Constantin Olariu Arimin: DESPRE DACI, GEŢI….

DISPUTE ISTORICE
Constantin Olariu Arimin În luna august 2004 am găsit pe internet imaginile a 74 tăbliţe de plumb depozitate la Institutul de Arheologie Bucureşti. În cultura română, despre aceste tăbliţe cu scriere getică nu s-a scris un cuvânt, fiind învăluite între-un mister absolut. Unele informaţii care nu pot fi dovedite cu probe, spun că după terminarea mânăstirii Sinaia în anul 1695 o parte dintre sihastrii din munţi s-au retras aici aducînd cu ei şi tăbliţele cu pricina. O altă variantă a apariţiei acestor obiecte este că în anul 1875 cînd se săpau temeliile palatului Peleş, s-a descoperit o mare comoară formată din aproximativ 240 sau 540 de tăbliţe de aur şi plumb, cu o scriere asemănătoare cu a grecilor antici, dar folosind şi litere latine precum şi alte semne specifice acestor tăbliţe şi figuri de geţi, oştiri, cetăţi, simboluri divine şi alte elemente care duceau la ideea clară că s-a descoperit o mare civilizaţie. Numai că şeful guvernului României de atunci, Lascăr Catargiu a dăruit-o regelui Carol I care a ordonat ca tăbliţele de aur să fie topite după ce s-au făcut copii. Bănuind că valoarea lor este inestimabilă şi a distrus dovezi ale istoriei noastre, a donat copiile însoţite de o scrisoare unde-şi recunoaşte greşeala, mânăstirii Sinaia! În anul 1956 puterea comunistă a confiscat de la mânăstire atât tăbliţele de plumb, cât şi toate documentele care făceau referire la ele şi totul a dispărut. În anul 1986 mai mulţi cercetători din domeniul istoriei au afirmat în discuţii particulare că înainte de al doilea război mondial, în subsolul actualului Institut de Arheologie din Bucureşti existau mai multe sute de tăbliţe cu o scriere necunoscută pe care ,,nimeni” nu le-a cercetat! În anul 2003, istoricul Alexandru Deac a comunicat la Congresul de dacologie ţinut la Bucureşti, că a descoperit în arhivele Comitetului Central al PCR scrisoarea lui Carol l către mânăstirea Sinaia. În prezent la această instituţie ar mai exista 5, 35 tăbliţe după unii sau 70 după alţii, dar fără documente de intrare şi fără a fi înregistrate în patrimoniul ei! Din cele 74 tăbliţele de plumb eu am citit 65, iar informaţiile de pe ele ne arată adevărata noastră istorie privind structura de organizare a statului geţilor, sistemul juridic, religia lor, felul cum ştiau să-şi apere glia străbună. Ei îşi spuneau geţi sau rumuni pentru că aşa este scris pe tăbliţe, nu daci cum i-au numit romanii. Îşi scriau identitatea de neam cu cuvintele rumun, riomion, ruomuon, rumuno, romuno sau falnici geţi şi nu daci, iar ţara lor o numeau sfânta Geţia sau Giţia. Strămoşul lor ancestrtal era Moş Arimin, os din care s-au tras ariminii/armânii şi rumânii. Conducerea neamului era asigurată de dage balo (adunarea neamului străbun), care alegea un mato (ocrotitor, conducător, părinte), care deţinea funcţia cât timp era sănătos la trup şi la cap.
1

Din cei 54 de mato eu am reuşit să citesc numele a 43 de conducători ai neamului strămoşesc. Pe alte tăbliţe această conducere colectivă apare cu numele de soboru, gometi sau radă. Aveau un guvern numit agie, în fruntea căruia era mato. Conducătorul armatei se numea basileo, care era ajutat de un consiliu de război numit soto balo (soţii, însoţitorii steagului get), iar cetăţile lor întărite se numeau dabe. Ţara era împărţită în sindii (isprăvnicii) fiind conduse de către un sind. Organizarea administrativă era în cătune, sate şi dabe, iar centrul de putere se numea dabo geto (cetatea neamului get), care a fost la început la Sarmisetuzo, mutată pe la 380 î.e.n. la Enisala (judeţul Tulcea), iar pe la anul 320 î.e.n. a revenit din motive strategice la Sarmisetuzo. Sunt menţionate şi legăturile de sânge care formau şatre în cadrul unor comunităţi. Armata era organizată în polcuri şi avea două corpuri distincte: daco armosa (armata nobililor), care pornea prima în luptă şi gloto armosa (armata gloatei sau a poporului), care suplimenta forţele primului corp sau îl înlocuia complet. Echiparea armatei era asigurată de dage balo, iar conducătorii corpurilor de armată erau numiţi tot de adunarea neamului. Oamenii nu aveau voie să se mute dintr-un loc în altul decât cu aprobarea dabei de care aparţinea. 32 din semnele folosite în scrierea geţilor pe tăbliţele de plumb sunt identice sau foarte apropiate cu semnele scrierii cretane liniar B din perioada 1500-1300 î.e.n. Alfabetul chirilic folosit de români pînă pe la 1870 este în realitate o parte din alfabetele utilizate de strămoşii noştri geţi în urmă cu 2500 de ani. Secuii au folosit prin secolul Xlll un alfabet cu 33 de semne, iar 28 dintre acestea sunt identice sau asemănătoare cu ale geţilor de pe tăbliţele de plumb. În Transilvania şi Ungaria s-a folosit în secolele XV şi XVl un alfabet runic maghiar care a fost „prelucrat” tot din alfabetele geţilor. Gotul Wulfila a „creat” şi el pe la mijlocul secolului lV e.n. un alfabet runic inspirându-se din semnele geţilor. Scrierea geţilor mai are semne comune cu alfabetul folosit în secolele Vlll – ll î.e.n. în estul Spaniei (Tartesio/Turdetano), cu alfabetele folosite de tuaregi şi libieni înainte cu multe secole de era creştină. Există asemănări uluitoare ale alfabetelor geţilor cu scrierea din Biblos, Mohenjo-Daro, brahmi şi alfabetele folosite de sabei în Arabia în secolele XV-lV î.e.n. cât şi cele din Siberia din secolul lV era noastră. Plutaşii de pe râul Bistriţa foloseau pe la 1880, 56 semne pentru crestatul lemnelor. Dintre acestea 13 sunt identice cu semnele din scrierea liniar B, iar 38 sunt identice sau foarte apropiate cu semnele alfabetului geţilor. După mitologia greacă, hiperboreenii care locuiau la nordul Dunării, erau legaţi de cultul lui Apollo. Herodot în Istorii spune că aceştia aduceau ofrande templului din Delos, iar fecioarele „Arge şi Opis veniseră chiar odată cu zeii”. Platon în Axiochos vorbeşte prin gura lui Socrate, despre nişte table triunghiulare de aramă cu un conţinut religios aduse la Delos de fecioarele hiperboreene Opis şi Hekaerge. Venirea zeilor la greci a avut loc odată cu formarea primelor structuri sociale din secolele Xll-X î.e.n. în numita „perioadă obscură”. Arheologia a descoperit într-adevăr plăcuţe de bronz cu o scriere arhaică pe care au atribuit-o vechilor greci şi care a apărut la sfîrşitul secolului Vlll î.e.n.

2

Religia lor era monoteistă având în frunte pe Sentu/Sântu cu sensul de Creatorul, Dumnezeu, iar ca simbol al sacrului era crucea (vezi imaginea de sus) cu braţele egale, liberă sau înscrisă în cerc, cum apare deasupra uşii la primele biserici creştine din Siria şi Palestina. Divinitatea activă a cultului crucii era Zabelo, Creatorul vieţii din lumina vie a soarelui şi Suien, Zoien, Zoe ca divinitate a renaşterii vieţii din aşteptarea luminii morţii (liniştea lunii) prin nemurire. Mai erau dio Dionise, dio Sopio, dio Donizeto, dio Oroelio, dio Tiaz. Fiind o religie a luptei continue dintre bine şi rău, duhul răului se numea Sotea sau Satan. Pământenii se năşteau din lumina vie a vieţii (lumina soarelui), dar toată existenţa lor trebuiau să se străduiască să facă numai fapte bune în folosul celor din jur ca o probă de curăţenie pentru comuniunea cu adevărata viaţă veşnică (nemurirea) ce impunea condiţia de OM. Nu aveau statui, iar divinităţile lor se manifestau ca nişte duhuri, entităţi spiritual – energetice. La naştere fiecare persoană era luată în pază de un înger, neamul get fiind binecuvântat de oastea de îngeri (falanga). Nu aveau temple, ci mici troiţe şi bisericuţe/metocuri unde îşi oficiau cultul sau altare improvizate în vremuri de restrişte. La naştere fiecare era botezat în religia neamului cu vin şi pâine strămoşească. Crucea a fost simbol al sacrului la neamul nostru de la începutul mileniului V î.e.n. descoperire făcută la Gorban, judeţul Iaşi, apoi la Cucuteni, iar mai multe tezaure ale geţilor au ca obiect de podoabă crucea înscrisă în cerc sau crucea cu braţele egale. Divinităţile lor aveau în jurul capului o aură, aşa cum arată plăcuţa de plumb descoperită la Romula.

3

Toate aceste date sunt scrise pe 4 . iar lângă coada acestuia este un pătrat împărţit în nouă părţi egale sugerând că este protector al vânătorilor şi al învăţaţilor. în colţul stânga jos se văd stilizate imaginile pentru o şopârlă mare. un peşte. fiind ispita diavolului. steaua cu şase colţuri şi steaua cu şase raze) sunt păstrate din religia neamului mioritic din mileniul lV î. dar şi simbolurile religioase (crucea cu braţele egale libere sau înscrise în cerc.n. Zamolxe. Marele get a existat ca realitate istorică. al cărui cap este pus pe capul lui. iar ţara lor o numeau ţara sfântă (dio Geta). doi măgăruşi (cum a intrat Iisus în Ierusalim) şi un profil de om.Sarmis sau Armis este Mântuitorul sau Salvatorul neamului geţilor. Ilio toate având aceeaşi semnificaţie. imagine preluată de hagiografia creştină. apare pe tăbliţe şi sub iniţialele IOI. La dreapta jos. mama primeşte un toiag şi un miel de la divinitate/marele preot get?. un copil mic ridică braţele către cer simbolizând bucuria vieţii ce s-a născut. În partea stângă jos a şopronului se vede o persoană şezând pe un scaun. s-a înfruntat cu Pitagora şi le-a cerut geţilor să renunţe la folosirea aurului ca aducătorul tuturor relelor de pe pământ. i-a trecut pe cabirii din Samos la religia crucii Mântuitorului. Sub imagine. şi care au fost duse de emeşi în Sumer/Ki-en-gi de pe meleagurile noastre pe la mijlocul mileniului lV î. Creştinismul ortodox este în mare parte religia strămoşească. III. care se va numi mai târziu Sarmis. Tăbliţa 1 este prima atestare materială a legendei naşterii Mântuitorului.n. Geţii se considerau poporul ales de Creator. Deasupra şopronului este figura cunoscută a lui Iisus cu plete şi cu barbă scurtă ca semn al tinereţii. iar în mână ţine un toiag. La mijloc este un şarpe foarte lung. a vizitat Egiptul.e. care are pe cap costumaţia religioasă făcută din blana unui lup. Multe din elementele de cult ale religiei geţilor.e.. a fost mare preot şi reformator. sau Ili. II. Sub un şopron cu o vită şezând. Pitagora şi pitagoreismul. La stânga imaginii este un porumbel zburând reprezentînd Sfântul Duh. o pasăre mare care aleargă şi un câine sau lup. Tăbliţa ll povesteşte despre vizita lui Zamolxe în insula Samos şi trecerea cabirilor la religia sfintei cruci a Mântuitorului! Pe tăbliţele l şi ll apare semnul crucii ca simbol al sacrului şi al pământului (ţării) care stă sub această protecţie. Scaunele sunt trei sugerînd legenda celor trei magi. o broască ţestoasă.

Vulpe director la Institutul de Arheologie din Bucureşti unde stau ascunse tăbliţele de plumb ale strămoşilor noştri. În anul 1982 am cumpărat cartea Civilizaţia sumeriană unde am găsit trei cuvinte care m-au pus pe gânduri: da. Sluşanschi director al Institutului de Lingvistică Iorgu Iordan din Bucureşti şi Neagu Djuvara. Ştiam că aceste cuvinte sunt specifice numai limbii române. Arătam în această carte că avem 1000 cuvinte identice sau asemănătoare cu eme-gi şi 1400 de arhaisme şi regionalisme compuse din două sau mai multe cuvinte eme-gi.n.n. indivizi cu minţile rătăcite. O parte din aceşti gali au coborât mai spre sud şi s-au stabilit în anul 275 î. Începutul secolului l e. S-a remarcat A.n. aceste relaţii s-au stricat rău.e. Răstignirea lui Ili. Este trimis Ili împreună cu o ceată de geţi – tăbliţa 53 – pentru a înfrunta fanatismul religios iudeu.e. Durerea a fost fără margini peste neamul geţilor.n. iar creştinismul are foarte multe elemente comune cu religia emeşilor.n. cât şi la postul de radio Iaşi. Tăbliţele sunt scrise între anii 560 î. iudeii amintesc de secta esenienilor/esenilor având centrul de cult în Galileea şi care practicau o religie diferită de a iudeilor.e. Halloran.n. Nu au avut reţinere la limbaj spunând despre cei care vor să se uite pe tăbliţe să sunt nebuni.e.tăbliţele 2 şi 3. care se găseşte identic sau asemănător în dicţionarele de arhaisme şi regionalisme existente în România. Am găsit pe internet în anul 2001 un dicţionar sumerian-englez elaborat de J. În anul 279 î. În secolul ll î.n. oameni fără conştiinţă. când a fost cucerit de romani. au trecut Dardanelele şi au întemeiat în podişul Anatoliei un stat – Galatia – care a existat până în anul 25 î. cum rezultă din tăbliţa 5.e. I.n. dar identică cu a geţilor.e. A. păstoreşti şi de organizare socială sunt în mare parte comune celor două limbi. pe la 1600 – 1500 î.e. 79 de cuvinte se găsesc numai în eme-gi (sumeriană) fiind dispărute din româna veche. când statul geţilor a fost distrus de romani.n. Galii cheamă în ajutor mentorii din Carpaţi. istoric care a trăit până în 1991 la Paris. pentru că de aici se trag semnele alfabetelor folosite de strămoşii noştri. Tăbliţa 1 consider că a fost turnată sau trasă – cum apare scris pe mai multe tăbliţe. care au îmbrăţişat religia crucii cu taina botezului cu pâine strămoşească şi vin. într-o regiune pe care au numit-o Galileea. diletanţi. iar conducătorul geţilor. apoi drumul prin Siria. dar el şi-a dat seama numai în jumătate de 5 .e. s-au aşezat printre neamurile geţilor populaţii ale galilor/galatilor.n. nu şi inga. limba sumeriană/eme-gi are aceeaşi rădăcină cu limba română. Limba folosită în aceste texte este limba română veche. Iisus a fost get. L-am tradus în limba română şi bănuiala mea s-a confirmat. şi iulie-august 106 e. iar inga se foloseşte numai în nordul Moldovei şi Maramureş. La începutul secolului Vl î. iar ţara a cunoscut un jaf fără seamăn. Vlasa la Tărtăria ar fi chiar plăsmuirea acestuia!!! Despre tăbliţele de plumb ale geţilor spune că sunt falsurile unui geniu. Vulpe spune peste tot că tăbliţele de lut descoperite de N. Mai arătam că denumirile activităţilor agricole. înfăşurarea trupului cu giulgiu şi transportarea lui până la „galii cei roşcaţi” din Galileea. dar nu au acceptat să-mi spun şi eu punctul de vedere. Am scris cu acest subiect o carte „Civilizaţia soarelui” publicată în august 2002. Grecia şi Tracia până au ajuns în Sarmisetuzo sunt povestite pe 7 tăbliţe. Culturnicii de profesie au ieşit la atac şi m-au făcut în toate felurile atât la TVR 1. Biseto l a pus sabia pe gali şi i-a alungat. Religia geţilor a influenţat şi zoroastrismul prin existenţa magilor perşi la curtea din Sarmisetuzo în secolul Vl î. Efes. Fiind opriţi şi la graniţa Macedoniei. Iar într-un acces de nebunie genială A. i-a găsit pe gali – esenieni într-o aprigă dispută religioasă cu clerul iudeu.

Paulescu în 1923 şi cu această hoţie au luat premiul Nobel. recentă. indivizi cu mintea rătăcită” şi alte asemenea sofisme şi fineţuri academice. Se pare că i s-a zbârlit moţul către genialitate şi acestui nemernic! Ghinionul lui este că nu ştie cum sună limba română vorbită în graiurile noastre mioritice. A. romană. 2002 îmi trimite următorul răspuns: „Most vocabulary of the Rumanian language can by derived fom Latin. l-am tradus în limba engleză şi l-am trimis în august 2003 către TV Discovery. iar cei care vor să le vadă de aproape sunt „nebuni. iar la neamul nostru din Ki-en-gi. ajustat puţin. So you need to reassurse me and your readers that you have avoided attaching a Sumerian etymology to any word that as a Latin etymology. dar cum la noi plăsmuirile au ajuns adevăruri sacre. Densuşianu sau a unui geniu încă nedescoperit. acelaşi J. dar şi o înverşunare fără margini din partea „specialiştilor”. care au ajuns pe căi ocolite la Norbert Wiener. orice canalie cu titluri şi ţâfnă poate să facă istoria după propria nebunie şi ticăloşie! Dau mai jos câteva dovezi care nu pot fi contestate de nimeni în cazul când nu sunt scoase în afara culturii române. apariţia lor pe internet în vara anului 2004 a produs o „efervescenţă creatoare” şi multă zburdălnicie în minţile unor indivizi. N. altfel ar pune şi el de o şmecherie. An sau Anu. Institutul de Studii Orientale din Chicago şi Institutul de Studii Orientale din Philadelphia. Haloran spune: „Cum se poate explica faptul că într-o regiune din vestul României înconjurată cu nume sumeriene… . dar şmecherul a uitat să spună de unde vin ideile pentru că hoţia intelectuală se practică şi la case foarte mari. adică lumea materială este creată de o divinitate fără început şi sfârşit numită la geţi Sântu. De ce sunt autentice tăbliţele Cum tăbliţele cu scrierea geţilor au fost ţinute la popreală mai bine de 130 de ani. A. La 17 dec.oră! Noi trebuie să băgăm la cap că această lepădătură este un supergeniu şi nu avem cum să-l contrazicem. Sigur acest studiu al meu a ajuns şi în mâinile lui. fiind întrebat despre legătura scrierii de la Tărtăria cu cea din Sumer. Are you familiar with the Latin etymologies gived for most Rumanian words?” În publicaţia Formula AS din 25 mai 2006. dar şi alte lichele urlă că tăbliţele sunt nişte falsuri ale lui Haşdeu. This happened after the time of the Roman empire. s-au găsit trei tăbliţe din lut local. Explicaţia constă în faptul că textul din fişierul Rădăcini. sigur că acestea nu vă mai aparţin”. La sfârşitul lunii noiembrie 2002 am trimis lui J. aşa cum au făcut cei doi canadieni care şi-au însuşit descoperirea insulinei făcută de N. Acest individ nu a căzut în cap ca să-şi schimbe fundamental ideile cu privire la ce mi-a scris în anul 2002. diletanţi. dar mai vechi cu 1000 de ani decât cele din Mesopotamia? …Asumându-vă o origine trivială. dar care nu sunt în latină. De existenţa lor am aflat şi eu în septembrie 2004 din aceeaşi sursă! Argumentele autenticităţii tăbliţelor sunt infailibile în faţa minciunii. Religia geţilor are multe elemente de cult identice cu ale emeşilor şi foarte asemănătoare sau identice cu creştinismul timpuriu. Acest Creator a 6 . dar americanii au tăcut mâlc. cu pictograme sumeriene. Englezii au răspuns că au primit mesajul meu şi atât. iar statul român nu a spus nici pâs! Suedezii au recunoscut nedreptatea în anul 1962 la protestele unui scoţian!!! Situaţia este asemănătoare cu Alexandru Odobleja şi studiile lui în domeniul ciberneticii. modified by Slavic influences. chiar dacă mentorii culturnici. Halloran – care se ţine că este cel mai mare specialist în sumerologie – un mesaj cu 145 cuvinte comune limbilor română şi eme-gi. iar priceputul şi-a pus un moţ de „prima-ntâi”! Consider că a venit vremea ca românii să-şi cunoască adevărata istorie. nespecialişti.

să poată venera duhurile energiilor primare pe înălţimi. În localitatea Poduri din judeţul Neamţ.Duhul care ţine roata vieţii sau inelul vieţii şi rânduieşte soarta morţilor şi întoarcerea în universul energiilor primare din care s-a născut totul.zămislit şi lumea spirituală a entităţilor divine definite ca duhuri fiind 7 atât la geţi. Taina botezului. a pune ulei pentru ardere. judecata cerească. fiind asimilat de către geţi duhului feminin. dar nu un tiran şi are în subordine ţinutul unde sufletul omului poate reveni la ce a fost înainte de viaţa pământească. La emegi avem E-anna – casa cerului sau casa Creatorului/ Dumnezeu. precum şi al apelor limpezi. confirmă fără putinţă de tăgadă autenticitatea tăbliţelor! Dio Zabelo întâlnit şi sub forma Zabelio. De aceea emeşii au construit ziguratele.e. regenerează natura. Zuen. Trebuie remarcat faptul că sfântul Zabelio ca structură spiritual-energetică nu se identifică niciodată cu soarele. unică şi mântuitoare cu numele de Sabazios sau Sabadius. dar şi la emeşi cu atribuţii asemănătoare sau identice. iar emeşii ne-au lăsat pe tăbliţele lor informaţii despre Gibil. ca duh al vânătorii şi războiului. oastea de îngeri. Să fie românii aşa de neghiobi încât să se adreseze soarelui şi lunii cu apelativul Sfântul sau este reflexul firesc al vechii religii strămoşeşti a geţilor? Emeşii au plecat din ţinutul carpatic pe la mijlocul mileniului lV î. În legendele noastre Iana este sora soarelui pe care acesta o cere în căsătorie. nemurirea. În eme-gi avem cuvântul zabalom. Arheologia. numele lui fiind purtat de bărbaţi. cum au botezat-o specialiştii!). Zien . şi s-au aciuat în Ki-en-gi. ca duh al purificării şi al iertării. iar între ele era o cruce care avea în mijloc o mică vatră pentru ars ofrandele. simbolizează renaşterea prin creaţie divină şi umană. agricultura. îngerul păzitor. care primea ofrande ce erau arse pe altar împreună cu mortul. dar şi altele se găsesc în cele trei structuri de cult. al regenerării sau al vieţii în aşteptare.e. Pe tăbliţele de la Tărtăria s-a descoperit o divinitate Şaue. sau hotarul dintre pământ şi cer. În sens religios înseamnă sanctuarul din vârful muntelui. Tracii aveau o divinitate solară. Dio Zoe. 7 . unde soarele răsărea de pe culmile acestora. la fel ca în ţara lor de baştină. Zoei. La neamul nostru răzleţit între Tigru şi Eufrat s-a mai găsit o divinitate cu numele de Zabab. iar numele de Zoe era purtat de femei.n. Zoin. arătând originea acestei religii care s-a născut într-un loc cu munţi înalţi.n. dar şi al soarelui arzător sau al focului. Sien. În interiorul unei construcţii care avea rolul unui lăcaş de cult s-au descoperit 7 vetre. pe dealul Ghindaru s-au descoperit ruinele unei necropole arse de la începutul mileniului lV î. strămoşii noştri l-au considerat pe Zabelo simbolul principiului masculin. fiind considerat şi stăpânul înţelepciunii simbolizând începutul vieţii în formă de germeni. Zoen ca duh al lunii. iar Inanna (stăpâna cerului întunecat şi soră a pământului) este duhul lunii. Zabielio sau Sabelio este duhul care aduce lumină şi viaţă pe pământ. dar Dumnezeu se opune acestei sminteli. unde au realizat o cultură şi civilizaţie uluitoare (civilizaţia sumeriană. În dialectul istro-român este cuvântul zabelie cu sensul de a unge cu ulei. crucea ca simbol al sacrului. care asistă femeile la naştere şi ajută plantele să germineze. Ca duh al vieţii pline de energie. unde ghioaga şi arcul erau la mare căutare. toate acestea. La emeşi avem pe Suen. pe care încă nu au apucat să o înjure că s-a stricat cu falsificatorii. Grecii vechi ne-au spus în izvoarele lor că tracii venerau şi pe Gebeleizis. Este un judecător al sorţii tuturor oamenilor. viaţa şi stabileşte dreptatea fiind consultat în hotărârile preoţilor judecători. care semnifică cele mai înalte culmi muntoase. divinitate a vegetaţiei şi renaşterii naturii.

duh protector al căsătoriei care veghează la trăinicia şi rodnicia familiei şi întărirea neamului. La această dată. În Ardeal. În noaptea de 24 decembrie în vechiul cult străbun al crucii. Este marea revărsare a creaţiei de început unde omul şi natura sunt uniţi prin credinţa în sfânta cruce şi a respectului pentru cei ce vor veni. Mai avem în cultura populară pe Joimăriţa (Zoe+mărita) sau Zoica. Feciorii fac roţi mari din paie cărora le dau foc şi le aruncă în vale ca simbol al curgerii implacabile a destinului (roata vieţii) în nemurire. La partea opusă avem ziua de 24 decembrie legată de solstiţiul de iarnă cu care încep sărbătorile de iarnă. La ceremonialul de înmormântare se folosesc colaci de forme speciale. Însă liftele. sărbătoarea neamului geţilor la 24 iunie. în multe colinde se găseşte refrenul „ziorel de ziuă” dovadă care arată că în subconştientul colectiv Zoirel (Zoi) nu a dispărut nici după măcelul roman. Din iunie până în decembrie lumina zilei scade. vegetaţiei şi al sănătăţii mintale la geţi. precum şi a neamului omenesc sau sfânt după vorbirea veche şi Zien. dar şi la emeşi. marile energii creatoare curg pe pământ aducând lumină şi viaţă. vegetaţia se împuţinează şi miracolul vieţii ca dar al creaţiei trece în aşteptarea rece a nemorţii. nu trebuiau să existe legături atât de vii cu religia geţilor şi tradiţiile noastre populare. chiar dacă peste ea s-a pus eticheta creştină. Mai arăt că în Joimărel (Joia Mare) prin ogrăzile gospodarilor se aprind focuri astfel ca morţii acelei şatre să vină din lumea lor rece şi să se încălzească. În spaţiile acestei cruci sunt aşezate opus două cruci mici şi literele O (om) şi T (tete: tată) din alfabetul geţilor. care are deasupra o cruce împletită din două şuviţe de aluat. duhul protector al căsniciei. Îngerii de pe tăbliţele geţilor ţin în mână roata vieţii pe care soarta a hărăzit-o fiecărui individ. Sunt colacii în formă de opt care au pe extremităţile lungimii spirala vieţii. dar nu au reuşit pentru că suntem un popor nevolnic! Sânziene. tot ca o amintire neştearsă a religiei strămoşeşti. la cimitire se aprind focuri la morminte pentru a oferi morţilor căldură din lumina vie şi puterea reînvierii. Numele sărbătorii vine din cuvintele Sin ca duh al naşterii şi regenerării naturii. Tot la această dată. este o împlinire a vegetaţiei ajunsă în pârg. Cu această dată încep sărbătorile de vară şi care sunt legate direct de solstiţiu. În această zi femeile măritate se prind într-o horă ca simbol al darului fertilităţii neamului geţilor şi a nemuririi spiţei lor pe aceste meleaguri. Tradiţia este o referire fără echivoc la vechea religie a geţilor închinată lui Zoie. Un colind din Oaş ne spune parcă în ciudă: „Două mere jucătoare. fertilităţii. iar la capul mortului o lumânare făcută în spirală arde până se termină. Un alt colac are forma unui S mai desfăcut. rupte de la Sfântu Soare”. 8 . Sfântul Soare şi Sfânta Lună vin din religia neamului nostru pe care o practicau strămoşii până au venit romanii şi au distrus statul get interzicându-le cultul crucii. care s-au silit ei să ne aducă pe calea cea bună chiar cu sabia. iar ambele forme se găsesc identic în alfabetul get. Într-un colind din Cluj se spune că Sfântul Soare împreună cu sora lui (Sfânta Lună) păstoresc pe cer turma Domnului! Tot aici se dă colindătorilor un colac mare umplut. veche de peste şase milenii. pentru că neamul nostru fiind sedentar avea toată existenţa legată de energiile dătătoare de viaţă ale soarelui. fructele se formează. Bobul de grâu se umple. iar legătura cu religia emeşilor dovedeşte că tradiţiile noastre populare sunt un depozit extraordinar de cultură. ca aprigi hulitori urlă din toţii bojogii că ţinutul strămoşilor noştri era o cumplită sălbăticie până la venirea romanilor. plantele de leac sunt bune de strâns pentru tămăduire.Dacă acest neam ar fi venit din altă parte în Ki-en-gi şi ar fi elaborat acolo toate miturile religioase şi întreaga structură socială. spune tradiţia geţilor (rumunilor) că prin poarta veşniciei.

e. dar nu a fost menţionată niciodată ca să nu dea de bănuit cuiva! Cum textele tăbliţelor cu scriere cuneiformă au început să fie citite la începutul secolului XX. cu sensul de răsărit al lunii. marele înţelept Zamolxe îşi pune traista în băţ şi împreună cu o ceată de geţişori de soi pleacă în lume să se mai cultive şi ajunge în insula Samos unde întâlneşte o altă ramură zburdalnică a seminţiilor carpatine – cabirii.) foloseau steaua cu cinci colţuri luată de la egipteni. care stătea numai cu nasul pe sus precum râtul porcului. cu certitudine că nici limba nu am uitat-o aşa cum o dovedeşte chiar numele ei! În religia geţilor sfântul Zoe nu se identifică cu luna de pe cer pentru că în scrierile de pe tăbliţe ei folosesc termenul de loneo sau luno pentru corpul ceresc. În ea se turna plumb şi ieşeau tăbliţele scrise de la stânga la dreapta. ca simbol al sacrului apare în probele arheologice pe fostele teritorii locuite de strămoşii noştri ( România. dar nu idolatră. este imposibil ca năzdrăvanul mioritic să fi cunoscut aceste informaţii pentru că specialiştii susţin că plăsmuirea sar fi făcut pe la 1870-1880. 9 . crestătură) Zam-xei adică scrisă de bătrânul Zamolsiu. iar dacă ne-am păstrat tradiţia religioasă şi culturală cu atâta îndârjire. În caseta tăbliţei apare menţiunea abariso (aba: bătrân + risu: şănţuleţ. În onomastica noastră avem prenumele Sânzien pentru băieţi şi Sânziana pentru fete! Religia neamului nostru străbun. care avea şi rol de matriţă. iar primele lucrări despre civilizaţia sumeriană au apărut după anul 1935. se săpa (rizuia) de la dreapta la stânga textul dorit şi se gravau imaginile pe o placă de bronz. Pe la anul 560 î. aşa cum apare mai târziu la comunişti! Crucea.. Sărbătoarea dovedeşte că suntem aici înrădăcinaţi de peste 6000 de ani. chiar dacă între ele există o distanţă în timp de 2000 de ani şi o distanţă de 2000 km în spaţiu! Cine spune că steaua cu şase colţuri aparţine culturii iudaice nu cunoaşte istorie sau minte ca o secătură pentru că evreii până după întoarcerea lor din Babilon (500 î. Cu mare osârdie îi trece la religia crucii sau reforma impusă de el cultului geţilor şi are prima confruntare într-ale înţelepciunii cu „subţirele” Pitagora. Grecii neştiind prea multă carte în acele vremuri. Republica Moldova.n.oamenii erau chemaţi să vină să ia lumina care s-a născut.e. Tăbliţele de plumb şi aur au fost realizate astfel. dar şi al emeşilor era o religie solară.n. Rădăcina comună a religiei emeşilor şi geţilor este dată şi de folosirea cuvintelor lam şi a-ngi-a/angea în ambele limbi cu sensul de înger. iar Zoen mai era invocat şi cu numele de Sara.n. îngerul păzitor şi oastea de îngeri. Cu acest pezevenchi se mai întâlneşte şi în Egipt şi iarăşi grecul îi face necazuri.e. Ungaria şi Bulgaria) de la începutul mileniului lV î.n. ci bazată pe entităţi spiritual-energetice/duhuri. ca dovadă că va începe un nou ciclu al vieţii. aşa cum le cunoaştem noi.e. Ucraina. iar ca simbol al sacrului este crucea cu braţele egale înscrisă în cerc sau liberă şi steaua cu şase colţuri sau şase raze. aşa cum apare în lăcaşul religios de la Şinca Mare. justificând lipsa statuilor de cult în ambele culturi. Religiile au în ritual apa vieţii ca formă materială de nemurire. Duhurile din mitologia emeş aveau mai multe apelative. au reţinut că pe ei i-a vizitat marele înţelept Abaris pe la 568 î. iar Zamolsiu ne lasă aceste întâmplări pe două tăbliţe din care una este scrisă chiar de el.

e.e. 23 avea centrul local de putere/daba la Sirmiu. în varianta Sarmiegetozo. Imaginea îngerului mai apare pe şase tăbliţe. T 15 ne spune că Filip. aşa cum sunt redate în T 2. Cea mai vechie menţionare a capitalei geţilor (dabo geto) este pe tăbliţa 16 care povesteşte moartea conducătorului Baicu ce trebuie „să-şi doarmă somnul de veci în Sarmisetuzo. aşa ca să fie povestea mai turbată! Pe una din tăbliţe apare o imagine care i-a smintit pe toţii „specialiştii”.n. Ori urmele de locuire getică a acestei localităţi au fost descoperite în secolul XX excluzând ideea pretinselor falsuri. iar o singură dată pe la anul 300 î. În acele timpuri geţii aveau o sărbătoare a neamului unde erau chemaţi toţi cei de o mamă. fiica Sofiei. iar capitala neamului get era la Sarmisetuzo şi aşa a rămas până au distrus-o romanii.n. pentru că apar pe ea imaginile lui Zamolxe şi Pitagora. Această tăbliţă este turnată pe la 560 î. şi-ar fi dat singur cu stângul în dreptul! Pe tăbliţe numele apei care despărţea Geţia de Mesia a fost scris numai Istru. Pe la începutul secolului lV î. Dromichete T 22. iliri. capitala neamului get ajunge la Enisala aşa cum ne spune T 12. Cetatea geţilor a fost descoperită în prima parte a secolului XX.. telagi. dar niciodată Danubius. aşa cum ar fi fost firesc pentru un fals. macedoneni. Asemenea „greşeli” nu poate face un falsificator. Capitala geţilor – dabo geto – este menţionată pe toate tăbliţele care sunt turnate aici. noua capitală zidită de cuceritori în alt loc şi pe care au menţionat-o scrierile romane.e. Năzdrăvanul mioritic nu ar fi făcut asemenea tâmpenii pentru că aşa cum susţin „specialiştii” era genial sau erau o gaşcă de răuleni geniali! Şi capitala statului get a fost scrisă Sarmisetuzo. singură sau în compoziţie! Un plăsmuitor sadea nu ar fi făcut asemenea giumbuşlucuri chiar dacă era el genial.. Un călăreţ get este în faţa îngerului păzitor care ţine în mână roata/cercul vieţii.n. tatăl lui Alexandru Macedon a fost rău şontit pe la 342 – 340 î. dar niciodată Sarmizegetuza sau Sarmisegetuza. cetatea geţilor/dabo geto”. După venirea galilor pe toriştea noastră avem T 11 de pe la mijlocul secolului V î.e. mai ales genial! 10 . unde un preot get îl trece pe regele galilor la religia crucii şi aduce cu această ocazie un trofeu în Sarmisetuzo. aşa că plăsmuitorul nu avea de unde şti aceste realităţi istorice! Meşterii în plăsmuiri spun că Sarmisegetuza a ajuns capitala geţilor în timpul lui Burebista când a unit triburile din câmpie şi din munţi! Şi aceste afirmaţii sunt nişte nebunii ale unor indivizi cu minte puţină. dar mult venin în rânză faţă de istoria neamului nostru. Nu ţine snoava cu mioriticul cel isteţ care vrea să ne facă părul creţ! Pe tăbliţa 25 apar informaţii despre conducătorul satului Dăbâca ce-şi însoară mândreţea de flăcău tare ca osul (voinic) cu Marica.În dialectul istro-român este cuvântul zamoli cu sensul de a ruga. adică traci. cum zice cântătorul de ode Marţial. Sierema (T 40) şi nu Helis cum ne spune Diodor din Sicilia când povesteşte înflorit păţania lui Lisimah! Pomponius Mela aminteşte despre o localitate Sirmium undeva prin nordul Munteniei. a implora.e.n. dar niciodată nu este amintită Ulpia Traiana Sarmisegetusa.n. dovedind că şi romanii ştiau câte ceva despre religia strămoşilor noştri.

angajată să-i sprijine pe geţi. Revolta lui este reprimată de boero Biseto ll ca mato al geţilor. Dio Cassius spune că acest Rolex simţind presiunea coaliţiei geto-bastarne cheamă în ajutor pe romani care nimicesc oştile lui Dapix şi Zyraxes cucerind şi dabele lor situate undeva la gurile Dunării. în frunte cu riga lor Cothelas i-au aşteptat pe machidoni cu daruri multe pe malul drept al Istrului să nu mai obosească sărăcuţii să-l treacă. s-a adunat neamul geţilor din toate ţinuturile şi rău i-au hăcuit pe macedoneni cu toată fala şi falanga lor. Şi atunci minciuna era la mare cinste când se vântura în vânt freza vreunui rigă sau neam de flutură steag! Genialul plăsmuitor nu putea să facă o asemenea greşeală aducând alte informaţii despre badea Filipoi decât minciunile cunoscute deja de istorie! Tăbliţa 51 spune că Biseto ll conducătorul neamului get îl ajută pe Dapisiu în confruntarea cu murdara Romă. În ţinutul Apeninilor există oraşul Ariminum ca amintire perenă a fondatorilor urbei. romanii şi-au adus cu ei şi divinităţile. chiar dacă geţii din nordul Istrului nu acceptă ruperea gliei străbune în bucăţi.e. iar menţionarea este făcută de marele preot al cultului mitraic. El spune că războiul a început după ce geţii şi bastarnii au atacat pe protejatul lor Rolex ce se ţinea tare undeva pe la gurile Dunării. Zoirasieo ori a dispărut de moarte bună ori i-a făcut felul cel care a rămas mato. ca nişte găini plouate. În realitate bastarnii şi geţii au atacat Mesia în centru. Numele monezii geţilor s-a păstrat mult timp pe teritoriul locuit de neamul nostru pentru că în perioada feudală a circulat în Ţările Române. Mesia se află sub influenţa militară a romanilor.n. Tot din această tăbliţă aflăm că Dapiseu era acum singur conducător al geţilor. De aici trebuie să tragem concluzia că la acea dată Mesia nu era provincie romană. fie el şi supergenial! Tăbliţa 15 ne dă informaţii preţioase despre războiul pe care l-a pornit Filip al-ll-lea al Macedoniei pe la anii 339 î. care a refuzat să mai plătească dăjdiile către Sarmisetuzo.n.Pe tăbliţe apare Moş Arimin os/Arumun os (T 19) ca strămoş al geţilor şi protector din înaltul cerului. Pentru că urgia era mare. Ungaria şi Polonia o monedă care se numea groşi. O inscripţie descoperită la Buda pomeneşte de Deus Arimanius ca epitet pentru Mithra. iar acest Rolex apare pe tăbliţă cu numele de Orolo. Propaganda macedoneană spune că geţii. Şi această tăbliţă contrazice informaţiile venite din surse vechi infirmând ideea criminală a falsurilor. Din altă sursă am mai găsit o tăbliţă care povesteşte despre o solie trimisă de Dapiseu la sciţii din cetatea Grono pentru a plăti în groşi solda cuvenită armatei acestui neam. Dio Cassius ne lasă informaţii nu prea sigure despre campania lui Crassus împotriva geţilor şi bastarnilor din anul 29 e. Tăbliţa arată că aceştia erau doi conducători locali din Muntenia şi fiind ajutaţi de boero Biseto ll au purtat lupte grele cu romanii. fără a se preciza rezultatele ulterioare. iar Jupiter. În tăbliţa 5 apare preotul persan Gomtaro care participă la cultul geţilor! Chiar prea mult punem în cârca unui om. După ce au ocupat Panonia. Tot ca Deus Arimanius apare Mithra şi la Roma. divinitatea supremă a panteonului roman purta în vechea religie a populaţiei locale epitetul de armunos sau armunis. aşa ca să le dea în bot latiniştilor. 11 . Cum falnicii geţi nu aveau în obicei să umble în patru labe în faţa altora (aşa cum o fac urmaşii lor astăzi) şi-au strunit sirepii. iar în anul 30 ajung amândoi mato. împotriva geţilor pentru că nu voiau să-l recunoască protector (bade). au dat săbiile la tocilă şi l-au aşteptat pe bădia Filipoi Enia să-l întrebe de ce pofteşte la toriştea lor. iar situaţia devine tot mai grea.

Tabelul „geţii din Iberia şi…scrierea buclucaşă” arată şi altă legătură neştiută până acum între cele două culturi. era Midas. Că nu au plecat toţi galii o dovedeşte tăbliţa 46 care spune despre conflictul lui Orilieo (30 î. spune că neamul sciţilor se ţinea tare în baştina lor într-o regiune din „nordul Traciei lângă Caucazul de lângă Istru” adică plaiurile noastre mioritice! Scriitorul grec scrie aceste informaţii cu aproape 900 de ani înaintea lui Orosius (începutul secolului V) şi mai are avantajul cunoaşterii directe a acestor meleaguri. Cei care au plecat au ajuns în Anatolia şi au format o nouă patrie numită Galatia. Sarmis apare cu simbolul lui caracteristic – calul tânăr care se găseşte pe mai multe feluri de monede găsite pe la noi. La aceşti gali din Galileea a fost trimis Ili să-i apere de zoile aramaice vărsate de clerul evreu care vroia să-i treacă la iudaism aşa cum arată tăbliţele 12 . Tiaz. – 20 î.e. când boero Biseto I i-a alungat cu sabia pe o parte dintre ei pentru că i-au scărmănat rău pe sarmaţi. dar pe care „specialiştii” le-au declarat cu mare furie ca false. Eschyl (525-455). Grecii ne spun că cel mai cunoscut rege al frigienilor – neam tracic. Ilio iar legenda lui este imortalizată pe tăbliţele 1 şi 3. dar în textul frigian el este scris Midai aşa cum l-a scris şi strămoşul nostru. numele conducătorului geţilor este Midai Glma. Sabio şi unele culese din tăbliţele necreştinilor geţi: Antonio. Ca să scape de nenorocire. Ili. dar îl păstrăm şi în onomastica feminină prin Sarmisa sau Sarmizia care nu există în calendarul creştin! Şi acestea sunt false? Tot tăbliţele ne mai dezvăluie că galii/galaţii au venit în toriştea noastră pe la sfârşitul secolului Vl î.e. Dacă tăbliţele ar fi false numele folosit era Midas pentru că textul frigian a fost descoperit la începutul secolului XX iar şmecheria mioriticului năzdrăvan. Aurelio. Traiul împreună i-a făcut pe gali să treacă la religia geţilor aşa cum arată T 11.n.) cu monsiro Dimpo şi chindia pe care au pus-o la cale geţii după ce au călcat cetatea galului. Pe tăbliţa 9 unde se face o judecată. Diego. Trebuie declarat şi acesta fals! Numele lui Sarmis a dat şi denumirea capitalei geţilor Sarmisetuzo adică.e. neamul nostru a migrat către sud. iar o parte au plecat mai în sud şi au pus de o Galilee. Figura lui este identică cu a lui Cristos din creştinismul iahvist dovadă clară că aceştia au copiat/furat informaţiile din religia geţilor.n. Tot pe tăbliţe. iar o direcţie a fost şi către Iberia! Istoria fabuloasă a Spaniei medievale spune că în negurile munţilor Caucaz. susţin „specialiştii” s-ar fi pus la cale în a doua parte a secolului XlX! Ca să le tai maul pentru vecie acestor înverşunaţi în făcături dau câteva nume din onomastica actuală a creştinilor spanioli: Antonio. clima Europei a suferit un accentuat proces de răcire aşa cum o dovedesc probele de lemn şi gheţarii din Groenlanda. Cronicarii medievali nu puteau spune limpede dacă cei de aici trecuseră acolo sau dacă nu cumva seminţia celor de aici se trăgea din iberii Caucazului. Trebuie să admitem că informaţia lui Eschil este corectă pentru că această precizare se găseşte şi în alte surse antice greceşti şi romane. Durao. între Marea Caspică şi Bosforul Cimerian/Crimeea.n. Duro. Orelio. dar şi pe monede apare şarpele ca simbol al sacrului (dio Tiaz) şi se găseşte identic în caduceul cu şerpi purtat de mitropolitul României.e. apare scris şi sub forma IOI.n. Diegio. trăia un neam de oameni care se numea iberi şi care nu puteau fi străini de iberii de dincolo de coloanele lui Hercule. veniţi în Spania în timpuri imemoriale care au dus cu ei un sistem de legi cu care se lăudau că ar fi vechi de 6000 de ani! Ei au dus şi scrierea descoperită la Tartesico şi Turdateno! Sarmis sau Sarmise este Mântuitorul ori Salvatorul geţilor. După erupţia de la Santorini la 1652 î. şi au convieţuit cu geţii formând o confederaţie (T 9) până la anul 279 (T 26). Diaz. Sobio. III.Pe tăbliţa 17. unica putere sau casa lui Sarmise.

specialiştii noştri l-au descoperit pe uzurpatorul Regalianus că se trage din neamul lui Decebal! Ori la geţi funcţia de mato era o funcţie electivă nu ereditară. Mai apare şi pe alte tăbliţe la boero Biseto l şi boero Biseto ll şi la un flăcău get tot boero Biseto. Ultimul conducător al geţilor a fost Diogio/Diegio care a încheiat pacea din Panonia la anul 89 şi este menţionat de romani cu numele de Diegis. Datorită acestei confuzii a romanilor. După puţină vreme. Dacă iudeii l-au „mirosit” pe Petru că vorbea o limbă străină ce seamănă cu a lui Ili. care îşi caută soaţă în neamul bastarnilor. 13 . situaţie identică şi la emeşi cu lugal (conducătorul civil).52 – 58. cei ce stăteau acolo. Pe două din ele se povesteşte despre tentativele de asasinat asupra marelui conducător. În Evanghelia după Marcu 4. fiară. Plăsmuitorul nu putea să inventeze atâtea adevăruri. steagul geţilor). au zis iarăşi lui Petru: Nu mai încape îndoială că eşti unul din oamenii aceia. căci eşti Galilean şi graiul tău seamănă cu al lor”. Boero Bisto este unul dintre puţinii conducători amintiţi de izvoarele antice de la care ne-au rămas tăbliţele de la 36 la 44. a cetei lui şi a locuitorilor Galileei. Tot pe aceste tăbliţe sunt amintite moartea fiului lui Bisto şi conflictul cu bastarnii T 20. Cuvântul boero nu vine de la slavi. Decebal vine din confuzia cuvintelor dage balo (dage: adunare + bală: a conduce.70 se spune: „Şi el s-a lepădat din nou. ci a fost un titlu folosit de geţii din Ardeal sau Banat. atunci trebuie să tragem concluzia că apostolul ori era gal şi geţii vorbeau curent limba galilor ori era şi el get cu ceva treburi prin lumi străine şi făcea parte din grupul celor veniţi să se înfrunte cu preoţii iudei.

unire. iar în româna veche „anulare’’ înseamnă de forma unui inel) NER (minunat) TI-L TEANE-S KOR (cor: cerc. Când aud „specialiştii” despre tăbliţele de plumb că sunt scrise tot în română cu alfabetul geţilor (latin. domnul Moldovei. bate monedă la anul 1595 pentru a consemna evenimentul. ţine acest inel minunat ce-ţi va lega (ţine unite) lumina aducerilor aminte. Alfabetele folosite la realizarea tăbliţelor cuprind trei mari grupe de stiluri pe care le-am numit „rumun”. Un falsificator nu şi-ar fi permis asemenea „scăpări”! Ştefan Răzvan. Un loc aparte are alfabetul religios folosit numai în ocazii speciale cu care se scrie întreaga tăbliţă T 11. Plăsmuitorul nu avea de unde să ştie asemenea informaţie. Situaţia este identică pentru colanul de la Pietroasa şi fibula de la Kerlich. iar în prezent acest semn este purtat de şeful bisericii siriace pe unde erau esenienii sau galii cei roşcaţi cum sunt menţionaţi pe tăbliţe. nu matriţa sau poanson pentru imprimarea literelor. legătură) RAZE ADO MEANTI LEZ (leş: trup mort) VIITA MINE RAZE-L TA. dar se găsesc şi 79 de cuvinte folosite în emegi şi care au dispărut din arhaismele noastre. fiecare diac arătându-şi priceperea în turnarea tăbliţelor. „religios” şi „get” [vezi tăbliţele de sus în jos]. iar unii de pe tăbliţe nu apar în tablouri.Ede sau preotul judecător purta pe cap o bentiţă cu un obiect mic în dreptul frunţii. descoperit în anul 1912 şi vechi de 2500 – 3000 de ani. ROLIS TENE ANERE (în emegi „aniri’’: inel cu piatră preţioasă. dar necitit până în prezent. Literele folosite chiar în scrierea aceluiaşi stil nu sunt identice pentru că se folosea mâna şi dalta în realizarea unor şănţuleţe. pe care nimeni nu le poate trimite în categoria falsurilor. Fiecare tăbliţă are particularităţile ei 14 . 47. O altă dovadă pe care nu o pot desfiinţa „specialiştii” noştri este inelul de la Ezerova. Rolis. când trupul meu va fi părăsit de raza vieţii. 28 unde apar şi alţi mato decât cei de pe tăbliţe. chirilic şi alte semne) turbă şi tună în toate direcţiile că blăstămăţiile sunt falsuri şi nimic mai mult! Limba folosită este limba română veche. 44. Pe faţă are bustul domnitorului cu legenda în română scrisă cu litere latine şi chirilice: STEPH BOIBO MO DOB. sau numai anumite texte T 25. scris cu aceeaşi limbă ca cea folosită pe tăbliţe. Acest adevăr nu a fost tăgăduit de nimeni. „Tablourile de familie” T 2.

alfabetice şi de semantică, pentru că au fost scrise de persoane cu culturi diferite, în epoci diferite şi în zone unde existau specificităţi dialectale ale limbii române. Să amintesc şi scrierea galilor de pe marginea tăbliţei 9, care nu era descoperită când pretind specialiştii noştri că s-au făcut falsurile. Iar semnele plutaşilor de pe Bistriţa se găsesc în cea mai mare parte în alfabetele geţilor, dar lipsesc din alfabetul latin sau grec! Dar cel mai izbitor argument este asemănarea până la identificare a semnelor folosite de geţi pe tăbliţele de plumb cu semnele folosite în Biblos, Mohenjo – Daro, Siberia, India, nordul Africii (berberii, tuaregii şi libienii), Saba, toate ţinuturi care nu au nimic cu cultura şi scrierea greacă şi descoperite unele, la începutul secolului XX!

Să desluşim corect aceste ziceri. Trebuie să înţelegem că năzdrăvanul nostru a plăsmuit o limbă inspirată din limba română veche, dar împănată cu multe cuvinte din eme-gi (sumeriană), care nu era descoperită când se făcea şotia, a mai plăsmuit o religie care se regăseşte în mare parte în mitologia emeşilor, dar şi în cea românească şi de unde se trage creştinismul iahvist, a falsificat istoria punîndu-i pe gali/galati acolo unde i-au menţionat unele izvoare vechi şi a venit cu informaţii necunoscute din alte surse până în prezent. Pentru a umbri şi ruşina fala altora, l-a scos pe Iisus ca fiu al neamului nostru agăţând cu obrăznicie alte subţirimi ale glagoriei, care dau foarte rău la cultura greco-romano-iahvistă! Şi această plăsmuire unică în cultura lumii prin dimensiune şi consecinţe a fost făcută nu se ştie unde, nu se ştie când şi nu se ştie de cine, dar mişelul a arătat că are la degetul mic toată cultura românească şi de aiurea, iar timpul pentru el nu a fost o piedică în făcătura pusă la cale! Există o uriaşă plăsmuire în cultura lumii care ne-a distrus nouă istoria şi dreptul la adevăr, iar aceasta se numeşte Vechiul Testament şi Noul Testament. În loc de concluzie. Trebuie să ne închipuim că acest neastâmpărat mioritic avea acces la un fel de calculator al timpului şi tot butonând în draci a pus la grămadă informaţii neverosimile din trecutul îndepărtat al neamului nostru, a umblat cu şoalda şi prin viitor ştiind că se vor face ceva descoperiri cu privire la şmecheria lui şi aşa pus pe rele ne-a trimis în ceaţă să umblăm legaţi la ochi. Dar noi cum suntem neam de soi şi în frunte ne-am înălţat numai genii şi supergenii, l-am zăpsit pe mişel şi l-am tras la sfânta judecată a adevărului! Dat dracului pezevenchiul!

15

Aceste informaţii, dar şi altele la fel de năucitoare le-am pus în cartea Adevăruri ascunse din care am tipărit 100 exemplare pe banii mei şi le-am dus în librăriile din Botoşani şi Iaşi în decembrie 2005, iar în martie 2006 era scoasă de la vânzare! „Argumentele” specialiştilor că tăbliţele sunt false V. Pârvan spunea că „sunt falsurile lui Haşdeu” şi de aici a pornit ideea criminală că un plăsmuitor vrea să ne batjocorească adevărata istorie. Dar până în prezent nimeni nu a avut curajul să facă publice falsurile şi tâmpeniile lui Pârvan care au mutilat istoria noastră veche. Alexandru Vulpe director la Institutul de Arheologie Bucureşti, în publicaţia Formula AS din martie 2006 spune: „falsurile sunt realizate de un geniu, dar mie mi-a fost deajuns o jumătate de oră ca să-mi dau seama”! Chiar aşa este cultura română ţinută la degetul mic de nişte genii şi supergenii! Când prostia şi incompetenţa au ajuns moţ, înseamnă că este loc de mai rău. Alexandru Suceveanu, director adj. la aceeaşi instituţie, în publicaţia Ultimă oră din 16 februarie 2005 spune: „copiile au fost ale lui Nicolae Densuşianu care a scris şi Dacia preistorică, care este pocalul de aur al tracomanilor, noi am fost buricul lumii, de la noi sau tras toate, etc…Astfel, tăbliţele ar fi copii ale demenţei lui Densuşianu, făcute la Iaşi unde s-au făcut şi alte falsuri”. Şi acest individ bate câmpii în nebunia lui obraznică. Dacă spune „specialistul” că tăbliţele sunt copii înseamnă o recunoaştere indirectă a autenticităţii lor pentru că orice copie este făcută după un original, adică să înţelegem că nu sunt falsuri. Şi ne mai trimite el plin de sumeţie să căutăm şmecheria pe coclaurile Iaşului pentru că acolo s-a pus la cale tâlhărşagul. Dar la Sinaia unde s-au făcut copii după tăbliţele de aur din porunca lui Carol l, mai există persoane în viaţă care pot depune mărturie că au avut în mână copii de pe aceste tăbliţe despre care ştiau multe persoane din acest oraş. Mai există înscrisuri pe care „specialiştii” le ţin la mare strânsoare să nu le vadă nimeni! Cât priveşte demenţa lui Densuşianu şi nebunia tracomanilor tov. culturnic dă dovadă de o mare neghiobie. În Dacia preistorică pe care cu siguranţă că nu a citit-o, Densuşianu nu spune niciodată că neamul nostru vine din cel al tracilor, ci el aminteşte pe hiperboreeni ca un popor mitic de unde vin pelasgii, ariminii cu toate ramurile lor şi riminii sau rumunii cu răzleţirile lor în cele patru zări. Iar povestea privind originea dacilor din traci îi aparţine secăturii de Pârvan. Dacă Haşdeu sau Densuşianu ar fi ştiut de tăbliţe, cu siguranţă că hulitorii nu mai erau astăzi directori la instituţia amintită. Pentru a nimici smintelile lui Suceveanu am să amintesc faptul că pe internet există site-ul proel.org realizat de mai multe universităţi din Spania în colaborare cu lingvişti din U.S.A. având ca subiect originile limbilor şi a alfabetelor. Pentru teritoriul de unde au migrat indoeuropenii ei propun patru teorii: 1. din regiunea baltico – pontică pe la anul 7000 î.e.n.; 2. din regiunea central - europeană – balcanică pe la anul 5000 î.e.n. 3. din regiunea pontico – caspică pe la anul 4000 î.e.n. 4. din regiunea anatoliană pe la anul 6000 î.e.n. Trei din aceste teorii vizează tocmai teritoriul ţării noastre şi regiunile unde au locuit în vechime neamurile geţilor (Ungaria, fosta Iugoslavia, Bulgaria, sudul câmpiei Ucrainei şi sudul Poloniei). Tot aceşti răi spun că cel mai vechi alfabet este cel protosumerian din care se trag cel sumerian, proto-elamit şi Tărtăria! Iar arheologul american Marija Gimbutas spune în lucrarea Civilizaţie şi cultură, Bucureşti, 1989 că
16

pe toriştea noastră, în mileniul Vll î.en. „în Carpaţi, era o civilizaţie puternică, prima şi singura în Europa…o societate matriarhală, teocratică, paşnică, iubitoare şi creatoare de artă”. Chiar şi în faţa acestor argumente de necontestat, gunoaiele culturii române rămân neclintite în ticăloşia şi ura lor fără margini împotriva adevărului! Prin tabelele privind răspândirea alfabetelor geţilor eu confirm aceste ipoteze, iar prin studiul lingvistic „Rădăcini”, dovedesc realitatea de necontestat că pretinşii indo-europeni este neamul nostru, care a migrat în mai multe valuri în cele patru zări, aşa cum arată şi alfabetele duse cu ei şi perpetuate timp de sute sau mii de ani. Dar „specialiştii” noştri sunt prea tari ca să consulte şi asemenea informaţii, ei au rămas pe calea luminoasă deschisă de Pârvan şi Roller! Informaţii asemănătoare se găsesc şi în surse antice! Strabon spune în Geografia că: „Cei dintâi care au descris diferite părţi ale lumii spun că hiperboreii locuiau deasupra Pontului Euxin, a Istrului şi a Adriei”, iar Macrobiu în lucrarea despre Scipio zice că: „regiunile udate de Tanais/Don şi Istru pe care antichitatea le numea hiperboreene”. Apollonius din Rodos în Argonautice spune că hiperboreenii sunt pelasgi locuind în nordul Traciei. Crucile libere prezentate de mine la sfârşitul cărţii, au în mijloc o mică gropiţă sau o cruce mai mică. În localitatea Poduri din judeţul Neamţ, pe dealul Ghindaru s-a descoperit o necropolă veche de 6000 de ani. În interiorul acesteia era un lăcaş de cult format dintr-o cruce cu braţele egale care avea în mijloc o mică adâncitură unde se puneau ofrandele pentru ars şi 7 vetre situate în jurul ei. Podoabele geţilor erau o imitare a acestei realităţi religioase şi cred că aveau rolul de talisman aşa cum se întâmplă şi astăzi. Cele 7 vetre sunt simbolurile celor 7 duhuri din religia strămoşilor noştri, care au ieşit din Sântu (crucea-vatră). Mai apare şi crucea înscrisă în cerc care reprezintă universul existenţial al individului (roata vieţii) şi se subscrie renaşterii în nemurire prin puterea crucii. La emeşi legătura dintre Creator şi celelalte 7 duhuri născute din el sunt prezentate simbolic printr-un copac cu 7 ramuri cunoscut în Biblie ca „pomul cunoaşterii”, aşa cum apare pe un sigiliu de pe la anul 2200 î.e.n. Sub ramurile copacului sunt două fructe care aduc a mere sau pere, iar colindul nostru de Crăciun chiar asta spune! În partea stângă este o divinitate stând pe un corp dreptunghiular, iar în spatele ei este un şarpe ridicat până deasupra capului personajului. Pe tăbliţele 34, 42, 53 apare şarpele ridicându-se pe un suport cu două picioare, iar în tăbliţa 73 apare chiar ca pe sigiliul emeş! Poznaşul nostru mioritic nu putea pune pe tăbliţe aceste simboluri şi să le brodească atât de bine încât nu le poţi găsi cusur, pentru că despre civilizaţia emeş/sumeriană nu se ştia nimic când pretind „specialiştii” că s-ar fi făcut falsurile adică undeva pe la 1870 – 1880? Aurora Peţan în publicaţia Gardianul din 2 iunie 2005 spune: „plăcuţele sunt scrise într-o limbă preindo-europeană. Alfabetul secuilor nu are nici o legătură cu alfabetele de pe plăci care sunt predominant greceşti…limba folosită pe plăci nu seamănă cu substratul limbii române. Nu există cuvinte din substratul limbii române”. Alt specialist care minte cu neruşinare! În tabelul „Alfabetele geţilor şi inspiraţiile altora” arăt că 28 de semne din cele 33 ale alfabetului secuilor, se găsesc identic sau foarte apropiat cu semnele geţilor. Iar acest alfabet al secuilor este luat de la românii din zona unde s-au aşezat, adică între izvoarele Bistriţei şi Mureşului, ape pe care plutaşii le foloseau să transporte lemnele către câmpie. Ei crestau lemnele cu diferite semne care se găsesc în alfabetele geţilor. Pe site spune specialista că tăbliţele sunt scrise în limba dacă. Dacă tot veselosul spune fără opreliştea bunului simţ ce-i bântuie freza, de ce n-am striga să audă neamul că tăbliţele sunt scrise în hitită, curvită, hurită, smintită, zbârlită, luvită,
17

iar Aurora Peţan a analizat fonetic. neagă cu vehemenţa adevărului ce nu mai poate fi discutat. paşnică. chineză. cu toate. a. au o trăsătură comună. Cr. concluzii ce au la bază probe arheologice de 18 . tătară.fiecare pune de o limbă şi-i trage tare! Dar şi prin Asia Centrală avem asemănări cu alfabetele siberiene sau brahmi din India. 19. Un adevăr rătăcit. amestecând laolaltă hieroglife ale discului de la Phaistos. În dicţionar am la unele cuvinte comentarii mari şi un studiu comparativ al limbii române şi eme-gi cu irlandeza. I-am amintit specialistului că discul de la Phaistos a fost descoperit în anul 1908.…fie anonimul nostru a trăit într-o vreme în care cunoştinţele despre daci erau într-adevăr sumare. şi se puteau găsi în orice carte de popularizare a preistoriei Greciei. Aşa gândesc unii străini despre istoria noastră foarte veche. iar Evans a descoperit în anul 1900 plăcuţele cu scriere cretană. dar i-au trebuit 25 de ani numai să le transcrie fără a reuşi să le citească. 19”. Toată zicerea o pune într-o carte. iar mie îmi taie pofta de muncă spunând că sunt scrise în greacă! Specialiştii tot specialişti. în Carpaţi. 1989 arăta: „În mileniul al Vll-lea. în afara câtorva cuvinte transmise vorbitorilor de latină din Dacia. dar care nu are nimic comun cu conţinutul lor. şi apoi moştenite în română”. faptul că strămoşii noştri vorbeau o limbă. Arheologul american Marija Gimbutas în lucrarea Civilizaţie şi cultură. Nu suntem latini aşa cum ne vor ei! Ce ştim şi ce nu vrem să ştim despre trecutul neamului nostru? La această întrebare vreau să răspund cu puterea adevărului. teocratică. semne silabice cipriote şi ale linearelor cretane A şi B. Specialistul afirmă că năbădăiosul plăsmuitor s-ar fi inspirat „din alte scrieri mediteraneene. filolog şi lingvist într-un material pe internet îl face şuviţe pe Dan Romalo care susţine că tăbliţele sunt scrise în greacă. semantic şi filologic scrierea tăbliţelor. aşa că am putea presupune că tăbliţele sunt scrise în kazară. Textul de mai jos este o parte prelucrată dintr-un manuscris intitulat Dicţionarul nemuririi şi care cuprinde 2936 cuvinte româneşti identice sau asemănătoare cu eme-gi/sumeriană şi 4405 cuvinte româneşti vechi (arhaisme şi regionalisme) compuse din două sau mai multe cuvinte eme-gi. adică cel mult până la jum. dar şi puhoaiele de urlători din umbră. prima şi singura în Europa…o societate matriarhală. Specialistul mă pune la zid spunând că nu cunosc istoria limbii române şi afirmă tăios: „Limba noastră nu are nimic în comun cu cea a dacilor. 19” folosind limba română arhaică. era o civilizaţie puternică. quechua. latina. că tot avem fiecare dreptul la o părere! Sorin Olteanu. uitat. amneză. iubitoare şi creatoare de artă”. Bucureşti. pe care noi cei de astăzi o moştenim în cea mai mare parte. ascuns sau trunchiat de cei nevolnici sau de simbriaşi ai minciunii. o învârt cum vor ei şi nu le mai dai de capăt pentru că sfânta minciună poate oricând să fie adevăr! Nimeni nu a citit tăbliţele şi nu cunoaşte informaţiile adevărate scrise pe ele. treceau drept „scrieri enigmatice” prin sec. tracolog. care. sec. Şi continuă: „Ce s-ar întâmpla dacă v-aş spune că în realitate plăcuţele sunt scrise în greacă”? Adică pe Dan Romalo îl trage de urechi pentru că tăbliţele sunt scrise în limba română „cel mult până la jum. latină şi o limbă necunoscută. Toţi specialiştii arătaţi mai sus. interpretările fiind imaginarul celor care pretind că le-au înţeles. sec.

Petreşti. Tângaru.n. Căscioarele. Icoana. Iar pământul pe care ne-a zămislit destinul ne-a oferit atâtea dovezi ale statorniciei noastre pe aceste meleaguri. Peste această găselniţă au aranjat cu răbdare şi tenacitate. cu o simbolistică atât de variată şi de complexă care şi astăzi uimeşte prin profunzimea lor. Hârşova. Tisa. Tărtăria. a făcut o descoperire senzaţională. Parţa. 19 . Rastu. mai multe statuete. Vânătorii Mici. Gorban. şi trebuie să amintim substraturile aşezărilor Strachina – Dorohoi şi Cuina Turcului de la Porţile de Fier sau cele din mileniile Vlll – lll î. osemintele arse ale unui om matur. Dudeşti. Vidra. Cruşova. Datările cu Carbon 14 au arătat că cele trei tăbliţe de lut precum şi celelalte obiecte de ceramică aparţin unei culturi de la începutul mileniului V î. iar pe fundul unuia se vede incizat foarte clar semnul crucii cu cele patru braţe egale. dar ascunse în umbra unor interese meschine sau a unor ideologii deşarte. încât numai răuvoitorii pot susţine că ne-au adus aici „vânturile. Noi am fost aici din timpurile fără început. Cucuteni. Pe malul Prutului. Povestea şugubeaţă cu iz de adevăr istoric nu rezistă la o cercetare şi confruntare pertinentă a dovezilor arheologice şi lingvistice. Mai erau şi mici tronuri din lut ars având gravate semne pe ele. pălăria latinităţii neamului nostru. Gumelniţa. Întrucât scrierea pictografică de la Tărtăria era identică cu scrierea arhaică din Sumer. Cu această ocazie au mai fost descoperite câteva vase mici. centrat pe imaginea sacră a crucii şi dovedind că oamenii acelor vremuri trecuseră mult de faza hoardei şi a instinctelor primare. o brăţară de scoici marine şi trei tăbliţe de lut cu scriere pictografică. Vasul a fost dus la muzeul de istorie din Iaşi unde s-a găsit în conţinutul lui o adevărată comoară: 21 de statuete feminine şi 21 de statuete masculine cu semne pe ele împreună cu 42 sfere mici de lut ars. O asemenea comunitate. Ostrovu Corbului. Soroca. dar şi final al existenţei umane. În urma unor săpături repetate în vatra satului.n.e. Gura Baciului. un sumerolog rus a tradus în anul 1975 una din tăbliţe astfel: „În a patruzecea domnie pentru buzele (gură) zeului Saue cel mai vârstnic după ritual a fost ars. comuna Gorban. Anul 2001 va rămâne o dată de referinţă în arheologia română ce ar trebui să aibă implicaţii majore în istoria noastră. Hamangia. Gorban.n. profesorul de istorie Vecu Merlan. Hotărani.n. judeţul Alba într-un vechi sit arheologic. Explicaţiile stufoase şi pline de pretenţii ale adevărurilor absolute nu pot arunca în uitare timpul şi spaţiul ca suport primar. Leţ. Simbolistica micilor obiecte este o dovadă clară a unui cult religios destul de elaborat.e.e.e. Tot de aici au fost scoase dintr-o groapă plină cu cenuşă. Cârcea. Acesta-i al zecelea”. Valea Lupului (precucuteni). Geţii nu sunt indo-europeni aşa cum sună frumos la urechea multor dascăli ai neamului nostru.necontestat.e. Vădastra. Probele arheologice ne arată că locuim aici din mileniul al XV-lea î. Turdaş. în satul Isaiia. S-a stabilit că scrierea de la Tărtăria este foarte asemănătoare cu scrierea din cultura Vincea care cuprinde toată zona balcanică şi a fost răspândită în mileniile VlV î.n. Semnul crucii se găseşte pe întreg arealul culturii Cucuteni şi Precucuteni ce a cuprins la început jumătatea de nord a Moldovei extinzându-se ulterior peste întreaga Moldovă incluzând aici Basarabia şi Transnistria şi partea de sud-est a Ardealului. valurile”. Câteva dintre ele au o importanţă fundamentală în istoria şi cultura noastră. a reuşit să aducă la lumină un vas ceramic care a fost apreciat pentru jumătatea mileniului V î.n. Boian. Tărtăria. Ruseştii Noi. Hăbăşeşti.e. cum sunt Criş. În anul 1961 s-au descoperit la Tărtăria. Dar majoritatea istoricilor români ascund acest adevăr şi ne duc pe calea plăsmuirilor susţinând că teritoriul carpato – dunărean devine vatră de cultură şi civilizaţie odată cu migrarea indo-europenilor în perioada 2000 – 1200 î. Drăguşeni. în apropiere de Huşi. Acestea sunt vetrele veşniciei noastre ştiute.

aveau în frunte un conducător civil şi un mare preot. când începe şi istoria acestei civilizaţii care a marcat atât de puternic cultura lumii şi în special cultura europeană. Iar descoperirea senzaţională a crucii de la Gorban demonstrează că noi nu avem nimic cu indoeuropenii găselniţă a istoricilor occidentali. Ei sunt pionierii civilizaţiei europene!! Neamul emeş ne-a lăsat o cultură extraordinară. iar getă/dacă cum spune adevărul). În jurul acestui cult al strămoşilor şi naturii au apărut formele incipiente ale religiei crucii. Ei nu se închinau la statui. suflare. având şi o profundă veneraţie pentru elementele naturii. Am păstrat un tezaur uimitor de cuvinte în limba veche. spun că zeii lor nu au statui.e. au creat o formă de capitalism financiar. Societatea getă era foarte asemănătoare cu cea a neamului emeş pentru că ele au avut o rădăcină comună de plecare. că scriitorii antici referindu-se la religia geţilor. cunoşteau curentul electric şi făceau operaţii pe creier.n. iar continuitatea noastră este marcată de alte repere temporale. au dezvoltat structurile sociale urbane.n. Dacă privim cu atenţie sigiliul emeş din secolul XV î. a confecţionării unor obiecte cu scop clar de a simboliza o gândire abstractă. că emeşii (sumerienii) au plecat din teritori ul carpato-dunărean în Ki-en-gi (Sumer) în două valuri. iar limba lor a fost folosită ca limbă liturgică până în secolul V î. Ei (străbunii noştri) au inventat scrisul la Tărtăria ducându-l în Ki-en-gi. adevăr pe care nimeni nu vrea să îl recunoască.e. Pentru a dovedi acest miracol trebuie să analizăm termenii liturgici folosiţi şi de creştinismul iahvist ca o reflectare în timp a mitologiei emeş. iar valul doi a plecat în prima jumătate a mileniului lV î. au descoperit bolta în arhitectură. ci aveau altare pe ultimul nivel al ziguratului. spirit. Dar chiar dacă ei au dispărut. Principalele mituri din Biblie: facerea universului. Cercetarea originilor neamului emeş şi a religiei lui dovedeşte că începând cu mileniul Vll în arealul carpato-dunărean existau comunităţi umane bine organizate. cu o religie puternică şi conduse de sacerdoţi. umbră.n.care cunoştea prelucrarea şi arderea lutului. au dezvoltat o societate de tip comunitar în care indivizii erau angrenaţi în relaţii specifice statului de drept modern.n. aceasta este şi caracteristica fundamentală a religiei neamului emeş. unde apare pentru prima dată crucea ca semn determinativ al sacrului şi troiţele maramureşene (unde trăiesc în prezent un grup de români care îşi spun cu mândrie nemeş) vom observa cu uimire că formele crucii sunt identice. Primul a plecat la mijlocul mileniului Vl î. pentru noi istoria nu consemnează nimic. creaţie. facerea 20 . Dacă celelalte popoare au fost creştinate prin sabie sau ucaz. îşi venerau cu pioşenie străbunii şi natura. care ştiau că nu sunt singuri în existenţa lor. De remarcat faptul. limba ţăranilor vorbită de-a lungul mileniilor. În lucrarea mea „Limba noastră-i o comoară” apărută în anul 2002 susţineam cu o puternică argumentaţie lingvistică şi terminologie socială. iar acolo preotul oficia ritualul religios şi aducea ofrande. limba celor mulţi şi tăcuţi.. când a avut loc potopul de la Marea Neagră. au construit primele lăcaşuri de cult sub formă de cruce cu cele patru braţe egale (crucea greacă spun lotrii.e. Religia lor era o religie a entităţilor spiritualenergetice definite prin termenul lil care semnifică vânt. Tăbliţele de lut au păstrat pentru posteritate valori spirituale care reflectă modul lor de gândire şi de percepere a realităţii.e. o mare parte a culturii lor a fost asimilată de cultura babiloniană. Izvoarele istorice menţionează prezenţa apostolului Andrei în Dobrogea în secolul lll… şi cam atât.

existenţa raiului. pe care scrierile vechi i-au numit eseni/esenieni datorită religiei lor. Asemănarea arată că religia crucii s-a născut la est de Carpaţi.n. aşa cum a fost şi este ca simbol sacru la comunişti stabilit tot de către un iahvist. rai. unde emegi (limba sumeriană) era limbă liturgică.e. Aici iudeii au luat contact cu această cultură fabuloasă. A fost construit la jumătatea mileniului V î. Fiecare oraş emeş avea câte o divinitate protectoare care locuia într-un templu închinat în acest sens. 1300 de ani. iar iudeii au cunoscut-o în deportarea din Babilon. lupta cu balaurul. Karl Marx. Noi românii păstrăm şi în prezent mărul ca pom sacru în colindele de Crăciun: „florile dalbe lemn de măr”. potopul.n. Trebuie precizat că religia emeşilor era monoteistă avându-l în frunte pe AN (cer. Acţiunea a fost un eşec. chiar dacă poporul ce o vorbea dispăruse ca structură politică de cca. Uimirea arheologilor a fost şi mai mare când în stratul al paisprezecelea s-au descoperit fundaţiile unui templu datat la mijlocul mileniului lV î. salvarea seminţiei omului de către Noe. împărţită în trei părţi. inclusiv României şi nu ţărilor cu climă caldă cum sunt Iraqul sau Israelul dovedind rădăcina mitului. Acest sistem de construcţie religioasă a fost preluat de templul lui Solomon din Ierusalim. Cele trei simboluri se găsesc în steaua noastră cu care se colindă de Crăciun. primirea tablelor de legi de la divinitate. iar o parte din ei au încercat să-şi reformeze propria religie. naşterea Evei din coasta lui Adam. alături de brad la căsătorie şi stejar la înmormântare.e. Dar mărul este un pom caracteristic regiunilor temperate. Eridu.neamului omenesc. concepţie ce se găseşte şi în arhitectura bisericilor creştine care se mai numeşte crucea greacă! Dacă privim crucea de pe fundul vasului descoperit la Gorban vedem că este o cruce cu cele patru braţe egale (pe care nişte şmecheri ne-au furat-o spunând că s-a născut sub freza lor grecească!). alţi 1000 de ani a fost religie şi pentru seminţii semite. iar în creştinismul catolic şi ortodox crucea are un braţ mai lung pe care se sprijină. Istoria spune că atât Ioan Botezătorul. apărea steaua cu cinci colţuri. le-a legănat speranţele timp de 2000 de ani. cât şi Isus Cristos au fost esenieni. având formă unei nave dreptunghiulare. Acesta a creat 21 . iudeii au luat simbolul lor religios „steaua lui David” când au fost deportaţi în Babilon. Pe monezile lor din secolul Vl – V î. Tot de la ei. În Biblie se spune că şarpele a ispitit-o pe Eva îndemnând-o să muşte un măr care era în pomul cunoaşterii. galii.).n. Emeşii aveau ca simbol pentru zei. primul păcat. dar în coasta lor au apărut la începutul secolului lll î. Aşa se explică faptul că românii nu au fost creştinaţi prin ucaz sau sabie. Dar scrise cu cel puţin 2000 de ani înaintea pretinselor texte sacre ale iudeilor.e. care se găseşte pe sigiliile emeş fiind simbolul cultului creştin etiopian. păcat ce nu a fost iertat de Dumnezeu şi a urmat alungarea din rai.e. O asemănare uluitoare cu mitologia emeş şi a creştinismului se găseşte în religia incaşilor care are în centru pe Viracocha ca fiind Creatorul.n.n. cel mai vechi oraş al emeşilor avea un lăcaş de cult respectat şi venerat şi de alte comunităţi. Stăpânul Soarelui. steaua sub formă de disc cu şase braţe repartizate la distanţe egale sau de disc cu şase colţuri şi steaua cu şase colţuri (două triunghiuri isoscele suprapuse). a fost dusă în Ki-en-gi odată cu migrarea emeşilor în această regiune.e. iar templul de aici s-a dovedit a fi prima construcţie cu caracter religios din lume. Acest transfer cultural a avut loc în perioada deportării iudeilor în Babilon de către Nabucodonosor (580 î. înalt) ca divinitate din care au apărut ceilalţi zei (spirite). toate se găsesc scrise pe tăbliţele de lut ale culturii emeş.

şi ţin populaţiile sub sabie până la începutul secolului V e. Construcţiile în sine arată un nivel evoluat al cunoştinţelor arhitectonice dovedind şi existenţa unor structuri sociale bine organizate. Istoria străveche a insulelor britanice este marcată de perioada megalitică când o populaţie necunoscută a înălţat mai multe monumente numite henge. Nu ştim dacă au dispărut creatorii monumentelor de tip Stonehenge sau dacă au format structuri sociale împreună cu noii veniţi. şi situate în zone deschise aveau un caracter religios. Celţii au preluat aceste monumente şi le-au dat o nouă viaţa prin religia lor condusă de druizi. Această asemănare i-a făcut pe invadatorii spanioli să-i acuze de blasfemie şi să se poarte şi mai sălbatic cu ei nimicind orice urmă de cult incaş. insulele britanice au fost ocupate de triburile celţilor veniţi de pe continent. iar noi ne facem că ne plouă în cap cu indo-europeni care ne-ar fi vizitat în jurul anului 2000 î. Rugăciunile erau adresate unei Sfinte Treimi şi Fiului lui Dumnezeu cel care a murit. Aceste comunităţi nu au dispărut din istorie odată cu terminarea monumentelor. bine organizate care să participe efectiv la dislocarea. Numai în insulele britanice există aproximativ 200 de construcţii de tipul henge. Şi totuşi cuvintele arată că în timpurile străvechi populaţiile respective au vorbit limbi foarte apropiate sau poate au avut o limbă comună.e. iar după unii cercetători erau şi centre de studiere a cerului şi marchează prima manifestare a artei monumentale prin care omul se eliberează de lupta pentru supravieţuire şi concepe o construcţie destinată grupului social căruia îi aparţine. Romanii ocupă insulele britanice la mijlocul secolului I e.n.n.n şi au măturat complet această cultură. Pentru manevrarea blocurilor de piatră de zeci de tone din care sunt realizate aceste monumente. Dar la Isaiia s-au mai descoperit două tăbliţe de lut ars cu semne aşezate într-o anumită ordine care sugerează că este o formă de scriere simplă. Deocamdată! La mijlocul mileniului I î. aşa cum de multe ori privim noi lumile trecute.n. Numai faptul că aceşti oameni aveau capacitatea de a sintetiza şi simboliza ideile. Am impresia că există străini (Marija Gimburas) mult mai corecţi în aprecierea trecutului nostru faţă de acei românaşi puşi să umble cu şoalda prin istoria neamului.e. Dar emegi (limba sumeriană cum au botezat-o specialiştii) are legături şi cu limba …engleză!!! Descoperirea este uluitoare dacă ne gândim că aceste civilizaţii nu s-au întâlnit niciodată pe drumul istoriei. tot el fiind părintele dinastiei regale Inca şi fondatorul imperiului.n. a înviat şi s-a înălţat la cer fiind aşteptat să vină într-o zi să salveze neamul inca şi să-l mântuie. este un fenomen extraordinar. Ei credeau în reînvierea trupului şi în Ziua Învierii tuturor oamenilor. transportul şi ridicarea lespezilor. acesta i-a nimicit printr-un potop imens şi a salvat numai un bărbat şi o femeie. trebuiau să existe comunităţi umane cu zeci de mii de indivizi. Indo-europenismul este bun doar pentru cei care refuză să accepte realitatea probelor arheologice şi lingvistice sau pentru liftele care vor glorie. Tărtăria şi Isaiia sunt cele două puncte unde s-au descoperit primele forme de scriere din istoria lumii. Viracocha a coborât pe pământ şi a creat oameni din lut care sunt străbunii actualului neam omenesc.din piatră nişte uriaşi pe care i-a trimis printre oamenii primitivi pentru ai civiliza şi ajuta (mitul evreilor de la noi!). Dar pentru că lumea s-a umplut de răutăţi. Despre constructorii lor nu se ştie nimic.e. iar gândirea lor nu era a unor primitivi. Aceste construcţii realizate în mai multe etape începând cu primele secole ale mileniului lll î. Am făcut acest scurt istoric să pot pune întrebarea: ce legături au existat între populaţiile care 22 . când le abandonează.

Şi cizmele aveau modele cusute pe ele. cele trei populaţii au o rădăcină comună şi ea se află în societatea mileniului Vll î.n.e. Cercetătoarea Denise Schmandt-Besserat de la Universitatea din Austin (Texas U. A treia mare migraţie a fost către est cu ramificare către nord-est prin nordul Chinei (civilizaţiile Taklamacan din vestul deşertului Gobi şi Karacum din estul Tadjikistanului) şi punct final nordul Japoniei prin populaţia ainu (cunoscută în cronicile japoneze şi sub numele de emişi). La Nuzi. În prima jumătate a secolului XX.A).. în nordul Iraqului. sud prin rahmanii plecaţi din Moldova şi cunoscuţi ca brahmani în India şi sud-est traversând subcontinentul indian.e. teocratică.n. şi au avut ca punct final insulele britanice unde au realizat arhitectura megalitică preluată mai târziu de celţi. iar pe partea exterioară a vasului era o listă cu scriere cuneiformă care enumera o listă de animale. Această civilizaţie a existat pe la 2500 – 1700 î. emeşii. Ţineau un fel de evidenţă cu ajutorul unor bile cu semne pe ele pe care le puneau în vase. Era o civilizaţie cu agricultura bazată pe irigaţii şi un comerţ foarte dezvoltat cu India de vest. a publicat în anul 1981 o sinteză asupra unui număr de 23 . Primii au plecat către sud-est. Mohenjo – Daro şi Sumer. pătrate. Fărâme din limba celor care au construit monumentele megalitice se găsesc chiar şi în prezent în limba engleză. Studiind comparativ emegi. care au în interior mici obiecte din argilă: conuri. Iar cele 260 (numai atât am scris eu în prezentul studiu. Următorul val de migraţie a fost al albilor (albi: veşmintele albe purtate de acest neam + on: neam. Aceste bule sferice provin din perioada Uruk lV (3300 – 3100 î.n. iubitoare şi creatoare de artă”. În deşertul Taclamakan (partea de nord-vest a deşertului Gobi) s-au descoperit mai multe zeci de mumii ale unei populaţii de origine europeană. iar ultimele rămăşiţe au dăinuit până în secolul Vlll î. Era încins cu un brâu cu modele deosebite care se găsesc în ţesăturile vechi din Europa Centrală şi Răsăriteană.n. Pe faţă avea pusă o pânză de culoarea hainei. cuburi şi s-au emis mai multe ipoteze privind semnificaţia lor. modelate. iar acestea aveau la rândul lor anumite semne. Mai erau şi mici tronuri din lut ars având gravate mici semne pe ele. pe la mijlocul mileniului lV î.) şi preced cu unul sau două secole apariţia scrierii cuneiforme.e. În localitatea Gorban din judeţul Iaşi a fost descoperit în anul 2001 un vas care avea înăuntru o adevărată comoară.e. iar în picioare purta un fel de cizme. limba română veche şi engleza.S.e. dar în realitate sunt aproape 2000) cuvinte din limba engleză care se găsesc în româna veche şi emegi demonstrează cu prisosinţă acest lucru.n.e. pantaloni albaştri. s-a găsit un vas de argilă conţinând 48 de astfel de obiecte mici. cu păr roşcat sau şaten deschis îmbrăcat cu o haină lungă până la genunchi de culoare vişiniu închis. de la o simbolistică religioasă până la un sistem simplu de evidenţă şi calcul.au construit monumentele megalitice din insulele britanice.. din ţinutul carpatic unde a fost zămislită „prima şi singura în Europa…o societate matriarhală. tot în număr de 48. un bărbat de 2 m. scoţiană şi irlandeză. am ajuns la concluzia că ţinutul carpatic a fost o vatră de migrare către alte meleaguri a unor comunităţi umane care au creat culturi uluitoare acolo unde şi-au găsit vremelnicia.n. paşnică. pentru că trebuie răscolită în profunzime limba engleză veche cu dialectele ei şi limbile galeză. piramide. iar studiul în sine este doar o mică părticică din ceea ce se cere făcut. Oceanul Pacific şi ajungând pe coasta de vest a Americii de Sud unde au dat naştere civilizaţiei şi culturii inca. în mai multe centre ale culturii emeş s-au descoperit mici bule din argilă. stabilindu-se în Ki-en-gi unde au realizat o civilizaţie şi o cultură unică în lume. 21 de statuete cu simboluri feminine şi 21 de simboluri masculine împreună cu 42 sfere mici de lut ars. clan) către vest pe la sfârşitul mileniului lV î. populaţia carpatică şi neamul emes (sumerienii) din Ki-en-gi (Sumer)? Răspunsul este unul năucitor.

Minciuna a găsit un domeniu vast de manifestare în care oricine putea contesta pe oricine sau orice. flecăreală. dar şi alte direcţii (takla: vorbărie.e. Perfidia manipulărilor istorice s-a manifestat foarte puternic odată cu constituirea statelor moderne pe principiul naţiunii sau a naţiunilor majoritare. Această poveste cu pretenţie de adevăr absolut s-a născut foarte chinuit în mintea reprezentanţilor Şcolii Ardelene la sfârşitul secolului al XVlll-lea dintr-o dorinţă sinceră de identificare a naţiunii române din Ardealul aflat sub ocupaţie austriacă. Şi dacă nu suntem indo-europeni. ţinuturile din jurul Carpaţilor. În realitate sistemul a fost adus de neamul emeş (sumerieni). discuri. Ea ajunge la concluzia că reprezintă preistoria scrierii şi ele provin din Sumer. pe teritoriile din jurul Carpaţilor. Am făcut acest comentariu de istorie veche să arăt că noi nu suntem indo-europeni aşa cum ne dau la cap profeţii neamului. Iar noi fiind puşi de soartă.e.n. dar în special al argumentelor lingvistice. Principalul centru era Agi Kui. Aceste două elemente spaţiu. care a suferit un proces de latinizare în convieţuirea cu populaţia băştinaşă şi i-a venit un dor de ducă mai spre nord. În deşertul Karacum s-a descoperit o „civilizaţie a oazelor” care a dăinut cam în aceeaşi perioadă cu civilizaţia din Gobi (Taklamacan) cu o agricultură bazată pe irigaţii şi care făcea comerţ cu oraşele emeş şi acadiene. dar fără a se şti când şi de unde. la tradiţia veche a istoriei europene.200 bule sferice şi fragmente de bule cunoscute. Şi pentru că în limba română există cuvinte identice sau asemănătoare fonetic şi semantic cu limba latină. Cred că aceştia sunt urmaşii vechilor populaţii care au trăit în mileniile lll şi ll î. a părăsi + macan/Magan: civilizaţia de la Mohenjo-Daro). a existat o civilizaţie înfloritoare. înrudită cu sacii/sciţii.e. 24 . sau urmaşii colonilor romani amestecaţi cu slavi sau că suntem o populaţie slavă din sudul Dunării. Tadjikistan. iar această minciună nu poate să reziste în faţa probelor arheologice. a spune. unde teritoriul era împărţit sau răşluit după componenta etnică. Unele din micile obiecte au fost perforate (conuri.n. a conduce. Ce catastrofe au năvălit peste comunităţile carpatice. atunci nu suntem nici latini. care erau consideraţi ca un popor ieşit de undeva. populaţie de origine indoeuropeană. Uzbekistan. dar niciodată această înclinare nu ne-a adus linişte sau bunăstare. pe acest teritoriu când au migrat din locurile de baştină. năimite sau smintite ajungându-se la monstruozităţi că am fi de origine slavă. În nord-vestul Chinei sunt menţionaţi toharii începând cu secolul lV î. bile) ceea ce demonstrează că erau înşirate pe sfoară. Iran. în ţinuturile Taclamakan şi Karacum. La aceasta mai trebuie adăugat şi suportul naţional deosebit dat românilor de sub stăpânirea austriacă. ei au considerat că au descoperit strămoşul lingvistic. au determinat spargerea lor şi răzleţirea în cele trei zări? Pentru lămurirea acestei întrebări trebuie să căutăm în umbrele timpului calea care să ne ducă spre lumină. procedeu găsit şi la o tăbliţă de la Tărtăria. susţinute de istorici şi lingvişti români ne-au făcut la fel de mult rău ca şi cotropirea gliei străbune. în revista Technology and Culture. a pândit când Dunărea era îngheţată şi tulio! Asemenea basme (născociri). Dovezile arheologice menţionate demonstrează că în mileniile Vl – lV î. iar adevărurile se stabileau în funcţie de puterea şi persuasiunea celui mai tare. ne-am aplecat sub furtuni când spre apus când spre răsărit. aici la mijloc de drum. care la rândul lor erau înrudiţi cu geţii. timp au fost răstălmăcite de tot felul de minţi ciuntite. Obiectele găsite în bulele sferice nu erau găurite şi se regăseau imprimate pe exteriorul acesteia.n. iar în prezent se găsesc în Turkmenistan. Kazahstan. altfel vom trăi în continuare în sminteala făcătorilor de adevăruri sacrosante. cu o religie bine conturată care a fost dezvoltată de grupurile umane ce au migrat în ţinutul dintre Eufrat şi Tigru.

dar cu unele cuvinte care se găseau în latină. Prea ne cred unii proşti sau grei de cap!! 25 . parţială şi prădalnică a romanilor aşa cum îţi schimbi straiele. iar cei mai grei de căpăţână (comatii) erau traşi de coamă. busuioc şi ceva parale. Această limbă vorbită de ei. dar şi-au păstrat cu sfinţenie limba şi obiceiurile. am urmărit să demonstrez că geţii aveau o limbă inconfundabilă. care erau vitale pentru acest popor prădător şi plin de aroganţă. crime. o facem cu ei în orice ocazie. Nicăieri în istorie cuceritorul nu a venit să aducă celor cuceriţi flori. am făcut-o şi cu turcii timp de câteva secole. cât şi un rol strategic pe care romanii l-au luat în considerare mereu la împărţirea teritorială făcută de-a lungul ocupaţiei. aşa cum ne dăscălesc unii cu această poveste însăilată pe sub togă despre binefacerile civilizaţiei Romei. Mai mult şi în prezent ei au două dialecte. Ocupaţia romană asupra Geţiei/Daciei a durat aproximativ 165 de ani şi a inclus în provinciile controlate de cuceritori doar o parte din teritoriul locuit de triburile geţilor. iar pretinsa latinizare a poporului român s-a realizat în fapt începând cu a doua jumătate a secolului XlX şi continuă şi astăzi. care au stat şi stau şi în prezent la îndemâna celor care se ocupă cu studierea originii limbii române. deşi au un dialect apropiat cu limba noastră. Aceste zone au avut atât un rol economic. la fel este situaţia ţiganilor cu care convieţuim de cca 600 de ani. ci au rămas un popor căruia nu-i neagă nimeni originea tracă. noi o păstrăm în limba veche şi contemporană într-o măsură uimitoare. Cel mai concludent exemplu este al aromânilor care. totuşi nu şi-au pierdut identitatea lingvistică şi tradiţiile. chiar dacă numărul lor s-a redus la cca 200 persoane. nu s-au grecizat. Romanii au urmărit să pună mâna în special pe minele de aur şi argint din Apuseni. Istro-românii. o comunitate de câteva mii de oameni emigrată din Ardeal în secolul XV în Croaţia sau poate o rămăşiţă a vechilor geţi. Albanezii au stat sub ocupaţie romană timp de 562 de ani şi sub ocupaţie bizantină aproape 9 secole şi nu s-au latinizat. jafuri de tot felul. Să ne amintim ce dezmăţ a urmat la Roma după cucerirea Geţiei şi jefuirea ei de tot ce se putea jefui. geţii ca nişte sărăntoci şi-au lepădat limba precum o boarfă uzată şi plini de dragoste pentru cuceritori au mers în castrele lor să ia lecţii de latină. cât şi sub bizantini. Istoria a consemnat că dragostea pe care o purtau geţii cuceritorilor romani s-a măsurat totdeauna numai cu ascuţişul săbiei.Ca să arăt că nu ne-am schimbat limba sub ocupaţia vremelnică. Argumente istorice. Ardelenii au stat sub ocupaţie maghiară cca. chiar dacă aveau sub control o parte a gliei străbune nu au învins şi dorinţa de neatârnare a străbunilor noştri. iar relaţiile lor au fost numai între stăpân şi slugă. ei au adus. iar noi şi acum nu prididim să ne lăudăm prădătorii. Lipovenii au 300 de ani de când trăiesc în mijlocul poporului român. În susţinerea celor afirmate voi apela la mai multe feluri de probe. nenorociri şi distrugerea unor sisteme sociale când s-a trecut la ocuparea teritoriului. Se spune că în această perioadă atât de scurtă. deşi ocuparea lor a fost totală atât sub romani. ne-am mai uitat şi în est 45 de ani până am ameţit. Răscoalele nenumărate ale geţilor ocupaţi şi vizitele de lucru neanunţate ale geţilor liberi prin castrele romane sau peste Dunăre dovedesc că aceşti prădători. îşi mai păstrează şi în prezent dialectul. chiar dacă convieţuim de peste 2000 de ani. 800 de ani şi nu şi-au pierdut limba sau obiceiurile aşa cum ar trebui să fie după dogma latinităţii.

reducând populaţia la aproape un sfert într-o sută de ani. povestea este prea străvezie ca să fie şi adevărată. Dar acest port este specific şi aromânilor. Greu de acceptat ideea că geţii au renunţat la limbă în 165 de ani de ocupaţie străină. dar şi-au păstrat intact portul timp de 2000 de ani. a punilor care au bătut în porţile Romei într-o vizită nepoftită. conipodes (pantofi cu vârf ascuţit). Popoarele din Africa care au fost tratate cu o sălbăticie greu de imaginat au reuşit să-şi păstreze limba şi cultura. chiar dacă a fost sub ocupaţie romană numai jumătate din teritoriu timp de 165 de ani. Spaniolii. saltides (pantofi uşori pentru dans). iar femeile gete purtau 26 . triburilor samnite. iar cel mai bun exemplu este moartea viteazului Diogio/Decebal după zicerea romană. Să facă geţii excepţie de la această regulă elementară a supravieţuirii în care orice supus încearcă să-şi păstreze identitatea şi să scape cât mai repede de stăpân? Nimeni cu mintea întreagă nu poate accepta această tâmpenie. grecilor din sudul peninsulei.Asemenea argumente nu dau bine deloc la dogma latinităţii. iar ca arme foloseau arcul cu săgeţi şi sabia încovoiată la vârf. Columna lui Traian din Roma ni-i prezintă pe geţi îmbrăcaţi în iţari cu căciulă (cuşmă) şi cămaşă lungă până aproape de genunchi încinsă cu un brâu. iar în România (fosta Dacie) nu există dialecte. popor care vorbeşte un dialect apropiat de limba română şi pe care istoria l-a consemnat foarte rar. Istoria ne spune că puterea militară a Romei s-a înzdrăvenit după mari opinteli împotriva etruscilor. după ce i-au măcelărit pe incaşi şi celelalte popoare amerindiene le-au mai dat şi o mulţime de boli. însemnă că nu are cu ce să gândească şi pentru o asemenea meteahnă nu va fi pus în obezi sau trimis la ocnă.e. În picioare purtau opinci. Imaginea de pe columnă este în fapt imaginea tipică a ţărăncii şi ţăranului român de la începutul secolului XX. Femeile dace purtau cămaşă lungă peste genunchi cu deschidere la gât şi umblau încinse pe mijloc. coturni (botine scumpe pentru teatru şi ceremonial).n. cum pot explica magiştrii noştri în lingvistică faptul că şi în prezent în Italia se vorbesc 12 dialecte. Cine nu vrea să gândească. care au făcut ravagii. peribarides (încălţăminte numai pentru nobili). crepidae (botine de folosinţă curentă). Mă opresc aici pentru că atât ne interesează pe noi. Ei care erau cel mai numeros popor din Europa nu s-au vândut ca o turmă de oi cohortelor romane. care a preferat să se sinucidă decât să fie circar la Roma. şi nu au mai avut pe cine jefui (acesta era obiectivul oricărui război în antichitate dus pe teritoriul străin) romanii şi-au înălţat ochii către răsărit şi în urma unor războaie cumplite au ajuns să controleze toată peninsula balcanică până la Dunăre. iar în portul lor actual nu se găseşte nici un element din vestimentaţia romanilor! Să ne oprim asupra elementelor de vestimentaţie specifice celor două popoare. Grija prădătorilor faţă de cei prădaţi este consemnată de istorie ca un blestem al celor neputincioşi în faţa violenţei oarbe sau a vicleniei. Femeile romane purtau în picioare: campodes (sandale uşoare pentru drumeţie). Dar să mergem cu pipăitul chiar în bârlogul ursului (romanilor) să vedem cum stau lucrurile la ei acasă în ciubota italică. lancia (papuci de casă). Dacă săndăluţa romană a păşit falnic în toată peninsula italică timp de aproape 700 (şapte sute) de ani cât au controlat-o până la prăbuşirea Imperiului Roman de Apus în anul 476 e. calceus (papuci din piele de căprioară). enemides (pantofi cu vârf moale). După ce-au supus toată peninsula la sfârşitul secolului lll î. în ciuda faptului că sistemul social a fost distrus în cea mai mare parte.) muleus (papuci din stofă brodată cu aur). laconica (sandale pentru plimbare.. celţilor din nordul peninsulei italice. Argumente etnografice. Cu tot acest dezastru ei şi-au păstrat limba şi cultura chiar dacă de atunci trăiesc într-un mediu social străin lor. Dar acest blestem al istoriei ne-a făcut să avem circari printre noi şi chiar la noi acasă.n.

chiar dacă unii bagă în această matriţă tot ce este specific şi ne individualizează de alţii. cămaşă (subbcula). Această afirmaţie trebuia verificată şi dovedită cu probe. Geţii locuiau în cătune şi sate fiind organizaţi pe şatre. iar romanii pripăşiţi pe la noi trăiau în canabae – aşezări de lângă taberele militare. aromânii şi albanezii. atunci cum susţin lingviştii că geţii au renunţat la limba lor şi aşa. într-o sminteală generală s-au trezit vorbind latina pe coclauri. în podişul Anatoliei. dar ai noştri latinişti spun că tot de la Râm se trage şi şnuruleţul cu cele două buburuze. când evenimentul este menţionat cu lux de amănunte în Iliada. ionieni (din neamul ilirilor şi al tracilor). Povestea este încântătoare numai că nu a avut putere de convingere la istorici până a venit un „nespecialist” nepoftit pe nume Schliemann. iar Homer a pus în versuri acest eveniment tragic lăsându-l posterităţii. Şi invers să vedem dacă vestimentaţia noastră se găseşte în latină. în peninsula balcanică şi Grecia probele arheologice dovedesc începând cu mileniul V. Ei ştiu că în siturile arheologice din România s-au descoperit mărtişoare vechi de 8000 de ani. bulgarii. În mileniul V din Carpaţi până în Anatolia existau comunităţi umane. Poziţia geografică îi permitea să controleze comerţul dintre nord şi sud. hitiţi. a fost distrus de mai multe ori şi iar reconstruit până l-au făcut cenuşă aheii. Dacă nu le-am preluat portul şi nu le-am asimilat cuvintele care definesc vestimentaţia. vici – aşezări rurale unde anexau şi cătunele băştinaşilor şi pagi – denumirea aşezărilor formate din populaţia autohtonă. a crezut că a descoperit comoara lui Priam şi a confirmat că Iliada trebuie privită ca o sursă de informaţii istorice. Ca să facem lumină în această nebuloasă a originii limbii române trebuie să vedem cine au fost latinii şi originea limbii lor. Populaţia acestei zone era un amestec de pelasgi ca vechi locuitori ai Greciei. iar în jur avea 27 . Mergând pe urmele povestirii lui Homer. adică cei care cu mii de ani formau marea familie a tracilor după vorba grecilor. Arheologia ne oferă probe indiscutabile că ţinutul carpatic a fost locuit încă din mileniul XV. existenţa unor populaţii care practicau păstoritul şi o formă de agricultură mai simplă. Schliemann a descoperit ruinele Troiei. Termenii noştri care definesc vestimentaţia tradiţională sunt mult mai vechi decât cotropirea Daciei de către romani şi nu au nimic comun cu limba acestor invadatori. vom constata: căciulă (pileus). Mitologia romană spune că neamul latinilor ar fi venit în Italia după distrugerea Troiei de către greci. Şi atunci de ce nu vrem să acceptăm şi ideea că latinii ar fi urmaşii troienilor. care nu se găseşte în obiceiurile romanilor. După cum se vede nimic comun în sistemul de organizare administrativă nu am păstrat de la aceşti prădători. Iar Troia a fost un centru important de tranzit între aceste două orizonturi ale lumii vechi. Nici folclorul şi nici tradiţiile noastre nu sunt comune cu cele ale latinilor. iţari (bracae). poate ahei şi alte seminţii. cultura de la Çatal Hűyűk a înflorit în aceeaşi perioadă. misi. iar tradiţia acestei podoabe de primăvară o au numai românii. După cum se vede nu le-am moştenit nimic din vestimentaţie. cojoc (pelliceum).n. Dar de ce avem unele cuvinte comune fonetic şi semantic cu limba latină ? Argumente lingvistice. care ne-au lăsat dovezi clare ale trecerii lor prin timp. Troia ca centru urban a fost datat din mileniul lll. iar din mileniul Vll există mai multe centre de cultură a căror viaţă poate fi urmărită o perioadă lungă de timp. după ce şi-a otrăvit mintea cu Iliada a spus că războiul Troiei este o realitate istorică. care. iar ei sunt urmaşii troienilor. Peste mare.opinci sau umblau cu picioarele goale. când s-au aşezat în sudul Dunării în secolul Vl e. Iar bulgarii au preluat acest obicei de la geţii/mesii. Dovada vine şi de la tradiţia mărţişorului. În sudul Dunării. nordul carpatic şi sudul anatolian cu Asia Mică. călţun (caliga).

învechit. confuz. faimă. largul mării. Pe acest teritoriu.e. şi a împins graniţele puterii sale până în India. la sfârşitul secolului V î. Aceste cuvinte arată că neamul pelasgilor nu a dispărut niciodată din sudul Dunării. ahei. Cuvântul pater. regele Macedoniei (359-336 î. guvernator. prin bătălia de la Cheroneea. Dar acest cuvânt există şi în latină sub forma pelagus care semnifică întindere mare de ape. După doi ani. iar ţara lor (Grecia) era înconjurată de ape.un ţinut foarte roditor. parte. Fiul acestuia. renumit pentru creşterea oilor şi cailor.n. iar pe la 1200 exista în această regiune o cetate numită Pelag.e. coastă. dar cu aceeaşi semnificaţie semantică. cei din nord i-au reţinut fonetic şi semantic aşa pentru că vorbeau aceeaşi limbă sau o limbă foarte apropiată. a se plimba. în munţii din nord. rădăcină.) a organizat statul şi armata devenind cea mai mare putere în zonă ceea ce nu-i încânta deloc pe greci.. iar în NV regiunii există o vale numită Polag.e. Deci cele două limbi păstrând termenul pelag/pelagus într-o formă apropiată.n. a se murdări. Pe acelaşi teritoriu al munţilor din nordul Greciei câteva secole mai târziu istoria îi menţionează pe macedoromâni (machidoni) sau aromâni. neam. se formează şi se consolidează statul macedonean ca o monarhie. rude + ia: ţinut.n. eolieni şi dorieni – care s-au stabilit în Grecia i-au împins pe pelasgi de pe litoral în ţinuturile cele mai grele vieţii. imensitate şi se compune din fonemele emegi (limba străbunilor carpatici) pel: a fi întunecat. avere. a defila. Acesta a cerut să participe la întrecerile olimpice a grecilor din anul 340 î.n. Capitala regatului macedonean se numea Pela (pel: a fi întunecat. care trăiau mai mult din jaf şi silnicii. pelasgii au devenit păstori în munţi pe platourile aride şi înalte. Filip.e.) nu se mai aminteşte nimic de pelasgi. se găseşte în eme-gi sub forma patesi şi are înţelesul de administrator. înseamnă că au o rădăcină comună. braţ. mare. În „perioada obscură” a grecilor (secolele Xll – Vll î. Dar în ţinutul lor de origine – regiunea muntoasă a Macedoniei. dar şi de şeful unei familii formate din mai multe generaţii sau a unui clan. În limba română veche cuvântul pelag are semnificaţia de întindere mare de ape. Filip îi învinge pe greci şi supune toate oraşele state. chiar dacă fiecare l-a botezat după timp şi nărav. a defila + a: a adăpa vitele.e. dar aceasta nu înseamnă că ei au dispărut sau au fost asimilaţi de greci. fondând imperiul elenistic. Ei îşi ziceau în epoca feudală armân (aromâni sau makidoni). există o depresiune cu aspect de câmpie numită Pelagonia (pelag + on: popor. Populaţia din sudul Dunării. armă. Alexandru Makidon a preluat conducerea statului în anul 336 î. iar cei din nordul Dunării îşi spuneau rumân. în latină cu sensul de tată biologic. vorbea o limbă apropiată cu cea din nord pentru că pelasgii erau neamuri apropiate cu triburile carpato-dunărene.e. a locui. aşa cum este în prezent aromâna şi româna. iar sărbătoarea este numai a elenilor. neam. După ce au cucerit oraşul cu faimosul „cal troian” l-au jefuit şi l-au dat pradă focului. a se plimba + ag: a aranja. Valurile de invadatori – ionieni. în mileniile V-l î. Cum aceşti pelasgi erau navigatori. mare. loc.n. În 28 .n. iar o parte din locuitori s-au salvat plecând spre alte meleaguri şi ajungând în Italia. Sensul social al termenului este cel care se îngrijeşte de existenţa unei comunităţi şi de raporturile dintre comunitate şi indivizi sau dintre membrii comunităţii. adică baştina păstorilor sau rădăcina neamului păstorilor. a se murdări. Opulenţa şi luxul acestei cetăţi a atras poftele aheilor. Din comercianţi şi pescari. clan). a apăra). Macedonenii (machidonii) vorbeau o limbă diferită de a grecilor şi erau priviţi de aceştia ca barbari. dar a fost refuzat pe motiv că este barbar (străin). Acest cuvânt arată că a existat de-a lungul timpului o legătură strânsă între cei din nordul şi sudul Dunării. străbun.

a merge departe. a umbla cu vicleşuguri. În eme-gi există cuvântul git cu sensul de bărbat. Zice cronicarul în al său letopiseţ că „de la Râm ne tragem”. Sunt get!. de la originea neamului. După ce au supus sub jugul lor jumătate din teritoriul locuit de daci. suflet. nu au alergat după aurul şi argintul lor. În limba română există verbul a râma cu sensul a duşmăni. a arăta. originea neamului. Sunt get!. iar noi cunoaştem vicleşugul venit atât din est. au urmărit în perioada lor de glorie să cucerească lumea pe care o puteau pipăi cu ascuţişul săbiei şi aşa nepoftiţi s-au arătat şi la graniţele Geţiei. a face rău. Mai avem noi un cuvinţel pe care foarte mulţi ni-l pun în nas când este vorba de originea neamului şi a limbii. ostilitate. şi-a uitat prădătorul ce i-a transformat în robi şi le-a luat chiar cenuşa din vatră? Noi i-am păstrat ca duşmani şi oameni vicleni puşi numai pe răutăţi şi această semnificaţie dăinuie şi astăzi în expresia „mă râmi”. din moşi strămoşi. a dezvălui. Spun profeţii întru adevăruri plăsmuite că acest cuvânt vine din limba slavă şi arată chiar capitala imperiului roman. Pentru pretenţia lor de civilizatori şi apărători ai celor slabi. a pizmui. De ce nu admitem că slavii au împrumutat din limba noastră acest termen pentru că geţii au intrat în contact cu romanii cu cca 500 de ani înaintea lor şi i-au cunoscut foarte bine. neamul care stăpâneşte. a stăpâni. dar mai ales leau suportat 165 de ani tirania şi violenţa însoţită de un jaf fără pereche. autentic care te duce cu gândul la rădăcina străveche a neamului nostru. a medita. duh. eram destul de numeroşi şi de puternici ca să nu ne sfârâie călcîile la vederea lor. adică am fost dintotdeauna geţi din moş strămoş! În eme-gi san-git semnifică neamul conducător. Dar slavii au venit peste noi la cca două secole după retragerea romană din Geţia. geţii i-au considerat nebuni pe motiv că ei nu au râvnit la civilizaţia romană. din moşi strămoşi. îndepărtat. În limba română avem cuvântul getbeget (get + be: a fi generos. Grecii numeau poporul de la nordul Dunării. Orice nepoftit îşi arată interesul şi intenţiile generoase când aveai ceva pe care nu erai dispus să-l cedezi. distanţă mare + get) cu sensul de neaoş. străvechi. au aplicat sistematic o jefuire absolută a bogăţiilor. ţicnit. geţii au fost consideraţi ca un popor plin de înţelepciune şi cu năravul meditaţiei. a pune la cale o ticăloşie. Poate doreau să-i convingă pe geţi că sunt smintiţi de nu-şi folosesc bogăţiile atât de trebuincioase Romei pentru măceluri şi orgii numite subţire „serbări ale victoriei”. duşman. violent. a conduce. Atât dispreţ arată faţă de memoria acestui popor. În 29 . Dar limba noastră are şi forma de pater cu sensul de nebun. iar ocrotirea era numai sclavie. În migrarea lor către sud triburile de greci au trecut pe la noi şi ne-au găsit aici stăpânind munţii şi apele. care după imaginaţia lor bolnavă. cât şi din vest. În cultura greacă. Niciodată prădătorii nu au adus fericire celor prădaţi aşa cum au pretins. viguros. get. adevăraţi. lung. Ca să înţelegem semnificaţia acestui cuvânt trebuie să umblăm puţin prin memoria istoriei şi să ne amintim de năravurile şi apucăturile romanilor. rău.quichua există termenul de patiri cu semnificaţia de responsabil sătesc care împarte puii de lama când se întorc toamna de la păşunat. vag şi giti (gidi) cu sensul de gânditor. a se întrista. a batjocori. inclusiv robirea populaţiei aptă de efort fizic. suntem urmaşii geţilor. Cu aceeaşi semantică limba română are cuvântul părinţi formă puţin modificată prin inversarea ultimelor silabe. Zona ocupată de romani arată clar că îi interesa aurul şi argintul care stătea ascuns în pântecele munţilor Apuseni. a distruge. necaz. Sunt getbeget! În limba română cuvântul are sensul de continuitate. de unde ne-a rămas această meteahnă a mioriticului. Identitatea semantică şi fonetică nu poate fi pusă în discuţie. Eu cred că de la Râm ni se trage! În eme-gi (limba străbunilor carpatici) râm are semnificaţia de străin. Înnebuniţi după avere şi putere. cei din vechime.

a fi vestit + on: neam) cu sensul de cetatea cea bogată sau cea vestită. sălbatic). care fac parte dintr-un neam sau o familie şi sunt foarte vechi. arde-arde-ardeo(a arde. a sări + ge: a zăgăzui + ţi: înălţime. a călători. altar-altar-altare(altar). agrun-agru-agri(ogor). asud-asudsudo(a asuda). aceraacera-acer(ager. a se revărsa. ri. bi. a pleca şi beget cu sensul de a naşte. a trage la sine). amaru-amaruamare(amărăciune. a săpa. În eme-gi cuvintele a. uimire). adunare. Este un râu de munte (Strei) care curge vijelios peste stânci. a locui împreună. adică cea clădită de Troi. care se găsesc ca terminaţii la majoritatea covârşitoare a denumirilor de ape din limba română. ac-ac-acus(ac). uimire). iar Herodot spune despre cetatea Troia că este aşezată pe o luncă (troas. existenţă. neam din care s-a născut şi stirpea troienilor cu miticul Tros. a deveni. Dar să-i mai lăsăm în pace pe latini şi să revenim la legătura lingvistică între limba vorbită în Troia şi cea vorbită în mileniul ll î. a curge. iar al treilea este în latină. ur. În eme-gi cuvântul dag are semnificaţia de locuinţă. Grecii îi mai spuneau Ilion (ili: a fi bogat. barbar-barbar-barbarus(străin. sa. an-an-annus(perioadă de timp). Să le plesnească mintea şi tot ar întrece puterea de înţelegere a celor cu căpăţinele otrăvite de cultura noastră de viţă latină! Romanii ne spuneau daci. a se împăca. Ei îi ştiau pe locuitorii ţinutului carpatic ca strămoşi. su. Mai avem cuvântul troaş cu sensul de luncă sau vâlcea.n. pa. trai. Voi da în continuare exemple de cuvinte emegi care se găsesc în română şi latină. suprafaţă întinsă). Să mai amintesc aici râul Sargeţia unde legenda spune că Diogio (Decebal este interpretarea după urechea romanilor a cuvintelor dage balo – adunarea neamului străbun) ar fi ascuns o comoară fabuloasă. Aşa ne-au transmis ei! Să mai adaug pe Troi cu nume de familie la români foarte apropait de numele cetăţii Troia. În limba română cuvântul troş are semnificaţia de încălţăminte sărăcăcioasă care se foloseşte la drum lung sau de către cei nevoiaşi. romanii au reţinut termenul de dac cu sensul de cei care locuiesc împreună. incaşilor şi mediului nostru sătesc.e. cameră. a genera. ah-ah-ah(exclamare. în nordul Dunării. tu. adu-adu-addo(a aduce. necaz). bini-bine-bene(bine). grecii nu aveau sunetul ş). strălucitor. i. Primul termen este în emegi. a pune). Dacii/geţii locuiau împreună mai multe generaţii ale aceleiaşi familii în case mari construite din lemn sau piatră. aduc-aduc-adduco(a aduce. pădure + a: apă). za. ara-ara-aro(a ara). Rădăcina trebuie căutată în emegi (limba emeşilor care au plecat în mileniul lV din arealul carpato-dunărean) şi care arată că latina este în realitate o ramură firavă a acestei limbi dezvoltată în condiţii diferite faţă de limba noastră. vioi). apa-apa-aqua(apă). luminos. dar mai ales influenţa culturii şi civilizaţie etrusce. După ce au ajuns în peninsula italică troienii (latinii) au intrat în contact cu populaţiile locale suferind influenţe fonetice şi semantice puternice. al doilea este în română. Aşa s-a născut spiritul de comunitate şi ajutor reciproc atât de caracteristic poporului emeş. Cum traiul troienilor (strămoşii latinilor) era asemănător cu al dacilor pentru că erau popoare înrudite. (sar: pârâu. a curge. sa. a străluci). azil-azil-asylum(azil). bo-bou30 . a da naştere la. aur-aur-aurum(aur). a înţelege. aria-aria-area(arie. e. în paranteze voi trece explicaţiile necesare: a-a-a(exclamare. cinste. a veni. a goni. u. semnifică apă.limba engleză există cuvântul get cu sensul de a coborî din. foarte vechi. bun-bun-bonus(bun). respect.

satu-satu-sat(sat). mina-mână-manus(mână). nuc). zer-zer-serum (zer). nigru-nigru-nigrum(negru). mami-mamamater(mamă). lup).e. nora-noră-nurus(noră). sete-sete-sitis(sete). sede-şede-sedeo(a şedea). ira-ira-ira(mânie. par-par-palus(par).n. ucid-ucid-occido(a ucide). ol-ol-olla(oală). sar-sar-salio(a sări). ţinut). urze-urzi-ursi(a urzi). parta-parte-partis(parte). ghem). casa-casa-casa(adăpost). samana-sămăna-semino(a semăna). rău). mur-mur-morum(mură). sanggi-sânge-sanguis(sânge). ruga-ruga-rogo(a ruga). gura-gură-gula(gură). nam-neam-natio(neam. raus-rău-rea(rea. ningi-ninginingit(a ninge). mendala-mentală-mentis(minte. săturat). sacu-sacu-saccus(sac). ceea ce demonstrează că noi am păstrat mult mai bine cuvintele limbii din mileniile lV-lll î. nas-nas-nasus(nas). tuna-tuna-tono(a tuna). ud-ud-udus(umed). sari-sari-sal(sare). sangurasingura-singuli(singur). da-da-do(a da. unu-unu-unus(unu). a ceda). nod-nod-nodus(nod). nuc-nuc-nucis(nucă. uri-urî-uro(ură). pun-punpono(a pune). put-put-puteo(a puţi). turtur-turtur-turtur(sperios. ulciar-ulcior-urceus(ulcior). naţiune). noi cunoaştem latina clasică. ustura-ustura-ustulo(a arde. pace-pace-paco(pace). a purta). o limbă şlefuită sute de ani de poeţi şi funcţionari. Dar noi mai avem comune cu emegi încă 2819 cuvinte. În fapt. cad-cad-cado(a cădea). lut-lut-lutum(lut. ochi-ochi-occulus(ochi). cela-celar-cela(cămară).n. rând). cearni-cerni-cerno(a cerne). gena-gena-gena(pleoapă). taman-taman-tamen(taman). tac-tac-taceo(a tăcea). salud-salut-saluto(a saluta). omom-homo(om). rad-rad-rado(a rade). dac-dac-dac(dac). odol-odor-odor(miros). riparâpă-ripa(râpă). orda-ord-ordo(şir. pae-paie-palea(paie). iar fiecare grup etnic din 31 . sub-sub-sub(sub). lip-lip-lippus(lip. necaz). os-os-os(os). car-car-carrus(car). rara-rara-raro(rar). ros-roş-russus(roşu). pila-pila-pila(rotund. care se vorbea în nordul Dunării şi pe care au vorbit-o şi emeşii timp de 2000 de ani. Un lucru este cert. palil-palid-pallidus(palid). susur-susur-susurrus(susur). cucu-cucu-cuculus(cuc). latina era mai mult o limbă literară şi de administraţie. loc-loc-locus(loc. luplup-lupus(a înfuleca. Sunt un total de 115 cuvinte care se găsesc în forme identice sau foarte apropiate în cele trei limbi. argilă). coc-coc-coqua(a coace). lac-lac-lacus(lac). tiamat-tiamăt-timeo(a se teme). tulu-tuli-tuli(a pleca. sug-sug-sugo(a suge). cascaş-caseus(caş). sun-sun-sono(a suna). tu-tutu(tu). pana-pană-penna (pană). mut-mut-mutus(mut).bos(bou). o!-o!-oh!(uimire. ceara-ceară-cera(ceară). turturică). pereche).e. dudu-duco(a duce). supărare). sau cum vorbea poporul roman această limbă. satur-satur-satur(sătul. a ustura). a gândi). saman-samăn-semen(samăn. libir-libir-liber(liber). dar nu ştim nimic de latina care se vorbea în secolul Vl î. rapi-răpi-rapio(a răpi). uz-uz-usus(trebuinţă). siti-şti-scio(a şti). cap-cap-caput(cap). mur-mur-murus(zid). mizerie). ulceara-ulcera-ulcero(a fi plin de răni sau bube). ursa-ursa-ursa(ursoaică).

Gaelilor sau irlandezilor cum îi cunoaştem noi. am: posesie.e. a străluci = ard: felinar de noapte. sacagiu. Un alt argument care contrazice latinitatea noastră este existenţa unui fond lingvistic de aproximativ 2000 cuvinte (studiul nu este terminat) comune limbilor engleză şi română. apar: vânzător de apă. foarte important = an: mare. a se împotmoli. a apăra de. a închide în cuşcă. sfârşit. atunci aceste cuvinte nu aveau ce căuta în limba română. a umple = bag: cuşcă. pe malul Mării Negre. a finisa. ama: zău!. Ca să merg şi mai departe cu argumentaţia voi căuta la cea mai vestică ramură a celţilor să găsesc dovezi că nu suntem urmaşii latinilor.n. Gândul iscoditor a fost confirmat de realitate.e. lumină. înalt. a reţine = baig: sac. a grava. angel: înger = aingeal: înger = enger: înălţime. vreme = am: a fi. Dacă ar fi fost o latinizare a geţilor aşa cum se susţine. înalt. Din aceste ciondăneli sângeroase unii celţi (gali sau galaţi cum apar pe tăbliţele geţilor) au coborât în secolul lll î. în spate. a se bălăci = abba: lac. mare. a lumina. este o aberaţie afirmaţia că ne-au latinizat pe noi în 165 ani. nu le suflă nimeni în ureche că ar fi altceva decât sunt – urmaşii galilor/celţilor. oltar: locul unde se aduc ofrandele sau se fac sacrificiile într-un cult religios = altoir: altar = al-tar: a îndepărta prin tăiere. cer = ar-de: a lumina. dar limba lor păstrează cuvinte comune sau asemănătoare cu limba română şi eme-gi. an: unitate de măsură pentru timp = an: mare. Acest popor a pătruns pe teritoriul Daciei la mijlocul secolului Vl î. de strajă. pungă. chiar dacă au ocupat numai jumătate din teritoriul Daciei. An Nou. a delimita. a sprijini. Engleza păstrează şi un bogat fond de origine celtă. care se găsesc în limba irlandeză şi eme-gi: altar. un stat efemer numit Galatia. chiar aşa!.n. Această idee năstruşnică mi-a venit ascultând baladele irlandeze de la Eurovision şi unde am observat inflexiuni ce se găsesc şi în unele melodii populare româneşti. în sud fondând în podişul Anatoliei. ceea ce dovedeşte că acest neam a trăit pe meleagurile noastre înainte de a ajunge acolo unde s-a statornicit. în urmă. Dacă romanii n-au reuşit acasă la ei să dea o limbă unitară după mai multe sute de ani de control absolut. grămadă. existenţă = am: timp. a vârî în sac. bag: a introduce într-un spaţiu închis. avem cuvinte comune şi cu irlandeza. corăbier = abar: baltă. a ajuta. viitor. alţii au fost asimilaţi sau şi-au croit drum către ţinuturile lor de baştină. a vârî 32 . ce mai treabă! = ama: ori = ama: cine? pe care? ca şi? ama: mamă = amaid: femeie caraghioasă = ama: mamă. am considerat că trebuie să mă uit şi prin limba irlandeză. şi a trăit în înţelegere sau uneori în ciondăneli cu geţii. Cum o melodie este păstrată mai uşor dacă este însoţită de versuri. cer. Cuvinte din limba română. a radia. arde: a distruge prin foc. logica nu înghite asemenea prăpăstii. a delimita.peninsula italică îşi vorbea propriul dialect ceea ce a dus la existenţa a 12 dialecte în prezent în Italia. a susţine.

a lega cu sfoară părul. a striga. bui: a ţâşni. a colinda. a trage. monstru = balla: a împiedica. cabaz: glumeţ. ban: funcţie administrativă în Oltenia în perioada feudală = ban: ţinut necultivat = ban: a se pleca. scandal = ball: marfă. mijloc convenţional de schimb făcut în trecut din aur sau argint = ban: alb. iute. obraznic = caba: a ţine pentru sine. a încorda nervii. ban: bani. a captura. pizmaş. a lungi. bardăş: barză. cel puţin. a creşte atenţia. partea de sus a corpului uman = cab: bot. a se repezi la = bui: invidios. a uni. a da junghiuri. figură. îndrăzneţ = cabanta: îndrăzneţ. de culoare albă. unul peste altul. barbar: persoană străină de limba. deodată. a trage pe sfoară. a se strîmba. om de rasă albă = ban: suport. a pune. be: prost ca o oaie = be: de nefolosit. croială. bandaj = banda: grup de tineri. burtă mare = bar-dag: a hoinări. a alunga cu forţa. a căra. locuinţă foarte simplă = caban: colibă. a stabili. a lega. gură. a murdări. a hoinări = buluc. a lungi. bertă: ţesătură groasă cu care femeile de la ţară îşi acopereau capul si trupul = bearrtha: foarfece. grămadă. a izbi. strungar. pătimaş. inamic. a sprijini. a micşora = bar-tam: a alege. a fi nervos. fâşie. plăcut.bal: balot de pânză. partea din faţă a corpului animalelor şi păsărilor. a se afla în treabă. rău = bu(i): a fugi. un râu bogat în peşte. a mugi. atrăgător = binni: un râu plin cu peşte. bordei = cabar: ciobănaş. a sprijini. a păstra. cabană: adăpost simplu. bandă: ceată. cu grămada. a se roti. a astupa o gaură. căi: a plânge = cai: plângăreţ. a lega. a umbla cu şiretlicuri. a se revolta. satisfăcător = binn: melodios. a întinde. a depăşi. conducător. rât. cel din fruntea familiei. balamuc. bară: obstacol din lemn = barra: obstacol = bara: lemn. a intimida = bo: a rage. bou: mascul taurin castrat = bo: vacă. pasăre migratoare care vine odată cu sosirea primăverii si pleacă la începutul toamnei = bardas: grup. îmbulzeală. a se ploconi. stână. laş. a lămuri. a examina. a plânge. trezeşte nelinişte si suspiciune = barbartha: barbar = bar-bar: foarte străin. cioc. cap: început. ca: prepoziţie = ca: ce? pe care ? unde ? loc = ca: a ţipa. buluc: năvală mare. fată nemăritată = be: îngâmfare. vagabond. bală: fiară. cocostârc. a schilodi = bal: fus. a alerga împrejur. bucată de pânză. terminarea unei obligaţii. a fixa = bar-rim: ţinut uscat. bine: plăcut. obiceiurile şi locurile în care a apărut. gloată.bulug: a se năpusti. droaie. încai = barraim: a întrece. pustiu. a pune în ordine. în masă. a da năvală. a separa de. a pribegi departe. a se înclina. a ataca. a da năvală. plisc = cap: locul unde se concentrează gândurile. încântător. a întări cu ziduri = bala: duşman. tăietură. musculos. mutră. a ţipa. a uni = banda: ceată. a dezlănţui un atac. a aranja. repede = bollog: pâine neagră. suport. 33 . secetos. a striga = ca(i): a plânge. barim: măcar.

amorez. leac. cale = dar: a împărţi. necinstit = cam: a înţelege. soluţie = dara: secundă. prieten. a băga. a lega. a transporta. cul: aprig. scop = cor.gur: cerc. a şterge. pahar mic. sfoară de pescuit. cordonul ombilical. aplecare. curajos. a transporta. a se întoarce. realizări de excepţie în concepţia creştină. a înceta. 34 . legătură deasupra. al doilea rând. găgăuţă = dileaim: a risipi. a întări. a se pleca. a tăia coarnele unui animal = cul: violent. a se îndoi. canon: chin. grajd primitiv. a învârti la distanţă. cerc. cul: soldat. a dispărea = dilim: găgăuţă. a aduna cu lingura. a acoperi cu. încărcătură. şirag. necaz. diliman: netot.gur: a face o mişcare circulară.dur: legătură. moment.canun: urlet. frăţie. taur = dam: soţ. jale = canoin: chin. dar: obiect care se dă unei persoane ca recunoştinţă şi respect. mascul. bărbat. drum. cântăreşte sau se transportă o marfă = dara: inferior. mascul = damh: bou. cât şi în lupte = carr: mijloc de transport = car: a sosi la. pânză de legat. înclinare către = cam: înşelătorie. = dor. a primi. soluţie pentru o problemă. cor: rotocol mare de fân adunat din poloage sau împrăştiat din căpiţe ca să se usuce = cor: învârtire. clipă. armată = cul: ariergardă. înclinare. a agita. a împrăştia. car: mijloc de transport cu două sau patru roţi folosit atât pentru deplasări. puternic. horă = cor: gălăgie. amant = gaige: spilcuit. fir. cana: vas mic pentru băut lichide = canna: cană = cana: a tulbura. a culege. zidărie. violent. a rupe. rezistent. supărare mare. dam: şură mică. a vopsi. a rupe = dar: direcţie. a uni. ceată. coada unei coloane de soldaţi = cul: a aduce. greu de realizat = dur: legătură. moment = dar-ra: curea. dam: specie de cerb cu coarnele late. a schimba. cordon. întăritură = dur: tare. a dori. datorie. doru: dorinţă puternică de a vedea sau a revedea pe cineva sau ceva drag. a călători. bordei. a se învârti. gagic: iubit. atent. a picura. dubă: puşcărie = dubh: murdar. a accepta. Dana: prenume feminin = dana: îndrăzneţ.cam: aproximare. cei care îşi duc viaţa împreună şi vor lăsa în urma lor urmaşi. a împărţi. dorinţa de a face sau a asculta ceva deosebit = doru: trăire sufletească. întunecat. a tăia. boccea. cor: ceată. a susţine = dara: remediu. cerb lopătar. nesiguranţă. sticlă mică. marş. coardă. dară: a încuviinţa. rotire. a vopsi în negru = dub: a îngrămădi. strigăt puternic. elegant. zidărie. a se mişca = cor. mare. moment. a întări. aptitudine = dam: soţ şi soţie. nume de clan = dana: unitate de măsură pentru distanţă. adăpostul unei familii sărace = damh: asociere. a cere. centură. dur: tare. apăsător. dara: greutatea ambalajului sau a recipientului în care se păstrează. iute = cul: ţintă. puternic. necaz = canon. pomeni. a trimite. puternic. înfumurat = gagig: bocet.

precis. grămadă. lagam: mină. a slei de puteri = rac. a convieţui. văgăună. lespede.pag: a ocroti. odihnă de noapte = mas: coapsă. bleg. gui: a vrea. cinste. mur: perete. bloc. aşezare. avere de bunuri. bunăstare. avere = mangaire: vânzător ambulant. a se îngrămădi. locul de unde omul îşi începe ziua = huda: acoperiş. a strica. a părăsi. a se scurta. mană: belşug. mâl. depresiune. lac: acumulare mare de apă realizată prin îndiguire = lag: căuş. a pune deoparte. a ruina. a înfăşura. dispreţ = hula: a asculta la. pungă = pac. galerie sub pământ protejată cu trunchiuri de copac să nu se prăbuşească = lagaim: a se micşora. a merge după = hul(i): a face rău. hudă: casă. a se jeli. a înconjura cu ziduri = mur: a înconjura. lacom = gamal: om prost = gamun: grăunte de chimen.gug: semn. a fi obligat = gui: cerere. subtil = gir: curat. a respinge. a încercui. tulpină. a se aduna. a pune deoparte. oboseală = mas: jumătate dintr-un întreg. zid. a 35 . a ascunde. coş de sobă = hud(a): adăpost. a înveli. jeg. hulă: blestem. a se strânge = lagab: butuc. glod = im: unt. suferinţă. găzduire peste noapte. a defăima. a face. a înveli. legătură = paca: a vârî în sac. bunăstare = mana: prevestirea unei bunăstări. a descoperi necinstea. vale. ponegrire. a linguşi.geamăt. a aduna mâncare. colportor = ma-ngar: încărcătura de mărfuri dintr-o barcă. nătăfleţ = gog.ul: vas mare. zori. defăimare. vizuină. a sfărâma. augur = mana: pereche. a săpa = lac. bârfă. omenie = geire: dezgheţat. mangăr: bani. înjurătură. ordonat. a suflat asupra lui şi i-a dat viaţă. a unge cu unt = im: argilă. calomnie. a vorbi de rău. a înhăţa. lip. nămol. a şterpeli = gob: a sta la pândă. gir: încredere. rac: boală gravă a cailor care se manifestă prin umflături în partea inferioară a picioarelor = raca: chin.gub(i): a opri. a accepta. nădejde. mas: popas peste noapte. plânset.lag: a se umfla în dimensiune. gog: băiat sau tânăr prost. slab de înger = gog: moale. tortură. găman: mâncăcios. a oferi. a batjocori = gobi. ocară. deştept. a urî. a vrea = gu-e: a acoperi. unitate de măsură de 36 litri. umil. tină. dală. chef. slim. bogăţie. găucios. rugăciune. grăsime.rag: a prinde rădăcini. mamai: mamă. trunchi. zid = mur: perete. mămică = mamai: mămică = mami: divinitate emes care a zămislit neamul omenesc din lut. noroi. iscusit. perspicace. parale. un pahar de băutură = ol. rană adâncă. bucurie. ol: vas de lut pentru apă sau alte lichide = ol: a bea. gobi: a lua. melancolie. a ciuli urechea. pac: pungă în care se ţine tutunul. im: murdărie. a face necazuri. a deplânge. a păzi. a apăra.

a preciza. a repara. ad: tată. a trece pe la. râpă. a ţine trează mintea. a susţine. plută din patru table = tar: de-a curmezişul. a distruge. labă. incomplet. grăsime. persoană. a masacra. viguros. a păta cu grăsime = usuc. a interzice cuiva să vorbească = taca: a purta de grijă. peste. a trage. grajd. a impune. mers legănat. ursan: om voinic. tar: povară. a valora. a opri. a pune capăt la. canal.usug: murdărie. a ruina sănătatea cuiva. ar: a tăia. caracter. care se găsesc în limba irlandeză. a face cadou = aru: ziua după sărbătoare. a deveni unsuros. întâmplare. a acţiona. a semăna. în interiorul căruia se pot pune spre păstrare seminţe. roc: soroc. ocol de oi. a îndura. a delimita. a restabili ordinea. decât. a conduce. veche măsură egală cu 125 ocale. de-a latul. Cuvinte din eme-gi. mic.rug: a înapoia. haină scurtă care se poată la ţară = roc: obicei. gâtar. a merge ţanţoş= taca: a ţine mintea trează. a suferi. străin. a avea încredere în. adam: colonie. lichide sau bunuri de valoare = sac: sac = sa-cu: legătură. mânecă. a amâna. a îndemna. inamic. legătură. a se întinde = rim: trupă. a-ru: a dărui. împreună cu praful formează o substanţă lipicioasă si murdară = usc: ulei. usuc: grăsimea care iese pe lâna oilor. a ieşi. viaţă. tur: spaţiu delimitat. a povesti. a sosi. priceput. in. a stabili. cută. necaz.provoca. tacă: tăcere. străbun. autoritate. întâiul. a executa. violent. cruciş. deosebit de priceput la. ah-us: a scuipa = abhus: din această parte. a sprijini. cânepă sau lână. a nenoroci. staul. inferior. bătrân = ab: stareţ. renumit = abhal: renumit. arogant. mulţime. a înrola = adaim: a provoca. datină. aga: coastă. după = aga: interval de spaţiu sau timp. persoană care tace şi este atentă. înapoi. sacu: obiect confecţionat din piele. a accepta. deasupra = tar: a tăia. ta: formă arhaică pentru cuvântul tată = ta: a exista. a opri. 36 . chiot de bucurie. al cărui imperiu a cucerit şi distrus statul get = rim: abuz. abgal: înţelept. om tânăr. aşezare. sul = tur: scurt. tacla: discuţii inutile = tacla: a discuta despre o problemă. a se aprinde. noroc. a apuca. mizerie. al-du (altu): a săpa pământul = alt: şanţ. în frunte. rechiziţie. a cânta = adh: şansă. a tolera. a se încreţi = roc. a lovi. părinte. sarcină. femeie în perioada critică. a-na-am: astfel. armată. pentru ce? = anam: natură. plin de forţă = ursan: tânăr voinic şi plin de viaţă = ur-sang: războinic. a face =ta: fire. a plăti din urmă. ostilitate. a sfătui. a micşora. a arde. versant. a aranja. din această direcţie. a ucide = ar: a tăia. a începe. a răspunde la = tur: născut în colibă. răutate. a minţi. pachet. a se pune pe treabă = tacalal: a începe. a ţine. boabe. Râm: denumirea Romei păstrată în limba veche românească. a răni. boccea. dar lipsesc din limba strămoşească: abba: tată. cătun.

gim: alergător. proprietate. ba: aroganţă. a se aşeza. a fi de partea cuiva = gabh: primejdie. a înghiţi = gal: putere. mesager. strâmtoare. minor. gag: pană. a ţine legat = asal: măgar. sunet. spărtură. carne de gâscă. a pune în pericol. a avea încredere = gar: moment potrivit. cal: avere. ba-ba: terci din grâu încolţit cu lapte folosit ca hrană pentru copiii mici = bab: copil mic. a adăposti. a fixa. a se îngrăşa. avere. a se întoarce. a apăra. aclamaţie. a inunda. a stoarce de bani = ga: nevoie. a se încălzi = bille: a se giugiuli. a bate. gaz: a se certa pentru. a se pleca. gu: a debarca. tovarăş. respect. a dovedi o proprietate de către cineva = gin: viaţă. a bate. serviciu bun. dil: singur. a uni = banna: legătură. a pretinde. a pleca = geillim: a se supune. servitoare = ge: gâscă. a pune în joc. a cere. a prezenta. gar: dimineaţă. bun. o = dil: drag. dig. fân = garrai: grădină. hoţie. ţăruş. a fura. a dărui. trecătoare. tare. gala: siloz. costisitor. a strânge = cara: susţinător. bun. apărător. a munci din răsputeri. a lipsi. dil: unic. a suferi. conducere responsabilă. exclusiv = dil: a îndrăgi. fuior. a urmări. a ocroti. voce. gada: in. posesiune. a sprijini. păstor = gabhar: capră. pânză. a se dezmierda. a risca. a acoperi. a avea legături cu. a despica. strigăt. gaură într-un gard ba: suflet. ge: vânzătoare. a iriga. existentă. laţ. a fura = gag: a se lipi de. pivniţă = gala: veselie. fructe ale fagului folosit pentru îngrăşarea porcilor = geir: a îngrăşa animalele. fiinţă. eg: şanţ. a transporta = dal: ţinutul unui clan sau trib. bana: a lega. tandru. lipsit de raţiune. care nu vede ceva. gal: a copleşi. garas: proprietate. a provoca. a lega cu sfoară. ga: a smulge. atenţie. a se ascunde = dall: orb la. convenabil. tumoare. puternic. a adăposti. a păstra = ba: a ţine seama de. a susţine. bad: a transporta. capcană = go: a ancora la ţărm. a fi la o distanţă de = bad: a se plimba cu barca. obligaţie. a încolţi. a 37 . a uda. cupă largă = gael: irlandez. prunc. dal: a acoperi. a căra. a merita. lapte bătut. bil: a se înfierbânta. gaba-ra: cioban. suprafaţă de câmp. a acuza. dreptate. boală. prezent. rufărie = gad: şnur. a arăta. a prezenta. chiot. a se înghesui. a merge. canal. consideraţie. ad(at): corp. dal: a apăra. gar: a primi. mare. a zbiera gir: jir. scump. gilim: a dansa. greutate. ordine cara: a încercui. a aduna = dul: a încerca. hoţ. a se pleca. bunuri. simpatie. fâşie. gaba: piept. a asedia. a învrăjbi = ba: a lătra. gin: a face dreptate. a înfrunta. schelet. a se usca. paie. a sparge = gas: a păşi cu aroganţă. pânză de in. trufie. beţivan. apreciere = call: a cere. a face cabotaj. spărgător. a se aşeza. dul: a ascunde. a tropăi = geim: strigăt. energie. demn de încredere. datorie. gagar: arie.asa: a duce. a stăvili. proprietate = gagach: avere. a îngriji. brânză = gar: closet cu apă. criză. a căra. gal: cel mai mare fiu. a cerceta = eag: tăietură în. a ţipa = at: umflătură.

a vinde. a satisface. a lovi cu pumnul = hum: cuvinte grele. zarzavat. a insulta = hurru: strigăt de provocare. injurii. sar: legume. lovitură. a se strînge la masă = lag: mic. a aranja. a răspunde la. a bate. întuneric. li: scandal. a da o raită. a fi însetat = imim: duşcă. sin: a strecura. a rezista = re: vârstă. a răni. boare = lile: floare. soartă = neamh: cer. minunat. frenezie. preţ. ardoare. a socoti. a îmbătrâni. atac. lom: a slăbi puterea. im-pa: pierdere. mi: seară. a bate = ra: grăitor. nam: destin. înghiţitură de băutură. a sili. cu ardoare. a înjunghia. a da năvală. a duce la bun sfârşit = silim: a se gândi. a uimi. a se pleca. a pătrunde = si: zor. sărac. noapte = mi: lună. îndemânare. neruşinare. a ştirbi o unealtă. a pătrunde prin = sine: sân. a suferi. suficient. satisfăcut. a aduce omagii = sar: marfă de primă calitate. a pune în ordine. parfum de cedru. chiot. mi-ri: furtună. a fi bun = sa: destul. si: lovitură. pagubă = sa: năvală. nevastă. ti: rude. a bate. firav. a purta. păşune. calm. fanfaronadă. a se îngrămădi = lug: a scoate viermii. a socoti. necioplit. a bea. rază. suferinţă = lu: mic. marfă. atac. a memoriza. a înţelege. judecată. re: a da naştere. te: obraz. generaţie. vrajă. păstor. a pune stăpînire pe. a mişuna. a face schimb = sith: linişte. sărac. a batjocori. immin: sete. semn. sin: a iscodi. a se aduna = ti: locuinţă. a alerga. a se bate. şef. păcurar. grijă. implorare. a gâfâi. a socoti. uşor = si: zână. slab. care spune mult. a forţa. a străluci. hum: a se încăiera. a poseda. a recunoaşte = ni: lucruri care aparţin cuiva. a ciomăgi. a adăposti. lipsit de tărie. a învineţi. a îndrepta. sit: măsură. huru: idiot. a înfrunta. lili: adiere. a face bine. 38 . supărare. ordine publică. a conduce. sipa: cioban. ni: prosperitate. sa: a mulţumi. a cresta. vârf de munte. proprietate = lam: proprietate. a primi în casă. a se grăbi = gor: atac. nebunie. lu: a îngrijora. belşug. a paşte = sipeir: cioban. mulţumit. a căsători.traversa. a se repezi la. a cugeta. gur: violenţă. a gâfâi. om mânios. a grăbi. a cântări. lam: abundenţă. a striga după un hoţ. silim: a potrivi. igi: ochi. a aşeza în grămadă. aprins. mână. răsplată. pa: a cere. a ataca = te: fierbinte. păstor. a arăta. rai. a căuta să facă rău cuiva. a roi. a cerceta. ri: conducere. tovarăş = pa: salariu. autentic. a privi. lug: mulţime. real. sfidare. a crede. a lumina. a locui. cu mânie. efort neîntrerupt. trai. neclar. district = ri: rege. a calcula. furie. a domni ca un rege. oraş. lag: bucată. necaz. slab. sa: lovitură. a înţelege direct = sin: a face un semn cuiva. a se înfierbânta. a descoase. si: trăsătură a feţei. a avea grijă = ig: a însemna pe răboj. a duce. gălăgie = li: strigăt. a potoli = lom: slab. înţelegere. ra: a veni în gând. a bănui. tărăboi. încurcătură = impi: rugăminte fierbinte. a suporta. a se târî. violentă = mire: furie. păcurar. necioplit. a răni.

a se alipi de cineva = ainleanta: care nu ştie carte. groapă acoperită cu frunziş = ubh: a îndemna. a cerceta. ul: a înflori. arm: încheietura braţului si a genunchiului. suflet. bucurie. a întrista. cu lapte. scop. plan = agoid: împotrivire. popor = tir: ţară. epilepsie. înnebunit. care pronunţă greşit. baftă: moment favorabil. ţintă. ud: când? în timp ce. salbă de bani. sat. strălucit. şansă. us: a fi alături de. care? pe care? atât de. furtună foarte mare = uru: eclipsă. durere sufletească determinată de plecarea cuiva drag. pornire. cavitate. a îngriji. participare. a lăsa pentru = us: interes. mai bine = aibitir: alfabet. în apropiere. armă. 39 . a reţine.tir: mulţime. dulce. adâncime. tul: rezervor. alinta: a pronunţa incorect. înclinare. luptător = armas: haină de soldat. generos = um: în jurul. a juca pe bani. aproape de. baire: sfoară. inimă. înţelept. a interesa. mofturos = abhras: in sau lână pentru ţesătură. um: a supraveghea. nebunii. a cugeta la. barcă = barc: barcă. întâmplare = babhta: întâmplare. toane = allta: sălbatic. situată într-o regiune muntoasă de unde izvorăşte râul Olt = baraoid: pantă. regiune. drag. piaţă. bască: ridicătură de pământ care proteja o fortăreaţă în afara zidurilor ei = bascaim: a avaria. lângă. drăguţ. sănătos. referitor la. aruncătură de bani. coapsă. masă. abras: rău. incult. us: gâscă = usc: gâscă. Cuvinte din limba română. şansă. a merge în urmă. treaz. rezervor. a distruge. uru: oraş. ub: a se ascunde. melancolie = aillean: iubit. mugur. armaş: om de arme. alean: dor. de la. Baraolt: localitate în judeţul Harghita. aiste: aceştia = aiste: a face o încercare. povârniş. centru administrativ. satisfacţie = ull: măr. dezaprobare. curgere. grăsime de gâscă. balas: varietate de rubin = balach: piatră. scump. armă = arm: armată. acru: gust specific fructelor necoapte = acra: acru aer = aer agod: treabă. animal urmărit. barieră = baire: ţintă. care se găsesc numai în limba irlandeză: ab: alb în istroromână = ab: stareţ abitir: distins. remarcabil. rânduială. sucit. a vâna. văgăună. folos. moment. lângă = aice: apropiere. vecinătate. atenţie. ur: a mesteca. provincie. talisman. a căuta. nebun. cisternă pentru apă = toll: căuş. întunecat. vârf ascuţit. nu departe. confuz. altă-aia: monstru. de = ud: acolo. Balc: numele unuia dintre întemeitorii Moldovei feudale = balc: mulţime puternică. curea. Ardeal: regiunea istorică din România = airdeall: a avea grijă de. după. bată: cingătoare lungă şi îngustă cu care se înfăşoară mijlocul sau se pune ca întăritură la îmbrăcăminte = bata: a se lipi. fiinţă = ur: proaspăt. ocazie. cu privire la. aice: în apropiere de. a instiga.

a petrece timpul trândăvind. pungaş. cauză. cale. nesocotit = buaic: culme. blidar: dulap în care se păstrează vasele pentru bucătărie şi mâncarea = bladar: a linguşi. slab. brăcui: a alege ce este mai bun dintr-o grămadă. a se supăra pentru o greşeală comisă = botun: greşeală. prezentabil. botu: a face botu. cablă: unitate de măsură pentru poame corespunzătoare unei găleţi. a înfunda. a îndoi. bre: formă de adresare la ţară = brea: arătos. încurcătură. imprudent. muncă grea pe gratis. necugetat. afectuos. greşeală = balbh: prost. clacă. cupă. bulan: vână de bou folosită în închisori pentru bătut = bullan: bou. camhă: stofă de mătase = camtha: a cerceta cu atenţie. castron. nesăbuit. ondulare = bucla: a încheia cu o cataramă. bârligan: şarlatan. îngrijorare. nemernic = bearlagar: ipocrit. lot. a învinui de. a nimeri. forţă. gust plăcut = bun: esenţă. bleg: lipsit de tărie. oameni proşti şi răi = baoite: a hărţui. bologan. a tăbărî = campa: tabără. haos = bullabaisin: încurcătură. neîndemânatic. cu sens figurat lipsă de bani. boaite: vite slabe. buartă: gaură. bobaru: cel care dă în bobi = bobarun: prost. escroc. bordei. îmbelşugat. brut: efort fizic deosebit. rodnic. a spune prostii = brod: a-şi face merite din. a tulbura. a-şi atinge scopurile. rău braţ: unul din membrele superioare ale omului = brat: a acoperi.bolocan: om prost. a se sfârşi. a face nod. neînsemnat. a se întrista. bun: acţiune pozitivă. brus: cocoloş. brodi: a potrivi. cutie. a comite o greşeală. bulă: cârpă. deosebit. învălmăşeală. trudă. îmbuibat. slab. a se moleşi. a închide. făţarnic. a-şi pierde vremea. femeie stricată = bulla: chef. a atârna moale. netot. a fi îngrijorat. zăpăceală. a împărţi. a trage pe sfoară = braca: a jefui brad: specie de conifere = brad: ladă de lemn. fals. a da mâncare calului sau buaite: a câştiga. a murdări.bâlbă: prostie. ţel. bliantă: lovitură dată uşor cu palma unui copil care se obrăzniceşte cu cineva bătrân = blianta: vârstă. boască: resturile de struguri rămase în teasc după stoarcere = bosca. buiac: despre plante – fertil. început. beilic: casa în care erau găzduiţi gratuit beii veniţi de la poartă. 40 . a lăuda. a aşeza în tabără. găgăuţă. cain: a se plânge. osteneală. a hoinări. Biertan: localitate în judeţul Sibiu = beartan: parcelă. a umbla cu interese ascunse. a strânge. pagubă. resturi. greutate mare = bruth: efort neîntrerupt. Bran: trecătoare între Ardeal şi Muntenia = brean: a bara trecerea. nebunatic. scop. boţ făcut din resturi sau firimituri = brus: rămăşiţe. strajă = bothar: drum. a suferi o nedreptate = cain: a imputa ceva cuiva. a semnaliza. apogeu. aroganţă. sărăcie = buartha: necaz. a se rostogoli. baniţă = cabla: greutate mare legată cu frânghie. bulibăşeală: zăpăceală. neghiob = bolog: scăfârlie. despre oameni – răsfăţat. sărăcăcios = beag: lipsit de tărie. buclă: îndoitură. a se mândri cu. a ridica în slăvi. farfurie de supă. bir pentru stăpânire = beillic: gaură sub pământ. dezordine. boactăr: paznic. campa: a face tabără.

han = ceardai: comerciant. tresărire. a lăsa = cead: a permite. cioros: fioros. nătărău = coilean: persoană proastă şi înfumurată. a înţelege. 41 . cios: paznic de câmp. certăreţ = clampar: dispută. a fi înrăit după. a-i juca un renghi. a încorda un arc. flecar. grămadă = ceadta: o sută. neserios = clab: gură cască. a privi de sus. gâlceavă = cearta: dreptate. de treabă. a se impune. ceartă. ocazie. ceasma: plasă pentru prins peşte. citov: întreg. prostovol = ceasna: a tulbura. ce? = ce? ceda: a permite. ceardă: cârciumă. coimăni: a se osteni din greu. trudă. vai! ciala: îndemn adresat boilor să o cotească la dreapta = ciall: sens. pândar. zdravăn = citog: mâna stângă. cneaz: conducătorul unui sat sau a unui teritoriu = cneas: obraz. coardă de arc. împletirea cosiţelor = cearr: a confunda. ceartă: dispută. a aranja. ceapane: curele de la opinci. smoc = cire: smoc de păr. cântar: instrument pentru măsurat greutatea = cuntar: tejghea. a agita. a striga. a îngheţa. călăi: plăcinte = collai: gras. care ţine. ciob. coiman: prostănac. chel: a fi lipsit de păr pe cap = cheal: a fi lipsit de. şiretlic = ceap: a-şi bate joc de cineva. cioru: spaimă. căulă: plută mică folosită ca pod plutitor = caol: loc îngust de trecere peste mare. Călan: oraş în judeţul Hunedoara = callan: gălăgie. grijă. ceap: apucătură. ceată: grup mare. ciolan: os cu carne = ceolan: copil scâncind. a apăra. a se certa. a încurca. a da importanţă. a pune capăt la. corect. căule: femeie rea şi duşmănoasă.cantă: zăpăcită. stare. a lega cu sfoară. jitar = cios: a tocmi un muncitor. a fi cu mare grijă = coimead: supraveghere. integru. cear: păr. simplu. vremea îngheţului. zarvă. a chiorăi = caoi: obicei. câţ: cuvânt cu care se alungă pisica = cat: pisică. a păzi. prăvălie. clampar: guraliv. a cerceta. clab: mucos. tărăboi. fără deschizătură. corpolent. obraznic. şnur. aprig = ciarog: îmbufnat. atâţare = cior: a atâţa. deasupra. a distruge. şnur. ordine. De obicei scâncesc după mâncare. ciob: bucată dintr-un vas spart = giob: bucată. mărginit. cling: sunete scoase de clopote = cling: sunete scoase de clopote. a porni. nobil. fior = ciorru: a tăia elanul cuiva. fragment. coamă. sincer. neroadă = canta: încurcată. vacarm. negustor. a se aprinde de mânie. negru de supărare. a lăsa. a privi cu dispreţ. a croi o minciună. căoaci: fierar = caoch: perdea de. femeie proastă = caol: meschin. nevătămat. cior: fior. parte componentă a arcului de aruncat săgeţi. căoi: a bolborosi. a scurta. care nu vede ceva. Mai este termenul cneasta cu sensul de cinstit. a convinge. recompensă. ciocan: unealtă de lovit. destul de. aiurită. nojiţe = ceapan: picioare. a face cumpărături. a îngheţa ciocan – a îngheţa foarte tare = siocan: ger foarte puternic. resturi. cire: fire de păr. cinie: făcătură. lipsă. sărăcăcios. în bună stare. coardă: funie răsucită din plante lungi cu care se leagă căpiţele de fân. zurbagiu. vrajă = cinnim: a hotărî. sfoară groasă = corda: sfoară. a cauza. contrapartidă. cosiţe.

existentă. fiinţă. a doborî. alean. plin de lapte. bătrân. Dan: prenume masculin = dan: destin.colb: strat de praf sau nisip fin = colbha: strat de piatră. cumpărătură. Dorna: râu şi munte în judeţul Suceava = dornan: cap. ură. rezemare. a pieri. gălăgie. doină: melodie tristă ce evocă unele fapte din trecut = doineann: plâns puternic. fai: stofă de mătase neagră cu fir gros. melancolie = doru: legătură gingaşă. personificare. dona: a ajuta pe cineva la nevoie. corcan: copac scorburos şi bătrân. femeie în vârstă căreia îi porţi respect = dada: titlu de respect. creatură: fiinţă. fain: subţire. întorsătură. Doman: râu şi munte în judeţul Caraş-Severin = domhan: lume. vită bătrână = corcan: vas. om rău. energic. cântec. tafta = fai: voce. vrăjitor = draoi: vrăjitor. părticică. ferit de vedere. a îndrepta. Drislea: localitate în judeţul Botoşani = drisle: a dispărea. isteţ. a se strica. încredere. plin de energie. cu măsură = dramh: înghiţitură. a vibra de. tânăr. a învinge melancolia. a rezista unei furtuni.daoine: viaţa omului. dram: puţin. bun = fainne: a răsuna de. soartă. doini: a cânta doine = duinni: a depăşi tristeţea. fel. a se aprinde. colectivitate. a însemna pe răboj iască: specie de burete care era folosită la aprinderea focului cu amnarul = easca: uşor. nostalgie. a plăti. măsură. cinste. muzică populară. a da cu titlu gratuit unui nevoiaş sau unei instituţii = dona: sărman. puternic. doine: cântece triste cu subiect din lumea satului şi prezintă fapte trecute = duine. a 42 . cultuc: pernă mică. elegant. nenorocit. cotu: articulaţia mâinii care se sprijină pe ceva = cothu: suport. sanctuar. fiinţă. iute. a rostogoli un butoi. nepăsare = dulra: fire. cos: a coase. durd: viguros. iscusinţă. cupă. a forma un strat. de calitate aleasă. fire. a se lumina. natural. prezent. a sparge. Didina: prenume feminin = didine: adăpost. nefericit. marionetă. a se întoarce la = dreas: a se întoarce. puternic = dord: viguros. libertate. a uni privirile. a tărăgăna. soţ. posibilitate. bărbat. doru: stare sufletească ce exprimă o dorinţă pentru ceva sau către cineva. oală. sac mic pentru piaţă = cultaca: rezervă. dadă: mătuşă. a se învârti. Ianca: localitate în judeţul Galaţi = eanga: trecătoare. credeam: credinţă. cumaş: stofă scumpă folosită pentru hainele boiereşti = cumas: putere politică. a se întări cu propriile forţe. Dunăre: fluviu = dunaras: a insista cu putere. repede. iad: rădăcina răului absolut = ead: bănuială. defileu. familie. om = creatur: creatură. a înveseli. a conduce. încredere. a cosi = cos: a lua în mână. faide: folos = faide: lung. a curge. repaus. frumos. duşcă. scamator. protecţie. a înceta. a chinui sufletul. a face să scânteieze ochii. ticăloşie. invidie. mers legănat. a hrăni cu lapte. caracter. a apăra. dres: a repara. a lenevi. suflet. sprijin. mărunt. durlă: om nepăsător. chiulangiu ca în expresia „dai dosu” = dos: trântor. drăcoi: diavol. care se opreşte. a întinde. omenire. dos: ascuns. corn: partea osoasă de pe capul vitelor care era folosită şi ca pahar pentru băut = corn: subţire şi răsucit. a exprima. a-şi îndrepta atenţia. respect = creideamh: credinţă.

degeaba = geab: a trăncăni. dichisit. a se repezi. gintă. merite. simplu. sinceritate. a respira zgomotos = foras: josnic. fig: smochină = fige: smochină. a îndrepta. fiu: copil. persoană străină foarte apropiată datorită meritelor sale = fiu: valoarea unei persoane. gleb: prenume = gleibe: pământ. înverşunat. ienupăr = fior: a potrivi. pripă. a se preface că. floc: smoc de lână sau de păr = flocas: smoc. a urzi. tresărire = fioru: a produce un efect. neprefăcut. flanea: pulover gros de lână purtat la ţară. în legătură cu. vai!. a se da înapoi. Galda: localitate în judeţul Alba = gallda: străin. fosăi: copil mic care doarme şi respiră profund = fos: odihnă. fioru: emoţie puternică. gagiu: tânăr cu ifose. finie: legătură sufletească dintre fini şi naşi = finne: bun. fustan: fustă mare = fostan: legătură de pânză. a se căsători. relaţie directă. necioplit. floc. a stârni. fior: jneapăn. escroc. neadevărată = falsa: fals. a trezi. a năvăli. a supăra. fugă. geaba: fără rost. bandă. soi = fara: a conduce. solid. sclifosit. a se scurta. a zori. ginim: a descoperi. a sta ascuns = foghar: sănătos. a înşela. a alerga = fogha: alergare. ger: frig foarte puternic = gear: tăios. a dormi. de semnături false = falsoir: înşelăciune. contrafăcută. frecuşuri = faire: a sta la pândă. cinste. adevărat. a găsi de obiectat. fugar: persoană care rezistă la fugă. a însoţi. a lega. emoţie. fugă: a pleca pe neaşteptate. formă. guanga: gânganie. pădure de fag. teafăr. adevăr. furcă: unealtă agricolă ce se foloseşte la mânuitul şi depozitatul păioaselor = forc: furcă. fară: neam. grabă. fulangiu: individ care se fofilează şi nu vrea să facă treabă = fulaingim: a trece cu vederea. fală: trufie. a suporta. a admite. flecăreală. a urma. a genera. fee: zână = fea: fag. a tolera. a pune la cale ceva. a batjocori. a face de ruşine. a umbla cu escrocherii. teamă = fior: natural. clan. fie: fiică. firet: şnur din mătase folosit ca podoabă vestimentară = firead: panglică de mătase sau de bumbac. somn. fire: caracter = fire: sinceritate. a avea necaz pe cineva. a fi împreună. dispută fără rost = fala: a invidia. flanelă = flainin: flanelă. file: pagini dintr-o carte sau caiet = file: poet. fustar: persoană care se ţine după femei. a ataca brusc. ogor. alergătură. a lucra la război. frumuseţe. faiere: mustrări aspre. fraudă. pătrunzător. bondar = gunga: a se micşora. forăi: a sforăi. a ochi = ginim: a da naştere la. inferior. aspru. fâşie. fustangiu = fustar: a se agita. neaparţinând de. onestitate. falsă: mincinoasă. cercel.împodobi cu inele. ocară. 43 . a pricinui. fată = fi: a ţese. sincer. falsar: plăsmuitor de acte false. adăugat la. de asemenea = fosta: de asemenea. fior: stare sufletească. tânăr îngrijit = gaigiul: îngrijit. a mânui cu furca. fostă: trecută.

iongar: băiat tânăr. loc potrivit. a se sparge. a crăpa = pleasc: a plesni. loc de trecere. a se rostogoli. a doborî un copac. legământ. miara: a fi uimit. lăpăi: a lovi cu laba în apă = lapa: a lovi cu laba. macră: carne fără grăsime. olog: persoană neputincioasă. maslă: cele patru culori ale cărţilor de joc. către. suferinţă. a crăpa. neata: formă de respect folosită la ţară = neata: drăguţ. plată. bădăran. respect = inchreidte: credibil. poc: lovitură. Ion: prenume masculin = ion: curat. hală: om mâncăcios. simpatic. leapa: a se juca în apă. grămadă = plod: mulţime. a strânge puternic. mulţime. de fel. parte. cădere bruscă. ţopârlan = murlan: necioplit. rezultat = habha: a opri. a pregăti. leagăn: scrânciob. labă: partea de jos a piciorului de la om sau de la animale = lapa: laba. poceală = poc: lovitură. nasc: a aduce pe lume un copil = nasc: căsătorie. milă: compasiune. căuş. a sfărâma. a lăpăi = leapa: albie de râu. înţelegere pentru suferinţa altora = mile: milă. musulman = paganach: păgân. dispozitiv care se balansează sau se învârteşte în cerc = leagan: a trânti la pământ un om. cofă. a trage pe sfoară = masla: insultă. bădăran. închin: rugăciune. idenie: încercare = ide: soartă. datorie. cunoştinţă. ulterior = iar: după. după ce. respect. nu există = ioc: a se lecui. mâncău. loc: spaţiu precizat = log: loc. a se sparge. a înainta. haişte: casă rămasă neterminată = haiste: cuibar. grămadă = pollog: grămadă de peşte. defileu. spre. spaţiu mare. polog: mulţime. lin: apă care curge liniştit. ioc = iota: uscat de sete. răsculat. cărpănos = mirle: plin de noduri. a respira sau a vorbi cu întreruperi = nod: suspin. iar: după. a conserva. a lovi. pentru că. păgân: necredincios. câtuşi de puţin. obrăznicie. a începe o construcţie. nod: nod la plante sau nod de funie = noda: nod. pleasc: a plesni. aşa. liopă: lovitură dată cu palma = liopa: lovitură. lac: întindere de apă stătătoare = loch: lac. a se înduioşa = mili: paloare. porţiune largă şi liniştită. făraş. 44 . a se ghemui. legătură. spaţios = learg: câmpie. gloată. flămând = halla: casă. mârlan: necioplit. plod: rod. onoare. necredincios. a merge = pas: defileu. cinste faţă de. leasă: împletitură de nuiele ca un grătar pe care se usucă legume sau fructe = leasu: a îmbunătăţi. a se lega. carne fragedă = macra: tinereţe. a aprecia. încredere: cinste. tânăr. a bate. a se scurge. a se răscula. a înnoda. mârlă: om răutăcios şi sucit. lopăţică. nebunie. merli: a păţi ceva rău = meirleach: răufăcător. lădar: tâmplarul care face lăzi = ladar: polonic. de crezut. curat. a fi tulburat = meara: nelinişte. piaţă. ajutor de miner care curăţă locul de muncă = iongar: lângă. nesiguranţă. natural. admiraţie = inchinn: minte. iotă: nimic. oftat. deloc. pas: trecătoare. a se îndura.habar: rost. lărgime. a se îngrămădi. a vindeca. ioc: nimic. socoteală. ulterior. inteligenţă. nod: a avea nod în gât. pantă domoală = lin: baltă. cameră de folosinţă comună. mili: a fi cuprins de milă. persoană bătrână = olog: măslin. destin. lin: jgheab de lemn în care se calcă strugurii = lin: băltoacă. larg: întins.

gălăgie. rabă: câştig. trainic. rui: roşcat. ceartă. tămbălău. sec. sailă: însăilare. smugă: murdărie. „ger de seacă pietrele”. slad: resturi de la borhot = sladai: firimituri. şarlatan. mizerie = smuga: lichidul ce curge din nas sau bot. obiecte. a înşfăca. snagă: putere. repăd: plec grăbit până la. smead: cu faţa negricioasă şi palidă. palid. a coji un lemn. plin de. slab. proţap. temperatură sub zero grade. a aduce. a întări o părere. a alege. agresiv. a apuca. mic. a-şi da aere. lustruit. iz. atenţie. curgere. plimbare cu barca. a dispărea apa. searbăd: livid. a stârni. a cere. lovitură. guraliv = scannalach: scandalos. socoteală = seam: a ţintui privirea. a lua de la. a adopta un obicei. a împinge. nărav. a îngheţa. soba: construcţie specială într-o casă în care se face focul = sioba: ţâşnitură de flăcări. miros greu = puth: a puţi. răcan: pui de broască. îmbinare grosolană a două pânze = seala: îmbinare. săpuneală. neîndestulător. suflet. desfăcută =roptha: brânci. a izbi. rudă: prăjină. Rona: localitate în judeţul Maramureş = ronna: picurare. slim: strat de murdărie de pe pielea nespălată. cel care repetă la fiecare casă aceleaşi cântece. slănină: grăsime de porc tăiată în bucăţi lungi sărată şi afumată = slanaim: a conserva alimente prin afumare. a sufla greu. oişte = rud: lucruri. potlogar = snapanna: a lua de la. folos. acru. a gâfâi. roz: culoare de roşu deschis = ros: trandafir. sec. dau o fugă = reabadh: galop. profit = rabach: risipitor. rost: ordine. înşfăcare. neînsemnat. drug. par. sătul = saithi: sătul de.puca: femeie sau fată cu purtări rele. a juli. a intra şi a ieşi mereu din casă = rabhcanai: cântăreţ de balade. recrut = racan: a face tărăboi. a-şi da aere. chiciură. a râde de. acrit = searbhan: amărât. roată: dispozitiv circular anexat la unele mecanisme care ajută la deplasare = roth: roată. a băga sat: plin de. mai depărtat. posac. dorinţă = snag: a întrerupe vocea cuiva. tărăboi = scannal: scandal. zgârcit. 45 . om slăbit şi chinuit = smeadar: nenorocire mare. unelte. a hoinări = puca: urmă. încheietură. Reghin: oraş în judeţul Mureş = righin: rezistent. ruptă: desprinsă din. a tâşni. sfărâmată. lacom. scandalos: certăreţ. a smulge. cu barbă roşie = rua: rumen. seacă: a se usca. iz. slim: strat subţire de aluviuni depus care fertilizează solul = slim: subţire. cuţit. snapan: hapsân. a da buzna. a străpunge. a risipi. a dori. lucios. scandal: ceartă. slană: slănină afumată şi păstrată agăţată într-un spaţiu aerisit = sleanna: a agăţa. rumenit la foc. uscare. comanda de mers înapoi = sia: distanţă. a umbla. a fugi. „este un ger de te seacă”= seaca: ger. ruga: a cere. a prinde o melodie. broască tânără care orăcăie toată ziua. de pe hainele purtate îndelung sau de pe obiectele folosite mult = slim: unsuros. gras. put: a puţi. miros greu. durabil. a smulge. roz. a insista. sia: strigăt cu care se dă unei ambarcaţiuni. seamă: aminte. gălăgios. a socoti = rosta: a persifla. balamuc. scafă: unealtă de tâmplărie = scafa: a rade de coajă. răpcăni: scârţâitul uşii deschisă şi închisă repetat. a vrea = rogha: a vrea. uleios.

suite: a se căţăra. obligaţia proprietarului de animale de a plăti în alimente către cioban sau văcar. ghimpe. tăgârtaci: intrigant. a străpunge. înmulţire = spor: a stimula. şoncăi: a schilodi. ceaţă = tanai: subţire. stat: trup. intervale de timp. a se urca. tal: porţiune de pământ arabil. suite: a se cocoţa. tarla: suprafaţă agricolă cultivată delimitată de drumuri sau alte culturi = tarlu: încrucişare de drumuri. tăietură la capătul unui lemn pentru a se îmbina cu altul = tapa: forţă. situaţie. pat = talaim: a ascunde. găurită. numai ce. a se împreuna. a hoinări. a umbla. spin: ghimpe = spion: spin. a se referi la. sonc: schilod. a lovi cu cotul. a batjocori. venit. avere. a face atent la. greşeală de interpretare. supărare. sucit. afumat. talam: cameră de dormit. priceput la toate = tagarthach: isteţ. a face 46 . a îndemna. a fugi. cotitură. a merge în întâmpinarea cuiva. a trata cu dispreţ. gloabă = tallann: toană. tăgârţa: a se agăţa de cineva. a înfrunta. a căuta nod în papură. a învăţa. cercetare. sula: obiect lung si ascuţit din metal sau lemn care se foloseşte la găurit = sula: dinainte. tarpan: cuţit mare cu care se taie trestia = tiarpan: povară mare dusă în spate. a târî = tagartha: a se adresa. soran: ţesătură groasă lucrată grosolan = soran: mulţime de păduchi. a se cocoţa. strop. obiect mic. a se feri. a urca = sui. a ţine minte. taman: tocmai. tain: porţia de hrană pentru un animal pe o zi. distrusă = sparrtha: cui. spor: pornire. reputaţie. stare trecătoare. straie: îmbrăcăminte. recompensă în bani. tapă: crestătură în copac. vesel. taifas: discuţie. şpagă: mită = spaga: pungă. sponci: puţin. taburet. a face atent la. a trimite la. a se aşeza pe. pilit. a deplasa un obiect = soncail: a da ghionţi. absurditate. chiar aşa = tamall: a aşeza la intervale. speculant la bursă. a găsi repede răspuns. suim. păşunatul oilor sau vitelor = tain: iarbă. a dosi. răstimp. a mâna vitele. condiţie. împreunare.sodal: ucenic. a găuri. rătăcit. cantitate mică = sponc: scânteie. de necrezut. a atenua. a păşuna. creştere. înaintea. cercetare = taifeach: analiză. a lovi cu cotul. condiţia fizică a unui individ = stat: stare. sorean: peşte mic şi iute care trăieşte în apele dulci = soran: mulţime de păduchi. tarbă: femeie uşuratică. distanţă. şchiop = sonc: ghiont. confluenţă. talan: termen depreciativ pentru un cal bătrân şi slab. a risca. sugaci: beţivan. licărire. tarlan: persoană care păzeşte o tarla = tarlaim: a se întâmpla. parcelă = tal: recoltă. a cutreiera. tatu: tatăl tău = tathu: a se uni. a sfida. pungă = tarbh: mascul. veşmintele care erau primul indiciu din ce zonă venea persoana respectivă = strae: a colinda. mai ales. în special. tană: pâclă. sui. transparent. a arăta. a se rări. activitate. cherchelit = sugach: cherchelit. spartă: străpunsă. producţie. suim. priceput. taifet: taifas = taifead: informaţii date cu privire la. a împinge cu cotul. stol: masă = stol: scăunaş. în faţă. bani. calfă = sodar: mers grăbit. analiză.

putere de convingere. tolbă: traistă mică. tănăi: nătărăi. tron: scaun mare pe care stătea domnitorul = trom: mai mare. respectată.aluzie la. a supăra = toir: urmărire. slab. belea = trasna: necaz. a se mânia. descărnat. a cerceta. violent. a lua foc. a înşela = tasca: a răspândi zvonuri despre. supărare. movilă. buzunar mare. încărcat. urlă: tub gros din ceramică pus la ieşirea din horn care protejează să nu curgă apa de ploaie în vatră sau să îl distrugă. a se răsturna. acoperit tulă: cărămidă din pământ groasă. emoţie = teamh: încălzire. tontu: prostănac. de neînvins. a repeta acelaşi lucru = teas: persoană cicălitoare. interpretarea unui gest. adevărat. persoană mai în vârstă. mulţime mare de oameni adunată la târg = tiargalai: primul cumpărător. chirpici = tulach: dâmb. 205 47 . tulca: tradiţie de Anul Nou de a se merge cu capra la casele oamenilor = tulc: a cânta la un instrument. umflat. supărare. tăsca: a păcăli. adânc. a bucura. teacă: obiectul în care se păstrează sabia sau pumnalul. turnăm: a turna. a băga în groază. înşelătorie. exemplu de urmat = tailc: convingător. fraudă. tron: ladă mare în care ţăranii îşi păstrează diverse obiecte = trom: greu. a căuta. calm. a profita de. copleşire. agent comercial. Sunt 79 cuvinte comune limbilor română. tâlc: înţelepciune. (Studiul final cuprinde 290 cuvinte comune limbilor română. contrazicem = trasnaim: a nega. a purta. tonţi. toir: băţ. tătân: tată = tathan: unire sau împreunare fizică. trii: trei = tri: trei. burlan = urla: parte de jos a unei streşini de paie pe care se scurge apa. troiene: acumulări mari de zăpadă datorită viscolului = troime: greutate. a lovi cu ceva = tinti: furios. diliu = tiontu: a se învârti. a se vinde duşmanului = tradalai: a specula bunătatea cuiva. irlandeză şi eme-gi. ura: strigăt de victorie = urra: forţă. parte din lujerul fasolei unde sunt boabe = tiacha: raniţă. a contrazice. sacoşă. rezistenţă. trăsnim: minţim. proşti = tanai: superficial. a i se face greaţă. a fi stăpân pe situaţie. mare. a curge dintr-un vas = turnamh: cădere de apă. a cere. a reduce la tăcere. apăsare. ţinti: a ochi. târgălău: târg mare. inerţie. 88 cuvinte comune eme-gi şi limbii irlandeze şi 292 cuvinte comune limbilor română şi irlandeză. trasnaie: necaz. nearsă. a răcni = urlar: a trânti pe cineva la pământ. înşelătorie. pungă mare din piele pentru săgeţi = dolba: proeminent. teamă: frică. a învinge. teasac: cuţit mare cu care se taie porcii = teasai: cu sânge rece. teas: cuvânt cu care se alungă gâştele sau raţele de pe baltă. putere. trăda: a înşela încrederea cuiva. a urmări un scop. urla: a striga. irlandeză şi eme-gi.

dacă mai au un minim de respect pentru limba ce o vorbesc. iar în latină este urceus cu sensul din limba română.us: coastă. a se trânti). a bea la un ospăţ. Noi avem bucă pentru una din părţile curului şi buca+ta: parte dintr-un întreg. a întinde.e. a mânca. a trăncăni. a rezista.n. a amesteca. arsură (uz. care nu există în latină. zgaibă. canal mic. Am considerat că este corect să fie tradus prin iritaţie.ulciar cu sensul de veselie. a aluneca. a băga. Acest termen în emegi are sensul de apă plină cu peşti (a: apă + qua: peşte). mâncare + ka: gură. să consulte dicţionarele lui A. Landsberger (1937) şi J. a îndura. iar în latină gula înseamnă gâtlej. a gusta din bucate. mare (a: apă + pa: şanţ. a tăia din. a bea. buca+te: porduse agricole adunate în hambare. a înghiţi. mişcare ritmică + ra: a suna. a băga. a impresiona. ia vedeţi cum o învârtiţi! În eme-gi avem bu: a smulge. apă care curge. în limba română îl păstrăm identic fonetic şi semantic. a aşeza. a mesteca.sar: mulţi. a bea. a cuprinde sau abba: lac. Halloran (1996). invocând deducţii savante şi principii sacrosante privind transformarea cuvintelor latine în varianta românească. În limba română veche există cuvântul guleai cu sensul de invitaţie la o gustate. atunci trebuia obligatoriu să aibă şi sensul sau sensurile din această limbă. scandal). a striga. dar el în limba română are sensuri diferite rezultate din articularea unor prefixe sau sufixe la rădăcina amintită. Ca să le îngheţ mintea nărăvaşilor am să le dau încă cinci exemple de care se face multă paradă când apare vreun cârcotaş. gât şi numai figurat gură. Noi folosim pentru acest sens cuvântul gura. dar şi mâncare pregătită. a petrece (ul: vas. altfel vom vorbi vorbire şi vom citi în stele. Cuvântul apa în emegi: ţeavă din argilă arsă prin care trece apa. a merge. a face zgomot (gu: gât. dovedind că cele două limbi s-au format în zone de relief diferite. româna la deal şi munte. Cuvântul gula (gu: gât. a curge. mare). a mânca. Dacă cuvântul buca venea în limba română din latină. poftă. veselie + ciar. a se întinde. Tot aici mai putem adăuga bucă+tarie: locul unde se ţineau bucatele sau se pregătea mâncarea şi în+buca: a băga în gură. a face zgomot. măsură. a mânca. Să mai amintesc aici că dialectul friulan care se vorbeşte şi acum în Italia are câteva sute de cuvinte comune cu limba română şi care nu se găsesc în latină! După dogmă nu merge aşa ceva. el a ajuns în această limbă odată cu migrarea mioriticilor carpatini în peninsula italică după catastrofa de la Santorini la mijlocul secolului XVll î. lac. a înghiţi. Toţi cei care s-au chinuit să ne tâmpească. iar în latină avem aqua. a face 48 . Cuvântul ulcior are în eme-gi . iar latina la şes unde apele erau pline de peşte. unde apa curge în şuvoaie. Cuvântului eme-gi uztura nu i se cunoaşte sensul. larg. pantă. bucurie. Latinii aveau cuvântul buca cu sensul de obraji sau gură. dar este folosit lângă un cuvânt care are semnificaţia de a sări în apă de pe un dig. a atinge) în emegi înseamnă a înghiţi. A. mişcare ritmică + la: abundenţă. Deimel (1925-1950). iar noi pentru visare şi trăncăneală. a rupe. B. a mânca. iar în emegi are semnificaţia: a striga. a râde cu hohote.cuvinte comune numai irlandezei şi eme-gi şi 978 cuvinte comune numai limbilor irlandeză şi română). îi sfătuiesc. a muşca. de unde se vede preocuparea urmaşilor troienilor pentru agoniseală şi îmbuibare. a ţipa. a îndruma. Este limpede că cuvântul nu este venit din latină ci invers. Pentru asemenea argumente este imposibilă proba contrarie. a chinui + tura: copil. deprindere care şi astăzi ne bântuie existenţa mioritică. mare. usturime.

dam (soţie). tucu. terci. mamma. durere) şi am avut în vedere situaţia neplăcută când se sare în apă cu burta pe luciul acesteia. puia. sân. atunci da fericire! Cuvântul din limba română ustura nu mai are rost să-l comentez. familie. a chema. 27 afirmă că Britania a fost invadată de „oameni veniţi din Ungaria şi Transilvania care trăiau în civilizaţia bronzului şi mânuiau o secure dublă de luptă cu două tăişuri”. în checea: mama şi cuvântul tată în emegi: a. familie. Termenul de mamma din latină nu a fost pus niciodată în legătură cu mama din limba română. ma. Să adăstăm puţin asupra termenilor de armân (aromân – machidon). în română: oama. iar venirea sarcinii nu o găsea pregătită biologic pentru alăptare. aşa cum îşi spuneau cei din nordul fluviului. în franceză: papa.n. dam. Toţii cercetătorii britanici sunt de acord că monumentele megalitice în frunte cu cel mai cunoscut – Stonehenge – au fost ridicate de o populaţie necunoscută care a dispărut. în latină: pateru şi în checea avem patiri (conducătorul unui sat). În latină există termenul ustulo cu sensul de a arde. atâţia cât mai sunt şi rumân. ci s-au amestecat cu noii veniţi galii (celţii) pe care mai târziu i-au cucerit romanii. în engleză: ma. mi. Cuvinte din engleză care se găsesc în română şi eme-gi dovedesc faptul că la sfârşitul mileniului lV î. a radia. om bătrân. Au cuvântul mama cu sensul de sân. ta. Lewis Spence în lucrarea „The Mysteries of Britain. Alegerea a fost făcută special pentru că nimeni nu spune că limba engleză este o neolatină. mamy. în engleză: pa. Noi am păstrat obiceiul prin folosirea doicilor. mamai (identic cu cel din Moldova) cu sensul de mămică şi mamo cu sensul de bunică. papa. mamă. pentru mamă are sintagma „mater”.e. a răni. Să mai dau câteva exemple năucitoare despre aceste cuvinte. a munci. îma. 49 . drag. deşi sensurile lor profunde sunt aceleaşi – cea care are grijă de un copil foarte mic. iar rumân = ru: treabă. sau începutul mileniului lll î.e. patesi. Iar aceste grupuri sunt făuritorii numeroaselor henge din ţinutul britonilor. Dacă răscolim puţin memoria. tete cu sens de om bătrân. daddie. Cuvântul mamă în emegi ama. Secret Rites and Traditions of Ancient Britain” Londra 1928. bogăţie + mân: partener. mu. tete cu sens de tată. în română: ta. în franceză: maman (ma +man).baie. Să sar pârleazul până la cei mai vestici vremelniciţi din spiţa noastră – irlandezii – să-i chem în ajutor. dar şi termenul „mamma” cu sensul de ţâţă. tata. Această situaţie era rezolvată de o altă femeie din clan care dădea sân copilului până se adapta la mâncarea obişnuită. bunic. tucu. mami. dar tot aşa nimeni nu ştie că această limbă păstrează în haina ei comori de cuvinte care vor uimi lumea. în etruscă: ama. mumy. papa. la pag. descoperim că în timpurile foarte vechi fetele se căsătoreau de la 14-15 ani. Transilvania şi Ungaria făceau parte din teritoriul locuit în acele timpuri de neamul geţilor sau strămoşii lor. Armân = ar: a răsuna de. a fi egal. ma. Aceste exemple arată că faimoasa regulă a trecerii sunetului l din latină în r în limba română este o poveste care trebuie scoasă din cultura noastră. scandal + mân: partener. suflet. Şi în prezent în Moldova în mediul sătesc se foloseşte pentru mamă cuvântul „mâni” ca în expresiile mâni-ta sau mâni-sa.n. Latina. mami. gospodărie. pa. Hai să le punem şi lor de o latinitate! Am arătat la început că avem legături foarte vechi cu populaţiile care au construit monumentele megalitice din insulele britanice. Cei doi termeni au în comun sintagma „mân” ce arată o legătură de rudenie bazată pe originea comună dintr-o mamă foarte îndepărtată păstrând în sensul profund urmele societăţii matriarhale. asociat. a lovi. cei din neamul nostru care locuiesc în sudul Dunării. din regiunea Carpaţilor a avut loc o puternică migrare spre vest până în insulele britanice. Aceste probe arată că cei care au ridicat monumentele megalitice nu au dispărut. muma. asociat. mamă. tânăr. Unii presupun că aceste grupuri ar fi venit din peninsula Iberică. inimă. mama.

peninsula iberică. Cercul al treilea este format din 84 de stâlpi din lemn.e. În interiorul acestuia este alt cerc format din 210 stâlpi paralelipipedici. cât şi unul de cercetare şi stabilire a mişcării acestuia cât şi a lunii. di (dâre – a zice) = di (a aprecia. voce. iar în emegi alu este un adjectiv pentru animale care arată că aparţin de o anumită rasă. an = an. seminţie. porţie. a decide). Au o cale de acces care traversează cercul exterior sau se opreşte la mijlocul acestuia în faţa unei pietre plane unde se puneau ofrandele. Chiar denumirea de Stonehenge care însemnă pietrele spânzurate. lemn sau piatră şi lemn. neam. Asemănarea cu sanctuarul de la Stonehenge este uimitoare. Această structură se găseşte şi la sanctuarul – calendar dac din munţii Orăştiei. a face a avea un efect. dar după unele legende. semnificaţie pe care o are şi în prezent la români. eg (apă în occitană) = eg (a uda.n. Sunt formate dintr-un terasament în cerc de 28-33 m în interiorul căruia sunt înfipţi mai mulţi de stâlpi de piatră. Italia. popas. primul termen va fi în franceză cu pronunţare şi scriere: o (eauapă) = o (apă curgătoare. cum este scris în cronicile vechi) te pun pe gânduri! Stane înseamnă piatră. clan. a ofta. Ideile prezente vor fi dezvoltate foarte mult în lucrarea „Apocalipsa de la vest la est” ce va fi un studiu comparativ a 15-20 limbi şi dialecte. formând două sau mai multe cercuri concentrice. amer (amar) = amaru (supărare). Folclorul englez păstrează dansul Morris foarte asemănător cu căluşul nostru. unde se găsesc similitudini uimitoare cu limba română şi emegi demonstrând originea lor comună: aillu: gintă. a adăpa vitele). bara: unitate de măsură = bara: iaz. a pluti pe apă). a distribui. a opri = bara: a înainta. Este un terasament în formă de cerc cu diametrul de 29 m. a iriga. iar în interiorul acestuia sunt 34 de stâlpi aşezaţi sub formă de potcoavă unde se află vatra sacră. La noi consider că nu trebuie să mai spun cum stăm cu alu sau ai lu din vorbirea populară. teritoriul Franţei. iar henge este apropiat de regionalismul românesc hânci: a suspina. obşte. Şi cum orice treabă anevoioasă are un început voi scoate în faţă câteva cuvinte din quichua. a bea. aka: băutură fermentată. a bea o băutură fermentată = acra: gustul unor băuturi realizate prin fermentare. ceea ce dovedeşte originea comună din ţinutul carpatic.n. generos) = libir (stăpân pe el). băţ lung şi gros. 50 . Iar costumaţia acestor dansatori este foarte cunoscută pentru orice român cu mintea acasă! Ca să nu fiu uituc am să amintesc şi câteva cuvinte care se găsesc în limba franceză cu corespondenţă directă în emegi. ţinutul carpatic şi ramificaţiile lui către sud-est şi est până în America de Sud. – l e. termen identic cu stane al nostru. folosindu-se la înmormântări. limba administraţiei imperiului incaş. liber (darnic. allpa: teren agricol fertilizat cu găinaţ de guano şi care are o culoare alb-cenuşiu = alba = aldu: a săpa pămîntul. achite (acquitter – a achita) = achita (depăşirea unei situaţii deosebite). Am folosit acest termen pentru limbile care se vorbeau în mileniile Vll î. care fac parte din grupul lingvistic arimin (cei de-o mamă). în insulele britanice. pe marginea căruia se găsesc 180 blocuri de andezit de 45 cm înălţime. locuinţă. Dar toate aceste monumente au avut atât un scop religios închinat cultului soarelui. papa (tată) = papa (tată). sau sucul unor fructe = aca: creştetul capului.Trebuie să arăt că druizii considerau stejarul ca arbore sacru. pietrele care suspină (Stanehenge.

a transporta. a linişti + cu: a întemeia. a mişuna. a pune. sus = capa: suflet. a vui = colca: a fi atent. a şterge. a se pregăti de drum. a picura = chicu: puţin. catu illa: spiritul negustorilor. chimpo: numele unei regine care cultiva soiuri alese de porumb şi ardei iuţi = câmpu: suprafaţă întinsă destinată culturilor agricole = cân: a semăna + pu: teren. a fermeca. locul unde sunt păstrate bunuri şi în jurul căruia mişună mulţi de oameni = colcăi: a fi plin de. a se ascunde. mare = hat: înălţime mare. a radia. collca: depozit mare. a se agita. oraş. atracţie. a căuta. înălţime = conci: coc = con: scară + ca: casă. scandal. chuqui: ploaie. a fixa. Cuzco (Qosqo): capitala imperiului incaş. superior. a încuia. a socoti. haili: refren ritmat în cântecele incaşe = haili: refren de cântec = hili: farmec. camara: grânarul unei provincii cu sensul de provizie sigură = cămară: loc de depozitare sau de păstrare a proviziilor alimentare = gamara: cereale. podoabă. capac: bogat. cori: aur. hacha: un fel de satâr = hac: crengi tăiate mărunt pentru foc. strălucitor. inimă.sa: a tăia. a chicura – a ploua mărunt = chic: mic. câte puţin. a fi trist. huara: şorţ primit de tineri cînd ajungeau la maturitate şi aveau dreptul să închege o familie = 51 . conci: vârf. fir. a merge pe jos. nobil. a vorbi despre. a pune. a cerceta = gadu: a rupe. a fi epuizat chunu: cartof deshidratat. construită pe versantul unui munte care parcă stătea agăţată de înălţimi = cosca: pisică sau coşcă: coajă = cus: piele de animal. prizonier. calancha: nume incaş = calancia: nume românesc de familie. hrană. surcele = ha: numeros. a supraveghea. rege. cel care are grijă de alţii = capac: deasupra. personificare. a îngrădi. curaca: conducătorul unei văi montane = coraca: a supraveghea o persoană bolnavă = curaca: a inspecta. puţin. comerţul incaş se desfăşura în pieţe amenajate sau în spaţii special construite = catu: nivelul unei construcţii. a înconjura. familie. a fi mândru. chanca: trib războinic neincaş renumit pentru violenţa si viclenia lui = cianca: şarpe veninos = cianga: captiv. a încânta. chonta: mâner de lance din lemn = ciontu: crâmpei dintr-o bucată mare. începutul unei acţiuni. a aduna. a aduna. înţelept. şeful unui aillu = gagic: cel care îţi conduce sufletul (c trece în g cum se întâmplă de multe ori în emegi). avere. neam. Cacica localitate de unde se extrage sare = gagig: a se jeli cuiva. a avea voie + cia. casă. învăţat. a se învechi. luminat. care era adunat din apa râurilor de munte unde se găsea sub forma unor grăuncioare mici = cori: bube foarte mici care apar uneori pe trupul copiilor = cu: metal preţios. a fi de partea cuiva. a câştiga. a distribui. a tăia = ciun: a prezenta + ta: a pipăi. a întări. catu: târg. cartier. cel care îţi conduce viaţa. hatha: castă. a da. a curăţa. cira: a coase = cir: aţă subţire. defileu. generos. hatun: mare = hăt: întins. a fi bogat. uscat la soare şi la frig = ciung: fără un braţ = ciun: a se ofili. a se întâlni. a închide afară. a vătăma. aur + ri: a turna.cacic: căpetenie. a fi mare. a fi lipit de + ca: cătun. răzor = hata: a radia. cira – a înşira = cir: a lega. proprietate = hat: delimitarea unei proprietăţi. În emegi ila: cărăuş.

hora: dans la care participau tinerii ajunşi la maturitate = hura: neam. prezenţă nedorită. quichua: limba oficială vorbită în Tahuatinsuyu (imperiul incaş). Acest termen a fost impus de spanioli pentru că incaşii foloseau expresia „runasimi – graiul omului’’ = checea: covor de pâslă lucrat în mai multe nuanţe care se folosea şi la învelit noaptea. hunu: cea mai înaltă căpetenie militară neincaşă = hunu: violent. hucha: sărac şi orfan de părinţi. pretutindeni. marcă: proprietate. necaz. a trage uşor. Prin acest sistem se urmărea codificarea unor imagini şi fapte trecute = chipu: imagine. dar l-am găsit identic fonetic şi semantic pe tăbliţele geţilor. iaili: cîntece cu caracter păstoresc sau agrar = iaili: refren care se găseşte în cîntecele păstoreşti interpretate de Felician Fărcaş = ia: a fi plăcut + ili: bucuros. meşter foarte bun. soţie = mama = mami: spirit emeş care l-a făcut pe om din lut şi a suflat asupra lui cu viaţă. inga: adevărat. a măsura. a controla. huata: loc unde se leagă (prinde) ceva. a străluci. piciu: ascuns. a uni. Inca: conducătorul incaşilor = inca. a linişti. respect social. aşa este = inga: egal. pereche. pătură. limită. care se ţinea cu ajutorul unor sfori de diferite culori pe care se făceau noduri. 52 .Huina: nume de familie la români = hu: persoană + i: a stăpîni + ana: lumină. a conduce. Machu Pichu: oraş incaş descoperit abia în secolul XlX şi construit pe versantul unui pisc de munte = maciu: măciulie de măciucă. O chemare a amintirilor sau căina: a deplânge = chin: suferinţă + a: rezultat. sălbatic. Expresia în limba română este întâi tain mii cu sensul de respectarea unei obligaţii în natură stabilită anterior. vită. umflătură. tatăl lui Atahualpa si Huascar = Huianu. oprire bruscă. pentru lapte şi lână. În româna veche nu există acest cuvînt. sănătos. nesăbuit. jaili: cântece cu caracter religios sau militar = jali: stare psihică ce arată tristeţe. om fără căpătâi + hucia: a fi mânios. nostalgie. violent. căpăstru = hoaţa: femeie care umblă cu furatul şi este prinsă = hu: persoană + ata: a face o faptă rea. persoană rea şi pătimaşă = hu: persoană + anca: hotar. dor. supărare. a lega. cer. la fel. strămoş. broboadă. cel care nu are educaţia părinţilor şi face numai necazuri = hucia: a alunga sau a fugări o pasăre. inti tain mii: sărbătoare incaşă în care se aduceau ca ofrandă soarelui primii ştiuleţi de porumb ajunşi la maturitate. nimicitor = hunu: a rupe. rai. spirit feminin al destinului. a despica. sălbatic. Termen care se găseşte fonetic si semantic în limbile anglo-saxone. Lama: înger păzitor. frumos. quena: naiul incaş cunoscut pentru melodiile pline de tristeţe = chin: suferinţă. domeniu. vigoare. nume de persoană = checi: neamul celor numeroşi. Huiana: Inca. obicei. a opri. era şansa supravieţuirii unei comunităţi în caz de secetă şi era sacrificată ca cea mai preţioasă ofrandă. mic. care nu se vede. era una din cele 12 ale clanurilor incaşe si semnifica luminat de soare. a striga. huanca: piatră de hotar. a fi mare. încălcarea hotarelor era la incaşi foarte aspru pedepsit = huanca: femeie rea care îţi vânează greşelile. mama: cea care este binecuvîntată de divinitate să dea naştere. a locui împreună. tristeţe. quipu: sistem de evidenţă şi de însemnare a evenimentelor. făptură. vale sau trecătoare protejată. înfăţişare = chip: a lega. soţ. belşug = mană: belşug în toate = mana: izvorul belşugului. llama: animalul specific Anzilor folosit la transport. soţie. teritoriu. a distruge. mana: noroc.

ricu: suveran. În limba română se foloseste „a mânca în pace” cu acelaşi sens. a se documenta. a smulge. oca: cartof. muncă făcută împreună de toţi membrii obştii = săpsi. gard improvizat în jurul adăpostului pentru vite. trăncăneală pentru a omorî timpul = tac: a izbi. păşune. a creşte + inu: paie. runa: bărbat. regiune muntoasă. rege = rigă: rege = rig: a supraveghea. a se urca + ia: mână. a băga de seamă. a lega cu sfoară. a te afla în treabă. care desparte turmele de lama şi trece puii de lama ajunşi la maturitate la turma de adulţi. a pune în ordine. a păzi. a prinde pe cineva că face ceva în ascuns. a aduce linişte. a înhăţa. a observa. a pătrunde.purie: cărunt. proprietate. principala sursă de alimentare = oca: măsură pentru greutate egală cu cca un kilogram. a se linişti. a aşeza. Acest cuvânt există în etruscă identic fonetic si semantic. fiecare provincie era formată din 2 saya care erau solidare la plata birurilor şi efectuarea corvezilor. a cerceta. jignire. a fura. pachamanka: expresie cu care se invitau la masă. ţesătură subţire de lână sau bumbac sau îmbrăcăminte confecţionată din această ţesătură. domeniu. provincie. purej: conducătorul unui aillu (clan) = puriu. În emegi ru: semen. a conduce. domeniu. aţă. pietriş. a cerceta. a pipăi uşor. bogăţie + na: om în viaţă. stâncă. montana: pantele estice de mare altitudine din munţii Anzi = montana: localitate în munţii Apuseni (Roşia). avere. egal în funcţie. a ucide. zăpsi: a prinde de veste. moya: locuri de păşunat = moina: teren cultivat şi lăsat pentru a deveni păşune = mu: an. bătrân. marfa cea mai comercializată la incaşi. adăpost provizoriu pentru vite şi capre. sapai: cultivarea pămîntului = sapa: a lucra pământul cu sapa. creatorul. dar şi şeful clanului. cataclismul. a apărea. phathiri: mai marele dintr-o comunitate. a apuca + la: tânăr. armă. a face un şanţ = sapa: a face un şanţ. conducător incaş. natură liniştită. a deveni alunecos. tată (termen vechi) = pu: suflet. stare de echilibru = pace: a se potoli. iar la latini pater avea sensul de tată biologic. suyu: ţinut. putere + ri: a conduce + u: bărbat. Paullu: fratele lui Manco Inca. transformatorul cultural. a mângâia. a lua cu forţa. a strânge laolaltă + ia: mână. ţinut = saia: cusătură superficială a două bucăţi de pânză.mita: relaţii de întrajutorare reciprocă între familiile unui aillu în efectuarea muncilor agricole. a zori. rang social. tambo: depozite regale sau obşteşti. opus. a cultiva. conţinutul acestei măsuri = oca: a mânca cu lăcomie. folosire liberă şi liniştită. pacha: locul îngrijit de om pentru a fi folosit. om prezent. a se înclina. sapsi: proprietate. sarcină dată în timpul unei misiuni= suiu: – a urca. om = Rona: localitate în Maramureş. a executa o acţiune urcând = su: a ocupa în sus. taclla: săpăligă mică = tacla: vorbă fără rost. În emegi patesi era şeful unei comunităţi. bucurie = pace: linişte. iarbă. a aluneca. mullu: scoici marine aduse ca ofrandă. saya: jumătate de provincie. puric: care fuge repede = puric: parazit care sare foarte repede = pu: a tâşni + rig: a căuta. a fi capabil. unelte şi nutreţ. realizarea teraselor sau a canalelor pentru irigaţii = mita: sistem de relaţii care urmăresc ocolirea legii chiar dacă este un abuz = mitu: a elogia. pachacuti: rege incaş. podul grajdului folosit ca depozit pentru nutreţul vitelor = sa: legătură. a se aşeza. care aparţine lui. a impresiona. amplasate de-a lungul drumului şi care erau folosite de 53 . sceptru.

a prinde. a plânge ca o broască = ua: cântec de leagăn. Dicţionarul latin pe care l-am folosit în cercetarea mea are numai 7350 cuvinte.750 cuvinte. a înveli uacaili: a plânge = uacăi: plânsetul copilului foarte mic. puternic. realizat de Gh. urma: numele unei regiuni renumită pentru cultura porumbului şi ardeiului iute = urma: semne lăsate pe pământ de către un animal. de pe lacul Titicaca. La aceste argumente mai adăugăm 260 cuvinte care se găsesc în limba engleză. a lega. mult prea sărac pentru bogăţia vocabularului vechi românesc. timp de mai multe secole a suferit o şlefuire continuă. dar cine ştie ce le mai trăsneşte prin cap specialiştilor în făcături! Ultima lucrare (pe care eu am folosit-o din plin). om sau rădăcinile plantelor din arătură = ur: gaură. ajungând o limbă a literaţilor şi a funcţionarilor publici şi fiind străină în parte sau în totalitate multor popoare pe care Roma le-a adus sub controlul ei. a se osteni. neam). warawara: luminos. zara: porumb la maturitate ce are culoarea galbenă ca a soarelui= zare: depărtare = zara: rază de lumină. În emegi uru: a păzi. de curierii regali sau în caz de cataclisme naturale = tambă: viţel slab. Şi neamul emeş avea un asemenea sistem de protecţie socială a indivizilor. animal prăpădit. om prost = tam: credincios + bo: a transporta. a şterge. tarapuntaes: nobil. priceput. a săpa + ma: a se fixa pe. trimis regal. bun. Precizez că nici jumătate din numărul de 552 cuvinte nu se găsesc identic în limba română fonetic şi semantic. Constantinescu-Dobridor şi apărut în anul 2000 la editura SAECULUM I. conţine 34. a pune. o comoară fără egal pe care o elimină din cultura română cei care au adevăruri gata făcute. Dicţionar de Arhaisme şi Regionalisme. legătură. toate acestea anulează cele 552 cuvinte latine găsite de mine în limba română. scobitură. a tâşni. lacrimă. a trezi din somn + ca: gură.armată. wallasi: strămoşi = valahi: denumirea românilor din Muntenia şi Moldova. început. Bulgăr şi Gh. deasupra. Sper că nici o minte zglobie nu-i va face pe incaşi indo-europeni sau latini. snop. uru: trib de pescari ce locuieşte pe nişte insule plutitoare formate din trestie. Latina clasică. Nu suntem urmaşii latinilor pentru că cele 2936 cuvinte identice sau foarte apropiate fonetic şi semantic care se regăsesc în limba română veche şi emegi şi 4407 arhaisme şi regionalisme formate din cuvinte emegi la care mai putem adăuga cca 3000 cuvinte din limba curentă formate în acelaşi mod. a ţipa + i: a plânge. strălucitor = vara: anotimpul călduros şi plin de soare sau Varvara: protectoarea minerilor care lucrează la temperaturi ridicate. legătură. română veche şi emegi şi 54 . tempu: unitate de suprafaţă considerată suficientă să hrănească o familie fără copii pe timp de un an = timpu: noţiune care exprimă scurgerea vremii = ten: a domoli. tată = tucu: rude. inimă. Din acest număr impresionant de cuvinte numai câteva zeci pot fi regăsite în limba latină clasică (nu discut despre nebuloasa numită latina populară) în forme apropiate şi numai unul (ursa) este în formă identică. tucui: cel care are grijă de toate = tucu: părinte. sânge. a răcori + pu: izvor. a uşura. Titu: numele unui conducător incas (Titu Cusi). urinsuyu: jumătatea de sus (urin în emegi: drapel. uchiu: ardei iute = uiu!: expresie rostită când mănânci ceva iute = u: strigăt + ciu: mâncare.O. cinul clericilor ce proveneau din neamul lui Inca = tarabostes: nobili geţi din rândul cărora proveneau şi preoţii – informaţie nedovedită de tăbliţele de plumb.

sălbatic. crucio = a chinui. a primi. acoperit cu aur. canto = a cânta. annus = an. caseus = caş. appareo = a apărea. accolo = a locui în preajmă. bonus = bun. ausculto = a asculta. asper = aspru. cumpătat. adstringo = a lega. adsterno = a întinde la pământ. acclinis = rezemat. Am folosit Dicţionarul latin –român apărut în anul 1966 la Editura Ştiinţifică care are 7350 cuvinte. capra = capră. Cine vrea să ştie limba pe care a vorbit-o poporul român de-a lungul timpului până la începutul secolului XlX trebuie să o caute în dicţionarele de arhaisme şi regionalisme şi nu în limba latină clasică sau în afirmaţiile unor înţelepţi care nu pot dovedi nimic din ceea ce spun. aratio = aratul pămîntului. cresco = a creşte. linguşitor. argentum = argint. a socoti. afflo = a inspira. collinus = colinar. a brăzda. trist. cald. cera = ceară. cantus = cântec. cărare. aurum = aur. a fierbe. bruma = iarnă. 55 . bucca = obraji. culmen = culme. a mânca. în ce fel?. aer = aer. asylum = loc de scăpare. a înşela. adăpost. adiutor = ajutor. credo = a crede. iar ca moţ sunt cuvintele quechua. a observa. acclaro = a arăta clar. plete. calco = a călca cu piciorul. chorda = coardă la un instrument. plângere. callis = cale. colloco = coloca. dans. cado = a cădea. a aduna grămadă. unealtă pentru adunat jarul la cuptor. cuculus = cuc. îngrijire a trupului. blând. bordei. albus = alb. aprilis = luna aprilie. bos = bou. caldus = fierbinte. a micşora. attingo = a atinge. certatio = ceartă. coacervo = cociorvă. comatus = pletos. curatio = curăţenie. armă. a aduce. cervus = cerb. a observa. addo = a aduna. circus = cerc. blande = măgulitor. barbar. Cuvinte latine care se regăsesc în formă identică sau apropiată fonetic si semantic în limba română. îngust. chorea = horă. amare = cu amărăciune. canal. ceno = cina. canalis = tub. curcubeu. carnis = carne. cu arcanul. campus = câmp. ah = ah. a pune: adduco = a trage la sine. celo = a celui. crudelis = crud. allego = a alege. a se arăta. a primi. a acoperi. caput = cap. sălbăticie. răstignire pe cruce. angusto = a îngusta. cingulum = cingătoare. cu japca. cornu = corn. annuus = anual. vacă. dispută. curto = a scurta. suprafaţă întinsă. amarus = amar. canis = câine.cca 1700 cuvinte comune numai limbilor română şi engleză. a aşterne. cornum = coarnă. autumnus = toamnă. femeie rea. În partea sângă a semnului egal este cuvântul latin. attat = vai!. attendo = a fi atent. cum = când?. crista = creastă. auratus = aurit. cauda = coadă. a îmbuca. bracatus = îmbrăcat în nădragi. cela = cămară. attente = cu atenţie. azil. atât!. iar după acest semn se află cuvântul românesc sau explicaţia în limba română. celulă. a se încrede. annato = a înota către. crucis = cruce. barbaria = barbarie. vârf. necopt. arma = arme. audio = a auzi. înclinat. acolo. acus = ac. clare = clar. coasă. computo = a calcula. a afla. casa = colibă. arcano = pe ascuns. a aduce. animal = animal. castro = a castra. a strânge. a ascunde. chingă. aro = a ara. potecă. coqua = a coace. acolo = acolo. attentus = atent. a asculta. gură. cerno = a cerne. violent. a lua masa. coma = coamă. cornus = arborele de corn. cârcotaşă. carrus = car. cuvintele irlandeze comune cu româna şi eme-gi. crudus = crud. ardeo = a arde. bene = bine. a = a. arcus = arc. cepa = ceapă. cingo = a încinge. a plasa banii într-o afacere. Dar davele erau centrele politice şi sociale ale triburilor geţilor unde se judecau pricinile grave şi se hotărau treburile importante pentru întreaga comunitate. a desluşi. econom. costa = coastă. barba = barbă. cos = cute. barbarus = străin. area = arie. anguste = strâmt. Aceste centre aveau şi rolul de centre de schimb a bunurilor care prisoseau. sprijinit. gresie. cicută = cucută. acer = ager. Aşa de puternic am fost latinizaţi că limba română a păstrat cuvântul dava cu sensul de reclamaţie.

pellis = piele. a tortura. mustum = must. pereo = a pieri. lacrima = lacrimă. a detuna. morior = a muri. obliquus = oblic. pieziş. lana = lână. large = belşug. locustă = lăcustă. dense = dens. murus = mur. meus = al meu. humeo = a fi umed. latus = latură. heri = ieri. mulier = femeie. odiosus = odios. mutus = mut naris = nară. illacrimo = a lăcrima. filum = fir. firimitură. muscus = muşchi. lutum = lut. inclino = a înclina. partis = parte. gula = gură. illumino = a lumina. mulgeo = a mulge. meritum = merit. ciocan. impugno = a împunge. gena = pleoape. lacteus = de lapte. mugio = a mugi. funis = funie. occupo = a ocupa. locus = loc. numero = a număra. miseria = mizerie. floris = floare. homo = om. medulla = măduvă. maius = luna mai. a declara. passus = pas. gemo = a geme. occido = a ucide. natio = naţiune. farina = făină. dulce = plăcut. marito = a mărita. liber = liber. lingua = limbă. intra = înăuntrul. facere = a face. mel = miere. paries = perete. mater = mamă. fenum = fân. luteus = lutos. fetura = fătat. morum = mură. lingo = a linge. sân) = mama. inno = a înota. hei! = hei!. gazdă. inclinatio = înclinare. filius = fiu. multum = mult. pallidus = palid. draco = balaur. murmur = murmur. impingo = a împinge. fusus = fus. octo = opt. do = a da. inde = inde. iugo = a înjuga. lupa = lupoaică. occupatio = ocupare. pasco = a paşte. fumus = fum. mare = mare. mensura = măsură. foc. gusto = a gusta. os = os. neam. miratio = mirare. des. fraga = fragi. frico = a freca. duco = a duce. dulce. dormio = a dormi. a suspina. floccus = floc de lână. fera = fiară. latro = lotru. iracundia = iracandia. ningit = ninge. furca = furcă. ordo = ord. lenis = lin. ferrum = fier. olla = oală. mânie. palus = par. marginis = margine. duo = doi. parens = părinte. penna = pană. linişte. milium = mei. humilis = umil. oculus = ochi. pedica = piedică. filia = fiică. malleus = mai. oleum = oloi. latratus = lătrat. panis = pâine. uimire. menta = mentă. obligo = a obliga. fulgur = fulger. pelagus = pelag. odor = odor. focus = vatră. topor. nasus = nas. fumo = a fumega. laudo = a lăuda. merula = mierlă. nebula = negura. pectus = piept. latro = a lătra. hoţ. directe = drept. nedum = necum. mors = moarte. nucis = nucă. mons = munte. manus = mână. pastor = păstor. inumbro = a umbri. mendacium = minciună. mamma (ţâţă. margino = a mărgini. nefericit. murmuro = a murmura. iuratus = care a jurat. incipio = a începe. incepto = a începe. nurus = noră. strămoşi. massa = masă. fugio = a fugi. pascuum = păşune. herba = iarbă. mugitus = muget. macero = a măcina. fur = fur. frigo = a frige. manica = mânecă lungă. genu = genunchi. muto = a muta. pacis = pace. mica = mic. lippus = lip. frater = frate. mortuus = mort. lupus = lup. gustus = gustat. linişte. pila 56 . paco = pace. femina = femeie. furia = furie. a căsători. miser = mizer. intro = a intra. noctu = în timpul nopţii. insula = insula. fames = foame. longus = lung. nigrum = negru. digitus = deget. fundus = fund. funalis = funie. nos = noi. lacus = lac. oh! = oh!. detono = a tuna. mollio = a înmuia. roadă. a ataca. perdo = a pierde. inceptum = început. mollesco = a moleşi. gener = ginere. mola = moară. duro = a dura. palma = palmă. gallina = găină. partio = a împărţi. lacrimo = a lăcrima. gust. libero = a libera. montana = montana. a chinui. nomen = nume. lingula = lingură. figo = a înfige. gelu = ger. lumen = lumina. nodus = nod. humilitas = umilinţă. lignum = lemn. nato = a înota. mollis = moale. sir. musca = muscă. frigus = frig. smoc. gât. luna = luna de pe cer. ira = ira. incingo = a încinge. nodo = a înnoda. miros. palea = paie. fuga = fugă. largheţe. mentis = minte. ligo = a lega. heredis = herede. fructus = fruct. flacără. hospita = oaspete. nascor = a se naşte.dator = dătător. fulguro = a fulgera. grămadă. mânie. sărac. iuro = a jura. iubeo = a dori.

pomum = pom. risus = râs. vermis = vierme. sedes = sedă. scrofa = scroafă. saccus = sac. sub = sub. tendo = a întinde. ursoaică. unus = unu. taceo = a tăcea. venatus = vânat. vitellus = viţeluş. spuma = spumă. tonsura = tunsoare. verbum = vorbă. tussio = a tuşi. sors = sort. vaca = vacă. pinus = pin. russus = roşu-închis. primus = primul. sto = a sta. sanguis = sânge. puteus = put. susurrus = susur. turbo = a tulbura. tegula = ţiglă. sonus = sunet. torqueo = a toarce. rota = roată. scio = a şti. testu = test. ramosus = rămuros. vulpes = vulpe. vipera = viperă. sitis = sete. semino = a semăna. sudo = a asuda. venenum = venin. sugo = a suge. sagitto = a săgeta. teneo = a ţine. pullus = pui. signum = semn. timeo = a se teme. stela = stea. umbra = umbră. spurcus = spurcat. vadum = vad. boccea. porcus = porc. rotunde = rotund. suffero = a suferi. vae! = vai!. a arde. tyrannus = tiran. tamen = taman. vis = vis. vendo = a vinde. sono = a suna. usura = uzură. prunum = prună. sagitta = săgeată. vidua = văduvă. plumbum = plumb. subtus = supt. truncus = trunchi. pomarium = pomărie. sufflo = a sufla. ursă = ursă. socer = socru. vicinia = vecinătate. rumino = a rumega. valles = vale. ulcus = ulcior. turma = turma. turbate = turbat. rodo = a roade. vitis = vită. stirpis = stirpie. rosmarinus = rozmarin. popa (cel care face jertfele) = popa. ramus = ramură. populus = popor. vas = vas. prunus = prun. stomachus = stomac. una = una. porto = a purta. sorbeo = a sorbi. portio = porţie. septem = şapte. tremor = tremurare. salto = a dansa. video = a vedea. tilia = tei. ruinosus = ruinat. surdus = surd. umbro = a umbri. ulcero = ulcera (a fi plin de răni). a înţepa. placo = plăcut. porta = poartă. turba = a turba. sorbitio = sorbitură. suffulcio = a sufulca. vinum = vin. unda = undă. usus = uz. ultimus = ultim. subiratus = supărat. praeda = pradă. tacite = tăcute. traho = a trage. salio = a sări. urceus = urcior. temeritas = temere. vicinus = vecin. stinguo = a stinge. socrus = soacră. 57 . spumosus = spumos. tempus = timp. stellatus = înstelat. sterno = a aşterne. bubă. rumpo = a rupe. spurco = a spurca. udus = ud. putridus = putred. ungo = a unge. saline = salină. venator = vânător. repens = răpezime. uro = ură.= pila. salis = salcie. stupro = a stupi. tussis = tuse. tono = a tuna. tingo = a întinge. ursi = a urzi. seu = sau. umbrosus = umbros. singuli = singur. sitio = a fi însetat. verres = vier. securis = secure. destul. taurus = taur. stringo = a strânge. roto = a roti. uber = uger. totus = tot. st! = sst!. sal = sare. tuli = tuli. livadă. ursus = urs. saturo = a sătura. rea = rea. vindico = a vindeca. rideo = a râde. pungo = a punge. venio = a veni. sudor = sudoare. rotundo = a rotunji. vultur = vultur. sortitus = sortit. spina = spin. plango = a plânge. sex = şase. sat = sat. virga = vargă. unde = unde?. statura = statură. volo = a voi. susurro = a susura. podagra = podagră. vita = viaţă. spartgo = a sparge. termino = a termina. ulmus = ulm. soror = soră. tu = tu. ripa = râpă. a sălta. serum = zer. împreună. sarcina = sarcină. pons = punte. unguis = unghie. sedeo = a şedea. rogo = a ruga. rupes = râpă. tortus = tort. plene = plin. turtur = turturea. tortor = tartor. somnus = somn. ros = rouă. spica = spic. tremo = a tremura. probosus = a probozi. vespa = viespe. satur = sătul. vocis = voce. tyrannis = tiranie. viridis = verde. pote = a putea. tergeo = a şterge. pono = a pune. pugnus = pumn. puteo = a puti. raro = rar. velo = a înveli. reparo = repara. venia = voie. tondeo = a tunde. prosto = prost. saluto = a saluta. semen = samăn. spatha = spată. rapio = a răpi. ustulo = a ustura. urtica = urzica. a scăpa. saltus = salt. ruina = ruină. tres = trei. trudo = a trudi. rancidus = rânced. vena = vână. rado = a rade.

su.e. â ca i (când-chind). Scrierea sumeriană este în cele mai multe cazuri monosilabică (aglutinantă). Aceste limbi nu aveau sunetele „ce”. aşa cum fac oşenii în vorbirea lor curentă. j. În paranteză pătrată am pus cuvântul din limba engleză cu explicaţia aferentă. v. Consoana „b” de multe ori devine „p” şi invers. Vocala „o” din emegi. română) şi consider o mare datorie a statului român să dispună măsuri care să ducă la o implicare majoră a persoanelor interesate din România în descifrarea tăbliţelor de lut care poartă scrierea emegi. persoană. germană. dar cu sensuri apropiate sau identice monosilabelor iniţiale. iar pentru scrierea veche pictografică dificultăţile sunt şi mai mari. a pune + a: braţ. Unde am considerat că traducerea semită a modificat sunetul original am trecut termenul propus de mine şi ulterior termenul cunoscut de sumerologi. Prestigiul extraordinar al acestei culturi a fost recunoscut chiar de cuceritorii akkadieni şi ulterior babilonieni care au folosit această limbă în oficierea cultului religios. a umbla cu şmecherii. sog. chiar dacă structurile sociale şi politice ale emeşilor erau dispărute de mai bine de 1300 de ani. puţine cuvinte sunt compuse din două sau mai multe silabe. şoc) sau se scria în mai multe feluri. ciog. (sug se poate citi ciug. În partea stângă a lexiconului se găseşte cuvântul din limba română iar după semnul (=) urmează cuvântul emeş cu sensurile aferente. z înlocuit cu s sau ş. care au studiat în România pronunţă consoana p ca b (bobor – popor). Limba emegi nu avea consoanele f. „ci” şi au fost transcrise prin sunetul „şe”. engleză.n. t sau nu au reuşit semiţii să le redea în dicţionarele lor. forţă putere) dobă. Consider această greutate explicabilă pentru un străin 58 . limbi semite şi înrudite între ele.e. se poate scrie su+par+ca sau sub + ir + ca sau su + bir +ca). cioc. a lovi. termenii fiind foarte greu de înţeles. Traducerea limbii sumeriene s-a făcut cu ajutorul „dicţionarelor” paleoakkadiene şi paleobabiloniene. care au încercat să transpună într-o structură semită o limbă aglutinantă. dar avea acelaşi sens (şopârca: a linguşi. ciuc. „şi” aşa cum fac cei din Muntenia când vor să-i zeflemească pe moldoveni „pi şentru”. usu). î au fost transcrise prin a. În limba română prin unirea a două sau mai multe monosilabe a limbii vorbite în mileniul Vlll – lll î. Emegi (limba sumeriană) a fost limbă liturgică în Mesopotamia până în secolul V î. Fenomenul este asemănător dacă s-ar încerca transcrierea limbii chineze cu alfabet latin. g înlocuit cu c. au rezultat cuvinte noi. Emeşii aveau obiceiul să nu mai scrie ultima (sau ultimele două) literă. Un cuvânt (fonem) se putea citi în mai multe feluri. 100000 tăbliţe de lut cu scriere emegi. corect „pi centru” cu „ce” moale. De reţinut că şi în prezent arabii (urmaşii semiţilor).. dormi. În paranteză rotundă am pus sunetul care nu a fost scris în textele emeş.Suntem din acelaşi neam cu emeşii (sumerienii) Civilizaţia emeş (sumeriană) a marcat foarte puternic civilizaţia lumii şi importanţa ei. ă ca a(masea-măsea). vocalele ă.n. a fost transcrisă totdeauna în vocabularele semite în „u”. Sunt convins că sensul multor cuvinte a fost influenţat de traducerile succesive (emegi. Cuvintele emegi au mai multe înţelesuri ajungând să treacă de 250 pentru expresia „me” şi acelaşi sens poate fi explicat cu mai multe expresii (putere = a. alături de civilizaţia egipteană este fundamentală în evoluţia civilizaţiei europene şi a celei din vestul Orientului Apropiat. i. Limba română veche surprinde trecerea vocalei u în o ca în cazurile dubă (dub: a bate cu putere. Precizez că s-au descoperit până în prezent cca. tobă sau durni (dur: locuinţă + ni: gazdă. akkadiană. fenomen întâlnit şi pentru d înlocuit cu t. babiloniană. a se răsuci) dorni. dar nici jumătate nu au fost descifrate. a se învârti.

prima categorie. Cuvântul hora are sensul de a dansa în cerc. iar în nord au construit mai multe ziduri de apărare. noi românii mai păstrăm vechile tradiţii şi obiceiuri. 59 . Sang-gi îşi spuneau emeşii şi termenul a fost tradus eronat după descifrarea tăbliţelor de lut prin „capete negre”. iar la emeşi ki-e-ne-di are sensul de a dansa. „a lăsa din chingi” – a lăsa liber. a conduce. ceea ce-i făcea să se deosebească de semiţi care umblau cu bustul gol. totalitatea lor. a fi uniţi. Termenul gig are sensul de trist. De Anul Nou în Moldova se umblă pe la casele oamenilor cu dansul căluţului care începe cu expresia „hop zurzur”. calitatea de nemeş. cingătoare de pânză groasă folosită pentru protecţia abdomenului la femeile însărcinate sau la oamenii care fac efort fizic deosebit. a se clătina. Dar el este păstrat în limba română cu sensul de val de pânză. a bucura pământul. a striga. slab. nemeşug: nemeşie. mândru. sumbru. liberă de orice dogme preconcepute privind originea neamului şi limbii noastre. fâşie de pânză sau piele folosită pentru fixarea şeii. demn. a înnobila. clasa nemeşilor. Chindie este denumirea unui dans. Un alt termen folosit pentru poporul emeş este sang-gig tradus greşit tot prin „capete negre”. Irlandezii au cuvântul giogadh cu sensul de a scoate strigăte ascuţite. sunt foarte chibzuiţi în acţiunile înfăptuite şi sunt foarte demni. cel mai de seamă. de neam mare. mândrie + at: tată. a se trage din. nobil. iar în eme-gi cuvântul hura are sensul de neam. Chiar dacă timpul ne-a despărţit de peste 5000 de ani. a învârti. Au mai rămas destule comunităţi care să-şi continue existenţa milenară. În limba română avem cuvântul chingi (cu primul i pronunţat mai lung) cu sensul de bucată de lemn lungă şi îngustă care se fixează pe un alt lemn cu rolul de a-l întări. corect ar fi neam ales. a cânta) cu sensul de vioi. a sări şi zur-zur: a se zgudui. face pe cineva boier. a-şi avea originea. folosită în special la schelele din construcţii. a sălta. În regiunea Oaş (Us) din nordul României există o comunitate rurală de indivizi ce-şi spun cu mândrie nemeş. la sud de mare. Ei îşi numeau ţara Ki-en-gi cu sensul de ţinutul neamului înţelept sau a demnitarilor de sânge nobil. negru. Limba engleză păstrează aceste sensuri prin cuvântul king. suferinţă + at: schelet. boală. iar emeşii au ambele cuvinte hup: acrobat. mândru. Neamul emeş (sumerienii) când au plecat din ţinutul actual al României nu au lăsat în urmă o imensă pustietate. Ţinutul locuit de emeşi se numea Ki-en-gi. limbă aleasă sau oficială. era apărat natural la est şi vest de fluviile Tigru şi Eufrat. Mai există expresiile: „a ţine în chingi” – a constrânge. a susţine. sangi: element care a stat la baza constituirii clanurilor şi a ginţilor având un strămoş comun = sang-gi: persoană care aparţine prin naştere aceluiaşi grup. iar pe tăbliţele geţilor am găsit cuvântul gig cu sensul de frumos. sunt oameni de încredere. se consideră că aparţin de vechi familii boiereşti. Mai există termenii a nemeşi cu sensul: a boieri. a chiui. fâşii de pânză sau piele din hamul cailor. a fi în stare = Ki-en-gi: teritoriul pe care mai târziu semiţii l-au numit Sumer. chipeş. a ocroti. Toate sensurile se pot reduce la următoarele: a apăra. Tot noi păstrăm termenii: gigat (gig: tristeţe. slab) cu sensul de slab. Într-adevăr emeşii de cele mai multe ori purtau pe umăr o pânză care era înfăşurată pe trup. Ei nu se amestecă prin căsătorie cu ceilalţi săteni. vită. „a-l ţine chingile” – a fi sau a se simţi în putere. neam civilizator sau neam nobil. prinsă de hloabe şi folosită pentru protecţia abdomenului la cai. a controla. Limba pe care o vorbeau se numea eme-gi cu sensul de limbă a neamului conducător. pagubă. nemeşie: rang social. prima clasă socială. a se opri. a proteja. chiot. subţire şi gigăt (gig: bucurie. dar nu şi pentru cel care stăpâneşte foarte bine limba română veche şi are o minte isteaţă.de această limbă.

Iudeii. reputaţie proastă. le-au cultivat limba şi religia până în secolul Vl î. a nobililor. cuvântul gi a ajuns gig (gi: om tânăr + gi: nobil mândru. melodia după care se execută acest dans. suflet rău. iar poporul să se numească „capete negre” de parcă i-ar fi potopit râia pe toţi. Se mai foloseşte şi înjurătura „sângili mă-ti” cu sensul de blestemat să fie neamul care te-a zămislit şi te-a format ca om = sang-gi: suflet rău. poporul civilizator. gige şi giga cu sensul de chicoteală. Trebuie cercetat acest domeniu pentru a aduce adevărul la lumină. pieptănat cu cărare pe mijloc şi legat în coadă la spate (cum poartă părul şi în prezent călugării români sau cum purtau moţii). a lua peste picior. Limba română mai are cuvântul gigia cu sensul de tânăr frumos şi plin de farmec. în captivitatea din Babilon când şi-au prelucrat propriile mituri şi legende au preluat din această cultură toate miturile iudaismului inclusiv mitul „poporului ales” pe care l-au folosit cu foarte mare abilitate în epoca modernă. popor civilizator. care este un dans englezesc (jig). civilizator.n. urmaş). mentalitate ca în expresia „sânge rău” care semnifică om parşiv. Este inadmisibil ca limba unui popor să fie aleasă.n. civilizator. În limba irlandeză există cuvintele gig. În sudul Iraqului există în prezent un grup etnic ce îşi spune emeci. iar statuile îi prezintă cu părul subţire.e. a batjocori. Fantastic! Emeşii au traversat istoria şi ne sunt contemporani! Dar istoria le-a făcut o mare nedreptate prin Jules Oppert în anul 1855 când a botezat acest popor necunoscut cu numele de „sumerieni” dintr-o interpretare eronată a termenului de Sumer folosit de akkadieni pentru teritoriul dintre Tigru Eufrat şi Golful Persic. distracţie identic cu gigia al nostru. popor nobil. poporul ales sau civilizator. a conducătorilor. În raport cu vecinii semiţi. fel.e. care vine în sprijinul ideii arătate mai sus. a sfida şi care păstrează ambele sensuri din limba română pentru gigat ceea ce confirmă o traducere incompletă a cuvântului gig din eme-gi.. codiţe de păr. 60 . a încuraja. ciripeală. conştiinţă. Prin repetare. caracter pervers. demnitate. consider că este o greşeală traducerea „capete negre” şi trebuie înlocuită prin poporul ales. a se hârjoni. aparţine prin naştere grupului) şi poate avea în eme-gi sensul de neam ales. eme-gi. vesel (gi: tânăr + gi: nobil mândru + a: odraslă. şi care fără să ştie participau la descoperirea propriului trecut! În Consiliul de Administrare al Iraqului din 2004 există un reprezentant cu numele de Bara-lulu. dovedind imensul prestigiu de care se bucura cultura emeş. Canalul Um Kasr este tot o denumire emeş (um + kas +ri) cu sensul de râul care curge dirijat. adică poporul mândru. În urmă cu 4500 ani pe acelaşi teritoriu a locuit neamul emeş (se poate citi şi emeci) – o ramură a strămoşilor noştri carpatici – care vorbea o limbă numită eme-gi. Limba română veche mai are cuvântul gigă. a străluci de bucurie. Să repet emeş. persoană închisă în sine. emeci. fire. a radia. Dacă dispărea poporul care a creat aceste structuri fonetice. sangi: figurativ cu sensul de suflet. drăguţ. nobil.Este o certitudine că gig trebuie tradus şi prin mândrie. Dacă ei nu aparţineau rasei semite. Nimeni nu s-a gândit că muncitorii care participau la săpăturile arheologilor erau urmaşii celor care au creat acea cultură fabuloasă a emeilor (sumerienii). suflet parşiv. dar şi irlandez executat cu vioiciune şi veselie. familie blestemată. învingătorii lor semiţii. Deşi au dispărut ca stat în secolul XVlll î. veselie. Tot în irlandeză mai sunt cuvintele gigea şi gigi cu sensul de chicoteală. caracter. ei erau cu adevărat un popor civilizator. Un popor plin de veselie şi vioiciune aşa cum erau emeşii nu putea fi negru în suflet sau la minte. astăzi nu le mai auzeam. Numele este fără discuţie emeş şi poate fi interpretat prin conducătorul neamului străbun. Trebuie să arăt că termenul gi poate fi tradus şi prin a strânge părul.

a da un sfat. necopt la minte. alean: dor. până la. În comunităţile agrare această acţiune constituia o sărbătoare deosebită la care participau toţi membrii. = acera. a pune la locul lor = aciue. grijă profundă purtată mereu în suflet. a se plânge. Însămânţarea brazdei avea rolul unei fecundări magice pe care omul o intermedia între cer şi pământ şi asigura continuarea vieţii. a îndeplini. ara: începerea muncilor agricole odată cu afânarea pământului prin distrugerea crustei tari de la suprafaţă şi îndepărtarea buruienilor. adăpa: a duce animalele să bea apă.a-se-ra: lamentaţie. aciua: a aşeza. a creşte umiditatea într-un spaţiu închis pentru realizarea unei băi de abur = aburu: a deschide aripile. dimineaţa. a pune în ordine. aduc: a duce. a cere. poloboace. antal: butoi mare de stejar. devreme. apa care curge. catastrofă datorată unor revărsări de apă. chin fizic sau psihic = a-ma-ru: inundaţie. decădere psihică. a face praf. achita: cu sens figurativ de a ucide = a-chi-ta: a distruge. aldui: a binecuvânta = al-du(i): a insista. unul din arborii folosiţi de români la ceremoniile de înmormântare. lichidul care ocupă 70% din suprafaţa pământului şi este principala componentă a corpului omenesc = a-pa: ţeavă făcută din argilă prin care trecea apa sau berea consumată la diferite evenimente inclusiv funerare. a face. a 61 . angara: obligaţii numeroase. neputinţă. a se desfăşura. ieşit din marea primordială. a zdrobi. Se alegea cel mai bun gospodar din comunitate şi el avea cinstea să iasă primul la arat. deosebit de mare. Trebuie arătat că în limba quechua (limba folosită de incaşi) sango semnifică suflet. treburi de rezolvat = a-nga-la: sac din piele pentru făină. întristare. a căra cu ulciorul. a se înălţa a ieşi. acera: a avea nădejde la. mult. măsură de capacitate de 50 vedre = an-ta: înalt. târlă de vite. nenorocire de proporţii abătută peste o persoană. a aşeza. amaru: stare de spirit care exprimă disperare. a distruge. a arunca. apa: elementul vital al vieţii. amus: groapă sau putină cu apă şi var pentru argăsit pielea. Arhaisme şi regionalisme din limba română care se găsesc în emegi în formă identică sau foarte apropiată: abur: evaporarea apei prin fierbere sau datorită temperaturii ridicate = ab-ur: vase pentru fiert.individ periculos. a căra = a-duc. a duce afară. suferinţă = al-la-an: stejar. Sărbătoarea avea şi un profund caracter religios pentru că simboliza împreunarea cerului cu pământul şi renaşterea unui nou ciclu al vieţii. a-su-e: a atinge. a aştepta să. adă: actiunea prin care unei persoane i se cere să transporte sau să mişte ceva = a-da: a trimite. a dori. a ţipa. a-dug: a iriga. bucurie. a invoca ceva. adăpost provizoriu. a transporta provizii de făină. Acest obicei se mai păstrează în forma lui arhaică în Maramureş prin obiceiul tânjalei = a-ra: a pune sămânţă. a însămânţa. prost. jale. a pune în ordine. a tinde spre. aburi: a supune unei atmosfere încărcate cu abur un aliment uscat pentru a-şi recăpăta frăgezimea. a da apă vitelor = adapa: primul om în mitologia emeş. argăseală = amas: stână. acuşica: expresie care arată că o acţiune se va desfăşura imediat = acusica. distrugere.a-gu-zi-ga: imediat.

a-dah: aliere. persoană care se roagă. raită. bandă: fâşie. bandaj. a răspândi. scadenţă. a se revărsa. rugăminte. sprijin. bir: impozit principal perceput în statele feudale române de la ţărani şi meşteşugari. ritual. a prezice. azil: loc de refugiu pentru bătrânii fără adăpost. a împărţi. a se învârti. a se roti. bă: formă de adresare către o persoană = ba: persoană în viaţă. apă liniştită. trufie. „banul este ochiul dracului” = ba-an: suport. expunerea corpului la temperaturi ridicate care generează transpiraţie = a-sud: a mişca cu energie şi prin repetare. a ceda. bala: monstru. apă rece. a da peste cap. împotrivire = ba: a provoca. a lua. a cuibări. simpatic. a distruge. fioros. haită. baltă. înţelept. pătimaş. rezistent. a întinde. a dezbina. a aduce mereu nenorocire. a dispărea deasupra. ajutor. a face tărăboi repetat. rugăminte scrisă pentru rezolvarea unei situaţii nefavorabile = a-ra-zu: petiţie. a uni. mulţumire. 62 . a se răspândi. baragă: lup în fruntea unei haite care prin urlete dă semnalul de atac asupra prăzii şi o hăituieşte pentru a o împrăştia. care de multe ori era luat prin violenţă şi cazne de tot felul = bir: a împărţi. a fi întins. unire. a cădea în torente. a susţine. a radia. atac: acţiune violentă. a lega = banda: a sprijini. cel mai priceput. a informa pe cineva. pregătirea unei asemenea acţiuni prin unire sau aliere = a-tah. a dezlănţui un atac. bal: balot de marfă = bal: a transfera. taurul din fruntea cirezii care poartă clopotul pentru a-şi anunţa prezenţa. văpaie. droaie. neted. scurte. a desfăşura. măsură de capacitate de 10 litri. asu: bun. amiază. a răsturna. a unor culturi şi livezi sau masacrarea oamenilor şi animalelor prin foc şi sabie = bar-bar-ra: flacără. aşed: a pune într-o anumită poziţie un obiect sau o persoană. duşman. vizuină. jertfirea unor ofrande pe altar prin ardere = ar-de: a lăuda. refuz. arzu: termen vechi cu sensul de jalbă. a lega. odihna de amiază. de mică întindere. asud: a transpira datorită unui efort susţinut. a umple cu vârf. drag. subdiviziune a leului. a preda. ban: echivalent convenţional în relaţiile de schimb de mărfuri sau servicii. adunare. a rezolva. degradarea pielii prin desprindere şi formarea unor băşici dureroase sau întărirea foarte puternică a pielii care provoacă dureri persistente = ba-ta-tur: acestea sunt mici. a arde cu flacără. barbarie: acţiune violentă a unor persoane împotriva altor persoane şi care are ca scop distrugerea unor construcţii. clar. cuib. bălăcăi: a se bălăci. a lăuda. impetuos. a lovi apa cu palmele = bal-aca: a turna. fericire. barac: câine flocos şi cu mustăţi mari = barac. bansur: recipient. bătătură: suprafaţa de teren a curţii împrejmuită cu gard pentru a ţine închise păsările şi animalele mici. bănicior: baniţă. acţiune în forţă. înţelept = asu: doctor. a se aşeza = a-sed: apă răcoroasă. a oferi unui străin necăjit un adăpost = azil: bucurie. smârc = bara: a inunda. barag: vizuină. reprimare. a străluci. fiară = bala: ostilitate. ba: negare. bară: mocirlă. a unor produse. arde: purificare prin foc. om sau copil cu gură mare = barag: a împrăştia. a se dezlănţui. a susţine. a pune. a împrăştia. a sorbi. a se revărsa. plângere. a învrăjbi. aroganţă. a se întoarce. unitate de măsură de 10 litri = bancior. conducător.străluci.

acţiune ratată = ca-duc. a se teme. bucată mare de carne = but: şold. respect. ca-dug: măsurarea sau socotirea mărfii pentru calculul profitului sau impozitare. a bâzâi. grămadă. a asedia. unul peste altul. a da buzna. galga: sfat. a duce. a alunga cu forţa. a prinde. fel de a acţiona = cala: a se îndrepta spre. buli: a păţi ceva neplăcut = bul(i): nenorocire. deodată. cale: drum. cade: a se cuveni. a evalua. a merita. bâz: sunetul scos de insecte sau de albine la urdiniş. în masă. repede = buluc. a da junghiuri. gloată. scafă. a izbi. vânjos. genunchi. viguros. a încăleca. a agita. a zăvorî afară. ca-li-gi: a înconjura. calga: locţiitor. a omorî. a se certa = bi-ra: amestecat. droaie. bura: a ploua mărunt şi des = bu-ra: a uda repede. a enerva. a strânge. a îndemna. a fugi. copac cu umbra groasă. bu(u): a rage. a da năvală. a grăbi. bure: vas de lemn pentru băut apă. bâra: a bodogăni. a mugi. animal călărit de om. cac: a se uşura. cadă: butoi mare cu un singur fund. consultaţie. a captura. a aduce suferinţe fizice. rapid. aşeza. soluţie într-o dispută verbală. a duce. but: coapsa unui animal rumegător. băţ cu care se măsoară laptele în şiştar = bur(e): castron de lut ars. a fugi. se folosea mai mult la parade şi la călărie = cal: puternic. toţi deodată. a trage cu putere. urmaş = calga. a lovi = ca-li-ci. iute la fugă. a alerga împrejur. a trage. cu grămada. năucit. bu: a buhăi. a aiuri. a-i fi frică. excremente = cac: curbă. a blestema. a transporta. călătorie. de formă conică ce se foloseşte numai în poziţie verticală pentru borhot de fructe sau zdrobirea strugurilor pentru vin = cada. pivniţă pentru cereale. bâr: interjecţie cu care oile sunt îndemnare la drum sau să facă alte mişcări cerute de cioban = bir: echipa care mână oile. 63 . calici: a nenoroci. a purta. gada: a avea. a zumzăi. a zăpăci. buru: a vomita. ca în expresia „i-a mers buhu” = bu-uh: a tremura. persoană care trebuie supravegheată şi protejată = bulung: nevinovat. a socoti. vas. persoană care are ieşiri necontrolate care demonstrează labilitate psihică. a plânge = bu: a pune pe cineva să urle sau să plângă. a se îndoi. a cicăli pe cineva. vorbitul în şoaptă = biz: a ciripi. a trage. a ţine seama de. iute. a mânca. încărcătură. buhu: o stare se spirit ce arată nesiguranţă. a ocroti copilul. îmbulzeală. borî: a vomita = boru. a stropi. dop. a transporta. potecă. caduc: gol. a amesteca. musculos. lovitură. bulug: a se năpusti. a fi nervos. bou: taur castrat folosit ca animal de tracţiune = bou. tare. a murmura. a hrăni. a bate. a provoca. buluc: năvală mare. cala: partea de jos a unui vapor unde se depozitează mărfurile = cala: groapă pentru provizii prevăzută cu acoperiş şi uşă de intrare. a se repezi la = bu(i): a se repezi la. a da năvală. bolund: persoană cu tulburări psihice de comportament.a pedepsi. a şopti. a se răzbuna pe. cal: animal domesticit de om în diferite zone ale lumii şi folosit pentru călărie şi transport. bui: a da năvală. a fi plin. a se aşeza. a potrivi = cad(e): a se alipi.

[carat: cărat]. a lega. coşul pieptului. a da. a fi agitat. se(i): a se înfierbânta. noroc. a ruga. orificiu făcut într-un butoi şi prevăzut cu un dispozitiv care reglează debitul vinului şi trebuie mânuit cu mare atenţie = cana: îngrijorare. zestre. nelinişte. a se zvârcoli. neam. rezoluţie = caras. popas. a trebui. frumos. formă de păstrare a legumelor sau fructelor uscate prin înşiruirea pe o sfoară şi legarea capetelor = cercu. a împărţi. crimă. a vântura grâul. ceu: oală pentru mâncare = ceu. a ieşi. cârlionţ = cioaca. a dispreţui. răboj = cier. organizaţie = cin. a călători în afară. a fi egal cu. de nădejde. zvârlugă = cara: a captura. atrăgător. a jefui. a chema. cercu: figură geometrică ce defineşte rotunjimea perfectă. a fi de partea cuiva. cărar: hotărâre. gil: întunecat. a face prizonieri. a porni război = certa. hotărâre. a evada. urlet. conducere. coriandru. a face = car: chei. inimă. a confirma. a munci din greu = canone. căsuţă. bucătărie. a apuca. a trimite. a chinui. casdu: băutură dulce. a scăpa. su: mână. cier: semn. a fi priceput. su-aca: a face captivi. om cu influenţă = capa. casa: adăpostul omului = cas(a): cătun. ci-lul-la: loc pentru execuţii. a lua. a scoate la păşunat. bucurie mare. se-er: a fi obligat. celula: loc de detenţie sau de execuţie = cilula. se-er-gu: o sfoară lungă plină cu fructe uscate şi capetele legate între ele. a radia. a fixa. 64 .calie: fiinţă închipuită. a dansa. a înşela = celu(i). a lumina. apă. port. porţie de mâncare. ser-da: atac. ser: a străluci. potrivit. nobil = cilib: stea. soartă. suflet. zel. se cercetează sau se pregăteşte ceva = ca-ta: a prinde. capan: om în slujbă mare. a face. a primi. a da. cioacă: cârlig care ţine un obiect legat de altul. cilibiu: elegant. cil: animale cu părul gri. a ataca. se-la: a căra grâul la hambar. ascunzătoare = cela. a aşeza. gaba: trufie. miros. ca-nun-e: strigăt de disperare. cămară. car: unitate de măsură utilizată în Moldova în evul mediu cînd se expediau pentru export produse agricole (peşte. a trimite. slăvină. oracol. blam. culoare în trei peri = cil. a mâna. ardoare. a fi violent. a duce. a face. pipă. a călători în afară. a căzni. secară) avea cca 900 kg = car: unitate de măsură egală cu 909 litri. grâu. cei: a cere = cei. cercală: unealtă de pescuit în formă de sac. a primi. a înşfăca. căta: acţiune prin care se caută. crestătură. formă de dans prin învârtire în cerc. a înmâna. cât se aprecia că se poate transporta în condiţii normale cu un car cu patru roţi tras de boi. cer: universul de deasupra noastră = cer. casto: bine. celar: odăiţă. a se uita la. şansă. casă de afaceri. cin: clan. invocată de copii când se scaldă în râu pentru a rezista ca ea la frig = cali-e: strigăt puternic. certa: a cere socoteală. garas: decizie. braţ. celui: a ademeni. acţiune punitivă. fruntaş. a amăgi. a transporta. a duce grâul. scandal. îndiguire. canoni: a umili. a fi încântat. cară: : peşte mic şi foarte vioi din apele stătătoare. crâsnic de mână = cercal. a împrăştia pe jos. dansator. căra: a transporta. se-er-ngal: a fi puternic. cartier nou al unui oraş. scoabă. canea: cep. gin: a dovedi o proprietate de către cineva. a prinde. a prinde. credincios. agresiune. a pune. a mâna. cilic: mărgele lucitoare = cili: cununa miresei. a se murdări. a întări. potrivit la gust = casto. răcnet. se-lu(i): plantă cu miros plăcut.

sus: a da peste cap. 65 . cruzime. băţ cu care se măsoară laptele în şiştar = ceban. îndoit de spate. nătăfleaţă = ciutac. ciopor. ciuciur: jgheabul de la fântână pe care curge apa. ca unitate de măsură – cotul. ciurdă: turmă. a izbucni. măcinare.ciob: parte dintr-un vas de lut care a fost trântit la pământ şi spart = ciob. ciochină: cârlig purtat la brâu de oamenii de la munte şi folosit la diferite activităţi = ciochin. su-pe-el-la: a mânji. a izbi. frică = cior. rău. sperietoare acoperită cu zdrenţe = ciuha. obraznic. a repartiza. fermecare = ciud. cir: fir. a întări. a mişca cu mâna pentru a trece prin ciur. ciupă: apă călduţă în care fac baie copiii mici. suchin: seceră. a umbla. braţ şi antebraţ. stângaci. su-nga: mâna mea. trândav. a înfrunta. neîngrijit. a se ghemui = ciuci. cioci: a se chercheli. a străpunge cu lancea. a mărunţi cu ajutorul ciurului = ciura. ciura: a cerne cu ciurul. aţă subţire. se-ba-an: o măsură pentru peşte sau pentru alte alimente. sub: a trânti la pământ un arbore. su-bar: a scăpa de. gol. a merge pe jos. a fi corupt. su-ur-ra: mărunţire. ciungă: persoană fără o mână = ciunga. a fi necinstit. a scoate. paralizat. su-la: leneş. surug: coş mic. sud: cruce. a dezlega. scafă. număr. vasul de lemn în care fac aceştia baie = ciupa. gidi: a se întrista. cior: fior. struguri = ciubar. ciutac: prost. a uimi. gârbov. în bătaie de joc. citi: a se concentra în efortul de citire. a căra. a delimita un teren. a fi înfuriat. a fixa. puţin = cir. sus: a răsturna. arbore doborât = ciop. spate = cius. ciop: trunchi de copac. a smulge părul de pe porc. ciuci: a se aşeza pe vine. ciupeli: a jumuli o pasăre. eclipsă. a merge în patru labe. sub: a arunca afară. cârd. sita: măsură. a arunca. ciolă: minciună = ciola. ciuruc: lucru fără valoare. cioban: vas de lemn pentru băut apă. de revoltă = ciuda. a se ciuci. bure. cita: semn făcut de oameni la măsurarea unui loc = cita. sir: a lega. răzuire făcută cu mâna. cius: cârcă. su-gi: bătrân. su-ha: tâlhar. om care nu-i bun de nici o treabă. ciudă: stare de nemulţumire. a azvârli. a împrăştia pe jos. ciubăr: vas de lemn cu două toarte de cărat apă. cioacă = ciuc. deschis. a şterpeli = ciupela. sur: a trece ca fulgerul. vechi. a transporta. nimic = ciula. a descifra sensul unui mesaj = citi. su-la: leneş. uimire. aplecat. a se stârci. ciocoroi: cârlig de fier cu coadă de lemn cu care se agaţă lemnele plutelor = ciocor. a deveni trist. lapte. înverşunat. a trage. susur: grătar pentru cuptor prin care curge cenuşa sau grătar pentru fript carne prin care se scurge zeama. a îmbrăca. violenţă. lucruri mici = ciuruc. descoperit. a trânti la pământ. ciula: a dispreţui. a decide. sucur: suliţă. a se îmbăta = cioci. suba: a dezbrăca. sug: a separa. a tăia. su-dag: a hoinări în jur. a face schimb cu voce tare. a ruga. sur-du: paznic. a implora. ciuha: momâie. ciud: minune. ciuc: târnăcop. a fi obligat. adunătură = ciurdu. a socoti. a se încrunta. sălbăticie. jgheabul teascului de vie = ciuciur. a lăsa buza în jos. su-da: a înarma din vreme. vrednic de dispreţ.

cel care ştie să meşterească obiecte din aur. a alunga. a răpune. gi-zi: o specie de trestie. curte sau ogradă. chisa: a sfărâma boabe sau seminţe. groapă. a cufunda. zarzără = chiri-za: livadă. a vătăma. chil: ţeavă de răcit la alambic. a geme = chiri: rugăminte fierbinte. a striga. a se întinde de-a curmezişul. a potrivi. a închide gura cuiva. chi-ud: a primi o răsplată. a merge de-a curmezişul. cavitate în pământ. a pune la treabă. 66 . ostatic = chiza-su: a aduce omagii de departe. a se jeli. a strânge. chersă: livadă. [keel: a răsturna. cizi: o pasăre de baltă. statuie. a striga. a căuta. chidă: negura de pe munţi. a împinge ceva greu. ţinut pustiu. depozit. a bea zdravăn. buştină. pivniţă de cereale. a pieri. a băga în ţarc.ciutuc: coadă de mătură folosită şi pentru descântat = ciutuc. a tortura. putere fizică. folosită în special la schelele din construcţii = ching-nga: a construi. poruncă. om leneş = chisal: stăpânul ogrăzii. dispozitiv de scurgere = chi-la: a observa. chelar: cămară în dosul casei ţărăneşti sub care se află pivniţa = chi -la: pivniţă de cereale. a îndrepta. a aduce. a face. chiot: a chiui. a merge greu. a se culca. a sparge pietre mari pentru a forma un prag cu ele = chi-sa: musculatură. ciorchine = chi-de: a îngropa. a transmite respect. a înainta cu greu. a pune la grea încercare. scatiu = cizi. a încurca. a umbla în patru labe din cauza băuturii. a se uita spre. chi-sur: a lăsa urme. a se stinge. în Muntenia era egală cu 680 litri. a înălţa. chirăi: a plânge. chingă: bucată de lemn lungă şi îngustă care se fixează pe un lemn cu rolul de a-l întări. a da în primire. a supăra. forţă. partea unui nave care stă în apă. promoroacă. a cerceta. a da o recompensă. a executa. a desfăşura o muncă grea = chin-ni: ordin. înfăţişare = chip. muncă istovitoare. chezaşu: persoană care garantează moral cu averea sa pentru o datorie făcută de altul. a îndrepta. a nivela un teren plin de bolovani rămaşi după arat. în locul zilelor de muncă la care era obligat = chisim: a băga în grajd. a cântări. a supăra puternic. a acoperi. chinui: a necăji. chili: a trage la măsea. postament. faţă. a pune jos. proprietate. a trage la cântar. chila: veche unitate de măsură pentru cereale. a lua în seamă. chiciură. a potrivi. chisal: om care părăseşte greu curtea pentru muncă. om mort = chiritu. a compara. chezap: care arde. a depune un efort fizic foarte mare. a se crispa. a potrivi. sutug: colibă unde se fac ritualuri pentru purificare. siloz. a clădi. a fi atent la. zălog. a arunca pe spate]. plăcere. chicior: picior = chicior. fructe. chip: imagine. om beat = chili: a se murdări până sus. implorare. cheri: a muri. cheritu: om slab şi neputincios. a îngropa = chi-ri: a scurma pămîntul. a ţâpuri. care distruge = chi-zah: loc sacru unde se ard jertfele. a înţepeni. chib: cel care ştie să le dea chip. chisim: obligaţie în bani şi în natură dată de ţăranul clăcaş proprietarului. a hori = chiot. iar în Moldova era egală cu 430 litri = chi-la: a cântări cereale. chiri-du: a doborî. a distruge. a se văicări. belşug. a umili.

a mulţumi. ursită. susţinător. a urmări destinul cuiva = corzi. a distruge. distrugere. chitus: ascuns. a acoperi. a aduce mare suferinţă = cosi. consânge: rudă din partea tatălui = consange. cun-sang(e): a face parte din. a înhăţa. gând rău. a face bine. un fel de pădurice. cud(i): a se preface că nu cunoaşte. pământ nivelat. a urmări. a batjocori. parte a plugului care răstoarnă brazda = cucur. cu-li: vas din argilă pentru bere. a dezrădăcina. a separa de. a scoate sunete. a înceta. îngrăditură. hartam = codru. nuiele. a se feri. a pune. cur-zi: soartă. dulce. a fi atent. a umili. a chiorăi. a tăia. a ascunde. colbu: praf. a răscoli. a ghiorţăi = corai. brăţară. cucu(n): nobil. cus(i): devastare. crâng. tâlhar = coroi. a îngrăşa. a înveli. a observa. chiud: fire duşmănoasă = chi-ud: ţinut pustiu. inferior. stare de nemulţumire. a se mări. alergare nebună. a lega de după cap. plăcut. a chefui. piele. a tulbura. curu(i): a spiona. corăi: a croncăni. cur-aca: a supraveghea. nori de praf. a privi. copil mic = cocon. a fi atent la. a socoti. de forma unui peşte care delimitau proprietătile. coli: oameni care nu fac nimic. gul-bu: a smulge. a se întinde. loc ostil şi plin de primejdii. cordi: a întreţine relaţii sexuale extraconjugale.chisai: pământ gras. a se apăra. cotac: pâlc de pădure = cotac. zaplaz. jos. îngrăditură de nuiele care protejează = chi-ser: gard. a lega un animal de coamă. gu-gur: a strânge. pază. coraca: angină. cotarlă: câine vagabond. dorinţă imperioasă. a 67 . coş: obiect confecţionat din nuiele.cur-di: a spune vorbe duşmănoase. cocon: odraslă de domnitor sau boier. a înjura. a descoperi. a se mări. chius: pământ pregătit din timp. gub -cas: herghelie de cai. chită: grijă. cleios. plăcut. gu-ra(i): a croncăni. coroi: hoţ de codru. chiuz: curea. corzi: figurativ. a acoperi cu piele. cucură: tolbă pentru săgeţi. cosi: bătaie puternică. prieten. a răscoli pământul până iese praf. a aşeza. a pregăti ceva rău. loc ascuns. ciudă. necaz = chi-ta: pământ. om bătrân şi rău = cotarla. cu care se lipesc casele. ţarc. javră. a pune bazele unei familii. a viola = cordi. cuduru: borne mici din piatră. grăsuţ. inel din nuieluşă de salcie = colbu. a smuci. codi: a fi timid. potaie. chiser: cerc de nuiele pus între leucă şi căpăţîna osiei pentru evitarea roaderii lor. leneşi = coli. pitit. untură. cus: burduf. lut = chisa(i): pământ uscat. tupilat = chi-tus: loc. trestie. chisă: motiv ascuns = chisa: a ascunde. verigă pentru legatul hadaragului (băţul gros şi mobil) cu bătătorul (dârjaua) îmblăciului cu care se bătea grâul. fasolea şi mazărea pe tarla = chiuz. papură sau piele cu care se cară sau se păstrează diferite produse = cos. ocol. gu-tag: lizieră. drag. bici din piele. miere. codru: bucată de pâine. a pătrunde în. a ghiorăi. partizan. gu-tar-la: a coafa (chelfăni) părul într-un anumit fel. copil neastâmpărat. animale care sar când fug = copcas. a sta de pândă. a prinde sigur. a fi cu băgare de seamă = codi. copcaş: persoană care pescuieşte la copcă. a rupe. a creşte. a întemeia. boală ce necesită supraveghere = coraca. limită. grăsime. a degrada.

a cresta. dag-gia: margine a oraşului. a înceta. cungiuri: a ocoli. a fi fericit.colecta. a însemna pe răboj. strigăt puternic de bucurie. diliu: persoană cu idei şi comportamente specifice numai ei. dispozitiv de lemn de ţinut prins un vinovat (de gât. a lega. supărare. puternic. die: îndemn pentru cai să pornească la drum = di-e: a conduce. dereg: a repara. cudi: cuvânt cu care se alungă pisica = cud(i): a întrerupe. necaz. gur-ra: a răsplăti. a lega strâns cu o funie = cur: a strânge puternic. a încânta = cunune. a trăi. a mişca. a scăpa = cura. coş. Aceste adăposturi erau amenajate pe poziţii uşor de apărat si aveau palisade înalte din lemn şi pămînt = dac-cia. necaz. margine a ţinutului. a bea puţin = cus(a): alimente. a alege. di: îndemn pentru cai să pornească la drum = di: a se mişca. cumit: calitate = cumud: calitate deosebită a făinii de grâu. soluţie pentru o problemă. a ţine. a împodobi. a prinde. a trece. căsătorie religioasă. a împodobi. a lega. Dacia: denumirea antică a teritoriului României. năbădăi. a sări în apă. cordon. a recolta. curcus: fruct. a fi obligat. a fugi. a opri. a plânge. încreţi = cupi. a transmite. locuinţa vechii populaţii construită din lemn în care trăiau mai multe familii. a încălca. poftă. plăcut. uşoară sminteală = dili: singur. viaţa de zi cu zi în aceeaşi locuinţă. cununie: unire simbolică. cântăreşte sau se transportă o marfă = dar-ra: curea. a răspunde. balot. a fi de partea cuiva. a primi oaspeţi. bărbat. a fixa. a întrece. a descoperi. oprire. pânză de legat. dac: denumirea romană a locuitorilor din arealul cuprins între Nistru. cura: a scopi porcul. a alina. belşug. cutumă: tradiţie. normă socială sau juridică care se transmite prin viu grai = cutumu. cul: aprig. grămadă. flori de primăvară = dal-ba: dintre frumuseţi. supărare. a locui. iute = cul: violent. dert: tristeţe mare. curm: a cresta. leac. a fi întristat. Dunăre şi Marea Neagră = dac. la întoarcere. a regreta. coş. a pierde pe cineva. de mâini sau de picioare) = dib(a): fiare. a duce mai departe. legea locului. falangă. a aduna. a jeli. cerb lopătar. rod = curcu: dar. dulce. osteneală. cătuşe. Tisa. a înjura. a fixa. adunare. a răspunde la. necaz. încălcare. da: a fi de partea cuiva. centură. a confirma. a striga. frumoasă. a replica. a culege. la înapoiere. osteneală. a separa de. dara: greutatea ambalajului sau a recipientului în care se păstrează. a împrejmui. a captura. a se descotorosi de cineva. a prăpădi. acces de furie. mâhnire = dir: mâhnire. gu-nun-e: a fi încântat. a ataşa. a alege. gu-ngiri: deschizătură în zid. asociaţie. a declara. 68 . a ieşi. obadă. mascul = dam: soţ. dambla: paralizie. a apăra. strălucitor. a pune pe capul cuiva o cunună de flori. albă. a găzdui. rogojini din trestie. gu-tumu: a chema. a coti după = cungiri. pasiune = dam-ab-ba: bocitoare. cusai: a gusta. cub(i): împletitori de rogojini şi coşuri. a oferi. cupi: a coase cu împunsături rare strângând aţa. a arunca. grăsuţ. a uşura. a confirma = da: drum. a răsplăti. dag: existenţă în comun. dibă: butuc. cameră. dalbă: deosebită. dam: specie de cerb cu coarnele late. restricţie. apăra. a da. a face ordine = dirig: adăugire. a se mutila. loc întărit. a proteja. a pune la loc.

a bodogăni. a duce. dusu la: deplasarea unei persoane către o anumită destinaţie = dusu la: a căra cu coşul. adunare. a înfrumuseţa. osteneală. fir. dug(i): vas. a bate. proprietate. a tăia. dura: a construi. urcior. a fi cel mai. a omorî. instrument de percuţie care scoate sunete prin lovire = dub(a): a hurui. a hăitui din. a cerceta. şirag. a se odihni. a şti. a acoperi. a primi. a goni. exclusiv. treabă. a băga. ţinut pentru creşterea vitelor de-a lungul râurilor şi a canalelor de irigaţie pe malurile cărora se găsea o vegetaţie foarte bogată. a căra. bătaie de joc. epuizare fizică = dubur: a scoate untul din lapte. necaz. elan: avânt. a şedea. a zidi. a se mişca în cerc. a interzice. a desface. dubă: tobă. a creşte. a face. cordonul ombilical. du: ordin pentru a transporta ceva. dobor: a trânti la pămînt. arată existenţa = e: a ieşi. supărare. liber. greutate. treabă = du-lum: povară. generos. coardă. 69 . cultivat). dug-gur: a şedea jos. a prinde. dum-dam(i): a mormăi. a răsări. grămadă. amuletă. a îndemna. a plânge. dudui: a îmboldi. cutezanţă. dur: legătură. grămadă. a merge pe jos. a azvârli. temperament. a exista. dor: dorinţă puternică de a vedea sau a revedea pe cineva sau ceva drag = dor. dogi: a avea doagele desfăcute. a apărea. superior. creditor. a căra obligatoriu = du: a umbla. a ierta. sarcină. Are semnificaţii religioase. sincer. darnic. avânt. a ocupa. a ţine. a lămuri. dar şi în domeniul social (duhovnic-sfătuitor. om aşezat = dumu-lu: om cu prestanţă. fire. a întrece. omul care are vocea groasă. manifestare agresivă în discuţii = dur-dur: a trăi. siguranţă în acţiune = elang: elan. a înălţa. a vâna. a întări. a fi sau a deveni vizibil. a produce o crăpătură uşoară într-un vas de lut = dogi. a se plânge. lucru. sarcină. a vorbi. a trimite. a transporta. zidărie. a întrerupe. greutate. a se ocupa de o acţiune = dirig(u): dincolo de. a ridica. eden: raiul în creştinismul catolic = eden: stepă. a se apleca. a purta. în domeniul gândirii (om de duh-om cu un spirit ales. a înşira. duium: mulţime. duc: a deplasa ceva către o destinaţie precisă = duc: a lua. câmpie. a îndeplini. a bubui. a trînti jos. temperament. dondăni: a mormăi. a goni = dudu(i): a procura. a vorbi pe înfundate. datorie. a aduce. a răspândi. lucru. durdur: a certa o persoană pentru fapte inexistente sau pe care nu le-a săvârşit ea. a avea. a flecări = dondani. blând. om respectat. e: de la verbul a fi. a plânge. edineţ: oraş în nord-estul Basarabiei = edin-na: stepă. era!: expresie care semnifică supărare mare = er-ra: a boci. a întări. a se repezi la. a se deforma. a se arăta. duh: entitate spiritual-energetică care defineşte existenţa ca trăire a gândirii şi nu ca plăcere a materiei. dogor: căldură mare care dă o stare de oboseală = dogor.unic. a lua. cutezanţă. cel care vrea binele celor din jur) = duh: deschis. domolu: om echilibrat. energie. a locui. dirigui: a conduce. a pune temelie pentru o construcţie = dur(a): legătură.

Această tradiţie a primului plugar se păstrează şi în prezent în Oaş prin obiceiul tînjalei. a împodobi. chi-in-dar: gaură. gis: penis = ngis: penis. a se pregăti pentru petrecere = ghili. supărare. pagubă. a atrage. a lega. a tăia. a spune. a realiza. Femeile năşteau aşezate pe un scaun cu o gaură mare în mijloc. bani. 70 . tăciune aprins. este unul din arborii sacri la români alături de măr şi brad. fapte asumate = gi-na: acceptare. a se impune = gitlam: iubit. gu-di: a chema. a linguşi. ordonat. a da o raită. a se pleca. amant. care face numai necazuri şi aduce pagubă = gig-ngar: a fi mânios pe. ignorant. deasupra. turmă = gelep. a consimţi. a mirui. rod. mare. garanta: a asigura de reuşita unei acţiuni sau cinstea unei persoane. brun. a face. a întări. la înmormântare se fac coroane de ramuri verzi de gorun = gurun: fructe. a dansa. a confirma roade deosebite faţă de lucrările agricole făcute = garanta. rău. capitala Moldovei 321 de ani = es: altar. a face. gorun: arbore din specia stejarului. nădejde. slab de înger = gog. oval şi foarte lucios = ghinda. ghindar: pahar mic pentru băuturi spirtoase = ghindar. gină: vină. strugurii se fac terci într-un butoi prevăzut în partea de jos cu un orificiu unde se introduce o bucată de stuf pentru scurgere = gin: trestie. fier înroşit. gogi: a fi bolnav. onestitate = gir: curat. recunoaştere. seară. sumbru. demn de încredere. sărbătoare.eş: denumirea populară a oraşului Iaşi. a pleca. primul gospodar. gâtlan: gât. nedreptate. fisură. gug: semn. ocol. a stabiliza. a duce o anumită viaţă. sabie. a-şi da importanţă. mizerie. a strânge. a merge după. gigar: rău. omenie. rod bogat. a lăsa urmă. găti: a se împodobi. gardină: scobitură la capătul doagelor unde intră fundul butoiului = garadin: grămadă. tont. a se apăra de. ger: porc necastrat = gir: a se învîrti. a concentra. gili: a se murdări. fructul (ghinda) este foarte hrănitor pentru animale. precis. a alerga. godi: a-i cânta miresei cântece de rămas bun = godi. stare materială mizerabilă a unei persoane sărace = gig: închis. logodnic. rotofei. Pentru obţinerea mustului. umil. vas mic. a dansa. considerat cel mai falnic dintre foioase. gin: vin. recoltă deosebită. sacrificiu. gâtar: funie pună în jurul gâtului animalului şi de care se leagă = gu-tar: a lega un animal de după cap. pahar mic pentru spirtoase. gug(i): menstruaţie. a boli = gogi. a se uni. a lega. a zice. primul care cultivă pămîntul. a opri. gelep: cireadă. geme: a scoate sunete înfundate de oboseală sau de durere = geme: femeie care naşte. ghindă: fruct al stejarului. a se culca. a face gât. a se murdări peste tot. a face seminţe sferice. ga-ra-an-da: roade deosebite. a pregăti ceva de mâncare = ga-ti: a trăi. ghili: a spăla. gir: încredere. a lega. care urcă spre cer. a unge. cinste. a se întreţine. înalt. a pune la un loc. creşte în regiunile de deal. gig: jeg. gilib: servitor. gog: băiat sau tânăr prost. emeşii îşi rădeau capul şi faţa de păr şi aveau o fizionomie ovală a feţei. negru. chinda: bărbier. semn. zeama de struguri pusă în butoaie pentru fermentat din care rezultă o băutură alcoolizată.

har: dar divin sau răsplată divină acordată cuiva ca un semn de bunăvoinţă. a prinde. halbi: rămăşiţe de mâncare. vas cu gura largă. a scoate la iveală. desigur. a rage. a fi de altă parte. folos. graţie. a păstra. a chiui. a-i umbla gura ca o meliţă. fugă. a face să sune. bre. haba: mersul pe mâini şi pe genunchi la copiii mici care se lasă şi cu răni = haba: rană. amestecat. amărăciune. mătreaţa omului. hali: a mânca repede. a hăpăi = hal(i): porţie. a avea îngăduinţă. răşină. fă = ha: a avea voie. slavă. lung. a spune vrute şi nevrute după un pahar de băutură = hara: gură. boală de piele. ha: termen cu care se adresează unei persoane cunoscute. ritual de purificare. sunete scoase de păsări caracteristice speciei lor = gu-ra(i): a sforăi. numeros. a strânge. haz: rost. a lega cu lanţuri. a sfârâi. cel care miruieşte. a ţipa. aspru. gălăgia. a ascunde. trebuinţă = hia: a putea. guri: a se urca. a înlănţui. împletitură din papură sau nuiele. a se necăji. gura: organul omului cu care se emit sunete şi se realizează vorbirea. avere. a face. a se sui = guru: a se înălţa. a se lega. a avea voie. a se dezlănţui la. a vorbi fără rost. sunt îmbrăcaţi special şi practică anumite dansuri = guda: veşminte îmbrăcate de preot pentru a aduce ofrandă zeilor. a uni. cel care vrea să controleze tot şi urmăreşte activitatea şi existenţa fiecăruia = har-har: a limita mişcarea. nevoie. a înfuleca. hatâr omenesc. a chema. îndurare. certitudine = ha-za: a ţine. gura! cu sensul de a întrerupe râsul. tărâţă. a fi obligat = gu-e: a acoperi. clădiri. a ţipa. favoare. a înveli. chiuitul. amestecat. a mugi. lături = halbi: rece. a tăia. rost. prezicere. milă.gudă: grijă. hie: treabă. a înfăşura. îngăduinţă. a locui într-un loc = hi: a pregăti. guz: guzgan. timbrul vocii. hal: situaţie proastă. inconştienţă = hal: frică. a apuca. divers. belşug. leac cu gust sau miros neplăcut = hap. umflarea urechilor acestora. conducătorul flăcăilor în noaptea de Crăciun care umblă pe la casele sătenilor. mulţumită. păduche de vită. rapăn = hir(a): a produce. păros. uneltele agricole = he: abundenţă. a merge pe jos. he: locurile de lângă casă. a permite. a 71 . a înspăimânta. lipsă. beneficiu. guriţa: a fi de partea cuiva. a avea îngăduinţă. gurăi: sunete scoase de porci când dorm sau când le este frig. a da naştere. hara: a lălăi. hi: a fi. a prinde strâns. harhar: stăpânul absolut. bucată. rânduială = har: a forma un cerc în jurul. expresia „ai o guriţă” = gu-ri-ta: a fi de partea cuiva. durere. a robi. cerc sau spirală de crengi sau metal preţios care poate fi purtat ca inel sau brăţară. a râde cu hohote. şobolan = guz: a scrâşni din dinţi. a împărţi. hab: a mirosi rău. guşe: partea din faţă de la păsări unde se adună mâncarea = gu-se: a se strecura de-a lungul. siguranţă. ca o favoare deosebită. gui: a vrea. a turba. durere. direcţie necunoscută. rană. a confunda. strigătul = gu-ra: a striga. dependinţele unei gospodării. a răsuna de. supărare. a scoate sunete. hasură: rogojină = ha-su-ur(a): rogojină. prezentînd tradiţiile legate de acest eveniment. hap: medicament. a exista. a se prăpădi. hâră: mătreaţa oilor şi viţeilor. seamă. a se amesteca. legătură deasupra. atenţie.

a se holba. Iaşi: oraş în centrul Moldovei istorice şi capitală pentru 321 de ani. nămol. a batjocori = imi: minciună. locul unde pasc vitele şi oile şi se stabileşte stâna. a vui = hu(i): păsări. a vedea. a trimite. tină. a dăinui. a striga = ho. 72 . lip. a potrivi. a întinde. atractivă. a se scurge. glod = im: argilă. mâl. a rezista. dans în cerc = hora. darul sau bunul ce se dă cu mâna = ia: cinci. slim. a aprecia. a rupe. muşchi. a da de. horă: oraş. găvozd. spate. hu!: strigăt de protest sau nemulţumire = hu: individ. vechi. spinare. hula: a vorbi de rău. întocmai. ic: pană din metal sau lemn pentru crăpat lemne. mijloc de pădure. oraşul celor şase coline = ias: şase. ima: a întina cu vorbe. a trage uşor. hulub: porumbel = hu-lu-ub: porumbel. a consulta. a sparge holă: javră. dos. înainte. a se uita. înapoi. datorită scurtimii fibrei se toarce mai greu = in: paie. i: strigăt de uimire. ia: de la verbul a lua. câine vagabond = holă. fără seminţe pentru măcinat = huru: a mânui. a ascunde vederii. a închiria. in: plantă textilă recoltată si prelucrată manual. egal. a rezista. aspect. a fi prezent. a distruge. hui: a răsuna. a urî. hur(a): neam. necaz. necaz = i: strigăt de durere. a ponegri.stoarce. a înjosi. a aranja. asa e! = i-i: a da de. a face necazuri. a ciripi. aşa este. a înfrunta. a defăima. crâng. exprimă un îndemn. a zări. huci: pădure odrăslită mică şi deasă. a ţine. a trage uşor. husa: a acoperi. a ocărî = hul(i): a face rău. drum care urcă pe o coastă piezişă = hul-la: rău. a feri de = husu: şale. a tăia. plimbare = e-sir-ra: pe stradă. adică cinci degete de la mână. hulă: surpătură de deal sau de munte. a mânji cu noroi = im-ma: murdărie puternică. a înjura. a lua = i-i: a se ridica. a se hârjoni. ţintă = i-cu: unghi ascuţit. rediu = huci. a trimite. supărare. a înjura. hus: sălbatic.igi: ochi. înclinare. jeg. a zdrobi. hurui: a învârti râşniţa în gol. noroi. a ocoli. a proteja. a pisa. toloacă = imas: stână de oi sau de vite. ie: da. im: murdărie. huli: a blestema. hop: a umbla bezmetic = hup: inimă. toi al nopţii. respiraţie agitată. ie: a da. a lăsa. pană. mulţime. la fel. fibră. a lăsa. a merge pe stradă. a ruina. im: măsură pentru cereale = im: măsură pentru capacitate. plimbare. întocmai = inca. a conduce afară. loc precizat unde se finalizează o acţiune = ici. a ruina. stricat. a distruge. a ieşi afară. potaie. ieşire: locul pe unde se poate evacua un spaţiu închis.hu: persoană. stai!. ima: a murdări. coapsă. a răsuna. a măcina. inca: iaca. a cânta. a cocheta = hili-su: plină de chemare. a ciopli. ii: a merge. supărare. imaş: păşune. zoioşie. a strica. hlizi: a zâmbi şi râde mult. adevărat. porumbel sălbatic. a face necazuri. privire. a privi. a rupe.inga: iar. a desface. ho: opreşte!. a lăsa. turturică. a înţelege. înfricoşător. ispititoare. staul. om slab. a se duce = i-i: a trimite. şiretlicuri. ici: aici.

a prăda. în spate. a lovi. a răsplăti. sab: a măsura. tulpină. a se înfierbânta. a descărca. a măcelări. a se zgâi = iti: lună. sar(i): a goni. a se arăta puţin. creangă. a delimita. mijlociu. brun. centrul vital al manifestărilor umane conştiente = inim-ma: cuvânt. cruce. prădăciune = jac. a aduna. a şerpui. aspru. a mâna. fierbinţeală rezultată de la mîncare. nelinişte. mirosul specific al lemnelor arse. amar. apartenenţă. a sili. jeg = jâg. aşa este. a face necazuri. cult. a aparţine unei comunităţi care se află în relaţie cu divinul = (î)nge: responsabilitate. ţel. mulţime. egal. jordie = japa. cult. a susţine. a se repeta. iz: miros deosebit. iar = in-ga: la fel. în urmă. exist ca persoană = is: persoană. viitor. a goni = jărî. a croi pe cineva cu biciul = jepi. se-bi: a fi mânios. a ridica o movilă. izi: a construi din pământ un dig pentru dirijarea apei sau pentru acumularea ei = i-zi: val. a se grăbi. din nou. îngie: a învia = (î)nge: a ajuta. a expune. a cuceri. sa(i): albie de râu. de strajă. a spune. a urmări. îngespa: femeie pusă pe ceartă. jepi: a arde una cu biciul. legătură. duhoare. inima: casă a sufletului şi conştiinţei în sens religios. a bate. mizerie. slin = jip. putere divină. sfârşit. înfierbântată. a se ivi. cel care adună ofrandele si obligaţiile. sab(a): a tăia afară. a alina. iar. a ondula. jurământ. a alunga. a suferi. a mişca. oracol. pentru un moment sau pe furiş. a hăitui. vorbă.sa-la: a păcăli. din nou. închis. lip. noastră. a reveni. a se uita la ceva pe furiş sau pe fugă. vargă. sclipire. organ al corpului uman. a doborî. a face. a striga. iţi: a se ivi numai cu capul. a apărea. a se înnegri. a strânge de-a lungul. gig: negru. îngeri: fiinţe supranaturale din religia creştină. a ucide. Ca protector al individului el vine la naştere prin botez şi îl veghează toată viaţa = inger. a ajuta. subţire. a confirma ceva. putere divină. râp. întunecat. scop. pornită cu scandal = (î)ngespa: a arunca cu băţul. a şti. boare. a împărţi. a arunca o privire fugară si curioasă. a distruge. jac: jaf. înger: fiinţă supranaturală cu aripi înzestrată cu calităţi deosebite de bunătate şi frumuseţe socotită ca un mediator între credincioşi şi Dumnezeu. a creşte jale: stare psihică care inspiră frică. direcţie. drum cale. 73 . a apărea încet. a asculta. japă: nuia subţire şi elastică. clar de lună. izi: a mânca = izi: foc.sabra: intendentul templului. căldură mare. îngie: cu sens figurat a primi taina botezului. gib: a merge după plug. jeg. a face din. a scădea. necaz mare = jala. jărî: a alerga. nostru. a stăpâni.i-zi: lemn. promisiune. a spinteca. protectoare a individului de la naştere până la moarte care călăuzesc destinul = (î)ngiri: a căuta un refugiu.inga: iată! iacă! iacătă! uite! adevărat. a sprijini. jai: mulţime de pui de peşte = jai. în depărtare.sag: a devasta interiorul unei case. jap: distanţă echivalentă cu o aruncătură de piatră = jap. a lovi. a lumina. a se murdări de sus până jos. toleranţă. a uşura.enger: înălţime. teamă sau disperare. a lâncezi. jabrac: om de nimic. a se ghemui. îs: sunt. jep: murdărie pe pielea omului. gust neplăcut = iz. potlogar = jabra. a răni. a trage. a pune pe fugă. a sta întins. neplăcut. aventură amoroasă. jâg: murdărie.

slujitorul templului care rosteşte rugăciunea către zei. a măcina. sul(i): grabă. strămoş mitic. măciucă = ma(i): a întări. puzderie. hamalul care bagă si scoate butoaiele din pivniţă. construcţie din buşteni pe povârnişul unei coaste. a slăbi puterea. neserios. mahal: persoană robustă care poate face un efort fizic deosebit. lume: gloată. a lua. nepăsător. vigoare. lutui: a unge cu lut. plac. lagas: unul din centrele civilizaţiei emeş. şcolar. leru: gust.gib: întunecat. vacă în anul trei. mană: bogăţie. a bate. a se sprijini. a încânta. a lungi. a fi spumos. popor. inclusiv de către geţi. a pisa. a da o raită. vorbe. gilib: par. putere necontrolată = lum(e): mulţime. slin.jic: om tinerel şi voinic = jic. belşug. rod. a pomeni după moarte. majă: unitate de măsură între 50 – 100 kg = maja. crescută bine. fără rost = lala: nepăsător. construcţie cu caracter religios = lacas. lacaş: locuinţă. pe care alunecă la vale buştenii tăiaţi în pădurile din munţi = jilip. rotofei. muncă grea. a umbla aiurea. 50. a doborî. mulţime. grăsuţ. a lega. om cu stare deosebită. a face exerciţii pe tăbliţă. lespede. nor. a azvârli. laf: palavre. jup: a trânti jos. tare. om mare. voinic. a spune. a arunca la pământ = jup. om înalt = lugal: stăpân. a fi violent. jeg. puternic = mahal: adjectiv pentru vite care arată masivitate. a sfărâma. a alerga. a aduce. june = li-gi-in: tânăr. masiv. sub: a arunca. bogăţie. a se întinde de-a curmezişul. a gâfâi. masi: jumătate. slab. jgheab. a repara o casă din chirpici prin ungere cu lut = lu-tu: a avea nevoie de reparaţii. bunăstare. jip: murdărie. a lua. a înfăşura. mai: lemn gros cu care se bat ţăruşii sau parii. a pune mâna = lu-a: a duce. a se freca pe piele. a merge de-a curmezişul. a trânti. dală. gig: tânăr. a doborî. lala: a cânta o melodie fără cuvinte. a exagera. cei ce cred în aceleaşi principii sau norme = lagar: un cult al funcţionarului. cu sensul totemic de lup ca strămoş al unui clan. lela: a hoinări. tânăr fermecător. lud: copil = lud: cupă sau farfurie mică din lut ars. lua: a înhăţa sau a prelua ceva. hoinar. plăcere. a amesteca. ofrandă de la morţi. a se murdări de jos pînă sus. a minţi. râp = jip. tare. a convieţui. bară. a face seminţe sferice. rezistenţă. unitate de 74 . leş: cadavru = lis: pomană. lulu: strămoşul necunoscut al omului = lulu: neam. Lupul a fost considerat în foarte multe culturi ca rădăcina ancestrală a neamului respectiv. a trăncăni = lalla(i): neserios. lungan: om mare. vrajă. a fugi. juli: a jupui piele prin cădere şi frecare = juli. puzderie. a potoli. jir: fructul fagului folosit pentru îngrăşarea porcilor = jir. a prepara. lovitură. deficienţă. jilip: construcţie din bârne şi scânduri pe care este condusă apa care se varsă pe roata morii. a denunţa. fericire. gir: fructe. lagam: mină sub pământ protejată cu trunchiuri de copac să nu se prăbuşească = lagab: butuc. loc de staţionare a trupelor. spaţiu pentru adăpost. nobil. persoană. a lălăi = la-la: bucurie. lălăi: a vorbi fără rost. a îndrepta. a convinge. lagăr: împrejmuire păzită. leghin: flăcău. sexul bărbătesc. mare. dorinţă = liru: forţă. puternic. belşug = mana: pereche. mândru. a se plimba. taifas = lah: a şti. grămadă. a alerga.

care urcă. pereche. necaz. mugi: a scoate sunete puternice pe gură sau bot = mug(i): a trage la edec. a lupta. prostesc. a veni în valuri. înălţime de munte acoperită cu pădure şi care de multe ori este învăluită în ceaţă. îndrăzneală. injurie = mu(e): injurie. loc de găzduire = metoca. a cere. tristeţe. me-du-ga: zeii mei. mur: a înconjura. putinţă. mare: întindere de ape = mar-ru: potop. căldare = mu(i): a boteza. a inunda. menţinere. a înfrunta. a creşte belşugul. a bate cu furie. mâni: mamă. protejare. 2 mana = 1 sila de apă = 1 kila = 1 litru. mirie: impozit = mi-ri: locuitor mânios. a accepta. a lăsa urme de la fierul înroşit. melancolie. găzduire peste noapte = mas: jumătate dintr-un întreg. posibilitate = modru. mus: suprafaţă de teren. întunecat = ma-gur: ceva care pluteşte. a sfărâma. a tăia. metoc: mânăstire mică. rodul fericirii. mezin: copilul cel mai mic dintre fraţi – al doilea dintre mai mulţi = mezem: susţinere. a blestema. a sufla greu. a speria. a convieţui. o barcă largă. maraz: pornire. a striga. a potopi. a întovărăşi. soţie. drag. a murdări. gură. mâini. menită: cuvenită = menita. a ţipa. o plută mare. mizerie. pentru că. a despica. nepăsare. măsură pentru greutate egală cu 500 grame = 60 gin. aşezare. a priponi. moaşă: femeia care asistă şi ajută la naştere = mu-a-se: pentru persoane dragi. mâni-ta sau mâni-sa = mini: soţ. decesul = mor. măgură: deal înalt acoperit cu pădure. a ieşi din albie. mucalit: persoane care spune vorbe cu înţeles care stârnesc râsul = mucali: a râde în hohote. scump. mudă: totalitatea frînghiilor cu care se leagă pânzele la o corabie = mudla: stâlp. striga. mudru: ciocan cu cap rotund. a da. binefăcătorii mei. deoarece. pe sine. pereche. mină: veche măsură pentru greutate = mina: unitate de echivalenţă valorică care avea rolul de monedă. cătun. a oprima. a purta îmbrăcăminte largă. întreg. mor: sfârşitul vieţii. chip. tineresc. leoarcă. întunecat. ca în expresiile. inundaţie. a scufunda într-un vas mare. a arunca. muiat. a zdrobi. torent. şuvoi. a păzi. a dirija = mana: asociat. faţă. fel. moi: ud. închis. moş: suprafaţa de teren pe care o deţinea un ţăran liber dintr-o devălmăşie provenind de la un străbun comun şi care în timp a devenit proprietate ereditară = mos. violenţă. femeie care naşte un copil. apucătură. belea = me-li-e-a: nenorocirea este pe mine. complet. a spori. a lega.măsură de 1/2 kg. cu capul în nori. ciudă = ma-ra-az: exuberanţă. modur: de culoare sură = mu-dur: murdărie. a folosi. fluviu mare. melic: obicei. mue: figurativ şi vulgar cu sensul de gură pentru sex. fără judecată. mâli: a acoperi cu nămol = mili: negru. 75 . intrare. a bate. a pune un par. nărav. modru: mod. mania: a mânui. marghidan: vânzător ambulant cu căruţa = mar-gid-da: căruţă. a ţipa. me-ni-da: pentru sine. râu. a conduce. mas: popas peste noapte.

familie. a confunda. clan. neni: nană = nini: soră. a fi în dezacord = na: nu. conducător. a lipi rău un perete de pământ de la o casă. lucru important = nam: tată. sosirea serii. a amesteca. a mânia. molie. trup. neam: popor. întristare = ni-guru: spaimă. tată. zburătoare. a plesni. a se ghemui. soartă. a curge. lovitură. nam: lucru voluminos. adevăr. a fi. a îngrozi. a umbla pe jos după ceva. a se ghemui. a pălmui. înfricoşător. interval. danie. negu: umflătură cu aspect aspru care crapă şi doare la lovire = nigu: îngrăşat. înaltul preot. murui: a unge un perete cu pământ amestecat cu apă. putere. ostilitate = ne: a ţine seama de. impunător. a însufleţi. soartă. umflat. na: expresie cu care se cheamă animalele sau se adapă = na: om. destin. seminţie. afine = mur(a): vegetaţie. superior. a semăna. a aduna murea: haină femeiască fără mâneci = mur(a): a se îmbrăca o femeie. nera: a se ului. a pune masa. înscris adevărat = nam-en: stăpânire. mură: mure. na: a da. na: nu. mijlocul unei suprafeţe. culcuş. a burniţa. a fi. ne: negaţie. a aşeza. responsabilitate. fluture = mu-sen: insectă. a pregăti. tărie. a bea. refuz. important. funcţie. murgu: cal de culoare închisă. spinare. ne: expresie cu care se alungă vitele sau oile = ne: a se teme. muşina: a căuta mirosind. a îmbrăţişa. nădi: a înnădi. pomană = nan-us: moarte. a adăpa vitele. divinitatea lunii la emeşi. a murdări. înflăcărare. a fugi. a se deprinde să vină mereu undeva = nade: a curăţa. nană: termen de respect cu care se adresează la ţară cineva unei surori mai mari sau unei femei mai în vârstă ori cu care vorbeşte despre aceasta = nanna: a respecta. apa murdară care se scurge pe un zid = muru(i): frate. a căuta. mus -de: a opri munca. nemi: a se înrudi. patroană. clan. a smulge din rădăcini. doamnă. a inspira veneraţie. murg: amurg = murgu: către. muşiţă. cinste. a sta la pândă. 76 . individ. lovitură. coamă. tovarăş de viaţă. a muşlui = mu-sen: pasăre de pradă. drag. nadă: momeală = nada: culcuş. a aşeza. a se învăţa. a se stinge. nemuri: a face să trăiască veşnic în amintirea oamenilor = ne-nur(i): lumină. a se legăna. adevărat. mul: muselină. insectă. a sta la pândă. a înflăcăra. crescut. muşină: ţânţar. nănaş: dar. a se îmbujora. a pălmui. frumos. a se frământa. demn de încredere. veneraţie amestecată cu frică. a fi rudă cu = nim (i): neam ales. a fi uluit. mulţime. strălucire. pâclă. obiceiuri. ţinut. a creşte. a se legăna = na: a da. destin. sediul puterii. stăpână. rude = nam (ne+am): responsabilitate.mujdei: căţei de usturoi amestecaţi cu sare şi pisaţi bine până devin pastă = mujde. a roade. luna unui zeu când se aduceau jertfe. ţesătură foarte fină = mul: strălucire. animal care se târâie. negură: nori negri si întunecoşi. a se uimi = ne-ra: năucit. violenţă. frecvent întâlnit în cântecele de dragoste = murgu: a încăleca. a muri. a se opune. a radia de bucurie. sarcină. a refuza. a striga. spre. namea: înscris oficial. a urzi ceva.

a stăpâni.ugu(i): cap. naştere. a fi fricos. ochi: a trage la ţintă. aluniţă sau alt semn mic pe corp din naştere = nun(a): origine. a fi buimăcit. ogor: câmp. patroană. a îngriji ca o mamă. tihnă. a privi fix la ceva = ochi. obor: loc unde se adună animalele şi cerealele pentru vânzare. zăpăcit. a mângâia = ninni: pipirig. început. a-i fi frică.u-tur: zori de zi. a se uita lung la. a căra. o categorie de persoane sau animale. corcodel = nir: a desface aripile. 77 . ogoi: loc unde se joacă copiii cu mingea. nini: expresie cu care se cheamă vitele. a da târcoale. ninta: mentă = ninta. a trânti. a înfuleca. afară de. a privi fix la. odor: copil mic care este răsfăţat şi dimineaţa se trezeşte mai tîrziu = odor. a învălui = ocola. o: sunet care exprimă uimirea. nin: ia! iată! uite! priveşte cu atenţie! = nin: regină. persoană care vrea să iasă în faţă „ni la el” = ni: vigoare. a naşte. alternativă. a se înălţa. ceva = ni-is-cu: alegere. a se mira = ni-ri: a fi speriat sau uimit. a fura. frică. principal. nir: pasăre de baltă. domnişor. refuz. stăpână. nil: praştie = nil: a inspira groază. nici un. doamnă. renume = nun-me: înţelept. frumos. ubur: ţarc. ugula: paznic. uger. nim: interes. a muţi. u-ching-nga: păşune. continuţul acestei măsuri = oca. a conduce. rogoz. nobil. groază. oborî: a doborî. uimire. a inspira frică. a sparge. senin.ugur: câmp. a păşuna. sigur. a domina. întunecat. nun: persoana care conduce o nuntă. ochincă: încălţăminte uşoară făcută din piele de vită sau de porc şi care se prinde pe picior cu ajutorul unui şnur sau unei cureluşe. vrăjitor. nilă: milă. niri: a se uimi. a se ului. miros plăcut. legătură. loc unde se mulg animalele. niscai: care este într-o cantitate nedeterminată. năucit. a bate. închis. important = nim: a fi important. a culca la pământ= oboru. ni: uimire. mag. nume: reputaţie. a slăbi. a jefui potrivit expresiei „umbli cu ocaua mică”. a se speria. a atinge cu buzele. a împodobi cu flori.u: expresie de protest. strigăt. ocoli: a înconjura. afară din. a se plânge. suprafaţă. relaţie. important. oca: unitate de măsură egală cu cca 1 litru sau un kilogram şi un sfert. oama: femeie. faimă. nună: pistrui pe faţă.u-buru: timpul secerişului. a strânge. început. ninda: a înflori. om sărac. a pleca la păşunat. nu: negaţie = nu: negaţie. odihnă = ogoi. a mânca cu lăcomie. veneraţie. respect. farmec. nuntă: căsătorie = nuntun: buză. a manifesta înţelegere pentru o persoană în suferinţă = ni-la: a micşora umilinţa. a se ridica. a ţipa. fără. în afară. naşul mirilor = nun: jupân.nete: om prostănac = ni-te: singur. voce. furaje pentru animale. papură. jitar. suprafaţă arabilă limitată de hotare = ogor. a săruta. surprinderea sau nemulţumirea = o. ug(i): a ucide. a prăda. fin. a păzi o turmă. a înmulţi în aritmetică. a fi sau a deveni sărac. cea care a născut copii = ama: mamă. gălăgie. pândar. a câştiga. dimineaţa. groază. a pieri. afacere. a se teme. a diminua înjosirea. târg = obor. se folosea mai ales când se umbla pe un teren accidentat sau plin de spini = ochinca.uga: a aduna.

a tăia.um: înţelept sau plin de talent. a se pregăti de seceriş. ţinut delimitat. a se stinge. a fâlfâi. inventar. savant. adiere de vânt = pala: veşmânt larg. educat. indice = opisang. a acoperi. veselie. puţin. par: bucată de lemn gros şi lung folosită la garduri la construcţia caselor din lemn. galben la faţă. suport. paca: a supune. lapte sau alte lichide = ol. bancă.ba-ba: budincă. generos = om. a sprijini. stâlp. a supune padău: ocol pentru vite = pa-da: văcar. şchiop. umanist. a fâlfâi. palid: obosit. crescută pe oi primăvara = pa-e: a creşte. a duce. uburu: hărmălaie. a acoperi cu pene. culcuş pentru vite sau oi. înaintare în marş. meşteşugar. a împărţi. ca obstacol pe căi de acces. aripă. a vinde. răsplată. a căra. a mişca. a se împrăştia. a cinsti. tribună.ul: vas mare.u(i): oaie care fată. u-tur-ra: durată scurtă de timp. a flutura. paliu: infirm. a alege. a jupui. bar: a tăia. a înainta.oi: ovine = oi. u-ri-a: a lega deasupra. a fâlfâi. a sparge. a ajunge. ocol. învăţător. paralizat. om: persoană deosebită. a onora. şcolar. flacără mare. banda: sprijin. discipol. terci din malţ încolţit. a încercui cu crengi. sensibil. a aranja. 78 . plăcere. orori: nenorociri. ur-ur(i): a devasta. omeni: a primi pe cineva cu respect deosebit. priceput. în trecut erau făcute şi din metale preţioase = pa-har: preţ. a se văicări = olala. pală: cantitate de fân ce se ia odată cu furca = pala: îmbrăcăminte largă. para: flacăra mare a focului care se întinde cu iuţeală = para: a întinde. măruntă. a striga. satisfacţie. ofili = palil: zguduirea marşului. a pune în ordine. olălăi: a ţipa. a ciopli. cumpătat. terci gros = pa-pa. pai: lână nouă. papa: mâncare pentru copiii mici făcută din lapte şi mămăligă. a culca gol. a trage. opor: rezistenţă. listă de acte. rezistenţă. casă. pală: undă. pană: produs biologic cu care sunt acoperite păsările şi le ajută la zbor = pana: a zbura. plan înclinat = panta. chinuit. schilod. amabil. dezastre. pag(a): a închide în cuşcă. a pluti pe apă. pantă: înclinaţie a terenului unde mersul este dificil.u-lala: strigăte de bucurie. mentor. încurcătură = oporu. curea. otac: colibă. înverşunare. a susţine. a arunca laptele sau zerul. a distruge. orie: plasă mare mânuită de doi pescari folosită pe râurile adânci = oria. a fi mare. a ospăta. oţăra: a se umfla în pene. orgar: tăbăcar = orgar. a îmblânzi = paca. strâmb = palil: a ruina sănătatea cuiva. ol: vas de lut pentru apă. scandal mare. prăpăduri = orori. la înălţarea unor suporturi = par. a jefui. om bătrân. opisan: cel ce urmăreşte şi operează într-un opis. a se cocoşi. ubisang: scrib. a se înălţa. a slăvi = omuni. stimă. unitate de măsură de 36 litri. a distruge. suport. pahar: vas mic cu care se beau lichidele. a aresta. scandal făcut de cineva mic. oaie adultă. erudit. a certa = otara. umun(i): titlul de respect. registru. a acoperi. drum greu parcurs în forţă. învăţat. bucurie. a coji. caracter deosebit. împrejmuire = utah: adăpost mic. învăţat. a înainta. a doborî. ur-gur: a tunde.

a conduce. pâr: cel care pârăşte.bu-uh: a se teme. pili: a bea zdravăn. păhui: năuc. a suferi. a se pregăti. bir(i): a asasina. cel de deasupra tuturor. lipsă. a spinteca. a da buzna. iarbă sau alte păioase culcate de furtună sau tologite de om. picior. care domină. rână. a pune deoparte. cerere = rag(a): a cântări. ragea: rugăminte. neclar. a curăţa. păli: a se lovi. pici: copil mic de trup = pici. a fi atent la. a se răzbuna pe. a se mânji. grămadă de oameni = polog. a provoca. respect. partea din faţă a palmei. pu: a alunga pe cineva cu urlete. reclamantul. a potrivi. prost = paghu: a ocroti. deschis. pis: expresie cu care se cheamă pisica la mâncare = pis: un soi de şoarece. rit. biciuşcă. câine jigărit. înţelepciune. a se murdări. pici: unelte cu care se cojesc copacii doborâţi în pădure = pici. bun: luminat. urât. a lovi. a-i fi frică. a batjocori. pauza: a se odihni. pădăi: a se găti. sprinten. coastă. a alege. deretic. pis: stâlp. pes: copil. prost. cel care mână oile si le apără de prădători. conducătorul trupelor. refugiu. a limita. aiurit.pa-usan: cioban. a sili. om înalt şi subţire = palugal: cel care conduce. stâlp. a arăta aroganţă. a se chercheli = pila: confuz. a curăţa = pa-da(i): o funcţie publică. a face. polog: cantitatea de iarbă sau de alte plante cosită dintr-o singură mişcare de coasă. 79 . de nimic = pah(a): escroc. a tăia. puhă: bici lung. care cârmuieşte. păstor. a conduce spre ceva. a omorî. pâj: stâlp = pis: stâlp. a ţinti. pârâciosul = pâr. model = pi-lu-da: veneraţie. a confunda. a bate la cap. a lărgi. a împărţi. pil = pu-uh. bulug: germen. om netrebnic. a omorî = palil: trupe în marş. a poposi. zăpăcit. a arăta. nătărău. gălăgie. a culca la pământ.păbăi: despre păsările de curte. prin care ctitorii doresc să lase informaţii cu privire la construcţia respectivă = pisan(e): a călăuzi. stimă. fiu. a da peste cap. crenguţe. cu buruieni = parag: a întinde. vioi. pilda: exemplul de urmat. gârbaci. a defila. peri: a muri = peri. hotar. a jumuli. a fâlfâi. javră. pisanie: scriere pusă deasupra uşii de la intrare dintr-un lăcaş de cult. a împrăştia afară. a striga pe cineva din depărtare cu „pu” = pu: a alunga afară. pălugă: prăjină. copac. a se năpusti. a ataca. a face praf = pa-ba-al: a săpa un şanţ. învăţătură de însuşit. părag: fân de proastă calitate. a reţine. a sprijini. oblic = pes: pietriş. bătrân = pa-hal: sărăcie. a masacra.bir: a amesteca. a termina. detaşat. stabilesc o anumită ordine. a striga. a întoarce sau împrăştia fânul cosit. mugur. latură. a susţine. cult. a se aşeza = pauzan. pătar: ţesătură care acoperă patul = pa-tar: crengi tăiate şi căzute jos care acoperă pământul ca un covor. labă. păhăi: om rău. a se îmbăta. separat. a păstra. lăstar. ragi: a plânge. adăpost. pun: aşez. a culca. mănunchiul de grâu secerat. a ţipa = rag(i): drag. pes: partea din faţă a unui zid. a pune un tip să urle. a se dichisi. înaintare în marş. păhăi: miros rău. a schilodi. a apăra. orânduiesc = pun. a dirija.

vas. a încleşta. saha: braţ vechi al Dunării sau gârlă veche în Delta Dunării. loc unde îşi închid ciobanii oile noaptea. a acoperi cu pământ. samăn: la fel cu.sa-la-su: milostiv. necaz. a căuta. a provoca. a strânge.rib: a mirosi urât. a duhni cumplit. sabar: pârâu în comuna Jilava = sa-bar: peşte mare. a rupe. bandă. fiare. a uni doi tineri prin căsătorie. rig: pietriş pentru drumuri = rig: a aduce. a aprecia. a mulţumi. a curma viaţa cuiva = rap(i): bandă. a înjuga boii. râma: acţiunea porcului de a răscoli pământul cu râtul mai ales în culturile agricole. locaş de cult. rană adâncă. a merge afară. adânc. ru(i): a se duce. cătun = salasu. rig(a): a smulge a supraveghea. loc. a sili.ră: rea. a înhăţa. a fura. a pândi. tânăr puternic. a unge = rabu(i): a aproviziona. a provoca. a potrivi bine măsura. peşte gras. re: rea. a duce cu sila pe cineva. a cumpăra. a distruge. iuţeală. boabele se folosesc în alimentaţie înlocuind grâul = sacar-ra: plantă. şirag. imens. a săpa. a trimite la. a sparge. legătură. râi: boală de piele. samăn: a semăna. rib-ba: enorm. a aprecia. clică. murdărie. laţ. a se pregăti. rău. plină de venin. rugă: implorare. lip = rip. a curăţa. salită: melc = sa-li: un fel de liră. a vinde. a înjuga boii. capcană. a pipăi. a pune seminţe sub brazdă = saman: jug. a scormoni = rim(a): viteză. misit = sang-sar: a jumuli de bani pe un client. a trage. a bloca. a se potrivi cu. colibă. a suferi.sag(a): a împinge. a păcăli. a suferi. a aluneca. a duce de funie. a vinde. râcă: ciudă. samă: recensămînt care se făcea de către domnie în Ţările Române pentru fixarea birului. şir. a alege. a pleca = roi. a sta faţă în faţă. cerere = rug(a): a protesta. a se înnămoli. a ţine legat. a îndruma. funie. loc de adăpost sau de culcare. dare în bani care îngloba toate obligaţiile financiare ale birnicilor = sam(a): a plăti cu echivalent. samana: reluarea unui ciclu agricol prin punerea seminţelor sub brazdă = sa-ma-na: a începe un nou ciclu agricol. a tâlhări. a cumpăra. abis. parte. nămol. a supraveghea. a 80 . văgăună = râpa. plăcere. generos. a primi. roi: familie de albine. răpi: a jefui. sedimente. a sfâşia. a întinde. râie = ri(i): a provoca. rugăciune. a accepta. duşmănie = râc(a). a înfrunta. inamic. salaşu: locuinţă modestă. a trage. cocioabă. saca: butoaie cu care se transporta apa de băut = saca. sacară: plantă graminee. râpă: prăpastie. rău = re: a goni. a bate. a îngriji. răutate = ra: a lovi. răutate. pui de căprioară. a bate. ştreang. izolat la ambele capete prin împotmolire unde există peşte din abundenţă = sa-har: aluviuni. funie. sama: moarte prin spânzurare. a îngriji. îndurător. a ţine. cursă. a evalua. sam: tiv făcut în poalele hainelor prea lungi = sam: a evalua. asemănător = saman: a fi împerecheat cu. a păzi. buduroi. foarte mare. rugăminte. sinucidere = saman: moarte prin spânzurare. a pune în fiare. râp: jeg. a păcăli. cioban. răbui: a unge pieile la tăbăcărie. clică. samsar: mijlocitor în afaceri negustoreşti. a aduna la grămadă. formă. ciobăniţă. grâu bolnav sau ajuns la maturitate când se îngălbenesc frunzele.

oţel = sibir: cioban care a ajuns cu turma la destinaţie. a obosi. agresor = sa-gaz: tâlhar la drumul mare. a cumpăra. a transpira. drag. năpastă = sataran: spiritul răului în religia emeş moştenit de noi prin Satana. a forţa. semui: a lua sau a da în primire = simu(i): a da. a urmări. drum. sii: a se sfii = si(i): a se mulţumi. singir: lanţ cu un inel la capăt. a închide. a plăti în echivalent. a ordona. a pune seminţe în pământ pentru un răsad. a căsători. trăsătură a feţei. cale = sila: a hărţui. sir: fir. sapan: parâmele cu care sunt încărcare mărfurile sau descărcate de pe o navă = sa-par: un tip de năvod. mersul prin săltare a unor păsări = sar: a mâna. a alunga. a 81 . cărare. sisi: zălud. a bate. cărare. a scoate din = sipar: un fel de năvod. a transmite. sana: a vindeca. a vâna. a pătrunde prin. năuc. a ţine socoteală = sam(u): a aprecia. satara: amendă în bani sau în vite pentru răscumpărarea omuciderii. sări: a batjocori = sar(i): a strica. în care se prindea gâtul robilor ce urmau să fie expuşi în public ca pedeapsă infamantă = si-ngar: a o lua la fugă. a aranja. a fi cinstit. sarca: culoare naturală folosită odinioară de pictori pentru redarea carnaţiei. a stabili. a umple. a păcăli. (prăjina noastră de 33. a lumina. a strânge. firav. şnur. sănătate. sazan: crap = sa-zi-a: a trage cu năvodul. a ajuta. a sări. sar: mişcarea pe care o face omul prin păşire şi care implică toate acţiunile de deplasare a corpului uman. violent. a duce. potecă. a compensa. a îndepărta. un bolovan sau alt obstacol fizic. a cere iertare. persoana care însoţeşte regele şi duce sceptrul. slab.5 mp). sădi: a planta butaşi. separ: a despărţi. drum. lichid de culoare roşie care transportă în tot corpul oxigenul şi elementele nutritive printr-un sistem special de tuburi de diferite dimensiuni numite vene şi artere. a lungi. a distruge. a începe. onest. adulterului sau tâlhăriei. pacoste. sămui: a lua sau a da în primire. a netezi.sang-gi: a răsturna. a prezenta. trecerea peste o barieră. a dărui. a scrie. a biciui. efortul de a merge cu picioarele legate unul lângă altul. sila: a necăji. a rostogoli. culoare roşu aprins = sar-ca: o legumă roşie. sare de pe un picior pe altul. belea. sar: vas de bucătărie = sar: legume. a intra. a roti. a dispreţui. sângi: elementul vital în corpul uman care menţine viata. a aprecia. a bate. simpatic. a urmări. sin: şopron pentru fân sau unelte agricole de gospodărie = sin: a întinde. a răsuci. cale. a răpune singur. sicar: ucigaş plătit = sic-ncar. a înfrunta. seir: privelişte = seer. a urmări.sig(i): a reteza jos. a delimita. lotru. a însănătoşi = sang: a preveni. a fi strâmtorat. a deveni liniştit. a radia. a înfăşura. a împleti.sig-ngar: atac. parcelă pentru grădină egală cu 36 mp. a cultiva o grădină. a strecura. si: a fi = si: a coloniza. apucat = sisi: a mâna. a alunga. a aprecia corect timpul optim când trebuie făcută plantarea sau sădirea = sa-di: a evalua. a apropia. jefuitor. sibir: ţesătură de bumbac groasă scămoşată pe una sau pe ambele feţe din care se fac haine ţărăneşti pentru anotimpul rece. Distrugerea acestora cauzează ieşirea sângelui din organism şi poate duce la moarte = sangi. a necăji.se-er: a străluci. aţă = sir: a toarce.bărbieri de avere o persoană. a hăitui. luptător. a vinde. încovoiat. a constrânge. a merge. săgar: ostaş. a sili. a bate. a rămâne. seci: loc defrişat în pădure folosit ca păşune sau ogor = sici. a urmări.

a închide în ţarc. arţăgos. Cu această ocazie se trec firele de urzeală prin spată. ţipar. grămadă de grâu. sugu: expresie cu care se cheamă mieii pentru a fi alăptaţi la oaie = su-gu: alăptare. a ridica. a distruge. a lovi puternic. a înveseli. confuzie. a transfera. adică formarea modelului de pe ţesătură. sudui: a înjura. grijuliu. a putrezi. a radia de bucurie. sul: forma pe care o iau boabele care sunt turnate pe vânt. sona: a se sminti. burduf. a zdrobi.termina. plan. a veni încet. a deplasa. a se unge. curier. şar: vopsele. a domina. soi: neam. a vâna sau a urmări pe lumină. a încheia. durabil. sopă: bâtă scurtă şi groasă. a radia = şer: strălucitor. a lega. cuprinzător. a se prăpădi. a fi încântat. a mânca. a se învârti în loc. luminos. a dojeni. a vntura cereale. peşte mare de baltă = şaran: a muşca. interpretă de folclor din Sadova – Suceava = Surupak: unul din centrele civilizaţiei emeş. a lărgi. a reprezenta. sud: judecată. de la nivelul umărului sau al capului = sul: a treiera. sun: a suna ceasul. colac = somon. a alege. a păzi. a certa. su(i): persoană. boccea. atent. a suge. a străluci. a deveni. şez: ocol pentru vite folosit în timpul verii. a se răzbuna. trimis. lumină. a fi obligat. a căuta ceartă. a deplasa. a duce la păscut. vechi. a împărţi. a lumina. la un capăt cu măciulie de fier = sopa. a cicăli. dezordine. a se ofili.su-ub(a): cioban. ciortan. a întărâta = suh(a): revoltă. sudal: ucenic. a pune. şercane: balauri care ar purta norii şi ar aduce grindina = şe-er-ca-an-e: a acoperi cu. bolta cerească. mulţime. a creşte.sug: a alăpta un copil. socot: socoteală.sumun: ceva de proastă calitate. a străluci. a străluci. a sfârşi. a fi mulţi. a turna jos. calculare. a aşeza. a insulta. a bucura.ses: a cunoaşte. şaran: crap mic. zăcătoare = şez. a cere socoteală = sucal: mesager. a alege. a stăpâni. a şterge. lumina zilei. a cântări. a se umple. şer: cer. rădăcină. sucăli: a răsuci. a străluci. judecată. îngrijitor. Surupac: Maria. surag: vas pentru lichide = su-rag: mare. logică = sud: a fi retras. bătrân. sur: animale care au părul de culoarea cenuşie. chibzuinţă. suha: a înfuria. dezordine. fioros = sun(a): sfadă. a muri = sun: bătrân. a alege. a uimi. a radia. soh: acţiunea premergătoare ţesutului cînd se face nevedirea. discordie. câte două în fiecare dinte = soh: a înlocui. om cu părul sau barba argintie sau încărunţită = sur: a avea părul şi barba de culoare argintiu-închis. a întinde. animale pestriţe sau bălţate = şar: a amesteca. a scoate la păscut. confuzie. calfă = sudal: samar. a prevedea. a repartiza. a bea. suc: cuvânt cu care se cheamă mieii = suc. a mustra = sudu(i): a bate. a se certa. a parcurge. trainic. 82 . turtă mică. a învinge. a înceta. a tăia. a ucide. a aduce fără forţă. persoană care duce samarul. somon: pâine de calitate inferioară. a înţepa. a deveni confuz. numeros. intenţie = socot.sucud: a măsura. neînţelegere. reprezentant al fiscului. o anumită educaţie = soi. sprijin. clan. piele iritată. culori.

a blestema. curat. băţ gros = şerin: partea din lemn a războiului de ţesut. a construi.a ţipa. încântare. şir: a pune una după alta. a măsura. a se sparge. rănindu-l = şoni. a trage. a dezlega. a fi prevăzător. şuh: un fel de compas folosit în construcţii = şuh: a încercui cu ziduri. şugar: zvelt. a 83 . a dirija. a măsura afară. a prelucra şi a transmite informaţii cu ajutorul creierului = şiti: a număra. a înţepeni. a croi. zidar. a da o mână de ajutor. a striga. hoţ. unitate de măsură = şeng: căldură. şica: strigătul cu care se cheamă oile = şica: a chema. a rupe. a avea grijă de. linie = şirancă. a măsura. bucătar. a străluci. a controla. a aranja.şir-anga: hotar. a căuta ceartă. şirincă: fâşie îngustă de pămînt arabil. a striga. a pune. şiba: termen care dă comanda ca butucul să fie târât cu ajutorul ţapinelor = şeba: a coborî. a tăia. a cânta. rachiu slab = sum: a vedea. a jupui. şuba: a târî butucii cu ajutorul ţapinelor = şu-ba: a arunca cu îndemânare. a memoriza. a ţipa. veselie. îngrijitor. şef de hoţi = şuha(n): tâlhar. şide: şede = şidi: a aşeza. a duce la păscut. şuba: haina de lână a ciobanului în care primăvara pune mieii mai slabi pentru a-i proteja de frig. a aranja. a împărţi. îndemânatic. şugu: strigăt cu care se cheamă caprele = şugu: a chema. şum: spuma de pe laptele muls proaspăt. a stăvili. a fi obligat. dungă. a arăta. a pune deoparte. stivă de lemne. măsură. şuc: unitate de măsură egală cu un picior = şug: a transfera. a nimeri. a considera. putere. păcurar. a întâmpina cu urări. a freca. scândură groasă folosită în construcţii = şos. a înjura. a da. a rade. a cunoaşte. a ascunde.şilig(a): a scoate din apă. şoni: a face pe cineva să devină şchiop. şos: bârnă. a tivi. a căuta. vite cu coarne date înapoi. şis: strigăt cu care se alungă sau se cheamă caprele = şes: a striga. a lega una după alta = şir: a lega. şirin: trunchi de brad lung si subţire. a fixa. a opri. a atenţiona. a freca. a întinde. a chema. a se necăji pe cineva. legătură. şicari: a se supăra. a reţine. păşune. a recita. foc. şogor: rudă prin alianţă. a stăpâni. a potrivi. şing: lemne pentru foc. ceată mijlocie. a striga. a înlocui. şidă: haină ţărănească pentru femei = şida: curat. a verifica. haină din ţesătură groasă purtată peste îmbrăcăminte şi lungă până la călcâie = şuba: cioban. a pune temelia unei construcţii. bine făcut. a considera. a se aşeza pe. şilica: cuvânt cu care se cheamă raţele = şilica. a purta pică = şica-ri: spartul oalelor. a avea grijă. şti: capacitatea omului de a acumula. a roade. a deplasa. a înfige. a pune. mână. a striga. vârful biciului = şu-ngar: a munci cu sârg. a răsturna. pungaş.şu-gur: legătură. a se încălzi. grindă. a socoti. a păzi. a calcula. şodi: persoană veselă pusă pe glume = şodi.şun(i): soartă. stâlp. a înălţa. a distruge. a fi încântător. a merge.şude: a aclama pe cineva. lotru. termen de adresare între prieteni = şogor.şus: a doborî un copac. a repartiza un teren. a şterge. şubar: croitorul care face şube = şubar: a trage. proptea de lemn. şuhan: hoţ. a îmbrăca. legătură. a înjura. a se mânia. a tăia departe.

arăta. organizaţie.şuba: arogant. timar: tăbăcar. lut = tina: tare. a lăţi. generos. parcelă = tal: lărgime. a răsturna. şur: zgomotul produs de scurgerea apei = şur: a ploua. tron. a lărgi. a picura. ceaţă = tan(a): rece. a ţine mintea trează. a părăsi. frig. a bate. tălpi: parte a labei piciorului sau a încălţămintei care se foloseşte la mers. tagmă: clan. soclu. a se furişa. străbunic. ta: formă arhaică pentru cuvântul tată = ta: fire. a strânge. a hotărî. a se strecura. a se întâlni. a abandona. frate mai mare. fundaţie = talpi: partea lată a unui lucru. 84 . platformă. mai ales = tanman: credincios. calm. a împrăştia pe jos. lovitură. a înfrunta. a se uni. cin. fundaţie. fiecare cu ele. a distruge = şus: a distruge. Şusu: nume de familie din Sadova – Suceava = şusu: puternic. a duce. chiar. a tăia departe. pământ. a pricepe. a înceta vorba. a sfătui.şubur(i): a observa. a ţine trează mintea. a se scurge. a p une capăt la. tapă: tăietură la capăt de lemn pentru îmbinare cu altul = tapa. şupuri: a se furişa. închisoare. a avea grijă. autoritate. a înmulţi. a umple cu. a repeta. a se preface că nu recunoaşte. tal: porţiune de pământ. bunic. şupă: escortă de soldaţi. a tăia. autoritate. a ucide. a sesiza un înţeles. a răcori. a se asemăna. a sprijini. tachina: a se preface că nu ştie. a fi împreună. soi. tăgadă = taga: şmecherie. temeni: a se pleca în faţa cuiva în semn de salut. a fi nepăsător. tiamăt: teamă = Tiamat: spirit al neamului emeş care din haosul absolut a făcut lumea materială şi lumea spirituală. tac: a întrerupe o discuţie = tac: a renunţa. a întemniţa. a dispărea. demn de încredere. putere. puternic. a omorî. tagă: negare. a stabili. parte componentă a unei sănii care ajută la alunecat. a decide. sunetul scos de grătarul încins. tah: persoană care scrie repede = tah: a aduna. teş: încovoiat. om în vârstă. a tremura. sprinten. pur. putere = şupa. a se despărţi. tană: pâclă. a semăna. a adăuga. şusur: zgomotul făcut de apele curgătoare sau frunzele mişcate uşor de vânt = şusur: a ploua liniştit şi timp îndelungat. lărgime. bază. a jigni. a răsturna. tetea: tată. unchi = te-te: a se apropia. ceată de prădători = tagme: a pricepe. a se ascunde = şupuri. a opri. fel. taşcă: traistă mică din pânză sau piele = tascarin: casetă împletită din nuiele. a ataca. teamă: frică. că nu recunoaşte = tachim: a face. tăr: persoană care asigură ordinea publică = tar: a executa. semn de hotar dintr-un copac tăiat = tes: natură. a lăţi. amploare. autoritate. a păzi. a deveni îndemânatic. a lega. a se interesa. bază. a lungi. cel care tăbăceşte pieile = ti-mar: tolbă din piele pentru săgeţi. tină: noroi. îndoială. seceră cu tăişul ascuţit. persoană dependentă. a ruina. se ploconi = temen(i): perimetru. durabil. îndemânatic. solid. pământ. a conduce. taman: tocmai. răcoare. şus: zgomot puternic. a întinde. suspiciune = te-am(a): a fi speriat. vită cu coarnele crescute înapoi. a răci.tab-ba: parteneri. a desface.

tâlhar: hoţ, lotru, ceată de răufăcători = tâlhar: mulţime, ceată de hoţi, gaşcă. tâlui: a se întâlni, a nimeri = tila: a se întâlni, a locui, a realiza, a dura, a sta. tog: proprietate prin comasarea unor terenuri, luminiş în pădure, fânaţ, adăpost în câmp = tog,tug: proprietate, a lua, a ţine, a şti, a procura, a primi, a recunoaşte. toi: zgomot, ceartă, încăierare, luptă, tărăboi = toi,tu(i): bătaie, a bate, a ţine, a opri, a obţine o victorie, a sparge, a rupe. tucu: diminutiv pentru tată = tucu: adevărat, bun, a recunoaşte, a procura, a primi, a ţine, a şti, a strânge în braţe, a înveli. tui: ţâcnit, cam nebun, şui = tu(i): slăbiciune, defect, cusur, boală, a fi bolnav. tun: a pungăşi, a păcăli, a da o lovitură în afaceri = tun: buzunar, pungă, sac, a băga în buzunar, a fura, a ascunde. tur: spaţiu delimitat, pachet, legătură, sul = tur: ocol de oi, grajd, staul, a repara, a îndrepta, a micşora. u: expresie de uluire sau nemulţumire, a plânge, a gâfâi la bătaie = u: expresie de protest, a plânge, a gâfâi la bătaie, luptă. ua: expresie care exprimă starea de somnolenţă = u-a: somn, odihnă, repaus. uib: orbeşte, la noroc, pe nimereală = ub: cavitate, gaură, groapă acoperită cu frunze, cocioabă, a săpa, a băga în pământ. ucid: a omorî, a chinui până la moarte = ucid,u-gid: acţiune violentă, luptă, a se dezlănţui, a smulge, a înhăţa, a rupe. ud: plin de apă, udat de ploaie, lapoviţă, burniţă sau zăpadă, transpirat datorită unui efort fizic deosebit sau expunerii îndelungate la soare = ud: soare, lumină, strălucire, vioi, sprinten, zi, vreme, furtună, ploaie, a se dezlănţui. udu: a ieşi cu udu, a urina = udu: a evacua, a nu lăsa pic de murdărie, a se însenina, îndemânatic, persoană ruşinoasă. uh!: strigăt de supărare sau oboseală, duşmănie = uh: a scăpăra, venin, răutate, duşmănie, amărât, chinuit. uman: cunoaşterea firii omeneşti, apropiat de ce este omenesc = umun: a cunoaşte, deschis pentru ceva important. unchi: fratele unuia dintre părinţi, om bătrân, persoană cu prestanţă = unchin: adunarea satului, adunare populară. ung: a investi cu o funcţie publică, a pune să conducă = ung: popor, rude, familie, a aduna, a strânge, a fi împreună. ura: strigăt de bucurie = ur-ra: a radia, a străluci, a fi mulţumit. urdu: expresie cu care se întorc oile când pleacă pe neaşteptate = urdu: slujitor, subordonat, sclav. urî: a băga groaza în cineva, a duşmăni= uri: câine, fioros, duşman, a tremura, a înrăi câinii cu sânge, a aţâţa. ursa: ursoaică = ur-sa: a rage, a mugi, a zbiera, câine mare. ursan: om voinic, om mare, tare cât un urs, plin de forţă = ur-sang: războinic, erou, om tânăr, întâiul, în frunte. Urucu: nume de persoană = Uruc: unul din centrele civilizaţiei emeş. usuc: grăsimea care iese pe lâna oilor, împreună cu praful formează o substanţă lipicioasă şi murdară = usuc;usug: murdărie, mizerie, femeie în perioada critică. uş: expresie cu care se alungă păsările = us: a goni, a bate, a fugări, a sili.
85

usur: zeciuiala morarului pentru grâul măcinat = usur: taxă pentru vânzarea produselor în piaţă. uz: râu în judeţul Bacău = uz: culme, versant, a merge departe, a transporta. za: împletitură din sârmă care proteja corpul luptătorilor în bătălii = za: a atârna, a legăna, a face zgomot, a face larmă. zăbală: tijă din lemn sau metal pusă în gura calului dintr-o parte în alta şi fixată de hamuri, cu rolul de a-i controla mişcările = zabalam: bucată de lemn din ham. zaghie: ţesătură ţărănească groasă din lână şi colorată în dungi late negre ce alternează cu dungi roşii sau portocalii, ţesătură din care se făcea îmbrăcămintea puşcăriaşilor şi care i-a dat şi numele = zag-hi-a: impozit oficial, obligaţie legală, încălcarea a acestor obligaţii duce la …zaghie(puşcărie). zar: broască de la uşă = zar: a întoarce, a răsuci, a roti, a lega. zară: rază de lumină, lumina din depărtare = za-ra: rază de lumină. zăhăi: a împrăştia, a risipi, a face dezordine = za-ha(i): dezordine mare, a fugi, a părăsi, a ascunde, a distruge. zălog: garanţie, chezăşie, obiect dat spre păstrare într-o afacere drept garanţie = zalag: clar, de mică greutate, strălucitor. zer: produs secundar din lapte după ce se obţine brânza = ze-er: a da drumul la câini, a arunca afară, a aluneca. zi: perioada dintr-o rotaţie a Pământului în jurul axei sale, în care se vede lumina = zi: lumina zilei, briză, viu, a răsări, a se zări, a se deştepta, a se ridica, a creşte, a se înălţa, cer, la înălţime mare, înalt. zid: construcţie din pământ, chirpici, piatră sau cărămidă cu scopul de a realiza o clădire sau a realiza un mijloc de apărare = zid: a întări, a fortifica, ordin, dreptate, adevăr, legal, neclintit, ferm, justificat. zise: a spune, a afirma, a zice = zi-se: a vorbi despre măcinat, a vorbi despre calitatea făinii. zitie: turtă din tărâţă de grâu = ziti,zidi: făină de grâu, masă, a mânca. zână: personaj feminin fantastic din basme închipuit ca o femeie foarte frumoasă şi foarte bună, cu puteri supranaturale şi cu darul nemuririi = za-na: nălucă, apariţie neaşteptată, păpuşă, origine, sanctuar. zobi: a sfărâma, a zdrobi, a strivi = zobi,zubi: seceră, a înhăţa, a distruge, a trage, a nimici. Neamul emeş folosea seceri făcute dintr-un suport de argilă arsă, lemn sau os cu un canal pe partea interioară unde se fixau cu bitum mici plăcuţe de cremene, care formau partea cu care se tăia. zoli: a se frământa, a se zbuciuma = zu-li: a râde, a lua în zeflemea. zor: grabă, începutul zilei, perioada când se fac rugăciunile de dimineaţă = zor,zur: sacrificiu, rugăciune, a oferi, a ruga. zulum: nedreptate = zulum: a dispreţui, a face de ruşine, a jigni, a batjocori. zum: sunete scoase din gură pentru a imita o melodie cântată (prin ciupire) la un instrument cu coarde = zum: gură, a perora, a tâşni, a curge în şuvoi. zur: zgomotul făcut de boabele care sunt turnate într-un vas, zgomotul făcut de apa care curge într-un vas, zgomotul făcut de un mijloc de transport care merge pe un drum denivelat = zur: a zgudui, a se cutremura, a aranja, a duce, a oferi. zurzur: podoabă, expresie ce se găseşte în dansul căluţului de Anul Nou în nordul Moldovei „hop zurzur căluţii mei’’ = zur-zur: a se zgudui, a se scutura, a se clătina, albină.
86

Cuvinte care se găsesc identic sau apropiat în româna veche, emegi şi engleză: a: interjecţie care exprimă uimire, uluire, nedumerire sau articol = a: interjecţie – vai!; prepoziţie – unde, când, încotro, arată mişcarea, articol – sufix cauzal, [a: uimire, mirare, nedumerire]. aga: conducător, şef militar = aga: coroană, regalitate, faimă, [age: vârstă, a îmbătrâni]. agil: abil, priceput, isteţ = igi-il: a direcţiona ochii spre, [agile: vioi, sprinten]. ah,ahi: nedumerire, aprobare, confirmare, a încuviinţa o acţiune, a primi o răsplată = ah,ahi: a se grăbi, aroganţă, trufie, a fi de partea cuiva, răsplată, [ah!]. altar: locul unde se aduc ofrandele sau se fac sacrificiile într-un cult religios. Neamul emeş avea o religie monoteistă cu An în frunte ca entitate spirituală care reprezintă veşnicia şi de unde vin toate. Ziguratele erau construcţii atât cu caracter laic, dar si religios, aveau forma unor piramide în trepte, iar în vîrf exista un altar unde se aduceau ofrandele şi sacrificiile = al-tar: a ciopli cu o unealtă, a îndepărta prin tăiere, a delimita, a finisa, a grava [altar: altar]. am: posesie, existenţă = am: a fi, [am: a exista]. an: unitate de măsură a timpului, format din 365 de zile şi cuprinde o rotaţie completă a Pământului în jurul Soarelui. Vechile populaţii percepeau anul ca o veşnică schimbare de două anotimpuri, vara şi iarna determinate direct de ciclul agrar. Vara începea odată cu perioada muncilor agricole (martie-aprilie) şi se termina când se aduna recolta (septembrie-octombrie), după care venea iarna, iar Anul Nou era sărbătorit în luna martie ca o sărbătoare a renaşterii şi reînvierii. Această tradiţie s-a păstrat la români până la începutul secolului XVlll.= an: lumină, cer, rai, An Nou, seminţe, ciorchine, înalt, [an: excelent]. angara: obligaţii impuse în trecut ţăranilor peste cele legiuite, muncă fără plată, corvoadă, belea, greutate, necaz = a-ngar: a acţiona puternic, a persecuta, a rezista, a subjuga, [anger: mînie, violentă]. are: cuvînt care arată posesia unui obiect sau a unei însuşiri de caracter = a-ri: a da naştere, a zămisli, [are: a avea]. argument: suportul unor idei, posibilitatea de a convinge pe cineva, probe în dovedirea unor afirmaţii, mijloacele prin care se realizează o demonstraţie = adament: argument, luptă, bătaie, [argument: dovadă, argument]. aria: suprafaţă de teren pregătită special pentru treierat, bătutul fasolelor, depozitarea cerealelor provizoriu pe câmp. Se smulg buruienile, se nivelează terenul de muşuroaie, iar pentru bătutul fasolelor se întind pe arie pânze de dimensiuni mari = a-ri-a: întindere mare, deşert, pustiu, district, spaţiu delimitat, [area: arie, suprafaţă de teren]. aş: exprimă o poftă, o stare de nemulţumire = as: dorinţă, blestem, a pofti, a visa, a dori, a blestema, [as: ca si, pentru că]. at: cal bun, armăsar = at,ad: a trimite, a plimba afară, chiot, tată, [at: după, la]. ba: a behăi = ba: lână, tunsoare, a scoate sunete, a purta [baa: a behăi]. baba: femeie bătrână, femeie grasă şi fără putere datorită vârstei, care se ocupă cu ghicitul, în familie are grijă de copiii mici = ba-ba: a da, a împărţi, a prezice, caltaboş, terci din malţ încolţit, [babe: copil mic]. bag: acţiunea prin care un obiect sau fiinţă se introduce într-un spaţiu închis = bag: cuşcă, a închide în cuşcă [bag: a vârî, sac, pungă, a şterpeli, tolbă, a aduna, a se umfla]. bal: scandal, tărăboi, balamuc, mulţime, agitaţie = bal: a săpa un canal, a canaliza, mulţime, [ball: mulţime, zgomot].
87

bâze: muşte. bun: satisfacţie. a susţine. îmbulzeală. tare. a dispărea dincolo. încercare grea. gloată. străin. a bate cu năduf = bel. pătimaş. mult. lovitură. a da junghiuri.(ba-na): măsură adevărată. deschis. a fi nervos. bubă: umflătură cu puroi care apare în urma unei infecţii. a se încălzi.pus: durere. reuşită. a da buzna. 88 . echipă]. [bush: tufă]. ceată. [buble: a face băşici]. [bases: bază]. barbar: persoană violentă care distruge totul în cale. blocarea unei căi de acces. a înjura]. suferinţă. a căuta. a arde. bubos.bulug: a se năpusti. îngust. secetos. deodată. [be: a comunica. măruntaie. [belie: a defăima. toţi deodată. a supăra. gaze la stomac şi intestine = bes. a se afla în treabă]. a pedepsi = bat. a ţipa. [baa: a behăi]. a zdrobi. [barium: mare. suferinţă. în masă. zumzăit. impetuos. cu grămada. durerile facerii. a trage. a se confirma o stare de fapt = bun: luminat. necazuri. atent. a fi generos. buci: cur. a da ghionţi. buş: trântă. a desfăşura. barim: cel puţin. bariu: mare. a striga. repede = buluc. a culca la pământ. a mâhni. arătos = ba-ru: a întinde. a sprijini. beli: a jupui. săpuneală. omul simplu dintr-o societare ierarhizată = ba-za: persoană fără valoare socială. a se înfierbânta]. [bun: coc]. loc de vânzare. a bâzâi.pes: a lărgi. mic. [camp: tabără]. fortăreaţă. bază: partea de jos a unei construcţii care se află în pământ şi se realizează din materiale mai puţin finisate. a lărgi. [buck: ţap. a se pleca]. a apare. iute. a se pleca. înclinare a capului. mascul. buluc: năvală mare. albine = biz(e): a striga. motive grave.ban: mare dregător în Muntenia. a băga în foc. bară: obstacol din lemn sau din metal care se pune pentru a opri accesul pe un drum. locul de pornire a unei acţiuni. a bate la buci – a primi bătaie. a arde. bes: vânturi. uşor. dificultate. sterp. [bosh: prostii. a behăi = be: miros urât. necazuri]. bandă: grup de persoane care au scopuri comune sau pun la cale acţiuni comune. [bat: a lovi cu bastonul]. îngâmfare. în realizarea celor propuse se sprijină reciproc = banda: sprijin. barieră]. întins]. [ban: a interzice. a agita. a se afuma. grămadă. musculos [bullock: bou]. [bar: bară. lipsit de resurse. suport. be: sunetul scos de oi când se rătăcesc sau le este foame ori sete. unul peste altul. bat: a lovi. a lua la buci – a rămâne însărcinată = buci. rar. droaie. obstacol natural care limitează orizontul = bara: a întinde.bil: a vâna. sălbatic]. a zbiera. a bea]. a izbi. be: a îndemna pe cineva să bea. conducător al Olteniei care răspundea numai în faţa domnului şi avea drept de judecată = ban. mulţime. suferinţă. cană: vas mic pentru băut lichide = cana: a tulbura. [band: grup. pântece.pus: durere. a alunga afară. a evalua. a lua cu asalt. [buzz: bâzâit. durere. a şterge. fioros. boş: testicul = bos. [can: cană]. limită inferioară a unor reguli sau interese care condiţionează începerea unei acţiuni= bar-rim: ţinut uscat. aroganţă [barium: bariu]. denumire dată de greci persoanelor străine de limba şi tradiţiile lor = bar-bar: a se dezlănţui.bad: a se urca pe. voinic. a trage la măsea = be: a curge. a tăbărî = canpa. a bate = bus.ganba: piaţă. iritaţie a pielii = bu-bu: puroi.pus: tare. suplu. [beshrew: a blestema]. a fi lungit. iscoditor [barbarian: violent. campa: a întinde corturile.

cab: a fi atent la concentrarea gândurilor. ciur: dispozitiv prin care se cerne = ciur. [caper: poznă. ignorant. început.sug: hrană. a respinge. a înhăţa. a scânteia = capari. (figurativ) locul unde se măsoară şi se cântăreşte totul. a părăsi. port.sur: lut pentru tăbliţe care era dat prin ciur şi apoi modelat pentru scris. a se ivi. privată. căpăra: a zgâria.ser: a decide. a arunca pe spate]. mişcând [kennel: cocioabă. apariţie = caz. a transporta. a fierbe. [cheer: a consola. rasă. cip: cântecul păsărilor zburătoare care îşi invită partenerul la dans = cip. vorba vine!. esec]. a frămînta]. supărare mare. a se înghesui. bordei]. [carat: cărat]. a ieşi. a scoate la iveală. cică: chipurile. în faţă = cap. spaţiu foarte mic într-un perete. a ajuta].giri: curat. a scăpa. car: mijloc de transport cu două sau patru roţi folosit atât pentru deplasări. gura păsărilor = cioc. a lua în seamă.gig: a fi abătut. [churn: a agita. necaz. a se înfuria. a îndrepta. a călători în afară. a închide gura cuiva. neam]. a obliga la o decizie = cer. a strânge. a călători. chiler: încăpere mică şi retrasă. a creşte atenţia. chenead: closet. gid: a trage. şansă.canon: chin.canun: urlet.sir: a curge.gaz: posibilitate. provizii. a face. vârf. tărăboi. a primi. cât şi în lupte = car: a sosi la. a apărea. a da. alimente. fire = ciri. cin: clasă. a potrivi. a primi. dansând. tagmă. graţie [chirp: a ciripi]. căra: a transporta. a trimite. cap: extremitatea superioară a corpului omenesc sau cea anterioară a animalelor unde se află creierul. caz: şansă. chendelă: lăuză. a se îndoi.gib: a dansa. ciri: suflet. a amesteca. cir: terci subţire din mămăligă. principalele organe de simţ şi gura. chilă: măsură pentru volum egală cu 1 litru = chi-la: măsură pentru lichide egală cu 1.sen: ceartă. firidă = chilim: 89 . loc de taină. a scufunda în apă.gaba-ri: a se confrunta. a trimite. [cat : pisică]. culme]. a se zbengui]. cam aşa = cic. gâlceavă. a duce. a călători în afară. întunecat. strigăt puternic. ocazie. chilă: partea de jos a navei aflată sub apă pe care se fixează lateralele = chi-la: a observa. a mâna. a mâna. a face = car: chei. cioc: gest făcut la petreceri prin atingerea paharelor sau a cănilor după care se bea conţinutul şi are semnificaţia de noroc. mâncare]. [kin: înrudit]. [chuck: ciocănit. specific. dregătorie = cen. femeie care a născut un copil viu şi sănătos aducând bucurie familiei şi comunităţii din care face parte = chi-enedi: bucurând pământul. constrângere = canon. a da. jale. dispută. luptă. a mâna. a prinde. turtă din făină de grâu şi apă coaptă pe plită = cir. [check: mic. [cap: capac. a jefui. foc. belşug. breaslă. a trimite. a se certa pentru. [car: car]. [canon: muncă. [cheer: mîncare]. aclamaţie]. a scoate la păşunat. regulă]. cer: a face o solicitare. câţ: a alunga mâţa şi semnifică „du-te la şoareci – chiţ” = câţ. [case: caz]. a fi obligat. partea unui nave care stă în apă. [kind: amabil. a fi atent la. umblătoare = chi-enedi: bucurând pământul. a transporta.2 litri [kilo: kilogram]. [keel: a răsturna. [cheer: stare sufletească. a evada. a admite. porţie de hrană.

caş. a se strâmba. a pregăti. a dezvălui. lapte. drum. în trei muchii. [dagger: pumnal]. a glumi]. unitate de măsură pentru lichide. a înhăţa]. ţundră. cană]. [cur: mitocan]. [cop: a prinde. chili: a ascuţi. gălăgie = chip. cofă. vas de lemn scobit. a pune la cale ceva. chingi: bucăţi de lemn care se pun pentru a întări o structură de lemn. a intra. timp de lucru. a retrage. măsură de capacitate de aproape un litru = cop. a copleşi cu beneficii]. a trage la ţintă. dans ţărănesc asemănător cu sârba = chi-enedi: bucurând pământul. a câştiga. a roade cu pricepere [kill: a pregăti pentru tăiat]. şezut. cofă cu care se ia mălaiul. [cuckoo: cuc]. cur: fund. chindie: timp al zilei către apusul soarelui. a achita integral o datorie. loc întunecos. urcior. a ţine socoteală = chi-ţi: loc delimitat. natură]. a încărca. buci. a se ridica. a curăţa. dagă: pumnal cu lama scurtă şi groasă. a ajuta. [kind: specific. a nimeri. a domoli [keep: a păstra. pentru că nu avea 90 . a uimi. cop: fund de coş sau de pălărie. a ţine în captivitate]. a vorbi mult şi tare = codi. chiti: a ochi. grup conducător. umbră. a pili = chili: în totalitate. a şterge. Eufrat şi Golful Persic [king: rege. instrumente muzicale asemănătoare cu toba mare. a fi în stare = chi-en-gi: denumirea emegi a teritoriului dintre Tigru. a aprecia. a potoli. a ţinti [kitty: a aduna. a pune la muncă. muncă istovitoare. dansând. „a lăsa din chingi” – a lăsa liber. a compensa o datorie = chit. organ sexual feminin = cur: a atinge. a da. scandal. obrăznicie. mamifer foarte mic [killer: ucigaş plătit. [kid: a păcăli. a răni. ordine obligatorie. „a-l ţine chingile” – a fi sau a se simţi în putere. [cuddy: prost. persoană singură care nu comunică cu nimeni şi preferă singurătatea „singur cuc” = cucu: întuneric. a conduce. cupă: vas pentru băut vin. casă. a blestema [cut: tăietură]. [cup: cupă. chit: suman negru sau alb.chid: a aranja. conţinutul unei căni. cingătoare de pânză groasă folosită pentru protecţia abdomenului la femeile însărcinate sau la oamenii care fac efort fizic deosebit. chip: stare de nelinişte. cameră.cud: a tăia. rânduială. a da la spinare. codi: a se frăsui.chib: a lega. a înşfăca. culoare închisă. a robi]. dală: placă din piatră sau ceramică folosită pentru pardoseli. fâşie de pânză sau piele folosită pentru fixarea şeii. a-şi da importanţă. oca. a ţine în frâu. stufos. împletitor de coşuri sau rogojini. a servi. chin: muncă istovitoare = chin: muncă. a elibera.grup de animale mici şi fricoase. Neamul emeş. a împlini. proeminent. a merge. concert de seară dat de muzica domnească. a pune deoparte. a pregăti o unealtă pentru tăiat. cană de un litru. a reţine.cub: coş din trestie sau răchită. cu vârf ascuţit. propriu. intrare. a controla. a vorbi tare. a linişti. [kine: a intimida]. a se crispa. cu întrebuinţare şi semnificaţie religioasă şi socială = da-ga: asociaţie.gu-di: a face zgomot. a deposeda. cut: cal şchiop de un picior = cut. mare. a fermeca. fâşii de pânză sau piele din hamul cailor. „a ţine în chingi” – a constrânge. cucu: pasăre de culoare cenuşiu-închis care depune ouăle în alte cuiburi. cofă. ieşire. anus. iar puii sunt crescuţi de aceşti părinţi adoptivi. veselind. organizaţie. a bate ţăruşi. economii. a se aduna. des. folosit de ciobani la stână pentru apă. cel care te omoară pe la spate]. nătâng]. vasul cu care se ia vama la moară = cupă.gub(a): a opri. prinsă de hloabe şi folosită pentru protecţia abdomenului la cai. masă luată de lucrători la câmp pe la orele patru după amiază. a pregăti din timp.

a se adăposti. a culege. a se ascunde. judecarea pricinilor se făcea la templu care avea atât un caracter religios (loc pentru ceremonii religioase). grajd primitiv. a prosti]. rezistente şi policrome = dala: ac. a amesteca. [doss: pat. dulu: a dezlega. a dormi într-un azil]. a argăsi. judec = di-duc. acoperişul capului pentru soţ şi soţie = dam: soţ şi soţie. a păstra. dup: mers foarte apăsat.dul(i): movilă. a umple. dop: obiectul care astupă o gură = dop. La neamul emeş. doli: a ocoli. realizări de excepţie în concepţia creştină. a fragmenta = dar: a împărţi. a împărţi. domol. gagă: termen respectuos pentru femeia care te ocroteşte = gag(a): a da sau a cârpi cuiva o palmă. femeie]. lucrurile de valoare şi se sărbătoresc evenimente deosebite. a provoca]. gaj: garanţie = gaj. a spune. a păstra. cât şi un caracter laic (aici se judecau litigiile dintre membrii comunităţii respective şi tot aici se făceau rezerve de produse alimentare pentru perioade de criză). a se certa pentru. a umbla aiurea]. păduchi = gada: rufărie. a apăra [dare: a înfrunta. (despre in şi cânepă) a se muia. [gaj: gaj]. palat. a aşeza [dub: a unge pielea cu grăsime sau cu răbuială. unde se ţin zestrea. [egal: zău!. a găuri. icoanele de preţ. pahar mic [dare: a îndrăzni]. a vopsi. a hurui. dar: obiect care se dă unei persoane ca recunoştinţă şi respect. [dole: destin ]. adăpost [dull: slab. parte dintr-un întreg care se dă cu titlu gratuit. a înfige].gaz: posibilitate. a-i pune căluş]. a lucra cu sapa. cei care îşi duc viaţa împreună şi vor lăsa în urma lor urmaşi [dam: femelă. plăpând.dusu: coşurile folosite la curăţirea canalelor şi purtate pe cobiliţă pe care lucrătorul nu le vede simultan.dub: a introduce tăbliţa într-un recipient. a distribui. suprafaţă netedă]. deduc: reţin. a păcăli]. bordei. egal: stare de echilibru. durere]. a se destrăma = dub(i): recipient mare. a se topi. dâmb. a rupe. [dope: a acoperi cu]. [gag: a constrânge la tăcere. a anula. Aceste cuie se fixau atât pe zidurile exterioare şi interioare. pomeni. jertfe.piatră suficientă a inventat cuiele din ceramică arsă şi smălţuită. adăpostul unei familii sărace. a se supune. raporturi de reciprocitate perfectă. a alerga cu paşi grei. a curge lin = doli. domnitor sau boier. a rupe. a deduce. Aici toţi când se aşează trebuie să respecte rânduiala impusă de gazdă în desfăşurarea evenimentului = e-gal: templu. [dup: găgăuţă. dam: şură mică. gad: pureci. a se apăra. Ţăranii din Moldova istorică au în casele lor o cameră cu destinaţie specială numită „casa mare”. gat: zăgaz din piatră făcut de-a curmezişul unei ape curgătoare pentru a prinde peşte = 91 . [deduce: a deduce]. a pătrunde [dale: vale. biruri = da-ri: a achita dintr-o obligaţie. dig: construcţie pe lungimea malului unui râu cu scopul de a feri de inundaţii sau de-a curmezişul cu scopul de a crea o acumulare de apă. lenjerie de corp de in sau de cânepă. ofrande.di-dug: a judeca.dub: a lovi cu piciorul. morman. dosi: a ascunde. care poate fi exploatat [dig: săpare. a dupăi = dup. a da drumul = dul(u): a aduna. sticlă mică. [gad: a hoinări prin. cât şi pe podea realizând suprafeţe netede. pe legea mea!]. a acoperi. relaţii sociale bazate pe principii recunoscute şi acceptate de toţi membrii comunităţii. Executată din pământ şi întărită pe partea apei cu fascine de nuiele sau cu plante care trăiesc în mediu umed = dig: a fi umed. dubi: a tăbăci. daltă. „odaia mare”. a umple. a tăia. a feri vederii = dosu. dări: obligaţii către stat.

gut: porumbel = gut. găucios. hira: ceartă. durere. mic. grădină: locul din jurul casei de la ţară = garadin: a aşeza în clăi. a se pleca. a ţopăi la războiul de ţesut. necaz = hata. a se întrista cerul. a afuma slănină. puternic]. blestemat. a se apăra de. a îmbrăţişa. [gut: a curăţa de. belea.gib: a se îndoi. a zbura. a da pe gât]. a învinge. a sări. direcţie. răceală = gu-tur: secreţie a nasului. [hatch: limită. val de ţesătură = gig: a fi descurajat. hoţ: cel care fură sau pradă. umflătură. necunoscut [haranque: vehement]. zori de zi [hot: ilegal. adâncitură. hală: furtună. hoţie. a ghionti = hăti. delimitat.hada: a se usca. belea. [hate: ură. geri: împerecherea porcilor = giri: rit. a fi exaltat. a zgâlţâi pe cineva. scăderea temperaturii până la îngheţarea apei şi distrugerea vegetaţiei = ger. guturai: secreţie a nasului. hop: obstacol. gât [gullet: gât. a sări. hap: cacealma. [gig: sul de pânză]. 92 . a păzi. [gir: cuplat. timpul favorabil al acţiunii este în zori de zi când stăpânii dorm. hăţi: a asmuţi câinii. găman: mâncăcios. a ceda. nedreptate. a face rod. soartă]. a alunga. liber]. hi: expresie cu care se alungă sau se opresc câinii din lătrat = hi: a se pregăti. de contrabandă]. mare. a se curăţa]. nevinovat. înălţime.hab: a descoperi necinstea. gură. hop: a ţopăi = hup: acrobat. adăpost. guleai: chef. a seca. mulţime. [hop: săritură]. a aluneca. întunecat [gibe: glumă răutăcioasă. ger: frig puternic.had(i): scandal gălăgie. gig: sul de pânză.gud: cuib. uimit].hud: adăpost. nenorocire. iar dimineaţa au ocazia să constate paguba. a prinde. a lua în râs.gir: a alerga. degeaba. [hate: a urî. gurgurel: persoană dragă. scurt. [hare: plată. drum. gol: spaţiu fără utilitate.a trage pe sfoară = hap. a bate. a se gudura. hata: belea. venit de pe drum = ha-ra-an: cale. revărsare. [gate: poartă]. a se îndrepta. batjocură]. a gânguri]. a rezista [gear: îmbrăcăminte. linie].gata. a accepta. a izvorî. vorbire pe nas]. [guttural: cu nasul înfundat. ridicătură = gheb. maldăr. a lega [garden: grădină]. plasă. ia te uită! = gidi: eclipsă. a angaja. săritură = hup: atlet. [hi: noroc]. a se grăbi. om sărac lipit = gol. cel ce umblă în zori de zi pe căi lăturalnice = hot. neînţelegere. a duşmăni]. a hărţui. râpă. a curge. a face să dispară [gul: a înşela. [hap: întâmplare. a fâlfâi. a sălta. zizanie = hir(a): a da naştere.had: precis. duşmănie]. fugă. [giddy: ameţit. haram: afurisit. a mirosi. petrecere = gu-la: larg. a se grăbi]. lacom = gamun: grăunte de chimen. ploaie puternică = ha-la: a spăla. gheb: cocoaşă.gada: a termina o ţesătură. pagubă. naiv]. viteză. dâmb. hat: fâşie subţire de pământ nearat care delimitează două proprietăţi = hat. mai ales când vinul este stăpân pe minte = gur-gur: recipient de 10 litri pentru vin [gurgle: a murmura. teren necultivat. a fugi. [hale: viguros. [hop: a sări].gul: a distruge. a aduna mâncare [gammon: şuncă. a se apleca. unit]. a trage pe sfoară]. ghidi: interjecţie care exprimă mirarea. a se întuneca. a strânge. a creşte.

familie [mă: mamă]. mânie = ira: divinitate emeş a dezordinii. a împărţi averea. [jar: a se certa]. hui: a ocărî. ira: strigăt de supărare când copii fac dezordine. a judeca. a accepta. primar. ie: da. a trece. a goni. mă: mamă = mă: a se naşte din. huş: a fi supărat pe cineva. şapte bărbaţi şi şapte femei. lac: acumulare mare de apă realizată prin îndiguire = lac. pricină. a rupe. a cuprinde. a unge. a se îngrămădi [lake: lac]. a face scandal = jar. a întinde. a alunga nişte păsări = huş: nesăbuit. [male: bărbătesc]. a sparge afară.hudă: casă. a fi mânios pe cineva. tăcere]. a cicăli = hu(i): nevrednic.lidim: a primi. afacere. litie: slujbă ortodoxă pentru binefaceri şi belşug = litim. a fi escroc. a aprecia]. a enerva]. a se strânge la masă. rapăn = lip. a înjura. femeie care a născut sau are în creştere copii = mami: divinitate emeş. a însemna pe răboj. rege. a stăpâni.ma-lag: apărător. a opri. a se sfătui.gu-de: a chema. susţinător. [jug: a băga la zdup. lugu: a duce cu vorba. chestiune = ma-da: domeniu. a zări. a naşte. a fugi dincolo.lib(i): a unge. a defăima. strigăt de atac]. om cu stare materială bună. desigur!. leg: testament = lag: liturghie pentru meditaţie. slab. principe. judecător. supărare [ire: mânie]. a ajunge la maturitate. care a făcut din lut. furios.sar: cineva care strică sau îngrijorează. ţinut = local. lipi: a pune un strat peste.lugal: stăpân. blestem = hu-la: a vorbi de rău. nesimţire]. întocmai! = i-i: a da de. aşa e!. madea: temă. a fi escroc = lu-gu: a înşela. a nu fi corect. [lip: a atinge cu buzele.lib: a unge cu grăsime. [judge: a judeca. jug: dispozitiv la care trag boii la car. a lăsa. instrument de tortură = jug. a înceta. jap: a bate foarte rău. [jab: a bate. de nimic. alimente. a jăpăi = jap. stăpân de rumâni. lip: jeg.sab: a rezista la un atac. a stăpâni. a striga. [hole: cusur]. a supăra [hue: strigăt.lag: a se umfla în dimensiune. tânăr. vizuină. vierme]. liber = libir: a duce o anumită viaţă. a murdări. a murui. amărât. a locui. om puternic. hulă: om rău. dimineaţă. locul de unde omul îşi începe ziua = hud(a): adăpost. [lug: râmă. local: ce aparţine de o anumită localitate. zonă. a certa. a trimite [yes: da]. jude: demnitar cu atribuţii judecătoreşti şi administrative. a se pleca. a blestema. a lovi]. pricină. a spune. jar: a pune pe jar. a suflat viaţa 93 . zori. malac: om robust. [liberty: libertate]. închisoare]. a cunoaşte [leg: escroc]. libir: persoană care decide în nume propriu. provizii. a protesta. a contrazice. [litany: litanie].sug: porţie de hrană. chiot. a face necazuri. a săruta. a opri. [lip: obraznic. a porunci. după chipul ei. om mare = malac. a doborî. mami: cuvânt de alint pentru mamă. [madden: a supăra. a se apropia de = lipi. a lega. jur: jurământ = jur. [hush: a înăbuşi. a cere. [local: de loc]. [jur: jurat]. a se întări. [huddle: a se ghemui unul în altul. a trage pe sfoară. murdărie pe corp. conducător = jude. a fi aproape].gur: a cresta. judeţ. mulţime].

a încercui. [mash: amestec de malţ cu apă fiartă. a se îndura = mili: voce. prăpastie. zid = mur: a înconjura. bun de spoit casele = mea-lu: cât de mult. în plus. [mine: mină]. mic. mur: perete. acţiune nesăbuită = maaz: exuberant. gratii. a îngrozi. a merita]. dans femeiesc [maze: confuzie]. a se înfrumuseţa. maz: sumă de bani majorând miza iniţială. oameni proşti şi blegi. [merit: valoare. [mure: a întemniţa]. masă: obiectul pe care se aşează bucatele pentru a fi mâncate. man: nume de persoană = man: partener. pe vremea când indivizii aveau cunoştinţă de strămoşul lor comun. a întuneca. mit care se găseşte identic în Biblie. a slăbi. [mammy: mamă]. mesi: a sta la masă. [mummy: mamă]. a spune. [motes: fire de păr]. terci]. muma: termen foarte vechi pentru mama. a da cu adevărat. a lăsa să crească barba. asociat. a ruga. [mule: catâr]. a se asocia cu. a mugi. a înzestra. bogăţie [man: soţ]. meal: pământ alb. a scoate sunete. a convieţui. a pipăi. haine murdare. a şterge. muma: mama. a oferi. mic. confuzie]. reputaţie = mi-ri-tum: un instrument muzical. [mangy: stare proastă]. mulă: om lipsit de energie. tovarăş. flecari [mock: batjocură. [mute: mut]. mişel. faringe. prost. a gâfâi [moo: a mugi]. a creşte. [mummy: mamă]. bleg. soi.mud: a purta. a chefui = mes(i): a dărui ceva. pe vremea când indivizii aveau cunoştinţă de strămoşul lor comun. [mile: milă]. mut: persoană care nu poate vorbi = mut. meritu: faimă. a murdări [misery: mizerie]. deoarece. moţ: smoc. a apăra. [muck: murdărie]. trăsătură = mud: ticălos. vag. persoane cunoscute. [mesh: tocană. cea care perpetuează neamul şi comunitatea = mumu-a: pe vremea tuturor familiilor (a străbunilor). mul: catâr. pudră]. a sfărâma. fierbinte. cea care perpetuează neamul şi comunitatea = mu-mu-a: pe vremea tuturor familiilor (a străbunilor). a scoate la iveală. a străluci. mină: săpătură subterană de unde se extrag minereuri = mâna: belşug. beregată. [meal: praf. a speria. mud: a fi speriat. [melee: încăierare]. zăbrele. cu haine murdare sau rupte = me-ze-er-ra: zdrenţe. muc: secreţie nazală. pasiune. terci].asupra lor dând naştere neamului omenesc. leneşi. arzător. mangă: surpătură în mâl. mili: a fi cuprins de milă. [mull: încurcătură. scurt. 94 . tonţi = moace. nevoiaş. prăpădit = muc: scurt. [mode: fel]. omuşor. pămătuf = mot. reacţie. moace: figuri. umbră. drum sub nivelul ogoarelor din jur care poate deveni impracticabil în perioade ploioase sau când viscoleşte = mangar: încărcătura maximă a unei bărci. pornirile nărăvaşe ale acestuia = mul: scandal. mod: fel. acţiunea de a mânca = mă-sa: un coş cu alimente. bătaie de joc]. a se ivi. pereche.. a face gălăgie. a întuneca.mu-a-se: pentru că. netot. melic: inflamarea glandelor de la gâtul cailor = meli: gât. manifestare. a păzi. greoi = mu-la: vechil. mu: sunetul pe care în scot vitele când rag = mu: gură. a arunca. mizer: sărac. adevărat. om rău.

nic: mic = nic. a îndemna. chin. promontoriu]. udul: văcar. necaz. a strânge]. mulţime. [pad: drum]. mulţime = nip. a se dezlănţui. a înfige cu putere. [nud: gol]. 95 . a păstra cu mare grijă. pască = pac. pădăi: a se găti. a circula]. nilă: milă. pag: a ocroti. [nose: a se conduce după miros]. nud: a aranja. [oddly: ciudat. victorios [near: aproape. scârbă = odu. nuz: a ieşi în faţă. [ninny: prost]. nosa: cuvânt care exprimă un îndemn la acţiune. nici un]. perete. a repeta o acţiune. [pac: balot. supărare sau linguşire = oh. necaz = pas. a căuta greşeli cuiva. frate. fără valoare]. nib: mulţime. udu: a zdrobi. a dormi. a supăra. a fi supărat. mudul: stâlp. suceală = naz. nu: aspect. nărav. [nip: ciupitură. a dovedi. nod: legătură între două sfori. uh: a fi iritat. sau se ungeau diferite părţi ale corpului aflate în suferinţă = nir: prinţ. a chinui. bad: a fi generos. [pah: phuuuu!]. a ţine. cioturi. a oua. venin. păţ: păţanie. a întinde]. [odour: miros neplăcut]. a pune un băţ. [oh!]. [nic: crestătură în lemn]. a găsi. naz: moft. [nose: nas]. a preţui. straniu]. a apăra [pack: a se aduna. violenţă. zid. a arăta. [no: fără. [pap: terci]. a supăra. a se ridica. mireasmă = odol. [pass: a înainta. a curăţa. a priponi. a îmblânzi = paca. agitaţie. braţ. a scăpăra. legătură]. nip: lume. a urzi o intrigă. [mutual: reciproc]. a îndemna. agitaţie]. uite!. a arăta aroganţă. a dispărea]. a arăta cuiva. a instiga [naze: cap. fără îmbrăcăminte. păca: a supune. a înjura. hai! = nusa: a greşi. a dansa. a dezvălui. ei!. a fi sigur de sine = pase: picior. [node: nod]. a minţi. bot. a cerceta. odor: miros. a atinge. odiu: ură. a ocroti. mirosul specific de taurine. lipit de. stâlp vertical. a instiga. păţău = pat. refugiu. suferinţă. paha: diavol = pah(a): escroc. a juca. colivie. bârfă. a fi important. no!: iacă!. a ieşi în faţă. răutate. a începe o nouă acţiune. nir: ulei sfinţit cu care se ungea capul domnitorului la încoronare. capriciu. a trece. picior. a închiria. a păşi cu aroganţă. a manifesta înţelegere pentru o persoană în suferinţă = ni-la: a micşora umilinţa unei persoane [nil: nimic. zero. pap: îndemn adresat copiilor mici să mănânce = pap: tată. nus: ou. padi: cuvânt cu care se îndeamnă la mers caii de la căruţă = pad(i): a încuraja. a pune la adăpost.mutul: personaj din dansul căluşarilor. a conduce. frică. a pune jos. mic. dezbrăcat = nud: a se culca împreună cu. labă. a fi. se făcea semnul crucii pe pereţii casei. a linguşi. a îngriji. a încuraja. legătură. a vărui = pa-da(i): o funcţie publică. a conduce spre [pad: a merge pe jos]. pus: durere. pag(a): cuşcă. oh: nemulţumire. păs: durere sufletească. persoană de încredere]. a muri. chemare. a sta ascuns. păşi: a merge încet. pat: suport pentru dormit = pat. ninii: bâzâitul ţânţarilor = nini: a recunoaşte. a se urca pe. a merge de-a lungul. nemulţumire. a închide în cuşcă. dans care se face în unele faze în jurul unui băţ = mutul. a apărea. nas: organul de miros al omului = nas. nig: lucru de preţ. pac: pungă în care se ţine tutunul. loc de întâlnire = nod. [pass: a depăşi. nud: gol. a da. [pat: a mângâia. a se întinde. ia aminte! = no. a se căţăra. pad: a jura pe.

preţios [peck: merinde. mâncare]. a crede că poate face ceva = pot. a uni. a trage. a suferi. a curge. a încolţi. [plough: plug]. lovitură dată cu acest bici. pasăre care îşi face cuibul prin găurire. a strânge. a vibra de. pilă: persoană care face trafic de influenţă cu scopul eludării legii = pila: ascuns. bucată de prescură. margine. a măsura. pup: numele unor preparate alimentare făcute din făină de grâu. remediu. a se înfrumuseţa. a stropi cu urină butuci sau tufişuri = pis: mal. bid: gaură. bulug: hotar. ascuns. a se murdări. a nivela. clică. harapnic. agale. a-şi da importanţă. [push: sprijin]. a trage. pisălog = pil: a fi întunecat. rad: a tăia de la rădăcină. a iriga prin şanţ fiecare copac [pucker: a încreţi]. pe îndelete. [ray: rază. pântece. a întinde [pot: a culege. a împărţi. pes: palmă. [pup: căţel]. a lărgi.bi-bi: a picura. a creşte [pill: minge]. a creşte. raci: grătar = raci. direcţie. [rack: chin. grămadă. mers legănat. pil: leac. grămadă de strujeni. bu-bu: a rupe. pil: bici cu coadă scurtă făcut din curele împletite sau din vână de bou. but: ritm. [piss: a urina]. a străluci ca soarele. hap]. ordonat. lăstar. neclar. [pile: a îngrămădi. rapt: a smulge. puş: claie. efortul de a aduna = pus: bine legat. capcană. piţ: piţigoi. a arăta. a sprijini. a mânji. stâlp. a trage. a strânge]. plânset = rag: a lovi. a migăli = pu-chiri: a iriga livada. a se umfla. a tăia de la pământ [rude: viguros]. pup: sărut = pupu. piş: a urina. rag: a prinde rădăcini. rai: tărâmul fericirii = ra(i): a radia. a aduna în turmă. a ucide. a trece. medicament = pil: neclar. a îndepărta totul = rad: a tăia de la rădăcină un copac. rac: crustaceu cu două braţe cu foarfece cu care prinde prada = rac. a arde cu flacără. a tăia din. a istovi de puteri]. a se înfuria]. rană adâncă. gălăgie. rag: sunetele scoase de vite când se rătăcesc sau sunt bătute. a alege. mârşav. plug: unealtă cu care se ară = pulug. ghem. a roti. a pune în fiare. aranjat. a se uni cu o pană. cătuşe. mizerabil. brutărie = pec. fiare. rac: boală gravă a cailor care se manifestă prin umflături în partea inferioară a picioarelor = rac. pipi: a urina.[patch: a improviza din bucăţi]. a provoca. a curge în stropi = pi-pi. neştiut. a cuceri un teritoriu = rap: bandă. [rack: grătar]. ascuns. domol. rag(i): a înjunghia. a str ânge. a pângărî. a doborî]. îngust. rară: încet. mugur. rană adâncă. pilă: minge = pila: rotund. [pipi: a urina]. nume generic pentru mai multe plante = pupu. gâtar. gârbaci. partea din faţă a palmei. rag: a răni. a băga în foc. neştiut. biciuşcă. [puppy: persoană proastă şi înfumurată]. a creşte. a provoca. [rapt: răpit]. a ciupi]. în trunchiul unui copac = pit. neştiut. puchiri: a face ceva migălos. a presimţi. a da frunza. a radia]. bu-bu: a se aprinde. [pit: gaură în pământ. a trage afară. a arde. a defila [pill: situaţie neplăcută]. a defila. anus. orificiu. confuz. [pill: pilulă. a aţâţa focul. pot: a reuşi să facă. [rare: rar]. pec: brutar. 96 . a lungi. rar = ra-ra: a netezi. [rage: mînie. [rack: chin].

roşugalben sau auriu. [rape: răpire]. sătul. [sad: trist. teritoriu. Satele erau compuse dintr-un număr mic de case fiind înconjurate cu palisade şi garduri înalte din trunchiuri de copaci. a suferi. a lega cu funie. sal-ud: a aduce omagii. a îngriji. satu: prima formă de organizare a unor comunităţi umane sedentare. sichis: zgârcit. fericire. răpi: a umili. a se întâlni. sic: pământ care conţine calcar. pregătit din timp]. rug(a): a repune în drepturi. [raid: asalt]. [sat: a fi aşezat. mulţime. a desface legătura. neam. rigă: rege = rig(a): a se înclina. unealtă cu care se prăşeşte sau se fac alte munci agrare = sa-pa: a face un şanţ. stare. sacu: obiect confecţionat din piele. vârf. armă. sub formă de bolovani sau de nisip. sed(e): apă rece. a desface mănunchiul. armată. rasă. a pătrunde. hotar. natural. boabe. [set: rece. a duşmăni = rim: trupă. puţin câte puţin = sichil: îndemânatic. sig-sig: a enerva. lăcomie. a găti]. a păzi. a asasina. [sale: vânzare]. răcoare. poziţie. sang-chi: a mânca alene. cânepă. [rig: ţinută. a înfuria. a se strânge. înălţimi muntoase. loc. a pleca departe. a rupe.2 litri). gest care se face prin lovirea 97 . sagă: miros urât = sag(a): a sufla. sănătos. sic-sic. inamic. sanctuar. a plăti din urmă [ruckus: scandal]. străin. [sight: vedere. a desface năvodul. a potoli foamea cuiva]. a sosi la. [sac: sac. spiţă. aşezate în locuri uşor de apărat. folosit la zugrăvit = sic. a mătura. a lungi. grămadă. pungă]. a provoca. lână sau piele în interiorul căruia se pot pune spre păstrare seminţe. sete: lipsă de apă din pământ provocată de secetă. a tânji = ra(i): a înjunghia. [sick: care are nevoie de reparaţii]. [sickly: cu greu]. pietrar. dreptate. a culca. a se realiza greu. fericire. râma: a face rău. salut: salvare. a tropăi. a se domoli. buzdugan. rucă: jalbă = ruca. râp: o specie de peşte. belşug. sadă: vrană la butoi = sa-du: măsură pentru lichide egală cu 24 sila (20. săpa: a face un şanţ cu sapa. a respecta. starea fiziologică a omului când are nevoie de apă = sete. legătură. a înnoda. necaz [rim: a înconjura. boccea. a pune la stâlpul infamiei. a împresura]. a răni. sa-ţu: a împărţi. [sag: stare de deprimare]. sala: cameră de dimensiuni foarte mari folosită pentru întruniri sau ca depozit = sa-la: a întinde. grav]. loc. a se mădărî. a fi mai bogat. [sap: a săpa]. rib: a fi de rang superior. [sate: a sătura.răi: a se înrăi. vârf de deal. munte. a împărţi. cu care ţăranii trag brâiele la ferestre şi la case = sig(a): culoarea soarelui cînd apune roşu-galben sau roşu. partea de sus. sig: culoarea soarelui când apune. a strica. a distruge. [salute: salut]. a mărgini. a dispreţui. [sink: a se lăsa la fund]. a restabili ordinea. fusar = rip. în putere. a vrea. a se potoli. sigă: substanţă minerală roşie care se găseşte în natură. saţu: senzaţia de saturare. bunăstare = salut. a zări]. a dori. bucată. a se târî. a se cocoţa]. a supraveghea. lichide sau bunuri de valoare = sa-cu: braţ. a slăbi. ordine. abundenţă. mânecă. in. morman. a pune la stâlpul infamiei = rap(i): a ţiui. a batjocori. origine. a reaşeza. platouri. protejate de şanţuri adânci = sa-tu: înălţime. sanchi: a se lenevi = sanchi. [rip: a spinteca]. îndestulare de produse alimentare = saţu. a merge sigur de sine.

a bea dintr-un vas până la ultima picătură = sug: a persista. curaj. a trăi ca porcii. [suck: gogoman. a respinge.pumnilor mâinilor pe verticală (de sus în jos) = sic-sic. glumă = şag(a): a asculta. foile adunate în jurul miezului. a alăpta un copil. a ceda. [shed: sopron]. crestătură. a fi mulţi. a potcovi]. faimă. a tăia. [share: parte. a suge]. [sum: sumă]. a transmite. a fi atent la. a înfige. şo: strigăt cu care se asmuţă câinii = şu: putere. a speria]. a fi calm. [solemn: măreţ]. sobori: a se strânge pentru a se sfătui = soboru. 98 . a prezenta. a lecui. a dura. hotar = sar: a săpa. şud: cerere. cinste = solim. [shod: a încălţa. a se domoli = şed: apă rece. a reuşi [sole: talpă a piciorului]. [sodden: necopt]. a făta. sodal: ucenic. solemn: respect. a împărţi. nebun. a se potoli. a se odihni. bumbac sau lână cu desene în relief = sam: a evalua. sol: cel care aduce veşti. a pândi. deschis. [shawl: sal]. şug: porţie de hrană. a spune. şmecher]. a se aşeza. a dizolva. lungime. [sham: prefăcut. fluierul piciorului]. şoc: cantitate de 60 de obiecte de acelaşi fel luate ca un tot = şoc.sig-sig: lovitură repetată. a atâţa. a limita. a se pune. a jefui de îmbrăcăminte. [shade: umbră]. a persista. stare sufletească. a grăbi. sudină: flăcău hărăzit ca soţ unei fete pentru căsnicie = su-din: liber ca un fluture. [shake: a impresiona. şaf: hârdău. din multe bucăţi. descurajat]. sug: a înghiţi un lichid direct din vas sau din glanda ce-l produce = sug: a suge. nume dat adânciturii de pe diverse obiecte. puternic. a cumpăra. a împărţi]. a seca. a se odihni. a fi împreună = sum(a): ceapă. poznaş = şod. a arăta. [sober: cumpătat. [shaft: mâner de vas]. şedă: în subordine. adâncitură. a se întrista. răcoare. larg. hrană. ciubăr. [shank: trup. şaniu: cu şalele moi. pocite = sa-ne-sa: rugăminte fierbinte. şănţuleţ. a veseli. lucru grozav]. [ship: a trimite mărfuri]. a suferi. a distruge. a strânge. parte a căruţei sau plugului. a da peste cap. sug: sens figurativ pentru a jefui de bani sau bunuri. şod: ciudat. dovadă. [sudden: subit. ştafetă = sol. şam: ţesătură de in. şar: dungă. şip: sticluţă mică. a suporta. [shoo: a speria]. şal: ţesătură pentru femei care acoperă capul şi spatele = şal: a strânge. a dărui. a păşi. implorare. su-buru: adunătură. a descânta. a jefui pe cei fără apărare. a dărui. [sick: abătut. sub supraveghere = şedur: cocon de omidă. eveniment. a duce. [suck: sugere]. suma: a pune la grămadă. a implora. a se linişti [son: fiu]. a se pune. vas mic în care se păstrau leacurile = şip: descântec. fraier. pas. îngâmfat. a plăti cu echivalent. hazliu. su-lim: veneraţie. a vinde. şef: astupătoare la horn care se pune pentru a opri căldura după ce s-a stins focul = şeg: a tremura de frig [sheaf: legătură]. calfă care trebuie să rezolve lucrurile mărunte = sodal. sin: fiu = sin: a da. locuinţă. a lega cu fire. [shock: claie]. sul: om tânăr. vas de lemn din care mănâncă porcii = sah: porc domestic. a trăi. a porni. a fi calm. şagă: vorbă. şed: a avea o poziţie stabilă. a se răcori jos. binecuvântare. su-dal: samar. calm]. a jefui pe cei fără apărare.

[shon: a se feri de. [tube: ţeavă. a izbi cu violenţă. a aduna. revoltat = şucur: a se apăra. a înhăţa. afecţiune. [shut: a închide o uşă. ură = urgu: ferocitate. pisălog. [shook: izbitură. [zany: măscărici]. şoti: a face pozne. lac. a fi împreună = un(i): a aduna. a da junghiuri]. natură. familie. a se prăpădi. [shun: a se feri]. a da spre. dab-ba: om liber de obligaţii [tap: lovitură uşoară]. neghiob].za-na-tag: a lua în mână o păpuşă. a conduce o păpuşă. a închide în]. după]. mângâiere. a rupe. şucar: supărat. rude. zănatic: aiurit. ceva de proastă calitate. [shook: a scutura. tu: credincios. a zdrobi. onest. şuc: izbitură. a fi prins. şum: miros specific greu de suportat = şum: a putrezi. a sparge afară. a distruge. uz: folosinţă. tug: unealtă de lustruit piei în tăbăcărie = tug: a fi mânios. a strânge. [use: întrebuinţare]. a acţiona într-o anumită direcţie = uz: distanţă. [up: sus]. gaură = şu-tu: evadare. a deosebi]. a fi iubit. zang: a face zgomot. [zeal: ardoare]. şonc: şchiop = şun: soartă. uni: a strânge laolaltă. a se strica. a lua. şuti: a lua. plăcere. a para un argument. tub: cilindru gol pe interior folosit la transportul. a para o lovitură. faptă de om duşmănos. furie. a prinde. a scăpa din. a se întinde. păstrarea sau evacuarea unor bunuri sau produse. canal]. to: salut folosit între persoane cunoscute = to. a povesti. upi: cerealele care cresc fără grăunţe. a fugi. a lega. demn de încredere. adevărat. a deschide. a goni. prăpăd. dezlănţuire violentă de forţe ale naturii. a nenoroci în bătaie = şona. a aşeza. [tug: a trage. ubi: rod ascuns. a sparge un vas de lut = zang: a face zgomot. a strânge în braţe. a sădi rău. a prinde. a fi liber să tai cum vrei = tapa. a prinde. a lustrui]. la aprovizionarea cu apă şi în irigaţii = tub: a pătrunde. a vârî. a număra. [zany: bufon. glumeţ = za-na-tac. vesel.şona: a schilodi. a captura [shut: a prinde. a speria. a deschide. a pisa. a înhăţa. tel: sârmă aurită din care se face beteala = til: a realiza. [tell: a şti. viaţă. mişcare repetată fără rezultat. a prăda = şu-ti: a lua. a săpa. a lovi puternic un obiect de metal cu ceva. a lipăi. a inunda. [urge: a sili. şut: deschizătură în acoperişul unei case care permite pătrunderea luminii în pod. a clătina]. a alătura. a distruge. [shun: a evita pe cineva]. lucru făcut cu temei = zil: a fi fericit. aerisirea sau ieşirea fumului. şu-na: par. taclale: vorbe în vânt. înălţime. tapa: a cresta un copac. populaţie. necăjit. a zdrobi. a înhăţa. ţipăt. a impresiona]. înjura. [to: la. a face şotii = şuti: a face. furios. mulţumire. a obliga]. a dăinui. [unite: a uni]. 99 . seci = upi. a apuca]. a fugi]. îmbrâncitură = şucu: a se apăra. urgie: nenorocire mare care se abate asupra cuiva sau a ceva. zel: credinţă. strigăt. a fi supărat. a captura. [shoot: a da buzna. comportare. [tickle: a linguşi]. pentru. a povesti vrute şi nevrute = tacalal: a începe. groază.

a alege. a îndura. confidenţe + se: a se înfierbînta. sănătate. are în română cuvântul călătoru cu sensul de a călători. Umbra acestui copac era căutată de cei care doreau să se odihnească. foarte tânăr + diş: unic.DIŞ] Turdaş este o necropolă din mileniul Vll î. ardoare).DUR] În limba română durdur: a certa.n.TUR] uztur = uz(us)-tu-ra. lăptişor de matcă (pa: tată. lăstar. Sunt cuvinte eme-gi comune cu limba franceză sau cu dialectele ei. bibad [UZ. mâncare ciobănească din caş şi urdă prăjite împreună. sarbatu. a căuta + pa: a arăta. În mediul arid din Ki-en-gi şi în orice călătorie lungă. din centrul României (tur: mic. afemeiat. N. a se întinde). În limba română ustura: a arde. apa este elementul vital al vieţii (kala: provizii. a irita. us: coastă.SE] În limba română cuvântul zise: a spune.PA] În limba română cuvîntul papa: terci subţire pentru copii mici. dir [SI. bogăţie. ordine. răsplată). a rezista. frate. firav. haină uzată. pantă. omletă. gina [TUR. creangă). copac cu umbra deasă. 100 .LUGAL] În limba română paluga: om înalt. durun [DUR. casă). petreceţi! În dicţionarul lui J. kurgaru. kala-tu-ru = licoarea vieţii. sarbatu = un soi de salcie. scandal). dabin [ZI. butoi). prăjină (pa: creangă. a turna + ru: a face socoteli. suflu. a lovi + ra: a răni. iritaţia produsă de un aliment iute sau când se sare cu burta pe luciul apei (uz. îmbrăcămintea puşcăriaşilor formată dintr-o ţesătură groasă dungată cu gri şi negru (zag: a lua pe umăr. a reface + tu: a aduce. a da de veste (zi: om. a transmite informaţii. tânăr. a pleca la drum lung. a transporta + a: apă). bufniţă. păsări care în tradiţia populară prevestesc o nenorocire sau moartea unei persoane (şe: căldură. igi-sig-sig [PA. a se înălţa + lugal: om mare). a absorbi. a vrea afară. iar petrecerile în mediul rural se făceau vara la umbra unui copac. Halloran am găsit mai multe cuvinte fără explicaţie. a fi mînios. a rage.Mai sînt cîteva sute de cuvinte eme-gi care se găsesc numai în limba engleză. gât. În limba română cuvîntul sarbatu are sensul de persoană sărbătorită. În lucrarea lui S. a batjocori. a chinui + tu: copil. A. kurgaru = sămânţa vieţii. dar care sunt în limba română: an-bir [A-SUD] Cuvântul asud are sensul: a transpira. loc. Există cuvinte eme-gi şi în limba germană şi spaniolă. a dispreţui (dur: a locui +dur: a întrerupe respiraţia cuiva). a uda o cămaşă sau corpul cu transpiraţie (a: apă + sud: a stropi. durere. a face baie. enku [ZAG-HI-A] În limba română zaghia: ţesătură groasă din lână colorată în dungi negre alternând cu dungi roşii şi care este purtată ca fustă de femeile de la ţară. ga-an-zir [ŞE-KA] În limba română ceca: huhurez. singur) ngarza [PA. dar acestea au o poveste pe care o las pentru viitor.A] În limba română sia este strigătul cu care se dă unei ambarcaţiuni comanda de mers înapoi (si: a se clătina. Kramer – Istoria începe la Sumer – am găsit cuvintele kalaturu. care sunt şi în limba română. durerea unei răni superficiale. a vorbi. îndemn de a mânca adresat acestora. băţ înalt. a zbura. a supăra. a fi egal. foc + ka: a striga. dreptate + hi: individ + a: a purta. a căuta nod în papură cuiva. Tot umbra copacilor era căutată pentru o clipă de odihnă impuse de sărbătorile religioase ca în expresia „sărbaţi”! cu sensul figurat – vă odihniţi!. a răspândi. În limba română este cuvîntul curvaru cu sensul de om destrăbălat care întreţine relaţii sexuale cu oricine.e. e-muhaldim [MU] În limba română mu: a mugi.

loc. zeh [SAL. Cuvintele sunt eme-gi pentru că există în limba română ta. ţarc. butoiaş.GI]. colăci = a înfăşura rotund. În limba română cuvântul mânci: a mânca. roşu de furie. a tăbăci. a conduce. bur se precizează: akk. alun: tree). tata: tată. a avea încredere). a împrăştia + as: căruţă mică. cală = locul de depozitare a mărfii pe o navă. a da).GAR] În limba română cuvîntul sălaşar: persoană care se ocupă cu găzduirea oaspeţilor sau călătorilor (sal: larg. a călări. a avea + en: acesta.SE] În limba română păşi: a merge cu aroganţă. kala. ocol. La cuvântul eme-gi hus apare explicaţia: rusu din akkadiană. a se uita la). celă = încăpere mică pentru păstrarea alimentelor şi a unor obiecte. încălărare = încălacare pe cal.AŞ. În limba română este cuvântul buriu = butoi mijlociu. a căsători. deci cuvântul este din eme-gi. boboti: a produce bube mici. kal se dă explicaţia: to repair. cale. La cuvântul eme-gi u-bu-bu-ul se spune că vine din akkadiana bubu`tu.EDIN] În limba română cuvântul salut: a se întâlni. a dori + gar: a adăposti. a împodobi +se: stimă. Cuvântul sălaş: adăpost. a produce durere. alan. La cuvintele taka4. încălăra (in + cal + ara) = a urca pe cal pe cineva. călări. a face călăreţ. a pofti pe cineva la masă (me: responsabilitate. Cuvântul este em-gi pentru că există în limba română răbui: a unge cu dohot osia căruţei sau produse din piele pentru a rezista la umezeală. a primi în siguranţă. vioi). În limba română este cuvântul bubuţă: bubă mică. a arde. abubă: bubă neagră. strong. a se mări. În limba română cal. a sosi aproape de). rabbu. culoare roşie. călărime. locuinţă. a face legătura cu pământul + ud: a lua cu asalt. La cuvântul rib se explică originea akk. a-i arde faţa de mânie.UD] În limba română cuvântul chiot: a scoate sunete specifice unui atac sau unui moment de bucurie (ki: fire. adj. La cuvântul eme-gi buru(d).UD. călăraş. tak4. muru [SAL. strălucitor. a se dezlănţui. aceasta + gi: seară. Imaginea căruţei ar trebui interpreată şi în sensul unei deplasări (transport de marfă) pe roţi şi cine trage căruţa. mend. Din această rădăcină mai sunt cuvintele calari (kala +ri) = a se deplasa călare. La cuvintele kalag. lonword from allaanum: oak. bubă formată în gură. a se îngrăşa.isin [PA. a transmite omagii. căli. a înmuguri. celar. colac. buuru = cistern. La cuvântul eme-gi (ngis)al-la-an. tag4. se explică = stejar (akk. well. a arăta. putină. strălucitor. încăla (in + cala) = a aduna avere. a umple cu. călăreţ. ta6 se explică: reduplication class –ta6-ta6 in maru. Termenul este din eme-gi pentru că în limba română roşu are sensul de a fi aprins la faţă de mânie. a pune la cale o afacere. 101 . Cuvântul este eme-gi pentru că în limba română alun = arbore. deschis. a fi plin de sine (pa: bărbat. Originea cuvântului este eme-gi nu akkadiană. a se respecta (sal: delicat + ud: sprinten. swift [GURUS +2-N 14 wagon pictogram] pe care o consider incompletă. engir [ME. a uni. kislah [KI.EN.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful