Constantin Olariu Arimin: DESPRE DACI, GEŢI….

DISPUTE ISTORICE
Constantin Olariu Arimin În luna august 2004 am găsit pe internet imaginile a 74 tăbliţe de plumb depozitate la Institutul de Arheologie Bucureşti. În cultura română, despre aceste tăbliţe cu scriere getică nu s-a scris un cuvânt, fiind învăluite între-un mister absolut. Unele informaţii care nu pot fi dovedite cu probe, spun că după terminarea mânăstirii Sinaia în anul 1695 o parte dintre sihastrii din munţi s-au retras aici aducînd cu ei şi tăbliţele cu pricina. O altă variantă a apariţiei acestor obiecte este că în anul 1875 cînd se săpau temeliile palatului Peleş, s-a descoperit o mare comoară formată din aproximativ 240 sau 540 de tăbliţe de aur şi plumb, cu o scriere asemănătoare cu a grecilor antici, dar folosind şi litere latine precum şi alte semne specifice acestor tăbliţe şi figuri de geţi, oştiri, cetăţi, simboluri divine şi alte elemente care duceau la ideea clară că s-a descoperit o mare civilizaţie. Numai că şeful guvernului României de atunci, Lascăr Catargiu a dăruit-o regelui Carol I care a ordonat ca tăbliţele de aur să fie topite după ce s-au făcut copii. Bănuind că valoarea lor este inestimabilă şi a distrus dovezi ale istoriei noastre, a donat copiile însoţite de o scrisoare unde-şi recunoaşte greşeala, mânăstirii Sinaia! În anul 1956 puterea comunistă a confiscat de la mânăstire atât tăbliţele de plumb, cât şi toate documentele care făceau referire la ele şi totul a dispărut. În anul 1986 mai mulţi cercetători din domeniul istoriei au afirmat în discuţii particulare că înainte de al doilea război mondial, în subsolul actualului Institut de Arheologie din Bucureşti existau mai multe sute de tăbliţe cu o scriere necunoscută pe care ,,nimeni” nu le-a cercetat! În anul 2003, istoricul Alexandru Deac a comunicat la Congresul de dacologie ţinut la Bucureşti, că a descoperit în arhivele Comitetului Central al PCR scrisoarea lui Carol l către mânăstirea Sinaia. În prezent la această instituţie ar mai exista 5, 35 tăbliţe după unii sau 70 după alţii, dar fără documente de intrare şi fără a fi înregistrate în patrimoniul ei! Din cele 74 tăbliţele de plumb eu am citit 65, iar informaţiile de pe ele ne arată adevărata noastră istorie privind structura de organizare a statului geţilor, sistemul juridic, religia lor, felul cum ştiau să-şi apere glia străbună. Ei îşi spuneau geţi sau rumuni pentru că aşa este scris pe tăbliţe, nu daci cum i-au numit romanii. Îşi scriau identitatea de neam cu cuvintele rumun, riomion, ruomuon, rumuno, romuno sau falnici geţi şi nu daci, iar ţara lor o numeau sfânta Geţia sau Giţia. Strămoşul lor ancestrtal era Moş Arimin, os din care s-au tras ariminii/armânii şi rumânii. Conducerea neamului era asigurată de dage balo (adunarea neamului străbun), care alegea un mato (ocrotitor, conducător, părinte), care deţinea funcţia cât timp era sănătos la trup şi la cap.
1

Din cei 54 de mato eu am reuşit să citesc numele a 43 de conducători ai neamului strămoşesc. Pe alte tăbliţe această conducere colectivă apare cu numele de soboru, gometi sau radă. Aveau un guvern numit agie, în fruntea căruia era mato. Conducătorul armatei se numea basileo, care era ajutat de un consiliu de război numit soto balo (soţii, însoţitorii steagului get), iar cetăţile lor întărite se numeau dabe. Ţara era împărţită în sindii (isprăvnicii) fiind conduse de către un sind. Organizarea administrativă era în cătune, sate şi dabe, iar centrul de putere se numea dabo geto (cetatea neamului get), care a fost la început la Sarmisetuzo, mutată pe la 380 î.e.n. la Enisala (judeţul Tulcea), iar pe la anul 320 î.e.n. a revenit din motive strategice la Sarmisetuzo. Sunt menţionate şi legăturile de sânge care formau şatre în cadrul unor comunităţi. Armata era organizată în polcuri şi avea două corpuri distincte: daco armosa (armata nobililor), care pornea prima în luptă şi gloto armosa (armata gloatei sau a poporului), care suplimenta forţele primului corp sau îl înlocuia complet. Echiparea armatei era asigurată de dage balo, iar conducătorii corpurilor de armată erau numiţi tot de adunarea neamului. Oamenii nu aveau voie să se mute dintr-un loc în altul decât cu aprobarea dabei de care aparţinea. 32 din semnele folosite în scrierea geţilor pe tăbliţele de plumb sunt identice sau foarte apropiate cu semnele scrierii cretane liniar B din perioada 1500-1300 î.e.n. Alfabetul chirilic folosit de români pînă pe la 1870 este în realitate o parte din alfabetele utilizate de strămoşii noştri geţi în urmă cu 2500 de ani. Secuii au folosit prin secolul Xlll un alfabet cu 33 de semne, iar 28 dintre acestea sunt identice sau asemănătoare cu ale geţilor de pe tăbliţele de plumb. În Transilvania şi Ungaria s-a folosit în secolele XV şi XVl un alfabet runic maghiar care a fost „prelucrat” tot din alfabetele geţilor. Gotul Wulfila a „creat” şi el pe la mijlocul secolului lV e.n. un alfabet runic inspirându-se din semnele geţilor. Scrierea geţilor mai are semne comune cu alfabetul folosit în secolele Vlll – ll î.e.n. în estul Spaniei (Tartesio/Turdetano), cu alfabetele folosite de tuaregi şi libieni înainte cu multe secole de era creştină. Există asemănări uluitoare ale alfabetelor geţilor cu scrierea din Biblos, Mohenjo-Daro, brahmi şi alfabetele folosite de sabei în Arabia în secolele XV-lV î.e.n. cât şi cele din Siberia din secolul lV era noastră. Plutaşii de pe râul Bistriţa foloseau pe la 1880, 56 semne pentru crestatul lemnelor. Dintre acestea 13 sunt identice cu semnele din scrierea liniar B, iar 38 sunt identice sau foarte apropiate cu semnele alfabetului geţilor. După mitologia greacă, hiperboreenii care locuiau la nordul Dunării, erau legaţi de cultul lui Apollo. Herodot în Istorii spune că aceştia aduceau ofrande templului din Delos, iar fecioarele „Arge şi Opis veniseră chiar odată cu zeii”. Platon în Axiochos vorbeşte prin gura lui Socrate, despre nişte table triunghiulare de aramă cu un conţinut religios aduse la Delos de fecioarele hiperboreene Opis şi Hekaerge. Venirea zeilor la greci a avut loc odată cu formarea primelor structuri sociale din secolele Xll-X î.e.n. în numita „perioadă obscură”. Arheologia a descoperit într-adevăr plăcuţe de bronz cu o scriere arhaică pe care au atribuit-o vechilor greci şi care a apărut la sfîrşitul secolului Vlll î.e.n.

2

Religia lor era monoteistă având în frunte pe Sentu/Sântu cu sensul de Creatorul, Dumnezeu, iar ca simbol al sacrului era crucea (vezi imaginea de sus) cu braţele egale, liberă sau înscrisă în cerc, cum apare deasupra uşii la primele biserici creştine din Siria şi Palestina. Divinitatea activă a cultului crucii era Zabelo, Creatorul vieţii din lumina vie a soarelui şi Suien, Zoien, Zoe ca divinitate a renaşterii vieţii din aşteptarea luminii morţii (liniştea lunii) prin nemurire. Mai erau dio Dionise, dio Sopio, dio Donizeto, dio Oroelio, dio Tiaz. Fiind o religie a luptei continue dintre bine şi rău, duhul răului se numea Sotea sau Satan. Pământenii se năşteau din lumina vie a vieţii (lumina soarelui), dar toată existenţa lor trebuiau să se străduiască să facă numai fapte bune în folosul celor din jur ca o probă de curăţenie pentru comuniunea cu adevărata viaţă veşnică (nemurirea) ce impunea condiţia de OM. Nu aveau statui, iar divinităţile lor se manifestau ca nişte duhuri, entităţi spiritual – energetice. La naştere fiecare persoană era luată în pază de un înger, neamul get fiind binecuvântat de oastea de îngeri (falanga). Nu aveau temple, ci mici troiţe şi bisericuţe/metocuri unde îşi oficiau cultul sau altare improvizate în vremuri de restrişte. La naştere fiecare era botezat în religia neamului cu vin şi pâine strămoşească. Crucea a fost simbol al sacrului la neamul nostru de la începutul mileniului V î.e.n. descoperire făcută la Gorban, judeţul Iaşi, apoi la Cucuteni, iar mai multe tezaure ale geţilor au ca obiect de podoabă crucea înscrisă în cerc sau crucea cu braţele egale. Divinităţile lor aveau în jurul capului o aură, aşa cum arată plăcuţa de plumb descoperită la Romula.

3

un peşte. fiind ispita diavolului. care are pe cap costumaţia religioasă făcută din blana unui lup.n. doi măgăruşi (cum a intrat Iisus în Ierusalim) şi un profil de om. şi care au fost duse de emeşi în Sumer/Ki-en-gi de pe meleagurile noastre pe la mijlocul mileniului lV î. La stânga imaginii este un porumbel zburând reprezentînd Sfântul Duh. III. Scaunele sunt trei sugerînd legenda celor trei magi. În partea stângă jos a şopronului se vede o persoană şezând pe un scaun. al cărui cap este pus pe capul lui. Pitagora şi pitagoreismul. s-a înfruntat cu Pitagora şi le-a cerut geţilor să renunţe la folosirea aurului ca aducătorul tuturor relelor de pe pământ. în colţul stânga jos se văd stilizate imaginile pentru o şopârlă mare. un copil mic ridică braţele către cer simbolizând bucuria vieţii ce s-a născut.e. Multe din elementele de cult ale religiei geţilor. Creştinismul ortodox este în mare parte religia strămoşească. steaua cu şase colţuri şi steaua cu şase raze) sunt păstrate din religia neamului mioritic din mileniul lV î. La mijloc este un şarpe foarte lung. Marele get a existat ca realitate istorică. dar şi simbolurile religioase (crucea cu braţele egale libere sau înscrise în cerc. mama primeşte un toiag şi un miel de la divinitate/marele preot get?. La dreapta jos. Tăbliţa ll povesteşte despre vizita lui Zamolxe în insula Samos şi trecerea cabirilor la religia sfintei cruci a Mântuitorului! Pe tăbliţele l şi ll apare semnul crucii ca simbol al sacrului şi al pământului (ţării) care stă sub această protecţie. a vizitat Egiptul. iar în mână ţine un toiag. Deasupra şopronului este figura cunoscută a lui Iisus cu plete şi cu barbă scurtă ca semn al tinereţii. a fost mare preot şi reformator. Ilio toate având aceeaşi semnificaţie. o broască ţestoasă..e. imagine preluată de hagiografia creştină. Zamolxe. i-a trecut pe cabirii din Samos la religia crucii Mântuitorului. Tăbliţa 1 este prima atestare materială a legendei naşterii Mântuitorului.n. Geţii se considerau poporul ales de Creator. care se va numi mai târziu Sarmis. II. sau Ili. apare pe tăbliţe şi sub iniţialele IOI. Sub un şopron cu o vită şezând.Sarmis sau Armis este Mântuitorul sau Salvatorul neamului geţilor. Toate aceste date sunt scrise pe 4 . Sub imagine. iar ţara lor o numeau ţara sfântă (dio Geta). o pasăre mare care aleargă şi un câine sau lup. iar lângă coada acestuia este un pătrat împărţit în nouă părţi egale sugerând că este protector al vânătorilor şi al învăţaţilor.

e. i-a găsit pe gali – esenieni într-o aprigă dispută religioasă cu clerul iudeu. În anul 279 î.n. S-a remarcat A. iar ţara a cunoscut un jaf fără seamăn. Grecia şi Tracia până au ajuns în Sarmisetuzo sunt povestite pe 7 tăbliţe.n.n.n. istoric care a trăit până în 1991 la Paris. Vlasa la Tărtăria ar fi chiar plăsmuirea acestuia!!! Despre tăbliţele de plumb ale geţilor spune că sunt falsurile unui geniu. dar identică cu a geţilor. Tăbliţele sunt scrise între anii 560 î. iar creştinismul are foarte multe elemente comune cu religia emeşilor.n.n. cât şi la postul de radio Iaşi. Limba folosită în aceste texte este limba română veche. care au îmbrăţişat religia crucii cu taina botezului cu pâine strămoşească şi vin. Arătam în această carte că avem 1000 cuvinte identice sau asemănătoare cu eme-gi şi 1400 de arhaisme şi regionalisme compuse din două sau mai multe cuvinte eme-gi.e. Iisus a fost get. Galii cheamă în ajutor mentorii din Carpaţi. iar conducătorul geţilor. A. I. cum rezultă din tăbliţa 5. aceste relaţii s-au stricat rău. Religia geţilor a influenţat şi zoroastrismul prin existenţa magilor perşi la curtea din Sarmisetuzo în secolul Vl î. pentru că de aici se trag semnele alfabetelor folosite de strămoşii noştri. înfăşurarea trupului cu giulgiu şi transportarea lui până la „galii cei roşcaţi” din Galileea. În anul 1982 am cumpărat cartea Civilizaţia sumeriană unde am găsit trei cuvinte care m-au pus pe gânduri: da. iudeii amintesc de secta esenienilor/esenilor având centrul de cult în Galileea şi care practicau o religie diferită de a iudeilor. 79 de cuvinte se găsesc numai în eme-gi (sumeriană) fiind dispărute din româna veche. dar el şi-a dat seama numai în jumătate de 5 . nu şi inga. într-o regiune pe care au numit-o Galileea. diletanţi. oameni fără conştiinţă. apoi drumul prin Siria.e. limba sumeriană/eme-gi are aceeaşi rădăcină cu limba română. şi iulie-august 106 e. În secolul ll î. au trecut Dardanelele şi au întemeiat în podişul Anatoliei un stat – Galatia – care a existat până în anul 25 î. Ştiam că aceste cuvinte sunt specifice numai limbii române. L-am tradus în limba română şi bănuiala mea s-a confirmat.tăbliţele 2 şi 3. Efes. dar nu au acceptat să-mi spun şi eu punctul de vedere. păstoreşti şi de organizare socială sunt în mare parte comune celor două limbi.e. iar inga se foloseşte numai în nordul Moldovei şi Maramureş. O parte din aceşti gali au coborât mai spre sud şi s-au stabilit în anul 275 î. Nu au avut reţinere la limbaj spunând despre cei care vor să se uite pe tăbliţe să sunt nebuni.e. Vulpe spune peste tot că tăbliţele de lut descoperite de N.e. Halloran. Începutul secolului l e. pe la 1600 – 1500 î. Iar într-un acces de nebunie genială A. Sluşanschi director al Institutului de Lingvistică Iorgu Iordan din Bucureşti şi Neagu Djuvara. Biseto l a pus sabia pe gali şi i-a alungat. Fiind opriţi şi la graniţa Macedoniei.n. Durerea a fost fără margini peste neamul geţilor. când a fost cucerit de romani. Vulpe director la Institutul de Arheologie din Bucureşti unde stau ascunse tăbliţele de plumb ale strămoşilor noştri. Am scris cu acest subiect o carte „Civilizaţia soarelui” publicată în august 2002. când statul geţilor a fost distrus de romani. Mai arătam că denumirile activităţilor agricole.n. indivizi cu minţile rătăcite. Culturnicii de profesie au ieşit la atac şi m-au făcut în toate felurile atât la TVR 1. Tăbliţa 1 consider că a fost turnată sau trasă – cum apare scris pe mai multe tăbliţe. La începutul secolului Vl î. Este trimis Ili împreună cu o ceată de geţi – tăbliţa 53 – pentru a înfrunta fanatismul religios iudeu.e. Răstignirea lui Ili. Am găsit pe internet în anul 2001 un dicţionar sumerian-englez elaborat de J.n. care se găseşte identic sau asemănător în dicţionarele de arhaisme şi regionalisme existente în România.n. s-au aşezat printre neamurile geţilor populaţii ale galilor/galatilor.e.

s-au găsit trei tăbliţe din lut local. romană. De existenţa lor am aflat şi eu în septembrie 2004 din aceeaşi sursă! Argumentele autenticităţii tăbliţelor sunt infailibile în faţa minciunii. aşa cum au făcut cei doi canadieni care şi-au însuşit descoperirea insulinei făcută de N. iar statul român nu a spus nici pâs! Suedezii au recunoscut nedreptatea în anul 1962 la protestele unui scoţian!!! Situaţia este asemănătoare cu Alexandru Odobleja şi studiile lui în domeniul ciberneticii. orice canalie cu titluri şi ţâfnă poate să facă istoria după propria nebunie şi ticăloşie! Dau mai jos câteva dovezi care nu pot fi contestate de nimeni în cazul când nu sunt scoase în afara culturii române. fiind întrebat despre legătura scrierii de la Tărtăria cu cea din Sumer. Religia geţilor are multe elemente de cult identice cu ale emeşilor şi foarte asemănătoare sau identice cu creştinismul timpuriu. dar care nu sunt în latină. Densuşianu sau a unui geniu încă nedescoperit. So you need to reassurse me and your readers that you have avoided attaching a Sumerian etymology to any word that as a Latin etymology. dar cum la noi plăsmuirile au ajuns adevăruri sacre. iar la neamul nostru din Ki-en-gi. cu pictograme sumeriene. A. dar şi o înverşunare fără margini din partea „specialiştilor”. modified by Slavic influences. iar cei care vor să le vadă de aproape sunt „nebuni. 2002 îmi trimite următorul răspuns: „Most vocabulary of the Rumanian language can by derived fom Latin. dar mai vechi cu 1000 de ani decât cele din Mesopotamia? …Asumându-vă o origine trivială.oră! Noi trebuie să băgăm la cap că această lepădătură este un supergeniu şi nu avem cum să-l contrazicem. recentă. dar americanii au tăcut mâlc. indivizi cu mintea rătăcită” şi alte asemenea sofisme şi fineţuri academice. sigur că acestea nu vă mai aparţin”. Englezii au răspuns că au primit mesajul meu şi atât. nespecialişti. altfel ar pune şi el de o şmecherie. acelaşi J. Haloran spune: „Cum se poate explica faptul că într-o regiune din vestul României înconjurată cu nume sumeriene… . iar priceputul şi-a pus un moţ de „prima-ntâi”! Consider că a venit vremea ca românii să-şi cunoască adevărata istorie. Explicaţia constă în faptul că textul din fişierul Rădăcini. chiar dacă mentorii culturnici. Institutul de Studii Orientale din Chicago şi Institutul de Studii Orientale din Philadelphia. Paulescu în 1923 şi cu această hoţie au luat premiul Nobel. La 17 dec. ajustat puţin. N. diletanţi. apariţia lor pe internet în vara anului 2004 a produs o „efervescenţă creatoare” şi multă zburdălnicie în minţile unor indivizi. A. Sigur acest studiu al meu a ajuns şi în mâinile lui. Are you familiar with the Latin etymologies gived for most Rumanian words?” În publicaţia Formula AS din 25 mai 2006. care au ajuns pe căi ocolite la Norbert Wiener. This happened after the time of the Roman empire. De ce sunt autentice tăbliţele Cum tăbliţele cu scrierea geţilor au fost ţinute la popreală mai bine de 130 de ani. La sfârşitul lunii noiembrie 2002 am trimis lui J. Se pare că i s-a zbârlit moţul către genialitate şi acestui nemernic! Ghinionul lui este că nu ştie cum sună limba română vorbită în graiurile noastre mioritice. dar şi alte lichele urlă că tăbliţele sunt nişte falsuri ale lui Haşdeu. adică lumea materială este creată de o divinitate fără început şi sfârşit numită la geţi Sântu. Acest individ nu a căzut în cap ca să-şi schimbe fundamental ideile cu privire la ce mi-a scris în anul 2002. Acest Creator a 6 . dar şmecherul a uitat să spună de unde vin ideile pentru că hoţia intelectuală se practică şi la case foarte mari. l-am tradus în limba engleză şi l-am trimis în august 2003 către TV Discovery. Halloran – care se ţine că este cel mai mare specialist în sumerologie – un mesaj cu 145 cuvinte comune limbilor română şi eme-gi. An sau Anu.

toate acestea. fiind considerat şi stăpânul înţelepciunii simbolizând începutul vieţii în formă de germeni. În dialectul istro-român este cuvântul zabelie cu sensul de a unge cu ulei. Să fie românii aşa de neghiobi încât să se adreseze soarelui şi lunii cu apelativul Sfântul sau este reflexul firesc al vechii religii strămoşeşti a geţilor? Emeşii au plecat din ţinutul carpatic pe la mijlocul mileniului lV î. a pune ulei pentru ardere. unde soarele răsărea de pe culmile acestora. să poată venera duhurile energiilor primare pe înălţimi. Zoei. unde au realizat o cultură şi civilizaţie uluitoare (civilizaţia sumeriană. îngerul păzitor. De aceea emeşii au construit ziguratele. dar nu un tiran şi are în subordine ţinutul unde sufletul omului poate reveni la ce a fost înainte de viaţa pământească. numele lui fiind purtat de bărbaţi.Duhul care ţine roata vieţii sau inelul vieţii şi rânduieşte soarta morţilor şi întoarcerea în universul energiilor primare din care s-a născut totul. strămoşii noştri l-au considerat pe Zabelo simbolul principiului masculin. În interiorul unei construcţii care avea rolul unui lăcaş de cult s-au descoperit 7 vetre. Arheologia. La neamul nostru răzleţit între Tigru şi Eufrat s-a mai găsit o divinitate cu numele de Zabab.n. nemurirea. sau hotarul dintre pământ şi cer. la fel ca în ţara lor de baştină. cum au botezat-o specialiştii!). ca duh al purificării şi al iertării. 7 . dar şi al soarelui arzător sau al focului. unică şi mântuitoare cu numele de Sabazios sau Sabadius. iar emeşii ne-au lăsat pe tăbliţele lor informaţii despre Gibil. Zoen ca duh al lunii. şi s-au aciuat în Ki-en-gi. regenerează natura. oastea de îngeri. Tracii aveau o divinitate solară. care semnifică cele mai înalte culmi muntoase. În localitatea Poduri din judeţul Neamţ. al regenerării sau al vieţii în aşteptare. care asistă femeile la naştere şi ajută plantele să germineze.zămislit şi lumea spirituală a entităţilor divine definite ca duhuri fiind 7 atât la geţi. divinitate a vegetaţiei şi renaşterii naturii. Trebuie remarcat faptul că sfântul Zabelio ca structură spiritual-energetică nu se identifică niciodată cu soarele.e. iar Inanna (stăpâna cerului întunecat şi soră a pământului) este duhul lunii. Dio Zoe. Este un judecător al sorţii tuturor oamenilor. iar între ele era o cruce care avea în mijloc o mică vatră pentru ars ofrandele. Pe tăbliţele de la Tărtăria s-a descoperit o divinitate Şaue. dar Dumnezeu se opune acestei sminteli. La emeşi avem pe Suen. agricultura. pe dealul Ghindaru s-au descoperit ruinele unei necropole arse de la începutul mileniului lV î. Zoin. Zabielio sau Sabelio este duhul care aduce lumină şi viaţă pe pământ.e. precum şi al apelor limpezi. Ca duh al vieţii pline de energie. În sens religios înseamnă sanctuarul din vârful muntelui. Zien . Taina botezului. simbolizează renaşterea prin creaţie divină şi umană. La emegi avem E-anna – casa cerului sau casa Creatorului/ Dumnezeu. fiind asimilat de către geţi duhului feminin. Zuen. dar şi altele se găsesc în cele trei structuri de cult. În legendele noastre Iana este sora soarelui pe care acesta o cere în căsătorie. Grecii vechi ne-au spus în izvoarele lor că tracii venerau şi pe Gebeleizis.n. iar numele de Zoe era purtat de femei. crucea ca simbol al sacrului. judecata cerească. Sien. arătând originea acestei religii care s-a născut într-un loc cu munţi înalţi. ca duh al vânătorii şi războiului. pe care încă nu au apucat să o înjure că s-a stricat cu falsificatorii. În eme-gi avem cuvântul zabalom. confirmă fără putinţă de tăgadă autenticitatea tăbliţelor! Dio Zabelo întâlnit şi sub forma Zabelio. viaţa şi stabileşte dreptatea fiind consultat în hotărârile preoţilor judecători. dar şi la emeşi cu atribuţii asemănătoare sau identice. unde ghioaga şi arcul erau la mare căutare. care primea ofrande ce erau arse pe altar împreună cu mortul.

chiar dacă peste ea s-a pus eticheta creştină. vegetaţia se împuţinează şi miracolul vieţii ca dar al creaţiei trece în aşteptarea rece a nemorţii. Îngerii de pe tăbliţele geţilor ţin în mână roata vieţii pe care soarta a hărăzit-o fiecărui individ. Numele sărbătorii vine din cuvintele Sin ca duh al naşterii şi regenerării naturii. Bobul de grâu se umple. vegetaţiei şi al sănătăţii mintale la geţi. Însă liftele. duh protector al căsătoriei care veghează la trăinicia şi rodnicia familiei şi întărirea neamului. care s-au silit ei să ne aducă pe calea cea bună chiar cu sabia. dar nu au reuşit pentru că suntem un popor nevolnic! Sânziene. În spaţiile acestei cruci sunt aşezate opus două cruci mici şi literele O (om) şi T (tete: tată) din alfabetul geţilor. Din iunie până în decembrie lumina zilei scade. În noaptea de 24 decembrie în vechiul cult străbun al crucii. În această zi femeile măritate se prind într-o horă ca simbol al darului fertilităţii neamului geţilor şi a nemuririi spiţei lor pe aceste meleaguri. plantele de leac sunt bune de strâns pentru tămăduire. dar şi la emeşi. rupte de la Sfântu Soare”. Este marea revărsare a creaţiei de început unde omul şi natura sunt uniţi prin credinţa în sfânta cruce şi a respectului pentru cei ce vor veni. Tradiţia este o referire fără echivoc la vechea religie a geţilor închinată lui Zoie. Un alt colac are forma unui S mai desfăcut. tot ca o amintire neştearsă a religiei strămoşeşti. marile energii creatoare curg pe pământ aducând lumină şi viaţă. care are deasupra o cruce împletită din două şuviţe de aluat. 8 . Feciorii fac roţi mari din paie cărora le dau foc şi le aruncă în vale ca simbol al curgerii implacabile a destinului (roata vieţii) în nemurire.Dacă acest neam ar fi venit din altă parte în Ki-en-gi şi ar fi elaborat acolo toate miturile religioase şi întreaga structură socială. Sfântul Soare şi Sfânta Lună vin din religia neamului nostru pe care o practicau strămoşii până au venit romanii şi au distrus statul get interzicându-le cultul crucii. nu trebuiau să existe legături atât de vii cu religia geţilor şi tradiţiile noastre populare. În Ardeal. ca aprigi hulitori urlă din toţii bojogii că ţinutul strămoşilor noştri era o cumplită sălbăticie până la venirea romanilor. duhul protector al căsniciei. sărbătoarea neamului geţilor la 24 iunie. La partea opusă avem ziua de 24 decembrie legată de solstiţiul de iarnă cu care încep sărbătorile de iarnă. iar ambele forme se găsesc identic în alfabetul get. Cu această dată încep sărbătorile de vară şi care sunt legate direct de solstiţiu. Tot la această dată. la cimitire se aprind focuri la morminte pentru a oferi morţilor căldură din lumina vie şi puterea reînvierii. veche de peste şase milenii. iar legătura cu religia emeşilor dovedeşte că tradiţiile noastre populare sunt un depozit extraordinar de cultură. Mai avem în cultura populară pe Joimăriţa (Zoe+mărita) sau Zoica. este o împlinire a vegetaţiei ajunsă în pârg. Sunt colacii în formă de opt care au pe extremităţile lungimii spirala vieţii. iar la capul mortului o lumânare făcută în spirală arde până se termină. Într-un colind din Cluj se spune că Sfântul Soare împreună cu sora lui (Sfânta Lună) păstoresc pe cer turma Domnului! Tot aici se dă colindătorilor un colac mare umplut. pentru că neamul nostru fiind sedentar avea toată existenţa legată de energiile dătătoare de viaţă ale soarelui. fertilităţii. Un colind din Oaş ne spune parcă în ciudă: „Două mere jucătoare. precum şi a neamului omenesc sau sfânt după vorbirea veche şi Zien. La această dată. spune tradiţia geţilor (rumunilor) că prin poarta veşniciei. Mai arăt că în Joimărel (Joia Mare) prin ogrăzile gospodarilor se aprind focuri astfel ca morţii acelei şatre să vină din lumea lor rece şi să se încălzească. fructele se formează. în multe colinde se găseşte refrenul „ziorel de ziuă” dovadă care arată că în subconştientul colectiv Zoirel (Zoi) nu a dispărut nici după măcelul roman. La ceremonialul de înmormântare se folosesc colaci de forme speciale.

. îngerul păzitor şi oastea de îngeri. Cu acest pezevenchi se mai întâlneşte şi în Egipt şi iarăşi grecul îi face necazuri. Cu mare osârdie îi trece la religia crucii sau reforma impusă de el cultului geţilor şi are prima confruntare într-ale înţelepciunii cu „subţirele” Pitagora. Pe la anul 560 î. au reţinut că pe ei i-a vizitat marele înţelept Abaris pe la 568 î. ci bazată pe entităţi spiritual-energetice/duhuri. Ungaria şi Bulgaria) de la începutul mileniului lV î.e. aşa cum le cunoaştem noi. aşa cum apare în lăcaşul religios de la Şinca Mare. justificând lipsa statuilor de cult în ambele culturi. care avea şi rol de matriţă. iar Zamolsiu ne lasă aceste întâmplări pe două tăbliţe din care una este scrisă chiar de el.e. iar dacă ne-am păstrat tradiţia religioasă şi culturală cu atâta îndârjire. Duhurile din mitologia emeş aveau mai multe apelative. iar primele lucrări despre civilizaţia sumeriană au apărut după anul 1935. dar nu a fost menţionată niciodată ca să nu dea de bănuit cuiva! Cum textele tăbliţelor cu scriere cuneiformă au început să fie citite la începutul secolului XX. aşa cum apare mai târziu la comunişti! Crucea. Republica Moldova. iar Zoen mai era invocat şi cu numele de Sara. În onomastica noastră avem prenumele Sânzien pentru băieţi şi Sânziana pentru fete! Religia neamului nostru străbun. dar şi al emeşilor era o religie solară.n.oamenii erau chemaţi să vină să ia lumina care s-a născut. Religiile au în ritual apa vieţii ca formă materială de nemurire. În caseta tăbliţei apare menţiunea abariso (aba: bătrân + risu: şănţuleţ. cu sensul de răsărit al lunii. cu certitudine că nici limba nu am uitat-o aşa cum o dovedeşte chiar numele ei! În religia geţilor sfântul Zoe nu se identifică cu luna de pe cer pentru că în scrierile de pe tăbliţe ei folosesc termenul de loneo sau luno pentru corpul ceresc. chiar dacă între ele există o distanţă în timp de 2000 de ani şi o distanţă de 2000 km în spaţiu! Cine spune că steaua cu şase colţuri aparţine culturii iudaice nu cunoaşte istorie sau minte ca o secătură pentru că evreii până după întoarcerea lor din Babilon (500 î.e. care stătea numai cu nasul pe sus precum râtul porcului. În ea se turna plumb şi ieşeau tăbliţele scrise de la stânga la dreapta. iar ca simbol al sacrului este crucea cu braţele egale înscrisă în cerc sau liberă şi steaua cu şase colţuri sau şase raze.n. dar nu idolatră.n.) foloseau steaua cu cinci colţuri luată de la egipteni.e. 9 . Rădăcina comună a religiei emeşilor şi geţilor este dată şi de folosirea cuvintelor lam şi a-ngi-a/angea în ambele limbi cu sensul de înger. Sărbătoarea dovedeşte că suntem aici înrădăcinaţi de peste 6000 de ani. marele înţelept Zamolxe îşi pune traista în băţ şi împreună cu o ceată de geţişori de soi pleacă în lume să se mai cultive şi ajunge în insula Samos unde întâlneşte o altă ramură zburdalnică a seminţiilor carpatine – cabirii. Ucraina. crestătură) Zam-xei adică scrisă de bătrânul Zamolsiu. se săpa (rizuia) de la dreapta la stânga textul dorit şi se gravau imaginile pe o placă de bronz. Grecii neştiind prea multă carte în acele vremuri.n. este imposibil ca năzdrăvanul mioritic să fi cunoscut aceste informaţii pentru că specialiştii susţin că plăsmuirea sar fi făcut pe la 1870-1880. ca simbol al sacrului apare în probele arheologice pe fostele teritorii locuite de strămoşii noştri ( România. ca dovadă că va începe un nou ciclu al vieţii. Tăbliţele de plumb şi aur au fost realizate astfel.

e. Ori urmele de locuire getică a acestei localităţi au fost descoperite în secolul XX excluzând ideea pretinselor falsuri.e.n. Cea mai vechie menţionare a capitalei geţilor (dabo geto) este pe tăbliţa 16 care povesteşte moartea conducătorului Baicu ce trebuie „să-şi doarmă somnul de veci în Sarmisetuzo.n. aşa cum sunt redate în T 2.. Nu ţine snoava cu mioriticul cel isteţ care vrea să ne facă părul creţ! Pe tăbliţa 25 apar informaţii despre conducătorul satului Dăbâca ce-şi însoară mândreţea de flăcău tare ca osul (voinic) cu Marica. dar niciodată Danubius. iliri.n. aşa cum ar fi fost firesc pentru un fals. Asemenea „greşeli” nu poate face un falsificator. dar niciodată Sarmizegetuza sau Sarmisegetuza. dovedind că şi romanii ştiau câte ceva despre religia strămoşilor noştri. Cetatea geţilor a fost descoperită în prima parte a secolului XX. aşa că plăsmuitorul nu avea de unde şti aceste realităţi istorice! Meşterii în plăsmuiri spun că Sarmisegetuza a ajuns capitala geţilor în timpul lui Burebista când a unit triburile din câmpie şi din munţi! Şi aceste afirmaţii sunt nişte nebunii ale unor indivizi cu minte puţină. fiica Sofiei. cetatea geţilor/dabo geto”. a implora. Imaginea îngerului mai apare pe şase tăbliţe. dar mult venin în rânză faţă de istoria neamului nostru. Capitala geţilor – dabo geto – este menţionată pe toate tăbliţele care sunt turnate aici. capitala neamului get ajunge la Enisala aşa cum ne spune T 12. în varianta Sarmiegetozo.e. aşa ca să fie povestea mai turbată! Pe una din tăbliţe apare o imagine care i-a smintit pe toţii „specialiştii”. 23 avea centrul local de putere/daba la Sirmiu. unde un preot get îl trece pe regele galilor la religia crucii şi aduce cu această ocazie un trofeu în Sarmisetuzo. Sierema (T 40) şi nu Helis cum ne spune Diodor din Sicilia când povesteşte înflorit păţania lui Lisimah! Pomponius Mela aminteşte despre o localitate Sirmium undeva prin nordul Munteniei. Un călăreţ get este în faţa îngerului păzitor care ţine în mână roata/cercul vieţii. Năzdrăvanul mioritic nu ar fi făcut asemenea tâmpenii pentru că aşa cum susţin „specialiştii” era genial sau erau o gaşcă de răuleni geniali! Şi capitala statului get a fost scrisă Sarmisetuzo. mai ales genial! 10 .În dialectul istro-român este cuvântul zamoli cu sensul de a ruga.e. telagi. dar niciodată nu este amintită Ulpia Traiana Sarmisegetusa.n. adică traci. iar o singură dată pe la anul 300 î.e. iar capitala neamului get era la Sarmisetuzo şi aşa a rămas până au distrus-o romanii. Pe la începutul secolului lV î. Dromichete T 22. În acele timpuri geţii aveau o sărbătoare a neamului unde erau chemaţi toţi cei de o mamă. Această tăbliţă este turnată pe la 560 î. şi-ar fi dat singur cu stângul în dreptul! Pe tăbliţe numele apei care despărţea Geţia de Mesia a fost scris numai Istru.. cum zice cântătorul de ode Marţial. singură sau în compoziţie! Un plăsmuitor sadea nu ar fi făcut asemenea giumbuşlucuri chiar dacă era el genial. macedoneni. După venirea galilor pe toriştea noastră avem T 11 de pe la mijlocul secolului V î.n. pentru că apar pe ea imaginile lui Zamolxe şi Pitagora. noua capitală zidită de cuceritori în alt loc şi pe care au menţionat-o scrierile romane. tatăl lui Alexandru Macedon a fost rău şontit pe la 342 – 340 î. T 15 ne spune că Filip.

11 . aşa ca să le dea în bot latiniştilor.e. Şi atunci minciuna era la mare cinste când se vântura în vânt freza vreunui rigă sau neam de flutură steag! Genialul plăsmuitor nu putea să facă o asemenea greşeală aducând alte informaţii despre badea Filipoi decât minciunile cunoscute deja de istorie! Tăbliţa 51 spune că Biseto ll conducătorul neamului get îl ajută pe Dapisiu în confruntarea cu murdara Romă. iar menţionarea este făcută de marele preot al cultului mitraic. angajată să-i sprijine pe geţi. iar Jupiter.n. În ţinutul Apeninilor există oraşul Ariminum ca amintire perenă a fondatorilor urbei. Revolta lui este reprimată de boero Biseto ll ca mato al geţilor. O inscripţie descoperită la Buda pomeneşte de Deus Arimanius ca epitet pentru Mithra. divinitatea supremă a panteonului roman purta în vechea religie a populaţiei locale epitetul de armunos sau armunis. După ce au ocupat Panonia. Pentru că urgia era mare. De aici trebuie să tragem concluzia că la acea dată Mesia nu era provincie romană. împotriva geţilor pentru că nu voiau să-l recunoască protector (bade). chiar dacă geţii din nordul Istrului nu acceptă ruperea gliei străbune în bucăţi. au dat săbiile la tocilă şi l-au aşteptat pe bădia Filipoi Enia să-l întrebe de ce pofteşte la toriştea lor. El spune că războiul a început după ce geţii şi bastarnii au atacat pe protejatul lor Rolex ce se ţinea tare undeva pe la gurile Dunării. ca nişte găini plouate. Tot ca Deus Arimanius apare Mithra şi la Roma. în frunte cu riga lor Cothelas i-au aşteptat pe machidoni cu daruri multe pe malul drept al Istrului să nu mai obosească sărăcuţii să-l treacă. Numele monezii geţilor s-a păstrat mult timp pe teritoriul locuit de neamul nostru pentru că în perioada feudală a circulat în Ţările Române. În realitate bastarnii şi geţii au atacat Mesia în centru. iar situaţia devine tot mai grea.Pe tăbliţe apare Moş Arimin os/Arumun os (T 19) ca strămoş al geţilor şi protector din înaltul cerului. Ungaria şi Polonia o monedă care se numea groşi. Dio Cassius ne lasă informaţii nu prea sigure despre campania lui Crassus împotriva geţilor şi bastarnilor din anul 29 e. Zoirasieo ori a dispărut de moarte bună ori i-a făcut felul cel care a rămas mato. Din altă sursă am mai găsit o tăbliţă care povesteşte despre o solie trimisă de Dapiseu la sciţii din cetatea Grono pentru a plăti în groşi solda cuvenită armatei acestui neam. Propaganda macedoneană spune că geţii. Tot din această tăbliţă aflăm că Dapiseu era acum singur conducător al geţilor. fie el şi supergenial! Tăbliţa 15 ne dă informaţii preţioase despre războiul pe care l-a pornit Filip al-ll-lea al Macedoniei pe la anii 339 î. s-a adunat neamul geţilor din toate ţinuturile şi rău i-au hăcuit pe macedoneni cu toată fala şi falanga lor. romanii şi-au adus cu ei şi divinităţile. Dio Cassius spune că acest Rolex simţind presiunea coaliţiei geto-bastarne cheamă în ajutor pe romani care nimicesc oştile lui Dapix şi Zyraxes cucerind şi dabele lor situate undeva la gurile Dunării. Şi această tăbliţă contrazice informaţiile venite din surse vechi infirmând ideea criminală a falsurilor. Tăbliţa arată că aceştia erau doi conducători locali din Muntenia şi fiind ajutaţi de boero Biseto ll au purtat lupte grele cu romanii. care a refuzat să mai plătească dăjdiile către Sarmisetuzo. Mesia se află sub influenţa militară a romanilor.n. iar în anul 30 ajung amândoi mato. fără a se preciza rezultatele ulterioare. Cum falnicii geţi nu aveau în obicei să umble în patru labe în faţa altora (aşa cum o fac urmaşii lor astăzi) şi-au strunit sirepii. În tăbliţa 5 apare preotul persan Gomtaro care participă la cultul geţilor! Chiar prea mult punem în cârca unui om. iar acest Rolex apare pe tăbliţă cu numele de Orolo.

Grecii ne spun că cel mai cunoscut rege al frigienilor – neam tracic. Orelio. când boero Biseto I i-a alungat cu sabia pe o parte dintre ei pentru că i-au scărmănat rău pe sarmaţi. unica putere sau casa lui Sarmise. Duro. între Marea Caspică şi Bosforul Cimerian/Crimeea. veniţi în Spania în timpuri imemoriale care au dus cu ei un sistem de legi cu care se lăudau că ar fi vechi de 6000 de ani! Ei au dus şi scrierea descoperită la Tartesico şi Turdateno! Sarmis sau Sarmise este Mântuitorul ori Salvatorul geţilor.Pe tăbliţa 17. clima Europei a suferit un accentuat proces de răcire aşa cum o dovedesc probele de lemn şi gheţarii din Groenlanda. apare scris şi sub forma IOI. Ilio iar legenda lui este imortalizată pe tăbliţele 1 şi 3. Aurelio. dar şi pe monede apare şarpele ca simbol al sacrului (dio Tiaz) şi se găseşte identic în caduceul cu şerpi purtat de mitropolitul României.n. Cei care au plecat au ajuns în Anatolia şi au format o nouă patrie numită Galatia. iar o direcţie a fost şi către Iberia! Istoria fabuloasă a Spaniei medievale spune că în negurile munţilor Caucaz. Pe tăbliţa 9 unde se face o judecată. La aceşti gali din Galileea a fost trimis Ili să-i apere de zoile aramaice vărsate de clerul evreu care vroia să-i treacă la iudaism aşa cum arată tăbliţele 12 . Trebuie declarat şi acesta fals! Numele lui Sarmis a dat şi denumirea capitalei geţilor Sarmisetuzo adică. Ca să scape de nenorocire. Durao. Diego. Cronicarii medievali nu puteau spune limpede dacă cei de aici trecuseră acolo sau dacă nu cumva seminţia celor de aici se trăgea din iberii Caucazului.n. Diegio. Diaz. susţin „specialiştii” s-ar fi pus la cale în a doua parte a secolului XlX! Ca să le tai maul pentru vecie acestor înverşunaţi în făcături dau câteva nume din onomastica actuală a creştinilor spanioli: Antonio. Tot pe tăbliţe.e. iar o parte au plecat mai în sud şi au pus de o Galilee.e. Traiul împreună i-a făcut pe gali să treacă la religia geţilor aşa cum arată T 11. Sobio. numele conducătorului geţilor este Midai Glma. Tiaz. Tabelul „geţii din Iberia şi…scrierea buclucaşă” arată şi altă legătură neştiută până acum între cele două culturi.e. Ili. dar îl păstrăm şi în onomastica feminină prin Sarmisa sau Sarmizia care nu există în calendarul creştin! Şi acestea sunt false? Tot tăbliţele ne mai dezvăluie că galii/galaţii au venit în toriştea noastră pe la sfârşitul secolului Vl î. III. Că nu au plecat toţi galii o dovedeşte tăbliţa 46 care spune despre conflictul lui Orilieo (30 î.e. Trebuie să admitem că informaţia lui Eschil este corectă pentru că această precizare se găseşte şi în alte surse antice greceşti şi romane. şi au convieţuit cu geţii formând o confederaţie (T 9) până la anul 279 (T 26). După erupţia de la Santorini la 1652 î. trăia un neam de oameni care se numea iberi şi care nu puteau fi străini de iberii de dincolo de coloanele lui Hercule. era Midas. – 20 î.n.) cu monsiro Dimpo şi chindia pe care au pus-o la cale geţii după ce au călcat cetatea galului. Figura lui este identică cu a lui Cristos din creştinismul iahvist dovadă clară că aceştia au copiat/furat informaţiile din religia geţilor. neamul nostru a migrat către sud. Sarmis apare cu simbolul lui caracteristic – calul tânăr care se găseşte pe mai multe feluri de monede găsite pe la noi. dar pe care „specialiştii” le-au declarat cu mare furie ca false.n. spune că neamul sciţilor se ţinea tare în baştina lor într-o regiune din „nordul Traciei lângă Caucazul de lângă Istru” adică plaiurile noastre mioritice! Scriitorul grec scrie aceste informaţii cu aproape 900 de ani înaintea lui Orosius (începutul secolului V) şi mai are avantajul cunoaşterii directe a acestor meleaguri. Eschyl (525-455). Sabio şi unele culese din tăbliţele necreştinilor geţi: Antonio. dar în textul frigian el este scris Midai aşa cum l-a scris şi strămoşul nostru. Dacă tăbliţele ar fi false numele folosit era Midas pentru că textul frigian a fost descoperit la începutul secolului XX iar şmecheria mioriticului năzdrăvan.

52 – 58. atunci trebuie să tragem concluzia că apostolul ori era gal şi geţii vorbeau curent limba galilor ori era şi el get cu ceva treburi prin lumi străine şi făcea parte din grupul celor veniţi să se înfrunte cu preoţii iudei. specialiştii noştri l-au descoperit pe uzurpatorul Regalianus că se trage din neamul lui Decebal! Ori la geţi funcţia de mato era o funcţie electivă nu ereditară. a cetei lui şi a locuitorilor Galileei. fiară. În Evanghelia după Marcu 4. Dacă iudeii l-au „mirosit” pe Petru că vorbea o limbă străină ce seamănă cu a lui Ili. Mai apare şi pe alte tăbliţe la boero Biseto l şi boero Biseto ll şi la un flăcău get tot boero Biseto. Tot pe aceste tăbliţe sunt amintite moartea fiului lui Bisto şi conflictul cu bastarnii T 20. căci eşti Galilean şi graiul tău seamănă cu al lor”. Decebal vine din confuzia cuvintelor dage balo (dage: adunare + bală: a conduce. Ultimul conducător al geţilor a fost Diogio/Diegio care a încheiat pacea din Panonia la anul 89 şi este menţionat de romani cu numele de Diegis. steagul geţilor). Datorită acestei confuzii a romanilor. Plăsmuitorul nu putea să inventeze atâtea adevăruri. situaţie identică şi la emeşi cu lugal (conducătorul civil).70 se spune: „Şi el s-a lepădat din nou. Pe două din ele se povesteşte despre tentativele de asasinat asupra marelui conducător. 13 . Cuvântul boero nu vine de la slavi. au zis iarăşi lui Petru: Nu mai încape îndoială că eşti unul din oamenii aceia. cei ce stăteau acolo. Boero Bisto este unul dintre puţinii conducători amintiţi de izvoarele antice de la care ne-au rămas tăbliţele de la 36 la 44. După puţină vreme. care îşi caută soaţă în neamul bastarnilor. ci a fost un titlu folosit de geţii din Ardeal sau Banat.

nu matriţa sau poanson pentru imprimarea literelor. Când aud „specialiştii” despre tăbliţele de plumb că sunt scrise tot în română cu alfabetul geţilor (latin. iar unii de pe tăbliţe nu apar în tablouri. Un falsificator nu şi-ar fi permis asemenea „scăpări”! Ştefan Răzvan. „Tablourile de familie” T 2. fiecare diac arătându-şi priceperea în turnarea tăbliţelor.Ede sau preotul judecător purta pe cap o bentiţă cu un obiect mic în dreptul frunţii. domnul Moldovei. O altă dovadă pe care nu o pot desfiinţa „specialiştii” noştri este inelul de la Ezerova. legătură) RAZE ADO MEANTI LEZ (leş: trup mort) VIITA MINE RAZE-L TA. Alfabetele folosite la realizarea tăbliţelor cuprind trei mari grupe de stiluri pe care le-am numit „rumun”. pe care nimeni nu le poate trimite în categoria falsurilor. 47. dar necitit până în prezent. Literele folosite chiar în scrierea aceluiaşi stil nu sunt identice pentru că se folosea mâna şi dalta în realizarea unor şănţuleţe. ţine acest inel minunat ce-ţi va lega (ţine unite) lumina aducerilor aminte. ROLIS TENE ANERE (în emegi „aniri’’: inel cu piatră preţioasă. scris cu aceeaşi limbă ca cea folosită pe tăbliţe. Acest adevăr nu a fost tăgăduit de nimeni. Un loc aparte are alfabetul religios folosit numai în ocazii speciale cu care se scrie întreaga tăbliţă T 11. Pe faţă are bustul domnitorului cu legenda în română scrisă cu litere latine şi chirilice: STEPH BOIBO MO DOB. când trupul meu va fi părăsit de raza vieţii. unire. sau numai anumite texte T 25. iar în prezent acest semn este purtat de şeful bisericii siriace pe unde erau esenienii sau galii cei roşcaţi cum sunt menţionaţi pe tăbliţe. chirilic şi alte semne) turbă şi tună în toate direcţiile că blăstămăţiile sunt falsuri şi nimic mai mult! Limba folosită este limba română veche. iar în româna veche „anulare’’ înseamnă de forma unui inel) NER (minunat) TI-L TEANE-S KOR (cor: cerc. Plăsmuitorul nu avea de unde să ştie asemenea informaţie. Fiecare tăbliţă are particularităţile ei 14 . bate monedă la anul 1595 pentru a consemna evenimentul. 28 unde apar şi alţi mato decât cei de pe tăbliţe. „religios” şi „get” [vezi tăbliţele de sus în jos]. dar se găsesc şi 79 de cuvinte folosite în emegi şi care au dispărut din arhaismele noastre. 44. descoperit în anul 1912 şi vechi de 2500 – 3000 de ani. Situaţia este identică pentru colanul de la Pietroasa şi fibula de la Kerlich. Rolis.

alfabetice şi de semantică, pentru că au fost scrise de persoane cu culturi diferite, în epoci diferite şi în zone unde existau specificităţi dialectale ale limbii române. Să amintesc şi scrierea galilor de pe marginea tăbliţei 9, care nu era descoperită când pretind specialiştii noştri că s-au făcut falsurile. Iar semnele plutaşilor de pe Bistriţa se găsesc în cea mai mare parte în alfabetele geţilor, dar lipsesc din alfabetul latin sau grec! Dar cel mai izbitor argument este asemănarea până la identificare a semnelor folosite de geţi pe tăbliţele de plumb cu semnele folosite în Biblos, Mohenjo – Daro, Siberia, India, nordul Africii (berberii, tuaregii şi libienii), Saba, toate ţinuturi care nu au nimic cu cultura şi scrierea greacă şi descoperite unele, la începutul secolului XX!

Să desluşim corect aceste ziceri. Trebuie să înţelegem că năzdrăvanul nostru a plăsmuit o limbă inspirată din limba română veche, dar împănată cu multe cuvinte din eme-gi (sumeriană), care nu era descoperită când se făcea şotia, a mai plăsmuit o religie care se regăseşte în mare parte în mitologia emeşilor, dar şi în cea românească şi de unde se trage creştinismul iahvist, a falsificat istoria punîndu-i pe gali/galati acolo unde i-au menţionat unele izvoare vechi şi a venit cu informaţii necunoscute din alte surse până în prezent. Pentru a umbri şi ruşina fala altora, l-a scos pe Iisus ca fiu al neamului nostru agăţând cu obrăznicie alte subţirimi ale glagoriei, care dau foarte rău la cultura greco-romano-iahvistă! Şi această plăsmuire unică în cultura lumii prin dimensiune şi consecinţe a fost făcută nu se ştie unde, nu se ştie când şi nu se ştie de cine, dar mişelul a arătat că are la degetul mic toată cultura românească şi de aiurea, iar timpul pentru el nu a fost o piedică în făcătura pusă la cale! Există o uriaşă plăsmuire în cultura lumii care ne-a distrus nouă istoria şi dreptul la adevăr, iar aceasta se numeşte Vechiul Testament şi Noul Testament. În loc de concluzie. Trebuie să ne închipuim că acest neastâmpărat mioritic avea acces la un fel de calculator al timpului şi tot butonând în draci a pus la grămadă informaţii neverosimile din trecutul îndepărtat al neamului nostru, a umblat cu şoalda şi prin viitor ştiind că se vor face ceva descoperiri cu privire la şmecheria lui şi aşa pus pe rele ne-a trimis în ceaţă să umblăm legaţi la ochi. Dar noi cum suntem neam de soi şi în frunte ne-am înălţat numai genii şi supergenii, l-am zăpsit pe mişel şi l-am tras la sfânta judecată a adevărului! Dat dracului pezevenchiul!

15

Aceste informaţii, dar şi altele la fel de năucitoare le-am pus în cartea Adevăruri ascunse din care am tipărit 100 exemplare pe banii mei şi le-am dus în librăriile din Botoşani şi Iaşi în decembrie 2005, iar în martie 2006 era scoasă de la vânzare! „Argumentele” specialiştilor că tăbliţele sunt false V. Pârvan spunea că „sunt falsurile lui Haşdeu” şi de aici a pornit ideea criminală că un plăsmuitor vrea să ne batjocorească adevărata istorie. Dar până în prezent nimeni nu a avut curajul să facă publice falsurile şi tâmpeniile lui Pârvan care au mutilat istoria noastră veche. Alexandru Vulpe director la Institutul de Arheologie Bucureşti, în publicaţia Formula AS din martie 2006 spune: „falsurile sunt realizate de un geniu, dar mie mi-a fost deajuns o jumătate de oră ca să-mi dau seama”! Chiar aşa este cultura română ţinută la degetul mic de nişte genii şi supergenii! Când prostia şi incompetenţa au ajuns moţ, înseamnă că este loc de mai rău. Alexandru Suceveanu, director adj. la aceeaşi instituţie, în publicaţia Ultimă oră din 16 februarie 2005 spune: „copiile au fost ale lui Nicolae Densuşianu care a scris şi Dacia preistorică, care este pocalul de aur al tracomanilor, noi am fost buricul lumii, de la noi sau tras toate, etc…Astfel, tăbliţele ar fi copii ale demenţei lui Densuşianu, făcute la Iaşi unde s-au făcut şi alte falsuri”. Şi acest individ bate câmpii în nebunia lui obraznică. Dacă spune „specialistul” că tăbliţele sunt copii înseamnă o recunoaştere indirectă a autenticităţii lor pentru că orice copie este făcută după un original, adică să înţelegem că nu sunt falsuri. Şi ne mai trimite el plin de sumeţie să căutăm şmecheria pe coclaurile Iaşului pentru că acolo s-a pus la cale tâlhărşagul. Dar la Sinaia unde s-au făcut copii după tăbliţele de aur din porunca lui Carol l, mai există persoane în viaţă care pot depune mărturie că au avut în mână copii de pe aceste tăbliţe despre care ştiau multe persoane din acest oraş. Mai există înscrisuri pe care „specialiştii” le ţin la mare strânsoare să nu le vadă nimeni! Cât priveşte demenţa lui Densuşianu şi nebunia tracomanilor tov. culturnic dă dovadă de o mare neghiobie. În Dacia preistorică pe care cu siguranţă că nu a citit-o, Densuşianu nu spune niciodată că neamul nostru vine din cel al tracilor, ci el aminteşte pe hiperboreeni ca un popor mitic de unde vin pelasgii, ariminii cu toate ramurile lor şi riminii sau rumunii cu răzleţirile lor în cele patru zări. Iar povestea privind originea dacilor din traci îi aparţine secăturii de Pârvan. Dacă Haşdeu sau Densuşianu ar fi ştiut de tăbliţe, cu siguranţă că hulitorii nu mai erau astăzi directori la instituţia amintită. Pentru a nimici smintelile lui Suceveanu am să amintesc faptul că pe internet există site-ul proel.org realizat de mai multe universităţi din Spania în colaborare cu lingvişti din U.S.A. având ca subiect originile limbilor şi a alfabetelor. Pentru teritoriul de unde au migrat indoeuropenii ei propun patru teorii: 1. din regiunea baltico – pontică pe la anul 7000 î.e.n.; 2. din regiunea central - europeană – balcanică pe la anul 5000 î.e.n. 3. din regiunea pontico – caspică pe la anul 4000 î.e.n. 4. din regiunea anatoliană pe la anul 6000 î.e.n. Trei din aceste teorii vizează tocmai teritoriul ţării noastre şi regiunile unde au locuit în vechime neamurile geţilor (Ungaria, fosta Iugoslavia, Bulgaria, sudul câmpiei Ucrainei şi sudul Poloniei). Tot aceşti răi spun că cel mai vechi alfabet este cel protosumerian din care se trag cel sumerian, proto-elamit şi Tărtăria! Iar arheologul american Marija Gimbutas spune în lucrarea Civilizaţie şi cultură, Bucureşti, 1989 că
16

pe toriştea noastră, în mileniul Vll î.en. „în Carpaţi, era o civilizaţie puternică, prima şi singura în Europa…o societate matriarhală, teocratică, paşnică, iubitoare şi creatoare de artă”. Chiar şi în faţa acestor argumente de necontestat, gunoaiele culturii române rămân neclintite în ticăloşia şi ura lor fără margini împotriva adevărului! Prin tabelele privind răspândirea alfabetelor geţilor eu confirm aceste ipoteze, iar prin studiul lingvistic „Rădăcini”, dovedesc realitatea de necontestat că pretinşii indo-europeni este neamul nostru, care a migrat în mai multe valuri în cele patru zări, aşa cum arată şi alfabetele duse cu ei şi perpetuate timp de sute sau mii de ani. Dar „specialiştii” noştri sunt prea tari ca să consulte şi asemenea informaţii, ei au rămas pe calea luminoasă deschisă de Pârvan şi Roller! Informaţii asemănătoare se găsesc şi în surse antice! Strabon spune în Geografia că: „Cei dintâi care au descris diferite părţi ale lumii spun că hiperboreii locuiau deasupra Pontului Euxin, a Istrului şi a Adriei”, iar Macrobiu în lucrarea despre Scipio zice că: „regiunile udate de Tanais/Don şi Istru pe care antichitatea le numea hiperboreene”. Apollonius din Rodos în Argonautice spune că hiperboreenii sunt pelasgi locuind în nordul Traciei. Crucile libere prezentate de mine la sfârşitul cărţii, au în mijloc o mică gropiţă sau o cruce mai mică. În localitatea Poduri din judeţul Neamţ, pe dealul Ghindaru s-a descoperit o necropolă veche de 6000 de ani. În interiorul acesteia era un lăcaş de cult format dintr-o cruce cu braţele egale care avea în mijloc o mică adâncitură unde se puneau ofrandele pentru ars şi 7 vetre situate în jurul ei. Podoabele geţilor erau o imitare a acestei realităţi religioase şi cred că aveau rolul de talisman aşa cum se întâmplă şi astăzi. Cele 7 vetre sunt simbolurile celor 7 duhuri din religia strămoşilor noştri, care au ieşit din Sântu (crucea-vatră). Mai apare şi crucea înscrisă în cerc care reprezintă universul existenţial al individului (roata vieţii) şi se subscrie renaşterii în nemurire prin puterea crucii. La emeşi legătura dintre Creator şi celelalte 7 duhuri născute din el sunt prezentate simbolic printr-un copac cu 7 ramuri cunoscut în Biblie ca „pomul cunoaşterii”, aşa cum apare pe un sigiliu de pe la anul 2200 î.e.n. Sub ramurile copacului sunt două fructe care aduc a mere sau pere, iar colindul nostru de Crăciun chiar asta spune! În partea stângă este o divinitate stând pe un corp dreptunghiular, iar în spatele ei este un şarpe ridicat până deasupra capului personajului. Pe tăbliţele 34, 42, 53 apare şarpele ridicându-se pe un suport cu două picioare, iar în tăbliţa 73 apare chiar ca pe sigiliul emeş! Poznaşul nostru mioritic nu putea pune pe tăbliţe aceste simboluri şi să le brodească atât de bine încât nu le poţi găsi cusur, pentru că despre civilizaţia emeş/sumeriană nu se ştia nimic când pretind „specialiştii” că s-ar fi făcut falsurile adică undeva pe la 1870 – 1880? Aurora Peţan în publicaţia Gardianul din 2 iunie 2005 spune: „plăcuţele sunt scrise într-o limbă preindo-europeană. Alfabetul secuilor nu are nici o legătură cu alfabetele de pe plăci care sunt predominant greceşti…limba folosită pe plăci nu seamănă cu substratul limbii române. Nu există cuvinte din substratul limbii române”. Alt specialist care minte cu neruşinare! În tabelul „Alfabetele geţilor şi inspiraţiile altora” arăt că 28 de semne din cele 33 ale alfabetului secuilor, se găsesc identic sau foarte apropiat cu semnele geţilor. Iar acest alfabet al secuilor este luat de la românii din zona unde s-au aşezat, adică între izvoarele Bistriţei şi Mureşului, ape pe care plutaşii le foloseau să transporte lemnele către câmpie. Ei crestau lemnele cu diferite semne care se găsesc în alfabetele geţilor. Pe site spune specialista că tăbliţele sunt scrise în limba dacă. Dacă tot veselosul spune fără opreliştea bunului simţ ce-i bântuie freza, de ce n-am striga să audă neamul că tăbliţele sunt scrise în hitită, curvită, hurită, smintită, zbârlită, luvită,
17

latină şi o limbă necunoscută. adică cel mult până la jum. tracolog. Un adevăr rătăcit. în Carpaţi. 19”. au o trăsătură comună. Textul de mai jos este o parte prelucrată dintr-un manuscris intitulat Dicţionarul nemuririi şi care cuprinde 2936 cuvinte româneşti identice sau asemănătoare cu eme-gi/sumeriană şi 4405 cuvinte româneşti vechi (arhaisme şi regionalisme) compuse din două sau mai multe cuvinte eme-gi. amestecând laolaltă hieroglife ale discului de la Phaistos. 19. iar Evans a descoperit în anul 1900 plăcuţele cu scriere cretană. concluzii ce au la bază probe arheologice de 18 . Aşa gândesc unii străini despre istoria noastră foarte veche. dar i-au trebuit 25 de ani numai să le transcrie fără a reuşi să le citească. în afara câtorva cuvinte transmise vorbitorilor de latină din Dacia. teocratică. interpretările fiind imaginarul celor care pretind că le-au înţeles. dar şi puhoaiele de urlători din umbră. şi se puteau găsi în orice carte de popularizare a preistoriei Greciei. a. iubitoare şi creatoare de artă”. Arheologul american Marija Gimbutas în lucrarea Civilizaţie şi cultură. Bucureşti. Toţi specialiştii arătaţi mai sus. dar care nu are nimic comun cu conţinutul lor. Specialistul afirmă că năbădăiosul plăsmuitor s-ar fi inspirat „din alte scrieri mediteraneene. I-am amintit specialistului că discul de la Phaistos a fost descoperit în anul 1908. era o civilizaţie puternică. Nu suntem latini aşa cum ne vor ei! Ce ştim şi ce nu vrem să ştim despre trecutul neamului nostru? La această întrebare vreau să răspund cu puterea adevărului. prima şi singura în Europa…o societate matriarhală. semne silabice cipriote şi ale linearelor cretane A şi B. iar mie îmi taie pofta de muncă spunând că sunt scrise în greacă! Specialiştii tot specialişti. cu toate.fiecare pune de o limbă şi-i trage tare! Dar şi prin Asia Centrală avem asemănări cu alfabetele siberiene sau brahmi din India. 1989 arăta: „În mileniul al Vll-lea. amneză. chineză. şi apoi moştenite în română”. aşa că am putea presupune că tăbliţele sunt scrise în kazară.…fie anonimul nostru a trăit într-o vreme în care cunoştinţele despre daci erau într-adevăr sumare. faptul că strămoşii noştri vorbeau o limbă. Şi continuă: „Ce s-ar întâmpla dacă v-aş spune că în realitate plăcuţele sunt scrise în greacă”? Adică pe Dan Romalo îl trage de urechi pentru că tăbliţele sunt scrise în limba română „cel mult până la jum. sec. filolog şi lingvist într-un material pe internet îl face şuviţe pe Dan Romalo care susţine că tăbliţele sunt scrise în greacă. treceau drept „scrieri enigmatice” prin sec. neagă cu vehemenţa adevărului ce nu mai poate fi discutat. În dicţionar am la unele cuvinte comentarii mari şi un studiu comparativ al limbii române şi eme-gi cu irlandeza. o învârt cum vor ei şi nu le mai dai de capăt pentru că sfânta minciună poate oricând să fie adevăr! Nimeni nu a citit tăbliţele şi nu cunoaşte informaţiile adevărate scrise pe ele. pe care noi cei de astăzi o moştenim în cea mai mare parte. care. iar Aurora Peţan a analizat fonetic. că tot avem fiecare dreptul la o părere! Sorin Olteanu. paşnică. semantic şi filologic scrierea tăbliţelor. tătară. 19” folosind limba română arhaică. Cr. sec. ascuns sau trunchiat de cei nevolnici sau de simbriaşi ai minciunii. latina. Specialistul mă pune la zid spunând că nu cunosc istoria limbii române şi afirmă tăios: „Limba noastră nu are nimic în comun cu cea a dacilor. Toată zicerea o pune într-o carte. uitat. quechua.

Pe malul Prutului. centrat pe imaginea sacră a crucii şi dovedind că oamenii acelor vremuri trecuseră mult de faza hoardei şi a instinctelor primare. Explicaţiile stufoase şi pline de pretenţii ale adevărurilor absolute nu pot arunca în uitare timpul şi spaţiul ca suport primar. comuna Gorban.e. dar ascunse în umbra unor interese meschine sau a unor ideologii deşarte. Hăbăşeşti. Petreşti. Tărtăria. Cucuteni. Gorban.e. Cârcea. valurile”. Dar majoritatea istoricilor români ascund acest adevăr şi ne duc pe calea plăsmuirilor susţinând că teritoriul carpato – dunărean devine vatră de cultură şi civilizaţie odată cu migrarea indo-europenilor în perioada 2000 – 1200 î. Anul 2001 va rămâne o dată de referinţă în arheologia română ce ar trebui să aibă implicaţii majore în istoria noastră. dar şi final al existenţei umane. Gura Baciului. Hamangia.n. Tângaru. Câteva dintre ele au o importanţă fundamentală în istoria şi cultura noastră. Ostrovu Corbului. Hotărani. a făcut o descoperire senzaţională. iar pe fundul unuia se vede incizat foarte clar semnul crucii cu cele patru braţe egale. Tărtăria. în satul Isaiia. osemintele arse ale unui om matur. Probele arheologice ne arată că locuim aici din mileniul al XV-lea î. Boian. în apropiere de Huşi. Soroca. a reuşit să aducă la lumină un vas ceramic care a fost apreciat pentru jumătatea mileniului V î. Drăguşeni. În urma unor săpături repetate în vatra satului.n. Dudeşti. Acestea sunt vetrele veşniciei noastre ştiute. Peste această găselniţă au aranjat cu răbdare şi tenacitate. o brăţară de scoici marine şi trei tăbliţe de lut cu scriere pictografică. Icoana. Valea Lupului (precucuteni). şi trebuie să amintim substraturile aşezărilor Strachina – Dorohoi şi Cuina Turcului de la Porţile de Fier sau cele din mileniile Vlll – lll î. Vidra. 19 . Gumelniţa. mai multe statuete. Hârşova. Datările cu Carbon 14 au arătat că cele trei tăbliţe de lut precum şi celelalte obiecte de ceramică aparţin unei culturi de la începutul mileniului V î. un sumerolog rus a tradus în anul 1975 una din tăbliţe astfel: „În a patruzecea domnie pentru buzele (gură) zeului Saue cel mai vârstnic după ritual a fost ars. profesorul de istorie Vecu Merlan.n. Vânătorii Mici. Turdaş. Întrucât scrierea pictografică de la Tărtăria era identică cu scrierea arhaică din Sumer. Geţii nu sunt indo-europeni aşa cum sună frumos la urechea multor dascăli ai neamului nostru. Tot de aici au fost scoase dintr-o groapă plină cu cenuşă. judeţul Alba într-un vechi sit arheologic. Povestea şugubeaţă cu iz de adevăr istoric nu rezistă la o cercetare şi confruntare pertinentă a dovezilor arheologice şi lingvistice. pălăria latinităţii neamului nostru.e. Gorban.n. S-a stabilit că scrierea de la Tărtăria este foarte asemănătoare cu scrierea din cultura Vincea care cuprinde toată zona balcanică şi a fost răspândită în mileniile VlV î. Mai erau şi mici tronuri din lut ars având gravate semne pe ele. încât numai răuvoitorii pot susţine că ne-au adus aici „vânturile. Vădastra. Leţ. Iar pământul pe care ne-a zămislit destinul ne-a oferit atâtea dovezi ale statorniciei noastre pe aceste meleaguri. cum sunt Criş. În anul 1961 s-au descoperit la Tărtăria.n. Parţa. cu o simbolistică atât de variată şi de complexă care şi astăzi uimeşte prin profunzimea lor. Rastu. Simbolistica micilor obiecte este o dovadă clară a unui cult religios destul de elaborat. Vasul a fost dus la muzeul de istorie din Iaşi unde s-a găsit în conţinutul lui o adevărată comoară: 21 de statuete feminine şi 21 de statuete masculine cu semne pe ele împreună cu 42 sfere mici de lut ars. Noi am fost aici din timpurile fără început.e.e. Tisa.e. Acesta-i al zecelea”.necontestat. Cruşova.n. Căscioarele. Semnul crucii se găseşte pe întreg arealul culturii Cucuteni şi Precucuteni ce a cuprins la început jumătatea de nord a Moldovei extinzându-se ulterior peste întreaga Moldovă incluzând aici Basarabia şi Transnistria şi partea de sud-est a Ardealului. O asemenea comunitate. Ruseştii Noi. Cu această ocazie au mai fost descoperite câteva vase mici.

Izvoarele istorice menţionează prezenţa apostolului Andrei în Dobrogea în secolul lll… şi cam atât. facerea 20 . au creat o formă de capitalism financiar.n. au descoperit bolta în arhitectură. umbră.. având şi o profundă veneraţie pentru elementele naturii. În lucrarea mea „Limba noastră-i o comoară” apărută în anul 2002 susţineam cu o puternică argumentaţie lingvistică şi terminologie socială. spirit. limba celor mulţi şi tăcuţi. iar valul doi a plecat în prima jumătate a mileniului lV î. Religia lor era o religie a entităţilor spiritualenergetice definite prin termenul lil care semnifică vânt. o mare parte a culturii lor a fost asimilată de cultura babiloniană. Primul a plecat la mijlocul mileniului Vl î.n. iar limba lor a fost folosită ca limbă liturgică până în secolul V î.n.e. Dar chiar dacă ei au dispărut. au dezvoltat o societate de tip comunitar în care indivizii erau angrenaţi în relaţii specifice statului de drept modern. că emeşii (sumerienii) au plecat din teritori ul carpato-dunărean în Ki-en-gi (Sumer) în două valuri. aceasta este şi caracteristica fundamentală a religiei neamului emeş. aveau în frunte un conducător civil şi un mare preot. În jurul acestui cult al strămoşilor şi naturii au apărut formele incipiente ale religiei crucii. au dezvoltat structurile sociale urbane. cunoşteau curentul electric şi făceau operaţii pe creier. Iar descoperirea senzaţională a crucii de la Gorban demonstrează că noi nu avem nimic cu indoeuropenii găselniţă a istoricilor occidentali. iar acolo preotul oficia ritualul religios şi aducea ofrande. care ştiau că nu sunt singuri în existenţa lor. cu o religie puternică şi conduse de sacerdoţi. Dacă celelalte popoare au fost creştinate prin sabie sau ucaz. pentru noi istoria nu consemnează nimic. limba ţăranilor vorbită de-a lungul mileniilor. Dacă privim cu atenţie sigiliul emeş din secolul XV î. iar continuitatea noastră este marcată de alte repere temporale. Ei sunt pionierii civilizaţiei europene!! Neamul emeş ne-a lăsat o cultură extraordinară. De remarcat faptul.care cunoştea prelucrarea şi arderea lutului. unde apare pentru prima dată crucea ca semn determinativ al sacrului şi troiţele maramureşene (unde trăiesc în prezent un grup de români care îşi spun cu mândrie nemeş) vom observa cu uimire că formele crucii sunt identice. Pentru a dovedi acest miracol trebuie să analizăm termenii liturgici folosiţi şi de creştinismul iahvist ca o reflectare în timp a mitologiei emeş. au construit primele lăcaşuri de cult sub formă de cruce cu cele patru braţe egale (crucea greacă spun lotrii. Principalele mituri din Biblie: facerea universului.e. suflare. îşi venerau cu pioşenie străbunii şi natura. când începe şi istoria acestei civilizaţii care a marcat atât de puternic cultura lumii şi în special cultura europeană. iar getă/dacă cum spune adevărul). când a avut loc potopul de la Marea Neagră. a confecţionării unor obiecte cu scop clar de a simboliza o gândire abstractă. ci aveau altare pe ultimul nivel al ziguratului. creaţie.e. că scriitorii antici referindu-se la religia geţilor.n. spun că zeii lor nu au statui. Cercetarea originilor neamului emeş şi a religiei lui dovedeşte că începând cu mileniul Vll în arealul carpato-dunărean existau comunităţi umane bine organizate. Ei nu se închinau la statui.e. adevăr pe care nimeni nu vrea să îl recunoască. Tăbliţele de lut au păstrat pentru posteritate valori spirituale care reflectă modul lor de gândire şi de percepere a realităţii. Am păstrat un tezaur uimitor de cuvinte în limba veche. Ei (străbunii noştri) au inventat scrisul la Tărtăria ducându-l în Ki-en-gi. Societatea getă era foarte asemănătoare cu cea a neamului emeş pentru că ele au avut o rădăcină comună de plecare.

Tot de la ei. împărţită în trei părţi. Acesta a creat 21 .n.e. dar în coasta lor au apărut la începutul secolului lll î. având formă unei nave dreptunghiulare. înalt) ca divinitate din care au apărut ceilalţi zei (spirite). steaua sub formă de disc cu şase braţe repartizate la distanţe egale sau de disc cu şase colţuri şi steaua cu şase colţuri (două triunghiuri isoscele suprapuse). Dar scrise cu cel puţin 2000 de ani înaintea pretinselor texte sacre ale iudeilor. concepţie ce se găseşte şi în arhitectura bisericilor creştine care se mai numeşte crucea greacă! Dacă privim crucea de pe fundul vasului descoperit la Gorban vedem că este o cruce cu cele patru braţe egale (pe care nişte şmecheri ne-au furat-o spunând că s-a născut sub freza lor grecească!). Aici iudeii au luat contact cu această cultură fabuloasă. a fost dusă în Ki-en-gi odată cu migrarea emeşilor în această regiune. În Biblie se spune că şarpele a ispitit-o pe Eva îndemnând-o să muşte un măr care era în pomul cunoaşterii. potopul.e. Uimirea arheologilor a fost şi mai mare când în stratul al paisprezecelea s-au descoperit fundaţiile unui templu datat la mijlocul mileniului lV î.n. Acest sistem de construcţie religioasă a fost preluat de templul lui Solomon din Ierusalim.neamului omenesc. cât şi Isus Cristos au fost esenieni. alţi 1000 de ani a fost religie şi pentru seminţii semite. 1300 de ani. iar în creştinismul catolic şi ortodox crucea are un braţ mai lung pe care se sprijină. unde emegi (limba sumeriană) era limbă liturgică.n. păcat ce nu a fost iertat de Dumnezeu şi a urmat alungarea din rai. care se găseşte pe sigiliile emeş fiind simbolul cultului creştin etiopian. Noi românii păstrăm şi în prezent mărul ca pom sacru în colindele de Crăciun: „florile dalbe lemn de măr”. primul păcat. primirea tablelor de legi de la divinitate. le-a legănat speranţele timp de 2000 de ani. Pe monezile lor din secolul Vl – V î.). iudeii au luat simbolul lor religios „steaua lui David” când au fost deportaţi în Babilon.e. A fost construit la jumătatea mileniului V î. Istoria spune că atât Ioan Botezătorul. iar o parte din ei au încercat să-şi reformeze propria religie. Asemănarea arată că religia crucii s-a născut la est de Carpaţi. iar templul de aici s-a dovedit a fi prima construcţie cu caracter religios din lume. Aşa se explică faptul că românii nu au fost creştinaţi prin ucaz sau sabie. existenţa raiului. O asemănare uluitoare cu mitologia emeş şi a creştinismului se găseşte în religia incaşilor care are în centru pe Viracocha ca fiind Creatorul. Emeşii aveau ca simbol pentru zei. cel mai vechi oraş al emeşilor avea un lăcaş de cult respectat şi venerat şi de alte comunităţi. pe care scrierile vechi i-au numit eseni/esenieni datorită religiei lor.e. Cele trei simboluri se găsesc în steaua noastră cu care se colindă de Crăciun. lupta cu balaurul.e. apărea steaua cu cinci colţuri. Karl Marx.n. galii. inclusiv României şi nu ţărilor cu climă caldă cum sunt Iraqul sau Israelul dovedind rădăcina mitului. alături de brad la căsătorie şi stejar la înmormântare. iar iudeii au cunoscut-o în deportarea din Babilon.n. toate se găsesc scrise pe tăbliţele de lut ale culturii emeş. salvarea seminţiei omului de către Noe. aşa cum a fost şi este ca simbol sacru la comunişti stabilit tot de către un iahvist. Dar mărul este un pom caracteristic regiunilor temperate. Acţiunea a fost un eşec. Trebuie precizat că religia emeşilor era monoteistă avându-l în frunte pe AN (cer. Fiecare oraş emeş avea câte o divinitate protectoare care locuia într-un templu închinat în acest sens. chiar dacă poporul ce o vorbea dispăruse ca structură politică de cca. naşterea Evei din coasta lui Adam. rai. Eridu. Acest transfer cultural a avut loc în perioada deportării iudeilor în Babilon de către Nabucodonosor (580 î. Stăpânul Soarelui.

e.din piatră nişte uriaşi pe care i-a trimis printre oamenii primitivi pentru ai civiliza şi ajuta (mitul evreilor de la noi!). Despre constructorii lor nu se ştie nimic.n. Dar emegi (limba sumeriană cum au botezat-o specialiştii) are legături şi cu limba …engleză!!! Descoperirea este uluitoare dacă ne gândim că aceste civilizaţii nu s-au întâlnit niciodată pe drumul istoriei. este un fenomen extraordinar.e. insulele britanice au fost ocupate de triburile celţilor veniţi de pe continent. Nu ştim dacă au dispărut creatorii monumentelor de tip Stonehenge sau dacă au format structuri sociale împreună cu noii veniţi. Numai faptul că aceşti oameni aveau capacitatea de a sintetiza şi simboliza ideile. bine organizate care să participe efectiv la dislocarea. Această asemănare i-a făcut pe invadatorii spanioli să-i acuze de blasfemie şi să se poarte şi mai sălbatic cu ei nimicind orice urmă de cult incaş. aşa cum de multe ori privim noi lumile trecute. iar după unii cercetători erau şi centre de studiere a cerului şi marchează prima manifestare a artei monumentale prin care omul se eliberează de lupta pentru supravieţuire şi concepe o construcţie destinată grupului social căruia îi aparţine. tot el fiind părintele dinastiei regale Inca şi fondatorul imperiului. Aceste comunităţi nu au dispărut din istorie odată cu terminarea monumentelor. şi ţin populaţiile sub sabie până la începutul secolului V e. iar gândirea lor nu era a unor primitivi. Dar pentru că lumea s-a umplut de răutăţi. şi situate în zone deschise aveau un caracter religios. Construcţiile în sine arată un nivel evoluat al cunoştinţelor arhitectonice dovedind şi existenţa unor structuri sociale bine organizate. Şi totuşi cuvintele arată că în timpurile străvechi populaţiile respective au vorbit limbi foarte apropiate sau poate au avut o limbă comună.n.n. Numai în insulele britanice există aproximativ 200 de construcţii de tipul henge. a înviat şi s-a înălţat la cer fiind aşteptat să vină într-o zi să salveze neamul inca şi să-l mântuie. când le abandonează. Pentru manevrarea blocurilor de piatră de zeci de tone din care sunt realizate aceste monumente. trebuiau să existe comunităţi umane cu zeci de mii de indivizi. Dar la Isaiia s-au mai descoperit două tăbliţe de lut ars cu semne aşezate într-o anumită ordine care sugerează că este o formă de scriere simplă. Tărtăria şi Isaiia sunt cele două puncte unde s-au descoperit primele forme de scriere din istoria lumii.n. Rugăciunile erau adresate unei Sfinte Treimi şi Fiului lui Dumnezeu cel care a murit. Aceste construcţii realizate în mai multe etape începând cu primele secole ale mileniului lll î. Viracocha a coborât pe pământ şi a creat oameni din lut care sunt străbunii actualului neam omenesc. acesta i-a nimicit printr-un potop imens şi a salvat numai un bărbat şi o femeie. Deocamdată! La mijlocul mileniului I î. Ei credeau în reînvierea trupului şi în Ziua Învierii tuturor oamenilor. iar noi ne facem că ne plouă în cap cu indo-europeni care ne-ar fi vizitat în jurul anului 2000 î. Am impresia că există străini (Marija Gimburas) mult mai corecţi în aprecierea trecutului nostru faţă de acei românaşi puşi să umble cu şoalda prin istoria neamului. Indo-europenismul este bun doar pentru cei care refuză să accepte realitatea probelor arheologice şi lingvistice sau pentru liftele care vor glorie. transportul şi ridicarea lespezilor.e. Istoria străveche a insulelor britanice este marcată de perioada megalitică când o populaţie necunoscută a înălţat mai multe monumente numite henge. Romanii ocupă insulele britanice la mijlocul secolului I e. Celţii au preluat aceste monumente şi le-au dat o nouă viaţa prin religia lor condusă de druizi. Am făcut acest scurt istoric să pot pune întrebarea: ce legături au existat între populaţiile care 22 .n şi au măturat complet această cultură.

iar ultimele rămăşiţe au dăinuit până în secolul Vlll î. În localitatea Gorban din judeţul Iaşi a fost descoperit în anul 2001 un vas care avea înăuntru o adevărată comoară. stabilindu-se în Ki-en-gi unde au realizat o civilizaţie şi o cultură unică în lume. Iar cele 260 (numai atât am scris eu în prezentul studiu. iar studiul în sine este doar o mică părticică din ceea ce se cere făcut. Aceste bule sferice provin din perioada Uruk lV (3300 – 3100 î.au construit monumentele megalitice din insulele britanice. care au în interior mici obiecte din argilă: conuri. Cercetătoarea Denise Schmandt-Besserat de la Universitatea din Austin (Texas U.n. iar în picioare purta un fel de cizme. clan) către vest pe la sfârşitul mileniului lV î. am ajuns la concluzia că ţinutul carpatic a fost o vatră de migrare către alte meleaguri a unor comunităţi umane care au creat culturi uluitoare acolo unde şi-au găsit vremelnicia. în nordul Iraqului. Era încins cu un brâu cu modele deosebite care se găsesc în ţesăturile vechi din Europa Centrală şi Răsăriteană. Această civilizaţie a existat pe la 2500 – 1700 î.) şi preced cu unul sau două secole apariţia scrierii cuneiforme. cuburi şi s-au emis mai multe ipoteze privind semnificaţia lor.e.n.e.e. limba română veche şi engleza. teocratică. din ţinutul carpatic unde a fost zămislită „prima şi singura în Europa…o societate matriarhală. pe la mijlocul mileniului lV î. piramide. 21 de statuete cu simboluri feminine şi 21 de simboluri masculine împreună cu 42 sfere mici de lut ars. a publicat în anul 1981 o sinteză asupra unui număr de 23 . pentru că trebuie răscolită în profunzime limba engleză veche cu dialectele ei şi limbile galeză. iubitoare şi creatoare de artă”. de la o simbolistică religioasă până la un sistem simplu de evidenţă şi calcul. cele trei populaţii au o rădăcină comună şi ea se află în societatea mileniului Vll î. Fărâme din limba celor care au construit monumentele megalitice se găsesc chiar şi în prezent în limba engleză.n.n. În deşertul Taclamakan (partea de nord-vest a deşertului Gobi) s-au descoperit mai multe zeci de mumii ale unei populaţii de origine europeană. şi au avut ca punct final insulele britanice unde au realizat arhitectura megalitică preluată mai târziu de celţi.e. tot în număr de 48. În prima jumătate a secolului XX. modelate.n. paşnică. Oceanul Pacific şi ajungând pe coasta de vest a Americii de Sud unde au dat naştere civilizaţiei şi culturii inca. Pe faţă avea pusă o pânză de culoarea hainei. Era o civilizaţie cu agricultura bazată pe irigaţii şi un comerţ foarte dezvoltat cu India de vest.S. în mai multe centre ale culturii emeş s-au descoperit mici bule din argilă. iar pe partea exterioară a vasului era o listă cu scriere cuneiformă care enumera o listă de animale. un bărbat de 2 m. iar acestea aveau la rândul lor anumite semne.. pantaloni albaştri. s-a găsit un vas de argilă conţinând 48 de astfel de obiecte mici. Primii au plecat către sud-est. cu păr roşcat sau şaten deschis îmbrăcat cu o haină lungă până la genunchi de culoare vişiniu închis.n.e.. Următorul val de migraţie a fost al albilor (albi: veşmintele albe purtate de acest neam + on: neam. dar în realitate sunt aproape 2000) cuvinte din limba engleză care se găsesc în româna veche şi emegi demonstrează cu prisosinţă acest lucru. pătrate. Şi cizmele aveau modele cusute pe ele. emeşii.e. Mohenjo – Daro şi Sumer. Studiind comparativ emegi. populaţia carpatică şi neamul emes (sumerienii) din Ki-en-gi (Sumer)? Răspunsul este unul năucitor. A treia mare migraţie a fost către est cu ramificare către nord-est prin nordul Chinei (civilizaţiile Taklamacan din vestul deşertului Gobi şi Karacum din estul Tadjikistanului) şi punct final nordul Japoniei prin populaţia ainu (cunoscută în cronicile japoneze şi sub numele de emişi). Ţineau un fel de evidenţă cu ajutorul unor bile cu semne pe ele pe care le puneau în vase. La Nuzi. sud prin rahmanii plecaţi din Moldova şi cunoscuţi ca brahmani în India şi sud-est traversând subcontinentul indian. Mai erau şi mici tronuri din lut ars având gravate mici semne pe ele. scoţiană şi irlandeză.A).

e.n. Iar noi fiind puşi de soartă. Uzbekistan. dar niciodată această înclinare nu ne-a adus linişte sau bunăstare. Minciuna a găsit un domeniu vast de manifestare în care oricine putea contesta pe oricine sau orice. altfel vom trăi în continuare în sminteala făcătorilor de adevăruri sacrosante. susţinute de istorici şi lingvişti români ne-au făcut la fel de mult rău ca şi cotropirea gliei străbune. Perfidia manipulărilor istorice s-a manifestat foarte puternic odată cu constituirea statelor moderne pe principiul naţiunii sau a naţiunilor majoritare. unde teritoriul era împărţit sau răşluit după componenta etnică. Iran. iar în prezent se găsesc în Turkmenistan. Tadjikistan. dar şi alte direcţii (takla: vorbărie. în revista Technology and Culture.e. procedeu găsit şi la o tăbliţă de la Tărtăria. Unele din micile obiecte au fost perforate (conuri. aici la mijloc de drum. la tradiţia veche a istoriei europene. a conduce. ei au considerat că au descoperit strămoşul lingvistic. au determinat spargerea lor şi răzleţirea în cele trei zări? Pentru lămurirea acestei întrebări trebuie să căutăm în umbrele timpului calea care să ne ducă spre lumină. ţinuturile din jurul Carpaţilor. cu o religie bine conturată care a fost dezvoltată de grupurile umane ce au migrat în ţinutul dintre Eufrat şi Tigru.200 bule sferice şi fragmente de bule cunoscute. discuri. În nord-vestul Chinei sunt menţionaţi toharii începând cu secolul lV î. dar în special al argumentelor lingvistice. populaţie de origine indoeuropeană. ne-am aplecat sub furtuni când spre apus când spre răsărit. Cred că aceştia sunt urmaşii vechilor populaţii care au trăit în mileniile lll şi ll î. bile) ceea ce demonstrează că erau înşirate pe sfoară. Ce catastrofe au năvălit peste comunităţile carpatice. care erau consideraţi ca un popor ieşit de undeva. a spune. Şi dacă nu suntem indo-europeni. timp au fost răstălmăcite de tot felul de minţi ciuntite. a pândit când Dunărea era îngheţată şi tulio! Asemenea basme (născociri). iar această minciună nu poate să reziste în faţa probelor arheologice. care a suferit un proces de latinizare în convieţuirea cu populaţia băştinaşă şi i-a venit un dor de ducă mai spre nord. sau urmaşii colonilor romani amestecaţi cu slavi sau că suntem o populaţie slavă din sudul Dunării. 24 . a existat o civilizaţie înfloritoare. Ea ajunge la concluzia că reprezintă preistoria scrierii şi ele provin din Sumer. pe teritoriile din jurul Carpaţilor. Obiectele găsite în bulele sferice nu erau găurite şi se regăseau imprimate pe exteriorul acesteia. dar fără a se şti când şi de unde. a părăsi + macan/Magan: civilizaţia de la Mohenjo-Daro). înrudită cu sacii/sciţii. Aceste două elemente spaţiu. în ţinuturile Taclamakan şi Karacum.n. Kazahstan. În realitate sistemul a fost adus de neamul emeş (sumerieni). care la rândul lor erau înrudiţi cu geţii. flecăreală. Şi pentru că în limba română există cuvinte identice sau asemănătoare fonetic şi semantic cu limba latină. Am făcut acest comentariu de istorie veche să arăt că noi nu suntem indo-europeni aşa cum ne dau la cap profeţii neamului. În deşertul Karacum s-a descoperit o „civilizaţie a oazelor” care a dăinut cam în aceeaşi perioadă cu civilizaţia din Gobi (Taklamacan) cu o agricultură bazată pe irigaţii şi care făcea comerţ cu oraşele emeş şi acadiene. iar adevărurile se stabileau în funcţie de puterea şi persuasiunea celui mai tare. La aceasta mai trebuie adăugat şi suportul naţional deosebit dat românilor de sub stăpânirea austriacă. pe acest teritoriu când au migrat din locurile de baştină. atunci nu suntem nici latini.n. Principalul centru era Agi Kui. Această poveste cu pretenţie de adevăr absolut s-a născut foarte chinuit în mintea reprezentanţilor Şcolii Ardelene la sfârşitul secolului al XVlll-lea dintr-o dorinţă sinceră de identificare a naţiunii române din Ardealul aflat sub ocupaţie austriacă. năimite sau smintite ajungându-se la monstruozităţi că am fi de origine slavă.e. Dovezile arheologice menţionate demonstrează că în mileniile Vl – lV î.

chiar dacă convieţuim de peste 2000 de ani. cât şi sub bizantini. deşi ocuparea lor a fost totală atât sub romani. geţii ca nişte sărăntoci şi-au lepădat limba precum o boarfă uzată şi plini de dragoste pentru cuceritori au mers în castrele lor să ia lecţii de latină. care erau vitale pentru acest popor prădător şi plin de aroganţă. iar pretinsa latinizare a poporului român s-a realizat în fapt începând cu a doua jumătate a secolului XlX şi continuă şi astăzi. Se spune că în această perioadă atât de scurtă. Prea ne cred unii proşti sau grei de cap!! 25 . Aceste zone au avut atât un rol economic. iar relaţiile lor au fost numai între stăpân şi slugă. ci au rămas un popor căruia nu-i neagă nimeni originea tracă. îşi mai păstrează şi în prezent dialectul. aşa cum ne dăscălesc unii cu această poveste însăilată pe sub togă despre binefacerile civilizaţiei Romei. Romanii au urmărit să pună mâna în special pe minele de aur şi argint din Apuseni. ne-am mai uitat şi în est 45 de ani până am ameţit. dar cu unele cuvinte care se găseau în latină. deşi au un dialect apropiat cu limba noastră.Ca să arăt că nu ne-am schimbat limba sub ocupaţia vremelnică. Istoria a consemnat că dragostea pe care o purtau geţii cuceritorilor romani s-a măsurat totdeauna numai cu ascuţişul săbiei. iar noi şi acum nu prididim să ne lăudăm prădătorii. la fel este situaţia ţiganilor cu care convieţuim de cca 600 de ani. Argumente istorice. Să ne amintim ce dezmăţ a urmat la Roma după cucerirea Geţiei şi jefuirea ei de tot ce se putea jefui. Mai mult şi în prezent ei au două dialecte. Nicăieri în istorie cuceritorul nu a venit să aducă celor cuceriţi flori. În susţinerea celor afirmate voi apela la mai multe feluri de probe. o comunitate de câteva mii de oameni emigrată din Ardeal în secolul XV în Croaţia sau poate o rămăşiţă a vechilor geţi. Istro-românii. Ardelenii au stat sub ocupaţie maghiară cca. Cel mai concludent exemplu este al aromânilor care. chiar dacă aveau sub control o parte a gliei străbune nu au învins şi dorinţa de neatârnare a străbunilor noştri. crime. busuioc şi ceva parale. Această limbă vorbită de ei. dar şi-au păstrat cu sfinţenie limba şi obiceiurile. chiar dacă numărul lor s-a redus la cca 200 persoane. nenorociri şi distrugerea unor sisteme sociale când s-a trecut la ocuparea teritoriului. am urmărit să demonstrez că geţii aveau o limbă inconfundabilă. care au stat şi stau şi în prezent la îndemâna celor care se ocupă cu studierea originii limbii române. 800 de ani şi nu şi-au pierdut limba sau obiceiurile aşa cum ar trebui să fie după dogma latinităţii. Răscoalele nenumărate ale geţilor ocupaţi şi vizitele de lucru neanunţate ale geţilor liberi prin castrele romane sau peste Dunăre dovedesc că aceşti prădători. cât şi un rol strategic pe care romanii l-au luat în considerare mereu la împărţirea teritorială făcută de-a lungul ocupaţiei. Ocupaţia romană asupra Geţiei/Daciei a durat aproximativ 165 de ani şi a inclus în provinciile controlate de cuceritori doar o parte din teritoriul locuit de triburile geţilor. ei au adus. jafuri de tot felul. iar cei mai grei de căpăţână (comatii) erau traşi de coamă. noi o păstrăm în limba veche şi contemporană într-o măsură uimitoare. Lipovenii au 300 de ani de când trăiesc în mijlocul poporului român. o facem cu ei în orice ocazie. parţială şi prădalnică a romanilor aşa cum îţi schimbi straiele. totuşi nu şi-au pierdut identitatea lingvistică şi tradiţiile. Albanezii au stat sub ocupaţie romană timp de 562 de ani şi sub ocupaţie bizantină aproape 9 secole şi nu s-au latinizat. nu s-au grecizat. am făcut-o şi cu turcii timp de câteva secole.

celţilor din nordul peninsulei italice. iar în România (fosta Dacie) nu există dialecte. povestea este prea străvezie ca să fie şi adevărată. Istoria ne spune că puterea militară a Romei s-a înzdrăvenit după mari opinteli împotriva etruscilor. Dar să mergem cu pipăitul chiar în bârlogul ursului (romanilor) să vedem cum stau lucrurile la ei acasă în ciubota italică. laconica (sandale pentru plimbare.n. Argumente etnografice. care a preferat să se sinucidă decât să fie circar la Roma. Dacă săndăluţa romană a păşit falnic în toată peninsula italică timp de aproape 700 (şapte sute) de ani cât au controlat-o până la prăbuşirea Imperiului Roman de Apus în anul 476 e. cum pot explica magiştrii noştri în lingvistică faptul că şi în prezent în Italia se vorbesc 12 dialecte. Mă opresc aici pentru că atât ne interesează pe noi. Să facă geţii excepţie de la această regulă elementară a supravieţuirii în care orice supus încearcă să-şi păstreze identitatea şi să scape cât mai repede de stăpân? Nimeni cu mintea întreagă nu poate accepta această tâmpenie. reducând populaţia la aproape un sfert într-o sută de ani. Ei care erau cel mai numeros popor din Europa nu s-au vândut ca o turmă de oi cohortelor romane. coturni (botine scumpe pentru teatru şi ceremonial). Spaniolii. saltides (pantofi uşori pentru dans). Greu de acceptat ideea că geţii au renunţat la limbă în 165 de ani de ocupaţie străină. popor care vorbeşte un dialect apropiat de limba română şi pe care istoria l-a consemnat foarte rar. după ce i-au măcelărit pe incaşi şi celelalte popoare amerindiene le-au mai dat şi o mulţime de boli. crepidae (botine de folosinţă curentă). care au făcut ravagii. peribarides (încălţăminte numai pentru nobili). calceus (papuci din piele de căprioară). Grija prădătorilor faţă de cei prădaţi este consemnată de istorie ca un blestem al celor neputincioşi în faţa violenţei oarbe sau a vicleniei. lancia (papuci de casă). a punilor care au bătut în porţile Romei într-o vizită nepoftită. Dar acest port este specific şi aromânilor..) muleus (papuci din stofă brodată cu aur). însemnă că nu are cu ce să gândească şi pentru o asemenea meteahnă nu va fi pus în obezi sau trimis la ocnă. enemides (pantofi cu vârf moale). iar femeile gete purtau 26 . conipodes (pantofi cu vârf ascuţit). Cine nu vrea să gândească. Imaginea de pe columnă este în fapt imaginea tipică a ţărăncii şi ţăranului român de la începutul secolului XX. După ce-au supus toată peninsula la sfârşitul secolului lll î. În picioare purtau opinci. iar ca arme foloseau arcul cu săgeţi şi sabia încovoiată la vârf. Femeile romane purtau în picioare: campodes (sandale uşoare pentru drumeţie). Femeile dace purtau cămaşă lungă peste genunchi cu deschidere la gât şi umblau încinse pe mijloc. şi nu au mai avut pe cine jefui (acesta era obiectivul oricărui război în antichitate dus pe teritoriul străin) romanii şi-au înălţat ochii către răsărit şi în urma unor războaie cumplite au ajuns să controleze toată peninsula balcanică până la Dunăre. Dar acest blestem al istoriei ne-a făcut să avem circari printre noi şi chiar la noi acasă. triburilor samnite. iar cel mai bun exemplu este moartea viteazului Diogio/Decebal după zicerea romană. grecilor din sudul peninsulei. iar în portul lor actual nu se găseşte nici un element din vestimentaţia romanilor! Să ne oprim asupra elementelor de vestimentaţie specifice celor două popoare.n.Asemenea argumente nu dau bine deloc la dogma latinităţii. dar şi-au păstrat intact portul timp de 2000 de ani.e. Cu tot acest dezastru ei şi-au păstrat limba şi cultura chiar dacă de atunci trăiesc într-un mediu social străin lor. în ciuda faptului că sistemul social a fost distrus în cea mai mare parte. chiar dacă a fost sub ocupaţie romană numai jumătate din teritoriu timp de 165 de ani. Columna lui Traian din Roma ni-i prezintă pe geţi îmbrăcaţi în iţari cu căciulă (cuşmă) şi cămaşă lungă până aproape de genunchi încinsă cu un brâu. Popoarele din Africa care au fost tratate cu o sălbăticie greu de imaginat au reuşit să-şi păstreze limba şi cultura.

Dacă nu le-am preluat portul şi nu le-am asimilat cuvintele care definesc vestimentaţia. Schliemann a descoperit ruinele Troiei. cultura de la Çatal Hűyűk a înflorit în aceeaşi perioadă. Şi atunci de ce nu vrem să acceptăm şi ideea că latinii ar fi urmaşii troienilor. a fost distrus de mai multe ori şi iar reconstruit până l-au făcut cenuşă aheii. iar romanii pripăşiţi pe la noi trăiau în canabae – aşezări de lângă taberele militare. nordul carpatic şi sudul anatolian cu Asia Mică. a crezut că a descoperit comoara lui Priam şi a confirmat că Iliada trebuie privită ca o sursă de informaţii istorice. după ce şi-a otrăvit mintea cu Iliada a spus că războiul Troiei este o realitate istorică. Dovada vine şi de la tradiţia mărţişorului. chiar dacă unii bagă în această matriţă tot ce este specific şi ne individualizează de alţii. Iar bulgarii au preluat acest obicei de la geţii/mesii. În sudul Dunării. Termenii noştri care definesc vestimentaţia tradiţională sunt mult mai vechi decât cotropirea Daciei de către romani şi nu au nimic comun cu limba acestor invadatori. Peste mare. Această afirmaţie trebuia verificată şi dovedită cu probe. După cum se vede nu le-am moştenit nimic din vestimentaţie. Dar de ce avem unele cuvinte comune fonetic şi semantic cu limba latină ? Argumente lingvistice. vici – aşezări rurale unde anexau şi cătunele băştinaşilor şi pagi – denumirea aşezărilor formate din populaţia autohtonă.n. în peninsula balcanică şi Grecia probele arheologice dovedesc începând cu mileniul V. ionieni (din neamul ilirilor şi al tracilor). Ei ştiu că în siturile arheologice din România s-au descoperit mărtişoare vechi de 8000 de ani. când s-au aşezat în sudul Dunării în secolul Vl e. în podişul Anatoliei. vom constata: căciulă (pileus). când evenimentul este menţionat cu lux de amănunte în Iliada. Arheologia ne oferă probe indiscutabile că ţinutul carpatic a fost locuit încă din mileniul XV. iţari (bracae). Poziţia geografică îi permitea să controleze comerţul dintre nord şi sud. iar Homer a pus în versuri acest eveniment tragic lăsându-l posterităţii. Nici folclorul şi nici tradiţiile noastre nu sunt comune cu cele ale latinilor. poate ahei şi alte seminţii. bulgarii. Mitologia romană spune că neamul latinilor ar fi venit în Italia după distrugerea Troiei de către greci. cojoc (pelliceum). Şi invers să vedem dacă vestimentaţia noastră se găseşte în latină. cămaşă (subbcula). călţun (caliga). care ne-au lăsat dovezi clare ale trecerii lor prin timp. aromânii şi albanezii. Geţii locuiau în cătune şi sate fiind organizaţi pe şatre. într-o sminteală generală s-au trezit vorbind latina pe coclauri. hitiţi. Povestea este încântătoare numai că nu a avut putere de convingere la istorici până a venit un „nespecialist” nepoftit pe nume Schliemann. atunci cum susţin lingviştii că geţii au renunţat la limba lor şi aşa. iar ei sunt urmaşii troienilor. După cum se vede nimic comun în sistemul de organizare administrativă nu am păstrat de la aceşti prădători. care nu se găseşte în obiceiurile romanilor. Ca să facem lumină în această nebuloasă a originii limbii române trebuie să vedem cine au fost latinii şi originea limbii lor. iar în jur avea 27 . iar tradiţia acestei podoabe de primăvară o au numai românii. misi. adică cei care cu mii de ani formau marea familie a tracilor după vorba grecilor. Troia ca centru urban a fost datat din mileniul lll. dar ai noştri latinişti spun că tot de la Râm se trage şi şnuruleţul cu cele două buburuze. În mileniul V din Carpaţi până în Anatolia existau comunităţi umane. care. Populaţia acestei zone era un amestec de pelasgi ca vechi locuitori ai Greciei. existenţa unor populaţii care practicau păstoritul şi o formă de agricultură mai simplă. Mergând pe urmele povestirii lui Homer. Iar Troia a fost un centru important de tranzit între aceste două orizonturi ale lumii vechi.opinci sau umblau cu picioarele goale. iar din mileniul Vll există mai multe centre de cultură a căror viaţă poate fi urmărită o perioadă lungă de timp.

Populaţia din sudul Dunării. Macedonenii (machidonii) vorbeau o limbă diferită de a grecilor şi erau priviţi de aceştia ca barbari. regele Macedoniei (359-336 î. în mileniile V-l î. renumit pentru creşterea oilor şi cailor. fondând imperiul elenistic. loc.n. iar pe la 1200 exista în această regiune o cetate numită Pelag. neam. ahei. iar în NV regiunii există o vale numită Polag. se formează şi se consolidează statul macedonean ca o monarhie. prin bătălia de la Cheroneea. există o depresiune cu aspect de câmpie numită Pelagonia (pelag + on: popor. dar aceasta nu înseamnă că ei au dispărut sau au fost asimilaţi de greci. Acest cuvânt arată că a existat de-a lungul timpului o legătură strânsă între cei din nordul şi sudul Dunării. În „perioada obscură” a grecilor (secolele Xll – Vll î. care trăiau mai mult din jaf şi silnicii. cei din nord i-au reţinut fonetic şi semantic aşa pentru că vorbeau aceeaşi limbă sau o limbă foarte apropiată. a defila + a: a adăpa vitele.e. În limba română veche cuvântul pelag are semnificaţia de întindere mare de ape. a se murdări. guvernator. iar ţara lor (Grecia) era înconjurată de ape.e.) a organizat statul şi armata devenind cea mai mare putere în zonă ceea ce nu-i încânta deloc pe greci. Filip. dar a fost refuzat pe motiv că este barbar (străin).n. Dar acest cuvânt există şi în latină sub forma pelagus care semnifică întindere mare de ape. Ei îşi ziceau în epoca feudală armân (aromâni sau makidoni). dar cu aceeaşi semnificaţie semantică. Cum aceşti pelasgi erau navigatori. Pe acelaşi teritoriu al munţilor din nordul Greciei câteva secole mai târziu istoria îi menţionează pe macedoromâni (machidoni) sau aromâni. Alexandru Makidon a preluat conducerea statului în anul 336 î. avere. clan). braţ. rădăcină.e.n. După doi ani. a apăra). confuz. neam. străbun. Dar în ţinutul lor de origine – regiunea muntoasă a Macedoniei. mare. Valurile de invadatori – ionieni. şi a împins graniţele puterii sale până în India. eolieni şi dorieni – care s-au stabilit în Grecia i-au împins pe pelasgi de pe litoral în ţinuturile cele mai grele vieţii. Acesta a cerut să participe la întrecerile olimpice a grecilor din anul 340 î. Aceste cuvinte arată că neamul pelasgilor nu a dispărut niciodată din sudul Dunării. iar o parte din locuitori s-au salvat plecând spre alte meleaguri şi ajungând în Italia.un ţinut foarte roditor. Pe acest teritoriu.n. se găseşte în eme-gi sub forma patesi şi are înţelesul de administrator. dar şi de şeful unei familii formate din mai multe generaţii sau a unui clan.n. faimă. în latină cu sensul de tată biologic. Sensul social al termenului este cel care se îngrijeşte de existenţa unei comunităţi şi de raporturile dintre comunitate şi indivizi sau dintre membrii comunităţii. Filip îi învinge pe greci şi supune toate oraşele state. adică baştina păstorilor sau rădăcina neamului păstorilor. la sfârşitul secolului V î. aşa cum este în prezent aromâna şi româna. În 28 .e.e. Capitala regatului macedonean se numea Pela (pel: a fi întunecat. Din comercianţi şi pescari. a locui. în munţii din nord. a se plimba. coastă. iar cei din nordul Dunării îşi spuneau rumân. Fiul acestuia. înseamnă că au o rădăcină comună. pelasgii au devenit păstori în munţi pe platourile aride şi înalte. a defila. armă. iar sărbătoarea este numai a elenilor. învechit. chiar dacă fiecare l-a botezat după timp şi nărav. parte.n. a se murdări. Opulenţa şi luxul acestei cetăţi a atras poftele aheilor. imensitate şi se compune din fonemele emegi (limba străbunilor carpatici) pel: a fi întunecat.) nu se mai aminteşte nimic de pelasgi. Deci cele două limbi păstrând termenul pelag/pelagus într-o formă apropiată. rude + ia: ţinut. vorbea o limbă apropiată cu cea din nord pentru că pelasgii erau neamuri apropiate cu triburile carpato-dunărene. a se plimba + ag: a aranja. largul mării. mare.. După ce au cucerit oraşul cu faimosul „cal troian” l-au jefuit şi l-au dat pradă focului.e. Cuvântul pater.

get. Eu cred că de la Râm ni se trage! În eme-gi (limba străbunilor carpatici) râm are semnificaţia de străin. suntem urmaşii geţilor. Poate doreau să-i convingă pe geţi că sunt smintiţi de nu-şi folosesc bogăţiile atât de trebuincioase Romei pentru măceluri şi orgii numite subţire „serbări ale victoriei”. distanţă mare + get) cu sensul de neaoş. adevăraţi. de unde ne-a rămas această meteahnă a mioriticului. Pentru pretenţia lor de civilizatori şi apărători ai celor slabi. au aplicat sistematic o jefuire absolută a bogăţiilor. ţicnit. ostilitate. a dezvălui. a medita. În 29 . a stăpâni. autentic care te duce cu gândul la rădăcina străveche a neamului nostru. a umbla cu vicleşuguri. Dar slavii au venit peste noi la cca două secole după retragerea romană din Geţia. a pune la cale o ticăloşie. a se întrista. lung. violent. iar ocrotirea era numai sclavie. geţii au fost consideraţi ca un popor plin de înţelepciune şi cu năravul meditaţiei. Zona ocupată de romani arată clar că îi interesa aurul şi argintul care stătea ascuns în pântecele munţilor Apuseni. viguros. Niciodată prădătorii nu au adus fericire celor prădaţi aşa cum au pretins. Dar limba noastră are şi forma de pater cu sensul de nebun. De ce nu admitem că slavii au împrumutat din limba noastră acest termen pentru că geţii au intrat în contact cu romanii cu cca 500 de ani înaintea lor şi i-au cunoscut foarte bine. vag şi giti (gidi) cu sensul de gânditor. Atât dispreţ arată faţă de memoria acestui popor. În migrarea lor către sud triburile de greci au trecut pe la noi şi ne-au găsit aici stăpânind munţii şi apele. Spun profeţii întru adevăruri plăsmuite că acest cuvânt vine din limba slavă şi arată chiar capitala imperiului roman. a conduce. duh. eram destul de numeroşi şi de puternici ca să nu ne sfârâie călcîile la vederea lor. Grecii numeau poporul de la nordul Dunării. din moşi strămoşi. neamul care stăpâneşte. cei din vechime. a arăta. de la originea neamului. străvechi. În limba română există verbul a râma cu sensul a duşmăni. Cu aceeaşi semantică limba română are cuvântul părinţi formă puţin modificată prin inversarea ultimelor silabe.quichua există termenul de patiri cu semnificaţia de responsabil sătesc care împarte puii de lama când se întorc toamna de la păşunat. Identitatea semantică şi fonetică nu poate fi pusă în discuţie. Ca să înţelegem semnificaţia acestui cuvânt trebuie să umblăm puţin prin memoria istoriei şi să ne amintim de năravurile şi apucăturile romanilor. După ce au supus sub jugul lor jumătate din teritoriul locuit de daci. dar mai ales leau suportat 165 de ani tirania şi violenţa însoţită de un jaf fără pereche. Zice cronicarul în al său letopiseţ că „de la Râm ne tragem”. îndepărtat. Sunt getbeget! În limba română cuvântul are sensul de continuitate. În limba română avem cuvântul getbeget (get + be: a fi generos. a merge departe. a pizmui. care după imaginaţia lor bolnavă. au urmărit în perioada lor de glorie să cucerească lumea pe care o puteau pipăi cu ascuţişul săbiei şi aşa nepoftiţi s-au arătat şi la graniţele Geţiei. a batjocori. Mai avem noi un cuvinţel pe care foarte mulţi ni-l pun în nas când este vorba de originea neamului şi a limbii. geţii i-au considerat nebuni pe motiv că ei nu au râvnit la civilizaţia romană. a distruge. Sunt get!. inclusiv robirea populaţiei aptă de efort fizic. suflet. rău. adică am fost dintotdeauna geţi din moş strămoş! În eme-gi san-git semnifică neamul conducător. În cultura greacă. Orice nepoftit îşi arată interesul şi intenţiile generoase când aveai ceva pe care nu erai dispus să-l cedezi. din moşi strămoşi. a face rău. originea neamului. nu au alergat după aurul şi argintul lor. duşman. Sunt get!. Înnebuniţi după avere şi putere. cât şi din vest. iar noi cunoaştem vicleşugul venit atât din est. necaz. În eme-gi există cuvântul git cu sensul de bărbat. şi-a uitat prădătorul ce i-a transformat în robi şi le-a luat chiar cenuşa din vatră? Noi i-am păstrat ca duşmani şi oameni vicleni puşi numai pe răutăţi şi această semnificaţie dăinuie şi astăzi în expresia „mă râmi”.

azil-azil-asylum(azil). Dar să-i mai lăsăm în pace pe latini şi să revenim la legătura lingvistică între limba vorbită în Troia şi cea vorbită în mileniul ll î. cameră. a săpa. a da naştere la. în paranteze voi trece explicaţiile necesare: a-a-a(exclamare. Să mai amintesc aici râul Sargeţia unde legenda spune că Diogio (Decebal este interpretarea după urechea romanilor a cuvintelor dage balo – adunarea neamului străbun) ar fi ascuns o comoară fabuloasă. Grecii îi mai spuneau Ilion (ili: a fi bogat. sa. vioi). al doilea este în română. aduc-aduc-adduco(a aduce. existenţă. a trage la sine). aria-aria-area(arie. a locui împreună. arde-arde-ardeo(a arde. a curge. iar Herodot spune despre cetatea Troia că este aşezată pe o luncă (troas. dar mai ales influenţa culturii şi civilizaţie etrusce. amaru-amaruamare(amărăciune. foarte vechi. În eme-gi cuvintele a. Este un râu de munte (Strei) care curge vijelios peste stânci. pădure + a: apă). adică cea clădită de Troi. adu-adu-addo(a aduce. Aşa s-a născut spiritul de comunitate şi ajutor reciproc atât de caracteristic poporului emeş. ac-ac-acus(ac). ara-ara-aro(a ara). După ce au ajuns în peninsula italică troienii (latinii) au intrat în contact cu populaţiile locale suferind influenţe fonetice şi semantice puternice. aur-aur-aurum(aur). semnifică apă. care fac parte dintr-un neam sau o familie şi sunt foarte vechi. trai. a deveni. uimire). Dacii/geţii locuiau împreună mai multe generaţii ale aceleiaşi familii în case mari construite din lemn sau piatră. pa. a veni. În limba română cuvântul troş are semnificaţia de încălţăminte sărăcăcioasă care se foloseşte la drum lung sau de către cei nevoiaşi. Ei îi ştiau pe locuitorii ţinutului carpatic ca strămoşi. a călători. Cum traiul troienilor (strămoşii latinilor) era asemănător cu al dacilor pentru că erau popoare înrudite. Rădăcina trebuie căutată în emegi (limba emeşilor care au plecat în mileniul lV din arealul carpato-dunărean) şi care arată că latina este în realitate o ramură firavă a acestei limbi dezvoltată în condiţii diferite faţă de limba noastră. su. necaz). grecii nu aveau sunetul ş). suprafaţă întinsă). care se găsesc ca terminaţii la majoritatea covârşitoare a denumirilor de ape din limba română. uimire). u. an-an-annus(perioadă de timp). altar-altar-altare(altar). ah-ah-ah(exclamare. a înţelege. a sări + ge: a zăgăzui + ţi: înălţime. ur. adunare. respect. sa. za. e. Să le plesnească mintea şi tot ar întrece puterea de înţelegere a celor cu căpăţinele otrăvite de cultura noastră de viţă latină! Romanii ne spuneau daci. Voi da în continuare exemple de cuvinte emegi care se găsesc în română şi latină. luminos. în nordul Dunării.n. bo-bou30 . bini-bine-bene(bine).e. bi. a fi vestit + on: neam) cu sensul de cetatea cea bogată sau cea vestită. În eme-gi cuvântul dag are semnificaţia de locuinţă. a străluci). neam din care s-a născut şi stirpea troienilor cu miticul Tros. (sar: pârâu. bun-bun-bonus(bun). cinste. incaşilor şi mediului nostru sătesc. a pune). apa-apa-aqua(apă). a goni. i. iar al treilea este în latină. aceraacera-acer(ager. Primul termen este în emegi. romanii au reţinut termenul de dac cu sensul de cei care locuiesc împreună. barbar-barbar-barbarus(străin. a curge. asud-asudsudo(a asuda). a se împăca. tu. Mai avem cuvântul troaş cu sensul de luncă sau vâlcea. Aşa ne-au transmis ei! Să mai adaug pe Troi cu nume de familie la români foarte apropait de numele cetăţii Troia.limba engleză există cuvântul get cu sensul de a coborî din. a genera. strălucitor. ri. a se revărsa. a pleca şi beget cu sensul de a naşte. agrun-agru-agri(ogor). sălbatic).

rad-rad-rado(a rade). a ustura). nuc). pun-punpono(a pune). cela-celar-cela(cămară). mina-mână-manus(mână). mur-mur-murus(zid). luplup-lupus(a înfuleca. ros-roş-russus(roşu). rău). nod-nod-nodus(nod). casa-casa-casa(adăpost). cearni-cerni-cerno(a cerne). salud-salut-saluto(a saluta). Un lucru este cert. ruga-ruga-rogo(a ruga). mami-mamamater(mamă). iar fiecare grup etnic din 31 . sar-sar-salio(a sări). nam-neam-natio(neam. lac-lac-lacus(lac). turtur-turtur-turtur(sperios. taman-taman-tamen(taman). mizerie). pana-pană-penna (pană). În fapt. ira-ira-ira(mânie. ud-ud-udus(umed). ţinut). zer-zer-serum (zer).e. ochi-ochi-occulus(ochi). omom-homo(om). da-da-do(a da. cap-cap-caput(cap). samana-sămăna-semino(a semăna). gena-gena-gena(pleoapă). sanggi-sânge-sanguis(sânge). gura-gură-gula(gură). parta-parte-partis(parte). saman-samăn-semen(samăn. coc-coc-coqua(a coace). o limbă şlefuită sute de ani de poeţi şi funcţionari. uri-urî-uro(ură). sari-sari-sal(sare). os-os-os(os). mut-mut-mutus(mut). ghem). tulu-tuli-tuli(a pleca. satu-satu-sat(sat). pila-pila-pila(rotund. nas-nas-nasus(nas). raus-rău-rea(rea. siti-şti-scio(a şti). car-car-carrus(car). mur-mur-morum(mură). sug-sug-sugo(a suge). tiamat-tiamăt-timeo(a se teme). satur-satur-satur(sătul. a purta). urze-urzi-ursi(a urzi). ol-ol-olla(oală). a gândi). cucu-cucu-cuculus(cuc). dac-dac-dac(dac). dudu-duco(a duce). ucid-ucid-occido(a ucide). argilă). sacu-sacu-saccus(sac). ceara-ceară-cera(ceară). ningi-ninginingit(a ninge). orda-ord-ordo(şir. turturică). sangurasingura-singuli(singur). ulceara-ulcera-ulcero(a fi plin de răni sau bube). lut-lut-lutum(lut. a ceda). nigru-nigru-nigrum(negru). o!-o!-oh!(uimire. lup). rara-rara-raro(rar). loc-loc-locus(loc.e. necaz). ceea ce demonstrează că noi am păstrat mult mai bine cuvintele limbii din mileniile lV-lll î.bos(bou). Dar noi mai avem comune cu emegi încă 2819 cuvinte. nora-noră-nurus(noră). cascaş-caseus(caş). tac-tac-taceo(a tăcea). rapi-răpi-rapio(a răpi). put-put-puteo(a puţi). susur-susur-susurrus(susur). sete-sete-sitis(sete). libir-libir-liber(liber). pace-pace-paco(pace). nuc-nuc-nucis(nucă.n. mendala-mentală-mentis(minte. latina era mai mult o limbă literară şi de administraţie. tu-tutu(tu). sau cum vorbea poporul roman această limbă. riparâpă-ripa(râpă). par-par-palus(par). unu-unu-unus(unu). naţiune). ustura-ustura-ustulo(a arde. sede-şede-sedeo(a şedea). odol-odor-odor(miros). pae-paie-palea(paie). sub-sub-sub(sub). ulciar-ulcior-urceus(ulcior). tuna-tuna-tono(a tuna). sun-sun-sono(a suna). uz-uz-usus(trebuinţă). dar nu ştim nimic de latina care se vorbea în secolul Vl î. palil-palid-pallidus(palid). Sunt un total de 115 cuvinte care se găsesc în forme identice sau foarte apropiate în cele trei limbi. supărare). rând). lip-lip-lippus(lip. cad-cad-cado(a cădea).n. care se vorbea în nordul Dunării şi pe care au vorbit-o şi emeşii timp de 2000 de ani. pereche). ursa-ursa-ursa(ursoaică). săturat). noi cunoaştem latina clasică.

a delimita. un stat efemer numit Galatia. sacagiu. am: posesie. cer. Ca să merg şi mai departe cu argumentaţia voi căuta la cea mai vestică ramură a celţilor să găsesc dovezi că nu suntem urmaşii latinilor. a străluci = ard: felinar de noapte. cer = ar-de: a lumina. ce mai treabă! = ama: ori = ama: cine? pe care? ca şi? ama: mamă = amaid: femeie caraghioasă = ama: mamă. a finisa. şi a trăit în înţelegere sau uneori în ciondăneli cu geţii. Dacă romanii n-au reuşit acasă la ei să dea o limbă unitară după mai multe sute de ani de control absolut. Cuvinte din limba română.e. a vârî în sac. a grava. este o aberaţie afirmaţia că ne-au latinizat pe noi în 165 ani. Acest popor a pătruns pe teritoriul Daciei la mijlocul secolului Vl î. An Nou. a închide în cuşcă. foarte important = an: mare. a vârî 32 . a susţine. logica nu înghite asemenea prăpăstii. a lumina. Din aceste ciondăneli sângeroase unii celţi (gali sau galaţi cum apar pe tăbliţele geţilor) au coborât în secolul lll î. pungă. lumină. mare. viitor. a sprijini. chiar aşa!.n. Această idee năstruşnică mi-a venit ascultând baladele irlandeze de la Eurovision şi unde am observat inflexiuni ce se găsesc şi în unele melodii populare româneşti. am considerat că trebuie să mă uit şi prin limba irlandeză. Gândul iscoditor a fost confirmat de realitate. în spate. avem cuvinte comune şi cu irlandeza. apar: vânzător de apă. bag: a introduce într-un spaţiu închis. arde: a distruge prin foc. a delimita. Un alt argument care contrazice latinitatea noastră este existenţa unui fond lingvistic de aproximativ 2000 cuvinte (studiul nu este terminat) comune limbilor engleză şi română. sfârşit. a apăra de. grămadă.peninsula italică îşi vorbea propriul dialect ceea ce a dus la existenţa a 12 dialecte în prezent în Italia. a se împotmoli. pe malul Mării Negre. de strajă. a radia. înalt. vreme = am: a fi. în urmă. înalt. care se găsesc în limba irlandeză şi eme-gi: altar. Gaelilor sau irlandezilor cum îi cunoaştem noi. a reţine = baig: sac. dar limba lor păstrează cuvinte comune sau asemănătoare cu limba română şi eme-gi. oltar: locul unde se aduc ofrandele sau se fac sacrificiile într-un cult religios = altoir: altar = al-tar: a îndepărta prin tăiere. nu le suflă nimeni în ureche că ar fi altceva decât sunt – urmaşii galilor/celţilor. a se bălăci = abba: lac. atunci aceste cuvinte nu aveau ce căuta în limba română. a ajuta. an: unitate de măsură pentru timp = an: mare. ceea ce dovedeşte că acest neam a trăit pe meleagurile noastre înainte de a ajunge acolo unde s-a statornicit. angel: înger = aingeal: înger = enger: înălţime. existenţă = am: timp. Engleza păstrează şi un bogat fond de origine celtă. alţii au fost asimilaţi sau şi-au croit drum către ţinuturile lor de baştină. ama: zău!. corăbier = abar: baltă.n. Dacă ar fi fost o latinizare a geţilor aşa cum se susţine. în sud fondând în podişul Anatoliei. a umple = bag: cuşcă. Cum o melodie este păstrată mai uşor dacă este însoţită de versuri. chiar dacă au ocupat numai jumătate din teritoriul Daciei.e.

cioc. a depăşi. a pune. îndrăzneţ = cabanta: îndrăzneţ. droaie. deodată. monstru = balla: a împiedica. bandă: ceată. a lungi. a hoinări = buluc. ca: prepoziţie = ca: ce? pe care ? unde ? loc = ca: a ţipa. cabaz: glumeţ. conducător. încântător. be: prost ca o oaie = be: de nefolosit. a uni. încai = barraim: a întrece. stână. a creşte atenţia. strungar. buluc: năvală mare. laş. suport. tăietură. a sprijini. cel din fruntea familiei. scandal = ball: marfă. a astupa o gaură. bară: obstacol din lemn = barra: obstacol = bara: lemn. bine: plăcut.bulug: a se năpusti. figură. a trage pe sfoară. iute. burtă mare = bar-dag: a hoinări. a plânge. gloată. a dezlănţui un atac. obiceiurile şi locurile în care a apărut. a pribegi departe. a lega. a alunga cu forţa. balamuc. cu grămada. ban: bani. bandaj = banda: grup de tineri. partea din faţă a corpului animalelor şi păsărilor. a uni = banda: ceată. om de rasă albă = ban: suport. a se repezi la = bui: invidios. a întinde. a lega cu sfoară părul. gură. rât. plăcut. a striga = ca(i): a plânge. a intimida = bo: a rage. repede = bollog: pâine neagră. fâşie. a se afla în treabă. a izbi. a captura. a ataca. a alerga împrejur. a colinda. căi: a plânge = cai: plângăreţ. a încorda nervii. a lămuri. croială. bordei = cabar: ciobănaş. a micşora = bar-tam: a alege. mijloc convenţional de schimb făcut în trecut din aur sau argint = ban: alb. atrăgător = binni: un râu plin cu peşte. unul peste altul. a întări cu ziduri = bala: duşman. a schilodi = bal: fus. musculos. a pune în ordine. a mugi. a trage. ban: funcţie administrativă în Oltenia în perioada feudală = ban: ţinut necultivat = ban: a se pleca. secetos. de culoare albă. a da năvală. obraznic = caba: a ţine pentru sine. a examina. partea de sus a corpului uman = cab: bot. a fixa = bar-rim: ţinut uscat. cap: început. satisfăcător = binn: melodios. a se roti. în masă. a se înclina. a fi nervos. a se revolta. inamic.bal: balot de pânză. vagabond. a se strîmba. fată nemăritată = be: îngâmfare. pustiu. pătimaş. a păstra. bui: a ţâşni. a căra. îmbulzeală. a ţipa. a da junghiuri. a sprijini. 33 . bertă: ţesătură groasă cu care femeile de la ţară îşi acopereau capul si trupul = bearrtha: foarfece. a da năvală. grămadă. mutră. bucată de pânză. a separa de. a lungi. bardăş: barză. cel puţin. a umbla cu şiretlicuri. a stabili. un râu bogat în peşte. cocostârc. pizmaş. a murdări. barbar: persoană străină de limba. pasăre migratoare care vine odată cu sosirea primăverii si pleacă la începutul toamnei = bardas: grup. plisc = cap: locul unde se concentrează gândurile. trezeşte nelinişte si suspiciune = barbartha: barbar = bar-bar: foarte străin. a lega. a striga. barim: măcar. a aranja. cabană: adăpost simplu. bou: mascul taurin castrat = bo: vacă. bală: fiară. locuinţă foarte simplă = caban: colibă. a se ploconi. rău = bu(i): a fugi. terminarea unei obligaţii.

horă = cor: gălăgie. înclinare către = cam: înşelătorie. a tăia. curajos. moment. supărare mare. a vopsi. mascul. încărcătură. grajd primitiv. dam: şură mică. fir.dur: legătură. a primi. dar: obiect care se dă unei persoane ca recunoştinţă şi respect. clipă. dară: a încuviinţa. a şterge. 34 . a învârti la distanţă. a vopsi în negru = dub: a îngrămădi. a culege. înfumurat = gagig: bocet. coardă. amorez. bărbat.gur: cerc. realizări de excepţie în concepţia creştină. mascul = damh: bou.cam: aproximare. a picura. a dori. cerc. nesiguranţă. necaz. a tăia coarnele unui animal = cul: violent. leac. a agita. mare. dara: greutatea ambalajului sau a recipientului în care se păstrează. ceată. bordei. cât şi în lupte = carr: mijloc de transport = car: a sosi la. a împărţi. apăsător. cor: rotocol mare de fân adunat din poloage sau împrăştiat din căpiţe ca să se usuce = cor: învârtire. pahar mic. a călători. zidărie. a întări. dur: tare. dam: specie de cerb cu coarnele late. rezistent. cana: vas mic pentru băut lichide = canna: cană = cana: a tulbura. cordon. pânză de legat. necaz = canon. moment. a băga. a dispărea = dilim: găgăuţă. cul: soldat. legătură deasupra. jale = canoin: chin. a uni. amant = gaige: spilcuit. a trimite. a se întoarce. a susţine = dara: remediu. puternic. a se îndoi. armată = cul: ariergardă. datorie. coada unei coloane de soldaţi = cul: a aduce. înclinare. taur = dam: soţ. strigăt puternic. cale = dar: a împărţi. a se pleca. a acoperi cu. zidărie. Dana: prenume feminin = dana: îndrăzneţ. car: mijloc de transport cu două sau patru roţi folosit atât pentru deplasări. găgăuţă = dileaim: a risipi. dorinţa de a face sau a asculta ceva deosebit = doru: trăire sufletească. al doilea rând. dubă: puşcărie = dubh: murdar. sticlă mică. întunecat. violent. a întări. iute = cul: ţintă. prieten. cordonul ombilical. puternic. soluţie pentru o problemă. drum. a înceta. a cere. întăritură = dur: tare. doru: dorinţă puternică de a vedea sau a revedea pe cineva sau ceva drag. a împrăştia. soluţie = dara: secundă. cerb lopătar. a rupe = dar: direcţie. a transporta. adăpostul unei familii sărace = damh: asociere. pomeni. scop = cor. puternic. greu de realizat = dur: legătură. şirag. boccea. a se învârti. nume de clan = dana: unitate de măsură pentru distanţă.canun: urlet. a rupe. cântăreşte sau se transportă o marfă = dara: inferior. = dor. cor: ceată. frăţie. moment = dar-ra: curea. necinstit = cam: a înţelege. diliman: netot. cei care îşi duc viaţa împreună şi vor lăsa în urma lor urmaşi. marş. a schimba. a se mişca = cor. rotire. aptitudine = dam: soţ şi soţie. cul: aprig. atent. a lega. elegant. a aduna cu lingura. sfoară de pescuit. gagic: iubit. a transporta. centură.gur: a face o mişcare circulară. aplecare. canon: chin. a accepta.

găman: mâncăcios. gui: a vrea. a pune deoparte. hulă: blestem. a linguşi. a accepta. a păzi. a fi obligat = gui: cerere. a se îngrămădi. suferinţă. calomnie. mâl. jeg. vale. locul de unde omul îşi începe ziua = huda: acoperiş. bunăstare = mana: prevestirea unei bunăstări. mangăr: bani. slab de înger = gog: moale. a înhăţa. a ascunde. mamai: mamă. a deplânge. unitate de măsură de 36 litri. a sfărâma. vizuină. a săpa = lac. nătăfleţ = gog. subtil = gir: curat. mană: belşug. umil. lagam: mină.ul: vas mare.geamăt. zid = mur: perete. aşezare. a batjocori = gobi. lac: acumulare mare de apă realizată prin îndiguire = lag: căuş. găzduire peste noapte. a descoperi necinstea. a apăra. tortură. perspicace. văgăună. bogăţie. deştept. dispreţ = hula: a asculta la. tină. rugăciune. ponegrire. zid. a ciuli urechea. a încercui. glod = im: unt. a vrea = gu-e: a acoperi. a strica. bunăstare. bleg. oboseală = mas: jumătate dintr-un întreg. hudă: casă. ocară. înjurătură. defăimare. dală. a se jeli. a pune deoparte. a 35 . a aduna mâncare. coş de sobă = hud(a): adăpost. pungă = pac. bloc. a şterpeli = gob: a sta la pândă. pac: pungă în care se ţine tutunul. mas: popas peste noapte. a se strânge = lagab: butuc. noroi. a urî. augur = mana: pereche. a înconjura cu ziduri = mur: a înconjura. lespede. rac: boală gravă a cailor care se manifestă prin umflături în partea inferioară a picioarelor = raca: chin. slim. ol: vas de lut pentru apă sau alte lichide = ol: a bea. bucurie. grăsime. bârfă. zori. a se scurta. melancolie.rag: a prinde rădăcini. a slei de puteri = rac. a părăsi. găucios. mămică = mamai: mămică = mami: divinitate emes care a zămislit neamul omenesc din lut.gug: semn. a respinge. rană adâncă. chef.gub(i): a opri. parale. a înveli. a înveli. gog: băiat sau tânăr prost.pag: a ocroti. im: murdărie. gir: încredere. a ruina. trunchi. precis. a unge cu unt = im: argilă. avere de bunuri. a merge după = hul(i): a face rău. legătură = paca: a vârî în sac. depresiune. lacom = gamal: om prost = gamun: grăunte de chimen. plânset. odihnă de noapte = mas: coapsă. a face. iscusit. lip. colportor = ma-ngar: încărcătura de mărfuri dintr-o barcă. nămol. nădejde. a vorbi de rău. a înfăşura. mur: perete. a suflat asupra lui şi i-a dat viaţă. un pahar de băutură = ol. omenie = geire: dezgheţat. a oferi. a se aduna. grămadă. a face necazuri. a convieţui. avere = mangaire: vânzător ambulant. tulpină. cinste. gobi: a lua.lag: a se umfla în dimensiune. galerie sub pământ protejată cu trunchiuri de copac să nu se prăbuşească = lagaim: a se micşora. ordonat. a defăima.

a sfătui. a minţi. a ieşi. a se pune pe treabă = tacalal: a începe. ostilitate. a-na-am: astfel. legătură. a înrola = adaim: a provoca. decât. străbun. a îndemna. femeie în perioada critică. a-ru: a dărui. persoană. mers legănat. al-du (altu): a săpa pământul = alt: şanţ. care se găsesc în limba irlandeză. a ucide = ar: a tăia. a plăti din urmă. sul = tur: scurt. înapoi. dar lipsesc din limba strămoşească: abba: tată. a stabili. rechiziţie. cătun. în frunte. cânepă sau lână. a se întinde = rim: trupă. a tolera. boccea.provoca. a conduce. a deveni unsuros.usug: murdărie. a avea încredere în. om tânăr. a trage. a trece pe la. străin. în interiorul căruia se pot pune spre păstrare seminţe. a lovi. pentru ce? = anam: natură. a impune. a ţine. sarcină. haină scurtă care se poată la ţară = roc: obicei. a arde. lichide sau bunuri de valoare = sac: sac = sa-cu: legătură. adam: colonie. după = aga: interval de spaţiu sau timp. ursan: om voinic. a răspunde la = tur: născut în colibă. pachet. ah-us: a scuipa = abhus: din această parte. a sosi. in.rug: a înapoia. întâmplare. a pune capăt la. a acţiona. a restabili ordinea. a păta cu grăsime = usuc. datină. deosebit de priceput la. usuc: grăsimea care iese pe lâna oilor. mic. chiot de bucurie. a interzice cuiva să vorbească = taca: a purta de grijă. mulţime. a repara. a preciza. a ruina sănătatea cuiva. a face =ta: fire. a distruge. a semăna. gâtar. a răni. bătrân = ab: stareţ. caracter. a susţine. violent. a începe. întâiul. a suferi. a nenoroci. a sprijini. peste. a opri. inferior. priceput. viguros. plin de forţă = ursan: tânăr voinic şi plin de viaţă = ur-sang: războinic. a micşora. mânecă. incomplet. armată. a aranja. a amâna. ocol de oi. inamic. a îndura. roc: soroc. a accepta. al cărui imperiu a cucerit şi distrus statul get = rim: abuz. a masacra. cruciş. Râm: denumirea Romei păstrată în limba veche românească. veche măsură egală cu 125 ocale. necaz. versant. arogant. a valora. a apuca. tar: povară. cută. tacă: tăcere. a opri. a se aprinde. a delimita. canal. deasupra = tar: a tăia. ad: tată. din această direcţie. a merge ţanţoş= taca: a ţine mintea trează. aşezare. noroc. a face cadou = aru: ziua după sărbătoare. tacla: discuţii inutile = tacla: a discuta despre o problemă. grăsime. ta: formă arhaică pentru cuvântul tată = ta: a exista. mizerie. a povesti. a se încreţi = roc. a cânta = adh: şansă. Cuvinte din eme-gi. râpă. boabe. împreună cu praful formează o substanţă lipicioasă si murdară = usc: ulei. de-a latul. răutate. labă. plută din patru table = tar: de-a curmezişul. tur: spaţiu delimitat. aga: coastă. părinte. grajd. staul. ar: a tăia. a executa. 36 . a ţine trează mintea. autoritate. abgal: înţelept. sacu: obiect confecţionat din piele. persoană care tace şi este atentă. viaţă. renumit = abhal: renumit.

a dovedi o proprietate de către cineva = gin: viaţă. hoţ. bun. tovarăş. a se întoarce. a arăta. a sparge = gas: a păşi cu aroganţă. eg: şanţ. a se ascunde = dall: orb la. bunuri. a face cabotaj. a uda. a se încălzi = bille: a se giugiuli. a strânge = cara: susţinător. puternic. a învrăjbi = ba: a lătra. pânză. apreciere = call: a cere. gaba-ra: cioban. ba: aroganţă. ordine cara: a încercui. gal: a copleşi. a avea încredere = gar: moment potrivit. consideraţie. minor. bil: a se înfierbânta. a pretinde. lipsit de raţiune. gagar: arie. gaz: a se certa pentru. suprafaţă de câmp. a căra. obligaţie. atenţie. greutate. canal. ad(at): corp. tandru. fructe ale fagului folosit pentru îngrăşarea porcilor = geir: a îngrăşa animalele. scump. a se îngrăşa. gag: pană. simpatie. a îngriji. a prezenta. a adăposti. fuior. a asedia. a risca. a se înghesui. a înghiţi = gal: putere. gada: in. a despica. hoţie. a fi la o distanţă de = bad: a se plimba cu barca. dal: a acoperi. a bate. mare. convenabil.asa: a duce. dul: a ascunde. a ţipa = at: umflătură. aclamaţie. tare. brânză = gar: closet cu apă. fân = garrai: grădină. ba-ba: terci din grâu încolţit cu lapte folosit ca hrană pentru copiii mici = bab: copil mic. ge: vânzătoare. apărător. prezent. gal: cel mai mare fiu. a fixa. strigăt. respect. pivniţă = gala: veselie. a iriga. gar: a primi. avere. conducere responsabilă. dil: unic. a stoarce de bani = ga: nevoie. a cere. gilim: a dansa. a transporta = dal: ţinutul unui clan sau trib. a tropăi = geim: strigăt. a susţine. proprietate. a se pleca. a fura = gag: a se lipi de. gaba: piept. fâşie. garas: proprietate. a sprijini. a pune în pericol. a zbiera gir: jir. a se aşeza. posesiune. a pleca = geillim: a se supune. a urmări. a aduna = dul: a încerca. a înfrunta. a prezenta. serviciu bun. a se usca. a suferi. cupă largă = gael: irlandez. o = dil: drag. a păstra = ba: a ţine seama de. a căra. spărtură. chiot. spărgător. a încolţi. cal: avere. ga: a smulge. a provoca. boală. ţăruş. trufie. fiinţă. servitoare = ge: gâscă. dal: a apăra. beţivan. lapte bătut. a cerceta = eag: tăietură în. criză. strâmtoare. bana: a lega. pânză de in. demn de încredere. a pune în joc. gin: a face dreptate. a acoperi. a apăra. bun. care nu vede ceva. gu: a debarca. păstor = gabhar: capră. a avea legături cu. a dărui. a merita. laţ. a acuza. a munci din răsputeri. exclusiv = dil: a îndrăgi. a stăvili. costisitor. gala: siloz. paie. a fi de partea cuiva = gabh: primejdie. capcană = go: a ancora la ţărm. schelet. a lipsi. a lega cu sfoară. a 37 . tumoare. gim: alergător. prunc. a ţine legat = asal: măgar. a merge. a bate. a se pleca. a se aşeza. voce. a inunda. carne de gâscă. dig. gaură într-un gard ba: suflet. mesager. dil: singur. dreptate. proprietate = gagach: avere. rufărie = gad: şnur. a se dezmierda. a adăposti. datorie. existentă. a ocroti. trecătoare. a uni = banna: legătură. energie. a fura. sunet. bad: a transporta. gar: dimineaţă.

a roi. sin: a strecura. a răni.traversa. marfă. a memoriza. a duce. a satisface. slab. sin: a iscodi. a se înfierbânta. păcurar. preţ. a primi în casă. a recunoaşte = ni: lucruri care aparţin cuiva. lam: abundenţă. sărac. păcurar. înţelegere. a învineţi. a bea. a forţa. încurcătură = impi: rugăminte fierbinte. slab. a suporta. a insulta = hurru: strigăt de provocare. a bate. a mişuna. a ciomăgi. a cugeta. a aduce omagii = sar: marfă de primă calitate. gur: violenţă. a duce la bun sfârşit = silim: a se gândi. sa: lovitură. nebunie. a alerga. suficient. a privi. a da o raită. a locui. a crede. mi-ri: furtună. răsplată. a gâfâi. lag: bucată. a sili. om mânios. si: lovitură. vrajă. a rezista = re: vârstă. a se îngrămădi = lug: a scoate viermii. suferinţă = lu: mic. trai. a socoti. silim: a potrivi. păşune. uşor = si: zână. minunat. a potoli = lom: slab. parfum de cedru. a îmbătrâni. a se bate. lug: mulţime. a pune în ordine. a cerceta. vârf de munte. a se aduna = ti: locuinţă. district = ri: rege. real. a face schimb = sith: linişte. cu mânie. boare = lile: floare. a ştirbi o unealtă. ra: a veni în gând. a pătrunde prin = sine: sân. necaz. calm. a paşte = sipeir: cioban. a bate. judecată. a bănui. lipsit de tărie. grijă. autentic. atac. necioplit. tărăboi. care spune mult. a căuta să facă rău cuiva. supărare. sit: măsură. soartă = neamh: cer. a arăta. a răspunde la. nam: destin. a se târî. implorare. im-pa: pierdere. si: trăsătură a feţei. a descoase. îndemânare. lom: a slăbi puterea. necioplit. neclar. noapte = mi: lună. li: scandal. a avea grijă = ig: a însemna pe răboj. a grăbi. satisfăcut. aprins. a conduce. furie. mi: seară. efort neîntrerupt. lili: adiere. mulţumit. a batjocori. igi: ochi. hum: a se încăiera. sipa: cioban. gălăgie = li: strigăt. a socoti. pagubă = sa: năvală. a se pleca. proprietate = lam: proprietate. a răni. ni: prosperitate. frenezie. păstor. sa: a mulţumi. ordine publică. şef. a domni ca un rege. re: a da naştere. a înţelege direct = sin: a face un semn cuiva. rai. cu ardoare. a uimi. a cântări. a bate = ra: grăitor. a fi bun = sa: destul. a înţelege. a poseda. a calcula. a lovi cu pumnul = hum: cuvinte grele. oraş. a aranja. a cresta. a se grăbi = gor: atac. injurii. a aşeza în grămadă. lu: a îngrijora. a pune stăpînire pe. a suferi. ti: rude. a se repezi la. a adăposti. a lumina. a purta. a gâfâi. a înjunghia. zarzavat. violentă = mire: furie. te: obraz. înghiţitură de băutură. rază. belşug. semn. atac. a pătrunde = si: zor. ardoare. sfidare. 38 . tovarăş = pa: salariu. huru: idiot. a căsători. sar: legume. mână. a fi însetat = imim: duşcă. firav. a striga după un hoţ. immin: sete. a se strînge la masă = lag: mic. a face bine. generaţie. nevastă. păstor. a ataca = te: fierbinte. pa: a cere. sărac. a socoti. a îndrepta. întuneric. fanfaronadă. chiot. a străluci. a da năvală. a vinde. lovitură. a înfrunta. neruşinare. ri: conducere.

plan = agoid: împotrivire. drag. ub: a se ascunde. întunecat. bată: cingătoare lungă şi îngustă cu care se înfăşoară mijlocul sau se pune ca întăritură la îmbrăcăminte = bata: a se lipi. Baraolt: localitate în judeţul Harghita. bască: ridicătură de pământ care proteja o fortăreaţă în afara zidurilor ei = bascaim: a avaria. care se găsesc numai în limba irlandeză: ab: alb în istroromână = ab: stareţ abitir: distins. balas: varietate de rubin = balach: piatră. grăsime de gâscă. nebun. melancolie = aillean: iubit. a juca pe bani. care? pe care? atât de. situată într-o regiune muntoasă de unde izvorăşte râul Olt = baraoid: pantă. a îngriji. nu departe. durere sufletească determinată de plecarea cuiva drag. folos. cu lapte. epilepsie. toane = allta: sălbatic. sat. ul: a înflori. mugur. a interesa. bucurie. masă. referitor la. rezervor. lângă. drăguţ. de la. baire: sfoară. nebunii. confuz. sucit. a căuta. talisman. pornire. a lăsa pentru = us: interes. sănătos. acru: gust specific fructelor necoapte = acra: acru aer = aer agod: treabă. armă = arm: armată. aiste: aceştia = aiste: a face o încercare. um: a supraveghea. a vâna. barcă = barc: barcă. remarcabil. adâncime. a cugeta la. alinta: a pronunţa incorect. moment. dulce. generos = um: în jurul. mai bine = aibitir: alfabet. după. a reţine. aruncătură de bani. a instiga. barieră = baire: ţintă. furtună foarte mare = uru: eclipsă. aproape de. şansă. abras: rău. ţintă. provincie. înclinare. şansă. vecinătate. arm: încheietura braţului si a genunchiului. tul: rezervor.tir: mulţime. satisfacţie = ull: măr. altă-aia: monstru. coapsă. ocazie. vârf ascuţit. armă. lângă = aice: apropiere. a merge în urmă. treaz. Cuvinte din limba română. baftă: moment favorabil. 39 . povârniş. care pronunţă greşit. groapă acoperită cu frunziş = ubh: a îndemna. ur: a mesteca. regiune. incult. în apropiere. fiinţă = ur: proaspăt. cu privire la. dezaprobare. a cerceta. suflet. atenţie. centru administrativ. cavitate. întâmplare = babhta: întâmplare. armaş: om de arme. rânduială. a distruge. văgăună. înnebunit. Ardeal: regiunea istorică din România = airdeall: a avea grijă de. piaţă. uru: oraş. alean: dor. Balc: numele unuia dintre întemeitorii Moldovei feudale = balc: mulţime puternică. strălucit. luptător = armas: haină de soldat. a întrista. inimă. ud: când? în timp ce. salbă de bani. popor = tir: ţară. mofturos = abhras: in sau lână pentru ţesătură. participare. us: a fi alături de. curgere. a se alipi de cineva = ainleanta: care nu ştie carte. animal urmărit. curea. aice: în apropiere de. înţelept. cisternă pentru apă = toll: căuş. de = ud: acolo. scump. us: gâscă = usc: gâscă. scop.

ondulare = bucla: a încheia cu o cataramă. a petrece timpul trândăvind. a nimeri. făţarnic. botu: a face botu. a da mâncare calului sau buaite: a câştiga. brut: efort fizic deosebit. clacă. muncă grea pe gratis. scop. afectuos. slab. Biertan: localitate în judeţul Sibiu = beartan: parcelă. a se întrista. îmbuibat. strajă = bothar: drum. încurcătură. a umbla cu interese ascunse. greşeală = balbh: prost. osteneală. castron. trudă. a tulbura. netot. a se mândri cu. beilic: casa în care erau găzduiţi gratuit beii veniţi de la poartă. bobaru: cel care dă în bobi = bobarun: prost. rodnic. camhă: stofă de mătase = camtha: a cerceta cu atenţie. bulă: cârpă. buclă: îndoitură. cu sens figurat lipsă de bani. deosebit. bir pentru stăpânire = beillic: gaură sub pământ. zăpăceală. a murdări. a închide. 40 . escroc. a fi îngrijorat. învălmăşeală. cupă. boactăr: paznic. farfurie de supă. a tăbărî = campa: tabără. boţ făcut din resturi sau firimituri = brus: rămăşiţe. bun: acţiune pozitivă. Bran: trecătoare între Ardeal şi Muntenia = brean: a bara trecerea. buartă: gaură. a atârna moale. sărăcăcios = beag: lipsit de tărie. nemernic = bearlagar: ipocrit. neghiob = bolog: scăfârlie. nebunatic. dezordine. resturi. neîndemânatic. nesăbuit. haos = bullabaisin: încurcătură. a hoinări. bulibăşeală: zăpăceală. slab. fals. aroganţă. bre: formă de adresare la ţară = brea: arătos. rău braţ: unul din membrele superioare ale omului = brat: a acoperi. femeie stricată = bulla: chef. a comite o greşeală. a-şi pierde vremea. a trage pe sfoară = braca: a jefui brad: specie de conifere = brad: ladă de lemn. brus: cocoloş. a învinui de. a înfunda. a se moleşi. a se sfârşi. nesocotit = buaic: culme. bordei. boaite: vite slabe. baniţă = cabla: greutate mare legată cu frânghie. cale. neînsemnat. bârligan: şarlatan. a spune prostii = brod: a-şi face merite din. apogeu. a face nod. campa: a face tabără. a se supăra pentru o greşeală comisă = botun: greşeală. îngrijorare. despre oameni – răsfăţat. pagubă. bliantă: lovitură dată uşor cu palma unui copil care se obrăzniceşte cu cineva bătrân = blianta: vârstă. a ridica în slăvi. a semnaliza. pungaş. blidar: dulap în care se păstrează vasele pentru bucătărie şi mâncarea = bladar: a linguşi. cutie. îmbelşugat. a suferi o nedreptate = cain: a imputa ceva cuiva. forţă. gust plăcut = bun: esenţă. imprudent.bolocan: om prost. buiac: despre plante – fertil.bâlbă: prostie. cablă: unitate de măsură pentru poame corespunzătoare unei găleţi. necugetat. cain: a se plânge. bologan. început. găgăuţă. bulan: vână de bou folosită în închisori pentru bătut = bullan: bou. a îndoi. lot. a-şi atinge scopurile. a se rostogoli. a strânge. greutate mare = bruth: efort neîntrerupt. brodi: a potrivi. sărăcie = buartha: necaz. prezentabil. a împărţi. bleg: lipsit de tărie. a lăuda. a aşeza în tabără. boască: resturile de struguri rămase în teasc după stoarcere = bosca. ţel. oameni proşti şi răi = baoite: a hărţui. cauză. brăcui: a alege ce este mai bun dintr-o grămadă.

a fi cu mare grijă = coimead: supraveghere. aprig = ciarog: îmbufnat. ce? = ce? ceda: a permite. ocazie. a scurta. ceartă: dispută. a cerceta. Mai este termenul cneasta cu sensul de cinstit. cioru: spaimă. pândar. neserios = clab: gură cască. a încurca. trudă. obraznic. a apăra. cosiţe. şnur. resturi. zarvă. de treabă. deasupra. nobil. câţ: cuvânt cu care se alungă pisica = cat: pisică. a chiorăi = caoi: obicei. chel: a fi lipsit de păr pe cap = cheal: a fi lipsit de. sfoară groasă = corda: sfoară. gâlceavă = cearta: dreptate. prostovol = ceasna: a tulbura. integru. cior: fior. a face cumpărături. nojiţe = ceapan: picioare. aiurită. a lega cu sfoară. coamă. a îngheţa ciocan – a îngheţa foarte tare = siocan: ger foarte puternic. recompensă. a da importanţă. corect. în bună stare. negustor. femeie proastă = caol: meschin. căule: femeie rea şi duşmănoasă. zurbagiu. certăreţ = clampar: dispută. a se aprinde de mânie. ceap: apucătură. destul de. lipsă. zdravăn = citog: mâna stângă. ciocan: unealtă de lovit. vacarm. împletirea cosiţelor = cearr: a confunda. a convinge. grămadă = ceadta: o sută. căoaci: fierar = caoch: perdea de. care ţine. han = ceardai: comerciant. fior = ciorru: a tăia elanul cuiva. nevătămat. simplu. coiman: prostănac. a croi o minciună. călăi: plăcinte = collai: gras. care nu vede ceva. a agita. a se certa. cling: sunete scoase de clopote = cling: sunete scoase de clopote. smoc = cire: smoc de păr. cios: paznic de câmp. Călan: oraş în judeţul Hunedoara = callan: gălăgie. fragment. 41 . ceată: grup mare. ceardă: cârciumă. cinie: făcătură. a înţelege. a privi cu dispreţ. vremea îngheţului. cear: păr. a striga. clampar: guraliv. mărginit. a aranja. coardă de arc. a privi de sus. flecar. cântar: instrument pentru măsurat greutatea = cuntar: tejghea. a distruge. ordine. vrajă = cinnim: a hotărî. a păzi. neroadă = canta: încurcată. tărăboi. cire: fire de păr. grijă. ciob: bucată dintr-un vas spart = giob: bucată. citov: întreg. fără deschizătură. ceapane: curele de la opinci. atâţare = cior: a atâţa. a porni. cioros: fioros. stare. şiretlic = ceap: a-şi bate joc de cineva. căoi: a bolborosi. De obicei scâncesc după mâncare. prăvălie. nătărău = coilean: persoană proastă şi înfumurată. a lăsa. contrapartidă. a îngheţa. ciob. şnur. negru de supărare. parte componentă a arcului de aruncat săgeţi. ceartă. ciolan: os cu carne = ceolan: copil scâncind. a-i juca un renghi. a lăsa = cead: a permite. a încorda un arc. sincer. coardă: funie răsucită din plante lungi cu care se leagă căpiţele de fân. a pune capăt la. a fi înrăit după. sărăcăcios. cneaz: conducătorul unui sat sau a unui teritoriu = cneas: obraz. căulă: plută mică folosită ca pod plutitor = caol: loc îngust de trecere peste mare. clab: mucos. coimăni: a se osteni din greu. ceasma: plasă pentru prins peşte. jitar = cios: a tocmi un muncitor. a se impune. corpolent. vai! ciala: îndemn adresat boilor să o cotească la dreapta = ciall: sens. tresărire. a cauza.cantă: zăpăcită.

încredere. marionetă. nepăsare = dulra: fire. protecţie. corcan: copac scorburos şi bătrân. cos: a coase. muzică populară. creatură: fiinţă. fiinţă. familie. încredere. cumaş: stofă scumpă folosită pentru hainele boiereşti = cumas: putere politică. a hrăni cu lapte. dadă: mătuşă. prezent. tânăr. Dan: prenume masculin = dan: destin. corn: partea osoasă de pe capul vitelor care era folosită şi ca pahar pentru băut = corn: subţire şi răsucit. a vibra de. soartă. puternic.daoine: viaţa omului. om rău. plin de energie. soţ. mărunt. puternic = dord: viguros. dram: puţin. frumos. părticică. fain: subţire. invidie. omenire. femeie în vârstă căreia îi porţi respect = dada: titlu de respect. nenorocit. doină: melodie tristă ce evocă unele fapte din trecut = doineann: plâns puternic. gălăgie. a se lumina. dona: a ajuta pe cineva la nevoie. iad: rădăcina răului absolut = ead: bănuială. cupă. ferit de vedere. a rezista unei furtuni. a înceta. cumpărătură. respect = creideamh: credinţă. doine: cântece triste cu subiect din lumea satului şi prezintă fapte trecute = duine. existentă. nefericit. a însemna pe răboj iască: specie de burete care era folosită la aprinderea focului cu amnarul = easca: uşor. a exprima. ticăloşie. vrăjitor = draoi: vrăjitor. iscusinţă. dos: ascuns. mers legănat. fire. om = creatur: creatură. alean. a se aprinde. a curge. a forma un strat. durd: viguros. credeam: credinţă. cinste. suflet. a lenevi. duşcă. isteţ. a chinui sufletul. a rostogoli un butoi. fai: stofă de mătase neagră cu fir gros. caracter. a 42 . iute. colectivitate. sanctuar. întorsătură. Drislea: localitate în judeţul Botoşani = drisle: a dispărea.colb: strat de praf sau nisip fin = colbha: strat de piatră. a înveseli. a cosi = cos: a lua în mână. fel. repaus. elegant. de calitate aleasă. doru: stare sufletească ce exprimă o dorinţă pentru ceva sau către cineva. Doman: râu şi munte în judeţul Caraş-Severin = domhan: lume. a se învârti. tafta = fai: voce. energic. cu măsură = dramh: înghiţitură. rezemare. a pieri. sac mic pentru piaţă = cultaca: rezervă. ură. a apăra. defileu. bărbat. drăcoi: diavol. faide: folos = faide: lung. a-şi îndrepta atenţia. a tărăgăna. a întinde. personificare. nostalgie. cântec. oală. măsură. chiulangiu ca în expresia „dai dosu” = dos: trântor. a se întări cu propriile forţe. Didina: prenume feminin = didine: adăpost. a face să scânteieze ochii. Dorna: râu şi munte în judeţul Suceava = dornan: cap. libertate. a da cu titlu gratuit unui nevoiaş sau unei instituţii = dona: sărman. posibilitate. doini: a cânta doine = duinni: a depăşi tristeţea. scamator. plin de lapte. vită bătrână = corcan: vas. cotu: articulaţia mâinii care se sprijină pe ceva = cothu: suport. bătrân. bun = fainne: a răsuna de. natural. repede. a doborî. Dunăre: fluviu = dunaras: a insista cu putere. sprijin. cultuc: pernă mică. melancolie = doru: legătură gingaşă. a îndrepta. durlă: om nepăsător. care se opreşte. a învinge melancolia. a conduce. fiinţă. a sparge. a se strica. a uni privirile. a se întoarce la = dreas: a se întoarce. a plăti. dres: a repara. Ianca: localitate în judeţul Galaţi = eanga: trecătoare.

cercel. a genera. floc. bondar = gunga: a se micşora. teamă = fior: natural. a se preface că. cinste. a năvăli. fior: jneapăn. bandă. ocară. contrafăcută. a ataca brusc. falsă: mincinoasă. fugar: persoană care rezistă la fugă. relaţie directă. ogor. alergătură. somn. a însoţi. flecăreală. grabă. persoană străină foarte apropiată datorită meritelor sale = fiu: valoarea unei persoane.împodobi cu inele. geaba: fără rost. a se scurta. a se repezi. pădure de fag. a lucra la război. fig: smochină = fige: smochină. a pricinui. a îndrepta. necioplit. a ochi = ginim: a da naştere la. fulangiu: individ care se fofilează şi nu vrea să facă treabă = fulaingim: a trece cu vederea. a urzi. guanga: gânganie. formă. flanelă = flainin: flanelă. a batjocori. fiu: copil. fustan: fustă mare = fostan: legătură de pânză. a găsi de obiectat. fostă: trecută. a face de ruşine. a respira zgomotos = foras: josnic. finie: legătură sufletească dintre fini şi naşi = finne: bun. ienupăr = fior: a potrivi. a admite. fugă: a pleca pe neaşteptate. soi = fara: a conduce. fire: caracter = fire: sinceritate. a mânui cu furca. adevăr. onestitate. fie: fiică. a se da înapoi. fugă. forăi: a sforăi. a umbla cu escrocherii. gleb: prenume = gleibe: pământ. neaparţinând de. fraudă. file: pagini dintr-o carte sau caiet = file: poet. fâşie. degeaba = geab: a trăncăni. de asemenea = fosta: de asemenea. fară: neam. clan. falsar: plăsmuitor de acte false. gintă. fosăi: copil mic care doarme şi respiră profund = fos: odihnă. fee: zână = fea: fag. 43 . adevărat. frumuseţe. a trezi. ginim: a descoperi. a zori. tresărire = fioru: a produce un efect. faiere: mustrări aspre. merite. a dormi. fustar: persoană care se ţine după femei. tânăr îngrijit = gaigiul: îngrijit. simplu. a stârni. firet: şnur din mătase folosit ca podoabă vestimentară = firead: panglică de mătase sau de bumbac. a suporta. fior: stare sufletească. fioru: emoţie puternică. a alerga = fogha: alergare. sclifosit. în legătură cu. gagiu: tânăr cu ifose. floc: smoc de lână sau de păr = flocas: smoc. a pune la cale ceva. a urma. solid. înverşunat. fustangiu = fustar: a se agita. neadevărată = falsa: fals. fală: trufie. pripă. Galda: localitate în judeţul Alba = gallda: străin. flanea: pulover gros de lână purtat la ţară. inferior. aspru. neprefăcut. sinceritate. vai!. a lega. dispută fără rost = fala: a invidia. fată = fi: a ţese. ger: frig foarte puternic = gear: tăios. a se căsători. pătrunzător. adăugat la. frecuşuri = faire: a sta la pândă. sincer. a sta ascuns = foghar: sănătos. a supăra. a fi împreună. a înşela. emoţie. a avea necaz pe cineva. furcă: unealtă agricolă ce se foloseşte la mânuitul şi depozitatul păioaselor = forc: furcă. a tolera. dichisit. teafăr. escroc. de semnături false = falsoir: înşelăciune.

gloată. admiraţie = inchinn: minte. neata: formă de respect folosită la ţară = neata: drăguţ. destin. liopă: lovitură dată cu palma = liopa: lovitură. mulţime. aşa. nod: a avea nod în gât. milă: compasiune. a bate. nod: nod la plante sau nod de funie = noda: nod. către. necredincios. plată. spaţios = learg: câmpie. maslă: cele patru culori ale cărţilor de joc. musulman = paganach: păgân. tânăr. lărgime. lin: apă care curge liniştit. grămadă = plod: mulţime. închin: rugăciune. câtuşi de puţin. nu există = ioc: a se lecui. a se îngrămădi. socoteală. pentru că. a strânge puternic. ajutor de miner care curăţă locul de muncă = iongar: lângă. lădar: tâmplarul care face lăzi = ladar: polonic. nebunie. lopăţică. a se sparge. a crăpa = pleasc: a plesni. înţelegere pentru suferinţa altora = mile: milă. Ion: prenume masculin = ion: curat. merli: a păţi ceva rău = meirleach: răufăcător. a se înduioşa = mili: paloare. parte. a trage pe sfoară = masla: insultă. cofă. a conserva. a lăpăi = leapa: albie de râu. pas: trecătoare. ulterior. cădere bruscă. deloc. a se ghemui. 44 . flămând = halla: casă. căuş. loc de trecere. grămadă = pollog: grămadă de peşte. încredere: cinste. haişte: casă rămasă neterminată = haiste: cuibar. porţiune largă şi liniştită. lăpăi: a lovi cu laba în apă = lapa: a lovi cu laba. lin: jgheab de lemn în care se calcă strugurii = lin: băltoacă. mâncău. nesiguranţă. respect. ţopârlan = murlan: necioplit. macră: carne fără grăsime. iongar: băiat tânăr. oftat. pantă domoală = lin: baltă. legământ. a se îndura. mârlan: necioplit. obrăznicie. respect = inchreidte: credibil. datorie. carne fragedă = macra: tinereţe. cameră de folosinţă comună. păgân: necredincios. bădăran. făraş. olog: persoană neputincioasă. a fi tulburat = meara: nelinişte. mili: a fi cuprins de milă. rezultat = habha: a opri. a se scurge. a înnoda. a se lega. loc potrivit. persoană bătrână = olog: măslin. a respira sau a vorbi cu întreruperi = nod: suspin. hală: om mâncăcios. leagăn: scrânciob. bădăran. a începe o construcţie. piaţă. a se sparge. ioc: nimic. larg: întins. ioc = iota: uscat de sete. iar: după. a înainta. leapa: a se juca în apă. miara: a fi uimit. poceală = poc: lovitură. cunoştinţă. polog: mulţime. cinste faţă de. suferinţă. inteligenţă. răsculat. loc: spaţiu precizat = log: loc. după ce. a aprecia. curat. pleasc: a plesni. a se răscula. mârlă: om răutăcios şi sucit. de fel. defileu. spaţiu mare. a doborî un copac. a crăpa. cărpănos = mirle: plin de noduri. a se rostogoli. a merge = pas: defileu. spre. leasă: împletitură de nuiele ca un grătar pe care se usucă legume sau fructe = leasu: a îmbunătăţi. a sfărâma. poc: lovitură. dispozitiv care se balansează sau se învârteşte în cerc = leagan: a trânti la pământ un om. ulterior = iar: după. nasc: a aduce pe lume un copil = nasc: căsătorie. a pregăti. simpatic. a vindeca. plod: rod.habar: rost. lac: întindere de apă stătătoare = loch: lac. onoare. natural. legătură. idenie: încercare = ide: soartă. iotă: nimic. labă: partea de jos a piciorului de la om sau de la animale = lapa: laba. de crezut. a lovi.

rudă: prăjină. put: a puţi. „ger de seacă pietrele”. a înşfăca. dorinţă = snag: a întrerupe vocea cuiva. a împinge. a lua de la. folos. plin de. nărav. a-şi da aere. a apuca. agresiv. repăd: plec grăbit până la. a socoti = rosta: a persifla. tărăboi = scannal: scandal. a străpunge. şarlatan. a râde de. a îngheţa. roată: dispozitiv circular anexat la unele mecanisme care ajută la deplasare = roth: roată. sfărâmată. recrut = racan: a face tărăboi. miros greu = puth: a puţi. a alege. snapan: hapsân. mai depărtat. rost: ordine. durabil. neînsemnat. lustruit. mic. oişte = rud: lucruri. searbăd: livid. seacă: a se usca. sia: strigăt cu care se dă unei ambarcaţiuni. a prinde o melodie. socoteală = seam: a ţintui privirea. om slăbit şi chinuit = smeadar: nenorocire mare. a dori. înşfăcare. răcan: pui de broască. posac. seamă: aminte. scandalos: certăreţ. drug. snagă: putere. miros greu. dau o fugă = reabadh: galop. a da buzna. smugă: murdărie. ruptă: desprinsă din. rumenit la foc. slănină: grăsime de porc tăiată în bucăţi lungi sărată şi afumată = slanaim: a conserva alimente prin afumare. plimbare cu barca. balamuc. a risipi. încheietură. Rona: localitate în judeţul Maramureş = ronna: picurare. slab. sec. guraliv = scannalach: scandalos. a întări o părere. palid. sailă: însăilare. desfăcută =roptha: brânci. mizerie = smuga: lichidul ce curge din nas sau bot. scafă: unealtă de tâmplărie = scafa: a rade de coajă. par. chiciură. obiecte. zgârcit. a stârni. a adopta un obicei. acru. gălăgios. a fugi.puca: femeie sau fată cu purtări rele. suflet. slad: resturi de la borhot = sladai: firimituri. cel care repetă la fiecare casă aceleaşi cântece. soba: construcţie specială într-o casă în care se face focul = sioba: ţâşnitură de flăcări. curgere. lacom. a juli. roz. răpcăni: scârţâitul uşii deschisă şi închisă repetat. de pe hainele purtate îndelung sau de pe obiectele folosite mult = slim: unsuros. potlogar = snapanna: a lua de la. a dispărea apa. a-şi da aere. a băga sat: plin de. unelte. atenţie. a coji un lemn. acrit = searbhan: amărât. gălăgie. rabă: câştig. Reghin: oraş în judeţul Mureş = righin: rezistent. a gâfâi. slim: strat subţire de aluviuni depus care fertilizează solul = slim: subţire. gras. îmbinare grosolană a două pânze = seala: îmbinare. neîndestulător. săpuneală. lovitură. proţap. rui: roşcat. uleios. temperatură sub zero grade. ceartă. a tâşni. „este un ger de te seacă”= seaca: ger. uscare. roz: culoare de roşu deschis = ros: trandafir. smead: cu faţa negricioasă şi palidă. sătul = saithi: sătul de. 45 . broască tânără care orăcăie toată ziua. comanda de mers înapoi = sia: distanţă. slim: strat de murdărie de pe pielea nespălată. profit = rabach: risipitor. a insista. ruga: a cere. cuţit. sec. scandal: ceartă. a izbi. iz. iz. a smulge. tămbălău. lucios. trainic. a cere. a hoinări = puca: urmă. a umbla. cu barbă roşie = rua: rumen. a sufla greu. a intra şi a ieşi mereu din casă = rabhcanai: cântăreţ de balade. slană: slănină afumată şi păstrată agăţată într-un spaţiu aerisit = sleanna: a agăţa. a aduce. a smulge. a vrea = rogha: a vrea.

a batjocori. tăgârţa: a se agăţa de cineva. gloabă = tallann: toană. suim. afumat. păşunatul oilor sau vitelor = tain: iarbă. a cutreiera. cantitate mică = sponc: scânteie. stat: trup. greşeală de interpretare. a deplasa un obiect = soncail: a da ghionţi. sucit. în special. sonc: schilod. confluenţă. bani. priceput la toate = tagarthach: isteţ. tăietură la capătul unui lemn pentru a se îmbina cu altul = tapa: forţă. a dosi. veşmintele care erau primul indiciu din ce zonă venea persoana respectivă = strae: a colinda. calfă = sodar: mers grăbit. a găsi repede răspuns. cercetare = taifeach: analiză. taburet. a se rări. analiză. tarlan: persoană care păzeşte o tarla = tarlaim: a se întâmpla. priceput. şchiop = sonc: ghiont. ceaţă = tanai: subţire. a învăţa. a mâna vitele. a urca = sui. a ţine minte. soran: ţesătură groasă lucrată grosolan = soran: mulţime de păduchi. obiect mic. a arăta. sui. parcelă = tal: recoltă. tal: porţiune de pământ arabil. spin: ghimpe = spion: spin. sponci: puţin. tain: porţia de hrană pentru un animal pe o zi. cotitură. ghimpe. a se împreuna. a căuta nod în papură. a hoinări. sugaci: beţivan. cherchelit = sugach: cherchelit. a risca. răstimp. situaţie.sodal: ucenic. speculant la bursă. tăgârtaci: intrigant. numai ce. a trata cu dispreţ. licărire. supărare. activitate. creştere. împreunare. sula: obiect lung si ascuţit din metal sau lemn care se foloseşte la găurit = sula: dinainte. spor: pornire. pungă = tarbh: mascul. condiţia fizică a unui individ = stat: stare. obligaţia proprietarului de animale de a plăti în alimente către cioban sau văcar. a trimite la. a atenua. talan: termen depreciativ pentru un cal bătrân şi slab. de necrezut. condiţie. pat = talaim: a ascunde. cercetare. distanţă. a merge în întâmpinarea cuiva. taman: tocmai. găurită. şoncăi: a schilodi. taifet: taifas = taifead: informaţii date cu privire la. a lovi cu cotul. şpagă: mită = spaga: pungă. a sfida. sorean: peşte mic şi iute care trăieşte în apele dulci = soran: mulţime de păduchi. absurditate. pilit. a înfrunta. mai ales. venit. a târî = tagartha: a se adresa. rătăcit. în faţă. chiar aşa = tamall: a aşeza la intervale. tapă: crestătură în copac. a lovi cu cotul. a îndemna. a se referi la. straie: îmbrăcăminte. a face atent la. tană: pâclă. taifas: discuţie. recompensă în bani. a se aşeza pe. strop. a se feri. transparent. înmulţire = spor: a stimula. a găuri. vesel. talam: cameră de dormit. stol: masă = stol: scăunaş. a împinge cu cotul. intervale de timp. stare trecătoare. a păşuna. a face atent la. spartă: străpunsă. tarpan: cuţit mare cu care se taie trestia = tiarpan: povară mare dusă în spate. a fugi. a se urca. a se cocoţa. producţie. tatu: tatăl tău = tathu: a se uni. distrusă = sparrtha: cui. suite: a se cocoţa. înaintea. a face 46 . tarbă: femeie uşuratică. reputaţie. tarla: suprafaţă agricolă cultivată delimitată de drumuri sau alte culturi = tarlu: încrucişare de drumuri. a umbla. avere. suite: a se căţăra. suim. a străpunge.

a răcni = urlar: a trânti pe cineva la pământ. buzunar mare. adânc. copleşire. a cere. irlandeză şi eme-gi. agent comercial. mulţime mare de oameni adunată la târg = tiargalai: primul cumpărător. umflat. tulca: tradiţie de Anul Nou de a se merge cu capra la casele oamenilor = tulc: a cânta la un instrument. putere de convingere. urlă: tub gros din ceramică pus la ieşirea din horn care protejează să nu curgă apa de ploaie în vatră sau să îl distrugă. a contrazice. sacoşă. tron: scaun mare pe care stătea domnitorul = trom: mai mare. burlan = urla: parte de jos a unei streşini de paie pe care se scurge apa. a învinge. a supăra = toir: urmărire. tontu: prostănac. Sunt 79 cuvinte comune limbilor română. a profita de. a se vinde duşmanului = tradalai: a specula bunătatea cuiva. a cerceta. a i se face greaţă. tonţi. teas: cuvânt cu care se alungă gâştele sau raţele de pe baltă. a înşela = tasca: a răspândi zvonuri despre. supărare. trăda: a înşela încrederea cuiva. persoană mai în vârstă. inerţie. a repeta acelaşi lucru = teas: persoană cicălitoare. violent. a lovi cu ceva = tinti: furios. toir: băţ. movilă. (Studiul final cuprinde 290 cuvinte comune limbilor română. chirpici = tulach: dâmb. tâlc: înţelepciune. târgălău: târg mare. a se răsturna. a căuta. turnăm: a turna. tănăi: nătărăi. adevărat. proşti = tanai: superficial. apăsare. a curge dintr-un vas = turnamh: cădere de apă. irlandeză şi eme-gi. încărcat. belea = trasna: necaz. tolbă: traistă mică.aluzie la. tron: ladă mare în care ţăranii îşi păstrează diverse obiecte = trom: greu. supărare. a bucura. acoperit tulă: cărămidă din pământ groasă. trii: trei = tri: trei. teasac: cuţit mare cu care se taie porcii = teasai: cu sânge rece. a se mânia. ura: strigăt de victorie = urra: forţă. tătân: tată = tathan: unire sau împreunare fizică. respectată. interpretarea unui gest. teacă: obiectul în care se păstrează sabia sau pumnalul. ţinti: a ochi. teamă: frică. 88 cuvinte comune eme-gi şi limbii irlandeze şi 292 cuvinte comune limbilor română şi irlandeză. descărnat. pungă mare din piele pentru săgeţi = dolba: proeminent. putere. trasnaie: necaz. 205 47 . a purta. parte din lujerul fasolei unde sunt boabe = tiacha: raniţă. nearsă. rezistenţă. emoţie = teamh: încălzire. mare. a băga în groază. înşelătorie. contrazicem = trasnaim: a nega. a lua foc. fraudă. urla: a striga. trăsnim: minţim. tăsca: a păcăli. a urmări un scop. exemplu de urmat = tailc: convingător. diliu = tiontu: a se învârti. slab. troiene: acumulări mari de zăpadă datorită viscolului = troime: greutate. înşelătorie. de neînvins. calm. a reduce la tăcere. a fi stăpân pe situaţie.

canal mic. a mânca. Dacă cuvântul buca venea în limba română din latină. iar noi pentru visare şi trăncăneală. poftă. a ţipa. arsură (uz. veselie + ciar. a bea. Toţi cei care s-au chinuit să ne tâmpească. a se trânti). a râde cu hohote. a atinge) în emegi înseamnă a înghiţi. altfel vom vorbi vorbire şi vom citi în stele. dar el în limba română are sensuri diferite rezultate din articularea unor prefixe sau sufixe la rădăcina amintită. Am considerat că este corect să fie tradus prin iritaţie. În limba română veche există cuvântul guleai cu sensul de invitaţie la o gustate.cuvinte comune numai irlandezei şi eme-gi şi 978 cuvinte comune numai limbilor irlandeză şi română). scandal). A. a chinui + tura: copil. îi sfătuiesc. mare (a: apă + pa: şanţ. Este limpede că cuvântul nu este venit din latină ci invers. a face zgomot (gu: gât.sar: mulţi. buca+te: porduse agricole adunate în hambare. a gusta din bucate. a mesteca. iar în emegi are semnificaţia: a striga. lac. usturime. el a ajuns în această limbă odată cu migrarea mioriticilor carpatini în peninsula italică după catastrofa de la Santorini la mijlocul secolului XVll î. măsură. iar în latină avem aqua. a amesteca. mare). a petrece (ul: vas. mâncare + ka: gură.n. a bea la un ospăţ. a îndura. a cuprinde sau abba: lac. a rezista. dacă mai au un minim de respect pentru limba ce o vorbesc. apă care curge. a aşeza. bucurie. atunci trebuia obligatoriu să aibă şi sensul sau sensurile din această limbă. iar în latină este urceus cu sensul din limba română. a îndruma. Noi avem bucă pentru una din părţile curului şi buca+ta: parte dintr-un întreg. Să mai amintesc aici că dialectul friulan care se vorbeşte şi acum în Italia are câteva sute de cuvinte comune cu limba română şi care nu se găsesc în latină! După dogmă nu merge aşa ceva. Cuvântul apa în emegi: ţeavă din argilă arsă prin care trece apa. mişcare ritmică + la: abundenţă. a mânca. care nu există în latină. a face zgomot. a curge. a înghiţi. Latinii aveau cuvântul buca cu sensul de obraji sau gură. Cuvântului eme-gi uztura nu i se cunoaşte sensul. iar în latină gula înseamnă gâtlej. a aluneca. Cuvântul ulcior are în eme-gi . Halloran (1996). Pentru asemenea argumente este imposibilă proba contrarie. a tăia din. Noi folosim pentru acest sens cuvântul gura. a se întinde. a face 48 . dar şi mâncare pregătită. B. Tot aici mai putem adăuga bucă+tarie: locul unde se ţineau bucatele sau se pregătea mâncarea şi în+buca: a băga în gură. a rupe. a băga. româna la deal şi munte. în limba română îl păstrăm identic fonetic şi semantic. de unde se vede preocuparea urmaşilor troienilor pentru agoniseală şi îmbuibare. gât şi numai figurat gură. dar este folosit lângă un cuvânt care are semnificaţia de a sări în apă de pe un dig. Acest termen în emegi are sensul de apă plină cu peşti (a: apă + qua: peşte). să consulte dicţionarele lui A. invocând deducţii savante şi principii sacrosante privind transformarea cuvintelor latine în varianta românească. dovedind că cele două limbi s-au format în zone de relief diferite. deprindere care şi astăzi ne bântuie existenţa mioritică. a întinde. iar latina la şes unde apele erau pline de peşte. Deimel (1925-1950). Cuvântul gula (gu: gât. a mânca. zgaibă. a înghiţi. pantă. unde apa curge în şuvoaie. Ca să le îngheţ mintea nărăvaşilor am să le dau încă cinci exemple de care se face multă paradă când apare vreun cârcotaş. a muşca. a mânca. a merge.ulciar cu sensul de veselie.us: coastă. a băga. a trăncăni. a striga. ia vedeţi cum o învârtiţi! În eme-gi avem bu: a smulge. mare. Landsberger (1937) şi J.e. a impresiona. a bea. larg. mişcare ritmică + ra: a suna.

Şi în prezent în Moldova în mediul sătesc se foloseşte pentru mamă cuvântul „mâni” ca în expresiile mâni-ta sau mâni-sa.e. în latină: pateru şi în checea avem patiri (conducătorul unui sat). ma. Această situaţie era rezolvată de o altă femeie din clan care dădea sân copilului până se adapta la mâncarea obişnuită. bunic. Hai să le punem şi lor de o latinitate! Am arătat la început că avem legături foarte vechi cu populaţiile care au construit monumentele megalitice din insulele britanice. scandal + mân: partener. iar rumân = ru: treabă. în franceză: maman (ma +man). familie. daddie. în checea: mama şi cuvântul tată în emegi: a. terci. inimă. iar venirea sarcinii nu o găsea pregătită biologic pentru alăptare. dar şi termenul „mamma” cu sensul de ţâţă.n. Aceste exemple arată că faimoasa regulă a trecerii sunetului l din latină în r în limba română este o poveste care trebuie scoasă din cultura noastră. în română: ta. mami. Dacă răscolim puţin memoria. atunci da fericire! Cuvântul din limba română ustura nu mai are rost să-l comentez. a chema. cei din neamul nostru care locuiesc în sudul Dunării. asociat. la pag. Să sar pârleazul până la cei mai vestici vremelniciţi din spiţa noastră – irlandezii – să-i chem în ajutor. mama. mamai (identic cu cel din Moldova) cu sensul de mămică şi mamo cu sensul de bunică. drag. Lewis Spence în lucrarea „The Mysteries of Britain. Unii presupun că aceste grupuri ar fi venit din peninsula Iberică. patesi. Latina. mamy. mamă. Noi am păstrat obiceiul prin folosirea doicilor. a munci. tucu. Termenul de mamma din latină nu a fost pus niciodată în legătură cu mama din limba română. papa. familie. durere) şi am avut în vedere situaţia neplăcută când se sare în apă cu burta pe luciul acesteia. bogăţie + mân: partener. ma. Cuvinte din engleză care se găsesc în română şi eme-gi dovedesc faptul că la sfârşitul mileniului lV î. Secret Rites and Traditions of Ancient Britain” Londra 1928. în română: oama. ta. puia. dam. gospodărie. mami.e. papa. a lovi. tânăr. Cei doi termeni au în comun sintagma „mân” ce arată o legătură de rudenie bazată pe originea comună dintr-o mamă foarte îndepărtată păstrând în sensul profund urmele societăţii matriarhale. Alegerea a fost făcută special pentru că nimeni nu spune că limba engleză este o neolatină. sau începutul mileniului lll î. atâţia cât mai sunt şi rumân. pa. muma. din regiunea Carpaţilor a avut loc o puternică migrare spre vest până în insulele britanice. Transilvania şi Ungaria făceau parte din teritoriul locuit în acele timpuri de neamul geţilor sau strămoşii lor. Iar aceste grupuri sunt făuritorii numeroaselor henge din ţinutul britonilor. aşa cum îşi spuneau cei din nordul fluviului. mamă. În latină există termenul ustulo cu sensul de a arde. îma. mamma. dam (soţie). mumy. în franceză: papa.baie. sân. Au cuvântul mama cu sensul de sân. Armân = ar: a răsuna de. tucu.n. a radia. Să mai dau câteva exemple năucitoare despre aceste cuvinte. tete cu sens de tată. asociat. în engleză: ma. dar tot aşa nimeni nu ştie că această limbă păstrează în haina ei comori de cuvinte care vor uimi lumea. 49 . a fi egal. Să adăstăm puţin asupra termenilor de armân (aromân – machidon). Aceste probe arată că cei care au ridicat monumentele megalitice nu au dispărut. om bătrân. suflet. mi. pentru mamă are sintagma „mater”. mu. în etruscă: ama. tata. deşi sensurile lor profunde sunt aceleaşi – cea care are grijă de un copil foarte mic. Toţii cercetătorii britanici sunt de acord că monumentele megalitice în frunte cu cel mai cunoscut – Stonehenge – au fost ridicate de o populaţie necunoscută care a dispărut. Cuvântul mamă în emegi ama. în engleză: pa. a răni. tete cu sens de om bătrân. 27 afirmă că Britania a fost invadată de „oameni veniţi din Ungaria şi Transilvania care trăiau în civilizaţia bronzului şi mânuiau o secure dublă de luptă cu două tăişuri”. ci s-au amestecat cu noii veniţi galii (celţii) pe care mai târziu i-au cucerit romanii. descoperim că în timpurile foarte vechi fetele se căsătoreau de la 14-15 ani.

Cercul al treilea este format din 84 de stâlpi din lemn. Dar toate aceste monumente au avut atât un scop religios închinat cultului soarelui. neam. a bea o băutură fermentată = acra: gustul unor băuturi realizate prin fermentare. a iriga. cum este scris în cronicile vechi) te pun pe gânduri! Stane înseamnă piatră. a face a avea un efect. Am folosit acest termen pentru limbile care se vorbeau în mileniile Vll î. Sunt formate dintr-un terasament în cerc de 28-33 m în interiorul căruia sunt înfipţi mai mulţi de stâlpi de piatră. Este un terasament în formă de cerc cu diametrul de 29 m. porţie. 50 . dar după unele legende. locuinţă. În interiorul acestuia este alt cerc format din 210 stâlpi paralelipipedici. Ideile prezente vor fi dezvoltate foarte mult în lucrarea „Apocalipsa de la vest la est” ce va fi un studiu comparativ a 15-20 limbi şi dialecte. amer (amar) = amaru (supărare). Iar costumaţia acestor dansatori este foarte cunoscută pentru orice român cu mintea acasă! Ca să nu fiu uituc am să amintesc şi câteva cuvinte care se găsesc în limba franceză cu corespondenţă directă în emegi. pe marginea căruia se găsesc 180 blocuri de andezit de 45 cm înălţime. folosindu-se la înmormântări. lemn sau piatră şi lemn. obşte.n. Folclorul englez păstrează dansul Morris foarte asemănător cu căluşul nostru. achite (acquitter – a achita) = achita (depăşirea unei situaţii deosebite). bara: unitate de măsură = bara: iaz. care fac parte din grupul lingvistic arimin (cei de-o mamă). teritoriul Franţei. a decide). generos) = libir (stăpân pe el). popas. limba administraţiei imperiului incaş. liber (darnic. Italia. Şi cum orice treabă anevoioasă are un început voi scoate în faţă câteva cuvinte din quichua. a pluti pe apă). a adăpa vitele). – l e. La noi consider că nu trebuie să mai spun cum stăm cu alu sau ai lu din vorbirea populară.n. di (dâre – a zice) = di (a aprecia. Au o cale de acces care traversează cercul exterior sau se opreşte la mijlocul acestuia în faţa unei pietre plane unde se puneau ofrandele. Chiar denumirea de Stonehenge care însemnă pietrele spânzurate. allpa: teren agricol fertilizat cu găinaţ de guano şi care are o culoare alb-cenuşiu = alba = aldu: a săpa pămîntul. termen identic cu stane al nostru. semnificaţie pe care o are şi în prezent la români. cât şi unul de cercetare şi stabilire a mişcării acestuia cât şi a lunii. eg (apă în occitană) = eg (a uda. papa (tată) = papa (tată). a distribui. a bea. băţ lung şi gros. ceea ce dovedeşte originea comună din ţinutul carpatic. ţinutul carpatic şi ramificaţiile lui către sud-est şi est până în America de Sud. aka: băutură fermentată. iar în interiorul acestuia sunt 34 de stâlpi aşezaţi sub formă de potcoavă unde se află vatra sacră. sau sucul unor fructe = aca: creştetul capului. peninsula iberică. pietrele care suspină (Stanehenge. seminţie.e. clan. Această structură se găseşte şi la sanctuarul – calendar dac din munţii Orăştiei. iar în emegi alu este un adjectiv pentru animale care arată că aparţin de o anumită rasă. unde se găsesc similitudini uimitoare cu limba română şi emegi demonstrând originea lor comună: aillu: gintă. primul termen va fi în franceză cu pronunţare şi scriere: o (eauapă) = o (apă curgătoare. a ofta. iar henge este apropiat de regionalismul românesc hânci: a suspina. an = an.Trebuie să arăt că druizii considerau stejarul ca arbore sacru. a opri = bara: a înainta. formând două sau mai multe cercuri concentrice. în insulele britanice. voce. Asemănarea cu sanctuarul de la Stonehenge este uimitoare.

a fixa. surcele = ha: numeros. a se agita. a căuta. a fermeca. a se întâlni. cira: a coase = cir: aţă subţire. Cacica localitate de unde se extrage sare = gagig: a se jeli cuiva. hatha: castă. a câştiga. începutul unei acţiuni. chonta: mâner de lance din lemn = ciontu: crâmpei dintr-o bucată mare. locul unde sunt păstrate bunuri şi în jurul căruia mişună mulţi de oameni = colcăi: a fi plin de. a vui = colca: a fi atent. cel care are grijă de alţii = capac: deasupra. a încuia. a se ascunde. învăţat. puţin. defileu. collca: depozit mare. a vorbi despre. atracţie. uscat la soare şi la frig = ciung: fără un braţ = ciun: a se ofili. a chicura – a ploua mărunt = chic: mic. inimă. cira – a înşira = cir: a lega. avere. a da. proprietate = hat: delimitarea unei proprietăţi. câte puţin. a pune. catu illa: spiritul negustorilor. hatun: mare = hăt: întins. personificare. haili: refren ritmat în cântecele incaşe = haili: refren de cântec = hili: farmec. hrană. luminat. neam. a curăţa. curaca: conducătorul unei văi montane = coraca: a supraveghea o persoană bolnavă = curaca: a inspecta. a fi lipit de + ca: cătun. înţelept. construită pe versantul unui munte care parcă stătea agăţată de înălţimi = cosca: pisică sau coşcă: coajă = cus: piele de animal. huara: şorţ primit de tineri cînd ajungeau la maturitate şi aveau dreptul să închege o familie = 51 . a pune. înălţime = conci: coc = con: scară + ca: casă. a fi epuizat chunu: cartof deshidratat.cacic: căpetenie. calancha: nume incaş = calancia: nume românesc de familie. rege. cel care îţi conduce viaţa. a înconjura. comerţul incaş se desfăşura în pieţe amenajate sau în spaţii special construite = catu: nivelul unei construcţii. a radia. a tăia = ciun: a prezenta + ta: a pipăi. capac: bogat. chimpo: numele unei regine care cultiva soiuri alese de porumb şi ardei iuţi = câmpu: suprafaţă întinsă destinată culturilor agricole = cân: a semăna + pu: teren. a linişti + cu: a întemeia. sus = capa: suflet. a transporta. a merge pe jos. a fi de partea cuiva. fir. a se învechi. răzor = hata: a radia. a şterge. strălucitor. a întări. a se pregăti de drum. nobil. catu: târg. a picura = chicu: puţin. a vătăma. a socoti. a distribui. şeful unui aillu = gagic: cel care îţi conduce sufletul (c trece în g cum se întâmplă de multe ori în emegi). superior. a avea voie + cia. În emegi ila: cărăuş. familie. a fi mândru. cartier. chuqui: ploaie. prizonier. mare = hat: înălţime mare. oraş. hacha: un fel de satâr = hac: crengi tăiate mărunt pentru foc. casă. Cuzco (Qosqo): capitala imperiului incaş. aur + ri: a turna. a supraveghea. a aduna. a aduna.sa: a tăia. a îngrădi. a cerceta = gadu: a rupe. a închide afară. podoabă. scandal. conci: vârf. camara: grânarul unei provincii cu sensul de provizie sigură = cămară: loc de depozitare sau de păstrare a proviziilor alimentare = gamara: cereale. a fi mare. a încânta. cori: aur. a mişuna. a fi trist. generos. a fi bogat. chanca: trib războinic neincaş renumit pentru violenţa si viclenia lui = cianca: şarpe veninos = cianga: captiv. care era adunat din apa râurilor de munte unde se găsea sub forma unor grăuncioare mici = cori: bube foarte mici care apar uneori pe trupul copiilor = cu: metal preţios.

înfăţişare = chip: a lega. a măsura. violent. quena: naiul incaş cunoscut pentru melodiile pline de tristeţe = chin: suferinţă.hora: dans la care participau tinerii ajunşi la maturitate = hura: neam. a uni. llama: animalul specific Anzilor folosit la transport. făptură. care nu se vede. a opri. quipu: sistem de evidenţă şi de însemnare a evenimentelor. căpăstru = hoaţa: femeie care umblă cu furatul şi este prinsă = hu: persoană + ata: a face o faptă rea. vigoare. Machu Pichu: oraş incaş descoperit abia în secolul XlX şi construit pe versantul unui pisc de munte = maciu: măciulie de măciucă. O chemare a amintirilor sau căina: a deplânge = chin: suferinţă + a: rezultat. aşa este = inga: egal. obicei. sălbatic. piciu: ascuns. oprire bruscă. Inca: conducătorul incaşilor = inca. inga: adevărat. hucha: sărac şi orfan de părinţi. broboadă. soţie. domeniu. a fi mare. a linişti. nesăbuit. soţie = mama = mami: spirit emeş care l-a făcut pe om din lut şi a suflat asupra lui cu viaţă. Acest termen a fost impus de spanioli pentru că incaşii foloseau expresia „runasimi – graiul omului’’ = checea: covor de pâslă lucrat în mai multe nuanţe care se folosea şi la învelit noaptea. tatăl lui Atahualpa si Huascar = Huianu. vită. era una din cele 12 ale clanurilor incaşe si semnifica luminat de soare. a controla. a striga. respect social. a despica. cer. a locui împreună. umflătură. Lama: înger păzitor. Huiana: Inca. frumos. nostalgie. 52 . mana: noroc. inti tain mii: sărbătoare incaşă în care se aduceau ca ofrandă soarelui primii ştiuleţi de porumb ajunşi la maturitate. pretutindeni. cel care nu are educaţia părinţilor şi face numai necazuri = hucia: a alunga sau a fugări o pasăre. teritoriu. pentru lapte şi lână. a conduce. încălcarea hotarelor era la incaşi foarte aspru pedepsit = huanca: femeie rea care îţi vânează greşelile. necaz. om fără căpătâi + hucia: a fi mânios. limită. care se ţinea cu ajutorul unor sfori de diferite culori pe care se făceau noduri. jaili: cântece cu caracter religios sau militar = jali: stare psihică ce arată tristeţe. pereche. persoană rea şi pătimaşă = hu: persoană + anca: hotar. nimicitor = hunu: a rupe. huanca: piatră de hotar. pătură. iaili: cîntece cu caracter păstoresc sau agrar = iaili: refren care se găseşte în cîntecele păstoreşti interpretate de Felician Fărcaş = ia: a fi plăcut + ili: bucuros. spirit feminin al destinului.Huina: nume de familie la români = hu: persoană + i: a stăpîni + ana: lumină. a trage uşor. nume de persoană = checi: neamul celor numeroşi. vale sau trecătoare protejată. quichua: limba oficială vorbită în Tahuatinsuyu (imperiul incaş). Expresia în limba română este întâi tain mii cu sensul de respectarea unei obligaţii în natură stabilită anterior. Termen care se găseşte fonetic si semantic în limbile anglo-saxone. În româna veche nu există acest cuvînt. sănătos. mama: cea care este binecuvîntată de divinitate să dea naştere. sălbatic. a distruge. prezenţă nedorită. era şansa supravieţuirii unei comunităţi în caz de secetă şi era sacrificată ca cea mai preţioasă ofrandă. Prin acest sistem se urmărea codificarea unor imagini şi fapte trecute = chipu: imagine. a străluci. hunu: cea mai înaltă căpetenie militară neincaşă = hunu: violent. la fel. soţ. marcă: proprietate. huata: loc unde se leagă (prinde) ceva. strămoş. tristeţe. dor. supărare. belşug = mană: belşug în toate = mana: izvorul belşugului. rai. dar l-am găsit identic fonetic şi semantic pe tăbliţele geţilor. mic. meşter foarte bun. a lega.

putere + ri: a conduce + u: bărbat. jignire. domeniu. a băga de seamă. aţă. a conduce. unelte şi nutreţ. stâncă. a impresiona. bătrân. marfa cea mai comercializată la incaşi. a face un şanţ = sapa: a face un şanţ.purie: cărunt. În limba română se foloseste „a mânca în pace” cu acelaşi sens. tambo: depozite regale sau obşteşti. a deveni alunecos. a aşeza. amplasate de-a lungul drumului şi care erau folosite de 53 . a mângâia. adăpost provizoriu pentru vite şi capre. a se documenta. domeniu. tată (termen vechi) = pu: suflet. conducător incaş. transformatorul cultural. folosire liberă şi liniştită. a observa. om prezent. a executa o acţiune urcând = su: a ocupa în sus. a cultiva. zăpsi: a prinde de veste. bucurie = pace: linişte. moya: locuri de păşunat = moina: teren cultivat şi lăsat pentru a deveni păşune = mu: an. runa: bărbat. trăncăneală pentru a omorî timpul = tac: a izbi. sarcină dată în timpul unei misiuni= suiu: – a urca. purej: conducătorul unui aillu (clan) = puriu. a pune în ordine. pachamanka: expresie cu care se invitau la masă. puric: care fuge repede = puric: parazit care sare foarte repede = pu: a tâşni + rig: a căuta. stare de echilibru = pace: a se potoli. armă. a ucide. a cerceta. a se urca + ia: mână. a lega cu sfoară. gard improvizat în jurul adăpostului pentru vite. proprietate. a creşte + inu: paie. bogăţie + na: om în viaţă. a zori. a se înclina. cataclismul. principala sursă de alimentare = oca: măsură pentru greutate egală cu cca un kilogram. care desparte turmele de lama şi trece puii de lama ajunşi la maturitate la turma de adulţi. ţesătură subţire de lână sau bumbac sau îmbrăcăminte confecţionată din această ţesătură. pietriş. om = Rona: localitate în Maramureş. avere. În emegi patesi era şeful unei comunităţi. a înhăţa. a se aşeza. rang social. pachacuti: rege incaş. ţinut = saia: cusătură superficială a două bucăţi de pânză. a prinde pe cineva că face ceva în ascuns. a lua cu forţa. a fura. sapai: cultivarea pămîntului = sapa: a lucra pământul cu sapa. Acest cuvânt există în etruscă identic fonetic si semantic. a aluneca. a cerceta. Paullu: fratele lui Manco Inca. iar la latini pater avea sensul de tată biologic. podul grajdului folosit ca depozit pentru nutreţul vitelor = sa: legătură. a aduce linişte. a se linişti. natură liniştită. În emegi ru: semen. a pipăi uşor. oca: cartof. conţinutul acestei măsuri = oca: a mânca cu lăcomie. păşune. opus. phathiri: mai marele dintr-o comunitate. provincie. regiune muntoasă. a pătrunde. iarbă. montana: pantele estice de mare altitudine din munţii Anzi = montana: localitate în munţii Apuseni (Roşia). muncă făcută împreună de toţi membrii obştii = săpsi. mullu: scoici marine aduse ca ofrandă.mita: relaţii de întrajutorare reciprocă între familiile unui aillu în efectuarea muncilor agricole. realizarea teraselor sau a canalelor pentru irigaţii = mita: sistem de relaţii care urmăresc ocolirea legii chiar dacă este un abuz = mitu: a elogia. taclla: săpăligă mică = tacla: vorbă fără rost. sceptru. a strânge laolaltă + ia: mână. care aparţine lui. ricu: suveran. sapsi: proprietate. egal în funcţie. a fi capabil. pacha: locul îngrijit de om pentru a fi folosit. a apuca + la: tânăr. a smulge. fiecare provincie era formată din 2 saya care erau solidare la plata birurilor şi efectuarea corvezilor. a te afla în treabă. a apărea. creatorul. rege = rigă: rege = rig: a supraveghea. saya: jumătate de provincie. a păzi. dar şi şeful clanului. suyu: ţinut.

Precizez că nici jumătate din numărul de 552 cuvinte nu se găsesc identic în limba română fonetic şi semantic. a prinde. a ţipa + i: a plânge. Dicţionarul latin pe care l-am folosit în cercetarea mea are numai 7350 cuvinte. a uşura. trimis regal. scobitură. Din acest număr impresionant de cuvinte numai câteva zeci pot fi regăsite în limba latină clasică (nu discut despre nebuloasa numită latina populară) în forme apropiate şi numai unul (ursa) este în formă identică. Şi neamul emeş avea un asemenea sistem de protecţie socială a indivizilor. a pune.O. a se osteni. animal prăpădit. realizat de Gh. bun. de curierii regali sau în caz de cataclisme naturale = tambă: viţel slab. tucui: cel care are grijă de toate = tucu: părinte. warawara: luminos. legătură. În emegi uru: a păzi.armată. uchiu: ardei iute = uiu!: expresie rostită când mănânci ceva iute = u: strigăt + ciu: mâncare. a tâşni. strălucitor = vara: anotimpul călduros şi plin de soare sau Varvara: protectoarea minerilor care lucrează la temperaturi ridicate. inimă. a trezi din somn + ca: gură. ajungând o limbă a literaţilor şi a funcţionarilor publici şi fiind străină în parte sau în totalitate multor popoare pe care Roma le-a adus sub controlul ei. a înveli uacaili: a plânge = uacăi: plânsetul copilului foarte mic. om sau rădăcinile plantelor din arătură = ur: gaură. Nu suntem urmaşii latinilor pentru că cele 2936 cuvinte identice sau foarte apropiate fonetic şi semantic care se regăsesc în limba română veche şi emegi şi 4407 arhaisme şi regionalisme formate din cuvinte emegi la care mai putem adăuga cca 3000 cuvinte din limba curentă formate în acelaşi mod. puternic. Bulgăr şi Gh. uru: trib de pescari ce locuieşte pe nişte insule plutitoare formate din trestie. urma: numele unei regiuni renumită pentru cultura porumbului şi ardeiului iute = urma: semne lăsate pe pământ de către un animal. o comoară fără egal pe care o elimină din cultura română cei care au adevăruri gata făcute. conţine 34. wallasi: strămoşi = valahi: denumirea românilor din Muntenia şi Moldova. a lega. priceput. timp de mai multe secole a suferit o şlefuire continuă. deasupra. La aceste argumente mai adăugăm 260 cuvinte care se găsesc în limba engleză. tată = tucu: rude. snop. lacrimă. a răcori + pu: izvor. urinsuyu: jumătatea de sus (urin în emegi: drapel. Latina clasică. început.750 cuvinte. mult prea sărac pentru bogăţia vocabularului vechi românesc. Constantinescu-Dobridor şi apărut în anul 2000 la editura SAECULUM I. cinul clericilor ce proveneau din neamul lui Inca = tarabostes: nobili geţi din rândul cărora proveneau şi preoţii – informaţie nedovedită de tăbliţele de plumb. neam). dar cine ştie ce le mai trăsneşte prin cap specialiştilor în făcături! Ultima lucrare (pe care eu am folosit-o din plin). zara: porumb la maturitate ce are culoarea galbenă ca a soarelui= zare: depărtare = zara: rază de lumină. de pe lacul Titicaca. a săpa + ma: a se fixa pe. om prost = tam: credincios + bo: a transporta. Dicţionar de Arhaisme şi Regionalisme. tarapuntaes: nobil. toate acestea anulează cele 552 cuvinte latine găsite de mine în limba română. a plânge ca o broască = ua: cântec de leagăn. Titu: numele unui conducător incas (Titu Cusi). sânge. tempu: unitate de suprafaţă considerată suficientă să hrănească o familie fără copii pe timp de un an = timpu: noţiune care exprimă scurgerea vremii = ten: a domoli. Sper că nici o minte zglobie nu-i va face pe incaşi indo-europeni sau latini. a şterge. română veche şi emegi şi 54 . legătură.

îngust. celulă. coasă. 55 . cresco = a creşte. a afla. plete. cervus = cerb. blande = măgulitor. attente = cu atenţie. albus = alb. a pune: adduco = a trage la sine. comatus = pletos. allego = a alege. annus = an. sălbatic. cornus = arborele de corn. bordei. crucio = a chinui. cornum = coarnă. a observa. cârcotaşă. autumnus = toamnă. accolo = a locui în preajmă. caseus = caş. colloco = coloca. bene = bine. audio = a auzi. attat = vai!. canalis = tub. a micşora. acclaro = a arăta clar. aer = aer. linguşitor. animal = animal. carnis = carne. cu japca. dans. casa = colibă. aprilis = luna aprilie. femeie rea. credo = a crede. cornu = corn. canal. adăpost. caput = cap. dispută. cerno = a cerne. coma = coamă. În partea sângă a semnului egal este cuvântul latin. potecă. a acoperi. canto = a cânta. sălbăticie. arma = arme. collinus = colinar. attentus = atent. acolo. bucca = obraji. Cine vrea să ştie limba pe care a vorbit-o poporul român de-a lungul timpului până la începutul secolului XlX trebuie să o caute în dicţionarele de arhaisme şi regionalisme şi nu în limba latină clasică sau în afirmaţiile unor înţelepţi care nu pot dovedi nimic din ceea ce spun. crudelis = crud. a aduce. asper = aspru. annato = a înota către. Am folosit Dicţionarul latin –român apărut în anul 1966 la Editura Ştiinţifică care are 7350 cuvinte. a primi. callis = cale. cuvintele irlandeze comune cu româna şi eme-gi. acclinis = rezemat. calco = a călca cu piciorul. în ce fel?. a îmbuca. area = arie. Aceste centre aveau şi rolul de centre de schimb a bunurilor care prisoseau. suprafaţă întinsă. a = a. cicută = cucută. cantus = cântec. a desluşi. arcus = arc. cingulum = cingătoare. a asculta. a se arăta. amare = cu amărăciune. violent. a socoti. auratus = aurit. curcubeu. a ascunde. circus = cerc. a observa. barbar. celo = a celui. cum = când?. campus = câmp. a mânca. vârf. culmen = culme. barbaria = barbarie. chingă. attendo = a fi atent. cera = ceară. a primi. amarus = amar. Dar davele erau centrele politice şi sociale ale triburilor geţilor unde se judecau pricinile grave şi se hotărau treburile importante pentru întreaga comunitate. chorea = horă. acer = ager. carrus = car. cingo = a încinge. vacă. ausculto = a asculta. attingo = a atinge. anguste = strâmt. chorda = coardă la un instrument. adsterno = a întinde la pământ. clare = clar. gresie. cuculus = cuc. arcano = pe ascuns.cca 1700 cuvinte comune numai limbilor română şi engleză. ardeo = a arde. acoperit cu aur. capra = capră. Cuvinte latine care se regăsesc în formă identică sau apropiată fonetic si semantic în limba română. unealtă pentru adunat jarul la cuptor. barba = barbă. a aduna grămadă. certatio = ceartă. cu arcanul. bonus = bun. a plasa banii într-o afacere. ceno = cina. a strânge. caldus = fierbinte. trist. castro = a castra. addo = a aduna. costa = coastă. acus = ac. curatio = curăţenie. răstignire pe cruce. curto = a scurta. canis = câine. ah = ah. a fierbe. coqua = a coace. asylum = loc de scăpare. afflo = a inspira. cărare. a brăzda. gură. barbarus = străin. computo = a calcula. bruma = iarnă. sprijinit. appareo = a apărea. cado = a cădea. crucis = cruce. crudus = crud. armă. a aduce. econom. cauda = coadă. cepa = ceapă. a înşela. aro = a ara. aratio = aratul pămîntului. adstringo = a lega. bos = bou. necopt. acolo = acolo. cos = cute. cald. plângere. bracatus = îmbrăcat în nădragi. crista = creastă. annuus = anual. înclinat. cela = cămară. a lua masa. atât!. aurum = aur. azil. coacervo = cociorvă. cumpătat. a se încrede. angusto = a îngusta. Aşa de puternic am fost latinizaţi că limba română a păstrat cuvântul dava cu sensul de reclamaţie. blând. adiutor = ajutor. a aşterne. îngrijire a trupului. iar după acest semn se află cuvântul românesc sau explicaţia în limba română. argentum = argint. iar ca moţ sunt cuvintele quechua.

manus = mână. smoc. paries = perete. mater = mamă. muscus = muşchi. murus = mur. fuga = fugă. directe = drept. lingula = lingură. furca = furcă. nigrum = negru. miros. ferrum = fier. insula = insula. filum = fir. latro = lotru. femina = femeie. gula = gură. partio = a împărţi. passus = pas. fructus = fruct. oh! = oh!. filius = fiu. occupatio = ocupare. furia = furie. lippus = lip. manica = mânecă lungă. impugno = a împunge. iuro = a jura. mendacium = minciună. a detuna. heri = ieri. do = a da. morior = a muri. dulce. lacus = lac. fundus = fund. heredis = herede. lutum = lut. illumino = a lumina. lingo = a linge. gener = ginere. nasus = nas. nomen = nume. margino = a mărgini. herba = iarbă. ningit = ninge. macero = a măcina. mânie. linişte. penna = pană. pastor = păstor. longus = lung. frico = a freca. pascuum = păşune. menta = mentă. malleus = mai. numero = a număra. nurus = noră. fetura = fătat. mugio = a mugi. filia = fiică. strămoşi. mors = moarte. perdo = a pierde. lacteus = de lapte. facere = a face. mulgeo = a mulge. intro = a intra. libero = a libera. latratus = lătrat. impingo = a împinge. iracundia = iracandia. maius = luna mai. gelu = ger. mentis = minte. gât. lana = lână.dator = dătător. odor = odor. gena = pleoape. detono = a tuna. partis = parte. gusto = a gusta. ira = ira. firimitură. fulguro = a fulgera. a declara. fugio = a fugi. miseria = mizerie. pieziş. nos = noi. merula = mierlă. incepto = a începe. funis = funie. frater = frate. digitus = deget. palus = par. pallidus = palid. ordo = ord. nascor = a se naşte. oculus = ochi. pacis = pace. morum = mură. frigus = frig. lupa = lupoaică. luna = luna de pe cer. palma = palmă. inno = a înota. mollis = moale. largheţe. mortuus = mort. uimire. farina = făină. palea = paie. floccus = floc de lână. nefericit. iugo = a înjuga. mollesco = a moleşi. pectus = piept. multum = mult. gust. murmuro = a murmura. grămadă. inclinatio = înclinare. octo = opt. dulce = plăcut. mica = mic. mollio = a înmuia. panis = pâine. milium = mei. mamma (ţâţă. mons = munte. hei! = hei!. mugitus = muget. pelagus = pelag. fraga = fragi. natio = naţiune. murmur = murmur. linişte. frigo = a frige. inceptum = început. pereo = a pieri. hospita = oaspete. mel = miere. a ataca. humilitas = umilinţă. des. nedum = necum. gustus = gustat. nebula = negura. inumbro = a umbri. parens = părinte. miratio = mirare. luteus = lutos. fulgur = fulger. dense = dens. lenis = lin. obliquus = oblic. nucis = nucă. humeo = a fi umed. gazdă. pila 56 . lacrimo = a lăcrima. a chinui. duco = a duce. marginis = margine. locus = loc. lumen = lumina. sân) = mama. fumo = a fumega. lingua = limbă. mustum = must. large = belşug. fumus = fum. mulier = femeie. lupus = lup. os = os. pedica = piedică. gallina = găină. lacrima = lacrimă. a suspina. oleum = oloi. incipio = a începe. marito = a mărita. massa = masă. fur = fur. intra = înăuntrul. sărac. nato = a înota. obligo = a obliga. mensura = măsură. draco = balaur. paco = pace. fames = foame. lignum = lemn. flacără. inclino = a înclina. nodo = a înnoda. laudo = a lăuda. latus = latură. incingo = a încinge. figo = a înfige. gemo = a geme. nodus = nod. mutus = mut naris = nară. a căsători. funalis = funie. latro = a lătra. odiosus = odios. noctu = în timpul nopţii. occido = a ucide. mânie. focus = vatră. meus = al meu. inde = inde. fera = fiară. duro = a dura. illacrimo = a lăcrima. mare = mare. fenum = fân. olla = oală. fusus = fus. montana = montana. ciocan. iubeo = a dori. musca = muscă. ligo = a lega. locustă = lăcustă. mola = moară. pasco = a paşte. topor. pellis = piele. muto = a muta. medulla = măduvă. foc. roadă. duo = doi. liber = liber. homo = om. dormio = a dormi. hoţ. iuratus = care a jurat. occupo = a ocupa. floris = floare. genu = genunchi. a tortura. sir. humilis = umil. neam. miser = mizer. meritum = merit.

subtus = supt. tegula = ţiglă. prunum = prună. umbra = umbră. saluto = a saluta. sudor = sudoare. traho = a trage. turbo = a tulbura. sex = şase. a înţepa. umbrosus = umbros. rado = a rade. sonus = sunet. soror = soră. porta = poartă. roto = a roti. scrofa = scroafă. portio = porţie. socer = socru. sorbeo = a sorbi. vas = vas. signum = semn. rapio = a răpi. vinum = vin. verres = vier. sudo = a asuda. saccus = sac. stela = stea. raro = rar. tergeo = a şterge. rodo = a roade. ramosus = rămuros. una = una. ursus = urs. sono = a suna. sagitto = a săgeta. viridis = verde. ulcero = ulcera (a fi plin de răni). pullus = pui. pomarium = pomărie. serum = zer. pono = a pune. salis = salcie. taurus = taur. risus = râs. subiratus = supărat. venatus = vânat. stupro = a stupi. turbate = turbat. tempus = timp. usus = uz. unguis = unghie. tono = a tuna. ursă = ursă. vicinus = vecin. destul. singuli = singur. tilia = tei. rea = rea. primus = primul. vitis = vită. rogo = a ruga.= pila. taceo = a tăcea. vaca = vacă. spartgo = a sparge. timeo = a se teme. vulpes = vulpe. vitellus = viţeluş. rosmarinus = rozmarin. russus = roşu-închis. udus = ud. usura = uzură. vocis = voce. spuma = spumă. spina = spin. torqueo = a toarce. stringo = a strânge. sub = sub. socrus = soacră. tortor = tartor. rotundo = a rotunji. unde = unde?. video = a vedea. sat = sat. ungo = a unge. pons = punte. spumosus = spumos. sitio = a fi însetat. turma = turma. stinguo = a stinge. porto = a purta. pote = a putea. putridus = putred. praeda = pradă. a sălta. temeritas = temere. rancidus = rânced. saline = salină. totus = tot. vena = vână. sufflo = a sufla. vendo = a vinde. 57 . sorbitio = sorbitură. valles = vale. tres = trei. uro = ură. securis = secure. sterno = a aşterne. probosus = a probozi. tondeo = a tunde. stellatus = înstelat. satur = sătul. pugnus = pumn. spica = spic. urceus = urcior. st! = sst!. ros = rouă. tyrannus = tiran. tussis = tuse. semino = a semăna. ruinosus = ruinat. puteo = a puti. ustulo = a ustura. tuli = tuli. popa (cel care face jertfele) = popa. rota = roată. verbum = vorbă. venenum = venin. repens = răpezime. vita = viaţă. turtur = turturea. pinus = pin. susurrus = susur. tortus = tort. vicinia = vecinătate. vae! = vai!. a scăpa. a arde. ulmus = ulm. statura = statură. sagitta = săgeată. virga = vargă. sedeo = a şedea. puteus = put. tu = tu. unda = undă. ursoaică. venator = vânător. tussio = a tuşi. vadum = vad. vespa = viespe. stirpis = stirpie. sitis = sete. velo = a înveli. vidua = văduvă. sarcina = sarcină. volo = a voi. vindico = a vindeca. sal = sare. seu = sau. spatha = spată. populus = popor. ramus = ramură. susurro = a susura. turba = a turba. rupes = râpă. porcus = porc. prunus = prun. suffero = a suferi. tingo = a întinge. vultur = vultur. plumbum = plumb. teneo = a ţine. urtica = urzica. tendo = a întinde. reparo = repara. sugo = a suge. suffulcio = a sufulca. scio = a şti. salio = a sări. podagra = podagră. pomum = pom. vipera = viperă. trudo = a trudi. tremor = tremurare. termino = a termina. salto = a dansa. rumino = a rumega. bubă. uber = uger. livadă. saltus = salt. testu = test. ursi = a urzi. sors = sort. truncus = trunchi. tonsura = tunsoare. sedes = sedă. tacite = tăcute. rotunde = rotund. ruina = ruină. spurco = a spurca. stomachus = stomac. placo = plăcut. sto = a sta. vis = vis. spurcus = spurcat. umbro = a umbri. sortitus = sortit. tamen = taman. rideo = a râde. ulcus = ulcior. saturo = a sătura. ripa = râpă. rumpo = a rupe. plene = plin. vermis = vierme. împreună. unus = unu. prosto = prost. venio = a veni. plango = a plânge. boccea. semen = samăn. pungo = a punge. somnus = somn. ultimus = ultim. tremo = a tremura. septem = şapte. venia = voie. tyrannis = tiranie. surdus = surd. sanguis = sânge.

ă ca a(masea-măsea). cioc. t sau nu au reuşit semiţii să le redea în dicţionarele lor. iar pentru scrierea veche pictografică dificultăţile sunt şi mai mari. Precizez că s-au descoperit până în prezent cca. au rezultat cuvinte noi. „şi” aşa cum fac cei din Muntenia când vor să-i zeflemească pe moldoveni „pi şentru”. Aceste limbi nu aveau sunetele „ce”. „ci” şi au fost transcrise prin sunetul „şe”. În paranteză pătrată am pus cuvântul din limba engleză cu explicaţia aferentă. corect „pi centru” cu „ce” moale. g înlocuit cu c. babiloniană. Scrierea sumeriană este în cele mai multe cazuri monosilabică (aglutinantă). dar nici jumătate nu au fost descifrate. vocalele ă. engleză. Unde am considerat că traducerea semită a modificat sunetul original am trecut termenul propus de mine şi ulterior termenul cunoscut de sumerologi. Consoana „b” de multe ori devine „p” şi invers. â ca i (când-chind). Emegi (limba sumeriană) a fost limbă liturgică în Mesopotamia până în secolul V î. a umbla cu şmecherii.Suntem din acelaşi neam cu emeşii (sumerienii) Civilizaţia emeş (sumeriană) a marcat foarte puternic civilizaţia lumii şi importanţa ei. akkadiană.. chiar dacă structurile sociale şi politice ale emeşilor erau dispărute de mai bine de 1300 de ani. ciog. De reţinut că şi în prezent arabii (urmaşii semiţilor). î au fost transcrise prin a. j. alături de civilizaţia egipteană este fundamentală în evoluţia civilizaţiei europene şi a celei din vestul Orientului Apropiat. În paranteză rotundă am pus sunetul care nu a fost scris în textele emeş. fenomen întâlnit şi pentru d înlocuit cu t. Vocala „o” din emegi. se poate scrie su+par+ca sau sub + ir + ca sau su + bir +ca). forţă putere) dobă. 100000 tăbliţe de lut cu scriere emegi. dar avea acelaşi sens (şopârca: a linguşi. z înlocuit cu s sau ş.e. În limba română prin unirea a două sau mai multe monosilabe a limbii vorbite în mileniul Vlll – lll î. dormi. usu). Fenomenul este asemănător dacă s-ar încerca transcrierea limbii chineze cu alfabet latin. a se răsuci) dorni. tobă sau durni (dur: locuinţă + ni: gazdă. română) şi consider o mare datorie a statului român să dispună măsuri care să ducă la o implicare majoră a persoanelor interesate din România în descifrarea tăbliţelor de lut care poartă scrierea emegi. a fost transcrisă totdeauna în vocabularele semite în „u”. a lovi. Sunt convins că sensul multor cuvinte a fost influenţat de traducerile succesive (emegi. Consider această greutate explicabilă pentru un străin 58 . sog. a pune + a: braţ. Un cuvânt (fonem) se putea citi în mai multe feluri. puţine cuvinte sunt compuse din două sau mai multe silabe. care au încercat să transpună într-o structură semită o limbă aglutinantă. şoc) sau se scria în mai multe feluri. dar cu sensuri apropiate sau identice monosilabelor iniţiale. Limba română veche surprinde trecerea vocalei u în o ca în cazurile dubă (dub: a bate cu putere. v. care au studiat în România pronunţă consoana p ca b (bobor – popor). su. (sug se poate citi ciug.n. germană. Cuvintele emegi au mai multe înţelesuri ajungând să treacă de 250 pentru expresia „me” şi acelaşi sens poate fi explicat cu mai multe expresii (putere = a. aşa cum fac oşenii în vorbirea lor curentă. Prestigiul extraordinar al acestei culturi a fost recunoscut chiar de cuceritorii akkadieni şi ulterior babilonieni care au folosit această limbă în oficierea cultului religios. i. termenii fiind foarte greu de înţeles. În partea stângă a lexiconului se găseşte cuvântul din limba română iar după semnul (=) urmează cuvântul emeş cu sensurile aferente. limbi semite şi înrudite între ele. Traducerea limbii sumeriene s-a făcut cu ajutorul „dicţionarelor” paleoakkadiene şi paleobabiloniene.e. Emeşii aveau obiceiul să nu mai scrie ultima (sau ultimele două) literă. Limba emegi nu avea consoanele f.n. persoană. a se învârti. ciuc.

Ţinutul locuit de emeşi se numea Ki-en-gi. a fi uniţi. iar în eme-gi cuvântul hura are sensul de neam. a bucura pământul. Au mai rămas destule comunităţi care să-şi continue existenţa milenară. subţire şi gigăt (gig: bucurie. În limba română avem cuvântul chingi (cu primul i pronunţat mai lung) cu sensul de bucată de lemn lungă şi îngustă care se fixează pe un alt lemn cu rolul de a-l întări. noi românii mai păstrăm vechile tradiţii şi obiceiuri. a înnobila. sumbru. cel mai de seamă. fâşie de pânză sau piele folosită pentru fixarea şeii. folosită în special la schelele din construcţii. Într-adevăr emeşii de cele mai multe ori purtau pe umăr o pânză care era înfăşurată pe trup. corect ar fi neam ales. De Anul Nou în Moldova se umblă pe la casele oamenilor cu dansul căluţului care începe cu expresia „hop zurzur”. Tot noi păstrăm termenii: gigat (gig: tristeţe. Ei îşi numeau ţara Ki-en-gi cu sensul de ţinutul neamului înţelept sau a demnitarilor de sânge nobil. Limba pe care o vorbeau se numea eme-gi cu sensul de limbă a neamului conducător. nemeşug: nemeşie. Irlandezii au cuvântul giogadh cu sensul de a scoate strigăte ascuţite. suferinţă + at: schelet. a fi în stare = Ki-en-gi: teritoriul pe care mai târziu semiţii l-au numit Sumer. a-şi avea originea. calitatea de nemeş. chiot. a chiui. „a-l ţine chingile” – a fi sau a se simţi în putere. a se trage din. dar nu şi pentru cel care stăpâneşte foarte bine limba română veche şi are o minte isteaţă. iar pe tăbliţele geţilor am găsit cuvântul gig cu sensul de frumos. face pe cineva boier. În regiunea Oaş (Us) din nordul României există o comunitate rurală de indivizi ce-şi spun cu mândrie nemeş. negru. mândru. chipeş. Neamul emeş (sumerienii) când au plecat din ţinutul actual al României nu au lăsat în urmă o imensă pustietate. a sări şi zur-zur: a se zgudui. slab. sangi: element care a stat la baza constituirii clanurilor şi a ginţilor având un strămoş comun = sang-gi: persoană care aparţine prin naştere aceluiaşi grup. a sălta. a se opri. nobil. limbă aleasă sau oficială. prima categorie. prima clasă socială. Sang-gi îşi spuneau emeşii şi termenul a fost tradus eronat după descifrarea tăbliţelor de lut prin „capete negre”. la sud de mare. mândrie + at: tată. mândru. clasa nemeşilor. Toate sensurile se pot reduce la următoarele: a apăra. Cuvântul hora are sensul de a dansa în cerc. ceea ce-i făcea să se deosebească de semiţi care umblau cu bustul gol. a proteja. Ei nu se amestecă prin căsătorie cu ceilalţi săteni. boală. pagubă. nemeşie: rang social. a conduce. iar la emeşi ki-e-ne-di are sensul de a dansa. slab) cu sensul de slab. iar în nord au construit mai multe ziduri de apărare. Limba engleză păstrează aceste sensuri prin cuvântul king. cingătoare de pânză groasă folosită pentru protecţia abdomenului la femeile însărcinate sau la oamenii care fac efort fizic deosebit. a controla. vită. Un alt termen folosit pentru poporul emeş este sang-gig tradus greşit tot prin „capete negre”. demn. de neam mare. Chindie este denumirea unui dans. totalitatea lor. 59 . fâşii de pânză sau piele din hamul cailor. a învârti. a susţine. „a lăsa din chingi” – a lăsa liber. neam civilizator sau neam nobil. iar emeşii au ambele cuvinte hup: acrobat. era apărat natural la est şi vest de fluviile Tigru şi Eufrat.de această limbă. Termenul gig are sensul de trist. a cânta) cu sensul de vioi. liberă de orice dogme preconcepute privind originea neamului şi limbii noastre. sunt oameni de încredere. Dar el este păstrat în limba română cu sensul de val de pânză. Mai există expresiile: „a ţine în chingi” – a constrânge. a striga. Chiar dacă timpul ne-a despărţit de peste 5000 de ani. prinsă de hloabe şi folosită pentru protecţia abdomenului la cai. a se clătina. se consideră că aparţin de vechi familii boiereşti. a ocroti. Mai există termenii a nemeşi cu sensul: a boieri. sunt foarte chibzuiţi în acţiunile înfăptuite şi sunt foarte demni.

familie blestemată. În urmă cu 4500 ani pe acelaşi teritoriu a locuit neamul emeş (se poate citi şi emeci) – o ramură a strămoşilor noştri carpatici – care vorbea o limbă numită eme-gi. caracter pervers. popor nobil. ciripeală. popor civilizator. pieptănat cu cărare pe mijloc şi legat în coadă la spate (cum poartă părul şi în prezent călugării români sau cum purtau moţii). învingătorii lor semiţii. în captivitatea din Babilon când şi-au prelucrat propriile mituri şi legende au preluat din această cultură toate miturile iudaismului inclusiv mitul „poporului ales” pe care l-au folosit cu foarte mare abilitate în epoca modernă. a batjocori. În sudul Iraqului există în prezent un grup etnic ce îşi spune emeci.e. aparţine prin naştere grupului) şi poate avea în eme-gi sensul de neam ales. vesel (gi: tânăr + gi: nobil mândru + a: odraslă. civilizator. cuvântul gi a ajuns gig (gi: om tânăr + gi: nobil mândru. emeci.n. a sfida şi care păstrează ambele sensuri din limba română pentru gigat ceea ce confirmă o traducere incompletă a cuvântului gig din eme-gi. care este un dans englezesc (jig). a nobililor. ei erau cu adevărat un popor civilizator. a străluci de bucurie. iar poporul să se numească „capete negre” de parcă i-ar fi potopit râia pe toţi. persoană închisă în sine. Se mai foloseşte şi înjurătura „sângili mă-ti” cu sensul de blestemat să fie neamul care te-a zămislit şi te-a format ca om = sang-gi: suflet rău. Trebuie cercetat acest domeniu pentru a aduce adevărul la lumină. a încuraja. iar statuile îi prezintă cu părul subţire. 60 . a radia. civilizator. Tot în irlandeză mai sunt cuvintele gigea şi gigi cu sensul de chicoteală. nobil. fel. Trebuie să arăt că termenul gi poate fi tradus şi prin a strânge părul. Deşi au dispărut ca stat în secolul XVlll î. Prin repetare. poporul civilizator. eme-gi. Un popor plin de veselie şi vioiciune aşa cum erau emeşii nu putea fi negru în suflet sau la minte. În raport cu vecinii semiţi. suflet parşiv. distracţie identic cu gigia al nostru. Iudeii.n. fire. suflet rău. codiţe de păr.Este o certitudine că gig trebuie tradus şi prin mândrie. conştiinţă. În limba irlandeză există cuvintele gig. Dacă ei nu aparţineau rasei semite. Numele este fără discuţie emeş şi poate fi interpretat prin conducătorul neamului străbun. astăzi nu le mai auzeam. mentalitate ca în expresia „sânge rău” care semnifică om parşiv. sangi: figurativ cu sensul de suflet. le-au cultivat limba şi religia până în secolul Vl î.e. Nimeni nu s-a gândit că muncitorii care participau la săpăturile arheologilor erau urmaşii celor care au creat acea cultură fabuloasă a emeilor (sumerienii). reputaţie proastă. Fantastic! Emeşii au traversat istoria şi ne sunt contemporani! Dar istoria le-a făcut o mare nedreptate prin Jules Oppert în anul 1855 când a botezat acest popor necunoscut cu numele de „sumerieni” dintr-o interpretare eronată a termenului de Sumer folosit de akkadieni pentru teritoriul dintre Tigru Eufrat şi Golful Persic. drăguţ. Dacă dispărea poporul care a creat aceste structuri fonetice.. a lua peste picior. poporul ales sau civilizator. Limba română veche mai are cuvântul gigă. urmaş). a se hârjoni. gige şi giga cu sensul de chicoteală. Canalul Um Kasr este tot o denumire emeş (um + kas +ri) cu sensul de râul care curge dirijat. dar şi irlandez executat cu vioiciune şi veselie. caracter. consider că este o greşeală traducerea „capete negre” şi trebuie înlocuită prin poporul ales. adică poporul mândru. demnitate. veselie. Este inadmisibil ca limba unui popor să fie aleasă. Limba română mai are cuvântul gigia cu sensul de tânăr frumos şi plin de farmec. Să repet emeş. dovedind imensul prestigiu de care se bucura cultura emeş. care vine în sprijinul ideii arătate mai sus. şi care fără să ştie participau la descoperirea propriului trecut! În Consiliul de Administrare al Iraqului din 2004 există un reprezentant cu numele de Bara-lulu. melodia după care se execută acest dans. a conducătorilor.

În comunităţile agrare această acţiune constituia o sărbătoare deosebită la care participau toţi membrii. a face. nenorocire de proporţii abătută peste o persoană. a se desfăşura. a însămânţa. dimineaţa. a ţipa. a creşte umiditatea într-un spaţiu închis pentru realizarea unei băi de abur = aburu: a deschide aripile. acera: a avea nădejde la. adăpost provizoriu. a 61 . necopt la minte. a zdrobi. a căra cu ulciorul. a tinde spre. a invoca ceva. suferinţă = al-la-an: stejar. ara: începerea muncilor agricole odată cu afânarea pământului prin distrugerea crustei tari de la suprafaţă şi îndepărtarea buruienilor. a pune la locul lor = aciue. argăseală = amas: stână. a distruge. întristare. Acest obicei se mai păstrează în forma lui arhaică în Maramureş prin obiceiul tânjalei = a-ra: a pune sămânţă. achita: cu sens figurativ de a ucide = a-chi-ta: a distruge. alean: dor. grijă profundă purtată mereu în suflet. ieşit din marea primordială. prost. jale. Sărbătoarea avea şi un profund caracter religios pentru că simboliza împreunarea cerului cu pământul şi renaşterea unui nou ciclu al vieţii. Se alegea cel mai bun gospodar din comunitate şi el avea cinstea să iasă primul la arat. a cere. adăpa: a duce animalele să bea apă. treburi de rezolvat = a-nga-la: sac din piele pentru făină. chin fizic sau psihic = a-ma-ru: inundaţie. aldui: a binecuvânta = al-du(i): a insista. a îndeplini.a-gu-zi-ga: imediat. a se înălţa a ieşi. a arunca. = acera. mult. până la. a pune în ordine. a da apă vitelor = adapa: primul om în mitologia emeş. neputinţă. târlă de vite. a-su-e: a atinge. adă: actiunea prin care unei persoane i se cere să transporte sau să mişte ceva = a-da: a trimite. angara: obligaţii numeroase. unul din arborii folosiţi de români la ceremoniile de înmormântare. Însămânţarea brazdei avea rolul unei fecundări magice pe care omul o intermedia între cer şi pământ şi asigura continuarea vieţii. Trebuie arătat că în limba quechua (limba folosită de incaşi) sango semnifică suflet. catastrofă datorată unor revărsări de apă. poloboace. a aştepta să. a face praf. apa care curge. apa: elementul vital al vieţii. lichidul care ocupă 70% din suprafaţa pământului şi este principala componentă a corpului omenesc = a-pa: ţeavă făcută din argilă prin care trecea apa sau berea consumată la diferite evenimente inclusiv funerare. a-dug: a iriga. amaru: stare de spirit care exprimă disperare. a duce afară. aburi: a supune unei atmosfere încărcate cu abur un aliment uscat pentru a-şi recăpăta frăgezimea. antal: butoi mare de stejar. a dori. devreme. distrugere. a căra = a-duc. bucurie. aduc: a duce. a da un sfat. a aşeza. deosebit de mare. amus: groapă sau putină cu apă şi var pentru argăsit pielea. acuşica: expresie care arată că o acţiune se va desfăşura imediat = acusica. a transporta provizii de făină. măsură de capacitate de 50 vedre = an-ta: înalt. a pune în ordine. Arhaisme şi regionalisme din limba română care se găsesc în emegi în formă identică sau foarte apropiată: abur: evaporarea apei prin fierbere sau datorită temperaturii ridicate = ab-ur: vase pentru fiert. a se plânge. decădere psihică.individ periculos.a-se-ra: lamentaţie. aciua: a aşeza.

odihna de amiază. baltă. atac: acţiune violentă. a lega. expunerea corpului la temperaturi ridicate care generează transpiraţie = a-sud: a mişca cu energie şi prin repetare. a lega = banda: a sprijini. impetuos. a lăuda. a-dah: aliere. haită. a se aşeza = a-sed: apă răcoroasă. azil: loc de refugiu pentru bătrânii fără adăpost. arzu: termen vechi cu sensul de jalbă. taurul din fruntea cirezii care poartă clopotul pentru a-şi anunţa prezenţa. ba: negare. ajutor. neted. fioros. fericire. bansur: recipient. smârc = bara: a inunda. drag. om sau copil cu gură mare = barag: a împrăştia. a uni. bandaj. rugăminte scrisă pentru rezolvarea unei situaţii nefavorabile = a-ra-zu: petiţie. pătimaş. a aduce mereu nenorocire. barac: câine flocos şi cu mustăţi mari = barac. a rezolva. a se învârti. persoană care se roagă. unire. a învrăjbi. barag: vizuină. a susţine. bătătură: suprafaţa de teren a curţii împrejmuită cu gard pentru a ţine închise păsările şi animalele mici. a se răspândi. fiară = bala: ostilitate. „banul este ochiul dracului” = ba-an: suport. clar. apă rece. a informa pe cineva. asud: a transpira datorită unui efort susţinut.străluci. acţiune în forţă. conducător. a ceda. a dezlănţui un atac. refuz. bă: formă de adresare către o persoană = ba: persoană în viaţă. a radia. unitate de măsură de 10 litri = bancior. a da peste cap. a se întoarce. apă liniştită. a împărţi. a cuibări. asu: bun. raită. înţelept. sprijin. jertfirea unor ofrande pe altar prin ardere = ar-de: a lăuda. a unor culturi şi livezi sau masacrarea oamenilor şi animalelor prin foc şi sabie = bar-bar-ra: flacără. a umple cu vârf. înţelept = asu: doctor. adunare. a unor produse. a se revărsa. care de multe ori era luat prin violenţă şi cazne de tot felul = bir: a împărţi. a lua. subdiviziune a leului. împotrivire = ba: a provoca. rugăminte. a desfăşura. arde: purificare prin foc. a oferi unui străin necăjit un adăpost = azil: bucurie. a preda. văpaie. droaie. a dispărea deasupra. a întinde. a străluci. bala: monstru. a cădea în torente. cel mai priceput. aroganţă. a prezice. a lovi apa cu palmele = bal-aca: a turna. plângere. a face tărăboi repetat. a fi întins. degradarea pielii prin desprindere şi formarea unor băşici dureroase sau întărirea foarte puternică a pielii care provoacă dureri persistente = ba-ta-tur: acestea sunt mici. a distruge. ritual. bandă: fâşie. a pune. a dezbina. bănicior: baniţă. ban: echivalent convenţional în relaţiile de schimb de mărfuri sau servicii. aşed: a pune într-o anumită poziţie un obiect sau o persoană. rezistent. scadenţă. mulţumire. vizuină. scurte. cuib. bălăcăi: a se bălăci. baragă: lup în fruntea unei haite care prin urlete dă semnalul de atac asupra prăzii şi o hăituieşte pentru a o împrăştia. a împrăştia. bir: impozit principal perceput în statele feudale române de la ţărani şi meşteşugari. a răsturna. bară: mocirlă. 62 . a se revărsa. a arde cu flacără. reprimare. a se roti. a răspândi. a se dezlănţui. simpatic. duşman. pregătirea unei asemenea acţiuni prin unire sau aliere = a-tah. a sorbi. măsură de capacitate de 10 litri. a susţine. de mică întindere. amiază. bal: balot de marfă = bal: a transfera. barbarie: acţiune violentă a unor persoane împotriva altor persoane şi care are ca scop distrugerea unor construcţii. trufie.

urmaş = calga. dop. scafă. a omorî. a asedia. a se repezi la = bu(i): a se repezi la. gloată. animal călărit de om. a merita. bâr: interjecţie cu care oile sunt îndemnare la drum sau să facă alte mişcări cerute de cioban = bir: echipa care mână oile. a potrivi = cad(e): a se alipi. a agita. a aduce suferinţe fizice. a trage. pivniţă pentru cereale. viguros. bu: a buhăi. a ocroti copilul. iute la fugă. a alunga cu forţa. îmbulzeală. a enerva. băţ cu care se măsoară laptele în şiştar = bur(e): castron de lut ars. a prinde. a hrăni. a încăleca. a fi plin. bulug: a se năpusti. a mânca. bou: taur castrat folosit ca animal de tracţiune = bou. a se îndoi. borî: a vomita = boru. încărcătură. a da buzna. a bâzâi. musculos. bâz: sunetul scos de insecte sau de albine la urdiniş. a izbi. vorbitul în şoaptă = biz: a ciripi. iute. acţiune ratată = ca-duc. vânjos. bucată mare de carne = but: şold. a se răzbuna pe. bura: a ploua mărunt şi des = bu-ra: a uda repede. a fi nervos. a strânge. tare. galga: sfat. cale: drum. bu(u): a rage. aşeza. persoană care trebuie supravegheată şi protejată = bulung: nevinovat. excremente = cac: curbă. a provoca. ca-li-gi: a înconjura. a-i fi frică. ca în expresia „i-a mers buhu” = bu-uh: a tremura. bolund: persoană cu tulburări psihice de comportament. a amesteca. a trage. lovitură. năucit. a purta. cala: partea de jos a unui vapor unde se depozitează mărfurile = cala: groapă pentru provizii prevăzută cu acoperiş şi uşă de intrare. a ţine seama de. repede = buluc. bure: vas de lemn pentru băut apă. a zăvorî afară. a bate. a se teme. a se aşeza. a se certa = bi-ra: amestecat. but: coapsa unui animal rumegător. a duce. unul peste altul. a evalua. genunchi. cu grămada. bâra: a bodogăni. toţi deodată. droaie. călătorie. fel de a acţiona = cala: a se îndrepta spre. a da junghiuri. cadă: butoi mare cu un singur fund. caduc: gol. deodată. a şopti. a fugi. a grăbi. a fugi. se folosea mai mult la parade şi la călărie = cal: puternic. a cicăli pe cineva. cal: animal domesticit de om în diferite zone ale lumii şi folosit pentru călărie şi transport. bui: a da năvală. a îndemna. de formă conică ce se foloseşte numai în poziţie verticală pentru borhot de fructe sau zdrobirea strugurilor pentru vin = cada. a zăpăci. respect. a transporta. a trage cu putere. calici: a nenoroci. a lovi = ca-li-ci. în masă. grămadă. ca-dug: măsurarea sau socotirea mărfii pentru calculul profitului sau impozitare. cade: a se cuveni. a captura. a da năvală. cac: a se uşura. buluc: năvală mare. rapid. consultaţie. calga: locţiitor. buhu: o stare se spirit ce arată nesiguranţă. a da năvală. copac cu umbra groasă. a blestema. a murmura. a aiuri. buli: a păţi ceva neplăcut = bul(i): nenorocire. potecă. a duce. a zumzăi. a transporta. a plânge = bu: a pune pe cineva să urle sau să plângă. persoană care are ieşiri necontrolate care demonstrează labilitate psihică. buru: a vomita. a socoti. a stropi. 63 . vas. a alerga împrejur. a mugi. gada: a avea.a pedepsi. soluţie într-o dispută verbală.

cămară. a mâna. cier: semn. cărar: hotărâre. a mâna. şansă. ci-lul-la: loc pentru execuţii. a chinui. cer: universul de deasupra noastră = cer. a împărţi. zvârlugă = cara: a captura. gaba: trufie. a scăpa. grâu. a fi priceput. pipă. coşul pieptului. a vântura grâul.calie: fiinţă închipuită. cară: : peşte mic şi foarte vioi din apele stătătoare. a se zvârcoli. se-lu(i): plantă cu miros plăcut. a evada. oracol. a se uita la. a fi violent. a apuca. a călători în afară. formă de păstrare a legumelor sau fructelor uscate prin înşiruirea pe o sfoară şi legarea capetelor = cercu. slăvină. canoni: a umili. a fi încântat. scandal. canea: cep. certa: a cere socoteală. a dispreţui. miros. dansator. a jefui. casa: adăpostul omului = cas(a): cătun. se-er: a fi obligat. a ruga. a fi agitat. coriandru. crimă. cârlionţ = cioaca. a duce. a face = car: chei. noroc. cei: a cere = cei. a scoate la păşunat. a trimite. porţie de mâncare. nobil = cilib: stea. cercală: unealtă de pescuit în formă de sac. scoabă. a prinde. se-er-ngal: a fi puternic. a ieşi. a trebui. se-er-gu: o sfoară lungă plină cu fructe uscate şi capetele legate între ele. agresiune. a lumina. potrivit. cilibiu: elegant. ca-nun-e: strigăt de disperare. cioacă: cârlig care ţine un obiect legat de altul. rezoluţie = caras. se-la: a căra grâul la hambar. cin: clan. atrăgător. ascunzătoare = cela. cil: animale cu părul gri. a amăgi. a fixa. răcnet. crestătură. conducere. a înşfăca. a prinde. a face. a aşeza. a radia. potrivit la gust = casto. [carat: cărat]. răboj = cier. a lua. a ataca. om cu influenţă = capa. fruntaş. a trimite. căta: acţiune prin care se caută. a înmâna. de nădejde. a înşela = celu(i). a lega. se(i): a se înfierbânta. acţiune punitivă. a fi de partea cuiva. neam. bucătărie. car: unitate de măsură utilizată în Moldova în evul mediu cînd se expediau pentru export produse agricole (peşte. blam. a da. casă de afaceri. a primi. invocată de copii când se scaldă în râu pentru a rezista ca ea la frig = cali-e: strigăt puternic. formă de dans prin învârtire în cerc. hotărâre. a porni război = certa. ser-da: atac. garas: decizie. a confirma. culoare în trei peri = cil. cât se aprecia că se poate transporta în condiţii normale cu un car cu patru roţi tras de boi. a transporta. a primi. se cercetează sau se pregăteşte ceva = ca-ta: a prinde. ser: a străluci. căsuţă. nelinişte. zel. ardoare. gin: a dovedi o proprietate de către cineva. a munci din greu = canone. cartier nou al unui oraş. suflet. zestre. secară) avea cca 900 kg = car: unitate de măsură egală cu 909 litri. a împrăştia pe jos. credincios. soartă. a face prizonieri. a dansa. crâsnic de mână = cercal. celula: loc de detenţie sau de execuţie = cilula. a duce grâul. su-aca: a face captivi. a pune. a chema. inimă. orificiu făcut într-un butoi şi prevăzut cu un dispozitiv care reglează debitul vinului şi trebuie mânuit cu mare atenţie = cana: îngrijorare. frumos. ceu: oală pentru mâncare = ceu. cilic: mărgele lucitoare = cili: cununa miresei. a se murdări. 64 . apă. a face. celui: a ademeni. îndiguire. a călători în afară. su: mână. organizaţie = cin. casdu: băutură dulce. căra: a transporta. popas. a da. braţ. port. bucurie mare. casto: bine. a întări. celar: odăiţă. a căzni. capan: om în slujbă mare. a fi egal cu. cercu: figură geometrică ce defineşte rotunjimea perfectă. urlet. gil: întunecat.

sus: a da peste cap. cir: fir. jgheabul teascului de vie = ciuciur. ciocoroi: cârlig de fier cu coadă de lemn cu care se agaţă lemnele plutelor = ciocor. om care nu-i bun de nici o treabă. a izbucni. ciupeli: a jumuli o pasăre. rău. ciochină: cârlig purtat la brâu de oamenii de la munte şi folosit la diferite activităţi = ciochin. sur: a trece ca fulgerul. frică = cior. descoperit. ciungă: persoană fără o mână = ciunga. cruzime. a scoate. nimic = ciula. ciutac: prost. a întări. sug: a separa. a ruga. a mişca cu mâna pentru a trece prin ciur. fermecare = ciud. ciubăr: vas de lemn cu două toarte de cărat apă. spate = cius. sub: a trânti la pământ un arbore. a străpunge cu lancea. a se încrunta. suba: a dezbrăca. a se stârci. gidi: a se întrista. cârd. sur-du: paznic. nătăfleaţă = ciutac. a fi necinstit. a izbi. uimire. su-dag: a hoinări în jur. de revoltă = ciuda. gol. a fixa. a fi corupt. a îmbrăca. a se ciuci. a transporta. ciuha: momâie. vrednic de dispreţ. a împrăştia pe jos. a trage. citi: a se concentra în efortul de citire. cior: fior. a fi înfuriat. vechi. su-la: leneş. băţ cu care se măsoară laptele în şiştar = ceban. cioacă = ciuc. a se îmbăta = cioci. înverşunat. sperietoare acoperită cu zdrenţe = ciuha. ca unitate de măsură – cotul. ciolă: minciună = ciola. a şterpeli = ciupela. a mărunţi cu ajutorul ciurului = ciura. vasul de lemn în care fac aceştia baie = ciupa. ciop: trunchi de copac. a dezlega. aţă subţire. obraznic. aplecat. ciurdă: turmă. sita: măsură. a arunca. scafă. cius: cârcă. număr. struguri = ciubar. cioban: vas de lemn pentru băut apă. a fi obligat. su-bar: a scăpa de. sud: cruce. a repartiza. sub: a arunca afară. lucruri mici = ciuruc. susur: grătar pentru cuptor prin care curge cenuşa sau grătar pentru fript carne prin care se scurge zeama. surug: coş mic. sus: a răsturna. ciuruc: lucru fără valoare. sălbăticie. stângaci. su-da: a înarma din vreme. su-ur-ra: mărunţire. a deveni trist. adunătură = ciurdu.ciob: parte dintr-un vas de lut care a fost trântit la pământ şi spart = ciob. eclipsă. a trânti la pământ. a face schimb cu voce tare. sucur: suliţă. arbore doborât = ciop. ciula: a dispreţui. su-nga: mâna mea. a implora. trândav. ciudă: stare de nemulţumire. ciud: minune. deschis. a merge pe jos. a socoti. puţin = cir. a uimi. a căra. cioci: a se chercheli. lapte. sir: a lega. a înfrunta. braţ şi antebraţ. su-gi: bătrân. ciopor. suchin: seceră. a descifra sensul unui mesaj = citi. su-la: leneş. răzuire făcută cu mâna. a lăsa buza în jos. ciuci: a se aşeza pe vine. 65 . a tăia. îndoit de spate. su-ha: tâlhar. a decide. violenţă. în bătaie de joc. neîngrijit. cita: semn făcut de oameni la măsurarea unui loc = cita. a delimita un teren. ciura: a cerne cu ciurul. ciupă: apă călduţă în care fac baie copiii mici. a azvârli. bure. ciuc: târnăcop. a merge în patru labe. gârbov. paralizat. a umbla. su-pe-el-la: a mânji. a smulge părul de pe porc. se-ba-an: o măsură pentru peşte sau pentru alte alimente. a se ghemui = ciuci. ciuciur: jgheabul de la fântână pe care curge apa. măcinare.

a împinge ceva greu. a geme = chiri: rugăminte fierbinte. a îndrepta. a depune un efort fizic foarte mare. buştină. a căuta. poruncă. a se întinde de-a curmezişul. chili: a trage la măsea. a pune la treabă. a transmite respect. a clădi. proprietate. folosită în special la schelele din construcţii = ching-nga: a construi. sutug: colibă unde se fac ritualuri pentru purificare. cel care ştie să meşterească obiecte din aur. scatiu = cizi. a lua în seamă. a da în primire. fructe. cheri: a muri. a merge greu. om leneş = chisal: stăpânul ogrăzii. a desfăşura o muncă grea = chin-ni: ordin. chezap: care arde. statuie. iar în Moldova era egală cu 430 litri = chi-la: a cântări cereale. ciorchine = chi-de: a îngropa. a se uita spre. a sparge pietre mari pentru a forma un prag cu ele = chi-sa: musculatură. chelar: cămară în dosul casei ţărăneşti sub care se află pivniţa = chi -la: pivniţă de cereale. a se stinge. chib: cel care ştie să le dea chip. a cerceta. chil: ţeavă de răcit la alambic. a îndrepta. a ţâpuri. a supăra puternic. a face. a înţepeni. a acoperi. cavitate în pământ. a potrivi. partea unui nave care stă în apă. a răpune. a hori = chiot. a nivela un teren plin de bolovani rămaşi după arat. a cântări. a închide gura cuiva. ţinut pustiu. a executa. a trage la cântar. belşug. a striga. a se văicări. înfăţişare = chip. chisim: obligaţie în bani şi în natură dată de ţăranul clăcaş proprietarului. în locul zilelor de muncă la care era obligat = chisim: a băga în grajd. ostatic = chiza-su: a aduce omagii de departe. a merge de-a curmezişul. chiciură. cheritu: om slab şi neputincios. plăcere. gi-zi: o specie de trestie. zarzără = chiri-za: livadă. a compara. chicior: picior = chicior. zălog. pivniţă de cereale. chirăi: a plânge. a distruge. promoroacă. chiri-du: a doborî. chezaşu: persoană care garantează moral cu averea sa pentru o datorie făcută de altul. om beat = chili: a se murdări până sus. [keel: a răsturna. a se crispa. a tortura. a încurca. a bea zdravăn. a băga în ţarc. dispozitiv de scurgere = chi-la: a observa. depozit. a umili. a pune la grea încercare. muncă istovitoare. a supăra. care distruge = chi-zah: loc sacru unde se ard jertfele. chersă: livadă. chi-ud: a primi o răsplată. faţă. chidă: negura de pe munţi. a pieri. postament. om mort = chiritu. a alunga. chiot: a chiui. a fi atent la. implorare. a strânge. a da o recompensă. 66 . a cufunda. siloz.ciutuc: coadă de mătură folosită şi pentru descântat = ciutuc. a arunca pe spate]. a îngropa = chi-ri: a scurma pămîntul. chinui: a necăji. groapă. chingă: bucată de lemn lungă şi îngustă care se fixează pe un lemn cu rolul de a-l întări. forţă. chisa: a sfărâma boabe sau seminţe. a se jeli. a se culca. în Muntenia era egală cu 680 litri. curte sau ogradă. a umbla în patru labe din cauza băuturii. cizi: o pasăre de baltă. chi-sur: a lăsa urme. a aduce. chila: veche unitate de măsură pentru cereale. a vătăma. chip: imagine. a înălţa. a înainta cu greu. a potrivi. a potrivi. a pune jos. putere fizică. a striga. chisal: om care părăseşte greu curtea pentru muncă.

verigă pentru legatul hadaragului (băţul gros şi mobil) cu bătătorul (dârjaua) îmblăciului cu care se bătea grâul. pază. gu-tag: lizieră. a lega de după cap. cocon: odraslă de domnitor sau boier. a scoate sunete. chisă: motiv ascuns = chisa: a ascunde. a socoti. colbu: praf. consânge: rudă din partea tatălui = consange. animale care sar când fug = copcas. copil neastâmpărat. a viola = cordi. partizan. cun-sang(e): a face parte din. loc ostil şi plin de primejdii. a pune. chitus: ascuns. a tulbura. a privi. gu-gur: a strânge. de forma unui peşte care delimitau proprietătile. distrugere. curu(i): a spiona. fasolea şi mazărea pe tarla = chiuz. a rupe. alergare nebună. papură sau piele cu care se cară sau se păstrează diferite produse = cos. coraca: angină. îngrăditură. cus: burduf. a sta de pândă. a se apăra. om bătrân şi rău = cotarla. stare de nemulţumire. a răscoli. brăţară. a înceta. chiud: fire duşmănoasă = chi-ud: ţinut pustiu. javră. a chiorăi. inferior. a pune bazele unei familii. plăcut. leneşi = coli. cucu(n): nobil. a îngrăşa. cus(i): devastare. necaz = chi-ta: pământ. parte a plugului care răstoarnă brazda = cucur. corzi: figurativ. cud(i): a se preface că nu cunoaşte. cucură: tolbă pentru săgeţi. a fi cu băgare de seamă = codi. a se feri. dorinţă imperioasă. drag. prieten. tupilat = chi-tus: loc. coroi: hoţ de codru. a chefui. a fi atent la. cur-aca: a supraveghea. potaie. crâng. dulce. pământ nivelat. a face bine. a lega un animal de coamă. a ghiorăi. chius: pământ pregătit din timp. a pregăti ceva rău. untură. plăcut. copcaş: persoană care pescuieşte la copcă.cur-di: a spune vorbe duşmănoase. a batjocori. ocol. gul-bu: a smulge. a aduce mare suferinţă = cosi. a se mări. limită. a dezrădăcina. a degrada. a înhăţa. a se mări. nuiele. chită: grijă. grăsuţ. a răscoli pământul până iese praf. a observa. copil mic = cocon. cleios. cur-zi: soartă. bici din piele. a creşte. a întemeia. hartam = codru. piele. cotac: pâlc de pădure = cotac. ciudă. cu-li: vas din argilă pentru bere. gub -cas: herghelie de cai. gând rău. miere. loc ascuns. codi: a fi timid. grăsime. a mulţumi. coş: obiect confecţionat din nuiele. lut = chisa(i): pământ uscat. a smuci. a aşeza. zaplaz. inel din nuieluşă de salcie = colbu. a ghiorţăi = corai. a distruge. jos. gu-ra(i): a croncăni. a înjura. a înveli. a acoperi. a umili. a fi atent. codru: bucată de pâine. pitit. nori de praf. a prinde sigur. un fel de pădurice. chiser: cerc de nuiele pus între leucă şi căpăţîna osiei pentru evitarea roaderii lor. îngrăditură de nuiele care protejează = chi-ser: gard. boală ce necesită supraveghere = coraca.chisai: pământ gras. cotarlă: câine vagabond. a descoperi. cuduru: borne mici din piatră. chiuz: curea. a 67 . a urmări destinul cuiva = corzi. tâlhar = coroi. a separa de. coli: oameni care nu fac nimic. ursită. a se întinde. a ascunde. cordi: a întreţine relaţii sexuale extraconjugale. a acoperi cu piele. trestie. cu care se lipesc casele. a tăia. a pătrunde în. corăi: a croncăni. a urmări. ţarc. gu-tar-la: a coafa (chelfăni) părul într-un anumit fel. cosi: bătaie puternică. susţinător.

dibă: butuc. dam: specie de cerb cu coarnele late. a duce mai departe. a striga. oprire. a se descotorosi de cineva. bărbat. a alege. a fugi. a ieşi. plăcut. a scăpa = cura. gu-ngiri: deschizătură în zid. normă socială sau juridică care se transmite prin viu grai = cutumu. pânză de legat. grăsuţ. di: îndemn pentru cai să pornească la drum = di: a se mişca. necaz. a fi fericit. rogojini din trestie. flori de primăvară = dal-ba: dintre frumuseţi. a prăpădi. a ţine. da: a fi de partea cuiva. apăra. cătuşe. a fixa. a pune pe capul cuiva o cunună de flori. dambla: paralizie. a fi obligat. a lega strâns cu o funie = cur: a strânge puternic. cul: aprig. a pierde pe cineva. a confirma. a trăi. a da. a fi de partea cuiva. iute = cul: violent. Tisa. dag-gia: margine a oraşului. 68 . mâhnire = dir: mâhnire. încălcare. dulce. a răsplăti. pasiune = dam-ab-ba: bocitoare. die: îndemn pentru cai să pornească la drum = di-e: a conduce. gu-tumu: a chema. centură. a oferi. a mişca. obadă. viaţa de zi cu zi în aceeaşi locuinţă. a arunca. a sări în apă. a răspunde. rod = curcu: dar. cupi: a coase cu împunsături rare strângând aţa. curcus: fruct. locuinţa vechii populaţii construită din lemn în care trăiau mai multe familii. a replica. necaz. falangă. a împrejmui. Dunăre şi Marea Neagră = dac. osteneală. strigăt puternic de bucurie. a găzdui. a bea puţin = cus(a): alimente. cutumă: tradiţie. adunare. a captura. a alina. cununie: unire simbolică. a fi întristat. a cresta. leac. a face ordine = dirig: adăugire. cura: a scopi porcul. uşoară sminteală = dili: singur. dispozitiv de lemn de ţinut prins un vinovat (de gât. legea locului. dert: tristeţe mare. a încălca. cumit: calitate = cumud: calitate deosebită a făinii de grâu. năbădăi. acces de furie. încreţi = cupi. cudi: cuvânt cu care se alungă pisica = cud(i): a întrerupe. necaz. a confirma = da: drum. osteneală. de mâini sau de picioare) = dib(a): fiare. balot. dac: denumirea romană a locuitorilor din arealul cuprins între Nistru. a fixa. a întrece. a declara. a lega. a transmite. a trece. dalbă: deosebită. a primi oaspeţi. dara: greutatea ambalajului sau a recipientului în care se păstrează. a aduna. mascul = dam: soţ. puternic. a pune la loc. a locui. margine a ţinutului. a apăra. cerb lopătar. a împodobi. diliu: persoană cu idei şi comportamente specifice numai ei. a se mutila. căsătorie religioasă. a coti după = cungiri. dereg: a repara. a separa de. a regreta. a răspunde la. cântăreşte sau se transportă o marfă = dar-ra: curea. a împodobi. curm: a cresta. a recolta. gu-nun-e: a fi încântat. cameră. a proteja. a înceta. cusai: a gusta. soluţie pentru o problemă. poftă. restricţie. cungiuri: a ocoli. la înapoiere. supărare. a ataşa. cordon. a prinde. a culege. albă. a alege. a plânge. a încânta = cunune. belşug. frumoasă. Aceste adăposturi erau amenajate pe poziţii uşor de apărat si aveau palisade înalte din lemn şi pămînt = dac-cia. strălucitor. a lega. cub(i): împletitori de rogojini şi coşuri. coş. supărare. la întoarcere. gur-ra: a răsplăti.colecta. a jeli. Dacia: denumirea antică a teritoriului României. a descoperi. dag: existenţă în comun. asociaţie. a însemna pe răboj. loc întărit. grămadă. coş. a uşura. a opri. a înjura.

a interzice. a se apleca. a prinde. a ocupa. fir. temperament. şirag. zidărie. a plânge. e: de la verbul a fi. duh: entitate spiritual-energetică care defineşte existenţa ca trăire a gândirii şi nu ca plăcere a materiei. a zidi. proprietate. a transporta. a duce. a aduce. a şedea. a purta. a înălţa. eden: raiul în creştinismul catolic = eden: stepă. a îndeplini. a goni. dar şi în domeniul social (duhovnic-sfătuitor. domolu: om echilibrat. datorie. supărare. ţinut pentru creşterea vitelor de-a lungul râurilor şi a canalelor de irigaţie pe malurile cărora se găsea o vegetaţie foarte bogată. sincer. adunare. grămadă. a hăitui din. dor: dorinţă puternică de a vedea sau a revedea pe cineva sau ceva drag = dor. sarcină. a primi. epuizare fizică = dubur: a scoate untul din lapte. greutate. avânt. elan: avânt. temperament. a bubui. a căra obligatoriu = du: a umbla. a se deforma. dum-dam(i): a mormăi. lucru. necaz. dura: a construi. a avea. a fi sau a deveni vizibil. osteneală.unic. cutezanţă. era!: expresie care semnifică supărare mare = er-ra: a boci. cultivat). a lămuri. amuletă. a se odihni. siguranţă în acţiune = elang: elan. a cerceta. bătaie de joc. dobor: a trânti la pămînt. a bate. dogor: căldură mare care dă o stare de oboseală = dogor. a creşte. duium: mulţime. coardă. a azvârli. a omorî. creditor. dubă: tobă. a bodogăni. dug(i): vas. arată existenţa = e: a ieşi. cutezanţă. a se mişca în cerc. a vorbi. a pune temelie pentru o construcţie = dur(a): legătură. a se repezi la. superior. a goni = dudu(i): a procura. omul care are vocea groasă. în domeniul gândirii (om de duh-om cu un spirit ales. dug-gur: a şedea jos. greutate. a vorbi pe înfundate. lucru. a întări. a flecări = dondani. a fi cel mai. sarcină. a se plânge. Are semnificaţii religioase. dusu la: deplasarea unei persoane către o anumită destinaţie = dusu la: a căra cu coşul. instrument de percuţie care scoate sunete prin lovire = dub(a): a hurui. dondăni: a mormăi. a îndemna. a întări. cel care vrea binele celor din jur) = duh: deschis. exclusiv. generos. a ierta. a se ocupa de o acţiune = dirig(u): dincolo de. a se arăta. a ţine. energie. a apărea. fire. a vâna. manifestare agresivă în discuţii = dur-dur: a trăi. treabă = du-lum: povară. blând. a tăia. a răspândi. dudui: a îmboldi. dirigui: a conduce. om respectat. durdur: a certa o persoană pentru fapte inexistente sau pe care nu le-a săvârşit ea. a locui. urcior. a înfrumuseţa. a trimite. a întrerupe. a acoperi. duc: a deplasa ceva către o destinaţie precisă = duc: a lua. a desface. a întrece. a produce o crăpătură uşoară într-un vas de lut = dogi. a şti. 69 . a ridica. a merge pe jos. a înşira. grămadă. om aşezat = dumu-lu: om cu prestanţă. a trînti jos. a plânge. a exista. edineţ: oraş în nord-estul Basarabiei = edin-na: stepă. a răsări. cordonul ombilical. du: ordin pentru a transporta ceva. dogi: a avea doagele desfăcute. liber. a căra. treabă. a face. a băga. darnic. câmpie. dur: legătură. a lua.

a lega. ghindă: fruct al stejarului. onestitate = gir: curat. recunoaştere. a pune la un loc. fapte asumate = gi-na: acceptare. ghindar: pahar mic pentru băuturi spirtoase = ghindar. semn. sacrificiu. a linguşi. nedreptate. a concentra. înalt. gardină: scobitură la capătul doagelor unde intră fundul butoiului = garadin: grămadă. 70 . a-şi da importanţă. rău. considerat cel mai falnic dintre foioase. a atrage. a pleca. gog: băiat sau tânăr prost. a pregăti ceva de mâncare = ga-ti: a trăi. a realiza. cinste. turmă = gelep. a se culca. recoltă deosebită. gu-di: a chema. slab de înger = gog. capitala Moldovei 321 de ani = es: altar. a strânge. a merge după. a întări. gir: încredere. mare. a da o raită. gelep: cireadă. tăciune aprins. bani. găti: a se împodobi. deasupra. care face numai necazuri şi aduce pagubă = gig-ngar: a fi mânios pe.eş: denumirea populară a oraşului Iaşi. primul gospodar. ga-ra-an-da: roade deosebite. a se apăra de. vas mic. negru. nădejde. emeşii îşi rădeau capul şi faţa de păr şi aveau o fizionomie ovală a feţei. chi-in-dar: gaură. fisură. a dansa. a unge. gâtar: funie pună în jurul gâtului animalului şi de care se leagă = gu-tar: a lega un animal de după cap. sabie. gis: penis = ngis: penis. gogi: a fi bolnav. a se pregăti pentru petrecere = ghili. care urcă spre cer. a consimţi. a duce o anumită viaţă. a stabiliza. este unul din arborii sacri la români alături de măr şi brad. gorun: arbore din specia stejarului. gigar: rău. sumbru. precis. umil. a se murdări peste tot. a lăsa urmă. Pentru obţinerea mustului. rod bogat. gâtlan: gât. supărare. a face seminţe sferice. a se pleca. a opri. ghili: a spăla. omenie. stare materială mizerabilă a unei persoane sărace = gig: închis. amant. a lega. brun. gili: a se murdări. garanta: a asigura de reuşita unei acţiuni sau cinstea unei persoane. a face. a mirui. a face gât. pahar mic pentru spirtoase. mizerie. primul care cultivă pămîntul. a se uni. ger: porc necastrat = gir: a se învîrti. geme: a scoate sunete înfundate de oboseală sau de durere = geme: femeie care naşte. a confirma roade deosebite faţă de lucrările agricole făcute = garanta. gug: semn. a boli = gogi. demn de încredere. zeama de struguri pusă în butoaie pentru fermentat din care rezultă o băutură alcoolizată. ignorant. Această tradiţie a primului plugar se păstrează şi în prezent în Oaş prin obiceiul tînjalei. ocol. gin: vin. a spune. gină: vină. oval şi foarte lucios = ghinda. a zice. a lega. godi: a-i cânta miresei cântece de rămas bun = godi. strugurii se fac terci într-un butoi prevăzut în partea de jos cu un orificiu unde se introduce o bucată de stuf pentru scurgere = gin: trestie. gug(i): menstruaţie. rod. a alerga. fier înroşit. Femeile năşteau aşezate pe un scaun cu o gaură mare în mijloc. chinda: bărbier. a tăia. tont. gilib: servitor. rotofei. a dansa. a împodobi. a se impune = gitlam: iubit. ordonat. creşte în regiunile de deal. pagubă. seară. sărbătoare. logodnic. gig: jeg. a se întreţine. fructul (ghinda) este foarte hrănitor pentru animale. la înmormântare se fac coroane de ramuri verzi de gorun = gurun: fructe. a face.

hali: a mânca repede. a răsuna de. hasură: rogojină = ha-su-ur(a): rogojină. a permite. graţie. a chiui. haz: rost. aspru. şobolan = guz: a scrâşni din dinţi. a face să sune. hal: situaţie proastă. a-i umbla gura ca o meliţă. ha: termen cu care se adresează unei persoane cunoscute. a chema. clădiri. gurăi: sunete scoase de porci când dorm sau când le este frig. a prinde. chiuitul. guriţa: a fi de partea cuiva. a ţipa. a robi. a se amesteca. bre. desigur. a vorbi fără rost. beneficiu. a rage. amestecat. a râde cu hohote. folos. a apuca. durere. gui: a vrea. mătreaţa omului. legătură deasupra. uneltele agricole = he: abundenţă. a scoate la iveală. gura! cu sensul de a întrerupe râsul. hi: a fi. a se lega. siguranţă. hara: a lălăi. sunt îmbrăcaţi special şi practică anumite dansuri = guda: veşminte îmbrăcate de preot pentru a aduce ofrandă zeilor. a se necăji. supărare. a prinde strâns. timbrul vocii. a uni. expresia „ai o guriţă” = gu-ri-ta: a fi de partea cuiva. împletitură din papură sau nuiele. a se prăpădi. fă = ha: a avea voie. a se dezlănţui la. durere. he: locurile de lângă casă. gura: organul omului cu care se emit sunete şi se realizează vorbirea. boală de piele. rană. umflarea urechilor acestora. belşug. a merge pe jos. nevoie. atenţie. halbi: rămăşiţe de mâncare. a tăia. a fi obligat = gu-e: a acoperi. trebuinţă = hia: a putea. îndurare. rânduială = har: a forma un cerc în jurul. a ţipa. hâră: mătreaţa oilor şi viţeilor. a înspăimânta. seamă. a exista. a păstra. a înlănţui. a face. a avea îngăduinţă. a lega cu lanţuri. guşe: partea din faţă de la păsări unde se adună mâncarea = gu-se: a se strecura de-a lungul. fugă. har: dar divin sau răsplată divină acordată cuiva ca un semn de bunăvoinţă. inconştienţă = hal: frică. amestecat. a înfuleca. tărâţă. ca o favoare deosebită. guri: a se urca. prezicere. a se sui = guru: a se înălţa. certitudine = ha-za: a ţine. gălăgia. a da naştere. rapăn = hir(a): a produce. răşină. cel care miruieşte. lături = halbi: rece. îngăduinţă. bucată. a 71 . lung. harhar: stăpânul absolut. a avea voie. păros. direcţie necunoscută. a avea îngăduinţă. a mugi. haba: mersul pe mâini şi pe genunchi la copiii mici care se lasă şi cu răni = haba: rană. hab: a mirosi rău. leac cu gust sau miros neplăcut = hap. dependinţele unei gospodării. a împărţi. favoare. a scoate sunete. guz: guzgan. lipsă. prezentînd tradiţiile legate de acest eveniment. a înfăşura. amărăciune. a confunda. hap: medicament. a strânge. rost. a hăpăi = hal(i): porţie. vas cu gura largă. sunete scoase de păsări caracteristice speciei lor = gu-ra(i): a sforăi. cel care vrea să controleze tot şi urmăreşte activitatea şi existenţa fiecăruia = har-har: a limita mişcarea. strigătul = gu-ra: a striga. a turba. ritual de purificare. cerc sau spirală de crengi sau metal preţios care poate fi purtat ca inel sau brăţară.gudă: grijă. avere. a fi de altă parte. a ascunde. păduche de vită. a înveli. milă. a spune vrute şi nevrute după un pahar de băutură = hara: gură. a locui într-un loc = hi: a pregăti. a sfârâi. conducătorul flăcăilor în noaptea de Crăciun care umblă pe la casele sătenilor. slavă. hatâr omenesc. mulţumită. hie: treabă. numeros. divers.

hula: a vorbi de rău. a ponegri. noroi. husa: a acoperi. glod = im: argilă. a răsuna. şiretlicuri. ici: aici. stricat. crâng. înclinare. pană. a distruge. a cocheta = hili-su: plină de chemare. a înfrunta. spate. a cânta. rediu = huci. hlizi: a zâmbi şi râde mult.igi: ochi. mulţime. a aranja. a distruge. a înjosi. a măcina. privire. a fi prezent. darul sau bunul ce se dă cu mâna = ia: cinci. a trimite. întocmai. hur(a): neam. ia: de la verbul a lua. înapoi. stai!. staul. dos. a face necazuri. toi al nopţii. a vui = hu(i): păsări. a ascunde vederii. a înjura. plimbare = e-sir-ra: pe stradă. a lua = i-i: a se ridica. a lăsa. hulub: porumbel = hu-lu-ub: porumbel. turturică. a ocărî = hul(i): a face rău. a lăsa. a trimite. hurui: a învârti râşniţa în gol. nămol. a dăinui. respiraţie agitată. a trage uşor. a ciopli. toloacă = imas: stână de oi sau de vite.inga: iar. a se uita.stoarce. atractivă. a înţelege. înainte. muşchi. a urî. a ţine. a se duce = i-i: a trimite. 72 . zoioşie. lip. jeg. drum care urcă pe o coastă piezişă = hul-la: rău. ţintă = i-cu: unghi ascuţit. a rupe. inca: iaca. spinare. coapsă. porumbel sălbatic. a închiria. a zdrobi. a aprecia. hop: a umbla bezmetic = hup: inimă. a întinde. im: măsură pentru cereale = im: măsură pentru capacitate. om slab. locul unde pasc vitele şi oile şi se stabileşte stâna. întocmai = inca. necaz. i: strigăt de uimire. a lăsa. a defăima.hu: persoană. vechi. aşa este. a înjura. fibră. adevărat. slim. a proteja. ima: a murdări. a consulta. a se holba. a ocoli. mâl. a se hârjoni. in: plantă textilă recoltată si prelucrată manual. a sparge holă: javră. supărare. ie: da. a ciripi. găvozd. oraşul celor şase coline = ias: şase. imaş: păşune. a rupe. hulă: surpătură de deal sau de munte. Iaşi: oraş în centrul Moldovei istorice şi capitală pentru 321 de ani. ispititoare. a rezista. a rezista. tină. aspect. dans în cerc = hora. ie: a da. a da de. a merge pe stradă. mijloc de pădure. egal. im: murdărie. necaz = i: strigăt de durere. a face necazuri. asa e! = i-i: a da de. a conduce afară. plimbare. hu!: strigăt de protest sau nemulţumire = hu: individ. datorită scurtimii fibrei se toarce mai greu = in: paie. huli: a blestema. a zări. adică cinci degete de la mână. a potrivi. a privi. potaie. ic: pană din metal sau lemn pentru crăpat lemne. supărare. a feri de = husu: şale. hus: sălbatic. a strica. a striga = ho. a tăia. înfricoşător. a ruina. huci: pădure odrăslită mică şi deasă. a ruina. ii: a merge. a trage uşor. exprimă un îndemn. ieşire: locul pe unde se poate evacua un spaţiu închis. a desface. ho: opreşte!. a mânji cu noroi = im-ma: murdărie puternică. loc precizat unde se finalizează o acţiune = ici. ima: a întina cu vorbe. a ieşi afară. la fel. câine vagabond = holă. a se scurge. a pisa. a batjocori = imi: minciună. a vedea. horă: oraş. hui: a răsuna. fără seminţe pentru măcinat = huru: a mânui.

neplăcut. iar = in-ga: la fel.sa-la: a păcăli. a pune pe fugă. tulpină. mijlociu. jabrac: om de nimic. înfierbântată. a sprijini. sab: a măsura. sfârşit. a prăda. jâg: murdărie. mirosul specific al lemnelor arse. a croi pe cineva cu biciul = jepi. a sili. a măcelări. lip. a şerpui. gust neplăcut = iz. a cuceri. sab(a): a tăia afară. gig: negru. în urmă. a susţine. gib: a merge după plug. centrul vital al manifestărilor umane conştiente = inim-ma: cuvânt. a asculta. slin = jip. a face. sa(i): albie de râu. închis. cult. legătură. a lâncezi. a stăpâni. a urmări. izi: a mânca = izi: foc. cruce. jepi: a arde una cu biciul. protectoare a individului de la naştere până la moarte care călăuzesc destinul = (î)ngiri: a căuta un refugiu. boare. a apărea. a se zgâi = iti: lună. a se înfierbânta. potlogar = jabra. inima: casă a sufletului şi conştiinţei în sens religios. din nou. a se arăta puţin. a se repeta. a răni. a bate. a hăitui. a descărca. prădăciune = jac. îngie: a învia = (î)nge: a ajuta. a doborî. a ondula. amar. jep: murdărie pe pielea omului. organ al corpului uman. jeg = jâg. a lovi. pentru un moment sau pe furiş.i-zi: lemn. a se grăbi.enger: înălţime. se-bi: a fi mânios. viitor. iţi: a se ivi numai cu capul. vargă. a se murdări de sus până jos. a alina. a sta întins. jordie = japa. întunecat. aventură amoroasă. a face necazuri. îngespa: femeie pusă pe ceartă. în depărtare.inga: iată! iacă! iacătă! uite! adevărat. scop. din nou. a se uita la ceva pe furiş sau pe fugă. a delimita. a apărea încet. a strânge de-a lungul. a goni = jărî. a distruge. a confirma ceva. putere divină. a ridica o movilă. jurământ. jai: mulţime de pui de peşte = jai. sclipire. a ucide. jărî: a alerga. direcţie. a se ghemui. a scădea. îngie: cu sens figurat a primi taina botezului. iar.sabra: intendentul templului. noastră. râp. clar de lună. teamă sau disperare. a şti. nelinişte. a expune. mulţime. jap: distanţă echivalentă cu o aruncătură de piatră = jap. japă: nuia subţire şi elastică. vorbă. a mişca. în spate. jac: jaf. a alunga. apartenenţă. duhoare. a lovi. drum cale. 73 . fierbinţeală rezultată de la mîncare. a suferi. a se înnegri. Ca protector al individului el vine la naştere prin botez şi îl veghează toată viaţa = inger. nostru. aşa este. egal. a creşte jale: stare psihică care inspiră frică. mizerie. a reveni. brun. a ajuta. necaz mare = jala. oracol. a striga. jeg. înger: fiinţă supranaturală cu aripi înzestrată cu calităţi deosebite de bunătate şi frumuseţe socotită ca un mediator între credincioşi şi Dumnezeu. aspru. a lumina. exist ca persoană = is: persoană. izi: a construi din pământ un dig pentru dirijarea apei sau pentru acumularea ei = i-zi: val.sag: a devasta interiorul unei case. a se ivi. căldură mare. a răsplăti. de strajă. creangă. pornită cu scandal = (î)ngespa: a arunca cu băţul. a spinteca. sar(i): a goni. a trage. a aparţine unei comunităţi care se află în relaţie cu divinul = (î)nge: responsabilitate. promisiune. subţire. îs: sunt. a mâna. a spune. ţel. a aduna. îngeri: fiinţe supranaturale din religia creştină. a arunca o privire fugară si curioasă. a uşura. putere divină. cel care adună ofrandele si obligaţiile. a împărţi. cult. toleranţă. a face din. iz: miros deosebit.

a alerga. cu sensul totemic de lup ca strămoş al unui clan. a trânti. grămadă. bară. tare. râp = jip. a repara o casă din chirpici prin ungere cu lut = lu-tu: a avea nevoie de reparaţii. a minţi. lagăr: împrejmuire păzită. nepăsător. rotofei. Lupul a fost considerat în foarte multe culturi ca rădăcina ancestrală a neamului respectiv. a convinge. slab. jgheab. lume: gloată. popor. a pune mâna = lu-a: a duce. bunăstare. a lega. jir: fructul fagului folosit pentru îngrăşarea porcilor = jir. mândru. a doborî. dală. a denunţa. pe care alunecă la vale buştenii tăiaţi în pădurile din munţi = jilip. puzderie. lala: a cânta o melodie fără cuvinte. a măcina. voinic. a exagera. a lungi. vorbe. hoinar. deficienţă. lungan: om mare. vigoare. a arunca la pământ = jup. juli: a jupui piele prin cădere şi frecare = juli. a alerga. puzderie. a merge de-a curmezişul. 50. strămoş mitic. a lua. tare. neserios. om înalt = lugal: stăpân. a trăncăni = lalla(i): neserios. ofrandă de la morţi. a slăbi puterea. slujitorul templului care rosteşte rugăciunea către zei. unitate de 74 . mai: lemn gros cu care se bat ţăruşii sau parii. leru: gust. lacaş: locuinţă. a fugi. construcţie din buşteni pe povârnişul unei coaste. gir: fructe. plăcere. a azvârli. tânăr fermecător. a se sprijini. a gâfâi. a se întinde de-a curmezişul. rod. a amesteca. a fi violent. sub: a arunca. hamalul care bagă si scoate butoaiele din pivniţă. a pisa. sul(i): grabă. a spune. lagas: unul din centrele civilizaţiei emeş. jup: a trânti jos. a se murdări de jos pînă sus. nobil. a prepara. jeg. loc de staţionare a trupelor. crescută bine. jip: murdărie. gilib: par. mare. mahal: persoană robustă care poate face un efort fizic deosebit. sexul bărbătesc.gib: întunecat. dorinţă = liru: forţă. bogăţie. taifas = lah: a şti. a umbla aiurea. lespede. a potoli. persoană. plac. măciucă = ma(i): a întări. nor. grăsuţ. a fi spumos. a bate. a se plimba. spaţiu pentru adăpost. a lua. rezistenţă. lutui: a unge cu lut. a face exerciţii pe tăbliţă. belşug. mulţime. gig: tânăr. vacă în anul trei. lela: a hoinări. majă: unitate de măsură între 50 – 100 kg = maja. a lălăi = la-la: bucurie. leghin: flăcău. construcţie cu caracter religios = lacas. lovitură. lagam: mină sub pământ protejată cu trunchiuri de copac să nu se prăbuşească = lagab: butuc. a sfărâma. puternic = mahal: adjectiv pentru vite care arată masivitate. cei ce cred în aceleaşi principii sau norme = lagar: un cult al funcţionarului. om cu stare deosebită.jic: om tinerel şi voinic = jic. fericire. a doborî. jilip: construcţie din bârne şi scânduri pe care este condusă apa care se varsă pe roata morii. masi: jumătate. a se freca pe piele. a convieţui. şcolar. a încânta. lua: a înhăţa sau a prelua ceva. mană: bogăţie. lălăi: a vorbi fără rost. putere necontrolată = lum(e): mulţime. slin. inclusiv de către geţi. muncă grea. a face seminţe sferice. fără rost = lala: nepăsător. a pomeni după moarte. belşug = mana: pereche. masiv. june = li-gi-in: tânăr. om mare. lulu: strămoşul necunoscut al omului = lulu: neam. a înfăşura. a aduce. puternic. leş: cadavru = lis: pomană. lud: copil = lud: cupă sau farfurie mică din lut ars. a îndrepta. laf: palavre. vrajă. a da o raită.

mus: suprafaţă de teren. a veni în valuri. mugi: a scoate sunete puternice pe gură sau bot = mug(i): a trage la edec. rodul fericirii. a creşte belşugul. protejare. muiat. măgură: deal înalt acoperit cu pădure. a înfrunta. moş: suprafaţa de teren pe care o deţinea un ţăran liber dintr-o devălmăşie provenind de la un străbun comun şi care în timp a devenit proprietate ereditară = mos. binefăcătorii mei. râu. fără judecată. a murdări. 2 mana = 1 sila de apă = 1 kila = 1 litru. a purta îmbrăcăminte largă. mină: veche măsură pentru greutate = mina: unitate de echivalenţă valorică care avea rolul de monedă. mor: sfârşitul vieţii. menţinere. a ţipa. moaşă: femeia care asistă şi ajută la naştere = mu-a-se: pentru persoane dragi. măsură pentru greutate egală cu 500 grame = 60 gin. închis. o plută mare. şuvoi. moi: ud. modur: de culoare sură = mu-dur: murdărie. chip. a ieşi din albie. ca în expresiile. necaz. marghidan: vânzător ambulant cu căruţa = mar-gid-da: căruţă. a lăsa urme de la fierul înroşit. a lupta. tristeţe. găzduire peste noapte = mas: jumătate dintr-un întreg. cu capul în nori.măsură de 1/2 kg. mucalit: persoane care spune vorbe cu înţeles care stârnesc râsul = mucali: a râde în hohote. a despica. a speria. mâni-ta sau mâni-sa = mini: soţ. îndrăzneală. striga. a dirija = mana: asociat. torent. posibilitate = modru. faţă. mare: întindere de ape = mar-ru: potop. drag. femeie care naşte un copil. menită: cuvenită = menita. tineresc. complet. mudă: totalitatea frînghiilor cu care se leagă pânzele la o corabie = mudla: stâlp. mur: a înconjura. mirie: impozit = mi-ri: locuitor mânios. intrare. o barcă largă. melancolie. a întovărăşi. a arunca. mâni: mamă. pereche. fel. întunecat. gură. a ţipa. belea = me-li-e-a: nenorocirea este pe mine. a cere. a convieţui. putinţă. me-ni-da: pentru sine. mas: popas peste noapte. a spori. inundaţie. a priponi. întunecat = ma-gur: ceva care pluteşte. apucătură. me-du-ga: zeii mei. loc de găzduire = metoca. înălţime de munte acoperită cu pădure şi care de multe ori este învăluită în ceaţă. soţie. a blestema. violenţă. a pune un par. decesul = mor. a oprima. a accepta. mâini. aşezare. care urcă. a păzi. mania: a mânui. mâli: a acoperi cu nămol = mili: negru. fluviu mare. mezin: copilul cel mai mic dintre fraţi – al doilea dintre mai mulţi = mezem: susţinere. mudru: ciocan cu cap rotund. maraz: pornire. pe sine. a inunda. a scufunda într-un vas mare. nărav. a bate cu furie. căldare = mu(i): a boteza. a zdrobi. cătun. mizerie. a folosi. melic: obicei. mue: figurativ şi vulgar cu sensul de gură pentru sex. a sfărâma. nepăsare. a sufla greu. a potopi. ciudă = ma-ra-az: exuberanţă. prostesc. a bate. a da. injurie = mu(e): injurie. întreg. scump. deoarece. a lega. leoarcă. a conduce. 75 . a striga. metoc: mânăstire mică. pereche. modru: mod. a tăia. pentru că.

mijlocul unei suprafeţe. a curge. a lipi rău un perete de pământ de la o casă. a sta la pândă. a creşte. a semăna. trup. na: expresie cu care se cheamă animalele sau se adapă = na: om. a se ghemui. demn de încredere. namea: înscris oficial. a se îmbujora. a se legăna = na: a da. pomană = nan-us: moarte. rude = nam (ne+am): responsabilitate. adevăr. înaltul preot. spinare. a umbla pe jos după ceva. stăpână. a se opune. a însufleţi. a pregăti. muşina: a căuta mirosind. destin. ne: expresie cu care se alungă vitele sau oile = ne: a se teme. a înflăcăra. tovarăş de viaţă. a fi rudă cu = nim (i): neam ales. a confunda. obiceiuri. a se ghemui. divinitatea lunii la emeşi. neni: nană = nini: soră. lovitură. frecvent întâlnit în cântecele de dragoste = murgu: a încăleca. a căuta. a inspira veneraţie. lovitură. ţesătură foarte fină = mul: strălucire. adevărat. nemi: a se înrudi. culcuş. spre. putere. a murdări. na: nu. pâclă. a se uimi = ne-ra: năucit. a adăpa vitele. veneraţie amestecată cu frică. a radia de bucurie. ţinut. a fi. clan. nădi: a înnădi. a fi uluit. familie. murui: a unge un perete cu pământ amestecat cu apă. 76 . mus -de: a opri munca. soartă. ostilitate = ne: a ţine seama de. coamă. negură: nori negri si întunecoşi. a aşeza. a bea. soartă. a pălmui. a fi în dezacord = na: nu. a muri. individ. murgu: cal de culoare închisă. a se frământa. muşiţă. nera: a se ului. a sta la pândă. superior. a îngrozi. a fugi. a aduna murea: haină femeiască fără mâneci = mur(a): a se îmbrăca o femeie. important. înflăcărare. nemuri: a face să trăiască veşnic în amintirea oamenilor = ne-nur(i): lumină. nam: lucru voluminos. a aşeza. tărie. a refuza. apa murdară care se scurge pe un zid = muru(i): frate. nănaş: dar. înscris adevărat = nam-en: stăpânire. a se deprinde să vină mereu undeva = nade: a curăţa. violenţă. a se stinge. a urzi ceva. a fi. nadă: momeală = nada: culcuş. zburătoare. animal care se târâie. mulţime. a plesni. muşină: ţânţar. sediul puterii. crescut. a se învăţa. drag. patroană. insectă. fluture = mu-sen: insectă. sarcină. danie. conducător. sosirea serii. a muşlui = mu-sen: pasăre de pradă. doamnă. strălucire. impunător. interval. mură: mure. tată. a se legăna. funcţie. a smulge din rădăcini. na: a da. lucru important = nam: tată. clan. seminţie. nană: termen de respect cu care se adresează la ţară cineva unei surori mai mari sau unei femei mai în vârstă ori cu care vorbeşte despre aceasta = nanna: a respecta. luna unui zeu când se aduceau jertfe. ne: negaţie. negu: umflătură cu aspect aspru care crapă şi doare la lovire = nigu: îngrăşat. a pălmui. cinste. neam: popor. a striga. mul: muselină. a burniţa. molie.mujdei: căţei de usturoi amestecaţi cu sare şi pisaţi bine până devin pastă = mujde. a pune masa. murg: amurg = murgu: către. refuz. afine = mur(a): vegetaţie. a îmbrăţişa. a mânia. destin. a amesteca. frumos. a roade. întristare = ni-guru: spaimă. înfricoşător. responsabilitate. umflat.

ubur: ţarc. nin: ia! iată! uite! priveşte cu atenţie! = nin: regină. a se ridica. frumos.uga: a aduna. a pleca la păşunat. nu: negaţie = nu: negaţie. dimineaţa. nici un. o: sunet care exprimă uimirea. renume = nun-me: înţelept. stăpână. afară din. nume: reputaţie. a fura. persoană care vrea să iasă în faţă „ni la el” = ni: vigoare. u-ching-nga: păşune. a învălui = ocola. gălăgie. a se teme. uimire. în afară. a ţipa. niscai: care este într-o cantitate nedeterminată. nilă: milă. a fi buimăcit. naştere. nir: pasăre de baltă. suprafaţă arabilă limitată de hotare = ogor. a atinge cu buzele. farmec. a mânca cu lăcomie. odihnă = ogoi. ogor: câmp. a slăbi. a diminua înjosirea. a strânge. mag. a domina.ugur: câmp. nim: interes. a manifesta înţelegere pentru o persoană în suferinţă = ni-la: a micşora umilinţa. groază. senin. odor: copil mic care este răsfăţat şi dimineaţa se trezeşte mai tîrziu = odor. a-i fi frică. a sparge. faimă. groază.ugu(i): cap. legătură. rogoz. năucit. important = nim: a fi important. frică. a mângâia = ninni: pipirig. ochincă: încălţăminte uşoară făcută din piele de vită sau de porc şi care se prinde pe picior cu ajutorul unui şnur sau unei cureluşe. naşul mirilor = nun: jupân. a fi sau a deveni sărac. a jefui potrivit expresiei „umbli cu ocaua mică”. important. niri: a se uimi. nună: pistrui pe faţă. nil: praştie = nil: a inspira groază. ug(i): a ucide.u: expresie de protest. a înmulţi în aritmetică. papură. a păzi o turmă. a săruta. ninta: mentă = ninta. început. pândar. cea care a născut copii = ama: mamă. a inspira frică. miros plăcut. a îngriji ca o mamă. a căra. a se ului. om sărac. oama: femeie. strigăt.u-tur: zori de zi. refuz. a fi fricos. a se uita lung la. a muţi. a se înălţa. a se mira = ni-ri: a fi speriat sau uimit. a se plânge. nun: persoana care conduce o nuntă. 77 . întunecat. o categorie de persoane sau animale. a conduce. veneraţie. nobil. afară de. jitar. ocoli: a înconjura. a împodobi cu flori. aluniţă sau alt semn mic pe corp din naştere = nun(a): origine. închis. nini: expresie cu care se cheamă vitele. vrăjitor. a trânti.nete: om prostănac = ni-te: singur.u-buru: timpul secerişului. început. a naşte. fin. se folosea mai ales când se umbla pe un teren accidentat sau plin de spini = ochinca. loc unde se mulg animalele. a se speria. corcodel = nir: a desface aripile. ninda: a înflori. principal. a bate. a păşuna. oborî: a doborî. voce. ugula: paznic. uger. continuţul acestei măsuri = oca. zăpăcit. a da târcoale. patroană. oca: unitate de măsură egală cu cca 1 litru sau un kilogram şi un sfert. fără. sigur. a culca la pământ= oboru. a câştiga. doamnă. ochi: a trage la ţintă. furaje pentru animale. afacere. a prăda. nuntă: căsătorie = nuntun: buză. suprafaţă. obor: loc unde se adună animalele şi cerealele pentru vânzare. a privi fix la. domnişor. tihnă. surprinderea sau nemulţumirea = o. ni: uimire. relaţie. respect. târg = obor. alternativă. a stăpâni. ogoi: loc unde se joacă copiii cu mingea. ceva = ni-is-cu: alegere. a pieri. a privi fix la ceva = ochi. a înfuleca.

lapte sau alte lichide = ol. bucurie. par: bucată de lemn gros şi lung folosită la garduri la construcţia caselor din lemn. om: persoană deosebită. pană: produs biologic cu care sunt acoperite păsările şi le ajută la zbor = pana: a zbura. a ajunge. papa: mâncare pentru copiii mici făcută din lapte şi mămăligă. chinuit. satisfacţie. galben la faţă. scandal mare. prăpăduri = orori. încurcătură = oporu. orgar: tăbăcar = orgar. priceput. terci din malţ încolţit. la înălţarea unor suporturi = par. ofili = palil: zguduirea marşului.ba-ba: budincă. listă de acte. dezastre. a ospăta. oaie adultă. otac: colibă. a pluti pe apă. savant. a jupui. cumpătat. împrejmuire = utah: adăpost mic. a arunca laptele sau zerul. a îmblânzi = paca. a flutura. a pune în ordine. pag(a): a închide în cuşcă. stimă. rezistenţă. para: flacăra mare a focului care se întinde cu iuţeală = para: a întinde. caracter deosebit. suport. aripă. stâlp. a se împrăştia. discipol. ocol. a alege. palid: obosit. unitate de măsură de 36 litri. bar: a tăia. 78 .u(i): oaie care fată. a distruge. a sprijini. a striga. indice = opisang. a vinde.um: înţelept sau plin de talent. măruntă. u-tur-ra: durată scurtă de timp. a fi mare. crescută pe oi primăvara = pa-e: a creşte. a acoperi cu pene. opisan: cel ce urmăreşte şi operează într-un opis. a onora. scandal făcut de cineva mic. suport. a distruge. u-ri-a: a lega deasupra. erudit. a doborî. a înainta. uburu: hărmălaie. învăţat. educat. pai: lână nouă. a se stinge.oi: ovine = oi. olălăi: a ţipa.ul: vas mare. registru. opor: rezistenţă. inventar. a susţine. paralizat. a acoperi. pală: undă. orie: plasă mare mânuită de doi pescari folosită pe râurile adânci = oria. în trecut erau făcute şi din metale preţioase = pa-har: preţ. a încercui cu crengi. a supune padău: ocol pentru vite = pa-da: văcar. a se înălţa. învăţat. ol: vas de lut pentru apă. pală: cantitate de fân ce se ia odată cu furca = pala: îmbrăcăminte largă. a fâlfâi. puţin. a certa = otara. a acoperi. umun(i): titlul de respect. curea. şchiop. culcuş pentru vite sau oi. a căra. învăţător. a înainta. veselie. înaintare în marş. oţăra: a se umfla în pene. strâmb = palil: a ruina sănătatea cuiva. schilod. a aresta. a împărţi. paliu: infirm. umanist. a se văicări = olala. banda: sprijin. plan înclinat = panta. orori: nenorociri. meşteşugar. plăcere. ur-gur: a tunde. paca: a supune. a coji. flacără mare. ubisang: scrib. răsplată. pantă: înclinaţie a terenului unde mersul este dificil. drum greu parcurs în forţă. a se cocoşi. şcolar. a sparge. a culca gol. a cinsti. ur-ur(i): a devasta. a slăvi = omuni. a fâlfâi. amabil. tribună.u-lala: strigăte de bucurie. generos = om. a ciopli. a aranja. bancă. a se pregăti de seceriş. a trage. adiere de vânt = pala: veşmânt larg. a duce. terci gros = pa-pa. casă. ca obstacol pe căi de acces. omeni: a primi pe cineva cu respect deosebit. sensibil. a mişca. înverşunare. a fâlfâi. mentor. pahar: vas mic cu care se beau lichidele. ţinut delimitat. a tăia. a jefui. om bătrân.

a omorî. pili: a bea zdravăn. înaintare în marş. a striga pe cineva din depărtare cu „pu” = pu: a alunga afară. separat. fiu. puhă: bici lung. a face praf = pa-ba-al: a săpa un şanţ. reclamantul. coastă. a da buzna. biciuşcă. pici: unelte cu care se cojesc copacii doborâţi în pădure = pici. prin care ctitorii doresc să lase informaţii cu privire la construcţia respectivă = pisan(e): a călăuzi. picior. pes: partea din faţă a unui zid. a face. gârbaci. bir(i): a asasina. a batjocori. stimă.păbăi: despre păsările de curte. labă. pis: stâlp. lăstar. zăpăcit. a conduce spre ceva. a se mânji. grămadă de oameni = polog. a se răzbuna pe. pu: a alunga pe cineva cu urlete. hotar. bun: luminat.bir: a amesteca. cerere = rag(a): a cântări. cu buruieni = parag: a întinde. peri: a muri = peri. 79 . stabilesc o anumită ordine. aiurit. a masacra. a se aşeza = pauzan. a bate la cap. a fâlfâi. a pune deoparte. a omorî = palil: trupe în marş. a se pregăti. a defila. a poposi. a conduce. a întoarce sau împrăştia fânul cosit. bătrân = pa-hal: sărăcie. respect. păhăi: om rău. de nimic = pah(a): escroc. sprinten. pătar: ţesătură care acoperă patul = pa-tar: crengi tăiate şi căzute jos care acoperă pământul ca un covor. pădăi: a se găti. mugur. a împrăştia afară. a alege. a ţinti.pa-usan: cioban. pis: expresie cu care se cheamă pisica la mâncare = pis: un soi de şoarece. gălăgie. a arăta. conducătorul trupelor. pil = pu-uh. a sprijini. javră. a se murdări. polog: cantitatea de iarbă sau de alte plante cosită dintr-o singură mişcare de coasă. partea din faţă a palmei. ragea: rugăminte. model = pi-lu-da: veneraţie. a arăta aroganţă. înţelepciune. pes: copil. rit. pauza: a se odihni. a se chercheli = pila: confuz. a da peste cap. crenguţe. detaşat. a păstra. părag: fân de proastă calitate. a ţipa = rag(i): drag. copac. câine jigărit. prost. a se îmbăta. păli: a se lovi. a suferi. a-i fi frică. a sili. a tăia. a reţine. adăpost. rână. a confunda. nătărău. a pune un tip să urle. pilda: exemplul de urmat. latură. cult. pâr: cel care pârăşte. a curăţa = pa-da(i): o funcţie publică. bulug: germen. pălugă: prăjină. iarbă sau alte păioase culcate de furtună sau tologite de om. urât. învăţătură de însuşit. oblic = pes: pietriş. a susţine. deretic. a lărgi. a limita. pici: copil mic de trup = pici. prost = paghu: a ocroti. om netrebnic. a apăra. ragi: a plânge. a culca la pământ. a culca. pâj: stâlp = pis: stâlp. păhui: năuc. a lovi. pun: aşez. a schilodi. mănunchiul de grâu secerat. cel de deasupra tuturor. a jumuli. neclar. păhăi: miros rău. a ataca. stâlp. păstor. vioi. a împărţi. a potrivi. a curăţa. orânduiesc = pun. care domină. a termina.bu-uh: a se teme. a striga. om înalt şi subţire = palugal: cel care conduce. pisanie: scriere pusă deasupra uşii de la intrare dintr-un lăcaş de cult. a se năpusti. care cârmuieşte. a se dichisi. a spinteca. a dirija. refugiu. deschis. a provoca. pârâciosul = pâr. lipsă. a fi atent la. cel care mână oile si le apără de prădători.

a trimite la. a rupe. a se înnămoli. sedimente. misit = sang-sar: a jumuli de bani pe un client. a înjuga boii. râma: acţiunea porcului de a răscoli pământul cu râtul mai ales în culturile agricole. a duce de funie. a cumpăra. a înhăţa. a pune în fiare. a sili. a unge = rabu(i): a aproviziona. sam: tiv făcut în poalele hainelor prea lungi = sam: a evalua. imens. a bate. a suferi. rugăciune. clică. cerere = rug(a): a protesta. a căuta. a îndruma. a duhni cumplit. fiare. lip = rip. a pleca = roi. văgăună = râpa. abis. a fura. a mulţumi. a ţine. râi: boală de piele. a înfrunta. râie = ri(i): a provoca. a curăţa. rig: pietriş pentru drumuri = rig: a aduce. a suferi. a bloca. bandă. murdărie. a săpa. râcă: ciudă. a păcăli. şirag. necaz. peşte gras. sacară: plantă graminee. îndurător. re: rea. a încleşta. a scormoni = rim(a): viteză. a cumpăra. rugăminte. a aluneca. pui de căprioară. a pipăi. a îngriji. răpi: a jefui. răutate. a duce cu sila pe cineva. a primi. ciobăniţă. iuţeală. sinucidere = saman: moarte prin spânzurare. a înjuga boii. rugă: implorare. a sfâşia. ştreang. a potrivi bine măsura. cătun = salasu. saha: braţ vechi al Dunării sau gârlă veche în Delta Dunării. a evalua. rig(a): a smulge a supraveghea. a îngriji. foarte mare. a tâlhări. saca: butoaie cu care se transporta apa de băut = saca. plină de venin. salită: melc = sa-li: un fel de liră. a aprecia. a acoperi cu pământ. a provoca. a păzi. râp: jeg. răbui: a unge pieile la tăbăcărie. boabele se folosesc în alimentaţie înlocuind grâul = sacar-ra: plantă. a aprecia. rău. generos. loc de adăpost sau de culcare. locaş de cult. sabar: pârâu în comuna Jilava = sa-bar: peşte mare. loc unde îşi închid ciobanii oile noaptea. loc. parte. a pândi. izolat la ambele capete prin împotmolire unde există peşte din abundenţă = sa-har: aluviuni. inamic. a strânge. rană adâncă. ru(i): a se duce. a păcăli. legătură. a provoca. a merge afară. colibă. funie. rău = re: a goni. şir. a uni doi tineri prin căsătorie. cioban. a supraveghea. a trage. a vinde. a alege. duşmănie = râc(a). laţ. capcană. rib-ba: enorm. a curma viaţa cuiva = rap(i): bandă. a 80 . nămol. formă. samăn: a semăna. a distruge.rib: a mirosi urât. buduroi. plăcere. râpă: prăpastie. tânăr puternic. a bate. a se pregăti. samăn: la fel cu. a se potrivi cu. grâu bolnav sau ajuns la maturitate când se îngălbenesc frunzele. asemănător = saman: a fi împerecheat cu.sa-la-su: milostiv. salaşu: locuinţă modestă. a vinde. a sta faţă în faţă. cocioabă. funie. cursă.ră: rea. răutate = ra: a lovi. clică. a întinde. sama: moarte prin spânzurare. samsar: mijlocitor în afaceri negustoreşti. samana: reluarea unui ciclu agricol prin punerea seminţelor sub brazdă = sa-ma-na: a începe un nou ciclu agricol. vas. roi: familie de albine. a ţine legat. samă: recensămînt care se făcea de către domnie în Ţările Române pentru fixarea birului. a aduna la grămadă. a sparge. a pune seminţe sub brazdă = saman: jug.sag(a): a împinge. dare în bani care îngloba toate obligaţiile financiare ale birnicilor = sam(a): a plăti cu echivalent. a trage. adânc. a accepta.

drag. a distruge. trăsătură a feţei. sicar: ucigaş plătit = sic-ncar. a aprecia corect timpul optim când trebuie făcută plantarea sau sădirea = sa-di: a evalua. culoare roşu aprins = sar-ca: o legumă roşie. a bate. în care se prindea gâtul robilor ce urmau să fie expuşi în public ca pedeapsă infamantă = si-ngar: a o lua la fugă. jefuitor. sângi: elementul vital în corpul uman care menţine viata. sir: fir. a pătrunde prin. sazan: crap = sa-zi-a: a trage cu năvodul.bărbieri de avere o persoană. sisi: zălud. a stabili. a aranja. a aprecia. trecerea peste o barieră. a obosi. a fi cinstit. slab. şnur. luptător. a plăti în echivalent. a însănătoşi = sang: a preveni. a urmări. firav. a vinde. separ: a despărţi. săgar: ostaş. un bolovan sau alt obstacol fizic. sila: a necăji. a sări. a strânge.sang-gi: a răsturna.5 mp). a alunga. a necăji. cărare. satara: amendă în bani sau în vite pentru răscumpărarea omuciderii. efortul de a merge cu picioarele legate unul lângă altul. a strecura. lotru. potecă. simpatic. a căsători. si: a fi = si: a coloniza. a umple. drum. a ajuta. a delimita. sin: şopron pentru fân sau unelte agricole de gospodărie = sin: a întinde. sarca: culoare naturală folosită odinioară de pictori pentru redarea carnaţiei. a bate. sare de pe un picior pe altul. mersul prin săltare a unor păsări = sar: a mâna. a începe. violent. năuc. singir: lanţ cu un inel la capăt. a deveni liniştit. a dispreţui. a compensa. a scrie. a biciui. a vâna. sar: mişcarea pe care o face omul prin păşire şi care implică toate acţiunile de deplasare a corpului uman. semui: a lua sau a da în primire = simu(i): a da. lichid de culoare roşie care transportă în tot corpul oxigenul şi elementele nutritive printr-un sistem special de tuburi de diferite dimensiuni numite vene şi artere. adulterului sau tâlhăriei. sapan: parâmele cu care sunt încărcare mărfurile sau descărcate de pe o navă = sa-par: un tip de năvod. (prăjina noastră de 33. a forţa. persoana care însoţeşte regele şi duce sceptrul. cale = sila: a hărţui. Distrugerea acestora cauzează ieşirea sângelui din organism şi poate duce la moarte = sangi. a netezi. a radia. a păcăli. a rămâne. a roti. a alunga. seci: loc defrişat în pădure folosit ca păşune sau ogor = sici. a cere iertare. a dărui.se-er: a străluci. sar: vas de bucătărie = sar: legume. a împleti. a ordona. a închide. a transpira. încovoiat. a urmări. a duce. sămui: a lua sau a da în primire. apucat = sisi: a mâna. parcelă pentru grădină egală cu 36 mp. a îndepărta. a prezenta. seir: privelişte = seer. a transmite. a fi strâmtorat. a urmări. a lumina. a cumpăra.sig(i): a reteza jos. belea. sii: a se sfii = si(i): a se mulţumi. a scoate din = sipar: un fel de năvod. a bate. cărare. a răpune singur. sădi: a planta butaşi. a 81 . a urmări.sig-ngar: atac. sibir: ţesătură de bumbac groasă scămoşată pe una sau pe ambele feţe din care se fac haine ţărăneşti pentru anotimpul rece. aţă = sir: a toarce. a lungi. oţel = sibir: cioban care a ajuns cu turma la destinaţie. năpastă = sataran: spiritul răului în religia emeş moştenit de noi prin Satana. a pune seminţe în pământ pentru un răsad. a apropia. a înfăşura. agresor = sa-gaz: tâlhar la drumul mare. cale. a sili. sana: a vindeca. a intra. drum. a înfrunta. onest. a hăitui. a răsuci. sări: a batjocori = sar(i): a strica. a constrânge. sănătate. a cultiva o grădină. pacoste. a ţine socoteală = sam(u): a aprecia. a rostogoli. a merge.

calfă = sudal: samar. a aduce fără forţă. a lumina. sopă: bâtă scurtă şi groasă.su-ub(a): cioban. vechi. a uimi. sona: a se sminti. a pune. a certa. a radia. a cere socoteală = sucal: mesager. a suge. discordie. a deplasa. a vntura cereale. dezordine. sun: a suna ceasul. lumină. interpretă de folclor din Sadova – Suceava = Surupak: unul din centrele civilizaţiei emeş. şercane: balauri care ar purta norii şi ar aduce grindina = şe-er-ca-an-e: a acoperi cu. plan. luminos. a se răzbuna. soi: neam. şaran: crap mic.sug: a alăpta un copil. boccea. a creşte. şar: vopsele. la un capăt cu măciulie de fier = sopa. ţipar. a radia de bucurie. numeros. a înţepa. de la nivelul umărului sau al capului = sul: a treiera. a străluci. confuzie. a lărgi. a duce la păscut. grijuliu. durabil. mulţime. a se unge. a păzi. a se ofili. a transfera. adică formarea modelului de pe ţesătură. curier. a şterge. sugu: expresie cu care se cheamă mieii pentru a fi alăptaţi la oaie = su-gu: alăptare. a deveni. a străluci. arţăgos. intenţie = socot. a tăia. a întinde. a bucura. ciortan. a domina. suha: a înfuria. neînţelegere. atent. turtă mică. grămadă de grâu. rădăcină. bătrân. persoană care duce samarul. a repartiza. somon: pâine de calitate inferioară. a stăpâni. a fi încântat. sudui: a înjura. culori. confuzie. a vâna sau a urmări pe lumină. a zdrobi. sudal: ucenic. a radia = şer: strălucitor. a se învârti în loc. a încheia. a ridica. şez: ocol pentru vite folosit în timpul verii. a veni încet. a alege. sprijin. sud: judecată. a bea. trimis. o anumită educaţie = soi. a cântări. a reprezenta. logică = sud: a fi retras. a străluci. peşte mare de baltă = şaran: a muşca. surag: vas pentru lichide = su-rag: mare. a lovi puternic. judecată. cuprinzător. a înceta.sumun: ceva de proastă calitate. a dojeni. a se umple. reprezentant al fiscului. a mânca. a căuta ceartă. a se certa. piele iritată. a împărţi. câte două în fiecare dinte = soh: a înlocui. soh: acţiunea premergătoare ţesutului cînd se face nevedirea. clan. a lega. lumina zilei.ses: a cunoaşte. a insulta. a alege. a străluci. socot: socoteală. a muri = sun: bătrân. burduf. colac = somon. a ucide. om cu părul sau barba argintie sau încărunţită = sur: a avea părul şi barba de culoare argintiu-închis. a aşeza. a fi obligat. a deveni confuz. sucăli: a răsuci. a distruge. suc: cuvânt cu care se cheamă mieii = suc. 82 . sur: animale care au părul de culoarea cenuşie. îngrijitor. sul: forma pe care o iau boabele care sunt turnate pe vânt. trainic. bolta cerească. a sfârşi. a scoate la păscut. a deplasa. a se prăpădi. fioros = sun(a): sfadă. a putrezi. a înveseli. a învinge. su(i): persoană. a prevedea. a cicăli. Surupac: Maria. zăcătoare = şez. a întărâta = suh(a): revoltă. a închide în ţarc.termina. chibzuinţă. a alege. şer: cer. a turna jos. a parcurge. calculare. animale pestriţe sau bălţate = şar: a amesteca. a mustra = sudu(i): a bate. Cu această ocazie se trec firele de urzeală prin spată. a fi mulţi.sucud: a măsura. dezordine.

a verifica. şodi: persoană veselă pusă pe glume = şodi. a pune temelia unei construcţii. a da o mână de ajutor. şuc: unitate de măsură egală cu un picior = şug: a transfera. a socoti. a aranja. a distruge. a înţepeni. a răsturna. legătură. a întinde. a se sparge. a fi obligat. şugu: strigăt cu care se cheamă caprele = şugu: a chema. a măsura afară. grindă. a opri. a calcula. lotru. a striga. a ţipa. şidă: haină ţărănească pentru femei = şida: curat. şilica: cuvânt cu care se cheamă raţele = şilica. termen de adresare între prieteni = şogor. şuh: un fel de compas folosit în construcţii = şuh: a încercui cu ziduri. şirincă: fâşie îngustă de pămînt arabil. a căuta ceartă. păcurar. a fixa. a străluci. şugar: zvelt. a nimeri. a merge. a blestema. păşune. rachiu slab = sum: a vedea.şude: a aclama pe cineva. bine făcut.şu-gur: legătură. a rade. bucătar.şilig(a): a scoate din apă. a se încălzi. a aranja.a ţipa. a potrivi. a striga. linie = şirancă. a memoriza. a păzi. şoni: a face pe cineva să devină şchiop. şos: bârnă. a atenţiona. şuba: a târî butucii cu ajutorul ţapinelor = şu-ba: a arunca cu îndemânare. a repartiza un teren. şuhan: hoţ. ceată mijlocie. a şterge. a 83 . băţ gros = şerin: partea din lemn a războiului de ţesut. a construi. a purta pică = şica-ri: spartul oalelor. a croi. a fi încântător. a controla. a duce la păscut. a cunoaşte. a pune deoparte. a înălţa. a se mânia. hoţ. şum: spuma de pe laptele muls proaspăt. îndemânatic. a se necăji pe cineva. a considera. a tăia departe. şir: a pune una după alta. a căuta. legătură. pungaş. a avea grijă de.şun(i): soartă. încântare. a stăpâni. şicari: a se supăra. a înlocui. mână. a dezlega. a rupe. scândură groasă folosită în construcţii = şos. a roade. a cânta. a arăta. a da. rănindu-l = şoni. îngrijitor. a îmbrăca. şti: capacitatea omului de a acumula. a pune. a recita. şuba: haina de lână a ciobanului în care primăvara pune mieii mai slabi pentru a-i proteja de frig. a tivi. a măsura. şiba: termen care dă comanda ca butucul să fie târât cu ajutorul ţapinelor = şeba: a coborî. şef de hoţi = şuha(n): tâlhar. haină din ţesătură groasă purtată peste îmbrăcăminte şi lungă până la călcâie = şuba: cioban. a chema. stâlp. şogor: rudă prin alianţă. unitate de măsură = şeng: căldură. dungă. şis: strigăt cu care se alungă sau se cheamă caprele = şes: a striga. a jupui. foc. măsură. a stăvili. a deplasa. a avea grijă. a înjura. veselie. curat. a striga. şide: şede = şidi: a aşeza. a reţine. a trage. a dirija. a freca. stivă de lemne. putere. a înfige. a tăia. şica: strigătul cu care se cheamă oile = şica: a chema. şubar: croitorul care face şube = şubar: a trage. a ascunde. a considera. a pune.şir-anga: hotar. a fi prevăzător. a împărţi. vârful biciului = şu-ngar: a munci cu sârg. vite cu coarne date înapoi. a striga. a întâmpina cu urări. proptea de lemn. a înjura. şing: lemne pentru foc. a prelucra şi a transmite informaţii cu ajutorul creierului = şiti: a număra. şirin: trunchi de brad lung si subţire. a lega una după alta = şir: a lega. a măsura. a freca. zidar.şus: a doborî un copac. a se aşeza pe.

taşcă: traistă mică din pânză sau piele = tascarin: casetă împletită din nuiele. om în vârstă. parte componentă a unei sănii care ajută la alunecat. durabil. a umple cu. organizaţie. lovitură. a tăia. a omorî. solid. a decide. a păzi. fundaţie. a răcori. şupuri: a se furişa. răcoare.şubur(i): a observa. a ataca. că nu recunoaşte = tachim: a face. şus: zgomot puternic. a picura. fundaţie = talpi: partea lată a unui lucru. şupă: escortă de soldaţi. Şusu: nume de familie din Sadova – Suceava = şusu: puternic. tachina: a se preface că nu ştie. frig. sunetul scos de grătarul încins. a bate. a se strecura.şuba: arogant. autoritate. tiamăt: teamă = Tiamat: spirit al neamului emeş care din haosul absolut a făcut lumea materială şi lumea spirituală. a conduce. închisoare. demn de încredere. soi. a împrăştia pe jos. a fi împreună. cin.arăta. a sesiza un înţeles. a desface. a dispărea. persoană dependentă. tah: persoană care scrie repede = tah: a aduna. pur. lărgime. şur: zgomotul produs de scurgerea apei = şur: a ploua. soclu. a semăna. generos. taman: tocmai. tăgadă = taga: şmecherie. a jigni. a se preface că nu recunoaşte. străbunic. a lăţi. suspiciune = te-am(a): a fi speriat. a repeta. tină: noroi. semn de hotar dintr-un copac tăiat = tes: natură. îndoială. se ploconi = temen(i): perimetru. a hotărî. a răsturna. a părăsi. teş: încovoiat. a avea grijă. seceră cu tăişul ascuţit.tab-ba: parteneri. a pricepe. temeni: a se pleca în faţa cuiva în semn de salut. a ruina. tăr: persoană care asigură ordinea publică = tar: a executa. a înfrunta. frate mai mare. a se asemăna. bunic. a p une capăt la. 84 . fiecare cu ele. tal: porţiune de pământ. ceată de prădători = tagme: a pricepe. a sprijini. platformă. putere. a stabili. a ţine mintea trează. a întinde. bază. tron. a se întâlni. a răci. puternic. vită cu coarnele crescute înapoi. chiar. amploare. a lega. lut = tina: tare. a întemniţa. a se despărţi. a opri. a tremura. tetea: tată. ta: formă arhaică pentru cuvântul tată = ta: fire. mai ales = tanman: credincios. bază. a se ascunde = şupuri. pământ. a duce. a lărgi. tană: pâclă. tapă: tăietură la capăt de lemn pentru îmbinare cu altul = tapa. a deveni îndemânatic. autoritate. pământ. unchi = te-te: a se apropia. cel care tăbăceşte pieile = ti-mar: tolbă din piele pentru săgeţi. a se interesa. a sfătui. a se uni. a înmulţi. a se furişa. putere = şupa. a lungi. a abandona. tagmă: clan. ceaţă = tan(a): rece. a adăuga. a ţine trează mintea. tac: a întrerupe o discuţie = tac: a renunţa. parcelă = tal: lărgime. timar: tăbăcar. îndemânatic. teamă: frică. calm. a tăia departe. a fi nepăsător. a lăţi. fel. a distruge = şus: a distruge. şusur: zgomotul făcut de apele curgătoare sau frunzele mişcate uşor de vânt = şusur: a ploua liniştit şi timp îndelungat. a înceta vorba. a strânge. a se scurge. a ucide. tagă: negare. sprinten. a răsturna. tălpi: parte a labei piciorului sau a încălţămintei care se foloseşte la mers. autoritate.

tâlhar: hoţ, lotru, ceată de răufăcători = tâlhar: mulţime, ceată de hoţi, gaşcă. tâlui: a se întâlni, a nimeri = tila: a se întâlni, a locui, a realiza, a dura, a sta. tog: proprietate prin comasarea unor terenuri, luminiş în pădure, fânaţ, adăpost în câmp = tog,tug: proprietate, a lua, a ţine, a şti, a procura, a primi, a recunoaşte. toi: zgomot, ceartă, încăierare, luptă, tărăboi = toi,tu(i): bătaie, a bate, a ţine, a opri, a obţine o victorie, a sparge, a rupe. tucu: diminutiv pentru tată = tucu: adevărat, bun, a recunoaşte, a procura, a primi, a ţine, a şti, a strânge în braţe, a înveli. tui: ţâcnit, cam nebun, şui = tu(i): slăbiciune, defect, cusur, boală, a fi bolnav. tun: a pungăşi, a păcăli, a da o lovitură în afaceri = tun: buzunar, pungă, sac, a băga în buzunar, a fura, a ascunde. tur: spaţiu delimitat, pachet, legătură, sul = tur: ocol de oi, grajd, staul, a repara, a îndrepta, a micşora. u: expresie de uluire sau nemulţumire, a plânge, a gâfâi la bătaie = u: expresie de protest, a plânge, a gâfâi la bătaie, luptă. ua: expresie care exprimă starea de somnolenţă = u-a: somn, odihnă, repaus. uib: orbeşte, la noroc, pe nimereală = ub: cavitate, gaură, groapă acoperită cu frunze, cocioabă, a săpa, a băga în pământ. ucid: a omorî, a chinui până la moarte = ucid,u-gid: acţiune violentă, luptă, a se dezlănţui, a smulge, a înhăţa, a rupe. ud: plin de apă, udat de ploaie, lapoviţă, burniţă sau zăpadă, transpirat datorită unui efort fizic deosebit sau expunerii îndelungate la soare = ud: soare, lumină, strălucire, vioi, sprinten, zi, vreme, furtună, ploaie, a se dezlănţui. udu: a ieşi cu udu, a urina = udu: a evacua, a nu lăsa pic de murdărie, a se însenina, îndemânatic, persoană ruşinoasă. uh!: strigăt de supărare sau oboseală, duşmănie = uh: a scăpăra, venin, răutate, duşmănie, amărât, chinuit. uman: cunoaşterea firii omeneşti, apropiat de ce este omenesc = umun: a cunoaşte, deschis pentru ceva important. unchi: fratele unuia dintre părinţi, om bătrân, persoană cu prestanţă = unchin: adunarea satului, adunare populară. ung: a investi cu o funcţie publică, a pune să conducă = ung: popor, rude, familie, a aduna, a strânge, a fi împreună. ura: strigăt de bucurie = ur-ra: a radia, a străluci, a fi mulţumit. urdu: expresie cu care se întorc oile când pleacă pe neaşteptate = urdu: slujitor, subordonat, sclav. urî: a băga groaza în cineva, a duşmăni= uri: câine, fioros, duşman, a tremura, a înrăi câinii cu sânge, a aţâţa. ursa: ursoaică = ur-sa: a rage, a mugi, a zbiera, câine mare. ursan: om voinic, om mare, tare cât un urs, plin de forţă = ur-sang: războinic, erou, om tânăr, întâiul, în frunte. Urucu: nume de persoană = Uruc: unul din centrele civilizaţiei emeş. usuc: grăsimea care iese pe lâna oilor, împreună cu praful formează o substanţă lipicioasă şi murdară = usuc;usug: murdărie, mizerie, femeie în perioada critică. uş: expresie cu care se alungă păsările = us: a goni, a bate, a fugări, a sili.
85

usur: zeciuiala morarului pentru grâul măcinat = usur: taxă pentru vânzarea produselor în piaţă. uz: râu în judeţul Bacău = uz: culme, versant, a merge departe, a transporta. za: împletitură din sârmă care proteja corpul luptătorilor în bătălii = za: a atârna, a legăna, a face zgomot, a face larmă. zăbală: tijă din lemn sau metal pusă în gura calului dintr-o parte în alta şi fixată de hamuri, cu rolul de a-i controla mişcările = zabalam: bucată de lemn din ham. zaghie: ţesătură ţărănească groasă din lână şi colorată în dungi late negre ce alternează cu dungi roşii sau portocalii, ţesătură din care se făcea îmbrăcămintea puşcăriaşilor şi care i-a dat şi numele = zag-hi-a: impozit oficial, obligaţie legală, încălcarea a acestor obligaţii duce la …zaghie(puşcărie). zar: broască de la uşă = zar: a întoarce, a răsuci, a roti, a lega. zară: rază de lumină, lumina din depărtare = za-ra: rază de lumină. zăhăi: a împrăştia, a risipi, a face dezordine = za-ha(i): dezordine mare, a fugi, a părăsi, a ascunde, a distruge. zălog: garanţie, chezăşie, obiect dat spre păstrare într-o afacere drept garanţie = zalag: clar, de mică greutate, strălucitor. zer: produs secundar din lapte după ce se obţine brânza = ze-er: a da drumul la câini, a arunca afară, a aluneca. zi: perioada dintr-o rotaţie a Pământului în jurul axei sale, în care se vede lumina = zi: lumina zilei, briză, viu, a răsări, a se zări, a se deştepta, a se ridica, a creşte, a se înălţa, cer, la înălţime mare, înalt. zid: construcţie din pământ, chirpici, piatră sau cărămidă cu scopul de a realiza o clădire sau a realiza un mijloc de apărare = zid: a întări, a fortifica, ordin, dreptate, adevăr, legal, neclintit, ferm, justificat. zise: a spune, a afirma, a zice = zi-se: a vorbi despre măcinat, a vorbi despre calitatea făinii. zitie: turtă din tărâţă de grâu = ziti,zidi: făină de grâu, masă, a mânca. zână: personaj feminin fantastic din basme închipuit ca o femeie foarte frumoasă şi foarte bună, cu puteri supranaturale şi cu darul nemuririi = za-na: nălucă, apariţie neaşteptată, păpuşă, origine, sanctuar. zobi: a sfărâma, a zdrobi, a strivi = zobi,zubi: seceră, a înhăţa, a distruge, a trage, a nimici. Neamul emeş folosea seceri făcute dintr-un suport de argilă arsă, lemn sau os cu un canal pe partea interioară unde se fixau cu bitum mici plăcuţe de cremene, care formau partea cu care se tăia. zoli: a se frământa, a se zbuciuma = zu-li: a râde, a lua în zeflemea. zor: grabă, începutul zilei, perioada când se fac rugăciunile de dimineaţă = zor,zur: sacrificiu, rugăciune, a oferi, a ruga. zulum: nedreptate = zulum: a dispreţui, a face de ruşine, a jigni, a batjocori. zum: sunete scoase din gură pentru a imita o melodie cântată (prin ciupire) la un instrument cu coarde = zum: gură, a perora, a tâşni, a curge în şuvoi. zur: zgomotul făcut de boabele care sunt turnate într-un vas, zgomotul făcut de apa care curge într-un vas, zgomotul făcut de un mijloc de transport care merge pe un drum denivelat = zur: a zgudui, a se cutremura, a aranja, a duce, a oferi. zurzur: podoabă, expresie ce se găseşte în dansul căluţului de Anul Nou în nordul Moldovei „hop zurzur căluţii mei’’ = zur-zur: a se zgudui, a se scutura, a se clătina, albină.
86

Cuvinte care se găsesc identic sau apropiat în româna veche, emegi şi engleză: a: interjecţie care exprimă uimire, uluire, nedumerire sau articol = a: interjecţie – vai!; prepoziţie – unde, când, încotro, arată mişcarea, articol – sufix cauzal, [a: uimire, mirare, nedumerire]. aga: conducător, şef militar = aga: coroană, regalitate, faimă, [age: vârstă, a îmbătrâni]. agil: abil, priceput, isteţ = igi-il: a direcţiona ochii spre, [agile: vioi, sprinten]. ah,ahi: nedumerire, aprobare, confirmare, a încuviinţa o acţiune, a primi o răsplată = ah,ahi: a se grăbi, aroganţă, trufie, a fi de partea cuiva, răsplată, [ah!]. altar: locul unde se aduc ofrandele sau se fac sacrificiile într-un cult religios. Neamul emeş avea o religie monoteistă cu An în frunte ca entitate spirituală care reprezintă veşnicia şi de unde vin toate. Ziguratele erau construcţii atât cu caracter laic, dar si religios, aveau forma unor piramide în trepte, iar în vîrf exista un altar unde se aduceau ofrandele şi sacrificiile = al-tar: a ciopli cu o unealtă, a îndepărta prin tăiere, a delimita, a finisa, a grava [altar: altar]. am: posesie, existenţă = am: a fi, [am: a exista]. an: unitate de măsură a timpului, format din 365 de zile şi cuprinde o rotaţie completă a Pământului în jurul Soarelui. Vechile populaţii percepeau anul ca o veşnică schimbare de două anotimpuri, vara şi iarna determinate direct de ciclul agrar. Vara începea odată cu perioada muncilor agricole (martie-aprilie) şi se termina când se aduna recolta (septembrie-octombrie), după care venea iarna, iar Anul Nou era sărbătorit în luna martie ca o sărbătoare a renaşterii şi reînvierii. Această tradiţie s-a păstrat la români până la începutul secolului XVlll.= an: lumină, cer, rai, An Nou, seminţe, ciorchine, înalt, [an: excelent]. angara: obligaţii impuse în trecut ţăranilor peste cele legiuite, muncă fără plată, corvoadă, belea, greutate, necaz = a-ngar: a acţiona puternic, a persecuta, a rezista, a subjuga, [anger: mînie, violentă]. are: cuvînt care arată posesia unui obiect sau a unei însuşiri de caracter = a-ri: a da naştere, a zămisli, [are: a avea]. argument: suportul unor idei, posibilitatea de a convinge pe cineva, probe în dovedirea unor afirmaţii, mijloacele prin care se realizează o demonstraţie = adament: argument, luptă, bătaie, [argument: dovadă, argument]. aria: suprafaţă de teren pregătită special pentru treierat, bătutul fasolelor, depozitarea cerealelor provizoriu pe câmp. Se smulg buruienile, se nivelează terenul de muşuroaie, iar pentru bătutul fasolelor se întind pe arie pânze de dimensiuni mari = a-ri-a: întindere mare, deşert, pustiu, district, spaţiu delimitat, [area: arie, suprafaţă de teren]. aş: exprimă o poftă, o stare de nemulţumire = as: dorinţă, blestem, a pofti, a visa, a dori, a blestema, [as: ca si, pentru că]. at: cal bun, armăsar = at,ad: a trimite, a plimba afară, chiot, tată, [at: după, la]. ba: a behăi = ba: lână, tunsoare, a scoate sunete, a purta [baa: a behăi]. baba: femeie bătrână, femeie grasă şi fără putere datorită vârstei, care se ocupă cu ghicitul, în familie are grijă de copiii mici = ba-ba: a da, a împărţi, a prezice, caltaboş, terci din malţ încolţit, [babe: copil mic]. bag: acţiunea prin care un obiect sau fiinţă se introduce într-un spaţiu închis = bag: cuşcă, a închide în cuşcă [bag: a vârî, sac, pungă, a şterpeli, tolbă, a aduna, a se umfla]. bal: scandal, tărăboi, balamuc, mulţime, agitaţie = bal: a săpa un canal, a canaliza, mulţime, [ball: mulţime, zgomot].
87

uşor. reuşită. droaie. iute.pus: durere. 88 . a susţine.(ba-na): măsură adevărată. dificultate. mascul. a culca la pământ. echipă]. zumzăit. arătos = ba-ru: a întinde. [buble: a face băşici]. a zdrobi. pântece. cu grămada. în masă. [bar: bară. loc de vânzare. [beshrew: a blestema]. a ţipa. a se încălzi. buci: cur. bâze: muşte. suplu. mult. gloată. fioros. boş: testicul = bos. a trage la măsea = be: a curge. a da ghionţi. a băga în foc. locul de pornire a unei acţiuni.pus: durere. unul peste altul. repede = buluc. denumire dată de greci persoanelor străine de limba şi tradiţiile lor = bar-bar: a se dezlănţui. a se pleca]. barim: cel puţin. suferinţă. a trage. a căuta. campa: a întinde corturile. aroganţă [barium: bariu]. musculos [bullock: bou]. deschis.bil: a vâna. necazuri. a lărgi. cană: vas mic pentru băut lichide = cana: a tulbura. a desfăşura. a bea]. a se înfierbânta].pus: tare. îmbulzeală. fortăreaţă. a fi nervos. a bate la buci – a primi bătaie. iscoditor [barbarian: violent. atent. durerile facerii. a sprijini. be: sunetul scos de oi când se rătăcesc sau le este foame ori sete. a se afla în treabă]. secetos. a lua cu asalt. [ban: a interzice. a da buzna. a supăra. pătimaş. a fi generos. a alunga afară. bandă: grup de persoane care au scopuri comune sau pun la cale acţiuni comune. străin.ganba: piaţă. a evalua. a lua la buci – a rămâne însărcinată = buci. barbar: persoană violentă care distruge totul în cale. [buck: ţap. limită inferioară a unor reguli sau interese care condiţionează începerea unei acţiuni= bar-rim: ţinut uscat. suport. a tăbărî = canpa. toţi deodată. [bush: tufă]. durere. necazuri]. a se afuma. a izbi. buş: trântă. săpuneală. bun: satisfacţie. a dispărea dincolo. mulţime. a bate = bus. [band: grup. [can: cană]. albine = biz(e): a striga. [be: a comunica. conducător al Olteniei care răspundea numai în faţa domnului şi avea drept de judecată = ban. impetuos. be: a îndemna pe cineva să bea. [camp: tabără]. sălbatic]. suferinţă. bubă: umflătură cu puroi care apare în urma unei infecţii. a apare.bulug: a se năpusti. în realizarea celor propuse se sprijină reciproc = banda: sprijin. îngâmfare. [buzz: bâzâit. barieră]. a fi lungit. [bosh: prostii. bubos. gaze la stomac şi intestine = bes. [belie: a defăima.pes: a lărgi. a bâzâi. ceată. tare. sterp. rar. a arde. suferinţă. motive grave. bariu: mare. a da junghiuri. a se pleca. a pedepsi = bat. înclinare a capului. a zbiera. bat: a lovi. a înjura]. a agita. voinic. a striga. întins]. a şterge. măruntaie. a se confirma o stare de fapt = bun: luminat. obstacol natural care limitează orizontul = bara: a întinde. [bun: coc]. bază: partea de jos a unei construcţii care se află în pământ şi se realizează din materiale mai puţin finisate.bad: a se urca pe. lovitură. iritaţie a pielii = bu-bu: puroi. beli: a jupui. a behăi = be: miros urât. deodată. mic. [bases: bază]. lipsit de resurse. [bat: a lovi cu bastonul].ban: mare dregător în Muntenia. a mâhni. bes: vânturi. blocarea unei căi de acces. [baa: a behăi]. [barium: mare. a bate cu năduf = bel. bară: obstacol din lemn sau din metal care se pune pentru a opri accesul pe un drum. buluc: năvală mare. încercare grea. a arde. îngust. grămadă. omul simplu dintr-o societare ierarhizată = ba-za: persoană fără valoare socială.

a potrivi. chilă: măsură pentru volum egală cu 1 litru = chi-la: măsură pentru lichide egală cu 1. a scoate la iveală. fire = ciri. vorba vine!. femeie care a născut un copil viu şi sănătos aducând bucurie familiei şi comunităţii din care face parte = chi-enedi: bucurând pământul. cică: chipurile. dansând. a călători. neam]. [kind: amabil. port. umblătoare = chi-enedi: bucurând pământul. câţ: a alunga mâţa şi semnifică „du-te la şoareci – chiţ” = câţ. chilă: partea de jos a navei aflată sub apă pe care se fixează lateralele = chi-la: a observa. a respinge.2 litri [kilo: kilogram]. graţie [chirp: a ciripi]. [keel: a răsturna. [car: car]. [caper: poznă. a se zbengui]. [cheer: stare sufletească. privată. a admite. a strânge. a fierbe. cir: terci subţire din mămăligă. a ajuta]. loc de taină. [chuck: ciocănit. cam aşa = cic. a apărea. [check: mic. chenead: closet. a transporta. a fi obligat. strigăt puternic. a trimite.sen: ceartă.sur: lut pentru tăbliţe care era dat prin ciur şi apoi modelat pentru scris.gaz: posibilitate. bordei]. chiler: încăpere mică şi retrasă. specific. a mâna. aclamaţie]. foc. a părăsi. a ieşi. a prinde.canon: chin. cin: clasă. ciur: dispozitiv prin care se cerne = ciur. luptă. regulă]. a mâna. mişcând [kennel: cocioabă. a duce. a frămînta]. a se ivi. şansă.sug: hrană. a jefui.cab: a fi atent la concentrarea gândurilor. a obliga la o decizie = cer. turtă din făină de grâu şi apă coaptă pe plită = cir. a da. [cap: capac. a lua în seamă. a scăpa. [churn: a agita. ciri: suflet. necaz. a scoate la păşunat. a creşte atenţia. a călători în afară. constrângere = canon. caz: şansă. tărăboi. [cat : pisică]. culme]. rasă. cioc: gest făcut la petreceri prin atingerea paharelor sau a cănilor după care se bea conţinutul şi are semnificaţia de noroc. cât şi în lupte = car: a sosi la. a scânteia = capari. în faţă = cap. început. a scufunda în apă. cap: extremitatea superioară a corpului omenesc sau cea anterioară a animalelor unde se află creierul. provizii.giri: curat. a primi. dregătorie = cen. [cheer: a consola. esec]. ocazie. car: mijloc de transport cu două sau patru roţi folosit atât pentru deplasări. a trimite. firidă = chilim: 89 . a se înghesui. căpăra: a zgâria. jale. întunecat. alimente.canun: urlet.sir: a curge. a transporta. breaslă. cer: a face o solicitare. căra: a transporta. [carat: cărat].gib: a dansa. a face = car: chei. a se înfuria. mâncare]. a călători în afară. (figurativ) locul unde se măsoară şi se cântăreşte totul. chendelă: lăuză. a evada. a primi. spaţiu foarte mic într-un perete. a amesteca.gig: a fi abătut. gura păsărilor = cioc. a face. belşug. apariţie = caz. a se îndoi. principalele organe de simţ şi gura. a îndrepta.ser: a decide. vârf. a mâna. a închide gura cuiva. dispută. a înhăţa. [canon: muncă. gâlceavă. tagmă. a se certa pentru. a fi atent la. cip: cântecul păsărilor zburătoare care îşi invită partenerul la dans = cip. ignorant. [case: caz]. porţie de hrană.gaba-ri: a se confrunta. gid: a trage. [cheer: mîncare]. a arunca pe spate]. a da. supărare mare. a trimite. partea unui nave care stă în apă. [kin: înrudit].

a pune la muncă. a compensa o datorie = chit. a nimeri. cofă. drum. [dagger: pumnal]. [cur: mitocan]. nătâng]. oca. a împlini. chip: stare de nelinişte. prinsă de hloabe şi folosită pentru protecţia abdomenului la cai. vas de lemn scobit. chin: muncă istovitoare = chin: muncă. a vorbi tare. a controla. măsură de capacitate de aproape un litru = cop. mamifer foarte mic [killer: ucigaş plătit. a înhăţa]. a fermeca. ieşire. a-şi da importanţă. a merge. a ţine în frâu. propriu. a deposeda. a retrage. fâşie de pânză sau piele folosită pentru fixarea şeii. a se ridica. cel care te omoară pe la spate]. lapte. chiti: a ochi. [cuddy: prost. [cup: cupă. a ajuta. a pregăti o unealtă pentru tăiat. scandal. a pili = chili: în totalitate. a răni. a elibera. caş. a conduce. cofă cu care se ia mălaiul. pentru că nu avea 90 . conţinutul unei căni. urcior. a intra. folosit de ciobani la stână pentru apă. obrăznicie.cub: coş din trestie sau răchită. dagă: pumnal cu lama scurtă şi groasă. des.cud: a tăia. a pregăti. a dezvălui. „a lăsa din chingi” – a lăsa liber. a vorbi mult şi tare = codi. ordine obligatorie. timp de lucru. a trage la ţintă. masă luată de lucrători la câmp pe la orele patru după amiază. cucu: pasăre de culoare cenuşiu-închis care depune ouăle în alte cuiburi.gub(a): a opri. a câştiga.chid: a aranja.grup de animale mici şi fricoase. instrumente muzicale asemănătoare cu toba mare. a înşfăca. cingătoare de pânză groasă folosită pentru protecţia abdomenului la femeile însărcinate sau la oamenii care fac efort fizic deosebit. cut: cal şchiop de un picior = cut. cameră. a potoli. organ sexual feminin = cur: a atinge. chingi: bucăţi de lemn care se pun pentru a întări o structură de lemn. cop: fund de coş sau de pălărie. rânduială. a robi]. cană]. a şterge. veselind. a blestema [cut: tăietură]. economii. a copleşi cu beneficii]. a da la spinare. intrare. vasul cu care se ia vama la moară = cupă. a reţine. dans ţărănesc asemănător cu sârba = chi-enedi: bucurând pământul. în trei muchii. casă. a bate ţăruşi. a ţine în captivitate]. ţundră. şezut. persoană singură care nu comunică cu nimeni şi preferă singurătatea „singur cuc” = cucu: întuneric. [kind: specific. natură].chib: a lega. [kid: a păcăli. a curăţa. cu vârf ascuţit. a achita integral o datorie. fâşii de pânză sau piele din hamul cailor. [cuckoo: cuc]. chili: a ascuţi. a glumi]. cană de un litru. dală: placă din piatră sau ceramică folosită pentru pardoseli. a încărca.gu-di: a face zgomot. a uimi. concert de seară dat de muzica domnească. a aprecia. stufos. buci. a pune la cale ceva. a pregăti din timp. dansând. [kine: a intimida]. chit: suman negru sau alb. a ţine socoteală = chi-ţi: loc delimitat. chindie: timp al zilei către apusul soarelui. proeminent. a ţinti [kitty: a aduna. a pune deoparte. grup conducător. Eufrat şi Golful Persic [king: rege. loc întunecos. mare. unitate de măsură pentru lichide. a servi. Neamul emeş. muncă istovitoare. cofă. „a-l ţine chingile” – a fi sau a se simţi în putere. împletitor de coşuri sau rogojini. cur: fund. a da. [cop: a prinde. a domoli [keep: a păstra. cupă: vas pentru băut vin. gălăgie = chip. codi: a se frăsui. a se crispa. umbră. a linişti. culoare închisă. cu întrebuinţare şi semnificaţie religioasă şi socială = da-ga: asociaţie. „a ţine în chingi” – a constrânge. a roade cu pricepere [kill: a pregăti pentru tăiat]. iar puii sunt crescuţi de aceşti părinţi adoptivi. organizaţie. anus. a se strâmba. a se aduna. a fi în stare = chi-en-gi: denumirea emegi a teritoriului dintre Tigru.

a umple. a anula. a se apăra. [gaj: gaj]. a înfige]. [gad: a hoinări prin. cât şi pe podea realizând suprafeţe netede. a se adăposti. icoanele de preţ. domol. morman. grajd primitiv. cei care îşi duc viaţa împreună şi vor lăsa în urma lor urmaşi [dam: femelă. care poate fi exploatat [dig: săpare.dul(i): movilă. dulu: a dezlega. Ţăranii din Moldova istorică au în casele lor o cameră cu destinaţie specială numită „casa mare”. dâmb. daltă. egal: stare de echilibru. a fragmenta = dar: a împărţi. a rupe. a vopsi. a păstra. adăpost [dull: slab. palat. a păstra. lucrurile de valoare şi se sărbătoresc evenimente deosebite. (despre in şi cânepă) a se muia.dusu: coşurile folosite la curăţirea canalelor şi purtate pe cobiliţă pe care lucrătorul nu le vede simultan. realizări de excepţie în concepţia creştină. doli: a ocoli. a aşeza [dub: a unge pielea cu grăsime sau cu răbuială. femeie]. relaţii sociale bazate pe principii recunoscute şi acceptate de toţi membrii comunităţii. a-i pune căluş]. dar: obiect care se dă unei persoane ca recunoştinţă şi respect. pomeni. a găuri. [dup: găgăuţă. domnitor sau boier. a lucra cu sapa.dub: a introduce tăbliţa într-un recipient. a prosti].dub: a lovi cu piciorul. [dole: destin ]. a spune. a acoperi. pahar mic [dare: a îndrăzni]. dam: şură mică. a păcăli]. a curge lin = doli. a dupăi = dup. a tăia. a hurui. a apăra [dare: a înfrunta. a deduce. plăpând. a se destrăma = dub(i): recipient mare. a pătrunde [dale: vale. gaj: garanţie = gaj. a amesteca. suprafaţă netedă]. [doss: pat. bordei. rezistente şi policrome = dala: ac. dop: obiectul care astupă o gură = dop. a distribui. jertfe. lenjerie de corp de in sau de cânepă.piatră suficientă a inventat cuiele din ceramică arsă şi smălţuită. a se topi. judecarea pricinilor se făcea la templu care avea atât un caracter religios (loc pentru ceremonii religioase). sticlă mică. unde se ţin zestrea. a se certa pentru. dări: obligaţii către stat. a culege. durere].di-dug: a judeca. Aici toţi când se aşează trebuie să respecte rânduiala impusă de gazdă în desfăşurarea evenimentului = e-gal: templu. dubi: a tăbăci. a provoca]. deduc: reţin. adăpostul unei familii sărace. gat: zăgaz din piatră făcut de-a curmezişul unei ape curgătoare pentru a prinde peşte = 91 . a feri vederii = dosu. a dormi într-un azil]. a da drumul = dul(u): a aduna. raporturi de reciprocitate perfectă. „odaia mare”. [deduce: a deduce]. dig: construcţie pe lungimea malului unui râu cu scopul de a feri de inundaţii sau de-a curmezişul cu scopul de a crea o acumulare de apă. gad: pureci. a argăsi. Executată din pământ şi întărită pe partea apei cu fascine de nuiele sau cu plante care trăiesc în mediu umed = dig: a fi umed.gaz: posibilitate. ofrande. biruri = da-ri: a achita dintr-o obligaţie. cât şi un caracter laic (aici se judecau litigiile dintre membrii comunităţii respective şi tot aici se făceau rezerve de produse alimentare pentru perioade de criză). păduchi = gada: rufărie. dosi: a ascunde. gagă: termen respectuos pentru femeia care te ocroteşte = gag(a): a da sau a cârpi cuiva o palmă. a alerga cu paşi grei. La neamul emeş. a rupe. dup: mers foarte apăsat. parte dintr-un întreg care se dă cu titlu gratuit. [gag: a constrânge la tăcere. a se ascunde. a umple. a se supune. a împărţi. [egal: zău!. Aceste cuie se fixau atât pe zidurile exterioare şi interioare. [dope: a acoperi cu]. judec = di-duc. acoperişul capului pentru soţ şi soţie = dam: soţ şi soţie. a umbla aiurea]. pe legea mea!].

a creşte. ploaie puternică = ha-la: a spăla. venit de pe drum = ha-ra-an: cale. [hop: a sări]. hală: furtună. a se grăbi]. hi: expresie cu care se alungă sau se opresc câinii din lătrat = hi: a se pregăti. revărsare. a bate. [hale: viguros. a seca. liber]. guleai: chef. scurt. mulţime. a gânguri]. a da pe gât].hada: a se usca. hop: obstacol.gir: a alerga. grădină: locul din jurul casei de la ţară = garadin: a aşeza în clăi. a trage pe sfoară]. necaz = hata. [giddy: ameţit. adăpost. gură. blestemat. uimit]. mai ales când vinul este stăpân pe minte = gur-gur: recipient de 10 litri pentru vin [gurgle: a murmura. de contrabandă]. duşmănie]. nevinovat. a strânge. plasă. a lua în râs. a păzi. [gut: a curăţa de. teren necultivat. a angaja. [gir: cuplat. ridicătură = gheb. a ceda. necunoscut [haranque: vehement]. direcţie. a alunga. gheb: cocoaşă. a ţopăi la războiul de ţesut. belea. a izvorî. a se îndrepta. pagubă. gut: porumbel = gut. hăţi: a asmuţi câinii. a sări. a lega [garden: grădină]. batjocură]. naiv]. [hate: ură. linie]. a se curăţa]. găman: mâncăcios.a trage pe sfoară = hap. scăderea temperaturii până la îngheţarea apei şi distrugerea vegetaţiei = ger. lacom = gamun: grăunte de chimen. a curge. ghidi: interjecţie care exprimă mirarea. gol: spaţiu fără utilitate. găucios. a zbura.had(i): scandal gălăgie. timpul favorabil al acţiunii este în zori de zi când stăpânii dorm. a zgâlţâi pe cineva. durere. a învinge. a rezista [gear: îmbrăcăminte. viteză. soartă]. cel ce umblă în zori de zi pe căi lăturalnice = hot. a se întuneca.gud: cuib. neînţelegere. a se gudura. nenorocire. 92 . nedreptate. săritură = hup: atlet. a ghionti = hăti. a face să dispară [gul: a înşela. hata: belea.hab: a descoperi necinstea.gul: a distruge. ger: frig puternic. a se pleca. degeaba. iar dimineaţa au ocazia să constate paguba. fugă. a îmbrăţişa. hira: ceartă.hud: adăpost. gurgurel: persoană dragă. a se întrista cerul.gib: a se îndoi. belea. răceală = gu-tur: secreţie a nasului. om sărac lipit = gol. hop: a ţopăi = hup: acrobat. unit]. a se apăra de. maldăr. adâncitură. delimitat. haram: afurisit. [guttural: cu nasul înfundat. zizanie = hir(a): a da naştere. a mirosi. [hop: săritură]. [gate: poartă]. a fi exaltat. mic. a prinde.gata. a se apleca.gada: a termina o ţesătură. val de ţesătură = gig: a fi descurajat. a se grăbi. vorbire pe nas]. hat: fâşie subţire de pământ nearat care delimitează două proprietăţi = hat. a sălta. a fugi. a fâlfâi.had: precis. zori de zi [hot: ilegal. drum. [hatch: limită. geri: împerecherea porcilor = giri: rit. a accepta. [gig: sul de pânză]. hoţie. a sări. hap: cacealma. dâmb. puternic]. ia te uită! = gidi: eclipsă. a aduna mâncare [gammon: şuncă. a face rod. a aluneca. a afuma slănină. a hărţui. gât [gullet: gât. petrecere = gu-la: larg. înălţime. guturai: secreţie a nasului. întunecat [gibe: glumă răutăcioasă. [hare: plată. [hap: întâmplare. umflătură. [hate: a urî. mare. hoţ: cel care fură sau pradă. râpă. gig: sul de pânză. a duşmăni]. [hi: noroc].

a lovi]. locul de unde omul îşi începe ziua = hud(a): adăpost. a cunoaşte [leg: escroc]. a spune. [judge: a judeca. ie: da. a rupe. mânie = ira: divinitate emeş a dezordinii. strigăt de atac].sab: a rezista la un atac. a cicăli = hu(i): nevrednic. chestiune = ma-da: domeniu. lugu: a duce cu vorba. local: ce aparţine de o anumită localitate. principe. a murui.lidim: a primi. rapăn = lip. a săruta. alimente. a însemna pe răboj. a porunci. [lip: obraznic. om mare = malac. a judeca. a alunga nişte păsări = huş: nesăbuit. hui: a ocărî. amărât. madea: temă. instrument de tortură = jug. care a făcut din lut. [lug: râmă. a locui. jude: demnitar cu atribuţii judecătoreşti şi administrative. jap: a bate foarte rău. a face necazuri. [jug: a băga la zdup. om puternic. ţinut = local. vierme]. închisoare]. a goni. a blestema. a certa. a fugi dincolo. jug: dispozitiv la care trag boii la car. a murdări. a supăra [hue: strigăt. a trimite [yes: da]. tăcere]. a înceta.lugal: stăpân. [hole: cusur]. a se strânge la masă. [jar: a se certa]. mulţime]. a jăpăi = jap. rege. a stăpâni. mă: mamă = mă: a se naşte din. litie: slujbă ortodoxă pentru binefaceri şi belşug = litim. a întinde. a face scandal = jar. malac: om robust. liber = libir: a duce o anumită viaţă. a se îngrămădi [lake: lac]. a fi aproape]. vizuină.lib: a unge cu grăsime. libir: persoană care decide în nume propriu. slab. [local: de loc]. a enerva]. a lega. dimineaţă. a naşte. a opri. a accepta. zori. ira: strigăt de supărare când copii fac dezordine. a fi escroc. provizii. a cere. a se pleca.hudă: casă. stăpân de rumâni. a stăpâni. [jab: a bate. [madden: a supăra.ma-lag: apărător. a trage pe sfoară. huş: a fi supărat pe cineva. [lip: a atinge cu buzele. a aprecia]. [hush: a înăbuşi. a se întări.lag: a se umfla în dimensiune. a se apropia de = lipi. mami: cuvânt de alint pentru mamă. pricină. aşa e!. a protesta. [male: bărbătesc]. leg: testament = lag: liturghie pentru meditaţie. tânăr. desigur!.lib(i): a unge. [liberty: libertate]. a împărţi averea. om cu stare materială bună. jar: a pune pe jar.gur: a cresta. a ajunge la maturitate.gu-de: a chema. a înjura. a fi mânios pe cineva. primar.sar: cineva care strică sau îngrijorează. a unge. a opri. pricină. a doborî. a sparge afară. a defăima. nesimţire]. şapte bărbaţi şi şapte femei. întocmai! = i-i: a da de. a cuprinde. a suflat viaţa 93 . a zări. [litany: litanie]. judecător. după chipul ei. chiot. a striga. afacere. susţinător. judeţ. jur: jurământ = jur. de nimic. lip: jeg. [jur: jurat]. a nu fi corect. a fi escroc = lu-gu: a înşela. a trece. a contrazice. conducător = jude. femeie care a născut sau are în creştere copii = mami: divinitate emeş. familie [mă: mamă]. lipi: a pune un strat peste. lac: acumulare mare de apă realizată prin îndiguire = lac. a lăsa. murdărie pe corp. hulă: om rău. zonă. blestem = hu-la: a vorbi de rău. a se sfătui. supărare [ire: mânie]. furios. [huddle: a se ghemui unul în altul.sug: porţie de hrană.

bătaie de joc]. pe vremea când indivizii aveau cunoştinţă de strămoşul lor comun. a lăsa să crească barba. [mule: catâr]. [mummy: mamă]. a creşte. a gâfâi [moo: a mugi]. leneşi. a se ivi. mili: a fi cuprins de milă. a sfărâma. arzător. zid = mur: a înconjura. [mangy: stare proastă]. a chefui = mes(i): a dărui ceva. mesi: a sta la masă. reputaţie = mi-ri-tum: un instrument muzical. muma: termen foarte vechi pentru mama. [mull: încurcătură. dans femeiesc [maze: confuzie]. melic: inflamarea glandelor de la gâtul cailor = meli: gât. a merita]. mină: săpătură subterană de unde se extrag minereuri = mâna: belşug. zăbrele. meritu: faimă. a scoate la iveală. mangă: surpătură în mâl. [merit: valoare. [meal: praf. moace: figuri. a spune. manifestare. maz: sumă de bani majorând miza iniţială. prost. a speria. pasiune. mizer: sărac. a slăbi. haine murdare. a apăra. a ruga. a păzi. mut: persoană care nu poate vorbi = mut. mul: catâr. pe vremea când indivizii aveau cunoştinţă de strămoşul lor comun. a se asocia cu. nevoiaş. beregată. bun de spoit casele = mea-lu: cât de mult.. faringe. gratii. acţiunea de a mânca = mă-sa: un coş cu alimente. vag. cu haine murdare sau rupte = me-ze-er-ra: zdrenţe. a întuneca. soi. masă: obiectul pe care se aşează bucatele pentru a fi mâncate. scurt. [mesh: tocană. persoane cunoscute. adevărat. pereche. în plus. [mine: mină]. a convieţui. mic. a oferi. pudră]. mur: perete. moţ: smoc. mulă: om lipsit de energie. reacţie. prăpădit = muc: scurt. fierbinte. a întuneca. trăsătură = mud: ticălos. a se înfrumuseţa. a pipăi. flecari [mock: batjocură. asociat. a se îndura = mili: voce. mic. [mure: a întemniţa]. muma: mama. a scoate sunete. confuzie]. terci]. muc: secreţie nazală. [mode: fel]. tonţi = moace. terci]. umbră.mu-a-se: pentru că. drum sub nivelul ogoarelor din jur care poate deveni impracticabil în perioade ploioase sau când viscoleşte = mangar: încărcătura maximă a unei bărci. omuşor. mişel. meal: pământ alb. a şterge. oameni proşti şi blegi. [melee: încăierare]. [mummy: mamă]. a mugi. [muck: murdărie]. a murdări [misery: mizerie]. a da cu adevărat. greoi = mu-la: vechil. deoarece. netot. a face gălăgie.mud: a purta. mu: sunetul pe care în scot vitele când rag = mu: gură. bleg. cea care perpetuează neamul şi comunitatea = mumu-a: pe vremea tuturor familiilor (a străbunilor). 94 . [mile: milă]. prăpastie. mud: a fi speriat. [motes: fire de păr]. mod: fel. a îngrozi. cea care perpetuează neamul şi comunitatea = mu-mu-a: pe vremea tuturor familiilor (a străbunilor). tovarăş. a înzestra. [mammy: mamă]. man: nume de persoană = man: partener. om rău. pămătuf = mot. pornirile nărăvaşe ale acestuia = mul: scandal.asupra lor dând naştere neamului omenesc. bogăţie [man: soţ]. [mute: mut]. acţiune nesăbuită = maaz: exuberant. a străluci. a încercui. [mash: amestec de malţ cu apă fiartă. a arunca. mit care se găseşte identic în Biblie.

a se căţăra. a găsi. ei!. mudul: stâlp. braţ.mutul: personaj din dansul căluşarilor. nuz: a ieşi în faţă. violenţă. udu: a zdrobi. a muri. a arăta. paha: diavol = pah(a): escroc. suceală = naz. a ocroti. a conduce spre [pad: a merge pe jos]. agitaţie. a îngriji. persoană de încredere]. naz: moft. zid. a supăra. a da. a se ridica. a instiga. dans care se face în unele faze în jurul unui băţ = mutul. [nip: ciupitură. sau se ungeau diferite părţi ale corpului aflate în suferinţă = nir: prinţ. a dansa. nu: aspect. pag: a ocroti. a apărea. a întinde]. zero. a cerceta. promontoriu]. nosa: cuvânt care exprimă un îndemn la acţiune. a curăţa. a fi. a dovedi. [nose: a se conduce după miros]. a îmblânzi = paca. a înjura. nemulţumire. a merge de-a lungul. a oua. ia aminte! = no. labă. ninii: bâzâitul ţânţarilor = nini: a recunoaşte. mulţime = nip. [mutual: reciproc]. stâlp vertical. scârbă = odu. păţ: păţanie. a conduce. straniu]. a chinui. [pat: a mângâia. nilă: milă. frate. a minţi. [oh!]. a închiria. [no: fără. [ninny: prost]. a dormi. [odour: miros neplăcut]. victorios [near: aproape. a arăta aroganţă. a păşi cu aroganţă. nărav. a căuta greşeli cuiva. pac: pungă în care se ţine tutunul. legătură. [nud: gol]. a arăta cuiva. refugiu. padi: cuvânt cu care se îndeamnă la mers caii de la căruţă = pad(i): a încuraja. a fi supărat. a îndemna. păşi: a merge încet. a urzi o intrigă. a circula]. a manifesta înţelegere pentru o persoană în suferinţă = ni-la: a micşora umilinţa unei persoane [nil: nimic. picior. perete. mirosul specific de taurine. răutate. a supăra. loc de întâlnire = nod. cioturi. nib: mulţime. nud: gol. fără îmbrăcăminte. a juca. a atinge. a apăra [pack: a se aduna. [oddly: ciudat. nas: organul de miros al omului = nas. a păstra cu mare grijă. [pah: phuuuu!]. chemare. oh: nemulţumire. uh: a fi iritat. pap: îndemn adresat copiilor mici să mănânce = pap: tată. a încuraja. udul: văcar. se făcea semnul crucii pe pereţii casei. a preţui. capriciu. a ieşi în faţă. a repeta o acţiune. a se dezlănţui. odiu: ură. a ţine. a dezvălui. a înfige cu putere. nig: lucru de preţ. a dispărea]. a priponi. pască = pac. no!: iacă!. 95 . frică. bârfă. [pass: a depăşi. uite!. legătură]. pus: durere. a instiga [naze: cap. bad: a fi generos. dezbrăcat = nud: a se culca împreună cu. bot. a pune un băţ. a pune la adăpost. a scăpăra. a pune jos. [nose: nas]. [pass: a înainta. lipit de. a fi important. nic: mic = nic. suferinţă. necaz. odor: miros. [node: nod]. a fi sigur de sine = pase: picior. nod: legătură între două sfori. mulţime. a vărui = pa-da(i): o funcţie publică. a trece. pag(a): cuşcă. fără valoare]. hai! = nusa: a greşi. pad: a jura pe. păs: durere sufletească. a începe o nouă acţiune. supărare sau linguşire = oh. pădăi: a se găti. colivie. nus: ou. nir: ulei sfinţit cu care se ungea capul domnitorului la încoronare. a îndemna. a strânge]. venin. [nic: crestătură în lemn]. a linguşi. nud: a aranja. nip: lume. [pad: drum]. mic. a se întinde. [pac: balot. mireasmă = odol. chin. pat: suport pentru dormit = pat. păţău = pat. necaz = pas. nici un]. a se urca pe. păca: a supune. a închide în cuşcă. a sta ascuns. agitaţie]. [pap: terci].

[pipi: a urina]. agale. pup: sărut = pupu. bu-bu: a se aprinde. pup: numele unor preparate alimentare făcute din făină de grâu. bu-bu: a rupe. a stropi cu urină butuci sau tufişuri = pis: mal. rac: boală gravă a cailor care se manifestă prin umflături în partea inferioară a picioarelor = rac. a se umfla. ascuns. but: ritm. [push: sprijin]. a curge. confuz. neştiut. a aţâţa focul. partea din faţă a palmei. a nivela. mârşav. a istovi de puteri]. a creşte. a arde cu flacără. a provoca. a străluci ca soarele. rag(i): a înjunghia. lovitură dată cu acest bici. gălăgie.[patch: a improviza din bucăţi]. preţios [peck: merinde. gâtar. a trage. [piss: a urina]. rapt: a smulge. pipi: a urina. pot: a reuşi să facă. pec: brutar. nume generic pentru mai multe plante = pupu. a se uni cu o pană. a suferi. a curge în stropi = pi-pi. neştiut. a radia]. a lungi. a băga în foc. a îndepărta totul = rad: a tăia de la rădăcină un copac. a întinde [pot: a culege. fiare. remediu. a defila [pill: situaţie neplăcută]. rar = ra-ra: a netezi. a ucide. a iriga prin şanţ fiecare copac [pucker: a încreţi]. a crede că poate face ceva = pot. pilă: minge = pila: rotund. grămadă de strujeni. piş: a urina. [rack: chin. pilă: persoană care face trafic de influenţă cu scopul eludării legii = pila: ascuns.bi-bi: a picura. a vibra de. a uni. domol. harapnic. [rage: mînie. cătuşe. mers legănat. plug: unealtă cu care se ară = pulug. a tăia de la pământ [rude: viguros]. biciuşcă. pes: palmă. [puppy: persoană proastă şi înfumurată]. aranjat. a-şi da importanţă. a arăta. lăstar. [ray: rază. a pângărî. a lărgi. mâncare]. plânset = rag: a lovi. a creşte. [rack: chin]. ascuns. a sprijini. [pit: gaură în pământ. a pune în fiare. bulug: hotar. a strânge]. a aduna în turmă. în trunchiul unui copac = pit. a trage. neştiut. a roti. ordonat. pil: leac. a provoca. puş: claie. a se murdări. margine. a ciupi]. a tăia din. pasăre care îşi face cuibul prin găurire. [pill: pilulă. a cuceri un teritoriu = rap: bandă. [rack: grătar]. rag: a prinde rădăcini. a strânge. 96 . a str ânge. piţ: piţigoi. a încolţi. rană adâncă. rag: a răni. rad: a tăia de la rădăcină. a trage. grămadă. orificiu. [plough: plug]. a doborî]. a se înfuria]. pântece. a mânji. mizerabil. [pup: căţel]. pisălog = pil: a fi întunecat. puchiri: a face ceva migălos. brutărie = pec. a măsura. a creşte [pill: minge]. stâlp. pe îndelete. rană adâncă. a migăli = pu-chiri: a iriga livada. a alege. anus. pil: bici cu coadă scurtă făcut din curele împletite sau din vână de bou. clică. a trage afară. a da frunza. rag: sunetele scoase de vite când se rătăcesc sau sunt bătute. bucată de prescură. a defila. capcană. gârbaci. [rare: rar]. a trece. efortul de a aduna = pus: bine legat. raci: grătar = raci. mugur. [pile: a îngrămădi. a presimţi. a se înfrumuseţa. direcţie. a împărţi. bid: gaură. rară: încet. rai: tărâmul fericirii = ra(i): a radia. a arde. rac: crustaceu cu două braţe cu foarfece cu care prinde prada = rac. neclar. ghem. hap]. [rapt: răpit]. îngust. medicament = pil: neclar.

a înnoda. sub formă de bolovani sau de nisip. fericire. a împresura]. a se domoli. a se mădărî. a pătrunde. a se târî. a reaşeza. lăcomie. teritoriu. natural. a găti]. sig-sig: a enerva. origine. [sight: vedere. a plăti din urmă [ruckus: scandal]. cu care ţăranii trag brâiele la ferestre şi la case = sig(a): culoarea soarelui cînd apune roşu-galben sau roşu. folosit la zugrăvit = sic. a dispreţui. a se realiza greu. sete: lipsă de apă din pământ provocată de secetă. neam. vârf de deal. a tânji = ra(i): a înjunghia. sed(e): apă rece. a răni. a înfuria. [sad: trist. dreptate. a se potoli. roşugalben sau auriu. in. grav]. a zări]. a respecta. mânecă. râp: o specie de peşte. munte. [sale: vânzare]. aşezate în locuri uşor de apărat. spiţă. a culca. îndestulare de produse alimentare = saţu. a păzi. loc. a se întâlni. buzdugan. a se cocoţa].2 litri). a potoli foamea cuiva]. vârf. a se strânge. legătură. necaz [rim: a înconjura. [sink: a se lăsa la fund]. lichide sau bunuri de valoare = sa-cu: braţ. armă. armată. [sickly: cu greu]. sig: culoarea soarelui când apune. a suferi. belşug. sala: cameră de dimensiuni foarte mari folosită pentru întruniri sau ca depozit = sa-la: a întinde. puţin câte puţin = sichil: îndemânatic. în putere. boabe. poziţie. boccea. fericire. sănătos. grămadă. [set: rece. satu: prima formă de organizare a unor comunităţi umane sedentare. mulţime. bunăstare = salut. a dori. a lega cu funie. sanctuar. stare. a tropăi. râma: a face rău. loc. a mătura. a distruge. [sate: a sătura. a desface năvodul. platouri. sadă: vrană la butoi = sa-du: măsură pentru lichide egală cu 24 sila (20. a pleca departe. sanchi: a se lenevi = sanchi. [rip: a spinteca]. răpi: a umili. [sac: sac. cânepă. ordine. rigă: rege = rig(a): a se înclina. a desface legătura. sătul. a mărgini. [rig: ţinută. Satele erau compuse dintr-un număr mic de case fiind înconjurate cu palisade şi garduri înalte din trunchiuri de copaci. a merge sigur de sine. a duşmăni = rim: trupă. străin. salut: salvare. săpa: a face un şanţ cu sapa. [sap: a săpa]. lână sau piele în interiorul căruia se pot pune spre păstrare seminţe. rucă: jalbă = ruca. sic: pământ care conţine calcar. sacu: obiect confecţionat din piele. a împărţi. sichis: zgârcit. a restabili ordinea. [rape: răpire]. a slăbi. [raid: asalt]. protejate de şanţuri adânci = sa-tu: înălţime. a desface mănunchiul. bucată. gest care se face prin lovirea 97 . rug(a): a repune în drepturi. hotar. a sosi la. pietrar. pungă]. a pune la stâlpul infamiei. morman. a strica. saţu: senzaţia de saturare. [sat: a fi aşezat. a batjocori. pregătit din timp]. starea fiziologică a omului când are nevoie de apă = sete. sigă: substanţă minerală roşie care se găseşte în natură. fusar = rip. a lungi. sang-chi: a mânca alene. a vrea. [sag: stare de deprimare]. partea de sus. a provoca. răcoare. înălţimi muntoase.răi: a se înrăi. a fi mai bogat. a rupe. abundenţă. sal-ud: a aduce omagii. [salute: salut]. unealtă cu care se prăşeşte sau se fac alte munci agrare = sa-pa: a face un şanţ. a supraveghea. rasă. sic-sic. sagă: miros urât = sag(a): a sufla. a pune la stâlpul infamiei = rap(i): a ţiui. rib: a fi de rang superior. sa-ţu: a împărţi. a îngriji. inamic. a asasina. [sick: care are nevoie de reparaţii].

a vinde. glumă = şag(a): a asculta. a respinge. fluierul piciorului].sig-sig: lovitură repetată. eveniment. puternic. suma: a pune la grămadă. a fi calm. curaj. [sham: prefăcut. a speria]. a ceda. a fi împreună = sum(a): ceapă. sul: om tânăr. şip: sticluţă mică. a cumpăra. a spune. a arăta. sudină: flăcău hărăzit ca soţ unei fete pentru căsnicie = su-din: liber ca un fluture. [shed: sopron]. şo: strigăt cu care se asmuţă câinii = şu: putere. a transmite. a se odihni. hrană. [shod: a încălţa. [shaft: mâner de vas]. [ship: a trimite mărfuri]. [shade: umbră]. cinste = solim. şar: dungă. sodal: ucenic. a strânge. sobori: a se strânge pentru a se sfătui = soboru. [sudden: subit. a fi atent la. [sodden: necopt]. nebun. a se pune. ciubăr. adâncitură. [suck: sugere]. lungime. hazliu. deschis. a se aşeza. şed: a avea o poziţie stabilă. dovadă. hotar = sar: a săpa. a trăi. şug: porţie de hrană. a distruge. lucru grozav]. fraier. a lecui. a porni. şănţuleţ. poznaş = şod. şam: ţesătură de in. a lega cu fire. pas. şaniu: cu şalele moi. nume dat adânciturii de pe diverse obiecte. a potcovi]. a limita. a trăi ca porcii. [shawl: sal]. faimă. [shank: trup. stare sufletească. su-lim: veneraţie. şoc: cantitate de 60 de obiecte de acelaşi fel luate ca un tot = şoc. vas de lemn din care mănâncă porcii = sah: porc domestic. sug: sens figurativ pentru a jefui de bani sau bunuri. sub supraveghere = şedur: cocon de omidă. îngâmfat. [solemn: măreţ]. binecuvântare. solemn: respect. sol: cel care aduce veşti. a dura. a se linişti [son: fiu]. [sick: abătut. a tăia. a implora. a prezenta. a jefui de îmbrăcăminte. [shock: claie]. sin: fiu = sin: a da. sug: a înghiţi un lichid direct din vas sau din glanda ce-l produce = sug: a suge. calfă care trebuie să rezolve lucrurile mărunte = sodal. şal: ţesătură pentru femei care acoperă capul şi spatele = şal: a strânge. a pândi. a se potoli. a împărţi. pocite = sa-ne-sa: rugăminte fierbinte. a atâţa. crestătură. a descânta. a făta. a suferi. a grăbi. şod: ciudat. a bea dintr-un vas până la ultima picătură = sug: a persista. a suge]. şud: cerere. a persista. bumbac sau lână cu desene în relief = sam: a evalua. a se pune. parte a căruţei sau plugului. [shake: a impresiona. [sum: sumă]. descurajat]. şef: astupătoare la horn care se pune pentru a opri căldura după ce s-a stins focul = şeg: a tremura de frig [sheaf: legătură]. şagă: vorbă. a dizolva.pumnilor mâinilor pe verticală (de sus în jos) = sic-sic. 98 . larg. a veseli. şmecher]. a jefui pe cei fără apărare. foile adunate în jurul miezului. implorare. [share: parte. su-dal: samar. locuinţă. ştafetă = sol. a păşi. a dărui. a suporta. a da peste cap. su-buru: adunătură. vas mic în care se păstrau leacurile = şip: descântec. din multe bucăţi. a înfige. a se întrista. a duce. a fi mulţi. a seca. răcoare. şedă: în subordine. a se odihni. [suck: gogoman. a se domoli = şed: apă rece. a fi calm. a reuşi [sole: talpă a piciorului]. a plăti cu echivalent. [shoo: a speria]. şaf: hârdău. [sober: cumpătat. a împărţi]. a jefui pe cei fără apărare. calm]. a se răcori jos. a dărui. a alăpta un copil.

adevărat. zănatic: aiurit. [shoot: a da buzna. a povesti. a lega. a se întinde. strigăt. [shun: a se feri]. afecţiune. tapa: a cresta un copac. şu-na: par. înjura. a zdrobi. [urge: a sili. a sădi rău. [zany: bufon. [use: întrebuinţare]. a deschide. şonc: şchiop = şun: soartă. a lustrui]. a închide în]. 99 . a clătina]. mulţumire. [to: la. a captura [shut: a prinde. furios. ceva de proastă calitate. onest. a prăda = şu-ti: a lua. lucru făcut cu temei = zil: a fi fericit. comportare. a izbi cu violenţă. a sparge afară. şum: miros specific greu de suportat = şum: a putrezi. [shook: a scutura. upi: cerealele care cresc fără grăunţe. a se strica. [tug: a trage. [up: sus]. canal]. a apuca]. a face şotii = şuti: a face. a da junghiuri]. [unite: a uni]. a dăinui. înălţime. şuti: a lua. a lua. şut: deschizătură în acoperişul unei case care permite pătrunderea luminii în pod. a alătura. a distruge. a prinde. a strânge în braţe. a înhăţa. a strânge. necăjit. a captura. a goni. tel: sârmă aurită din care se face beteala = til: a realiza. mişcare repetată fără rezultat. a înhăţa. a lovi puternic un obiect de metal cu ceva. uz: folosinţă. a zdrobi. [tickle: a linguşi]. a prinde. a aşeza. pisălog. [shook: izbitură. prăpăd. dezlănţuire violentă de forţe ale naturii. a nenoroci în bătaie = şona. a distruge. a lipăi. şucar: supărat. aerisirea sau ieşirea fumului. a para un argument. a scăpa din. faptă de om duşmănos. a deschide. a sparge un vas de lut = zang: a face zgomot. a da spre. a fi supărat. a pisa. natură. [shut: a închide o uşă. a fi liber să tai cum vrei = tapa. a povesti vrute şi nevrute = tacalal: a începe. a săpa. a fi iubit. tug: unealtă de lustruit piei în tăbăcărie = tug: a fi mânios. şoti: a face pozne. [shun: a evita pe cineva]. a fi prins. dab-ba: om liber de obligaţii [tap: lovitură uşoară]. glumeţ = za-na-tac. zel: credinţă. tub: cilindru gol pe interior folosit la transportul. pentru. tu: credincios. groază. zang: a face zgomot. furie. a se prăpădi. păstrarea sau evacuarea unor bunuri sau produse. a fugi]. a aduna. taclale: vorbe în vânt. lac. plăcere. mângâiere. vesel. a fugi. a înhăţa. la aprovizionarea cu apă şi în irigaţii = tub: a pătrunde. urgie: nenorocire mare care se abate asupra cuiva sau a ceva. revoltat = şucur: a se apăra. populaţie. [zeal: ardoare]. a speria. a impresiona]. a fi împreună = un(i): a aduna. neghiob]. to: salut folosit între persoane cunoscute = to. ubi: rod ascuns. a obliga]. [tell: a şti. şuc: izbitură. a acţiona într-o anumită direcţie = uz: distanţă. a inunda. a prinde. familie. îmbrâncitură = şucu: a se apăra. ţipăt. rude. [zany: măscărici].şona: a schilodi. a rupe.za-na-tag: a lua în mână o păpuşă. demn de încredere. [tube: ţeavă. [shon: a se feri de. viaţă. a deosebi]. a para o lovitură. a vârî. seci = upi. uni: a strânge laolaltă. a conduce o păpuşă. a număra. după]. gaură = şu-tu: evadare. ură = urgu: ferocitate.

a dispreţui (dur: a locui +dur: a întrerupe respiraţia cuiva). a fi mînios. enku [ZAG-HI-A] În limba română zaghia: ţesătură groasă din lână colorată în dungi negre alternând cu dungi roşii şi care este purtată ca fustă de femeile de la ţară. foarte tânăr + diş: unic. Sunt cuvinte eme-gi comune cu limba franceză sau cu dialectele ei. ga-an-zir [ŞE-KA] În limba română ceca: huhurez. păsări care în tradiţia populară prevestesc o nenorocire sau moartea unei persoane (şe: căldură. sănătate. a rage.PA] În limba română cuvîntul papa: terci subţire pentru copii mici. dreptate + hi: individ + a: a purta. lăstar.TUR] uztur = uz(us)-tu-ra. Există cuvinte eme-gi şi în limba germană şi spaniolă. a zbura. apa este elementul vital al vieţii (kala: provizii. a turna + ru: a face socoteli. bufniţă. kurgaru. a supăra. sarbatu. lăptişor de matcă (pa: tată. sarbatu = un soi de salcie. În lucrarea lui S. Tot umbra copacilor era căutată pentru o clipă de odihnă impuse de sărbătorile religioase ca în expresia „sărbaţi”! cu sensul figurat – vă odihniţi!. firav. a reface + tu: a aduce. Halloran am găsit mai multe cuvinte fără explicaţie. iar petrecerile în mediul rural se făceau vara la umbra unui copac. a face baie. foc + ka: a striga. tânăr. a batjocori. În limba română cuvîntul sarbatu are sensul de persoană sărbătorită. a da de veste (zi: om. loc. igi-sig-sig [PA. iritaţia produsă de un aliment iute sau când se sare cu burta pe luciul apei (uz. suflu. răsplată). singur) ngarza [PA. a răspândi. petreceţi! În dicţionarul lui J. A. a vrea afară. În mediul arid din Ki-en-gi şi în orice călătorie lungă. pantă. bogăţie. dir [SI. a uda o cămaşă sau corpul cu transpiraţie (a: apă + sud: a stropi.A] În limba română sia este strigătul cu care se dă unei ambarcaţiuni comanda de mers înapoi (si: a se clătina. a se înălţa + lugal: om mare). îmbrăcămintea puşcăriaşilor formată dintr-o ţesătură groasă dungată cu gri şi negru (zag: a lua pe umăr. a absorbi. haină uzată. a pleca la drum lung. a irita. În limba română ustura: a arde. gât.n. frate. a chinui + tu: copil. a rezista. prăjină (pa: creangă. a căuta nod în papură cuiva. a fi egal. durerea unei răni superficiale.e. Umbra acestui copac era căutată de cei care doreau să se odihnească. mâncare ciobănească din caş şi urdă prăjite împreună. Kramer – Istoria începe la Sumer – am găsit cuvintele kalaturu. us: coastă. omletă. creangă). a lovi + ra: a răni. gina [TUR. a vorbi. ardoare). a alege. afemeiat. a căuta + pa: a arăta. confidenţe + se: a se înfierbînta. a transporta + a: apă). băţ înalt. N.SE] În limba română cuvântul zise: a spune. îndemn de a mânca adresat acestora.LUGAL] În limba română paluga: om înalt. a se întinde). dabin [ZI. dar acestea au o poveste pe care o las pentru viitor. kala-tu-ru = licoarea vieţii. e-muhaldim [MU] În limba română mu: a mugi. butoi). a îndura. durere.Mai sînt cîteva sute de cuvinte eme-gi care se găsesc numai în limba engleză.DUR] În limba română durdur: a certa. kurgaru = sămânţa vieţii.DIŞ] Turdaş este o necropolă din mileniul Vll î. bibad [UZ. scandal). copac cu umbra deasă. 100 . care sunt şi în limba română. ordine. În limba română este cuvîntul curvaru cu sensul de om destrăbălat care întreţine relaţii sexuale cu oricine. durun [DUR. a transmite informaţii. dar care sunt în limba română: an-bir [A-SUD] Cuvântul asud are sensul: a transpira. casă). are în română cuvântul călătoru cu sensul de a călători. din centrul României (tur: mic.

a împodobi +se: stimă. a avea + en: acesta. kala. La cuvântul eme-gi u-bu-bu-ul se spune că vine din akkadiana bubu`tu. a tăbăci. În limba română cuvântul mânci: a mânca. a face legătura cu pământul + ud: a lua cu asalt.GAR] În limba română cuvîntul sălaşar: persoană care se ocupă cu găzduirea oaspeţilor sau călătorilor (sal: larg. a împrăştia + as: căruţă mică. La cuvintele taka4. a transmite omagii. călăreţ. colac. a pune la cale o afacere. alun: tree). a arde. La cuvântul rib se explică originea akk. Cuvântul sălaş: adăpost. well. butoiaş. lonword from allaanum: oak.UD] În limba română cuvântul chiot: a scoate sunete specifice unui atac sau unui moment de bucurie (ki: fire. Din această rădăcină mai sunt cuvintele calari (kala +ri) = a se deplasa călare.GI]. locuinţă. călări. a avea încredere). mend. ta6 se explică: reduplication class –ta6-ta6 in maru. căli. Cuvintele sunt eme-gi pentru că există în limba română ta. 101 . boboti: a produce bube mici. tata: tată. celar. încăla (in + cala) = a aduna avere. a se respecta (sal: delicat + ud: sprinten. cală = locul de depozitare a mărfii pe o navă. Imaginea căruţei ar trebui interpreată şi în sensul unei deplasări (transport de marfă) pe roţi şi cine trage căruţa. La cuvântul eme-gi hus apare explicaţia: rusu din akkadiană. alan. a face călăreţ. a se mări. Termenul este din eme-gi pentru că în limba română roşu are sensul de a fi aprins la faţă de mânie. a uni. strălucitor.AŞ. a se îngrăşa. În limba română cal.UD. a umple cu. deci cuvântul este din eme-gi. bur se precizează: akk. a se uita la). La cuvântul eme-gi buru(d). ocol. putină.isin [PA. deschis. tag4. a pofti pe cineva la masă (me: responsabilitate. buuru = cistern. ţarc. a da). a dori + gar: a adăposti. adj. a se dezlănţui. La cuvintele kalag. kislah [KI. loc. se explică = stejar (akk. încălărare = încălacare pe cal. a conduce.EDIN] În limba română cuvântul salut: a se întâlni. celă = încăpere mică pentru păstrarea alimentelor şi a unor obiecte. a-i arde faţa de mânie. strong. colăci = a înfăşura rotund. În limba română este cuvântul buriu = butoi mijlociu.EN. vioi).SE] În limba română păşi: a merge cu aroganţă. a produce durere. aceasta + gi: seară. a arăta. rabbu. roşu de furie. zeh [SAL. călărime. muru [SAL. bubă formată în gură. a primi în siguranţă. călăraş. kal se dă explicaţia: to repair. încălăra (in + cal + ara) = a urca pe cal pe cineva. strălucitor. abubă: bubă neagră. Cuvântul este em-gi pentru că există în limba română răbui: a unge cu dohot osia căruţei sau produse din piele pentru a rezista la umezeală. tak4. a călări. În limba română este cuvântul bubuţă: bubă mică. a fi plin de sine (pa: bărbat. swift [GURUS +2-N 14 wagon pictogram] pe care o consider incompletă. Originea cuvântului este eme-gi nu akkadiană. engir [ME. Cuvântul este eme-gi pentru că în limba română alun = arbore. a înmuguri. a căsători. a sosi aproape de). cale. culoare roşie. La cuvântul eme-gi (ngis)al-la-an.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful