Constantin Olariu Arimin: DESPRE DACI, GEŢI….

DISPUTE ISTORICE
Constantin Olariu Arimin În luna august 2004 am găsit pe internet imaginile a 74 tăbliţe de plumb depozitate la Institutul de Arheologie Bucureşti. În cultura română, despre aceste tăbliţe cu scriere getică nu s-a scris un cuvânt, fiind învăluite între-un mister absolut. Unele informaţii care nu pot fi dovedite cu probe, spun că după terminarea mânăstirii Sinaia în anul 1695 o parte dintre sihastrii din munţi s-au retras aici aducînd cu ei şi tăbliţele cu pricina. O altă variantă a apariţiei acestor obiecte este că în anul 1875 cînd se săpau temeliile palatului Peleş, s-a descoperit o mare comoară formată din aproximativ 240 sau 540 de tăbliţe de aur şi plumb, cu o scriere asemănătoare cu a grecilor antici, dar folosind şi litere latine precum şi alte semne specifice acestor tăbliţe şi figuri de geţi, oştiri, cetăţi, simboluri divine şi alte elemente care duceau la ideea clară că s-a descoperit o mare civilizaţie. Numai că şeful guvernului României de atunci, Lascăr Catargiu a dăruit-o regelui Carol I care a ordonat ca tăbliţele de aur să fie topite după ce s-au făcut copii. Bănuind că valoarea lor este inestimabilă şi a distrus dovezi ale istoriei noastre, a donat copiile însoţite de o scrisoare unde-şi recunoaşte greşeala, mânăstirii Sinaia! În anul 1956 puterea comunistă a confiscat de la mânăstire atât tăbliţele de plumb, cât şi toate documentele care făceau referire la ele şi totul a dispărut. În anul 1986 mai mulţi cercetători din domeniul istoriei au afirmat în discuţii particulare că înainte de al doilea război mondial, în subsolul actualului Institut de Arheologie din Bucureşti existau mai multe sute de tăbliţe cu o scriere necunoscută pe care ,,nimeni” nu le-a cercetat! În anul 2003, istoricul Alexandru Deac a comunicat la Congresul de dacologie ţinut la Bucureşti, că a descoperit în arhivele Comitetului Central al PCR scrisoarea lui Carol l către mânăstirea Sinaia. În prezent la această instituţie ar mai exista 5, 35 tăbliţe după unii sau 70 după alţii, dar fără documente de intrare şi fără a fi înregistrate în patrimoniul ei! Din cele 74 tăbliţele de plumb eu am citit 65, iar informaţiile de pe ele ne arată adevărata noastră istorie privind structura de organizare a statului geţilor, sistemul juridic, religia lor, felul cum ştiau să-şi apere glia străbună. Ei îşi spuneau geţi sau rumuni pentru că aşa este scris pe tăbliţe, nu daci cum i-au numit romanii. Îşi scriau identitatea de neam cu cuvintele rumun, riomion, ruomuon, rumuno, romuno sau falnici geţi şi nu daci, iar ţara lor o numeau sfânta Geţia sau Giţia. Strămoşul lor ancestrtal era Moş Arimin, os din care s-au tras ariminii/armânii şi rumânii. Conducerea neamului era asigurată de dage balo (adunarea neamului străbun), care alegea un mato (ocrotitor, conducător, părinte), care deţinea funcţia cât timp era sănătos la trup şi la cap.
1

Din cei 54 de mato eu am reuşit să citesc numele a 43 de conducători ai neamului strămoşesc. Pe alte tăbliţe această conducere colectivă apare cu numele de soboru, gometi sau radă. Aveau un guvern numit agie, în fruntea căruia era mato. Conducătorul armatei se numea basileo, care era ajutat de un consiliu de război numit soto balo (soţii, însoţitorii steagului get), iar cetăţile lor întărite se numeau dabe. Ţara era împărţită în sindii (isprăvnicii) fiind conduse de către un sind. Organizarea administrativă era în cătune, sate şi dabe, iar centrul de putere se numea dabo geto (cetatea neamului get), care a fost la început la Sarmisetuzo, mutată pe la 380 î.e.n. la Enisala (judeţul Tulcea), iar pe la anul 320 î.e.n. a revenit din motive strategice la Sarmisetuzo. Sunt menţionate şi legăturile de sânge care formau şatre în cadrul unor comunităţi. Armata era organizată în polcuri şi avea două corpuri distincte: daco armosa (armata nobililor), care pornea prima în luptă şi gloto armosa (armata gloatei sau a poporului), care suplimenta forţele primului corp sau îl înlocuia complet. Echiparea armatei era asigurată de dage balo, iar conducătorii corpurilor de armată erau numiţi tot de adunarea neamului. Oamenii nu aveau voie să se mute dintr-un loc în altul decât cu aprobarea dabei de care aparţinea. 32 din semnele folosite în scrierea geţilor pe tăbliţele de plumb sunt identice sau foarte apropiate cu semnele scrierii cretane liniar B din perioada 1500-1300 î.e.n. Alfabetul chirilic folosit de români pînă pe la 1870 este în realitate o parte din alfabetele utilizate de strămoşii noştri geţi în urmă cu 2500 de ani. Secuii au folosit prin secolul Xlll un alfabet cu 33 de semne, iar 28 dintre acestea sunt identice sau asemănătoare cu ale geţilor de pe tăbliţele de plumb. În Transilvania şi Ungaria s-a folosit în secolele XV şi XVl un alfabet runic maghiar care a fost „prelucrat” tot din alfabetele geţilor. Gotul Wulfila a „creat” şi el pe la mijlocul secolului lV e.n. un alfabet runic inspirându-se din semnele geţilor. Scrierea geţilor mai are semne comune cu alfabetul folosit în secolele Vlll – ll î.e.n. în estul Spaniei (Tartesio/Turdetano), cu alfabetele folosite de tuaregi şi libieni înainte cu multe secole de era creştină. Există asemănări uluitoare ale alfabetelor geţilor cu scrierea din Biblos, Mohenjo-Daro, brahmi şi alfabetele folosite de sabei în Arabia în secolele XV-lV î.e.n. cât şi cele din Siberia din secolul lV era noastră. Plutaşii de pe râul Bistriţa foloseau pe la 1880, 56 semne pentru crestatul lemnelor. Dintre acestea 13 sunt identice cu semnele din scrierea liniar B, iar 38 sunt identice sau foarte apropiate cu semnele alfabetului geţilor. După mitologia greacă, hiperboreenii care locuiau la nordul Dunării, erau legaţi de cultul lui Apollo. Herodot în Istorii spune că aceştia aduceau ofrande templului din Delos, iar fecioarele „Arge şi Opis veniseră chiar odată cu zeii”. Platon în Axiochos vorbeşte prin gura lui Socrate, despre nişte table triunghiulare de aramă cu un conţinut religios aduse la Delos de fecioarele hiperboreene Opis şi Hekaerge. Venirea zeilor la greci a avut loc odată cu formarea primelor structuri sociale din secolele Xll-X î.e.n. în numita „perioadă obscură”. Arheologia a descoperit într-adevăr plăcuţe de bronz cu o scriere arhaică pe care au atribuit-o vechilor greci şi care a apărut la sfîrşitul secolului Vlll î.e.n.

2

Religia lor era monoteistă având în frunte pe Sentu/Sântu cu sensul de Creatorul, Dumnezeu, iar ca simbol al sacrului era crucea (vezi imaginea de sus) cu braţele egale, liberă sau înscrisă în cerc, cum apare deasupra uşii la primele biserici creştine din Siria şi Palestina. Divinitatea activă a cultului crucii era Zabelo, Creatorul vieţii din lumina vie a soarelui şi Suien, Zoien, Zoe ca divinitate a renaşterii vieţii din aşteptarea luminii morţii (liniştea lunii) prin nemurire. Mai erau dio Dionise, dio Sopio, dio Donizeto, dio Oroelio, dio Tiaz. Fiind o religie a luptei continue dintre bine şi rău, duhul răului se numea Sotea sau Satan. Pământenii se năşteau din lumina vie a vieţii (lumina soarelui), dar toată existenţa lor trebuiau să se străduiască să facă numai fapte bune în folosul celor din jur ca o probă de curăţenie pentru comuniunea cu adevărata viaţă veşnică (nemurirea) ce impunea condiţia de OM. Nu aveau statui, iar divinităţile lor se manifestau ca nişte duhuri, entităţi spiritual – energetice. La naştere fiecare persoană era luată în pază de un înger, neamul get fiind binecuvântat de oastea de îngeri (falanga). Nu aveau temple, ci mici troiţe şi bisericuţe/metocuri unde îşi oficiau cultul sau altare improvizate în vremuri de restrişte. La naştere fiecare era botezat în religia neamului cu vin şi pâine strămoşească. Crucea a fost simbol al sacrului la neamul nostru de la începutul mileniului V î.e.n. descoperire făcută la Gorban, judeţul Iaşi, apoi la Cucuteni, iar mai multe tezaure ale geţilor au ca obiect de podoabă crucea înscrisă în cerc sau crucea cu braţele egale. Divinităţile lor aveau în jurul capului o aură, aşa cum arată plăcuţa de plumb descoperită la Romula.

3

Geţii se considerau poporul ales de Creator. iar ţara lor o numeau ţara sfântă (dio Geta). imagine preluată de hagiografia creştină. mama primeşte un toiag şi un miel de la divinitate/marele preot get?. În partea stângă jos a şopronului se vede o persoană şezând pe un scaun. La dreapta jos. a vizitat Egiptul. La stânga imaginii este un porumbel zburând reprezentînd Sfântul Duh. steaua cu şase colţuri şi steaua cu şase raze) sunt păstrate din religia neamului mioritic din mileniul lV î. Multe din elementele de cult ale religiei geţilor. în colţul stânga jos se văd stilizate imaginile pentru o şopârlă mare. un copil mic ridică braţele către cer simbolizând bucuria vieţii ce s-a născut. s-a înfruntat cu Pitagora şi le-a cerut geţilor să renunţe la folosirea aurului ca aducătorul tuturor relelor de pe pământ. Marele get a existat ca realitate istorică.. II. III. care are pe cap costumaţia religioasă făcută din blana unui lup. Pitagora şi pitagoreismul. sau Ili. Ilio toate având aceeaşi semnificaţie. Creştinismul ortodox este în mare parte religia strămoşească. Tăbliţa 1 este prima atestare materială a legendei naşterii Mântuitorului.e. fiind ispita diavolului. şi care au fost duse de emeşi în Sumer/Ki-en-gi de pe meleagurile noastre pe la mijlocul mileniului lV î. Scaunele sunt trei sugerînd legenda celor trei magi. Sub un şopron cu o vită şezând. i-a trecut pe cabirii din Samos la religia crucii Mântuitorului.n. al cărui cap este pus pe capul lui. Toate aceste date sunt scrise pe 4 .Sarmis sau Armis este Mântuitorul sau Salvatorul neamului geţilor. care se va numi mai târziu Sarmis. Deasupra şopronului este figura cunoscută a lui Iisus cu plete şi cu barbă scurtă ca semn al tinereţii. La mijloc este un şarpe foarte lung. o pasăre mare care aleargă şi un câine sau lup. dar şi simbolurile religioase (crucea cu braţele egale libere sau înscrise în cerc. iar lângă coada acestuia este un pătrat împărţit în nouă părţi egale sugerând că este protector al vânătorilor şi al învăţaţilor.n. un peşte. a fost mare preot şi reformator.e. o broască ţestoasă. Zamolxe. apare pe tăbliţe şi sub iniţialele IOI. doi măgăruşi (cum a intrat Iisus în Ierusalim) şi un profil de om. Tăbliţa ll povesteşte despre vizita lui Zamolxe în insula Samos şi trecerea cabirilor la religia sfintei cruci a Mântuitorului! Pe tăbliţele l şi ll apare semnul crucii ca simbol al sacrului şi al pământului (ţării) care stă sub această protecţie. Sub imagine. iar în mână ţine un toiag.

e. I. Halloran. apoi drumul prin Siria. i-a găsit pe gali – esenieni într-o aprigă dispută religioasă cu clerul iudeu.e. În secolul ll î. O parte din aceşti gali au coborât mai spre sud şi s-au stabilit în anul 275 î. Biseto l a pus sabia pe gali şi i-a alungat.e. păstoreşti şi de organizare socială sunt în mare parte comune celor două limbi. iudeii amintesc de secta esenienilor/esenilor având centrul de cult în Galileea şi care practicau o religie diferită de a iudeilor. L-am tradus în limba română şi bănuiala mea s-a confirmat. cât şi la postul de radio Iaşi.n. Am găsit pe internet în anul 2001 un dicţionar sumerian-englez elaborat de J.e. când a fost cucerit de romani. Începutul secolului l e. Vulpe director la Institutul de Arheologie din Bucureşti unde stau ascunse tăbliţele de plumb ale strămoşilor noştri. Durerea a fost fără margini peste neamul geţilor. oameni fără conştiinţă. dar identică cu a geţilor. pe la 1600 – 1500 î. istoric care a trăit până în 1991 la Paris. nu şi inga. Iar într-un acces de nebunie genială A.n. Am scris cu acest subiect o carte „Civilizaţia soarelui” publicată în august 2002. limba sumeriană/eme-gi are aceeaşi rădăcină cu limba română. Nu au avut reţinere la limbaj spunând despre cei care vor să se uite pe tăbliţe să sunt nebuni. Religia geţilor a influenţat şi zoroastrismul prin existenţa magilor perşi la curtea din Sarmisetuzo în secolul Vl î.n. iar ţara a cunoscut un jaf fără seamăn.n. În anul 1982 am cumpărat cartea Civilizaţia sumeriană unde am găsit trei cuvinte care m-au pus pe gânduri: da. care au îmbrăţişat religia crucii cu taina botezului cu pâine strămoşească şi vin. înfăşurarea trupului cu giulgiu şi transportarea lui până la „galii cei roşcaţi” din Galileea. Galii cheamă în ajutor mentorii din Carpaţi. Fiind opriţi şi la graniţa Macedoniei.e. La începutul secolului Vl î. Grecia şi Tracia până au ajuns în Sarmisetuzo sunt povestite pe 7 tăbliţe. Sluşanschi director al Institutului de Lingvistică Iorgu Iordan din Bucureşti şi Neagu Djuvara. Vulpe spune peste tot că tăbliţele de lut descoperite de N. şi iulie-august 106 e. 79 de cuvinte se găsesc numai în eme-gi (sumeriană) fiind dispărute din româna veche. cum rezultă din tăbliţa 5. A.e.n. Ştiam că aceste cuvinte sunt specifice numai limbii române. Tăbliţa 1 consider că a fost turnată sau trasă – cum apare scris pe mai multe tăbliţe. Este trimis Ili împreună cu o ceată de geţi – tăbliţa 53 – pentru a înfrunta fanatismul religios iudeu.n.n.n. iar conducătorul geţilor. S-a remarcat A. Mai arătam că denumirile activităţilor agricole. iar creştinismul are foarte multe elemente comune cu religia emeşilor. au trecut Dardanelele şi au întemeiat în podişul Anatoliei un stat – Galatia – care a existat până în anul 25 î. dar el şi-a dat seama numai în jumătate de 5 . Limba folosită în aceste texte este limba română veche.tăbliţele 2 şi 3. Culturnicii de profesie au ieşit la atac şi m-au făcut în toate felurile atât la TVR 1. care se găseşte identic sau asemănător în dicţionarele de arhaisme şi regionalisme existente în România. când statul geţilor a fost distrus de romani. Arătam în această carte că avem 1000 cuvinte identice sau asemănătoare cu eme-gi şi 1400 de arhaisme şi regionalisme compuse din două sau mai multe cuvinte eme-gi. Vlasa la Tărtăria ar fi chiar plăsmuirea acestuia!!! Despre tăbliţele de plumb ale geţilor spune că sunt falsurile unui geniu. aceste relaţii s-au stricat rău. pentru că de aici se trag semnele alfabetelor folosite de strămoşii noştri. Tăbliţele sunt scrise între anii 560 î.e.n. diletanţi. Răstignirea lui Ili.n. s-au aşezat printre neamurile geţilor populaţii ale galilor/galatilor. Iisus a fost get. într-o regiune pe care au numit-o Galileea.e. dar nu au acceptat să-mi spun şi eu punctul de vedere. indivizi cu minţile rătăcite. iar inga se foloseşte numai în nordul Moldovei şi Maramureş. În anul 279 î. Efes.

nespecialişti. Densuşianu sau a unui geniu încă nedescoperit. This happened after the time of the Roman empire. Institutul de Studii Orientale din Chicago şi Institutul de Studii Orientale din Philadelphia. dar americanii au tăcut mâlc. altfel ar pune şi el de o şmecherie. aşa cum au făcut cei doi canadieni care şi-au însuşit descoperirea insulinei făcută de N. diletanţi. dar şmecherul a uitat să spună de unde vin ideile pentru că hoţia intelectuală se practică şi la case foarte mari. Englezii au răspuns că au primit mesajul meu şi atât. acelaşi J. cu pictograme sumeriene.oră! Noi trebuie să băgăm la cap că această lepădătură este un supergeniu şi nu avem cum să-l contrazicem. recentă. iar statul român nu a spus nici pâs! Suedezii au recunoscut nedreptatea în anul 1962 la protestele unui scoţian!!! Situaţia este asemănătoare cu Alexandru Odobleja şi studiile lui în domeniul ciberneticii. La sfârşitul lunii noiembrie 2002 am trimis lui J. An sau Anu. ajustat puţin. chiar dacă mentorii culturnici. Se pare că i s-a zbârlit moţul către genialitate şi acestui nemernic! Ghinionul lui este că nu ştie cum sună limba română vorbită în graiurile noastre mioritice. dar cum la noi plăsmuirile au ajuns adevăruri sacre. 2002 îmi trimite următorul răspuns: „Most vocabulary of the Rumanian language can by derived fom Latin. sigur că acestea nu vă mai aparţin”. dar şi alte lichele urlă că tăbliţele sunt nişte falsuri ale lui Haşdeu. modified by Slavic influences. iar priceputul şi-a pus un moţ de „prima-ntâi”! Consider că a venit vremea ca românii să-şi cunoască adevărata istorie. A. N. adică lumea materială este creată de o divinitate fără început şi sfârşit numită la geţi Sântu. So you need to reassurse me and your readers that you have avoided attaching a Sumerian etymology to any word that as a Latin etymology. A. iar cei care vor să le vadă de aproape sunt „nebuni. Paulescu în 1923 şi cu această hoţie au luat premiul Nobel. Acest individ nu a căzut în cap ca să-şi schimbe fundamental ideile cu privire la ce mi-a scris în anul 2002. La 17 dec. fiind întrebat despre legătura scrierii de la Tărtăria cu cea din Sumer. Are you familiar with the Latin etymologies gived for most Rumanian words?” În publicaţia Formula AS din 25 mai 2006. l-am tradus în limba engleză şi l-am trimis în august 2003 către TV Discovery. Halloran – care se ţine că este cel mai mare specialist în sumerologie – un mesaj cu 145 cuvinte comune limbilor română şi eme-gi. Haloran spune: „Cum se poate explica faptul că într-o regiune din vestul României înconjurată cu nume sumeriene… . Explicaţia constă în faptul că textul din fişierul Rădăcini. s-au găsit trei tăbliţe din lut local. De existenţa lor am aflat şi eu în septembrie 2004 din aceeaşi sursă! Argumentele autenticităţii tăbliţelor sunt infailibile în faţa minciunii. Religia geţilor are multe elemente de cult identice cu ale emeşilor şi foarte asemănătoare sau identice cu creştinismul timpuriu. Sigur acest studiu al meu a ajuns şi în mâinile lui. dar care nu sunt în latină. dar mai vechi cu 1000 de ani decât cele din Mesopotamia? …Asumându-vă o origine trivială. orice canalie cu titluri şi ţâfnă poate să facă istoria după propria nebunie şi ticăloşie! Dau mai jos câteva dovezi care nu pot fi contestate de nimeni în cazul când nu sunt scoase în afara culturii române. romană. Acest Creator a 6 . indivizi cu mintea rătăcită” şi alte asemenea sofisme şi fineţuri academice. dar şi o înverşunare fără margini din partea „specialiştilor”. apariţia lor pe internet în vara anului 2004 a produs o „efervescenţă creatoare” şi multă zburdălnicie în minţile unor indivizi. care au ajuns pe căi ocolite la Norbert Wiener. De ce sunt autentice tăbliţele Cum tăbliţele cu scrierea geţilor au fost ţinute la popreală mai bine de 130 de ani. iar la neamul nostru din Ki-en-gi.

numele lui fiind purtat de bărbaţi. oastea de îngeri. În legendele noastre Iana este sora soarelui pe care acesta o cere în căsătorie. dar şi la emeşi cu atribuţii asemănătoare sau identice. Zoei. unde au realizat o cultură şi civilizaţie uluitoare (civilizaţia sumeriană. Taina botezului. viaţa şi stabileşte dreptatea fiind consultat în hotărârile preoţilor judecători. iar emeşii ne-au lăsat pe tăbliţele lor informaţii despre Gibil. Ca duh al vieţii pline de energie. nemurirea. În dialectul istro-român este cuvântul zabelie cu sensul de a unge cu ulei. al regenerării sau al vieţii în aşteptare. Pe tăbliţele de la Tărtăria s-a descoperit o divinitate Şaue.n. În interiorul unei construcţii care avea rolul unui lăcaş de cult s-au descoperit 7 vetre. În eme-gi avem cuvântul zabalom.Duhul care ţine roata vieţii sau inelul vieţii şi rânduieşte soarta morţilor şi întoarcerea în universul energiilor primare din care s-a născut totul. care primea ofrande ce erau arse pe altar împreună cu mortul. crucea ca simbol al sacrului. La neamul nostru răzleţit între Tigru şi Eufrat s-a mai găsit o divinitate cu numele de Zabab. care asistă femeile la naştere şi ajută plantele să germineze. judecata cerească. regenerează natura. iar numele de Zoe era purtat de femei. unică şi mântuitoare cu numele de Sabazios sau Sabadius. sau hotarul dintre pământ şi cer. Este un judecător al sorţii tuturor oamenilor. îngerul păzitor. arătând originea acestei religii care s-a născut într-un loc cu munţi înalţi. unde ghioaga şi arcul erau la mare căutare. iar între ele era o cruce care avea în mijloc o mică vatră pentru ars ofrandele. divinitate a vegetaţiei şi renaşterii naturii. Zoin. a pune ulei pentru ardere. fiind considerat şi stăpânul înţelepciunii simbolizând începutul vieţii în formă de germeni. 7 . să poată venera duhurile energiilor primare pe înălţimi. Trebuie remarcat faptul că sfântul Zabelio ca structură spiritual-energetică nu se identifică niciodată cu soarele. dar şi altele se găsesc în cele trei structuri de cult. Zabielio sau Sabelio este duhul care aduce lumină şi viaţă pe pământ. De aceea emeşii au construit ziguratele. fiind asimilat de către geţi duhului feminin. pe dealul Ghindaru s-au descoperit ruinele unei necropole arse de la începutul mileniului lV î. dar şi al soarelui arzător sau al focului.e. la fel ca în ţara lor de baştină. ca duh al purificării şi al iertării. La emeşi avem pe Suen. Sien. cum au botezat-o specialiştii!). La emegi avem E-anna – casa cerului sau casa Creatorului/ Dumnezeu. unde soarele răsărea de pe culmile acestora. care semnifică cele mai înalte culmi muntoase.zămislit şi lumea spirituală a entităţilor divine definite ca duhuri fiind 7 atât la geţi. agricultura. şi s-au aciuat în Ki-en-gi. Dio Zoe. Zoen ca duh al lunii. Tracii aveau o divinitate solară. Grecii vechi ne-au spus în izvoarele lor că tracii venerau şi pe Gebeleizis. precum şi al apelor limpezi. Zuen. confirmă fără putinţă de tăgadă autenticitatea tăbliţelor! Dio Zabelo întâlnit şi sub forma Zabelio. În sens religios înseamnă sanctuarul din vârful muntelui. Arheologia.n. dar Dumnezeu se opune acestei sminteli. simbolizează renaşterea prin creaţie divină şi umană. Zien . pe care încă nu au apucat să o înjure că s-a stricat cu falsificatorii.e. iar Inanna (stăpâna cerului întunecat şi soră a pământului) este duhul lunii. În localitatea Poduri din judeţul Neamţ. strămoşii noştri l-au considerat pe Zabelo simbolul principiului masculin. toate acestea. Să fie românii aşa de neghiobi încât să se adreseze soarelui şi lunii cu apelativul Sfântul sau este reflexul firesc al vechii religii strămoşeşti a geţilor? Emeşii au plecat din ţinutul carpatic pe la mijlocul mileniului lV î. ca duh al vânătorii şi războiului. dar nu un tiran şi are în subordine ţinutul unde sufletul omului poate reveni la ce a fost înainte de viaţa pământească.

duh protector al căsătoriei care veghează la trăinicia şi rodnicia familiei şi întărirea neamului. ca aprigi hulitori urlă din toţii bojogii că ţinutul strămoşilor noştri era o cumplită sălbăticie până la venirea romanilor. Bobul de grâu se umple. Însă liftele. vegetaţia se împuţinează şi miracolul vieţii ca dar al creaţiei trece în aşteptarea rece a nemorţii. dar şi la emeşi. La ceremonialul de înmormântare se folosesc colaci de forme speciale. care are deasupra o cruce împletită din două şuviţe de aluat. Feciorii fac roţi mari din paie cărora le dau foc şi le aruncă în vale ca simbol al curgerii implacabile a destinului (roata vieţii) în nemurire. duhul protector al căsniciei. În noaptea de 24 decembrie în vechiul cult străbun al crucii. Tot la această dată.Dacă acest neam ar fi venit din altă parte în Ki-en-gi şi ar fi elaborat acolo toate miturile religioase şi întreaga structură socială. nu trebuiau să existe legături atât de vii cu religia geţilor şi tradiţiile noastre populare. fructele se formează. dar nu au reuşit pentru că suntem un popor nevolnic! Sânziene. În Ardeal. iar ambele forme se găsesc identic în alfabetul get. veche de peste şase milenii. tot ca o amintire neştearsă a religiei strămoşeşti. Din iunie până în decembrie lumina zilei scade. fertilităţii. la cimitire se aprind focuri la morminte pentru a oferi morţilor căldură din lumina vie şi puterea reînvierii. Într-un colind din Cluj se spune că Sfântul Soare împreună cu sora lui (Sfânta Lună) păstoresc pe cer turma Domnului! Tot aici se dă colindătorilor un colac mare umplut. care s-au silit ei să ne aducă pe calea cea bună chiar cu sabia. Sunt colacii în formă de opt care au pe extremităţile lungimii spirala vieţii. iar legătura cu religia emeşilor dovedeşte că tradiţiile noastre populare sunt un depozit extraordinar de cultură. Mai avem în cultura populară pe Joimăriţa (Zoe+mărita) sau Zoica. în multe colinde se găseşte refrenul „ziorel de ziuă” dovadă care arată că în subconştientul colectiv Zoirel (Zoi) nu a dispărut nici după măcelul roman. Sfântul Soare şi Sfânta Lună vin din religia neamului nostru pe care o practicau strămoşii până au venit romanii şi au distrus statul get interzicându-le cultul crucii. Un alt colac are forma unui S mai desfăcut. precum şi a neamului omenesc sau sfânt după vorbirea veche şi Zien. este o împlinire a vegetaţiei ajunsă în pârg. Mai arăt că în Joimărel (Joia Mare) prin ogrăzile gospodarilor se aprind focuri astfel ca morţii acelei şatre să vină din lumea lor rece şi să se încălzească. Cu această dată încep sărbătorile de vară şi care sunt legate direct de solstiţiu. marile energii creatoare curg pe pământ aducând lumină şi viaţă. plantele de leac sunt bune de strâns pentru tămăduire. La partea opusă avem ziua de 24 decembrie legată de solstiţiul de iarnă cu care încep sărbătorile de iarnă. Un colind din Oaş ne spune parcă în ciudă: „Două mere jucătoare. În această zi femeile măritate se prind într-o horă ca simbol al darului fertilităţii neamului geţilor şi a nemuririi spiţei lor pe aceste meleaguri. 8 . spune tradiţia geţilor (rumunilor) că prin poarta veşniciei. chiar dacă peste ea s-a pus eticheta creştină. rupte de la Sfântu Soare”. La această dată. pentru că neamul nostru fiind sedentar avea toată existenţa legată de energiile dătătoare de viaţă ale soarelui. Este marea revărsare a creaţiei de început unde omul şi natura sunt uniţi prin credinţa în sfânta cruce şi a respectului pentru cei ce vor veni. vegetaţiei şi al sănătăţii mintale la geţi. În spaţiile acestei cruci sunt aşezate opus două cruci mici şi literele O (om) şi T (tete: tată) din alfabetul geţilor. Numele sărbătorii vine din cuvintele Sin ca duh al naşterii şi regenerării naturii. Tradiţia este o referire fără echivoc la vechea religie a geţilor închinată lui Zoie. Îngerii de pe tăbliţele geţilor ţin în mână roata vieţii pe care soarta a hărăzit-o fiecărui individ. sărbătoarea neamului geţilor la 24 iunie. iar la capul mortului o lumânare făcută în spirală arde până se termină.

aşa cum apare în lăcaşul religios de la Şinca Mare.n. marele înţelept Zamolxe îşi pune traista în băţ şi împreună cu o ceată de geţişori de soi pleacă în lume să se mai cultive şi ajunge în insula Samos unde întâlneşte o altă ramură zburdalnică a seminţiilor carpatine – cabirii.e. În ea se turna plumb şi ieşeau tăbliţele scrise de la stânga la dreapta. care avea şi rol de matriţă.n. 9 . În caseta tăbliţei apare menţiunea abariso (aba: bătrân + risu: şănţuleţ. iar ca simbol al sacrului este crucea cu braţele egale înscrisă în cerc sau liberă şi steaua cu şase colţuri sau şase raze. se săpa (rizuia) de la dreapta la stânga textul dorit şi se gravau imaginile pe o placă de bronz. Republica Moldova. Cu mare osârdie îi trece la religia crucii sau reforma impusă de el cultului geţilor şi are prima confruntare într-ale înţelepciunii cu „subţirele” Pitagora. aşa cum apare mai târziu la comunişti! Crucea. Ucraina.e.. ca simbol al sacrului apare în probele arheologice pe fostele teritorii locuite de strămoşii noştri ( România. Grecii neştiind prea multă carte în acele vremuri. aşa cum le cunoaştem noi. au reţinut că pe ei i-a vizitat marele înţelept Abaris pe la 568 î. În onomastica noastră avem prenumele Sânzien pentru băieţi şi Sânziana pentru fete! Religia neamului nostru străbun.) foloseau steaua cu cinci colţuri luată de la egipteni. dar nu a fost menţionată niciodată ca să nu dea de bănuit cuiva! Cum textele tăbliţelor cu scriere cuneiformă au început să fie citite la începutul secolului XX. justificând lipsa statuilor de cult în ambele culturi. Tăbliţele de plumb şi aur au fost realizate astfel. ci bazată pe entităţi spiritual-energetice/duhuri.n. iar dacă ne-am păstrat tradiţia religioasă şi culturală cu atâta îndârjire. dar şi al emeşilor era o religie solară. este imposibil ca năzdrăvanul mioritic să fi cunoscut aceste informaţii pentru că specialiştii susţin că plăsmuirea sar fi făcut pe la 1870-1880.e. crestătură) Zam-xei adică scrisă de bătrânul Zamolsiu. Ungaria şi Bulgaria) de la începutul mileniului lV î.oamenii erau chemaţi să vină să ia lumina care s-a născut. Pe la anul 560 î.e. cu certitudine că nici limba nu am uitat-o aşa cum o dovedeşte chiar numele ei! În religia geţilor sfântul Zoe nu se identifică cu luna de pe cer pentru că în scrierile de pe tăbliţe ei folosesc termenul de loneo sau luno pentru corpul ceresc. Cu acest pezevenchi se mai întâlneşte şi în Egipt şi iarăşi grecul îi face necazuri. iar Zamolsiu ne lasă aceste întâmplări pe două tăbliţe din care una este scrisă chiar de el. chiar dacă între ele există o distanţă în timp de 2000 de ani şi o distanţă de 2000 km în spaţiu! Cine spune că steaua cu şase colţuri aparţine culturii iudaice nu cunoaşte istorie sau minte ca o secătură pentru că evreii până după întoarcerea lor din Babilon (500 î. Sărbătoarea dovedeşte că suntem aici înrădăcinaţi de peste 6000 de ani. care stătea numai cu nasul pe sus precum râtul porcului. cu sensul de răsărit al lunii. dar nu idolatră.n. ca dovadă că va începe un nou ciclu al vieţii. îngerul păzitor şi oastea de îngeri. Rădăcina comună a religiei emeşilor şi geţilor este dată şi de folosirea cuvintelor lam şi a-ngi-a/angea în ambele limbi cu sensul de înger. iar Zoen mai era invocat şi cu numele de Sara. iar primele lucrări despre civilizaţia sumeriană au apărut după anul 1935. Religiile au în ritual apa vieţii ca formă materială de nemurire. Duhurile din mitologia emeş aveau mai multe apelative.

şi-ar fi dat singur cu stângul în dreptul! Pe tăbliţe numele apei care despărţea Geţia de Mesia a fost scris numai Istru.n. fiica Sofiei.e. Asemenea „greşeli” nu poate face un falsificator. dar mult venin în rânză faţă de istoria neamului nostru.n. noua capitală zidită de cuceritori în alt loc şi pe care au menţionat-o scrierile romane. dar niciodată Danubius.n. Un călăreţ get este în faţa îngerului păzitor care ţine în mână roata/cercul vieţii. adică traci. Cetatea geţilor a fost descoperită în prima parte a secolului XX.. Capitala geţilor – dabo geto – este menţionată pe toate tăbliţele care sunt turnate aici. aşa ca să fie povestea mai turbată! Pe una din tăbliţe apare o imagine care i-a smintit pe toţii „specialiştii”.n. Cea mai vechie menţionare a capitalei geţilor (dabo geto) este pe tăbliţa 16 care povesteşte moartea conducătorului Baicu ce trebuie „să-şi doarmă somnul de veci în Sarmisetuzo.n. aşa cum ar fi fost firesc pentru un fals. cetatea geţilor/dabo geto”. mai ales genial! 10 . Sierema (T 40) şi nu Helis cum ne spune Diodor din Sicilia când povesteşte înflorit păţania lui Lisimah! Pomponius Mela aminteşte despre o localitate Sirmium undeva prin nordul Munteniei.e. iliri. iar o singură dată pe la anul 300 î. Imaginea îngerului mai apare pe şase tăbliţe.În dialectul istro-român este cuvântul zamoli cu sensul de a ruga. macedoneni. cum zice cântătorul de ode Marţial.. aşa cum sunt redate în T 2. Ori urmele de locuire getică a acestei localităţi au fost descoperite în secolul XX excluzând ideea pretinselor falsuri. dar niciodată nu este amintită Ulpia Traiana Sarmisegetusa. pentru că apar pe ea imaginile lui Zamolxe şi Pitagora.e. Dromichete T 22.e. unde un preot get îl trece pe regele galilor la religia crucii şi aduce cu această ocazie un trofeu în Sarmisetuzo. Năzdrăvanul mioritic nu ar fi făcut asemenea tâmpenii pentru că aşa cum susţin „specialiştii” era genial sau erau o gaşcă de răuleni geniali! Şi capitala statului get a fost scrisă Sarmisetuzo. După venirea galilor pe toriştea noastră avem T 11 de pe la mijlocul secolului V î. dovedind că şi romanii ştiau câte ceva despre religia strămoşilor noştri. capitala neamului get ajunge la Enisala aşa cum ne spune T 12. 23 avea centrul local de putere/daba la Sirmiu. Această tăbliţă este turnată pe la 560 î. singură sau în compoziţie! Un plăsmuitor sadea nu ar fi făcut asemenea giumbuşlucuri chiar dacă era el genial. telagi.e. T 15 ne spune că Filip. în varianta Sarmiegetozo. Nu ţine snoava cu mioriticul cel isteţ care vrea să ne facă părul creţ! Pe tăbliţa 25 apar informaţii despre conducătorul satului Dăbâca ce-şi însoară mândreţea de flăcău tare ca osul (voinic) cu Marica. În acele timpuri geţii aveau o sărbătoare a neamului unde erau chemaţi toţi cei de o mamă. iar capitala neamului get era la Sarmisetuzo şi aşa a rămas până au distrus-o romanii. dar niciodată Sarmizegetuza sau Sarmisegetuza. a implora. tatăl lui Alexandru Macedon a fost rău şontit pe la 342 – 340 î. aşa că plăsmuitorul nu avea de unde şti aceste realităţi istorice! Meşterii în plăsmuiri spun că Sarmisegetuza a ajuns capitala geţilor în timpul lui Burebista când a unit triburile din câmpie şi din munţi! Şi aceste afirmaţii sunt nişte nebunii ale unor indivizi cu minte puţină. Pe la începutul secolului lV î.

Mesia se află sub influenţa militară a romanilor. care a refuzat să mai plătească dăjdiile către Sarmisetuzo. împotriva geţilor pentru că nu voiau să-l recunoască protector (bade). În realitate bastarnii şi geţii au atacat Mesia în centru.n. În tăbliţa 5 apare preotul persan Gomtaro care participă la cultul geţilor! Chiar prea mult punem în cârca unui om. După ce au ocupat Panonia. în frunte cu riga lor Cothelas i-au aşteptat pe machidoni cu daruri multe pe malul drept al Istrului să nu mai obosească sărăcuţii să-l treacă.Pe tăbliţe apare Moş Arimin os/Arumun os (T 19) ca strămoş al geţilor şi protector din înaltul cerului. iar Jupiter. romanii şi-au adus cu ei şi divinităţile. iar acest Rolex apare pe tăbliţă cu numele de Orolo. Tot ca Deus Arimanius apare Mithra şi la Roma. iar în anul 30 ajung amândoi mato. Propaganda macedoneană spune că geţii. 11 . Numele monezii geţilor s-a păstrat mult timp pe teritoriul locuit de neamul nostru pentru că în perioada feudală a circulat în Ţările Române. Tăbliţa arată că aceştia erau doi conducători locali din Muntenia şi fiind ajutaţi de boero Biseto ll au purtat lupte grele cu romanii. aşa ca să le dea în bot latiniştilor. chiar dacă geţii din nordul Istrului nu acceptă ruperea gliei străbune în bucăţi. De aici trebuie să tragem concluzia că la acea dată Mesia nu era provincie romană. Din altă sursă am mai găsit o tăbliţă care povesteşte despre o solie trimisă de Dapiseu la sciţii din cetatea Grono pentru a plăti în groşi solda cuvenită armatei acestui neam. Zoirasieo ori a dispărut de moarte bună ori i-a făcut felul cel care a rămas mato. Dio Cassius spune că acest Rolex simţind presiunea coaliţiei geto-bastarne cheamă în ajutor pe romani care nimicesc oştile lui Dapix şi Zyraxes cucerind şi dabele lor situate undeva la gurile Dunării. Revolta lui este reprimată de boero Biseto ll ca mato al geţilor. Şi atunci minciuna era la mare cinste când se vântura în vânt freza vreunui rigă sau neam de flutură steag! Genialul plăsmuitor nu putea să facă o asemenea greşeală aducând alte informaţii despre badea Filipoi decât minciunile cunoscute deja de istorie! Tăbliţa 51 spune că Biseto ll conducătorul neamului get îl ajută pe Dapisiu în confruntarea cu murdara Romă. ca nişte găini plouate.n. Cum falnicii geţi nu aveau în obicei să umble în patru labe în faţa altora (aşa cum o fac urmaşii lor astăzi) şi-au strunit sirepii. Pentru că urgia era mare. iar menţionarea este făcută de marele preot al cultului mitraic. O inscripţie descoperită la Buda pomeneşte de Deus Arimanius ca epitet pentru Mithra. fie el şi supergenial! Tăbliţa 15 ne dă informaţii preţioase despre războiul pe care l-a pornit Filip al-ll-lea al Macedoniei pe la anii 339 î. divinitatea supremă a panteonului roman purta în vechea religie a populaţiei locale epitetul de armunos sau armunis. În ţinutul Apeninilor există oraşul Ariminum ca amintire perenă a fondatorilor urbei. iar situaţia devine tot mai grea. au dat săbiile la tocilă şi l-au aşteptat pe bădia Filipoi Enia să-l întrebe de ce pofteşte la toriştea lor. Şi această tăbliţă contrazice informaţiile venite din surse vechi infirmând ideea criminală a falsurilor. Ungaria şi Polonia o monedă care se numea groşi. angajată să-i sprijine pe geţi. Dio Cassius ne lasă informaţii nu prea sigure despre campania lui Crassus împotriva geţilor şi bastarnilor din anul 29 e.e. s-a adunat neamul geţilor din toate ţinuturile şi rău i-au hăcuit pe macedoneni cu toată fala şi falanga lor. Tot din această tăbliţă aflăm că Dapiseu era acum singur conducător al geţilor. El spune că războiul a început după ce geţii şi bastarnii au atacat pe protejatul lor Rolex ce se ţinea tare undeva pe la gurile Dunării. fără a se preciza rezultatele ulterioare.

e. veniţi în Spania în timpuri imemoriale care au dus cu ei un sistem de legi cu care se lăudau că ar fi vechi de 6000 de ani! Ei au dus şi scrierea descoperită la Tartesico şi Turdateno! Sarmis sau Sarmise este Mântuitorul ori Salvatorul geţilor. Orelio. când boero Biseto I i-a alungat cu sabia pe o parte dintre ei pentru că i-au scărmănat rău pe sarmaţi. Cronicarii medievali nu puteau spune limpede dacă cei de aici trecuseră acolo sau dacă nu cumva seminţia celor de aici se trăgea din iberii Caucazului.n. dar în textul frigian el este scris Midai aşa cum l-a scris şi strămoşul nostru. spune că neamul sciţilor se ţinea tare în baştina lor într-o regiune din „nordul Traciei lângă Caucazul de lângă Istru” adică plaiurile noastre mioritice! Scriitorul grec scrie aceste informaţii cu aproape 900 de ani înaintea lui Orosius (începutul secolului V) şi mai are avantajul cunoaşterii directe a acestor meleaguri. numele conducătorului geţilor este Midai Glma. dar îl păstrăm şi în onomastica feminină prin Sarmisa sau Sarmizia care nu există în calendarul creştin! Şi acestea sunt false? Tot tăbliţele ne mai dezvăluie că galii/galaţii au venit în toriştea noastră pe la sfârşitul secolului Vl î. – 20 î.e.) cu monsiro Dimpo şi chindia pe care au pus-o la cale geţii după ce au călcat cetatea galului. Diego. era Midas. apare scris şi sub forma IOI. Pe tăbliţa 9 unde se face o judecată. Traiul împreună i-a făcut pe gali să treacă la religia geţilor aşa cum arată T 11. Sabio şi unele culese din tăbliţele necreştinilor geţi: Antonio. Ca să scape de nenorocire. Trebuie să admitem că informaţia lui Eschil este corectă pentru că această precizare se găseşte şi în alte surse antice greceşti şi romane. Sarmis apare cu simbolul lui caracteristic – calul tânăr care se găseşte pe mai multe feluri de monede găsite pe la noi. După erupţia de la Santorini la 1652 î. dar şi pe monede apare şarpele ca simbol al sacrului (dio Tiaz) şi se găseşte identic în caduceul cu şerpi purtat de mitropolitul României. Diegio. Că nu au plecat toţi galii o dovedeşte tăbliţa 46 care spune despre conflictul lui Orilieo (30 î.n. Aurelio. clima Europei a suferit un accentuat proces de răcire aşa cum o dovedesc probele de lemn şi gheţarii din Groenlanda.e. Grecii ne spun că cel mai cunoscut rege al frigienilor – neam tracic. La aceşti gali din Galileea a fost trimis Ili să-i apere de zoile aramaice vărsate de clerul evreu care vroia să-i treacă la iudaism aşa cum arată tăbliţele 12 . III. Ilio iar legenda lui este imortalizată pe tăbliţele 1 şi 3.n. Figura lui este identică cu a lui Cristos din creştinismul iahvist dovadă clară că aceştia au copiat/furat informaţiile din religia geţilor. Trebuie declarat şi acesta fals! Numele lui Sarmis a dat şi denumirea capitalei geţilor Sarmisetuzo adică. Tiaz. Eschyl (525-455). dar pe care „specialiştii” le-au declarat cu mare furie ca false. Dacă tăbliţele ar fi false numele folosit era Midas pentru că textul frigian a fost descoperit la începutul secolului XX iar şmecheria mioriticului năzdrăvan. între Marea Caspică şi Bosforul Cimerian/Crimeea. trăia un neam de oameni care se numea iberi şi care nu puteau fi străini de iberii de dincolo de coloanele lui Hercule. Diaz. Tot pe tăbliţe. Duro.e. Ili. Durao. unica putere sau casa lui Sarmise.Pe tăbliţa 17. Cei care au plecat au ajuns în Anatolia şi au format o nouă patrie numită Galatia. şi au convieţuit cu geţii formând o confederaţie (T 9) până la anul 279 (T 26). iar o parte au plecat mai în sud şi au pus de o Galilee. Tabelul „geţii din Iberia şi…scrierea buclucaşă” arată şi altă legătură neştiută până acum între cele două culturi. iar o direcţie a fost şi către Iberia! Istoria fabuloasă a Spaniei medievale spune că în negurile munţilor Caucaz. neamul nostru a migrat către sud. Sobio. susţin „specialiştii” s-ar fi pus la cale în a doua parte a secolului XlX! Ca să le tai maul pentru vecie acestor înverşunaţi în făcături dau câteva nume din onomastica actuală a creştinilor spanioli: Antonio.n.

steagul geţilor). cei ce stăteau acolo. care îşi caută soaţă în neamul bastarnilor. atunci trebuie să tragem concluzia că apostolul ori era gal şi geţii vorbeau curent limba galilor ori era şi el get cu ceva treburi prin lumi străine şi făcea parte din grupul celor veniţi să se înfrunte cu preoţii iudei. căci eşti Galilean şi graiul tău seamănă cu al lor”. Datorită acestei confuzii a romanilor. a cetei lui şi a locuitorilor Galileei.70 se spune: „Şi el s-a lepădat din nou. Pe două din ele se povesteşte despre tentativele de asasinat asupra marelui conducător. 13 . După puţină vreme. În Evanghelia după Marcu 4. Cuvântul boero nu vine de la slavi. Mai apare şi pe alte tăbliţe la boero Biseto l şi boero Biseto ll şi la un flăcău get tot boero Biseto. situaţie identică şi la emeşi cu lugal (conducătorul civil). Plăsmuitorul nu putea să inventeze atâtea adevăruri. Decebal vine din confuzia cuvintelor dage balo (dage: adunare + bală: a conduce. fiară.52 – 58. au zis iarăşi lui Petru: Nu mai încape îndoială că eşti unul din oamenii aceia. Boero Bisto este unul dintre puţinii conducători amintiţi de izvoarele antice de la care ne-au rămas tăbliţele de la 36 la 44. Dacă iudeii l-au „mirosit” pe Petru că vorbea o limbă străină ce seamănă cu a lui Ili. Ultimul conducător al geţilor a fost Diogio/Diegio care a încheiat pacea din Panonia la anul 89 şi este menţionat de romani cu numele de Diegis. specialiştii noştri l-au descoperit pe uzurpatorul Regalianus că se trage din neamul lui Decebal! Ori la geţi funcţia de mato era o funcţie electivă nu ereditară. ci a fost un titlu folosit de geţii din Ardeal sau Banat. Tot pe aceste tăbliţe sunt amintite moartea fiului lui Bisto şi conflictul cu bastarnii T 20.

chirilic şi alte semne) turbă şi tună în toate direcţiile că blăstămăţiile sunt falsuri şi nimic mai mult! Limba folosită este limba română veche. sau numai anumite texte T 25. „Tablourile de familie” T 2. bate monedă la anul 1595 pentru a consemna evenimentul. dar se găsesc şi 79 de cuvinte folosite în emegi şi care au dispărut din arhaismele noastre. ţine acest inel minunat ce-ţi va lega (ţine unite) lumina aducerilor aminte. iar în prezent acest semn este purtat de şeful bisericii siriace pe unde erau esenienii sau galii cei roşcaţi cum sunt menţionaţi pe tăbliţe. scris cu aceeaşi limbă ca cea folosită pe tăbliţe. Literele folosite chiar în scrierea aceluiaşi stil nu sunt identice pentru că se folosea mâna şi dalta în realizarea unor şănţuleţe. Pe faţă are bustul domnitorului cu legenda în română scrisă cu litere latine şi chirilice: STEPH BOIBO MO DOB. când trupul meu va fi părăsit de raza vieţii. Când aud „specialiştii” despre tăbliţele de plumb că sunt scrise tot în română cu alfabetul geţilor (latin. ROLIS TENE ANERE (în emegi „aniri’’: inel cu piatră preţioasă. Rolis. unire. descoperit în anul 1912 şi vechi de 2500 – 3000 de ani. 47. 44. Alfabetele folosite la realizarea tăbliţelor cuprind trei mari grupe de stiluri pe care le-am numit „rumun”. O altă dovadă pe care nu o pot desfiinţa „specialiştii” noştri este inelul de la Ezerova. fiecare diac arătându-şi priceperea în turnarea tăbliţelor. 28 unde apar şi alţi mato decât cei de pe tăbliţe.Ede sau preotul judecător purta pe cap o bentiţă cu un obiect mic în dreptul frunţii. Un loc aparte are alfabetul religios folosit numai în ocazii speciale cu care se scrie întreaga tăbliţă T 11. Fiecare tăbliţă are particularităţile ei 14 . iar unii de pe tăbliţe nu apar în tablouri. Plăsmuitorul nu avea de unde să ştie asemenea informaţie. pe care nimeni nu le poate trimite în categoria falsurilor. Acest adevăr nu a fost tăgăduit de nimeni. iar în româna veche „anulare’’ înseamnă de forma unui inel) NER (minunat) TI-L TEANE-S KOR (cor: cerc. dar necitit până în prezent. legătură) RAZE ADO MEANTI LEZ (leş: trup mort) VIITA MINE RAZE-L TA. Un falsificator nu şi-ar fi permis asemenea „scăpări”! Ştefan Răzvan. Situaţia este identică pentru colanul de la Pietroasa şi fibula de la Kerlich. nu matriţa sau poanson pentru imprimarea literelor. „religios” şi „get” [vezi tăbliţele de sus în jos]. domnul Moldovei.

alfabetice şi de semantică, pentru că au fost scrise de persoane cu culturi diferite, în epoci diferite şi în zone unde existau specificităţi dialectale ale limbii române. Să amintesc şi scrierea galilor de pe marginea tăbliţei 9, care nu era descoperită când pretind specialiştii noştri că s-au făcut falsurile. Iar semnele plutaşilor de pe Bistriţa se găsesc în cea mai mare parte în alfabetele geţilor, dar lipsesc din alfabetul latin sau grec! Dar cel mai izbitor argument este asemănarea până la identificare a semnelor folosite de geţi pe tăbliţele de plumb cu semnele folosite în Biblos, Mohenjo – Daro, Siberia, India, nordul Africii (berberii, tuaregii şi libienii), Saba, toate ţinuturi care nu au nimic cu cultura şi scrierea greacă şi descoperite unele, la începutul secolului XX!

Să desluşim corect aceste ziceri. Trebuie să înţelegem că năzdrăvanul nostru a plăsmuit o limbă inspirată din limba română veche, dar împănată cu multe cuvinte din eme-gi (sumeriană), care nu era descoperită când se făcea şotia, a mai plăsmuit o religie care se regăseşte în mare parte în mitologia emeşilor, dar şi în cea românească şi de unde se trage creştinismul iahvist, a falsificat istoria punîndu-i pe gali/galati acolo unde i-au menţionat unele izvoare vechi şi a venit cu informaţii necunoscute din alte surse până în prezent. Pentru a umbri şi ruşina fala altora, l-a scos pe Iisus ca fiu al neamului nostru agăţând cu obrăznicie alte subţirimi ale glagoriei, care dau foarte rău la cultura greco-romano-iahvistă! Şi această plăsmuire unică în cultura lumii prin dimensiune şi consecinţe a fost făcută nu se ştie unde, nu se ştie când şi nu se ştie de cine, dar mişelul a arătat că are la degetul mic toată cultura românească şi de aiurea, iar timpul pentru el nu a fost o piedică în făcătura pusă la cale! Există o uriaşă plăsmuire în cultura lumii care ne-a distrus nouă istoria şi dreptul la adevăr, iar aceasta se numeşte Vechiul Testament şi Noul Testament. În loc de concluzie. Trebuie să ne închipuim că acest neastâmpărat mioritic avea acces la un fel de calculator al timpului şi tot butonând în draci a pus la grămadă informaţii neverosimile din trecutul îndepărtat al neamului nostru, a umblat cu şoalda şi prin viitor ştiind că se vor face ceva descoperiri cu privire la şmecheria lui şi aşa pus pe rele ne-a trimis în ceaţă să umblăm legaţi la ochi. Dar noi cum suntem neam de soi şi în frunte ne-am înălţat numai genii şi supergenii, l-am zăpsit pe mişel şi l-am tras la sfânta judecată a adevărului! Dat dracului pezevenchiul!

15

Aceste informaţii, dar şi altele la fel de năucitoare le-am pus în cartea Adevăruri ascunse din care am tipărit 100 exemplare pe banii mei şi le-am dus în librăriile din Botoşani şi Iaşi în decembrie 2005, iar în martie 2006 era scoasă de la vânzare! „Argumentele” specialiştilor că tăbliţele sunt false V. Pârvan spunea că „sunt falsurile lui Haşdeu” şi de aici a pornit ideea criminală că un plăsmuitor vrea să ne batjocorească adevărata istorie. Dar până în prezent nimeni nu a avut curajul să facă publice falsurile şi tâmpeniile lui Pârvan care au mutilat istoria noastră veche. Alexandru Vulpe director la Institutul de Arheologie Bucureşti, în publicaţia Formula AS din martie 2006 spune: „falsurile sunt realizate de un geniu, dar mie mi-a fost deajuns o jumătate de oră ca să-mi dau seama”! Chiar aşa este cultura română ţinută la degetul mic de nişte genii şi supergenii! Când prostia şi incompetenţa au ajuns moţ, înseamnă că este loc de mai rău. Alexandru Suceveanu, director adj. la aceeaşi instituţie, în publicaţia Ultimă oră din 16 februarie 2005 spune: „copiile au fost ale lui Nicolae Densuşianu care a scris şi Dacia preistorică, care este pocalul de aur al tracomanilor, noi am fost buricul lumii, de la noi sau tras toate, etc…Astfel, tăbliţele ar fi copii ale demenţei lui Densuşianu, făcute la Iaşi unde s-au făcut şi alte falsuri”. Şi acest individ bate câmpii în nebunia lui obraznică. Dacă spune „specialistul” că tăbliţele sunt copii înseamnă o recunoaştere indirectă a autenticităţii lor pentru că orice copie este făcută după un original, adică să înţelegem că nu sunt falsuri. Şi ne mai trimite el plin de sumeţie să căutăm şmecheria pe coclaurile Iaşului pentru că acolo s-a pus la cale tâlhărşagul. Dar la Sinaia unde s-au făcut copii după tăbliţele de aur din porunca lui Carol l, mai există persoane în viaţă care pot depune mărturie că au avut în mână copii de pe aceste tăbliţe despre care ştiau multe persoane din acest oraş. Mai există înscrisuri pe care „specialiştii” le ţin la mare strânsoare să nu le vadă nimeni! Cât priveşte demenţa lui Densuşianu şi nebunia tracomanilor tov. culturnic dă dovadă de o mare neghiobie. În Dacia preistorică pe care cu siguranţă că nu a citit-o, Densuşianu nu spune niciodată că neamul nostru vine din cel al tracilor, ci el aminteşte pe hiperboreeni ca un popor mitic de unde vin pelasgii, ariminii cu toate ramurile lor şi riminii sau rumunii cu răzleţirile lor în cele patru zări. Iar povestea privind originea dacilor din traci îi aparţine secăturii de Pârvan. Dacă Haşdeu sau Densuşianu ar fi ştiut de tăbliţe, cu siguranţă că hulitorii nu mai erau astăzi directori la instituţia amintită. Pentru a nimici smintelile lui Suceveanu am să amintesc faptul că pe internet există site-ul proel.org realizat de mai multe universităţi din Spania în colaborare cu lingvişti din U.S.A. având ca subiect originile limbilor şi a alfabetelor. Pentru teritoriul de unde au migrat indoeuropenii ei propun patru teorii: 1. din regiunea baltico – pontică pe la anul 7000 î.e.n.; 2. din regiunea central - europeană – balcanică pe la anul 5000 î.e.n. 3. din regiunea pontico – caspică pe la anul 4000 î.e.n. 4. din regiunea anatoliană pe la anul 6000 î.e.n. Trei din aceste teorii vizează tocmai teritoriul ţării noastre şi regiunile unde au locuit în vechime neamurile geţilor (Ungaria, fosta Iugoslavia, Bulgaria, sudul câmpiei Ucrainei şi sudul Poloniei). Tot aceşti răi spun că cel mai vechi alfabet este cel protosumerian din care se trag cel sumerian, proto-elamit şi Tărtăria! Iar arheologul american Marija Gimbutas spune în lucrarea Civilizaţie şi cultură, Bucureşti, 1989 că
16

pe toriştea noastră, în mileniul Vll î.en. „în Carpaţi, era o civilizaţie puternică, prima şi singura în Europa…o societate matriarhală, teocratică, paşnică, iubitoare şi creatoare de artă”. Chiar şi în faţa acestor argumente de necontestat, gunoaiele culturii române rămân neclintite în ticăloşia şi ura lor fără margini împotriva adevărului! Prin tabelele privind răspândirea alfabetelor geţilor eu confirm aceste ipoteze, iar prin studiul lingvistic „Rădăcini”, dovedesc realitatea de necontestat că pretinşii indo-europeni este neamul nostru, care a migrat în mai multe valuri în cele patru zări, aşa cum arată şi alfabetele duse cu ei şi perpetuate timp de sute sau mii de ani. Dar „specialiştii” noştri sunt prea tari ca să consulte şi asemenea informaţii, ei au rămas pe calea luminoasă deschisă de Pârvan şi Roller! Informaţii asemănătoare se găsesc şi în surse antice! Strabon spune în Geografia că: „Cei dintâi care au descris diferite părţi ale lumii spun că hiperboreii locuiau deasupra Pontului Euxin, a Istrului şi a Adriei”, iar Macrobiu în lucrarea despre Scipio zice că: „regiunile udate de Tanais/Don şi Istru pe care antichitatea le numea hiperboreene”. Apollonius din Rodos în Argonautice spune că hiperboreenii sunt pelasgi locuind în nordul Traciei. Crucile libere prezentate de mine la sfârşitul cărţii, au în mijloc o mică gropiţă sau o cruce mai mică. În localitatea Poduri din judeţul Neamţ, pe dealul Ghindaru s-a descoperit o necropolă veche de 6000 de ani. În interiorul acesteia era un lăcaş de cult format dintr-o cruce cu braţele egale care avea în mijloc o mică adâncitură unde se puneau ofrandele pentru ars şi 7 vetre situate în jurul ei. Podoabele geţilor erau o imitare a acestei realităţi religioase şi cred că aveau rolul de talisman aşa cum se întâmplă şi astăzi. Cele 7 vetre sunt simbolurile celor 7 duhuri din religia strămoşilor noştri, care au ieşit din Sântu (crucea-vatră). Mai apare şi crucea înscrisă în cerc care reprezintă universul existenţial al individului (roata vieţii) şi se subscrie renaşterii în nemurire prin puterea crucii. La emeşi legătura dintre Creator şi celelalte 7 duhuri născute din el sunt prezentate simbolic printr-un copac cu 7 ramuri cunoscut în Biblie ca „pomul cunoaşterii”, aşa cum apare pe un sigiliu de pe la anul 2200 î.e.n. Sub ramurile copacului sunt două fructe care aduc a mere sau pere, iar colindul nostru de Crăciun chiar asta spune! În partea stângă este o divinitate stând pe un corp dreptunghiular, iar în spatele ei este un şarpe ridicat până deasupra capului personajului. Pe tăbliţele 34, 42, 53 apare şarpele ridicându-se pe un suport cu două picioare, iar în tăbliţa 73 apare chiar ca pe sigiliul emeş! Poznaşul nostru mioritic nu putea pune pe tăbliţe aceste simboluri şi să le brodească atât de bine încât nu le poţi găsi cusur, pentru că despre civilizaţia emeş/sumeriană nu se ştia nimic când pretind „specialiştii” că s-ar fi făcut falsurile adică undeva pe la 1870 – 1880? Aurora Peţan în publicaţia Gardianul din 2 iunie 2005 spune: „plăcuţele sunt scrise într-o limbă preindo-europeană. Alfabetul secuilor nu are nici o legătură cu alfabetele de pe plăci care sunt predominant greceşti…limba folosită pe plăci nu seamănă cu substratul limbii române. Nu există cuvinte din substratul limbii române”. Alt specialist care minte cu neruşinare! În tabelul „Alfabetele geţilor şi inspiraţiile altora” arăt că 28 de semne din cele 33 ale alfabetului secuilor, se găsesc identic sau foarte apropiat cu semnele geţilor. Iar acest alfabet al secuilor este luat de la românii din zona unde s-au aşezat, adică între izvoarele Bistriţei şi Mureşului, ape pe care plutaşii le foloseau să transporte lemnele către câmpie. Ei crestau lemnele cu diferite semne care se găsesc în alfabetele geţilor. Pe site spune specialista că tăbliţele sunt scrise în limba dacă. Dacă tot veselosul spune fără opreliştea bunului simţ ce-i bântuie freza, de ce n-am striga să audă neamul că tăbliţele sunt scrise în hitită, curvită, hurită, smintită, zbârlită, luvită,
17

şi apoi moştenite în română”. latină şi o limbă necunoscută. Şi continuă: „Ce s-ar întâmpla dacă v-aş spune că în realitate plăcuţele sunt scrise în greacă”? Adică pe Dan Romalo îl trage de urechi pentru că tăbliţele sunt scrise în limba română „cel mult până la jum. 19” folosind limba română arhaică. semne silabice cipriote şi ale linearelor cretane A şi B. Un adevăr rătăcit. Aşa gândesc unii străini despre istoria noastră foarte veche. Specialistul mă pune la zid spunând că nu cunosc istoria limbii române şi afirmă tăios: „Limba noastră nu are nimic în comun cu cea a dacilor. că tot avem fiecare dreptul la o părere! Sorin Olteanu. sec. iar mie îmi taie pofta de muncă spunând că sunt scrise în greacă! Specialiştii tot specialişti. filolog şi lingvist într-un material pe internet îl face şuviţe pe Dan Romalo care susţine că tăbliţele sunt scrise în greacă. Toţi specialiştii arătaţi mai sus. Nu suntem latini aşa cum ne vor ei! Ce ştim şi ce nu vrem să ştim despre trecutul neamului nostru? La această întrebare vreau să răspund cu puterea adevărului. Bucureşti. iar Aurora Peţan a analizat fonetic. o învârt cum vor ei şi nu le mai dai de capăt pentru că sfânta minciună poate oricând să fie adevăr! Nimeni nu a citit tăbliţele şi nu cunoaşte informaţiile adevărate scrise pe ele. Toată zicerea o pune într-o carte. quechua. faptul că strămoşii noştri vorbeau o limbă. tracolog. teocratică. şi se puteau găsi în orice carte de popularizare a preistoriei Greciei. Textul de mai jos este o parte prelucrată dintr-un manuscris intitulat Dicţionarul nemuririi şi care cuprinde 2936 cuvinte româneşti identice sau asemănătoare cu eme-gi/sumeriană şi 4405 cuvinte româneşti vechi (arhaisme şi regionalisme) compuse din două sau mai multe cuvinte eme-gi. treceau drept „scrieri enigmatice” prin sec. au o trăsătură comună. în Carpaţi. cu toate. concluzii ce au la bază probe arheologice de 18 . 1989 arăta: „În mileniul al Vll-lea. uitat. I-am amintit specialistului că discul de la Phaistos a fost descoperit în anul 1908. neagă cu vehemenţa adevărului ce nu mai poate fi discutat. amneză. semantic şi filologic scrierea tăbliţelor. latina. dar i-au trebuit 25 de ani numai să le transcrie fără a reuşi să le citească. care. amestecând laolaltă hieroglife ale discului de la Phaistos. 19”. tătară. Cr.…fie anonimul nostru a trăit într-o vreme în care cunoştinţele despre daci erau într-adevăr sumare. prima şi singura în Europa…o societate matriarhală.fiecare pune de o limbă şi-i trage tare! Dar şi prin Asia Centrală avem asemănări cu alfabetele siberiene sau brahmi din India. aşa că am putea presupune că tăbliţele sunt scrise în kazară. era o civilizaţie puternică. Specialistul afirmă că năbădăiosul plăsmuitor s-ar fi inspirat „din alte scrieri mediteraneene. chineză. În dicţionar am la unele cuvinte comentarii mari şi un studiu comparativ al limbii române şi eme-gi cu irlandeza. în afara câtorva cuvinte transmise vorbitorilor de latină din Dacia. iar Evans a descoperit în anul 1900 plăcuţele cu scriere cretană. adică cel mult până la jum. sec. ascuns sau trunchiat de cei nevolnici sau de simbriaşi ai minciunii. paşnică. dar care nu are nimic comun cu conţinutul lor. interpretările fiind imaginarul celor care pretind că le-au înţeles. Arheologul american Marija Gimbutas în lucrarea Civilizaţie şi cultură. pe care noi cei de astăzi o moştenim în cea mai mare parte. a. 19. dar şi puhoaiele de urlători din umbră. iubitoare şi creatoare de artă”.

Cârcea.e. Gorban. Acesta-i al zecelea”. Povestea şugubeaţă cu iz de adevăr istoric nu rezistă la o cercetare şi confruntare pertinentă a dovezilor arheologice şi lingvistice. Vasul a fost dus la muzeul de istorie din Iaşi unde s-a găsit în conţinutul lui o adevărată comoară: 21 de statuete feminine şi 21 de statuete masculine cu semne pe ele împreună cu 42 sfere mici de lut ars. În anul 1961 s-au descoperit la Tărtăria. Anul 2001 va rămâne o dată de referinţă în arheologia română ce ar trebui să aibă implicaţii majore în istoria noastră.n. Acestea sunt vetrele veşniciei noastre ştiute. cu o simbolistică atât de variată şi de complexă care şi astăzi uimeşte prin profunzimea lor.e. Tărtăria. Datările cu Carbon 14 au arătat că cele trei tăbliţe de lut precum şi celelalte obiecte de ceramică aparţin unei culturi de la începutul mileniului V î. Hotărani. Soroca. în satul Isaiia. Vădastra. Tângaru. dar şi final al existenţei umane. Cruşova. Turdaş. Mai erau şi mici tronuri din lut ars având gravate semne pe ele.necontestat. S-a stabilit că scrierea de la Tărtăria este foarte asemănătoare cu scrierea din cultura Vincea care cuprinde toată zona balcanică şi a fost răspândită în mileniile VlV î. iar pe fundul unuia se vede incizat foarte clar semnul crucii cu cele patru braţe egale. Cu această ocazie au mai fost descoperite câteva vase mici. Boian. Valea Lupului (precucuteni). în apropiere de Huşi. Petreşti. Hăbăşeşti. Tărtăria. profesorul de istorie Vecu Merlan. comuna Gorban. Simbolistica micilor obiecte este o dovadă clară a unui cult religios destul de elaborat.e. valurile”. Leţ. Gorban.n.n. O asemenea comunitate. Pe malul Prutului. Întrucât scrierea pictografică de la Tărtăria era identică cu scrierea arhaică din Sumer. Cucuteni. Ruseştii Noi. Drăguşeni. judeţul Alba într-un vechi sit arheologic. Geţii nu sunt indo-europeni aşa cum sună frumos la urechea multor dascăli ai neamului nostru. Explicaţiile stufoase şi pline de pretenţii ale adevărurilor absolute nu pot arunca în uitare timpul şi spaţiul ca suport primar.n. pălăria latinităţii neamului nostru. Parţa. şi trebuie să amintim substraturile aşezărilor Strachina – Dorohoi şi Cuina Turcului de la Porţile de Fier sau cele din mileniile Vlll – lll î.e.e. 19 . Hârşova. a făcut o descoperire senzaţională. mai multe statuete. o brăţară de scoici marine şi trei tăbliţe de lut cu scriere pictografică.e. cum sunt Criş. Câteva dintre ele au o importanţă fundamentală în istoria şi cultura noastră. un sumerolog rus a tradus în anul 1975 una din tăbliţe astfel: „În a patruzecea domnie pentru buzele (gură) zeului Saue cel mai vârstnic după ritual a fost ars. Probele arheologice ne arată că locuim aici din mileniul al XV-lea î. Căscioarele. încât numai răuvoitorii pot susţine că ne-au adus aici „vânturile. Dudeşti. Tisa.n. Icoana. osemintele arse ale unui om matur. Dar majoritatea istoricilor români ascund acest adevăr şi ne duc pe calea plăsmuirilor susţinând că teritoriul carpato – dunărean devine vatră de cultură şi civilizaţie odată cu migrarea indo-europenilor în perioada 2000 – 1200 î. Tot de aici au fost scoase dintr-o groapă plină cu cenuşă. dar ascunse în umbra unor interese meschine sau a unor ideologii deşarte.n. În urma unor săpături repetate în vatra satului. Hamangia. Gura Baciului. Vânătorii Mici. Iar pământul pe care ne-a zămislit destinul ne-a oferit atâtea dovezi ale statorniciei noastre pe aceste meleaguri. Noi am fost aici din timpurile fără început. Rastu. Semnul crucii se găseşte pe întreg arealul culturii Cucuteni şi Precucuteni ce a cuprins la început jumătatea de nord a Moldovei extinzându-se ulterior peste întreaga Moldovă incluzând aici Basarabia şi Transnistria şi partea de sud-est a Ardealului. Ostrovu Corbului. centrat pe imaginea sacră a crucii şi dovedind că oamenii acelor vremuri trecuseră mult de faza hoardei şi a instinctelor primare. a reuşit să aducă la lumină un vas ceramic care a fost apreciat pentru jumătatea mileniului V î. Vidra. Gumelniţa. Peste această găselniţă au aranjat cu răbdare şi tenacitate.

Tăbliţele de lut au păstrat pentru posteritate valori spirituale care reflectă modul lor de gândire şi de percepere a realităţii. Dacă privim cu atenţie sigiliul emeş din secolul XV î. Am păstrat un tezaur uimitor de cuvinte în limba veche. aceasta este şi caracteristica fundamentală a religiei neamului emeş. pentru noi istoria nu consemnează nimic. unde apare pentru prima dată crucea ca semn determinativ al sacrului şi troiţele maramureşene (unde trăiesc în prezent un grup de români care îşi spun cu mândrie nemeş) vom observa cu uimire că formele crucii sunt identice. iar getă/dacă cum spune adevărul). Principalele mituri din Biblie: facerea universului. adevăr pe care nimeni nu vrea să îl recunoască. Religia lor era o religie a entităţilor spiritualenergetice definite prin termenul lil care semnifică vânt.care cunoştea prelucrarea şi arderea lutului. iar acolo preotul oficia ritualul religios şi aducea ofrande. În lucrarea mea „Limba noastră-i o comoară” apărută în anul 2002 susţineam cu o puternică argumentaţie lingvistică şi terminologie socială. îşi venerau cu pioşenie străbunii şi natura.n. Dacă celelalte popoare au fost creştinate prin sabie sau ucaz. având şi o profundă veneraţie pentru elementele naturii. În jurul acestui cult al strămoşilor şi naturii au apărut formele incipiente ale religiei crucii. umbră. când a avut loc potopul de la Marea Neagră. cu o religie puternică şi conduse de sacerdoţi. au descoperit bolta în arhitectură. aveau în frunte un conducător civil şi un mare preot. Societatea getă era foarte asemănătoare cu cea a neamului emeş pentru că ele au avut o rădăcină comună de plecare. spun că zeii lor nu au statui. au dezvoltat structurile sociale urbane. că emeşii (sumerienii) au plecat din teritori ul carpato-dunărean în Ki-en-gi (Sumer) în două valuri.e. Dar chiar dacă ei au dispărut. Ei sunt pionierii civilizaţiei europene!! Neamul emeş ne-a lăsat o cultură extraordinară.. Ei nu se închinau la statui. suflare. au creat o formă de capitalism financiar.e. când începe şi istoria acestei civilizaţii care a marcat atât de puternic cultura lumii şi în special cultura europeană. Primul a plecat la mijlocul mileniului Vl î.n. cunoşteau curentul electric şi făceau operaţii pe creier. facerea 20 . Cercetarea originilor neamului emeş şi a religiei lui dovedeşte că începând cu mileniul Vll în arealul carpato-dunărean existau comunităţi umane bine organizate. a confecţionării unor obiecte cu scop clar de a simboliza o gândire abstractă. iar limba lor a fost folosită ca limbă liturgică până în secolul V î. Ei (străbunii noştri) au inventat scrisul la Tărtăria ducându-l în Ki-en-gi. creaţie. care ştiau că nu sunt singuri în existenţa lor. o mare parte a culturii lor a fost asimilată de cultura babiloniană.e. Pentru a dovedi acest miracol trebuie să analizăm termenii liturgici folosiţi şi de creştinismul iahvist ca o reflectare în timp a mitologiei emeş. Izvoarele istorice menţionează prezenţa apostolului Andrei în Dobrogea în secolul lll… şi cam atât.e.n. iar continuitatea noastră este marcată de alte repere temporale. ci aveau altare pe ultimul nivel al ziguratului. au construit primele lăcaşuri de cult sub formă de cruce cu cele patru braţe egale (crucea greacă spun lotrii. spirit. De remarcat faptul. limba ţăranilor vorbită de-a lungul mileniilor. Iar descoperirea senzaţională a crucii de la Gorban demonstrează că noi nu avem nimic cu indoeuropenii găselniţă a istoricilor occidentali.n. limba celor mulţi şi tăcuţi. că scriitorii antici referindu-se la religia geţilor. iar valul doi a plecat în prima jumătate a mileniului lV î. au dezvoltat o societate de tip comunitar în care indivizii erau angrenaţi în relaţii specifice statului de drept modern.

împărţită în trei părţi. Fiecare oraş emeş avea câte o divinitate protectoare care locuia într-un templu închinat în acest sens. Istoria spune că atât Ioan Botezătorul. rai. naşterea Evei din coasta lui Adam. O asemănare uluitoare cu mitologia emeş şi a creştinismului se găseşte în religia incaşilor care are în centru pe Viracocha ca fiind Creatorul. iar templul de aici s-a dovedit a fi prima construcţie cu caracter religios din lume. steaua sub formă de disc cu şase braţe repartizate la distanţe egale sau de disc cu şase colţuri şi steaua cu şase colţuri (două triunghiuri isoscele suprapuse). A fost construit la jumătatea mileniului V î. iar iudeii au cunoscut-o în deportarea din Babilon. chiar dacă poporul ce o vorbea dispăruse ca structură politică de cca. În Biblie se spune că şarpele a ispitit-o pe Eva îndemnând-o să muşte un măr care era în pomul cunoaşterii.neamului omenesc. cel mai vechi oraş al emeşilor avea un lăcaş de cult respectat şi venerat şi de alte comunităţi. unde emegi (limba sumeriană) era limbă liturgică. 1300 de ani. iar o parte din ei au încercat să-şi reformeze propria religie. primirea tablelor de legi de la divinitate. lupta cu balaurul. Noi românii păstrăm şi în prezent mărul ca pom sacru în colindele de Crăciun: „florile dalbe lemn de măr”. galii.n. cât şi Isus Cristos au fost esenieni.n. Asemănarea arată că religia crucii s-a născut la est de Carpaţi. Dar scrise cu cel puţin 2000 de ani înaintea pretinselor texte sacre ale iudeilor. Acest sistem de construcţie religioasă a fost preluat de templul lui Solomon din Ierusalim.e. Aici iudeii au luat contact cu această cultură fabuloasă. Acţiunea a fost un eşec. primul păcat. dar în coasta lor au apărut la începutul secolului lll î. apărea steaua cu cinci colţuri. Acest transfer cultural a avut loc în perioada deportării iudeilor în Babilon de către Nabucodonosor (580 î.). alături de brad la căsătorie şi stejar la înmormântare.e.n. toate se găsesc scrise pe tăbliţele de lut ale culturii emeş. aşa cum a fost şi este ca simbol sacru la comunişti stabilit tot de către un iahvist. având formă unei nave dreptunghiulare. concepţie ce se găseşte şi în arhitectura bisericilor creştine care se mai numeşte crucea greacă! Dacă privim crucea de pe fundul vasului descoperit la Gorban vedem că este o cruce cu cele patru braţe egale (pe care nişte şmecheri ne-au furat-o spunând că s-a născut sub freza lor grecească!). Tot de la ei.e. a fost dusă în Ki-en-gi odată cu migrarea emeşilor în această regiune. Aşa se explică faptul că românii nu au fost creştinaţi prin ucaz sau sabie.n. Emeşii aveau ca simbol pentru zei. păcat ce nu a fost iertat de Dumnezeu şi a urmat alungarea din rai. Dar mărul este un pom caracteristic regiunilor temperate. iar în creştinismul catolic şi ortodox crucea are un braţ mai lung pe care se sprijină. salvarea seminţiei omului de către Noe. le-a legănat speranţele timp de 2000 de ani. Stăpânul Soarelui. alţi 1000 de ani a fost religie şi pentru seminţii semite. Uimirea arheologilor a fost şi mai mare când în stratul al paisprezecelea s-au descoperit fundaţiile unui templu datat la mijlocul mileniului lV î. care se găseşte pe sigiliile emeş fiind simbolul cultului creştin etiopian. Pe monezile lor din secolul Vl – V î. iudeii au luat simbolul lor religios „steaua lui David” când au fost deportaţi în Babilon. existenţa raiului. Trebuie precizat că religia emeşilor era monoteistă avându-l în frunte pe AN (cer. înalt) ca divinitate din care au apărut ceilalţi zei (spirite). Acesta a creat 21 .n. Karl Marx. inclusiv României şi nu ţărilor cu climă caldă cum sunt Iraqul sau Israelul dovedind rădăcina mitului.e. potopul. pe care scrierile vechi i-au numit eseni/esenieni datorită religiei lor.e. Cele trei simboluri se găsesc în steaua noastră cu care se colindă de Crăciun. Eridu.

Am făcut acest scurt istoric să pot pune întrebarea: ce legături au existat între populaţiile care 22 . Am impresia că există străini (Marija Gimburas) mult mai corecţi în aprecierea trecutului nostru faţă de acei românaşi puşi să umble cu şoalda prin istoria neamului.n. Viracocha a coborât pe pământ şi a creat oameni din lut care sunt străbunii actualului neam omenesc. bine organizate care să participe efectiv la dislocarea. Romanii ocupă insulele britanice la mijlocul secolului I e.din piatră nişte uriaşi pe care i-a trimis printre oamenii primitivi pentru ai civiliza şi ajuta (mitul evreilor de la noi!). Nu ştim dacă au dispărut creatorii monumentelor de tip Stonehenge sau dacă au format structuri sociale împreună cu noii veniţi. Pentru manevrarea blocurilor de piatră de zeci de tone din care sunt realizate aceste monumente. Celţii au preluat aceste monumente şi le-au dat o nouă viaţa prin religia lor condusă de druizi. aşa cum de multe ori privim noi lumile trecute.n.e. Numai faptul că aceşti oameni aveau capacitatea de a sintetiza şi simboliza ideile. Dar la Isaiia s-au mai descoperit două tăbliţe de lut ars cu semne aşezate într-o anumită ordine care sugerează că este o formă de scriere simplă. Aceste comunităţi nu au dispărut din istorie odată cu terminarea monumentelor. şi situate în zone deschise aveau un caracter religios. Dar pentru că lumea s-a umplut de răutăţi. Dar emegi (limba sumeriană cum au botezat-o specialiştii) are legături şi cu limba …engleză!!! Descoperirea este uluitoare dacă ne gândim că aceste civilizaţii nu s-au întâlnit niciodată pe drumul istoriei.n. iar gândirea lor nu era a unor primitivi. tot el fiind părintele dinastiei regale Inca şi fondatorul imperiului. Această asemănare i-a făcut pe invadatorii spanioli să-i acuze de blasfemie şi să se poarte şi mai sălbatic cu ei nimicind orice urmă de cult incaş. trebuiau să existe comunităţi umane cu zeci de mii de indivizi. Istoria străveche a insulelor britanice este marcată de perioada megalitică când o populaţie necunoscută a înălţat mai multe monumente numite henge. iar noi ne facem că ne plouă în cap cu indo-europeni care ne-ar fi vizitat în jurul anului 2000 î. iar după unii cercetători erau şi centre de studiere a cerului şi marchează prima manifestare a artei monumentale prin care omul se eliberează de lupta pentru supravieţuire şi concepe o construcţie destinată grupului social căruia îi aparţine.n.n şi au măturat complet această cultură. Rugăciunile erau adresate unei Sfinte Treimi şi Fiului lui Dumnezeu cel care a murit. Şi totuşi cuvintele arată că în timpurile străvechi populaţiile respective au vorbit limbi foarte apropiate sau poate au avut o limbă comună. acesta i-a nimicit printr-un potop imens şi a salvat numai un bărbat şi o femeie. când le abandonează. transportul şi ridicarea lespezilor. Numai în insulele britanice există aproximativ 200 de construcţii de tipul henge.e. Aceste construcţii realizate în mai multe etape începând cu primele secole ale mileniului lll î. Construcţiile în sine arată un nivel evoluat al cunoştinţelor arhitectonice dovedind şi existenţa unor structuri sociale bine organizate. insulele britanice au fost ocupate de triburile celţilor veniţi de pe continent. Tărtăria şi Isaiia sunt cele două puncte unde s-au descoperit primele forme de scriere din istoria lumii. Deocamdată! La mijlocul mileniului I î. este un fenomen extraordinar.e. a înviat şi s-a înălţat la cer fiind aşteptat să vină într-o zi să salveze neamul inca şi să-l mântuie. Ei credeau în reînvierea trupului şi în Ziua Învierii tuturor oamenilor. şi ţin populaţiile sub sabie până la începutul secolului V e. Despre constructorii lor nu se ştie nimic. Indo-europenismul este bun doar pentru cei care refuză să accepte realitatea probelor arheologice şi lingvistice sau pentru liftele care vor glorie.

paşnică. din ţinutul carpatic unde a fost zămislită „prima şi singura în Europa…o societate matriarhală. Era o civilizaţie cu agricultura bazată pe irigaţii şi un comerţ foarte dezvoltat cu India de vest. emeşii. tot în număr de 48. pătrate. Aceste bule sferice provin din perioada Uruk lV (3300 – 3100 î. Ţineau un fel de evidenţă cu ajutorul unor bile cu semne pe ele pe care le puneau în vase. A treia mare migraţie a fost către est cu ramificare către nord-est prin nordul Chinei (civilizaţiile Taklamacan din vestul deşertului Gobi şi Karacum din estul Tadjikistanului) şi punct final nordul Japoniei prin populaţia ainu (cunoscută în cronicile japoneze şi sub numele de emişi). Cercetătoarea Denise Schmandt-Besserat de la Universitatea din Austin (Texas U. În deşertul Taclamakan (partea de nord-vest a deşertului Gobi) s-au descoperit mai multe zeci de mumii ale unei populaţii de origine europeană. am ajuns la concluzia că ţinutul carpatic a fost o vatră de migrare către alte meleaguri a unor comunităţi umane care au creat culturi uluitoare acolo unde şi-au găsit vremelnicia.e. Era încins cu un brâu cu modele deosebite care se găsesc în ţesăturile vechi din Europa Centrală şi Răsăriteană. În prima jumătate a secolului XX. s-a găsit un vas de argilă conţinând 48 de astfel de obiecte mici.. stabilindu-se în Ki-en-gi unde au realizat o civilizaţie şi o cultură unică în lume.n. pe la mijlocul mileniului lV î. Şi cizmele aveau modele cusute pe ele. Studiind comparativ emegi.n.e. Iar cele 260 (numai atât am scris eu în prezentul studiu.e. cuburi şi s-au emis mai multe ipoteze privind semnificaţia lor. sud prin rahmanii plecaţi din Moldova şi cunoscuţi ca brahmani în India şi sud-est traversând subcontinentul indian. piramide. teocratică. de la o simbolistică religioasă până la un sistem simplu de evidenţă şi calcul. şi au avut ca punct final insulele britanice unde au realizat arhitectura megalitică preluată mai târziu de celţi.n.au construit monumentele megalitice din insulele britanice. iar acestea aveau la rândul lor anumite semne.A). 21 de statuete cu simboluri feminine şi 21 de simboluri masculine împreună cu 42 sfere mici de lut ars. clan) către vest pe la sfârşitul mileniului lV î. pantaloni albaştri.n. populaţia carpatică şi neamul emes (sumerienii) din Ki-en-gi (Sumer)? Răspunsul este unul năucitor. Oceanul Pacific şi ajungând pe coasta de vest a Americii de Sud unde au dat naştere civilizaţiei şi culturii inca. în nordul Iraqului. Această civilizaţie a existat pe la 2500 – 1700 î.. La Nuzi. Fărâme din limba celor care au construit monumentele megalitice se găsesc chiar şi în prezent în limba engleză. Mohenjo – Daro şi Sumer. Următorul val de migraţie a fost al albilor (albi: veşmintele albe purtate de acest neam + on: neam. iar în picioare purta un fel de cizme. cele trei populaţii au o rădăcină comună şi ea se află în societatea mileniului Vll î.S. iar studiul în sine este doar o mică părticică din ceea ce se cere făcut. dar în realitate sunt aproape 2000) cuvinte din limba engleză care se găsesc în româna veche şi emegi demonstrează cu prisosinţă acest lucru. limba română veche şi engleza.) şi preced cu unul sau două secole apariţia scrierii cuneiforme.e. iubitoare şi creatoare de artă”. în mai multe centre ale culturii emeş s-au descoperit mici bule din argilă.e. a publicat în anul 1981 o sinteză asupra unui număr de 23 . modelate.e. iar ultimele rămăşiţe au dăinuit până în secolul Vlll î. iar pe partea exterioară a vasului era o listă cu scriere cuneiformă care enumera o listă de animale. pentru că trebuie răscolită în profunzime limba engleză veche cu dialectele ei şi limbile galeză.n.n. Pe faţă avea pusă o pânză de culoarea hainei. un bărbat de 2 m. care au în interior mici obiecte din argilă: conuri. scoţiană şi irlandeză. cu păr roşcat sau şaten deschis îmbrăcat cu o haină lungă până la genunchi de culoare vişiniu închis. Primii au plecat către sud-est. În localitatea Gorban din judeţul Iaşi a fost descoperit în anul 2001 un vas care avea înăuntru o adevărată comoară. Mai erau şi mici tronuri din lut ars având gravate mici semne pe ele.

discuri. Aceste două elemente spaţiu. 24 . a pândit când Dunărea era îngheţată şi tulio! Asemenea basme (născociri). au determinat spargerea lor şi răzleţirea în cele trei zări? Pentru lămurirea acestei întrebări trebuie să căutăm în umbrele timpului calea care să ne ducă spre lumină. sau urmaşii colonilor romani amestecaţi cu slavi sau că suntem o populaţie slavă din sudul Dunării. năimite sau smintite ajungându-se la monstruozităţi că am fi de origine slavă. iar această minciună nu poate să reziste în faţa probelor arheologice. dar niciodată această înclinare nu ne-a adus linişte sau bunăstare. a spune. a părăsi + macan/Magan: civilizaţia de la Mohenjo-Daro). pe acest teritoriu când au migrat din locurile de baştină.e. Ce catastrofe au năvălit peste comunităţile carpatice. altfel vom trăi în continuare în sminteala făcătorilor de adevăruri sacrosante. Kazahstan.n. susţinute de istorici şi lingvişti români ne-au făcut la fel de mult rău ca şi cotropirea gliei străbune. procedeu găsit şi la o tăbliţă de la Tărtăria.e. care la rândul lor erau înrudiţi cu geţii. dar în special al argumentelor lingvistice. Perfidia manipulărilor istorice s-a manifestat foarte puternic odată cu constituirea statelor moderne pe principiul naţiunii sau a naţiunilor majoritare. cu o religie bine conturată care a fost dezvoltată de grupurile umane ce au migrat în ţinutul dintre Eufrat şi Tigru. în revista Technology and Culture. care erau consideraţi ca un popor ieşit de undeva. care a suferit un proces de latinizare în convieţuirea cu populaţia băştinaşă şi i-a venit un dor de ducă mai spre nord. Iran. Iar noi fiind puşi de soartă. Tadjikistan. Uzbekistan. a conduce. bile) ceea ce demonstrează că erau înşirate pe sfoară. populaţie de origine indoeuropeană.200 bule sferice şi fragmente de bule cunoscute.e. aici la mijloc de drum. la tradiţia veche a istoriei europene. În deşertul Karacum s-a descoperit o „civilizaţie a oazelor” care a dăinut cam în aceeaşi perioadă cu civilizaţia din Gobi (Taklamacan) cu o agricultură bazată pe irigaţii şi care făcea comerţ cu oraşele emeş şi acadiene. Şi pentru că în limba română există cuvinte identice sau asemănătoare fonetic şi semantic cu limba latină. ţinuturile din jurul Carpaţilor. Şi dacă nu suntem indo-europeni. Ea ajunge la concluzia că reprezintă preistoria scrierii şi ele provin din Sumer. Dovezile arheologice menţionate demonstrează că în mileniile Vl – lV î.n. Cred că aceştia sunt urmaşii vechilor populaţii care au trăit în mileniile lll şi ll î. În realitate sistemul a fost adus de neamul emeş (sumerieni). flecăreală. În nord-vestul Chinei sunt menţionaţi toharii începând cu secolul lV î. La aceasta mai trebuie adăugat şi suportul naţional deosebit dat românilor de sub stăpânirea austriacă. Am făcut acest comentariu de istorie veche să arăt că noi nu suntem indo-europeni aşa cum ne dau la cap profeţii neamului. Unele din micile obiecte au fost perforate (conuri. atunci nu suntem nici latini. Principalul centru era Agi Kui. iar în prezent se găsesc în Turkmenistan. a existat o civilizaţie înfloritoare. dar şi alte direcţii (takla: vorbărie. unde teritoriul era împărţit sau răşluit după componenta etnică. ne-am aplecat sub furtuni când spre apus când spre răsărit. înrudită cu sacii/sciţii.n. dar fără a se şti când şi de unde. Obiectele găsite în bulele sferice nu erau găurite şi se regăseau imprimate pe exteriorul acesteia. timp au fost răstălmăcite de tot felul de minţi ciuntite. iar adevărurile se stabileau în funcţie de puterea şi persuasiunea celui mai tare. Minciuna a găsit un domeniu vast de manifestare în care oricine putea contesta pe oricine sau orice. pe teritoriile din jurul Carpaţilor. în ţinuturile Taclamakan şi Karacum. Această poveste cu pretenţie de adevăr absolut s-a născut foarte chinuit în mintea reprezentanţilor Şcolii Ardelene la sfârşitul secolului al XVlll-lea dintr-o dorinţă sinceră de identificare a naţiunii române din Ardealul aflat sub ocupaţie austriacă. ei au considerat că au descoperit strămoşul lingvistic.

totuşi nu şi-au pierdut identitatea lingvistică şi tradiţiile. Cel mai concludent exemplu este al aromânilor care.Ca să arăt că nu ne-am schimbat limba sub ocupaţia vremelnică. la fel este situaţia ţiganilor cu care convieţuim de cca 600 de ani. iar pretinsa latinizare a poporului român s-a realizat în fapt începând cu a doua jumătate a secolului XlX şi continuă şi astăzi. chiar dacă numărul lor s-a redus la cca 200 persoane. Mai mult şi în prezent ei au două dialecte. deşi ocuparea lor a fost totală atât sub romani. Albanezii au stat sub ocupaţie romană timp de 562 de ani şi sub ocupaţie bizantină aproape 9 secole şi nu s-au latinizat. dar cu unele cuvinte care se găseau în latină. crime. îşi mai păstrează şi în prezent dialectul. iar cei mai grei de căpăţână (comatii) erau traşi de coamă. Ardelenii au stat sub ocupaţie maghiară cca. Această limbă vorbită de ei. aşa cum ne dăscălesc unii cu această poveste însăilată pe sub togă despre binefacerile civilizaţiei Romei. Istro-românii. ci au rămas un popor căruia nu-i neagă nimeni originea tracă. nenorociri şi distrugerea unor sisteme sociale când s-a trecut la ocuparea teritoriului. Răscoalele nenumărate ale geţilor ocupaţi şi vizitele de lucru neanunţate ale geţilor liberi prin castrele romane sau peste Dunăre dovedesc că aceşti prădători. Istoria a consemnat că dragostea pe care o purtau geţii cuceritorilor romani s-a măsurat totdeauna numai cu ascuţişul săbiei. Aceste zone au avut atât un rol economic. parţială şi prădalnică a romanilor aşa cum îţi schimbi straiele. cât şi sub bizantini. nu s-au grecizat. Nicăieri în istorie cuceritorul nu a venit să aducă celor cuceriţi flori. Să ne amintim ce dezmăţ a urmat la Roma după cucerirea Geţiei şi jefuirea ei de tot ce se putea jefui. care au stat şi stau şi în prezent la îndemâna celor care se ocupă cu studierea originii limbii române. Ocupaţia romană asupra Geţiei/Daciei a durat aproximativ 165 de ani şi a inclus în provinciile controlate de cuceritori doar o parte din teritoriul locuit de triburile geţilor. o comunitate de câteva mii de oameni emigrată din Ardeal în secolul XV în Croaţia sau poate o rămăşiţă a vechilor geţi. am făcut-o şi cu turcii timp de câteva secole. noi o păstrăm în limba veche şi contemporană într-o măsură uimitoare. Argumente istorice. iar relaţiile lor au fost numai între stăpân şi slugă. deşi au un dialect apropiat cu limba noastră. iar noi şi acum nu prididim să ne lăudăm prădătorii. Lipovenii au 300 de ani de când trăiesc în mijlocul poporului român. jafuri de tot felul. Romanii au urmărit să pună mâna în special pe minele de aur şi argint din Apuseni. Prea ne cred unii proşti sau grei de cap!! 25 . care erau vitale pentru acest popor prădător şi plin de aroganţă. ne-am mai uitat şi în est 45 de ani până am ameţit. geţii ca nişte sărăntoci şi-au lepădat limba precum o boarfă uzată şi plini de dragoste pentru cuceritori au mers în castrele lor să ia lecţii de latină. 800 de ani şi nu şi-au pierdut limba sau obiceiurile aşa cum ar trebui să fie după dogma latinităţii. În susţinerea celor afirmate voi apela la mai multe feluri de probe. cât şi un rol strategic pe care romanii l-au luat în considerare mereu la împărţirea teritorială făcută de-a lungul ocupaţiei. am urmărit să demonstrez că geţii aveau o limbă inconfundabilă. o facem cu ei în orice ocazie. chiar dacă aveau sub control o parte a gliei străbune nu au învins şi dorinţa de neatârnare a străbunilor noştri. Se spune că în această perioadă atât de scurtă. busuioc şi ceva parale. ei au adus. dar şi-au păstrat cu sfinţenie limba şi obiceiurile. chiar dacă convieţuim de peste 2000 de ani.

e. lancia (papuci de casă). celţilor din nordul peninsulei italice. Popoarele din Africa care au fost tratate cu o sălbăticie greu de imaginat au reuşit să-şi păstreze limba şi cultura. În picioare purtau opinci. după ce i-au măcelărit pe incaşi şi celelalte popoare amerindiene le-au mai dat şi o mulţime de boli. triburilor samnite. Spaniolii. povestea este prea străvezie ca să fie şi adevărată. Femeile romane purtau în picioare: campodes (sandale uşoare pentru drumeţie).. iar cel mai bun exemplu este moartea viteazului Diogio/Decebal după zicerea romană. însemnă că nu are cu ce să gândească şi pentru o asemenea meteahnă nu va fi pus în obezi sau trimis la ocnă. crepidae (botine de folosinţă curentă). iar în portul lor actual nu se găseşte nici un element din vestimentaţia romanilor! Să ne oprim asupra elementelor de vestimentaţie specifice celor două popoare.n. iar în România (fosta Dacie) nu există dialecte.) muleus (papuci din stofă brodată cu aur). şi nu au mai avut pe cine jefui (acesta era obiectivul oricărui război în antichitate dus pe teritoriul străin) romanii şi-au înălţat ochii către răsărit şi în urma unor războaie cumplite au ajuns să controleze toată peninsula balcanică până la Dunăre. Dacă săndăluţa romană a păşit falnic în toată peninsula italică timp de aproape 700 (şapte sute) de ani cât au controlat-o până la prăbuşirea Imperiului Roman de Apus în anul 476 e. a punilor care au bătut în porţile Romei într-o vizită nepoftită. calceus (papuci din piele de căprioară). Cu tot acest dezastru ei şi-au păstrat limba şi cultura chiar dacă de atunci trăiesc într-un mediu social străin lor. Dar să mergem cu pipăitul chiar în bârlogul ursului (romanilor) să vedem cum stau lucrurile la ei acasă în ciubota italică. Argumente etnografice. Dar acest blestem al istoriei ne-a făcut să avem circari printre noi şi chiar la noi acasă. Să facă geţii excepţie de la această regulă elementară a supravieţuirii în care orice supus încearcă să-şi păstreze identitatea şi să scape cât mai repede de stăpân? Nimeni cu mintea întreagă nu poate accepta această tâmpenie. Columna lui Traian din Roma ni-i prezintă pe geţi îmbrăcaţi în iţari cu căciulă (cuşmă) şi cămaşă lungă până aproape de genunchi încinsă cu un brâu. Grija prădătorilor faţă de cei prădaţi este consemnată de istorie ca un blestem al celor neputincioşi în faţa violenţei oarbe sau a vicleniei.n. coturni (botine scumpe pentru teatru şi ceremonial). peribarides (încălţăminte numai pentru nobili). După ce-au supus toată peninsula la sfârşitul secolului lll î. care a preferat să se sinucidă decât să fie circar la Roma. reducând populaţia la aproape un sfert într-o sută de ani. enemides (pantofi cu vârf moale). iar femeile gete purtau 26 . Dar acest port este specific şi aromânilor. Istoria ne spune că puterea militară a Romei s-a înzdrăvenit după mari opinteli împotriva etruscilor. chiar dacă a fost sub ocupaţie romană numai jumătate din teritoriu timp de 165 de ani. Cine nu vrea să gândească. popor care vorbeşte un dialect apropiat de limba română şi pe care istoria l-a consemnat foarte rar. care au făcut ravagii. Greu de acceptat ideea că geţii au renunţat la limbă în 165 de ani de ocupaţie străină.Asemenea argumente nu dau bine deloc la dogma latinităţii. saltides (pantofi uşori pentru dans). Imaginea de pe columnă este în fapt imaginea tipică a ţărăncii şi ţăranului român de la începutul secolului XX. Ei care erau cel mai numeros popor din Europa nu s-au vândut ca o turmă de oi cohortelor romane. iar ca arme foloseau arcul cu săgeţi şi sabia încovoiată la vârf. laconica (sandale pentru plimbare. Femeile dace purtau cămaşă lungă peste genunchi cu deschidere la gât şi umblau încinse pe mijloc. conipodes (pantofi cu vârf ascuţit). Mă opresc aici pentru că atât ne interesează pe noi. dar şi-au păstrat intact portul timp de 2000 de ani. cum pot explica magiştrii noştri în lingvistică faptul că şi în prezent în Italia se vorbesc 12 dialecte. grecilor din sudul peninsulei. în ciuda faptului că sistemul social a fost distrus în cea mai mare parte.

Iar bulgarii au preluat acest obicei de la geţii/mesii. Dar de ce avem unele cuvinte comune fonetic şi semantic cu limba latină ? Argumente lingvistice. În mileniul V din Carpaţi până în Anatolia existau comunităţi umane. Populaţia acestei zone era un amestec de pelasgi ca vechi locuitori ai Greciei. misi. dar ai noştri latinişti spun că tot de la Râm se trage şi şnuruleţul cu cele două buburuze. bulgarii. călţun (caliga). Povestea este încântătoare numai că nu a avut putere de convingere la istorici până a venit un „nespecialist” nepoftit pe nume Schliemann. În sudul Dunării. Mitologia romană spune că neamul latinilor ar fi venit în Italia după distrugerea Troiei de către greci. hitiţi. chiar dacă unii bagă în această matriţă tot ce este specific şi ne individualizează de alţii.n. Geţii locuiau în cătune şi sate fiind organizaţi pe şatre. iar în jur avea 27 . iţari (bracae). când s-au aşezat în sudul Dunării în secolul Vl e. în podişul Anatoliei. Schliemann a descoperit ruinele Troiei. care. Dovada vine şi de la tradiţia mărţişorului. Poziţia geografică îi permitea să controleze comerţul dintre nord şi sud. După cum se vede nu le-am moştenit nimic din vestimentaţie. după ce şi-a otrăvit mintea cu Iliada a spus că războiul Troiei este o realitate istorică. Nici folclorul şi nici tradiţiile noastre nu sunt comune cu cele ale latinilor. Ei ştiu că în siturile arheologice din România s-au descoperit mărtişoare vechi de 8000 de ani. Troia ca centru urban a fost datat din mileniul lll. aromânii şi albanezii. nordul carpatic şi sudul anatolian cu Asia Mică. adică cei care cu mii de ani formau marea familie a tracilor după vorba grecilor. când evenimentul este menţionat cu lux de amănunte în Iliada. vici – aşezări rurale unde anexau şi cătunele băştinaşilor şi pagi – denumirea aşezărilor formate din populaţia autohtonă. atunci cum susţin lingviştii că geţii au renunţat la limba lor şi aşa. iar tradiţia acestei podoabe de primăvară o au numai românii. Şi invers să vedem dacă vestimentaţia noastră se găseşte în latină. în peninsula balcanică şi Grecia probele arheologice dovedesc începând cu mileniul V. iar ei sunt urmaşii troienilor. Arheologia ne oferă probe indiscutabile că ţinutul carpatic a fost locuit încă din mileniul XV. a fost distrus de mai multe ori şi iar reconstruit până l-au făcut cenuşă aheii. cojoc (pelliceum). ionieni (din neamul ilirilor şi al tracilor). Această afirmaţie trebuia verificată şi dovedită cu probe. Iar Troia a fost un centru important de tranzit între aceste două orizonturi ale lumii vechi. cămaşă (subbcula). Ca să facem lumină în această nebuloasă a originii limbii române trebuie să vedem cine au fost latinii şi originea limbii lor. vom constata: căciulă (pileus). existenţa unor populaţii care practicau păstoritul şi o formă de agricultură mai simplă. iar Homer a pus în versuri acest eveniment tragic lăsându-l posterităţii. a crezut că a descoperit comoara lui Priam şi a confirmat că Iliada trebuie privită ca o sursă de informaţii istorice. cultura de la Çatal Hűyűk a înflorit în aceeaşi perioadă. care nu se găseşte în obiceiurile romanilor. Şi atunci de ce nu vrem să acceptăm şi ideea că latinii ar fi urmaşii troienilor. Dacă nu le-am preluat portul şi nu le-am asimilat cuvintele care definesc vestimentaţia. Mergând pe urmele povestirii lui Homer. iar din mileniul Vll există mai multe centre de cultură a căror viaţă poate fi urmărită o perioadă lungă de timp. care ne-au lăsat dovezi clare ale trecerii lor prin timp. Termenii noştri care definesc vestimentaţia tradiţională sunt mult mai vechi decât cotropirea Daciei de către romani şi nu au nimic comun cu limba acestor invadatori. într-o sminteală generală s-au trezit vorbind latina pe coclauri. poate ahei şi alte seminţii. După cum se vede nimic comun în sistemul de organizare administrativă nu am păstrat de la aceşti prădători.opinci sau umblau cu picioarele goale. Peste mare. iar romanii pripăşiţi pe la noi trăiau în canabae – aşezări de lângă taberele militare.

e. a defila. iar în NV regiunii există o vale numită Polag.e. braţ. Macedonenii (machidonii) vorbeau o limbă diferită de a grecilor şi erau priviţi de aceştia ca barbari. imensitate şi se compune din fonemele emegi (limba străbunilor carpatici) pel: a fi întunecat. chiar dacă fiecare l-a botezat după timp şi nărav. faimă. Fiul acestuia. Opulenţa şi luxul acestei cetăţi a atras poftele aheilor. care trăiau mai mult din jaf şi silnicii.n. Sensul social al termenului este cel care se îngrijeşte de existenţa unei comunităţi şi de raporturile dintre comunitate şi indivizi sau dintre membrii comunităţii. a locui. rădăcină. parte. a apăra). rude + ia: ţinut.un ţinut foarte roditor. a se murdări.n. străbun. Acest cuvânt arată că a existat de-a lungul timpului o legătură strânsă între cei din nordul şi sudul Dunării. În 28 . Filip îi învinge pe greci şi supune toate oraşele state. eolieni şi dorieni – care s-au stabilit în Grecia i-au împins pe pelasgi de pe litoral în ţinuturile cele mai grele vieţii. clan). În limba română veche cuvântul pelag are semnificaţia de întindere mare de ape. guvernator. iar sărbătoarea este numai a elenilor. prin bătălia de la Cheroneea. mare.e. există o depresiune cu aspect de câmpie numită Pelagonia (pelag + on: popor. armă. în mileniile V-l î. a se plimba. După doi ani.) a organizat statul şi armata devenind cea mai mare putere în zonă ceea ce nu-i încânta deloc pe greci. înseamnă că au o rădăcină comună. iar ţara lor (Grecia) era înconjurată de ape. Pe acest teritoriu. dar aceasta nu înseamnă că ei au dispărut sau au fost asimilaţi de greci.n.n. dar cu aceeaşi semnificaţie semantică. pelasgii au devenit păstori în munţi pe platourile aride şi înalte. coastă. În „perioada obscură” a grecilor (secolele Xll – Vll î. Din comercianţi şi pescari. se formează şi se consolidează statul macedonean ca o monarhie. cei din nord i-au reţinut fonetic şi semantic aşa pentru că vorbeau aceeaşi limbă sau o limbă foarte apropiată. Dar în ţinutul lor de origine – regiunea muntoasă a Macedoniei. şi a împins graniţele puterii sale până în India. Alexandru Makidon a preluat conducerea statului în anul 336 î. dar şi de şeful unei familii formate din mai multe generaţii sau a unui clan. Filip. a se murdări. vorbea o limbă apropiată cu cea din nord pentru că pelasgii erau neamuri apropiate cu triburile carpato-dunărene. neam. Valurile de invadatori – ionieni. fondând imperiul elenistic. adică baştina păstorilor sau rădăcina neamului păstorilor. a defila + a: a adăpa vitele.) nu se mai aminteşte nimic de pelasgi. iar o parte din locuitori s-au salvat plecând spre alte meleaguri şi ajungând în Italia. Aceste cuvinte arată că neamul pelasgilor nu a dispărut niciodată din sudul Dunării. învechit. confuz.n. regele Macedoniei (359-336 î. se găseşte în eme-gi sub forma patesi şi are înţelesul de administrator. Pe acelaşi teritoriu al munţilor din nordul Greciei câteva secole mai târziu istoria îi menţionează pe macedoromâni (machidoni) sau aromâni.n.e. După ce au cucerit oraşul cu faimosul „cal troian” l-au jefuit şi l-au dat pradă focului. în latină cu sensul de tată biologic. Acesta a cerut să participe la întrecerile olimpice a grecilor din anul 340 î.e. Cum aceşti pelasgi erau navigatori. Deci cele două limbi păstrând termenul pelag/pelagus într-o formă apropiată. Populaţia din sudul Dunării. largul mării. iar cei din nordul Dunării îşi spuneau rumân. mare. iar pe la 1200 exista în această regiune o cetate numită Pelag. aşa cum este în prezent aromâna şi româna. în munţii din nord.e. Dar acest cuvânt există şi în latină sub forma pelagus care semnifică întindere mare de ape. loc. ahei. Cuvântul pater. Ei îşi ziceau în epoca feudală armân (aromâni sau makidoni). avere. Capitala regatului macedonean se numea Pela (pel: a fi întunecat. renumit pentru creşterea oilor şi cailor. la sfârşitul secolului V î. neam.. a se plimba + ag: a aranja. dar a fost refuzat pe motiv că este barbar (străin).

Niciodată prădătorii nu au adus fericire celor prădaţi aşa cum au pretins. Orice nepoftit îşi arată interesul şi intenţiile generoase când aveai ceva pe care nu erai dispus să-l cedezi. suntem urmaşii geţilor. Identitatea semantică şi fonetică nu poate fi pusă în discuţie. de la originea neamului. din moşi strămoşi. Mai avem noi un cuvinţel pe care foarte mulţi ni-l pun în nas când este vorba de originea neamului şi a limbii. originea neamului. Pentru pretenţia lor de civilizatori şi apărători ai celor slabi. Zice cronicarul în al său letopiseţ că „de la Râm ne tragem”. a pune la cale o ticăloşie. a merge departe. ostilitate. adevăraţi. a umbla cu vicleşuguri. adică am fost dintotdeauna geţi din moş strămoş! În eme-gi san-git semnifică neamul conducător. duh. Poate doreau să-i convingă pe geţi că sunt smintiţi de nu-şi folosesc bogăţiile atât de trebuincioase Romei pentru măceluri şi orgii numite subţire „serbări ale victoriei”. au aplicat sistematic o jefuire absolută a bogăţiilor. Sunt getbeget! În limba română cuvântul are sensul de continuitate. lung. a stăpâni. care după imaginaţia lor bolnavă. În limba română există verbul a râma cu sensul a duşmăni. Zona ocupată de romani arată clar că îi interesa aurul şi argintul care stătea ascuns în pântecele munţilor Apuseni. distanţă mare + get) cu sensul de neaoş. nu au alergat după aurul şi argintul lor. rău. iar noi cunoaştem vicleşugul venit atât din est. suflet. îndepărtat. vag şi giti (gidi) cu sensul de gânditor. a distruge. neamul care stăpâneşte. a conduce. a arăta. străvechi. violent. cât şi din vest. În cultura greacă. dar mai ales leau suportat 165 de ani tirania şi violenţa însoţită de un jaf fără pereche. În 29 . Dar slavii au venit peste noi la cca două secole după retragerea romană din Geţia. În limba română avem cuvântul getbeget (get + be: a fi generos. Spun profeţii întru adevăruri plăsmuite că acest cuvânt vine din limba slavă şi arată chiar capitala imperiului roman. După ce au supus sub jugul lor jumătate din teritoriul locuit de daci. autentic care te duce cu gândul la rădăcina străveche a neamului nostru. viguros. cei din vechime. Dar limba noastră are şi forma de pater cu sensul de nebun. Cu aceeaşi semantică limba română are cuvântul părinţi formă puţin modificată prin inversarea ultimelor silabe. Grecii numeau poporul de la nordul Dunării. geţii i-au considerat nebuni pe motiv că ei nu au râvnit la civilizaţia romană. geţii au fost consideraţi ca un popor plin de înţelepciune şi cu năravul meditaţiei. a pizmui. eram destul de numeroşi şi de puternici ca să nu ne sfârâie călcîile la vederea lor. get. inclusiv robirea populaţiei aptă de efort fizic. a se întrista. Atât dispreţ arată faţă de memoria acestui popor. a dezvălui. Eu cred că de la Râm ni se trage! În eme-gi (limba străbunilor carpatici) râm are semnificaţia de străin.quichua există termenul de patiri cu semnificaţia de responsabil sătesc care împarte puii de lama când se întorc toamna de la păşunat. din moşi strămoşi. ţicnit. a medita. De ce nu admitem că slavii au împrumutat din limba noastră acest termen pentru că geţii au intrat în contact cu romanii cu cca 500 de ani înaintea lor şi i-au cunoscut foarte bine. Sunt get!. a batjocori. În migrarea lor către sud triburile de greci au trecut pe la noi şi ne-au găsit aici stăpânind munţii şi apele. Ca să înţelegem semnificaţia acestui cuvânt trebuie să umblăm puţin prin memoria istoriei şi să ne amintim de năravurile şi apucăturile romanilor. necaz. şi-a uitat prădătorul ce i-a transformat în robi şi le-a luat chiar cenuşa din vatră? Noi i-am păstrat ca duşmani şi oameni vicleni puşi numai pe răutăţi şi această semnificaţie dăinuie şi astăzi în expresia „mă râmi”. au urmărit în perioada lor de glorie să cucerească lumea pe care o puteau pipăi cu ascuţişul săbiei şi aşa nepoftiţi s-au arătat şi la graniţele Geţiei. În eme-gi există cuvântul git cu sensul de bărbat. iar ocrotirea era numai sclavie. Sunt get!. de unde ne-a rămas această meteahnă a mioriticului. Înnebuniţi după avere şi putere. duşman. a face rău.

arde-arde-ardeo(a arde. În limba română cuvântul troş are semnificaţia de încălţăminte sărăcăcioasă care se foloseşte la drum lung sau de către cei nevoiaşi. Să mai amintesc aici râul Sargeţia unde legenda spune că Diogio (Decebal este interpretarea după urechea romanilor a cuvintelor dage balo – adunarea neamului străbun) ar fi ascuns o comoară fabuloasă. uimire). Dacii/geţii locuiau împreună mai multe generaţii ale aceleiaşi familii în case mari construite din lemn sau piatră. ac-ac-acus(ac). aduc-aduc-adduco(a aduce. trai. Rădăcina trebuie căutată în emegi (limba emeşilor care au plecat în mileniul lV din arealul carpato-dunărean) şi care arată că latina este în realitate o ramură firavă a acestei limbi dezvoltată în condiţii diferite faţă de limba noastră. cameră. a veni. în paranteze voi trece explicaţiile necesare: a-a-a(exclamare. luminos. aria-aria-area(arie. a se revărsa. iar Herodot spune despre cetatea Troia că este aşezată pe o luncă (troas. ah-ah-ah(exclamare.e. a curge. sălbatic). incaşilor şi mediului nostru sătesc. Cum traiul troienilor (strămoşii latinilor) era asemănător cu al dacilor pentru că erau popoare înrudite. iar al treilea este în latină. semnifică apă. al doilea este în română. e. agrun-agru-agri(ogor). adunare. Aşa s-a născut spiritul de comunitate şi ajutor reciproc atât de caracteristic poporului emeş. adică cea clădită de Troi. aur-aur-aurum(aur). bi. tu. în nordul Dunării. bo-bou30 . ri. amaru-amaruamare(amărăciune. În eme-gi cuvântul dag are semnificaţia de locuinţă. a deveni.limba engleză există cuvântul get cu sensul de a coborî din. cinste. Primul termen este în emegi. an-an-annus(perioadă de timp). foarte vechi. a curge. uimire). apa-apa-aqua(apă). adu-adu-addo(a aduce. respect. a da naştere la. aceraacera-acer(ager. romanii au reţinut termenul de dac cu sensul de cei care locuiesc împreună. ur.n. Să le plesnească mintea şi tot ar întrece puterea de înţelegere a celor cu căpăţinele otrăvite de cultura noastră de viţă latină! Romanii ne spuneau daci. asud-asudsudo(a asuda). a genera. necaz). za. strălucitor. Dar să-i mai lăsăm în pace pe latini şi să revenim la legătura lingvistică între limba vorbită în Troia şi cea vorbită în mileniul ll î. grecii nu aveau sunetul ş). sa. i. a călători. azil-azil-asylum(azil). barbar-barbar-barbarus(străin. Grecii îi mai spuneau Ilion (ili: a fi bogat. bini-bine-bene(bine). u. Este un râu de munte (Strei) care curge vijelios peste stânci. a sări + ge: a zăgăzui + ţi: înălţime. a goni. a locui împreună. Ei îi ştiau pe locuitorii ţinutului carpatic ca strămoşi. În eme-gi cuvintele a. Voi da în continuare exemple de cuvinte emegi care se găsesc în română şi latină. suprafaţă întinsă). altar-altar-altare(altar). a fi vestit + on: neam) cu sensul de cetatea cea bogată sau cea vestită. pădure + a: apă). a pleca şi beget cu sensul de a naşte. Aşa ne-au transmis ei! Să mai adaug pe Troi cu nume de familie la români foarte apropait de numele cetăţii Troia. Mai avem cuvântul troaş cu sensul de luncă sau vâlcea. a străluci). bun-bun-bonus(bun). pa. dar mai ales influenţa culturii şi civilizaţie etrusce. neam din care s-a născut şi stirpea troienilor cu miticul Tros. a săpa. existenţă. a înţelege. care se găsesc ca terminaţii la majoritatea covârşitoare a denumirilor de ape din limba română. care fac parte dintr-un neam sau o familie şi sunt foarte vechi. a pune). su. sa. a se împăca. ara-ara-aro(a ara). a trage la sine). (sar: pârâu. vioi). După ce au ajuns în peninsula italică troienii (latinii) au intrat în contact cu populaţiile locale suferind influenţe fonetice şi semantice puternice.

mami-mamamater(mamă). omom-homo(om). odol-odor-odor(miros). uz-uz-usus(trebuinţă). ulceara-ulcera-ulcero(a fi plin de răni sau bube).bos(bou). coc-coc-coqua(a coace). luplup-lupus(a înfuleca. cucu-cucu-cuculus(cuc). libir-libir-liber(liber). săturat). ţinut). pila-pila-pila(rotund. ira-ira-ira(mânie. lip-lip-lippus(lip. mina-mână-manus(mână). rapi-răpi-rapio(a răpi). gena-gena-gena(pleoapă). gura-gură-gula(gură). siti-şti-scio(a şti). taman-taman-tamen(taman). cap-cap-caput(cap). rad-rad-rado(a rade). pun-punpono(a pune). ruga-ruga-rogo(a ruga). pereche). car-car-carrus(car). cela-celar-cela(cămară). unu-unu-unus(unu). supărare). necaz). urze-urzi-ursi(a urzi). lac-lac-lacus(lac).n. care se vorbea în nordul Dunării şi pe care au vorbit-o şi emeşii timp de 2000 de ani. par-par-palus(par). tulu-tuli-tuli(a pleca. tu-tutu(tu). ursa-ursa-ursa(ursoaică). mur-mur-murus(zid). lup). argilă). nigru-nigru-nigrum(negru). tiamat-tiamăt-timeo(a se teme). ceea ce demonstrează că noi am păstrat mult mai bine cuvintele limbii din mileniile lV-lll î. satur-satur-satur(sătul. Un lucru este cert. zer-zer-serum (zer). a purta). ud-ud-udus(umed). palil-palid-pallidus(palid). ucid-ucid-occido(a ucide). rău). ceara-ceară-cera(ceară). sau cum vorbea poporul roman această limbă. pae-paie-palea(paie). tac-tac-taceo(a tăcea). satu-satu-sat(sat). samana-sămăna-semino(a semăna). turtur-turtur-turtur(sperios. saman-samăn-semen(samăn. rara-rara-raro(rar). sangurasingura-singuli(singur). ustura-ustura-ustulo(a arde. Sunt un total de 115 cuvinte care se găsesc în forme identice sau foarte apropiate în cele trei limbi. mut-mut-mutus(mut). tuna-tuna-tono(a tuna). nam-neam-natio(neam. put-put-puteo(a puţi). rând). ochi-ochi-occulus(ochi). nora-noră-nurus(noră).n. sede-şede-sedeo(a şedea). ros-roş-russus(roşu). dac-dac-dac(dac). turturică). mizerie). cascaş-caseus(caş). o!-o!-oh!(uimire. sete-sete-sitis(sete). mendala-mentală-mentis(minte. os-os-os(os).e. naţiune). a ceda). cearni-cerni-cerno(a cerne). latina era mai mult o limbă literară şi de administraţie. sar-sar-salio(a sări). a gândi). raus-rău-rea(rea. parta-parte-partis(parte). ol-ol-olla(oală). mur-mur-morum(mură). uri-urî-uro(ură). pana-pană-penna (pană). da-da-do(a da. lut-lut-lutum(lut. nas-nas-nasus(nas). susur-susur-susurrus(susur). noi cunoaştem latina clasică. Dar noi mai avem comune cu emegi încă 2819 cuvinte.e. loc-loc-locus(loc. sug-sug-sugo(a suge). a ustura). sanggi-sânge-sanguis(sânge). sub-sub-sub(sub). pace-pace-paco(pace). sari-sari-sal(sare). ulciar-ulcior-urceus(ulcior). orda-ord-ordo(şir. iar fiecare grup etnic din 31 . nuc-nuc-nucis(nucă. dar nu ştim nimic de latina care se vorbea în secolul Vl î. sacu-sacu-saccus(sac). ningi-ninginingit(a ninge). nuc). salud-salut-saluto(a saluta). sun-sun-sono(a suna). riparâpă-ripa(râpă). dudu-duco(a duce). ghem). În fapt. cad-cad-cado(a cădea). o limbă şlefuită sute de ani de poeţi şi funcţionari. nod-nod-nodus(nod). casa-casa-casa(adăpost).

a ajuta. înalt. în spate. a vârî 32 . cer. a reţine = baig: sac. logica nu înghite asemenea prăpăstii. an: unitate de măsură pentru timp = an: mare. în urmă. am: posesie. grămadă. în sud fondând în podişul Anatoliei. a străluci = ard: felinar de noapte. Cum o melodie este păstrată mai uşor dacă este însoţită de versuri. a umple = bag: cuşcă. Dacă romanii n-au reuşit acasă la ei să dea o limbă unitară după mai multe sute de ani de control absolut. a se împotmoli. a grava. pungă.peninsula italică îşi vorbea propriul dialect ceea ce a dus la existenţa a 12 dialecte în prezent în Italia. a susţine. dar limba lor păstrează cuvinte comune sau asemănătoare cu limba română şi eme-gi. a apăra de. înalt. ce mai treabă! = ama: ori = ama: cine? pe care? ca şi? ama: mamă = amaid: femeie caraghioasă = ama: mamă. un stat efemer numit Galatia. a se bălăci = abba: lac. a delimita. este o aberaţie afirmaţia că ne-au latinizat pe noi în 165 ani. a sprijini. Ca să merg şi mai departe cu argumentaţia voi căuta la cea mai vestică ramură a celţilor să găsesc dovezi că nu suntem urmaşii latinilor. chiar dacă au ocupat numai jumătate din teritoriul Daciei. am considerat că trebuie să mă uit şi prin limba irlandeză. pe malul Mării Negre. Gaelilor sau irlandezilor cum îi cunoaştem noi. existenţă = am: timp. avem cuvinte comune şi cu irlandeza. lumină. a lumina. şi a trăit în înţelegere sau uneori în ciondăneli cu geţii. a finisa. bag: a introduce într-un spaţiu închis. Această idee năstruşnică mi-a venit ascultând baladele irlandeze de la Eurovision şi unde am observat inflexiuni ce se găsesc şi în unele melodii populare româneşti. Un alt argument care contrazice latinitatea noastră este existenţa unui fond lingvistic de aproximativ 2000 cuvinte (studiul nu este terminat) comune limbilor engleză şi română. foarte important = an: mare. sacagiu. Din aceste ciondăneli sângeroase unii celţi (gali sau galaţi cum apar pe tăbliţele geţilor) au coborât în secolul lll î. cer = ar-de: a lumina. alţii au fost asimilaţi sau şi-au croit drum către ţinuturile lor de baştină. Dacă ar fi fost o latinizare a geţilor aşa cum se susţine. oltar: locul unde se aduc ofrandele sau se fac sacrificiile într-un cult religios = altoir: altar = al-tar: a îndepărta prin tăiere. care se găsesc în limba irlandeză şi eme-gi: altar. a radia. vreme = am: a fi.n.n. ama: zău!. viitor. An Nou. sfârşit.e. Gândul iscoditor a fost confirmat de realitate. ceea ce dovedeşte că acest neam a trăit pe meleagurile noastre înainte de a ajunge acolo unde s-a statornicit. Engleza păstrează şi un bogat fond de origine celtă.e. a delimita. arde: a distruge prin foc. nu le suflă nimeni în ureche că ar fi altceva decât sunt – urmaşii galilor/celţilor. Cuvinte din limba română. a vârî în sac. chiar aşa!. corăbier = abar: baltă. mare. de strajă. apar: vânzător de apă. a închide în cuşcă. atunci aceste cuvinte nu aveau ce căuta în limba română. Acest popor a pătruns pe teritoriul Daciei la mijlocul secolului Vl î. angel: înger = aingeal: înger = enger: înălţime.

ban: bani. cap: început. bardăş: barză. a umbla cu şiretlicuri. a lega. mutră. secetos. plăcut. bandă: ceată. a stabili.bulug: a se năpusti. îmbulzeală. burtă mare = bar-dag: a hoinări. barbar: persoană străină de limba. a păstra. a schilodi = bal: fus. a lega. barim: măcar. a dezlănţui un atac. a se roti. a uni = banda: ceată. scandal = ball: marfă. a trage pe sfoară. a captura. a izbi. laş. conducător. a se afla în treabă. a trage. cioc. a hoinări = buluc. pustiu. a aranja. mijloc convenţional de schimb făcut în trecut din aur sau argint = ban: alb. obraznic = caba: a ţine pentru sine. a plânge. a pune. ca: prepoziţie = ca: ce? pe care ? unde ? loc = ca: a ţipa. pizmaş. a colinda. fâşie. bine: plăcut.bal: balot de pânză. a alerga împrejur. tăietură. a se revolta. repede = bollog: pâine neagră. a se strîmba. a separa de. îndrăzneţ = cabanta: îndrăzneţ. a striga. în masă. bucată de pânză. a uni. croială. 33 . inamic. satisfăcător = binn: melodios. a lămuri. fată nemăritată = be: îngâmfare. balamuc. a da năvală. suport. cabană: adăpost simplu. a murdări. a ataca. a întări cu ziduri = bala: duşman. vagabond. a sprijini. locuinţă foarte simplă = caban: colibă. de culoare albă. bordei = cabar: ciobănaş. a întinde. partea din faţă a corpului animalelor şi păsărilor. partea de sus a corpului uman = cab: bot. a alunga cu forţa. rău = bu(i): a fugi. a mugi. om de rasă albă = ban: suport. bară: obstacol din lemn = barra: obstacol = bara: lemn. cabaz: glumeţ. trezeşte nelinişte si suspiciune = barbartha: barbar = bar-bar: foarte străin. atrăgător = binni: un râu plin cu peşte. cu grămada. bertă: ţesătură groasă cu care femeile de la ţară îşi acopereau capul si trupul = bearrtha: foarfece. a fi nervos. cel din fruntea familiei. a lungi. a sprijini. a ţipa. a se ploconi. a căra. grămadă. bui: a ţâşni. a se înclina. a astupa o gaură. unul peste altul. strungar. gloată. obiceiurile şi locurile în care a apărut. stână. bandaj = banda: grup de tineri. iute. cel puţin. a pune în ordine. bală: fiară. pătimaş. musculos. gură. buluc: năvală mare. ban: funcţie administrativă în Oltenia în perioada feudală = ban: ţinut necultivat = ban: a se pleca. plisc = cap: locul unde se concentrează gândurile. căi: a plânge = cai: plângăreţ. a fixa = bar-rim: ţinut uscat. a încorda nervii. încântător. rât. încai = barraim: a întrece. terminarea unei obligaţii. a examina. a striga = ca(i): a plânge. a da năvală. be: prost ca o oaie = be: de nefolosit. a pribegi departe. a micşora = bar-tam: a alege. a se repezi la = bui: invidios. a intimida = bo: a rage. un râu bogat în peşte. pasăre migratoare care vine odată cu sosirea primăverii si pleacă la începutul toamnei = bardas: grup. a lungi. a depăşi. a creşte atenţia. figură. deodată. a lega cu sfoară părul. bou: mascul taurin castrat = bo: vacă. cocostârc. droaie. monstru = balla: a împiedica. a da junghiuri.

sfoară de pescuit. a lega. a susţine = dara: remediu. clipă. mascul. a tăia coarnele unui animal = cul: violent. datorie. cul: soldat. prieten. dara: greutatea ambalajului sau a recipientului în care se păstrează. cântăreşte sau se transportă o marfă = dara: inferior. moment. leac. întăritură = dur: tare. încărcătură. jale = canoin: chin. a rupe. = dor. cor: ceată. taur = dam: soţ. a vopsi. a tăia. bordei. înclinare. zidărie. necaz. elegant. dubă: puşcărie = dubh: murdar. nesiguranţă. pahar mic. cana: vas mic pentru băut lichide = canna: cană = cana: a tulbura. marş. a transporta. a cere. doru: dorinţă puternică de a vedea sau a revedea pe cineva sau ceva drag. dorinţa de a face sau a asculta ceva deosebit = doru: trăire sufletească. greu de realizat = dur: legătură. a acoperi cu. cor: rotocol mare de fân adunat din poloage sau împrăştiat din căpiţe ca să se usuce = cor: învârtire. ceată. a împrăştia. strigăt puternic. adăpostul unei familii sărace = damh: asociere.cam: aproximare. aplecare. a rupe = dar: direcţie. a se pleca. cei care îşi duc viaţa împreună şi vor lăsa în urma lor urmaşi. a împărţi. a trimite. puternic. soluţie = dara: secundă. dam: specie de cerb cu coarnele late. cale = dar: a împărţi. a aduna cu lingura. soluţie pentru o problemă. a înceta.canun: urlet. bărbat. a călători.gur: cerc. aptitudine = dam: soţ şi soţie. frăţie. coardă. a întări. moment. curajos. al doilea rând. gagic: iubit. dur: tare. a picura. grajd primitiv. pânză de legat. a se întoarce. Dana: prenume feminin = dana: îndrăzneţ. a şterge. a băga. a culege. cordonul ombilical. violent. moment = dar-ra: curea. puternic. a se mişca = cor. amant = gaige: spilcuit. iute = cul: ţintă. cordon. cerc. pomeni. zidărie. puternic. diliman: netot. a vopsi în negru = dub: a îngrămădi. mare. cât şi în lupte = carr: mijloc de transport = car: a sosi la. a întări. supărare mare. drum. înclinare către = cam: înşelătorie. armată = cul: ariergardă. înfumurat = gagig: bocet. rezistent. cul: aprig. centură. cerb lopătar. boccea. a primi. fir.dur: legătură. canon: chin.gur: a face o mişcare circulară. horă = cor: gălăgie. a agita. necinstit = cam: a înţelege. coada unei coloane de soldaţi = cul: a aduce. a uni. a transporta. necaz = canon. a se îndoi. atent. a dispărea = dilim: găgăuţă. amorez. apăsător. dară: a încuviinţa. rotire. dar: obiect care se dă unei persoane ca recunoştinţă şi respect. a se învârti. sticlă mică. întunecat. a învârti la distanţă. mascul = damh: bou. nume de clan = dana: unitate de măsură pentru distanţă. a schimba. scop = cor. a dori. car: mijloc de transport cu două sau patru roţi folosit atât pentru deplasări. găgăuţă = dileaim: a risipi. dam: şură mică. a accepta. realizări de excepţie în concepţia creştină. şirag. legătură deasupra. 34 .

ocară. a vorbi de rău. tortură. precis. găman: mâncăcios. vizuină. dală. nădejde. a strica. a încercui. odihnă de noapte = mas: coapsă. coş de sobă = hud(a): adăpost. mangăr: bani. a şterpeli = gob: a sta la pândă. mas: popas peste noapte. locul de unde omul îşi începe ziua = huda: acoperiş. zid = mur: perete. melancolie. colportor = ma-ngar: încărcătura de mărfuri dintr-o barcă. bucurie. gobi: a lua.rag: a prinde rădăcini. a batjocori = gobi. a ruina. pac: pungă în care se ţine tutunul.geamăt. a păzi.ul: vas mare. noroi. vale. a urî. hulă: blestem. slim. a apăra. a accepta. a vrea = gu-e: a acoperi. bunăstare = mana: prevestirea unei bunăstări. a pune deoparte. a convieţui. iscusit. chef. grămadă. a înveli. lespede. lac: acumulare mare de apă realizată prin îndiguire = lag: căuş.lag: a se umfla în dimensiune. a se aduna. a înfăşura. dispreţ = hula: a asculta la. augur = mana: pereche. a se strânge = lagab: butuc. bogăţie. parale. a unge cu unt = im: argilă. a 35 . a face. rugăciune. a deplânge. a fi obligat = gui: cerere. tulpină. perspicace. lagam: mină. hudă: casă. găzduire peste noapte. legătură = paca: a vârî în sac. mâl. a face necazuri. cinste. gui: a vrea. mur: perete. subtil = gir: curat. a se jeli. defăimare. a înconjura cu ziduri = mur: a înconjura. a sfărâma. văgăună. tină. a aduna mâncare. bârfă. bleg. gog: băiat sau tânăr prost. mamai: mamă. a slei de puteri = rac. trunchi. umil. zori. slab de înger = gog: moale. bunăstare. ponegrire. galerie sub pământ protejată cu trunchiuri de copac să nu se prăbuşească = lagaim: a se micşora. mană: belşug. avere = mangaire: vânzător ambulant. grăsime. a merge după = hul(i): a face rău. im: murdărie. a săpa = lac.pag: a ocroti. deştept. a înveli. a înhăţa. depresiune. înjurătură. un pahar de băutură = ol. a ciuli urechea. a ascunde. a se scurta.gug: semn. zid. a linguşi. a defăima.gub(i): a opri. nătăfleţ = gog. plânset. ol: vas de lut pentru apă sau alte lichide = ol: a bea. a se îngrămădi. găucios. a pune deoparte. glod = im: unt. avere de bunuri. omenie = geire: dezgheţat. lip. rană adâncă. lacom = gamal: om prost = gamun: grăunte de chimen. unitate de măsură de 36 litri. jeg. a oferi. suferinţă. a descoperi necinstea. ordonat. gir: încredere. nămol. a respinge. aşezare. pungă = pac. bloc. rac: boală gravă a cailor care se manifestă prin umflături în partea inferioară a picioarelor = raca: chin. a părăsi. oboseală = mas: jumătate dintr-un întreg. mămică = mamai: mămică = mami: divinitate emes care a zămislit neamul omenesc din lut. a suflat asupra lui şi i-a dat viaţă. calomnie.

dar lipsesc din limba strămoşească: abba: tată. al-du (altu): a săpa pământul = alt: şanţ. a suferi. a opri. a începe. a se încreţi = roc. a trage. grajd. cătun. ar: a tăia. a sprijini. care se găsesc în limba irlandeză. a nenoroci. a-ru: a dărui. abgal: înţelept. legătură. a plăti din urmă. înapoi. decât. a preciza. râpă. pentru ce? = anam: natură. aga: coastă. a ieşi. a se aprinde. a semăna. a minţi. a deveni unsuros. a accepta. chiot de bucurie. a-na-am: astfel. bătrân = ab: stareţ. viaţă. a susţine. în interiorul căruia se pot pune spre păstrare seminţe. părinte. întâmplare. a ţine trează mintea. ostilitate. a arde. Râm: denumirea Romei păstrată în limba veche românească. a ruina sănătatea cuiva. mic. armată. străbun. a restabili ordinea. a aranja. a îndemna. femeie în perioada critică. usuc: grăsimea care iese pe lâna oilor. veche măsură egală cu 125 ocale. a conduce. autoritate. ad: tată. al cărui imperiu a cucerit şi distrus statul get = rim: abuz. a stabili. deasupra = tar: a tăia. inferior.usug: murdărie. lichide sau bunuri de valoare = sac: sac = sa-cu: legătură. boccea.provoca. a trece pe la. a amâna. tar: povară. rechiziţie. roc: soroc. a răspunde la = tur: născut în colibă. a face =ta: fire. viguros. a micşora. împreună cu praful formează o substanţă lipicioasă si murdară = usc: ulei. de-a latul. plin de forţă = ursan: tânăr voinic şi plin de viaţă = ur-sang: războinic. tur: spaţiu delimitat. din această direcţie. caracter. priceput. a sosi. gâtar. aşezare. sarcină. grăsime. a tolera. cânepă sau lână. răutate. ah-us: a scuipa = abhus: din această parte. noroc. a masacra. sul = tur: scurt. renumit = abhal: renumit. mulţime. ta: formă arhaică pentru cuvântul tată = ta: a exista. tacla: discuţii inutile = tacla: a discuta despre o problemă. a avea încredere în. a delimita. a se întinde = rim: trupă. a sfătui. a înrola = adaim: a provoca. a lovi. haină scurtă care se poată la ţară = roc: obicei. a răni. a ţine. incomplet. boabe. inamic. deosebit de priceput la. sacu: obiect confecţionat din piele.rug: a înapoia. în frunte. a opri. necaz. datină. mizerie. ursan: om voinic. a îndura. a acţiona. violent. staul. canal. mânecă. ocol de oi. cruciş. a apuca. a executa. in. a repara. plută din patru table = tar: de-a curmezişul. a păta cu grăsime = usuc. peste. labă. adam: colonie. 36 . a distruge. om tânăr. versant. mers legănat. a ucide = ar: a tăia. a impune. a valora. cută. a merge ţanţoş= taca: a ţine mintea trează. tacă: tăcere. străin. după = aga: interval de spaţiu sau timp. persoană care tace şi este atentă. a povesti. a cânta = adh: şansă. persoană. a interzice cuiva să vorbească = taca: a purta de grijă. întâiul. a face cadou = aru: ziua după sărbătoare. a se pune pe treabă = tacalal: a începe. pachet. arogant. Cuvinte din eme-gi. a pune capăt la.

fâşie. a prezenta. prunc. posesiune. a zbiera gir: jir. gala: siloz. a strânge = cara: susţinător. lapte bătut. a tropăi = geim: strigăt. a pune în pericol. consideraţie. a dovedi o proprietate de către cineva = gin: viaţă. mare. a fura = gag: a se lipi de. a 37 . a munci din răsputeri.asa: a duce. apreciere = call: a cere. gin: a face dreptate. fuior. a pretinde. a fi de partea cuiva = gabh: primejdie. boală. fructe ale fagului folosit pentru îngrăşarea porcilor = geir: a îngrăşa animalele. gal: cel mai mare fiu. pivniţă = gala: veselie. bun. beţivan. a sprijini. carne de gâscă. cupă largă = gael: irlandez. a căra. prezent. trufie. demn de încredere. a lega cu sfoară. a se înghesui. a se pleca. a uni = banna: legătură. eg: şanţ. a provoca. dreptate. proprietate = gagach: avere. paie. a fura. fiinţă. gal: a copleşi. a arăta. a face cabotaj. energie. tumoare. gim: alergător. trecătoare. spărtură. lipsit de raţiune. spărgător. tovarăş. a uda. existentă. bil: a se înfierbânta. a susţine. exclusiv = dil: a îndrăgi. păstor = gabhar: capră. dil: singur. a bate. ga: a smulge. a acuza. gu: a debarca. a se îngrăşa. serviciu bun. a ţine legat = asal: măgar. a cerceta = eag: tăietură în. a păstra = ba: a ţine seama de. a ţipa = at: umflătură. mesager. hoţ. simpatie. rufărie = gad: şnur. criză. a căra. a avea legături cu. a adăposti. pânză. a stoarce de bani = ga: nevoie. ţăruş. dul: a ascunde. a pune în joc. a despica. a urmări. gada: in. strâmtoare. a sparge = gas: a păşi cu aroganţă. a ocroti. ba: aroganţă. a apăra. servitoare = ge: gâscă. o = dil: drag. proprietate. ge: vânzătoare. bad: a transporta. cal: avere. a iriga. a stăvili. capcană = go: a ancora la ţărm. gaba-ra: cioban. ba-ba: terci din grâu încolţit cu lapte folosit ca hrană pentru copiii mici = bab: copil mic. fân = garrai: grădină. puternic. a se usca. atenţie. a se întoarce. ad(at): corp. dal: a apăra. laţ. a suferi. gag: pană. garas: proprietate. suprafaţă de câmp. tare. pânză de in. minor. aclamaţie. a dărui. a fi la o distanţă de = bad: a se plimba cu barca. scump. gaz: a se certa pentru. dal: a acoperi. sunet. a asedia. strigăt. a încolţi. a înfrunta. a bate. a se dezmierda. a aduna = dul: a încerca. a prezenta. a se ascunde = dall: orb la. a transporta = dal: ţinutul unui clan sau trib. dil: unic. brânză = gar: closet cu apă. a se aşeza. convenabil. hoţie. gilim: a dansa. gaba: piept. a se aşeza. apărător. ordine cara: a încercui. greutate. gaură într-un gard ba: suflet. avere. a cere. care nu vede ceva. respect. a acoperi. a inunda. canal. a lipsi. a se încălzi = bille: a se giugiuli. bunuri. a risca. a fixa. tandru. obligaţie. conducere responsabilă. datorie. costisitor. a pleca = geillim: a se supune. gar: dimineaţă. gar: a primi. schelet. bana: a lega. a avea încredere = gar: moment potrivit. a înghiţi = gal: putere. gagar: arie. dig. a învrăjbi = ba: a lătra. a se pleca. a adăposti. chiot. bun. voce. a merge. a merita. a îngriji.

a grăbi. păstor. a răni. a pătrunde = si: zor. sit: măsură. preţ. vrajă. a primi în casă. a se repezi la. silim: a potrivi. a ştirbi o unealtă. tovarăş = pa: salariu. satisfăcut. oraş. boare = lile: floare. a gâfâi. a lovi cu pumnul = hum: cuvinte grele. sfidare. a avea grijă = ig: a însemna pe răboj. a răni. generaţie. neruşinare. a mişuna. soartă = neamh: cer. te: obraz. om mânios. a purta. îndemânare. păşune. a se pleca. a pătrunde prin = sine: sân. a potoli = lom: slab. a ciomăgi. sărac. a face schimb = sith: linişte. pa: a cere. a înţelege. im-pa: pierdere. a conduce. a cugeta. real. şef. a paşte = sipeir: cioban. a alerga. parfum de cedru. a gâfâi. proprietate = lam: proprietate. mulţumit. a lumina. a bate = ra: grăitor. grijă. sin: a strecura. violentă = mire: furie. a fi însetat = imim: duşcă. a bea. atac. necioplit. a se înfierbânta. judecată. a aşeza în grămadă. slab. a cântări. întuneric. a pune stăpînire pe. a batjocori. nam: destin. a arăta. înghiţitură de băutură. si: lovitură. a da o raită. a căsători. sărac. huru: idiot. a suferi. a aranja. belşug. ri: conducere. firav. li: scandal. sa: a mulţumi. a răspunde la. păcurar. suferinţă = lu: mic. a se grăbi = gor: atac. lu: a îngrijora. a insulta = hurru: strigăt de provocare. chiot. calm. a calcula. a face bine. noapte = mi: lună. district = ri: rege. a socoti. a căuta să facă rău cuiva. a se strînge la masă = lag: mic. a rezista = re: vârstă. mi-ri: furtună. cu mânie. înţelegere. a se aduna = ti: locuinţă. a uimi. supărare. sa: lovitură. a străluci. semn. a roi. a se îngrămădi = lug: a scoate viermii. a îmbătrâni. a locui. ti: rude. zarzavat. aprins. a socoti. necioplit. a se târî. trai. a fi bun = sa: destul. lug: mulţime. mi: seară. a striga după un hoţ. lovitură. a duce la bun sfârşit = silim: a se gândi. marfă. cu ardoare. rai. a bate. a recunoaşte = ni: lucruri care aparţin cuiva. si: trăsătură a feţei. gălăgie = li: strigăt. igi: ochi. hum: a se încăiera. a înţelege direct = sin: a face un semn cuiva. slab. 38 . a suporta. lam: abundenţă. nevastă. a înfrunta. a socoti. rază. tărăboi. a sili. re: a da naştere. a forţa. a da năvală. necaz. a bate. frenezie. a aduce omagii = sar: marfă de primă calitate. a cerceta. neclar. ardoare. a îndrepta. lag: bucată. sin: a iscodi. a privi. încurcătură = impi: rugăminte fierbinte. furie. a vinde. a poseda. a ataca = te: fierbinte. fanfaronadă. lipsit de tărie. a adăposti. injurii. autentic. a domni ca un rege. a se bate. ni: prosperitate. nebunie. a duce. immin: sete. a satisface. lili: adiere. suficient. a crede.traversa. sipa: cioban. răsplată. sar: legume. uşor = si: zână. care spune mult. a bănui. a pune în ordine. efort neîntrerupt. a înjunghia. vârf de munte. lom: a slăbi puterea. mână. pagubă = sa: năvală. atac. minunat. gur: violenţă. ordine publică. păcurar. a învineţi. a cresta. a descoase. ra: a veni în gând. a memoriza. implorare. păstor.

situată într-o regiune muntoasă de unde izvorăşte râul Olt = baraoid: pantă. generos = um: în jurul. strălucit. satisfacţie = ull: măr.tir: mulţime. văgăună. moment. dulce. inimă. us: gâscă = usc: gâscă. a cerceta. popor = tir: ţară. tul: rezervor. treaz. um: a supraveghea. fiinţă = ur: proaspăt. a se alipi de cineva = ainleanta: care nu ştie carte. luptător = armas: haină de soldat. coapsă. rânduială. armă. nebunii. a îngriji. înclinare. de = ud: acolo. groapă acoperită cu frunziş = ubh: a îndemna. care se găsesc numai în limba irlandeză: ab: alb în istroromână = ab: stareţ abitir: distins. care pronunţă greşit. ud: când? în timp ce. scump. us: a fi alături de. balas: varietate de rubin = balach: piatră. ul: a înflori. în apropiere. baire: sfoară. a juca pe bani. melancolie = aillean: iubit. povârniş. a reţine. mai bine = aibitir: alfabet. cavitate. atenţie. dezaprobare. lângă = aice: apropiere. aruncătură de bani. Cuvinte din limba română. animal urmărit. incult. remarcabil. a lăsa pentru = us: interes. grăsime de gâscă. nu departe. epilepsie. de la. mugur. centru administrativ. înţelept. întunecat. scop. plan = agoid: împotrivire. cu privire la. adâncime. bucurie. altă-aia: monstru. confuz. a căuta. referitor la. suflet. provincie. drag. pornire. ur: a mesteca. rezervor. a vâna. a interesa. armaş: om de arme. vecinătate. bată: cingătoare lungă şi îngustă cu care se înfăşoară mijlocul sau se pune ca întăritură la îmbrăcăminte = bata: a se lipi. 39 . curgere. ub: a se ascunde. sat. baftă: moment favorabil. folos. participare. a merge în urmă. armă = arm: armată. sănătos. ţintă. abras: rău. barieră = baire: ţintă. vârf ascuţit. uru: oraş. Baraolt: localitate în judeţul Harghita. Ardeal: regiunea istorică din România = airdeall: a avea grijă de. curea. alinta: a pronunţa incorect. lângă. mofturos = abhras: in sau lână pentru ţesătură. întâmplare = babhta: întâmplare. salbă de bani. aice: în apropiere de. a cugeta la. şansă. ocazie. bască: ridicătură de pământ care proteja o fortăreaţă în afara zidurilor ei = bascaim: a avaria. barcă = barc: barcă. masă. durere sufletească determinată de plecarea cuiva drag. furtună foarte mare = uru: eclipsă. a distruge. care? pe care? atât de. drăguţ. piaţă. a instiga. nebun. înnebunit. arm: încheietura braţului si a genunchiului. alean: dor. şansă. aiste: aceştia = aiste: a face o încercare. toane = allta: sălbatic. regiune. sucit. a întrista. cisternă pentru apă = toll: căuş. după. aproape de. talisman. acru: gust specific fructelor necoapte = acra: acru aer = aer agod: treabă. cu lapte. Balc: numele unuia dintre întemeitorii Moldovei feudale = balc: mulţime puternică.

a semnaliza. a-şi pierde vremea. a spune prostii = brod: a-şi face merite din. a înfunda. început. aroganţă. a se rostogoli. deosebit. ţel. îngrijorare. nesăbuit. bobaru: cel care dă în bobi = bobarun: prost. farfurie de supă. a atârna moale. brus: cocoloş. nesocotit = buaic: culme. sărăcie = buartha: necaz. neînsemnat. scop. a tăbărî = campa: tabără. brodi: a potrivi. a lăuda. zăpăceală.bâlbă: prostie. a trage pe sfoară = braca: a jefui brad: specie de conifere = brad: ladă de lemn. făţarnic. necugetat. botu: a face botu. bre: formă de adresare la ţară = brea: arătos. muncă grea pe gratis. fals. a strânge. Biertan: localitate în judeţul Sibiu = beartan: parcelă. Bran: trecătoare între Ardeal şi Muntenia = brean: a bara trecerea. a se sfârşi.bolocan: om prost. buclă: îndoitură. a umbla cu interese ascunse. a tulbura. a fi îngrijorat. blidar: dulap în care se păstrează vasele pentru bucătărie şi mâncarea = bladar: a linguşi. netot. prezentabil. beilic: casa în care erau găzduiţi gratuit beii veniţi de la poartă. boaite: vite slabe. brut: efort fizic deosebit. trudă. pungaş. a murdări. a aşeza în tabără. a se întrista. a se mândri cu. a hoinări. cauză. buartă: gaură. oameni proşti şi răi = baoite: a hărţui. pagubă. a se moleşi. cale. îmbelşugat. femeie stricată = bulla: chef. campa: a face tabără. bun: acţiune pozitivă. a ridica în slăvi. slab. haos = bullabaisin: încurcătură. a da mâncare calului sau buaite: a câştiga. găgăuţă. nemernic = bearlagar: ipocrit. apogeu. cutie. a comite o greşeală. a închide. buiac: despre plante – fertil. bologan. bulan: vână de bou folosită în închisori pentru bătut = bullan: bou. sărăcăcios = beag: lipsit de tărie. bleg: lipsit de tărie. bordei. bir pentru stăpânire = beillic: gaură sub pământ. bliantă: lovitură dată uşor cu palma unui copil care se obrăzniceşte cu cineva bătrân = blianta: vârstă. cu sens figurat lipsă de bani. a-şi atinge scopurile. ondulare = bucla: a încheia cu o cataramă. baniţă = cabla: greutate mare legată cu frânghie. greşeală = balbh: prost. brăcui: a alege ce este mai bun dintr-o grămadă. neghiob = bolog: scăfârlie. imprudent. cablă: unitate de măsură pentru poame corespunzătoare unei găleţi. a petrece timpul trândăvind. castron. lot. resturi. a învinui de. bârligan: şarlatan. greutate mare = bruth: efort neîntrerupt. 40 . despre oameni – răsfăţat. cupă. afectuos. forţă. rău braţ: unul din membrele superioare ale omului = brat: a acoperi. a suferi o nedreptate = cain: a imputa ceva cuiva. strajă = bothar: drum. a face nod. slab. camhă: stofă de mătase = camtha: a cerceta cu atenţie. osteneală. îmbuibat. a îndoi. învălmăşeală. a nimeri. dezordine. clacă. cain: a se plânge. nebunatic. neîndemânatic. boţ făcut din resturi sau firimituri = brus: rămăşiţe. rodnic. bulibăşeală: zăpăceală. a împărţi. bulă: cârpă. a se supăra pentru o greşeală comisă = botun: greşeală. gust plăcut = bun: esenţă. boactăr: paznic. escroc. încurcătură. boască: resturile de struguri rămase în teasc după stoarcere = bosca.

a lega cu sfoară. chel: a fi lipsit de păr pe cap = cheal: a fi lipsit de. ciob: bucată dintr-un vas spart = giob: bucată. a da importanţă. vremea îngheţului. cioros: fioros.cantă: zăpăcită. a chiorăi = caoi: obicei. căoaci: fierar = caoch: perdea de. a cauza. trudă. recompensă. călăi: plăcinte = collai: gras. a se impune. a lăsa = cead: a permite. zarvă. căulă: plută mică folosită ca pod plutitor = caol: loc îngust de trecere peste mare. cling: sunete scoase de clopote = cling: sunete scoase de clopote. ciob. ce? = ce? ceda: a permite. a croi o minciună. a face cumpărături. căule: femeie rea şi duşmănoasă. gâlceavă = cearta: dreptate. a agita. De obicei scâncesc după mâncare. integru. sincer. ceată: grup mare. lipsă. care nu vede ceva. cântar: instrument pentru măsurat greutatea = cuntar: tejghea. parte componentă a arcului de aruncat săgeţi. grămadă = ceadta: o sută. câţ: cuvânt cu care se alungă pisica = cat: pisică. tărăboi. ceasma: plasă pentru prins peşte. 41 . corect. coardă de arc. citov: întreg. a fi înrăit după. cios: paznic de câmp. a distruge. stare. clab: mucos. în bună stare. atâţare = cior: a atâţa. nătărău = coilean: persoană proastă şi înfumurată. grijă. ciolan: os cu carne = ceolan: copil scâncind. neroadă = canta: încurcată. vai! ciala: îndemn adresat boilor să o cotească la dreapta = ciall: sens. corpolent. cneaz: conducătorul unui sat sau a unui teritoriu = cneas: obraz. Călan: oraş în judeţul Hunedoara = callan: gălăgie. a aranja. a încurca. a convinge. obraznic. a se aprinde de mânie. nojiţe = ceapan: picioare. prostovol = ceasna: a tulbura. femeie proastă = caol: meschin. căoi: a bolborosi. fragment. împletirea cosiţelor = cearr: a confunda. sfoară groasă = corda: sfoară. a păzi. neserios = clab: gură cască. cosiţe. ceartă: dispută. a înţelege. destul de. a striga. aprig = ciarog: îmbufnat. a-i juca un renghi. ocazie. mărginit. ceartă. a pune capăt la. pândar. contrapartidă. de treabă. coamă. prăvălie. negustor. a îngheţa ciocan – a îngheţa foarte tare = siocan: ger foarte puternic. aiurită. cior: fior. smoc = cire: smoc de păr. a scurta. tresărire. a lăsa. ceap: apucătură. negru de supărare. a îngheţa. simplu. cinie: făcătură. ceapane: curele de la opinci. cioru: spaimă. han = ceardai: comerciant. ordine. a privi cu dispreţ. şiretlic = ceap: a-şi bate joc de cineva. care ţine. a se certa. nevătămat. vrajă = cinnim: a hotărî. a încorda un arc. certăreţ = clampar: dispută. resturi. Mai este termenul cneasta cu sensul de cinstit. jitar = cios: a tocmi un muncitor. ceardă: cârciumă. fără deschizătură. deasupra. nobil. a porni. şnur. vacarm. zdravăn = citog: mâna stângă. zurbagiu. a fi cu mare grijă = coimead: supraveghere. fior = ciorru: a tăia elanul cuiva. ciocan: unealtă de lovit. şnur. a privi de sus. coiman: prostănac. coardă: funie răsucită din plante lungi cu care se leagă căpiţele de fân. a cerceta. cire: fire de păr. coimăni: a se osteni din greu. a apăra. cear: păr. clampar: guraliv. flecar. sărăcăcios.

a rezista unei furtuni. fire. Doman: râu şi munte în judeţul Caraş-Severin = domhan: lume. a-şi îndrepta atenţia. prezent. vrăjitor = draoi: vrăjitor. cu măsură = dramh: înghiţitură. întorsătură. a înveseli. doină: melodie tristă ce evocă unele fapte din trecut = doineann: plâns puternic. a plăti. cinste. Dorna: râu şi munte în judeţul Suceava = dornan: cap. duşcă. a se întări cu propriile forţe. fel. bun = fainne: a răsuna de. mărunt. faide: folos = faide: lung. mers legănat. Dunăre: fluviu = dunaras: a insista cu putere. puternic = dord: viguros. elegant. a rostogoli un butoi. creatură: fiinţă. a se aprinde. părticică. respect = creideamh: credinţă. durlă: om nepăsător. a înceta. cupă. melancolie = doru: legătură gingaşă. fai: stofă de mătase neagră cu fir gros. drăcoi: diavol. omenire. a sparge. Dan: prenume masculin = dan: destin. a uni privirile. dres: a repara. a exprima. frumos. personificare. a îndrepta. rezemare. energic. a vibra de. familie. măsură. a chinui sufletul. dos: ascuns. a 42 . a întinde. femeie în vârstă căreia îi porţi respect = dada: titlu de respect.daoine: viaţa omului. a se învârti. nepăsare = dulra: fire. a apăra. cos: a coase. a conduce. a doborî. caracter. tânăr. a se întoarce la = dreas: a se întoarce. plin de energie. a curge. isteţ. soţ. om rău. a da cu titlu gratuit unui nevoiaş sau unei instituţii = dona: sărman. a tărăgăna. invidie. încredere. protecţie. sprijin. cumaş: stofă scumpă folosită pentru hainele boiereşti = cumas: putere politică.colb: strat de praf sau nisip fin = colbha: strat de piatră. oală. Didina: prenume feminin = didine: adăpost. doini: a cânta doine = duinni: a depăşi tristeţea. a hrăni cu lapte. dona: a ajuta pe cineva la nevoie. nefericit. doine: cântece triste cu subiect din lumea satului şi prezintă fapte trecute = duine. bătrân. nostalgie. sac mic pentru piaţă = cultaca: rezervă. Drislea: localitate în judeţul Botoşani = drisle: a dispărea. gălăgie. suflet. bărbat. fain: subţire. marionetă. libertate. credeam: credinţă. a face să scânteieze ochii. natural. ticăloşie. cotu: articulaţia mâinii care se sprijină pe ceva = cothu: suport. om = creatur: creatură. posibilitate. defileu. corn: partea osoasă de pe capul vitelor care era folosită şi ca pahar pentru băut = corn: subţire şi răsucit. repede. scamator. a se lumina. fiinţă. plin de lapte. iad: rădăcina răului absolut = ead: bănuială. dram: puţin. puternic. durd: viguros. a se strica. tafta = fai: voce. a învinge melancolia. vită bătrână = corcan: vas. a însemna pe răboj iască: specie de burete care era folosită la aprinderea focului cu amnarul = easca: uşor. a forma un strat. a cosi = cos: a lua în mână. încredere. cultuc: pernă mică. corcan: copac scorburos şi bătrân. fiinţă. a lenevi. care se opreşte. iute. colectivitate. existentă. de calitate aleasă. dadă: mătuşă. Ianca: localitate în judeţul Galaţi = eanga: trecătoare. muzică populară. cântec. soartă. doru: stare sufletească ce exprimă o dorinţă pentru ceva sau către cineva. ură. cumpărătură. chiulangiu ca în expresia „dai dosu” = dos: trântor. ferit de vedere. alean. sanctuar. repaus. iscusinţă. nenorocit. a pieri.

dispută fără rost = fala: a invidia. fâşie. relaţie directă. pripă. gleb: prenume = gleibe: pământ. fior: stare sufletească. sincer. frumuseţe. a ochi = ginim: a da naştere la. sinceritate. flecăreală. fară: neam. solid. fior: jneapăn. a lucra la război. escroc. merite. falsă: mincinoasă. a îndrepta. ogor. a ataca brusc. tresărire = fioru: a produce un efect. fee: zână = fea: fag. onestitate. simplu. grabă. a umbla cu escrocherii. cinste. frecuşuri = faire: a sta la pândă. fugar: persoană care rezistă la fugă. fugă: a pleca pe neaşteptate.împodobi cu inele. contrafăcută. finie: legătură sufletească dintre fini şi naşi = finne: bun. file: pagini dintr-o carte sau caiet = file: poet. furcă: unealtă agricolă ce se foloseşte la mânuitul şi depozitatul păioaselor = forc: furcă. somn. fiu: copil. a se scurta. gagiu: tânăr cu ifose. a lega. a trezi. neprefăcut. floc. fostă: trecută. 43 . a genera. geaba: fără rost. înverşunat. fulangiu: individ care se fofilează şi nu vrea să facă treabă = fulaingim: a trece cu vederea. a stârni. emoţie. fală: trufie. a găsi de obiectat. a se da înapoi. bondar = gunga: a se micşora. a avea necaz pe cineva. a urma. dichisit. a urzi. fire: caracter = fire: sinceritate. flanelă = flainin: flanelă. ger: frig foarte puternic = gear: tăios. a respira zgomotos = foras: josnic. fustangiu = fustar: a se agita. fosăi: copil mic care doarme şi respiră profund = fos: odihnă. a batjocori. ginim: a descoperi. cercel. pădure de fag. a suporta. a zori. a tolera. faiere: mustrări aspre. a se preface că. floc: smoc de lână sau de păr = flocas: smoc. soi = fara: a conduce. degeaba = geab: a trăncăni. teafăr. în legătură cu. inferior. sclifosit. forăi: a sforăi. fustar: persoană care se ţine după femei. gintă. a însoţi. a admite. teamă = fior: natural. adăugat la. Galda: localitate în judeţul Alba = gallda: străin. persoană străină foarte apropiată datorită meritelor sale = fiu: valoarea unei persoane. a sta ascuns = foghar: sănătos. guanga: gânganie. a năvăli. fată = fi: a ţese. a mânui cu furca. adevăr. fig: smochină = fige: smochină. a pricinui. firet: şnur din mătase folosit ca podoabă vestimentară = firead: panglică de mătase sau de bumbac. fraudă. formă. a supăra. fie: fiică. a pune la cale ceva. flanea: pulover gros de lână purtat la ţară. a se repezi. pătrunzător. alergătură. tânăr îngrijit = gaigiul: îngrijit. vai!. ocară. adevărat. aspru. neaparţinând de. fugă. a face de ruşine. a dormi. a se căsători. necioplit. de semnături false = falsoir: înşelăciune. falsar: plăsmuitor de acte false. ienupăr = fior: a potrivi. clan. a înşela. fioru: emoţie puternică. de asemenea = fosta: de asemenea. a fi împreună. fustan: fustă mare = fostan: legătură de pânză. a alerga = fogha: alergare. neadevărată = falsa: fals. bandă.

piaţă. necredincios. iongar: băiat tânăr. a se răscula. macră: carne fără grăsime. a se scurge. înţelegere pentru suferinţa altora = mile: milă. persoană bătrână = olog: măslin. lăpăi: a lovi cu laba în apă = lapa: a lovi cu laba. grămadă = plod: mulţime. a se înduioşa = mili: paloare. a conserva. miara: a fi uimit. grămadă = pollog: grămadă de peşte. după ce. a se lega. ioc: nimic. a pregăti. parte. nebunie. nod: a avea nod în gât. dispozitiv care se balansează sau se învârteşte în cerc = leagan: a trânti la pământ un om. ulterior = iar: după. curat. lin: apă care curge liniştit. păgân: necredincios. obrăznicie. spre. a merge = pas: defileu. tânăr. spaţiu mare. loc: spaţiu precizat = log: loc. rezultat = habha: a opri. legătură. mârlan: necioplit. câtuşi de puţin. milă: compasiune. olog: persoană neputincioasă. destin. haişte: casă rămasă neterminată = haiste: cuibar. lopăţică. defileu. larg: întins. a strânge puternic. poceală = poc: lovitură. bădăran. nu există = ioc: a se lecui. făraş. polog: mulţime. a se sparge. închin: rugăciune. mulţime. lădar: tâmplarul care face lăzi = ladar: polonic. labă: partea de jos a piciorului de la om sau de la animale = lapa: laba. gloată. cinste faţă de. a lăpăi = leapa: albie de râu. musulman = paganach: păgân. lin: jgheab de lemn în care se calcă strugurii = lin: băltoacă. ajutor de miner care curăţă locul de muncă = iongar: lângă. pentru că. deloc. loc de trecere. a fi tulburat = meara: nelinişte. a se îngrămădi. a lovi. de crezut. a bate. a doborî un copac. simpatic. pas: trecătoare. cărpănos = mirle: plin de noduri. iotă: nimic. cofă. a vindeca. a se rostogoli. leasă: împletitură de nuiele ca un grătar pe care se usucă legume sau fructe = leasu: a îmbunătăţi. onoare. mârlă: om răutăcios şi sucit. socoteală. pantă domoală = lin: baltă. mâncău. aşa. nasc: a aduce pe lume un copil = nasc: căsătorie. idenie: încercare = ide: soartă. respect = inchreidte: credibil. natural. inteligenţă. cunoştinţă. poc: lovitură. liopă: lovitură dată cu palma = liopa: lovitură. a crăpa. iar: după. a începe o construcţie. a crăpa = pleasc: a plesni. a înnoda. mili: a fi cuprins de milă.habar: rost. Ion: prenume masculin = ion: curat. oftat. 44 . loc potrivit. maslă: cele patru culori ale cărţilor de joc. merli: a păţi ceva rău = meirleach: răufăcător. cameră de folosinţă comună. lărgime. ioc = iota: uscat de sete. carne fragedă = macra: tinereţe. plod: rod. a respira sau a vorbi cu întreruperi = nod: suspin. căuş. legământ. neata: formă de respect folosită la ţară = neata: drăguţ. lac: întindere de apă stătătoare = loch: lac. hală: om mâncăcios. plată. a sfărâma. flămând = halla: casă. ulterior. răsculat. cădere bruscă. nod: nod la plante sau nod de funie = noda: nod. încredere: cinste. a se ghemui. porţiune largă şi liniştită. a se îndura. datorie. bădăran. respect. admiraţie = inchinn: minte. pleasc: a plesni. a aprecia. spaţios = learg: câmpie. leapa: a se juca în apă. a înainta. nesiguranţă. către. leagăn: scrânciob. a trage pe sfoară = masla: insultă. a se sparge. suferinţă. ţopârlan = murlan: necioplit. de fel.

roz: culoare de roşu deschis = ros: trandafir. obiecte. acru. a prinde o melodie. comanda de mers înapoi = sia: distanţă. lacom. ceartă. mai depărtat. repăd: plec grăbit până la. „ger de seacă pietrele”. posac. a dispărea apa. a hoinări = puca: urmă. socoteală = seam: a ţintui privirea.puca: femeie sau fată cu purtări rele. cuţit. gras. curgere. a îngheţa. iz. încheietură. răpcăni: scârţâitul uşii deschisă şi închisă repetat. a vrea = rogha: a vrea. dau o fugă = reabadh: galop. a socoti = rosta: a persifla. unelte. a sufla greu. a străpunge. rumenit la foc. rui: roşcat. miros greu = puth: a puţi. a umbla. oişte = rud: lucruri. searbăd: livid. Rona: localitate în judeţul Maramureş = ronna: picurare. a intra şi a ieşi mereu din casă = rabhcanai: cântăreţ de balade. 45 . sailă: însăilare. slim: strat de murdărie de pe pielea nespălată. temperatură sub zero grade. sfărâmată. neîndestulător. ruga: a cere. lucios. durabil. tărăboi = scannal: scandal. roz. acrit = searbhan: amărât. slănină: grăsime de porc tăiată în bucăţi lungi sărată şi afumată = slanaim: a conserva alimente prin afumare. soba: construcţie specială într-o casă în care se face focul = sioba: ţâşnitură de flăcări. a înşfăca. a coji un lemn. sia: strigăt cu care se dă unei ambarcaţiuni. mizerie = smuga: lichidul ce curge din nas sau bot. uscare. snagă: putere. a gâfâi. smugă: murdărie. slad: resturi de la borhot = sladai: firimituri. sec. rudă: prăjină. mic. „este un ger de te seacă”= seaca: ger. tămbălău. iz. lustruit. guraliv = scannalach: scandalos. balamuc. săpuneală. de pe hainele purtate îndelung sau de pe obiectele folosite mult = slim: unsuros. a da buzna. scandal: ceartă. a stârni. potlogar = snapanna: a lua de la. cel care repetă la fiecare casă aceleaşi cântece. atenţie. a întări o părere. scandalos: certăreţ. a adopta un obicei. gălăgie. sec. plin de. folos. şarlatan. a împinge. miros greu. drug. proţap. uleios. slab. a cere. lovitură. smead: cu faţa negricioasă şi palidă. scafă: unealtă de tâmplărie = scafa: a rade de coajă. îmbinare grosolană a două pânze = seala: îmbinare. a smulge. recrut = racan: a face tărăboi. par. a dori. suflet. zgârcit. a fugi. chiciură. desfăcută =roptha: brânci. gălăgios. a smulge. a alege. broască tânără care orăcăie toată ziua. seamă: aminte. a băga sat: plin de. a apuca. dorinţă = snag: a întrerupe vocea cuiva. palid. slim: strat subţire de aluviuni depus care fertilizează solul = slim: subţire. a-şi da aere. roată: dispozitiv circular anexat la unele mecanisme care ajută la deplasare = roth: roată. snapan: hapsân. rost: ordine. înşfăcare. neînsemnat. seacă: a se usca. sătul = saithi: sătul de. Reghin: oraş în judeţul Mureş = righin: rezistent. a tâşni. a-şi da aere. rabă: câştig. agresiv. a risipi. ruptă: desprinsă din. a izbi. nărav. a râde de. a juli. a insista. a lua de la. a aduce. răcan: pui de broască. profit = rabach: risipitor. trainic. cu barbă roşie = rua: rumen. plimbare cu barca. slană: slănină afumată şi păstrată agăţată într-un spaţiu aerisit = sleanna: a agăţa. om slăbit şi chinuit = smeadar: nenorocire mare. put: a puţi.

şpagă: mită = spaga: pungă. taifas: discuţie. producţie. stol: masă = stol: scăunaş. confluenţă. a mâna vitele. a umbla. numai ce. licărire. condiţie. cherchelit = sugach: cherchelit. a trimite la. a risca. taman: tocmai. a trata cu dispreţ. veşmintele care erau primul indiciu din ce zonă venea persoana respectivă = strae: a colinda. venit. supărare. tarlan: persoană care păzeşte o tarla = tarlaim: a se întâmpla. spor: pornire. a învăţa. pungă = tarbh: mascul. parcelă = tal: recoltă. a căuta nod în papură. spin: ghimpe = spion: spin. a găuri. a se referi la. talan: termen depreciativ pentru un cal bătrân şi slab. recompensă în bani. rătăcit. sorean: peşte mic şi iute care trăieşte în apele dulci = soran: mulţime de păduchi. a se cocoţa. a împinge cu cotul. pat = talaim: a ascunde. a merge în întâmpinarea cuiva. suim. păşunatul oilor sau vitelor = tain: iarbă. a face 46 . straie: îmbrăcăminte. a urca = sui. ceaţă = tanai: subţire. înmulţire = spor: a stimula. a se feri. împreunare. a face atent la. ghimpe. a găsi repede răspuns. a ţine minte. găurită. tană: pâclă. a cutreiera. de necrezut. sugaci: beţivan. sponci: puţin. distanţă. cercetare = taifeach: analiză. tal: porţiune de pământ arabil. şoncăi: a schilodi. tarla: suprafaţă agricolă cultivată delimitată de drumuri sau alte culturi = tarlu: încrucişare de drumuri. a se aşeza pe. transparent. tăietură la capătul unui lemn pentru a se îmbina cu altul = tapa: forţă. mai ales. taburet. condiţia fizică a unui individ = stat: stare. în special. suim. a arăta. suite: a se cocoţa. situaţie. înaintea. şchiop = sonc: ghiont. a face atent la.sodal: ucenic. soran: ţesătură groasă lucrată grosolan = soran: mulţime de păduchi. priceput. pilit. sui. a păşuna. a sfida. activitate. spartă: străpunsă. a târî = tagartha: a se adresa. obiect mic. distrusă = sparrtha: cui. intervale de timp. a îndemna. creştere. stat: trup. absurditate. tarbă: femeie uşuratică. a înfrunta. a fugi. a atenua. reputaţie. obligaţia proprietarului de animale de a plăti în alimente către cioban sau văcar. bani. vesel. tăgârtaci: intrigant. taifet: taifas = taifead: informaţii date cu privire la. a străpunge. a lovi cu cotul. tain: porţia de hrană pentru un animal pe o zi. a deplasa un obiect = soncail: a da ghionţi. avere. a hoinări. a batjocori. a se urca. a se împreuna. stare trecătoare. a se rări. calfă = sodar: mers grăbit. răstimp. chiar aşa = tamall: a aşeza la intervale. tarpan: cuţit mare cu care se taie trestia = tiarpan: povară mare dusă în spate. sonc: schilod. cantitate mică = sponc: scânteie. în faţă. sula: obiect lung si ascuţit din metal sau lemn care se foloseşte la găurit = sula: dinainte. sucit. suite: a se căţăra. gloabă = tallann: toană. tăgârţa: a se agăţa de cineva. greşeală de interpretare. cotitură. tatu: tatăl tău = tathu: a se uni. cercetare. afumat. a lovi cu cotul. talam: cameră de dormit. strop. a dosi. speculant la bursă. analiză. priceput la toate = tagarthach: isteţ. tapă: crestătură în copac.

tolbă: traistă mică. a băga în groază. a se răsturna. a înşela = tasca: a răspândi zvonuri despre. a contrazice. a se vinde duşmanului = tradalai: a specula bunătatea cuiva. irlandeză şi eme-gi. a profita de. urlă: tub gros din ceramică pus la ieşirea din horn care protejează să nu curgă apa de ploaie în vatră sau să îl distrugă. agent comercial. apăsare. trăsnim: minţim. sacoşă. burlan = urla: parte de jos a unei streşini de paie pe care se scurge apa. copleşire. a cerceta. urla: a striga. parte din lujerul fasolei unde sunt boabe = tiacha: raniţă. buzunar mare. emoţie = teamh: încălzire. irlandeză şi eme-gi. supărare. tron: scaun mare pe care stătea domnitorul = trom: mai mare. (Studiul final cuprinde 290 cuvinte comune limbilor română. înşelătorie. acoperit tulă: cărămidă din pământ groasă. a fi stăpân pe situaţie. a reduce la tăcere. supărare. tontu: prostănac. putere. slab. diliu = tiontu: a se învârti. tron: ladă mare în care ţăranii îşi păstrează diverse obiecte = trom: greu. proşti = tanai: superficial. adânc. descărnat. interpretarea unui gest. ţinti: a ochi. calm. inerţie. teasac: cuţit mare cu care se taie porcii = teasai: cu sânge rece. fraudă. de neînvins. a curge dintr-un vas = turnamh: cădere de apă. trăda: a înşela încrederea cuiva. troiene: acumulări mari de zăpadă datorită viscolului = troime: greutate. Sunt 79 cuvinte comune limbilor română. a repeta acelaşi lucru = teas: persoană cicălitoare. tulca: tradiţie de Anul Nou de a se merge cu capra la casele oamenilor = tulc: a cânta la un instrument. teamă: frică. teacă: obiectul în care se păstrează sabia sau pumnalul. tonţi. putere de convingere. mare. 205 47 . trasnaie: necaz. tătân: tată = tathan: unire sau împreunare fizică. târgălău: târg mare. belea = trasna: necaz. a urmări un scop. a învinge. trii: trei = tri: trei. umflat. respectată. a lua foc. a i se face greaţă. pungă mare din piele pentru săgeţi = dolba: proeminent. adevărat. chirpici = tulach: dâmb. tănăi: nătărăi. nearsă. teas: cuvânt cu care se alungă gâştele sau raţele de pe baltă. violent. a bucura. persoană mai în vârstă. înşelătorie. ura: strigăt de victorie = urra: forţă. a cere.aluzie la. a căuta. contrazicem = trasnaim: a nega. mulţime mare de oameni adunată la târg = tiargalai: primul cumpărător. 88 cuvinte comune eme-gi şi limbii irlandeze şi 292 cuvinte comune limbilor română şi irlandeză. turnăm: a turna. rezistenţă. a purta. exemplu de urmat = tailc: convingător. a supăra = toir: urmărire. a răcni = urlar: a trânti pe cineva la pământ. încărcat. a se mânia. tâlc: înţelepciune. a lovi cu ceva = tinti: furios. tăsca: a păcăli. movilă. toir: băţ.

mare). a îndruma. a înghiţi. dar este folosit lângă un cuvânt care are semnificaţia de a sări în apă de pe un dig. a curge. îi sfătuiesc. a atinge) în emegi înseamnă a înghiţi. dar şi mâncare pregătită. canal mic. poftă. iar în latină este urceus cu sensul din limba română. dacă mai au un minim de respect pentru limba ce o vorbesc. A. mare.cuvinte comune numai irlandezei şi eme-gi şi 978 cuvinte comune numai limbilor irlandeză şi română). mare (a: apă + pa: şanţ. a rupe. a cuprinde sau abba: lac. a întinde. a merge. a gusta din bucate. a aşeza. Cuvântul apa în emegi: ţeavă din argilă arsă prin care trece apa. iar în latină avem aqua. mişcare ritmică + ra: a suna. să consulte dicţionarele lui A. lac. Dacă cuvântul buca venea în limba română din latină. a bea la un ospăţ. care nu există în latină. a mânca. de unde se vede preocuparea urmaşilor troienilor pentru agoniseală şi îmbuibare.e. a îndura. a înghiţi. invocând deducţii savante şi principii sacrosante privind transformarea cuvintelor latine în varianta românească. iar latina la şes unde apele erau pline de peşte. a trăncăni. a mesteca. atunci trebuia obligatoriu să aibă şi sensul sau sensurile din această limbă. Pentru asemenea argumente este imposibilă proba contrarie. a bea. a face zgomot. deprindere care şi astăzi ne bântuie existenţa mioritică. mişcare ritmică + la: abundenţă. a mânca. mâncare + ka: gură. Noi avem bucă pentru una din părţile curului şi buca+ta: parte dintr-un întreg. a se întinde. a râde cu hohote. ia vedeţi cum o învârtiţi! În eme-gi avem bu: a smulge. unde apa curge în şuvoaie.n. zgaibă. usturime. Acest termen în emegi are sensul de apă plină cu peşti (a: apă + qua: peşte).sar: mulţi. a ţipa. dovedind că cele două limbi s-au format în zone de relief diferite. scandal).us: coastă. B. a chinui + tura: copil. iar în latină gula înseamnă gâtlej. arsură (uz. a tăia din. pantă. a aluneca. altfel vom vorbi vorbire şi vom citi în stele. buca+te: porduse agricole adunate în hambare. a bea. Halloran (1996). În limba română veche există cuvântul guleai cu sensul de invitaţie la o gustate. româna la deal şi munte. a face zgomot (gu: gât. Landsberger (1937) şi J. iar noi pentru visare şi trăncăneală. Cuvântul ulcior are în eme-gi . a mânca. gât şi numai figurat gură. Deimel (1925-1950). a băga. a amesteca. în limba română îl păstrăm identic fonetic şi semantic. Am considerat că este corect să fie tradus prin iritaţie. el a ajuns în această limbă odată cu migrarea mioriticilor carpatini în peninsula italică după catastrofa de la Santorini la mijlocul secolului XVll î. Ca să le îngheţ mintea nărăvaşilor am să le dau încă cinci exemple de care se face multă paradă când apare vreun cârcotaş. Cuvântului eme-gi uztura nu i se cunoaşte sensul. a muşca. a băga. larg. a petrece (ul: vas. Toţi cei care s-au chinuit să ne tâmpească.ulciar cu sensul de veselie. a striga. bucurie. Noi folosim pentru acest sens cuvântul gura. iar în emegi are semnificaţia: a striga. măsură. Să mai amintesc aici că dialectul friulan care se vorbeşte şi acum în Italia are câteva sute de cuvinte comune cu limba română şi care nu se găsesc în latină! După dogmă nu merge aşa ceva. dar el în limba română are sensuri diferite rezultate din articularea unor prefixe sau sufixe la rădăcina amintită. Latinii aveau cuvântul buca cu sensul de obraji sau gură. veselie + ciar. Cuvântul gula (gu: gât. a mânca. Tot aici mai putem adăuga bucă+tarie: locul unde se ţineau bucatele sau se pregătea mâncarea şi în+buca: a băga în gură. Este limpede că cuvântul nu este venit din latină ci invers. a face 48 . apă care curge. a se trânti). a rezista. a impresiona.

cei din neamul nostru care locuiesc în sudul Dunării. Aceste probe arată că cei care au ridicat monumentele megalitice nu au dispărut. tucu. În latină există termenul ustulo cu sensul de a arde. tânăr. mamă. în română: ta. drag.baie. tata. Termenul de mamma din latină nu a fost pus niciodată în legătură cu mama din limba română. asociat. la pag. papa. Alegerea a fost făcută special pentru că nimeni nu spune că limba engleză este o neolatină. mama. Să mai dau câteva exemple năucitoare despre aceste cuvinte. asociat. a chema. mami. terci. Şi în prezent în Moldova în mediul sătesc se foloseşte pentru mamă cuvântul „mâni” ca în expresiile mâni-ta sau mâni-sa. în checea: mama şi cuvântul tată în emegi: a. dar tot aşa nimeni nu ştie că această limbă păstrează în haina ei comori de cuvinte care vor uimi lumea. Să sar pârleazul până la cei mai vestici vremelniciţi din spiţa noastră – irlandezii – să-i chem în ajutor.e. îma. în etruscă: ama. ci s-au amestecat cu noii veniţi galii (celţii) pe care mai târziu i-au cucerit romanii. Toţii cercetătorii britanici sunt de acord că monumentele megalitice în frunte cu cel mai cunoscut – Stonehenge – au fost ridicate de o populaţie necunoscută care a dispărut. papa. aşa cum îşi spuneau cei din nordul fluviului. Noi am păstrat obiceiul prin folosirea doicilor. Aceste exemple arată că faimoasa regulă a trecerii sunetului l din latină în r în limba română este o poveste care trebuie scoasă din cultura noastră. atâţia cât mai sunt şi rumân. în latină: pateru şi în checea avem patiri (conducătorul unui sat). mu. mamă. muma. familie. sau începutul mileniului lll î. a fi egal. a munci. Această situaţie era rezolvată de o altă femeie din clan care dădea sân copilului până se adapta la mâncarea obişnuită. durere) şi am avut în vedere situaţia neplăcută când se sare în apă cu burta pe luciul acesteia. mamy. Hai să le punem şi lor de o latinitate! Am arătat la început că avem legături foarte vechi cu populaţiile care au construit monumentele megalitice din insulele britanice. dam. dam (soţie). 27 afirmă că Britania a fost invadată de „oameni veniţi din Ungaria şi Transilvania care trăiau în civilizaţia bronzului şi mânuiau o secure dublă de luptă cu două tăişuri”. ta. descoperim că în timpurile foarte vechi fetele se căsătoreau de la 14-15 ani. suflet. tete cu sens de om bătrân.e. pentru mamă are sintagma „mater”. dar şi termenul „mamma” cu sensul de ţâţă. ma. 49 . om bătrân. bunic. mamma. mi. atunci da fericire! Cuvântul din limba română ustura nu mai are rost să-l comentez. în engleză: ma. în franceză: papa. ma. daddie. Iar aceste grupuri sunt făuritorii numeroaselor henge din ţinutul britonilor. în franceză: maman (ma +man). iar venirea sarcinii nu o găsea pregătită biologic pentru alăptare. bogăţie + mân: partener. iar rumân = ru: treabă. din regiunea Carpaţilor a avut loc o puternică migrare spre vest până în insulele britanice. mami. mamai (identic cu cel din Moldova) cu sensul de mămică şi mamo cu sensul de bunică. Unii presupun că aceste grupuri ar fi venit din peninsula Iberică. tucu. patesi. Transilvania şi Ungaria făceau parte din teritoriul locuit în acele timpuri de neamul geţilor sau strămoşii lor. Să adăstăm puţin asupra termenilor de armân (aromân – machidon). a răni. Latina. sân. scandal + mân: partener. Cuvântul mamă în emegi ama.n. Dacă răscolim puţin memoria. în română: oama. Cei doi termeni au în comun sintagma „mân” ce arată o legătură de rudenie bazată pe originea comună dintr-o mamă foarte îndepărtată păstrând în sensul profund urmele societăţii matriarhale. Secret Rites and Traditions of Ancient Britain” Londra 1928. a radia. gospodărie. Armân = ar: a răsuna de. puia. Cuvinte din engleză care se găsesc în română şi eme-gi dovedesc faptul că la sfârşitul mileniului lV î.n. familie. mumy. Au cuvântul mama cu sensul de sân. a lovi. Lewis Spence în lucrarea „The Mysteries of Britain. inimă. pa. tete cu sens de tată. în engleză: pa. deşi sensurile lor profunde sunt aceleaşi – cea care are grijă de un copil foarte mic.

achite (acquitter – a achita) = achita (depăşirea unei situaţii deosebite). Am folosit acest termen pentru limbile care se vorbeau în mileniile Vll î. a opri = bara: a înainta. iar henge este apropiat de regionalismul românesc hânci: a suspina. În interiorul acestuia este alt cerc format din 210 stâlpi paralelipipedici. ceea ce dovedeşte originea comună din ţinutul carpatic. Şi cum orice treabă anevoioasă are un început voi scoate în faţă câteva cuvinte din quichua. iar în interiorul acestuia sunt 34 de stâlpi aşezaţi sub formă de potcoavă unde se află vatra sacră. limba administraţiei imperiului incaş. pe marginea căruia se găsesc 180 blocuri de andezit de 45 cm înălţime. ţinutul carpatic şi ramificaţiile lui către sud-est şi est până în America de Sud. unde se găsesc similitudini uimitoare cu limba română şi emegi demonstrând originea lor comună: aillu: gintă. – l e.n. a ofta. porţie. eg (apă în occitană) = eg (a uda. Cercul al treilea este format din 84 de stâlpi din lemn. termen identic cu stane al nostru. La noi consider că nu trebuie să mai spun cum stăm cu alu sau ai lu din vorbirea populară.Trebuie să arăt că druizii considerau stejarul ca arbore sacru. di (dâre – a zice) = di (a aprecia. voce. formând două sau mai multe cercuri concentrice. cum este scris în cronicile vechi) te pun pe gânduri! Stane înseamnă piatră. a decide). teritoriul Franţei. a face a avea un efect. liber (darnic. Asemănarea cu sanctuarul de la Stonehenge este uimitoare. a bea o băutură fermentată = acra: gustul unor băuturi realizate prin fermentare. Sunt formate dintr-un terasament în cerc de 28-33 m în interiorul căruia sunt înfipţi mai mulţi de stâlpi de piatră. semnificaţie pe care o are şi în prezent la români. Iar costumaţia acestor dansatori este foarte cunoscută pentru orice român cu mintea acasă! Ca să nu fiu uituc am să amintesc şi câteva cuvinte care se găsesc în limba franceză cu corespondenţă directă în emegi. locuinţă. an = an. a pluti pe apă). Această structură se găseşte şi la sanctuarul – calendar dac din munţii Orăştiei. Au o cale de acces care traversează cercul exterior sau se opreşte la mijlocul acestuia în faţa unei pietre plane unde se puneau ofrandele. dar după unele legende. seminţie. a distribui. iar în emegi alu este un adjectiv pentru animale care arată că aparţin de o anumită rasă. clan. lemn sau piatră şi lemn. în insulele britanice. papa (tată) = papa (tată). obşte. popas. Este un terasament în formă de cerc cu diametrul de 29 m. a iriga. a bea.n. primul termen va fi în franceză cu pronunţare şi scriere: o (eauapă) = o (apă curgătoare. a adăpa vitele). cât şi unul de cercetare şi stabilire a mişcării acestuia cât şi a lunii. Dar toate aceste monumente au avut atât un scop religios închinat cultului soarelui.e. generos) = libir (stăpân pe el). Folclorul englez păstrează dansul Morris foarte asemănător cu căluşul nostru. bara: unitate de măsură = bara: iaz. băţ lung şi gros. amer (amar) = amaru (supărare). 50 . pietrele care suspină (Stanehenge. Italia. aka: băutură fermentată. Ideile prezente vor fi dezvoltate foarte mult în lucrarea „Apocalipsa de la vest la est” ce va fi un studiu comparativ a 15-20 limbi şi dialecte. peninsula iberică. Chiar denumirea de Stonehenge care însemnă pietrele spânzurate. sau sucul unor fructe = aca: creştetul capului. folosindu-se la înmormântări. allpa: teren agricol fertilizat cu găinaţ de guano şi care are o culoare alb-cenuşiu = alba = aldu: a săpa pămîntul. neam. care fac parte din grupul lingvistic arimin (cei de-o mamă).

a picura = chicu: puţin. a fixa. a încânta. puţin. rege. a se învechi. catu illa: spiritul negustorilor. generos. surcele = ha: numeros. a înconjura. hatun: mare = hăt: întins. hrană. capac: bogat. hatha: castă. a vorbi despre. a se agita. a merge pe jos. a îngrădi. a transporta. hacha: un fel de satâr = hac: crengi tăiate mărunt pentru foc. prizonier. proprietate = hat: delimitarea unei proprietăţi. a vătăma. a fi mare. luminat. familie. podoabă. Cacica localitate de unde se extrage sare = gagig: a se jeli cuiva. oraş. a se ascunde.sa: a tăia. neam. a mişuna. comerţul incaş se desfăşura în pieţe amenajate sau în spaţii special construite = catu: nivelul unei construcţii. personificare. cori: aur. a aduna. nobil. inimă. înţelept. a cerceta = gadu: a rupe. care era adunat din apa râurilor de munte unde se găsea sub forma unor grăuncioare mici = cori: bube foarte mici care apar uneori pe trupul copiilor = cu: metal preţios. cel care are grijă de alţii = capac: deasupra. uscat la soare şi la frig = ciung: fără un braţ = ciun: a se ofili. strălucitor. a avea voie + cia. mare = hat: înălţime mare. chanca: trib războinic neincaş renumit pentru violenţa si viclenia lui = cianca: şarpe veninos = cianga: captiv. a tăia = ciun: a prezenta + ta: a pipăi. cira – a înşira = cir: a lega. a fi mândru. a aduna. a pune. avere. înălţime = conci: coc = con: scară + ca: casă. a linişti + cu: a întemeia. a radia. a închide afară. a supraveghea. locul unde sunt păstrate bunuri şi în jurul căruia mişună mulţi de oameni = colcăi: a fi plin de. defileu. curaca: conducătorul unei văi montane = coraca: a supraveghea o persoană bolnavă = curaca: a inspecta. haili: refren ritmat în cântecele incaşe = haili: refren de cântec = hili: farmec. construită pe versantul unui munte care parcă stătea agăţată de înălţimi = cosca: pisică sau coşcă: coajă = cus: piele de animal. a fi lipit de + ca: cătun. a socoti. răzor = hata: a radia. a fi trist.cacic: căpetenie. a fi de partea cuiva. câte puţin. huara: şorţ primit de tineri cînd ajungeau la maturitate şi aveau dreptul să închege o familie = 51 . a fi epuizat chunu: cartof deshidratat. a şterge. a chicura – a ploua mărunt = chic: mic. Cuzco (Qosqo): capitala imperiului incaş. învăţat. calancha: nume incaş = calancia: nume românesc de familie. a căuta. chuqui: ploaie. şeful unui aillu = gagic: cel care îţi conduce sufletul (c trece în g cum se întâmplă de multe ori în emegi). sus = capa: suflet. a fermeca. a încuia. cira: a coase = cir: aţă subţire. collca: depozit mare. casă. scandal. conci: vârf. a întări. cartier. superior. fir. a da. atracţie. aur + ri: a turna. începutul unei acţiuni. a pune. În emegi ila: cărăuş. a se întâlni. a fi bogat. cel care îţi conduce viaţa. a curăţa. a câştiga. chonta: mâner de lance din lemn = ciontu: crâmpei dintr-o bucată mare. a se pregăti de drum. a vui = colca: a fi atent. chimpo: numele unei regine care cultiva soiuri alese de porumb şi ardei iuţi = câmpu: suprafaţă întinsă destinată culturilor agricole = cân: a semăna + pu: teren. catu: târg. camara: grânarul unei provincii cu sensul de provizie sigură = cămară: loc de depozitare sau de păstrare a proviziilor alimentare = gamara: cereale. a distribui.

