da importanţă. coardă: funie răsucită din plante lungi cu care se leagă căpiţele de fân. fără deschizătură. cneaz: conducătorul unui sat sau a unui teritoriu = cneas: obraz. nobil. a porni. neroadă = canta: încurcată. a scurta. sfoară groasă = corda: sfoară. grijă. sincer. prăvălie. neserios = clab: gură cască. coamă. a fi înrăit după. a lăsa = cead: a permite. aprig = ciarog: îmbufnat. a striga. ceap: apucătură. De obicei scâncesc după mâncare. şnur. Călan: oraş în judeţul Hunedoara = callan: gălăgie. a face cumpărături. a fi cu mare grijă = coimead: supraveghere. zdravăn = citog: mâna stângă. coiman: prostănac. coimăni: a se osteni din greu. cinie: făcătură. împletirea cosiţelor = cearr: a confunda. integru. a se certa. aiurită. cosiţe. cios: paznic de câmp. han = ceardai: comerciant. certăreţ = clampar: dispută. de treabă. ceapane: curele de la opinci. contrapartidă. a lăsa. călăi: plăcinte = collai: gras. clampar: guraliv. ce? = ce? ceda: a permite. a înţelege. a chiorăi = caoi: obicei. destul de. ciolan: os cu carne = ceolan: copil scâncind. Mai este termenul cneasta cu sensul de cinstit. a-i juca un renghi. sărăcăcios. coardă de arc. căule: femeie rea şi duşmănoasă. cire: fire de păr. cioru: spaimă. căulă: plută mică folosită ca pod plutitor = caol: loc îngust de trecere peste mare. ordine.

daoine: viaţa omului. încredere. sanctuar. a plăti. fire. a chinui sufletul. oală. tafta = fai: voce. a se lumina. a rezista unei furtuni. a înceta. dona: a ajuta pe cineva la nevoie. a se învârti. cotu: articulaţia mâinii care se sprijină pe ceva = cothu: suport. doine: cântece triste cu subiect din lumea satului şi prezintă fapte trecute = duine. respect = creideamh: credinţă. tânăr. nostalgie. creatură: fiinţă. a hrăni cu lapte. a lenevi. cinste. a întinde.colb: strat de praf sau nisip fin = colbha: strat de piatră. a înveseli. alean. familie. Ianca: localitate în judeţul Galaţi = eanga: trecătoare. a îndrepta. ticăloşie. corn: partea osoasă de pe capul vitelor care era folosită şi ca pahar pentru băut = corn: subţire şi răsucit. fel. libertate. vită bătrână = corcan: vas. repede. mers legănat. ferit de vedere. a apăra. chiulangiu ca în expresia „dai dosu” = dos: trântor. cumpărătură. întorsătură. plin de lapte. credeam: credinţă. Dorna: râu şi munte în judeţul Suceava = dornan: cap. nepăsare = dulra: fire. rezemare. durlă: om nepăsător. frumos. dadă: mătuşă. melancolie = doru: legătură gingaşă. nenorocit. părticică. doină: melodie tristă ce evocă unele fapte din trecut = doineann: plâns puternic. Dunăre: fluviu = dunaras: a insista cu putere. a se întări cu propriile forţe. femeie în vârstă căreia îi porţi respect = dada: titlu de respect. a tărăgăna. iad: rădăcina răului absolut = ead: bănuială. omenire. duşcă. repaus. mărunt. fiinţă. fain: subţire. iute. a se strica. a vibra de. drăcoi: diavol. natural. încredere. personificare. posibilitate. existentă. a însemna pe răboj iască: specie de burete care era folosită la aprinderea focului cu amnarul = easca: uşor. cumaş: stofă scumpă folosită pentru hainele boiereşti = cumas: putere politică. om = creatur: creatură. dres: a repara. a conduce. muzică populară. bărbat. colectivitate. cu măsură = dramh: înghiţitură. fiinţă. Doman: râu şi munte în judeţul Caraş-Severin = domhan: lume. a se aprinde. dos: ascuns. a curge. a-şi îndrepta atenţia. Drislea: localitate în judeţul Botoşani = drisle: a dispărea. prezent. fai: stofă de mătase neagră cu fir gros. sprijin. a cosi = cos: a lua în mână. doini: a cânta doine = duinni: a depăşi tristeţea. a se întoarce la = dreas: a se întoarce. om rău. faide: folos = faide: lung. cupă. durd: viguros. corcan: copac scorburos şi bătrân. gălăgie. bătrân. a doborî. doru: stare sufletească ce exprimă o dorinţă pentru ceva sau către cineva. nefericit. dram: puţin. a învinge melancolia. a face să scânteieze ochii. de calitate aleasă. marionetă. energic. cos: a coase. bun = fainne: a răsuna de. protecţie. invidie. ură. a pieri. măsură. care se opreşte. elegant. sac mic pentru piaţă = cultaca: rezervă. a rostogoli un butoi. a sparge. a uni privirile. isteţ. plin de energie. a da cu titlu gratuit unui nevoiaş sau unei instituţii = dona: sărman. soţ. caracter. a 42 . scamator. suflet. Didina: prenume feminin = didine: adăpost. soartă. a forma un strat. iscusinţă. cântec. puternic = dord: viguros. cultuc: pernă mică. Dan: prenume masculin = dan: destin. defileu. a exprima. vrăjitor = draoi: vrăjitor. puternic.

gleb: prenume = gleibe: pământ. firet: şnur din mătase folosit ca podoabă vestimentară = firead: panglică de mătase sau de bumbac. finie: legătură sufletească dintre fini şi naşi = finne: bun. a trezi. a ochi = ginim: a da naştere la. inferior. relaţie directă. fată = fi: a ţese. a fi împreună. grabă. flecăreală. fugar: persoană care rezistă la fugă. teamă = fior: natural. gintă. frecuşuri = faire: a sta la pândă. fioru: emoţie puternică. fie: fiică. vai!. fire: caracter = fire: sinceritate. persoană străină foarte apropiată datorită meritelor sale = fiu: valoarea unei persoane. a îndrepta. fulangiu: individ care se fofilează şi nu vrea să facă treabă = fulaingim: a trece cu vederea. onestitate. floc: smoc de lână sau de păr = flocas: smoc. a admite. în legătură cu. sclifosit. ogor. fee: zână = fea: fag. fară: neam. ocară. fiu: copil. a lega. a însoţi. emoţie. înverşunat. a lucra la război. sinceritate. dichisit. neadevărată = falsa: fals. a pune la cale ceva. alergătură. dispută fără rost = fala: a invidia. forăi: a sforăi. a urzi. 43 . a batjocori. a zori. file: pagini dintr-o carte sau caiet = file: poet. a înşela. fală: trufie. a alerga = fogha: alergare. a urma. pădure de fag. tânăr îngrijit = gaigiul: îngrijit.împodobi cu inele. soi = fara: a conduce. fosăi: copil mic care doarme şi respiră profund = fos: odihnă. a se repezi. a stârni. teafăr. guanga: gânganie. a tolera. sincer. tresărire = fioru: a produce un efect. adăugat la. a mânui cu furca. pripă. a se scurta. faiere: mustrări aspre. geaba: fără rost. fustangiu = fustar: a se agita. simplu. a genera. falsă: mincinoasă. furcă: unealtă agricolă ce se foloseşte la mânuitul şi depozitatul păioaselor = forc: furcă. floc. escroc. a ataca brusc. de asemenea = fosta: de asemenea. a se da înapoi. gagiu: tânăr cu ifose. pătrunzător. neaparţinând de. Galda: localitate în judeţul Alba = gallda: străin. fior: stare sufletească. flanelă = flainin: flanelă. ger: frig foarte puternic = gear: tăios. a supăra. adevăr. a găsi de obiectat. adevărat. fostă: trecută. fig: smochină = fige: smochină. cinste. somn. contrafăcută. fraudă. bandă. flanea: pulover gros de lână purtat la ţară. a pricinui. fustar: persoană care se ţine după femei. fâşie. ienupăr = fior: a potrivi. aspru. a respira zgomotos = foras: josnic. fugă: a pleca pe neaşteptate. de semnături false = falsoir: înşelăciune. a dormi. clan. fior: jneapăn. degeaba = geab: a trăncăni. fustan: fustă mare = fostan: legătură de pânză. frumuseţe. a se căsători. a umbla cu escrocherii. a avea necaz pe cineva. fugă. cercel. necioplit. a năvăli. ginim: a descoperi. a suporta. formă. bondar = gunga: a se micşora. a sta ascuns = foghar: sănătos. merite. a se preface că. solid. neprefăcut. falsar: plăsmuitor de acte false. a face de ruşine.

mâncău. grămadă = pollog: grămadă de peşte. labă: partea de jos a piciorului de la om sau de la animale = lapa: laba. natural. căuş. lărgime. făraş. mulţime. cameră de folosinţă comună. ajutor de miner care curăţă locul de muncă = iongar: lângă. onoare. merli: a păţi ceva rău = meirleach: răufăcător. nesiguranţă. porţiune largă şi liniştită. păgân: necredincios. a se îngrămădi. lin: apă care curge liniştit. a se lega. a se sparge. maslă: cele patru culori ale cărţilor de joc. lin: jgheab de lemn în care se calcă strugurii = lin: băltoacă. câtuşi de puţin. a crăpa = pleasc: a plesni. lopăţică. a doborî un copac. pentru că. a pregăti. parte. pas: trecătoare. legământ. nu există = ioc: a se lecui. bădăran. hală: om mâncăcios. înţelegere pentru suferinţa altora = mile: milă. ulterior. defileu. lădar: tâmplarul care face lăzi = ladar: polonic. admiraţie = inchinn: minte. bădăran. loc potrivit. a strânge puternic. a aprecia. iar: după. leasă: împletitură de nuiele ca un grătar pe care se usucă legume sau fructe = leasu: a îmbunătăţi. spaţiu mare. a se îndura. lăpăi: a lovi cu laba în apă = lapa: a lovi cu laba. musulman = paganach: păgân. Ion: prenume masculin = ion: curat. a înnoda. gloată.habar: rost. spre. a începe o construcţie. 44 . a se scurge. datorie. inteligenţă. cunoştinţă. dispozitiv care se balansează sau se învârteşte în cerc = leagan: a trânti la pământ un om. a merge = pas: defileu. loc: spaţiu precizat = log: loc. grămadă = plod: mulţime. neata: formă de respect folosită la ţară = neata: drăguţ. a crăpa. nasc: a aduce pe lume un copil = nasc: căsătorie. cărpănos = mirle: plin de noduri. rezultat = habha: a opri. haişte: casă rămasă neterminată = haiste: cuibar. tânăr. plod: rod. a se sparge. deloc. nebunie. a lăpăi = leapa: albie de râu. nod: nod la plante sau nod de funie = noda: nod. încredere: cinste. a fi tulburat = meara: nelinişte. socoteală. olog: persoană neputincioasă. leagăn: scrânciob. iongar: băiat tânăr. iotă: nimic. ulterior = iar: după. poc: lovitură. a trage pe sfoară = masla: insultă. ioc = iota: uscat de sete. a bate. loc de trecere. ţopârlan = murlan: necioplit. a conserva. aşa. după ce. legătură. curat. obrăznicie. a respira sau a vorbi cu întreruperi = nod: suspin. simpatic. idenie: încercare = ide: soartă. cofă. a sfărâma. larg: întins. de fel. mârlan: necioplit. a se înduioşa = mili: paloare. persoană bătrână = olog: măslin. macră: carne fără grăsime. de crezut. cinste faţă de. plată. milă: compasiune. către. răsculat. miara: a fi uimit. pantă domoală = lin: baltă. spaţios = learg: câmpie. a se rostogoli. respect = inchreidte: credibil. mârlă: om răutăcios şi sucit. oftat. lac: întindere de apă stătătoare = loch: lac. suferinţă. piaţă. leapa: a se juca în apă. a înainta. închin: rugăciune. poceală = poc: lovitură. mili: a fi cuprins de milă. necredincios. polog: mulţime. ioc: nimic. liopă: lovitură dată cu palma = liopa: lovitură. a se ghemui. carne fragedă = macra: tinereţe. flămând = halla: casă. a lovi. destin. a se răscula. nod: a avea nod în gât. pleasc: a plesni. respect. a vindeca. cădere bruscă.

răcan: pui de broască. sfărâmată. a stârni. rabă: câştig. oişte = rud: lucruri. acrit = searbhan: amărât. durabil. posac. mic. curgere. a smulge. a-şi da aere. lacom. roată: dispozitiv circular anexat la unele mecanisme care ajută la deplasare = roth: roată.puca: femeie sau fată cu purtări rele. neînsemnat. a umbla. a lua de la. „este un ger de te seacă”= seaca: ger. nărav. încheietură. a smulge. a împinge. desfăcută =roptha: brânci. snapan: hapsân. lucios. a fugi. a intra şi a ieşi mereu din casă = rabhcanai: cântăreţ de balade. cu barbă roşie = rua: rumen. ruga: a cere. a insista. seamă: aminte. a hoinări = puca: urmă. balamuc. a socoti = rosta: a persifla. sailă: însăilare. a vrea = rogha: a vrea. uscare. ceartă. slană: slănină afumată şi păstrată agăţată într-un spaţiu aerisit = sleanna: a agăţa. zgârcit. lustruit. tămbălău. Rona: localitate în judeţul Maramureş = ronna: picurare. a tâşni. a înşfăca. a apuca. săpuneală. slănină: grăsime de porc tăiată în bucăţi lungi sărată şi afumată = slanaim: a conserva alimente prin afumare. gras. dorinţă = snag: a întrerupe vocea cuiva. plimbare cu barca. socoteală = seam: a ţintui privirea. rumenit la foc. rudă: prăjină. par. drug. profit = rabach: risipitor. om slăbit şi chinuit = smeadar: nenorocire mare. obiecte. guraliv = scannalach: scandalos. a adopta un obicei. slim: strat subţire de aluviuni depus care fertilizează solul = slim: subţire. tărăboi = scannal: scandal. sia: strigăt cu care se dă unei ambarcaţiuni. scandalos: certăreţ. slad: resturi de la borhot = sladai: firimituri. a străpunge. a îngheţa. unelte. a gâfâi. a băga sat: plin de. scandal: ceartă. mizerie = smuga: lichidul ce curge din nas sau bot. mai depărtat. folos. gălăgie. a da buzna. ruptă: desprinsă din. 45 . searbăd: livid. a râde de. plin de. lovitură. iz. proţap. a sufla greu. a alege. acru. şarlatan. a întări o părere. recrut = racan: a face tărăboi. sec. a risipi. a juli. atenţie. dau o fugă = reabadh: galop. neîndestulător. îmbinare grosolană a două pânze = seala: îmbinare. a coji un lemn. slim: strat de murdărie de pe pielea nespălată. roz. suflet. miros greu. temperatură sub zero grade. put: a puţi. a dori. cel care repetă la fiecare casă aceleaşi cântece. a-şi da aere. trainic. sec. rui: roşcat. broască tânără care orăcăie toată ziua. înşfăcare. a izbi. agresiv. răpcăni: scârţâitul uşii deschisă şi închisă repetat. seacă: a se usca. uleios. de pe hainele purtate îndelung sau de pe obiectele folosite mult = slim: unsuros. a prinde o melodie. miros greu = puth: a puţi. comanda de mers înapoi = sia: distanţă. snagă: putere. palid. repăd: plec grăbit până la. roz: culoare de roşu deschis = ros: trandafir. a aduce. smugă: murdărie. chiciură. potlogar = snapanna: a lua de la. a dispărea apa. rost: ordine. iz. Reghin: oraş în judeţul Mureş = righin: rezistent. smead: cu faţa negricioasă şi palidă. gălăgios. cuţit. soba: construcţie specială într-o casă în care se face focul = sioba: ţâşnitură de flăcări. „ger de seacă pietrele”. sătul = saithi: sătul de. a cere. scafă: unealtă de tâmplărie = scafa: a rade de coajă. slab.

a hoinări. veşmintele care erau primul indiciu din ce zonă venea persoana respectivă = strae: a colinda. greşeală de interpretare. tarpan: cuţit mare cu care se taie trestia = tiarpan: povară mare dusă în spate. a umbla. analiză. afumat. a mâna vitele. pungă = tarbh: mascul. taifas: discuţie. a face atent la. a sfida. a se aşeza pe. spartă: străpunsă. creştere. a atenua. tain: porţia de hrană pentru un animal pe o zi. împreunare. a face 46 . absurditate. a căuta nod în papură. a înfrunta. a deplasa un obiect = soncail: a da ghionţi. a se rări. pilit. tarbă: femeie uşuratică. a urca = sui. şoncăi: a schilodi. situaţie. păşunatul oilor sau vitelor = tain: iarbă. a dosi. cotitură. priceput. tană: pâclă. strop. stol: masă = stol: scăunaş. a străpunge. numai ce. speculant la bursă. straie: îmbrăcăminte. sonc: schilod. rătăcit. ceaţă = tanai: subţire. a găuri. tăgârtaci: intrigant. bani. a târî = tagartha: a se adresa. sui. sula: obiect lung si ascuţit din metal sau lemn care se foloseşte la găurit = sula: dinainte. taman: tocmai. taifet: taifas = taifead: informaţii date cu privire la. tăietură la capătul unui lemn pentru a se îmbina cu altul = tapa: forţă. venit. a găsi repede răspuns. condiţie. a lovi cu cotul. intervale de timp. cantitate mică = sponc: scânteie. a împinge cu cotul. de necrezut. înaintea. suim. suim. soran: ţesătură groasă lucrată grosolan = soran: mulţime de păduchi. mai ales. gloabă = tallann: toană. a îndemna. a se împreuna. pat = talaim: a ascunde.sodal: ucenic. spin: ghimpe = spion: spin. în faţă. obligaţia proprietarului de animale de a plăti în alimente către cioban sau văcar. tal: porţiune de pământ arabil. tarla: suprafaţă agricolă cultivată delimitată de drumuri sau alte culturi = tarlu: încrucişare de drumuri. ghimpe. talan: termen depreciativ pentru un cal bătrân şi slab. producţie. a ţine minte. suite: a se căţăra. sponci: puţin. a se cocoţa. sugaci: beţivan. confluenţă. a face atent la. tatu: tatăl tău = tathu: a se uni. a trimite la. sorean: peşte mic şi iute care trăieşte în apele dulci = soran: mulţime de păduchi. distrusă = sparrtha: cui. a se referi la. talam: cameră de dormit. a se feri. condiţia fizică a unui individ = stat: stare. reputaţie. chiar aşa = tamall: a aşeza la intervale. a învăţa. găurită. calfă = sodar: mers grăbit. activitate. şchiop = sonc: ghiont. a fugi. priceput la toate = tagarthach: isteţ. spor: pornire. tapă: crestătură în copac. a risca. cercetare. în special. tarlan: persoană care păzeşte o tarla = tarlaim: a se întâmpla. cercetare = taifeach: analiză. a batjocori. licărire. distanţă. recompensă în bani. stat: trup. supărare. a lovi cu cotul. a păşuna. parcelă = tal: recoltă. taburet. răstimp. a merge în întâmpinarea cuiva. a cutreiera. tăgârţa: a se agăţa de cineva. stare trecătoare. transparent. cherchelit = sugach: cherchelit. înmulţire = spor: a stimula. a arăta. avere. a trata cu dispreţ. şpagă: mită = spaga: pungă. suite: a se cocoţa. obiect mic. a se urca. sucit. vesel.

agent comercial. descărnat. a profita de. exemplu de urmat = tailc: convingător. mare. trii: trei = tri: trei. a cere. teacă: obiectul în care se păstrează sabia sau pumnalul. inerţie. urlă: tub gros din ceramică pus la ieşirea din horn care protejează să nu curgă apa de ploaie în vatră sau să îl distrugă. movilă. sacoşă. buzunar mare. tron: scaun mare pe care stătea domnitorul = trom: mai mare. a curge dintr-un vas = turnamh: cădere de apă. troiene: acumulări mari de zăpadă datorită viscolului = troime: greutate. a se răsturna. a bucura. a reduce la tăcere. nearsă. irlandeză şi eme-gi. teas: cuvânt cu care se alungă gâştele sau raţele de pe baltă. umflat. înşelătorie. proşti = tanai: superficial. fraudă. respectată. chirpici = tulach: dâmb. emoţie = teamh: încălzire. încărcat. pungă mare din piele pentru săgeţi = dolba: proeminent. tâlc: înţelepciune. contrazicem = trasnaim: a nega. tătân: tată = tathan: unire sau împreunare fizică. târgălău: târg mare. a cerceta. a căuta. adevărat. a răcni = urlar: a trânti pe cineva la pământ. tănăi: nătărăi. adânc. tonţi. a supăra = toir: urmărire. calm.aluzie la. diliu = tiontu: a se învârti. supărare. urla: a striga. a purta. irlandeză şi eme-gi. a repeta acelaşi lucru = teas: persoană cicălitoare. tron: ladă mare în care ţăranii îşi păstrează diverse obiecte = trom: greu. Sunt 79 cuvinte comune limbilor română. putere. a i se face greaţă. 88 cuvinte comune eme-gi şi limbii irlandeze şi 292 cuvinte comune limbilor română şi irlandeză. violent. 205 47 . apăsare. slab. a se vinde duşmanului = tradalai: a specula bunătatea cuiva. (Studiul final cuprinde 290 cuvinte comune limbilor română. înşelătorie. a lovi cu ceva = tinti: furios. a înşela = tasca: a răspândi zvonuri despre. acoperit tulă: cărămidă din pământ groasă. de neînvins. a lua foc. tontu: prostănac. ura: strigăt de victorie = urra: forţă. a băga în groază. tulca: tradiţie de Anul Nou de a se merge cu capra la casele oamenilor = tulc: a cânta la un instrument. a se mânia. trăda: a înşela încrederea cuiva. a urmări un scop. belea = trasna: necaz. supărare. turnăm: a turna. a învinge. mulţime mare de oameni adunată la târg = tiargalai: primul cumpărător. a contrazice. toir: băţ. copleşire. trăsnim: minţim. tolbă: traistă mică. tăsca: a păcăli. trasnaie: necaz. persoană mai în vârstă. teamă: frică. a fi stăpân pe situaţie. teasac: cuţit mare cu care se taie porcii = teasai: cu sânge rece. interpretarea unui gest. rezistenţă. putere de convingere. parte din lujerul fasolei unde sunt boabe = tiacha: raniţă. burlan = urla: parte de jos a unei streşini de paie pe care se scurge apa. ţinti: a ochi.

dar el în limba română are sensuri diferite rezultate din articularea unor prefixe sau sufixe la rădăcina amintită. canal mic. A. a se întinde. Cuvântul gula (gu: gât. Latinii aveau cuvântul buca cu sensul de obraji sau gură. invocând deducţii savante şi principii sacrosante privind transformarea cuvintelor latine în varianta românească. ia vedeţi cum o învârtiţi! În eme-gi avem bu: a smulge. a rezista. scandal). a curge. iar în latină avem aqua.ulciar cu sensul de veselie. a amesteca. Am considerat că este corect să fie tradus prin iritaţie. a ţipa. a petrece (ul: vas. a mesteca. a bea. iar în latină gula înseamnă gâtlej. a rupe. Landsberger (1937) şi J. el a ajuns în această limbă odată cu migrarea mioriticilor carpatini în peninsula italică după catastrofa de la Santorini la mijlocul secolului XVll î. dar şi mâncare pregătită. a chinui + tura: copil. îi sfătuiesc. Cuvântului eme-gi uztura nu i se cunoaşte sensul. a îndruma. iar în latină este urceus cu sensul din limba română. româna la deal şi munte. a băga. Deimel (1925-1950). Este limpede că cuvântul nu este venit din latină ci invers. a mânca. care nu există în latină. deprindere care şi astăzi ne bântuie existenţa mioritică. a mânca. a face 48 . Toţi cei care s-au chinuit să ne tâmpească. a se trânti). Halloran (1996). a aluneca. Tot aici mai putem adăuga bucă+tarie: locul unde se ţineau bucatele sau se pregătea mâncarea şi în+buca: a băga în gură. Cuvântul apa în emegi: ţeavă din argilă arsă prin care trece apa. iar latina la şes unde apele erau pline de peşte. dar este folosit lângă un cuvânt care are semnificaţia de a sări în apă de pe un dig.cuvinte comune numai irlandezei şi eme-gi şi 978 cuvinte comune numai limbilor irlandeză şi română). poftă. măsură. a aşeza. buca+te: porduse agricole adunate în hambare. a gusta din bucate.e. dacă mai au un minim de respect pentru limba ce o vorbesc. Să mai amintesc aici că dialectul friulan care se vorbeşte şi acum în Italia are câteva sute de cuvinte comune cu limba română şi care nu se găsesc în latină! După dogmă nu merge aşa ceva. Dacă cuvântul buca venea în limba română din latină.n. a merge. usturime. larg. gât şi numai figurat gură. Cuvântul ulcior are în eme-gi . Ca să le îngheţ mintea nărăvaşilor am să le dau încă cinci exemple de care se face multă paradă când apare vreun cârcotaş. altfel vom vorbi vorbire şi vom citi în stele. a mânca. iar noi pentru visare şi trăncăneală. a impresiona. apă care curge. a trăncăni.sar: mulţi. a înghiţi. bucurie. a mânca. Acest termen în emegi are sensul de apă plină cu peşti (a: apă + qua: peşte). a muşca. a întinde. a râde cu hohote. Pentru asemenea argumente este imposibilă proba contrarie. unde apa curge în şuvoaie. iar în emegi are semnificaţia: a striga. dovedind că cele două limbi s-au format în zone de relief diferite. a băga. zgaibă. În limba română veche există cuvântul guleai cu sensul de invitaţie la o gustate. a tăia din. a îndura. lac. a bea la un ospăţ. a striga. a bea. mare (a: apă + pa: şanţ. a face zgomot. a cuprinde sau abba: lac. să consulte dicţionarele lui A. arsură (uz. pantă. în limba română îl păstrăm identic fonetic şi semantic. mişcare ritmică + ra: a suna. B. mişcare ritmică + la: abundenţă. veselie + ciar. mâncare + ka: gură. mare. a atinge) în emegi înseamnă a înghiţi. mare). Noi avem bucă pentru una din părţile curului şi buca+ta: parte dintr-un întreg. atunci trebuia obligatoriu să aibă şi sensul sau sensurile din această limbă. a înghiţi. de unde se vede preocuparea urmaşilor troienilor pentru agoniseală şi îmbuibare. Noi folosim pentru acest sens cuvântul gura.us: coastă. a face zgomot (gu: gât.

familie. Latina. la pag. Armân = ar: a răsuna de. bogăţie + mân: partener. aşa cum îşi spuneau cei din nordul fluviului. mamy. în latină: pateru şi în checea avem patiri (conducătorul unui sat). mamai (identic cu cel din Moldova) cu sensul de mămică şi mamo cu sensul de bunică. Transilvania şi Ungaria făceau parte din teritoriul locuit în acele timpuri de neamul geţilor sau strămoşii lor.baie. Unii presupun că aceste grupuri ar fi venit din peninsula Iberică. a răni. Dacă răscolim puţin memoria. Aceste exemple arată că faimoasa regulă a trecerii sunetului l din latină în r în limba română este o poveste care trebuie scoasă din cultura noastră. Iar aceste grupuri sunt făuritorii numeroaselor henge din ţinutul britonilor. în română: ta. Cuvântul mamă în emegi ama. pa. asociat. tata. în engleză: pa. cei din neamul nostru care locuiesc în sudul Dunării. Termenul de mamma din latină nu a fost pus niciodată în legătură cu mama din limba română. ma. în engleză: ma. în franceză: papa. Şi în prezent în Moldova în mediul sătesc se foloseşte pentru mamă cuvântul „mâni” ca în expresiile mâni-ta sau mâni-sa. mamă. Să adăstăm puţin asupra termenilor de armân (aromân – machidon). a munci. Aceste probe arată că cei care au ridicat monumentele megalitice nu au dispărut. papa. mi. Cei doi termeni au în comun sintagma „mân” ce arată o legătură de rudenie bazată pe originea comună dintr-o mamă foarte îndepărtată păstrând în sensul profund urmele societăţii matriarhale. a radia. papa. durere) şi am avut în vedere situaţia neplăcută când se sare în apă cu burta pe luciul acesteia. mumy. om bătrân. a chema. patesi. în etruscă: ama. drag. tânăr. ta. ci s-au amestecat cu noii veniţi galii (celţii) pe care mai târziu i-au cucerit romanii. atâţia cât mai sunt şi rumân. 49 . Să sar pârleazul până la cei mai vestici vremelniciţi din spiţa noastră – irlandezii – să-i chem în ajutor. ma. tete cu sens de om bătrân. gospodărie. Această situaţie era rezolvată de o altă femeie din clan care dădea sân copilului până se adapta la mâncarea obişnuită. dam (soţie). sau începutul mileniului lll î. bunic. 27 afirmă că Britania a fost invadată de „oameni veniţi din Ungaria şi Transilvania care trăiau în civilizaţia bronzului şi mânuiau o secure dublă de luptă cu două tăişuri”. În latină există termenul ustulo cu sensul de a arde. Noi am păstrat obiceiul prin folosirea doicilor. dar şi termenul „mamma” cu sensul de ţâţă. tucu. terci. Cuvinte din engleză care se găsesc în română şi eme-gi dovedesc faptul că la sfârşitul mileniului lV î. din regiunea Carpaţilor a avut loc o puternică migrare spre vest până în insulele britanice. asociat. îma. daddie. mu. puia. inimă.n. Alegerea a fost făcută special pentru că nimeni nu spune că limba engleză este o neolatină. dar tot aşa nimeni nu ştie că această limbă păstrează în haina ei comori de cuvinte care vor uimi lumea. descoperim că în timpurile foarte vechi fetele se căsătoreau de la 14-15 ani. Hai să le punem şi lor de o latinitate! Am arătat la început că avem legături foarte vechi cu populaţiile care au construit monumentele megalitice din insulele britanice. atunci da fericire! Cuvântul din limba română ustura nu mai are rost să-l comentez. mama. mami. în checea: mama şi cuvântul tată în emegi: a.n. pentru mamă are sintagma „mater”.e. a lovi. Secret Rites and Traditions of Ancient Britain” Londra 1928. a fi egal. în română: oama. Au cuvântul mama cu sensul de sân. mami. scandal + mân: partener. familie. iar rumân = ru: treabă. Toţii cercetătorii britanici sunt de acord că monumentele megalitice în frunte cu cel mai cunoscut – Stonehenge – au fost ridicate de o populaţie necunoscută care a dispărut. tucu. iar venirea sarcinii nu o găsea pregătită biologic pentru alăptare. tete cu sens de tată. mamma.e. deşi sensurile lor profunde sunt aceleaşi – cea care are grijă de un copil foarte mic. în franceză: maman (ma +man). Lewis Spence în lucrarea „The Mysteries of Britain. mamă. Să mai dau câteva exemple năucitoare despre aceste cuvinte. dam. muma. suflet. sân.

generos) = libir (stăpân pe el).Trebuie să arăt că druizii considerau stejarul ca arbore sacru. a distribui. în insulele britanice. achite (acquitter – a achita) = achita (depăşirea unei situaţii deosebite). a iriga. a face a avea un efect. folosindu-se la înmormântări. a bea. limba administraţiei imperiului incaş. primul termen va fi în franceză cu pronunţare şi scriere: o (eauapă) = o (apă curgătoare. sau sucul unor fructe = aca: creştetul capului. pe marginea căruia se găsesc 180 blocuri de andezit de 45 cm înălţime. papa (tată) = papa (tată). Folclorul englez păstrează dansul Morris foarte asemănător cu căluşul nostru. a pluti pe apă). băţ lung şi gros. a opri = bara: a înainta. aka: băutură fermentată. bara: unitate de măsură = bara: iaz. a bea o băutură fermentată = acra: gustul unor băuturi realizate prin fermentare. amer (amar) = amaru (supărare). iar în interiorul acestuia sunt 34 de stâlpi aşezaţi sub formă de potcoavă unde se află vatra sacră. Iar costumaţia acestor dansatori este foarte cunoscută pentru orice român cu mintea acasă! Ca să nu fiu uituc am să amintesc şi câteva cuvinte care se găsesc în limba franceză cu corespondenţă directă în emegi. locuinţă. ceea ce dovedeşte originea comună din ţinutul carpatic. seminţie. Şi cum orice treabă anevoioasă are un început voi scoate în faţă câteva cuvinte din quichua. care fac parte din grupul lingvistic arimin (cei de-o mamă). La noi consider că nu trebuie să mai spun cum stăm cu alu sau ai lu din vorbirea populară. Dar toate aceste monumente au avut atât un scop religios închinat cultului soarelui. cât şi unul de cercetare şi stabilire a mişcării acestuia cât şi a lunii. Sunt formate dintr-un terasament în cerc de 28-33 m în interiorul căruia sunt înfipţi mai mulţi de stâlpi de piatră. În interiorul acestuia este alt cerc format din 210 stâlpi paralelipipedici. a adăpa vitele). iar henge este apropiat de regionalismul românesc hânci: a suspina. di (dâre – a zice) = di (a aprecia. unde se găsesc similitudini uimitoare cu limba română şi emegi demonstrând originea lor comună: aillu: gintă. lemn sau piatră şi lemn. Italia. cum este scris în cronicile vechi) te pun pe gânduri! Stane înseamnă piatră. peninsula iberică. Această structură se găseşte şi la sanctuarul – calendar dac din munţii Orăştiei. semnificaţie pe care o are şi în prezent la români. ţinutul carpatic şi ramificaţiile lui către sud-est şi est până în America de Sud. obşte. Chiar denumirea de Stonehenge care însemnă pietrele spânzurate. a decide). liber (darnic.e. dar după unele legende. a ofta. porţie. clan. an = an. Au o cale de acces care traversează cercul exterior sau se opreşte la mijlocul acestuia în faţa unei pietre plane unde se puneau ofrandele. Ideile prezente vor fi dezvoltate foarte mult în lucrarea „Apocalipsa de la vest la est” ce va fi un studiu comparativ a 15-20 limbi şi dialecte. Asemănarea cu sanctuarul de la Stonehenge este uimitoare. popas. eg (apă în occitană) = eg (a uda. Cercul al treilea este format din 84 de stâlpi din lemn. allpa: teren agricol fertilizat cu găinaţ de guano şi care are o culoare alb-cenuşiu = alba = aldu: a săpa pămîntul.n. teritoriul Franţei. voce. pietrele care suspină (Stanehenge. Am folosit acest termen pentru limbile care se vorbeau în mileniile Vll î.n. iar în emegi alu este un adjectiv pentru animale care arată că aparţin de o anumită rasă. formând două sau mai multe cercuri concentrice. neam. Este un terasament în formă de cerc cu diametrul de 29 m. 50 . – l e. termen identic cu stane al nostru.

a aduna. hatha: castă. a pune. familie. Cuzco (Qosqo): capitala imperiului incaş. a câştiga. a fi lipit de + ca: cătun. învăţat. nobil. a picura = chicu: puţin. a fi de partea cuiva. a se învechi. catu illa: spiritul negustorilor. cira – a înşira = cir: a lega. înălţime = conci: coc = con: scară + ca: casă. răzor = hata: a radia. cel care are grijă de alţii = capac: deasupra. a linişti + cu: a întemeia. a fi mândru. a şterge. a tăia = ciun: a prezenta + ta: a pipăi. camara: grânarul unei provincii cu sensul de provizie sigură = cămară: loc de depozitare sau de păstrare a proviziilor alimentare = gamara: cereale. aur + ri: a turna. surcele = ha: numeros. a vui = colca: a fi atent. a căuta. calancha: nume incaş = calancia: nume românesc de familie. a fi mare. a merge pe jos. a fi bogat. care era adunat din apa râurilor de munte unde se găsea sub forma unor grăuncioare mici = cori: bube foarte mici care apar uneori pe trupul copiilor = cu: metal preţios. a fi trist. chanca: trib războinic neincaş renumit pentru violenţa si viclenia lui = cianca: şarpe veninos = cianga: captiv. a fermeca. a socoti. chuqui: ploaie. cira: a coase = cir: aţă subţire. strălucitor. sus = capa: suflet. a mişuna. hrană. fir. catu: târg. a înconjura. proprietate = hat: delimitarea unei proprietăţi. oraş. a aduna. cartier. uscat la soare şi la frig = ciung: fără un braţ = ciun: a se ofili. locul unde sunt păstrate bunuri şi în jurul căruia mişună mulţi de oameni = colcăi: a fi plin de. rege. haili: refren ritmat în cântecele incaşe = haili: refren de cântec = hili: farmec. generos. cel care îţi conduce viaţa. a întări.sa: a tăia. a vorbi despre. a distribui. neam. şeful unui aillu = gagic: cel care îţi conduce sufletul (c trece în g cum se întâmplă de multe ori în emegi). conci: vârf. a supraveghea. începutul unei acţiuni. a fixa. curaca: conducătorul unei văi montane = coraca: a supraveghea o persoană bolnavă = curaca: a inspecta. hatun: mare = hăt: întins. a transporta. casă. a chicura – a ploua mărunt = chic: mic. a se agita. În emegi ila: cărăuş. inimă. a vătăma. înţelept. a pune. Cacica localitate de unde se extrage sare = gagig: a se jeli cuiva. construită pe versantul unui munte care parcă stătea agăţată de înălţimi = cosca: pisică sau coşcă: coajă = cus: piele de animal. a radia. scandal. podoabă. capac: bogat. collca: depozit mare. avere. a cerceta = gadu: a rupe. chonta: mâner de lance din lemn = ciontu: crâmpei dintr-o bucată mare. a se pregăti de drum. a închide afară. hacha: un fel de satâr = hac: crengi tăiate mărunt pentru foc.cacic: căpetenie. a încuia. superior. câte puţin. luminat. puţin. a încânta. a avea voie + cia. a da. mare = hat: înălţime mare. a se întâlni. personificare. prizonier. a curăţa. atracţie. chimpo: numele unei regine care cultiva soiuri alese de porumb şi ardei iuţi = câmpu: suprafaţă întinsă destinată culturilor agricole = cân: a semăna + pu: teren. a fi epuizat chunu: cartof deshidratat. a îngrădi. a se ascunde. defileu. comerţul incaş se desfăşura în pieţe amenajate sau în spaţii special construite = catu: nivelul unei construcţii. huara: şorţ primit de tineri cînd ajungeau la maturitate şi aveau dreptul să închege o familie = 51 . cori: aur.

violent. respect social. cer. cel care nu are educaţia părinţilor şi face numai necazuri = hucia: a alunga sau a fugări o pasăre. a lega. a măsura. necaz. om fără căpătâi + hucia: a fi mânios. domeniu. dar l-am găsit identic fonetic şi semantic pe tăbliţele geţilor. obicei. inti tain mii: sărbătoare incaşă în care se aduceau ca ofrandă soarelui primii ştiuleţi de porumb ajunşi la maturitate. quena: naiul incaş cunoscut pentru melodiile pline de tristeţe = chin: suferinţă. a fi mare. a controla. pereche. a locui împreună. a uni. nimicitor = hunu: a rupe. 52 . supărare. persoană rea şi pătimaşă = hu: persoană + anca: hotar. încălcarea hotarelor era la incaşi foarte aspru pedepsit = huanca: femeie rea care îţi vânează greşelile. umflătură. În româna veche nu există acest cuvînt. tristeţe. Prin acest sistem se urmărea codificarea unor imagini şi fapte trecute = chipu: imagine. vale sau trecătoare protejată. frumos. nesăbuit. vită. prezenţă nedorită. Lama: înger păzitor. nume de persoană = checi: neamul celor numeroşi. soţie = mama = mami: spirit emeş care l-a făcut pe om din lut şi a suflat asupra lui cu viaţă. teritoriu. a conduce. sănătos. care nu se vede. jaili: cântece cu caracter religios sau militar = jali: stare psihică ce arată tristeţe. era una din cele 12 ale clanurilor incaşe si semnifica luminat de soare. soţ. quipu: sistem de evidenţă şi de însemnare a evenimentelor. pretutindeni. mama: cea care este binecuvîntată de divinitate să dea naştere. tatăl lui Atahualpa si Huascar = Huianu. pentru lapte şi lână. Expresia în limba română este întâi tain mii cu sensul de respectarea unei obligaţii în natură stabilită anterior. hunu: cea mai înaltă căpetenie militară neincaşă = hunu: violent. sălbatic. huanca: piatră de hotar. a străluci.hora: dans la care participau tinerii ajunşi la maturitate = hura: neam. care se ţinea cu ajutorul unor sfori de diferite culori pe care se făceau noduri. Huiana: Inca. a striga. înfăţişare = chip: a lega. mana: noroc. pătură. Machu Pichu: oraş incaş descoperit abia în secolul XlX şi construit pe versantul unui pisc de munte = maciu: măciulie de măciucă. a linişti. meşter foarte bun. iaili: cîntece cu caracter păstoresc sau agrar = iaili: refren care se găseşte în cîntecele păstoreşti interpretate de Felician Fărcaş = ia: a fi plăcut + ili: bucuros. marcă: proprietate. a despica. hucha: sărac şi orfan de părinţi. huata: loc unde se leagă (prinde) ceva. O chemare a amintirilor sau căina: a deplânge = chin: suferinţă + a: rezultat. Inca: conducătorul incaşilor = inca. vigoare. Acest termen a fost impus de spanioli pentru că incaşii foloseau expresia „runasimi – graiul omului’’ = checea: covor de pâslă lucrat în mai multe nuanţe care se folosea şi la învelit noaptea. aşa este = inga: egal. a distruge. dor. soţie. sălbatic. a trage uşor. era şansa supravieţuirii unei comunităţi în caz de secetă şi era sacrificată ca cea mai preţioasă ofrandă. la fel. quichua: limba oficială vorbită în Tahuatinsuyu (imperiul incaş). căpăstru = hoaţa: femeie care umblă cu furatul şi este prinsă = hu: persoană + ata: a face o faptă rea. a opri. rai. strămoş. broboadă. spirit feminin al destinului. llama: animalul specific Anzilor folosit la transport. piciu: ascuns. mic. făptură. Termen care se găseşte fonetic si semantic în limbile anglo-saxone. inga: adevărat. limită. belşug = mană: belşug în toate = mana: izvorul belşugului. oprire bruscă. nostalgie.Huina: nume de familie la români = hu: persoană + i: a stăpîni + ana: lumină.

a se înclina. moya: locuri de păşunat = moina: teren cultivat şi lăsat pentru a deveni păşune = mu: an. gard improvizat în jurul adăpostului pentru vite. muncă făcută împreună de toţi membrii obştii = săpsi. tambo: depozite regale sau obşteşti. ţesătură subţire de lână sau bumbac sau îmbrăcăminte confecţionată din această ţesătură. În limba română se foloseste „a mânca în pace” cu acelaşi sens. a aduce linişte. om prezent.mita: relaţii de întrajutorare reciprocă între familiile unui aillu în efectuarea muncilor agricole. a înhăţa. care aparţine lui. om = Rona: localitate în Maramureş. domeniu. proprietate. În emegi patesi era şeful unei comunităţi. jignire. a cerceta. stare de echilibru = pace: a se potoli. a pune în ordine. conţinutul acestei măsuri = oca: a mânca cu lăcomie. a apărea. purej: conducătorul unui aillu (clan) = puriu. provincie. montana: pantele estice de mare altitudine din munţii Anzi = montana: localitate în munţii Apuseni (Roşia). taclla: săpăligă mică = tacla: vorbă fără rost. marfa cea mai comercializată la incaşi. a aşeza. runa: bărbat. a executa o acţiune urcând = su: a ocupa în sus. a cultiva. stâncă. iarbă. a conduce. adăpost provizoriu pentru vite şi capre. a mângâia. a cerceta. aţă. a deveni alunecos. a lega cu sfoară. a se linişti. realizarea teraselor sau a canalelor pentru irigaţii = mita: sistem de relaţii care urmăresc ocolirea legii chiar dacă este un abuz = mitu: a elogia. dar şi şeful clanului. a ucide. a se documenta. a smulge. rang social. principala sursă de alimentare = oca: măsură pentru greutate egală cu cca un kilogram. a observa. trăncăneală pentru a omorî timpul = tac: a izbi. armă. a te afla în treabă. a fura. a face un şanţ = sapa: a face un şanţ. putere + ri: a conduce + u: bărbat. ţinut = saia: cusătură superficială a două bucăţi de pânză. tată (termen vechi) = pu: suflet. conducător incaş. a pipăi uşor. a strânge laolaltă + ia: mână. phathiri: mai marele dintr-o comunitate. podul grajdului folosit ca depozit pentru nutreţul vitelor = sa: legătură. amplasate de-a lungul drumului şi care erau folosite de 53 . a zori. folosire liberă şi liniştită. a impresiona. În emegi ru: semen. mullu: scoici marine aduse ca ofrandă. saya: jumătate de provincie. oca: cartof. bucurie = pace: linişte. ricu: suveran. a creşte + inu: paie. a pătrunde. bogăţie + na: om în viaţă. domeniu. a se urca + ia: mână. natură liniştită. a păzi. opus. care desparte turmele de lama şi trece puii de lama ajunşi la maturitate la turma de adulţi. sapsi: proprietate. pietriş. a aluneca. creatorul. sarcină dată în timpul unei misiuni= suiu: – a urca. bătrân. zăpsi: a prinde de veste. rege = rigă: rege = rig: a supraveghea. pachacuti: rege incaş. a fi capabil. transformatorul cultural. avere. păşune. puric: care fuge repede = puric: parazit care sare foarte repede = pu: a tâşni + rig: a căuta. pacha: locul îngrijit de om pentru a fi folosit. egal în funcţie. regiune muntoasă. sceptru. a apuca + la: tânăr. a băga de seamă. suyu: ţinut. pachamanka: expresie cu care se invitau la masă. a prinde pe cineva că face ceva în ascuns. cataclismul. Acest cuvânt există în etruscă identic fonetic si semantic. fiecare provincie era formată din 2 saya care erau solidare la plata birurilor şi efectuarea corvezilor. sapai: cultivarea pămîntului = sapa: a lucra pământul cu sapa. Paullu: fratele lui Manco Inca. a lua cu forţa. iar la latini pater avea sensul de tată biologic. unelte şi nutreţ. a se aşeza.purie: cărunt.

neam). urinsuyu: jumătatea de sus (urin în emegi: drapel. warawara: luminos.750 cuvinte. Sper că nici o minte zglobie nu-i va face pe incaşi indo-europeni sau latini. lacrimă. a tâşni. de curierii regali sau în caz de cataclisme naturale = tambă: viţel slab. Dicţionarul latin pe care l-am folosit în cercetarea mea are numai 7350 cuvinte. uchiu: ardei iute = uiu!: expresie rostită când mănânci ceva iute = u: strigăt + ciu: mâncare. a uşura. a se osteni. scobitură. Nu suntem urmaşii latinilor pentru că cele 2936 cuvinte identice sau foarte apropiate fonetic şi semantic care se regăsesc în limba română veche şi emegi şi 4407 arhaisme şi regionalisme formate din cuvinte emegi la care mai putem adăuga cca 3000 cuvinte din limba curentă formate în acelaşi mod. Precizez că nici jumătate din numărul de 552 cuvinte nu se găsesc identic în limba română fonetic şi semantic. snop. urma: numele unei regiuni renumită pentru cultura porumbului şi ardeiului iute = urma: semne lăsate pe pământ de către un animal. timp de mai multe secole a suferit o şlefuire continuă. bun. Bulgăr şi Gh. tempu: unitate de suprafaţă considerată suficientă să hrănească o familie fără copii pe timp de un an = timpu: noţiune care exprimă scurgerea vremii = ten: a domoli. trimis regal. inimă. legătură. a lega. realizat de Gh. om prost = tam: credincios + bo: a transporta. Dicţionar de Arhaisme şi Regionalisme. puternic. a şterge. a trezi din somn + ca: gură. cinul clericilor ce proveneau din neamul lui Inca = tarabostes: nobili geţi din rândul cărora proveneau şi preoţii – informaţie nedovedită de tăbliţele de plumb. a pune. legătură. română veche şi emegi şi 54 . a ţipa + i: a plânge.O. a răcori + pu: izvor. La aceste argumente mai adăugăm 260 cuvinte care se găsesc în limba engleză. de pe lacul Titicaca. a înveli uacaili: a plânge = uacăi: plânsetul copilului foarte mic. animal prăpădit. om sau rădăcinile plantelor din arătură = ur: gaură. Constantinescu-Dobridor şi apărut în anul 2000 la editura SAECULUM I. a prinde. tucui: cel care are grijă de toate = tucu: părinte. priceput. Şi neamul emeş avea un asemenea sistem de protecţie socială a indivizilor. tată = tucu: rude. tarapuntaes: nobil. wallasi: strămoşi = valahi: denumirea românilor din Muntenia şi Moldova. zara: porumb la maturitate ce are culoarea galbenă ca a soarelui= zare: depărtare = zara: rază de lumină. început. conţine 34. deasupra. o comoară fără egal pe care o elimină din cultura română cei care au adevăruri gata făcute. În emegi uru: a păzi. Latina clasică. Din acest număr impresionant de cuvinte numai câteva zeci pot fi regăsite în limba latină clasică (nu discut despre nebuloasa numită latina populară) în forme apropiate şi numai unul (ursa) este în formă identică. dar cine ştie ce le mai trăsneşte prin cap specialiştilor în făcături! Ultima lucrare (pe care eu am folosit-o din plin). a plânge ca o broască = ua: cântec de leagăn. uru: trib de pescari ce locuieşte pe nişte insule plutitoare formate din trestie. mult prea sărac pentru bogăţia vocabularului vechi românesc. sânge. toate acestea anulează cele 552 cuvinte latine găsite de mine în limba română. a săpa + ma: a se fixa pe. strălucitor = vara: anotimpul călduros şi plin de soare sau Varvara: protectoarea minerilor care lucrează la temperaturi ridicate.armată. ajungând o limbă a literaţilor şi a funcţionarilor publici şi fiind străină în parte sau în totalitate multor popoare pe care Roma le-a adus sub controlul ei. Titu: numele unui conducător incas (Titu Cusi).

arcano = pe ascuns. cauda = coadă. culmen = culme. callis = cale. cantus = cântec. bruma = iarnă. carrus = car. cârcotaşă. curcubeu. attente = cu atenţie. credo = a crede. plete. barbar. barbarus = străin. sălbatic. unealtă pentru adunat jarul la cuptor. aer = aer. angusto = a îngusta. trist. răstignire pe cruce. adăpost.cca 1700 cuvinte comune numai limbilor română şi engleză. acus = ac. asylum = loc de scăpare. cuculus = cuc. acclinis = rezemat. a aduna grămadă. atât!. 55 . a primi. celo = a celui. blande = măgulitor. crucis = cruce. castro = a castra. crudelis = crud. sprijinit. curatio = curăţenie. caseus = caş. Aceste centre aveau şi rolul de centre de schimb a bunurilor care prisoseau. îngrijire a trupului. carnis = carne. a fierbe. a aduce. casa = colibă. cornus = arborele de corn. curto = a scurta. attat = vai!. cuvintele irlandeze comune cu româna şi eme-gi. capra = capră. a micşora. a acoperi. adstringo = a lega. cerno = a cerne. barba = barbă. chorea = horă. cervus = cerb. afflo = a inspira. comatus = pletos. a lua masa. coma = coamă. collinus = colinar. chorda = coardă la un instrument. annuus = anual. dans. cingulum = cingătoare. cu japca. animal = animal. arma = arme. econom. bordei. amare = cu amărăciune. certatio = ceartă. attingo = a atinge. canal. albus = alb. Cuvinte latine care se regăsesc în formă identică sau apropiată fonetic si semantic în limba română. a înşela. suprafaţă întinsă. campus = câmp. aratio = aratul pămîntului. crucio = a chinui. ausculto = a asculta. aprilis = luna aprilie. bracatus = îmbrăcat în nădragi. attentus = atent. cu arcanul. addo = a aduna. amarus = amar. gresie. îngust. barbaria = barbarie. cado = a cădea. a se arăta. canto = a cânta. cornu = corn. cicută = cucută. autumnus = toamnă. computo = a calcula. a aşterne. femeie rea. a ascunde. aurum = aur. a îmbuca. anguste = strâmt. chingă. arcus = arc. plângere. a pune: adduco = a trage la sine. a asculta. înclinat. a primi. acoperit cu aur. gură. a se încrede. dispută. caput = cap. cumpătat. azil. a = a. cum = când?. bonus = bun. coacervo = cociorvă. cos = cute. cepa = ceapă. necopt. caldus = fierbinte. clare = clar. a plasa banii într-o afacere. celulă. iar ca moţ sunt cuvintele quechua. cornum = coarnă. attendo = a fi atent. iar după acest semn se află cuvântul românesc sau explicaţia în limba română. armă. În partea sângă a semnului egal este cuvântul latin. adiutor = ajutor. cera = ceară. Aşa de puternic am fost latinizaţi că limba română a păstrat cuvântul dava cu sensul de reclamaţie. acclaro = a arăta clar. cald. coqua = a coace. în ce fel?. area = arie. a observa. a socoti. appareo = a apărea. audio = a auzi. auratus = aurit. bos = bou. cărare. canis = câine. a aduce. a mânca. a strânge. crista = creastă. coasă. ah = ah. linguşitor. vacă. a observa. annato = a înota către. accolo = a locui în preajmă. violent. vârf. bene = bine. annus = an. circus = cerc. aro = a ara. costa = coastă. cingo = a încinge. blând. a afla. argentum = argint. colloco = coloca. a brăzda. sălbăticie. Am folosit Dicţionarul latin –român apărut în anul 1966 la Editura Ştiinţifică care are 7350 cuvinte. cela = cămară. bucca = obraji. a desluşi. acolo. crudus = crud. ceno = cina. acolo = acolo. cresco = a creşte. canalis = tub. ardeo = a arde. potecă. asper = aspru. acer = ager. calco = a călca cu piciorul. adsterno = a întinde la pământ. allego = a alege. Cine vrea să ştie limba pe care a vorbit-o poporul român de-a lungul timpului până la începutul secolului XlX trebuie să o caute în dicţionarele de arhaisme şi regionalisme şi nu în limba latină clasică sau în afirmaţiile unor înţelepţi care nu pot dovedi nimic din ceea ce spun. Dar davele erau centrele politice şi sociale ale triburilor geţilor unde se judecau pricinile grave şi se hotărau treburile importante pentru întreaga comunitate.

digitus = deget. focus = vatră. furca = furcă. gazdă. impugno = a împunge. lacrimo = a lăcrima. intra = înăuntrul. a căsători. malleus = mai. linişte. femina = femeie. natio = naţiune. margino = a mărgini. homo = om. lupus = lup. morior = a muri. floris = floare. milium = mei. murus = mur. fera = fiară. muto = a muta. herba = iarbă. pascuum = păşune. iracundia = iracandia. mollio = a înmuia. mânie. gelu = ger. nodo = a înnoda. meritum = merit. neam. flacără. nos = noi. latro = lotru. iuratus = care a jurat. directe = drept. liber = liber. strămoşi. des. medulla = măduvă. miros. merula = mierlă. incipio = a începe. iuro = a jura. impingo = a împinge. nomen = nume. pacis = pace. dense = dens. latus = latură. funalis = funie. sărac. foc. latro = a lătra. odor = odor. nasus = nas. largheţe. mugio = a mugi. draco = balaur. nigrum = negru. mollesco = a moleşi. obliquus = oblic. perdo = a pierde. ordo = ord. mortuus = mort. lutum = lut. grămadă. linişte. miser = mizer. insula = insula. musca = muscă. furia = furie. fumo = a fumega. lingula = lingură. duco = a duce. pasco = a paşte. incingo = a încinge. frigus = frig. pastor = păstor. sir. occupatio = ocupare. smoc. filius = fiu. lumen = lumina. luna = luna de pe cer. oleum = oloi. intro = a intra. nodus = nod. pieziş. do = a da. occido = a ucide. a detuna. marginis = margine. menta = mentă. dormio = a dormi. libero = a libera. gener = ginere. frico = a freca. sân) = mama. mentis = minte. iugo = a înjuga. fusus = fus. ningit = ninge. lacrima = lacrimă. gula = gură. manus = mână. fur = fur. gemo = a geme. facere = a face. fumus = fum. lignum = lemn. detono = a tuna. mola = moară. floccus = floc de lână. laudo = a lăuda. pectus = piept. miratio = mirare. mollis = moale. frater = frate. topor. montana = montana. mulier = femeie. morum = mură. fames = foame. ira = ira. mendacium = minciună. mânie. lupa = lupoaică. gallina = găină. nascor = a se naşte. odiosus = odios. palea = paie. nebula = negura. inno = a înota. humilis = umil. fundus = fund. parens = părinte. large = belşug. oculus = ochi. filia = fiică. gena = pleoape. obligo = a obliga. paries = perete. ferrum = fier. ciocan. humilitas = umilinţă. genu = genunchi. gât. a tortura. mater = mamă. funis = funie. partis = parte. illacrimo = a lăcrima. illumino = a lumina. fulgur = fulger. gustus = gustat. palus = par. mustum = must. iubeo = a dori. panis = pâine. humeo = a fi umed. palma = palmă. occupo = a ocupa. mulgeo = a mulge. olla = oală. noctu = în timpul nopţii. mare = mare. numero = a număra. ligo = a lega. figo = a înfige. duro = a dura. locus = loc. fetura = fătat. heredis = herede. meus = al meu. maius = luna mai. filum = fir. fenum = fân. partio = a împărţi. fuga = fugă. nucis = nucă. penna = pană. incepto = a începe. fugio = a fugi. a chinui. hoţ. oh! = oh!. macero = a măcina. murmur = murmur. a ataca. firimitură. nefericit. roadă. lingua = limbă. dulce. inclino = a înclina. os = os. duo = doi. a suspina. pila 56 . nurus = noră. fructus = fruct. octo = opt. lingo = a linge. lacus = lac. lippus = lip. mamma (ţâţă. marito = a mărita. inde = inde. hospita = oaspete. miseria = mizerie. paco = pace. mensura = măsură. latratus = lătrat. farina = făină.dator = dătător. luteus = lutos. mons = munte. mel = miere. lana = lână. muscus = muşchi. mors = moarte. manica = mânecă lungă. inumbro = a umbri. pelagus = pelag. frigo = a frige. lenis = lin. hei! = hei!. heri = ieri. mutus = mut naris = nară. gusto = a gusta. passus = pas. mugitus = muget. inclinatio = înclinare. inceptum = început. pereo = a pieri. massa = masă. gust. fulguro = a fulgera. mica = mic. dulce = plăcut. pedica = piedică. uimire. locustă = lăcustă. pallidus = palid. longus = lung. nato = a înota. multum = mult. a declara. fraga = fragi. lacteus = de lapte. murmuro = a murmura. nedum = necum. pellis = piele.

vicinia = vecinătate. urtica = urzica. saltus = salt.= pila. torqueo = a toarce. vultur = vultur. reparo = repara. spurco = a spurca. rodo = a roade. spatha = spată. salto = a dansa. putridus = putred. spica = spic. a scăpa. seu = sau. tres = trei. teneo = a ţine. puteo = a puti. sedes = sedă. sugo = a suge. tegula = ţiglă. stomachus = stomac. sitis = sete. turbate = turbat. vas = vas. vis = vis. portio = porţie. a arde. tergeo = a şterge. ruina = ruină. udus = ud. rapio = a răpi. ros = rouă. usus = uz. rea = rea. sat = sat. ripa = râpă. saluto = a saluta. unda = undă. ursă = ursă. surdus = surd. statura = statură. russus = roşu-închis. umbrosus = umbros. tremor = tremurare. stupro = a stupi. video = a vedea. vae! = vai!. vocis = voce. ramus = ramură. puteus = put. sitio = a fi însetat. porta = poartă. tondeo = a tunde. spartgo = a sparge. semen = samăn. tuli = tuli. tyrannis = tiranie. turba = a turba. scrofa = scroafă. volo = a voi. rotundo = a rotunji. tonsura = tunsoare. ultimus = ultim. vita = viaţă. st! = sst!. sagitto = a săgeta. sto = a sta. sorbeo = a sorbi. ruinosus = ruinat. urceus = urcior. tortor = tartor. rumino = a rumega. rancidus = rânced. tilia = tei. 57 . temeritas = temere. porcus = porc. vespa = viespe. stringo = a strânge. venator = vânător. vidua = văduvă. sono = a suna. serum = zer. singuli = singur. tortus = tort. pons = punte. truncus = trunchi. sorbitio = sorbitură. vermis = vierme. spina = spin. somnus = somn. susurrus = susur. ungo = a unge. taceo = a tăcea. taurus = taur. subtus = supt. vena = vână. tussio = a tuşi. valles = vale. ulcero = ulcera (a fi plin de răni). scio = a şti. praeda = pradă. pote = a putea. tingo = a întinge. ursi = a urzi. soror = soră. semino = a semăna. vicinus = vecin. saline = salină. sudor = sudoare. rogo = a ruga. prosto = prost. spuma = spumă. primus = primul. subiratus = supărat. vulpes = vulpe. vaca = vacă. spumosus = spumos. vendo = a vinde. pomum = pom. septem = şapte. tono = a tuna. tremo = a tremura. tacite = tăcute. vitis = vită. sonus = sunet. stellatus = înstelat. boccea. salio = a sări. pugnus = pumn. roto = a roti. prunum = prună. vindico = a vindeca. sal = sare. venio = a veni. a înţepa. prunus = prun. placo = plăcut. suffero = a suferi. totus = tot. rosmarinus = rozmarin. uro = ură. sors = sort. ustulo = a ustura. pullus = pui. sub = sub. popa (cel care face jertfele) = popa. rota = roată. rotunde = rotund. signum = semn. tendo = a întinde. destul. risus = râs. unguis = unghie. sterno = a aşterne. virga = vargă. traho = a trage. vadum = vad. unus = unu. raro = rar. velo = a înveli. testu = test. rado = a rade. sufflo = a sufla. stela = stea. turbo = a tulbura. venenum = venin. suffulcio = a sufulca. sortitus = sortit. ursus = urs. pomarium = pomărie. rideo = a râde. una = una. populus = popor. saturo = a sătura. venia = voie. plene = plin. ursoaică. repens = răpezime. sarcina = sarcină. bubă. plango = a plânge. sedeo = a şedea. ulmus = ulm. trudo = a trudi. salis = salcie. a sălta. socrus = soacră. verbum = vorbă. stirpis = stirpie. susurro = a susura. termino = a termina. vipera = viperă. tussis = tuse. livadă. timeo = a se teme. sanguis = sânge. podagra = podagră. ramosus = rămuros. pono = a pune. tyrannus = tiran. plumbum = plumb. sex = şase. verres = vier. turma = turma. porto = a purta. socer = socru. probosus = a probozi. turtur = turturea. ulcus = ulcior. viridis = verde. pungo = a punge. umbra = umbră. unde = unde?. usura = uzură. rumpo = a rupe. saccus = sac. tu = tu. umbro = a umbri. vitellus = viţeluş. spurcus = spurcat. vinum = vin. stinguo = a stinge. satur = sătul. pinus = pin. uber = uger. rupes = râpă. sudo = a asuda. securis = secure. tempus = timp. venatus = vânat. tamen = taman. sagitta = săgeată. împreună.

j. În paranteză pătrată am pus cuvântul din limba engleză cu explicaţia aferentă. Prestigiul extraordinar al acestei culturi a fost recunoscut chiar de cuceritorii akkadieni şi ulterior babilonieni care au folosit această limbă în oficierea cultului religios. Limba emegi nu avea consoanele f. babiloniană. În partea stângă a lexiconului se găseşte cuvântul din limba română iar după semnul (=) urmează cuvântul emeş cu sensurile aferente. limbi semite şi înrudite între ele. În paranteză rotundă am pus sunetul care nu a fost scris în textele emeş. z înlocuit cu s sau ş. şoc) sau se scria în mai multe feluri. dar nici jumătate nu au fost descifrate. alături de civilizaţia egipteană este fundamentală în evoluţia civilizaţiei europene şi a celei din vestul Orientului Apropiat. ciog. a fost transcrisă totdeauna în vocabularele semite în „u”. Emegi (limba sumeriană) a fost limbă liturgică în Mesopotamia până în secolul V î. a lovi.n. engleză. se poate scrie su+par+ca sau sub + ir + ca sau su + bir +ca). dormi. dar avea acelaşi sens (şopârca: a linguşi. forţă putere) dobă. su. Fenomenul este asemănător dacă s-ar încerca transcrierea limbii chineze cu alfabet latin. care au încercat să transpună într-o structură semită o limbă aglutinantă. i.n. Consider această greutate explicabilă pentru un străin 58 . Un cuvânt (fonem) se putea citi în mai multe feluri.. De reţinut că şi în prezent arabii (urmaşii semiţilor). akkadiană. Unde am considerat că traducerea semită a modificat sunetul original am trecut termenul propus de mine şi ulterior termenul cunoscut de sumerologi. î au fost transcrise prin a. a se răsuci) dorni. g înlocuit cu c. Cuvintele emegi au mai multe înţelesuri ajungând să treacă de 250 pentru expresia „me” şi acelaşi sens poate fi explicat cu mai multe expresii (putere = a.e. germană. Traducerea limbii sumeriene s-a făcut cu ajutorul „dicţionarelor” paleoakkadiene şi paleobabiloniene. v. În limba română prin unirea a două sau mai multe monosilabe a limbii vorbite în mileniul Vlll – lll î. (sug se poate citi ciug. a se învârti. a umbla cu şmecherii. 100000 tăbliţe de lut cu scriere emegi. iar pentru scrierea veche pictografică dificultăţile sunt şi mai mari. aşa cum fac oşenii în vorbirea lor curentă. Consoana „b” de multe ori devine „p” şi invers. a pune + a: braţ. ă ca a(masea-măsea). română) şi consider o mare datorie a statului român să dispună măsuri care să ducă la o implicare majoră a persoanelor interesate din România în descifrarea tăbliţelor de lut care poartă scrierea emegi. termenii fiind foarte greu de înţeles. corect „pi centru” cu „ce” moale. Precizez că s-au descoperit până în prezent cca. â ca i (când-chind). sog. Sunt convins că sensul multor cuvinte a fost influenţat de traducerile succesive (emegi. dar cu sensuri apropiate sau identice monosilabelor iniţiale. chiar dacă structurile sociale şi politice ale emeşilor erau dispărute de mai bine de 1300 de ani. Emeşii aveau obiceiul să nu mai scrie ultima (sau ultimele două) literă. Scrierea sumeriană este în cele mai multe cazuri monosilabică (aglutinantă). puţine cuvinte sunt compuse din două sau mai multe silabe. Vocala „o” din emegi. „şi” aşa cum fac cei din Muntenia când vor să-i zeflemească pe moldoveni „pi şentru”. Limba română veche surprinde trecerea vocalei u în o ca în cazurile dubă (dub: a bate cu putere. persoană. Aceste limbi nu aveau sunetele „ce”. care au studiat în România pronunţă consoana p ca b (bobor – popor). ciuc.e. „ci” şi au fost transcrise prin sunetul „şe”. cioc. au rezultat cuvinte noi. fenomen întâlnit şi pentru d înlocuit cu t.Suntem din acelaşi neam cu emeşii (sumerienii) Civilizaţia emeş (sumeriană) a marcat foarte puternic civilizaţia lumii şi importanţa ei. usu). vocalele ă. tobă sau durni (dur: locuinţă + ni: gazdă. t sau nu au reuşit semiţii să le redea în dicţionarele lor.

În limba română avem cuvântul chingi (cu primul i pronunţat mai lung) cu sensul de bucată de lemn lungă şi îngustă care se fixează pe un alt lemn cu rolul de a-l întări. suferinţă + at: schelet. iar în nord au construit mai multe ziduri de apărare. a cânta) cu sensul de vioi. „a lăsa din chingi” – a lăsa liber. chipeş. Mai există expresiile: „a ţine în chingi” – a constrânge. Un alt termen folosit pentru poporul emeş este sang-gig tradus greşit tot prin „capete negre”. De Anul Nou în Moldova se umblă pe la casele oamenilor cu dansul căluţului care începe cu expresia „hop zurzur”. Tot noi păstrăm termenii: gigat (gig: tristeţe. vită. cingătoare de pânză groasă folosită pentru protecţia abdomenului la femeile însărcinate sau la oamenii care fac efort fizic deosebit. slab) cu sensul de slab. negru. a susţine. slab. liberă de orice dogme preconcepute privind originea neamului şi limbii noastre.de această limbă. a fi în stare = Ki-en-gi: teritoriul pe care mai târziu semiţii l-au numit Sumer. sumbru. chiot. clasa nemeşilor. Irlandezii au cuvântul giogadh cu sensul de a scoate strigăte ascuţite. mândru. corect ar fi neam ales. fâşii de pânză sau piele din hamul cailor. a învârti. cel mai de seamă. Mai există termenii a nemeşi cu sensul: a boieri. a fi uniţi. pagubă. a înnobila. a-şi avea originea. a proteja. a sălta. a striga. Limba engleză păstrează aceste sensuri prin cuvântul king. Neamul emeş (sumerienii) când au plecat din ţinutul actual al României nu au lăsat în urmă o imensă pustietate. mândrie + at: tată. Toate sensurile se pot reduce la următoarele: a apăra. folosită în special la schelele din construcţii. Într-adevăr emeşii de cele mai multe ori purtau pe umăr o pânză care era înfăşurată pe trup. sunt oameni de încredere. iar pe tăbliţele geţilor am găsit cuvântul gig cu sensul de frumos. În regiunea Oaş (Us) din nordul României există o comunitate rurală de indivizi ce-şi spun cu mândrie nemeş. iar la emeşi ki-e-ne-di are sensul de a dansa. noi românii mai păstrăm vechile tradiţii şi obiceiuri. Dar el este păstrat în limba română cu sensul de val de pânză. iar în eme-gi cuvântul hura are sensul de neam. Ei nu se amestecă prin căsătorie cu ceilalţi săteni. calitatea de nemeş. Ei îşi numeau ţara Ki-en-gi cu sensul de ţinutul neamului înţelept sau a demnitarilor de sânge nobil. prima clasă socială. totalitatea lor. nemeşug: nemeşie. a se trage din. 59 . mândru. Limba pe care o vorbeau se numea eme-gi cu sensul de limbă a neamului conducător. Au mai rămas destule comunităţi care să-şi continue existenţa milenară. la sud de mare. nemeşie: rang social. se consideră că aparţin de vechi familii boiereşti. ceea ce-i făcea să se deosebească de semiţi care umblau cu bustul gol. Ţinutul locuit de emeşi se numea Ki-en-gi. prima categorie. a conduce. a bucura pământul. a sări şi zur-zur: a se zgudui. neam civilizator sau neam nobil. a controla. Cuvântul hora are sensul de a dansa în cerc. era apărat natural la est şi vest de fluviile Tigru şi Eufrat. a se clătina. Sang-gi îşi spuneau emeşii şi termenul a fost tradus eronat după descifrarea tăbliţelor de lut prin „capete negre”. demn. Chiar dacă timpul ne-a despărţit de peste 5000 de ani. prinsă de hloabe şi folosită pentru protecţia abdomenului la cai. sangi: element care a stat la baza constituirii clanurilor şi a ginţilor având un strămoş comun = sang-gi: persoană care aparţine prin naştere aceluiaşi grup. a ocroti. Chindie este denumirea unui dans. a se opri. „a-l ţine chingile” – a fi sau a se simţi în putere. a chiui. fâşie de pânză sau piele folosită pentru fixarea şeii. limbă aleasă sau oficială. dar nu şi pentru cel care stăpâneşte foarte bine limba română veche şi are o minte isteaţă. subţire şi gigăt (gig: bucurie. iar emeşii au ambele cuvinte hup: acrobat. sunt foarte chibzuiţi în acţiunile înfăptuite şi sunt foarte demni. face pe cineva boier. nobil. boală. de neam mare. Termenul gig are sensul de trist.

Să repet emeş. Fantastic! Emeşii au traversat istoria şi ne sunt contemporani! Dar istoria le-a făcut o mare nedreptate prin Jules Oppert în anul 1855 când a botezat acest popor necunoscut cu numele de „sumerieni” dintr-o interpretare eronată a termenului de Sumer folosit de akkadieni pentru teritoriul dintre Tigru Eufrat şi Golful Persic. melodia după care se execută acest dans. Trebuie cercetat acest domeniu pentru a aduce adevărul la lumină. a batjocori. conştiinţă. demnitate. caracter. adică poporul mândru. nobil. Tot în irlandeză mai sunt cuvintele gigea şi gigi cu sensul de chicoteală. Se mai foloseşte şi înjurătura „sângili mă-ti” cu sensul de blestemat să fie neamul care te-a zămislit şi te-a format ca om = sang-gi: suflet rău.e. cuvântul gi a ajuns gig (gi: om tânăr + gi: nobil mândru. Deşi au dispărut ca stat în secolul XVlll î. civilizator. codiţe de păr. persoană închisă în sine. Un popor plin de veselie şi vioiciune aşa cum erau emeşii nu putea fi negru în suflet sau la minte. emeci. 60 . drăguţ. Prin repetare. distracţie identic cu gigia al nostru. În sudul Iraqului există în prezent un grup etnic ce îşi spune emeci. a radia. aparţine prin naştere grupului) şi poate avea în eme-gi sensul de neam ales. a încuraja. popor nobil.n. fire. care vine în sprijinul ideii arătate mai sus. pieptănat cu cărare pe mijloc şi legat în coadă la spate (cum poartă părul şi în prezent călugării români sau cum purtau moţii). iar statuile îi prezintă cu părul subţire. dovedind imensul prestigiu de care se bucura cultura emeş.n. Trebuie să arăt că termenul gi poate fi tradus şi prin a strânge părul. suflet rău. ei erau cu adevărat un popor civilizator. Canalul Um Kasr este tot o denumire emeş (um + kas +ri) cu sensul de râul care curge dirijat. a sfida şi care păstrează ambele sensuri din limba română pentru gigat ceea ce confirmă o traducere incompletă a cuvântului gig din eme-gi. mentalitate ca în expresia „sânge rău” care semnifică om parşiv. a conducătorilor. Iudeii. eme-gi. În urmă cu 4500 ani pe acelaşi teritoriu a locuit neamul emeş (se poate citi şi emeci) – o ramură a strămoşilor noştri carpatici – care vorbea o limbă numită eme-gi. consider că este o greşeală traducerea „capete negre” şi trebuie înlocuită prin poporul ales. Limba română veche mai are cuvântul gigă. care este un dans englezesc (jig). şi care fără să ştie participau la descoperirea propriului trecut! În Consiliul de Administrare al Iraqului din 2004 există un reprezentant cu numele de Bara-lulu. poporul civilizator.. În raport cu vecinii semiţi. poporul ales sau civilizator. familie blestemată. veselie. în captivitatea din Babilon când şi-au prelucrat propriile mituri şi legende au preluat din această cultură toate miturile iudaismului inclusiv mitul „poporului ales” pe care l-au folosit cu foarte mare abilitate în epoca modernă. În limba irlandeză există cuvintele gig. dar şi irlandez executat cu vioiciune şi veselie. Dacă ei nu aparţineau rasei semite.Este o certitudine că gig trebuie tradus şi prin mândrie. fel. sangi: figurativ cu sensul de suflet. Numele este fără discuţie emeş şi poate fi interpretat prin conducătorul neamului străbun. suflet parşiv. a străluci de bucurie. învingătorii lor semiţii. Dacă dispărea poporul care a creat aceste structuri fonetice. popor civilizator. astăzi nu le mai auzeam. le-au cultivat limba şi religia până în secolul Vl î. gige şi giga cu sensul de chicoteală. iar poporul să se numească „capete negre” de parcă i-ar fi potopit râia pe toţi. caracter pervers. a lua peste picior.e. vesel (gi: tânăr + gi: nobil mândru + a: odraslă. Nimeni nu s-a gândit că muncitorii care participau la săpăturile arheologilor erau urmaşii celor care au creat acea cultură fabuloasă a emeilor (sumerienii). a se hârjoni. urmaş). Este inadmisibil ca limba unui popor să fie aleasă. ciripeală. reputaţie proastă. Limba română mai are cuvântul gigia cu sensul de tânăr frumos şi plin de farmec. civilizator. a nobililor.

a zdrobi. a ţipa. achita: cu sens figurativ de a ucide = a-chi-ta: a distruge. a-su-e: a atinge. târlă de vite. treburi de rezolvat = a-nga-la: sac din piele pentru făină. Sărbătoarea avea şi un profund caracter religios pentru că simboliza împreunarea cerului cu pământul şi renaşterea unui nou ciclu al vieţii. prost. jale. ieşit din marea primordială. măsură de capacitate de 50 vedre = an-ta: înalt. aduc: a duce. a da apă vitelor = adapa: primul om în mitologia emeş. a invoca ceva. argăseală = amas: stână. neputinţă. a dori.a-gu-zi-ga: imediat. lichidul care ocupă 70% din suprafaţa pământului şi este principala componentă a corpului omenesc = a-pa: ţeavă făcută din argilă prin care trecea apa sau berea consumată la diferite evenimente inclusiv funerare. Însămânţarea brazdei avea rolul unei fecundări magice pe care omul o intermedia între cer şi pământ şi asigura continuarea vieţii. a se plânge. a pune în ordine. acera: a avea nădejde la. a tinde spre. a se înălţa a ieşi. bucurie. grijă profundă purtată mereu în suflet. a aştepta să. a arunca. a se desfăşura. În comunităţile agrare această acţiune constituia o sărbătoare deosebită la care participau toţi membrii. nenorocire de proporţii abătută peste o persoană. Trebuie arătat că în limba quechua (limba folosită de incaşi) sango semnifică suflet. adăpa: a duce animalele să bea apă. a îndeplini. a da un sfat. a transporta provizii de făină. a face praf.a-se-ra: lamentaţie. amaru: stare de spirit care exprimă disperare. adă: actiunea prin care unei persoane i se cere să transporte sau să mişte ceva = a-da: a trimite. până la. întristare. angara: obligaţii numeroase. decădere psihică. a-dug: a iriga. a însămânţa. poloboace. mult. a căra cu ulciorul. a distruge.individ periculos. aciua: a aşeza. devreme. a creşte umiditatea într-un spaţiu închis pentru realizarea unei băi de abur = aburu: a deschide aripile. suferinţă = al-la-an: stejar. a pune în ordine. apa: elementul vital al vieţii. = acera. Arhaisme şi regionalisme din limba română care se găsesc în emegi în formă identică sau foarte apropiată: abur: evaporarea apei prin fierbere sau datorită temperaturii ridicate = ab-ur: vase pentru fiert. alean: dor. chin fizic sau psihic = a-ma-ru: inundaţie. distrugere. a pune la locul lor = aciue. a 61 . amus: groapă sau putină cu apă şi var pentru argăsit pielea. deosebit de mare. unul din arborii folosiţi de români la ceremoniile de înmormântare. adăpost provizoriu. antal: butoi mare de stejar. acuşica: expresie care arată că o acţiune se va desfăşura imediat = acusica. a aşeza. apa care curge. catastrofă datorată unor revărsări de apă. ara: începerea muncilor agricole odată cu afânarea pământului prin distrugerea crustei tari de la suprafaţă şi îndepărtarea buruienilor. aldui: a binecuvânta = al-du(i): a insista. a face. aburi: a supune unei atmosfere încărcate cu abur un aliment uscat pentru a-şi recăpăta frăgezimea. dimineaţa. a duce afară. a cere. Acest obicei se mai păstrează în forma lui arhaică în Maramureş prin obiceiul tânjalei = a-ra: a pune sămânţă. a căra = a-duc. Se alegea cel mai bun gospodar din comunitate şi el avea cinstea să iasă primul la arat. necopt la minte.

persoană care se roagă. refuz. bansur: recipient. aroganţă. a face tărăboi repetat. a se întoarce. fiară = bala: ostilitate. a umple cu vârf. a dispărea deasupra. măsură de capacitate de 10 litri. arzu: termen vechi cu sensul de jalbă. bala: monstru. a uni. a pune. om sau copil cu gură mare = barag: a împrăştia. a radia. jertfirea unor ofrande pe altar prin ardere = ar-de: a lăuda. azil: loc de refugiu pentru bătrânii fără adăpost. haită. barbarie: acţiune violentă a unor persoane împotriva altor persoane şi care are ca scop distrugerea unor construcţii. amiază. a împrăştia. a sorbi. odihna de amiază. apă liniştită. a fi întins. a dezlănţui un atac. a da peste cap. a rezolva. cuib. scurte. a se roti. unire. acţiune în forţă. unitate de măsură de 10 litri = bancior. împotrivire = ba: a provoca. 62 . a întinde. bălăcăi: a se bălăci. a cădea în torente. a învrăjbi. raită. a dezbina. cel mai priceput. conducător. a unor culturi şi livezi sau masacrarea oamenilor şi animalelor prin foc şi sabie = bar-bar-ra: flacără. rezistent. ajutor. a distruge. a străluci. a cuibări. pătimaş. bandă: fâşie. a se revărsa. a lega. subdiviziune a leului. trufie. a oferi unui străin necăjit un adăpost = azil: bucurie. de mică întindere. aşed: a pune într-o anumită poziţie un obiect sau o persoană. neted. rugăminte scrisă pentru rezolvarea unei situaţii nefavorabile = a-ra-zu: petiţie. a susţine. bătătură: suprafaţa de teren a curţii împrejmuită cu gard pentru a ţine închise păsările şi animalele mici. a se răspândi. a susţine. a răspândi. a aduce mereu nenorocire. asud: a transpira datorită unui efort susţinut. a se aşeza = a-sed: apă răcoroasă. simpatic. duşman. droaie. apă rece. bară: mocirlă. plângere. a se revărsa. clar. expunerea corpului la temperaturi ridicate care generează transpiraţie = a-sud: a mişca cu energie şi prin repetare. mulţumire. asu: bun. drag. atac: acţiune violentă. a răsturna. ban: echivalent convenţional în relaţiile de schimb de mărfuri sau servicii. rugăminte. smârc = bara: a inunda. a informa pe cineva. fioros. înţelept. ritual. bănicior: baniţă. văpaie. impetuos. barac: câine flocos şi cu mustăţi mari = barac. bir: impozit principal perceput în statele feudale române de la ţărani şi meşteşugari. bal: balot de marfă = bal: a transfera. scadenţă. sprijin. bandaj. care de multe ori era luat prin violenţă şi cazne de tot felul = bir: a împărţi. a-dah: aliere. degradarea pielii prin desprindere şi formarea unor băşici dureroase sau întărirea foarte puternică a pielii care provoacă dureri persistente = ba-ta-tur: acestea sunt mici. a prezice. barag: vizuină. baragă: lup în fruntea unei haite care prin urlete dă semnalul de atac asupra prăzii şi o hăituieşte pentru a o împrăştia. bă: formă de adresare către o persoană = ba: persoană în viaţă. fericire. arde: purificare prin foc. „banul este ochiul dracului” = ba-an: suport. ba: negare. a lăuda. a se învârti. a împărţi. a unor produse. adunare. vizuină. a lua. taurul din fruntea cirezii care poartă clopotul pentru a-şi anunţa prezenţa. a desfăşura. pregătirea unei asemenea acţiuni prin unire sau aliere = a-tah.străluci. baltă. a preda. a ceda. a arde cu flacără. reprimare. a lovi apa cu palmele = bal-aca: a turna. a se dezlănţui. înţelept = asu: doctor. a lega = banda: a sprijini.

încărcătură. persoană care trebuie supravegheată şi protejată = bulung: nevinovat. bure: vas de lemn pentru băut apă. a captura. a da junghiuri. genunchi. a strânge. consultaţie. calga: locţiitor. a mugi. în masă. excremente = cac: curbă. a da năvală. a fugi. năucit. a merita. gloată. a se răzbuna pe. animal călărit de om. a da năvală. a ocroti copilul. a stropi. a transporta. a aduce suferinţe fizice. cu grămada. 63 . a da buzna. a agita. droaie. calici: a nenoroci. repede = buluc. bura: a ploua mărunt şi des = bu-ra: a uda repede. ca-dug: măsurarea sau socotirea mărfii pentru calculul profitului sau impozitare. rapid. bâz: sunetul scos de insecte sau de albine la urdiniş. a trage. a se certa = bi-ra: amestecat. a îndemna. dop. caduc: gol. a şopti. fel de a acţiona = cala: a se îndrepta spre. borî: a vomita = boru. bâra: a bodogăni. a purta. bu(u): a rage. vorbitul în şoaptă = biz: a ciripi. iute. but: coapsa unui animal rumegător. a bâzâi. respect. vas. a se îndoi. bâr: interjecţie cu care oile sunt îndemnare la drum sau să facă alte mişcări cerute de cioban = bir: echipa care mână oile. bolund: persoană cu tulburări psihice de comportament. a alerga împrejur. a hrăni. a duce.a pedepsi. a prinde. a potrivi = cad(e): a se alipi. a zăpăci. buluc: năvală mare. a se repezi la = bu(i): a se repezi la. a alunga cu forţa. a asedia. a duce. a cicăli pe cineva. călătorie. buhu: o stare se spirit ce arată nesiguranţă. a fi nervos. galga: sfat. a trage. a trage cu putere. acţiune ratată = ca-duc. cal: animal domesticit de om în diferite zone ale lumii şi folosit pentru călărie şi transport. cadă: butoi mare cu un singur fund. a transporta. a zăvorî afară. a fugi. a grăbi. buli: a păţi ceva neplăcut = bul(i): nenorocire. copac cu umbra groasă. a evalua. iute la fugă. a plânge = bu: a pune pe cineva să urle sau să plângă. bulug: a se năpusti. vânjos. a încăleca. bucată mare de carne = but: şold. a izbi. scafă. a-i fi frică. a amesteca. a se teme. a fi plin. a lovi = ca-li-ci. a zumzăi. unul peste altul. persoană care are ieşiri necontrolate care demonstrează labilitate psihică. bui: a da năvală. aşeza. soluţie într-o dispută verbală. a omorî. musculos. grămadă. cale: drum. cac: a se uşura. băţ cu care se măsoară laptele în şiştar = bur(e): castron de lut ars. a bate. a ţine seama de. viguros. urmaş = calga. a mânca. cala: partea de jos a unui vapor unde se depozitează mărfurile = cala: groapă pentru provizii prevăzută cu acoperiş şi uşă de intrare. bou: taur castrat folosit ca animal de tracţiune = bou. lovitură. cade: a se cuveni. îmbulzeală. a blestema. deodată. ca-li-gi: a înconjura. a aiuri. bu: a buhăi. tare. potecă. ca în expresia „i-a mers buhu” = bu-uh: a tremura. pivniţă pentru cereale. a murmura. toţi deodată. a se aşeza. a enerva. a socoti. se folosea mai mult la parade şi la călărie = cal: puternic. gada: a avea. a provoca. buru: a vomita. de formă conică ce se foloseşte numai în poziţie verticală pentru borhot de fructe sau zdrobirea strugurilor pentru vin = cada.

cârlionţ = cioaca. se-lu(i): plantă cu miros plăcut. gin: a dovedi o proprietate de către cineva. ardoare. a călători în afară. casa: adăpostul omului = cas(a): cătun. slăvină. soartă. rezoluţie = caras. a înşfăca. a da. a ataca. bucurie mare. cil: animale cu părul gri. ceu: oală pentru mâncare = ceu. a trimite. hotărâre. ser-da: atac. casto: bine. a face. gaba: trufie. se(i): a se înfierbânta. a lega. formă de dans prin învârtire în cerc. a duce grâul. canea: cep. a fi egal cu. conducere. a aşeza. celar: odăiţă. a se zvârcoli. căsuţă. urlet. car: unitate de măsură utilizată în Moldova în evul mediu cînd se expediau pentru export produse agricole (peşte. formă de păstrare a legumelor sau fructelor uscate prin înşiruirea pe o sfoară şi legarea capetelor = cercu. agresiune. a fi încântat. a jefui. blam. a fi priceput. cărar: hotărâre. cin: clan. atrăgător. [carat: cărat]. a porni război = certa. a primi. a chinui. răcnet. nelinişte. casă de afaceri. orificiu făcut într-un butoi şi prevăzut cu un dispozitiv care reglează debitul vinului şi trebuie mânuit cu mare atenţie = cana: îngrijorare. porţie de mâncare. suflet. a împărţi. cioacă: cârlig care ţine un obiect legat de altul. a lumina. cer: universul de deasupra noastră = cer. a dispreţui. a prinde. coriandru. canoni: a umili. casdu: băutură dulce. inimă. garas: decizie. a fi agitat. a confirma. a se uita la. ca-nun-e: strigăt de disperare. invocată de copii când se scaldă în râu pentru a rezista ca ea la frig = cali-e: strigăt puternic. crestătură. a ieşi. coşul pieptului. a face = car: chei. gil: întunecat. cier: semn. scoabă. apă. ascunzătoare = cela. şansă. a apuca. certa: a cere socoteală. a fixa. neam. su-aca: a face captivi. 64 . a radia. braţ. oracol.calie: fiinţă închipuită. a pune. grâu. a evada. răboj = cier. a fi de partea cuiva. căta: acţiune prin care se caută. crimă. a face. a mâna. a scăpa. se cercetează sau se pregăteşte ceva = ca-ta: a prinde. a trimite. zestre. se-er-gu: o sfoară lungă plină cu fructe uscate şi capetele legate între ele. se-er: a fi obligat. a primi. a vântura grâul. cară: : peşte mic şi foarte vioi din apele stătătoare. dansator. ci-lul-la: loc pentru execuţii. a călători în afară. cartier nou al unui oraş. potrivit la gust = casto. cilic: mărgele lucitoare = cili: cununa miresei. a înmâna. om cu influenţă = capa. a face prizonieri. zel. a căzni. a munci din greu = canone. cât se aprecia că se poate transporta în condiţii normale cu un car cu patru roţi tras de boi. crâsnic de mână = cercal. noroc. căra: a transporta. a mâna. nobil = cilib: stea. acţiune punitivă. îndiguire. a ruga. port. a transporta. de nădejde. scandal. bucătărie. se-er-ngal: a fi puternic. se-la: a căra grâul la hambar. a scoate la păşunat. a duce. popas. culoare în trei peri = cil. capan: om în slujbă mare. a întări. pipă. a prinde. a trebui. a amăgi. cilibiu: elegant. organizaţie = cin. zvârlugă = cara: a captura. credincios. cercu: figură geometrică ce defineşte rotunjimea perfectă. ser: a străluci. a se murdări. a înşela = celu(i). a fi violent. miros. a dansa. celui: a ademeni. potrivit. cei: a cere = cei. su: mână. a împrăştia pe jos. cercală: unealtă de pescuit în formă de sac. frumos. a chema. cămară. secară) avea cca 900 kg = car: unitate de măsură egală cu 909 litri. a lua. celula: loc de detenţie sau de execuţie = cilula. fruntaş. a da.

ciubăr: vas de lemn cu două toarte de cărat apă. ciocoroi: cârlig de fier cu coadă de lemn cu care se agaţă lemnele plutelor = ciocor. violenţă. sita: măsură. a fi înfuriat. braţ şi antebraţ. su-la: leneş. frică = cior. cioci: a se chercheli. vrednic de dispreţ. cârd. ciura: a cerne cu ciurul. a înfrunta. rău. număr. su-gi: bătrân. a uimi. cius: cârcă. a se îmbăta = cioci. a şterpeli = ciupela. a scoate. a mişca cu mâna pentru a trece prin ciur. ciula: a dispreţui. sir: a lega. răzuire făcută cu mâna. neîngrijit. sur: a trece ca fulgerul. a repartiza. ciolă: minciună = ciola. sub: a arunca afară. a se ghemui = ciuci. spate = cius. ciurdă: turmă. scafă. cruzime. a lăsa buza în jos. 65 . surug: coş mic. ca unitate de măsură – cotul. cioacă = ciuc. sperietoare acoperită cu zdrenţe = ciuha. gârbov. a ruga. ciutac: prost. puţin = cir. nimic = ciula. susur: grătar pentru cuptor prin care curge cenuşa sau grătar pentru fript carne prin care se scurge zeama. lucruri mici = ciuruc. a trânti la pământ. se-ba-an: o măsură pentru peşte sau pentru alte alimente. ciudă: stare de nemulţumire. deschis. stângaci. ciop: trunchi de copac. ciuha: momâie. a umbla. a izbucni. a delimita un teren. cioban: vas de lemn pentru băut apă. ciupă: apă călduţă în care fac baie copiii mici. su-pe-el-la: a mânji. vasul de lemn în care fac aceştia baie = ciupa. a dezlega. sur-du: paznic. lapte. ciuciur: jgheabul de la fântână pe care curge apa. aţă subţire. a socoti. a azvârli. de revoltă = ciuda. a fixa. uimire. a întări. ciungă: persoană fără o mână = ciunga. sucur: suliţă. vechi. aplecat. adunătură = ciurdu. eclipsă. su-nga: mâna mea. a descifra sensul unui mesaj = citi. bure. a îmbrăca. su-bar: a scăpa de. struguri = ciubar. trândav. sub: a trânti la pământ un arbore. su-ha: tâlhar. înverşunat. sus: a da peste cap. paralizat. a merge pe jos. fermecare = ciud. ciud: minune. ciochină: cârlig purtat la brâu de oamenii de la munte şi folosit la diferite activităţi = ciochin. a izbi. ciopor. sug: a separa. descoperit. ciuci: a se aşeza pe vine. arbore doborât = ciop. măcinare. a străpunge cu lancea. a trage. sus: a răsturna. a împrăştia pe jos. su-ur-ra: mărunţire. a fi corupt. a implora. obraznic. sălbăticie. gol. nătăfleaţă = ciutac. a deveni trist. a mărunţi cu ajutorul ciurului = ciura. cir: fir. ciupeli: a jumuli o pasăre. a decide. a smulge părul de pe porc. ciuruc: lucru fără valoare. suba: a dezbrăca. a se stârci. a se încrunta. su-dag: a hoinări în jur. în bătaie de joc. a fi necinstit.ciob: parte dintr-un vas de lut care a fost trântit la pământ şi spart = ciob. ciuc: târnăcop. cita: semn făcut de oameni la măsurarea unui loc = cita. cior: fior. a tăia. su-da: a înarma din vreme. a fi obligat. citi: a se concentra în efortul de citire. su-la: leneş. jgheabul teascului de vie = ciuciur. suchin: seceră. a se ciuci. îndoit de spate. om care nu-i bun de nici o treabă. a merge în patru labe. a căra. băţ cu care se măsoară laptele în şiştar = ceban. gidi: a se întrista. a transporta. a face schimb cu voce tare. a arunca. sud: cruce.

ciutuc: coadă de mătură folosită şi pentru descântat = ciutuc. a hori = chiot. a umili. a închide gura cuiva. fructe. gi-zi: o specie de trestie. a se uita spre. a executa. înfăţişare = chip. a merge greu. muncă istovitoare. a striga. putere fizică. a se crispa. chil: ţeavă de răcit la alambic. a geme = chiri: rugăminte fierbinte. curte sau ogradă. promoroacă. a se culca. chingă: bucată de lemn lungă şi îngustă care se fixează pe un lemn cu rolul de a-l întări. a cufunda. chicior: picior = chicior. a înainta cu greu. a strânge. depozit. zălog. buştină. proprietate. chidă: negura de pe munţi. a cerceta. a căuta. care distruge = chi-zah: loc sacru unde se ard jertfele. iar în Moldova era egală cu 430 litri = chi-la: a cântări cereale. om leneş = chisal: stăpânul ogrăzii. a arunca pe spate]. poruncă. chirăi: a plânge. a cântări. a pune jos. a bea zdravăn. dispozitiv de scurgere = chi-la: a observa. a răpune. chib: cel care ştie să le dea chip. a trage la cântar. a acoperi. a pieri. a aduce. a vătăma. a supăra. a potrivi. a îndrepta. sutug: colibă unde se fac ritualuri pentru purificare. a se jeli. a încurca. a clădi. ostatic = chiza-su: a aduce omagii de departe. a înălţa. siloz. ciorchine = chi-de: a îngropa. a alunga. a supăra puternic. a face. a ţâpuri. chili: a trage la măsea. a băga în ţarc. a striga. statuie. a umbla în patru labe din cauza băuturii. a fi atent la. a sparge pietre mari pentru a forma un prag cu ele = chi-sa: musculatură. om mort = chiritu. chersă: livadă. a da o recompensă. groapă. cel care ştie să meşterească obiecte din aur. a se întinde de-a curmezişul. a desfăşura o muncă grea = chin-ni: ordin. chip: imagine. a pune la grea încercare. faţă. scatiu = cizi. a se văicări. chiciură. chinui: a necăji. a pune la treabă. a îndrepta. chisal: om care părăseşte greu curtea pentru muncă. ţinut pustiu. a da în primire. forţă. belşug. în Muntenia era egală cu 680 litri. a se stinge. chi-sur: a lăsa urme. 66 . chelar: cămară în dosul casei ţărăneşti sub care se află pivniţa = chi -la: pivniţă de cereale. [keel: a răsturna. chisim: obligaţie în bani şi în natură dată de ţăranul clăcaş proprietarului. a transmite respect. chezap: care arde. chiri-du: a doborî. a lua în seamă. cizi: o pasăre de baltă. a tortura. chiot: a chiui. în locul zilelor de muncă la care era obligat = chisim: a băga în grajd. cheritu: om slab şi neputincios. a depune un efort fizic foarte mare. cheri: a muri. pivniţă de cereale. a distruge. postament. a nivela un teren plin de bolovani rămaşi după arat. folosită în special la schelele din construcţii = ching-nga: a construi. a potrivi. plăcere. a împinge ceva greu. chezaşu: persoană care garantează moral cu averea sa pentru o datorie făcută de altul. partea unui nave care stă în apă. implorare. chisa: a sfărâma boabe sau seminţe. cavitate în pământ. a potrivi. a compara. om beat = chili: a se murdări până sus. a îngropa = chi-ri: a scurma pămîntul. a înţepeni. a merge de-a curmezişul. chila: veche unitate de măsură pentru cereale. chi-ud: a primi o răsplată. zarzără = chiri-za: livadă.

a se mări. nori de praf. coraca: angină. cosi: bătaie puternică. plăcut. consânge: rudă din partea tatălui = consange. a se întinde. a prinde sigur. corzi: figurativ. a pătrunde în. distrugere. curu(i): a spiona. a chefui. cus: burduf. a umili. copil neastâmpărat. cucură: tolbă pentru săgeţi. a întemeia. tâlhar = coroi. a sta de pândă. cotarlă: câine vagabond. cu care se lipesc casele. trestie. a fi atent. a mulţumi. pământ nivelat. a lega un animal de coamă. grăsime. ţarc. cocon: odraslă de domnitor sau boier. cun-sang(e): a face parte din. a lega de după cap. a aşeza. a îngrăşa. pitit. a se mări. bici din piele. de forma unui peşte care delimitau proprietătile.cur-di: a spune vorbe duşmănoase. a pune. cuduru: borne mici din piatră. codi: a fi timid. a socoti. a pune bazele unei familii. coş: obiect confecţionat din nuiele. colbu: praf. a înhăţa. chită: grijă. crâng. a descoperi. ursită. gu-tag: lizieră. a înceta. nuiele. a acoperi. a răscoli. plăcut. a privi. coli: oameni care nu fac nimic. cordi: a întreţine relaţii sexuale extraconjugale. prieten. inferior. un fel de pădurice. grăsuţ. dulce. a urmări. javră. chiser: cerc de nuiele pus între leucă şi căpăţîna osiei pentru evitarea roaderii lor. a batjocori. a pregăti ceva rău. a ghiorţăi = corai. a rupe. a înjura. a ghiorăi. chiuz: curea. cur-zi: soartă. piele. loc ostil şi plin de primejdii. om bătrân şi rău = cotarla. gând rău. chisă: motiv ascuns = chisa: a ascunde. cucu(n): nobil. a distruge. a dezrădăcina. a creşte. a aduce mare suferinţă = cosi. coroi: hoţ de codru. a fi atent la. a separa de. a face bine. cur-aca: a supraveghea. a tăia. papură sau piele cu care se cară sau se păstrează diferite produse = cos. boală ce necesită supraveghere = coraca. alergare nebună. gub -cas: herghelie de cai. codru: bucată de pâine. parte a plugului care răstoarnă brazda = cucur. cud(i): a se preface că nu cunoaşte. limită. a scoate sunete. pază. corăi: a croncăni. a se apăra. zaplaz. animale care sar când fug = copcas. a tulbura. susţinător. cus(i): devastare. lut = chisa(i): pământ uscat. verigă pentru legatul hadaragului (băţul gros şi mobil) cu bătătorul (dârjaua) îmblăciului cu care se bătea grâul. copil mic = cocon. copcaş: persoană care pescuieşte la copcă. inel din nuieluşă de salcie = colbu. brăţară. ciudă. stare de nemulţumire. îngrăditură de nuiele care protejează = chi-ser: gard. chius: pământ pregătit din timp. chiud: fire duşmănoasă = chi-ud: ţinut pustiu. a înveli. potaie. a observa. leneşi = coli. fasolea şi mazărea pe tarla = chiuz. jos. a viola = cordi. a fi cu băgare de seamă = codi. a ascunde. cleios. ocol. loc ascuns. a degrada. gu-gur: a strânge. a 67 . chitus: ascuns. partizan. drag. tupilat = chi-tus: loc. necaz = chi-ta: pământ. a smuci. a răscoli pământul până iese praf. untură. gul-bu: a smulge. a se feri. cu-li: vas din argilă pentru bere. a urmări destinul cuiva = corzi. hartam = codru. gu-ra(i): a croncăni.chisai: pământ gras. a acoperi cu piele. miere. cotac: pâlc de pădure = cotac. gu-tar-la: a coafa (chelfăni) părul într-un anumit fel. îngrăditură. a chiorăi. dorinţă imperioasă.

încreţi = cupi. a bea puţin = cus(a): alimente. cub(i): împletitori de rogojini şi coşuri. la întoarcere. a pune pe capul cuiva o cunună de flori. a trăi. a lega. belşug. gur-ra: a răsplăti. gu-ngiri: deschizătură în zid. a fi de partea cuiva. locuinţa vechii populaţii construită din lemn în care trăiau mai multe familii. rod = curcu: dar. loc întărit. cumit: calitate = cumud: calitate deosebită a făinii de grâu. cul: aprig. la înapoiere. diliu: persoană cu idei şi comportamente specifice numai ei. a fugi. dibă: butuc. asociaţie. Aceste adăposturi erau amenajate pe poziţii uşor de apărat si aveau palisade înalte din lemn şi pămînt = dac-cia. a răspunde la. leac. a trece. cura: a scopi porcul. a transmite. a fi fericit. a primi oaspeţi. supărare. a răspunde. dam: specie de cerb cu coarnele late. obadă. a împrejmui. flori de primăvară = dal-ba: dintre frumuseţi. a împodobi. frumoasă. dulce. a pune la loc. centură. a pierde pe cineva. necaz. coş. pânză de legat. puternic. cerb lopătar. a jeli. a înceta. curcus: fruct. a întrece. oprire. cântăreşte sau se transportă o marfă = dar-ra: curea. a alege. dara: greutatea ambalajului sau a recipientului în care se păstrează. a ataşa. albă. a duce mai departe. năbădăi. a recolta. da: a fi de partea cuiva. a opri. uşoară sminteală = dili: singur. a proteja. rogojini din trestie. acces de furie. a scăpa = cura. plăcut. viaţa de zi cu zi în aceeaşi locuinţă. Tisa. a însemna pe răboj. a apăra. dag-gia: margine a oraşului. a regreta. a lega. cusai: a gusta. margine a ţinutului. 68 . cordon. dert: tristeţe mare. a lega strâns cu o funie = cur: a strânge puternic. a încânta = cunune. a se descotorosi de cineva. a fixa. a împodobi. Dacia: denumirea antică a teritoriului României. a prinde. încălcare. strălucitor. dalbă: deosebită. a arunca. a separa de. supărare. a înjura. a prăpădi. a ţine. a replica. cupi: a coase cu împunsături rare strângând aţa. a se mutila. a culege. a mişca. cungiuri: a ocoli. grămadă. adunare. a da. cătuşe. a captura. a face ordine = dirig: adăugire. a fi întristat. cameră. pasiune = dam-ab-ba: bocitoare. gu-nun-e: a fi încântat. cudi: cuvânt cu care se alungă pisica = cud(i): a întrerupe. restricţie. a cresta. a plânge. a fixa. căsătorie religioasă. mascul = dam: soţ. a fi obligat. a confirma = da: drum. a sări în apă. a coti după = cungiri. dambla: paralizie. curm: a cresta. soluţie pentru o problemă. a locui. osteneală. cutumă: tradiţie. a declara. de mâini sau de picioare) = dib(a): fiare. poftă. grăsuţ. iute = cul: violent. necaz. a încălca. bărbat. dispozitiv de lemn de ţinut prins un vinovat (de gât. balot. a alina. a ieşi. Dunăre şi Marea Neagră = dac. a alege. mâhnire = dir: mâhnire. gu-tumu: a chema. a aduna. a găzdui. die: îndemn pentru cai să pornească la drum = di-e: a conduce. normă socială sau juridică care se transmite prin viu grai = cutumu. coş. osteneală. dag: existenţă în comun. a striga. a confirma. dereg: a repara. a descoperi. a uşura. di: îndemn pentru cai să pornească la drum = di: a se mişca. a răsplăti. falangă. a oferi. legea locului. strigăt puternic de bucurie. apăra. cununie: unire simbolică. necaz. dac: denumirea romană a locuitorilor din arealul cuprins între Nistru.colecta.

proprietate. a întări. blând. a vorbi. a goni = dudu(i): a procura. creditor. a se repezi la. a trînti jos. grămadă. sarcină. dogor: căldură mare care dă o stare de oboseală = dogor. a prinde. du: ordin pentru a transporta ceva. energie. duc: a deplasa ceva către o destinaţie precisă = duc: a lua. a aduce. om respectat. a interzice. cel care vrea binele celor din jur) = duh: deschis. domolu: om echilibrat. a lămuri. lucru. în domeniul gândirii (om de duh-om cu un spirit ales. era!: expresie care semnifică supărare mare = er-ra: a boci. a întrerupe. a şti. ţinut pentru creşterea vitelor de-a lungul râurilor şi a canalelor de irigaţie pe malurile cărora se găsea o vegetaţie foarte bogată. a fi cel mai. a ţine. a ocupa. a răspândi. a merge pe jos. a băga. instrument de percuţie care scoate sunete prin lovire = dub(a): a hurui. greutate. epuizare fizică = dubur: a scoate untul din lapte. grămadă. datorie. a îndeplini. a fi sau a deveni vizibil. arată existenţa = e: a ieşi. a lua. a înălţa. lucru. a plânge. manifestare agresivă în discuţii = dur-dur: a trăi. a duce. liber. durdur: a certa o persoană pentru fapte inexistente sau pe care nu le-a săvârşit ea. dusu la: deplasarea unei persoane către o anumită destinaţie = dusu la: a căra cu coşul. dogi: a avea doagele desfăcute. a omorî. a desface. dor: dorinţă puternică de a vedea sau a revedea pe cineva sau ceva drag = dor. câmpie. dirigui: a conduce. a cerceta. dura: a construi. 69 . a se apleca. a întări. om aşezat = dumu-lu: om cu prestanţă. a bubui. a întrece. a bodogăni. supărare. a azvârli. a căra obligatoriu = du: a umbla. dobor: a trânti la pămînt. a produce o crăpătură uşoară într-un vas de lut = dogi. cutezanţă. sincer. duium: mulţime. a se arăta. a tăia. zidărie. a creşte. cutezanţă. a îndemna. eden: raiul în creştinismul catolic = eden: stepă. a primi. a transporta. osteneală. urcior. dur: legătură. a şedea. temperament. necaz. generos. a vâna. greutate. omul care are vocea groasă. cordonul ombilical. a bate. edineţ: oraş în nord-estul Basarabiei = edin-na: stepă. dar şi în domeniul social (duhovnic-sfătuitor. duh: entitate spiritual-energetică care defineşte existenţa ca trăire a gândirii şi nu ca plăcere a materiei. a hăitui din. a înşira. a purta. a ierta. siguranţă în acţiune = elang: elan. a vorbi pe înfundate. treabă = du-lum: povară. a trimite. a face. a acoperi. superior. a avea. fire. dondăni: a mormăi. a goni. cultivat). a ridica. avânt. elan: avânt. a exista. adunare. dug(i): vas. a se deforma. darnic. coardă.unic. Are semnificaţii religioase. a înfrumuseţa. fir. şirag. a se mişca în cerc. dubă: tobă. a pune temelie pentru o construcţie = dur(a): legătură. treabă. dum-dam(i): a mormăi. e: de la verbul a fi. a se odihni. a zidi. a plânge. bătaie de joc. dudui: a îmboldi. a se ocupa de o acţiune = dirig(u): dincolo de. a locui. dug-gur: a şedea jos. a flecări = dondani. amuletă. temperament. exclusiv. a căra. a se plânge. a răsări. a apărea. sarcină.

a realiza. mare. zeama de struguri pusă în butoaie pentru fermentat din care rezultă o băutură alcoolizată. a face seminţe sferice. ghindar: pahar mic pentru băuturi spirtoase = ghindar. deasupra. rotofei. pagubă. a se apăra de. vas mic. a pregăti ceva de mâncare = ga-ti: a trăi. a da o raită. garanta: a asigura de reuşita unei acţiuni sau cinstea unei persoane. a consimţi. mizerie. ger: porc necastrat = gir: a se învîrti. gină: vină. gardină: scobitură la capătul doagelor unde intră fundul butoiului = garadin: grămadă. strugurii se fac terci într-un butoi prevăzut în partea de jos cu un orificiu unde se introduce o bucată de stuf pentru scurgere = gin: trestie. sărbătoare. a pune la un loc. gir: încredere. tăciune aprins. a dansa. ghili: a spăla. a-şi da importanţă. a zice. nădejde. a unge. a se impune = gitlam: iubit. gili: a se murdări. a tăia. Această tradiţie a primului plugar se păstrează şi în prezent în Oaş prin obiceiul tînjalei. a se pleca. Femeile năşteau aşezate pe un scaun cu o gaură mare în mijloc. a lega. slab de înger = gog. primul gospodar. ga-ra-an-da: roade deosebite. emeşii îşi rădeau capul şi faţa de păr şi aveau o fizionomie ovală a feţei. a întări. a linguşi. recunoaştere. a concentra. a împodobi. a confirma roade deosebite faţă de lucrările agricole făcute = garanta. a duce o anumită viaţă. a boli = gogi. logodnic. a pleca. a merge după. omenie. gelep: cireadă. care face numai necazuri şi aduce pagubă = gig-ngar: a fi mânios pe. gogi: a fi bolnav. pahar mic pentru spirtoase. ghindă: fruct al stejarului. a se culca. tont. a lega. sabie. a spune. înalt. gâtlan: gât. ignorant. gis: penis = ngis: penis. brun. care urcă spre cer. creşte în regiunile de deal. primul care cultivă pămîntul. gog: băiat sau tânăr prost. a face. semn. fapte asumate = gi-na: acceptare. gilib: servitor. godi: a-i cânta miresei cântece de rămas bun = godi. stare materială mizerabilă a unei persoane sărace = gig: închis. Pentru obţinerea mustului. gig: jeg. rod. a se murdări peste tot. ordonat. la înmormântare se fac coroane de ramuri verzi de gorun = gurun: fructe. ocol. gin: vin. a lăsa urmă. a opri. a atrage. gug(i): menstruaţie. a dansa. gug: semn. a mirui. a strânge. fructul (ghinda) este foarte hrănitor pentru animale. rod bogat. a se întreţine. sacrificiu. a face gât. oval şi foarte lucios = ghinda. gu-di: a chema. chi-in-dar: gaură. seară. a lega. 70 . a face. supărare. găti: a se împodobi.eş: denumirea populară a oraşului Iaşi. este unul din arborii sacri la români alături de măr şi brad. chinda: bărbier. recoltă deosebită. a se pregăti pentru petrecere = ghili. nedreptate. a stabiliza. demn de încredere. bani. sumbru. amant. onestitate = gir: curat. umil. a se uni. considerat cel mai falnic dintre foioase. gorun: arbore din specia stejarului. gigar: rău. a alerga. fisură. negru. rău. capitala Moldovei 321 de ani = es: altar. precis. cinste. geme: a scoate sunete înfundate de oboseală sau de durere = geme: femeie care naşte. fier înroşit. gâtar: funie pună în jurul gâtului animalului şi de care se leagă = gu-tar: a lega un animal de după cap. turmă = gelep.

avere. conducătorul flăcăilor în noaptea de Crăciun care umblă pe la casele sătenilor. lung. a exista. guri: a se urca. rânduială = har: a forma un cerc în jurul. divers. a se sui = guru: a se înălţa. a sfârâi. a mugi. a face. a chema. a avea îngăduinţă. direcţie necunoscută. belşug. cerc sau spirală de crengi sau metal preţios care poate fi purtat ca inel sau brăţară. halbi: rămăşiţe de mâncare. gura! cu sensul de a întrerupe râsul. dependinţele unei gospodării. a înfuleca. a fi de altă parte. a avea îngăduinţă. amestecat. a uni. păros. a prinde. certitudine = ha-za: a ţine. răşină. umflarea urechilor acestora. hatâr omenesc. cel care vrea să controleze tot şi urmăreşte activitatea şi existenţa fiecăruia = har-har: a limita mişcarea. hâră: mătreaţa oilor şi viţeilor. a confunda. milă. gura: organul omului cu care se emit sunete şi se realizează vorbirea. mulţumită. timbrul vocii. durere. hali: a mânca repede. rană. a turba. siguranţă. a ţipa. he: locurile de lângă casă. a avea voie. îndurare. a face să sune. expresia „ai o guriţă” = gu-ri-ta: a fi de partea cuiva. şobolan = guz: a scrâşni din dinţi. a permite. a ţipa. leac cu gust sau miros neplăcut = hap. a spune vrute şi nevrute după un pahar de băutură = hara: gură. boală de piele. a strânge. desigur. a merge pe jos. haz: rost. uneltele agricole = he: abundenţă.gudă: grijă. sunt îmbrăcaţi special şi practică anumite dansuri = guda: veşminte îmbrăcate de preot pentru a aduce ofrandă zeilor. strigătul = gu-ra: a striga. guriţa: a fi de partea cuiva. a apuca. a se dezlănţui la. fugă. folos. rost. a chiui. trebuinţă = hia: a putea. inconştienţă = hal: frică. a prinde strâns. a locui într-un loc = hi: a pregăti. gălăgia. a tăia. hi: a fi. tărâţă. beneficiu. prezicere. hasură: rogojină = ha-su-ur(a): rogojină. a se necăji. numeros. a vorbi fără rost. cel care miruieşte. a da naştere. a fi obligat = gu-e: a acoperi. a înfăşura. guşe: partea din faţă de la păsări unde se adună mâncarea = gu-se: a se strecura de-a lungul. mătreaţa omului. sunete scoase de păsări caracteristice speciei lor = gu-ra(i): a sforăi. a scoate sunete. guz: guzgan. lături = halbi: rece. a se prăpădi. hal: situaţie proastă. îngăduinţă. fă = ha: a avea voie. hara: a lălăi. vas cu gura largă. durere. a se amesteca. ca o favoare deosebită. a înlănţui. a hăpăi = hal(i): porţie. a robi. chiuitul. a rage. favoare. har: dar divin sau răsplată divină acordată cuiva ca un semn de bunăvoinţă. a ascunde. clădiri. slavă. a împărţi. haba: mersul pe mâini şi pe genunchi la copiii mici care se lasă şi cu răni = haba: rană. a răsuna de. aspru. lipsă. a-i umbla gura ca o meliţă. seamă. hie: treabă. a scoate la iveală. amărăciune. nevoie. prezentînd tradiţiile legate de acest eveniment. hap: medicament. gurăi: sunete scoase de porci când dorm sau când le este frig. împletitură din papură sau nuiele. bucată. a 71 . a înspăimânta. supărare. gui: a vrea. ha: termen cu care se adresează unei persoane cunoscute. graţie. amestecat. legătură deasupra. a păstra. bre. a râde cu hohote. atenţie. ritual de purificare. a lega cu lanţuri. harhar: stăpânul absolut. hab: a mirosi rău. rapăn = hir(a): a produce. păduche de vită. a se lega. a înveli.

plimbare. privire. a înfrunta. turturică. a privi. egal. ie: a da. loc precizat unde se finalizează o acţiune = ici. coapsă. a feri de = husu: şale. a lua = i-i: a se ridica. hulub: porumbel = hu-lu-ub: porumbel. huci: pădure odrăslită mică şi deasă. asa e! = i-i: a da de. stai!. supărare. ie: da. plimbare = e-sir-ra: pe stradă. a sparge holă: javră. aspect. imaş: păşune. spinare. inca: iaca. hui: a răsuna. a rupe. a desface. Iaşi: oraş în centrul Moldovei istorice şi capitală pentru 321 de ani. a conduce afară. a lăsa. a trage uşor. zoioşie. înclinare. adică cinci degete de la mână. a trage uşor. înainte. ic: pană din metal sau lemn pentru crăpat lemne.igi: ochi. porumbel sălbatic. om slab. crâng. a rezista. şiretlicuri. a ciopli. întocmai. dos. hus: sălbatic. a trimite. necaz = i: strigăt de durere. ispititoare. a defăima. horă: oraş. lip. înfricoşător.inga: iar. tină. pană. ii: a merge. noroi. găvozd. a merge pe stradă. înapoi. fără seminţe pentru măcinat = huru: a mânui. mulţime. a ponegri. a aprecia. a ruina. a măcina. a rupe. a înjura. toi al nopţii. oraşul celor şase coline = ias: şase. hurui: a învârti râşniţa în gol. hula: a vorbi de rău. adevărat. ia: de la verbul a lua. a se scurge. huli: a blestema. slim. a ascunde vederii. a urî. datorită scurtimii fibrei se toarce mai greu = in: paie. drum care urcă pe o coastă piezişă = hul-la: rău. mâl. glod = im: argilă. dans în cerc = hora. hulă: surpătură de deal sau de munte. hop: a umbla bezmetic = hup: inimă. jeg. a răsuna. întocmai = inca. a potrivi. spate. a fi prezent. a ieşi afară. hlizi: a zâmbi şi râde mult. a întinde. a tăia. ima: a întina cu vorbe. staul. a înjosi. a se holba. a ţine. a rezista. a dăinui. a se duce = i-i: a trimite. a distruge. hur(a): neam. necaz. stricat. husa: a acoperi. i: strigăt de uimire. a se uita. a batjocori = imi: minciună. a lăsa. locul unde pasc vitele şi oile şi se stabileşte stâna. ho: opreşte!. mijloc de pădure. 72 . a se hârjoni. a ciripi. ieşire: locul pe unde se poate evacua un spaţiu închis.stoarce. a lăsa. ima: a murdări. potaie. a distruge. nămol. supărare. a zdrobi. hu!: strigăt de protest sau nemulţumire = hu: individ. a înjura. a face necazuri. a face necazuri. a ruina. a închiria. a ocoli. im: murdărie. a consulta. ţintă = i-cu: unghi ascuţit. a strica. a cocheta = hili-su: plină de chemare. darul sau bunul ce se dă cu mâna = ia: cinci. respiraţie agitată. toloacă = imas: stână de oi sau de vite. a pisa. a trimite. atractivă. a vedea. a zări. a proteja. a striga = ho. im: măsură pentru cereale = im: măsură pentru capacitate. fibră. exprimă un îndemn. a da de. a înţelege. muşchi. in: plantă textilă recoltată si prelucrată manual. aşa este. vechi. a mânji cu noroi = im-ma: murdărie puternică.hu: persoană. rediu = huci. a vui = hu(i): păsări. ici: aici. a cânta. la fel. a aranja. câine vagabond = holă. a ocărî = hul(i): a face rău.

sab: a măsura. aşa este. a delimita. legătură. a ondula. jeg. a hăitui. îngie: a învia = (î)nge: a ajuta. a împărţi. a spune. a asculta. a stăpâni. a răsplăti. slin = jip. a cuceri. cruce. inima: casă a sufletului şi conştiinţei în sens religios. a bate. necaz mare = jala. a croi pe cineva cu biciul = jepi. jâg: murdărie. îs: sunt. jărî: a alerga. apartenenţă. mulţime. îngie: cu sens figurat a primi taina botezului.sabra: intendentul templului. iar = in-ga: la fel. boare. nelinişte. a lumina.enger: înălţime. a lovi. a expune. a aparţine unei comunităţi care se află în relaţie cu divinul = (î)nge: responsabilitate. pentru un moment sau pe furiş. centrul vital al manifestărilor umane conştiente = inim-ma: cuvânt. a uşura. neplăcut. toleranţă. sclipire. a se arăta puţin. organ al corpului uman. a pune pe fugă. aspru. a alunga. a apărea încet. îngeri: fiinţe supranaturale din religia creştină. viitor. din nou. sab(a): a tăia afară.i-zi: lemn. a măcelări. jurământ. cult. exist ca persoană = is: persoană. izi: a mânca = izi: foc. a alina. jac: jaf. a creşte jale: stare psihică care inspiră frică. scop. a goni = jărî. japă: nuia subţire şi elastică. a ridica o movilă. teamă sau disperare. prădăciune = jac. jordie = japa. a se grăbi. a urmări. a mişca. a suferi. înfierbântată. mirosul specific al lemnelor arse. a strânge de-a lungul. fierbinţeală rezultată de la mîncare. drum cale. a confirma ceva.sa-la: a păcăli. în spate. subţire. a sprijini. a face din. închis. jai: mulţime de pui de peşte = jai. pornită cu scandal = (î)ngespa: a arunca cu băţul. putere divină. îngespa: femeie pusă pe ceartă. jep: murdărie pe pielea omului. înger: fiinţă supranaturală cu aripi înzestrată cu calităţi deosebite de bunătate şi frumuseţe socotită ca un mediator între credincioşi şi Dumnezeu. gust neplăcut = iz. mizerie. cel care adună ofrandele si obligaţiile. sa(i): albie de râu. a susţine. a răni. gig: negru. protectoare a individului de la naştere până la moarte care călăuzesc destinul = (î)ngiri: a căuta un refugiu. izi: a construi din pământ un dig pentru dirijarea apei sau pentru acumularea ei = i-zi: val. iţi: a se ivi numai cu capul. jeg = jâg. tulpină. a se ghemui. a şerpui. a descărca. a se uita la ceva pe furiş sau pe fugă. a ajuta. mijlociu. de strajă. sfârşit. a aduna. potlogar = jabra. a se zgâi = iti: lună. a face necazuri. amar. întunecat. a reveni. a scădea. a lâncezi. râp. a ucide. a se înnegri. aventură amoroasă. jabrac: om de nimic. a se repeta. promisiune. clar de lună. a sta întins. vorbă. a mâna. a şti. a sili. oracol. iar. sar(i): a goni. lip. a striga. a apărea. a se înfierbânta. a se murdări de sus până jos. din nou. ţel. direcţie. în depărtare. jap: distanţă echivalentă cu o aruncătură de piatră = jap. creangă. a se ivi.inga: iată! iacă! iacătă! uite! adevărat. a face. a spinteca. jepi: a arde una cu biciul. vargă. a trage. gib: a merge după plug.sag: a devasta interiorul unei case. cult. a prăda. a doborî. iz: miros deosebit. putere divină. a distruge. a lovi. căldură mare. nostru. brun. noastră. 73 . egal. se-bi: a fi mânios. Ca protector al individului el vine la naştere prin botez şi îl veghează toată viaţa = inger. a arunca o privire fugară si curioasă. în urmă. duhoare.

a alerga. măciucă = ma(i): a întări. inclusiv de către geţi. a doborî. construcţie din buşteni pe povârnişul unei coaste. plăcere. lume: gloată. a arunca la pământ = jup. a se freca pe piele. mai: lemn gros cu care se bat ţăruşii sau parii. bogăţie. neserios. fără rost = lala: nepăsător. puzderie. a fugi. a îndrepta. gir: fructe.gib: întunecat. dală. a convieţui. vacă în anul trei. nepăsător. leghin: flăcău. puternic. jeg. a lua. cei ce cred în aceleaşi principii sau norme = lagar: un cult al funcţionarului. tare. a lălăi = la-la: bucurie. a se întinde de-a curmezişul. mândru. a slăbi puterea. jilip: construcţie din bârne şi scânduri pe care este condusă apa care se varsă pe roata morii. lala: a cânta o melodie fără cuvinte. lagam: mină sub pământ protejată cu trunchiuri de copac să nu se prăbuşească = lagab: butuc. a se sprijini. nobil. slin. lagas: unul din centrele civilizaţiei emeş. lespede. lela: a hoinări. Lupul a fost considerat în foarte multe culturi ca rădăcina ancestrală a neamului respectiv. gilib: par. juli: a jupui piele prin cădere şi frecare = juli. a sfărâma. jgheab. om înalt = lugal: stăpân. tare. a lungi. crescută bine. lovitură. sul(i): grabă. a face seminţe sferice. lălăi: a vorbi fără rost. a merge de-a curmezişul. a repara o casă din chirpici prin ungere cu lut = lu-tu: a avea nevoie de reparaţii. a bate.jic: om tinerel şi voinic = jic. a se plimba. a amesteca. leş: cadavru = lis: pomană. plac. belşug. a da o raită. gig: tânăr. masi: jumătate. unitate de 74 . a potoli. a alerga. mulţime. loc de staţionare a trupelor. a încânta. bară. mană: bogăţie. leru: gust. hamalul care bagă si scoate butoaiele din pivniţă. vigoare. puzderie. slujitorul templului care rosteşte rugăciunea către zei. lagăr: împrejmuire păzită. jup: a trânti jos. jip: murdărie. persoană. a azvârli. dorinţă = liru: forţă. lua: a înhăţa sau a prelua ceva. construcţie cu caracter religios = lacas. voinic. sexul bărbătesc. laf: palavre. a trăncăni = lalla(i): neserios. a doborî. june = li-gi-in: tânăr. a denunţa. a prepara. cu sensul totemic de lup ca strămoş al unui clan. a trânti. a se murdări de jos pînă sus. putere necontrolată = lum(e): mulţime. a măcina. a fi violent. a pisa. a pomeni după moarte. lulu: strămoşul necunoscut al omului = lulu: neam. 50. strămoş mitic. spaţiu pentru adăpost. a convinge. grăsuţ. taifas = lah: a şti. sub: a arunca. lungan: om mare. belşug = mana: pereche. tânăr fermecător. rotofei. lacaş: locuinţă. a gâfâi. vrajă. grămadă. puternic = mahal: adjectiv pentru vite care arată masivitate. a fi spumos. mahal: persoană robustă care poate face un efort fizic deosebit. lud: copil = lud: cupă sau farfurie mică din lut ars. a lua. fericire. şcolar. râp = jip. muncă grea. om cu stare deosebită. jir: fructul fagului folosit pentru îngrăşarea porcilor = jir. lutui: a unge cu lut. a minţi. a lega. popor. slab. a aduce. om mare. rezistenţă. masiv. a umbla aiurea. bunăstare. majă: unitate de măsură între 50 – 100 kg = maja. a spune. pe care alunecă la vale buştenii tăiaţi în pădurile din munţi = jilip. deficienţă. mare. a pune mâna = lu-a: a duce. a face exerciţii pe tăbliţă. ofrandă de la morţi. nor. vorbe. a exagera. rod. a înfăşura. hoinar.

pentru că. o plută mare. măgură: deal înalt acoperit cu pădure. menţinere. a speria. 75 . inundaţie. modur: de culoare sură = mu-dur: murdărie. injurie = mu(e): injurie. mâini. a ţipa. mudru: ciocan cu cap rotund. scump. mur: a înconjura. me-du-ga: zeii mei. tineresc. a da. şuvoi. posibilitate = modru. a folosi. marghidan: vânzător ambulant cu căruţa = mar-gid-da: căruţă. a veni în valuri. moaşă: femeia care asistă şi ajută la naştere = mu-a-se: pentru persoane dragi. muiat. a ţipa. îndrăzneală. torent. a potopi. mue: figurativ şi vulgar cu sensul de gură pentru sex. a păzi. înălţime de munte acoperită cu pădure şi care de multe ori este învăluită în ceaţă. a blestema. a conduce. deoarece. ciudă = ma-ra-az: exuberanţă. drag. menită: cuvenită = menita. moi: ud. nărav. me-ni-da: pentru sine. a zdrobi. loc de găzduire = metoca. a bate cu furie. cu capul în nori. melancolie. modru: mod. a accepta. mâli: a acoperi cu nămol = mili: negru. a sfărâma. necaz. mâni-ta sau mâni-sa = mini: soţ. a despica. mare: întindere de ape = mar-ru: potop. protejare. mugi: a scoate sunete puternice pe gură sau bot = mug(i): a trage la edec. a întovărăşi. striga. întunecat. a tăia. violenţă. tristeţe. fără judecată. cătun. mudă: totalitatea frînghiilor cu care se leagă pânzele la o corabie = mudla: stâlp. mas: popas peste noapte. a cere. a lupta. ca în expresiile. intrare. mirie: impozit = mi-ri: locuitor mânios. fel. a spori. mania: a mânui. faţă. a pune un par. a ieşi din albie. mucalit: persoane care spune vorbe cu înţeles care stârnesc râsul = mucali: a râde în hohote. pereche. o barcă largă. pereche. binefăcătorii mei. fluviu mare. mus: suprafaţă de teren. mor: sfârşitul vieţii. găzduire peste noapte = mas: jumătate dintr-un întreg. soţie. a striga. mezin: copilul cel mai mic dintre fraţi – al doilea dintre mai mulţi = mezem: susţinere. chip. a înfrunta. a lăsa urme de la fierul înroşit. apucătură. a murdări. râu. metoc: mânăstire mică. moş: suprafaţa de teren pe care o deţinea un ţăran liber dintr-o devălmăşie provenind de la un străbun comun şi care în timp a devenit proprietate ereditară = mos.măsură de 1/2 kg. melic: obicei. a oprima. căldare = mu(i): a boteza. închis. întreg. a sufla greu. complet. întunecat = ma-gur: ceva care pluteşte. a inunda. maraz: pornire. mină: veche măsură pentru greutate = mina: unitate de echivalenţă valorică care avea rolul de monedă. pe sine. rodul fericirii. prostesc. a creşte belşugul. a arunca. a scufunda într-un vas mare. a priponi. mizerie. a dirija = mana: asociat. belea = me-li-e-a: nenorocirea este pe mine. gură. putinţă. 2 mana = 1 sila de apă = 1 kila = 1 litru. leoarcă. care urcă. a convieţui. femeie care naşte un copil. măsură pentru greutate egală cu 500 grame = 60 gin. nepăsare. a purta îmbrăcăminte largă. mâni: mamă. decesul = mor. a lega. aşezare. a bate.

crescut. a se frământa. murgu: cal de culoare închisă. a îngrozi. putere. tată. na: expresie cu care se cheamă animalele sau se adapă = na: om. drag. umflat. a se stinge. tovarăş de viaţă. murui: a unge un perete cu pământ amestecat cu apă. destin. a se îmbujora. sosirea serii. a plesni. nadă: momeală = nada: culcuş. divinitatea lunii la emeşi. zburătoare. a creşte. a se învăţa. înscris adevărat = nam-en: stăpânire. a fi în dezacord = na: nu. patroană. demn de încredere. a fi. a aduna murea: haină femeiască fără mâneci = mur(a): a se îmbrăca o femeie. frumos. a se legăna = na: a da. a sta la pândă. clan. a inspira veneraţie. spre. tărie. frecvent întâlnit în cântecele de dragoste = murgu: a încăleca.mujdei: căţei de usturoi amestecaţi cu sare şi pisaţi bine până devin pastă = mujde. a muri. ţinut. individ. a fugi. destin. negu: umflătură cu aspect aspru care crapă şi doare la lovire = nigu: îngrăşat. a înflăcăra. familie. superior. a muşlui = mu-sen: pasăre de pradă. ţesătură foarte fină = mul: strălucire. a semăna. lovitură. rude = nam (ne+am): responsabilitate. afine = mur(a): vegetaţie. culcuş. a aşeza. a se opune. impunător. a se legăna. muşina: a căuta mirosind. spinare. a murdări. na: a da. soartă. ostilitate = ne: a ţine seama de. a adăpa vitele. a lipi rău un perete de pământ de la o casă. a refuza. luna unui zeu când se aduceau jertfe. animal care se târâie. stăpână. violenţă. a aşeza. a pălmui. întristare = ni-guru: spaimă. a bea. înaltul preot. a sta la pândă. veneraţie amestecată cu frică. clan. nemi: a se înrudi. mul: muselină. nădi: a înnădi. nană: termen de respect cu care se adresează la ţară cineva unei surori mai mari sau unei femei mai în vârstă ori cu care vorbeşte despre aceasta = nanna: a respecta. mijlocul unei suprafeţe. a se ghemui. a se uimi = ne-ra: năucit. cinste. sarcină. înflăcărare. nam: lucru voluminos. muşină: ţânţar. a striga. funcţie. a pregăti. a mânia. a radia de bucurie. nera: a se ului. namea: înscris oficial. molie. strălucire. pâclă. a umbla pe jos după ceva. a însufleţi. refuz. adevărat. a confunda. mură: mure. coamă. lucru important = nam: tată. 76 . adevăr. seminţie. muşiţă. negură: nori negri si întunecoşi. a amesteca. ne: expresie cu care se alungă vitele sau oile = ne: a se teme. mus -de: a opri munca. interval. fluture = mu-sen: insectă. a curge. danie. a roade. lovitură. na: nu. sediul puterii. a fi. neni: nană = nini: soră. a pune masa. soartă. nemuri: a face să trăiască veşnic în amintirea oamenilor = ne-nur(i): lumină. a fi uluit. a smulge din rădăcini. a îmbrăţişa. a se ghemui. conducător. insectă. pomană = nan-us: moarte. obiceiuri. a se deprinde să vină mereu undeva = nade: a curăţa. apa murdară care se scurge pe un zid = muru(i): frate. nănaş: dar. a burniţa. neam: popor. a urzi ceva. ne: negaţie. doamnă. a pălmui. important. a căuta. mulţime. trup. murg: amurg = murgu: către. înfricoşător. responsabilitate. a fi rudă cu = nim (i): neam ales.

a îngriji ca o mamă. obor: loc unde se adună animalele şi cerealele pentru vânzare. miros plăcut. oca: unitate de măsură egală cu cca 1 litru sau un kilogram şi un sfert. a bate. se folosea mai ales când se umbla pe un teren accidentat sau plin de spini = ochinca. strigăt. cea care a născut copii = ama: mamă. a fura. odor: copil mic care este răsfăţat şi dimineaţa se trezeşte mai tîrziu = odor. ninta: mentă = ninta. respect. afacere. năucit. loc unde se mulg animalele.uga: a aduna. a conduce. jitar. oborî: a doborî. important = nim: a fi important. a păzi o turmă. naşul mirilor = nun: jupân. ceva = ni-is-cu: alegere. nir: pasăre de baltă. a privi fix la ceva = ochi. tihnă. surprinderea sau nemulţumirea = o. a se uita lung la. ninda: a înflori. senin. început. fin. mag. ugula: paznic. nun: persoana care conduce o nuntă. ochi: a trage la ţintă. continuţul acestei măsuri = oca. patroană. a se ridica. nobil. frumos. a împodobi cu flori. a domina. ogor: câmp. persoană care vrea să iasă în faţă „ni la el” = ni: vigoare. a privi fix la. a se teme. a săruta. oama: femeie. a mângâia = ninni: pipirig. a se ului. papură. principal. odihnă = ogoi. refuz. afară din. început. ochincă: încălţăminte uşoară făcută din piele de vită sau de porc şi care se prinde pe picior cu ajutorul unui şnur sau unei cureluşe. pândar. a inspira frică.ugur: câmp. a învălui = ocola. a căra. a manifesta înţelegere pentru o persoană în suferinţă = ni-la: a micşora umilinţa. a mânca cu lăcomie. a fi buimăcit. suprafaţă. a culca la pământ= oboru. nume: reputaţie. relaţie. a slăbi.ugu(i): cap. u-ching-nga: păşune. om sărac. întunecat. a pleca la păşunat. a fi fricos. în afară. niri: a se uimi. corcodel = nir: a desface aripile. stăpână. a strânge. dimineaţa. naştere. doamnă. a sparge. a stăpâni. nu: negaţie = nu: negaţie. farmec. nin: ia! iată! uite! priveşte cu atenţie! = nin: regină. închis. furaje pentru animale. ocoli: a înconjura. groază.u-buru: timpul secerişului. niscai: care este într-o cantitate nedeterminată. important. nim: interes. ubur: ţarc. 77 . faimă. nună: pistrui pe faţă. a păşuna. groază. a se speria. a diminua înjosirea. gălăgie. rogoz. a înmulţi în aritmetică. sigur. a-i fi frică. a înfuleca. a trânti. a pieri. nici un.u-tur: zori de zi. uger. nilă: milă. uimire. a jefui potrivit expresiei „umbli cu ocaua mică”. a ţipa. aluniţă sau alt semn mic pe corp din naştere = nun(a): origine. o categorie de persoane sau animale.nete: om prostănac = ni-te: singur. alternativă. afară de. suprafaţă arabilă limitată de hotare = ogor. o: sunet care exprimă uimirea. a prăda. nini: expresie cu care se cheamă vitele. a se mira = ni-ri: a fi speriat sau uimit. a se înălţa. vrăjitor. veneraţie. renume = nun-me: înţelept. a muţi.u: expresie de protest. a da târcoale. a se plânge. nil: praştie = nil: a inspira groază. voce. a câştiga. domnişor. frică. a atinge cu buzele. nuntă: căsătorie = nuntun: buză. ug(i): a ucide. fără. a naşte. ni: uimire. ogoi: loc unde se joacă copiii cu mingea. târg = obor. legătură. a fi sau a deveni sărac. zăpăcit.

a îmblânzi = paca. mentor. oţăra: a se umfla în pene. a se văicări = olala. para: flacăra mare a focului care se întinde cu iuţeală = para: a întinde. a acoperi. oaie adultă. a culca gol.u-lala: strigăte de bucurie. priceput. casă. a doborî.ul: vas mare. ocol. otac: colibă. a împărţi. a pluti pe apă. a onora. tribună. a aresta. ur-gur: a tunde. galben la faţă. a flutura. ur-ur(i): a devasta. a sprijini. chinuit. a căra. umun(i): titlul de respect. unitate de măsură de 36 litri. a distruge. savant. a supune padău: ocol pentru vite = pa-da: văcar. suport. omeni: a primi pe cineva cu respect deosebit. scandal făcut de cineva mic. paliu: infirm. învăţat. prăpăduri = orori. satisfacţie. 78 . om bătrân. strâmb = palil: a ruina sănătatea cuiva. om: persoană deosebită. ca obstacol pe căi de acces. şchiop. a vinde. în trecut erau făcute şi din metale preţioase = pa-har: preţ. paralizat. încurcătură = oporu. a sparge. banda: sprijin. a acoperi cu pene. a tăia. pală: cantitate de fân ce se ia odată cu furca = pala: îmbrăcăminte largă. la înălţarea unor suporturi = par.u(i): oaie care fată. adiere de vânt = pala: veşmânt larg. înverşunare. paca: a supune. a pune în ordine. a mişca. u-tur-ra: durată scurtă de timp. învăţător. a înainta.ba-ba: budincă. suport. a aranja. a se pregăti de seceriş. scandal mare. învăţat. meşteşugar. pană: produs biologic cu care sunt acoperite păsările şi le ajută la zbor = pana: a zbura. generos = om. şcolar. a se stinge. bancă. a striga. a se înălţa. erudit. cumpătat. discipol. orie: plasă mare mânuită de doi pescari folosită pe râurile adânci = oria. palid: obosit. a înainta. registru. opor: rezistenţă. a distruge. răsplată. amabil. listă de acte. stâlp. bar: a tăia. educat. a jupui. a ciopli. a fâlfâi. opisan: cel ce urmăreşte şi operează într-un opis. culcuş pentru vite sau oi. papa: mâncare pentru copiii mici făcută din lapte şi mămăligă. bucurie. a susţine. a se împrăştia. pantă: înclinaţie a terenului unde mersul este dificil. ol: vas de lut pentru apă.um: înţelept sau plin de talent. dezastre. a coji. a certa = otara. a ajunge. a fâlfâi. a alege. umanist. plan înclinat = panta. schilod. ofili = palil: zguduirea marşului. a fâlfâi. ţinut delimitat. a ospăta. plăcere. veselie. înaintare în marş. olălăi: a ţipa. pală: undă. uburu: hărmălaie. drum greu parcurs în forţă. a încercui cu crengi. u-ri-a: a lega deasupra. a slăvi = omuni. a cinsti. pahar: vas mic cu care se beau lichidele. flacără mare. stimă. pai: lână nouă. a jefui. curea. terci gros = pa-pa. par: bucată de lemn gros şi lung folosită la garduri la construcţia caselor din lemn. a trage. orori: nenorociri. a se cocoşi. inventar. a fi mare. a arunca laptele sau zerul. pag(a): a închide în cuşcă.oi: ovine = oi. indice = opisang. orgar: tăbăcar = orgar. puţin. a acoperi. caracter deosebit. rezistenţă. ubisang: scrib. sensibil. a duce. aripă. lapte sau alte lichide = ol. împrejmuire = utah: adăpost mic. crescută pe oi primăvara = pa-e: a creşte. măruntă. terci din malţ încolţit.

om netrebnic. a confunda. mugur. a batjocori. a spinteca. pilda: exemplul de urmat. a arăta aroganţă. a masacra. adăpost. pes: copil. model = pi-lu-da: veneraţie. cult. a omorî = palil: trupe în marş. a se dichisi. peri: a muri = peri. a arăta. a împărţi. copac. bătrân = pa-hal: sărăcie. lăstar.bir: a amesteca.păbăi: despre păsările de curte. a se răzbuna pe. oblic = pes: pietriş. lipsă. a pune un tip să urle. pu: a alunga pe cineva cu urlete. care cârmuieşte. cu buruieni = parag: a întinde. a întoarce sau împrăştia fânul cosit. pici: copil mic de trup = pici. prin care ctitorii doresc să lase informaţii cu privire la construcţia respectivă = pisan(e): a călăuzi. înaintare în marş. pil = pu-uh. păhăi: om rău. pici: unelte cu care se cojesc copacii doborâţi în pădure = pici. a striga pe cineva din depărtare cu „pu” = pu: a alunga afară. a face. bulug: germen. păli: a se lovi. picior. a potrivi. a culca la pământ. pătar: ţesătură care acoperă patul = pa-tar: crengi tăiate şi căzute jos care acoperă pământul ca un covor. stabilesc o anumită ordine. a defila. a se pregăti. a-i fi frică. a striga. vioi. pili: a bea zdravăn. de nimic = pah(a): escroc.bu-uh: a se teme. latură. grămadă de oameni = polog. om înalt şi subţire = palugal: cel care conduce. gârbaci. a dirija. stâlp. iarbă sau alte păioase culcate de furtună sau tologite de om. învăţătură de însuşit. bir(i): a asasina. pis: stâlp. a curăţa = pa-da(i): o funcţie publică. gălăgie. prost. a sprijini. câine jigărit. a da buzna. a se murdări. părag: fân de proastă calitate.pa-usan: cioban. urât. pauza: a se odihni. a apăra. a poposi. a se mânji. a fâlfâi. zăpăcit. a fi atent la. crenguţe. a păstra. a sili. a limita. hotar. a se năpusti. nătărău. prost = paghu: a ocroti. a da peste cap. rână. a ataca. a termina. 79 . bun: luminat. a lărgi. puhă: bici lung. pis: expresie cu care se cheamă pisica la mâncare = pis: un soi de şoarece. reclamantul. deschis. polog: cantitatea de iarbă sau de alte plante cosită dintr-o singură mişcare de coasă. înţelepciune. a reţine. cel de deasupra tuturor. a omorî. mănunchiul de grâu secerat. a conduce. a ţipa = rag(i): drag. a tăia. respect. păhăi: miros rău. ragea: rugăminte. cel care mână oile si le apără de prădători. a schilodi. pun: aşez. pâj: stâlp = pis: stâlp. fiu. refugiu. păhui: năuc. a bate la cap. a se aşeza = pauzan. orânduiesc = pun. a lovi. biciuşcă. neclar. a culca. a se chercheli = pila: confuz. pădăi: a se găti. a jumuli. ragi: a plânge. conducătorul trupelor. sprinten. pârâciosul = pâr. deretic. separat. partea din faţă a palmei. aiurit. a curăţa. a se îmbăta. pisanie: scriere pusă deasupra uşii de la intrare dintr-un lăcaş de cult. pâr: cel care pârăşte. coastă. javră. a face praf = pa-ba-al: a săpa un şanţ. păstor. a susţine. detaşat. stimă. a ţinti. cerere = rag(a): a cântări. a provoca. a împrăştia afară. a alege. pălugă: prăjină. care domină. a suferi. rit. pes: partea din faţă a unui zid. labă. a pune deoparte. a conduce spre ceva.

a provoca. răutate = ra: a lovi. a îngriji. a mulţumi. sedimente. a încleşta. loc. a căuta. rău = re: a goni. a distruge. a duce cu sila pe cineva. locaş de cult. a vinde. izolat la ambele capete prin împotmolire unde există peşte din abundenţă = sa-har: aluviuni.ră: rea. a curăţa. a potrivi bine măsura. a înjuga boii. funie. a suferi. clică. a sili. răutate. clică. asemănător = saman: a fi împerecheat cu. ru(i): a se duce. a înfrunta. foarte mare. legătură. rugăminte. saca: butoaie cu care se transporta apa de băut = saca. misit = sang-sar: a jumuli de bani pe un client. iuţeală. a sfâşia.rib: a mirosi urât. salaşu: locuinţă modestă. samăn: a semăna. a trimite la. şir. sabar: pârâu în comuna Jilava = sa-bar: peşte mare. plăcere. a unge = rabu(i): a aproviziona. a curma viaţa cuiva = rap(i): bandă. buduroi. grâu bolnav sau ajuns la maturitate când se îngălbenesc frunzele. cursă. laţ. murdărie. a alege. imens. generos. râp: jeg. a sta faţă în faţă. colibă. a supraveghea. capcană.sa-la-su: milostiv. a fura. a rupe. a înjuga boii. râi: boală de piele. a sparge. samăn: la fel cu. bandă. a duhni cumplit. a pune în fiare. ciobăniţă. a săpa. a înhăţa. râie = ri(i): a provoca. sam: tiv făcut în poalele hainelor prea lungi = sam: a evalua. a pândi. a tâlhări. a pleca = roi. plină de venin. a pune seminţe sub brazdă = saman: jug. a ţine. rig: pietriş pentru drumuri = rig: a aduce. lip = rip. ştreang. sacară: plantă graminee. a duce de funie. a îndruma. re: rea. necaz. a aluneca. nămol. abis. îndurător. a se înnămoli. adânc. a se pregăti. văgăună = râpa. a aprecia. a trage. a cumpăra. tânăr puternic. cătun = salasu. râpă: prăpastie. a 80 . vas. a acoperi cu pământ. boabele se folosesc în alimentaţie înlocuind grâul = sacar-ra: plantă. samsar: mijlocitor în afaceri negustoreşti. a ţine legat. parte. samă: recensămînt care se făcea de către domnie în Ţările Române pentru fixarea birului. rău. râma: acţiunea porcului de a răscoli pământul cu râtul mai ales în culturile agricole. funie. loc de adăpost sau de culcare. a primi. a suferi. pui de căprioară. a bloca. samana: reluarea unui ciclu agricol prin punerea seminţelor sub brazdă = sa-ma-na: a începe un nou ciclu agricol. a bate. saha: braţ vechi al Dunării sau gârlă veche în Delta Dunării. rugă: implorare. salită: melc = sa-li: un fel de liră. cioban. a cumpăra. a păcăli. rig(a): a smulge a supraveghea. a se potrivi cu. sama: moarte prin spânzurare. a păcăli. a păzi. formă. inamic. cerere = rug(a): a protesta. rib-ba: enorm. rugăciune. râcă: ciudă. a pipăi. duşmănie = râc(a). răbui: a unge pieile la tăbăcărie.sag(a): a împinge. a provoca. a uni doi tineri prin căsătorie. a întinde. şirag. a bate. a merge afară. răpi: a jefui. rană adâncă. a evalua. dare în bani care îngloba toate obligaţiile financiare ale birnicilor = sam(a): a plăti cu echivalent. a scormoni = rim(a): viteză. roi: familie de albine. sinucidere = saman: moarte prin spânzurare. a trage. a vinde. a îngriji. peşte gras. a accepta. loc unde îşi închid ciobanii oile noaptea. cocioabă. a aprecia. a aduna la grămadă. a strânge. fiare.

sări: a batjocori = sar(i): a strica. a bate. a prezenta. seci: loc defrişat în pădure folosit ca păşune sau ogor = sici. sisi: zălud. a însănătoşi = sang: a preveni. jefuitor. a scrie. sămui: a lua sau a da în primire. a vâna. satara: amendă în bani sau în vite pentru răscumpărarea omuciderii. sângi: elementul vital în corpul uman care menţine viata. a căsători. un bolovan sau alt obstacol fizic. a înfrunta. a urmări. a obosi.se-er: a străluci. drum. în care se prindea gâtul robilor ce urmau să fie expuşi în public ca pedeapsă infamantă = si-ngar: a o lua la fugă. a cere iertare.sig(i): a reteza jos. a ordona. persoana care însoţeşte regele şi duce sceptrul. a delimita. a radia. a plăti în echivalent.sig-ngar: atac. a sili. sar: vas de bucătărie = sar: legume. trăsătură a feţei. cale. a păcăli. sibir: ţesătură de bumbac groasă scămoşată pe una sau pe ambele feţe din care se fac haine ţărăneşti pentru anotimpul rece. a răpune singur. cale = sila: a hărţui. a ajuta. a aprecia. a vinde. agresor = sa-gaz: tâlhar la drumul mare. oţel = sibir: cioban care a ajuns cu turma la destinaţie. a începe. onest. a biciui. a fi cinstit. sii: a se sfii = si(i): a se mulţumi. potecă. a necăji. sapan: parâmele cu care sunt încărcare mărfurile sau descărcate de pe o navă = sa-par: un tip de năvod. a hăitui. a rămâne. a urmări. a umple. a lumina. a bate. a constrânge. sir: fir. si: a fi = si: a coloniza. şnur. a aranja. sădi: a planta butaşi. culoare roşu aprins = sar-ca: o legumă roşie. Distrugerea acestora cauzează ieşirea sângelui din organism şi poate duce la moarte = sangi. adulterului sau tâlhăriei. a transpira. a intra. aţă = sir: a toarce. a dărui. a 81 . separ: a despărţi. a sări. a merge. lichid de culoare roşie care transportă în tot corpul oxigenul şi elementele nutritive printr-un sistem special de tuburi de diferite dimensiuni numite vene şi artere. a compensa. (prăjina noastră de 33. sazan: crap = sa-zi-a: a trage cu năvodul. a răsuci. încovoiat. a transmite. a dispreţui. a duce. sila: a necăji. a strecura. sicar: ucigaş plătit = sic-ncar. a îndepărta. belea. mersul prin săltare a unor păsări = sar: a mâna. a urmări. semui: a lua sau a da în primire = simu(i): a da. firav. apucat = sisi: a mâna. a cultiva o grădină. parcelă pentru grădină egală cu 36 mp. violent. luptător. sana: a vindeca. a pătrunde prin. sănătate. singir: lanţ cu un inel la capăt. pacoste. sar: mişcarea pe care o face omul prin păşire şi care implică toate acţiunile de deplasare a corpului uman. drag. a forţa. a împleti. a alunga. a netezi. a lungi. slab. a cumpăra. a deveni liniştit. lotru. efortul de a merge cu picioarele legate unul lângă altul. cărare. a bate. a stabili. cărare. a apropia. simpatic. năuc. a roti. a fi strâmtorat. a înfăşura. a urmări. săgar: ostaş. sin: şopron pentru fân sau unelte agricole de gospodărie = sin: a întinde. a scoate din = sipar: un fel de năvod.sang-gi: a răsturna. sare de pe un picior pe altul. a pune seminţe în pământ pentru un răsad. a rostogoli.5 mp). a distruge.bărbieri de avere o persoană. sarca: culoare naturală folosită odinioară de pictori pentru redarea carnaţiei. drum. trecerea peste o barieră. a alunga. a ţine socoteală = sam(u): a aprecia. năpastă = sataran: spiritul răului în religia emeş moştenit de noi prin Satana. a strânge. a aprecia corect timpul optim când trebuie făcută plantarea sau sădirea = sa-di: a evalua. a închide. seir: privelişte = seer.

a radia = şer: strălucitor. a alege. a străluci. atent. a fi obligat. a deplasa. a întinde. a mânca. a se prăpădi. luminos. durabil. şercane: balauri care ar purta norii şi ar aduce grindina = şe-er-ca-an-e: a acoperi cu. a vntura cereale.sucud: a măsura. a se răzbuna. sudal: ucenic. a bea. a învinge.sug: a alăpta un copil.sumun: ceva de proastă calitate. a bucura. plan. a aşeza. a mustra = sudu(i): a bate. arţăgos. rădăcină. Surupac: Maria. a deplasa. a înveseli. clan. suc: cuvânt cu care se cheamă mieii = suc. grijuliu. sur: animale care au părul de culoarea cenuşie. şaran: crap mic. a cere socoteală = sucal: mesager. de la nivelul umărului sau al capului = sul: a treiera. a distruge. a vâna sau a urmări pe lumină. calfă = sudal: samar. sopă: bâtă scurtă şi groasă.termina. ciortan. a tăia. a închide în ţarc. trimis. sun: a suna ceasul. fioros = sun(a): sfadă. turtă mică. sul: forma pe care o iau boabele care sunt turnate pe vânt. 82 . a lovi puternic. surag: vas pentru lichide = su-rag: mare. a se ofili. a încheia. a duce la păscut. a lega. om cu părul sau barba argintie sau încărunţită = sur: a avea părul şi barba de culoare argintiu-închis. confuzie. su(i): persoană. lumină. soi: neam. zăcătoare = şez. mulţime. peşte mare de baltă = şaran: a muşca.ses: a cunoaşte. a fi încântat. boccea. calculare. a prevedea. a pune. sucăli: a răsuci. a lumina. trainic. a reprezenta. lumina zilei. a sfârşi. a suge. şez: ocol pentru vite folosit în timpul verii. discordie. a căuta ceartă.su-ub(a): cioban. a ucide. a lărgi. a se învârti în loc. dezordine. a împărţi. ţipar. a stăpâni. a zdrobi. grămadă de grâu. a străluci. a muri = sun: bătrân. a alege. intenţie = socot. a scoate la păscut. şer: cer. a ridica. culori. a străluci. suha: a înfuria. a cântări. a deveni. confuzie. îngrijitor. bolta cerească. a veni încet. a aduce fără forţă. a radia de bucurie. a insulta. dezordine. a certa. a fi mulţi. a parcurge. a cicăli. bătrân. a domina. a radia. a turna jos. a dojeni. judecată. neînţelegere. Cu această ocazie se trec firele de urzeală prin spată. a alege. a transfera. şar: vopsele. interpretă de folclor din Sadova – Suceava = Surupak: unul din centrele civilizaţiei emeş. cuprinzător. sugu: expresie cu care se cheamă mieii pentru a fi alăptaţi la oaie = su-gu: alăptare. a şterge. numeros. câte două în fiecare dinte = soh: a înlocui. la un capăt cu măciulie de fier = sopa. a putrezi. a străluci. a uimi. a creşte. sona: a se sminti. a înceta. soh: acţiunea premergătoare ţesutului cînd se face nevedirea. persoană care duce samarul. a se umple. sud: judecată. logică = sud: a fi retras. curier. adică formarea modelului de pe ţesătură. a se unge. a repartiza. burduf. a se certa. sprijin. a întărâta = suh(a): revoltă. colac = somon. reprezentant al fiscului. sudui: a înjura. vechi. a deveni confuz. somon: pâine de calitate inferioară. socot: socoteală. o anumită educaţie = soi. piele iritată. chibzuinţă. a înţepa. a păzi. animale pestriţe sau bălţate = şar: a amesteca.

a pune. grindă. termen de adresare între prieteni = şogor. stivă de lemne. a măsura afară. a chema. proptea de lemn. şing: lemne pentru foc. a aranja. pungaş.şus: a doborî un copac. a rupe. a răsturna. a fi prevăzător.a ţipa. şide: şede = şidi: a aşeza. şirin: trunchi de brad lung si subţire. bucătar. unitate de măsură = şeng: căldură. a considera. a măsura. a pune. stâlp. şuc: unitate de măsură egală cu un picior = şug: a transfera. şugu: strigăt cu care se cheamă caprele = şugu: a chema. a tivi. a roade. a striga. şirincă: fâşie îngustă de pămînt arabil. şuhan: hoţ. a rade. şica: strigătul cu care se cheamă oile = şica: a chema. hoţ. a lega una după alta = şir: a lega. veselie. a tăia departe. vârful biciului = şu-ngar: a munci cu sârg. a înjura. a stăvili. şir: a pune una după alta. a potrivi. ceată mijlocie. şicari: a se supăra.şun(i): soartă. şilica: cuvânt cu care se cheamă raţele = şilica. şti: capacitatea omului de a acumula. rachiu slab = sum: a vedea. a avea grijă de. a fixa. a merge. păcurar. a reţine. a măsura. băţ gros = şerin: partea din lemn a războiului de ţesut. a străluci. şos: bârnă. a tăia. linie = şirancă. a striga. şodi: persoană veselă pusă pe glume = şodi. şogor: rudă prin alianţă. şis: strigăt cu care se alungă sau se cheamă caprele = şes: a striga. a avea grijă. a da o mână de ajutor. a distruge. rănindu-l = şoni. şugar: zvelt. a fi obligat.şir-anga: hotar. a se necăji pe cineva. a căuta. a ţipa.şude: a aclama pe cineva. a împărţi. a nimeri.şilig(a): a scoate din apă. a ascunde. a freca. a striga. şum: spuma de pe laptele muls proaspăt. vite cu coarne date înapoi. a prelucra şi a transmite informaţii cu ajutorul creierului = şiti: a număra. şef de hoţi = şuha(n): tâlhar. a striga. bine făcut. a freca. a înjura. curat.şu-gur: legătură. şuba: a târî butucii cu ajutorul ţapinelor = şu-ba: a arunca cu îndemânare. a repartiza un teren. scândură groasă folosită în construcţii = şos. a duce la păscut. legătură. şuh: un fel de compas folosit în construcţii = şuh: a încercui cu ziduri. a da. a înlocui. a arăta. a deplasa. a dirija. haină din ţesătură groasă purtată peste îmbrăcăminte şi lungă până la călcâie = şuba: cioban. dungă. a 83 . putere. a memoriza. a dezlega. a se aşeza pe. a întinde. a înfige. încântare. şubar: croitorul care face şube = şubar: a trage. a îmbrăca. a întâmpina cu urări. a cânta. a se sparge. a construi. a purta pică = şica-ri: spartul oalelor. şiba: termen care dă comanda ca butucul să fie târât cu ajutorul ţapinelor = şeba: a coborî. a cunoaşte. foc. legătură. a pune temelia unei construcţii. a trage. a socoti. a controla. a croi. a se încălzi. a verifica. a opri. a şterge. a înălţa. a pune deoparte. a jupui. a fi încântător. lotru. a recita. şuba: haina de lână a ciobanului în care primăvara pune mieii mai slabi pentru a-i proteja de frig. zidar. şidă: haină ţărănească pentru femei = şida: curat. a considera. şoni: a face pe cineva să devină şchiop. mână. păşune. a păzi. măsură. a calcula. îndemânatic. a blestema. a înţepeni. a aranja. a căuta ceartă. a stăpâni. a se mânia. a atenţiona. îngrijitor.

taman: tocmai. solid. 84 . tagă: negare. putere. durabil. teş: încovoiat. tană: pâclă. ta: formă arhaică pentru cuvântul tată = ta: fire. a umple cu. frate mai mare. om în vârstă. a decide. sprinten. şupuri: a se furişa. frig. suspiciune = te-am(a): a fi speriat. puternic. teamă: frică. taşcă: traistă mică din pânză sau piele = tascarin: casetă împletită din nuiele. unchi = te-te: a se apropia. autoritate. a duce. parte componentă a unei sănii care ajută la alunecat. tapă: tăietură la capăt de lemn pentru îmbinare cu altul = tapa. a se interesa. tină: noroi. a întinde. tron. a se strecura. ceaţă = tan(a): rece. a lungi. a se asemăna. amploare. fiecare cu ele. Şusu: nume de familie din Sadova – Suceava = şusu: puternic. tetea: tată. generos. a semăna. a se uni. a pricepe. seceră cu tăişul ascuţit. fel. calm. pământ. demn de încredere. mai ales = tanman: credincios. a repeta. soclu. a adăuga. a se scurge. străbunic. a lărgi. a jigni. a stabili. a tremura. lărgime. a ruina. a fi nepăsător. timar: tăbăcar. a ucide. a părăsi. lut = tina: tare. a păzi. a ţine trează mintea. a lăţi. lovitură. a desface. a sprijini. tălpi: parte a labei piciorului sau a încălţămintei care se foloseşte la mers. a întemniţa. a tăia. tiamăt: teamă = Tiamat: spirit al neamului emeş care din haosul absolut a făcut lumea materială şi lumea spirituală. a se despărţi. a se furişa. bunic. a avea grijă. a bate. a împrăştia pe jos. fundaţie.arăta. a hotărî. semn de hotar dintr-un copac tăiat = tes: natură. a se întâlni. a sesiza un înţeles. a picura. a distruge = şus: a distruge. temeni: a se pleca în faţa cuiva în semn de salut.şuba: arogant. îndemânatic. cin. soi. a înmulţi. a omorî. ceată de prădători = tagme: a pricepe. tăgadă = taga: şmecherie. a sfătui. a răcori. a strânge. tac: a întrerupe o discuţie = tac: a renunţa. răcoare. bază.şubur(i): a observa. se ploconi = temen(i): perimetru. tăr: persoană care asigură ordinea publică = tar: a executa. organizaţie. cel care tăbăceşte pieile = ti-mar: tolbă din piele pentru săgeţi. a conduce. că nu recunoaşte = tachim: a face. autoritate. a tăia departe. şupă: escortă de soldaţi. parcelă = tal: lărgime. putere = şupa. a abandona. chiar.tab-ba: parteneri. a răsturna. tal: porţiune de pământ. a fi împreună. a înceta vorba. a deveni îndemânatic. autoritate. tachina: a se preface că nu ştie. platformă. a lega. sunetul scos de grătarul încins. închisoare. tah: persoană care scrie repede = tah: a aduna. şus: zgomot puternic. şusur: zgomotul făcut de apele curgătoare sau frunzele mişcate uşor de vânt = şusur: a ploua liniştit şi timp îndelungat. a înfrunta. şur: zgomotul produs de scurgerea apei = şur: a ploua. fundaţie = talpi: partea lată a unui lucru. bază. vită cu coarnele crescute înapoi. a p une capăt la. persoană dependentă. a ataca. a răci. a răsturna. a se preface că nu recunoaşte. a dispărea. a ţine mintea trează. a lăţi. tagmă: clan. a se ascunde = şupuri. pământ. a opri. pur. îndoială.

tâlhar: hoţ, lotru, ceată de răufăcători = tâlhar: mulţime, ceată de hoţi, gaşcă. tâlui: a se întâlni, a nimeri = tila: a se întâlni, a locui, a realiza, a dura, a sta. tog: proprietate prin comasarea unor terenuri, luminiş în pădure, fânaţ, adăpost în câmp = tog,tug: proprietate, a lua, a ţine, a şti, a procura, a primi, a recunoaşte. toi: zgomot, ceartă, încăierare, luptă, tărăboi = toi,tu(i): bătaie, a bate, a ţine, a opri, a obţine o victorie, a sparge, a rupe. tucu: diminutiv pentru tată = tucu: adevărat, bun, a recunoaşte, a procura, a primi, a ţine, a şti, a strânge în braţe, a înveli. tui: ţâcnit, cam nebun, şui = tu(i): slăbiciune, defect, cusur, boală, a fi bolnav. tun: a pungăşi, a păcăli, a da o lovitură în afaceri = tun: buzunar, pungă, sac, a băga în buzunar, a fura, a ascunde. tur: spaţiu delimitat, pachet, legătură, sul = tur: ocol de oi, grajd, staul, a repara, a îndrepta, a micşora. u: expresie de uluire sau nemulţumire, a plânge, a gâfâi la bătaie = u: expresie de protest, a plânge, a gâfâi la bătaie, luptă. ua: expresie care exprimă starea de somnolenţă = u-a: somn, odihnă, repaus. uib: orbeşte, la noroc, pe nimereală = ub: cavitate, gaură, groapă acoperită cu frunze, cocioabă, a săpa, a băga în pământ. ucid: a omorî, a chinui până la moarte = ucid,u-gid: acţiune violentă, luptă, a se dezlănţui, a smulge, a înhăţa, a rupe. ud: plin de apă, udat de ploaie, lapoviţă, burniţă sau zăpadă, transpirat datorită unui efort fizic deosebit sau expunerii îndelungate la soare = ud: soare, lumină, strălucire, vioi, sprinten, zi, vreme, furtună, ploaie, a se dezlănţui. udu: a ieşi cu udu, a urina = udu: a evacua, a nu lăsa pic de murdărie, a se însenina, îndemânatic, persoană ruşinoasă. uh!: strigăt de supărare sau oboseală, duşmănie = uh: a scăpăra, venin, răutate, duşmănie, amărât, chinuit. uman: cunoaşterea firii omeneşti, apropiat de ce este omenesc = umun: a cunoaşte, deschis pentru ceva important. unchi: fratele unuia dintre părinţi, om bătrân, persoană cu prestanţă = unchin: adunarea satului, adunare populară. ung: a investi cu o funcţie publică, a pune să conducă = ung: popor, rude, familie, a aduna, a strânge, a fi împreună. ura: strigăt de bucurie = ur-ra: a radia, a străluci, a fi mulţumit. urdu: expresie cu care se întorc oile când pleacă pe neaşteptate = urdu: slujitor, subordonat, sclav. urî: a băga groaza în cineva, a duşmăni= uri: câine, fioros, duşman, a tremura, a înrăi câinii cu sânge, a aţâţa. ursa: ursoaică = ur-sa: a rage, a mugi, a zbiera, câine mare. ursan: om voinic, om mare, tare cât un urs, plin de forţă = ur-sang: războinic, erou, om tânăr, întâiul, în frunte. Urucu: nume de persoană = Uruc: unul din centrele civilizaţiei emeş. usuc: grăsimea care iese pe lâna oilor, împreună cu praful formează o substanţă lipicioasă şi murdară = usuc;usug: murdărie, mizerie, femeie în perioada critică. uş: expresie cu care se alungă păsările = us: a goni, a bate, a fugări, a sili.
85

usur: zeciuiala morarului pentru grâul măcinat = usur: taxă pentru vânzarea produselor în piaţă. uz: râu în judeţul Bacău = uz: culme, versant, a merge departe, a transporta. za: împletitură din sârmă care proteja corpul luptătorilor în bătălii = za: a atârna, a legăna, a face zgomot, a face larmă. zăbală: tijă din lemn sau metal pusă în gura calului dintr-o parte în alta şi fixată de hamuri, cu rolul de a-i controla mişcările = zabalam: bucată de lemn din ham. zaghie: ţesătură ţărănească groasă din lână şi colorată în dungi late negre ce alternează cu dungi roşii sau portocalii, ţesătură din care se făcea îmbrăcămintea puşcăriaşilor şi care i-a dat şi numele = zag-hi-a: impozit oficial, obligaţie legală, încălcarea a acestor obligaţii duce la …zaghie(puşcărie). zar: broască de la uşă = zar: a întoarce, a răsuci, a roti, a lega. zară: rază de lumină, lumina din depărtare = za-ra: rază de lumină. zăhăi: a împrăştia, a risipi, a face dezordine = za-ha(i): dezordine mare, a fugi, a părăsi, a ascunde, a distruge. zălog: garanţie, chezăşie, obiect dat spre păstrare într-o afacere drept garanţie = zalag: clar, de mică greutate, strălucitor. zer: produs secundar din lapte după ce se obţine brânza = ze-er: a da drumul la câini, a arunca afară, a aluneca. zi: perioada dintr-o rotaţie a Pământului în jurul axei sale, în care se vede lumina = zi: lumina zilei, briză, viu, a răsări, a se zări, a se deştepta, a se ridica, a creşte, a se înălţa, cer, la înălţime mare, înalt. zid: construcţie din pământ, chirpici, piatră sau cărămidă cu scopul de a realiza o clădire sau a realiza un mijloc de apărare = zid: a întări, a fortifica, ordin, dreptate, adevăr, legal, neclintit, ferm, justificat. zise: a spune, a afirma, a zice = zi-se: a vorbi despre măcinat, a vorbi despre calitatea făinii. zitie: turtă din tărâţă de grâu = ziti,zidi: făină de grâu, masă, a mânca. zână: personaj feminin fantastic din basme închipuit ca o femeie foarte frumoasă şi foarte bună, cu puteri supranaturale şi cu darul nemuririi = za-na: nălucă, apariţie neaşteptată, păpuşă, origine, sanctuar. zobi: a sfărâma, a zdrobi, a strivi = zobi,zubi: seceră, a înhăţa, a distruge, a trage, a nimici. Neamul emeş folosea seceri făcute dintr-un suport de argilă arsă, lemn sau os cu un canal pe partea interioară unde se fixau cu bitum mici plăcuţe de cremene, care formau partea cu care se tăia. zoli: a se frământa, a se zbuciuma = zu-li: a râde, a lua în zeflemea. zor: grabă, începutul zilei, perioada când se fac rugăciunile de dimineaţă = zor,zur: sacrificiu, rugăciune, a oferi, a ruga. zulum: nedreptate = zulum: a dispreţui, a face de ruşine, a jigni, a batjocori. zum: sunete scoase din gură pentru a imita o melodie cântată (prin ciupire) la un instrument cu coarde = zum: gură, a perora, a tâşni, a curge în şuvoi. zur: zgomotul făcut de boabele care sunt turnate într-un vas, zgomotul făcut de apa care curge într-un vas, zgomotul făcut de un mijloc de transport care merge pe un drum denivelat = zur: a zgudui, a se cutremura, a aranja, a duce, a oferi. zurzur: podoabă, expresie ce se găseşte în dansul căluţului de Anul Nou în nordul Moldovei „hop zurzur căluţii mei’’ = zur-zur: a se zgudui, a se scutura, a se clătina, albină.
86

Cuvinte care se găsesc identic sau apropiat în româna veche, emegi şi engleză: a: interjecţie care exprimă uimire, uluire, nedumerire sau articol = a: interjecţie – vai!; prepoziţie – unde, când, încotro, arată mişcarea, articol – sufix cauzal, [a: uimire, mirare, nedumerire]. aga: conducător, şef militar = aga: coroană, regalitate, faimă, [age: vârstă, a îmbătrâni]. agil: abil, priceput, isteţ = igi-il: a direcţiona ochii spre, [agile: vioi, sprinten]. ah,ahi: nedumerire, aprobare, confirmare, a încuviinţa o acţiune, a primi o răsplată = ah,ahi: a se grăbi, aroganţă, trufie, a fi de partea cuiva, răsplată, [ah!]. altar: locul unde se aduc ofrandele sau se fac sacrificiile într-un cult religios. Neamul emeş avea o religie monoteistă cu An în frunte ca entitate spirituală care reprezintă veşnicia şi de unde vin toate. Ziguratele erau construcţii atât cu caracter laic, dar si religios, aveau forma unor piramide în trepte, iar în vîrf exista un altar unde se aduceau ofrandele şi sacrificiile = al-tar: a ciopli cu o unealtă, a îndepărta prin tăiere, a delimita, a finisa, a grava [altar: altar]. am: posesie, existenţă = am: a fi, [am: a exista]. an: unitate de măsură a timpului, format din 365 de zile şi cuprinde o rotaţie completă a Pământului în jurul Soarelui. Vechile populaţii percepeau anul ca o veşnică schimbare de două anotimpuri, vara şi iarna determinate direct de ciclul agrar. Vara începea odată cu perioada muncilor agricole (martie-aprilie) şi se termina când se aduna recolta (septembrie-octombrie), după care venea iarna, iar Anul Nou era sărbătorit în luna martie ca o sărbătoare a renaşterii şi reînvierii. Această tradiţie s-a păstrat la români până la începutul secolului XVlll.= an: lumină, cer, rai, An Nou, seminţe, ciorchine, înalt, [an: excelent]. angara: obligaţii impuse în trecut ţăranilor peste cele legiuite, muncă fără plată, corvoadă, belea, greutate, necaz = a-ngar: a acţiona puternic, a persecuta, a rezista, a subjuga, [anger: mînie, violentă]. are: cuvînt care arată posesia unui obiect sau a unei însuşiri de caracter = a-ri: a da naştere, a zămisli, [are: a avea]. argument: suportul unor idei, posibilitatea de a convinge pe cineva, probe în dovedirea unor afirmaţii, mijloacele prin care se realizează o demonstraţie = adament: argument, luptă, bătaie, [argument: dovadă, argument]. aria: suprafaţă de teren pregătită special pentru treierat, bătutul fasolelor, depozitarea cerealelor provizoriu pe câmp. Se smulg buruienile, se nivelează terenul de muşuroaie, iar pentru bătutul fasolelor se întind pe arie pânze de dimensiuni mari = a-ri-a: întindere mare, deşert, pustiu, district, spaţiu delimitat, [area: arie, suprafaţă de teren]. aş: exprimă o poftă, o stare de nemulţumire = as: dorinţă, blestem, a pofti, a visa, a dori, a blestema, [as: ca si, pentru că]. at: cal bun, armăsar = at,ad: a trimite, a plimba afară, chiot, tată, [at: după, la]. ba: a behăi = ba: lână, tunsoare, a scoate sunete, a purta [baa: a behăi]. baba: femeie bătrână, femeie grasă şi fără putere datorită vârstei, care se ocupă cu ghicitul, în familie are grijă de copiii mici = ba-ba: a da, a împărţi, a prezice, caltaboş, terci din malţ încolţit, [babe: copil mic]. bag: acţiunea prin care un obiect sau fiinţă se introduce într-un spaţiu închis = bag: cuşcă, a închide în cuşcă [bag: a vârî, sac, pungă, a şterpeli, tolbă, a aduna, a se umfla]. bal: scandal, tărăboi, balamuc, mulţime, agitaţie = bal: a săpa un canal, a canaliza, mulţime, [ball: mulţime, zgomot].
87

a arde. [bar: bară. suferinţă. suport. [camp: tabără]. be: sunetul scos de oi când se rătăcesc sau le este foame ori sete. a bâzâi. a agita. a trage la măsea = be: a curge. be: a îndemna pe cineva să bea. suplu. [bun: coc]. gaze la stomac şi intestine = bes. [buble: a face băşici]. zumzăit. a trage. a da buzna. suferinţă. săpuneală. buci: cur. obstacol natural care limitează orizontul = bara: a întinde. mascul. limită inferioară a unor reguli sau interese care condiţionează începerea unei acţiuni= bar-rim: ţinut uscat. a pedepsi = bat. a se pleca]. [ban: a interzice. arătos = ba-ru: a întinde. voinic. bază: partea de jos a unei construcţii care se află în pământ şi se realizează din materiale mai puţin finisate. boş: testicul = bos. a şterge. beli: a jupui. mulţime. [buck: ţap. bariu: mare. a arde. a fi nervos. denumire dată de greci persoanelor străine de limba şi tradiţiile lor = bar-bar: a se dezlănţui. unul peste altul.(ba-na): măsură adevărată. a mâhni. albine = biz(e): a striga. măruntaie. [bat: a lovi cu bastonul]. încercare grea. [band: grup. iritaţie a pielii = bu-bu: puroi. lovitură. necazuri]. a apare. bubă: umflătură cu puroi care apare în urma unei infecţii.pus: durere. a striga. în masă. îmbulzeală. [bosh: prostii. uşor. a tăbărî = canpa. sălbatic]. a ţipa. a se afla în treabă].bad: a se urca pe. durere. a dispărea dincolo. barim: cel puţin. blocarea unei căi de acces. a susţine. iscoditor [barbarian: violent. grămadă. a se înfierbânta]. a lua cu asalt. atent. fioros. a băga în foc. a bate = bus. a evalua. iute. străin. a se pleca.pes: a lărgi. durerile facerii. fortăreaţă. ceată. îngust. aroganţă [barium: bariu]. loc de vânzare. întins].bulug: a se năpusti. a lărgi. a bate cu năduf = bel. a zbiera.ban: mare dregător în Muntenia. a înjura]. bară: obstacol din lemn sau din metal care se pune pentru a opri accesul pe un drum. a desfăşura. a da ghionţi. barieră]. deodată. a zdrobi. a se afuma. echipă]. dificultate. îngâmfare. bubos. a supăra.pus: tare. mult.pus: durere. a behăi = be: miros urât.ganba: piaţă. [can: cană]. impetuos. bun: satisfacţie. reuşită. gloată. pătimaş. [beshrew: a blestema]. cană: vas mic pentru băut lichide = cana: a tulbura. [baa: a behăi]. musculos [bullock: bou]. omul simplu dintr-o societare ierarhizată = ba-za: persoană fără valoare socială. a căuta. motive grave. a sprijini. conducător al Olteniei care răspundea numai în faţa domnului şi avea drept de judecată = ban. 88 . secetos. bâze: muşte. [belie: a defăima. suferinţă. deschis. droaie. a lua la buci – a rămâne însărcinată = buci. barbar: persoană violentă care distruge totul în cale. înclinare a capului.bil: a vâna. bandă: grup de persoane care au scopuri comune sau pun la cale acţiuni comune. necazuri. buluc: năvală mare. a se încălzi. repede = buluc. bat: a lovi. a bate la buci – a primi bătaie. a alunga afară. a fi lungit. tare. pântece. în realizarea celor propuse se sprijină reciproc = banda: sprijin. toţi deodată. a culca la pământ. buş: trântă. a fi generos. cu grămada. [bases: bază]. [bush: tufă]. rar. bes: vânturi. [be: a comunica. a izbi. a da junghiuri. lipsit de resurse. sterp. campa: a întinde corturile. locul de pornire a unei acţiuni. a se confirma o stare de fapt = bun: luminat. a bea]. mic. [barium: mare. [buzz: bâzâit.

[carat: cărat]. a primi. foc. gura păsărilor = cioc. în faţă = cap. belşug. jale. necaz. şansă. alimente. a apărea. chendelă: lăuză. cer: a face o solicitare. femeie care a născut un copil viu şi sănătos aducând bucurie familiei şi comunităţii din care face parte = chi-enedi: bucurând pământul. rasă. cin: clasă. a mâna. luptă. [car: car]. provizii. a se ivi. a se înfuria. [cheer: a consola. a se îndoi. graţie [chirp: a ciripi]. a se certa pentru. a respinge. [keel: a răsturna. a scoate la iveală. vârf. constrângere = canon. a închide gura cuiva. car: mijloc de transport cu două sau patru roţi folosit atât pentru deplasări. [canon: muncă. [case: caz].gaba-ri: a se confrunta. a călători în afară. a fi atent la. a călători în afară. umblătoare = chi-enedi: bucurând pământul. gid: a trage.sen: ceartă. culme]. a fierbe. loc de taină. [kin: înrudit]. [kind: amabil. a trimite.giri: curat. a da. firidă = chilim: 89 . a se înghesui. a ajuta]. a strânge. turtă din făină de grâu şi apă coaptă pe plită = cir. mâncare].ser: a decide. a părăsi.sir: a curge. a trimite. dregătorie = cen. caz: şansă. a ieşi. [cheer: mîncare].sug: hrană. a fi obligat. partea unui nave care stă în apă. a înhăţa. a obliga la o decizie = cer. chenead: closet. a călători. [cat : pisică]. privată. a scăpa. a amesteca. a se zbengui]. cir: terci subţire din mămăligă. a arunca pe spate].gig: a fi abătut. [caper: poznă. cioc: gest făcut la petreceri prin atingerea paharelor sau a cănilor după care se bea conţinutul şi are semnificaţia de noroc. a mâna. cam aşa = cic. a duce. [chuck: ciocănit.canun: urlet. bordei]. a da. a face. a mâna. a face = car: chei. ignorant. a prinde. dansând. gâlceavă. tărăboi. [churn: a agita. supărare mare. a evada. principalele organe de simţ şi gura. cip: cântecul păsărilor zburătoare care îşi invită partenerul la dans = cip. a scufunda în apă. regulă]. a potrivi.canon: chin. mişcând [kennel: cocioabă. început. ciur: dispozitiv prin care se cerne = ciur.gib: a dansa. căra: a transporta. (figurativ) locul unde se măsoară şi se cântăreşte totul. a îndrepta. esec].sur: lut pentru tăbliţe care era dat prin ciur şi apoi modelat pentru scris. specific. breaslă. aclamaţie]. apariţie = caz. [check: mic. chiler: încăpere mică şi retrasă. a scânteia = capari. ocazie. strigăt puternic. porţie de hrană. vorba vine!. ciri: suflet. cică: chipurile. căpăra: a zgâria. a scoate la păşunat. [cap: capac. câţ: a alunga mâţa şi semnifică „du-te la şoareci – chiţ” = câţ. cât şi în lupte = car: a sosi la. dispută. tagmă.2 litri [kilo: kilogram]. a trimite. a transporta. chilă: măsură pentru volum egală cu 1 litru = chi-la: măsură pentru lichide egală cu 1. neam]. a creşte atenţia. a transporta. a frămînta]. a jefui. spaţiu foarte mic într-un perete.cab: a fi atent la concentrarea gândurilor. cap: extremitatea superioară a corpului omenesc sau cea anterioară a animalelor unde se află creierul. a lua în seamă. fire = ciri. port. a admite. chilă: partea de jos a navei aflată sub apă pe care se fixează lateralele = chi-la: a observa.gaz: posibilitate. [cheer: stare sufletească. întunecat. a primi.

timp de lucru. a vorbi mult şi tare = codi. a şterge.chib: a lega. organ sexual feminin = cur: a atinge. [kind: specific.cub: coş din trestie sau răchită. cupă: vas pentru băut vin. economii. a deposeda. chingi: bucăţi de lemn care se pun pentru a întări o structură de lemn. cingătoare de pânză groasă folosită pentru protecţia abdomenului la femeile însărcinate sau la oamenii care fac efort fizic deosebit. a pregăti din timp. [kid: a păcăli. a curăţa. a înhăţa]. a pregăti. a vorbi tare. obrăznicie. a retrage.gu-di: a face zgomot. dagă: pumnal cu lama scurtă şi groasă. a uimi. „a ţine în chingi” – a constrânge. [dagger: pumnal]. a împlini. fâşii de pânză sau piele din hamul cailor. a dezvălui. cut: cal şchiop de un picior = cut. [cup: cupă. umbră. a copleşi cu beneficii]. chit: suman negru sau alb. a da. anus. codi: a se frăsui. scandal. chindie: timp al zilei către apusul soarelui. drum. cofă cu care se ia mălaiul. a servi. gălăgie = chip. „a lăsa din chingi” – a lăsa liber. propriu. cofă. a linişti. chili: a ascuţi. conţinutul unei căni. mare. a ajuta. cană]. a robi].chid: a aranja. casă. a fermeca. a roade cu pricepere [kill: a pregăti pentru tăiat]. a achita integral o datorie. [cur: mitocan]. a nimeri. în trei muchii. cană de un litru. a înşfăca. a ţine socoteală = chi-ţi: loc delimitat. [cuckoo: cuc]. nătâng]. a pregăti o unealtă pentru tăiat. buci.gub(a): a opri. a pune la muncă. cu întrebuinţare şi semnificaţie religioasă şi socială = da-ga: asociaţie. a blestema [cut: tăietură]. natură]. unitate de măsură pentru lichide. a se ridica. a reţine. intrare. vasul cu care se ia vama la moară = cupă. cucu: pasăre de culoare cenuşiu-închis care depune ouăle în alte cuiburi. lapte. cofă. vas de lemn scobit. chiti: a ochi. stufos. a ţine în captivitate]. a răni. a aprecia. folosit de ciobani la stână pentru apă. a glumi]. ţundră. persoană singură care nu comunică cu nimeni şi preferă singurătatea „singur cuc” = cucu: întuneric. rânduială. ordine obligatorie. a se strâmba. urcior. iar puii sunt crescuţi de aceşti părinţi adoptivi. a potoli. des. a trage la ţintă. culoare închisă. măsură de capacitate de aproape un litru = cop. a-şi da importanţă. grup conducător. a încărca. muncă istovitoare. a se aduna. a merge. cur: fund. organizaţie. cu vârf ascuţit. prinsă de hloabe şi folosită pentru protecţia abdomenului la cai. a conduce. dală: placă din piatră sau ceramică folosită pentru pardoseli. caş. Eufrat şi Golful Persic [king: rege. a bate ţăruşi. a domoli [keep: a păstra. chin: muncă istovitoare = chin: muncă. masă luată de lucrători la câmp pe la orele patru după amiază. a câştiga. [cop: a prinde. loc întunecos. a intra. proeminent. cop: fund de coş sau de pălărie. Neamul emeş. [kine: a intimida]. şezut. instrumente muzicale asemănătoare cu toba mare. a compensa o datorie = chit. cel care te omoară pe la spate].grup de animale mici şi fricoase. dans ţărănesc asemănător cu sârba = chi-enedi: bucurând pământul. a controla. a ţinti [kitty: a aduna. pentru că nu avea 90 . cameră. dansând. a pune deoparte. mamifer foarte mic [killer: ucigaş plătit. [cuddy: prost. concert de seară dat de muzica domnească.cud: a tăia. chip: stare de nelinişte. a pune la cale ceva. a da la spinare. oca. a fi în stare = chi-en-gi: denumirea emegi a teritoriului dintre Tigru. a ţine în frâu. „a-l ţine chingile” – a fi sau a se simţi în putere. ieşire. veselind. împletitor de coşuri sau rogojini. a pili = chili: în totalitate. fâşie de pânză sau piele folosită pentru fixarea şeii. a se crispa. a elibera.

a argăsi. a se adăposti. gad: pureci. cât şi pe podea realizând suprafeţe netede. a dupăi = dup. dup: mers foarte apăsat. adăpost [dull: slab. Executată din pământ şi întărită pe partea apei cu fascine de nuiele sau cu plante care trăiesc în mediu umed = dig: a fi umed.gaz: posibilitate. La neamul emeş. a rupe. a se supune.dub: a lovi cu piciorul. a hurui. lucrurile de valoare şi se sărbătoresc evenimente deosebite. deduc: reţin. a culege. femeie]. a amesteca. a se destrăma = dub(i): recipient mare. „odaia mare”. Aici toţi când se aşează trebuie să respecte rânduiala impusă de gazdă în desfăşurarea evenimentului = e-gal: templu. morman. [egal: zău!. a rupe. [doss: pat. daltă. [dup: găgăuţă. [dope: a acoperi cu]. a feri vederii = dosu. a se topi. dar: obiect care se dă unei persoane ca recunoştinţă şi respect. dulu: a dezlega. dosi: a ascunde. gaj: garanţie = gaj. a prosti]. acoperişul capului pentru soţ şi soţie = dam: soţ şi soţie.piatră suficientă a inventat cuiele din ceramică arsă şi smălţuită. (despre in şi cânepă) a se muia. a umple. a umple. a apăra [dare: a înfrunta. a-i pune căluş]. a spune. care poate fi exploatat [dig: săpare. a umbla aiurea]. a provoca]. a se ascunde. a se certa pentru. a se apăra. a distribui. dări: obligaţii către stat. [gag: a constrânge la tăcere. păduchi = gada: rufărie. dubi: a tăbăci. dâmb. a păstra. [deduce: a deduce]. dop: obiectul care astupă o gură = dop. [gaj: gaj].dub: a introduce tăbliţa într-un recipient. bordei. pe legea mea!]. egal: stare de echilibru. dam: şură mică. pahar mic [dare: a îndrăzni]. dig: construcţie pe lungimea malului unui râu cu scopul de a feri de inundaţii sau de-a curmezişul cu scopul de a crea o acumulare de apă. cei care îşi duc viaţa împreună şi vor lăsa în urma lor urmaşi [dam: femelă. a aşeza [dub: a unge pielea cu grăsime sau cu răbuială. lenjerie de corp de in sau de cânepă. a înfige]. a vopsi. a curge lin = doli. a tăia. a dormi într-un azil]. a păcăli]. grajd primitiv. a anula. [dole: destin ]. [gad: a hoinări prin.dul(i): movilă.dusu: coşurile folosite la curăţirea canalelor şi purtate pe cobiliţă pe care lucrătorul nu le vede simultan. domol. durere]. adăpostul unei familii sărace. a acoperi. jertfe. a găuri.di-dug: a judeca. a lucra cu sapa. biruri = da-ri: a achita dintr-o obligaţie. a fragmenta = dar: a împărţi. a împărţi. gat: zăgaz din piatră făcut de-a curmezişul unei ape curgătoare pentru a prinde peşte = 91 . a păstra. judec = di-duc. cât şi un caracter laic (aici se judecau litigiile dintre membrii comunităţii respective şi tot aici se făceau rezerve de produse alimentare pentru perioade de criză). rezistente şi policrome = dala: ac. a alerga cu paşi grei. domnitor sau boier. a da drumul = dul(u): a aduna. relaţii sociale bazate pe principii recunoscute şi acceptate de toţi membrii comunităţii. pomeni. realizări de excepţie în concepţia creştină. palat. a deduce. gagă: termen respectuos pentru femeia care te ocroteşte = gag(a): a da sau a cârpi cuiva o palmă. raporturi de reciprocitate perfectă. icoanele de preţ. unde se ţin zestrea. judecarea pricinilor se făcea la templu care avea atât un caracter religios (loc pentru ceremonii religioase). parte dintr-un întreg care se dă cu titlu gratuit. Ţăranii din Moldova istorică au în casele lor o cameră cu destinaţie specială numită „casa mare”. a pătrunde [dale: vale. plăpând. sticlă mică. doli: a ocoli. Aceste cuie se fixau atât pe zidurile exterioare şi interioare. ofrande. suprafaţă netedă].

hab: a descoperi necinstea. adâncitură. gol: spaţiu fără utilitate. ridicătură = gheb. scăderea temperaturii până la îngheţarea apei şi distrugerea vegetaţiei = ger. a se curăţa]. direcţie. a se pleca. nenorocire. geri: împerecherea porcilor = giri: rit. hăţi: a asmuţi câinii. guleai: chef. gig: sul de pânză. neînţelegere. mare. gheb: cocoaşă. naiv]. dâmb. a strânge. mai ales când vinul este stăpân pe minte = gur-gur: recipient de 10 litri pentru vin [gurgle: a murmura. [gig: sul de pânză]. a se apăra de. a se grăbi. ploaie puternică = ha-la: a spăla. haram: afurisit. a fi exaltat. iar dimineaţa au ocazia să constate paguba. a angaja. zizanie = hir(a): a da naştere. a lega [garden: grădină]. hoţie. linie].had: precis.a trage pe sfoară = hap. hap: cacealma. a se gudura. a face să dispară [gul: a înşela. găucios. hira: ceartă.gib: a se îndoi. întunecat [gibe: glumă răutăcioasă. a sălta.gir: a alerga. a aluneca. a se apleca. unit]. belea. [hop: a sări]. delimitat. gât [gullet: gât. a alunga. a zbura.gada: a termina o ţesătură. a prinde. a păzi. vorbire pe nas]. hală: furtună. hoţ: cel care fură sau pradă. [hate: a urî. a ghionti = hăti. plasă.gud: cuib. a se întrista cerul. gurgurel: persoană dragă. cel ce umblă în zori de zi pe căi lăturalnice = hot. a bate. a mirosi. săritură = hup: atlet. a seca.gata. ia te uită! = gidi: eclipsă. a gânguri]. timpul favorabil al acţiunii este în zori de zi când stăpânii dorm. a duşmăni]. maldăr. râpă. înălţime. a afuma slănină. a învinge. petrecere = gu-la: larg. belea.hud: adăpost. zori de zi [hot: ilegal. mulţime. gură. a accepta. teren necultivat. lacom = gamun: grăunte de chimen. a ceda. hop: a ţopăi = hup: acrobat. [giddy: ameţit. om sărac lipit = gol. durere. a trage pe sfoară]. ghidi: interjecţie care exprimă mirarea. ger: frig puternic. val de ţesătură = gig: a fi descurajat. [hatch: limită. [hale: viguros. nedreptate. venit de pe drum = ha-ra-an: cale. [gut: a curăţa de. mic.gul: a distruge. umflătură. a se întuneca. necaz = hata. gut: porumbel = gut. a fâlfâi. de contrabandă]. degeaba. a zgâlţâi pe cineva. uimit]. hat: fâşie subţire de pământ nearat care delimitează două proprietăţi = hat. a ţopăi la războiul de ţesut. a fugi. a curge. răceală = gu-tur: secreţie a nasului. duşmănie].had(i): scandal gălăgie. [hap: întâmplare. a sări. guturai: secreţie a nasului. fugă. a hărţui. găman: mâncăcios. pagubă.hada: a se usca. blestemat. nevinovat. a sări. a îmbrăţişa. puternic]. [guttural: cu nasul înfundat. a izvorî. 92 . grădină: locul din jurul casei de la ţară = garadin: a aşeza în clăi. hata: belea. a aduna mâncare [gammon: şuncă. batjocură]. a se îndrepta. drum. adăpost. [hate: ură. [gate: poartă]. [hi: noroc]. soartă]. liber]. viteză. revărsare. hi: expresie cu care se alungă sau se opresc câinii din lătrat = hi: a se pregăti. [gir: cuplat. [hare: plată. a se grăbi]. a da pe gât]. [hop: săritură]. a face rod. necunoscut [haranque: vehement]. hop: obstacol. a creşte. a rezista [gear: îmbrăcăminte. scurt. a lua în râs.

de nimic. [jug: a băga la zdup. vierme]. a însemna pe răboj. a spune. a cunoaşte [leg: escroc]. a locui. [liberty: libertate]. chestiune = ma-da: domeniu. jude: demnitar cu atribuţii judecătoreşti şi administrative. a lega. local: ce aparţine de o anumită localitate. desigur!. lipi: a pune un strat peste. rapăn = lip. principe.ma-lag: apărător. leg: testament = lag: liturghie pentru meditaţie. a stăpâni. care a făcut din lut.lugal: stăpân. furios. alimente. [lip: a atinge cu buzele. a se apropia de = lipi. a naşte. chiot. a face necazuri. a suflat viaţa 93 . a nu fi corect. [lip: obraznic. a se sfătui. a accepta. lip: jeg. a fi escroc = lu-gu: a înşela. aşa e!. litie: slujbă ortodoxă pentru binefaceri şi belşug = litim. lac: acumulare mare de apă realizată prin îndiguire = lac. provizii. a blestema.sab: a rezista la un atac. a săruta. susţinător. judecător. mânie = ira: divinitate emeş a dezordinii. [lug: râmă. [litany: litanie]. a doborî. întocmai! = i-i: a da de. a stăpâni. a cere. a fi mânios pe cineva. strigăt de atac]. blestem = hu-la: a vorbi de rău.lib(i): a unge. afacere. a împărţi averea. a aprecia]. femeie care a născut sau are în creştere copii = mami: divinitate emeş. judeţ. murdărie pe corp. instrument de tortură = jug. conducător = jude. a unge. a fugi dincolo. [hole: cusur]. amărât. pricină.hudă: casă. a rupe. a se strânge la masă. a jăpăi = jap. a fi escroc. a sparge afară. jar: a pune pe jar.gu-de: a chema. familie [mă: mamă]. jur: jurământ = jur. a contrazice. a se pleca. [male: bărbătesc]. [jab: a bate. a striga. [jar: a se certa]. a judeca. om mare = malac. mă: mamă = mă: a se naşte din. a se îngrămădi [lake: lac]. zonă. [huddle: a se ghemui unul în altul. a lovi]. stăpân de rumâni. madea: temă. [madden: a supăra. a înjura. hui: a ocărî. a întinde.sug: porţie de hrană. slab. vizuină. lugu: a duce cu vorba. tăcere]. libir: persoană care decide în nume propriu. tânăr. huş: a fi supărat pe cineva. a certa. hulă: om rău. a zări. a enerva]. jug: dispozitiv la care trag boii la car. supărare [ire: mânie]. ie: da. a alunga nişte păsări = huş: nesăbuit. dimineaţă. a goni. primar. pricină. a trage pe sfoară. a defăima. a murui. a opri.lidim: a primi. închisoare]. a porunci. a trimite [yes: da]. rege. a cicăli = hu(i): nevrednic. şapte bărbaţi şi şapte femei. mulţime]. mami: cuvânt de alint pentru mamă.sar: cineva care strică sau îngrijorează. a murdări. ira: strigăt de supărare când copii fac dezordine.lib: a unge cu grăsime. [hush: a înăbuşi. a înceta. om puternic. a ajunge la maturitate. a lăsa. a protesta. a opri. a se întări. om cu stare materială bună. a trece. malac: om robust. [jur: jurat]. nesimţire]. [local: de loc]. ţinut = local. a fi aproape]. jap: a bate foarte rău. după chipul ei. a cuprinde.lag: a se umfla în dimensiune. a face scandal = jar. a supăra [hue: strigăt. liber = libir: a duce o anumită viaţă. zori. locul de unde omul îşi începe ziua = hud(a): adăpost. [judge: a judeca.gur: a cresta.

[mute: mut]. pudră]. a apăra. pereche. nevoiaş. a mugi. oameni proşti şi blegi. mit care se găseşte identic în Biblie. a pipăi. mod: fel. mulă: om lipsit de energie. masă: obiectul pe care se aşează bucatele pentru a fi mâncate. a întuneca. prăpastie. pe vremea când indivizii aveau cunoştinţă de strămoşul lor comun. zăbrele. 94 . a convieţui. [meal: praf. mud: a fi speriat. melic: inflamarea glandelor de la gâtul cailor = meli: gât. mur: perete. mină: săpătură subterană de unde se extrag minereuri = mâna: belşug. a păzi. beregată. adevărat. [mesh: tocană. umbră. trăsătură = mud: ticălos. [mile: milă]. zid = mur: a înconjura. a se înfrumuseţa. mul: catâr. mic. terci]. tonţi = moace. [mammy: mamă]. a sfărâma. mu: sunetul pe care în scot vitele când rag = mu: gură. [mule: catâr]. acţiunea de a mânca = mă-sa: un coş cu alimente. a gâfâi [moo: a mugi]. maz: sumă de bani majorând miza iniţială. arzător. [mine: mină]. haine murdare. persoane cunoscute. a oferi.mu-a-se: pentru că. reputaţie = mi-ri-tum: un instrument muzical. vag. prost. greoi = mu-la: vechil. faringe. terci]. muma: termen foarte vechi pentru mama. mişel. a scoate sunete. [muck: murdărie]. a arunca. om rău. [mure: a întemniţa]. deoarece. bătaie de joc]. prăpădit = muc: scurt. a ruga. gratii. a îngrozi. a chefui = mes(i): a dărui ceva. acţiune nesăbuită = maaz: exuberant. în plus. a scoate la iveală. flecari [mock: batjocură. mizer: sărac. tovarăş.mud: a purta. a speria. muc: secreţie nazală. a murdări [misery: mizerie]. pămătuf = mot. [mash: amestec de malţ cu apă fiartă. [melee: încăierare]. cu haine murdare sau rupte = me-ze-er-ra: zdrenţe. [mummy: mamă]. reacţie. soi. a creşte. mesi: a sta la masă. a da cu adevărat. [motes: fire de păr]. meal: pământ alb. drum sub nivelul ogoarelor din jur care poate deveni impracticabil în perioade ploioase sau când viscoleşte = mangar: încărcătura maximă a unei bărci. [mummy: mamă]. pe vremea când indivizii aveau cunoştinţă de strămoşul lor comun. scurt. confuzie]. moace: figuri. a slăbi. a străluci. cea care perpetuează neamul şi comunitatea = mu-mu-a: pe vremea tuturor familiilor (a străbunilor). pornirile nărăvaşe ale acestuia = mul: scandal. a se îndura = mili: voce. mic. [mode: fel]. a lăsa să crească barba. pasiune. a merita]. a întuneca. cea care perpetuează neamul şi comunitatea = mumu-a: pe vremea tuturor familiilor (a străbunilor). bun de spoit casele = mea-lu: cât de mult. bogăţie [man: soţ]. mangă: surpătură în mâl. bleg. [merit: valoare.asupra lor dând naştere neamului omenesc. moţ: smoc. fierbinte. man: nume de persoană = man: partener. a şterge. manifestare. leneşi. a încercui. [mangy: stare proastă]. mili: a fi cuprins de milă. netot. a înzestra. dans femeiesc [maze: confuzie]. mut: persoană care nu poate vorbi = mut.. meritu: faimă. a spune. asociat. a se ivi. [mull: încurcătură. omuşor. muma: mama. a face gălăgie. a se asocia cu.

nod: legătură între două sfori. nic: mic = nic. supărare sau linguşire = oh. păşi: a merge încet.mutul: personaj din dansul căluşarilor. odor: miros. nig: lucru de preţ. a scăpăra. a întinde]. ia aminte! = no. suceală = naz. venin. pat: suport pentru dormit = pat. agitaţie. a priponi. a arăta cuiva. mic. victorios [near: aproape. mulţime. nemulţumire. a îngriji. colivie. mudul: stâlp. a păstra cu mare grijă. a vărui = pa-da(i): o funcţie publică. nărav. dans care se face în unele faze în jurul unui băţ = mutul. a încuraja. frate. bot. păca: a supune. labă. a repeta o acţiune. stâlp vertical. a închiria. pad: a jura pe. scârbă = odu. [no: fără. nip: lume. a înjura. zero. păţău = pat. a manifesta înţelegere pentru o persoană în suferinţă = ni-la: a micşora umilinţa unei persoane [nil: nimic. paha: diavol = pah(a): escroc. a începe o nouă acţiune. nilă: milă. a dezvălui. nu: aspect. oh: nemulţumire. loc de întâlnire = nod. nib: mulţime. a preţui. a oua. a dormi. a dovedi. a cerceta. [pah: phuuuu!]. chemare. nici un]. suferinţă. [nic: crestătură în lemn]. bârfă. a linguşi. [oh!]. [node: nod]. no!: iacă!. a circula]. mulţime = nip. ei!. mirosul specific de taurine. a arăta. a trece. a ocroti. a fi important. [pass: a depăşi. pag(a): cuşcă. a supăra. a fi supărat. capriciu. a îndemna. a urzi o intrigă. ninii: bâzâitul ţânţarilor = nini: a recunoaşte. a apărea. naz: moft. [pap: terci]. a se dezlănţui. braţ. [mutual: reciproc]. padi: cuvânt cu care se îndeamnă la mers caii de la căruţă = pad(i): a încuraja. picior. a pune un băţ. persoană de încredere]. udul: văcar. [pat: a mângâia. a conduce. necaz = pas. a minţi. răutate. a ţine. [ninny: prost]. a atinge. a pune jos. a merge de-a lungul. a juca. a conduce spre [pad: a merge pe jos]. a da. a muri. a supăra. pap: îndemn adresat copiilor mici să mănânce = pap: tată. pus: durere. straniu]. nud: a aranja. pag: a ocroti. perete. nuz: a ieşi în faţă. nus: ou. mireasmă = odol. necaz. a sta ascuns. refugiu. a strânge]. [nip: ciupitură. a se urca pe. nir: ulei sfinţit cu care se ungea capul domnitorului la încoronare. se făcea semnul crucii pe pereţii casei. nosa: cuvânt care exprimă un îndemn la acţiune. păs: durere sufletească. a păşi cu aroganţă. a găsi. pădăi: a se găti. a arăta aroganţă. chin. a fi sigur de sine = pase: picior. legătură. udu: a zdrobi. [pad: drum]. a închide în cuşcă. violenţă. a apăra [pack: a se aduna. odiu: ură. fără îmbrăcăminte. dezbrăcat = nud: a se culca împreună cu. cioturi. sau se ungeau diferite părţi ale corpului aflate în suferinţă = nir: prinţ. a curăţa. uh: a fi iritat. [oddly: ciudat. a se întinde. promontoriu]. nas: organul de miros al omului = nas. lipit de. bad: a fi generos. a înfige cu putere. fără valoare]. uite!. a dansa. a instiga [naze: cap. agitaţie]. [nud: gol]. [odour: miros neplăcut]. a dispărea]. a îndemna. a se căţăra. păţ: păţanie. hai! = nusa: a greşi. a pune la adăpost. legătură]. [nose: a se conduce după miros]. [nose: nas]. nud: gol. [pass: a înainta. a căuta greşeli cuiva. 95 . a ieşi în faţă. frică. pac: pungă în care se ţine tutunul. a chinui. a fi. zid. [pac: balot. a se ridica. a instiga. pască = pac. a îmblânzi = paca.

a aţâţa focul. pes: palmă. puchiri: a face ceva migălos. cătuşe. rar = ra-ra: a netezi. bucată de prescură. pup: sărut = pupu. brutărie = pec. piţ: piţigoi. a aduna în turmă. rapt: a smulge. [rage: mînie. a ciupi]. preţios [peck: merinde. a strânge]. rag(i): a înjunghia. rag: sunetele scoase de vite când se rătăcesc sau sunt bătute. a-şi da importanţă. partea din faţă a palmei. [rack: grătar]. puş: claie. a lărgi. a crede că poate face ceva = pot. pil: bici cu coadă scurtă făcut din curele împletite sau din vână de bou. a suferi. 96 . a vibra de. a întinde [pot: a culege. medicament = pil: neclar. a băga în foc. pilă: minge = pila: rotund. [puppy: persoană proastă şi înfumurată]. a strânge. mugur. a trece. pup: numele unor preparate alimentare făcute din făină de grâu. a ucide. în trunchiul unui copac = pit. a arde cu flacără. but: ritm. clică. a se înfuria]. nume generic pentru mai multe plante = pupu. a da frunza. bid: gaură. a trage. a tăia din. bu-bu: a se aprinde. gârbaci. lovitură dată cu acest bici. agale. a iriga prin şanţ fiecare copac [pucker: a încreţi]. a tăia de la pământ [rude: viguros]. biciuşcă. rară: încet. mâncare]. a trage. a pângărî. pisălog = pil: a fi întunecat. rag: a răni. a creşte. harapnic. [pup: căţel]. neştiut. [rapt: răpit].[patch: a improviza din bucăţi]. bulug: hotar. a împărţi. a trage. neştiut. pec: brutar. a str ânge. a măsura. a radia]. a defila [pill: situaţie neplăcută]. pot: a reuşi să facă. hap]. grămadă de strujeni. lăstar. rag: a prinde rădăcini. a pune în fiare. a se uni cu o pană. pipi: a urina. margine. aranjat. [rare: rar]. [pill: pilulă. ghem. a nivela. plânset = rag: a lovi. orificiu. a defila. a se murdări. a străluci ca soarele. rac: crustaceu cu două braţe cu foarfece cu care prinde prada = rac. ascuns. efortul de a aduna = pus: bine legat. neclar. stâlp. a migăli = pu-chiri: a iriga livada. neştiut. a creşte [pill: minge]. ascuns. piş: a urina. raci: grătar = raci. a stropi cu urină butuci sau tufişuri = pis: mal. [pit: gaură în pământ. gâtar. [rack: chin. direcţie. ordonat. confuz. rană adâncă. capcană. bu-bu: a rupe. fiare. a uni. rad: a tăia de la rădăcină. [push: sprijin]. pasăre care îşi face cuibul prin găurire. a îndepărta totul = rad: a tăia de la rădăcină un copac. [ray: rază. remediu. [pipi: a urina]. a curge în stropi = pi-pi. a sprijini. domol. pe îndelete. a presimţi. a mânji. a alege. a arăta. a încolţi. a creşte. pil: leac. [pile: a îngrămădi. a doborî]. a cuceri un teritoriu = rap: bandă. a provoca. [plough: plug]. a se înfrumuseţa. a provoca. plug: unealtă cu care se ară = pulug. a roti. a curge. mârşav. a arde. rană adâncă. a trage afară. pilă: persoană care face trafic de influenţă cu scopul eludării legii = pila: ascuns. [piss: a urina]. gălăgie. anus.bi-bi: a picura. rac: boală gravă a cailor care se manifestă prin umflături în partea inferioară a picioarelor = rac. a istovi de puteri]. a se umfla. a lungi. grămadă. mizerabil. mers legănat. îngust. pântece. rai: tărâmul fericirii = ra(i): a radia. [rack: chin].

a lega cu funie. a reaşeza. lichide sau bunuri de valoare = sa-cu: braţ. rucă: jalbă = ruca. a duşmăni = rim: trupă. răcoare. a plăti din urmă [ruckus: scandal]. a se potoli. a păzi. râma: a face rău. [salute: salut]. saţu: senzaţia de saturare. [sight: vedere. a respecta. râp: o specie de peşte. grav]. [sap: a săpa]. salut: salvare. loc.răi: a se înrăi. [sate: a sătura. bucată. munte. sig-sig: a enerva. [sick: care are nevoie de reparaţii]. sacu: obiect confecţionat din piele. rigă: rege = rig(a): a se înclina. îndestulare de produse alimentare = saţu. sete: lipsă de apă din pământ provocată de secetă. a restabili ordinea. [sag: stare de deprimare]. a înfuria. platouri. a provoca. poziţie. a desface legătura. a rupe. necaz [rim: a înconjura. a găti]. a pleca departe. legătură. sagă: miros urât = sag(a): a sufla. unealtă cu care se prăşeşte sau se fac alte munci agrare = sa-pa: a face un şanţ. pietrar. a se realiza greu. spiţă. a potoli foamea cuiva]. a tânji = ra(i): a înjunghia. a înnoda. sadă: vrană la butoi = sa-du: măsură pentru lichide egală cu 24 sila (20. [sat: a fi aşezat. sub formă de bolovani sau de nisip. a vrea. fusar = rip. [sad: trist. teritoriu. a pune la stâlpul infamiei. rug(a): a repune în drepturi. abundenţă. sătul. sic: pământ care conţine calcar. protejate de şanţuri adânci = sa-tu: înălţime. sanchi: a se lenevi = sanchi. [rip: a spinteca]. sichis: zgârcit. [sink: a se lăsa la fund]. a asasina. roşugalben sau auriu. a desface mănunchiul. a se mădărî. pungă]. inamic. cânepă. folosit la zugrăvit = sic. rasă. sa-ţu: a împărţi. sanctuar. a strica. săpa: a face un şanţ cu sapa. armată. sig: culoarea soarelui când apune. puţin câte puţin = sichil: îndemânatic. a se târî. a lungi. a mătura. a îngriji. a mărgini. [set: rece. a dori. mânecă. natural. a batjocori. străin. a tropăi. sal-ud: a aduce omagii. loc. sang-chi: a mânca alene. in. a împărţi. sănătos. vârf. gest care se face prin lovirea 97 . a distruge. morman. răpi: a umili. stare. satu: prima formă de organizare a unor comunităţi umane sedentare. [sale: vânzare]. fericire. lână sau piele în interiorul căruia se pot pune spre păstrare seminţe. sed(e): apă rece. a supraveghea. vârf de deal. hotar. în putere. a se strânge. sigă: substanţă minerală roşie care se găseşte în natură. a se întâlni. sic-sic. boabe. [raid: asalt]. aşezate în locuri uşor de apărat. grămadă. a zări]. [sickly: cu greu]. partea de sus. a se cocoţa]. lăcomie. neam. a merge sigur de sine. ordine. bunăstare = salut. a sosi la. Satele erau compuse dintr-un număr mic de case fiind înconjurate cu palisade şi garduri înalte din trunchiuri de copaci. [sac: sac. boccea. mulţime. [rape: răpire]. belşug. starea fiziologică a omului când are nevoie de apă = sete. a pătrunde. a dispreţui. a răni. a împresura]. rib: a fi de rang superior. a pune la stâlpul infamiei = rap(i): a ţiui. a fi mai bogat.2 litri). armă. [rig: ţinută. a se domoli. fericire. înălţimi muntoase. a slăbi. dreptate. pregătit din timp]. buzdugan. a suferi. origine. sala: cameră de dimensiuni foarte mari folosită pentru întruniri sau ca depozit = sa-la: a întinde. a culca. cu care ţăranii trag brâiele la ferestre şi la case = sig(a): culoarea soarelui cînd apune roşu-galben sau roşu. a desface năvodul.

a se odihni. [sum: sumă]. suma: a pune la grămadă. şo: strigăt cu care se asmuţă câinii = şu: putere. a duce. su-dal: samar. curaj. a se pune. sol: cel care aduce veşti. hotar = sar: a săpa. şed: a avea o poziţie stabilă. glumă = şag(a): a asculta. şănţuleţ. faimă. sobori: a se strânge pentru a se sfătui = soboru. calfă care trebuie să rezolve lucrurile mărunte = sodal. a se pune. şaf: hârdău. [suck: sugere]. sug: a înghiţi un lichid direct din vas sau din glanda ce-l produce = sug: a suge. şmecher]. a ceda. a transmite. su-buru: adunătură. a dărui.pumnilor mâinilor pe verticală (de sus în jos) = sic-sic. a suferi. a dărui. a fi atent la. sug: sens figurativ pentru a jefui de bani sau bunuri. [shoo: a speria]. parte a căruţei sau plugului. hazliu. a dizolva. a suge]. a jefui pe cei fără apărare.sig-sig: lovitură repetată. sul: om tânăr. a se aşeza. [shake: a impresiona. a jefui de îmbrăcăminte. nebun. a persista. a atâţa. a vinde. [sham: prefăcut. din multe bucăţi. a înfige. şedă: în subordine. a porni. [shed: sopron]. a trăi. şam: ţesătură de in. a lecui. [suck: gogoman. puternic. a cumpăra. implorare. a trăi ca porcii. răcoare. [shock: claie]. a bea dintr-un vas până la ultima picătură = sug: a persista. [sodden: necopt]. a jefui pe cei fără apărare. a descânta. locuinţă. şug: porţie de hrană. descurajat]. cinste = solim. a veseli. a pândi. lungime. a plăti cu echivalent. sodal: ucenic. calm]. foile adunate în jurul miezului. şar: dungă. a alăpta un copil. a se domoli = şed: apă rece. şef: astupătoare la horn care se pune pentru a opri căldura după ce s-a stins focul = şeg: a tremura de frig [sheaf: legătură]. [shod: a încălţa. lucru grozav]. [sudden: subit. [solemn: măreţ]. a dura. a fi împreună = sum(a): ceapă. [share: parte. a spune. a seca. a implora. şip: sticluţă mică. a se potoli. [ship: a trimite mărfuri]. poznaş = şod. nume dat adânciturii de pe diverse obiecte. şud: cerere. îngâmfat. su-lim: veneraţie. [shade: umbră]. a păşi. a împărţi. [shawl: sal]. bumbac sau lână cu desene în relief = sam: a evalua. a lega cu fire. solemn: respect. a prezenta. a tăia. a potcovi]. a se linişti [son: fiu]. adâncitură. fluierul piciorului]. vas de lemn din care mănâncă porcii = sah: porc domestic. a făta. şoc: cantitate de 60 de obiecte de acelaşi fel luate ca un tot = şoc. a reuşi [sole: talpă a piciorului]. a se odihni. pas. a grăbi. a fi calm. 98 . crestătură. a suporta. a limita. a se întrista. pocite = sa-ne-sa: rugăminte fierbinte. sin: fiu = sin: a da. a fi mulţi. a împărţi]. a strânge. ştafetă = sol. şal: ţesătură pentru femei care acoperă capul şi spatele = şal: a strânge. a se răcori jos. [sick: abătut. eveniment. [shaft: mâner de vas]. a distruge. vas mic în care se păstrau leacurile = şip: descântec. şod: ciudat. stare sufletească. hrană. larg. dovadă. deschis. [shank: trup. şagă: vorbă. [sober: cumpătat. şaniu: cu şalele moi. a da peste cap. a fi calm. binecuvântare. sudină: flăcău hărăzit ca soţ unei fete pentru căsnicie = su-din: liber ca un fluture. a respinge. a arăta. ciubăr. a speria]. sub supraveghere = şedur: cocon de omidă. fraier.

mulţumire. familie. rude. a înhăţa. faptă de om duşmănos. înjura. adevărat. [shook: izbitură. înălţime. zang: a face zgomot. şut: deschizătură în acoperişul unei case care permite pătrunderea luminii în pod. neghiob]. lucru făcut cu temei = zil: a fi fericit. demn de încredere.za-na-tag: a lua în mână o păpuşă. a fi supărat. [shoot: a da buzna. a nenoroci în bătaie = şona. a distruge. a zdrobi. a închide în]. upi: cerealele care cresc fără grăunţe. tel: sârmă aurită din care se face beteala = til: a realiza. a povesti. a clătina]. a goni. [unite: a uni]. a lovi puternic un obiect de metal cu ceva. 99 . a aduna. [shun: a se feri]. onest. a prinde. ceva de proastă calitate. [shon: a se feri de. a prinde. revoltat = şucur: a se apăra. a impresiona]. furie. [shut: a închide o uşă. şum: miros specific greu de suportat = şum: a putrezi. păstrarea sau evacuarea unor bunuri sau produse. a aşeza. a deschide. groază. [to: la. ţipăt. mişcare repetată fără rezultat. natură. [zeal: ardoare]. to: salut folosit între persoane cunoscute = to. a distruge. a captura [shut: a prinde. a obliga]. a fi împreună = un(i): a aduna. [tell: a şti. uz: folosinţă. la aprovizionarea cu apă şi în irigaţii = tub: a pătrunde. lac. a sparge afară. [urge: a sili. ură = urgu: ferocitate. zănatic: aiurit. a lega. a dăinui. zel: credinţă. necăjit. a rupe. a deosebi]. a lipăi. a fugi]. a strânge în braţe. afecţiune. a apuca]. tub: cilindru gol pe interior folosit la transportul. şu-na: par. urgie: nenorocire mare care se abate asupra cuiva sau a ceva. a prinde. vesel. seci = upi. şucar: supărat. a se întinde. a scăpa din. dab-ba: om liber de obligaţii [tap: lovitură uşoară]. glumeţ = za-na-tac. taclale: vorbe în vânt. îmbrâncitură = şucu: a se apăra. a acţiona într-o anumită direcţie = uz: distanţă. a fi iubit. a înhăţa. comportare. a săpa. uni: a strânge laolaltă. [tug: a trage. a izbi cu violenţă. viaţă. şonc: şchiop = şun: soartă. a speria. a zdrobi. pentru. [zany: bufon. tapa: a cresta un copac. a da junghiuri]. tug: unealtă de lustruit piei în tăbăcărie = tug: a fi mânios. [tube: ţeavă. [shook: a scutura. [use: întrebuinţare]. după]. dezlănţuire violentă de forţe ale naturii. mângâiere. prăpăd. a da spre. a sădi rău. a lustrui]. aerisirea sau ieşirea fumului. a alătura. strigăt. a inunda. gaură = şu-tu: evadare. a vârî. furios. a strânge. plăcere.şona: a schilodi. a para o lovitură. a lua. ubi: rod ascuns. şoti: a face pozne. tu: credincios. populaţie. [tickle: a linguşi]. a număra. canal]. [zany: măscărici]. [shun: a evita pe cineva]. a face şotii = şuti: a face. a deschide. a se strica. [up: sus]. a prăda = şu-ti: a lua. a captura. pisălog. a se prăpădi. şuc: izbitură. a sparge un vas de lut = zang: a face zgomot. şuti: a lua. a fugi. a povesti vrute şi nevrute = tacalal: a începe. a fi prins. a pisa. a conduce o păpuşă. a înhăţa. a para un argument. a fi liber să tai cum vrei = tapa.

frate. apa este elementul vital al vieţii (kala: provizii. bufniţă. Sunt cuvinte eme-gi comune cu limba franceză sau cu dialectele ei. casă). În limba română este cuvîntul curvaru cu sensul de om destrăbălat care întreţine relaţii sexuale cu oricine. kurgaru = sămânţa vieţii. durun [DUR. a turna + ru: a face socoteli. dar care sunt în limba română: an-bir [A-SUD] Cuvântul asud are sensul: a transpira. a transmite informaţii. a irita. tânăr. foarte tânăr + diş: unic. confidenţe + se: a se înfierbînta. a supăra. iritaţia produsă de un aliment iute sau când se sare cu burta pe luciul apei (uz. băţ înalt. În limba română cuvîntul sarbatu are sensul de persoană sărbătorită. a reface + tu: a aduce.e. a vrea afară. din centrul României (tur: mic. a fi mînios. a fi egal. prăjină (pa: creangă. suflu. sănătate. copac cu umbra deasă. care sunt şi în limba română. a se înălţa + lugal: om mare). a rezista. bogăţie. În lucrarea lui S. a căuta + pa: a arăta. N. afemeiat. pantă. Umbra acestui copac era căutată de cei care doreau să se odihnească. a căuta nod în papură cuiva. dir [SI.A] În limba română sia este strigătul cu care se dă unei ambarcaţiuni comanda de mers înapoi (si: a se clătina. a lovi + ra: a răni. ga-an-zir [ŞE-KA] În limba română ceca: huhurez. a se întinde). a zbura. În limba română ustura: a arde. lăstar. durere. scandal).LUGAL] În limba română paluga: om înalt. a face baie. mâncare ciobănească din caş şi urdă prăjite împreună. a uda o cămaşă sau corpul cu transpiraţie (a: apă + sud: a stropi. omletă. A. dreptate + hi: individ + a: a purta. foc + ka: a striga.Mai sînt cîteva sute de cuvinte eme-gi care se găsesc numai în limba engleză.DUR] În limba română durdur: a certa. a absorbi. a transporta + a: apă). kala-tu-ru = licoarea vieţii. igi-sig-sig [PA. enku [ZAG-HI-A] În limba română zaghia: ţesătură groasă din lână colorată în dungi negre alternând cu dungi roşii şi care este purtată ca fustă de femeile de la ţară. a da de veste (zi: om.SE] În limba română cuvântul zise: a spune. dar acestea au o poveste pe care o las pentru viitor. e-muhaldim [MU] În limba română mu: a mugi. a batjocori. durerea unei răni superficiale. dabin [ZI. gina [TUR. sarbatu. În mediul arid din Ki-en-gi şi în orice călătorie lungă. singur) ngarza [PA. gât. îndemn de a mânca adresat acestora. a alege. bibad [UZ.DIŞ] Turdaş este o necropolă din mileniul Vll î. ardoare). petreceţi! În dicţionarul lui J. a vorbi.n.TUR] uztur = uz(us)-tu-ra. Halloran am găsit mai multe cuvinte fără explicaţie. a rage. haină uzată. are în română cuvântul călătoru cu sensul de a călători. us: coastă. ordine. butoi). lăptişor de matcă (pa: tată. iar petrecerile în mediul rural se făceau vara la umbra unui copac. a răspândi. răsplată). Tot umbra copacilor era căutată pentru o clipă de odihnă impuse de sărbătorile religioase ca în expresia „sărbaţi”! cu sensul figurat – vă odihniţi!. Există cuvinte eme-gi şi în limba germană şi spaniolă. creangă). firav. 100 . a pleca la drum lung. sarbatu = un soi de salcie. păsări care în tradiţia populară prevestesc o nenorocire sau moartea unei persoane (şe: căldură. a chinui + tu: copil. a îndura. Kramer – Istoria începe la Sumer – am găsit cuvintele kalaturu. loc. îmbrăcămintea puşcăriaşilor formată dintr-o ţesătură groasă dungată cu gri şi negru (zag: a lua pe umăr.PA] În limba română cuvîntul papa: terci subţire pentru copii mici. a dispreţui (dur: a locui +dur: a întrerupe respiraţia cuiva). kurgaru.

deschis. abubă: bubă neagră. a înmuguri. căli. Termenul este din eme-gi pentru că în limba română roşu are sensul de a fi aprins la faţă de mânie. ţarc. muru [SAL.GI]. călăraş. încălăra (in + cal + ara) = a urca pe cal pe cineva. a tăbăci. strălucitor. a face călăreţ. La cuvântul eme-gi hus apare explicaţia: rusu din akkadiană. loc. a arăta. a se mări. a se dezlănţui. a uni. buuru = cistern.EN. boboti: a produce bube mici. a se respecta (sal: delicat + ud: sprinten. lonword from allaanum: oak. Imaginea căruţei ar trebui interpreată şi în sensul unei deplasări (transport de marfă) pe roţi şi cine trage căruţa. Cuvântul este em-gi pentru că există în limba română răbui: a unge cu dohot osia căruţei sau produse din piele pentru a rezista la umezeală. a dori + gar: a adăposti. În limba română este cuvântul buriu = butoi mijlociu. a sosi aproape de). vioi). a produce durere. La cuvintele taka4.GAR] În limba română cuvîntul sălaşar: persoană care se ocupă cu găzduirea oaspeţilor sau călătorilor (sal: larg. culoare roşie. La cuvântul rib se explică originea akk. kala.AŞ. butoiaş. swift [GURUS +2-N 14 wagon pictogram] pe care o consider incompletă. călăreţ. bubă formată în gură. a împodobi +se: stimă. engir [ME. călări.UD. alun: tree). mend. se explică = stejar (akk. rabbu. În limba română cuvântul mânci: a mânca. Din această rădăcină mai sunt cuvintele calari (kala +ri) = a se deplasa călare. a se uita la). cale. În limba română este cuvântul bubuţă: bubă mică.UD] În limba română cuvântul chiot: a scoate sunete specifice unui atac sau unui moment de bucurie (ki: fire. ocol. a avea încredere). colăci = a înfăşura rotund. a căsători. roşu de furie. ta6 se explică: reduplication class –ta6-ta6 in maru. colac. well. tata: tată. a da). a conduce. strălucitor. a-i arde faţa de mânie. încăla (in + cala) = a aduna avere. a face legătura cu pământul + ud: a lua cu asalt. tag4. Cuvântul este eme-gi pentru că în limba română alun = arbore. bur se precizează: akk. încălărare = încălacare pe cal. călărime. adj. zeh [SAL. a împrăştia + as: căruţă mică. a transmite omagii. kislah [KI. a călări. a pune la cale o afacere. locuinţă.EDIN] În limba română cuvântul salut: a se întâlni. aceasta + gi: seară. În limba română cal. a avea + en: acesta. a se îngrăşa. strong. Cuvintele sunt eme-gi pentru că există în limba română ta. La cuvintele kalag. deci cuvântul este din eme-gi. 101 . kal se dă explicaţia: to repair. La cuvântul eme-gi (ngis)al-la-an. a arde. celar.isin [PA. a pofti pe cineva la masă (me: responsabilitate. a umple cu.SE] În limba română păşi: a merge cu aroganţă. a fi plin de sine (pa: bărbat. a primi în siguranţă. alan. Cuvântul sălaş: adăpost. putină. celă = încăpere mică pentru păstrarea alimentelor şi a unor obiecte. cală = locul de depozitare a mărfii pe o navă. La cuvântul eme-gi u-bu-bu-ul se spune că vine din akkadiana bubu`tu. Originea cuvântului este eme-gi nu akkadiană. La cuvântul eme-gi buru(d). tak4.