a trage uşor. a distruge. oprire bruscă. era una din cele 12 ale clanurilor incaşe si semnifica luminat de soare. mic. tatăl lui Atahualpa si Huascar = Huianu. la fel. încălcarea hotarelor era la incaşi foarte aspru pedepsit = huanca: femeie rea care îţi vânează greşelile. Lama: înger păzitor. 52 . Prin acest sistem se urmărea codificarea unor imagini şi fapte trecute = chipu: imagine. jaili: cântece cu caracter religios sau militar = jali: stare psihică ce arată tristeţe. soţie. Termen care se găseşte fonetic si semantic în limbile anglo-saxone. sălbatic. inga: adevărat. respect social. spirit feminin al destinului. belşug = mană: belşug în toate = mana: izvorul belşugului. mama: cea care este binecuvîntată de divinitate să dea naştere. quena: naiul incaş cunoscut pentru melodiile pline de tristeţe = chin: suferinţă. cer. quipu: sistem de evidenţă şi de însemnare a evenimentelor. a măsura. pretutindeni. sănătos. a striga. marcă: proprietate. a opri. persoană rea şi pătimaşă = hu: persoană + anca: hotar. nume de persoană = checi: neamul celor numeroşi. strămoş. În româna veche nu există acest cuvînt. vită. căpăstru = hoaţa: femeie care umblă cu furatul şi este prinsă = hu: persoană + ata: a face o faptă rea.hora: dans la care participau tinerii ajunşi la maturitate = hura: neam. meşter foarte bun. nimicitor = hunu: a rupe. dar l-am găsit identic fonetic şi semantic pe tăbliţele geţilor. hucha: sărac şi orfan de părinţi. sălbatic. tristeţe. teritoriu. înfăţişare = chip: a lega. a lega. umflătură. Expresia în limba română este întâi tain mii cu sensul de respectarea unei obligaţii în natură stabilită anterior. a conduce. inti tain mii: sărbătoare incaşă în care se aduceau ca ofrandă soarelui primii ştiuleţi de porumb ajunşi la maturitate. pereche. frumos. pătură. dor. care nu se vede. O chemare a amintirilor sau căina: a deplânge = chin: suferinţă + a: rezultat. domeniu. obicei. a controla. nesăbuit. a fi mare.Huina: nume de familie la români = hu: persoană + i: a stăpîni + ana: lumină. a străluci. a uni. limită. cel care nu are educaţia părinţilor şi face numai necazuri = hucia: a alunga sau a fugări o pasăre. supărare. Huiana: Inca. făptură. llama: animalul specific Anzilor folosit la transport. Inca: conducătorul incaşilor = inca. a locui împreună. pentru lapte şi lână. mana: noroc. piciu: ascuns. vigoare. necaz. vale sau trecătoare protejată. broboadă. prezenţă nedorită. rai. a linişti. quichua: limba oficială vorbită în Tahuatinsuyu (imperiul incaş). Machu Pichu: oraş incaş descoperit abia în secolul XlX şi construit pe versantul unui pisc de munte = maciu: măciulie de măciucă. violent. aşa este = inga: egal. huata: loc unde se leagă (prinde) ceva. hunu: cea mai înaltă căpetenie militară neincaşă = hunu: violent. om fără căpătâi + hucia: a fi mânios. era şansa supravieţuirii unei comunităţi în caz de secetă şi era sacrificată ca cea mai preţioasă ofrandă. soţie = mama = mami: spirit emeş care l-a făcut pe om din lut şi a suflat asupra lui cu viaţă. huanca: piatră de hotar. a despica. care se ţinea cu ajutorul unor sfori de diferite culori pe care se făceau noduri. soţ. Acest termen a fost impus de spanioli pentru că incaşii foloseau expresia „runasimi – graiul omului’’ = checea: covor de pâslă lucrat în mai multe nuanţe care se folosea şi la învelit noaptea. iaili: cîntece cu caracter păstoresc sau agrar = iaili: refren care se găseşte în cîntecele păstoreşti interpretate de Felician Fărcaş = ia: a fi plăcut + ili: bucuros. nostalgie.

montana: pantele estice de mare altitudine din munţii Anzi = montana: localitate în munţii Apuseni (Roşia). În emegi patesi era şeful unei comunităţi. avere. unelte şi nutreţ. a smulge. adăpost provizoriu pentru vite şi capre. gard improvizat în jurul adăpostului pentru vite. taclla: săpăligă mică = tacla: vorbă fără rost. a face un şanţ = sapa: a face un şanţ. jignire. dar şi şeful clanului. tată (termen vechi) = pu: suflet. purej: conducătorul unui aillu (clan) = puriu. Acest cuvânt există în etruscă identic fonetic si semantic. regiune muntoasă. a pătrunde. oca: cartof. puric: care fuge repede = puric: parazit care sare foarte repede = pu: a tâşni + rig: a căuta. tambo: depozite regale sau obşteşti. suyu: ţinut. a lega cu sfoară. sceptru. a strânge laolaltă + ia: mână. domeniu. a păzi. bogăţie + na: om în viaţă. fiecare provincie era formată din 2 saya care erau solidare la plata birurilor şi efectuarea corvezilor. zăpsi: a prinde de veste. a băga de seamă. natură liniştită. om = Rona: localitate în Maramureş. muncă făcută împreună de toţi membrii obştii = săpsi. pachamanka: expresie cu care se invitau la masă. amplasate de-a lungul drumului şi care erau folosite de 53 . provincie. a observa. a pipăi uşor. runa: bărbat. ţesătură subţire de lână sau bumbac sau îmbrăcăminte confecţionată din această ţesătură. a zori. păşune. conducător incaş. om prezent. a impresiona. pietriş. creatorul. a se urca + ia: mână. realizarea teraselor sau a canalelor pentru irigaţii = mita: sistem de relaţii care urmăresc ocolirea legii chiar dacă este un abuz = mitu: a elogia. mullu: scoici marine aduse ca ofrandă. phathiri: mai marele dintr-o comunitate. În limba română se foloseste „a mânca în pace” cu acelaşi sens. iarbă. domeniu. a ucide. pacha: locul îngrijit de om pentru a fi folosit. a te afla în treabă. a conduce. cataclismul. rege = rigă: rege = rig: a supraveghea. rang social. a deveni alunecos. proprietate. a cerceta. a cultiva. saya: jumătate de provincie. a fura. stare de echilibru = pace: a se potoli. aţă. bucurie = pace: linişte. a înhăţa. folosire liberă şi liniştită. armă. ricu: suveran. sapsi: proprietate. a cerceta. marfa cea mai comercializată la incaşi. Paullu: fratele lui Manco Inca. a lua cu forţa. sarcină dată în timpul unei misiuni= suiu: – a urca.purie: cărunt. putere + ri: a conduce + u: bărbat. transformatorul cultural. a pune în ordine. ţinut = saia: cusătură superficială a două bucăţi de pânză. a se aşeza. a fi capabil. pachacuti: rege incaş. care desparte turmele de lama şi trece puii de lama ajunşi la maturitate la turma de adulţi. trăncăneală pentru a omorî timpul = tac: a izbi. care aparţine lui. a se înclina. a se documenta. stâncă. conţinutul acestei măsuri = oca: a mânca cu lăcomie. a prinde pe cineva că face ceva în ascuns.mita: relaţii de întrajutorare reciprocă între familiile unui aillu în efectuarea muncilor agricole. a aşeza. a apuca + la: tânăr. a apărea. a aluneca. principala sursă de alimentare = oca: măsură pentru greutate egală cu cca un kilogram. moya: locuri de păşunat = moina: teren cultivat şi lăsat pentru a deveni păşune = mu: an. egal în funcţie. a aduce linişte. podul grajdului folosit ca depozit pentru nutreţul vitelor = sa: legătură. a se linişti. bătrân. iar la latini pater avea sensul de tată biologic. sapai: cultivarea pămîntului = sapa: a lucra pământul cu sapa. În emegi ru: semen. a creşte + inu: paie. a executa o acţiune urcând = su: a ocupa în sus. opus. a mângâia.

a pune. de curierii regali sau în caz de cataclisme naturale = tambă: viţel slab. tarapuntaes: nobil.armată. inimă. Sper că nici o minte zglobie nu-i va face pe incaşi indo-europeni sau latini. a lega. timp de mai multe secole a suferit o şlefuire continuă. Dicţionar de Arhaisme şi Regionalisme. trimis regal. Titu: numele unui conducător incas (Titu Cusi). a plânge ca o broască = ua: cântec de leagăn. animal prăpădit. bun. Dicţionarul latin pe care l-am folosit în cercetarea mea are numai 7350 cuvinte. conţine 34. urma: numele unei regiuni renumită pentru cultura porumbului şi ardeiului iute = urma: semne lăsate pe pământ de către un animal. mult prea sărac pentru bogăţia vocabularului vechi românesc. sânge. uru: trib de pescari ce locuieşte pe nişte insule plutitoare formate din trestie. wallasi: strămoşi = valahi: denumirea românilor din Muntenia şi Moldova.O. om sau rădăcinile plantelor din arătură = ur: gaură. lacrimă. română veche şi emegi şi 54 . a prinde. Din acest număr impresionant de cuvinte numai câteva zeci pot fi regăsite în limba latină clasică (nu discut despre nebuloasa numită latina populară) în forme apropiate şi numai unul (ursa) este în formă identică. a săpa + ma: a se fixa pe. a ţipa + i: a plânge. toate acestea anulează cele 552 cuvinte latine găsite de mine în limba română. Constantinescu-Dobridor şi apărut în anul 2000 la editura SAECULUM I. legătură. Bulgăr şi Gh. zara: porumb la maturitate ce are culoarea galbenă ca a soarelui= zare: depărtare = zara: rază de lumină. deasupra. a uşura. strălucitor = vara: anotimpul călduros şi plin de soare sau Varvara: protectoarea minerilor care lucrează la temperaturi ridicate. Nu suntem urmaşii latinilor pentru că cele 2936 cuvinte identice sau foarte apropiate fonetic şi semantic care se regăsesc în limba română veche şi emegi şi 4407 arhaisme şi regionalisme formate din cuvinte emegi la care mai putem adăuga cca 3000 cuvinte din limba curentă formate în acelaşi mod. La aceste argumente mai adăugăm 260 cuvinte care se găsesc în limba engleză. ajungând o limbă a literaţilor şi a funcţionarilor publici şi fiind străină în parte sau în totalitate multor popoare pe care Roma le-a adus sub controlul ei. priceput. puternic. tată = tucu: rude. warawara: luminos. scobitură. Precizez că nici jumătate din numărul de 552 cuvinte nu se găsesc identic în limba română fonetic şi semantic. de pe lacul Titicaca. neam). Latina clasică. uchiu: ardei iute = uiu!: expresie rostită când mănânci ceva iute = u: strigăt + ciu: mâncare. tucui: cel care are grijă de toate = tucu: părinte. a se osteni. a şterge. o comoară fără egal pe care o elimină din cultura română cei care au adevăruri gata făcute. a înveli uacaili: a plânge = uacăi: plânsetul copilului foarte mic. dar cine ştie ce le mai trăsneşte prin cap specialiştilor în făcături! Ultima lucrare (pe care eu am folosit-o din plin). a răcori + pu: izvor. om prost = tam: credincios + bo: a transporta. tempu: unitate de suprafaţă considerată suficientă să hrănească o familie fără copii pe timp de un an = timpu: noţiune care exprimă scurgerea vremii = ten: a domoli. început. legătură. a tâşni. cinul clericilor ce proveneau din neamul lui Inca = tarabostes: nobili geţi din rândul cărora proveneau şi preoţii – informaţie nedovedită de tăbliţele de plumb. urinsuyu: jumătatea de sus (urin în emegi: drapel.750 cuvinte. a trezi din somn + ca: gură. În emegi uru: a păzi. realizat de Gh. snop. Şi neamul emeş avea un asemenea sistem de protecţie socială a indivizilor.

ceno = cina. chingă. clare = clar. a = a. annato = a înota către. cauda = coadă. Aşa de puternic am fost latinizaţi că limba română a păstrat cuvântul dava cu sensul de reclamaţie. armă. ah = ah. cuvintele irlandeze comune cu româna şi eme-gi. a pune: adduco = a trage la sine. auratus = aurit. crucis = cruce. acus = ac. attendo = a fi atent. costa = coastă. dans. barbar. a desluşi. cos = cute. azil. a lua masa. capra = capră. aer = aer. argentum = argint. vacă. afflo = a inspira. area = arie. bordei. amarus = amar. iar după acest semn se află cuvântul românesc sau explicaţia în limba română. Cine vrea să ştie limba pe care a vorbit-o poporul român de-a lungul timpului până la începutul secolului XlX trebuie să o caute în dicţionarele de arhaisme şi regionalisme şi nu în limba latină clasică sau în afirmaţiile unor înţelepţi care nu pot dovedi nimic din ceea ce spun. animal = animal. annuus = anual. cado = a cădea. canto = a cânta. cicută = cucută. îngrijire a trupului. a strânge. blande = măgulitor. cela = cămară. coacervo = cociorvă. arcus = arc. cu arcanul. cornu = corn. înclinat. acclinis = rezemat. amare = cu amărăciune. chorea = horă. barbaria = barbarie. curatio = curăţenie. crudus = crud. asylum = loc de scăpare. cărare. caldus = fierbinte. credo = a crede. a aşterne. a primi. dispută. adstringo = a lega. a observa. certatio = ceartă. adsterno = a întinde la pământ. răstignire pe cruce. potecă. casa = colibă. sălbăticie. carnis = carne. barbarus = străin. în ce fel?. callis = cale. cingulum = cingătoare. suprafaţă întinsă.cca 1700 cuvinte comune numai limbilor română şi engleză. bene = bine. îngust. comatus = pletos. gură. cornum = coarnă. cera = ceară. aurum = aur. arma = arme. atât!. adiutor = ajutor. vârf. attentus = atent. castro = a castra. Aceste centre aveau şi rolul de centre de schimb a bunurilor care prisoseau. gresie. canalis = tub. cald. barba = barbă. cornus = arborele de corn. a socoti. cantus = cântec. a aduce. celo = a celui. coasă. econom. canal. caseus = caş. cu japca. Cuvinte latine care se regăsesc în formă identică sau apropiată fonetic si semantic în limba română. acclaro = a arăta clar. a ascunde. necopt. circus = cerc. iar ca moţ sunt cuvintele quechua. appareo = a apărea. aratio = aratul pămîntului. cerno = a cerne. a brăzda. aro = a ara. albus = alb. curcubeu. a se încrede. asper = aspru. bracatus = îmbrăcat în nădragi. acolo = acolo. cresco = a creşte. cingo = a încinge. canis = câine. 55 . a acoperi. aprilis = luna aprilie. cuculus = cuc. calco = a călca cu piciorul. plete. cepa = ceapă. cumpătat. ardeo = a arde. sălbatic. unealtă pentru adunat jarul la cuptor. linguşitor. attente = cu atenţie. computo = a calcula. a asculta. a observa. În partea sângă a semnului egal este cuvântul latin. violent. cum = când?. a îmbuca. colloco = coloca. culmen = culme. arcano = pe ascuns. blând. bucca = obraji. bonus = bun. anguste = strâmt. crucio = a chinui. campus = câmp. coqua = a coace. cârcotaşă. carrus = car. a înşela. crista = creastă. crudelis = crud. femeie rea. a fierbe. celulă. acoperit cu aur. audio = a auzi. coma = coamă. angusto = a îngusta. a plasa banii într-o afacere. Am folosit Dicţionarul latin –român apărut în anul 1966 la Editura Ştiinţifică care are 7350 cuvinte. annus = an. allego = a alege. plângere. chorda = coardă la un instrument. bos = bou. a micşora. autumnus = toamnă. curto = a scurta. sprijinit. accolo = a locui în preajmă. collinus = colinar. addo = a aduna. attingo = a atinge. trist. a aduna grămadă. acer = ager. a aduce. a primi. a mânca. Dar davele erau centrele politice şi sociale ale triburilor geţilor unde se judecau pricinile grave şi se hotărau treburile importante pentru întreaga comunitate. attat = vai!. a afla. a se arăta. cervus = cerb. bruma = iarnă. acolo. caput = cap. ausculto = a asculta. adăpost.

obligo = a obliga. passus = pas. mater = mamă. directe = drept. farina = făină. fundus = fund. intra = înăuntrul. iuro = a jura. funis = funie. heredis = herede. lana = lână. ferrum = fier. nigrum = negru. gener = ginere. gusto = a gusta. mustum = must. incepto = a începe. murmuro = a murmura. hoţ. pasco = a paşte. lacrimo = a lăcrima. frigo = a frige. milium = mei. fuga = fugă. linişte. fraga = fragi. paries = perete. nasus = nas. partio = a împărţi. lingua = limbă. linişte. draco = balaur. a suspina. murmur = murmur. inclino = a înclina. ira = ira. manus = mână. oh! = oh!. mors = moarte. latro = a lătra. libero = a libera. os = os. olla = oală. lacteus = de lapte. nedum = necum. duco = a duce. mentis = minte. miser = mizer. floris = floare. muscus = muşchi. pereo = a pieri. humeo = a fi umed. smoc. fumo = a fumega. mamma (ţâţă. mugitus = muget. pallidus = palid. iracundia = iracandia. mons = munte. mollis = moale. fusus = fus. inde = inde. lingula = lingură. gazdă. dense = dens. parens = părinte. latus = latură. miros. morum = mură. figo = a înfige. perdo = a pierde. montana = montana. gât. gena = pleoape. iubeo = a dori. penna = pană. lutum = lut. illacrimo = a lăcrima. nodus = nod. morior = a muri. locus = loc. mugio = a mugi. strămoşi. pacis = pace. malleus = mai. sir. mica = mic. hei! = hei!. partis = parte. luteus = lutos. gelu = ger. herba = iarbă. sân) = mama. a căsători. panis = pâine. meritum = merit. mulier = femeie. obliquus = oblic. dulce. funalis = funie. topor. sărac. palma = palmă. detono = a tuna. uimire. grămadă. medulla = măduvă. mare = mare. facere = a face. impugno = a împunge. inclinatio = înclinare. ciocan. incingo = a încinge. fur = fur. gustus = gustat. maius = luna mai. liber = liber. illumino = a lumina. lippus = lip. digitus = deget. ligo = a lega. miseria = mizerie. humilis = umil. lingo = a linge.dator = dătător. massa = masă. longus = lung. filia = fiică. marito = a mărita. fenum = fân. iuratus = care a jurat. nodo = a înnoda. mulgeo = a mulge. fulguro = a fulgera. frater = frate. occupatio = ocupare. fumus = fum. homo = om. mel = miere. incipio = a începe. gula = gură. latratus = lătrat. mânie. heri = ieri. gallina = găină. natio = naţiune. pellis = piele. pectus = piept. iugo = a înjuga. numero = a număra. focus = vatră. genu = genunchi. oculus = ochi. fugio = a fugi. lupus = lup. flacără. latro = lotru. miratio = mirare. inceptum = început. fulgur = fulger. humilitas = umilinţă. a ataca. lacrima = lacrimă. filius = fiu. occido = a ucide. lupa = lupoaică. dormio = a dormi. insula = insula. lignum = lemn. dulce = plăcut. oleum = oloi. large = belşug. mensura = măsură. ordo = ord. margino = a mărgini. inumbro = a umbri. noctu = în timpul nopţii. nurus = noră. fames = foame. musca = muscă. duro = a dura. octo = opt. pieziş. occupo = a ocupa. odor = odor. nebula = negura. odiosus = odios. firimitură. nefericit. inno = a înota. pila 56 . neam. gust. macero = a măcina. ningit = ninge. floccus = floc de lână. laudo = a lăuda. furia = furie. duo = doi. nucis = nucă. largheţe. luna = luna de pe cer. locustă = lăcustă. pascuum = păşune. hospita = oaspete. impingo = a împinge. fera = fiară. pelagus = pelag. pedica = piedică. des. manica = mânecă lungă. nascor = a se naşte. palus = par. pastor = păstor. palea = paie. multum = mult. nos = noi. muto = a muta. lacus = lac. mollesco = a moleşi. femina = femeie. lenis = lin. murus = mur. mânie. do = a da. foc. mola = moară. a declara. furca = furcă. merula = mierlă. fetura = fătat. nomen = nume. marginis = margine. mendacium = minciună. mortuus = mort. a tortura. frigus = frig. filum = fir. mutus = mut naris = nară. frico = a freca. intro = a intra. gemo = a geme. roadă. menta = mentă. meus = al meu. mollio = a înmuia. a chinui. lumen = lumina. a detuna. nato = a înota. fructus = fruct. paco = pace.

vis = vis. vermis = vierme. tres = trei. spuma = spumă. traho = a trage. venator = vânător. saluto = a saluta. torqueo = a toarce. sudor = sudoare. spurcus = spurcat. pinus = pin. statura = statură. vocis = voce. st! = sst!. sors = sort. uber = uger. spica = spic. ruina = ruină. ramus = ramură. turbo = a tulbura. împreună. tonsura = tunsoare. sat = sat. rota = roată. sitis = sete. tyrannus = tiran. tussio = a tuşi. tu = tu. ursus = urs. vaca = vacă. tendo = a întinde. urtica = urzica. urceus = urcior. rumino = a rumega. a sălta. vena = vână. tegula = ţiglă. vulpes = vulpe. unguis = unghie. bubă. sagitta = săgeată. totus = tot. a înţepa. susurrus = susur. venia = voie. ursi = a urzi. turma = turma. probosus = a probozi. rea = rea. sto = a sta. vindico = a vindeca. sterno = a aşterne. rado = a rade. a scăpa. praeda = pradă. pullus = pui. suffero = a suferi. raro = rar. virga = vargă. satur = sătul. venenum = venin. venatus = vânat. stinguo = a stinge. volo = a voi. ruinosus = ruinat. 57 . turbate = turbat. usus = uz. spatha = spată. pote = a putea. pomum = pom. podagra = podagră. prunus = prun. stupro = a stupi. puteus = put. pugnus = pumn. scio = a şti. pons = punte. tingo = a întinge. salis = salcie. seu = sau. ustulo = a ustura. vultur = vultur. truncus = trunchi. sorbitio = sorbitură. spurco = a spurca. ulcero = ulcera (a fi plin de răni). plene = plin. subiratus = supărat. sonus = sunet. ultimus = ultim. puteo = a puti. russus = roşu-închis. vae! = vai!. viridis = verde. taceo = a tăcea. soror = soră. valles = vale. saltus = salt. pono = a pune. tergeo = a şterge. tremor = tremurare. vinum = vin. risus = râs. stirpis = stirpie. verbum = vorbă. socer = socru. stomachus = stomac. sub = sub. popa (cel care face jertfele) = popa. turtur = turturea. sal = sare. rosmarinus = rozmarin. rideo = a râde. tondeo = a tunde. rupes = râpă. semino = a semăna. susurro = a susura. socrus = soacră. usura = uzură. taurus = taur. rotundo = a rotunji. putridus = putred. rancidus = rânced. tacite = tăcute. sortitus = sortit. ripa = râpă. a arde. turba = a turba. salio = a sări. venio = a veni. stringo = a strânge. porto = a purta. saline = salină. unda = undă. singuli = singur. una = una. rotunde = rotund. sagitto = a săgeta. serum = zer. vespa = viespe. rogo = a ruga. stellatus = înstelat. sarcina = sarcină. video = a vedea. testu = test. tortor = tartor. primus = primul. trudo = a trudi. sedes = sedă. temeritas = temere. tempus = timp. prunum = prună. sugo = a suge. pungo = a punge. sorbeo = a sorbi. ulmus = ulm. vipera = viperă. porta = poartă. placo = plăcut. rapio = a răpi. ulcus = ulcior. tuli = tuli. spumosus = spumos. sanguis = sânge. tamen = taman. sedeo = a şedea. spina = spin. ungo = a unge. scrofa = scroafă. vas = vas. salto = a dansa. timeo = a se teme. subtus = supt. vitis = vită. saturo = a sătura. vitellus = viţeluş. rumpo = a rupe. umbro = a umbri. tussis = tuse. tortus = tort. ursă = ursă. sitio = a fi însetat. surdus = surd. prosto = prost. unus = unu. sufflo = a sufla. verres = vier. umbra = umbră. tyrannis = tiranie. portio = porţie. pomarium = pomărie. saccus = sac. ramosus = rămuros. reparo = repara. uro = ură. plango = a plânge. porcus = porc. vicinus = vecin. destul. vadum = vad. teneo = a ţine. ursoaică. stela = stea. termino = a termina. tremo = a tremura. unde = unde?. semen = samăn. sex = şase.= pila. sono = a suna. sudo = a asuda. suffulcio = a sufulca. tilia = tei. plumbum = plumb. livadă. septem = şapte. udus = ud. somnus = somn. repens = răpezime. vendo = a vinde. ros = rouă. rodo = a roade. spartgo = a sparge. vicinia = vecinătate. boccea. tono = a tuna. velo = a înveli. vita = viaţă. umbrosus = umbros. signum = semn. vidua = văduvă. securis = secure. populus = popor. roto = a roti.

dar avea acelaşi sens (şopârca: a linguşi. engleză. persoană. i. Emegi (limba sumeriană) a fost limbă liturgică în Mesopotamia până în secolul V î. română) şi consider o mare datorie a statului român să dispună măsuri care să ducă la o implicare majoră a persoanelor interesate din România în descifrarea tăbliţelor de lut care poartă scrierea emegi. Un cuvânt (fonem) se putea citi în mai multe feluri. Vocala „o” din emegi. ciuc. î au fost transcrise prin a. „ci” şi au fost transcrise prin sunetul „şe”. şoc) sau se scria în mai multe feluri. limbi semite şi înrudite între ele. care au studiat în România pronunţă consoana p ca b (bobor – popor). a lovi. fenomen întâlnit şi pentru d înlocuit cu t. z înlocuit cu s sau ş. au rezultat cuvinte noi. sog. dar nici jumătate nu au fost descifrate. Sunt convins că sensul multor cuvinte a fost influenţat de traducerile succesive (emegi. corect „pi centru” cu „ce” moale. În paranteză rotundă am pus sunetul care nu a fost scris în textele emeş. vocalele ă. Limba română veche surprinde trecerea vocalei u în o ca în cazurile dubă (dub: a bate cu putere. aşa cum fac oşenii în vorbirea lor curentă. g înlocuit cu c. Scrierea sumeriană este în cele mai multe cazuri monosilabică (aglutinantă). v.Suntem din acelaşi neam cu emeşii (sumerienii) Civilizaţia emeş (sumeriană) a marcat foarte puternic civilizaţia lumii şi importanţa ei. care au încercat să transpună într-o structură semită o limbă aglutinantă. În partea stângă a lexiconului se găseşte cuvântul din limba română iar după semnul (=) urmează cuvântul emeş cu sensurile aferente. Consider această greutate explicabilă pentru un străin 58 . dormi. a se învârti. â ca i (când-chind). Cuvintele emegi au mai multe înţelesuri ajungând să treacă de 250 pentru expresia „me” şi acelaşi sens poate fi explicat cu mai multe expresii (putere = a. ă ca a(masea-măsea). Precizez că s-au descoperit până în prezent cca.n. Emeşii aveau obiceiul să nu mai scrie ultima (sau ultimele două) literă. usu). iar pentru scrierea veche pictografică dificultăţile sunt şi mai mari. alături de civilizaţia egipteană este fundamentală în evoluţia civilizaţiei europene şi a celei din vestul Orientului Apropiat. dar cu sensuri apropiate sau identice monosilabelor iniţiale. De reţinut că şi în prezent arabii (urmaşii semiţilor). „şi” aşa cum fac cei din Muntenia când vor să-i zeflemească pe moldoveni „pi şentru”. tobă sau durni (dur: locuinţă + ni: gazdă. babiloniană. Prestigiul extraordinar al acestei culturi a fost recunoscut chiar de cuceritorii akkadieni şi ulterior babilonieni care au folosit această limbă în oficierea cultului religios. termenii fiind foarte greu de înţeles. forţă putere) dobă. a se răsuci) dorni. su. t sau nu au reuşit semiţii să le redea în dicţionarele lor. j.e.. a umbla cu şmecherii. 100000 tăbliţe de lut cu scriere emegi. puţine cuvinte sunt compuse din două sau mai multe silabe. Unde am considerat că traducerea semită a modificat sunetul original am trecut termenul propus de mine şi ulterior termenul cunoscut de sumerologi. Limba emegi nu avea consoanele f. Fenomenul este asemănător dacă s-ar încerca transcrierea limbii chineze cu alfabet latin. Traducerea limbii sumeriene s-a făcut cu ajutorul „dicţionarelor” paleoakkadiene şi paleobabiloniene. a fost transcrisă totdeauna în vocabularele semite în „u”. germană. În paranteză pătrată am pus cuvântul din limba engleză cu explicaţia aferentă. În limba română prin unirea a două sau mai multe monosilabe a limbii vorbite în mileniul Vlll – lll î. cioc. Consoana „b” de multe ori devine „p” şi invers. chiar dacă structurile sociale şi politice ale emeşilor erau dispărute de mai bine de 1300 de ani. (sug se poate citi ciug. a pune + a: braţ. Aceste limbi nu aveau sunetele „ce”. se poate scrie su+par+ca sau sub + ir + ca sau su + bir +ca).n. akkadiană. ciog.e.

pagubă. slab) cu sensul de slab. mândrie + at: tată. calitatea de nemeş. negru. sunt oameni de încredere. fâşie de pânză sau piele folosită pentru fixarea şeii. a controla. a susţine. boală. Ţinutul locuit de emeşi se numea Ki-en-gi. Tot noi păstrăm termenii: gigat (gig: tristeţe. Limba engleză păstrează aceste sensuri prin cuvântul king. clasa nemeşilor. liberă de orice dogme preconcepute privind originea neamului şi limbii noastre. a proteja. se consideră că aparţin de vechi familii boiereşti. Sang-gi îşi spuneau emeşii şi termenul a fost tradus eronat după descifrarea tăbliţelor de lut prin „capete negre”. Dar el este păstrat în limba română cu sensul de val de pânză. chiot. Într-adevăr emeşii de cele mai multe ori purtau pe umăr o pânză care era înfăşurată pe trup. era apărat natural la est şi vest de fluviile Tigru şi Eufrat. În limba română avem cuvântul chingi (cu primul i pronunţat mai lung) cu sensul de bucată de lemn lungă şi îngustă care se fixează pe un alt lemn cu rolul de a-l întări. la sud de mare. suferinţă + at: schelet. neam civilizator sau neam nobil. dar nu şi pentru cel care stăpâneşte foarte bine limba română veche şi are o minte isteaţă. slab. Chindie este denumirea unui dans. Irlandezii au cuvântul giogadh cu sensul de a scoate strigăte ascuţite. sangi: element care a stat la baza constituirii clanurilor şi a ginţilor având un strămoş comun = sang-gi: persoană care aparţine prin naştere aceluiaşi grup. cingătoare de pânză groasă folosită pentru protecţia abdomenului la femeile însărcinate sau la oamenii care fac efort fizic deosebit. demn. a se opri. Un alt termen folosit pentru poporul emeş este sang-gig tradus greşit tot prin „capete negre”. nemeşug: nemeşie. a striga. a ocroti. nemeşie: rang social. sunt foarte chibzuiţi în acţiunile înfăptuite şi sunt foarte demni. chipeş. Termenul gig are sensul de trist. a fi în stare = Ki-en-gi: teritoriul pe care mai târziu semiţii l-au numit Sumer. iar la emeşi ki-e-ne-di are sensul de a dansa.de această limbă. folosită în special la schelele din construcţii. iar în eme-gi cuvântul hura are sensul de neam. a sălta. fâşii de pânză sau piele din hamul cailor. Ei îşi numeau ţara Ki-en-gi cu sensul de ţinutul neamului înţelept sau a demnitarilor de sânge nobil. cel mai de seamă. vită. 59 . a-şi avea originea. Toate sensurile se pot reduce la următoarele: a apăra. iar pe tăbliţele geţilor am găsit cuvântul gig cu sensul de frumos. iar emeşii au ambele cuvinte hup: acrobat. „a-l ţine chingile” – a fi sau a se simţi în putere. iar în nord au construit mai multe ziduri de apărare. În regiunea Oaş (Us) din nordul României există o comunitate rurală de indivizi ce-şi spun cu mândrie nemeş. Neamul emeş (sumerienii) când au plecat din ţinutul actual al României nu au lăsat în urmă o imensă pustietate. a sări şi zur-zur: a se zgudui. Au mai rămas destule comunităţi care să-şi continue existenţa milenară. de neam mare. a bucura pământul. Ei nu se amestecă prin căsătorie cu ceilalţi săteni. a conduce. mândru. subţire şi gigăt (gig: bucurie. prinsă de hloabe şi folosită pentru protecţia abdomenului la cai. prima clasă socială. face pe cineva boier. a înnobila. a chiui. ceea ce-i făcea să se deosebească de semiţi care umblau cu bustul gol. a învârti. mândru. corect ar fi neam ales. nobil. „a lăsa din chingi” – a lăsa liber. limbă aleasă sau oficială. totalitatea lor. Mai există expresiile: „a ţine în chingi” – a constrânge. a se clătina. a fi uniţi. a se trage din. noi românii mai păstrăm vechile tradiţii şi obiceiuri. sumbru. Mai există termenii a nemeşi cu sensul: a boieri. Limba pe care o vorbeau se numea eme-gi cu sensul de limbă a neamului conducător. a cânta) cu sensul de vioi. De Anul Nou în Moldova se umblă pe la casele oamenilor cu dansul căluţului care începe cu expresia „hop zurzur”. prima categorie. Cuvântul hora are sensul de a dansa în cerc. Chiar dacă timpul ne-a despărţit de peste 5000 de ani.

. conştiinţă. suflet parşiv. urmaş). Să repet emeş. distracţie identic cu gigia al nostru. Tot în irlandeză mai sunt cuvintele gigea şi gigi cu sensul de chicoteală. Un popor plin de veselie şi vioiciune aşa cum erau emeşii nu putea fi negru în suflet sau la minte. popor civilizator. 60 . Limba română veche mai are cuvântul gigă. Este inadmisibil ca limba unui popor să fie aleasă. vesel (gi: tânăr + gi: nobil mândru + a: odraslă. Dacă ei nu aparţineau rasei semite. şi care fără să ştie participau la descoperirea propriului trecut! În Consiliul de Administrare al Iraqului din 2004 există un reprezentant cu numele de Bara-lulu. consider că este o greşeală traducerea „capete negre” şi trebuie înlocuită prin poporul ales. civilizator. În limba irlandeză există cuvintele gig. a nobililor. emeci. adică poporul mândru.e. a batjocori. mentalitate ca în expresia „sânge rău” care semnifică om parşiv. pieptănat cu cărare pe mijloc şi legat în coadă la spate (cum poartă părul şi în prezent călugării români sau cum purtau moţii). În urmă cu 4500 ani pe acelaşi teritoriu a locuit neamul emeş (se poate citi şi emeci) – o ramură a strămoşilor noştri carpatici – care vorbea o limbă numită eme-gi. Se mai foloseşte şi înjurătura „sângili mă-ti” cu sensul de blestemat să fie neamul care te-a zămislit şi te-a format ca om = sang-gi: suflet rău. învingătorii lor semiţii. Trebuie să arăt că termenul gi poate fi tradus şi prin a strânge părul. codiţe de păr. poporul ales sau civilizator. fire. civilizator. a străluci de bucurie. Limba română mai are cuvântul gigia cu sensul de tânăr frumos şi plin de farmec. reputaţie proastă. Dacă dispărea poporul care a creat aceste structuri fonetice. dar şi irlandez executat cu vioiciune şi veselie. a lua peste picior. poporul civilizator.n. Fantastic! Emeşii au traversat istoria şi ne sunt contemporani! Dar istoria le-a făcut o mare nedreptate prin Jules Oppert în anul 1855 când a botezat acest popor necunoscut cu numele de „sumerieni” dintr-o interpretare eronată a termenului de Sumer folosit de akkadieni pentru teritoriul dintre Tigru Eufrat şi Golful Persic. iar statuile îi prezintă cu părul subţire. a sfida şi care păstrează ambele sensuri din limba română pentru gigat ceea ce confirmă o traducere incompletă a cuvântului gig din eme-gi.Este o certitudine că gig trebuie tradus şi prin mândrie. familie blestemată. ciripeală. ei erau cu adevărat un popor civilizator. Nimeni nu s-a gândit că muncitorii care participau la săpăturile arheologilor erau urmaşii celor care au creat acea cultură fabuloasă a emeilor (sumerienii). care vine în sprijinul ideii arătate mai sus. a încuraja. fel. gige şi giga cu sensul de chicoteală. persoană închisă în sine. melodia după care se execută acest dans. Numele este fără discuţie emeş şi poate fi interpretat prin conducătorul neamului străbun. le-au cultivat limba şi religia până în secolul Vl î. Canalul Um Kasr este tot o denumire emeş (um + kas +ri) cu sensul de râul care curge dirijat. care este un dans englezesc (jig). drăguţ. veselie. Trebuie cercetat acest domeniu pentru a aduce adevărul la lumină. aparţine prin naştere grupului) şi poate avea în eme-gi sensul de neam ales. dovedind imensul prestigiu de care se bucura cultura emeş. popor nobil. suflet rău. a se hârjoni. Deşi au dispărut ca stat în secolul XVlll î.e. caracter pervers. sangi: figurativ cu sensul de suflet. Prin repetare. cuvântul gi a ajuns gig (gi: om tânăr + gi: nobil mândru. astăzi nu le mai auzeam. În sudul Iraqului există în prezent un grup etnic ce îşi spune emeci. eme-gi. în captivitatea din Babilon când şi-au prelucrat propriile mituri şi legende au preluat din această cultură toate miturile iudaismului inclusiv mitul „poporului ales” pe care l-au folosit cu foarte mare abilitate în epoca modernă. iar poporul să se numească „capete negre” de parcă i-ar fi potopit râia pe toţi. În raport cu vecinii semiţi. nobil. a radia. demnitate.n. caracter. a conducătorilor. Iudeii.

poloboace. achita: cu sens figurativ de a ucide = a-chi-ta: a distruge. grijă profundă purtată mereu în suflet. a distruge. a-dug: a iriga. apa care curge. amaru: stare de spirit care exprimă disperare. suferinţă = al-la-an: stejar. a se plânge. Trebuie arătat că în limba quechua (limba folosită de incaşi) sango semnifică suflet. adă: actiunea prin care unei persoane i se cere să transporte sau să mişte ceva = a-da: a trimite.a-se-ra: lamentaţie. a-su-e: a atinge. distrugere. necopt la minte. Arhaisme şi regionalisme din limba română care se găsesc în emegi în formă identică sau foarte apropiată: abur: evaporarea apei prin fierbere sau datorită temperaturii ridicate = ab-ur: vase pentru fiert. acuşica: expresie care arată că o acţiune se va desfăşura imediat = acusica. deosebit de mare. a îndeplini. devreme. a pune în ordine. = acera. amus: groapă sau putină cu apă şi var pentru argăsit pielea. neputinţă. argăseală = amas: stână. ieşit din marea primordială. Sărbătoarea avea şi un profund caracter religios pentru că simboliza împreunarea cerului cu pământul şi renaşterea unui nou ciclu al vieţii. a cere. nenorocire de proporţii abătută peste o persoană. catastrofă datorată unor revărsări de apă. a căra cu ulciorul. jale. adăpa: a duce animalele să bea apă. antal: butoi mare de stejar. În comunităţile agrare această acţiune constituia o sărbătoare deosebită la care participau toţi membrii.individ periculos. a zdrobi. a căra = a-duc. prost. dimineaţa. a creşte umiditatea într-un spaţiu închis pentru realizarea unei băi de abur = aburu: a deschide aripile. Însămânţarea brazdei avea rolul unei fecundări magice pe care omul o intermedia între cer şi pământ şi asigura continuarea vieţii. ara: începerea muncilor agricole odată cu afânarea pământului prin distrugerea crustei tari de la suprafaţă şi îndepărtarea buruienilor. a duce afară. a aşeza. aduc: a duce. treburi de rezolvat = a-nga-la: sac din piele pentru făină. măsură de capacitate de 50 vedre = an-ta: înalt. târlă de vite. alean: dor. întristare. apa: elementul vital al vieţii. angara: obligaţii numeroase. Se alegea cel mai bun gospodar din comunitate şi el avea cinstea să iasă primul la arat. a da apă vitelor = adapa: primul om în mitologia emeş. a tinde spre. a însămânţa. a face. a transporta provizii de făină. bucurie. aciua: a aşeza. decădere psihică. a da un sfat. Acest obicei se mai păstrează în forma lui arhaică în Maramureş prin obiceiul tânjalei = a-ra: a pune sămânţă. adăpost provizoriu. acera: a avea nădejde la. mult. a pune la locul lor = aciue. a face praf. a se desfăşura. aburi: a supune unei atmosfere încărcate cu abur un aliment uscat pentru a-şi recăpăta frăgezimea. aldui: a binecuvânta = al-du(i): a insista. a ţipa. lichidul care ocupă 70% din suprafaţa pământului şi este principala componentă a corpului omenesc = a-pa: ţeavă făcută din argilă prin care trecea apa sau berea consumată la diferite evenimente inclusiv funerare. a dori. a pune în ordine. a arunca. până la. a invoca ceva. a 61 . chin fizic sau psihic = a-ma-ru: inundaţie. unul din arborii folosiţi de români la ceremoniile de înmormântare. a aştepta să. a se înălţa a ieşi.a-gu-zi-ga: imediat.

fiară = bala: ostilitate. a se răspândi. a răspândi. rezistent. smârc = bara: a inunda. ritual. bătătură: suprafaţa de teren a curţii împrejmuită cu gard pentru a ţine închise păsările şi animalele mici. bară: mocirlă. a sorbi. a desfăşura. a uni. a împrăştia. sprijin. unire. jertfirea unor ofrande pe altar prin ardere = ar-de: a lăuda. refuz. odihna de amiază. degradarea pielii prin desprindere şi formarea unor băşici dureroase sau întărirea foarte puternică a pielii care provoacă dureri persistente = ba-ta-tur: acestea sunt mici. bandă: fâşie. persoană care se roagă. a cuibări. a lega = banda: a sprijini. conducător. care de multe ori era luat prin violenţă şi cazne de tot felul = bir: a împărţi. a se învârti. raită. barag: vizuină. adunare. bă: formă de adresare către o persoană = ba: persoană în viaţă. barac: câine flocos şi cu mustăţi mari = barac. apă rece. bandaj. barbarie: acţiune violentă a unor persoane împotriva altor persoane şi care are ca scop distrugerea unor construcţii. ba: negare. 62 . a lovi apa cu palmele = bal-aca: a turna. unitate de măsură de 10 litri = bancior. asu: bun. baltă. a susţine. a se revărsa. a distruge. ban: echivalent convenţional în relaţiile de schimb de mărfuri sau servicii. a se roti. arzu: termen vechi cu sensul de jalbă. reprimare. fericire. a umple cu vârf. văpaie. ajutor. baragă: lup în fruntea unei haite care prin urlete dă semnalul de atac asupra prăzii şi o hăituieşte pentru a o împrăştia. a dezlănţui un atac. cuib. bala: monstru. a-dah: aliere. a rezolva. subdiviziune a leului. „banul este ochiul dracului” = ba-an: suport. măsură de capacitate de 10 litri. a lega. droaie. a prezice. acţiune în forţă. a radia. fioros. duşman. expunerea corpului la temperaturi ridicate care generează transpiraţie = a-sud: a mişca cu energie şi prin repetare. cel mai priceput.străluci. a aduce mereu nenorocire. bir: impozit principal perceput în statele feudale române de la ţărani şi meşteşugari. trufie. a informa pe cineva. a învrăjbi. a dispărea deasupra. rugăminte scrisă pentru rezolvarea unei situaţii nefavorabile = a-ra-zu: petiţie. asud: a transpira datorită unui efort susţinut. azil: loc de refugiu pentru bătrânii fără adăpost. împotrivire = ba: a provoca. a susţine. a se întoarce. clar. bălăcăi: a se bălăci. vizuină. haită. bal: balot de marfă = bal: a transfera. arde: purificare prin foc. a întinde. a oferi unui străin necăjit un adăpost = azil: bucurie. a unor culturi şi livezi sau masacrarea oamenilor şi animalelor prin foc şi sabie = bar-bar-ra: flacără. a fi întins. scurte. a împărţi. plângere. a se aşeza = a-sed: apă răcoroasă. om sau copil cu gură mare = barag: a împrăştia. mulţumire. a pune. apă liniştită. bănicior: baniţă. a se revărsa. a da peste cap. înţelept = asu: doctor. bansur: recipient. a arde cu flacără. a face tărăboi repetat. înţelept. taurul din fruntea cirezii care poartă clopotul pentru a-şi anunţa prezenţa. rugăminte. drag. simpatic. pătimaş. a unor produse. a cădea în torente. a străluci. de mică întindere. a lua. a răsturna. aşed: a pune într-o anumită poziţie un obiect sau o persoană. atac: acţiune violentă. pregătirea unei asemenea acţiuni prin unire sau aliere = a-tah. a preda. a dezbina. a ceda. scadenţă. aroganţă. a se dezlănţui. neted. impetuos. amiază. a lăuda.

toţi deodată. lovitură. soluţie într-o dispută verbală. se folosea mai mult la parade şi la călărie = cal: puternic. a enerva. galga: sfat. cu grămada. bou: taur castrat folosit ca animal de tracţiune = bou. îmbulzeală. bu(u): a rage. pivniţă pentru cereale. a trage. a zăvorî afară. potecă. a da buzna. a strânge. a lovi = ca-li-ci. unul peste altul. dop. persoană care trebuie supravegheată şi protejată = bulung: nevinovat. încărcătură. bolund: persoană cu tulburări psihice de comportament. musculos. a fugi. cal: animal domesticit de om în diferite zone ale lumii şi folosit pentru călărie şi transport. cade: a se cuveni. a-i fi frică. a agita. bui: a da năvală. respect. a captura. urmaş = calga. a ţine seama de. a încăleca. a alerga împrejur. deodată. a zumzăi. a amesteca. a alunga cu forţa. persoană care are ieşiri necontrolate care demonstrează labilitate psihică. acţiune ratată = ca-duc. a cicăli pe cineva. a trage cu putere. a murmura. a fugi. a fi nervos. fel de a acţiona = cala: a se îndrepta spre. a socoti. calga: locţiitor. a provoca. a trage. iute. bâra: a bodogăni. caduc: gol. a merita. a blestema. a şopti. a se aşeza. vas. grămadă. în masă. 63 . a grăbi. a aiuri. a omorî. buhu: o stare se spirit ce arată nesiguranţă. a bate. a purta. a ocroti copilul. ca-li-gi: a înconjura. bulug: a se năpusti. bucată mare de carne = but: şold. genunchi. borî: a vomita = boru. a plânge = bu: a pune pe cineva să urle sau să plângă. a da junghiuri. viguros. calici: a nenoroci. a da năvală. a transporta. a mugi. a se teme. a bâzâi. droaie. a îndemna. a se răzbuna pe. buli: a păţi ceva neplăcut = bul(i): nenorocire. de formă conică ce se foloseşte numai în poziţie verticală pentru borhot de fructe sau zdrobirea strugurilor pentru vin = cada. cala: partea de jos a unui vapor unde se depozitează mărfurile = cala: groapă pentru provizii prevăzută cu acoperiş şi uşă de intrare. cale: drum. repede = buluc. bura: a ploua mărunt şi des = bu-ra: a uda repede. a se îndoi. a aduce suferinţe fizice. a potrivi = cad(e): a se alipi. a prinde. a fi plin. cadă: butoi mare cu un singur fund. tare. ca în expresia „i-a mers buhu” = bu-uh: a tremura. buru: a vomita. a asedia. copac cu umbra groasă. excremente = cac: curbă. buluc: năvală mare. gada: a avea. a duce. cac: a se uşura.a pedepsi. gloată. a zăpăci. rapid. animal călărit de om. vorbitul în şoaptă = biz: a ciripi. ca-dug: măsurarea sau socotirea mărfii pentru calculul profitului sau impozitare. a se certa = bi-ra: amestecat. aşeza. scafă. a duce. a transporta. vânjos. a da năvală. a mânca. călătorie. a evalua. a izbi. năucit. consultaţie. bâz: sunetul scos de insecte sau de albine la urdiniş. bu: a buhăi. a hrăni. băţ cu care se măsoară laptele în şiştar = bur(e): castron de lut ars. bure: vas de lemn pentru băut apă. a se repezi la = bu(i): a se repezi la. a stropi. iute la fugă. bâr: interjecţie cu care oile sunt îndemnare la drum sau să facă alte mişcări cerute de cioban = bir: echipa care mână oile. but: coapsa unui animal rumegător.

a lua. 64 . culoare în trei peri = cil. nelinişte. casto: bine. [carat: cărat]. casa: adăpostul omului = cas(a): cătun. a se murdări. crimă. canea: cep. gil: întunecat. atrăgător. a ruga. a scoate la păşunat. crâsnic de mână = cercal. conducere. ceu: oală pentru mâncare = ceu. soartă. a duce. potrivit la gust = casto. garas: decizie. a fi egal cu. inimă. blam. a porni război = certa. a amăgi. cămară. a lumina. de nădejde. bucătărie. a înmâna. su: mână. frumos. crestătură. a dispreţui. a face. a munci din greu = canone. cil: animale cu părul gri. porţie de mâncare. răboj = cier. a se zvârcoli. se-er-ngal: a fi puternic. canoni: a umili. celar: odăiţă. a fixa. coriandru. braţ. a lega. a vântura grâul. scoabă. se cercetează sau se pregăteşte ceva = ca-ta: a prinde. a confirma. slăvină. a se uita la. a face.calie: fiinţă închipuită. certa: a cere socoteală. apă. a chinui. cercală: unealtă de pescuit în formă de sac. car: unitate de măsură utilizată în Moldova în evul mediu cînd se expediau pentru export produse agricole (peşte. port. hotărâre. a jefui. cei: a cere = cei. a da. a fi agitat. fruntaş. secară) avea cca 900 kg = car: unitate de măsură egală cu 909 litri. a împărţi. a ieşi. neam. cârlionţ = cioaca. ser-da: atac. a mâna. a duce grâul. a căzni. a fi de partea cuiva. rezoluţie = caras. noroc. cară: : peşte mic şi foarte vioi din apele stătătoare. se-er: a fi obligat. răcnet. a călători în afară. a înşfăca. îndiguire. formă de dans prin învârtire în cerc. căsuţă. a fi încântat. cin: clan. ascunzătoare = cela. ca-nun-e: strigăt de disperare. celula: loc de detenţie sau de execuţie = cilula. coşul pieptului. a trimite. a trebui. capan: om în slujbă mare. a primi. a prinde. ardoare. potrivit. a călători în afară. bucurie mare. şansă. căta: acţiune prin care se caută. scandal. a face = car: chei. a mâna. se(i): a se înfierbânta. a ataca. a transporta. a evada. căra: a transporta. cilic: mărgele lucitoare = cili: cununa miresei. a primi. a da. formă de păstrare a legumelor sau fructelor uscate prin înşiruirea pe o sfoară şi legarea capetelor = cercu. acţiune punitivă. a împrăştia pe jos. se-la: a căra grâul la hambar. a face prizonieri. zel. celui: a ademeni. suflet. pipă. gaba: trufie. casdu: băutură dulce. credincios. cartier nou al unui oraş. cercu: figură geometrică ce defineşte rotunjimea perfectă. popas. a apuca. zvârlugă = cara: a captura. ci-lul-la: loc pentru execuţii. a scăpa. dansator. nobil = cilib: stea. a radia. a întări. om cu influenţă = capa. agresiune. a fi violent. a aşeza. urlet. a trimite. cer: universul de deasupra noastră = cer. zestre. grâu. cioacă: cârlig care ţine un obiect legat de altul. invocată de copii când se scaldă în râu pentru a rezista ca ea la frig = cali-e: strigăt puternic. casă de afaceri. a prinde. oracol. su-aca: a face captivi. a fi priceput. a pune. se-lu(i): plantă cu miros plăcut. cilibiu: elegant. gin: a dovedi o proprietate de către cineva. cărar: hotărâre. cât se aprecia că se poate transporta în condiţii normale cu un car cu patru roţi tras de boi. a înşela = celu(i). ser: a străluci. a dansa. orificiu făcut într-un butoi şi prevăzut cu un dispozitiv care reglează debitul vinului şi trebuie mânuit cu mare atenţie = cana: îngrijorare. a chema. cier: semn. organizaţie = cin. se-er-gu: o sfoară lungă plină cu fructe uscate şi capetele legate între ele. miros.

descoperit. a delimita un teren. ciochină: cârlig purtat la brâu de oamenii de la munte şi folosit la diferite activităţi = ciochin. se-ba-an: o măsură pentru peşte sau pentru alte alimente. ciudă: stare de nemulţumire. a deveni trist. a fi corupt. deschis. a transporta. violenţă. su-gi: bătrân. su-da: a înarma din vreme. a azvârli. a implora. de revoltă = ciuda. a ruga. măcinare. a căra. scafă. ciocoroi: cârlig de fier cu coadă de lemn cu care se agaţă lemnele plutelor = ciocor. sperietoare acoperită cu zdrenţe = ciuha. eclipsă. vrednic de dispreţ. nătăfleaţă = ciutac. suchin: seceră. a dezlega. ciuc: târnăcop. gol. în bătaie de joc. nimic = ciula. braţ şi antebraţ. cior: fior. a îmbrăca. om care nu-i bun de nici o treabă. a se stârci. sub: a arunca afară.ciob: parte dintr-un vas de lut care a fost trântit la pământ şi spart = ciob. cir: fir. sucur: suliţă. rău. a umbla. a tăia. a descifra sensul unui mesaj = citi. arbore doborât = ciop. ciubăr: vas de lemn cu două toarte de cărat apă. ciula: a dispreţui. ca unitate de măsură – cotul. neîngrijit. ciud: minune. sir: a lega. sub: a trânti la pământ un arbore. sur-du: paznic. a izbi. a fixa. a mişca cu mâna pentru a trece prin ciur. a merge în patru labe. cruzime. a repartiza. aţă subţire. citi: a se concentra în efortul de citire. ciurdă: turmă. a uimi. cius: cârcă. a face schimb cu voce tare. paralizat. a întări. ciolă: minciună = ciola. a fi înfuriat. sita: măsură. a lăsa buza în jos. a izbucni. sălbăticie. a arunca. obraznic. su-la: leneş. vasul de lemn în care fac aceştia baie = ciupa. cioban: vas de lemn pentru băut apă. adunătură = ciurdu. uimire. gidi: a se întrista. băţ cu care se măsoară laptele în şiştar = ceban. lapte. trândav. ciuci: a se aşeza pe vine. frică = cior. struguri = ciubar. ciupeli: a jumuli o pasăre. lucruri mici = ciuruc. 65 . cioci: a se chercheli. su-bar: a scăpa de. sus: a da peste cap. răzuire făcută cu mâna. sur: a trece ca fulgerul. ciuciur: jgheabul de la fântână pe care curge apa. a şterpeli = ciupela. su-dag: a hoinări în jur. susur: grătar pentru cuptor prin care curge cenuşa sau grătar pentru fript carne prin care se scurge zeama. surug: coş mic. înverşunat. a se ghemui = ciuci. su-ur-ra: mărunţire. a socoti. a smulge părul de pe porc. jgheabul teascului de vie = ciuciur. a mărunţi cu ajutorul ciurului = ciura. a trânti la pământ. puţin = cir. a fi obligat. a merge pe jos. vechi. su-ha: tâlhar. su-nga: mâna mea. a străpunge cu lancea. sug: a separa. ciutac: prost. a se încrunta. număr. ciura: a cerne cu ciurul. cita: semn făcut de oameni la măsurarea unui loc = cita. a înfrunta. a fi necinstit. ciungă: persoană fără o mână = ciunga. fermecare = ciud. ciuha: momâie. stângaci. îndoit de spate. su-la: leneş. suba: a dezbrăca. a scoate. aplecat. sus: a răsturna. ciop: trunchi de copac. a trage. a se îmbăta = cioci. a împrăştia pe jos. sud: cruce. bure. ciuruc: lucru fără valoare. a decide. cioacă = ciuc. ciopor. su-pe-el-la: a mânji. cârd. spate = cius. gârbov. ciupă: apă călduţă în care fac baie copiii mici. a se ciuci.

scatiu = cizi. proprietate. a îndrepta. a înţepeni. a potrivi. curte sau ogradă. în Muntenia era egală cu 680 litri. a striga. a pune la treabă. chidă: negura de pe munţi. 66 . chib: cel care ştie să le dea chip. a băga în ţarc. a supăra. putere fizică. a se jeli. a geme = chiri: rugăminte fierbinte. zarzără = chiri-za: livadă. buştină. cavitate în pământ. a alunga. a cântări. a răpune. ciorchine = chi-de: a îngropa. a desfăşura o muncă grea = chin-ni: ordin. zălog. belşug. iar în Moldova era egală cu 430 litri = chi-la: a cântări cereale. faţă. a distruge. chezaşu: persoană care garantează moral cu averea sa pentru o datorie făcută de altul. a potrivi. chisal: om care părăseşte greu curtea pentru muncă. om beat = chili: a se murdări până sus. pivniţă de cereale. a umili. a se culca. a tortura. a îndrepta. a se uita spre. cizi: o pasăre de baltă. promoroacă. a face. a nivela un teren plin de bolovani rămaşi după arat. ostatic = chiza-su: a aduce omagii de departe. a înălţa. a da o recompensă. a clădi. a transmite respect. chirăi: a plânge. chi-sur: a lăsa urme. chila: veche unitate de măsură pentru cereale. siloz. postament. a încurca. a strânge. a se văicări. a acoperi. a lua în seamă. forţă. chingă: bucată de lemn lungă şi îngustă care se fixează pe un lemn cu rolul de a-l întări. a căuta. cheri: a muri. cel care ştie să meşterească obiecte din aur. chinui: a necăji. [keel: a răsturna. a se întinde de-a curmezişul. chisim: obligaţie în bani şi în natură dată de ţăranul clăcaş proprietarului. a fi atent la. a merge de-a curmezişul. înfăţişare = chip. folosită în special la schelele din construcţii = ching-nga: a construi. a depune un efort fizic foarte mare. a merge greu. a închide gura cuiva. chil: ţeavă de răcit la alambic. chiot: a chiui. cheritu: om slab şi neputincios. a arunca pe spate].ciutuc: coadă de mătură folosită şi pentru descântat = ciutuc. chi-ud: a primi o răsplată. a cerceta. chisa: a sfărâma boabe sau seminţe. a pune jos. a potrivi. a pune la grea încercare. chiri-du: a doborî. partea unui nave care stă în apă. a supăra puternic. a înainta cu greu. a aduce. a se crispa. a striga. chip: imagine. a sparge pietre mari pentru a forma un prag cu ele = chi-sa: musculatură. care distruge = chi-zah: loc sacru unde se ard jertfele. om mort = chiritu. a da în primire. ţinut pustiu. gi-zi: o specie de trestie. a împinge ceva greu. chili: a trage la măsea. a pieri. a bea zdravăn. muncă istovitoare. a vătăma. statuie. a trage la cântar. fructe. dispozitiv de scurgere = chi-la: a observa. în locul zilelor de muncă la care era obligat = chisim: a băga în grajd. sutug: colibă unde se fac ritualuri pentru purificare. chelar: cămară în dosul casei ţărăneşti sub care se află pivniţa = chi -la: pivniţă de cereale. a îngropa = chi-ri: a scurma pămîntul. a compara. a ţâpuri. chicior: picior = chicior. a se stinge. implorare. a umbla în patru labe din cauza băuturii. plăcere. groapă. om leneş = chisal: stăpânul ogrăzii. a executa. poruncă. a hori = chiot. chiciură. chersă: livadă. chezap: care arde. depozit. a cufunda.

alergare nebună. bici din piele. copil mic = cocon. nori de praf. limită. grăsuţ. cu-li: vas din argilă pentru bere. partizan. piele. cordi: a întreţine relaţii sexuale extraconjugale. tupilat = chi-tus: loc. pitit. gu-tar-la: a coafa (chelfăni) părul într-un anumit fel. susţinător. ursită. cleios. ocol. a urmări destinul cuiva = corzi. loc ascuns. loc ostil şi plin de primejdii. codru: bucată de pâine. a prinde sigur. a înceta. colbu: praf. jos. papură sau piele cu care se cară sau se păstrează diferite produse = cos. chiuz: curea. lut = chisa(i): pământ uscat. a rupe. javră. a ascunde. chitus: ascuns. a creşte. verigă pentru legatul hadaragului (băţul gros şi mobil) cu bătătorul (dârjaua) îmblăciului cu care se bătea grâul. îngrăditură. cosi: bătaie puternică. tâlhar = coroi. chius: pământ pregătit din timp. necaz = chi-ta: pământ. a pune bazele unei familii. copcaş: persoană care pescuieşte la copcă. plăcut. a pregăti ceva rău. curu(i): a spiona. leneşi = coli. pază. cotarlă: câine vagabond. a ghiorăi. corăi: a croncăni. hartam = codru. a mulţumi. brăţară. a se mări. ţarc. a înjura. a umili. a lega un animal de coamă. a fi atent. a tulbura. codi: a fi timid. a descoperi. distrugere. a scoate sunete.chisai: pământ gras. a degrada. a aduce mare suferinţă = cosi. a pătrunde în. gu-ra(i): a croncăni. inel din nuieluşă de salcie = colbu. trestie. drag. consânge: rudă din partea tatălui = consange. stare de nemulţumire. a aşeza. a pune. boală ce necesită supraveghere = coraca. a chefui. coraca: angină. cucu(n): nobil. copil neastâmpărat. a acoperi. a se apăra. crâng. corzi: figurativ. a înveli. cun-sang(e): a face parte din. un fel de pădurice. gu-gur: a strânge. coli: oameni care nu fac nimic. parte a plugului care răstoarnă brazda = cucur. plăcut. a sta de pândă. a răscoli. dulce. chită: grijă. cud(i): a se preface că nu cunoaşte. a lega de după cap. cucură: tolbă pentru săgeţi. cu care se lipesc casele. a privi. a smuci. a chiorăi. a fi atent la. cur-zi: soartă. om bătrân şi rău = cotarla. cocon: odraslă de domnitor sau boier. cus(i): devastare. a dezrădăcina. pământ nivelat. prieten. de forma unui peşte care delimitau proprietătile. a urmări. a batjocori. ciudă.cur-di: a spune vorbe duşmănoase. chiser: cerc de nuiele pus între leucă şi căpăţîna osiei pentru evitarea roaderii lor. cotac: pâlc de pădure = cotac. a întemeia. a înhăţa. coroi: hoţ de codru. a ghiorţăi = corai. zaplaz. a distruge. animale care sar când fug = copcas. gub -cas: herghelie de cai. a îngrăşa. a acoperi cu piele. a se mări. a se întinde. a face bine. a socoti. nuiele. grăsime. gul-bu: a smulge. a observa. cuduru: borne mici din piatră. miere. a viola = cordi. dorinţă imperioasă. a tăia. a fi cu băgare de seamă = codi. a separa de. cus: burduf. potaie. a se feri. cur-aca: a supraveghea. îngrăditură de nuiele care protejează = chi-ser: gard. a 67 . gând rău. gu-tag: lizieră. a răscoli pământul până iese praf. chisă: motiv ascuns = chisa: a ascunde. coş: obiect confecţionat din nuiele. chiud: fire duşmănoasă = chi-ud: ţinut pustiu. inferior. untură. fasolea şi mazărea pe tarla = chiuz.

a mişca. osteneală. a alege. a locui. a scăpa = cura. dambla: paralizie. a pune la loc. a răspunde. a declara. a răspunde la. căsătorie religioasă. cudi: cuvânt cu care se alungă pisica = cud(i): a întrerupe. Aceste adăposturi erau amenajate pe poziţii uşor de apărat si aveau palisade înalte din lemn şi pămînt = dac-cia. a trăi. necaz. Tisa. gur-ra: a răsplăti. cul: aprig. apăra. gu-nun-e: a fi încântat. la înapoiere. strălucitor. cungiuri: a ocoli. cusai: a gusta. uşoară sminteală = dili: singur. coş. a recolta. albă. a plânge. centură. die: îndemn pentru cai să pornească la drum = di-e: a conduce. a jeli. a înceta. a pierde pe cineva. a înjura. dara: greutatea ambalajului sau a recipientului în care se păstrează. 68 . curm: a cresta. da: a fi de partea cuiva. a întrece. belşug. a găzdui. a trece. a fi de partea cuiva. soluţie pentru o problemă. strigăt puternic de bucurie. la întoarcere. a replica. pasiune = dam-ab-ba: bocitoare. a împodobi. normă socială sau juridică care se transmite prin viu grai = cutumu. a prăpădi. dam: specie de cerb cu coarnele late. a primi oaspeţi. a culege. osteneală. rogojini din trestie. a regreta. dert: tristeţe mare. leac. a uşura. dag-gia: margine a oraşului. a da. dag: existenţă în comun. balot. a face ordine = dirig: adăugire. Dacia: denumirea antică a teritoriului României. a lega strâns cu o funie = cur: a strânge puternic. încreţi = cupi. coş. a încânta = cunune. a împrejmui. a pune pe capul cuiva o cunună de flori. cub(i): împletitori de rogojini şi coşuri. de mâini sau de picioare) = dib(a): fiare. dibă: butuc. a captura. pânză de legat. a descoperi. a confirma = da: drum. dalbă: deosebită. Dunăre şi Marea Neagră = dac. a cresta. adunare. a arunca. a coti după = cungiri. cununie: unire simbolică.colecta. a aduna. a separa de. flori de primăvară = dal-ba: dintre frumuseţi. a lega. a sări în apă. curcus: fruct. falangă. di: îndemn pentru cai să pornească la drum = di: a se mişca. a alina. legea locului. a se descotorosi de cineva. a alege. cameră. cântăreşte sau se transportă o marfă = dar-ra: curea. grăsuţ. acces de furie. cumit: calitate = cumud: calitate deosebită a făinii de grâu. gu-ngiri: deschizătură în zid. viaţa de zi cu zi în aceeaşi locuinţă. cura: a scopi porcul. a împodobi. margine a ţinutului. dispozitiv de lemn de ţinut prins un vinovat (de gât. supărare. frumoasă. obadă. dac: denumirea romană a locuitorilor din arealul cuprins între Nistru. puternic. a fugi. necaz. a se mutila. a ieşi. restricţie. a fixa. a însemna pe răboj. a fi întristat. a transmite. a încălca. năbădăi. bărbat. dulce. necaz. loc întărit. a striga. plăcut. a fixa. a oferi. locuinţa vechii populaţii construită din lemn în care trăiau mai multe familii. grămadă. a răsplăti. a duce mai departe. iute = cul: violent. rod = curcu: dar. diliu: persoană cu idei şi comportamente specifice numai ei. a ataşa. a prinde. mâhnire = dir: mâhnire. supărare. a opri. cupi: a coase cu împunsături rare strângând aţa. a fi fericit. încălcare. cordon. a bea puţin = cus(a): alimente. cutumă: tradiţie. a apăra. a proteja. a lega. asociaţie. cătuşe. a fi obligat. mascul = dam: soţ. oprire. cerb lopătar. a ţine. poftă. a confirma. gu-tumu: a chema. dereg: a repara.

sarcină. a trimite. a bubui. a vorbi pe înfundate. dobor: a trânti la pămînt. blând. şirag. eden: raiul în creştinismul catolic = eden: stepă. generos. a interzice. a locui. domolu: om echilibrat. dug(i): vas. adunare. a flecări = dondani. a duce. Are semnificaţii religioase. durdur: a certa o persoană pentru fapte inexistente sau pe care nu le-a săvârşit ea. om respectat. lucru. a creşte. proprietate. a hăitui din. dubă: tobă. a cerceta. cutezanţă. arată existenţa = e: a ieşi. cultivat). era!: expresie care semnifică supărare mare = er-ra: a boci. a produce o crăpătură uşoară într-un vas de lut = dogi. 69 . a răspândi. dogi: a avea doagele desfăcute. a ţine. edineţ: oraş în nord-estul Basarabiei = edin-na: stepă. a înfrumuseţa. datorie. a zidi. a apărea. a exista. a căra obligatoriu = du: a umbla. instrument de percuţie care scoate sunete prin lovire = dub(a): a hurui. a îndemna. duh: entitate spiritual-energetică care defineşte existenţa ca trăire a gândirii şi nu ca plăcere a materiei. dur: legătură. a omorî. a vâna. grămadă. avânt. dar şi în domeniul social (duhovnic-sfătuitor. a goni = dudu(i): a procura. în domeniul gândirii (om de duh-om cu un spirit ales. a se arăta. a întrece. a se odihni. a se apleca. cel care vrea binele celor din jur) = duh: deschis. cordonul ombilical. dura: a construi. epuizare fizică = dubur: a scoate untul din lapte. a face. darnic. a se mişca în cerc. a fi sau a deveni vizibil. a înălţa. dogor: căldură mare care dă o stare de oboseală = dogor. greutate. urcior. fire. treabă. a întări. a ierta. a bodogăni. a avea. a desface. necaz. duium: mulţime. coardă. a îndeplini. siguranţă în acţiune = elang: elan. dum-dam(i): a mormăi. dirigui: a conduce. lucru. temperament.unic. om aşezat = dumu-lu: om cu prestanţă. a se repezi la. a prinde. a se ocupa de o acţiune = dirig(u): dincolo de. a acoperi. a întări. a tăia. a şti. fir. treabă = du-lum: povară. a înşira. a ocupa. a căra. supărare. a pune temelie pentru o construcţie = dur(a): legătură. greutate. energie. a se plânge. exclusiv. dudui: a îmboldi. dor: dorinţă puternică de a vedea sau a revedea pe cineva sau ceva drag = dor. a transporta. a vorbi. a plânge. osteneală. a merge pe jos. sarcină. a băga. manifestare agresivă în discuţii = dur-dur: a trăi. ţinut pentru creşterea vitelor de-a lungul râurilor şi a canalelor de irigaţie pe malurile cărora se găsea o vegetaţie foarte bogată. liber. grămadă. amuletă. dusu la: deplasarea unei persoane către o anumită destinaţie = dusu la: a căra cu coşul. a plânge. sincer. a azvârli. a şedea. a trînti jos. a lămuri. bătaie de joc. a primi. dondăni: a mormăi. a ridica. superior. a se deforma. elan: avânt. câmpie. e: de la verbul a fi. temperament. duc: a deplasa ceva către o destinaţie precisă = duc: a lua. a purta. a fi cel mai. dug-gur: a şedea jos. zidărie. a aduce. du: ordin pentru a transporta ceva. creditor. cutezanţă. a goni. a lua. a bate. omul care are vocea groasă. a întrerupe. a răsări.

a duce o anumită viaţă. a lăsa urmă. a se apăra de. a face. negru. seară. rod. fapte asumate = gi-na: acceptare. a da o raită. semn. a stabiliza. fier înroşit. a se pleca. a strânge. amant. a face. a se uni. a face seminţe sferice. recunoaştere. a pregăti ceva de mâncare = ga-ti: a trăi. ghindă: fruct al stejarului. chi-in-dar: gaură. a împodobi. gină: vină. strugurii se fac terci într-un butoi prevăzut în partea de jos cu un orificiu unde se introduce o bucată de stuf pentru scurgere = gin: trestie.eş: denumirea populară a oraşului Iaşi. a se culca. gâtar: funie pună în jurul gâtului animalului şi de care se leagă = gu-tar: a lega un animal de după cap. a lega. emeşii îşi rădeau capul şi faţa de păr şi aveau o fizionomie ovală a feţei. a întări. gili: a se murdări. Această tradiţie a primului plugar se păstrează şi în prezent în Oaş prin obiceiul tînjalei. supărare. rod bogat. godi: a-i cânta miresei cântece de rămas bun = godi. gug(i): menstruaţie. a spune. gilib: servitor. tăciune aprins. pagubă. brun. a dansa. precis. 70 . Femeile năşteau aşezate pe un scaun cu o gaură mare în mijloc. a se întreţine. turmă = gelep. a-şi da importanţă. garanta: a asigura de reuşita unei acţiuni sau cinstea unei persoane. sărbătoare. ga-ra-an-da: roade deosebite. a zice. creşte în regiunile de deal. chinda: bărbier. a pleca. ordonat. onestitate = gir: curat. gorun: arbore din specia stejarului. bani. geme: a scoate sunete înfundate de oboseală sau de durere = geme: femeie care naşte. gog: băiat sau tânăr prost. care face numai necazuri şi aduce pagubă = gig-ngar: a fi mânios pe. a confirma roade deosebite faţă de lucrările agricole făcute = garanta. gug: semn. deasupra. slab de înger = gog. gis: penis = ngis: penis. a pune la un loc. gâtlan: gât. nădejde. gir: încredere. ghindar: pahar mic pentru băuturi spirtoase = ghindar. a se impune = gitlam: iubit. oval şi foarte lucios = ghinda. gig: jeg. a mirui. mare. fructul (ghinda) este foarte hrănitor pentru animale. a lega. care urcă spre cer. a merge după. a face gât. găti: a se împodobi. a se murdări peste tot. a unge. a atrage. gigar: rău. Pentru obţinerea mustului. capitala Moldovei 321 de ani = es: altar. primul care cultivă pămîntul. demn de încredere. mizerie. a opri. gelep: cireadă. a linguşi. ger: porc necastrat = gir: a se învîrti. recoltă deosebită. a boli = gogi. omenie. sabie. rotofei. este unul din arborii sacri la români alături de măr şi brad. zeama de struguri pusă în butoaie pentru fermentat din care rezultă o băutură alcoolizată. umil. a se pregăti pentru petrecere = ghili. gu-di: a chema. nedreptate. fisură. la înmormântare se fac coroane de ramuri verzi de gorun = gurun: fructe. primul gospodar. logodnic. considerat cel mai falnic dintre foioase. sacrificiu. a dansa. cinste. pahar mic pentru spirtoase. a lega. ghili: a spăla. gin: vin. ignorant. a alerga. înalt. tont. ocol. a concentra. vas mic. a realiza. sumbru. stare materială mizerabilă a unei persoane sărace = gig: închis. a tăia. rău. a consimţi. gardină: scobitură la capătul doagelor unde intră fundul butoiului = garadin: grămadă. gogi: a fi bolnav.

a tăia. hasură: rogojină = ha-su-ur(a): rogojină. gălăgia. a se amesteca. a exista. graţie. hap: medicament. mulţumită. a chiui. guri: a se urca. expresia „ai o guriţă” = gu-ri-ta: a fi de partea cuiva. a hăpăi = hal(i): porţie. direcţie necunoscută. dependinţele unei gospodării. lipsă. a fi de altă parte. a fi obligat = gu-e: a acoperi. hâră: mătreaţa oilor şi viţeilor. strigătul = gu-ra: a striga. prezicere. a merge pe jos. a scoate sunete. a-i umbla gura ca o meliţă. a avea îngăduinţă. a înfuleca. sunete scoase de păsări caracteristice speciei lor = gu-ra(i): a sforăi. a locui într-un loc = hi: a pregăti. a se dezlănţui la. trebuinţă = hia: a putea. amestecat. belşug. a se necăji. îndurare. hab: a mirosi rău. rânduială = har: a forma un cerc în jurul. cel care miruieşte. guşe: partea din faţă de la păsări unde se adună mâncarea = gu-se: a se strecura de-a lungul. îngăduinţă. a turba. slavă. halbi: rămăşiţe de mâncare. păduche de vită. ca o favoare deosebită. divers. tărâţă. atenţie. umflarea urechilor acestora. gura! cu sensul de a întrerupe râsul. haba: mersul pe mâini şi pe genunchi la copiii mici care se lasă şi cu răni = haba: rană. bucată. favoare. amestecat. hi: a fi. hatâr omenesc. legătură deasupra. boală de piele. amărăciune. nevoie. a lega cu lanţuri. clădiri. harhar: stăpânul absolut. a face. a prinde. beneficiu. he: locurile de lângă casă. a se sui = guru: a se înălţa. a da naştere. cel care vrea să controleze tot şi urmăreşte activitatea şi existenţa fiecăruia = har-har: a limita mişcarea. numeros. cerc sau spirală de crengi sau metal preţios care poate fi purtat ca inel sau brăţară. gui: a vrea. a ţipa. a înfăşura. împletitură din papură sau nuiele. rapăn = hir(a): a produce. durere. desigur. har: dar divin sau răsplată divină acordată cuiva ca un semn de bunăvoinţă. a chema. haz: rost. a ţipa. a 71 . siguranţă. ha: termen cu care se adresează unei persoane cunoscute. seamă. hara: a lălăi. a vorbi fără rost. a prinde strâns. aspru. păros. gura: organul omului cu care se emit sunete şi se realizează vorbirea. folos. chiuitul. mătreaţa omului. a mugi. a robi. a spune vrute şi nevrute după un pahar de băutură = hara: gură. rost. a sfârâi. a confunda. fă = ha: a avea voie. a scoate la iveală. hie: treabă. a înveli. bre. avere. a înspăimânta. certitudine = ha-za: a ţine. a permite. lung. a strânge. timbrul vocii. a împărţi. durere. şobolan = guz: a scrâşni din dinţi. lături = halbi: rece. guriţa: a fi de partea cuiva. fugă. conducătorul flăcăilor în noaptea de Crăciun care umblă pe la casele sătenilor. a face să sune. gurăi: sunete scoase de porci când dorm sau când le este frig. prezentînd tradiţiile legate de acest eveniment. a avea voie. a uni. a apuca. a păstra. răşină. hal: situaţie proastă. leac cu gust sau miros neplăcut = hap. a se lega. uneltele agricole = he: abundenţă. a râde cu hohote. a se prăpădi. a ascunde.gudă: grijă. a avea îngăduinţă. a rage. rană. vas cu gura largă. hali: a mânca repede. supărare. a răsuna de. sunt îmbrăcaţi special şi practică anumite dansuri = guda: veşminte îmbrăcate de preot pentru a aduce ofrandă zeilor. milă. a înlănţui. inconştienţă = hal: frică. guz: guzgan. ritual de purificare.

im: murdărie. a rupe. înclinare. nămol. supărare. şiretlicuri. ţintă = i-cu: unghi ascuţit. oraşul celor şase coline = ias: şase. a cânta. a lăsa. respiraţie agitată. Iaşi: oraş în centrul Moldovei istorice şi capitală pentru 321 de ani. hui: a răsuna. întocmai = inca. fibră. mijloc de pădure. a trimite. mâl. a pisa. mulţime. jeg. plimbare. hu!: strigăt de protest sau nemulţumire = hu: individ. a cocheta = hili-su: plină de chemare. a trage uşor. loc precizat unde se finalizează o acţiune = ici. dos.hu: persoană. vechi. coapsă. a aranja. im: măsură pentru cereale = im: măsură pentru capacitate. ic: pană din metal sau lemn pentru crăpat lemne. necaz. a rezista. a vui = hu(i): păsări. a înţelege. a lăsa. hulub: porumbel = hu-lu-ub: porumbel. a înjura. adevărat. a consulta. înainte. a se uita.inga: iar. porumbel sălbatic. zoioşie. toloacă = imas: stână de oi sau de vite. a închiria. a da de. privire. locul unde pasc vitele şi oile şi se stabileşte stâna. a ocărî = hul(i): a face rău. fără seminţe pentru măcinat = huru: a mânui. plimbare = e-sir-ra: pe stradă. inca: iaca. hus: sălbatic. noroi. ii: a merge.stoarce. a se scurge. a se hârjoni. a măcina. ispititoare. adică cinci degete de la mână. turturică. imaş: păşune. a potrivi. a privi. slim. crâng. a înjosi. pană. ici: aici. a dăinui. datorită scurtimii fibrei se toarce mai greu = in: paie. hula: a vorbi de rău. înfricoşător. a merge pe stradă. a ponegri. câine vagabond = holă. rediu = huci. tină. a sparge holă: javră. a face necazuri. dans în cerc = hora. la fel. a proteja. glod = im: argilă. i: strigăt de uimire. ima: a murdări. 72 . a ruina. ia: de la verbul a lua. a striga = ho. întocmai. a rupe. egal. a defăima. a strica. a întinde. supărare. potaie. stai!. a se holba. a lăsa. staul. a înjura. lip. spate. drum care urcă pe o coastă piezişă = hul-la: rău. găvozd. huci: pădure odrăslită mică şi deasă. stricat. ima: a întina cu vorbe. a ciripi. a zdrobi. ie: a da. hlizi: a zâmbi şi râde mult. hur(a): neam. necaz = i: strigăt de durere. a ascunde vederii. a vedea. in: plantă textilă recoltată si prelucrată manual. a ciopli. a mânji cu noroi = im-ma: murdărie puternică. a ieşi afară. a urî. ie: da. a desface. husa: a acoperi. muşchi. hop: a umbla bezmetic = hup: inimă. exprimă un îndemn. a conduce afară. asa e! = i-i: a da de. aşa este. hulă: surpătură de deal sau de munte. a rezista. aspect. a trage uşor. a distruge. înapoi. a fi prezent. huli: a blestema. a zări. ho: opreşte!. a tăia. horă: oraş. a lua = i-i: a se ridica. atractivă. a batjocori = imi: minciună. a face necazuri. spinare. toi al nopţii. a se duce = i-i: a trimite. ieşire: locul pe unde se poate evacua un spaţiu închis. a ocoli. om slab. a feri de = husu: şale. a înfrunta. a răsuna. a ţine. a ruina. a trimite.igi: ochi. a distruge. a aprecia. darul sau bunul ce se dă cu mâna = ia: cinci. hurui: a învârti râşniţa în gol.

îngie: a învia = (î)nge: a ajuta. cruce. a se repeta. clar de lună. a creşte jale: stare psihică care inspiră frică. râp. a doborî. jâg: murdărie. a aduna. a susţine. a cuceri. protectoare a individului de la naştere până la moarte care călăuzesc destinul = (î)ngiri: a căuta un refugiu. tulpină. sab(a): a tăia afară. nelinişte. a mişca.enger: înălţime. boare. necaz mare = jala. a face. îngie: cu sens figurat a primi taina botezului.sabra: intendentul templului. a alina. a asculta. a se zgâi = iti: lună. cel care adună ofrandele si obligaţiile. a sta întins. a delimita. a se înnegri. mizerie. inima: casă a sufletului şi conştiinţei în sens religios. a se înfierbânta. a goni = jărî. gust neplăcut = iz. aşa este. jabrac: om de nimic. aspru. a ajuta. iar. îngespa: femeie pusă pe ceartă. brun. a şerpui. iţi: a se ivi numai cu capul. a se uita la ceva pe furiş sau pe fugă. sa(i): albie de râu. înfierbântată. a trage. în spate. egal. din nou.i-zi: lemn. teamă sau disperare. sar(i): a goni. de strajă. jordie = japa. a răni. a prăda. jep: murdărie pe pielea omului. promisiune. a uşura. jeg = jâg.sa-la: a păcăli. creangă. a confirma ceva. aventură amoroasă. a apărea încet. a se arăta puţin. vorbă. mijlociu. a lovi. putere divină. închis. fierbinţeală rezultată de la mîncare. a pune pe fugă. viitor. nostru. organ al corpului uman. iz: miros deosebit. a arunca o privire fugară si curioasă. a reveni. a ondula. cult. 73 . jai: mulţime de pui de peşte = jai. ţel. a stăpâni. a sili. drum cale. se-bi: a fi mânios. amar. subţire. a hăitui. a spune. a descărca. gig: negru. a expune. a ridica o movilă. înger: fiinţă supranaturală cu aripi înzestrată cu calităţi deosebite de bunătate şi frumuseţe socotită ca un mediator între credincioşi şi Dumnezeu. sfârşit. îs: sunt. a mâna. centrul vital al manifestărilor umane conştiente = inim-ma: cuvânt. cult. jeg. duhoare. a striga. jac: jaf. putere divină. întunecat. noastră. gib: a merge după plug. a lumina. prădăciune = jac. a suferi. jurământ. a lâncezi. în urmă. japă: nuia subţire şi elastică. a face necazuri. oracol. a şti. mulţime. a apărea. potlogar = jabra. slin = jip. a măcelări. a spinteca. legătură. sclipire.sag: a devasta interiorul unei case.inga: iată! iacă! iacătă! uite! adevărat. a sprijini. a răsplăti. lip. iar = in-ga: la fel. din nou. a scădea. izi: a mânca = izi: foc. a împărţi. a bate. Ca protector al individului el vine la naştere prin botez şi îl veghează toată viaţa = inger. izi: a construi din pământ un dig pentru dirijarea apei sau pentru acumularea ei = i-zi: val. a alunga. a lovi. toleranţă. în depărtare. a croi pe cineva cu biciul = jepi. mirosul specific al lemnelor arse. jărî: a alerga. sab: a măsura. a se grăbi. pornită cu scandal = (î)ngespa: a arunca cu băţul. neplăcut. direcţie. a face din. a se ghemui. a se ivi. îngeri: fiinţe supranaturale din religia creştină. a urmări. a strânge de-a lungul. jepi: a arde una cu biciul. exist ca persoană = is: persoană. vargă. pentru un moment sau pe furiş. apartenenţă. a distruge. a aparţine unei comunităţi care se află în relaţie cu divinul = (î)nge: responsabilitate. căldură mare. jap: distanţă echivalentă cu o aruncătură de piatră = jap. a se murdări de sus până jos. a ucide. scop.

rezistenţă. masi: jumătate. jup: a trânti jos. a denunţa. vorbe. slin.gib: întunecat. slujitorul templului care rosteşte rugăciunea către zei. muncă grea. lagam: mină sub pământ protejată cu trunchiuri de copac să nu se prăbuşească = lagab: butuc. persoană. lungan: om mare. a măcina. a pune mâna = lu-a: a duce. a lua. ofrandă de la morţi. leru: gust. a îndrepta. a convinge. nepăsător. lacaş: locuinţă. a lega. om cu stare deosebită. jilip: construcţie din bârne şi scânduri pe care este condusă apa care se varsă pe roata morii. fericire. măciucă = ma(i): a întări. gig: tânăr. lume: gloată. a se murdări de jos pînă sus. plac. rod. a doborî. deficienţă. pe care alunecă la vale buştenii tăiaţi în pădurile din munţi = jilip. vacă în anul trei. laf: palavre. mare. bară. hoinar. a fi violent. hamalul care bagă si scoate butoaiele din pivniţă. a lua. leş: cadavru = lis: pomană. loc de staţionare a trupelor. a fugi. a trânti. a merge de-a curmezişul. a se freca pe piele. lua: a înhăţa sau a prelua ceva. puternic = mahal: adjectiv pentru vite care arată masivitate. jip: murdărie. a lungi. dorinţă = liru: forţă. neserios. a amesteca. şcolar. plăcere. puternic. lălăi: a vorbi fără rost. mândru. puzderie. grăsuţ.jic: om tinerel şi voinic = jic. cei ce cred în aceleaşi principii sau norme = lagar: un cult al funcţionarului. lala: a cânta o melodie fără cuvinte. a azvârli. gilib: par. tare. a arunca la pământ = jup. a aduce. a pisa. jeg. râp = jip. grămadă. strămoş mitic. lud: copil = lud: cupă sau farfurie mică din lut ars. spaţiu pentru adăpost. gir: fructe. lagăr: împrejmuire păzită. a fi spumos. a încânta. a sfărâma. a pomeni după moarte. voinic. slab. nor. a se sprijini. 50. a se întinde de-a curmezişul. mană: bogăţie. lela: a hoinări. om înalt = lugal: stăpân. a face exerciţii pe tăbliţă. tare. taifas = lah: a şti. juli: a jupui piele prin cădere şi frecare = juli. putere necontrolată = lum(e): mulţime. belşug. sub: a arunca. crescută bine. construcţie cu caracter religios = lacas. popor. a slăbi puterea. mahal: persoană robustă care poate face un efort fizic deosebit. a repara o casă din chirpici prin ungere cu lut = lu-tu: a avea nevoie de reparaţii. a face seminţe sferice. a convieţui. lovitură. rotofei. a spune. dală. tânăr fermecător. lespede. mulţime. a da o raită. jgheab. a umbla aiurea. bogăţie. inclusiv de către geţi. masiv. vigoare. jir: fructul fagului folosit pentru îngrăşarea porcilor = jir. a înfăşura. mai: lemn gros cu care se bat ţăruşii sau parii. leghin: flăcău. belşug = mana: pereche. lagas: unul din centrele civilizaţiei emeş. a exagera. lulu: strămoşul necunoscut al omului = lulu: neam. a potoli. a se plimba. bunăstare. majă: unitate de măsură între 50 – 100 kg = maja. construcţie din buşteni pe povârnişul unei coaste. a bate. fără rost = lala: nepăsător. cu sensul totemic de lup ca strămoş al unui clan. a trăncăni = lalla(i): neserios. vrajă. puzderie. a doborî. om mare. june = li-gi-in: tânăr. Lupul a fost considerat în foarte multe culturi ca rădăcina ancestrală a neamului respectiv. a prepara. sul(i): grabă. a minţi. unitate de 74 . a alerga. nobil. sexul bărbătesc. lutui: a unge cu lut. a alerga. a gâfâi. a lălăi = la-la: bucurie.

a priponi. modur: de culoare sură = mu-dur: murdărie.măsură de 1/2 kg. întreg. mâini. inundaţie. ca în expresiile. modru: mod. întunecat. care urcă. 75 . mezin: copilul cel mai mic dintre fraţi – al doilea dintre mai mulţi = mezem: susţinere. tristeţe. moi: ud. binefăcătorii mei. necaz. gură. rodul fericirii. a lega. protejare. faţă. striga. me-du-ga: zeii mei. mur: a înconjura. a pune un par. mirie: impozit = mi-ri: locuitor mânios. mue: figurativ şi vulgar cu sensul de gură pentru sex. aşezare. leoarcă. pe sine. mudru: ciocan cu cap rotund. o plută mare. complet. tineresc. mâni: mamă. mas: popas peste noapte. mizerie. moaşă: femeia care asistă şi ajută la naştere = mu-a-se: pentru persoane dragi. metoc: mânăstire mică. a sufla greu. nărav. găzduire peste noapte = mas: jumătate dintr-un întreg. a înfrunta. marghidan: vânzător ambulant cu căruţa = mar-gid-da: căruţă. menită: cuvenită = menita. a striga. melic: obicei. prostesc. a folosi. a arunca. a spori. me-ni-da: pentru sine. a murdări. râu. măsură pentru greutate egală cu 500 grame = 60 gin. a inunda. a zdrobi. a blestema. deoarece. mus: suprafaţă de teren. a potopi. măgură: deal înalt acoperit cu pădure. a convieţui. a lupta. înălţime de munte acoperită cu pădure şi care de multe ori este învăluită în ceaţă. soţie. posibilitate = modru. apucătură. a ţipa. a scufunda într-un vas mare. mâni-ta sau mâni-sa = mini: soţ. moş: suprafaţa de teren pe care o deţinea un ţăran liber dintr-o devălmăşie provenind de la un străbun comun şi care în timp a devenit proprietate ereditară = mos. a întovărăşi. a purta îmbrăcăminte largă. a bate cu furie. a ţipa. închis. melancolie. ciudă = ma-ra-az: exuberanţă. fluviu mare. scump. injurie = mu(e): injurie. a lăsa urme de la fierul înroşit. pereche. 2 mana = 1 sila de apă = 1 kila = 1 litru. a conduce. chip. maraz: pornire. menţinere. mâli: a acoperi cu nămol = mili: negru. mugi: a scoate sunete puternice pe gură sau bot = mug(i): a trage la edec. nepăsare. a tăia. o barcă largă. loc de găzduire = metoca. a bate. a despica. pereche. a veni în valuri. drag. îndrăzneală. a da. mină: veche măsură pentru greutate = mina: unitate de echivalenţă valorică care avea rolul de monedă. a sfărâma. a cere. intrare. întunecat = ma-gur: ceva care pluteşte. mor: sfârşitul vieţii. a speria. cu capul în nori. mare: întindere de ape = mar-ru: potop. putinţă. a creşte belşugul. mudă: totalitatea frînghiilor cu care se leagă pânzele la o corabie = mudla: stâlp. torent. belea = me-li-e-a: nenorocirea este pe mine. fără judecată. mania: a mânui. a păzi. a oprima. a dirija = mana: asociat. mucalit: persoane care spune vorbe cu înţeles care stârnesc râsul = mucali: a râde în hohote. a ieşi din albie. decesul = mor. femeie care naşte un copil. muiat. fel. a accepta. şuvoi. cătun. pentru că. violenţă. căldare = mu(i): a boteza.

nană: termen de respect cu care se adresează la ţară cineva unei surori mai mari sau unei femei mai în vârstă ori cu care vorbeşte despre aceasta = nanna: a respecta. murgu: cal de culoare închisă. a amesteca. a căuta. a muşlui = mu-sen: pasăre de pradă. muşină: ţânţar. sediul puterii. a fugi. ne: negaţie. trup. a mânia. a sta la pândă. a urzi ceva. a îmbrăţişa. zburătoare. murui: a unge un perete cu pământ amestecat cu apă. mulţime. interval. a se deprinde să vină mereu undeva = nade: a curăţa. seminţie. a fi. culcuş. a radia de bucurie. clan. adevăr. rude = nam (ne+am): responsabilitate. tovarăş de viaţă. stăpână. clan. a creşte. a refuza. a se îmbujora. a se opune. familie. nemuri: a face să trăiască veşnic în amintirea oamenilor = ne-nur(i): lumină. divinitatea lunii la emeşi. destin. a pălmui. a pregăti. lovitură. cinste. demn de încredere. patroană. mul: muselină. refuz. responsabilitate. a se ghemui. drag. lucru important = nam: tată. spre. a murdări. destin. frecvent întâlnit în cântecele de dragoste = murgu: a încăleca. a smulge din rădăcini. a sta la pândă. namea: înscris oficial. umflat. întristare = ni-guru: spaimă. înscris adevărat = nam-en: stăpânire. ţinut. adevărat. a fi în dezacord = na: nu. a fi. a îngrozi. doamnă. murg: amurg = murgu: către. a aşeza. animal care se târâie. obiceiuri. superior. nera: a se ului. a plesni. impunător. neam: popor. nădi: a înnădi. negu: umflătură cu aspect aspru care crapă şi doare la lovire = nigu: îngrăşat. negură: nori negri si întunecoşi. sosirea serii. a se ghemui. insectă. nemi: a se înrudi. nadă: momeală = nada: culcuş. individ. lovitură.mujdei: căţei de usturoi amestecaţi cu sare şi pisaţi bine până devin pastă = mujde. a burniţa. important. înfricoşător. înaltul preot. na: a da. a se legăna. coamă. pâclă. înflăcărare. strălucire. a confunda. a pune masa. a pălmui. soartă. a înflăcăra. neni: nană = nini: soră. a lipi rău un perete de pământ de la o casă. a muri. muşiţă. fluture = mu-sen: insectă. luna unui zeu când se aduceau jertfe. mijlocul unei suprafeţe. a umbla pe jos după ceva. frumos. mură: mure. a bea. a fi uluit. a roade. apa murdară care se scurge pe un zid = muru(i): frate. danie. crescut. conducător. na: nu. nănaş: dar. soartă. veneraţie amestecată cu frică. violenţă. sarcină. ostilitate = ne: a ţine seama de. a striga. mus -de: a opri munca. a se uimi = ne-ra: năucit. a se legăna = na: a da. pomană = nan-us: moarte. 76 . ţesătură foarte fină = mul: strălucire. a adăpa vitele. a fi rudă cu = nim (i): neam ales. a se frământa. tată. molie. ne: expresie cu care se alungă vitele sau oile = ne: a se teme. putere. a se învăţa. spinare. muşina: a căuta mirosind. tărie. a aşeza. a aduna murea: haină femeiască fără mâneci = mur(a): a se îmbrăca o femeie. a curge. na: expresie cu care se cheamă animalele sau se adapă = na: om. afine = mur(a): vegetaţie. funcţie. nam: lucru voluminos. a însufleţi. a inspira veneraţie. a semăna. a se stinge.

u-ching-nga: păşune. corcodel = nir: a desface aripile. ubur: ţarc. important = nim: a fi important. nun: persoana care conduce o nuntă. a se uita lung la. nuntă: căsătorie = nuntun: buză. papură. a păzi o turmă. năucit. relaţie. a-i fi frică. a săruta. a căra. o categorie de persoane sau animale. a strânge. a învălui = ocola. frumos. persoană care vrea să iasă în faţă „ni la el” = ni: vigoare. suprafaţă. a păşuna. a pieri.ugur: câmp. târg = obor. oborî: a doborî. groază. continuţul acestei măsuri = oca. a inspira frică. a fi sau a deveni sărac. renume = nun-me: înţelept. nim: interes. pândar. dimineaţa. fin. obor: loc unde se adună animalele şi cerealele pentru vânzare. ug(i): a ucide. niscai: care este într-o cantitate nedeterminată. a se plânge. mag.u: expresie de protest. tihnă. a da târcoale. a domina. a se speria. afară din. a jefui potrivit expresiei „umbli cu ocaua mică”. odihnă = ogoi. nună: pistrui pe faţă. a muţi. se folosea mai ales când se umbla pe un teren accidentat sau plin de spini = ochinca. a mânca cu lăcomie. alternativă.nete: om prostănac = ni-te: singur. ninda: a înflori. legătură. ninta: mentă = ninta. naştere. ochincă: încălţăminte uşoară făcută din piele de vită sau de porc şi care se prinde pe picior cu ajutorul unui şnur sau unei cureluşe. a privi fix la ceva = ochi. doamnă.u-tur: zori de zi. a slăbi. a se ului. farmec. aluniţă sau alt semn mic pe corp din naştere = nun(a): origine. odor: copil mic care este răsfăţat şi dimineaţa se trezeşte mai tîrziu = odor. a sparge. nini: expresie cu care se cheamă vitele. ogoi: loc unde se joacă copiii cu mingea. a ţipa. faimă. stăpână. ni: uimire. închis. a fi fricos. a culca la pământ= oboru. nin: ia! iată! uite! priveşte cu atenţie! = nin: regină. a se mira = ni-ri: a fi speriat sau uimit. a trânti. voce. patroană. a manifesta înţelegere pentru o persoană în suferinţă = ni-la: a micşora umilinţa. respect. a se teme. a fura. domnişor. nici un. strigăt. frică. început. senin. naşul mirilor = nun: jupân. o: sunet care exprimă uimirea. furaje pentru animale. rogoz. ceva = ni-is-cu: alegere. uger. a înmulţi în aritmetică. cea care a născut copii = ama: mamă. a privi fix la. întunecat. a îngriji ca o mamă.u-buru: timpul secerişului. a diminua înjosirea. nobil. principal. 77 . miros plăcut. a conduce. uimire. afară de. surprinderea sau nemulţumirea = o. a mângâia = ninni: pipirig. veneraţie. gălăgie. niri: a se uimi. a pleca la păşunat. a se ridica. a fi buimăcit.uga: a aduna. a înfuleca. vrăjitor. sigur. groază. nil: praştie = nil: a inspira groază. ochi: a trage la ţintă. nume: reputaţie. ocoli: a înconjura. ugula: paznic. a câştiga.ugu(i): cap. refuz. suprafaţă arabilă limitată de hotare = ogor. început. important. jitar. în afară. nu: negaţie = nu: negaţie. a stăpâni. a naşte. ogor: câmp. a se înălţa. nilă: milă. zăpăcit. a împodobi cu flori. a prăda. om sărac. loc unde se mulg animalele. a bate. oca: unitate de măsură egală cu cca 1 litru sau un kilogram şi un sfert. afacere. oama: femeie. fără. nir: pasăre de baltă. a atinge cu buzele.

a striga. şchiop. a ajunge. indice = opisang. la înălţarea unor suporturi = par. a certa = otara. învăţat. listă de acte. pahar: vas mic cu care se beau lichidele. a se împrăştia. suport. culcuş pentru vite sau oi. a trage. a susţine. a se înălţa. orie: plasă mare mânuită de doi pescari folosită pe râurile adânci = oria. otac: colibă. a acoperi. plăcere. galben la faţă. crescută pe oi primăvara = pa-e: a creşte. a slăvi = omuni. a încercui cu crengi. omeni: a primi pe cineva cu respect deosebit. a fi mare. a jefui. bar: a tăia. terci gros = pa-pa. savant. ur-gur: a tunde. pai: lână nouă. a pune în ordine. casă. inventar. a coji. învăţat. a arunca laptele sau zerul. a fâlfâi. a vinde. aripă. u-tur-ra: durată scurtă de timp. puţin. pală: undă. a căra. bucurie. cumpătat. chinuit. în trecut erau făcute şi din metale preţioase = pa-har: preţ. drum greu parcurs în forţă. înaintare în marş. ţinut delimitat. a tăia. papa: mâncare pentru copiii mici făcută din lapte şi mămăligă. a cinsti. a acoperi cu pene. tribună. oaie adultă. prăpăduri = orori.ba-ba: budincă. flacără mare. mentor. curea. 78 . u-ri-a: a lega deasupra. a se văicări = olala. a mişca. a culca gol. para: flacăra mare a focului care se întinde cu iuţeală = para: a întinde. om bătrân. pag(a): a închide în cuşcă. ubisang: scrib. a îmblânzi = paca. umun(i): titlul de respect. generos = om. a supune padău: ocol pentru vite = pa-da: văcar. a ciopli. erudit. orgar: tăbăcar = orgar.u-lala: strigăte de bucurie. a fâlfâi. şcolar. bancă. umanist. uburu: hărmălaie.u(i): oaie care fată.ul: vas mare. ca obstacol pe căi de acces. palid: obosit. registru. adiere de vânt = pala: veşmânt larg. par: bucată de lemn gros şi lung folosită la garduri la construcţia caselor din lemn. olălăi: a ţipa. suport. opisan: cel ce urmăreşte şi operează într-un opis. a jupui. educat. paliu: infirm. ocol. a pluti pe apă. opor: rezistenţă. a sparge. a distruge. priceput. dezastre. amabil. pană: produs biologic cu care sunt acoperite păsările şi le ajută la zbor = pana: a zbura. a sprijini. învăţător. a flutura. împrejmuire = utah: adăpost mic. rezistenţă. schilod. caracter deosebit. terci din malţ încolţit. stimă. ofili = palil: zguduirea marşului. a aresta. orori: nenorociri.oi: ovine = oi. a împărţi. lapte sau alte lichide = ol. pală: cantitate de fân ce se ia odată cu furca = pala: îmbrăcăminte largă. banda: sprijin. ol: vas de lut pentru apă. a se pregăti de seceriş. a alege. scandal mare. pantă: înclinaţie a terenului unde mersul este dificil. om: persoană deosebită. a înainta. a duce. satisfacţie. sensibil. a aranja. a fâlfâi. plan înclinat = panta. meşteşugar. a înainta. a doborî. răsplată. unitate de măsură de 36 litri. strâmb = palil: a ruina sănătatea cuiva. paca: a supune. stâlp. a distruge. discipol. a se cocoşi. a onora. veselie.um: înţelept sau plin de talent. a acoperi. scandal făcut de cineva mic. înverşunare. măruntă. a ospăta. încurcătură = oporu. paralizat. a se stinge. oţăra: a se umfla în pene. ur-ur(i): a devasta.

a împrăştia afară. picior. a fi atent la. păstor. pâj: stâlp = pis: stâlp. a susţine. a se murdări. pili: a bea zdravăn. nătărău. a se năpusti. a arăta. pici: unelte cu care se cojesc copacii doborâţi în pădure = pici. fiu. a striga. pârâciosul = pâr. a culca. de nimic = pah(a): escroc. a striga pe cineva din depărtare cu „pu” = pu: a alunga afară. a suferi. hotar. pâr: cel care pârăşte. a poposi. a se aşeza = pauzan. rit. prin care ctitorii doresc să lase informaţii cu privire la construcţia respectivă = pisan(e): a călăuzi. care domină. partea din faţă a palmei. adăpost. copac. pici: copil mic de trup = pici. crenguţe. oblic = pes: pietriş. refugiu. detaşat. a alege. aiurit. rână. latură. păhăi: om rău. conducătorul trupelor. reclamantul. câine jigărit. separat. a sprijini. a împărţi. a se răzbuna pe. coastă. iarbă sau alte păioase culcate de furtună sau tologite de om. gârbaci. a face praf = pa-ba-al: a săpa un şanţ. a ataca. înţelepciune. pis: stâlp. a spinteca. a da peste cap. a se dichisi. care cârmuieşte. pes: partea din faţă a unui zid. a conduce spre ceva. sprinten. a reţine. respect. a-i fi frică. pil = pu-uh. pisanie: scriere pusă deasupra uşii de la intrare dintr-un lăcaş de cult. grămadă de oameni = polog. păhui: năuc. om netrebnic. a omorî = palil: trupe în marş. bun: luminat. gălăgie. mugur. a se mânji. a tăia. păli: a se lovi. a arăta aroganţă. lipsă. pălugă: prăjină. părag: fân de proastă calitate. a termina. bătrân = pa-hal: sărăcie. lăstar. a limita. a face. învăţătură de însuşit. a dirija. biciuşcă.pa-usan: cioban. ragi: a plânge. ragea: rugăminte. pilda: exemplul de urmat. a apăra. a defila. înaintare în marş. a schilodi. javră. a sili. pădăi: a se găti. 79 . a masacra. stabilesc o anumită ordine. deschis. a păstra. urât. a fâlfâi. cult. peri: a muri = peri.bu-uh: a se teme. stâlp. zăpăcit. a potrivi. bir(i): a asasina. păhăi: miros rău. a provoca. a pune un tip să urle. pes: copil. a lărgi. pauza: a se odihni. a pune deoparte. a batjocori. mănunchiul de grâu secerat. prost = paghu: a ocroti. a ţipa = rag(i): drag. a curăţa. om înalt şi subţire = palugal: cel care conduce. a se îmbăta. a da buzna. pun: aşez. polog: cantitatea de iarbă sau de alte plante cosită dintr-o singură mişcare de coasă. vioi. a lovi. cel care mână oile si le apără de prădători. neclar. cerere = rag(a): a cântări. a ţinti. a se chercheli = pila: confuz. a conduce. a curăţa = pa-da(i): o funcţie publică. a culca la pământ. pis: expresie cu care se cheamă pisica la mâncare = pis: un soi de şoarece.păbăi: despre păsările de curte. prost. a se pregăti. bulug: germen. a omorî. stimă. a jumuli.bir: a amesteca. orânduiesc = pun. deretic. labă. cu buruieni = parag: a întinde. a confunda. a bate la cap. a întoarce sau împrăştia fânul cosit. cel de deasupra tuturor. model = pi-lu-da: veneraţie. pătar: ţesătură care acoperă patul = pa-tar: crengi tăiate şi căzute jos care acoperă pământul ca un covor. puhă: bici lung. pu: a alunga pe cineva cu urlete.

buduroi. răbui: a unge pieile la tăbăcărie. a pune în fiare. a înjuga boii. asemănător = saman: a fi împerecheat cu. sacară: plantă graminee. râpă: prăpastie. râi: boală de piele. iuţeală. a curăţa. a alege. a aprecia. a duce cu sila pe cineva. a accepta. a vinde.rib: a mirosi urât. salită: melc = sa-li: un fel de liră. imens. parte. duşmănie = râc(a). a mulţumi. a ţine legat. îndurător. sinucidere = saman: moarte prin spânzurare. sabar: pârâu în comuna Jilava = sa-bar: peşte mare. râcă: ciudă. samăn: la fel cu. a evalua. misit = sang-sar: a jumuli de bani pe un client. cioban. a uni doi tineri prin căsătorie. a vinde. cătun = salasu. a căuta. necaz. a sfâşia. a înhăţa. a pune seminţe sub brazdă = saman: jug. rău = re: a goni. a rupe. a păcăli. funie. a sili. a cumpăra. samă: recensămînt care se făcea de către domnie în Ţările Române pentru fixarea birului. a acoperi cu pământ. a înfrunta. cerere = rug(a): a protesta. a duhni cumplit. a sta faţă în faţă. locaş de cult. a îngriji. a păcăli. râma: acţiunea porcului de a răscoli pământul cu râtul mai ales în culturile agricole. râie = ri(i): a provoca. adânc. a trage. a pipăi. a trage. grâu bolnav sau ajuns la maturitate când se îngălbenesc frunzele.ră: rea. rig(a): a smulge a supraveghea. răpi: a jefui. sama: moarte prin spânzurare. a aprecia. izolat la ambele capete prin împotmolire unde există peşte din abundenţă = sa-har: aluviuni. ştreang. sam: tiv făcut în poalele hainelor prea lungi = sam: a evalua. răutate. a încleşta. bandă. a supraveghea. plăcere. răutate = ra: a lovi. a bate. re: rea. a unge = rabu(i): a aproviziona. saha: braţ vechi al Dunării sau gârlă veche în Delta Dunării. a suferi. a strânge. a suferi. şirag. clică. pui de căprioară. tânăr puternic. a curma viaţa cuiva = rap(i): bandă. a întinde. a se înnămoli. fiare. rugăciune. capcană. rugăminte. sedimente. loc. a aduna la grămadă. rib-ba: enorm. a pleca = roi. funie. ru(i): a se duce. a scormoni = rim(a): viteză. a merge afară. a îndruma. murdărie. laţ. vas.sa-la-su: milostiv. plină de venin. a săpa. generos. a duce de funie. a bate. loc unde îşi închid ciobanii oile noaptea. a pândi. cursă. a trimite la. râp: jeg. lip = rip. a provoca. a cumpăra. samsar: mijlocitor în afaceri negustoreşti. boabele se folosesc în alimentaţie înlocuind grâul = sacar-ra: plantă. abis. rău. peşte gras. roi: familie de albine. salaşu: locuinţă modestă. saca: butoaie cu care se transporta apa de băut = saca. a fura. nămol. a înjuga boii. a sparge. cocioabă. rig: pietriş pentru drumuri = rig: a aduce. văgăună = râpa. colibă. foarte mare. a potrivi bine măsura. rană adâncă. samana: reluarea unui ciclu agricol prin punerea seminţelor sub brazdă = sa-ma-na: a începe un nou ciclu agricol. a îngriji. dare în bani care îngloba toate obligaţiile financiare ale birnicilor = sam(a): a plăti cu echivalent. samăn: a semăna. ciobăniţă. a ţine. legătură. a păzi. clică.sag(a): a împinge. inamic. a primi. a aluneca. a provoca. formă. a se pregăti. a 80 . şir. a se potrivi cu. a bloca. a tâlhări. loc de adăpost sau de culcare. rugă: implorare. a distruge.

a rostogoli. a închide. sana: a vindeca. lichid de culoare roşie care transportă în tot corpul oxigenul şi elementele nutritive printr-un sistem special de tuburi de diferite dimensiuni numite vene şi artere. a prezenta. drum. a merge. cărare. a vinde. a împleti. sapan: parâmele cu care sunt încărcare mărfurile sau descărcate de pe o navă = sa-par: un tip de năvod. a lumina.bărbieri de avere o persoană. şnur. a radia. a hăitui.sig-ngar: atac. a bate.5 mp). săgar: ostaş. a delimita. a plăti în echivalent. năpastă = sataran: spiritul răului în religia emeş moştenit de noi prin Satana. cărare. năuc. a sări. a cultiva o grădină. a netezi. a fi cinstit. a intra. simpatic.sig(i): a reteza jos. în care se prindea gâtul robilor ce urmau să fie expuşi în public ca pedeapsă infamantă = si-ngar: a o lua la fugă. cale. un bolovan sau alt obstacol fizic. culoare roşu aprins = sar-ca: o legumă roşie. a îndepărta. a căsători. sila: a necăji. sămui: a lua sau a da în primire. a necăji. sar: vas de bucătărie = sar: legume. oţel = sibir: cioban care a ajuns cu turma la destinaţie. a aprecia corect timpul optim când trebuie făcută plantarea sau sădirea = sa-di: a evalua. a înfrunta. separ: a despărţi. sicar: ucigaş plătit = sic-ncar. a strânge. drag. a compensa. sir: fir. a dispreţui. sădi: a planta butaşi. a biciui. a scrie. sarca: culoare naturală folosită odinioară de pictori pentru redarea carnaţiei. agresor = sa-gaz: tâlhar la drumul mare. sibir: ţesătură de bumbac groasă scămoşată pe una sau pe ambele feţe din care se fac haine ţărăneşti pentru anotimpul rece. sănătate. onest. sângi: elementul vital în corpul uman care menţine viata. sări: a batjocori = sar(i): a strica. violent. a strecura. slab. mersul prin săltare a unor păsări = sar: a mâna. satara: amendă în bani sau în vite pentru răscumpărarea omuciderii. adulterului sau tâlhăriei. persoana care însoţeşte regele şi duce sceptrul. sar: mişcarea pe care o face omul prin păşire şi care implică toate acţiunile de deplasare a corpului uman. a aprecia. sare de pe un picior pe altul. a pătrunde prin. trecerea peste o barieră. parcelă pentru grădină egală cu 36 mp. a răpune singur. seci: loc defrişat în pădure folosit ca păşune sau ogor = sici. luptător. (prăjina noastră de 33. a sili. a cumpăra. trăsătură a feţei. sin: şopron pentru fân sau unelte agricole de gospodărie = sin: a întinde.sang-gi: a răsturna. sisi: zălud. a obosi. a transpira. a urmări. a deveni liniştit. a ordona. a cere iertare. a apropia. încovoiat. a alunga. singir: lanţ cu un inel la capăt. belea. a constrânge. a transmite. a însănătoşi = sang: a preveni. seir: privelişte = seer. a scoate din = sipar: un fel de năvod. a pune seminţe în pământ pentru un răsad. a lungi. a urmări. drum. a fi strâmtorat. potecă. a ţine socoteală = sam(u): a aprecia. a păcăli. a rămâne. cale = sila: a hărţui. a începe. a umple. lotru. a urmări. a 81 . sii: a se sfii = si(i): a se mulţumi. Distrugerea acestora cauzează ieşirea sângelui din organism şi poate duce la moarte = sangi. aţă = sir: a toarce. a alunga. apucat = sisi: a mâna.se-er: a străluci. a duce. firav. a distruge. pacoste. a aranja. a forţa. efortul de a merge cu picioarele legate unul lângă altul. jefuitor. a bate. a ajuta. a răsuci. a urmări. a înfăşura. a vâna. si: a fi = si: a coloniza. sazan: crap = sa-zi-a: a trage cu năvodul. a dărui. a roti. semui: a lua sau a da în primire = simu(i): a da. a bate. a stabili.

o anumită educaţie = soi. somon: pâine de calitate inferioară. a radia. a ridica. şez: ocol pentru vite folosit în timpul verii. şar: vopsele. sudui: a înjura. a alege. dezordine. a domina. confuzie. 82 .su-ub(a): cioban. a turna jos. a înveseli.ses: a cunoaşte. sprijin. a insulta. a învinge. a suge. calfă = sudal: samar. la un capăt cu măciulie de fier = sopa. cuprinzător. a întărâta = suh(a): revoltă. om cu părul sau barba argintie sau încărunţită = sur: a avea părul şi barba de culoare argintiu-închis. a vntura cereale. a lovi puternic. piele iritată. a bea. neînţelegere. sul: forma pe care o iau boabele care sunt turnate pe vânt. a şterge. numeros. a lărgi. sun: a suna ceasul. sopă: bâtă scurtă şi groasă. culori. Cu această ocazie se trec firele de urzeală prin spată. a zdrobi. surag: vas pentru lichide = su-rag: mare. a pune.termina. a prevedea. a alege. grijuliu. fioros = sun(a): sfadă. a bucura. sucăli: a răsuci. câte două în fiecare dinte = soh: a înlocui. clan. soh: acţiunea premergătoare ţesutului cînd se face nevedirea. a se prăpădi. soi: neam. a cicăli. durabil. a încheia. a dojeni. su(i): persoană. a uimi. a străluci. a scoate la păscut. a fi mulţi. a străluci. a cântări. luminos. a muri = sun: bătrân. a se răzbuna. a creşte. a ucide. a se certa. dezordine. a certa. lumină.sug: a alăpta un copil. logică = sud: a fi retras. a putrezi. a se ofili. a întinde. curier. a deveni confuz. discordie. burduf. a înţepa. intenţie = socot. suc: cuvânt cu care se cheamă mieii = suc. turtă mică. boccea. vechi. a fi obligat. şaran: crap mic. a deplasa. a lumina. colac = somon. şercane: balauri care ar purta norii şi ar aduce grindina = şe-er-ca-an-e: a acoperi cu. trimis. a deveni. a mânca. a radia = şer: strălucitor. a împărţi. a se umple.sumun: ceva de proastă calitate. persoană care duce samarul. a duce la păscut. trainic. chibzuinţă. ciortan. sur: animale care au părul de culoarea cenuşie. peşte mare de baltă = şaran: a muşca. a înceta. a reprezenta. plan. calculare. zăcătoare = şez. a repartiza. sudal: ucenic. sugu: expresie cu care se cheamă mieii pentru a fi alăptaţi la oaie = su-gu: alăptare. de la nivelul umărului sau al capului = sul: a treiera. reprezentant al fiscului. sud: judecată. grămadă de grâu. a distruge. a parcurge. a se învârti în loc. arţăgos. a stăpâni. animale pestriţe sau bălţate = şar: a amesteca. îngrijitor. şer: cer. rădăcină. a fi încântat. a mustra = sudu(i): a bate. a se unge. socot: socoteală. a străluci. bolta cerească. a închide în ţarc. a păzi. a alege. a vâna sau a urmări pe lumină. a căuta ceartă. a veni încet. a cere socoteală = sucal: mesager. a aduce fără forţă. bătrân. a lega. mulţime. sona: a se sminti. lumina zilei. a tăia. a străluci.sucud: a măsura. confuzie. a aşeza. suha: a înfuria. atent. Surupac: Maria. a sfârşi. a transfera. judecată. interpretă de folclor din Sadova – Suceava = Surupak: unul din centrele civilizaţiei emeş. adică formarea modelului de pe ţesătură. a radia de bucurie. ţipar. a deplasa.

a înfige. hoţ. a lega una după alta = şir: a lega. bucătar. grindă. a pune temelia unei construcţii. rănindu-l = şoni. şuba: a târî butucii cu ajutorul ţapinelor = şu-ba: a arunca cu îndemânare. păcurar. a deplasa. vârful biciului = şu-ngar: a munci cu sârg. a înjura. şogor: rudă prin alianţă. a merge. legătură. a fixa. a întâmpina cu urări. a răsturna. veselie. a freca. a 83 . a memoriza. a pune deoparte. a blestema. şef de hoţi = şuha(n): tâlhar. a considera. a recita. a aranja.şilig(a): a scoate din apă. şidă: haină ţărănească pentru femei = şida: curat. a tăia departe. şuba: haina de lână a ciobanului în care primăvara pune mieii mai slabi pentru a-i proteja de frig. a chema. a croi. şilica: cuvânt cu care se cheamă raţele = şilica. a cânta.şu-gur: legătură. îndemânatic.a ţipa. a fi prevăzător. a arăta. şis: strigăt cu care se alungă sau se cheamă caprele = şes: a striga. a roade. a pune. băţ gros = şerin: partea din lemn a războiului de ţesut. mână. a reţine. a întinde. a înţepeni. legătură. a nimeri. a cunoaşte. a se aşeza pe. bine făcut. a controla. termen de adresare între prieteni = şogor. proptea de lemn. a prelucra şi a transmite informaţii cu ajutorul creierului = şiti: a număra. a striga. a fi încântător. a da o mână de ajutor. ceată mijlocie. şuhan: hoţ. şti: capacitatea omului de a acumula. a striga. a socoti. a dirija. a duce la păscut. a rupe. a stăvili. a se sparge. şirincă: fâşie îngustă de pămînt arabil. şos: bârnă. a se încălzi. a păzi. a şterge. a aranja. zidar. curat. unitate de măsură = şeng: căldură. şicari: a se supăra. a pune. a tivi. a potrivi. a calcula. a se necăji pe cineva. linie = şirancă. şugar: zvelt. a construi. a repartiza un teren. a avea grijă. şuh: un fel de compas folosit în construcţii = şuh: a încercui cu ziduri. rachiu slab = sum: a vedea.şude: a aclama pe cineva. a distruge. a purta pică = şica-ri: spartul oalelor. păşune. scândură groasă folosită în construcţii = şos. şodi: persoană veselă pusă pe glume = şodi. a considera. stivă de lemne. dungă. a căuta ceartă.şus: a doborî un copac. a străluci. a ascunde. a verifica. a ţipa. a căuta. stâlp. a înlocui. a stăpâni. a tăia. a înjura. a împărţi. a fi obligat. a dezlega.şun(i): soartă. a striga. şing: lemne pentru foc. a atenţiona. măsură. a se mânia. a freca. şirin: trunchi de brad lung si subţire. şir: a pune una după alta. a trage. a rade. a opri. şiba: termen care dă comanda ca butucul să fie târât cu ajutorul ţapinelor = şeba: a coborî. şide: şede = şidi: a aşeza. a măsura. şum: spuma de pe laptele muls proaspăt. şubar: croitorul care face şube = şubar: a trage. şugu: strigăt cu care se cheamă caprele = şugu: a chema.şir-anga: hotar. şuc: unitate de măsură egală cu un picior = şug: a transfera. şoni: a face pe cineva să devină şchiop. a îmbrăca. a da. a măsura. încântare. şica: strigătul cu care se cheamă oile = şica: a chema. pungaş. a înălţa. a măsura afară. a avea grijă de. haină din ţesătură groasă purtată peste îmbrăcăminte şi lungă până la călcâie = şuba: cioban. îngrijitor. a jupui. putere. foc. lotru. a striga. vite cu coarne date înapoi.

ceată de prădători = tagme: a pricepe. tal: porţiune de pământ. tah: persoană care scrie repede = tah: a aduna. a înfrunta. a fi împreună. taşcă: traistă mică din pânză sau piele = tascarin: casetă împletită din nuiele. a împrăştia pe jos. a decide. fundaţie = talpi: partea lată a unui lucru. a dispărea. tăgadă = taga: şmecherie. a deveni îndemânatic. a se scurge. a adăuga. şupuri: a se furişa. chiar. a sprijini. unchi = te-te: a se apropia. a desface. a hotărî. se ploconi = temen(i): perimetru. om în vârstă. bază. a înceta vorba. răcoare. a ucide. tac: a întrerupe o discuţie = tac: a renunţa. vită cu coarnele crescute înapoi. a se întâlni. tron. a răcori.tab-ba: parteneri. mai ales = tanman: credincios. sprinten. autoritate. frig. şur: zgomotul produs de scurgerea apei = şur: a ploua. închisoare. suspiciune = te-am(a): a fi speriat. a jigni. a se preface că nu recunoaşte.arăta. bază. tină: noroi. a strânge. semn de hotar dintr-un copac tăiat = tes: natură. a fi nepăsător. a păzi. soclu. a se ascunde = şupuri. a răci. sunetul scos de grătarul încins. demn de încredere. şupă: escortă de soldaţi. a tăia departe. fundaţie. a tremura. generos. a lungi. teamă: frică. a lărgi. a lega. a lăţi. tană: pâclă. taman: tocmai. a sfătui. tăr: persoană care asigură ordinea publică = tar: a executa. a avea grijă. a abandona. a ruina. îndoială. a ţine trează mintea. a se despărţi. că nu recunoaşte = tachim: a face.şuba: arogant. a răsturna. ceaţă = tan(a): rece. a întemniţa. putere. fiecare cu ele. a distruge = şus: a distruge.şubur(i): a observa. a pricepe. Şusu: nume de familie din Sadova – Suceava = şusu: puternic. durabil. puternic. a omorî. persoană dependentă. 84 . amploare. a se interesa. a tăia. platformă. străbunic. a opri. îndemânatic. ta: formă arhaică pentru cuvântul tată = ta: fire. soi. temeni: a se pleca în faţa cuiva în semn de salut. a duce. a părăsi. a picura. organizaţie. tălpi: parte a labei piciorului sau a încălţămintei care se foloseşte la mers. tiamăt: teamă = Tiamat: spirit al neamului emeş care din haosul absolut a făcut lumea materială şi lumea spirituală. pur. cel care tăbăceşte pieile = ti-mar: tolbă din piele pentru săgeţi. tapă: tăietură la capăt de lemn pentru îmbinare cu altul = tapa. autoritate. lărgime. a semăna. a înmulţi. tagă: negare. parcelă = tal: lărgime. tetea: tată. a repeta. pământ. autoritate. şusur: zgomotul făcut de apele curgătoare sau frunzele mişcate uşor de vânt = şusur: a ploua liniştit şi timp îndelungat. a se strecura. a se uni. pământ. a bate. a se furişa. a răsturna. lut = tina: tare. frate mai mare. a conduce. a ţine mintea trează. calm. lovitură. teş: încovoiat. seceră cu tăişul ascuţit. bunic. cin. a umple cu. a p une capăt la. şus: zgomot puternic. tagmă: clan. a întinde. a se asemăna. putere = şupa. a stabili. a sesiza un înţeles. fel. parte componentă a unei sănii care ajută la alunecat. timar: tăbăcar. a ataca. solid. a lăţi. tachina: a se preface că nu ştie.

tâlhar: hoţ, lotru, ceată de răufăcători = tâlhar: mulţime, ceată de hoţi, gaşcă. tâlui: a se întâlni, a nimeri = tila: a se întâlni, a locui, a realiza, a dura, a sta. tog: proprietate prin comasarea unor terenuri, luminiş în pădure, fânaţ, adăpost în câmp = tog,tug: proprietate, a lua, a ţine, a şti, a procura, a primi, a recunoaşte. toi: zgomot, ceartă, încăierare, luptă, tărăboi = toi,tu(i): bătaie, a bate, a ţine, a opri, a obţine o victorie, a sparge, a rupe. tucu: diminutiv pentru tată = tucu: adevărat, bun, a recunoaşte, a procura, a primi, a ţine, a şti, a strânge în braţe, a înveli. tui: ţâcnit, cam nebun, şui = tu(i): slăbiciune, defect, cusur, boală, a fi bolnav. tun: a pungăşi, a păcăli, a da o lovitură în afaceri = tun: buzunar, pungă, sac, a băga în buzunar, a fura, a ascunde. tur: spaţiu delimitat, pachet, legătură, sul = tur: ocol de oi, grajd, staul, a repara, a îndrepta, a micşora. u: expresie de uluire sau nemulţumire, a plânge, a gâfâi la bătaie = u: expresie de protest, a plânge, a gâfâi la bătaie, luptă. ua: expresie care exprimă starea de somnolenţă = u-a: somn, odihnă, repaus. uib: orbeşte, la noroc, pe nimereală = ub: cavitate, gaură, groapă acoperită cu frunze, cocioabă, a săpa, a băga în pământ. ucid: a omorî, a chinui până la moarte = ucid,u-gid: acţiune violentă, luptă, a se dezlănţui, a smulge, a înhăţa, a rupe. ud: plin de apă, udat de ploaie, lapoviţă, burniţă sau zăpadă, transpirat datorită unui efort fizic deosebit sau expunerii îndelungate la soare = ud: soare, lumină, strălucire, vioi, sprinten, zi, vreme, furtună, ploaie, a se dezlănţui. udu: a ieşi cu udu, a urina = udu: a evacua, a nu lăsa pic de murdărie, a se însenina, îndemânatic, persoană ruşinoasă. uh!: strigăt de supărare sau oboseală, duşmănie = uh: a scăpăra, venin, răutate, duşmănie, amărât, chinuit. uman: cunoaşterea firii omeneşti, apropiat de ce este omenesc = umun: a cunoaşte, deschis pentru ceva important. unchi: fratele unuia dintre părinţi, om bătrân, persoană cu prestanţă = unchin: adunarea satului, adunare populară. ung: a investi cu o funcţie publică, a pune să conducă = ung: popor, rude, familie, a aduna, a strânge, a fi împreună. ura: strigăt de bucurie = ur-ra: a radia, a străluci, a fi mulţumit. urdu: expresie cu care se întorc oile când pleacă pe neaşteptate = urdu: slujitor, subordonat, sclav. urî: a băga groaza în cineva, a duşmăni= uri: câine, fioros, duşman, a tremura, a înrăi câinii cu sânge, a aţâţa. ursa: ursoaică = ur-sa: a rage, a mugi, a zbiera, câine mare. ursan: om voinic, om mare, tare cât un urs, plin de forţă = ur-sang: războinic, erou, om tânăr, întâiul, în frunte. Urucu: nume de persoană = Uruc: unul din centrele civilizaţiei emeş. usuc: grăsimea care iese pe lâna oilor, împreună cu praful formează o substanţă lipicioasă şi murdară = usuc;usug: murdărie, mizerie, femeie în perioada critică. uş: expresie cu care se alungă păsările = us: a goni, a bate, a fugări, a sili.
85

usur: zeciuiala morarului pentru grâul măcinat = usur: taxă pentru vânzarea produselor în piaţă. uz: râu în judeţul Bacău = uz: culme, versant, a merge departe, a transporta. za: împletitură din sârmă care proteja corpul luptătorilor în bătălii = za: a atârna, a legăna, a face zgomot, a face larmă. zăbală: tijă din lemn sau metal pusă în gura calului dintr-o parte în alta şi fixată de hamuri, cu rolul de a-i controla mişcările = zabalam: bucată de lemn din ham. zaghie: ţesătură ţărănească groasă din lână şi colorată în dungi late negre ce alternează cu dungi roşii sau portocalii, ţesătură din care se făcea îmbrăcămintea puşcăriaşilor şi care i-a dat şi numele = zag-hi-a: impozit oficial, obligaţie legală, încălcarea a acestor obligaţii duce la …zaghie(puşcărie). zar: broască de la uşă = zar: a întoarce, a răsuci, a roti, a lega. zară: rază de lumină, lumina din depărtare = za-ra: rază de lumină. zăhăi: a împrăştia, a risipi, a face dezordine = za-ha(i): dezordine mare, a fugi, a părăsi, a ascunde, a distruge. zălog: garanţie, chezăşie, obiect dat spre păstrare într-o afacere drept garanţie = zalag: clar, de mică greutate, strălucitor. zer: produs secundar din lapte după ce se obţine brânza = ze-er: a da drumul la câini, a arunca afară, a aluneca. zi: perioada dintr-o rotaţie a Pământului în jurul axei sale, în care se vede lumina = zi: lumina zilei, briză, viu, a răsări, a se zări, a se deştepta, a se ridica, a creşte, a se înălţa, cer, la înălţime mare, înalt. zid: construcţie din pământ, chirpici, piatră sau cărămidă cu scopul de a realiza o clădire sau a realiza un mijloc de apărare = zid: a întări, a fortifica, ordin, dreptate, adevăr, legal, neclintit, ferm, justificat. zise: a spune, a afirma, a zice = zi-se: a vorbi despre măcinat, a vorbi despre calitatea făinii. zitie: turtă din tărâţă de grâu = ziti,zidi: făină de grâu, masă, a mânca. zână: personaj feminin fantastic din basme închipuit ca o femeie foarte frumoasă şi foarte bună, cu puteri supranaturale şi cu darul nemuririi = za-na: nălucă, apariţie neaşteptată, păpuşă, origine, sanctuar. zobi: a sfărâma, a zdrobi, a strivi = zobi,zubi: seceră, a înhăţa, a distruge, a trage, a nimici. Neamul emeş folosea seceri făcute dintr-un suport de argilă arsă, lemn sau os cu un canal pe partea interioară unde se fixau cu bitum mici plăcuţe de cremene, care formau partea cu care se tăia. zoli: a se frământa, a se zbuciuma = zu-li: a râde, a lua în zeflemea. zor: grabă, începutul zilei, perioada când se fac rugăciunile de dimineaţă = zor,zur: sacrificiu, rugăciune, a oferi, a ruga. zulum: nedreptate = zulum: a dispreţui, a face de ruşine, a jigni, a batjocori. zum: sunete scoase din gură pentru a imita o melodie cântată (prin ciupire) la un instrument cu coarde = zum: gură, a perora, a tâşni, a curge în şuvoi. zur: zgomotul făcut de boabele care sunt turnate într-un vas, zgomotul făcut de apa care curge într-un vas, zgomotul făcut de un mijloc de transport care merge pe un drum denivelat = zur: a zgudui, a se cutremura, a aranja, a duce, a oferi. zurzur: podoabă, expresie ce se găseşte în dansul căluţului de Anul Nou în nordul Moldovei „hop zurzur căluţii mei’’ = zur-zur: a se zgudui, a se scutura, a se clătina, albină.
86

Cuvinte care se găsesc identic sau apropiat în româna veche, emegi şi engleză: a: interjecţie care exprimă uimire, uluire, nedumerire sau articol = a: interjecţie – vai!; prepoziţie – unde, când, încotro, arată mişcarea, articol – sufix cauzal, [a: uimire, mirare, nedumerire]. aga: conducător, şef militar = aga: coroană, regalitate, faimă, [age: vârstă, a îmbătrâni]. agil: abil, priceput, isteţ = igi-il: a direcţiona ochii spre, [agile: vioi, sprinten]. ah,ahi: nedumerire, aprobare, confirmare, a încuviinţa o acţiune, a primi o răsplată = ah,ahi: a se grăbi, aroganţă, trufie, a fi de partea cuiva, răsplată, [ah!]. altar: locul unde se aduc ofrandele sau se fac sacrificiile într-un cult religios. Neamul emeş avea o religie monoteistă cu An în frunte ca entitate spirituală care reprezintă veşnicia şi de unde vin toate. Ziguratele erau construcţii atât cu caracter laic, dar si religios, aveau forma unor piramide în trepte, iar în vîrf exista un altar unde se aduceau ofrandele şi sacrificiile = al-tar: a ciopli cu o unealtă, a îndepărta prin tăiere, a delimita, a finisa, a grava [altar: altar]. am: posesie, existenţă = am: a fi, [am: a exista]. an: unitate de măsură a timpului, format din 365 de zile şi cuprinde o rotaţie completă a Pământului în jurul Soarelui. Vechile populaţii percepeau anul ca o veşnică schimbare de două anotimpuri, vara şi iarna determinate direct de ciclul agrar. Vara începea odată cu perioada muncilor agricole (martie-aprilie) şi se termina când se aduna recolta (septembrie-octombrie), după care venea iarna, iar Anul Nou era sărbătorit în luna martie ca o sărbătoare a renaşterii şi reînvierii. Această tradiţie s-a păstrat la români până la începutul secolului XVlll.= an: lumină, cer, rai, An Nou, seminţe, ciorchine, înalt, [an: excelent]. angara: obligaţii impuse în trecut ţăranilor peste cele legiuite, muncă fără plată, corvoadă, belea, greutate, necaz = a-ngar: a acţiona puternic, a persecuta, a rezista, a subjuga, [anger: mînie, violentă]. are: cuvînt care arată posesia unui obiect sau a unei însuşiri de caracter = a-ri: a da naştere, a zămisli, [are: a avea]. argument: suportul unor idei, posibilitatea de a convinge pe cineva, probe în dovedirea unor afirmaţii, mijloacele prin care se realizează o demonstraţie = adament: argument, luptă, bătaie, [argument: dovadă, argument]. aria: suprafaţă de teren pregătită special pentru treierat, bătutul fasolelor, depozitarea cerealelor provizoriu pe câmp. Se smulg buruienile, se nivelează terenul de muşuroaie, iar pentru bătutul fasolelor se întind pe arie pânze de dimensiuni mari = a-ri-a: întindere mare, deşert, pustiu, district, spaţiu delimitat, [area: arie, suprafaţă de teren]. aş: exprimă o poftă, o stare de nemulţumire = as: dorinţă, blestem, a pofti, a visa, a dori, a blestema, [as: ca si, pentru că]. at: cal bun, armăsar = at,ad: a trimite, a plimba afară, chiot, tată, [at: după, la]. ba: a behăi = ba: lână, tunsoare, a scoate sunete, a purta [baa: a behăi]. baba: femeie bătrână, femeie grasă şi fără putere datorită vârstei, care se ocupă cu ghicitul, în familie are grijă de copiii mici = ba-ba: a da, a împărţi, a prezice, caltaboş, terci din malţ încolţit, [babe: copil mic]. bag: acţiunea prin care un obiect sau fiinţă se introduce într-un spaţiu închis = bag: cuşcă, a închide în cuşcă [bag: a vârî, sac, pungă, a şterpeli, tolbă, a aduna, a se umfla]. bal: scandal, tărăboi, balamuc, mulţime, agitaţie = bal: a săpa un canal, a canaliza, mulţime, [ball: mulţime, zgomot].
87

a pedepsi = bat. a ţipa. măruntaie. a striga. a desfăşura. a înjura]. secetos. 88 .pus: durere. uşor. a se pleca]. mic. obstacol natural care limitează orizontul = bara: a întinde. [can: cană]. [buzz: bâzâit. [bush: tufă]. suferinţă. be: a îndemna pe cineva să bea. loc de vânzare. săpuneală. a da ghionţi. barieră].ban: mare dregător în Muntenia. a tăbărî = canpa. toţi deodată. a supăra. [belie: a defăima. a lua la buci – a rămâne însărcinată = buci. a bâzâi. cu grămada. a da junghiuri. durere. droaie. iute. străin. ceată. a culca la pământ. a apare. a se confirma o stare de fapt = bun: luminat. [camp: tabără].bulug: a se năpusti. unul peste altul. repede = buluc. zumzăit. a şterge. atent. bază: partea de jos a unei construcţii care se află în pământ şi se realizează din materiale mai puţin finisate. bubos. a evalua. a se afuma. în masă. buluc: năvală mare. a trage. [bar: bară. albine = biz(e): a striga. a zbiera. bandă: grup de persoane care au scopuri comune sau pun la cale acţiuni comune. cană: vas mic pentru băut lichide = cana: a tulbura. a susţine. impetuos. deschis. a bea]. a bate = bus. boş: testicul = bos. bară: obstacol din lemn sau din metal care se pune pentru a opri accesul pe un drum. suferinţă. bes: vânturi. încercare grea. locul de pornire a unei acţiuni. gloată.pus: durere. a sprijini. fortăreaţă. întins]. [band: grup. suplu. a agita. mascul. [baa: a behăi]. necazuri. a bate cu năduf = bel. echipă]. [beshrew: a blestema]. tare. necazuri]. dificultate. omul simplu dintr-o societare ierarhizată = ba-za: persoană fără valoare socială. barim: cel puţin. beli: a jupui. [ban: a interzice. voinic. îngâmfare. a lua cu asalt. suferinţă. în realizarea celor propuse se sprijină reciproc = banda: sprijin. înclinare a capului. grămadă.bil: a vâna. a se încălzi. buş: trântă.pus: tare. deodată. a dispărea dincolo. îmbulzeală. a se afla în treabă]. a se înfierbânta]. bat: a lovi. limită inferioară a unor reguli sau interese care condiţionează începerea unei acţiuni= bar-rim: ţinut uscat. [buck: ţap. buci: cur. iritaţie a pielii = bu-bu: puroi. mulţime. sălbatic]. pătimaş. [bun: coc]. reuşită. durerile facerii. lovitură. a alunga afară.pes: a lărgi.(ba-na): măsură adevărată. a arde. a căuta. rar. sterp.bad: a se urca pe. fioros. a băga în foc. a zdrobi. a behăi = be: miros urât. a arde. bariu: mare. musculos [bullock: bou]. campa: a întinde corturile. a fi lungit. mult. aroganţă [barium: bariu]. a bate la buci – a primi bătaie. a trage la măsea = be: a curge. a fi generos. a se pleca. suport. a izbi. be: sunetul scos de oi când se rătăcesc sau le este foame ori sete. bubă: umflătură cu puroi care apare în urma unei infecţii. [be: a comunica. bâze: muşte. motive grave. îngust. [buble: a face băşici]. a mâhni. iscoditor [barbarian: violent. pântece. blocarea unei căi de acces. a da buzna. bun: satisfacţie. gaze la stomac şi intestine = bes. arătos = ba-ru: a întinde. [barium: mare. denumire dată de greci persoanelor străine de limba şi tradiţiile lor = bar-bar: a se dezlănţui. [bosh: prostii. conducător al Olteniei care răspundea numai în faţa domnului şi avea drept de judecată = ban.ganba: piaţă. lipsit de resurse. a lărgi. [bases: bază]. a fi nervos. barbar: persoană violentă care distruge totul în cale. [bat: a lovi cu bastonul].

fire = ciri. a călători. a călători în afară. ciur: dispozitiv prin care se cerne = ciur. supărare mare. [caper: poznă. început. a mâna. constrângere = canon. ignorant. a trimite. a prinde. cam aşa = cic. a admite. [kind: amabil. a obliga la o decizie = cer. [cheer: stare sufletească. căra: a transporta. porţie de hrană. graţie [chirp: a ciripi]. a scânteia = capari. a scăpa.sug: hrană. a primi. umblătoare = chi-enedi: bucurând pământul. a apărea. a ajuta]. luptă. cip: cântecul păsărilor zburătoare care îşi invită partenerul la dans = cip. chilă: măsură pentru volum egală cu 1 litru = chi-la: măsură pentru lichide egală cu 1. [cheer: mîncare]. necaz. mâncare]. a trimite. privată. turtă din făină de grâu şi apă coaptă pe plită = cir. specific. a respinge. în faţă = cap. [car: car]. a face. a lua în seamă. a frămînta]. a mâna. căpăra: a zgâria. [keel: a răsturna. cică: chipurile. [carat: cărat]. a fi obligat.gib: a dansa. dispută. (figurativ) locul unde se măsoară şi se cântăreşte totul. vârf. tagmă. spaţiu foarte mic într-un perete. car: mijloc de transport cu două sau patru roţi folosit atât pentru deplasări. [canon: muncă. port. [case: caz]. cap: extremitatea superioară a corpului omenesc sau cea anterioară a animalelor unde se află creierul. a se zbengui]. întunecat. culme]. [kin: înrudit]. a da. a duce. a înhăţa. breaslă.canon: chin.sur: lut pentru tăbliţe care era dat prin ciur şi apoi modelat pentru scris.gaba-ri: a se confrunta. ocazie. a trimite. chendelă: lăuză. a strânge. a amesteca. [cat : pisică]. a se îndoi. a închide gura cuiva. [chuck: ciocănit. dansând. câţ: a alunga mâţa şi semnifică „du-te la şoareci – chiţ” = câţ. provizii. caz: şansă.sen: ceartă. a potrivi. a se înfuria. chilă: partea de jos a navei aflată sub apă pe care se fixează lateralele = chi-la: a observa. jale. ciri: suflet. [cheer: a consola.ser: a decide. femeie care a născut un copil viu şi sănătos aducând bucurie familiei şi comunităţii din care face parte = chi-enedi: bucurând pământul. [cap: capac. foc. a fi atent la. [check: mic. rasă. a părăsi.gaz: posibilitate. esec]. chiler: încăpere mică şi retrasă. regulă]. a fierbe. vorba vine!. bordei]. loc de taină. a mâna. gura păsărilor = cioc.giri: curat. cer: a face o solicitare. cioc: gest făcut la petreceri prin atingerea paharelor sau a cănilor după care se bea conţinutul şi are semnificaţia de noroc.2 litri [kilo: kilogram]. chenead: closet. tărăboi. a transporta. a face = car: chei. principalele organe de simţ şi gura. neam]. belşug.canun: urlet. [churn: a agita. a scoate la păşunat. a călători în afară. a da. cir: terci subţire din mămăligă. aclamaţie]. a arunca pe spate]. gâlceavă. a ieşi. a îndrepta. a scoate la iveală. a se înghesui. gid: a trage. cât şi în lupte = car: a sosi la. cin: clasă. a jefui. a transporta. mişcând [kennel: cocioabă. apariţie = caz. alimente.gig: a fi abătut. şansă. a se ivi.sir: a curge. strigăt puternic. firidă = chilim: 89 . a creşte atenţia. a se certa pentru. a primi. a evada. dregătorie = cen.cab: a fi atent la concentrarea gândurilor. a scufunda în apă. partea unui nave care stă în apă.

veselind. oca. natură]. dală: placă din piatră sau ceramică folosită pentru pardoseli. cofă.grup de animale mici şi fricoase. a copleşi cu beneficii]. a ţine în captivitate]. folosit de ciobani la stână pentru apă. [kine: a intimida]. scandal. a achita integral o datorie. a vorbi tare. a se aduna. cofă cu care se ia mălaiul. dagă: pumnal cu lama scurtă şi groasă. instrumente muzicale asemănătoare cu toba mare. a uimi. [cop: a prinde. a da la spinare. propriu. drum. împletitor de coşuri sau rogojini. ieşire. [cuckoo: cuc]. a linişti. iar puii sunt crescuţi de aceşti părinţi adoptivi. organizaţie. lapte. vasul cu care se ia vama la moară = cupă. cu întrebuinţare şi semnificaţie religioasă şi socială = da-ga: asociaţie. a glumi]. [cuddy: prost. anus. chingi: bucăţi de lemn care se pun pentru a întări o structură de lemn. a ajuta.gub(a): a opri. chindie: timp al zilei către apusul soarelui. a potoli. ţundră. Neamul emeş. cut: cal şchiop de un picior = cut. a se crispa. a merge. unitate de măsură pentru lichide. cameră. mare. [kid: a păcăli. persoană singură care nu comunică cu nimeni şi preferă singurătatea „singur cuc” = cucu: întuneric. a pregăti. a deposeda. „a-l ţine chingile” – a fi sau a se simţi în putere. a elibera. [cup: cupă. fâşii de pânză sau piele din hamul cailor. a nimeri. a câştiga. a pune la muncă. cel care te omoară pe la spate]. Eufrat şi Golful Persic [king: rege. a dezvălui. concert de seară dat de muzica domnească. a încărca. a se strâmba. cingătoare de pânză groasă folosită pentru protecţia abdomenului la femeile însărcinate sau la oamenii care fac efort fizic deosebit. a ţine socoteală = chi-ţi: loc delimitat. mamifer foarte mic [killer: ucigaş plătit.chib: a lega. a servi. a retrage. măsură de capacitate de aproape un litru = cop. a vorbi mult şi tare = codi. a da. pentru că nu avea 90 . [kind: specific. a pregăti din timp.chid: a aranja. vas de lemn scobit. a fermeca. casă. chiti: a ochi. chip: stare de nelinişte. a ţinti [kitty: a aduna. şezut.cud: a tăia. a pune deoparte. muncă istovitoare. a răni. a înşfăca. grup conducător. a se ridica. chit: suman negru sau alb. buci. a-şi da importanţă. a domoli [keep: a păstra. culoare închisă. dansând. în trei muchii. cană]. a înhăţa]. a compensa o datorie = chit. rânduială. timp de lucru. intrare. fâşie de pânză sau piele folosită pentru fixarea şeii. cu vârf ascuţit. „a lăsa din chingi” – a lăsa liber. „a ţine în chingi” – a constrânge. cur: fund. codi: a se frăsui. stufos. organ sexual feminin = cur: a atinge. a pili = chili: în totalitate. a pune la cale ceva. chili: a ascuţi. [cur: mitocan]. urcior. a blestema [cut: tăietură]. des. a controla. ordine obligatorie. obrăznicie. a curăţa. cofă. proeminent. prinsă de hloabe şi folosită pentru protecţia abdomenului la cai. a pregăti o unealtă pentru tăiat. cană de un litru. a bate ţăruşi. a aprecia. a roade cu pricepere [kill: a pregăti pentru tăiat]. dans ţărănesc asemănător cu sârba = chi-enedi: bucurând pământul.gu-di: a face zgomot. masă luată de lucrători la câmp pe la orele patru după amiază. umbră. [dagger: pumnal]. chin: muncă istovitoare = chin: muncă. a ţine în frâu. a conduce. loc întunecos. a reţine. cop: fund de coş sau de pălărie. cucu: pasăre de culoare cenuşiu-închis care depune ouăle în alte cuiburi. caş.cub: coş din trestie sau răchită. economii. cupă: vas pentru băut vin. a fi în stare = chi-en-gi: denumirea emegi a teritoriului dintre Tigru. conţinutul unei căni. gălăgie = chip. a şterge. a robi]. a trage la ţintă. a împlini. a intra. nătâng].

dar: obiect care se dă unei persoane ca recunoştinţă şi respect. domnitor sau boier. doli: a ocoli. a prosti]. a umbla aiurea]. a rupe. dig: construcţie pe lungimea malului unui râu cu scopul de a feri de inundaţii sau de-a curmezişul cu scopul de a crea o acumulare de apă. sticlă mică. Executată din pământ şi întărită pe partea apei cu fascine de nuiele sau cu plante care trăiesc în mediu umed = dig: a fi umed.di-dug: a judeca. [doss: pat. a acoperi.gaz: posibilitate. rezistente şi policrome = dala: ac. a se apăra. deduc: reţin. cât şi pe podea realizând suprafeţe netede. a dormi într-un azil]. dop: obiectul care astupă o gură = dop. a fragmenta = dar: a împărţi. lucrurile de valoare şi se sărbătoresc evenimente deosebite. a da drumul = dul(u): a aduna. acoperişul capului pentru soţ şi soţie = dam: soţ şi soţie. a se topi. a-i pune căluş]. a apăra [dare: a înfrunta. a umple. [deduce: a deduce].dul(i): movilă. [dup: găgăuţă. dam: şură mică. dări: obligaţii către stat. dosi: a ascunde. a culege. a se certa pentru. palat. a găuri. gaj: garanţie = gaj. adăpostul unei familii sărace. daltă. a înfige]. unde se ţin zestrea.dub: a introduce tăbliţa într-un recipient. a argăsi. judec = di-duc. egal: stare de echilibru. relaţii sociale bazate pe principii recunoscute şi acceptate de toţi membrii comunităţii. a distribui. cei care îşi duc viaţa împreună şi vor lăsa în urma lor urmaşi [dam: femelă. a aşeza [dub: a unge pielea cu grăsime sau cu răbuială. ofrande. judecarea pricinilor se făcea la templu care avea atât un caracter religios (loc pentru ceremonii religioase). [gad: a hoinări prin. femeie]. [gaj: gaj]. a amesteca. adăpost [dull: slab. biruri = da-ri: a achita dintr-o obligaţie. realizări de excepţie în concepţia creştină. durere]. a tăia. a feri vederii = dosu. Aici toţi când se aşează trebuie să respecte rânduiala impusă de gazdă în desfăşurarea evenimentului = e-gal: templu. raporturi de reciprocitate perfectă. (despre in şi cânepă) a se muia. pomeni.dub: a lovi cu piciorul. domol. a pătrunde [dale: vale. a împărţi. a se ascunde. a spune.piatră suficientă a inventat cuiele din ceramică arsă şi smălţuită. Aceste cuie se fixau atât pe zidurile exterioare şi interioare. [egal: zău!. care poate fi exploatat [dig: săpare. dulu: a dezlega. gad: pureci. a rupe. gat: zăgaz din piatră făcut de-a curmezişul unei ape curgătoare pentru a prinde peşte = 91 . parte dintr-un întreg care se dă cu titlu gratuit. dup: mers foarte apăsat. „odaia mare”.dusu: coşurile folosite la curăţirea canalelor şi purtate pe cobiliţă pe care lucrătorul nu le vede simultan. [gag: a constrânge la tăcere. a se adăposti. gagă: termen respectuos pentru femeia care te ocroteşte = gag(a): a da sau a cârpi cuiva o palmă. a păstra. a curge lin = doli. lenjerie de corp de in sau de cânepă. dubi: a tăbăci. a păstra. a anula. cât şi un caracter laic (aici se judecau litigiile dintre membrii comunităţii respective şi tot aici se făceau rezerve de produse alimentare pentru perioade de criză). icoanele de preţ. plăpând. a se destrăma = dub(i): recipient mare. bordei. [dope: a acoperi cu]. dâmb. a lucra cu sapa. a vopsi. a deduce. morman. a dupăi = dup. a provoca]. pe legea mea!]. a păcăli]. La neamul emeş. pahar mic [dare: a îndrăzni]. grajd primitiv. a umple. a alerga cu paşi grei. jertfe. a se supune. a hurui. [dole: destin ]. păduchi = gada: rufărie. Ţăranii din Moldova istorică au în casele lor o cameră cu destinaţie specială numită „casa mare”. suprafaţă netedă].

mare. hală: furtună. a strânge. mulţime. a da pe gât]. a ţopăi la războiul de ţesut. val de ţesătură = gig: a fi descurajat. om sărac lipit = gol. [guttural: cu nasul înfundat. a face să dispară [gul: a înşela.had(i): scandal gălăgie. batjocură]. a se gudura. a fâlfâi. [gir: cuplat. a zgâlţâi pe cineva.hud: adăpost. a lua în râs. ploaie puternică = ha-la: a spăla. a se apăra de. a lega [garden: grădină]. hop: obstacol. găucios. mai ales când vinul este stăpân pe minte = gur-gur: recipient de 10 litri pentru vin [gurgle: a murmura. adâncitură. [gig: sul de pânză]. a se întuneca. a bate. săritură = hup: atlet. timpul favorabil al acţiunii este în zori de zi când stăpânii dorm. 92 . nedreptate. drum.a trage pe sfoară = hap. a trage pe sfoară]. unit]. [hate: a urî. ia te uită! = gidi: eclipsă. belea. a sări. grădină: locul din jurul casei de la ţară = garadin: a aşeza în clăi. puternic]. a zbura. nenorocire. a se pleca. [hale: viguros. degeaba. direcţie. înălţime. a curge. liber]. a sări. a alunga. petrecere = gu-la: larg. hap: cacealma. întunecat [gibe: glumă răutăcioasă. delimitat. hoţ: cel care fură sau pradă. viteză. a duşmăni]. a seca. a se curăţa]. adăpost. a aduna mâncare [gammon: şuncă. a fi exaltat. guleai: chef. hata: belea. gol: spaţiu fără utilitate. a face rod. a rezista [gear: îmbrăcăminte. [hop: a sări]. a se grăbi. iar dimineaţa au ocazia să constate paguba. mic. [hate: ură. revărsare. a îmbrăţişa. a ceda. naiv]. zizanie = hir(a): a da naştere. [gate: poartă]. neînţelegere. a ghionti = hăti.had: precis. gură. venit de pe drum = ha-ra-an: cale. hăţi: a asmuţi câinii. gut: porumbel = gut. a păzi. a hărţui. a se îndrepta.gib: a se îndoi. linie]. a creşte.gada: a termina o ţesătură. hoţie. a izvorî. ger: frig puternic.gud: cuib. teren necultivat. scurt. necaz = hata. dâmb. hi: expresie cu care se alungă sau se opresc câinii din lătrat = hi: a se pregăti. de contrabandă]. umflătură. pagubă. scăderea temperaturii până la îngheţarea apei şi distrugerea vegetaţiei = ger. hop: a ţopăi = hup: acrobat. a mirosi. gig: sul de pânză. [gut: a curăţa de. nevinovat. râpă. durere. a se întrista cerul. a prinde. gurgurel: persoană dragă. soartă]. cel ce umblă în zori de zi pe căi lăturalnice = hot. plasă. a aluneca. hira: ceartă. a accepta. a se grăbi]. ridicătură = gheb. a se apleca. lacom = gamun: grăunte de chimen.gata. maldăr. [hi: noroc]. uimit]. [hatch: limită.gir: a alerga. ghidi: interjecţie care exprimă mirarea. fugă. a sălta. necunoscut [haranque: vehement]. a angaja. găman: mâncăcios. belea. a învinge. vorbire pe nas]. a fugi. a gânguri]. hat: fâşie subţire de pământ nearat care delimitează două proprietăţi = hat. geri: împerecherea porcilor = giri: rit. [hare: plată. a afuma slănină. duşmănie]. guturai: secreţie a nasului.hab: a descoperi necinstea. [hap: întâmplare. [hop: săritură]. zori de zi [hot: ilegal. răceală = gu-tur: secreţie a nasului.hada: a se usca. gât [gullet: gât. gheb: cocoaşă. blestemat. haram: afurisit. [giddy: ameţit.gul: a distruge.

lidim: a primi. supărare [ire: mânie]. om cu stare materială bună. a sparge afară. a face scandal = jar. furios. om mare = malac. a porunci. mă: mamă = mă: a se naşte din.sab: a rezista la un atac. judeţ. a se întări. libir: persoană care decide în nume propriu. a certa. [lip: a atinge cu buzele. a zări. zori. mami: cuvânt de alint pentru mamă. nesimţire]. a striga. a doborî. jude: demnitar cu atribuţii judecătoreşti şi administrative. a unge. a se sfătui. [jur: jurat]. local: ce aparţine de o anumită localitate. [liberty: libertate]. a trece. ira: strigăt de supărare când copii fac dezordine. pricină. a rupe. chestiune = ma-da: domeniu. pricină. strigăt de atac]. hui: a ocărî. blestem = hu-la: a vorbi de rău. a cunoaşte [leg: escroc]. dimineaţă. [judge: a judeca. slab. zonă. murdărie pe corp. a enerva]. locul de unde omul îşi începe ziua = hud(a): adăpost. a naşte. a fi mânios pe cineva. a fi escroc = lu-gu: a înşela. a suflat viaţa 93 . tânăr. a spune. [male: bărbătesc].ma-lag: apărător. a trage pe sfoară. a protesta. a lega.hudă: casă. provizii. femeie care a născut sau are în creştere copii = mami: divinitate emeş. a murui. a judeca. a aprecia]. afacere. [huddle: a se ghemui unul în altul. instrument de tortură = jug. jur: jurământ = jur. a stăpâni. familie [mă: mamă]. a înjura. a face necazuri. primar. [jug: a băga la zdup. [hush: a înăbuşi. a înceta. a împărţi averea. a se apropia de = lipi. judecător. lipi: a pune un strat peste. madea: temă. susţinător. a nu fi corect. a locui. întocmai! = i-i: a da de. ie: da.lugal: stăpân. a stăpâni. desigur!. rapăn = lip. şapte bărbaţi şi şapte femei. jar: a pune pe jar. alimente. a trimite [yes: da]. a se pleca.lag: a se umfla în dimensiune. ţinut = local. principe. a însemna pe răboj. a ajunge la maturitate. a goni. jug: dispozitiv la care trag boii la car. de nimic. lip: jeg. mânie = ira: divinitate emeş a dezordinii.lib(i): a unge. huş: a fi supărat pe cineva. [lug: râmă. a supăra [hue: strigăt. stăpân de rumâni. care a făcut din lut. [hole: cusur]. [local: de loc]. malac: om robust. a lovi]. tăcere]. hulă: om rău. [litany: litanie]. lac: acumulare mare de apă realizată prin îndiguire = lac. jap: a bate foarte rău.gu-de: a chema. [jar: a se certa]. a lăsa. liber = libir: a duce o anumită viaţă. conducător = jude. leg: testament = lag: liturghie pentru meditaţie.gur: a cresta. aşa e!. vizuină. [jab: a bate.sar: cineva care strică sau îngrijorează. amărât. a defăima. rege. om puternic. închisoare]. vierme]. a săruta. a se îngrămădi [lake: lac]. a cuprinde. a accepta. mulţime]. litie: slujbă ortodoxă pentru binefaceri şi belşug = litim. după chipul ei. lugu: a duce cu vorba. a jăpăi = jap. a opri. a alunga nişte păsări = huş: nesăbuit. a opri. [lip: obraznic. a se strânge la masă. a murdări. a fugi dincolo. chiot. a fi aproape]. a întinde. a cicăli = hu(i): nevrednic. a blestema. a cere. [madden: a supăra. a contrazice. a fi escroc.sug: porţie de hrană.lib: a unge cu grăsime.

a scoate la iveală. a spune. zid = mur: a înconjura. mili: a fi cuprins de milă. a da cu adevărat. mod: fel. mic. pornirile nărăvaşe ale acestuia = mul: scandal. maz: sumă de bani majorând miza iniţială. [mammy: mamă]. faringe. [muck: murdărie]. masă: obiectul pe care se aşează bucatele pentru a fi mâncate. a creşte. om rău. oameni proşti şi blegi. mut: persoană care nu poate vorbi = mut. fierbinte. drum sub nivelul ogoarelor din jur care poate deveni impracticabil în perioade ploioase sau când viscoleşte = mangar: încărcătura maximă a unei bărci.. [mesh: tocană. haine murdare. [mute: mut]. mulă: om lipsit de energie. [mummy: mamă]. [mile: milă]. a înzestra. pămătuf = mot. a convieţui. pasiune. melic: inflamarea glandelor de la gâtul cailor = meli: gât. a apăra. mic. [mule: catâr]. vag. acţiunea de a mânca = mă-sa: un coş cu alimente. a întuneca. omuşor. netot. [mine: mină]. flecari [mock: batjocură. în plus. [melee: încăierare]. leneşi. a murdări [misery: mizerie]. beregată. a speria. bătaie de joc]. a ruga. mu: sunetul pe care în scot vitele când rag = mu: gură. a mugi. [mode: fel]. a face gălăgie. a arunca. a se înfrumuseţa. a se asocia cu. moţ: smoc. prăpădit = muc: scurt. pe vremea când indivizii aveau cunoştinţă de strămoşul lor comun. prost. mud: a fi speriat. muma: termen foarte vechi pentru mama. [mangy: stare proastă]. muc: secreţie nazală. arzător. mur: perete. trăsătură = mud: ticălos. mit care se găseşte identic în Biblie. a întuneca. a străluci. moace: figuri.asupra lor dând naştere neamului omenesc.mud: a purta. nevoiaş. zăbrele. terci]. pe vremea când indivizii aveau cunoştinţă de strămoşul lor comun. bleg. soi. a gâfâi [moo: a mugi]. a încercui. a oferi. mină: săpătură subterană de unde se extrag minereuri = mâna: belşug. a şterge. 94 . tovarăş. mangă: surpătură în mâl. pereche. prăpastie. deoarece. a se îndura = mili: voce. mizer: sărac. umbră. scurt. a lăsa să crească barba. bogăţie [man: soţ]. [mash: amestec de malţ cu apă fiartă. a pipăi. manifestare. a îngrozi. terci]. cea care perpetuează neamul şi comunitatea = mumu-a: pe vremea tuturor familiilor (a străbunilor). gratii. a păzi. asociat. a chefui = mes(i): a dărui ceva. greoi = mu-la: vechil. tonţi = moace. man: nume de persoană = man: partener. cea care perpetuează neamul şi comunitatea = mu-mu-a: pe vremea tuturor familiilor (a străbunilor). a sfărâma. reputaţie = mi-ri-tum: un instrument muzical. reacţie. pudră]. mesi: a sta la masă. dans femeiesc [maze: confuzie]. adevărat. persoane cunoscute. mişel. a se ivi. cu haine murdare sau rupte = me-ze-er-ra: zdrenţe. [mure: a întemniţa]. a scoate sunete. meal: pământ alb. [meal: praf. [merit: valoare. bun de spoit casele = mea-lu: cât de mult. confuzie]. a slăbi.mu-a-se: pentru că. acţiune nesăbuită = maaz: exuberant. muma: mama. [mummy: mamă]. a merita]. meritu: faimă. mul: catâr. [motes: fire de păr]. [mull: încurcătură.

a arăta. uh: a fi iritat. cioturi. suferinţă. a pune un băţ. supărare sau linguşire = oh. [nose: a se conduce după miros]. a supăra. a sta ascuns. a căuta greşeli cuiva. nod: legătură între două sfori. a minţi. a păşi cu aroganţă. a pune jos. a dovedi. paha: diavol = pah(a): escroc. se făcea semnul crucii pe pereţii casei. a instiga [naze: cap. a începe o nouă acţiune. nu: aspect. persoană de încredere]. a fi sigur de sine = pase: picior. a arăta aroganţă. a se urca pe. a cerceta. [ninny: prost]. a instiga. victorios [near: aproape. a vărui = pa-da(i): o funcţie publică. păţ: păţanie. a îngriji. a se întinde. a se dezlănţui. a chinui. nuz: a ieşi în faţă.mutul: personaj din dansul căluşarilor. padi: cuvânt cu care se îndeamnă la mers caii de la căruţă = pad(i): a încuraja. a da. picior. zero. [oh!]. mulţime = nip. ninii: bâzâitul ţânţarilor = nini: a recunoaşte. [mutual: reciproc]. păşi: a merge încet. nilă: milă. odor: miros. a închiria. violenţă. [oddly: ciudat. a dispărea]. pad: a jura pe. a atinge. [pap: terci]. [no: fără. mudul: stâlp. a curăţa. agitaţie]. a întinde]. a scăpăra. [pass: a înainta. bad: a fi generos. [pad: drum]. nud: gol. promontoriu]. a dormi. colivie. a priponi. a găsi. a urzi o intrigă. a păstra cu mare grijă. hai! = nusa: a greşi. pap: îndemn adresat copiilor mici să mănânce = pap: tată. a dezvălui. a linguşi. a repeta o acţiune. bârfă. capriciu. a juca. nemulţumire. a conduce spre [pad: a merge pe jos]. ei!. a preţui. nus: ou. a încuraja. a apăra [pack: a se aduna. [odour: miros neplăcut]. a conduce. agitaţie. a strânge]. mulţime. [pac: balot. dezbrăcat = nud: a se culca împreună cu. zid. chin. frică. legătură. [pass: a depăşi. a apărea. [nud: gol]. nud: a aranja. necaz. a manifesta înţelegere pentru o persoană în suferinţă = ni-la: a micşora umilinţa unei persoane [nil: nimic. pus: durere. a fi supărat. [nose: nas]. a merge de-a lungul. loc de întâlnire = nod. odiu: ură. a arăta cuiva. a muri. labă. a trece. nici un]. nir: ulei sfinţit cu care se ungea capul domnitorului la încoronare. păs: durere sufletească. a supăra. pat: suport pentru dormit = pat. mirosul specific de taurine. a îndemna. 95 . udu: a zdrobi. perete. a se căţăra. sau se ungeau diferite părţi ale corpului aflate în suferinţă = nir: prinţ. a îndemna. a ţine. [node: nod]. a oua. păca: a supune. pască = pac. dans care se face în unele faze în jurul unui băţ = mutul. venin. legătură]. a înjura. nip: lume. [nic: crestătură în lemn]. nărav. a dansa. a fi important. scârbă = odu. refugiu. necaz = pas. oh: nemulţumire. răutate. a pune la adăpost. fără valoare]. no!: iacă!. straniu]. bot. stâlp vertical. nig: lucru de preţ. pag(a): cuşcă. fără îmbrăcăminte. [pah: phuuuu!]. nosa: cuvânt care exprimă un îndemn la acţiune. nic: mic = nic. pădăi: a se găti. a îmblânzi = paca. naz: moft. [pat: a mângâia. mireasmă = odol. frate. suceală = naz. ia aminte! = no. lipit de. a fi. [nip: ciupitură. braţ. a se ridica. pag: a ocroti. a ieşi în faţă. a înfige cu putere. a ocroti. uite!. chemare. a circula]. pac: pungă în care se ţine tutunul. mic. a închide în cuşcă. nib: mulţime. nas: organul de miros al omului = nas. păţău = pat. udul: văcar.

plânset = rag: a lovi. pilă: minge = pila: rotund. bu-bu: a se aprinde. a trage. a defila [pill: situaţie neplăcută]. a se murdări. [rare: rar]. piş: a urina. cătuşe. [rack: chin]. clică. confuz. grămadă. a defila. raci: grătar = raci. bu-bu: a rupe. agale. rac: crustaceu cu două braţe cu foarfece cu care prinde prada = rac. lovitură dată cu acest bici. [rage: mînie. aranjat. a alege. bulug: hotar. mâncare]. a crede că poate face ceva = pot. rac: boală gravă a cailor care se manifestă prin umflături în partea inferioară a picioarelor = rac. mârşav. plug: unealtă cu care se ară = pulug. piţ: piţigoi. a măsura. a străluci ca soarele. a tăia din. [rack: chin. rar = ra-ra: a netezi. a presimţi. [piss: a urina]. a arde cu flacără. hap]. pup: numele unor preparate alimentare făcute din făină de grâu. a trage. a cuceri un teritoriu = rap: bandă. pasăre care îşi face cuibul prin găurire. a se umfla. [rapt: răpit]. biciuşcă. pipi: a urina. pes: palmă. a ciupi]. a trece. a trage afară. neştiut. a arăta. rană adâncă. pântece. a trage. a ucide. pisălog = pil: a fi întunecat. a îndepărta totul = rad: a tăia de la rădăcină un copac. a istovi de puteri]. harapnic. rag: a răni. a pângărî. [pile: a îngrămădi. a lungi. a stropi cu urină butuci sau tufişuri = pis: mal. [pup: căţel]. a băga în foc. [rack: grătar]. a se uni cu o pană. gălăgie. [ray: rază. bucată de prescură. preţios [peck: merinde. în trunchiul unui copac = pit. a provoca. stâlp. a împărţi. rag: a prinde rădăcini. neclar. ordonat. îngust. gâtar. anus. bid: gaură. direcţie. pilă: persoană care face trafic de influenţă cu scopul eludării legii = pila: ascuns. pil: leac. a arde. a migăli = pu-chiri: a iriga livada. remediu. a strânge.bi-bi: a picura. a roti. a curge în stropi = pi-pi. a provoca. a uni. [pipi: a urina]. pe îndelete. a doborî]. rag(i): a înjunghia. a nivela. a str ânge. [push: sprijin]. grămadă de strujeni. fiare. a mânji. a-şi da importanţă. [pill: pilulă. a tăia de la pământ [rude: viguros]. mizerabil. a întinde [pot: a culege. a aţâţa focul. ascuns.[patch: a improviza din bucăţi]. puchiri: a face ceva migălos. [puppy: persoană proastă şi înfumurată]. mugur. a sprijini. a creşte. domol. a se înfrumuseţa. a se înfuria]. partea din faţă a palmei. ghem. ascuns. a pune în fiare. rară: încet. but: ritm. efortul de a aduna = pus: bine legat. rapt: a smulge. nume generic pentru mai multe plante = pupu. pot: a reuşi să facă. rană adâncă. margine. 96 . a iriga prin şanţ fiecare copac [pucker: a încreţi]. a da frunza. pil: bici cu coadă scurtă făcut din curele împletite sau din vână de bou. lăstar. a creşte [pill: minge]. a strânge]. rag: sunetele scoase de vite când se rătăcesc sau sunt bătute. puş: claie. [plough: plug]. capcană. neştiut. rad: a tăia de la rădăcină. rai: tărâmul fericirii = ra(i): a radia. brutărie = pec. orificiu. a curge. a creşte. a suferi. a vibra de. pup: sărut = pupu. a aduna în turmă. a încolţi. pec: brutar. a lărgi. a radia]. neştiut. [pit: gaură în pământ. gârbaci. medicament = pil: neclar. mers legănat.

îndestulare de produse alimentare = saţu. inamic. a desface legătura.2 litri). a strica. a se mădărî. a suferi. sig-sig: a enerva. lăcomie. a înnoda. [sac: sac. [set: rece. [sag: stare de deprimare]. roşugalben sau auriu. sătul. protejate de şanţuri adânci = sa-tu: înălţime. a supraveghea. partea de sus. fericire. săpa: a face un şanţ cu sapa. a slăbi. a dori. grămadă. [raid: asalt]. saţu: senzaţia de saturare. a înfuria. a împărţi. sanctuar. a tropăi. buzdugan. [sat: a fi aşezat. a desface mănunchiul. a merge sigur de sine. a fi mai bogat. a zări]. belşug. a pleca departe. platouri. gest care se face prin lovirea 97 . sichis: zgârcit. mulţime. a tânji = ra(i): a înjunghia. sănătos. [sight: vedere. sed(e): apă rece. rug(a): a repune în drepturi. armată. necaz [rim: a înconjura. bunăstare = salut. [sate: a sătura. a sosi la. lichide sau bunuri de valoare = sa-cu: braţ. a rupe. vârf. a se cocoţa]. loc. râp: o specie de peşte. puţin câte puţin = sichil: îndemânatic. [rape: răpire]. munte. aşezate în locuri uşor de apărat. răpi: a umili. sic: pământ care conţine calcar. stare. sacu: obiect confecţionat din piele. legătură. a reaşeza. sigă: substanţă minerală roşie care se găseşte în natură. a desface năvodul. a provoca. bucată. a potoli foamea cuiva]. [sick: care are nevoie de reparaţii]. a se domoli. rasă. satu: prima formă de organizare a unor comunităţi umane sedentare. ordine. salut: salvare. [sink: a se lăsa la fund]. cânepă. cu care ţăranii trag brâiele la ferestre şi la case = sig(a): culoarea soarelui cînd apune roşu-galben sau roşu. sadă: vrană la butoi = sa-du: măsură pentru lichide egală cu 24 sila (20. sagă: miros urât = sag(a): a sufla. in. sala: cameră de dimensiuni foarte mari folosită pentru întruniri sau ca depozit = sa-la: a întinde. rigă: rege = rig(a): a se înclina. a vrea. a se strânge. înălţimi muntoase. a pătrunde. fericire. a se potoli. grav]. sete: lipsă de apă din pământ provocată de secetă. a lungi. teritoriu. hotar. a îngriji. pungă]. a plăti din urmă [ruckus: scandal]. pietrar. a se întâlni. [sad: trist. a restabili ordinea. lână sau piele în interiorul căruia se pot pune spre păstrare seminţe. a mătura. [sickly: cu greu]. neam. [rip: a spinteca]. sal-ud: a aduce omagii. boabe. rib: a fi de rang superior. a asasina. a batjocori. sanchi: a se lenevi = sanchi. folosit la zugrăvit = sic. dreptate. a respecta. sa-ţu: a împărţi. străin. boccea. mânecă. fusar = rip. a distruge. unealtă cu care se prăşeşte sau se fac alte munci agrare = sa-pa: a face un şanţ. [salute: salut]. sub formă de bolovani sau de nisip. a mărgini. [sap: a săpa]. a păzi. Satele erau compuse dintr-un număr mic de case fiind înconjurate cu palisade şi garduri înalte din trunchiuri de copaci. a pune la stâlpul infamiei. starea fiziologică a omului când are nevoie de apă = sete. a dispreţui. armă. a lega cu funie. loc. natural. origine.răi: a se înrăi. în putere. sig: culoarea soarelui când apune. a pune la stâlpul infamiei = rap(i): a ţiui. [sale: vânzare]. a găti]. a culca. spiţă. rucă: jalbă = ruca. poziţie. sic-sic. [rig: ţinută. a duşmăni = rim: trupă. a răni. răcoare. a se târî. vârf de deal. morman. a împresura]. abundenţă. a se realiza greu. pregătit din timp]. râma: a face rău. sang-chi: a mânca alene.

a jefui de îmbrăcăminte. bumbac sau lână cu desene în relief = sam: a evalua. foile adunate în jurul miezului. faimă. calfă care trebuie să rezolve lucrurile mărunte = sodal. a suporta. a se odihni. [shed: sopron]. [suck: gogoman. a se odihni. şip: sticluţă mică. din multe bucăţi. sol: cel care aduce veşti. a speria]. a veseli. cinste = solim. [shade: umbră]. a suferi. a porni. sul: om tânăr. [sham: prefăcut. a atâţa. hazliu. [shod: a încălţa. su-dal: samar. a făta. glumă = şag(a): a asculta. [shake: a impresiona. su-lim: veneraţie. ştafetă = sol. sug: a înghiţi un lichid direct din vas sau din glanda ce-l produce = sug: a suge. a grăbi. a păşi. a se pune. [shawl: sal]. a plăti cu echivalent. a implora. suma: a pune la grămadă. a ceda. a potcovi]. a fi împreună = sum(a): ceapă. sub supraveghere = şedur: cocon de omidă. şug: porţie de hrană. calm]. [shoo: a speria]. şud: cerere. [sum: sumă]. a trăi ca porcii. a jefui pe cei fără apărare. sudină: flăcău hărăzit ca soţ unei fete pentru căsnicie = su-din: liber ca un fluture. dovadă. şaniu: cu şalele moi. [share: parte. locuinţă. binecuvântare. a seca. a pândi. fraier. a dărui. [solemn: măreţ]. a se răcori jos. a înfige. şagă: vorbă. a alăpta un copil. şod: ciudat. sodal: ucenic. a dărui. adâncitură. larg. 98 . [ship: a trimite mărfuri]. a cumpăra. a tăia. a împărţi. a descânta. a duce. şam: ţesătură de in. vas de lemn din care mănâncă porcii = sah: porc domestic. [sudden: subit. su-buru: adunătură.sig-sig: lovitură repetată. şef: astupătoare la horn care se pune pentru a opri căldura după ce s-a stins focul = şeg: a tremura de frig [sheaf: legătură]. pas. nebun. solemn: respect. [shock: claie]. a fi mulţi. puternic. lucru grozav]. a spune. şmecher]. a trăi. stare sufletească. a se domoli = şed: apă rece. [sodden: necopt]. a strânge. a împărţi]. [sick: abătut. răcoare. implorare. a respinge. a suge]. sug: sens figurativ pentru a jefui de bani sau bunuri. hotar = sar: a săpa. şar: dungă. pocite = sa-ne-sa: rugăminte fierbinte. fluierul piciorului]. [shank: trup. a se linişti [son: fiu]. şal: ţesătură pentru femei care acoperă capul şi spatele = şal: a strânge. hrană. a limita. a vinde. sin: fiu = sin: a da. a persista. a fi calm. ciubăr. descurajat]. şănţuleţ. curaj. a jefui pe cei fără apărare. a se întrista. a lecui. crestătură. nume dat adânciturii de pe diverse obiecte. [sober: cumpătat. a transmite. şo: strigăt cu care se asmuţă câinii = şu: putere. a dura. a arăta. sobori: a se strânge pentru a se sfătui = soboru. a se pune. lungime. şaf: hârdău. a distruge. a prezenta. deschis. poznaş = şod. a se aşeza. a fi atent la. a fi calm. a bea dintr-un vas până la ultima picătură = sug: a persista. a reuşi [sole: talpă a piciorului]. parte a căruţei sau plugului. şoc: cantitate de 60 de obiecte de acelaşi fel luate ca un tot = şoc. vas mic în care se păstrau leacurile = şip: descântec. [suck: sugere]. şed: a avea o poziţie stabilă. îngâmfat. a se potoli. a da peste cap.pumnilor mâinilor pe verticală (de sus în jos) = sic-sic. [shaft: mâner de vas]. a lega cu fire. şedă: în subordine. a dizolva. eveniment.

[shun: a evita pe cineva]. [to: la. a da junghiuri]. a nenoroci în bătaie = şona. şuc: izbitură. a sădi rău. plăcere. vesel. furios. şonc: şchiop = şun: soartă. a aşeza. a inunda. a închide în]. [zany: bufon. gaură = şu-tu: evadare. rude. a strânge. a povesti. [tug: a trage. a speria. viaţă. seci = upi. şuti: a lua. a distruge. familie. a goni. a obliga]. a lovi puternic un obiect de metal cu ceva. a lipăi. ţipăt. tel: sârmă aurită din care se face beteala = til: a realiza. necăjit. a fi iubit. prăpăd. a povesti vrute şi nevrute = tacalal: a începe. a alătura. a fi prins. mângâiere. 99 . [urge: a sili. mişcare repetată fără rezultat. onest. pisălog. [shun: a se feri]. [unite: a uni]. înjura. [shook: a scutura. a lua. a fugi]. a săpa. a para un argument. a impresiona]. dab-ba: om liber de obligaţii [tap: lovitură uşoară]. a prinde. a fi liber să tai cum vrei = tapa. a se strica. şucar: supărat. [tell: a şti. lac. a fugi. şoti: a face pozne. pentru. [up: sus]. a vârî. a înhăţa. a înhăţa. demn de încredere. uni: a strânge laolaltă. a dăinui. zănatic: aiurit. [shoot: a da buzna. a rupe. a distruge. uz: folosinţă. a fi supărat. upi: cerealele care cresc fără grăunţe. a clătina]. a scăpa din. [shut: a închide o uşă. tug: unealtă de lustruit piei în tăbăcărie = tug: a fi mânios. mulţumire. înălţime. [tube: ţeavă. lucru făcut cu temei = zil: a fi fericit. tu: credincios. a prinde. a pisa. a face şotii = şuti: a face. populaţie. comportare.şona: a schilodi. îmbrâncitură = şucu: a se apăra. a deschide. a se prăpădi. taclale: vorbe în vânt. a sparge un vas de lut = zang: a face zgomot. după]. a fi împreună = un(i): a aduna. [shon: a se feri de. a număra. a izbi cu violenţă. a zdrobi. a apuca]. a se întinde. afecţiune. [shook: izbitură. tub: cilindru gol pe interior folosit la transportul.za-na-tag: a lua în mână o păpuşă. a conduce o păpuşă. păstrarea sau evacuarea unor bunuri sau produse. aerisirea sau ieşirea fumului. urgie: nenorocire mare care se abate asupra cuiva sau a ceva. canal]. tapa: a cresta un copac. zang: a face zgomot. a lustrui]. ceva de proastă calitate. a aduna. la aprovizionarea cu apă şi în irigaţii = tub: a pătrunde. groază. a sparge afară. ubi: rod ascuns. natură. a înhăţa. a captura. a prăda = şu-ti: a lua. glumeţ = za-na-tac. a acţiona într-o anumită direcţie = uz: distanţă. şum: miros specific greu de suportat = şum: a putrezi. a lega. a deschide. neghiob]. zel: credinţă. to: salut folosit între persoane cunoscute = to. şut: deschizătură în acoperişul unei case care permite pătrunderea luminii în pod. a captura [shut: a prinde. [use: întrebuinţare]. adevărat. a deosebi]. a strânge în braţe. strigăt. [zeal: ardoare]. a para o lovitură. ură = urgu: ferocitate. şu-na: par. a zdrobi. revoltat = şucur: a se apăra. faptă de om duşmănos. a da spre. furie. a prinde. dezlănţuire violentă de forţe ale naturii. [tickle: a linguşi]. [zany: măscărici].

loc. a rezista. apa este elementul vital al vieţii (kala: provizii. us: coastă. bibad [UZ. singur) ngarza [PA. igi-sig-sig [PA. băţ înalt. durun [DUR. dreptate + hi: individ + a: a purta. a alege. a lovi + ra: a răni. omletă.e. a turna + ru: a face socoteli. dar care sunt în limba română: an-bir [A-SUD] Cuvântul asud are sensul: a transpira. iritaţia produsă de un aliment iute sau când se sare cu burta pe luciul apei (uz. afemeiat. mâncare ciobănească din caş şi urdă prăjite împreună. dir [SI. a supăra. lăptişor de matcă (pa: tată. 100 . a vorbi. a da de veste (zi: om. suflu.LUGAL] În limba română paluga: om înalt. durerea unei răni superficiale.SE] În limba română cuvântul zise: a spune. Tot umbra copacilor era căutată pentru o clipă de odihnă impuse de sărbătorile religioase ca în expresia „sărbaţi”! cu sensul figurat – vă odihniţi!. enku [ZAG-HI-A] În limba română zaghia: ţesătură groasă din lână colorată în dungi negre alternând cu dungi roşii şi care este purtată ca fustă de femeile de la ţară. scandal). haină uzată. dar acestea au o poveste pe care o las pentru viitor. firav.n. a chinui + tu: copil. a absorbi. a se întinde). durere. a fi egal. foarte tânăr + diş: unic. confidenţe + se: a se înfierbînta. răsplată).DUR] În limba română durdur: a certa. a căuta + pa: a arăta. Halloran am găsit mai multe cuvinte fără explicaţie. a irita. a se înălţa + lugal: om mare). creangă). a face baie. ordine. gina [TUR.PA] În limba română cuvîntul papa: terci subţire pentru copii mici. A. a transporta + a: apă). îmbrăcămintea puşcăriaşilor formată dintr-o ţesătură groasă dungată cu gri şi negru (zag: a lua pe umăr. a răspândi. îndemn de a mânca adresat acestora. petreceţi! În dicţionarul lui J. sănătate. bufniţă. a batjocori. dabin [ZI. kurgaru = sămânţa vieţii. a reface + tu: a aduce. kurgaru. sarbatu. a zbura. a fi mînios. sarbatu = un soi de salcie. din centrul României (tur: mic. În limba română ustura: a arde. copac cu umbra deasă.Mai sînt cîteva sute de cuvinte eme-gi care se găsesc numai în limba engleză. foc + ka: a striga. e-muhaldim [MU] În limba română mu: a mugi. Există cuvinte eme-gi şi în limba germană şi spaniolă. a dispreţui (dur: a locui +dur: a întrerupe respiraţia cuiva). În limba română este cuvîntul curvaru cu sensul de om destrăbălat care întreţine relaţii sexuale cu oricine. frate. butoi). a uda o cămaşă sau corpul cu transpiraţie (a: apă + sud: a stropi. Sunt cuvinte eme-gi comune cu limba franceză sau cu dialectele ei. prăjină (pa: creangă. În limba română cuvîntul sarbatu are sensul de persoană sărbătorită. ga-an-zir [ŞE-KA] În limba română ceca: huhurez.TUR] uztur = uz(us)-tu-ra. a transmite informaţii. lăstar. a rage. pantă. Kramer – Istoria începe la Sumer – am găsit cuvintele kalaturu. a căuta nod în papură cuiva. kala-tu-ru = licoarea vieţii. În lucrarea lui S. gât. care sunt şi în limba română. a îndura. iar petrecerile în mediul rural se făceau vara la umbra unui copac. Umbra acestui copac era căutată de cei care doreau să se odihnească. păsări care în tradiţia populară prevestesc o nenorocire sau moartea unei persoane (şe: căldură. ardoare).A] În limba română sia este strigătul cu care se dă unei ambarcaţiuni comanda de mers înapoi (si: a se clătina. casă). N. a pleca la drum lung.DIŞ] Turdaş este o necropolă din mileniul Vll î. are în română cuvântul călătoru cu sensul de a călători. bogăţie. În mediul arid din Ki-en-gi şi în orice călătorie lungă. tânăr. a vrea afară.

La cuvântul rib se explică originea akk. a se respecta (sal: delicat + ud: sprinten. Originea cuvântului este eme-gi nu akkadiană. Cuvântul este em-gi pentru că există în limba română răbui: a unge cu dohot osia căruţei sau produse din piele pentru a rezista la umezeală. călări. alan. În limba română este cuvântul bubuţă: bubă mică. colac. aceasta + gi: seară. culoare roşie. strălucitor. celar. kala. well. a dori + gar: a adăposti. a arde. Cuvântul este eme-gi pentru că în limba română alun = arbore. încăla (in + cala) = a aduna avere. a-i arde faţa de mânie. tag4. 101 . a căsători. cale. ta6 se explică: reduplication class –ta6-ta6 in maru. călăraş. a avea încredere). colăci = a înfăşura rotund. Termenul este din eme-gi pentru că în limba română roşu are sensul de a fi aprins la faţă de mânie.UD] În limba română cuvântul chiot: a scoate sunete specifice unui atac sau unui moment de bucurie (ki: fire. a face legătura cu pământul + ud: a lua cu asalt. a se îngrăşa. a înmuguri. a conduce. vioi). kislah [KI. La cuvintele kalag. La cuvântul eme-gi u-bu-bu-ul se spune că vine din akkadiana bubu`tu. a călări. loc. deschis. Din această rădăcină mai sunt cuvintele calari (kala +ri) = a se deplasa călare. În limba română cal. buuru = cistern. strong.GAR] În limba română cuvîntul sălaşar: persoană care se ocupă cu găzduirea oaspeţilor sau călătorilor (sal: larg. La cuvintele taka4. La cuvântul eme-gi (ngis)al-la-an. a sosi aproape de). lonword from allaanum: oak. tata: tată. cală = locul de depozitare a mărfii pe o navă. se explică = stejar (akk.EDIN] În limba română cuvântul salut: a se întâlni. locuinţă. a uni. mend. roşu de furie. a primi în siguranţă. zeh [SAL. putină. încălăra (in + cal + ara) = a urca pe cal pe cineva. ocol. a produce durere.UD. În limba română cuvântul mânci: a mânca. a fi plin de sine (pa: bărbat. alun: tree). tak4. bubă formată în gură. ţarc. swift [GURUS +2-N 14 wagon pictogram] pe care o consider incompletă. călărime.EN. a împrăştia + as: căruţă mică. deci cuvântul este din eme-gi.GI]. a se dezlănţui. La cuvântul eme-gi hus apare explicaţia: rusu din akkadiană. bur se precizează: akk. încălărare = încălacare pe cal. căli. a pofti pe cineva la masă (me: responsabilitate. rabbu. kal se dă explicaţia: to repair. Imaginea căruţei ar trebui interpreată şi în sensul unei deplasări (transport de marfă) pe roţi şi cine trage căruţa. a arăta. a tăbăci. Cuvântul sălaş: adăpost. strălucitor.isin [PA. celă = încăpere mică pentru păstrarea alimentelor şi a unor obiecte. muru [SAL. butoiaş. a transmite omagii.AŞ.SE] În limba română păşi: a merge cu aroganţă. Cuvintele sunt eme-gi pentru că există în limba română ta. a împodobi +se: stimă. a avea + en: acesta. a face călăreţ. În limba română este cuvântul buriu = butoi mijlociu. La cuvântul eme-gi buru(d). a se mări. a pune la cale o afacere. abubă: bubă neagră. adj. a umple cu. a da). engir [ME. a se uita la). călăreţ. boboti: a produce bube mici.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful