P. 1
Despre Daci Geti Dispute Istorice

Despre Daci Geti Dispute Istorice

|Views: 57|Likes:
Published by Alecs Alecsx

More info:

Published by: Alecs Alecsx on Mar 18, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/10/2013

pdf

text

original

Constantin Olariu Arimin: DESPRE DACI, GEŢI….

DISPUTE ISTORICE
Constantin Olariu Arimin În luna august 2004 am găsit pe internet imaginile a 74 tăbliţe de plumb depozitate la Institutul de Arheologie Bucureşti. În cultura română, despre aceste tăbliţe cu scriere getică nu s-a scris un cuvânt, fiind învăluite între-un mister absolut. Unele informaţii care nu pot fi dovedite cu probe, spun că după terminarea mânăstirii Sinaia în anul 1695 o parte dintre sihastrii din munţi s-au retras aici aducînd cu ei şi tăbliţele cu pricina. O altă variantă a apariţiei acestor obiecte este că în anul 1875 cînd se săpau temeliile palatului Peleş, s-a descoperit o mare comoară formată din aproximativ 240 sau 540 de tăbliţe de aur şi plumb, cu o scriere asemănătoare cu a grecilor antici, dar folosind şi litere latine precum şi alte semne specifice acestor tăbliţe şi figuri de geţi, oştiri, cetăţi, simboluri divine şi alte elemente care duceau la ideea clară că s-a descoperit o mare civilizaţie. Numai că şeful guvernului României de atunci, Lascăr Catargiu a dăruit-o regelui Carol I care a ordonat ca tăbliţele de aur să fie topite după ce s-au făcut copii. Bănuind că valoarea lor este inestimabilă şi a distrus dovezi ale istoriei noastre, a donat copiile însoţite de o scrisoare unde-şi recunoaşte greşeala, mânăstirii Sinaia! În anul 1956 puterea comunistă a confiscat de la mânăstire atât tăbliţele de plumb, cât şi toate documentele care făceau referire la ele şi totul a dispărut. În anul 1986 mai mulţi cercetători din domeniul istoriei au afirmat în discuţii particulare că înainte de al doilea război mondial, în subsolul actualului Institut de Arheologie din Bucureşti existau mai multe sute de tăbliţe cu o scriere necunoscută pe care ,,nimeni” nu le-a cercetat! În anul 2003, istoricul Alexandru Deac a comunicat la Congresul de dacologie ţinut la Bucureşti, că a descoperit în arhivele Comitetului Central al PCR scrisoarea lui Carol l către mânăstirea Sinaia. În prezent la această instituţie ar mai exista 5, 35 tăbliţe după unii sau 70 după alţii, dar fără documente de intrare şi fără a fi înregistrate în patrimoniul ei! Din cele 74 tăbliţele de plumb eu am citit 65, iar informaţiile de pe ele ne arată adevărata noastră istorie privind structura de organizare a statului geţilor, sistemul juridic, religia lor, felul cum ştiau să-şi apere glia străbună. Ei îşi spuneau geţi sau rumuni pentru că aşa este scris pe tăbliţe, nu daci cum i-au numit romanii. Îşi scriau identitatea de neam cu cuvintele rumun, riomion, ruomuon, rumuno, romuno sau falnici geţi şi nu daci, iar ţara lor o numeau sfânta Geţia sau Giţia. Strămoşul lor ancestrtal era Moş Arimin, os din care s-au tras ariminii/armânii şi rumânii. Conducerea neamului era asigurată de dage balo (adunarea neamului străbun), care alegea un mato (ocrotitor, conducător, părinte), care deţinea funcţia cât timp era sănătos la trup şi la cap.
1

Din cei 54 de mato eu am reuşit să citesc numele a 43 de conducători ai neamului strămoşesc. Pe alte tăbliţe această conducere colectivă apare cu numele de soboru, gometi sau radă. Aveau un guvern numit agie, în fruntea căruia era mato. Conducătorul armatei se numea basileo, care era ajutat de un consiliu de război numit soto balo (soţii, însoţitorii steagului get), iar cetăţile lor întărite se numeau dabe. Ţara era împărţită în sindii (isprăvnicii) fiind conduse de către un sind. Organizarea administrativă era în cătune, sate şi dabe, iar centrul de putere se numea dabo geto (cetatea neamului get), care a fost la început la Sarmisetuzo, mutată pe la 380 î.e.n. la Enisala (judeţul Tulcea), iar pe la anul 320 î.e.n. a revenit din motive strategice la Sarmisetuzo. Sunt menţionate şi legăturile de sânge care formau şatre în cadrul unor comunităţi. Armata era organizată în polcuri şi avea două corpuri distincte: daco armosa (armata nobililor), care pornea prima în luptă şi gloto armosa (armata gloatei sau a poporului), care suplimenta forţele primului corp sau îl înlocuia complet. Echiparea armatei era asigurată de dage balo, iar conducătorii corpurilor de armată erau numiţi tot de adunarea neamului. Oamenii nu aveau voie să se mute dintr-un loc în altul decât cu aprobarea dabei de care aparţinea. 32 din semnele folosite în scrierea geţilor pe tăbliţele de plumb sunt identice sau foarte apropiate cu semnele scrierii cretane liniar B din perioada 1500-1300 î.e.n. Alfabetul chirilic folosit de români pînă pe la 1870 este în realitate o parte din alfabetele utilizate de strămoşii noştri geţi în urmă cu 2500 de ani. Secuii au folosit prin secolul Xlll un alfabet cu 33 de semne, iar 28 dintre acestea sunt identice sau asemănătoare cu ale geţilor de pe tăbliţele de plumb. În Transilvania şi Ungaria s-a folosit în secolele XV şi XVl un alfabet runic maghiar care a fost „prelucrat” tot din alfabetele geţilor. Gotul Wulfila a „creat” şi el pe la mijlocul secolului lV e.n. un alfabet runic inspirându-se din semnele geţilor. Scrierea geţilor mai are semne comune cu alfabetul folosit în secolele Vlll – ll î.e.n. în estul Spaniei (Tartesio/Turdetano), cu alfabetele folosite de tuaregi şi libieni înainte cu multe secole de era creştină. Există asemănări uluitoare ale alfabetelor geţilor cu scrierea din Biblos, Mohenjo-Daro, brahmi şi alfabetele folosite de sabei în Arabia în secolele XV-lV î.e.n. cât şi cele din Siberia din secolul lV era noastră. Plutaşii de pe râul Bistriţa foloseau pe la 1880, 56 semne pentru crestatul lemnelor. Dintre acestea 13 sunt identice cu semnele din scrierea liniar B, iar 38 sunt identice sau foarte apropiate cu semnele alfabetului geţilor. După mitologia greacă, hiperboreenii care locuiau la nordul Dunării, erau legaţi de cultul lui Apollo. Herodot în Istorii spune că aceştia aduceau ofrande templului din Delos, iar fecioarele „Arge şi Opis veniseră chiar odată cu zeii”. Platon în Axiochos vorbeşte prin gura lui Socrate, despre nişte table triunghiulare de aramă cu un conţinut religios aduse la Delos de fecioarele hiperboreene Opis şi Hekaerge. Venirea zeilor la greci a avut loc odată cu formarea primelor structuri sociale din secolele Xll-X î.e.n. în numita „perioadă obscură”. Arheologia a descoperit într-adevăr plăcuţe de bronz cu o scriere arhaică pe care au atribuit-o vechilor greci şi care a apărut la sfîrşitul secolului Vlll î.e.n.

2

Religia lor era monoteistă având în frunte pe Sentu/Sântu cu sensul de Creatorul, Dumnezeu, iar ca simbol al sacrului era crucea (vezi imaginea de sus) cu braţele egale, liberă sau înscrisă în cerc, cum apare deasupra uşii la primele biserici creştine din Siria şi Palestina. Divinitatea activă a cultului crucii era Zabelo, Creatorul vieţii din lumina vie a soarelui şi Suien, Zoien, Zoe ca divinitate a renaşterii vieţii din aşteptarea luminii morţii (liniştea lunii) prin nemurire. Mai erau dio Dionise, dio Sopio, dio Donizeto, dio Oroelio, dio Tiaz. Fiind o religie a luptei continue dintre bine şi rău, duhul răului se numea Sotea sau Satan. Pământenii se năşteau din lumina vie a vieţii (lumina soarelui), dar toată existenţa lor trebuiau să se străduiască să facă numai fapte bune în folosul celor din jur ca o probă de curăţenie pentru comuniunea cu adevărata viaţă veşnică (nemurirea) ce impunea condiţia de OM. Nu aveau statui, iar divinităţile lor se manifestau ca nişte duhuri, entităţi spiritual – energetice. La naştere fiecare persoană era luată în pază de un înger, neamul get fiind binecuvântat de oastea de îngeri (falanga). Nu aveau temple, ci mici troiţe şi bisericuţe/metocuri unde îşi oficiau cultul sau altare improvizate în vremuri de restrişte. La naştere fiecare era botezat în religia neamului cu vin şi pâine strămoşească. Crucea a fost simbol al sacrului la neamul nostru de la începutul mileniului V î.e.n. descoperire făcută la Gorban, judeţul Iaşi, apoi la Cucuteni, iar mai multe tezaure ale geţilor au ca obiect de podoabă crucea înscrisă în cerc sau crucea cu braţele egale. Divinităţile lor aveau în jurul capului o aură, aşa cum arată plăcuţa de plumb descoperită la Romula.

3

Toate aceste date sunt scrise pe 4 . o broască ţestoasă. un peşte. Scaunele sunt trei sugerînd legenda celor trei magi. III. Multe din elementele de cult ale religiei geţilor. La stânga imaginii este un porumbel zburând reprezentînd Sfântul Duh. doi măgăruşi (cum a intrat Iisus în Ierusalim) şi un profil de om. În partea stângă jos a şopronului se vede o persoană şezând pe un scaun.e. Marele get a existat ca realitate istorică. iar în mână ţine un toiag. imagine preluată de hagiografia creştină. Sub imagine. Ilio toate având aceeaşi semnificaţie.e.Sarmis sau Armis este Mântuitorul sau Salvatorul neamului geţilor. Creştinismul ortodox este în mare parte religia strămoşească. Zamolxe. fiind ispita diavolului. Tăbliţa 1 este prima atestare materială a legendei naşterii Mântuitorului. apare pe tăbliţe şi sub iniţialele IOI.n. sau Ili. al cărui cap este pus pe capul lui. o pasăre mare care aleargă şi un câine sau lup. care se va numi mai târziu Sarmis.. Deasupra şopronului este figura cunoscută a lui Iisus cu plete şi cu barbă scurtă ca semn al tinereţii. în colţul stânga jos se văd stilizate imaginile pentru o şopârlă mare. şi care au fost duse de emeşi în Sumer/Ki-en-gi de pe meleagurile noastre pe la mijlocul mileniului lV î. un copil mic ridică braţele către cer simbolizând bucuria vieţii ce s-a născut. mama primeşte un toiag şi un miel de la divinitate/marele preot get?. iar ţara lor o numeau ţara sfântă (dio Geta). care are pe cap costumaţia religioasă făcută din blana unui lup. La mijloc este un şarpe foarte lung. dar şi simbolurile religioase (crucea cu braţele egale libere sau înscrise în cerc. iar lângă coada acestuia este un pătrat împărţit în nouă părţi egale sugerând că este protector al vânătorilor şi al învăţaţilor. II. s-a înfruntat cu Pitagora şi le-a cerut geţilor să renunţe la folosirea aurului ca aducătorul tuturor relelor de pe pământ. Pitagora şi pitagoreismul. steaua cu şase colţuri şi steaua cu şase raze) sunt păstrate din religia neamului mioritic din mileniul lV î. a vizitat Egiptul. a fost mare preot şi reformator.n. Tăbliţa ll povesteşte despre vizita lui Zamolxe în insula Samos şi trecerea cabirilor la religia sfintei cruci a Mântuitorului! Pe tăbliţele l şi ll apare semnul crucii ca simbol al sacrului şi al pământului (ţării) care stă sub această protecţie. La dreapta jos. Geţii se considerau poporul ales de Creator. Sub un şopron cu o vită şezând. i-a trecut pe cabirii din Samos la religia crucii Mântuitorului.

au trecut Dardanelele şi au întemeiat în podişul Anatoliei un stat – Galatia – care a existat până în anul 25 î. iar creştinismul are foarte multe elemente comune cu religia emeşilor. cum rezultă din tăbliţa 5. Vulpe spune peste tot că tăbliţele de lut descoperite de N. i-a găsit pe gali – esenieni într-o aprigă dispută religioasă cu clerul iudeu.e. Galii cheamă în ajutor mentorii din Carpaţi. O parte din aceşti gali au coborât mai spre sud şi s-au stabilit în anul 275 î. Religia geţilor a influenţat şi zoroastrismul prin existenţa magilor perşi la curtea din Sarmisetuzo în secolul Vl î. Iisus a fost get.n. s-au aşezat printre neamurile geţilor populaţii ale galilor/galatilor. Efes. care se găseşte identic sau asemănător în dicţionarele de arhaisme şi regionalisme existente în România. iar ţara a cunoscut un jaf fără seamăn. Iar într-un acces de nebunie genială A. într-o regiune pe care au numit-o Galileea. când a fost cucerit de romani. Este trimis Ili împreună cu o ceată de geţi – tăbliţa 53 – pentru a înfrunta fanatismul religios iudeu. Biseto l a pus sabia pe gali şi i-a alungat. Culturnicii de profesie au ieşit la atac şi m-au făcut în toate felurile atât la TVR 1. Răstignirea lui Ili. 79 de cuvinte se găsesc numai în eme-gi (sumeriană) fiind dispărute din româna veche. pe la 1600 – 1500 î. I. Grecia şi Tracia până au ajuns în Sarmisetuzo sunt povestite pe 7 tăbliţe. Nu au avut reţinere la limbaj spunând despre cei care vor să se uite pe tăbliţe să sunt nebuni. Am găsit pe internet în anul 2001 un dicţionar sumerian-englez elaborat de J.n. dar el şi-a dat seama numai în jumătate de 5 .e. dar identică cu a geţilor. pentru că de aici se trag semnele alfabetelor folosite de strămoşii noştri. La începutul secolului Vl î. Fiind opriţi şi la graniţa Macedoniei. nu şi inga.e. Vulpe director la Institutul de Arheologie din Bucureşti unde stau ascunse tăbliţele de plumb ale strămoşilor noştri. Începutul secolului l e. În anul 279 î.e.n. aceste relaţii s-au stricat rău.e. Vlasa la Tărtăria ar fi chiar plăsmuirea acestuia!!! Despre tăbliţele de plumb ale geţilor spune că sunt falsurile unui geniu.n. Mai arătam că denumirile activităţilor agricole. istoric care a trăit până în 1991 la Paris. Tăbliţa 1 consider că a fost turnată sau trasă – cum apare scris pe mai multe tăbliţe. iar inga se foloseşte numai în nordul Moldovei şi Maramureş. În anul 1982 am cumpărat cartea Civilizaţia sumeriană unde am găsit trei cuvinte care m-au pus pe gânduri: da. înfăşurarea trupului cu giulgiu şi transportarea lui până la „galii cei roşcaţi” din Galileea. diletanţi. Sluşanschi director al Institutului de Lingvistică Iorgu Iordan din Bucureşti şi Neagu Djuvara. Halloran. dar nu au acceptat să-mi spun şi eu punctul de vedere. indivizi cu minţile rătăcite. cât şi la postul de radio Iaşi.n. A. În secolul ll î.n.n. când statul geţilor a fost distrus de romani.n. iar conducătorul geţilor. oameni fără conştiinţă. Durerea a fost fără margini peste neamul geţilor.e. păstoreşti şi de organizare socială sunt în mare parte comune celor două limbi.tăbliţele 2 şi 3. şi iulie-august 106 e. iudeii amintesc de secta esenienilor/esenilor având centrul de cult în Galileea şi care practicau o religie diferită de a iudeilor.n. Limba folosită în aceste texte este limba română veche. Am scris cu acest subiect o carte „Civilizaţia soarelui” publicată în august 2002. care au îmbrăţişat religia crucii cu taina botezului cu pâine strămoşească şi vin. S-a remarcat A. Tăbliţele sunt scrise între anii 560 î.e. apoi drumul prin Siria. L-am tradus în limba română şi bănuiala mea s-a confirmat. Arătam în această carte că avem 1000 cuvinte identice sau asemănătoare cu eme-gi şi 1400 de arhaisme şi regionalisme compuse din două sau mai multe cuvinte eme-gi.e.n. Ştiam că aceste cuvinte sunt specifice numai limbii române. limba sumeriană/eme-gi are aceeaşi rădăcină cu limba română.

Se pare că i s-a zbârlit moţul către genialitate şi acestui nemernic! Ghinionul lui este că nu ştie cum sună limba română vorbită în graiurile noastre mioritice. iar cei care vor să le vadă de aproape sunt „nebuni. De existenţa lor am aflat şi eu în septembrie 2004 din aceeaşi sursă! Argumentele autenticităţii tăbliţelor sunt infailibile în faţa minciunii. iar priceputul şi-a pus un moţ de „prima-ntâi”! Consider că a venit vremea ca românii să-şi cunoască adevărata istorie. Sigur acest studiu al meu a ajuns şi în mâinile lui. Are you familiar with the Latin etymologies gived for most Rumanian words?” În publicaţia Formula AS din 25 mai 2006. A. Institutul de Studii Orientale din Chicago şi Institutul de Studii Orientale din Philadelphia. chiar dacă mentorii culturnici. Paulescu în 1923 şi cu această hoţie au luat premiul Nobel. This happened after the time of the Roman empire. nespecialişti. adică lumea materială este creată de o divinitate fără început şi sfârşit numită la geţi Sântu. dar şmecherul a uitat să spună de unde vin ideile pentru că hoţia intelectuală se practică şi la case foarte mari. sigur că acestea nu vă mai aparţin”. An sau Anu. l-am tradus în limba engleză şi l-am trimis în august 2003 către TV Discovery. La 17 dec. dar şi alte lichele urlă că tăbliţele sunt nişte falsuri ale lui Haşdeu. Densuşianu sau a unui geniu încă nedescoperit. A. s-au găsit trei tăbliţe din lut local. cu pictograme sumeriene. recentă. diletanţi. So you need to reassurse me and your readers that you have avoided attaching a Sumerian etymology to any word that as a Latin etymology. dar şi o înverşunare fără margini din partea „specialiştilor”. iar la neamul nostru din Ki-en-gi. iar statul român nu a spus nici pâs! Suedezii au recunoscut nedreptatea în anul 1962 la protestele unui scoţian!!! Situaţia este asemănătoare cu Alexandru Odobleja şi studiile lui în domeniul ciberneticii. acelaşi J. De ce sunt autentice tăbliţele Cum tăbliţele cu scrierea geţilor au fost ţinute la popreală mai bine de 130 de ani. dar cum la noi plăsmuirile au ajuns adevăruri sacre. dar care nu sunt în latină. altfel ar pune şi el de o şmecherie. La sfârşitul lunii noiembrie 2002 am trimis lui J. Halloran – care se ţine că este cel mai mare specialist în sumerologie – un mesaj cu 145 cuvinte comune limbilor română şi eme-gi. modified by Slavic influences.oră! Noi trebuie să băgăm la cap că această lepădătură este un supergeniu şi nu avem cum să-l contrazicem. 2002 îmi trimite următorul răspuns: „Most vocabulary of the Rumanian language can by derived fom Latin. Haloran spune: „Cum se poate explica faptul că într-o regiune din vestul României înconjurată cu nume sumeriene… . Explicaţia constă în faptul că textul din fişierul Rădăcini. ajustat puţin. dar americanii au tăcut mâlc. indivizi cu mintea rătăcită” şi alte asemenea sofisme şi fineţuri academice. orice canalie cu titluri şi ţâfnă poate să facă istoria după propria nebunie şi ticăloşie! Dau mai jos câteva dovezi care nu pot fi contestate de nimeni în cazul când nu sunt scoase în afara culturii române. care au ajuns pe căi ocolite la Norbert Wiener. N. aşa cum au făcut cei doi canadieni care şi-au însuşit descoperirea insulinei făcută de N. Acest Creator a 6 . Englezii au răspuns că au primit mesajul meu şi atât. apariţia lor pe internet în vara anului 2004 a produs o „efervescenţă creatoare” şi multă zburdălnicie în minţile unor indivizi. dar mai vechi cu 1000 de ani decât cele din Mesopotamia? …Asumându-vă o origine trivială. fiind întrebat despre legătura scrierii de la Tărtăria cu cea din Sumer. Religia geţilor are multe elemente de cult identice cu ale emeşilor şi foarte asemănătoare sau identice cu creştinismul timpuriu. Acest individ nu a căzut în cap ca să-şi schimbe fundamental ideile cu privire la ce mi-a scris în anul 2002. romană.

În interiorul unei construcţii care avea rolul unui lăcaş de cult s-au descoperit 7 vetre. nemurirea. Arheologia. Trebuie remarcat faptul că sfântul Zabelio ca structură spiritual-energetică nu se identifică niciodată cu soarele. care asistă femeile la naştere şi ajută plantele să germineze. simbolizează renaşterea prin creaţie divină şi umană. numele lui fiind purtat de bărbaţi. precum şi al apelor limpezi. judecata cerească. care semnifică cele mai înalte culmi muntoase. ca duh al purificării şi al iertării. De aceea emeşii au construit ziguratele.Duhul care ţine roata vieţii sau inelul vieţii şi rânduieşte soarta morţilor şi întoarcerea în universul energiilor primare din care s-a născut totul. la fel ca în ţara lor de baştină. al regenerării sau al vieţii în aşteptare. Este un judecător al sorţii tuturor oamenilor. pe care încă nu au apucat să o înjure că s-a stricat cu falsificatorii. Să fie românii aşa de neghiobi încât să se adreseze soarelui şi lunii cu apelativul Sfântul sau este reflexul firesc al vechii religii strămoşeşti a geţilor? Emeşii au plecat din ţinutul carpatic pe la mijlocul mileniului lV î. toate acestea. iar numele de Zoe era purtat de femei. ca duh al vânătorii şi războiului. Ca duh al vieţii pline de energie.zămislit şi lumea spirituală a entităţilor divine definite ca duhuri fiind 7 atât la geţi. să poată venera duhurile energiilor primare pe înălţimi. unde ghioaga şi arcul erau la mare căutare. şi s-au aciuat în Ki-en-gi. dar nu un tiran şi are în subordine ţinutul unde sufletul omului poate reveni la ce a fost înainte de viaţa pământească. iar Inanna (stăpâna cerului întunecat şi soră a pământului) este duhul lunii. dar şi al soarelui arzător sau al focului. care primea ofrande ce erau arse pe altar împreună cu mortul. regenerează natura. fiind asimilat de către geţi duhului feminin.e. În legendele noastre Iana este sora soarelui pe care acesta o cere în căsătorie. îngerul păzitor. unde au realizat o cultură şi civilizaţie uluitoare (civilizaţia sumeriană. arătând originea acestei religii care s-a născut într-un loc cu munţi înalţi. La neamul nostru răzleţit între Tigru şi Eufrat s-a mai găsit o divinitate cu numele de Zabab. Taina botezului. Zabielio sau Sabelio este duhul care aduce lumină şi viaţă pe pământ.e. unică şi mântuitoare cu numele de Sabazios sau Sabadius. agricultura. Tracii aveau o divinitate solară. confirmă fără putinţă de tăgadă autenticitatea tăbliţelor! Dio Zabelo întâlnit şi sub forma Zabelio. Zien . divinitate a vegetaţiei şi renaşterii naturii. În eme-gi avem cuvântul zabalom. Zoen ca duh al lunii. La emegi avem E-anna – casa cerului sau casa Creatorului/ Dumnezeu. sau hotarul dintre pământ şi cer. În dialectul istro-român este cuvântul zabelie cu sensul de a unge cu ulei. Zoin. oastea de îngeri. În localitatea Poduri din judeţul Neamţ. Zuen. cum au botezat-o specialiştii!). pe dealul Ghindaru s-au descoperit ruinele unei necropole arse de la începutul mileniului lV î. fiind considerat şi stăpânul înţelepciunii simbolizând începutul vieţii în formă de germeni. Pe tăbliţele de la Tărtăria s-a descoperit o divinitate Şaue. iar emeşii ne-au lăsat pe tăbliţele lor informaţii despre Gibil. Zoei. dar Dumnezeu se opune acestei sminteli. iar între ele era o cruce care avea în mijloc o mică vatră pentru ars ofrandele. dar şi la emeşi cu atribuţii asemănătoare sau identice. dar şi altele se găsesc în cele trei structuri de cult. unde soarele răsărea de pe culmile acestora. Sien. În sens religios înseamnă sanctuarul din vârful muntelui. viaţa şi stabileşte dreptatea fiind consultat în hotărârile preoţilor judecători. Grecii vechi ne-au spus în izvoarele lor că tracii venerau şi pe Gebeleizis. crucea ca simbol al sacrului. La emeşi avem pe Suen. 7 . a pune ulei pentru ardere. strămoşii noştri l-au considerat pe Zabelo simbolul principiului masculin. Dio Zoe.n.n.

iar ambele forme se găsesc identic în alfabetul get. fertilităţii. Bobul de grâu se umple. În Ardeal. în multe colinde se găseşte refrenul „ziorel de ziuă” dovadă care arată că în subconştientul colectiv Zoirel (Zoi) nu a dispărut nici după măcelul roman. vegetaţiei şi al sănătăţii mintale la geţi. Tradiţia este o referire fără echivoc la vechea religie a geţilor închinată lui Zoie. Mai avem în cultura populară pe Joimăriţa (Zoe+mărita) sau Zoica. La partea opusă avem ziua de 24 decembrie legată de solstiţiul de iarnă cu care încep sărbătorile de iarnă. Numele sărbătorii vine din cuvintele Sin ca duh al naşterii şi regenerării naturii. rupte de la Sfântu Soare”. Tot la această dată.Dacă acest neam ar fi venit din altă parte în Ki-en-gi şi ar fi elaborat acolo toate miturile religioase şi întreaga structură socială. Feciorii fac roţi mari din paie cărora le dau foc şi le aruncă în vale ca simbol al curgerii implacabile a destinului (roata vieţii) în nemurire. La ceremonialul de înmormântare se folosesc colaci de forme speciale. Sfântul Soare şi Sfânta Lună vin din religia neamului nostru pe care o practicau strămoşii până au venit romanii şi au distrus statul get interzicându-le cultul crucii. ca aprigi hulitori urlă din toţii bojogii că ţinutul strămoşilor noştri era o cumplită sălbăticie până la venirea romanilor. care s-au silit ei să ne aducă pe calea cea bună chiar cu sabia. chiar dacă peste ea s-a pus eticheta creştină. marile energii creatoare curg pe pământ aducând lumină şi viaţă. duh protector al căsătoriei care veghează la trăinicia şi rodnicia familiei şi întărirea neamului. iar la capul mortului o lumânare făcută în spirală arde până se termină. Este marea revărsare a creaţiei de început unde omul şi natura sunt uniţi prin credinţa în sfânta cruce şi a respectului pentru cei ce vor veni. Un alt colac are forma unui S mai desfăcut. dar nu au reuşit pentru că suntem un popor nevolnic! Sânziene. pentru că neamul nostru fiind sedentar avea toată existenţa legată de energiile dătătoare de viaţă ale soarelui. nu trebuiau să existe legături atât de vii cu religia geţilor şi tradiţiile noastre populare. duhul protector al căsniciei. spune tradiţia geţilor (rumunilor) că prin poarta veşniciei. Însă liftele. În noaptea de 24 decembrie în vechiul cult străbun al crucii. tot ca o amintire neştearsă a religiei strămoşeşti. iar legătura cu religia emeşilor dovedeşte că tradiţiile noastre populare sunt un depozit extraordinar de cultură. Un colind din Oaş ne spune parcă în ciudă: „Două mere jucătoare. sărbătoarea neamului geţilor la 24 iunie. veche de peste şase milenii. În această zi femeile măritate se prind într-o horă ca simbol al darului fertilităţii neamului geţilor şi a nemuririi spiţei lor pe aceste meleaguri. 8 . la cimitire se aprind focuri la morminte pentru a oferi morţilor căldură din lumina vie şi puterea reînvierii. Îngerii de pe tăbliţele geţilor ţin în mână roata vieţii pe care soarta a hărăzit-o fiecărui individ. dar şi la emeşi. care are deasupra o cruce împletită din două şuviţe de aluat. În spaţiile acestei cruci sunt aşezate opus două cruci mici şi literele O (om) şi T (tete: tată) din alfabetul geţilor. precum şi a neamului omenesc sau sfânt după vorbirea veche şi Zien. Mai arăt că în Joimărel (Joia Mare) prin ogrăzile gospodarilor se aprind focuri astfel ca morţii acelei şatre să vină din lumea lor rece şi să se încălzească. fructele se formează. este o împlinire a vegetaţiei ajunsă în pârg. plantele de leac sunt bune de strâns pentru tămăduire. Cu această dată încep sărbătorile de vară şi care sunt legate direct de solstiţiu. vegetaţia se împuţinează şi miracolul vieţii ca dar al creaţiei trece în aşteptarea rece a nemorţii. Într-un colind din Cluj se spune că Sfântul Soare împreună cu sora lui (Sfânta Lună) păstoresc pe cer turma Domnului! Tot aici se dă colindătorilor un colac mare umplut. La această dată. Din iunie până în decembrie lumina zilei scade. Sunt colacii în formă de opt care au pe extremităţile lungimii spirala vieţii.

îngerul păzitor şi oastea de îngeri. Ungaria şi Bulgaria) de la începutul mileniului lV î. Sărbătoarea dovedeşte că suntem aici înrădăcinaţi de peste 6000 de ani.e. care avea şi rol de matriţă. aşa cum apare mai târziu la comunişti! Crucea. Ucraina. aşa cum le cunoaştem noi.n. aşa cum apare în lăcaşul religios de la Şinca Mare.. Cu acest pezevenchi se mai întâlneşte şi în Egipt şi iarăşi grecul îi face necazuri.e. ca simbol al sacrului apare în probele arheologice pe fostele teritorii locuite de strămoşii noştri ( România. În caseta tăbliţei apare menţiunea abariso (aba: bătrân + risu: şănţuleţ. În ea se turna plumb şi ieşeau tăbliţele scrise de la stânga la dreapta.n. Grecii neştiind prea multă carte în acele vremuri. ci bazată pe entităţi spiritual-energetice/duhuri. este imposibil ca năzdrăvanul mioritic să fi cunoscut aceste informaţii pentru că specialiştii susţin că plăsmuirea sar fi făcut pe la 1870-1880. dar nu a fost menţionată niciodată ca să nu dea de bănuit cuiva! Cum textele tăbliţelor cu scriere cuneiformă au început să fie citite la începutul secolului XX. au reţinut că pe ei i-a vizitat marele înţelept Abaris pe la 568 î. cu certitudine că nici limba nu am uitat-o aşa cum o dovedeşte chiar numele ei! În religia geţilor sfântul Zoe nu se identifică cu luna de pe cer pentru că în scrierile de pe tăbliţe ei folosesc termenul de loneo sau luno pentru corpul ceresc.e. Republica Moldova. Duhurile din mitologia emeş aveau mai multe apelative. iar primele lucrări despre civilizaţia sumeriană au apărut după anul 1935.oamenii erau chemaţi să vină să ia lumina care s-a născut. Rădăcina comună a religiei emeşilor şi geţilor este dată şi de folosirea cuvintelor lam şi a-ngi-a/angea în ambele limbi cu sensul de înger. se săpa (rizuia) de la dreapta la stânga textul dorit şi se gravau imaginile pe o placă de bronz. dar şi al emeşilor era o religie solară.n. În onomastica noastră avem prenumele Sânzien pentru băieţi şi Sânziana pentru fete! Religia neamului nostru străbun. iar dacă ne-am păstrat tradiţia religioasă şi culturală cu atâta îndârjire.n. justificând lipsa statuilor de cult în ambele culturi. chiar dacă între ele există o distanţă în timp de 2000 de ani şi o distanţă de 2000 km în spaţiu! Cine spune că steaua cu şase colţuri aparţine culturii iudaice nu cunoaşte istorie sau minte ca o secătură pentru că evreii până după întoarcerea lor din Babilon (500 î. Cu mare osârdie îi trece la religia crucii sau reforma impusă de el cultului geţilor şi are prima confruntare într-ale înţelepciunii cu „subţirele” Pitagora. dar nu idolatră. marele înţelept Zamolxe îşi pune traista în băţ şi împreună cu o ceată de geţişori de soi pleacă în lume să se mai cultive şi ajunge în insula Samos unde întâlneşte o altă ramură zburdalnică a seminţiilor carpatine – cabirii. cu sensul de răsărit al lunii. Pe la anul 560 î. care stătea numai cu nasul pe sus precum râtul porcului. iar Zoen mai era invocat şi cu numele de Sara. crestătură) Zam-xei adică scrisă de bătrânul Zamolsiu. iar ca simbol al sacrului este crucea cu braţele egale înscrisă în cerc sau liberă şi steaua cu şase colţuri sau şase raze.e. iar Zamolsiu ne lasă aceste întâmplări pe două tăbliţe din care una este scrisă chiar de el. 9 . Tăbliţele de plumb şi aur au fost realizate astfel.) foloseau steaua cu cinci colţuri luată de la egipteni. ca dovadă că va începe un nou ciclu al vieţii. Religiile au în ritual apa vieţii ca formă materială de nemurire.

cum zice cântătorul de ode Marţial. aşa cum ar fi fost firesc pentru un fals. iliri. în varianta Sarmiegetozo. noua capitală zidită de cuceritori în alt loc şi pe care au menţionat-o scrierile romane.e. singură sau în compoziţie! Un plăsmuitor sadea nu ar fi făcut asemenea giumbuşlucuri chiar dacă era el genial. Cetatea geţilor a fost descoperită în prima parte a secolului XX. dar mult venin în rânză faţă de istoria neamului nostru. aşa cum sunt redate în T 2. Această tăbliţă este turnată pe la 560 î.În dialectul istro-român este cuvântul zamoli cu sensul de a ruga.n. Dromichete T 22. dar niciodată Sarmizegetuza sau Sarmisegetuza. şi-ar fi dat singur cu stângul în dreptul! Pe tăbliţe numele apei care despărţea Geţia de Mesia a fost scris numai Istru. Năzdrăvanul mioritic nu ar fi făcut asemenea tâmpenii pentru că aşa cum susţin „specialiştii” era genial sau erau o gaşcă de răuleni geniali! Şi capitala statului get a fost scrisă Sarmisetuzo. telagi.. tatăl lui Alexandru Macedon a fost rău şontit pe la 342 – 340 î. Cea mai vechie menţionare a capitalei geţilor (dabo geto) este pe tăbliţa 16 care povesteşte moartea conducătorului Baicu ce trebuie „să-şi doarmă somnul de veci în Sarmisetuzo.e. 23 avea centrul local de putere/daba la Sirmiu. Nu ţine snoava cu mioriticul cel isteţ care vrea să ne facă părul creţ! Pe tăbliţa 25 apar informaţii despre conducătorul satului Dăbâca ce-şi însoară mândreţea de flăcău tare ca osul (voinic) cu Marica. aşa ca să fie povestea mai turbată! Pe una din tăbliţe apare o imagine care i-a smintit pe toţii „specialiştii”. Pe la începutul secolului lV î. iar o singură dată pe la anul 300 î. Capitala geţilor – dabo geto – este menţionată pe toate tăbliţele care sunt turnate aici.n.e. T 15 ne spune că Filip. Un călăreţ get este în faţa îngerului păzitor care ţine în mână roata/cercul vieţii.. Ori urmele de locuire getică a acestei localităţi au fost descoperite în secolul XX excluzând ideea pretinselor falsuri. fiica Sofiei.n. dar niciodată Danubius.e. cetatea geţilor/dabo geto”. În acele timpuri geţii aveau o sărbătoare a neamului unde erau chemaţi toţi cei de o mamă. mai ales genial! 10 .n. pentru că apar pe ea imaginile lui Zamolxe şi Pitagora. a implora. Sierema (T 40) şi nu Helis cum ne spune Diodor din Sicilia când povesteşte înflorit păţania lui Lisimah! Pomponius Mela aminteşte despre o localitate Sirmium undeva prin nordul Munteniei. După venirea galilor pe toriştea noastră avem T 11 de pe la mijlocul secolului V î. Imaginea îngerului mai apare pe şase tăbliţe. Asemenea „greşeli” nu poate face un falsificator.e.n. unde un preot get îl trece pe regele galilor la religia crucii şi aduce cu această ocazie un trofeu în Sarmisetuzo. capitala neamului get ajunge la Enisala aşa cum ne spune T 12. macedoneni. dar niciodată nu este amintită Ulpia Traiana Sarmisegetusa. iar capitala neamului get era la Sarmisetuzo şi aşa a rămas până au distrus-o romanii. dovedind că şi romanii ştiau câte ceva despre religia strămoşilor noştri. aşa că plăsmuitorul nu avea de unde şti aceste realităţi istorice! Meşterii în plăsmuiri spun că Sarmisegetuza a ajuns capitala geţilor în timpul lui Burebista când a unit triburile din câmpie şi din munţi! Şi aceste afirmaţii sunt nişte nebunii ale unor indivizi cu minte puţină. adică traci.

aşa ca să le dea în bot latiniştilor. Şi această tăbliţă contrazice informaţiile venite din surse vechi infirmând ideea criminală a falsurilor. romanii şi-au adus cu ei şi divinităţile. ca nişte găini plouate. Pentru că urgia era mare. Dio Cassius ne lasă informaţii nu prea sigure despre campania lui Crassus împotriva geţilor şi bastarnilor din anul 29 e. fără a se preciza rezultatele ulterioare. După ce au ocupat Panonia. Tot ca Deus Arimanius apare Mithra şi la Roma. Mesia se află sub influenţa militară a romanilor.e. împotriva geţilor pentru că nu voiau să-l recunoască protector (bade). Revolta lui este reprimată de boero Biseto ll ca mato al geţilor. Şi atunci minciuna era la mare cinste când se vântura în vânt freza vreunui rigă sau neam de flutură steag! Genialul plăsmuitor nu putea să facă o asemenea greşeală aducând alte informaţii despre badea Filipoi decât minciunile cunoscute deja de istorie! Tăbliţa 51 spune că Biseto ll conducătorul neamului get îl ajută pe Dapisiu în confruntarea cu murdara Romă. chiar dacă geţii din nordul Istrului nu acceptă ruperea gliei străbune în bucăţi. În realitate bastarnii şi geţii au atacat Mesia în centru. au dat săbiile la tocilă şi l-au aşteptat pe bădia Filipoi Enia să-l întrebe de ce pofteşte la toriştea lor. iar situaţia devine tot mai grea.n. iar în anul 30 ajung amândoi mato. În ţinutul Apeninilor există oraşul Ariminum ca amintire perenă a fondatorilor urbei. Cum falnicii geţi nu aveau în obicei să umble în patru labe în faţa altora (aşa cum o fac urmaşii lor astăzi) şi-au strunit sirepii. În tăbliţa 5 apare preotul persan Gomtaro care participă la cultul geţilor! Chiar prea mult punem în cârca unui om. Numele monezii geţilor s-a păstrat mult timp pe teritoriul locuit de neamul nostru pentru că în perioada feudală a circulat în Ţările Române. angajată să-i sprijine pe geţi. Zoirasieo ori a dispărut de moarte bună ori i-a făcut felul cel care a rămas mato. Ungaria şi Polonia o monedă care se numea groşi.Pe tăbliţe apare Moş Arimin os/Arumun os (T 19) ca strămoş al geţilor şi protector din înaltul cerului. Tăbliţa arată că aceştia erau doi conducători locali din Muntenia şi fiind ajutaţi de boero Biseto ll au purtat lupte grele cu romanii. 11 . care a refuzat să mai plătească dăjdiile către Sarmisetuzo. în frunte cu riga lor Cothelas i-au aşteptat pe machidoni cu daruri multe pe malul drept al Istrului să nu mai obosească sărăcuţii să-l treacă. fie el şi supergenial! Tăbliţa 15 ne dă informaţii preţioase despre războiul pe care l-a pornit Filip al-ll-lea al Macedoniei pe la anii 339 î. s-a adunat neamul geţilor din toate ţinuturile şi rău i-au hăcuit pe macedoneni cu toată fala şi falanga lor. iar menţionarea este făcută de marele preot al cultului mitraic. Tot din această tăbliţă aflăm că Dapiseu era acum singur conducător al geţilor. iar Jupiter.n. O inscripţie descoperită la Buda pomeneşte de Deus Arimanius ca epitet pentru Mithra. El spune că războiul a început după ce geţii şi bastarnii au atacat pe protejatul lor Rolex ce se ţinea tare undeva pe la gurile Dunării. Din altă sursă am mai găsit o tăbliţă care povesteşte despre o solie trimisă de Dapiseu la sciţii din cetatea Grono pentru a plăti în groşi solda cuvenită armatei acestui neam. Propaganda macedoneană spune că geţii. Dio Cassius spune că acest Rolex simţind presiunea coaliţiei geto-bastarne cheamă în ajutor pe romani care nimicesc oştile lui Dapix şi Zyraxes cucerind şi dabele lor situate undeva la gurile Dunării. divinitatea supremă a panteonului roman purta în vechea religie a populaţiei locale epitetul de armunos sau armunis. De aici trebuie să tragem concluzia că la acea dată Mesia nu era provincie romană. iar acest Rolex apare pe tăbliţă cu numele de Orolo.

Trebuie declarat şi acesta fals! Numele lui Sarmis a dat şi denumirea capitalei geţilor Sarmisetuzo adică. După erupţia de la Santorini la 1652 î. era Midas. Pe tăbliţa 9 unde se face o judecată. Figura lui este identică cu a lui Cristos din creştinismul iahvist dovadă clară că aceştia au copiat/furat informaţiile din religia geţilor.e. susţin „specialiştii” s-ar fi pus la cale în a doua parte a secolului XlX! Ca să le tai maul pentru vecie acestor înverşunaţi în făcături dau câteva nume din onomastica actuală a creştinilor spanioli: Antonio. dar pe care „specialiştii” le-au declarat cu mare furie ca false. dar în textul frigian el este scris Midai aşa cum l-a scris şi strămoşul nostru. iar o direcţie a fost şi către Iberia! Istoria fabuloasă a Spaniei medievale spune că în negurile munţilor Caucaz.e. Ca să scape de nenorocire. Diego. iar o parte au plecat mai în sud şi au pus de o Galilee. – 20 î. III. Cei care au plecat au ajuns în Anatolia şi au format o nouă patrie numită Galatia. şi au convieţuit cu geţii formând o confederaţie (T 9) până la anul 279 (T 26). dar şi pe monede apare şarpele ca simbol al sacrului (dio Tiaz) şi se găseşte identic în caduceul cu şerpi purtat de mitropolitul României.e. Aurelio.n. Duro. clima Europei a suferit un accentuat proces de răcire aşa cum o dovedesc probele de lemn şi gheţarii din Groenlanda. numele conducătorului geţilor este Midai Glma. Tiaz. Traiul împreună i-a făcut pe gali să treacă la religia geţilor aşa cum arată T 11. veniţi în Spania în timpuri imemoriale care au dus cu ei un sistem de legi cu care se lăudau că ar fi vechi de 6000 de ani! Ei au dus şi scrierea descoperită la Tartesico şi Turdateno! Sarmis sau Sarmise este Mântuitorul ori Salvatorul geţilor.n. Sobio. spune că neamul sciţilor se ţinea tare în baştina lor într-o regiune din „nordul Traciei lângă Caucazul de lângă Istru” adică plaiurile noastre mioritice! Scriitorul grec scrie aceste informaţii cu aproape 900 de ani înaintea lui Orosius (începutul secolului V) şi mai are avantajul cunoaşterii directe a acestor meleaguri. între Marea Caspică şi Bosforul Cimerian/Crimeea. Orelio. Diaz. Tabelul „geţii din Iberia şi…scrierea buclucaşă” arată şi altă legătură neştiută până acum între cele două culturi. apare scris şi sub forma IOI. Sabio şi unele culese din tăbliţele necreştinilor geţi: Antonio. Dacă tăbliţele ar fi false numele folosit era Midas pentru că textul frigian a fost descoperit la începutul secolului XX iar şmecheria mioriticului năzdrăvan. Trebuie să admitem că informaţia lui Eschil este corectă pentru că această precizare se găseşte şi în alte surse antice greceşti şi romane.n.Pe tăbliţa 17. Diegio.) cu monsiro Dimpo şi chindia pe care au pus-o la cale geţii după ce au călcat cetatea galului. dar îl păstrăm şi în onomastica feminină prin Sarmisa sau Sarmizia care nu există în calendarul creştin! Şi acestea sunt false? Tot tăbliţele ne mai dezvăluie că galii/galaţii au venit în toriştea noastră pe la sfârşitul secolului Vl î. unica putere sau casa lui Sarmise. Cronicarii medievali nu puteau spune limpede dacă cei de aici trecuseră acolo sau dacă nu cumva seminţia celor de aici se trăgea din iberii Caucazului.n.e. Că nu au plecat toţi galii o dovedeşte tăbliţa 46 care spune despre conflictul lui Orilieo (30 î. Tot pe tăbliţe. Sarmis apare cu simbolul lui caracteristic – calul tânăr care se găseşte pe mai multe feluri de monede găsite pe la noi. Ili. Eschyl (525-455). La aceşti gali din Galileea a fost trimis Ili să-i apere de zoile aramaice vărsate de clerul evreu care vroia să-i treacă la iudaism aşa cum arată tăbliţele 12 . Grecii ne spun că cel mai cunoscut rege al frigienilor – neam tracic. trăia un neam de oameni care se numea iberi şi care nu puteau fi străini de iberii de dincolo de coloanele lui Hercule. Durao. Ilio iar legenda lui este imortalizată pe tăbliţele 1 şi 3. când boero Biseto I i-a alungat cu sabia pe o parte dintre ei pentru că i-au scărmănat rău pe sarmaţi. neamul nostru a migrat către sud.

Plăsmuitorul nu putea să inventeze atâtea adevăruri. au zis iarăşi lui Petru: Nu mai încape îndoială că eşti unul din oamenii aceia. care îşi caută soaţă în neamul bastarnilor. 13 .70 se spune: „Şi el s-a lepădat din nou. Pe două din ele se povesteşte despre tentativele de asasinat asupra marelui conducător. situaţie identică şi la emeşi cu lugal (conducătorul civil). Cuvântul boero nu vine de la slavi. Datorită acestei confuzii a romanilor. atunci trebuie să tragem concluzia că apostolul ori era gal şi geţii vorbeau curent limba galilor ori era şi el get cu ceva treburi prin lumi străine şi făcea parte din grupul celor veniţi să se înfrunte cu preoţii iudei.52 – 58. Decebal vine din confuzia cuvintelor dage balo (dage: adunare + bală: a conduce. fiară. În Evanghelia după Marcu 4. cei ce stăteau acolo. ci a fost un titlu folosit de geţii din Ardeal sau Banat. Dacă iudeii l-au „mirosit” pe Petru că vorbea o limbă străină ce seamănă cu a lui Ili. Boero Bisto este unul dintre puţinii conducători amintiţi de izvoarele antice de la care ne-au rămas tăbliţele de la 36 la 44. steagul geţilor). Tot pe aceste tăbliţe sunt amintite moartea fiului lui Bisto şi conflictul cu bastarnii T 20. După puţină vreme. a cetei lui şi a locuitorilor Galileei. căci eşti Galilean şi graiul tău seamănă cu al lor”. Ultimul conducător al geţilor a fost Diogio/Diegio care a încheiat pacea din Panonia la anul 89 şi este menţionat de romani cu numele de Diegis. specialiştii noştri l-au descoperit pe uzurpatorul Regalianus că se trage din neamul lui Decebal! Ori la geţi funcţia de mato era o funcţie electivă nu ereditară. Mai apare şi pe alte tăbliţe la boero Biseto l şi boero Biseto ll şi la un flăcău get tot boero Biseto.

Plăsmuitorul nu avea de unde să ştie asemenea informaţie. legătură) RAZE ADO MEANTI LEZ (leş: trup mort) VIITA MINE RAZE-L TA. „Tablourile de familie” T 2. iar unii de pe tăbliţe nu apar în tablouri. 44.Ede sau preotul judecător purta pe cap o bentiţă cu un obiect mic în dreptul frunţii. unire. iar în româna veche „anulare’’ înseamnă de forma unui inel) NER (minunat) TI-L TEANE-S KOR (cor: cerc. O altă dovadă pe care nu o pot desfiinţa „specialiştii” noştri este inelul de la Ezerova. Un loc aparte are alfabetul religios folosit numai în ocazii speciale cu care se scrie întreaga tăbliţă T 11. chirilic şi alte semne) turbă şi tună în toate direcţiile că blăstămăţiile sunt falsuri şi nimic mai mult! Limba folosită este limba română veche. Rolis. sau numai anumite texte T 25. dar se găsesc şi 79 de cuvinte folosite în emegi şi care au dispărut din arhaismele noastre. fiecare diac arătându-şi priceperea în turnarea tăbliţelor. Când aud „specialiştii” despre tăbliţele de plumb că sunt scrise tot în română cu alfabetul geţilor (latin. descoperit în anul 1912 şi vechi de 2500 – 3000 de ani. „religios” şi „get” [vezi tăbliţele de sus în jos]. 47. nu matriţa sau poanson pentru imprimarea literelor. Pe faţă are bustul domnitorului cu legenda în română scrisă cu litere latine şi chirilice: STEPH BOIBO MO DOB. domnul Moldovei. ţine acest inel minunat ce-ţi va lega (ţine unite) lumina aducerilor aminte. Alfabetele folosite la realizarea tăbliţelor cuprind trei mari grupe de stiluri pe care le-am numit „rumun”. Un falsificator nu şi-ar fi permis asemenea „scăpări”! Ştefan Răzvan. când trupul meu va fi părăsit de raza vieţii. 28 unde apar şi alţi mato decât cei de pe tăbliţe. dar necitit până în prezent. scris cu aceeaşi limbă ca cea folosită pe tăbliţe. ROLIS TENE ANERE (în emegi „aniri’’: inel cu piatră preţioasă. Acest adevăr nu a fost tăgăduit de nimeni. bate monedă la anul 1595 pentru a consemna evenimentul. Situaţia este identică pentru colanul de la Pietroasa şi fibula de la Kerlich. pe care nimeni nu le poate trimite în categoria falsurilor. Literele folosite chiar în scrierea aceluiaşi stil nu sunt identice pentru că se folosea mâna şi dalta în realizarea unor şănţuleţe. Fiecare tăbliţă are particularităţile ei 14 . iar în prezent acest semn este purtat de şeful bisericii siriace pe unde erau esenienii sau galii cei roşcaţi cum sunt menţionaţi pe tăbliţe.

alfabetice şi de semantică, pentru că au fost scrise de persoane cu culturi diferite, în epoci diferite şi în zone unde existau specificităţi dialectale ale limbii române. Să amintesc şi scrierea galilor de pe marginea tăbliţei 9, care nu era descoperită când pretind specialiştii noştri că s-au făcut falsurile. Iar semnele plutaşilor de pe Bistriţa se găsesc în cea mai mare parte în alfabetele geţilor, dar lipsesc din alfabetul latin sau grec! Dar cel mai izbitor argument este asemănarea până la identificare a semnelor folosite de geţi pe tăbliţele de plumb cu semnele folosite în Biblos, Mohenjo – Daro, Siberia, India, nordul Africii (berberii, tuaregii şi libienii), Saba, toate ţinuturi care nu au nimic cu cultura şi scrierea greacă şi descoperite unele, la începutul secolului XX!

Să desluşim corect aceste ziceri. Trebuie să înţelegem că năzdrăvanul nostru a plăsmuit o limbă inspirată din limba română veche, dar împănată cu multe cuvinte din eme-gi (sumeriană), care nu era descoperită când se făcea şotia, a mai plăsmuit o religie care se regăseşte în mare parte în mitologia emeşilor, dar şi în cea românească şi de unde se trage creştinismul iahvist, a falsificat istoria punîndu-i pe gali/galati acolo unde i-au menţionat unele izvoare vechi şi a venit cu informaţii necunoscute din alte surse până în prezent. Pentru a umbri şi ruşina fala altora, l-a scos pe Iisus ca fiu al neamului nostru agăţând cu obrăznicie alte subţirimi ale glagoriei, care dau foarte rău la cultura greco-romano-iahvistă! Şi această plăsmuire unică în cultura lumii prin dimensiune şi consecinţe a fost făcută nu se ştie unde, nu se ştie când şi nu se ştie de cine, dar mişelul a arătat că are la degetul mic toată cultura românească şi de aiurea, iar timpul pentru el nu a fost o piedică în făcătura pusă la cale! Există o uriaşă plăsmuire în cultura lumii care ne-a distrus nouă istoria şi dreptul la adevăr, iar aceasta se numeşte Vechiul Testament şi Noul Testament. În loc de concluzie. Trebuie să ne închipuim că acest neastâmpărat mioritic avea acces la un fel de calculator al timpului şi tot butonând în draci a pus la grămadă informaţii neverosimile din trecutul îndepărtat al neamului nostru, a umblat cu şoalda şi prin viitor ştiind că se vor face ceva descoperiri cu privire la şmecheria lui şi aşa pus pe rele ne-a trimis în ceaţă să umblăm legaţi la ochi. Dar noi cum suntem neam de soi şi în frunte ne-am înălţat numai genii şi supergenii, l-am zăpsit pe mişel şi l-am tras la sfânta judecată a adevărului! Dat dracului pezevenchiul!

15

Aceste informaţii, dar şi altele la fel de năucitoare le-am pus în cartea Adevăruri ascunse din care am tipărit 100 exemplare pe banii mei şi le-am dus în librăriile din Botoşani şi Iaşi în decembrie 2005, iar în martie 2006 era scoasă de la vânzare! „Argumentele” specialiştilor că tăbliţele sunt false V. Pârvan spunea că „sunt falsurile lui Haşdeu” şi de aici a pornit ideea criminală că un plăsmuitor vrea să ne batjocorească adevărata istorie. Dar până în prezent nimeni nu a avut curajul să facă publice falsurile şi tâmpeniile lui Pârvan care au mutilat istoria noastră veche. Alexandru Vulpe director la Institutul de Arheologie Bucureşti, în publicaţia Formula AS din martie 2006 spune: „falsurile sunt realizate de un geniu, dar mie mi-a fost deajuns o jumătate de oră ca să-mi dau seama”! Chiar aşa este cultura română ţinută la degetul mic de nişte genii şi supergenii! Când prostia şi incompetenţa au ajuns moţ, înseamnă că este loc de mai rău. Alexandru Suceveanu, director adj. la aceeaşi instituţie, în publicaţia Ultimă oră din 16 februarie 2005 spune: „copiile au fost ale lui Nicolae Densuşianu care a scris şi Dacia preistorică, care este pocalul de aur al tracomanilor, noi am fost buricul lumii, de la noi sau tras toate, etc…Astfel, tăbliţele ar fi copii ale demenţei lui Densuşianu, făcute la Iaşi unde s-au făcut şi alte falsuri”. Şi acest individ bate câmpii în nebunia lui obraznică. Dacă spune „specialistul” că tăbliţele sunt copii înseamnă o recunoaştere indirectă a autenticităţii lor pentru că orice copie este făcută după un original, adică să înţelegem că nu sunt falsuri. Şi ne mai trimite el plin de sumeţie să căutăm şmecheria pe coclaurile Iaşului pentru că acolo s-a pus la cale tâlhărşagul. Dar la Sinaia unde s-au făcut copii după tăbliţele de aur din porunca lui Carol l, mai există persoane în viaţă care pot depune mărturie că au avut în mână copii de pe aceste tăbliţe despre care ştiau multe persoane din acest oraş. Mai există înscrisuri pe care „specialiştii” le ţin la mare strânsoare să nu le vadă nimeni! Cât priveşte demenţa lui Densuşianu şi nebunia tracomanilor tov. culturnic dă dovadă de o mare neghiobie. În Dacia preistorică pe care cu siguranţă că nu a citit-o, Densuşianu nu spune niciodată că neamul nostru vine din cel al tracilor, ci el aminteşte pe hiperboreeni ca un popor mitic de unde vin pelasgii, ariminii cu toate ramurile lor şi riminii sau rumunii cu răzleţirile lor în cele patru zări. Iar povestea privind originea dacilor din traci îi aparţine secăturii de Pârvan. Dacă Haşdeu sau Densuşianu ar fi ştiut de tăbliţe, cu siguranţă că hulitorii nu mai erau astăzi directori la instituţia amintită. Pentru a nimici smintelile lui Suceveanu am să amintesc faptul că pe internet există site-ul proel.org realizat de mai multe universităţi din Spania în colaborare cu lingvişti din U.S.A. având ca subiect originile limbilor şi a alfabetelor. Pentru teritoriul de unde au migrat indoeuropenii ei propun patru teorii: 1. din regiunea baltico – pontică pe la anul 7000 î.e.n.; 2. din regiunea central - europeană – balcanică pe la anul 5000 î.e.n. 3. din regiunea pontico – caspică pe la anul 4000 î.e.n. 4. din regiunea anatoliană pe la anul 6000 î.e.n. Trei din aceste teorii vizează tocmai teritoriul ţării noastre şi regiunile unde au locuit în vechime neamurile geţilor (Ungaria, fosta Iugoslavia, Bulgaria, sudul câmpiei Ucrainei şi sudul Poloniei). Tot aceşti răi spun că cel mai vechi alfabet este cel protosumerian din care se trag cel sumerian, proto-elamit şi Tărtăria! Iar arheologul american Marija Gimbutas spune în lucrarea Civilizaţie şi cultură, Bucureşti, 1989 că
16

pe toriştea noastră, în mileniul Vll î.en. „în Carpaţi, era o civilizaţie puternică, prima şi singura în Europa…o societate matriarhală, teocratică, paşnică, iubitoare şi creatoare de artă”. Chiar şi în faţa acestor argumente de necontestat, gunoaiele culturii române rămân neclintite în ticăloşia şi ura lor fără margini împotriva adevărului! Prin tabelele privind răspândirea alfabetelor geţilor eu confirm aceste ipoteze, iar prin studiul lingvistic „Rădăcini”, dovedesc realitatea de necontestat că pretinşii indo-europeni este neamul nostru, care a migrat în mai multe valuri în cele patru zări, aşa cum arată şi alfabetele duse cu ei şi perpetuate timp de sute sau mii de ani. Dar „specialiştii” noştri sunt prea tari ca să consulte şi asemenea informaţii, ei au rămas pe calea luminoasă deschisă de Pârvan şi Roller! Informaţii asemănătoare se găsesc şi în surse antice! Strabon spune în Geografia că: „Cei dintâi care au descris diferite părţi ale lumii spun că hiperboreii locuiau deasupra Pontului Euxin, a Istrului şi a Adriei”, iar Macrobiu în lucrarea despre Scipio zice că: „regiunile udate de Tanais/Don şi Istru pe care antichitatea le numea hiperboreene”. Apollonius din Rodos în Argonautice spune că hiperboreenii sunt pelasgi locuind în nordul Traciei. Crucile libere prezentate de mine la sfârşitul cărţii, au în mijloc o mică gropiţă sau o cruce mai mică. În localitatea Poduri din judeţul Neamţ, pe dealul Ghindaru s-a descoperit o necropolă veche de 6000 de ani. În interiorul acesteia era un lăcaş de cult format dintr-o cruce cu braţele egale care avea în mijloc o mică adâncitură unde se puneau ofrandele pentru ars şi 7 vetre situate în jurul ei. Podoabele geţilor erau o imitare a acestei realităţi religioase şi cred că aveau rolul de talisman aşa cum se întâmplă şi astăzi. Cele 7 vetre sunt simbolurile celor 7 duhuri din religia strămoşilor noştri, care au ieşit din Sântu (crucea-vatră). Mai apare şi crucea înscrisă în cerc care reprezintă universul existenţial al individului (roata vieţii) şi se subscrie renaşterii în nemurire prin puterea crucii. La emeşi legătura dintre Creator şi celelalte 7 duhuri născute din el sunt prezentate simbolic printr-un copac cu 7 ramuri cunoscut în Biblie ca „pomul cunoaşterii”, aşa cum apare pe un sigiliu de pe la anul 2200 î.e.n. Sub ramurile copacului sunt două fructe care aduc a mere sau pere, iar colindul nostru de Crăciun chiar asta spune! În partea stângă este o divinitate stând pe un corp dreptunghiular, iar în spatele ei este un şarpe ridicat până deasupra capului personajului. Pe tăbliţele 34, 42, 53 apare şarpele ridicându-se pe un suport cu două picioare, iar în tăbliţa 73 apare chiar ca pe sigiliul emeş! Poznaşul nostru mioritic nu putea pune pe tăbliţe aceste simboluri şi să le brodească atât de bine încât nu le poţi găsi cusur, pentru că despre civilizaţia emeş/sumeriană nu se ştia nimic când pretind „specialiştii” că s-ar fi făcut falsurile adică undeva pe la 1870 – 1880? Aurora Peţan în publicaţia Gardianul din 2 iunie 2005 spune: „plăcuţele sunt scrise într-o limbă preindo-europeană. Alfabetul secuilor nu are nici o legătură cu alfabetele de pe plăci care sunt predominant greceşti…limba folosită pe plăci nu seamănă cu substratul limbii române. Nu există cuvinte din substratul limbii române”. Alt specialist care minte cu neruşinare! În tabelul „Alfabetele geţilor şi inspiraţiile altora” arăt că 28 de semne din cele 33 ale alfabetului secuilor, se găsesc identic sau foarte apropiat cu semnele geţilor. Iar acest alfabet al secuilor este luat de la românii din zona unde s-au aşezat, adică între izvoarele Bistriţei şi Mureşului, ape pe care plutaşii le foloseau să transporte lemnele către câmpie. Ei crestau lemnele cu diferite semne care se găsesc în alfabetele geţilor. Pe site spune specialista că tăbliţele sunt scrise în limba dacă. Dacă tot veselosul spune fără opreliştea bunului simţ ce-i bântuie freza, de ce n-am striga să audă neamul că tăbliţele sunt scrise în hitită, curvită, hurită, smintită, zbârlită, luvită,
17

Toţi specialiştii arătaţi mai sus. în afara câtorva cuvinte transmise vorbitorilor de latină din Dacia. ascuns sau trunchiat de cei nevolnici sau de simbriaşi ai minciunii. chineză. 19. şi apoi moştenite în română”. în Carpaţi. dar i-au trebuit 25 de ani numai să le transcrie fără a reuşi să le citească. era o civilizaţie puternică. Arheologul american Marija Gimbutas în lucrarea Civilizaţie şi cultură. treceau drept „scrieri enigmatice” prin sec. filolog şi lingvist într-un material pe internet îl face şuviţe pe Dan Romalo care susţine că tăbliţele sunt scrise în greacă. dar şi puhoaiele de urlători din umbră. tracolog. 19”. amneză. dar care nu are nimic comun cu conţinutul lor. iar Evans a descoperit în anul 1900 plăcuţele cu scriere cretană. sec. Textul de mai jos este o parte prelucrată dintr-un manuscris intitulat Dicţionarul nemuririi şi care cuprinde 2936 cuvinte româneşti identice sau asemănătoare cu eme-gi/sumeriană şi 4405 cuvinte româneşti vechi (arhaisme şi regionalisme) compuse din două sau mai multe cuvinte eme-gi. 19” folosind limba română arhaică. concluzii ce au la bază probe arheologice de 18 . semantic şi filologic scrierea tăbliţelor. pe care noi cei de astăzi o moştenim în cea mai mare parte. sec.fiecare pune de o limbă şi-i trage tare! Dar şi prin Asia Centrală avem asemănări cu alfabetele siberiene sau brahmi din India. Nu suntem latini aşa cum ne vor ei! Ce ştim şi ce nu vrem să ştim despre trecutul neamului nostru? La această întrebare vreau să răspund cu puterea adevărului. 1989 arăta: „În mileniul al Vll-lea.…fie anonimul nostru a trăit într-o vreme în care cunoştinţele despre daci erau într-adevăr sumare. I-am amintit specialistului că discul de la Phaistos a fost descoperit în anul 1908. teocratică. semne silabice cipriote şi ale linearelor cretane A şi B. Un adevăr rătăcit. latină şi o limbă necunoscută. iar Aurora Peţan a analizat fonetic. cu toate. că tot avem fiecare dreptul la o părere! Sorin Olteanu. au o trăsătură comună. aşa că am putea presupune că tăbliţele sunt scrise în kazară. Specialistul afirmă că năbădăiosul plăsmuitor s-ar fi inspirat „din alte scrieri mediteraneene. Şi continuă: „Ce s-ar întâmpla dacă v-aş spune că în realitate plăcuţele sunt scrise în greacă”? Adică pe Dan Romalo îl trage de urechi pentru că tăbliţele sunt scrise în limba română „cel mult până la jum. latina. Cr. prima şi singura în Europa…o societate matriarhală. amestecând laolaltă hieroglife ale discului de la Phaistos. Toată zicerea o pune într-o carte. care. şi se puteau găsi în orice carte de popularizare a preistoriei Greciei. Bucureşti. adică cel mult până la jum. uitat. neagă cu vehemenţa adevărului ce nu mai poate fi discutat. paşnică. Aşa gândesc unii străini despre istoria noastră foarte veche. tătară. quechua. a. faptul că strămoşii noştri vorbeau o limbă. iar mie îmi taie pofta de muncă spunând că sunt scrise în greacă! Specialiştii tot specialişti. În dicţionar am la unele cuvinte comentarii mari şi un studiu comparativ al limbii române şi eme-gi cu irlandeza. interpretările fiind imaginarul celor care pretind că le-au înţeles. iubitoare şi creatoare de artă”. o învârt cum vor ei şi nu le mai dai de capăt pentru că sfânta minciună poate oricând să fie adevăr! Nimeni nu a citit tăbliţele şi nu cunoaşte informaţiile adevărate scrise pe ele. Specialistul mă pune la zid spunând că nu cunosc istoria limbii române şi afirmă tăios: „Limba noastră nu are nimic în comun cu cea a dacilor.

un sumerolog rus a tradus în anul 1975 una din tăbliţe astfel: „În a patruzecea domnie pentru buzele (gură) zeului Saue cel mai vârstnic după ritual a fost ars. Vasul a fost dus la muzeul de istorie din Iaşi unde s-a găsit în conţinutul lui o adevărată comoară: 21 de statuete feminine şi 21 de statuete masculine cu semne pe ele împreună cu 42 sfere mici de lut ars. Cruşova.n.necontestat. Simbolistica micilor obiecte este o dovadă clară a unui cult religios destul de elaborat. Boian. Dudeşti. încât numai răuvoitorii pot susţine că ne-au adus aici „vânturile. Căscioarele. Gumelniţa. În urma unor săpături repetate în vatra satului. pălăria latinităţii neamului nostru.n. Tărtăria. şi trebuie să amintim substraturile aşezărilor Strachina – Dorohoi şi Cuina Turcului de la Porţile de Fier sau cele din mileniile Vlll – lll î.e. valurile”.n. în satul Isaiia. Hăbăşeşti. Mai erau şi mici tronuri din lut ars având gravate semne pe ele. a făcut o descoperire senzaţională. a reuşit să aducă la lumină un vas ceramic care a fost apreciat pentru jumătatea mileniului V î. Întrucât scrierea pictografică de la Tărtăria era identică cu scrierea arhaică din Sumer. Cucuteni. În anul 1961 s-au descoperit la Tărtăria. cu o simbolistică atât de variată şi de complexă care şi astăzi uimeşte prin profunzimea lor. Peste această găselniţă au aranjat cu răbdare şi tenacitate.e. Ruseştii Noi. Vânătorii Mici. în apropiere de Huşi. judeţul Alba într-un vechi sit arheologic. Cu această ocazie au mai fost descoperite câteva vase mici. Noi am fost aici din timpurile fără început. Cârcea. cum sunt Criş. Tărtăria. iar pe fundul unuia se vede incizat foarte clar semnul crucii cu cele patru braţe egale. profesorul de istorie Vecu Merlan. S-a stabilit că scrierea de la Tărtăria este foarte asemănătoare cu scrierea din cultura Vincea care cuprinde toată zona balcanică şi a fost răspândită în mileniile VlV î. Geţii nu sunt indo-europeni aşa cum sună frumos la urechea multor dascăli ai neamului nostru. Gorban. Probele arheologice ne arată că locuim aici din mileniul al XV-lea î.e. Parţa. Câteva dintre ele au o importanţă fundamentală în istoria şi cultura noastră. Explicaţiile stufoase şi pline de pretenţii ale adevărurilor absolute nu pot arunca în uitare timpul şi spaţiul ca suport primar. mai multe statuete. Petreşti. Semnul crucii se găseşte pe întreg arealul culturii Cucuteni şi Precucuteni ce a cuprins la început jumătatea de nord a Moldovei extinzându-se ulterior peste întreaga Moldovă incluzând aici Basarabia şi Transnistria şi partea de sud-est a Ardealului. centrat pe imaginea sacră a crucii şi dovedind că oamenii acelor vremuri trecuseră mult de faza hoardei şi a instinctelor primare. Gorban. Vădastra. Ostrovu Corbului.e. osemintele arse ale unui om matur. Povestea şugubeaţă cu iz de adevăr istoric nu rezistă la o cercetare şi confruntare pertinentă a dovezilor arheologice şi lingvistice. Tot de aici au fost scoase dintr-o groapă plină cu cenuşă. Soroca. Pe malul Prutului. Hotărani. Datările cu Carbon 14 au arătat că cele trei tăbliţe de lut precum şi celelalte obiecte de ceramică aparţin unei culturi de la începutul mileniului V î. 19 . Vidra.n. Tisa. Gura Baciului. Valea Lupului (precucuteni). Anul 2001 va rămâne o dată de referinţă în arheologia română ce ar trebui să aibă implicaţii majore în istoria noastră. Hamangia. dar şi final al existenţei umane. Acestea sunt vetrele veşniciei noastre ştiute. o brăţară de scoici marine şi trei tăbliţe de lut cu scriere pictografică. Dar majoritatea istoricilor români ascund acest adevăr şi ne duc pe calea plăsmuirilor susţinând că teritoriul carpato – dunărean devine vatră de cultură şi civilizaţie odată cu migrarea indo-europenilor în perioada 2000 – 1200 î. O asemenea comunitate. Turdaş. Rastu. Tângaru. Icoana.n. Leţ. Acesta-i al zecelea”. Hârşova.e. dar ascunse în umbra unor interese meschine sau a unor ideologii deşarte. comuna Gorban.e.n. Drăguşeni. Iar pământul pe care ne-a zămislit destinul ne-a oferit atâtea dovezi ale statorniciei noastre pe aceste meleaguri.

care ştiau că nu sunt singuri în existenţa lor. limba ţăranilor vorbită de-a lungul mileniilor. adevăr pe care nimeni nu vrea să îl recunoască. Religia lor era o religie a entităţilor spiritualenergetice definite prin termenul lil care semnifică vânt. Tăbliţele de lut au păstrat pentru posteritate valori spirituale care reflectă modul lor de gândire şi de percepere a realităţii. au construit primele lăcaşuri de cult sub formă de cruce cu cele patru braţe egale (crucea greacă spun lotrii. suflare.e.care cunoştea prelucrarea şi arderea lutului. Ei nu se închinau la statui. au descoperit bolta în arhitectură. au creat o formă de capitalism financiar. limba celor mulţi şi tăcuţi. umbră. Izvoarele istorice menţionează prezenţa apostolului Andrei în Dobrogea în secolul lll… şi cam atât. pentru noi istoria nu consemnează nimic. facerea 20 . Dacă privim cu atenţie sigiliul emeş din secolul XV î. Dacă celelalte popoare au fost creştinate prin sabie sau ucaz. au dezvoltat structurile sociale urbane. iar getă/dacă cum spune adevărul).e. Dar chiar dacă ei au dispărut. Societatea getă era foarte asemănătoare cu cea a neamului emeş pentru că ele au avut o rădăcină comună de plecare. cunoşteau curentul electric şi făceau operaţii pe creier.e. având şi o profundă veneraţie pentru elementele naturii. Cercetarea originilor neamului emeş şi a religiei lui dovedeşte că începând cu mileniul Vll în arealul carpato-dunărean existau comunităţi umane bine organizate. ci aveau altare pe ultimul nivel al ziguratului. iar continuitatea noastră este marcată de alte repere temporale. spirit. aveau în frunte un conducător civil şi un mare preot. Pentru a dovedi acest miracol trebuie să analizăm termenii liturgici folosiţi şi de creştinismul iahvist ca o reflectare în timp a mitologiei emeş. că scriitorii antici referindu-se la religia geţilor. când a avut loc potopul de la Marea Neagră.n.n. o mare parte a culturii lor a fost asimilată de cultura babiloniană. iar limba lor a fost folosită ca limbă liturgică până în secolul V î. Primul a plecat la mijlocul mileniului Vl î. spun că zeii lor nu au statui. În jurul acestui cult al strămoşilor şi naturii au apărut formele incipiente ale religiei crucii. a confecţionării unor obiecte cu scop clar de a simboliza o gândire abstractă.n. creaţie. că emeşii (sumerienii) au plecat din teritori ul carpato-dunărean în Ki-en-gi (Sumer) în două valuri.n. Iar descoperirea senzaţională a crucii de la Gorban demonstrează că noi nu avem nimic cu indoeuropenii găselniţă a istoricilor occidentali. iar valul doi a plecat în prima jumătate a mileniului lV î. Principalele mituri din Biblie: facerea universului. De remarcat faptul. când începe şi istoria acestei civilizaţii care a marcat atât de puternic cultura lumii şi în special cultura europeană. Ei (străbunii noştri) au inventat scrisul la Tărtăria ducându-l în Ki-en-gi.e. unde apare pentru prima dată crucea ca semn determinativ al sacrului şi troiţele maramureşene (unde trăiesc în prezent un grup de români care îşi spun cu mândrie nemeş) vom observa cu uimire că formele crucii sunt identice. aceasta este şi caracteristica fundamentală a religiei neamului emeş. Am păstrat un tezaur uimitor de cuvinte în limba veche. iar acolo preotul oficia ritualul religios şi aducea ofrande. îşi venerau cu pioşenie străbunii şi natura.. Ei sunt pionierii civilizaţiei europene!! Neamul emeş ne-a lăsat o cultură extraordinară. În lucrarea mea „Limba noastră-i o comoară” apărută în anul 2002 susţineam cu o puternică argumentaţie lingvistică şi terminologie socială. cu o religie puternică şi conduse de sacerdoţi. au dezvoltat o societate de tip comunitar în care indivizii erau angrenaţi în relaţii specifice statului de drept modern.

Emeşii aveau ca simbol pentru zei. inclusiv României şi nu ţărilor cu climă caldă cum sunt Iraqul sau Israelul dovedind rădăcina mitului. potopul. Aşa se explică faptul că românii nu au fost creştinaţi prin ucaz sau sabie. le-a legănat speranţele timp de 2000 de ani. împărţită în trei părţi. apărea steaua cu cinci colţuri. Karl Marx. Eridu.e. aşa cum a fost şi este ca simbol sacru la comunişti stabilit tot de către un iahvist. Trebuie precizat că religia emeşilor era monoteistă avându-l în frunte pe AN (cer. A fost construit la jumătatea mileniului V î. O asemănare uluitoare cu mitologia emeş şi a creştinismului se găseşte în religia incaşilor care are în centru pe Viracocha ca fiind Creatorul. Aici iudeii au luat contact cu această cultură fabuloasă. naşterea Evei din coasta lui Adam. Istoria spune că atât Ioan Botezătorul. În Biblie se spune că şarpele a ispitit-o pe Eva îndemnând-o să muşte un măr care era în pomul cunoaşterii. Acest sistem de construcţie religioasă a fost preluat de templul lui Solomon din Ierusalim. Asemănarea arată că religia crucii s-a născut la est de Carpaţi. rai.e. dar în coasta lor au apărut la începutul secolului lll î. chiar dacă poporul ce o vorbea dispăruse ca structură politică de cca. iar o parte din ei au încercat să-şi reformeze propria religie. Pe monezile lor din secolul Vl – V î. primul păcat. unde emegi (limba sumeriană) era limbă liturgică. salvarea seminţiei omului de către Noe. Tot de la ei. iar iudeii au cunoscut-o în deportarea din Babilon.n. steaua sub formă de disc cu şase braţe repartizate la distanţe egale sau de disc cu şase colţuri şi steaua cu şase colţuri (două triunghiuri isoscele suprapuse). Acest transfer cultural a avut loc în perioada deportării iudeilor în Babilon de către Nabucodonosor (580 î.e. lupta cu balaurul. care se găseşte pe sigiliile emeş fiind simbolul cultului creştin etiopian. iar în creştinismul catolic şi ortodox crucea are un braţ mai lung pe care se sprijină. a fost dusă în Ki-en-gi odată cu migrarea emeşilor în această regiune. alţi 1000 de ani a fost religie şi pentru seminţii semite. înalt) ca divinitate din care au apărut ceilalţi zei (spirite). iudeii au luat simbolul lor religios „steaua lui David” când au fost deportaţi în Babilon. având formă unei nave dreptunghiulare. Uimirea arheologilor a fost şi mai mare când în stratul al paisprezecelea s-au descoperit fundaţiile unui templu datat la mijlocul mileniului lV î.e. galii. Acesta a creat 21 .). cât şi Isus Cristos au fost esenieni. alături de brad la căsătorie şi stejar la înmormântare.neamului omenesc. Stăpânul Soarelui.n.n. Acţiunea a fost un eşec. toate se găsesc scrise pe tăbliţele de lut ale culturii emeş. Fiecare oraş emeş avea câte o divinitate protectoare care locuia într-un templu închinat în acest sens. concepţie ce se găseşte şi în arhitectura bisericilor creştine care se mai numeşte crucea greacă! Dacă privim crucea de pe fundul vasului descoperit la Gorban vedem că este o cruce cu cele patru braţe egale (pe care nişte şmecheri ne-au furat-o spunând că s-a născut sub freza lor grecească!). Cele trei simboluri se găsesc în steaua noastră cu care se colindă de Crăciun. Noi românii păstrăm şi în prezent mărul ca pom sacru în colindele de Crăciun: „florile dalbe lemn de măr”. pe care scrierile vechi i-au numit eseni/esenieni datorită religiei lor. primirea tablelor de legi de la divinitate. iar templul de aici s-a dovedit a fi prima construcţie cu caracter religios din lume. Dar mărul este un pom caracteristic regiunilor temperate. cel mai vechi oraş al emeşilor avea un lăcaş de cult respectat şi venerat şi de alte comunităţi.n. păcat ce nu a fost iertat de Dumnezeu şi a urmat alungarea din rai. existenţa raiului.e.n. 1300 de ani. Dar scrise cu cel puţin 2000 de ani înaintea pretinselor texte sacre ale iudeilor.

e.n. Rugăciunile erau adresate unei Sfinte Treimi şi Fiului lui Dumnezeu cel care a murit.e. Despre constructorii lor nu se ştie nimic. Celţii au preluat aceste monumente şi le-au dat o nouă viaţa prin religia lor condusă de druizi. Dar pentru că lumea s-a umplut de răutăţi. iar după unii cercetători erau şi centre de studiere a cerului şi marchează prima manifestare a artei monumentale prin care omul se eliberează de lupta pentru supravieţuire şi concepe o construcţie destinată grupului social căruia îi aparţine.n.din piatră nişte uriaşi pe care i-a trimis printre oamenii primitivi pentru ai civiliza şi ajuta (mitul evreilor de la noi!). Numai faptul că aceşti oameni aveau capacitatea de a sintetiza şi simboliza ideile. transportul şi ridicarea lespezilor. Istoria străveche a insulelor britanice este marcată de perioada megalitică când o populaţie necunoscută a înălţat mai multe monumente numite henge. Am impresia că există străini (Marija Gimburas) mult mai corecţi în aprecierea trecutului nostru faţă de acei românaşi puşi să umble cu şoalda prin istoria neamului. Romanii ocupă insulele britanice la mijlocul secolului I e. Dar emegi (limba sumeriană cum au botezat-o specialiştii) are legături şi cu limba …engleză!!! Descoperirea este uluitoare dacă ne gândim că aceste civilizaţii nu s-au întâlnit niciodată pe drumul istoriei. Ei credeau în reînvierea trupului şi în Ziua Învierii tuturor oamenilor. Aceste construcţii realizate în mai multe etape începând cu primele secole ale mileniului lll î. iar noi ne facem că ne plouă în cap cu indo-europeni care ne-ar fi vizitat în jurul anului 2000 î. acesta i-a nimicit printr-un potop imens şi a salvat numai un bărbat şi o femeie. Această asemănare i-a făcut pe invadatorii spanioli să-i acuze de blasfemie şi să se poarte şi mai sălbatic cu ei nimicind orice urmă de cult incaş. Numai în insulele britanice există aproximativ 200 de construcţii de tipul henge. Nu ştim dacă au dispărut creatorii monumentelor de tip Stonehenge sau dacă au format structuri sociale împreună cu noii veniţi. Indo-europenismul este bun doar pentru cei care refuză să accepte realitatea probelor arheologice şi lingvistice sau pentru liftele care vor glorie. iar gândirea lor nu era a unor primitivi. Viracocha a coborât pe pământ şi a creat oameni din lut care sunt străbunii actualului neam omenesc. Şi totuşi cuvintele arată că în timpurile străvechi populaţiile respective au vorbit limbi foarte apropiate sau poate au avut o limbă comună. şi ţin populaţiile sub sabie până la începutul secolului V e.n. tot el fiind părintele dinastiei regale Inca şi fondatorul imperiului. Aceste comunităţi nu au dispărut din istorie odată cu terminarea monumentelor. este un fenomen extraordinar. şi situate în zone deschise aveau un caracter religios.n. a înviat şi s-a înălţat la cer fiind aşteptat să vină într-o zi să salveze neamul inca şi să-l mântuie. când le abandonează. insulele britanice au fost ocupate de triburile celţilor veniţi de pe continent. Dar la Isaiia s-au mai descoperit două tăbliţe de lut ars cu semne aşezate într-o anumită ordine care sugerează că este o formă de scriere simplă. trebuiau să existe comunităţi umane cu zeci de mii de indivizi.e. Deocamdată! La mijlocul mileniului I î. Tărtăria şi Isaiia sunt cele două puncte unde s-au descoperit primele forme de scriere din istoria lumii.n şi au măturat complet această cultură. bine organizate care să participe efectiv la dislocarea. Pentru manevrarea blocurilor de piatră de zeci de tone din care sunt realizate aceste monumente. aşa cum de multe ori privim noi lumile trecute. Construcţiile în sine arată un nivel evoluat al cunoştinţelor arhitectonice dovedind şi existenţa unor structuri sociale bine organizate. Am făcut acest scurt istoric să pot pune întrebarea: ce legături au existat între populaţiile care 22 .

Iar cele 260 (numai atât am scris eu în prezentul studiu. cuburi şi s-au emis mai multe ipoteze privind semnificaţia lor. În deşertul Taclamakan (partea de nord-vest a deşertului Gobi) s-au descoperit mai multe zeci de mumii ale unei populaţii de origine europeană. stabilindu-se în Ki-en-gi unde au realizat o civilizaţie şi o cultură unică în lume. am ajuns la concluzia că ţinutul carpatic a fost o vatră de migrare către alte meleaguri a unor comunităţi umane care au creat culturi uluitoare acolo unde şi-au găsit vremelnicia..e. pentru că trebuie răscolită în profunzime limba engleză veche cu dialectele ei şi limbile galeză. de la o simbolistică religioasă până la un sistem simplu de evidenţă şi calcul. Oceanul Pacific şi ajungând pe coasta de vest a Americii de Sud unde au dat naştere civilizaţiei şi culturii inca. iar în picioare purta un fel de cizme. sud prin rahmanii plecaţi din Moldova şi cunoscuţi ca brahmani în India şi sud-est traversând subcontinentul indian. care au în interior mici obiecte din argilă: conuri.n. în mai multe centre ale culturii emeş s-au descoperit mici bule din argilă.e.e. emeşii. modelate. Mai erau şi mici tronuri din lut ars având gravate mici semne pe ele. limba română veche şi engleza. iar acestea aveau la rândul lor anumite semne. În localitatea Gorban din judeţul Iaşi a fost descoperit în anul 2001 un vas care avea înăuntru o adevărată comoară. din ţinutul carpatic unde a fost zămislită „prima şi singura în Europa…o societate matriarhală.S.e.. A treia mare migraţie a fost către est cu ramificare către nord-est prin nordul Chinei (civilizaţiile Taklamacan din vestul deşertului Gobi şi Karacum din estul Tadjikistanului) şi punct final nordul Japoniei prin populaţia ainu (cunoscută în cronicile japoneze şi sub numele de emişi). clan) către vest pe la sfârşitul mileniului lV î.e.n. teocratică. Şi cizmele aveau modele cusute pe ele. Primii au plecat către sud-est. Aceste bule sferice provin din perioada Uruk lV (3300 – 3100 î. iar studiul în sine este doar o mică părticică din ceea ce se cere făcut. populaţia carpatică şi neamul emes (sumerienii) din Ki-en-gi (Sumer)? Răspunsul este unul năucitor. a publicat în anul 1981 o sinteză asupra unui număr de 23 . Următorul val de migraţie a fost al albilor (albi: veşmintele albe purtate de acest neam + on: neam. Cercetătoarea Denise Schmandt-Besserat de la Universitatea din Austin (Texas U. s-a găsit un vas de argilă conţinând 48 de astfel de obiecte mici. şi au avut ca punct final insulele britanice unde au realizat arhitectura megalitică preluată mai târziu de celţi. pantaloni albaştri. Această civilizaţie a existat pe la 2500 – 1700 î. La Nuzi.n. Era o civilizaţie cu agricultura bazată pe irigaţii şi un comerţ foarte dezvoltat cu India de vest. Era încins cu un brâu cu modele deosebite care se găsesc în ţesăturile vechi din Europa Centrală şi Răsăriteană. iar ultimele rămăşiţe au dăinuit până în secolul Vlll î. Ţineau un fel de evidenţă cu ajutorul unor bile cu semne pe ele pe care le puneau în vase. Pe faţă avea pusă o pânză de culoarea hainei. cele trei populaţii au o rădăcină comună şi ea se află în societatea mileniului Vll î. Mohenjo – Daro şi Sumer. piramide. dar în realitate sunt aproape 2000) cuvinte din limba engleză care se găsesc în româna veche şi emegi demonstrează cu prisosinţă acest lucru.n. în nordul Iraqului. În prima jumătate a secolului XX. scoţiană şi irlandeză.e. 21 de statuete cu simboluri feminine şi 21 de simboluri masculine împreună cu 42 sfere mici de lut ars. cu păr roşcat sau şaten deschis îmbrăcat cu o haină lungă până la genunchi de culoare vişiniu închis. un bărbat de 2 m.au construit monumentele megalitice din insulele britanice.n. paşnică.n. pătrate. iar pe partea exterioară a vasului era o listă cu scriere cuneiformă care enumera o listă de animale. Studiind comparativ emegi.A). pe la mijlocul mileniului lV î. Fărâme din limba celor care au construit monumentele megalitice se găsesc chiar şi în prezent în limba engleză. iubitoare şi creatoare de artă”. tot în număr de 48.) şi preced cu unul sau două secole apariţia scrierii cuneiforme.

Şi dacă nu suntem indo-europeni. înrudită cu sacii/sciţii.n. iar această minciună nu poate să reziste în faţa probelor arheologice. atunci nu suntem nici latini. au determinat spargerea lor şi răzleţirea în cele trei zări? Pentru lămurirea acestei întrebări trebuie să căutăm în umbrele timpului calea care să ne ducă spre lumină. Am făcut acest comentariu de istorie veche să arăt că noi nu suntem indo-europeni aşa cum ne dau la cap profeţii neamului. Kazahstan.n. la tradiţia veche a istoriei europene. În deşertul Karacum s-a descoperit o „civilizaţie a oazelor” care a dăinut cam în aceeaşi perioadă cu civilizaţia din Gobi (Taklamacan) cu o agricultură bazată pe irigaţii şi care făcea comerţ cu oraşele emeş şi acadiene. iar adevărurile se stabileau în funcţie de puterea şi persuasiunea celui mai tare. Cred că aceştia sunt urmaşii vechilor populaţii care au trăit în mileniile lll şi ll î. care a suferit un proces de latinizare în convieţuirea cu populaţia băştinaşă şi i-a venit un dor de ducă mai spre nord. timp au fost răstălmăcite de tot felul de minţi ciuntite. dar în special al argumentelor lingvistice. Perfidia manipulărilor istorice s-a manifestat foarte puternic odată cu constituirea statelor moderne pe principiul naţiunii sau a naţiunilor majoritare. dar niciodată această înclinare nu ne-a adus linişte sau bunăstare. pe teritoriile din jurul Carpaţilor. Principalul centru era Agi Kui. Obiectele găsite în bulele sferice nu erau găurite şi se regăseau imprimate pe exteriorul acesteia. Minciuna a găsit un domeniu vast de manifestare în care oricine putea contesta pe oricine sau orice. ei au considerat că au descoperit strămoşul lingvistic. Iar noi fiind puşi de soartă. a existat o civilizaţie înfloritoare. care erau consideraţi ca un popor ieşit de undeva.e. pe acest teritoriu când au migrat din locurile de baştină. În realitate sistemul a fost adus de neamul emeş (sumerieni). discuri. a părăsi + macan/Magan: civilizaţia de la Mohenjo-Daro). a conduce. ţinuturile din jurul Carpaţilor. cu o religie bine conturată care a fost dezvoltată de grupurile umane ce au migrat în ţinutul dintre Eufrat şi Tigru. aici la mijloc de drum. Această poveste cu pretenţie de adevăr absolut s-a născut foarte chinuit în mintea reprezentanţilor Şcolii Ardelene la sfârşitul secolului al XVlll-lea dintr-o dorinţă sinceră de identificare a naţiunii române din Ardealul aflat sub ocupaţie austriacă. La aceasta mai trebuie adăugat şi suportul naţional deosebit dat românilor de sub stăpânirea austriacă. Uzbekistan. dar fără a se şti când şi de unde. Şi pentru că în limba română există cuvinte identice sau asemănătoare fonetic şi semantic cu limba latină. Ce catastrofe au năvălit peste comunităţile carpatice.200 bule sferice şi fragmente de bule cunoscute. ne-am aplecat sub furtuni când spre apus când spre răsărit. Aceste două elemente spaţiu. Iran. procedeu găsit şi la o tăbliţă de la Tărtăria. în ţinuturile Taclamakan şi Karacum. unde teritoriul era împărţit sau răşluit după componenta etnică. În nord-vestul Chinei sunt menţionaţi toharii începând cu secolul lV î.n. în revista Technology and Culture. Ea ajunge la concluzia că reprezintă preistoria scrierii şi ele provin din Sumer. Unele din micile obiecte au fost perforate (conuri. năimite sau smintite ajungându-se la monstruozităţi că am fi de origine slavă. Tadjikistan.e. dar şi alte direcţii (takla: vorbărie.e. iar în prezent se găsesc în Turkmenistan. a pândit când Dunărea era îngheţată şi tulio! Asemenea basme (născociri). Dovezile arheologice menţionate demonstrează că în mileniile Vl – lV î. 24 . flecăreală. bile) ceea ce demonstrează că erau înşirate pe sfoară. populaţie de origine indoeuropeană. sau urmaşii colonilor romani amestecaţi cu slavi sau că suntem o populaţie slavă din sudul Dunării. altfel vom trăi în continuare în sminteala făcătorilor de adevăruri sacrosante. susţinute de istorici şi lingvişti români ne-au făcut la fel de mult rău ca şi cotropirea gliei străbune. a spune. care la rândul lor erau înrudiţi cu geţii.

geţii ca nişte sărăntoci şi-au lepădat limba precum o boarfă uzată şi plini de dragoste pentru cuceritori au mers în castrele lor să ia lecţii de latină. chiar dacă aveau sub control o parte a gliei străbune nu au învins şi dorinţa de neatârnare a străbunilor noştri. noi o păstrăm în limba veche şi contemporană într-o măsură uimitoare. care au stat şi stau şi în prezent la îndemâna celor care se ocupă cu studierea originii limbii române. o comunitate de câteva mii de oameni emigrată din Ardeal în secolul XV în Croaţia sau poate o rămăşiţă a vechilor geţi.Ca să arăt că nu ne-am schimbat limba sub ocupaţia vremelnică. ei au adus. iar noi şi acum nu prididim să ne lăudăm prădătorii. o facem cu ei în orice ocazie. busuioc şi ceva parale. Istoria a consemnat că dragostea pe care o purtau geţii cuceritorilor romani s-a măsurat totdeauna numai cu ascuţişul săbiei. jafuri de tot felul. cât şi un rol strategic pe care romanii l-au luat în considerare mereu la împărţirea teritorială făcută de-a lungul ocupaţiei. nu s-au grecizat. am făcut-o şi cu turcii timp de câteva secole. am urmărit să demonstrez că geţii aveau o limbă inconfundabilă. Ocupaţia romană asupra Geţiei/Daciei a durat aproximativ 165 de ani şi a inclus în provinciile controlate de cuceritori doar o parte din teritoriul locuit de triburile geţilor. aşa cum ne dăscălesc unii cu această poveste însăilată pe sub togă despre binefacerile civilizaţiei Romei. cât şi sub bizantini. care erau vitale pentru acest popor prădător şi plin de aroganţă. Albanezii au stat sub ocupaţie romană timp de 562 de ani şi sub ocupaţie bizantină aproape 9 secole şi nu s-au latinizat. Mai mult şi în prezent ei au două dialecte. Răscoalele nenumărate ale geţilor ocupaţi şi vizitele de lucru neanunţate ale geţilor liberi prin castrele romane sau peste Dunăre dovedesc că aceşti prădători. chiar dacă numărul lor s-a redus la cca 200 persoane. dar cu unele cuvinte care se găseau în latină. Romanii au urmărit să pună mâna în special pe minele de aur şi argint din Apuseni. Argumente istorice. Să ne amintim ce dezmăţ a urmat la Roma după cucerirea Geţiei şi jefuirea ei de tot ce se putea jefui. deşi ocuparea lor a fost totală atât sub romani. ne-am mai uitat şi în est 45 de ani până am ameţit. deşi au un dialect apropiat cu limba noastră. 800 de ani şi nu şi-au pierdut limba sau obiceiurile aşa cum ar trebui să fie după dogma latinităţii. ci au rămas un popor căruia nu-i neagă nimeni originea tracă. Cel mai concludent exemplu este al aromânilor care. Ardelenii au stat sub ocupaţie maghiară cca. crime. chiar dacă convieţuim de peste 2000 de ani. iar pretinsa latinizare a poporului român s-a realizat în fapt începând cu a doua jumătate a secolului XlX şi continuă şi astăzi. la fel este situaţia ţiganilor cu care convieţuim de cca 600 de ani. Lipovenii au 300 de ani de când trăiesc în mijlocul poporului român. Prea ne cred unii proşti sau grei de cap!! 25 . Această limbă vorbită de ei. Nicăieri în istorie cuceritorul nu a venit să aducă celor cuceriţi flori. iar cei mai grei de căpăţână (comatii) erau traşi de coamă. dar şi-au păstrat cu sfinţenie limba şi obiceiurile. îşi mai păstrează şi în prezent dialectul. În susţinerea celor afirmate voi apela la mai multe feluri de probe. Se spune că în această perioadă atât de scurtă. nenorociri şi distrugerea unor sisteme sociale când s-a trecut la ocuparea teritoriului. totuşi nu şi-au pierdut identitatea lingvistică şi tradiţiile. Istro-românii. Aceste zone au avut atât un rol economic. parţială şi prădalnică a romanilor aşa cum îţi schimbi straiele. iar relaţiile lor au fost numai între stăpân şi slugă.

Cine nu vrea să gândească. iar ca arme foloseau arcul cu săgeţi şi sabia încovoiată la vârf. iar femeile gete purtau 26 . crepidae (botine de folosinţă curentă). Dar să mergem cu pipăitul chiar în bârlogul ursului (romanilor) să vedem cum stau lucrurile la ei acasă în ciubota italică. grecilor din sudul peninsulei.n. celţilor din nordul peninsulei italice. însemnă că nu are cu ce să gândească şi pentru o asemenea meteahnă nu va fi pus în obezi sau trimis la ocnă. chiar dacă a fost sub ocupaţie romană numai jumătate din teritoriu timp de 165 de ani. Femeile dace purtau cămaşă lungă peste genunchi cu deschidere la gât şi umblau încinse pe mijloc. conipodes (pantofi cu vârf ascuţit). enemides (pantofi cu vârf moale).n. În picioare purtau opinci. Popoarele din Africa care au fost tratate cu o sălbăticie greu de imaginat au reuşit să-şi păstreze limba şi cultura. iar cel mai bun exemplu este moartea viteazului Diogio/Decebal după zicerea romană. Istoria ne spune că puterea militară a Romei s-a înzdrăvenit după mari opinteli împotriva etruscilor. Dar acest port este specific şi aromânilor. Mă opresc aici pentru că atât ne interesează pe noi. Greu de acceptat ideea că geţii au renunţat la limbă în 165 de ani de ocupaţie străină. iar în portul lor actual nu se găseşte nici un element din vestimentaţia romanilor! Să ne oprim asupra elementelor de vestimentaţie specifice celor două popoare.Asemenea argumente nu dau bine deloc la dogma latinităţii. Spaniolii. Femeile romane purtau în picioare: campodes (sandale uşoare pentru drumeţie). în ciuda faptului că sistemul social a fost distrus în cea mai mare parte. Ei care erau cel mai numeros popor din Europa nu s-au vândut ca o turmă de oi cohortelor romane. după ce i-au măcelărit pe incaşi şi celelalte popoare amerindiene le-au mai dat şi o mulţime de boli. saltides (pantofi uşori pentru dans). peribarides (încălţăminte numai pentru nobili).) muleus (papuci din stofă brodată cu aur). Columna lui Traian din Roma ni-i prezintă pe geţi îmbrăcaţi în iţari cu căciulă (cuşmă) şi cămaşă lungă până aproape de genunchi încinsă cu un brâu. Dar acest blestem al istoriei ne-a făcut să avem circari printre noi şi chiar la noi acasă. care a preferat să se sinucidă decât să fie circar la Roma. Argumente etnografice. triburilor samnite. a punilor care au bătut în porţile Romei într-o vizită nepoftită. laconica (sandale pentru plimbare. Cu tot acest dezastru ei şi-au păstrat limba şi cultura chiar dacă de atunci trăiesc într-un mediu social străin lor. După ce-au supus toată peninsula la sfârşitul secolului lll î. lancia (papuci de casă).. Să facă geţii excepţie de la această regulă elementară a supravieţuirii în care orice supus încearcă să-şi păstreze identitatea şi să scape cât mai repede de stăpân? Nimeni cu mintea întreagă nu poate accepta această tâmpenie. Dacă săndăluţa romană a păşit falnic în toată peninsula italică timp de aproape 700 (şapte sute) de ani cât au controlat-o până la prăbuşirea Imperiului Roman de Apus în anul 476 e.e. Imaginea de pe columnă este în fapt imaginea tipică a ţărăncii şi ţăranului român de la începutul secolului XX. şi nu au mai avut pe cine jefui (acesta era obiectivul oricărui război în antichitate dus pe teritoriul străin) romanii şi-au înălţat ochii către răsărit şi în urma unor războaie cumplite au ajuns să controleze toată peninsula balcanică până la Dunăre. povestea este prea străvezie ca să fie şi adevărată. cum pot explica magiştrii noştri în lingvistică faptul că şi în prezent în Italia se vorbesc 12 dialecte. popor care vorbeşte un dialect apropiat de limba română şi pe care istoria l-a consemnat foarte rar. iar în România (fosta Dacie) nu există dialecte. Grija prădătorilor faţă de cei prădaţi este consemnată de istorie ca un blestem al celor neputincioşi în faţa violenţei oarbe sau a vicleniei. care au făcut ravagii. dar şi-au păstrat intact portul timp de 2000 de ani. calceus (papuci din piele de căprioară). coturni (botine scumpe pentru teatru şi ceremonial). reducând populaţia la aproape un sfert într-o sută de ani.

Şi atunci de ce nu vrem să acceptăm şi ideea că latinii ar fi urmaşii troienilor. Geţii locuiau în cătune şi sate fiind organizaţi pe şatre. Această afirmaţie trebuia verificată şi dovedită cu probe. când s-au aşezat în sudul Dunării în secolul Vl e. După cum se vede nimic comun în sistemul de organizare administrativă nu am păstrat de la aceşti prădători. iar tradiţia acestei podoabe de primăvară o au numai românii. a fost distrus de mai multe ori şi iar reconstruit până l-au făcut cenuşă aheii. Dar de ce avem unele cuvinte comune fonetic şi semantic cu limba latină ? Argumente lingvistice. care. Dovada vine şi de la tradiţia mărţişorului. Troia ca centru urban a fost datat din mileniul lll. misi. iar romanii pripăşiţi pe la noi trăiau în canabae – aşezări de lângă taberele militare. într-o sminteală generală s-au trezit vorbind latina pe coclauri. iţari (bracae). atunci cum susţin lingviştii că geţii au renunţat la limba lor şi aşa. Arheologia ne oferă probe indiscutabile că ţinutul carpatic a fost locuit încă din mileniul XV. adică cei care cu mii de ani formau marea familie a tracilor după vorba grecilor. cultura de la Çatal Hűyűk a înflorit în aceeaşi perioadă. în podişul Anatoliei. Termenii noştri care definesc vestimentaţia tradiţională sunt mult mai vechi decât cotropirea Daciei de către romani şi nu au nimic comun cu limba acestor invadatori. În mileniul V din Carpaţi până în Anatolia existau comunităţi umane. Dacă nu le-am preluat portul şi nu le-am asimilat cuvintele care definesc vestimentaţia. chiar dacă unii bagă în această matriţă tot ce este specific şi ne individualizează de alţii. iar în jur avea 27 . În sudul Dunării. existenţa unor populaţii care practicau păstoritul şi o formă de agricultură mai simplă. care nu se găseşte în obiceiurile romanilor. când evenimentul este menţionat cu lux de amănunte în Iliada. ionieni (din neamul ilirilor şi al tracilor).opinci sau umblau cu picioarele goale. iar ei sunt urmaşii troienilor. dar ai noştri latinişti spun că tot de la Râm se trage şi şnuruleţul cu cele două buburuze. Povestea este încântătoare numai că nu a avut putere de convingere la istorici până a venit un „nespecialist” nepoftit pe nume Schliemann. aromânii şi albanezii. a crezut că a descoperit comoara lui Priam şi a confirmat că Iliada trebuie privită ca o sursă de informaţii istorice. care ne-au lăsat dovezi clare ale trecerii lor prin timp. Şi invers să vedem dacă vestimentaţia noastră se găseşte în latină.n. în peninsula balcanică şi Grecia probele arheologice dovedesc începând cu mileniul V. iar din mileniul Vll există mai multe centre de cultură a căror viaţă poate fi urmărită o perioadă lungă de timp. Poziţia geografică îi permitea să controleze comerţul dintre nord şi sud. hitiţi. nordul carpatic şi sudul anatolian cu Asia Mică. Ei ştiu că în siturile arheologice din România s-au descoperit mărtişoare vechi de 8000 de ani. Mitologia romană spune că neamul latinilor ar fi venit în Italia după distrugerea Troiei de către greci. călţun (caliga). cojoc (pelliceum). Populaţia acestei zone era un amestec de pelasgi ca vechi locuitori ai Greciei. vici – aşezări rurale unde anexau şi cătunele băştinaşilor şi pagi – denumirea aşezărilor formate din populaţia autohtonă. vom constata: căciulă (pileus). Iar Troia a fost un centru important de tranzit între aceste două orizonturi ale lumii vechi. poate ahei şi alte seminţii. Ca să facem lumină în această nebuloasă a originii limbii române trebuie să vedem cine au fost latinii şi originea limbii lor. Peste mare. Iar bulgarii au preluat acest obicei de la geţii/mesii. După cum se vede nu le-am moştenit nimic din vestimentaţie. Nici folclorul şi nici tradiţiile noastre nu sunt comune cu cele ale latinilor. bulgarii. iar Homer a pus în versuri acest eveniment tragic lăsându-l posterităţii. după ce şi-a otrăvit mintea cu Iliada a spus că războiul Troiei este o realitate istorică. Schliemann a descoperit ruinele Troiei. Mergând pe urmele povestirii lui Homer. cămaşă (subbcula).

există o depresiune cu aspect de câmpie numită Pelagonia (pelag + on: popor. Capitala regatului macedonean se numea Pela (pel: a fi întunecat. se formează şi se consolidează statul macedonean ca o monarhie. Dar în ţinutul lor de origine – regiunea muntoasă a Macedoniei. avere. braţ. aşa cum este în prezent aromâna şi româna. dar cu aceeaşi semnificaţie semantică. în munţii din nord. a se murdări. Valurile de invadatori – ionieni. înseamnă că au o rădăcină comună. renumit pentru creşterea oilor şi cailor. Deci cele două limbi păstrând termenul pelag/pelagus într-o formă apropiată. rude + ia: ţinut.e. străbun.e. Pe acest teritoriu. a se plimba. Acesta a cerut să participe la întrecerile olimpice a grecilor din anul 340 î. dar a fost refuzat pe motiv că este barbar (străin). Sensul social al termenului este cel care se îngrijeşte de existenţa unei comunităţi şi de raporturile dintre comunitate şi indivizi sau dintre membrii comunităţii.n. Din comercianţi şi pescari. faimă. parte.un ţinut foarte roditor. iar cei din nordul Dunării îşi spuneau rumân.e. Alexandru Makidon a preluat conducerea statului în anul 336 î. Ei îşi ziceau în epoca feudală armân (aromâni sau makidoni). mare. imensitate şi se compune din fonemele emegi (limba străbunilor carpatici) pel: a fi întunecat. Opulenţa şi luxul acestei cetăţi a atras poftele aheilor. mare.e. neam. Cum aceşti pelasgi erau navigatori. în latină cu sensul de tată biologic. loc. După doi ani. După ce au cucerit oraşul cu faimosul „cal troian” l-au jefuit şi l-au dat pradă focului. şi a împins graniţele puterii sale până în India.n. largul mării..) a organizat statul şi armata devenind cea mai mare putere în zonă ceea ce nu-i încânta deloc pe greci. Pe acelaşi teritoriu al munţilor din nordul Greciei câteva secole mai târziu istoria îi menţionează pe macedoromâni (machidoni) sau aromâni. se găseşte în eme-gi sub forma patesi şi are înţelesul de administrator. iar ţara lor (Grecia) era înconjurată de ape. Filip. învechit. iar o parte din locuitori s-au salvat plecând spre alte meleaguri şi ajungând în Italia. a se murdări. iar sărbătoarea este numai a elenilor. pelasgii au devenit păstori în munţi pe platourile aride şi înalte. coastă. iar în NV regiunii există o vale numită Polag.e. clan). fondând imperiul elenistic. confuz. a defila + a: a adăpa vitele. Populaţia din sudul Dunării. Filip îi învinge pe greci şi supune toate oraşele state. guvernator. a locui. În 28 . chiar dacă fiecare l-a botezat după timp şi nărav.e. ahei.) nu se mai aminteşte nimic de pelasgi. care trăiau mai mult din jaf şi silnicii. dar aceasta nu înseamnă că ei au dispărut sau au fost asimilaţi de greci. la sfârşitul secolului V î. Fiul acestuia. Acest cuvânt arată că a existat de-a lungul timpului o legătură strânsă între cei din nordul şi sudul Dunării. Cuvântul pater. Dar acest cuvânt există şi în latină sub forma pelagus care semnifică întindere mare de ape.n. Macedonenii (machidonii) vorbeau o limbă diferită de a grecilor şi erau priviţi de aceştia ca barbari. a apăra).n. iar pe la 1200 exista în această regiune o cetate numită Pelag. dar şi de şeful unei familii formate din mai multe generaţii sau a unui clan. vorbea o limbă apropiată cu cea din nord pentru că pelasgii erau neamuri apropiate cu triburile carpato-dunărene. cei din nord i-au reţinut fonetic şi semantic aşa pentru că vorbeau aceeaşi limbă sau o limbă foarte apropiată.n. prin bătălia de la Cheroneea. armă. Aceste cuvinte arată că neamul pelasgilor nu a dispărut niciodată din sudul Dunării. adică baştina păstorilor sau rădăcina neamului păstorilor. regele Macedoniei (359-336 î. a se plimba + ag: a aranja. eolieni şi dorieni – care s-au stabilit în Grecia i-au împins pe pelasgi de pe litoral în ţinuturile cele mai grele vieţii. În „perioada obscură” a grecilor (secolele Xll – Vll î. În limba română veche cuvântul pelag are semnificaţia de întindere mare de ape. rădăcină. a defila.n. neam. în mileniile V-l î.

Poate doreau să-i convingă pe geţi că sunt smintiţi de nu-şi folosesc bogăţiile atât de trebuincioase Romei pentru măceluri şi orgii numite subţire „serbări ale victoriei”. duh. Cu aceeaşi semantică limba română are cuvântul părinţi formă puţin modificată prin inversarea ultimelor silabe. lung. vag şi giti (gidi) cu sensul de gânditor. De ce nu admitem că slavii au împrumutat din limba noastră acest termen pentru că geţii au intrat în contact cu romanii cu cca 500 de ani înaintea lor şi i-au cunoscut foarte bine. care după imaginaţia lor bolnavă. ţicnit. cât şi din vest. Zona ocupată de romani arată clar că îi interesa aurul şi argintul care stătea ascuns în pântecele munţilor Apuseni. După ce au supus sub jugul lor jumătate din teritoriul locuit de daci. a pizmui. În limba română avem cuvântul getbeget (get + be: a fi generos. Înnebuniţi după avere şi putere. a face rău. a batjocori. eram destul de numeroşi şi de puternici ca să nu ne sfârâie călcîile la vederea lor. iar noi cunoaştem vicleşugul venit atât din est. dar mai ales leau suportat 165 de ani tirania şi violenţa însoţită de un jaf fără pereche. Zice cronicarul în al său letopiseţ că „de la Râm ne tragem”. Sunt get!. În migrarea lor către sud triburile de greci au trecut pe la noi şi ne-au găsit aici stăpânind munţii şi apele. adică am fost dintotdeauna geţi din moş strămoş! În eme-gi san-git semnifică neamul conducător. a arăta. nu au alergat după aurul şi argintul lor. Eu cred că de la Râm ni se trage! În eme-gi (limba străbunilor carpatici) râm are semnificaţia de străin. au urmărit în perioada lor de glorie să cucerească lumea pe care o puteau pipăi cu ascuţişul săbiei şi aşa nepoftiţi s-au arătat şi la graniţele Geţiei. Pentru pretenţia lor de civilizatori şi apărători ai celor slabi. a merge departe. a distruge. şi-a uitat prădătorul ce i-a transformat în robi şi le-a luat chiar cenuşa din vatră? Noi i-am păstrat ca duşmani şi oameni vicleni puşi numai pe răutăţi şi această semnificaţie dăinuie şi astăzi în expresia „mă râmi”. iar ocrotirea era numai sclavie. Dar slavii au venit peste noi la cca două secole după retragerea romană din Geţia. suflet. Sunt getbeget! În limba română cuvântul are sensul de continuitate. cei din vechime. autentic care te duce cu gândul la rădăcina străveche a neamului nostru. de unde ne-a rămas această meteahnă a mioriticului. ostilitate.quichua există termenul de patiri cu semnificaţia de responsabil sătesc care împarte puii de lama când se întorc toamna de la păşunat. originea neamului. geţii i-au considerat nebuni pe motiv că ei nu au râvnit la civilizaţia romană. a pune la cale o ticăloşie. a stăpâni. străvechi. adevăraţi. Ca să înţelegem semnificaţia acestui cuvânt trebuie să umblăm puţin prin memoria istoriei şi să ne amintim de năravurile şi apucăturile romanilor. inclusiv robirea populaţiei aptă de efort fizic. au aplicat sistematic o jefuire absolută a bogăţiilor. distanţă mare + get) cu sensul de neaoş. violent. Grecii numeau poporul de la nordul Dunării. Mai avem noi un cuvinţel pe care foarte mulţi ni-l pun în nas când este vorba de originea neamului şi a limbii. Sunt get!. În eme-gi există cuvântul git cu sensul de bărbat. Orice nepoftit îşi arată interesul şi intenţiile generoase când aveai ceva pe care nu erai dispus să-l cedezi. get. suntem urmaşii geţilor. viguros. Dar limba noastră are şi forma de pater cu sensul de nebun. a dezvălui. Niciodată prădătorii nu au adus fericire celor prădaţi aşa cum au pretins. În cultura greacă. În limba română există verbul a râma cu sensul a duşmăni. a conduce. duşman. a umbla cu vicleşuguri. Atât dispreţ arată faţă de memoria acestui popor. necaz. geţii au fost consideraţi ca un popor plin de înţelepciune şi cu năravul meditaţiei. îndepărtat. a se întrista. Identitatea semantică şi fonetică nu poate fi pusă în discuţie. Spun profeţii întru adevăruri plăsmuite că acest cuvânt vine din limba slavă şi arată chiar capitala imperiului roman. din moşi strămoşi. rău. În 29 . a medita. din moşi strămoşi. neamul care stăpâneşte. de la originea neamului.

a curge. necaz). a trage la sine). În limba română cuvântul troş are semnificaţia de încălţăminte sărăcăcioasă care se foloseşte la drum lung sau de către cei nevoiaşi. a străluci). uimire). a săpa. tu. i. sa.n. barbar-barbar-barbarus(străin. în paranteze voi trece explicaţiile necesare: a-a-a(exclamare. iar Herodot spune despre cetatea Troia că este aşezată pe o luncă (troas. ri. a genera. După ce au ajuns în peninsula italică troienii (latinii) au intrat în contact cu populaţiile locale suferind influenţe fonetice şi semantice puternice. bini-bine-bene(bine). Ei îi ştiau pe locuitorii ţinutului carpatic ca strămoşi. aceraacera-acer(ager. care se găsesc ca terminaţii la majoritatea covârşitoare a denumirilor de ape din limba română. amaru-amaruamare(amărăciune. altar-altar-altare(altar). an-an-annus(perioadă de timp). bo-bou30 . Să le plesnească mintea şi tot ar întrece puterea de înţelegere a celor cu căpăţinele otrăvite de cultura noastră de viţă latină! Romanii ne spuneau daci. în nordul Dunării. adunare. În eme-gi cuvântul dag are semnificaţia de locuinţă. za. ara-ara-aro(a ara). Aşa s-a născut spiritul de comunitate şi ajutor reciproc atât de caracteristic poporului emeş. uimire). a pune). pădure + a: apă). Mai avem cuvântul troaş cu sensul de luncă sau vâlcea. vioi). foarte vechi. agrun-agru-agri(ogor). iar al treilea este în latină. Aşa ne-au transmis ei! Să mai adaug pe Troi cu nume de familie la români foarte apropait de numele cetăţii Troia. Primul termen este în emegi. ur. a deveni. a se revărsa. aduc-aduc-adduco(a aduce.limba engleză există cuvântul get cu sensul de a coborî din. care fac parte dintr-un neam sau o familie şi sunt foarte vechi. Este un râu de munte (Strei) care curge vijelios peste stânci. incaşilor şi mediului nostru sătesc. asud-asudsudo(a asuda). adică cea clădită de Troi. strălucitor. u. trai. semnifică apă.e. Să mai amintesc aici râul Sargeţia unde legenda spune că Diogio (Decebal este interpretarea după urechea romanilor a cuvintelor dage balo – adunarea neamului străbun) ar fi ascuns o comoară fabuloasă. adu-adu-addo(a aduce. a locui împreună. În eme-gi cuvintele a. a pleca şi beget cu sensul de a naşte. azil-azil-asylum(azil). aria-aria-area(arie. existenţă. a sări + ge: a zăgăzui + ţi: înălţime. bi. al doilea este în română. ah-ah-ah(exclamare. sălbatic). luminos. a da naştere la. cameră. Cum traiul troienilor (strămoşii latinilor) era asemănător cu al dacilor pentru că erau popoare înrudite. a curge. (sar: pârâu. apa-apa-aqua(apă). e. cinste. su. Rădăcina trebuie căutată în emegi (limba emeşilor care au plecat în mileniul lV din arealul carpato-dunărean) şi care arată că latina este în realitate o ramură firavă a acestei limbi dezvoltată în condiţii diferite faţă de limba noastră. sa. ac-ac-acus(ac). Voi da în continuare exemple de cuvinte emegi care se găsesc în română şi latină. a fi vestit + on: neam) cu sensul de cetatea cea bogată sau cea vestită. a înţelege. Grecii îi mai spuneau Ilion (ili: a fi bogat. arde-arde-ardeo(a arde. romanii au reţinut termenul de dac cu sensul de cei care locuiesc împreună. neam din care s-a născut şi stirpea troienilor cu miticul Tros. a călători. aur-aur-aurum(aur). a goni. pa. grecii nu aveau sunetul ş). dar mai ales influenţa culturii şi civilizaţie etrusce. a se împăca. Dacii/geţii locuiau împreună mai multe generaţii ale aceleiaşi familii în case mari construite din lemn sau piatră. bun-bun-bonus(bun). respect. a veni. suprafaţă întinsă). Dar să-i mai lăsăm în pace pe latini şi să revenim la legătura lingvistică între limba vorbită în Troia şi cea vorbită în mileniul ll î.

ghem). pun-punpono(a pune). Sunt un total de 115 cuvinte care se găsesc în forme identice sau foarte apropiate în cele trei limbi. ulciar-ulcior-urceus(ulcior). care se vorbea în nordul Dunării şi pe care au vorbit-o şi emeşii timp de 2000 de ani. ustura-ustura-ustulo(a arde. nuc). rând). ucid-ucid-occido(a ucide).bos(bou). tuna-tuna-tono(a tuna). ceea ce demonstrează că noi am păstrat mult mai bine cuvintele limbii din mileniile lV-lll î. pana-pană-penna (pană). turturică). saman-samăn-semen(samăn. o!-o!-oh!(uimire. tac-tac-taceo(a tăcea). ruga-ruga-rogo(a ruga). mur-mur-morum(mură). cascaş-caseus(caş). gura-gură-gula(gură). mur-mur-murus(zid). nam-neam-natio(neam.e. pace-pace-paco(pace). lut-lut-lutum(lut. zer-zer-serum (zer). ol-ol-olla(oală). tiamat-tiamăt-timeo(a se teme). latina era mai mult o limbă literară şi de administraţie. uri-urî-uro(ură). gena-gena-gena(pleoapă). sun-sun-sono(a suna). ursa-ursa-ursa(ursoaică). taman-taman-tamen(taman). sanggi-sânge-sanguis(sânge). nuc-nuc-nucis(nucă. casa-casa-casa(adăpost). tu-tutu(tu). sub-sub-sub(sub). rău). argilă). ningi-ninginingit(a ninge). samana-sămăna-semino(a semăna). os-os-os(os). siti-şti-scio(a şti). sau cum vorbea poporul roman această limbă. ros-roş-russus(roşu). sangurasingura-singuli(singur). În fapt. ira-ira-ira(mânie. da-da-do(a da. pila-pila-pila(rotund. salud-salut-saluto(a saluta). ud-ud-udus(umed). necaz). lup). susur-susur-susurrus(susur). satu-satu-sat(sat). luplup-lupus(a înfuleca. omom-homo(om). mami-mamamater(mamă). naţiune). cap-cap-caput(cap). parta-parte-partis(parte). loc-loc-locus(loc.n. libir-libir-liber(liber). Un lucru este cert. dar nu ştim nimic de latina care se vorbea în secolul Vl î. rara-rara-raro(rar). ulceara-ulcera-ulcero(a fi plin de răni sau bube). riparâpă-ripa(râpă). palil-palid-pallidus(palid). sug-sug-sugo(a suge). lip-lip-lippus(lip. săturat). sar-sar-salio(a sări). ochi-ochi-occulus(ochi). orda-ord-ordo(şir. ceara-ceară-cera(ceară). put-put-puteo(a puţi). unu-unu-unus(unu). uz-uz-usus(trebuinţă). nigru-nigru-nigrum(negru).e. lac-lac-lacus(lac). Dar noi mai avem comune cu emegi încă 2819 cuvinte. supărare). cucu-cucu-cuculus(cuc). rad-rad-rado(a rade). par-par-palus(par). sari-sari-sal(sare). mizerie). pae-paie-palea(paie). mut-mut-mutus(mut). nod-nod-nodus(nod). nora-noră-nurus(noră). cad-cad-cado(a cădea). a ceda). mendala-mentală-mentis(minte. satur-satur-satur(sătul. tulu-tuli-tuli(a pleca. a purta). coc-coc-coqua(a coace). sacu-sacu-saccus(sac). dudu-duco(a duce). a ustura). urze-urzi-ursi(a urzi). dac-dac-dac(dac). rapi-răpi-rapio(a răpi). cearni-cerni-cerno(a cerne). car-car-carrus(car). o limbă şlefuită sute de ani de poeţi şi funcţionari. a gândi). turtur-turtur-turtur(sperios. sete-sete-sitis(sete). pereche). nas-nas-nasus(nas). mina-mână-manus(mână). cela-celar-cela(cămară). noi cunoaştem latina clasică. raus-rău-rea(rea. odol-odor-odor(miros).n. iar fiecare grup etnic din 31 . ţinut). sede-şede-sedeo(a şedea).

chiar dacă au ocupat numai jumătate din teritoriul Daciei. am considerat că trebuie să mă uit şi prin limba irlandeză. un stat efemer numit Galatia. avem cuvinte comune şi cu irlandeza. şi a trăit în înţelegere sau uneori în ciondăneli cu geţii. a radia. sfârşit. ce mai treabă! = ama: ori = ama: cine? pe care? ca şi? ama: mamă = amaid: femeie caraghioasă = ama: mamă. a delimita. a delimita. mare. a reţine = baig: sac. a vârî în sac. am: posesie.e. Cuvinte din limba română. bag: a introduce într-un spaţiu închis. oltar: locul unde se aduc ofrandele sau se fac sacrificiile într-un cult religios = altoir: altar = al-tar: a îndepărta prin tăiere. sacagiu. Dacă romanii n-au reuşit acasă la ei să dea o limbă unitară după mai multe sute de ani de control absolut. a ajuta. logica nu înghite asemenea prăpăstii.n. a închide în cuşcă. Un alt argument care contrazice latinitatea noastră este existenţa unui fond lingvistic de aproximativ 2000 cuvinte (studiul nu este terminat) comune limbilor engleză şi română. de strajă. nu le suflă nimeni în ureche că ar fi altceva decât sunt – urmaşii galilor/celţilor. an: unitate de măsură pentru timp = an: mare. cer = ar-de: a lumina. în urmă. a finisa. înalt. în spate.n. existenţă = am: timp. a lumina. a se împotmoli. a străluci = ard: felinar de noapte. grămadă.peninsula italică îşi vorbea propriul dialect ceea ce a dus la existenţa a 12 dialecte în prezent în Italia. Gaelilor sau irlandezilor cum îi cunoaştem noi. atunci aceste cuvinte nu aveau ce căuta în limba română. angel: înger = aingeal: înger = enger: înălţime. Dacă ar fi fost o latinizare a geţilor aşa cum se susţine. Engleza păstrează şi un bogat fond de origine celtă. Această idee năstruşnică mi-a venit ascultând baladele irlandeze de la Eurovision şi unde am observat inflexiuni ce se găsesc şi în unele melodii populare româneşti. în sud fondând în podişul Anatoliei. înalt. apar: vânzător de apă. vreme = am: a fi. foarte important = an: mare. chiar aşa!. a grava. a vârî 32 . corăbier = abar: baltă. Cum o melodie este păstrată mai uşor dacă este însoţită de versuri. Gândul iscoditor a fost confirmat de realitate. arde: a distruge prin foc. Din aceste ciondăneli sângeroase unii celţi (gali sau galaţi cum apar pe tăbliţele geţilor) au coborât în secolul lll î. a apăra de. a umple = bag: cuşcă. pungă. viitor. An Nou.e. Ca să merg şi mai departe cu argumentaţia voi căuta la cea mai vestică ramură a celţilor să găsesc dovezi că nu suntem urmaşii latinilor. a susţine. este o aberaţie afirmaţia că ne-au latinizat pe noi în 165 ani. Acest popor a pătruns pe teritoriul Daciei la mijlocul secolului Vl î. alţii au fost asimilaţi sau şi-au croit drum către ţinuturile lor de baştină. cer. a se bălăci = abba: lac. ama: zău!. pe malul Mării Negre. ceea ce dovedeşte că acest neam a trăit pe meleagurile noastre înainte de a ajunge acolo unde s-a statornicit. dar limba lor păstrează cuvinte comune sau asemănătoare cu limba română şi eme-gi. a sprijini. care se găsesc în limba irlandeză şi eme-gi: altar. lumină.

a da năvală. ca: prepoziţie = ca: ce? pe care ? unde ? loc = ca: a ţipa. a intimida = bo: a rage. a izbi. cioc. locuinţă foarte simplă = caban: colibă. a alerga împrejur. a se strîmba. a ataca. bine: plăcut. obiceiurile şi locurile în care a apărut. îndrăzneţ = cabanta: îndrăzneţ. a lungi. a ţipa. gură. trezeşte nelinişte si suspiciune = barbartha: barbar = bar-bar: foarte străin. a sprijini. laş. unul peste altul. barbar: persoană străină de limba. un râu bogat în peşte. a aranja. a lega. be: prost ca o oaie = be: de nefolosit. a depăşi. suport. a lungi. inamic. tăietură. a da năvală. a umbla cu şiretlicuri. a se afla în treabă. pasăre migratoare care vine odată cu sosirea primăverii si pleacă la începutul toamnei = bardas: grup. a uni = banda: ceată. plisc = cap: locul unde se concentrează gândurile. secetos. croială. bardăş: barză. bordei = cabar: ciobănaş. atrăgător = binni: un râu plin cu peşte. rât. om de rasă albă = ban: suport. bui: a ţâşni. bou: mascul taurin castrat = bo: vacă. a încorda nervii. a sprijini. cabană: adăpost simplu. ban: funcţie administrativă în Oltenia în perioada feudală = ban: ţinut necultivat = ban: a se pleca. a căra. grămadă. terminarea unei obligaţii. a murdări. plăcut. a plânge. cocostârc. fată nemăritată = be: îngâmfare. figură. burtă mare = bar-dag: a hoinări. a se revolta. partea din faţă a corpului animalelor şi păsărilor. a da junghiuri. a dezlănţui un atac. partea de sus a corpului uman = cab: bot. 33 . bară: obstacol din lemn = barra: obstacol = bara: lemn. a lega cu sfoară părul. a micşora = bar-tam: a alege. iute. a se ploconi. îmbulzeală. barim: măcar. balamuc. bală: fiară. mutră. a creşte atenţia. stână. gloată. a se repezi la = bui: invidios. a trage pe sfoară. a fi nervos. buluc: năvală mare. a uni. a întinde. strungar. cel puţin. mijloc convenţional de schimb făcut în trecut din aur sau argint = ban: alb. repede = bollog: pâine neagră. a lega. bucată de pânză. monstru = balla: a împiedica. pustiu. căi: a plânge = cai: plângăreţ. a colinda. a striga = ca(i): a plânge. de culoare albă. deodată. a hoinări = buluc.bulug: a se năpusti. conducător. bertă: ţesătură groasă cu care femeile de la ţară îşi acopereau capul si trupul = bearrtha: foarfece. droaie. fâşie. scandal = ball: marfă. ban: bani. a fixa = bar-rim: ţinut uscat. încântător.bal: balot de pânză. a captura. bandă: ceată. pătimaş. bandaj = banda: grup de tineri. cu grămada. a striga. încai = barraim: a întrece. în masă. cap: început. a astupa o gaură. a separa de. satisfăcător = binn: melodios. a mugi. rău = bu(i): a fugi. a pune în ordine. a păstra. cel din fruntea familiei. obraznic = caba: a ţine pentru sine. vagabond. a schilodi = bal: fus. a pune. a examina. musculos. a lămuri. a trage. a se înclina. a întări cu ziduri = bala: duşman. a alunga cu forţa. pizmaş. cabaz: glumeţ. a stabili. a se roti. a pribegi departe.

realizări de excepţie în concepţia creştină. înclinare către = cam: înşelătorie. rezistent. a băga. a se învârti. cântăreşte sau se transportă o marfă = dara: inferior. a uni. înfumurat = gagig: bocet. Dana: prenume feminin = dana: îndrăzneţ. puternic. clipă. jale = canoin: chin. a trimite.dur: legătură. a întări. greu de realizat = dur: legătură. întunecat. a culege. dorinţa de a face sau a asculta ceva deosebit = doru: trăire sufletească. drum. atent. necaz = canon. dară: a încuviinţa. coada unei coloane de soldaţi = cul: a aduce. pomeni. coardă. şirag. moment. dar: obiect care se dă unei persoane ca recunoştinţă şi respect. cor: rotocol mare de fân adunat din poloage sau împrăştiat din căpiţe ca să se usuce = cor: învârtire. mascul = damh: bou. dam: specie de cerb cu coarnele late. a susţine = dara: remediu. cale = dar: a împărţi. fir. necinstit = cam: a înţelege.gur: a face o mişcare circulară. centură. a aduna cu lingura. cerb lopătar. a primi. a întări. zidărie. a împrăştia. a şterge. a rupe = dar: direcţie. scop = cor. moment = dar-ra: curea. cât şi în lupte = carr: mijloc de transport = car: a sosi la. a călători. elegant. soluţie pentru o problemă. a dori. violent. amorez. al doilea rând. horă = cor: gălăgie. datorie. leac. legătură deasupra. aptitudine = dam: soţ şi soţie. a schimba.gur: cerc. supărare mare. sticlă mică. a transporta. marş. 34 . cul: soldat. a dispărea = dilim: găgăuţă. a împărţi. pânză de legat. întăritură = dur: tare. mascul. cor: ceată. a se pleca. a tăia. gagic: iubit. înclinare. dara: greutatea ambalajului sau a recipientului în care se păstrează. bărbat. a învârti la distanţă. aplecare. doru: dorinţă puternică de a vedea sau a revedea pe cineva sau ceva drag. nume de clan = dana: unitate de măsură pentru distanţă. încărcătură. taur = dam: soţ. cerc. diliman: netot. zidărie. a cere. a înceta. strigăt puternic. boccea. adăpostul unei familii sărace = damh: asociere. armată = cul: ariergardă. mare. car: mijloc de transport cu două sau patru roţi folosit atât pentru deplasări. frăţie. a lega. prieten. a accepta. puternic. ceată. a se întoarce. moment. a picura. bordei. = dor. cana: vas mic pentru băut lichide = canna: cană = cana: a tulbura. sfoară de pescuit. iute = cul: ţintă. a vopsi. a tăia coarnele unui animal = cul: violent. cei care îşi duc viaţa împreună şi vor lăsa în urma lor urmaşi. a rupe. dam: şură mică. cordon.cam: aproximare. grajd primitiv. a acoperi cu. a se îndoi. a agita. pahar mic. a transporta. amant = gaige: spilcuit. găgăuţă = dileaim: a risipi. nesiguranţă. necaz. a se mişca = cor.canun: urlet. canon: chin. apăsător. puternic. soluţie = dara: secundă. a vopsi în negru = dub: a îngrămădi. curajos. dur: tare. cordonul ombilical. dubă: puşcărie = dubh: murdar. rotire. cul: aprig.

a slei de puteri = rac. a încercui. a părăsi. slim. grăsime. a 35 . pac: pungă în care se ţine tutunul. a accepta. a înfăşura. legătură = paca: a vârî în sac. suferinţă. a face necazuri. nădejde. tulpină. a pune deoparte. lacom = gamal: om prost = gamun: grăunte de chimen. bucurie. a unge cu unt = im: argilă. a păzi. aşezare. a înconjura cu ziduri = mur: a înconjura.geamăt. parale. zid. a deplânge. rugăciune. bleg. locul de unde omul îşi începe ziua = huda: acoperiş. a vrea = gu-e: a acoperi. lac: acumulare mare de apă realizată prin îndiguire = lag: căuş. a aduna mâncare. a descoperi necinstea. a ruina. vale. un pahar de băutură = ol. ponegrire. noroi. bunăstare = mana: prevestirea unei bunăstări. bunăstare. înjurătură. a pune deoparte. lespede. mangăr: bani. a suflat asupra lui şi i-a dat viaţă. gir: încredere. oboseală = mas: jumătate dintr-un întreg. jeg. văgăună. augur = mana: pereche. nămol. tină. a ascunde. vizuină. nătăfleţ = gog. a ciuli urechea. a se jeli. găman: mâncăcios. ordonat. precis. mămică = mamai: mămică = mami: divinitate emes care a zămislit neamul omenesc din lut.ul: vas mare. a şterpeli = gob: a sta la pândă. a oferi. a strica. hulă: blestem. a apăra. ol: vas de lut pentru apă sau alte lichide = ol: a bea. gobi: a lua. tortură. slab de înger = gog: moale. a merge după = hul(i): a face rău. colportor = ma-ngar: încărcătura de mărfuri dintr-o barcă. gog: băiat sau tânăr prost. a înhăţa. rac: boală gravă a cailor care se manifestă prin umflături în partea inferioară a picioarelor = raca: chin. a urî. bârfă. a fi obligat = gui: cerere. a înveli.rag: a prinde rădăcini. ocară. a defăima. im: murdărie. rană adâncă. dală. galerie sub pământ protejată cu trunchiuri de copac să nu se prăbuşească = lagaim: a se micşora. odihnă de noapte = mas: coapsă. mâl. bloc. găucios. a face. glod = im: unt. zid = mur: perete. a se strânge = lagab: butuc. mamai: mamă. a sfărâma. perspicace. deştept. chef. pungă = pac. a săpa = lac. bogăţie. mas: popas peste noapte. grămadă. mană: belşug. a înveli. mur: perete.pag: a ocroti. hudă: casă. lip. a linguşi. găzduire peste noapte. avere = mangaire: vânzător ambulant.gub(i): a opri.gug: semn. omenie = geire: dezgheţat. a se aduna. a vorbi de rău. cinste. iscusit. defăimare.lag: a se umfla în dimensiune. a se îngrămădi. a respinge. a convieţui. a se scurta. dispreţ = hula: a asculta la. umil. subtil = gir: curat. trunchi. a batjocori = gobi. coş de sobă = hud(a): adăpost. melancolie. zori. calomnie. unitate de măsură de 36 litri. plânset. lagam: mină. avere de bunuri. gui: a vrea. depresiune.

cânepă sau lână. gâtar. Cuvinte din eme-gi. femeie în perioada critică. a repara. ursan: om voinic. a minţi. a amâna. sarcină. plută din patru table = tar: de-a curmezişul. incomplet. deasupra = tar: a tăia. mulţime. a conduce. persoană. ostilitate. a interzice cuiva să vorbească = taca: a purta de grijă. usuc: grăsimea care iese pe lâna oilor. a executa. grăsime. a plăti din urmă. a ruina sănătatea cuiva. a ieşi. plin de forţă = ursan: tânăr voinic şi plin de viaţă = ur-sang: războinic. a apuca. râpă. a valora. mânecă. a lovi. a preciza. a se încreţi = roc. a avea încredere în. întâmplare. canal. de-a latul. boabe. a trage. a ţine trează mintea. peste. a sfătui. ta: formă arhaică pentru cuvântul tată = ta: a exista. violent. adam: colonie. rechiziţie. a sprijini. arogant. armată. staul. tacă: tăcere. lichide sau bunuri de valoare = sac: sac = sa-cu: legătură. bătrân = ab: stareţ. a susţine. după = aga: interval de spaţiu sau timp. al cărui imperiu a cucerit şi distrus statul get = rim: abuz. a începe. inamic. a deveni unsuros.rug: a înapoia. al-du (altu): a săpa pământul = alt: şanţ. a aranja. a delimita. deosebit de priceput la. grajd. mers legănat. a impune. a arde. abgal: înţelept.provoca. a-ru: a dărui. a suferi. a micşora. a sosi. care se găsesc în limba irlandeză. străin. a restabili ordinea. a ucide = ar: a tăia. sul = tur: scurt. a face =ta: fire. din această direcţie. datină. labă. tar: povară. a nenoroci. înapoi. roc: soroc. chiot de bucurie. om tânăr. în interiorul căruia se pot pune spre păstrare seminţe. a opri. a trece pe la. a îndemna. a păta cu grăsime = usuc. boccea. priceput. viaţă. persoană care tace şi este atentă. a accepta. tur: spaţiu delimitat. a pune capăt la. împreună cu praful formează o substanţă lipicioasă si murdară = usc: ulei. dar lipsesc din limba strămoşească: abba: tată. străbun. a masacra. cută. veche măsură egală cu 125 ocale. a se întinde = rim: trupă. pachet. a îndura. cruciş. inferior. a-na-am: astfel. cătun. aşezare. mic. decât. a stabili. părinte. a ţine. a distruge. ad: tată. în frunte. mizerie. pentru ce? = anam: natură. a semăna. a răspunde la = tur: născut în colibă. a povesti. a acţiona. aga: coastă. versant. a se pune pe treabă = tacalal: a începe. a opri. a răni. întâiul. necaz. ah-us: a scuipa = abhus: din această parte. a merge ţanţoş= taca: a ţine mintea trează. a tolera. răutate. 36 . ocol de oi. tacla: discuţii inutile = tacla: a discuta despre o problemă. in. autoritate. sacu: obiect confecţionat din piele. viguros. a face cadou = aru: ziua după sărbătoare. haină scurtă care se poată la ţară = roc: obicei. caracter. noroc. legătură. renumit = abhal: renumit.usug: murdărie. a se aprinde. ar: a tăia. a cânta = adh: şansă. a înrola = adaim: a provoca. Râm: denumirea Romei păstrată în limba veche românească.

dil: unic. a face cabotaj. boală. a încolţi. posesiune. tandru. a adăposti. bil: a se înfierbânta. a fura. ba-ba: terci din grâu încolţit cu lapte folosit ca hrană pentru copiii mici = bab: copil mic. spărgător. trecătoare. fuior. puternic. proprietate. spărtură. a avea legături cu. greutate. a se înghesui. a se usca. mare. ba: aroganţă. a cere. a arăta. a susţine. avere. a sprijini. carne de gâscă. bad: a transporta. pivniţă = gala: veselie. a merge. proprietate = gagach: avere. tumoare. fân = garrai: grădină. garas: proprietate. a urmări. a stăvili. suprafaţă de câmp. schelet. bun. apreciere = call: a cere. ge: vânzătoare. a transporta = dal: ţinutul unui clan sau trib. a dovedi o proprietate de către cineva = gin: viaţă. serviciu bun. dig.asa: a duce. ordine cara: a încercui. gagar: arie. a zbiera gir: jir. a iriga. a acuza. gar: a primi. a pune în joc. a fi de partea cuiva = gabh: primejdie. a ţine legat = asal: măgar. pânză. mesager. a suferi. a prezenta. a dărui. tare. gin: a face dreptate. dal: a apăra. a aduna = dul: a încerca. a păstra = ba: a ţine seama de. a sparge = gas: a păşi cu aroganţă. a munci din răsputeri. a înfrunta. fructe ale fagului folosit pentru îngrăşarea porcilor = geir: a îngrăşa animalele. hoţ. lipsit de raţiune. a apăra. a fi la o distanţă de = bad: a se plimba cu barca. a bate. gim: alergător. gala: siloz. brânză = gar: closet cu apă. a se dezmierda. a se pleca. cal: avere. gar: dimineaţă. a tropăi = geim: strigăt. sunet. a lipsi. cupă largă = gael: irlandez. a se întoarce. a acoperi. a se încălzi = bille: a se giugiuli. energie. trufie. gaz: a se certa pentru. gada: in. demn de încredere. lapte bătut. minor. a avea încredere = gar: moment potrivit. ţăruş. bun. fâşie. a se îngrăşa. gaba: piept. o = dil: drag. a se ascunde = dall: orb la. prunc. gilim: a dansa. care nu vede ceva. servitoare = ge: gâscă. aclamaţie. a cerceta = eag: tăietură în. beţivan. rufărie = gad: şnur. ad(at): corp. conducere responsabilă. ga: a smulge. bana: a lega. a provoca. a se aşeza. a 37 . hoţie. a strânge = cara: susţinător. a fura = gag: a se lipi de. chiot. a lega cu sfoară. voce. respect. simpatie. gal: a copleşi. a prezenta. dal: a acoperi. paie. a pretinde. scump. dil: singur. a asedia. a ţipa = at: umflătură. dul: a ascunde. gag: pană. a uni = banna: legătură. a înghiţi = gal: putere. canal. prezent. a pleca = geillim: a se supune. a se aşeza. a uda. a risca. exclusiv = dil: a îndrăgi. a inunda. pânză de in. eg: şanţ. a stoarce de bani = ga: nevoie. a ocroti. costisitor. capcană = go: a ancora la ţărm. strigăt. obligaţie. datorie. consideraţie. bunuri. a pune în pericol. a căra. strâmtoare. apărător. a se pleca. a despica. a adăposti. a fixa. convenabil. a învrăjbi = ba: a lătra. a căra. a merita. gu: a debarca. dreptate. păstor = gabhar: capră. tovarăş. fiinţă. gal: cel mai mare fiu. existentă. laţ. a bate. a îngriji. atenţie. gaba-ra: cioban. gaură într-un gard ba: suflet. criză.

furie. a bate. li: scandal. a aşeza în grămadă. păstor. a cerceta. necaz. a memoriza. a calcula. lili: adiere. a avea grijă = ig: a însemna pe răboj. a răni. rază. a poseda. a gâfâi. soartă = neamh: cer. violentă = mire: furie. a se pleca. a sili. uşor = si: zână. suficient. lag: bucată. a locui. generaţie. a paşte = sipeir: cioban. a se aduna = ti: locuinţă. a domni ca un rege. îndemânare. a bănui. a duce. rai. necioplit. a duce la bun sfârşit = silim: a se gândi. huru: idiot. întuneric. a pătrunde prin = sine: sân. a răspunde la. slab. neclar. a crede. a suporta. a se târî. lug: mulţime. a se înfierbânta. a pătrunde = si: zor. a satisface. a se îngrămădi = lug: a scoate viermii. a se bate. a învineţi. nevastă. cu mânie. ardoare. judecată. si: trăsătură a feţei. belşug. boare = lile: floare. a aranja. care spune mult. atac. a mişuna. a îndrepta. păstor. ni: prosperitate. necioplit. a căsători. mi: seară. a purta. a potoli = lom: slab. păcurar. tărăboi. răsplată. sin: a strecura. a socoti. calm. nam: destin. a bate = ra: grăitor. a batjocori. a rezista = re: vârstă. a pune stăpînire pe. a socoti. a conduce. im-pa: pierdere. a vinde. sărac. vrajă. noapte = mi: lună. mulţumit. neruşinare. semn. păşune. chiot. a face bine. a ciomăgi. sar: legume. a ştirbi o unealtă. gur: violenţă. ra: a veni în gând. a primi în casă. sa: lovitură. pa: a cere. a înţelege. igi: ochi. preţ. re: a da naştere. a înţelege direct = sin: a face un semn cuiva. ri: conducere. a pune în ordine. a înjunghia. sfidare. a fi însetat = imim: duşcă. sărac. marfă. tovarăş = pa: salariu. a grăbi. înţelegere. mi-ri: furtună. suferinţă = lu: mic. te: obraz. pagubă = sa: năvală. lom: a slăbi puterea. supărare. 38 . a lovi cu pumnul = hum: cuvinte grele. firav. efort neîntrerupt. autentic. a lumina. păcurar. şef. a ataca = te: fierbinte. trai. a da năvală. slab. a recunoaşte = ni: lucruri care aparţin cuiva. a striga după un hoţ. a bea. a cresta. a suferi. aprins. real. a privi. încurcătură = impi: rugăminte fierbinte. cu ardoare.traversa. lipsit de tărie. a alerga. a se grăbi = gor: atac. vârf de munte. injurii. a da o raită. a îmbătrâni. a aduce omagii = sar: marfă de primă calitate. a insulta = hurru: strigăt de provocare. a căuta să facă rău cuiva. hum: a se încăiera. a cugeta. a bate. a arăta. lam: abundenţă. a adăposti. mână. a roi. a răni. sipa: cioban. district = ri: rege. parfum de cedru. ordine publică. grijă. lu: a îngrijora. ti: rude. a înfrunta. a străluci. om mânios. sin: a iscodi. a forţa. a face schimb = sith: linişte. a fi bun = sa: destul. oraş. a socoti. gălăgie = li: strigăt. silim: a potrivi. si: lovitură. a cântări. a gâfâi. frenezie. minunat. implorare. satisfăcut. înghiţitură de băutură. a uimi. nebunie. a descoase. sit: măsură. a se strînge la masă = lag: mic. a se repezi la. fanfaronadă. proprietate = lam: proprietate. sa: a mulţumi. atac. lovitură. immin: sete. zarzavat.

cavitate. confuz. cu privire la. piaţă. rânduială. bască: ridicătură de pământ care proteja o fortăreaţă în afara zidurilor ei = bascaim: a avaria. a juca pe bani. a cugeta la. sănătos. a vâna. curea. aproape de. luptător = armas: haină de soldat. acru: gust specific fructelor necoapte = acra: acru aer = aer agod: treabă. generos = um: în jurul. lângă. a lăsa pentru = us: interes. fiinţă = ur: proaspăt. moment. baftă: moment favorabil. altă-aia: monstru. drag. vârf ascuţit. um: a supraveghea. a întrista. înţelept. care pronunţă greşit. a căuta. înnebunit. scop. nebun. după. melancolie = aillean: iubit. cu lapte. animal urmărit. mofturos = abhras: in sau lână pentru ţesătură. 39 . barcă = barc: barcă. a îngriji. uru: oraş. cisternă pentru apă = toll: căuş. sat. suflet. us: a fi alături de. curgere. a distruge. alinta: a pronunţa incorect. în apropiere. mai bine = aibitir: alfabet. coapsă. balas: varietate de rubin = balach: piatră. masă. remarcabil. furtună foarte mare = uru: eclipsă. scump. participare. inimă. a reţine. plan = agoid: împotrivire. aruncătură de bani. a cerceta. treaz. mugur. atenţie. a interesa. lângă = aice: apropiere. strălucit. situată într-o regiune muntoasă de unde izvorăşte râul Olt = baraoid: pantă. ub: a se ascunde. de = ud: acolo. care? pe care? atât de. barieră = baire: ţintă. incult. talisman. toane = allta: sălbatic. groapă acoperită cu frunziş = ubh: a îndemna. arm: încheietura braţului si a genunchiului. bată: cingătoare lungă şi îngustă cu care se înfăşoară mijlocul sau se pune ca întăritură la îmbrăcăminte = bata: a se lipi. şansă. centru administrativ. aiste: aceştia = aiste: a face o încercare. armă = arm: armată. satisfacţie = ull: măr. regiune. ud: când? în timp ce. salbă de bani. a merge în urmă. care se găsesc numai în limba irlandeză: ab: alb în istroromână = ab: stareţ abitir: distins. sucit. ur: a mesteca. adâncime. ţintă. tul: rezervor. armă. referitor la. ul: a înflori. drăguţ. baire: sfoară. grăsime de gâscă. popor = tir: ţară. aice: în apropiere de. a instiga. nebunii. provincie. rezervor. Ardeal: regiunea istorică din România = airdeall: a avea grijă de.tir: mulţime. Balc: numele unuia dintre întemeitorii Moldovei feudale = balc: mulţime puternică. întunecat. Cuvinte din limba română. durere sufletească determinată de plecarea cuiva drag. ocazie. us: gâscă = usc: gâscă. folos. dezaprobare. înclinare. şansă. armaş: om de arme. dulce. văgăună. nu departe. Baraolt: localitate în judeţul Harghita. de la. epilepsie. bucurie. abras: rău. povârniş. a se alipi de cineva = ainleanta: care nu ştie carte. întâmplare = babhta: întâmplare. pornire. vecinătate. alean: dor.

cale. bre: formă de adresare la ţară = brea: arătos. muncă grea pe gratis. rău braţ: unul din membrele superioare ale omului = brat: a acoperi. îngrijorare. bun: acţiune pozitivă. botu: a face botu. buclă: îndoitură. campa: a face tabără. clacă. a închide. a fi îngrijorat. scop. brut: efort fizic deosebit. imprudent. slab. bârligan: şarlatan. blidar: dulap în care se păstrează vasele pentru bucătărie şi mâncarea = bladar: a linguşi. buartă: gaură. aroganţă. forţă. bologan. a se supăra pentru o greşeală comisă = botun: greşeală. a umbla cu interese ascunse. netot. bleg: lipsit de tărie. sărăcie = buartha: necaz. a face nod. haos = bullabaisin: încurcătură. a atârna moale. cutie. a aşeza în tabără. Biertan: localitate în judeţul Sibiu = beartan: parcelă. a învinui de. cain: a se plânge.bolocan: om prost. pagubă. început. trudă. beilic: casa în care erau găzduiţi gratuit beii veniţi de la poartă. baniţă = cabla: greutate mare legată cu frânghie. a spune prostii = brod: a-şi face merite din. despre oameni – răsfăţat. sărăcăcios = beag: lipsit de tărie. Bran: trecătoare între Ardeal şi Muntenia = brean: a bara trecerea. a se întrista. îmbuibat. a comite o greşeală. slab. lot. rodnic. cablă: unitate de măsură pentru poame corespunzătoare unei găleţi. bir pentru stăpânire = beillic: gaură sub pământ. nesocotit = buaic: culme. a da mâncare calului sau buaite: a câştiga. bordei. cu sens figurat lipsă de bani. nebunatic. pungaş. necugetat. greşeală = balbh: prost. brăcui: a alege ce este mai bun dintr-o grămadă. învălmăşeală. deosebit. boaite: vite slabe. bulă: cârpă. găgăuţă. dezordine. bulan: vână de bou folosită în închisori pentru bătut = bullan: bou. brodi: a potrivi. a semnaliza. bulibăşeală: zăpăceală. escroc. 40 . ţel. a înfunda. zăpăceală. oameni proşti şi răi = baoite: a hărţui. a strânge. bliantă: lovitură dată uşor cu palma unui copil care se obrăzniceşte cu cineva bătrân = blianta: vârstă. camhă: stofă de mătase = camtha: a cerceta cu atenţie. făţarnic. a suferi o nedreptate = cain: a imputa ceva cuiva. bobaru: cel care dă în bobi = bobarun: prost. a tulbura. a-şi atinge scopurile. boactăr: paznic. fals. a împărţi. boţ făcut din resturi sau firimituri = brus: rămăşiţe. nesăbuit. a îndoi. a se mândri cu. greutate mare = bruth: efort neîntrerupt. gust plăcut = bun: esenţă. cupă. neînsemnat. nemernic = bearlagar: ipocrit. a petrece timpul trândăvind. a se moleşi. a se rostogoli. farfurie de supă. osteneală. apogeu. a se sfârşi. a tăbărî = campa: tabără. a lăuda. boască: resturile de struguri rămase în teasc după stoarcere = bosca. a ridica în slăvi. femeie stricată = bulla: chef. prezentabil. strajă = bothar: drum. încurcătură. afectuos.bâlbă: prostie. a-şi pierde vremea. a hoinări. îmbelşugat. neîndemânatic. buiac: despre plante – fertil. resturi. cauză. castron. a nimeri. neghiob = bolog: scăfârlie. brus: cocoloş. ondulare = bucla: a încheia cu o cataramă. a murdări. a trage pe sfoară = braca: a jefui brad: specie de conifere = brad: ladă de lemn.

cire: fire de păr. a încorda un arc. ceată: grup mare. grămadă = ceadta: o sută. călăi: plăcinte = collai: gras. ciolan: os cu carne = ceolan: copil scâncind. certăreţ = clampar: dispută. a privi de sus. fior = ciorru: a tăia elanul cuiva. cear: păr. a scurta. integru. cântar: instrument pentru măsurat greutatea = cuntar: tejghea. clab: mucos. a cauza. căulă: plută mică folosită ca pod plutitor = caol: loc îngust de trecere peste mare. ceartă: dispută. vacarm. contrapartidă. gâlceavă = cearta: dreptate. şnur. atâţare = cior: a atâţa. lipsă. ceap: apucătură. smoc = cire: smoc de păr. tresărire. a încurca. a înţelege. care ţine. a-i juca un renghi. ciob. coiman: prostănac. han = ceardai: comerciant. zdravăn = citog: mâna stângă. a lega cu sfoară. zarvă. nobil. a da importanţă. a fi cu mare grijă = coimead: supraveghere. a cerceta. fragment. a păzi. a face cumpărături. nevătămat. prăvălie. ciocan: unealtă de lovit. ceapane: curele de la opinci. a agita. recompensă. ocazie. Mai este termenul cneasta cu sensul de cinstit. vremea îngheţului. a îngheţa ciocan – a îngheţa foarte tare = siocan: ger foarte puternic. a lăsa = cead: a permite. cios: paznic de câmp. de treabă. în bună stare. cioru: spaimă. femeie proastă = caol: meschin. jitar = cios: a tocmi un muncitor. căule: femeie rea şi duşmănoasă. stare. a se aprinde de mânie. prostovol = ceasna: a tulbura. cinie: făcătură. coardă: funie răsucită din plante lungi cu care se leagă căpiţele de fân. care nu vede ceva. a se certa. a chiorăi = caoi: obicei. a privi cu dispreţ. parte componentă a arcului de aruncat săgeţi. a se impune. fără deschizătură. a distruge. deasupra. aprig = ciarog: îmbufnat. a convinge. ceasma: plasă pentru prins peşte. mărginit. coamă. tărăboi. citov: întreg. cioros: fioros. resturi. trudă. cior: fior. a striga. negustor. căoaci: fierar = caoch: perdea de. a pune capăt la. cling: sunete scoase de clopote = cling: sunete scoase de clopote. clampar: guraliv. Călan: oraş în judeţul Hunedoara = callan: gălăgie. a croi o minciună. împletirea cosiţelor = cearr: a confunda. negru de supărare. cosiţe. simplu. nătărău = coilean: persoană proastă şi înfumurată. ciob: bucată dintr-un vas spart = giob: bucată. De obicei scâncesc după mâncare. a lăsa. coimăni: a se osteni din greu. sărăcăcios.cantă: zăpăcită. căoi: a bolborosi. pândar. ordine. nojiţe = ceapan: picioare. a porni. a aranja. aiurită. câţ: cuvânt cu care se alungă pisica = cat: pisică. coardă de arc. corpolent. ceardă: cârciumă. sincer. sfoară groasă = corda: sfoară. cneaz: conducătorul unui sat sau a unui teritoriu = cneas: obraz. vrajă = cinnim: a hotărî. grijă. ceartă. a fi înrăit după. ce? = ce? ceda: a permite. zurbagiu. obraznic. neroadă = canta: încurcată. chel: a fi lipsit de păr pe cap = cheal: a fi lipsit de. a îngheţa. 41 . şiretlic = ceap: a-şi bate joc de cineva. flecar. şnur. neserios = clab: gură cască. destul de. vai! ciala: îndemn adresat boilor să o cotească la dreapta = ciall: sens. a apăra. corect.

a se întoarce la = dreas: a se întoarce. a chinui sufletul. a face să scânteieze ochii. durd: viguros. ferit de vedere. plin de energie. bărbat. prezent. cultuc: pernă mică. credeam: credinţă. creatură: fiinţă. corn: partea osoasă de pe capul vitelor care era folosită şi ca pahar pentru băut = corn: subţire şi răsucit. bătrân. sprijin. cântec. fire. duşcă. iad: rădăcina răului absolut = ead: bănuială. corcan: copac scorburos şi bătrân. a plăti. Drislea: localitate în judeţul Botoşani = drisle: a dispărea. a tărăgăna. suflet. a înceta. a rezista unei furtuni. colectivitate. nostalgie. natural. soartă. a 42 . cu măsură = dramh: înghiţitură. a cosi = cos: a lua în mână. a se aprinde. scamator. soţ. ticăloşie. de calitate aleasă. bun = fainne: a răsuna de. Didina: prenume feminin = didine: adăpost. doină: melodie tristă ce evocă unele fapte din trecut = doineann: plâns puternic. rezemare. a exprima. repede.colb: strat de praf sau nisip fin = colbha: strat de piatră. a uni privirile. Ianca: localitate în judeţul Galaţi = eanga: trecătoare. dadă: mătuşă. libertate. doine: cântece triste cu subiect din lumea satului şi prezintă fapte trecute = duine. posibilitate. mărunt. întorsătură. a îndrepta. cotu: articulaţia mâinii care se sprijină pe ceva = cothu: suport. cupă. oală. sanctuar. a sparge. a se lumina. energic. iscusinţă. gălăgie. măsură. a pieri. dona: a ajuta pe cineva la nevoie. încredere. muzică populară. a da cu titlu gratuit unui nevoiaş sau unei instituţii = dona: sărman.daoine: viaţa omului. care se opreşte. fiinţă. vită bătrână = corcan: vas. a forma un strat. puternic. a curge. faide: folos = faide: lung. familie. isteţ. chiulangiu ca în expresia „dai dosu” = dos: trântor. a se strica. a se învârti. a apăra. fel. iute. om rău. încredere. drăcoi: diavol. dos: ascuns. vrăjitor = draoi: vrăjitor. doru: stare sufletească ce exprimă o dorinţă pentru ceva sau către cineva. respect = creideamh: credinţă. melancolie = doru: legătură gingaşă. tânăr. invidie. nenorocit. fai: stofă de mătase neagră cu fir gros. omenire. protecţie. plin de lapte. dram: puţin. părticică. durlă: om nepăsător. om = creatur: creatură. Doman: râu şi munte în judeţul Caraş-Severin = domhan: lume. nefericit. caracter. cinste. femeie în vârstă căreia îi porţi respect = dada: titlu de respect. cos: a coase. a întinde. a vibra de. a lenevi. sac mic pentru piaţă = cultaca: rezervă. a doborî. Dan: prenume masculin = dan: destin. nepăsare = dulra: fire. personificare. puternic = dord: viguros. Dorna: râu şi munte în judeţul Suceava = dornan: cap. a rostogoli un butoi. alean. a hrăni cu lapte. cumaş: stofă scumpă folosită pentru hainele boiereşti = cumas: putere politică. fiinţă. marionetă. mers legănat. a învinge melancolia. tafta = fai: voce. repaus. a conduce. fain: subţire. a-şi îndrepta atenţia. defileu. existentă. cumpărătură. ură. Dunăre: fluviu = dunaras: a insista cu putere. a se întări cu propriile forţe. frumos. a însemna pe răboj iască: specie de burete care era folosită la aprinderea focului cu amnarul = easca: uşor. elegant. doini: a cânta doine = duinni: a depăşi tristeţea. dres: a repara. a înveseli.

somn. gagiu: tânăr cu ifose. flanelă = flainin: flanelă. forăi: a sforăi. ogor. a umbla cu escrocherii. relaţie directă. adevărat. a face de ruşine. Galda: localitate în judeţul Alba = gallda: străin. sclifosit. flecăreală. adevăr. a dormi. alergătură. ger: frig foarte puternic = gear: tăios. a pricinui. ienupăr = fior: a potrivi. a admite. degeaba = geab: a trăncăni. fee: zână = fea: fag. frecuşuri = faire: a sta la pândă. contrafăcută. soi = fara: a conduce. a trezi. fire: caracter = fire: sinceritate. dichisit. sinceritate. a suporta. fustan: fustă mare = fostan: legătură de pânză. a ochi = ginim: a da naştere la. fraudă. fară: neam. gleb: prenume = gleibe: pământ. persoană străină foarte apropiată datorită meritelor sale = fiu: valoarea unei persoane. ginim: a descoperi. cinste. fală: trufie. fiu: copil. de asemenea = fosta: de asemenea. a se căsători. formă. a genera. a se preface că. teafăr. onestitate. de semnături false = falsoir: înşelăciune. floc. file: pagini dintr-o carte sau caiet = file: poet. pătrunzător. fugă. dispută fără rost = fala: a invidia. simplu. fugă: a pleca pe neaşteptate. fâşie. fugar: persoană care rezistă la fugă. a se scurta. a îndrepta. tresărire = fioru: a produce un efect. fior: stare sufletească. cercel. merite. a lucra la război. escroc. guanga: gânganie. neaparţinând de. sincer. finie: legătură sufletească dintre fini şi naşi = finne: bun. a respira zgomotos = foras: josnic. a năvăli. grabă. a însoţi. gintă. pripă. a se repezi. adăugat la. a se da înapoi. vai!. fostă: trecută. fustar: persoană care se ţine după femei. a pune la cale ceva. solid. firet: şnur din mătase folosit ca podoabă vestimentară = firead: panglică de mătase sau de bumbac. a stârni. a lega. înverşunat. neadevărată = falsa: fals. clan. flanea: pulover gros de lână purtat la ţară. inferior. ocară. floc: smoc de lână sau de păr = flocas: smoc. a supăra. falsar: plăsmuitor de acte false. falsă: mincinoasă. tânăr îngrijit = gaigiul: îngrijit. a ataca brusc. a fi împreună.împodobi cu inele. a găsi de obiectat. aspru. a înşela. bondar = gunga: a se micşora. neprefăcut. fulangiu: individ care se fofilează şi nu vrea să facă treabă = fulaingim: a trece cu vederea. a zori. fior: jneapăn. faiere: mustrări aspre. a avea necaz pe cineva. teamă = fior: natural. a mânui cu furca. fosăi: copil mic care doarme şi respiră profund = fos: odihnă. necioplit. fată = fi: a ţese. pădure de fag. a urzi. bandă. frumuseţe. a alerga = fogha: alergare. 43 . fioru: emoţie puternică. geaba: fără rost. fustangiu = fustar: a se agita. a urma. a batjocori. furcă: unealtă agricolă ce se foloseşte la mânuitul şi depozitatul păioaselor = forc: furcă. emoţie. a tolera. fig: smochină = fige: smochină. a sta ascuns = foghar: sănătos. în legătură cu. fie: fiică.

parte. mârlan: necioplit. simpatic. larg: întins. Ion: prenume masculin = ion: curat.habar: rost. curat. plod: rod. haişte: casă rămasă neterminată = haiste: cuibar. spre. a bate. socoteală. aşa. deloc. făraş. macră: carne fără grăsime. flămând = halla: casă. a se sparge. mâncău. mulţime. pas: trecătoare. admiraţie = inchinn: minte. cărpănos = mirle: plin de noduri. necredincios. loc de trecere. lădar: tâmplarul care face lăzi = ladar: polonic. câtuşi de puţin. leasă: împletitură de nuiele ca un grătar pe care se usucă legume sau fructe = leasu: a îmbunătăţi. a se rostogoli. ajutor de miner care curăţă locul de muncă = iongar: lângă. bădăran. nod: a avea nod în gât. 44 . persoană bătrână = olog: măslin. lăpăi: a lovi cu laba în apă = lapa: a lovi cu laba. a pregăti. după ce. grămadă = plod: mulţime. înţelegere pentru suferinţa altora = mile: milă. tânăr. piaţă. lin: jgheab de lemn în care se calcă strugurii = lin: băltoacă. neata: formă de respect folosită la ţară = neata: drăguţ. a se răscula. iar: după. olog: persoană neputincioasă. spaţios = learg: câmpie. a strânge puternic. a se sparge. lărgime. pleasc: a plesni. loc: spaţiu precizat = log: loc. mârlă: om răutăcios şi sucit. nebunie. respect = inchreidte: credibil. obrăznicie. natural. liopă: lovitură dată cu palma = liopa: lovitură. cunoştinţă. închin: rugăciune. către. nasc: a aduce pe lume un copil = nasc: căsătorie. a respira sau a vorbi cu întreruperi = nod: suspin. a crăpa. păgân: necredincios. porţiune largă şi liniştită. legătură. inteligenţă. cădere bruscă. datorie. a merge = pas: defileu. ioc: nimic. maslă: cele patru culori ale cărţilor de joc. gloată. poceală = poc: lovitură. ţopârlan = murlan: necioplit. a se îndura. musulman = paganach: păgân. cinste faţă de. a sfărâma. onoare. a fi tulburat = meara: nelinişte. de fel. nu există = ioc: a se lecui. leapa: a se juca în apă. lopăţică. leagăn: scrânciob. nesiguranţă. suferinţă. a vindeca. căuş. a se înduioşa = mili: paloare. grămadă = pollog: grămadă de peşte. a se ghemui. ioc = iota: uscat de sete. oftat. a înnoda. defileu. a înainta. ulterior = iar: după. merli: a păţi ceva rău = meirleach: răufăcător. miara: a fi uimit. pentru că. a aprecia. polog: mulţime. ulterior. a lovi. pantă domoală = lin: baltă. dispozitiv care se balansează sau se învârteşte în cerc = leagan: a trânti la pământ un om. spaţiu mare. hală: om mâncăcios. plată. loc potrivit. a se lega. nod: nod la plante sau nod de funie = noda: nod. poc: lovitură. a se îngrămădi. carne fragedă = macra: tinereţe. încredere: cinste. lin: apă care curge liniştit. milă: compasiune. răsculat. iongar: băiat tânăr. bădăran. cameră de folosinţă comună. a începe o construcţie. respect. idenie: încercare = ide: soartă. lac: întindere de apă stătătoare = loch: lac. iotă: nimic. cofă. a se scurge. de crezut. a doborî un copac. rezultat = habha: a opri. a lăpăi = leapa: albie de râu. a trage pe sfoară = masla: insultă. labă: partea de jos a piciorului de la om sau de la animale = lapa: laba. legământ. a conserva. mili: a fi cuprins de milă. destin. a crăpa = pleasc: a plesni.

roz. mizerie = smuga: lichidul ce curge din nas sau bot. atenţie. a umbla. scandal: ceartă. uscare. şarlatan. a izbi. tămbălău. soba: construcţie specială într-o casă în care se face focul = sioba: ţâşnitură de flăcări. sec. a înşfăca. a apuca. om slăbit şi chinuit = smeadar: nenorocire mare. a da buzna. rudă: prăjină. palid. plimbare cu barca. de pe hainele purtate îndelung sau de pe obiectele folosite mult = slim: unsuros. a sufla greu. roz: culoare de roşu deschis = ros: trandafir. Rona: localitate în judeţul Maramureş = ronna: picurare. smugă: murdărie.puca: femeie sau fată cu purtări rele. snapan: hapsân. ruga: a cere. zgârcit. snagă: putere. a dispărea apa. iz. a împinge. rumenit la foc. uleios. gălăgios. a lua de la. chiciură. iz. a gâfâi. slană: slănină afumată şi păstrată agăţată într-un spaţiu aerisit = sleanna: a agăţa. a fugi. sia: strigăt cu care se dă unei ambarcaţiuni. nărav. cu barbă roşie = rua: rumen. a juli. proţap. încheietură. a insista. roată: dispozitiv circular anexat la unele mecanisme care ajută la deplasare = roth: roată. a stârni. scafă: unealtă de tâmplărie = scafa: a rade de coajă. a alege. posac. a întări o părere. gălăgie. balamuc. guraliv = scannalach: scandalos. „ger de seacă pietrele”. lustruit. suflet. recrut = racan: a face tărăboi. cuţit. neîndestulător. răpcăni: scârţâitul uşii deschisă şi închisă repetat. mic. mai depărtat. rost: ordine. a adopta un obicei. sfărâmată. sailă: însăilare. par. a-şi da aere. a străpunge. smead: cu faţa negricioasă şi palidă. cel care repetă la fiecare casă aceleaşi cântece. repăd: plec grăbit până la. a coji un lemn. săpuneală. neînsemnat. 45 . a vrea = rogha: a vrea. ruptă: desprinsă din. scandalos: certăreţ. lucios. profit = rabach: risipitor. a aduce. socoteală = seam: a ţintui privirea. desfăcută =roptha: brânci. tărăboi = scannal: scandal. slim: strat de murdărie de pe pielea nespălată. a băga sat: plin de. lovitură. dau o fugă = reabadh: galop. a îngheţa. folos. îmbinare grosolană a două pânze = seala: îmbinare. comanda de mers înapoi = sia: distanţă. miros greu. a tâşni. broască tânără care orăcăie toată ziua. agresiv. a dori. slad: resturi de la borhot = sladai: firimituri. slim: strat subţire de aluviuni depus care fertilizează solul = slim: subţire. curgere. acru. trainic. a smulge. sec. „este un ger de te seacă”= seaca: ger. a intra şi a ieşi mereu din casă = rabhcanai: cântăreţ de balade. obiecte. acrit = searbhan: amărât. rui: roşcat. miros greu = puth: a puţi. temperatură sub zero grade. a râde de. drug. înşfăcare. searbăd: livid. a hoinări = puca: urmă. rabă: câştig. răcan: pui de broască. plin de. a prinde o melodie. dorinţă = snag: a întrerupe vocea cuiva. slab. gras. sătul = saithi: sătul de. oişte = rud: lucruri. unelte. a risipi. a-şi da aere. durabil. a cere. Reghin: oraş în judeţul Mureş = righin: rezistent. potlogar = snapanna: a lua de la. put: a puţi. seacă: a se usca. a socoti = rosta: a persifla. a smulge. lacom. ceartă. slănină: grăsime de porc tăiată în bucăţi lungi sărată şi afumată = slanaim: a conserva alimente prin afumare. seamă: aminte.

a batjocori. straie: îmbrăcăminte. calfă = sodar: mers grăbit. soran: ţesătură groasă lucrată grosolan = soran: mulţime de păduchi. bani. numai ce. tarla: suprafaţă agricolă cultivată delimitată de drumuri sau alte culturi = tarlu: încrucişare de drumuri. chiar aşa = tamall: a aşeza la intervale. confluenţă. a hoinări. pungă = tarbh: mascul. cercetare. intervale de timp. cotitură. a îndemna. a atenua. tarpan: cuţit mare cu care se taie trestia = tiarpan: povară mare dusă în spate. analiză. taburet. a se referi la. tapă: crestătură în copac. licărire. a străpunge. a face 46 . a căuta nod în papură. în faţă. taman: tocmai. spin: ghimpe = spion: spin. recompensă în bani. suite: a se cocoţa. tatu: tatăl tău = tathu: a se uni. găurită. transparent. pat = talaim: a ascunde. sui. a târî = tagartha: a se adresa. a trimite la. a se feri. a cutreiera. priceput. stol: masă = stol: scăunaş. cherchelit = sugach: cherchelit. spor: pornire. a se rări. a ţine minte. taifet: taifas = taifead: informaţii date cu privire la. sponci: puţin. distanţă. reputaţie. şoncăi: a schilodi. rătăcit. a dosi. împreunare. tăgârtaci: intrigant. creştere. situaţie. pilit. a fugi. a arăta. producţie. tană: pâclă. obligaţia proprietarului de animale de a plăti în alimente către cioban sau văcar. a se împreuna. supărare. talam: cameră de dormit. în special. venit. stare trecătoare. a învăţa. a face atent la. a găuri. a se urca. suim. greşeală de interpretare. absurditate. sula: obiect lung si ascuţit din metal sau lemn care se foloseşte la găurit = sula: dinainte. sugaci: beţivan. a risca. condiţie. tarlan: persoană care păzeşte o tarla = tarlaim: a se întâmpla. activitate. avere. a împinge cu cotul. tăietură la capătul unui lemn pentru a se îmbina cu altul = tapa: forţă. a păşuna. sonc: schilod. obiect mic. stat: trup. a se aşeza pe. distrusă = sparrtha: cui. priceput la toate = tagarthach: isteţ. şpagă: mită = spaga: pungă. afumat. a face atent la. sucit. spartă: străpunsă. a merge în întâmpinarea cuiva. taifas: discuţie. speculant la bursă. cercetare = taifeach: analiză. a lovi cu cotul. a sfida. a se cocoţa. talan: termen depreciativ pentru un cal bătrân şi slab. şchiop = sonc: ghiont. veşmintele care erau primul indiciu din ce zonă venea persoana respectivă = strae: a colinda. tal: porţiune de pământ arabil. tăgârţa: a se agăţa de cineva. condiţia fizică a unui individ = stat: stare. a mâna vitele. suim. ceaţă = tanai: subţire. înmulţire = spor: a stimula. mai ales. tarbă: femeie uşuratică. înaintea. suite: a se căţăra. tain: porţia de hrană pentru un animal pe o zi. parcelă = tal: recoltă. sorean: peşte mic şi iute care trăieşte în apele dulci = soran: mulţime de păduchi. răstimp. de necrezut. a trata cu dispreţ. gloabă = tallann: toană. a umbla. a urca = sui. ghimpe. a înfrunta. strop. cantitate mică = sponc: scânteie. a găsi repede răspuns. a deplasa un obiect = soncail: a da ghionţi. vesel. păşunatul oilor sau vitelor = tain: iarbă.sodal: ucenic. a lovi cu cotul.

emoţie = teamh: încălzire. 205 47 . movilă. a i se face greaţă. supărare. a supăra = toir: urmărire. contrazicem = trasnaim: a nega. a reduce la tăcere. încărcat. violent. exemplu de urmat = tailc: convingător. a învinge. trăda: a înşela încrederea cuiva. a se mânia. proşti = tanai: superficial. teacă: obiectul în care se păstrează sabia sau pumnalul. Sunt 79 cuvinte comune limbilor română. trii: trei = tri: trei. ura: strigăt de victorie = urra: forţă. putere. supărare. parte din lujerul fasolei unde sunt boabe = tiacha: raniţă. ţinti: a ochi. slab. putere de convingere. apăsare. calm. interpretarea unui gest. adânc. teamă: frică. tron: scaun mare pe care stătea domnitorul = trom: mai mare. tontu: prostănac. a curge dintr-un vas = turnamh: cădere de apă. agent comercial. înşelătorie. a repeta acelaşi lucru = teas: persoană cicălitoare. înşelătorie. a purta. irlandeză şi eme-gi. belea = trasna: necaz. tonţi. a cerceta. tănăi: nătărăi. respectată. inerţie. a se răsturna. pungă mare din piele pentru săgeţi = dolba: proeminent. a contrazice. troiene: acumulări mari de zăpadă datorită viscolului = troime: greutate. chirpici = tulach: dâmb. nearsă. fraudă. târgălău: târg mare. tron: ladă mare în care ţăranii îşi păstrează diverse obiecte = trom: greu. copleşire. trăsnim: minţim. tătân: tată = tathan: unire sau împreunare fizică. teasac: cuţit mare cu care se taie porcii = teasai: cu sânge rece. a lovi cu ceva = tinti: furios. tâlc: înţelepciune. a băga în groază. tulca: tradiţie de Anul Nou de a se merge cu capra la casele oamenilor = tulc: a cânta la un instrument. descărnat. persoană mai în vârstă. toir: băţ. (Studiul final cuprinde 290 cuvinte comune limbilor română. urla: a striga. de neînvins. a fi stăpân pe situaţie. acoperit tulă: cărămidă din pământ groasă. a bucura. tăsca: a păcăli. umflat. a înşela = tasca: a răspândi zvonuri despre. urlă: tub gros din ceramică pus la ieşirea din horn care protejează să nu curgă apa de ploaie în vatră sau să îl distrugă. diliu = tiontu: a se învârti. a căuta. turnăm: a turna. a se vinde duşmanului = tradalai: a specula bunătatea cuiva. mare. teas: cuvânt cu care se alungă gâştele sau raţele de pe baltă.aluzie la. a urmări un scop. burlan = urla: parte de jos a unei streşini de paie pe care se scurge apa. buzunar mare. adevărat. a lua foc. a răcni = urlar: a trânti pe cineva la pământ. 88 cuvinte comune eme-gi şi limbii irlandeze şi 292 cuvinte comune limbilor română şi irlandeză. tolbă: traistă mică. mulţime mare de oameni adunată la târg = tiargalai: primul cumpărător. sacoşă. trasnaie: necaz. a cere. irlandeză şi eme-gi. a profita de. rezistenţă.

Să mai amintesc aici că dialectul friulan care se vorbeşte şi acum în Italia are câteva sute de cuvinte comune cu limba română şi care nu se găsesc în latină! După dogmă nu merge aşa ceva. a aluneca.ulciar cu sensul de veselie. a băga. arsură (uz. Noi avem bucă pentru una din părţile curului şi buca+ta: parte dintr-un întreg. de unde se vede preocuparea urmaşilor troienilor pentru agoniseală şi îmbuibare. scandal). a îndura. Landsberger (1937) şi J. dar şi mâncare pregătită. dar el în limba română are sensuri diferite rezultate din articularea unor prefixe sau sufixe la rădăcina amintită. Pentru asemenea argumente este imposibilă proba contrarie. a rezista. a face 48 . a amesteca. iar în latină este urceus cu sensul din limba română. a înghiţi. Cuvântul gula (gu: gât. Cuvântului eme-gi uztura nu i se cunoaşte sensul. a ţipa. poftă. a gusta din bucate. a mânca. a impresiona. a trăncăni. bucurie. româna la deal şi munte. Am considerat că este corect să fie tradus prin iritaţie. iar noi pentru visare şi trăncăneală. a mânca. mişcare ritmică + la: abundenţă. Cuvântul apa în emegi: ţeavă din argilă arsă prin care trece apa. canal mic. apă care curge. Dacă cuvântul buca venea în limba română din latină. Noi folosim pentru acest sens cuvântul gura. altfel vom vorbi vorbire şi vom citi în stele. invocând deducţii savante şi principii sacrosante privind transformarea cuvintelor latine în varianta românească. B. unde apa curge în şuvoaie. Halloran (1996). zgaibă. În limba română veche există cuvântul guleai cu sensul de invitaţie la o gustate. mâncare + ka: gură. a rupe. Tot aici mai putem adăuga bucă+tarie: locul unde se ţineau bucatele sau se pregătea mâncarea şi în+buca: a băga în gură. veselie + ciar. mare (a: apă + pa: şanţ. a mânca. a aşeza. mare. dar este folosit lângă un cuvânt care are semnificaţia de a sări în apă de pe un dig. care nu există în latină. ia vedeţi cum o învârtiţi! În eme-gi avem bu: a smulge. a întinde. a muşca. a se întinde. el a ajuns în această limbă odată cu migrarea mioriticilor carpatini în peninsula italică după catastrofa de la Santorini la mijlocul secolului XVll î. Cuvântul ulcior are în eme-gi . deprindere care şi astăzi ne bântuie existenţa mioritică. iar în latină avem aqua. a se trânti). a îndruma. mare).us: coastă. a petrece (ul: vas. Deimel (1925-1950). Latinii aveau cuvântul buca cu sensul de obraji sau gură. lac.n. a bea. a atinge) în emegi înseamnă a înghiţi. larg. Acest termen în emegi are sensul de apă plină cu peşti (a: apă + qua: peşte). atunci trebuia obligatoriu să aibă şi sensul sau sensurile din această limbă. Toţi cei care s-au chinuit să ne tâmpească. iar în latină gula înseamnă gâtlej.e. a bea. a curge. iar latina la şes unde apele erau pline de peşte. dovedind că cele două limbi s-au format în zone de relief diferite. gât şi numai figurat gură. a înghiţi. a râde cu hohote. a cuprinde sau abba: lac.cuvinte comune numai irlandezei şi eme-gi şi 978 cuvinte comune numai limbilor irlandeză şi română). usturime. Este limpede că cuvântul nu este venit din latină ci invers. A. mişcare ritmică + ra: a suna. iar în emegi are semnificaţia: a striga. a băga. a face zgomot. a face zgomot (gu: gât. pantă. a tăia din. dacă mai au un minim de respect pentru limba ce o vorbesc. a mesteca. să consulte dicţionarele lui A. Ca să le îngheţ mintea nărăvaşilor am să le dau încă cinci exemple de care se face multă paradă când apare vreun cârcotaş. îi sfătuiesc. buca+te: porduse agricole adunate în hambare. a bea la un ospăţ. a merge. a striga. a chinui + tura: copil. a mânca. măsură. în limba română îl păstrăm identic fonetic şi semantic.sar: mulţi.

mamai (identic cu cel din Moldova) cu sensul de mămică şi mamo cu sensul de bunică. iar rumân = ru: treabă. ta. în checea: mama şi cuvântul tată în emegi: a. tete cu sens de tată. 27 afirmă că Britania a fost invadată de „oameni veniţi din Ungaria şi Transilvania care trăiau în civilizaţia bronzului şi mânuiau o secure dublă de luptă cu două tăişuri”. a răni. Latina. mami. Armân = ar: a răsuna de. gospodărie.e. 49 . Termenul de mamma din latină nu a fost pus niciodată în legătură cu mama din limba română. bunic. mamy. puia. patesi. a chema. tucu. Să adăstăm puţin asupra termenilor de armân (aromân – machidon). Să mai dau câteva exemple năucitoare despre aceste cuvinte. dam. scandal + mân: partener. Cei doi termeni au în comun sintagma „mân” ce arată o legătură de rudenie bazată pe originea comună dintr-o mamă foarte îndepărtată păstrând în sensul profund urmele societăţii matriarhale. asociat.e.baie. Şi în prezent în Moldova în mediul sătesc se foloseşte pentru mamă cuvântul „mâni” ca în expresiile mâni-ta sau mâni-sa. ma. mamma. mami. durere) şi am avut în vedere situaţia neplăcută când se sare în apă cu burta pe luciul acesteia. daddie. Aceste exemple arată că faimoasa regulă a trecerii sunetului l din latină în r în limba română este o poveste care trebuie scoasă din cultura noastră. sau începutul mileniului lll î. Să sar pârleazul până la cei mai vestici vremelniciţi din spiţa noastră – irlandezii – să-i chem în ajutor. din regiunea Carpaţilor a avut loc o puternică migrare spre vest până în insulele britanice. În latină există termenul ustulo cu sensul de a arde. Alegerea a fost făcută special pentru că nimeni nu spune că limba engleză este o neolatină. tete cu sens de om bătrân. dam (soţie). dar şi termenul „mamma” cu sensul de ţâţă. iar venirea sarcinii nu o găsea pregătită biologic pentru alăptare. Lewis Spence în lucrarea „The Mysteries of Britain. mu. Această situaţie era rezolvată de o altă femeie din clan care dădea sân copilului până se adapta la mâncarea obişnuită. a lovi. familie. descoperim că în timpurile foarte vechi fetele se căsătoreau de la 14-15 ani. papa. deşi sensurile lor profunde sunt aceleaşi – cea care are grijă de un copil foarte mic. suflet. dar tot aşa nimeni nu ştie că această limbă păstrează în haina ei comori de cuvinte care vor uimi lumea. Iar aceste grupuri sunt făuritorii numeroaselor henge din ţinutul britonilor. mi. în etruscă: ama. ma. tânăr. la pag. pentru mamă are sintagma „mater”. muma. Aceste probe arată că cei care au ridicat monumentele megalitice nu au dispărut. Noi am păstrat obiceiul prin folosirea doicilor. Toţii cercetătorii britanici sunt de acord că monumentele megalitice în frunte cu cel mai cunoscut – Stonehenge – au fost ridicate de o populaţie necunoscută care a dispărut. atunci da fericire! Cuvântul din limba română ustura nu mai are rost să-l comentez. Au cuvântul mama cu sensul de sân. pa. bogăţie + mân: partener. papa. Cuvinte din engleză care se găsesc în română şi eme-gi dovedesc faptul că la sfârşitul mileniului lV î. în franceză: maman (ma +man). în română: ta. aşa cum îşi spuneau cei din nordul fluviului. mamă. în engleză: pa. cei din neamul nostru care locuiesc în sudul Dunării. în engleză: ma. tucu. în română: oama. Hai să le punem şi lor de o latinitate! Am arătat la început că avem legături foarte vechi cu populaţiile care au construit monumentele megalitice din insulele britanice. asociat. terci. om bătrân. Cuvântul mamă în emegi ama.n. Dacă răscolim puţin memoria. mumy. în franceză: papa. ci s-au amestecat cu noii veniţi galii (celţii) pe care mai târziu i-au cucerit romanii. familie. tata. Unii presupun că aceste grupuri ar fi venit din peninsula Iberică. atâţia cât mai sunt şi rumân. mama. îma. Transilvania şi Ungaria făceau parte din teritoriul locuit în acele timpuri de neamul geţilor sau strămoşii lor. a fi egal. mamă. a radia. Secret Rites and Traditions of Ancient Britain” Londra 1928. drag.n. inimă. a munci. în latină: pateru şi în checea avem patiri (conducătorul unui sat). sân.

50 . porţie.n. peninsula iberică. termen identic cu stane al nostru. voce. a opri = bara: a înainta. primul termen va fi în franceză cu pronunţare şi scriere: o (eauapă) = o (apă curgătoare. a face a avea un efect. obşte. a bea o băutură fermentată = acra: gustul unor băuturi realizate prin fermentare. clan. popas. lemn sau piatră şi lemn. Cercul al treilea este format din 84 de stâlpi din lemn. ceea ce dovedeşte originea comună din ţinutul carpatic. cât şi unul de cercetare şi stabilire a mişcării acestuia cât şi a lunii. Această structură se găseşte şi la sanctuarul – calendar dac din munţii Orăştiei. allpa: teren agricol fertilizat cu găinaţ de guano şi care are o culoare alb-cenuşiu = alba = aldu: a săpa pămîntul. Asemănarea cu sanctuarul de la Stonehenge este uimitoare. achite (acquitter – a achita) = achita (depăşirea unei situaţii deosebite). a pluti pe apă).n. an = an. Am folosit acest termen pentru limbile care se vorbeau în mileniile Vll î. dar după unele legende. băţ lung şi gros. Folclorul englez păstrează dansul Morris foarte asemănător cu căluşul nostru. cum este scris în cronicile vechi) te pun pe gânduri! Stane înseamnă piatră. Iar costumaţia acestor dansatori este foarte cunoscută pentru orice român cu mintea acasă! Ca să nu fiu uituc am să amintesc şi câteva cuvinte care se găsesc în limba franceză cu corespondenţă directă în emegi. ţinutul carpatic şi ramificaţiile lui către sud-est şi est până în America de Sud. a decide). generos) = libir (stăpân pe el). aka: băutură fermentată. teritoriul Franţei.Trebuie să arăt că druizii considerau stejarul ca arbore sacru. care fac parte din grupul lingvistic arimin (cei de-o mamă). iar henge este apropiat de regionalismul românesc hânci: a suspina. Este un terasament în formă de cerc cu diametrul de 29 m. unde se găsesc similitudini uimitoare cu limba română şi emegi demonstrând originea lor comună: aillu: gintă. – l e. pe marginea căruia se găsesc 180 blocuri de andezit de 45 cm înălţime.e. neam. Ideile prezente vor fi dezvoltate foarte mult în lucrarea „Apocalipsa de la vest la est” ce va fi un studiu comparativ a 15-20 limbi şi dialecte. Chiar denumirea de Stonehenge care însemnă pietrele spânzurate. folosindu-se la înmormântări. locuinţă. a iriga. iar în interiorul acestuia sunt 34 de stâlpi aşezaţi sub formă de potcoavă unde se află vatra sacră. eg (apă în occitană) = eg (a uda. a bea. bara: unitate de măsură = bara: iaz. iar în emegi alu este un adjectiv pentru animale care arată că aparţin de o anumită rasă. pietrele care suspină (Stanehenge. La noi consider că nu trebuie să mai spun cum stăm cu alu sau ai lu din vorbirea populară. a adăpa vitele). Au o cale de acces care traversează cercul exterior sau se opreşte la mijlocul acestuia în faţa unei pietre plane unde se puneau ofrandele. di (dâre – a zice) = di (a aprecia. a distribui. Şi cum orice treabă anevoioasă are un început voi scoate în faţă câteva cuvinte din quichua. seminţie. papa (tată) = papa (tată). amer (amar) = amaru (supărare). Italia. Sunt formate dintr-un terasament în cerc de 28-33 m în interiorul căruia sunt înfipţi mai mulţi de stâlpi de piatră. în insulele britanice. formând două sau mai multe cercuri concentrice. liber (darnic. În interiorul acestuia este alt cerc format din 210 stâlpi paralelipipedici. sau sucul unor fructe = aca: creştetul capului. semnificaţie pe care o are şi în prezent la români. Dar toate aceste monumente au avut atât un scop religios închinat cultului soarelui. a ofta. limba administraţiei imperiului incaş.

haili: refren ritmat în cântecele incaşe = haili: refren de cântec = hili: farmec. a fi lipit de + ca: cătun. a mişuna. chuqui: ploaie. a fi mare. a fi mândru. a socoti. collca: depozit mare. uscat la soare şi la frig = ciung: fără un braţ = ciun: a se ofili. a şterge. aur + ri: a turna. hatun: mare = hăt: întins. a da. Cuzco (Qosqo): capitala imperiului incaş. construită pe versantul unui munte care parcă stătea agăţată de înălţimi = cosca: pisică sau coşcă: coajă = cus: piele de animal. a picura = chicu: puţin. oraş. a aduna. începutul unei acţiuni. catu: târg. răzor = hata: a radia. casă. înţelept. a întări. a fermeca. care era adunat din apa râurilor de munte unde se găsea sub forma unor grăuncioare mici = cori: bube foarte mici care apar uneori pe trupul copiilor = cu: metal preţios. a vorbi despre. surcele = ha: numeros. a îngrădi. a se ascunde. a radia. cartier. hatha: castă. capac: bogat. învăţat. a distribui. comerţul incaş se desfăşura în pieţe amenajate sau în spaţii special construite = catu: nivelul unei construcţii. a se învechi.cacic: căpetenie. a căuta. cira – a înşira = cir: a lega. rege. În emegi ila: cărăuş. a vui = colca: a fi atent. a linişti + cu: a întemeia. a tăia = ciun: a prezenta + ta: a pipăi. a închide afară. luminat. şeful unui aillu = gagic: cel care îţi conduce sufletul (c trece în g cum se întâmplă de multe ori în emegi). a cerceta = gadu: a rupe. nobil.sa: a tăia. Cacica localitate de unde se extrage sare = gagig: a se jeli cuiva. chimpo: numele unei regine care cultiva soiuri alese de porumb şi ardei iuţi = câmpu: suprafaţă întinsă destinată culturilor agricole = cân: a semăna + pu: teren. fir. inimă. neam. a transporta. strălucitor. locul unde sunt păstrate bunuri şi în jurul căruia mişună mulţi de oameni = colcăi: a fi plin de. a merge pe jos. a curăţa. a înconjura. proprietate = hat: delimitarea unei proprietăţi. a se agita. a fi bogat. cel care are grijă de alţii = capac: deasupra. a fi epuizat chunu: cartof deshidratat. hrană. hacha: un fel de satâr = hac: crengi tăiate mărunt pentru foc. cira: a coase = cir: aţă subţire. a încânta. a aduna. calancha: nume incaş = calancia: nume românesc de familie. a pune. scandal. atracţie. mare = hat: înălţime mare. chanca: trib războinic neincaş renumit pentru violenţa si viclenia lui = cianca: şarpe veninos = cianga: captiv. defileu. a fixa. conci: vârf. puţin. catu illa: spiritul negustorilor. a câştiga. superior. a se întâlni. huara: şorţ primit de tineri cînd ajungeau la maturitate şi aveau dreptul să închege o familie = 51 . a pune. podoabă. a avea voie + cia. avere. a chicura – a ploua mărunt = chic: mic. a fi trist. familie. a fi de partea cuiva. a încuia. sus = capa: suflet. înălţime = conci: coc = con: scară + ca: casă. personificare. a se pregăti de drum. curaca: conducătorul unei văi montane = coraca: a supraveghea o persoană bolnavă = curaca: a inspecta. generos. a vătăma. câte puţin. camara: grânarul unei provincii cu sensul de provizie sigură = cămară: loc de depozitare sau de păstrare a proviziilor alimentare = gamara: cereale. a supraveghea. chonta: mâner de lance din lemn = ciontu: crâmpei dintr-o bucată mare. cori: aur. cel care îţi conduce viaţa. prizonier.

belşug = mană: belşug în toate = mana: izvorul belşugului. făptură. Machu Pichu: oraş incaş descoperit abia în secolul XlX şi construit pe versantul unui pisc de munte = maciu: măciulie de măciucă. limită. a linişti. a străluci. meşter foarte bun. rai. a locui împreună. era şansa supravieţuirii unei comunităţi în caz de secetă şi era sacrificată ca cea mai preţioasă ofrandă. marcă: proprietate. nimicitor = hunu: a rupe. a despica. quichua: limba oficială vorbită în Tahuatinsuyu (imperiul incaş). nostalgie. strămoş. a măsura. încălcarea hotarelor era la incaşi foarte aspru pedepsit = huanca: femeie rea care îţi vânează greşelile. persoană rea şi pătimaşă = hu: persoană + anca: hotar. a uni. necaz. Inca: conducătorul incaşilor = inca. hunu: cea mai înaltă căpetenie militară neincaşă = hunu: violent. teritoriu. hucha: sărac şi orfan de părinţi. supărare. mama: cea care este binecuvîntată de divinitate să dea naştere. violent. înfăţişare = chip: a lega. tatăl lui Atahualpa si Huascar = Huianu. frumos. care se ţinea cu ajutorul unor sfori de diferite culori pe care se făceau noduri. pereche. cel care nu are educaţia părinţilor şi face numai necazuri = hucia: a alunga sau a fugări o pasăre. vită. O chemare a amintirilor sau căina: a deplânge = chin: suferinţă + a: rezultat. a distruge. pătură. era una din cele 12 ale clanurilor incaşe si semnifica luminat de soare. a opri. a lega. mana: noroc. Termen care se găseşte fonetic si semantic în limbile anglo-saxone. inti tain mii: sărbătoare incaşă în care se aduceau ca ofrandă soarelui primii ştiuleţi de porumb ajunşi la maturitate.Huina: nume de familie la români = hu: persoană + i: a stăpîni + ana: lumină. huata: loc unde se leagă (prinde) ceva. a controla. vigoare. obicei. om fără căpătâi + hucia: a fi mânios. a fi mare. respect social. nume de persoană = checi: neamul celor numeroşi. prezenţă nedorită. la fel. nesăbuit. sălbatic. inga: adevărat. llama: animalul specific Anzilor folosit la transport. Lama: înger păzitor. care nu se vede. Acest termen a fost impus de spanioli pentru că incaşii foloseau expresia „runasimi – graiul omului’’ = checea: covor de pâslă lucrat în mai multe nuanţe care se folosea şi la învelit noaptea. a striga. a conduce. soţie = mama = mami: spirit emeş care l-a făcut pe om din lut şi a suflat asupra lui cu viaţă. tristeţe. sălbatic. vale sau trecătoare protejată. căpăstru = hoaţa: femeie care umblă cu furatul şi este prinsă = hu: persoană + ata: a face o faptă rea. Huiana: Inca. domeniu. În româna veche nu există acest cuvînt. pretutindeni. jaili: cântece cu caracter religios sau militar = jali: stare psihică ce arată tristeţe. dor. Expresia în limba română este întâi tain mii cu sensul de respectarea unei obligaţii în natură stabilită anterior. iaili: cîntece cu caracter păstoresc sau agrar = iaili: refren care se găseşte în cîntecele păstoreşti interpretate de Felician Fărcaş = ia: a fi plăcut + ili: bucuros. oprire bruscă. mic. sănătos. huanca: piatră de hotar. quipu: sistem de evidenţă şi de însemnare a evenimentelor. cer. soţ. umflătură. spirit feminin al destinului. dar l-am găsit identic fonetic şi semantic pe tăbliţele geţilor.hora: dans la care participau tinerii ajunşi la maturitate = hura: neam. piciu: ascuns. aşa este = inga: egal. broboadă. 52 . Prin acest sistem se urmărea codificarea unor imagini şi fapte trecute = chipu: imagine. a trage uşor. quena: naiul incaş cunoscut pentru melodiile pline de tristeţe = chin: suferinţă. pentru lapte şi lână. soţie.

iarbă. podul grajdului folosit ca depozit pentru nutreţul vitelor = sa: legătură.mita: relaţii de întrajutorare reciprocă între familiile unui aillu în efectuarea muncilor agricole. bucurie = pace: linişte. sapsi: proprietate. domeniu. stare de echilibru = pace: a se potoli. transformatorul cultural. a se aşeza. a ucide. creatorul. păşune. a impresiona. a observa. fiecare provincie era formată din 2 saya care erau solidare la plata birurilor şi efectuarea corvezilor. Acest cuvânt există în etruscă identic fonetic si semantic. moya: locuri de păşunat = moina: teren cultivat şi lăsat pentru a deveni păşune = mu: an. a zori. a băga de seamă. gard improvizat în jurul adăpostului pentru vite. amplasate de-a lungul drumului şi care erau folosite de 53 . pacha: locul îngrijit de om pentru a fi folosit. phathiri: mai marele dintr-o comunitate. a mângâia. rege = rigă: rege = rig: a supraveghea. a fi capabil. puric: care fuge repede = puric: parazit care sare foarte repede = pu: a tâşni + rig: a căuta. runa: bărbat. saya: jumătate de provincie. marfa cea mai comercializată la incaşi. a păzi. a se documenta. a prinde pe cineva că face ceva în ascuns. a face un şanţ = sapa: a face un şanţ. jignire. om prezent. domeniu. pachamanka: expresie cu care se invitau la masă. rang social. a lega cu sfoară. a se urca + ia: mână. a conduce. a pipăi uşor. a executa o acţiune urcând = su: a ocupa în sus. a pune în ordine. a pătrunde. a se linişti. unelte şi nutreţ. În limba română se foloseste „a mânca în pace” cu acelaşi sens. bătrân. tambo: depozite regale sau obşteşti. principala sursă de alimentare = oca: măsură pentru greutate egală cu cca un kilogram. armă. purej: conducătorul unui aillu (clan) = puriu. ţinut = saia: cusătură superficială a două bucăţi de pânză. a se înclina.purie: cărunt. a înhăţa. regiune muntoasă. sarcină dată în timpul unei misiuni= suiu: – a urca. În emegi patesi era şeful unei comunităţi. care desparte turmele de lama şi trece puii de lama ajunşi la maturitate la turma de adulţi. a apărea. opus. oca: cartof. avere. a aşeza. aţă. În emegi ru: semen. Paullu: fratele lui Manco Inca. a aduce linişte. adăpost provizoriu pentru vite şi capre. muncă făcută împreună de toţi membrii obştii = săpsi. pietriş. natură liniştită. sapai: cultivarea pămîntului = sapa: a lucra pământul cu sapa. stâncă. tată (termen vechi) = pu: suflet. folosire liberă şi liniştită. ricu: suveran. a fura. taclla: săpăligă mică = tacla: vorbă fără rost. a deveni alunecos. conţinutul acestei măsuri = oca: a mânca cu lăcomie. a creşte + inu: paie. a cultiva. cataclismul. provincie. ţesătură subţire de lână sau bumbac sau îmbrăcăminte confecţionată din această ţesătură. realizarea teraselor sau a canalelor pentru irigaţii = mita: sistem de relaţii care urmăresc ocolirea legii chiar dacă este un abuz = mitu: a elogia. a apuca + la: tânăr. a aluneca. montana: pantele estice de mare altitudine din munţii Anzi = montana: localitate în munţii Apuseni (Roşia). proprietate. sceptru. trăncăneală pentru a omorî timpul = tac: a izbi. conducător incaş. bogăţie + na: om în viaţă. mullu: scoici marine aduse ca ofrandă. zăpsi: a prinde de veste. dar şi şeful clanului. a cerceta. a smulge. a lua cu forţa. a cerceta. care aparţine lui. a strânge laolaltă + ia: mână. pachacuti: rege incaş. a te afla în treabă. egal în funcţie. putere + ri: a conduce + u: bărbat. om = Rona: localitate în Maramureş. suyu: ţinut. iar la latini pater avea sensul de tată biologic.

început. tempu: unitate de suprafaţă considerată suficientă să hrănească o familie fără copii pe timp de un an = timpu: noţiune care exprimă scurgerea vremii = ten: a domoli. zara: porumb la maturitate ce are culoarea galbenă ca a soarelui= zare: depărtare = zara: rază de lumină. a trezi din somn + ca: gură. a înveli uacaili: a plânge = uacăi: plânsetul copilului foarte mic. warawara: luminos. strălucitor = vara: anotimpul călduros şi plin de soare sau Varvara: protectoarea minerilor care lucrează la temperaturi ridicate. dar cine ştie ce le mai trăsneşte prin cap specialiştilor în făcături! Ultima lucrare (pe care eu am folosit-o din plin). uru: trib de pescari ce locuieşte pe nişte insule plutitoare formate din trestie. a se osteni. Sper că nici o minte zglobie nu-i va face pe incaşi indo-europeni sau latini. de curierii regali sau în caz de cataclisme naturale = tambă: viţel slab. mult prea sărac pentru bogăţia vocabularului vechi românesc. snop. om prost = tam: credincios + bo: a transporta. a uşura. de pe lacul Titicaca. tucui: cel care are grijă de toate = tucu: părinte. Titu: numele unui conducător incas (Titu Cusi).O. toate acestea anulează cele 552 cuvinte latine găsite de mine în limba română. realizat de Gh. conţine 34. bun. priceput. animal prăpădit. om sau rădăcinile plantelor din arătură = ur: gaură. a tâşni. Şi neamul emeş avea un asemenea sistem de protecţie socială a indivizilor. a pune. a şterge. română veche şi emegi şi 54 . inimă. a răcori + pu: izvor. Dicţionar de Arhaisme şi Regionalisme. a lega. uchiu: ardei iute = uiu!: expresie rostită când mănânci ceva iute = u: strigăt + ciu: mâncare. trimis regal. În emegi uru: a păzi. La aceste argumente mai adăugăm 260 cuvinte care se găsesc în limba engleză. scobitură. urma: numele unei regiuni renumită pentru cultura porumbului şi ardeiului iute = urma: semne lăsate pe pământ de către un animal. deasupra. o comoară fără egal pe care o elimină din cultura română cei care au adevăruri gata făcute. sânge. a prinde. Bulgăr şi Gh. neam). ajungând o limbă a literaţilor şi a funcţionarilor publici şi fiind străină în parte sau în totalitate multor popoare pe care Roma le-a adus sub controlul ei. timp de mai multe secole a suferit o şlefuire continuă. Dicţionarul latin pe care l-am folosit în cercetarea mea are numai 7350 cuvinte. cinul clericilor ce proveneau din neamul lui Inca = tarabostes: nobili geţi din rândul cărora proveneau şi preoţii – informaţie nedovedită de tăbliţele de plumb. a ţipa + i: a plânge. puternic. a săpa + ma: a se fixa pe. Latina clasică. tată = tucu: rude. wallasi: strămoşi = valahi: denumirea românilor din Muntenia şi Moldova.armată.750 cuvinte. Constantinescu-Dobridor şi apărut în anul 2000 la editura SAECULUM I. lacrimă. a plânge ca o broască = ua: cântec de leagăn. urinsuyu: jumătatea de sus (urin în emegi: drapel. Precizez că nici jumătate din numărul de 552 cuvinte nu se găsesc identic în limba română fonetic şi semantic. Nu suntem urmaşii latinilor pentru că cele 2936 cuvinte identice sau foarte apropiate fonetic şi semantic care se regăsesc în limba română veche şi emegi şi 4407 arhaisme şi regionalisme formate din cuvinte emegi la care mai putem adăuga cca 3000 cuvinte din limba curentă formate în acelaşi mod. legătură. Din acest număr impresionant de cuvinte numai câteva zeci pot fi regăsite în limba latină clasică (nu discut despre nebuloasa numită latina populară) în forme apropiate şi numai unul (ursa) este în formă identică. legătură. tarapuntaes: nobil.

Aşa de puternic am fost latinizaţi că limba română a păstrat cuvântul dava cu sensul de reclamaţie. adăpost. canis = câine. clare = clar. curatio = curăţenie. crista = creastă. înclinat. carrus = car. auratus = aurit. a primi. iar ca moţ sunt cuvintele quechua. a strânge. În partea sângă a semnului egal este cuvântul latin. attentus = atent. calco = a călca cu piciorul. canalis = tub. sălbăticie. gresie. cos = cute. arma = arme. a aduce. răstignire pe cruce. barba = barbă. area = arie. blande = măgulitor. necopt. attente = cu atenţie. bene = bine. a ascunde. cicută = cucută. Aceste centre aveau şi rolul de centre de schimb a bunurilor care prisoseau. addo = a aduna. curcubeu. a îmbuca. femeie rea. cu japca. acclaro = a arăta clar. vârf. bordei. autumnus = toamnă. ceno = cina.cca 1700 cuvinte comune numai limbilor română şi engleză. costa = coastă. a acoperi. computo = a calcula. arcano = pe ascuns. bonus = bun. a observa. a aduce. cantus = cântec. acclinis = rezemat. îngrijire a trupului. certatio = ceartă. asper = aspru. armă. sălbatic. animal = animal. cumpătat. capra = capră. cresco = a creşte. cornum = coarnă. a primi. econom. cervus = cerb. casa = colibă. canto = a cânta. cornu = corn. unealtă pentru adunat jarul la cuptor. crucio = a chinui. a aşterne. cerno = a cerne. în ce fel?. cingo = a încinge. allego = a alege. acus = ac. plângere. attendo = a fi atent. Dar davele erau centrele politice şi sociale ale triburilor geţilor unde se judecau pricinile grave şi se hotărau treburile importante pentru întreaga comunitate. dans. barbar. aer = aer. a înşela. potecă. callis = cale. adsterno = a întinde la pământ. chingă. appareo = a apărea. aratio = aratul pămîntului. barbaria = barbarie. cepa = ceapă. a fierbe. cârcotaşă. cum = când?. vacă. caldus = fierbinte. ardeo = a arde. comatus = pletos. coacervo = cociorvă. aro = a ara. bruma = iarnă. suprafaţă întinsă. a brăzda. ah = ah. Am folosit Dicţionarul latin –român apărut în anul 1966 la Editura Ştiinţifică care are 7350 cuvinte. arcus = arc. coma = coamă. cela = cămară. trist. ausculto = a asculta. a se arăta. a lua masa. amarus = amar. albus = alb. cald. violent. blând. celulă. coqua = a coace. bos = bou. a pune: adduco = a trage la sine. dispută. crudelis = crud. annuus = anual. linguşitor. a micşora. a asculta. celo = a celui. crudus = crud. amare = cu amărăciune. cado = a cădea. credo = a crede. asylum = loc de scăpare. carnis = carne. attingo = a atinge. crucis = cruce. chorea = horă. coasă. cera = ceară. a afla. bracatus = îmbrăcat în nădragi. iar după acest semn se află cuvântul românesc sau explicaţia în limba română. angusto = a îngusta. audio = a auzi. campus = câmp. îngust. a plasa banii într-o afacere. curto = a scurta. canal. cingulum = cingătoare. plete. aprilis = luna aprilie. gură. a aduna grămadă. cuvintele irlandeze comune cu româna şi eme-gi. a se încrede. circus = cerc. aurum = aur. accolo = a locui în preajmă. annato = a înota către. castro = a castra. cărare. cuculus = cuc. cu arcanul. a socoti. caseus = caş. adiutor = ajutor. adstringo = a lega. culmen = culme. a = a. Cine vrea să ştie limba pe care a vorbit-o poporul român de-a lungul timpului până la începutul secolului XlX trebuie să o caute în dicţionarele de arhaisme şi regionalisme şi nu în limba latină clasică sau în afirmaţiile unor înţelepţi care nu pot dovedi nimic din ceea ce spun. argentum = argint. acoperit cu aur. a observa. sprijinit. 55 . attat = vai!. collinus = colinar. cauda = coadă. acolo. chorda = coardă la un instrument. colloco = coloca. acer = ager. a mânca. anguste = strâmt. azil. atât!. Cuvinte latine care se regăsesc în formă identică sau apropiată fonetic si semantic în limba română. acolo = acolo. bucca = obraji. caput = cap. cornus = arborele de corn. a desluşi. annus = an. barbarus = străin. afflo = a inspira.

obliquus = oblic. iuro = a jura. smoc. frigus = frig. occido = a ucide. menta = mentă. lacteus = de lapte. frater = frate. mentis = minte. focus = vatră. meus = al meu. heredis = herede. floris = floare. ordo = ord. lippus = lip. iracundia = iracandia. dulce. lignum = lemn. lutum = lut. fructus = fruct. gât. murmuro = a murmura. manus = mână. olla = oală. insula = insula. fulguro = a fulgera. fulgur = fulger. mugitus = muget. mola = moară. os = os. oh! = oh!. furia = furie. latro = lotru. mors = moarte. directe = drept. do = a da. morum = mură. mânie. partio = a împărţi. odiosus = odios. mugio = a mugi. montana = montana. luna = luna de pe cer. incipio = a începe. inde = inde. filius = fiu. pasco = a paşte. des. linişte. a detuna. ferrum = fier. passus = pas. pellis = piele. mustum = must. farina = făină. nucis = nucă. margino = a mărgini. nurus = noră. nigrum = negru. nomen = nume. medulla = măduvă. roadă. pectus = piept. humeo = a fi umed. incingo = a încinge. facere = a face. linişte. latratus = lătrat. mânie. lupa = lupoaică. octo = opt. fusus = fus. inclinatio = înclinare. miratio = mirare. mensura = măsură. detono = a tuna. a suspina. inumbro = a umbri. a declara. mica = mic. inceptum = început. filia = fiică. pastor = păstor. nefericit. nodo = a înnoda. mollio = a înmuia. obligo = a obliga. iubeo = a dori. hoţ. palus = par. merula = mierlă. locustă = lăcustă. largheţe. multum = mult. pascuum = păşune. pedica = piedică. morior = a muri. latus = latură. longus = lung. fraga = fragi. meritum = merit. panis = pâine. gustus = gustat. pila 56 . inclino = a înclina. ligo = a lega. lacrima = lacrimă. sân) = mama. heri = ieri. musca = muscă. herba = iarbă. iugo = a înjuga. fera = fiară. incepto = a începe. a căsători. liber = liber. muscus = muşchi. gena = pleoape. illacrimo = a lăcrima. iuratus = care a jurat. duco = a duce. gemo = a geme. mutus = mut naris = nară. mel = miere. a ataca. funis = funie. lacus = lac. noctu = în timpul nopţii. pacis = pace. manica = mânecă lungă. fundus = fund. dulce = plăcut. lenis = lin. gusto = a gusta. mulgeo = a mulge. mons = munte. dense = dens. oleum = oloi. pallidus = palid. nasus = nas. murus = mur. pieziş. digitus = deget. parens = părinte. mollis = moale. illumino = a lumina. pelagus = pelag. nedum = necum. fumus = fum. floccus = floc de lână. large = belşug. macero = a măcina. nodus = nod. miser = mizer. duo = doi. a tortura. mortuus = mort. a chinui. natio = naţiune. malleus = mai. paco = pace. frico = a freca. paries = perete. genu = genunchi. gula = gură. muto = a muta. nebula = negura. topor. nato = a înota. intro = a intra. maius = luna mai. firimitură. fugio = a fugi. gelu = ger. marginis = margine. foc. fuga = fugă. filum = fir. miseria = mizerie. oculus = ochi. grămadă. strămoşi. mendacium = minciună. neam. impugno = a împunge. odor = odor. figo = a înfige. laudo = a lăuda. gust. sărac. mare = mare. fur = fur. humilis = umil. locus = loc. mulier = femeie. lingua = limbă. inno = a înota. partis = parte. homo = om. intra = înăuntrul. gallina = găină. dormio = a dormi. pereo = a pieri. lupus = lup. lana = lână. fenum = fân. ciocan. humilitas = umilinţă. perdo = a pierde. penna = pană. libero = a libera. draco = balaur. sir. lacrimo = a lăcrima. duro = a dura. flacără. impingo = a împinge. milium = mei. lingo = a linge. uimire. ningit = ninge. hei! = hei!. funalis = funie. nascor = a se naşte. mamma (ţâţă. marito = a mărita. fames = foame. occupo = a ocupa. latro = a lătra. occupatio = ocupare. ira = ira. palea = paie. numero = a număra. luteus = lutos. furca = furcă. frigo = a frige. mollesco = a moleşi. femina = femeie. lingula = lingură. murmur = murmur. fumo = a fumega. miros. fetura = fătat.dator = dătător. nos = noi. lumen = lumina. mater = mamă. massa = masă. hospita = oaspete. gener = ginere. palma = palmă. gazdă.

vulpes = vulpe. sudo = a asuda. valles = vale. tyrannus = tiran. a sălta. pinus = pin. statura = statură. sterno = a aşterne. signum = semn. pugnus = pumn. primus = primul. stirpis = stirpie. securis = secure. vidua = văduvă. vultur = vultur. tremor = tremurare. spina = spin. taurus = taur. viridis = verde. ursus = urs. rideo = a râde. porcus = porc. serum = zer. pungo = a punge. rapio = a răpi. ursi = a urzi. sitio = a fi însetat. vita = viaţă. ramus = ramură. vermis = vierme. împreună. ursă = ursă. ruinosus = ruinat. umbra = umbră. a înţepa. tussio = a tuşi. livadă. vicinus = vecin. saturo = a sătura. truncus = trunchi. vaca = vacă. pote = a putea. rado = a rade. vocis = voce. soror = soră. 57 . termino = a termina. risus = râs. a scăpa. sufflo = a sufla. ursoaică. tussis = tuse. venio = a veni. turba = a turba. rumpo = a rupe. verbum = vorbă. spurco = a spurca. stela = stea. tondeo = a tunde. bubă. testu = test. semen = samăn. raro = rar. venatus = vânat. rodo = a roade. ulcero = ulcera (a fi plin de răni). ruina = ruină. rogo = a ruga. uro = ură. puteus = put. venia = voie. stringo = a strânge. tempus = timp. vendo = a vinde. vae! = vai!. salto = a dansa. tortus = tort. stupro = a stupi. reparo = repara. susurrus = susur. sal = sare. ulcus = ulcior. sitis = sete. pullus = pui. tuli = tuli. tegula = ţiglă. rumino = a rumega. vena = vână. virga = vargă. tonsura = tunsoare. plumbum = plumb. teneo = a ţine. pono = a pune. tremo = a tremura. sedes = sedă. singuli = singur. unde = unde?. sugo = a suge. vis = vis. susurro = a susura. velo = a înveli. saline = salină. vitellus = viţeluş. stellatus = înstelat. timeo = a se teme. spurcus = spurcat. sudor = sudoare. ungo = a unge. plango = a plânge. sono = a suna. sex = şase. st! = sst!. unus = unu. praeda = pradă. spica = spic. vas = vas. tacite = tăcute. video = a vedea. turbo = a tulbura. verres = vier. rotunde = rotund. populus = popor. vitis = vită. subiratus = supărat. usus = uz. plene = plin. russus = roşu-închis. vicinia = vecinătate. salis = salcie. pomarium = pomărie. podagra = podagră. temeritas = temere. udus = ud. sarcina = sarcină. traho = a trage. suffulcio = a sufulca. rea = rea. vindico = a vindeca.= pila. seu = sau. venator = vânător. rupes = râpă. sonus = sunet. satur = sătul. socrus = soacră. pons = punte. prunum = prună. tamen = taman. socer = socru. torqueo = a toarce. tyrannis = tiranie. spatha = spată. prosto = prost. turbate = turbat. urceus = urcior. vipera = viperă. vinum = vin. repens = răpezime. ultimus = ultim. sanguis = sânge. taceo = a tăcea. sagitto = a săgeta. suffero = a suferi. tu = tu. popa (cel care face jertfele) = popa. placo = plăcut. scrofa = scroafă. rota = roată. ramosus = rămuros. tortor = tartor. trudo = a trudi. pomum = pom. semino = a semăna. prunus = prun. vadum = vad. saluto = a saluta. a arde. surdus = surd. tono = a tuna. salio = a sări. umbro = a umbri. tingo = a întinge. spumosus = spumos. porta = poartă. totus = tot. spartgo = a sparge. turma = turma. stinguo = a stinge. venenum = venin. destul. ulmus = ulm. sedeo = a şedea. sorbitio = sorbitură. sagitta = săgeată. sub = sub. ustulo = a ustura. somnus = somn. porto = a purta. sto = a sta. portio = porţie. tergeo = a şterge. usura = uzură. turtur = turturea. sors = sort. saccus = sac. putridus = putred. sortitus = sortit. tres = trei. uber = uger. saltus = salt. unguis = unghie. ripa = râpă. spuma = spumă. volo = a voi. puteo = a puti. urtica = urzica. sat = sat. umbrosus = umbros. roto = a roti. tilia = tei. scio = a şti. boccea. una = una. vespa = viespe. rancidus = rânced. stomachus = stomac. rotundo = a rotunji. rosmarinus = rozmarin. septem = şapte. subtus = supt. sorbeo = a sorbi. unda = undă. probosus = a probozi. ros = rouă. tendo = a întinde.

Unde am considerat că traducerea semită a modificat sunetul original am trecut termenul propus de mine şi ulterior termenul cunoscut de sumerologi. ă ca a(masea-măsea). În partea stângă a lexiconului se găseşte cuvântul din limba română iar după semnul (=) urmează cuvântul emeş cu sensurile aferente. cioc. Prestigiul extraordinar al acestei culturi a fost recunoscut chiar de cuceritorii akkadieni şi ulterior babilonieni care au folosit această limbă în oficierea cultului religios.e. aşa cum fac oşenii în vorbirea lor curentă. Vocala „o” din emegi. persoană. În paranteză rotundă am pus sunetul care nu a fost scris în textele emeş. corect „pi centru” cu „ce” moale. Sunt convins că sensul multor cuvinte a fost influenţat de traducerile succesive (emegi. Limba emegi nu avea consoanele f.n. tobă sau durni (dur: locuinţă + ni: gazdă. De reţinut că şi în prezent arabii (urmaşii semiţilor). „ci” şi au fost transcrise prin sunetul „şe”. termenii fiind foarte greu de înţeles. a se răsuci) dorni. Emeşii aveau obiceiul să nu mai scrie ultima (sau ultimele două) literă. dormi. limbi semite şi înrudite între ele. Traducerea limbii sumeriene s-a făcut cu ajutorul „dicţionarelor” paleoakkadiene şi paleobabiloniene. a pune + a: braţ. engleză. Limba română veche surprinde trecerea vocalei u în o ca în cazurile dubă (dub: a bate cu putere. se poate scrie su+par+ca sau sub + ir + ca sau su + bir +ca). care au studiat în România pronunţă consoana p ca b (bobor – popor). z înlocuit cu s sau ş. germană. a lovi. a umbla cu şmecherii. ciuc. babiloniană. t sau nu au reuşit semiţii să le redea în dicţionarele lor. î au fost transcrise prin a. fenomen întâlnit şi pentru d înlocuit cu t. Fenomenul este asemănător dacă s-ar încerca transcrierea limbii chineze cu alfabet latin. „şi” aşa cum fac cei din Muntenia când vor să-i zeflemească pe moldoveni „pi şentru”. Emegi (limba sumeriană) a fost limbă liturgică în Mesopotamia până în secolul V î. ciog. iar pentru scrierea veche pictografică dificultăţile sunt şi mai mari. dar avea acelaşi sens (şopârca: a linguşi. dar nici jumătate nu au fost descifrate. Scrierea sumeriană este în cele mai multe cazuri monosilabică (aglutinantă). forţă putere) dobă. Un cuvânt (fonem) se putea citi în mai multe feluri.n. română) şi consider o mare datorie a statului român să dispună măsuri care să ducă la o implicare majoră a persoanelor interesate din România în descifrarea tăbliţelor de lut care poartă scrierea emegi. usu). j. su. a se învârti. În paranteză pătrată am pus cuvântul din limba engleză cu explicaţia aferentă. â ca i (când-chind). Aceste limbi nu aveau sunetele „ce”. În limba română prin unirea a două sau mai multe monosilabe a limbii vorbite în mileniul Vlll – lll î. 100000 tăbliţe de lut cu scriere emegi. g înlocuit cu c. sog. au rezultat cuvinte noi. chiar dacă structurile sociale şi politice ale emeşilor erau dispărute de mai bine de 1300 de ani.. dar cu sensuri apropiate sau identice monosilabelor iniţiale. akkadiană.Suntem din acelaşi neam cu emeşii (sumerienii) Civilizaţia emeş (sumeriană) a marcat foarte puternic civilizaţia lumii şi importanţa ei. Cuvintele emegi au mai multe înţelesuri ajungând să treacă de 250 pentru expresia „me” şi acelaşi sens poate fi explicat cu mai multe expresii (putere = a. vocalele ă. Consoana „b” de multe ori devine „p” şi invers.e. şoc) sau se scria în mai multe feluri. v. alături de civilizaţia egipteană este fundamentală în evoluţia civilizaţiei europene şi a celei din vestul Orientului Apropiat. Precizez că s-au descoperit până în prezent cca. Consider această greutate explicabilă pentru un străin 58 . puţine cuvinte sunt compuse din două sau mai multe silabe. care au încercat să transpună într-o structură semită o limbă aglutinantă. i. a fost transcrisă totdeauna în vocabularele semite în „u”. (sug se poate citi ciug.

a proteja. chipeş. 59 . noi românii mai păstrăm vechile tradiţii şi obiceiuri. Chiar dacă timpul ne-a despărţit de peste 5000 de ani. „a-l ţine chingile” – a fi sau a se simţi în putere. nobil. face pe cineva boier. Neamul emeş (sumerienii) când au plecat din ţinutul actual al României nu au lăsat în urmă o imensă pustietate. a striga. neam civilizator sau neam nobil. era apărat natural la est şi vest de fluviile Tigru şi Eufrat. Ei nu se amestecă prin căsătorie cu ceilalţi săteni. Termenul gig are sensul de trist. iar la emeşi ki-e-ne-di are sensul de a dansa. a se clătina. a ocroti. demn. cel mai de seamă. Ei îşi numeau ţara Ki-en-gi cu sensul de ţinutul neamului înţelept sau a demnitarilor de sânge nobil. Au mai rămas destule comunităţi care să-şi continue existenţa milenară. a înnobila. clasa nemeşilor. de neam mare.de această limbă. Sang-gi îşi spuneau emeşii şi termenul a fost tradus eronat după descifrarea tăbliţelor de lut prin „capete negre”. a se trage din. Limba engleză păstrează aceste sensuri prin cuvântul king. folosită în special la schelele din construcţii. nemeşie: rang social. totalitatea lor. corect ar fi neam ales. la sud de mare. a sălta. a sări şi zur-zur: a se zgudui. vită. a se opri. sumbru. chiot. Chindie este denumirea unui dans. fâşie de pânză sau piele folosită pentru fixarea şeii. dar nu şi pentru cel care stăpâneşte foarte bine limba română veche şi are o minte isteaţă. Limba pe care o vorbeau se numea eme-gi cu sensul de limbă a neamului conducător. mândrie + at: tată. iar pe tăbliţele geţilor am găsit cuvântul gig cu sensul de frumos. se consideră că aparţin de vechi familii boiereşti. iar în nord au construit mai multe ziduri de apărare. Tot noi păstrăm termenii: gigat (gig: tristeţe. mândru. a cânta) cu sensul de vioi. Un alt termen folosit pentru poporul emeş este sang-gig tradus greşit tot prin „capete negre”. prima clasă socială. De Anul Nou în Moldova se umblă pe la casele oamenilor cu dansul căluţului care începe cu expresia „hop zurzur”. prinsă de hloabe şi folosită pentru protecţia abdomenului la cai. Într-adevăr emeşii de cele mai multe ori purtau pe umăr o pânză care era înfăşurată pe trup. nemeşug: nemeşie. a învârti. slab. Irlandezii au cuvântul giogadh cu sensul de a scoate strigăte ascuţite. Dar el este păstrat în limba română cu sensul de val de pânză. a controla. suferinţă + at: schelet. „a lăsa din chingi” – a lăsa liber. Toate sensurile se pot reduce la următoarele: a apăra. a susţine. Mai există termenii a nemeşi cu sensul: a boieri. liberă de orice dogme preconcepute privind originea neamului şi limbii noastre. iar emeşii au ambele cuvinte hup: acrobat. sunt oameni de încredere. a bucura pământul. cingătoare de pânză groasă folosită pentru protecţia abdomenului la femeile însărcinate sau la oamenii care fac efort fizic deosebit. iar în eme-gi cuvântul hura are sensul de neam. În regiunea Oaş (Us) din nordul României există o comunitate rurală de indivizi ce-şi spun cu mândrie nemeş. Ţinutul locuit de emeşi se numea Ki-en-gi. a conduce. fâşii de pânză sau piele din hamul cailor. boală. negru. sangi: element care a stat la baza constituirii clanurilor şi a ginţilor având un strămoş comun = sang-gi: persoană care aparţine prin naştere aceluiaşi grup. a fi uniţi. a chiui. Cuvântul hora are sensul de a dansa în cerc. a-şi avea originea. mândru. a fi în stare = Ki-en-gi: teritoriul pe care mai târziu semiţii l-au numit Sumer. pagubă. ceea ce-i făcea să se deosebească de semiţi care umblau cu bustul gol. limbă aleasă sau oficială. calitatea de nemeş. slab) cu sensul de slab. sunt foarte chibzuiţi în acţiunile înfăptuite şi sunt foarte demni. Mai există expresiile: „a ţine în chingi” – a constrânge. În limba română avem cuvântul chingi (cu primul i pronunţat mai lung) cu sensul de bucată de lemn lungă şi îngustă care se fixează pe un alt lemn cu rolul de a-l întări. subţire şi gigăt (gig: bucurie. prima categorie.

persoană închisă în sine. a nobililor.e. Limba română mai are cuvântul gigia cu sensul de tânăr frumos şi plin de farmec. vesel (gi: tânăr + gi: nobil mândru + a: odraslă. a străluci de bucurie. Numele este fără discuţie emeş şi poate fi interpretat prin conducătorul neamului străbun. în captivitatea din Babilon când şi-au prelucrat propriile mituri şi legende au preluat din această cultură toate miturile iudaismului inclusiv mitul „poporului ales” pe care l-au folosit cu foarte mare abilitate în epoca modernă. caracter. dovedind imensul prestigiu de care se bucura cultura emeş. codiţe de păr. care este un dans englezesc (jig). popor nobil. melodia după care se execută acest dans. ciripeală. sangi: figurativ cu sensul de suflet.n. veselie. Fantastic! Emeşii au traversat istoria şi ne sunt contemporani! Dar istoria le-a făcut o mare nedreptate prin Jules Oppert în anul 1855 când a botezat acest popor necunoscut cu numele de „sumerieni” dintr-o interpretare eronată a termenului de Sumer folosit de akkadieni pentru teritoriul dintre Tigru Eufrat şi Golful Persic. reputaţie proastă. aparţine prin naştere grupului) şi poate avea în eme-gi sensul de neam ales. a sfida şi care păstrează ambele sensuri din limba română pentru gigat ceea ce confirmă o traducere incompletă a cuvântului gig din eme-gi. poporul ales sau civilizator. emeci. fire. poporul civilizator. pieptănat cu cărare pe mijloc şi legat în coadă la spate (cum poartă părul şi în prezent călugării români sau cum purtau moţii). 60 . a încuraja. Dacă ei nu aparţineau rasei semite. dar şi irlandez executat cu vioiciune şi veselie. suflet rău. familie blestemată. În urmă cu 4500 ani pe acelaşi teritoriu a locuit neamul emeş (se poate citi şi emeci) – o ramură a strămoşilor noştri carpatici – care vorbea o limbă numită eme-gi. a conducătorilor. Deşi au dispărut ca stat în secolul XVlll î. ei erau cu adevărat un popor civilizator. conştiinţă. care vine în sprijinul ideii arătate mai sus. a batjocori. În sudul Iraqului există în prezent un grup etnic ce îşi spune emeci. civilizator. le-au cultivat limba şi religia până în secolul Vl î. Trebuie să arăt că termenul gi poate fi tradus şi prin a strânge părul. caracter pervers. Nimeni nu s-a gândit că muncitorii care participau la săpăturile arheologilor erau urmaşii celor care au creat acea cultură fabuloasă a emeilor (sumerienii). Este inadmisibil ca limba unui popor să fie aleasă. drăguţ. a lua peste picior. Dacă dispărea poporul care a creat aceste structuri fonetice. Să repet emeş. Canalul Um Kasr este tot o denumire emeş (um + kas +ri) cu sensul de râul care curge dirijat. popor civilizator. consider că este o greşeală traducerea „capete negre” şi trebuie înlocuită prin poporul ales.. Trebuie cercetat acest domeniu pentru a aduce adevărul la lumină. Un popor plin de veselie şi vioiciune aşa cum erau emeşii nu putea fi negru în suflet sau la minte. astăzi nu le mai auzeam. Limba română veche mai are cuvântul gigă. iar poporul să se numească „capete negre” de parcă i-ar fi potopit râia pe toţi. Iudeii. demnitate. a se hârjoni. În limba irlandeză există cuvintele gig. iar statuile îi prezintă cu părul subţire. a radia. gige şi giga cu sensul de chicoteală. şi care fără să ştie participau la descoperirea propriului trecut! În Consiliul de Administrare al Iraqului din 2004 există un reprezentant cu numele de Bara-lulu.e. adică poporul mândru. Se mai foloseşte şi înjurătura „sângili mă-ti” cu sensul de blestemat să fie neamul care te-a zămislit şi te-a format ca om = sang-gi: suflet rău. civilizator. distracţie identic cu gigia al nostru.Este o certitudine că gig trebuie tradus şi prin mândrie. nobil. mentalitate ca în expresia „sânge rău” care semnifică om parşiv.n. În raport cu vecinii semiţi. Tot în irlandeză mai sunt cuvintele gigea şi gigi cu sensul de chicoteală. eme-gi. urmaş). învingătorii lor semiţii. Prin repetare. suflet parşiv. cuvântul gi a ajuns gig (gi: om tânăr + gi: nobil mândru. fel.

chin fizic sau psihic = a-ma-ru: inundaţie. a cere. lichidul care ocupă 70% din suprafaţa pământului şi este principala componentă a corpului omenesc = a-pa: ţeavă făcută din argilă prin care trecea apa sau berea consumată la diferite evenimente inclusiv funerare. a da apă vitelor = adapa: primul om în mitologia emeş. amus: groapă sau putină cu apă şi var pentru argăsit pielea. aduc: a duce. a transporta provizii de făină. decădere psihică. neputinţă. antal: butoi mare de stejar. deosebit de mare. acera: a avea nădejde la. apa care curge. bucurie. a căra = a-duc. a îndeplini. Arhaisme şi regionalisme din limba română care se găsesc în emegi în formă identică sau foarte apropiată: abur: evaporarea apei prin fierbere sau datorită temperaturii ridicate = ab-ur: vase pentru fiert.individ periculos. argăseală = amas: stână. până la. Trebuie arătat că în limba quechua (limba folosită de incaşi) sango semnifică suflet. achita: cu sens figurativ de a ucide = a-chi-ta: a distruge. întristare. adăpa: a duce animalele să bea apă. a da un sfat. a face praf. a se desfăşura. târlă de vite. a aşeza. Însămânţarea brazdei avea rolul unei fecundări magice pe care omul o intermedia între cer şi pământ şi asigura continuarea vieţii. ieşit din marea primordială. adăpost provizoriu. a însămânţa. a aştepta să. adă: actiunea prin care unei persoane i se cere să transporte sau să mişte ceva = a-da: a trimite. aldui: a binecuvânta = al-du(i): a insista. mult. a căra cu ulciorul. a pune în ordine. a zdrobi. alean: dor. ara: începerea muncilor agricole odată cu afânarea pământului prin distrugerea crustei tari de la suprafaţă şi îndepărtarea buruienilor. amaru: stare de spirit care exprimă disperare. Se alegea cel mai bun gospodar din comunitate şi el avea cinstea să iasă primul la arat. a duce afară. a ţipa. Acest obicei se mai păstrează în forma lui arhaică în Maramureş prin obiceiul tânjalei = a-ra: a pune sămânţă. grijă profundă purtată mereu în suflet. a tinde spre. angara: obligaţii numeroase. a pune în ordine. a-dug: a iriga. a se plânge. devreme. a creşte umiditatea într-un spaţiu închis pentru realizarea unei băi de abur = aburu: a deschide aripile. necopt la minte. suferinţă = al-la-an: stejar. În comunităţile agrare această acţiune constituia o sărbătoare deosebită la care participau toţi membrii.a-se-ra: lamentaţie. aburi: a supune unei atmosfere încărcate cu abur un aliment uscat pentru a-şi recăpăta frăgezimea. a arunca. a distruge. a-su-e: a atinge. a se înălţa a ieşi. Sărbătoarea avea şi un profund caracter religios pentru că simboliza împreunarea cerului cu pământul şi renaşterea unui nou ciclu al vieţii. a pune la locul lor = aciue. unul din arborii folosiţi de români la ceremoniile de înmormântare. a 61 . poloboace. a dori. acuşica: expresie care arată că o acţiune se va desfăşura imediat = acusica. apa: elementul vital al vieţii. prost. a invoca ceva. jale. a face. catastrofă datorată unor revărsări de apă. = acera. nenorocire de proporţii abătută peste o persoană. dimineaţa. măsură de capacitate de 50 vedre = an-ta: înalt. treburi de rezolvat = a-nga-la: sac din piele pentru făină. distrugere. aciua: a aşeza.a-gu-zi-ga: imediat.

a străluci. a ceda. odihna de amiază. bandaj. ritual. a lovi apa cu palmele = bal-aca: a turna. a dezlănţui un atac. haită. a se întoarce. adunare. a cuibări. împotrivire = ba: a provoca. a susţine. a învrăjbi. bară: mocirlă. taurul din fruntea cirezii care poartă clopotul pentru a-şi anunţa prezenţa. a cădea în torente. ban: echivalent convenţional în relaţiile de schimb de mărfuri sau servicii. baltă. a se revărsa. sprijin. bal: balot de marfă = bal: a transfera. a se învârti. pătimaş. raită. bănicior: baniţă. a răspândi. subdiviziune a leului. amiază. a rezolva. a distruge. a sorbi. a întinde. aroganţă. barbarie: acţiune violentă a unor persoane împotriva altor persoane şi care are ca scop distrugerea unor construcţii. înţelept = asu: doctor. a aduce mereu nenorocire. expunerea corpului la temperaturi ridicate care generează transpiraţie = a-sud: a mişca cu energie şi prin repetare. bandă: fâşie. plângere. rugăminte scrisă pentru rezolvarea unei situaţii nefavorabile = a-ra-zu: petiţie. văpaie. a lega = banda: a sprijini. fiară = bala: ostilitate. impetuos. pregătirea unei asemenea acţiuni prin unire sau aliere = a-tah. a dezbina. scadenţă. ba: negare. a susţine. mulţumire. reprimare. aşed: a pune într-o anumită poziţie un obiect sau o persoană. neted. a dispărea deasupra. a se aşeza = a-sed: apă răcoroasă. arzu: termen vechi cu sensul de jalbă. cel mai priceput. barag: vizuină. persoană care se roagă. clar. a desfăşura. a lega. azil: loc de refugiu pentru bătrânii fără adăpost. a preda. de mică întindere. a răsturna. rugăminte. care de multe ori era luat prin violenţă şi cazne de tot felul = bir: a împărţi. a unor culturi şi livezi sau masacrarea oamenilor şi animalelor prin foc şi sabie = bar-bar-ra: flacără. a pune. drag. a fi întins. duşman. ajutor. apă rece. jertfirea unor ofrande pe altar prin ardere = ar-de: a lăuda. trufie.străluci. vizuină. a da peste cap. a se roti. smârc = bara: a inunda. a arde cu flacără. bala: monstru. fioros. simpatic. a prezice. înţelept. refuz. apă liniştită. măsură de capacitate de 10 litri. atac: acţiune violentă. 62 . a împrăştia. droaie. degradarea pielii prin desprindere şi formarea unor băşici dureroase sau întărirea foarte puternică a pielii care provoacă dureri persistente = ba-ta-tur: acestea sunt mici. a se dezlănţui. a uni. a se revărsa. a împărţi. baragă: lup în fruntea unei haite care prin urlete dă semnalul de atac asupra prăzii şi o hăituieşte pentru a o împrăştia. a informa pe cineva. „banul este ochiul dracului” = ba-an: suport. unire. conducător. barac: câine flocos şi cu mustăţi mari = barac. bătătură: suprafaţa de teren a curţii împrejmuită cu gard pentru a ţine închise păsările şi animalele mici. a-dah: aliere. asud: a transpira datorită unui efort susţinut. acţiune în forţă. arde: purificare prin foc. asu: bun. bă: formă de adresare către o persoană = ba: persoană în viaţă. scurte. a radia. a face tărăboi repetat. a se răspândi. a unor produse. fericire. bir: impozit principal perceput în statele feudale române de la ţărani şi meşteşugari. om sau copil cu gură mare = barag: a împrăştia. a lăuda. bălăcăi: a se bălăci. cuib. rezistent. a lua. unitate de măsură de 10 litri = bancior. a umple cu vârf. bansur: recipient. a oferi unui străin necăjit un adăpost = azil: bucurie.

a încăleca. buli: a păţi ceva neplăcut = bul(i): nenorocire. a enerva. cale: drum.a pedepsi. ca-dug: măsurarea sau socotirea mărfii pentru calculul profitului sau impozitare. a zăvorî afară. gada: a avea. a socoti. a purta. a da năvală. consultaţie. a se răzbuna pe. încărcătură. a ocroti copilul. calici: a nenoroci. a fugi. toţi deodată. soluţie într-o dispută verbală. a transporta. bâz: sunetul scos de insecte sau de albine la urdiniş. pivniţă pentru cereale. vânjos. iute la fugă. tare. gloată. vas. copac cu umbra groasă. a îndemna. bou: taur castrat folosit ca animal de tracţiune = bou. a bâzâi. bu(u): a rage. dop. bulug: a se năpusti. cal: animal domesticit de om în diferite zone ale lumii şi folosit pentru călărie şi transport. bolund: persoană cu tulburări psihice de comportament. a potrivi = cad(e): a se alipi. a aduce suferinţe fizice. a zăpăci. a amesteca. a prinde. îmbulzeală. a omorî. a da năvală. vorbitul în şoaptă = biz: a ciripi. a şopti. cu grămada. bu: a buhăi. cadă: butoi mare cu un singur fund. repede = buluc. cac: a se uşura. băţ cu care se măsoară laptele în şiştar = bur(e): castron de lut ars. potecă. ca în expresia „i-a mers buhu” = bu-uh: a tremura. a duce. iute. bâra: a bodogăni. a agita. a murmura. a se teme. a asedia. respect. urmaş = calga. galga: sfat. a hrăni. lovitură. a alunga cu forţa. a fi plin. a se certa = bi-ra: amestecat. năucit. în masă. a fugi. a blestema. caduc: gol. a trage cu putere. a mânca. buhu: o stare se spirit ce arată nesiguranţă. a se repezi la = bu(i): a se repezi la. a-i fi frică. acţiune ratată = ca-duc. viguros. a stropi. se folosea mai mult la parade şi la călărie = cal: puternic. a da junghiuri. excremente = cac: curbă. a ţine seama de. musculos. calga: locţiitor. a izbi. a duce. bure: vas de lemn pentru băut apă. buluc: năvală mare. a cicăli pe cineva. rapid. bura: a ploua mărunt şi des = bu-ra: a uda repede. fel de a acţiona = cala: a se îndrepta spre. a bate. aşeza. cala: partea de jos a unui vapor unde se depozitează mărfurile = cala: groapă pentru provizii prevăzută cu acoperiş şi uşă de intrare. unul peste altul. a plânge = bu: a pune pe cineva să urle sau să plângă. a aiuri. animal călărit de om. a provoca. călătorie. cade: a se cuveni. a se îndoi. bucată mare de carne = but: şold. persoană care trebuie supravegheată şi protejată = bulung: nevinovat. buru: a vomita. genunchi. a evalua. scafă. borî: a vomita = boru. a transporta. grămadă. bui: a da năvală. a alerga împrejur. a grăbi. persoană care are ieşiri necontrolate care demonstrează labilitate psihică. a trage. a trage. a fi nervos. bâr: interjecţie cu care oile sunt îndemnare la drum sau să facă alte mişcări cerute de cioban = bir: echipa care mână oile. a merita. 63 . de formă conică ce se foloseşte numai în poziţie verticală pentru borhot de fructe sau zdrobirea strugurilor pentru vin = cada. a strânge. a da buzna. a mugi. a captura. a lovi = ca-li-ci. droaie. but: coapsa unui animal rumegător. deodată. a zumzăi. ca-li-gi: a înconjura. a se aşeza.

a duce. orificiu făcut într-un butoi şi prevăzut cu un dispozitiv care reglează debitul vinului şi trebuie mânuit cu mare atenţie = cana: îngrijorare. zestre. cioacă: cârlig care ţine un obiect legat de altul. cilibiu: elegant. casa: adăpostul omului = cas(a): cătun. 64 . certa: a cere socoteală. gin: a dovedi o proprietate de către cineva. cer: universul de deasupra noastră = cer. a înşfăca. invocată de copii când se scaldă în râu pentru a rezista ca ea la frig = cali-e: strigăt puternic. secară) avea cca 900 kg = car: unitate de măsură egală cu 909 litri. a da. a împrăştia pe jos. celar: odăiţă. dansator. cilic: mărgele lucitoare = cili: cununa miresei. a ataca. crâsnic de mână = cercal. şansă. a porni război = certa. a trimite. capan: om în slujbă mare. cartier nou al unui oraş. a lega. a dispreţui. gil: întunecat. a duce grâul. formă de păstrare a legumelor sau fructelor uscate prin înşiruirea pe o sfoară şi legarea capetelor = cercu. îndiguire. urlet. cărar: hotărâre. casă de afaceri. organizaţie = cin. a face. hotărâre. a prinde. crimă. bucurie mare. potrivit la gust = casto. soartă. inimă. potrivit. a se murdări. ci-lul-la: loc pentru execuţii. a aşeza. casto: bine. a scăpa. cin: clan. cei: a cere = cei. suflet. a fixa. se-lu(i): plantă cu miros plăcut. miros. agresiune. rezoluţie = caras. nelinişte. a primi. casdu: băutură dulce. canoni: a umili. pipă. a împărţi. slăvină. a transporta. coriandru. cil: animale cu părul gri. a fi priceput. zel. popas. apă. [carat: cărat]. ser-da: atac. garas: decizie. celui: a ademeni. cară: : peşte mic şi foarte vioi din apele stătătoare. a ieşi. braţ. a înşela = celu(i). credincios. a fi egal cu. a face = car: chei. se-er-ngal: a fi puternic. căsuţă. su: mână. celula: loc de detenţie sau de execuţie = cilula. cercală: unealtă de pescuit în formă de sac. răboj = cier. cercu: figură geometrică ce defineşte rotunjimea perfectă. oracol. a călători în afară. se-er-gu: o sfoară lungă plină cu fructe uscate şi capetele legate între ele. a fi violent. a călători în afară. ascunzătoare = cela. a înmâna. nobil = cilib: stea. scandal. a face. a chema. bucătărie. se(i): a se înfierbânta. ca-nun-e: strigăt de disperare. a evada. căra: a transporta. ceu: oală pentru mâncare = ceu. a da. de nădejde. crestătură. cier: semn. a pune. răcnet. port.calie: fiinţă închipuită. a prinde. conducere. a trebui. cămară. om cu influenţă = capa. a întări. cârlionţ = cioaca. se-er: a fi obligat. blam. a chinui. su-aca: a face captivi. formă de dans prin învârtire în cerc. canea: cep. culoare în trei peri = cil. porţie de mâncare. scoabă. coşul pieptului. a radia. a vântura grâul. atrăgător. se-la: a căra grâul la hambar. a fi agitat. a ruga. se cercetează sau se pregăteşte ceva = ca-ta: a prinde. a se zvârcoli. neam. a mâna. a jefui. a dansa. ser: a străluci. a mâna. a face prizonieri. a lumina. a primi. a fi de partea cuiva. grâu. noroc. frumos. căta: acţiune prin care se caută. a se uita la. a fi încântat. a scoate la păşunat. ardoare. cât se aprecia că se poate transporta în condiţii normale cu un car cu patru roţi tras de boi. fruntaş. gaba: trufie. a munci din greu = canone. acţiune punitivă. a confirma. a trimite. a apuca. a căzni. car: unitate de măsură utilizată în Moldova în evul mediu cînd se expediau pentru export produse agricole (peşte. zvârlugă = cara: a captura. a amăgi. a lua.

violenţă. număr. su-bar: a scăpa de. sperietoare acoperită cu zdrenţe = ciuha. de revoltă = ciuda. om care nu-i bun de nici o treabă. a trage. descoperit. ciupă: apă călduţă în care fac baie copiii mici. sus: a da peste cap. a împrăştia pe jos. jgheabul teascului de vie = ciuciur. sus: a răsturna. eclipsă. a merge pe jos. ciopor. ciura: a cerne cu ciurul. ciubăr: vas de lemn cu două toarte de cărat apă. citi: a se concentra în efortul de citire. aplecat. ciutac: prost. a repartiza. a se încrunta. a se îmbăta = cioci. a dezlega. 65 . ciuciur: jgheabul de la fântână pe care curge apa. a delimita un teren. su-la: leneş. su-gi: bătrân. ciudă: stare de nemulţumire. su-ur-ra: mărunţire. a implora. fermecare = ciud. se-ba-an: o măsură pentru peşte sau pentru alte alimente. cior: fior. a descifra sensul unui mesaj = citi. cârd. ciop: trunchi de copac. vrednic de dispreţ. a trânti la pământ. lucruri mici = ciuruc. băţ cu care se măsoară laptele în şiştar = ceban. gol. braţ şi antebraţ. obraznic. a scoate. nătăfleaţă = ciutac. a deveni trist. înverşunat. ciurdă: turmă. sucur: suliţă. cruzime. a înfrunta. scafă. a se stârci. cita: semn făcut de oameni la măsurarea unui loc = cita. a fi înfuriat. ciula: a dispreţui. spate = cius. cioban: vas de lemn pentru băut apă. ciocoroi: cârlig de fier cu coadă de lemn cu care se agaţă lemnele plutelor = ciocor. su-da: a înarma din vreme. cioacă = ciuc. a decide. gârbov. vasul de lemn în care fac aceştia baie = ciupa. su-dag: a hoinări în jur. uimire. a străpunge cu lancea. ciud: minune. a arunca. îndoit de spate. struguri = ciubar. su-nga: mâna mea. a întări. a uimi. adunătură = ciurdu. a ruga. măcinare. cioci: a se chercheli. ciochină: cârlig purtat la brâu de oamenii de la munte şi folosit la diferite activităţi = ciochin. sug: a separa. vechi. sur-du: paznic. sir: a lega. ciuc: târnăcop. a fi corupt. a căra. a lăsa buza în jos. a tăia. rău. surug: coş mic.ciob: parte dintr-un vas de lut care a fost trântit la pământ şi spart = ciob. deschis. sub: a arunca afară. puţin = cir. a face schimb cu voce tare. stângaci. arbore doborât = ciop. ca unitate de măsură – cotul. paralizat. su-la: leneş. sita: măsură. su-pe-el-la: a mânji. bure. suchin: seceră. su-ha: tâlhar. sur: a trece ca fulgerul. ciolă: minciună = ciola. a se ghemui = ciuci. sălbăticie. a mărunţi cu ajutorul ciurului = ciura. a merge în patru labe. în bătaie de joc. a izbucni. gidi: a se întrista. trândav. ciungă: persoană fără o mână = ciunga. ciupeli: a jumuli o pasăre. frică = cior. a fi necinstit. a umbla. a fi obligat. lapte. neîngrijit. a mişca cu mâna pentru a trece prin ciur. suba: a dezbrăca. sud: cruce. aţă subţire. a transporta. răzuire făcută cu mâna. ciuci: a se aşeza pe vine. a se ciuci. a şterpeli = ciupela. a fixa. sub: a trânti la pământ un arbore. cir: fir. susur: grătar pentru cuptor prin care curge cenuşa sau grătar pentru fript carne prin care se scurge zeama. ciuruc: lucru fără valoare. a îmbrăca. ciuha: momâie. a socoti. a smulge părul de pe porc. nimic = ciula. a azvârli. cius: cârcă. a izbi.

a se întinde de-a curmezişul. sutug: colibă unde se fac ritualuri pentru purificare. chil: ţeavă de răcit la alambic. a pune jos. buştină. a desfăşura o muncă grea = chin-ni: ordin. a cântări. a merge de-a curmezişul. fructe. faţă. pivniţă de cereale. a potrivi. [keel: a răsturna. a împinge ceva greu. a fi atent la. a striga. a potrivi. a executa. a strânge. a potrivi. a transmite respect. chisim: obligaţie în bani şi în natură dată de ţăranul clăcaş proprietarului. chiot: a chiui. a încurca. a sparge pietre mari pentru a forma un prag cu ele = chi-sa: musculatură. chezaşu: persoană care garantează moral cu averea sa pentru o datorie făcută de altul. a se văicări. a da în primire. scatiu = cizi. a pune la grea încercare. a bea zdravăn. a se crispa. a se stinge. a răpune. zălog. cizi: o pasăre de baltă. gi-zi: o specie de trestie. plăcere. a arunca pe spate]. a cufunda. forţă. a distruge. a hori = chiot. a trage la cântar. chinui: a necăji. a supăra puternic. siloz. a înălţa. om leneş = chisal: stăpânul ogrăzii. 66 . muncă istovitoare. statuie. chili: a trage la măsea. a băga în ţarc. depozit. ostatic = chiza-su: a aduce omagii de departe. care distruge = chi-zah: loc sacru unde se ard jertfele. promoroacă. belşug. chisa: a sfărâma boabe sau seminţe. a clădi. a se uita spre. chi-sur: a lăsa urme. ţinut pustiu. cel care ştie să meşterească obiecte din aur. a nivela un teren plin de bolovani rămaşi după arat. înfăţişare = chip. a cerceta. a da o recompensă. a supăra. chezap: care arde. ciorchine = chi-de: a îngropa. în locul zilelor de muncă la care era obligat = chisim: a băga în grajd. chersă: livadă. a căuta.ciutuc: coadă de mătură folosită şi pentru descântat = ciutuc. chingă: bucată de lemn lungă şi îngustă care se fixează pe un lemn cu rolul de a-l întări. chicior: picior = chicior. în Muntenia era egală cu 680 litri. a compara. a tortura. iar în Moldova era egală cu 430 litri = chi-la: a cântări cereale. implorare. a pieri. a geme = chiri: rugăminte fierbinte. cheritu: om slab şi neputincios. chib: cel care ştie să le dea chip. cavitate în pământ. chip: imagine. a ţâpuri. a vătăma. a striga. a pune la treabă. a înţepeni. a se culca. a îndrepta. chisal: om care părăseşte greu curtea pentru muncă. a îndrepta. a umili. cheri: a muri. folosită în special la schelele din construcţii = ching-nga: a construi. om beat = chili: a se murdări până sus. postament. chiciură. chidă: negura de pe munţi. chila: veche unitate de măsură pentru cereale. a alunga. a umbla în patru labe din cauza băuturii. dispozitiv de scurgere = chi-la: a observa. a merge greu. a înainta cu greu. proprietate. a depune un efort fizic foarte mare. a se jeli. groapă. chelar: cămară în dosul casei ţărăneşti sub care se află pivniţa = chi -la: pivniţă de cereale. chirăi: a plânge. a închide gura cuiva. curte sau ogradă. chi-ud: a primi o răsplată. a face. poruncă. chiri-du: a doborî. om mort = chiritu. partea unui nave care stă în apă. zarzără = chiri-za: livadă. a lua în seamă. a îngropa = chi-ri: a scurma pămîntul. a acoperi. putere fizică. a aduce.

potaie. cuduru: borne mici din piatră. a se întinde. gub -cas: herghelie de cai. a tăia. a aduce mare suferinţă = cosi. cucură: tolbă pentru săgeţi. cleios. chitus: ascuns. cus(i): devastare. boală ce necesită supraveghere = coraca. brăţară. gând rău. alergare nebună. dorinţă imperioasă. colbu: praf. a tulbura. a înveli. gu-gur: a strânge. a pune bazele unei familii. a fi atent la. leneşi = coli. a înjura. chiser: cerc de nuiele pus între leucă şi căpăţîna osiei pentru evitarea roaderii lor. om bătrân şi rău = cotarla. curu(i): a spiona. a răscoli. a pregăti ceva rău. corăi: a croncăni. a dezrădăcina. cosi: bătaie puternică. pitit.cur-di: a spune vorbe duşmănoase. a socoti. a 67 . bici din piele. stare de nemulţumire. cu care se lipesc casele. jos. a chefui. a îngrăşa. inel din nuieluşă de salcie = colbu. un fel de pădurice. a înhăţa. trestie. gu-tag: lizieră. a lega de după cap. gul-bu: a smulge. tupilat = chi-tus: loc. a răscoli pământul până iese praf.chisai: pământ gras. susţinător. cur-aca: a supraveghea. distrugere. ţarc. a distruge. a ghiorăi. a degrada. loc ostil şi plin de primejdii. cotac: pâlc de pădure = cotac. copil neastâmpărat. hartam = codru. cus: burduf. a rupe. a sta de pândă. a observa. plăcut. untură. prieten. a creşte. coli: oameni care nu fac nimic. chiud: fire duşmănoasă = chi-ud: ţinut pustiu. a ghiorţăi = corai. a se feri. papură sau piele cu care se cară sau se păstrează diferite produse = cos. parte a plugului care răstoarnă brazda = cucur. javră. plăcut. miere. a se mări. lut = chisa(i): pământ uscat. gu-tar-la: a coafa (chelfăni) părul într-un anumit fel. a se apăra. copcaş: persoană care pescuieşte la copcă. de forma unui peşte care delimitau proprietătile. animale care sar când fug = copcas. a face bine. a fi atent. a aşeza. a descoperi. gu-ra(i): a croncăni. îngrăditură de nuiele care protejează = chi-ser: gard. nori de praf. a chiorăi. a viola = cordi. a întemeia. cordi: a întreţine relaţii sexuale extraconjugale. inferior. a se mări. cun-sang(e): a face parte din. coraca: angină. a separa de. dulce. grăsime. cud(i): a se preface că nu cunoaşte. a acoperi. chiuz: curea. tâlhar = coroi. fasolea şi mazărea pe tarla = chiuz. a prinde sigur. a umili. necaz = chi-ta: pământ. cotarlă: câine vagabond. ciudă. ursită. grăsuţ. a ascunde. loc ascuns. coş: obiect confecţionat din nuiele. a pătrunde în. partizan. ocol. a urmări. a lega un animal de coamă. pământ nivelat. a înceta. coroi: hoţ de codru. cocon: odraslă de domnitor sau boier. codi: a fi timid. verigă pentru legatul hadaragului (băţul gros şi mobil) cu bătătorul (dârjaua) îmblăciului cu care se bătea grâul. codru: bucată de pâine. chius: pământ pregătit din timp. piele. chită: grijă. a mulţumi. a fi cu băgare de seamă = codi. cucu(n): nobil. cur-zi: soartă. copil mic = cocon. corzi: figurativ. limită. a urmări destinul cuiva = corzi. drag. pază. chisă: motiv ascuns = chisa: a ascunde. a scoate sunete. zaplaz. a batjocori. a smuci. a privi. a acoperi cu piele. îngrăditură. crâng. a pune. consânge: rudă din partea tatălui = consange. nuiele. cu-li: vas din argilă pentru bere.

viaţa de zi cu zi în aceeaşi locuinţă. cununie: unire simbolică. di: îndemn pentru cai să pornească la drum = di: a se mişca. a fixa. a răspunde. gur-ra: a răsplăti. a lega. a coti după = cungiri. a transmite. bărbat. curm: a cresta. a împodobi. asociaţie. gu-nun-e: a fi încântat. dalbă: deosebită. dac: denumirea romană a locuitorilor din arealul cuprins între Nistru. dereg: a repara. a apăra. a confirma = da: drum. locuinţa vechii populaţii construită din lemn în care trăiau mai multe familii. a fixa. a pierde pe cineva. cupi: a coase cu împunsături rare strângând aţa. coş. die: îndemn pentru cai să pornească la drum = di-e: a conduce. rogojini din trestie. dibă: butuc. a ţine. a împodobi. dara: greutatea ambalajului sau a recipientului în care se păstrează. pasiune = dam-ab-ba: bocitoare. loc întărit. da: a fi de partea cuiva. strigăt puternic de bucurie. uşoară sminteală = dili: singur. dambla: paralizie. cântăreşte sau se transportă o marfă = dar-ra: curea. căsătorie religioasă. diliu: persoană cu idei şi comportamente specifice numai ei. rod = curcu: dar. a alege. osteneală. cerb lopătar. oprire. a replica. a primi oaspeţi. a plânge. a locui. a lega. albă. a face ordine = dirig: adăugire. a trăi. gu-tumu: a chema. a fi obligat. năbădăi. la întoarcere. a captura. a jeli. cameră. cura: a scopi porcul. a opri. a da. a regreta. cordon. cub(i): împletitori de rogojini şi coşuri. mâhnire = dir: mâhnire. pânză de legat. restricţie. a găzdui. balot. a fi fericit. grămadă. strălucitor.colecta. Aceste adăposturi erau amenajate pe poziţii uşor de apărat si aveau palisade înalte din lemn şi pămînt = dac-cia. margine a ţinutului. a ataşa. acces de furie. a cresta. a răspunde la. a alina. necaz. legea locului. a mişca. a încânta = cunune. a scăpa = cura. dulce. falangă. a sări în apă. frumoasă. adunare. a descoperi. Tisa. a prăpădi. a întrece. a fi de partea cuiva. a uşura. a oferi. Dunăre şi Marea Neagră = dac. iute = cul: violent. a duce mai departe. a confirma. încălcare. grăsuţ. a pune pe capul cuiva o cunună de flori. centură. osteneală. dert: tristeţe mare. coş. a bea puţin = cus(a): alimente. soluţie pentru o problemă. gu-ngiri: deschizătură în zid. a separa de. cungiuri: a ocoli. belşug. necaz. dispozitiv de lemn de ţinut prins un vinovat (de gât. poftă. mascul = dam: soţ. necaz. a împrejmui. la înapoiere. a însemna pe răboj. a fugi. a striga. a înceta. dag-gia: margine a oraşului. a declara. a prinde. dam: specie de cerb cu coarnele late. obadă. 68 . plăcut. dag: existenţă în comun. a încălca. Dacia: denumirea antică a teritoriului României. normă socială sau juridică care se transmite prin viu grai = cutumu. a recolta. curcus: fruct. cul: aprig. a alege. a se mutila. a se descotorosi de cineva. a trece. supărare. supărare. a răsplăti. cusai: a gusta. cutumă: tradiţie. a aduna. a lega strâns cu o funie = cur: a strânge puternic. cătuşe. flori de primăvară = dal-ba: dintre frumuseţi. a culege. cudi: cuvânt cu care se alungă pisica = cud(i): a întrerupe. de mâini sau de picioare) = dib(a): fiare. puternic. a pune la loc. a arunca. a înjura. a proteja. a ieşi. cumit: calitate = cumud: calitate deosebită a făinii de grâu. încreţi = cupi. a fi întristat. leac. apăra.

sincer. sarcină. 69 . Are semnificaţii religioase. era!: expresie care semnifică supărare mare = er-ra: a boci. greutate. a răsări. a produce o crăpătură uşoară într-un vas de lut = dogi. bătaie de joc. a se plânge. a îndeplini. a şti. osteneală.unic. a înşira. a vorbi pe înfundate. amuletă. a plânge. a răspândi. a prinde. datorie. durdur: a certa o persoană pentru fapte inexistente sau pe care nu le-a săvârşit ea. avânt. a goni. edineţ: oraş în nord-estul Basarabiei = edin-na: stepă. dura: a construi. a întrerupe. a îndemna. a bodogăni. exclusiv. a se mişca în cerc. a vâna. blând. a se ocupa de o acţiune = dirig(u): dincolo de. duh: entitate spiritual-energetică care defineşte existenţa ca trăire a gândirii şi nu ca plăcere a materiei. lucru. grămadă. a cerceta. a lua. a hăitui din. dondăni: a mormăi. a ridica. a căra obligatoriu = du: a umbla. a zidi. a întări. a ierta. a exista. superior. om aşezat = dumu-lu: om cu prestanţă. a face. eden: raiul în creştinismul catolic = eden: stepă. cultivat). elan: avânt. a înfrumuseţa. dar şi în domeniul social (duhovnic-sfătuitor. sarcină. a întrece. a băga. a se repezi la. necaz. coardă. a desface. a creşte. treabă = du-lum: povară. greutate. a căra. dirigui: a conduce. a ţine. proprietate. instrument de percuţie care scoate sunete prin lovire = dub(a): a hurui. duium: mulţime. du: ordin pentru a transporta ceva. a înălţa. a bubui. a avea. dudui: a îmboldi. a fi sau a deveni vizibil. a fi cel mai. a flecări = dondani. ţinut pentru creşterea vitelor de-a lungul râurilor şi a canalelor de irigaţie pe malurile cărora se găsea o vegetaţie foarte bogată. dum-dam(i): a mormăi. fire. a se apleca. cordonul ombilical. darnic. a trînti jos. a aduce. dug(i): vas. a bate. om respectat. a interzice. a azvârli. a apărea. epuizare fizică = dubur: a scoate untul din lapte. a acoperi. a purta. a pune temelie pentru o construcţie = dur(a): legătură. a plânge. a omorî. a şedea. dogi: a avea doagele desfăcute. a primi. în domeniul gândirii (om de duh-om cu un spirit ales. a întări. a vorbi. cel care vrea binele celor din jur) = duh: deschis. duc: a deplasa ceva către o destinaţie precisă = duc: a lua. urcior. treabă. creditor. a tăia. energie. temperament. cutezanţă. a se deforma. dogor: căldură mare care dă o stare de oboseală = dogor. siguranţă în acţiune = elang: elan. dobor: a trânti la pămînt. lucru. generos. a se odihni. dug-gur: a şedea jos. temperament. a se arăta. a transporta. liber. domolu: om echilibrat. adunare. cutezanţă. a lămuri. dur: legătură. şirag. câmpie. a goni = dudu(i): a procura. dusu la: deplasarea unei persoane către o anumită destinaţie = dusu la: a căra cu coşul. a duce. a locui. grămadă. a ocupa. a merge pe jos. e: de la verbul a fi. supărare. fir. a trimite. dor: dorinţă puternică de a vedea sau a revedea pe cineva sau ceva drag = dor. omul care are vocea groasă. arată existenţa = e: a ieşi. manifestare agresivă în discuţii = dur-dur: a trăi. zidărie. dubă: tobă.

Această tradiţie a primului plugar se păstrează şi în prezent în Oaş prin obiceiul tînjalei. a tăia. a unge. seară. a face. garanta: a asigura de reuşita unei acţiuni sau cinstea unei persoane. a se culca. 70 . care face numai necazuri şi aduce pagubă = gig-ngar: a fi mânios pe. a duce o anumită viaţă. rod. a atrage. sabie. gug(i): menstruaţie. bani. chi-in-dar: gaură. a strânge. onestitate = gir: curat. a face seminţe sferice. ga-ra-an-da: roade deosebite. a spune. gigar: rău. ignorant. a pune la un loc. gir: încredere. ocol. gis: penis = ngis: penis. geme: a scoate sunete înfundate de oboseală sau de durere = geme: femeie care naşte. înalt. a concentra. logodnic. a lega. fapte asumate = gi-na: acceptare. zeama de struguri pusă în butoaie pentru fermentat din care rezultă o băutură alcoolizată. a se întreţine. a consimţi. gilib: servitor. ghili: a spăla. a alerga. gâtlan: gât. a face. oval şi foarte lucios = ghinda.eş: denumirea populară a oraşului Iaşi. Pentru obţinerea mustului. gog: băiat sau tânăr prost. ghindar: pahar mic pentru băuturi spirtoase = ghindar. a realiza. primul gospodar. a împodobi. deasupra. gili: a se murdări. gin: vin. gug: semn. ger: porc necastrat = gir: a se învîrti. gâtar: funie pună în jurul gâtului animalului şi de care se leagă = gu-tar: a lega un animal de după cap. rotofei. gig: jeg. gelep: cireadă. a da o raită. gardină: scobitură la capătul doagelor unde intră fundul butoiului = garadin: grămadă. recoltă deosebită. a se pleca. a pregăti ceva de mâncare = ga-ti: a trăi. a boli = gogi. a lega. umil. la înmormântare se fac coroane de ramuri verzi de gorun = gurun: fructe. emeşii îşi rădeau capul şi faţa de păr şi aveau o fizionomie ovală a feţei. a dansa. pahar mic pentru spirtoase. a-şi da importanţă. mare. creşte în regiunile de deal. a se uni. omenie. gorun: arbore din specia stejarului. turmă = gelep. ghindă: fruct al stejarului. a se pregăti pentru petrecere = ghili. precis. godi: a-i cânta miresei cântece de rămas bun = godi. care urcă spre cer. ordonat. a confirma roade deosebite faţă de lucrările agricole făcute = garanta. a opri. este unul din arborii sacri la români alături de măr şi brad. vas mic. a linguşi. nădejde. sărbătoare. Femeile năşteau aşezate pe un scaun cu o gaură mare în mijloc. a se murdări peste tot. a lăsa urmă. considerat cel mai falnic dintre foioase. amant. recunoaştere. a pleca. fisură. slab de înger = gog. a lega. gu-di: a chema. cinste. demn de încredere. chinda: bărbier. semn. sumbru. nedreptate. a întări. pagubă. capitala Moldovei 321 de ani = es: altar. tăciune aprins. a se apăra de. primul care cultivă pămîntul. gogi: a fi bolnav. stare materială mizerabilă a unei persoane sărace = gig: închis. rod bogat. a face gât. a stabiliza. brun. mizerie. fier înroşit. negru. strugurii se fac terci într-un butoi prevăzut în partea de jos cu un orificiu unde se introduce o bucată de stuf pentru scurgere = gin: trestie. supărare. gină: vină. a se impune = gitlam: iubit. fructul (ghinda) este foarte hrănitor pentru animale. a merge după. rău. a mirui. a zice. găti: a se împodobi. tont. a dansa. sacrificiu.

boală de piele. a se lega. a merge pe jos. nevoie. a rage. umflarea urechilor acestora. supărare. hap: medicament. mătreaţa omului. rost. hie: treabă. tărâţă. timbrul vocii. hal: situaţie proastă. a prinde strâns. a înfăşura. sunete scoase de păsări caracteristice speciei lor = gu-ra(i): a sforăi. strigătul = gu-ra: a striga. harhar: stăpânul absolut. a fi de altă parte. vas cu gura largă. haba: mersul pe mâini şi pe genunchi la copiii mici care se lasă şi cu răni = haba: rană. ca o favoare deosebită. ha: termen cu care se adresează unei persoane cunoscute. belşug. a ţipa. a hăpăi = hal(i): porţie. păduche de vită. a face să sune. a-i umbla gura ca o meliţă. cel care vrea să controleze tot şi urmăreşte activitatea şi existenţa fiecăruia = har-har: a limita mişcarea. a uni. hali: a mânca repede. halbi: rămăşiţe de mâncare. prezentînd tradiţiile legate de acest eveniment. numeros. a avea îngăduinţă. a scoate la iveală. păros. a da naştere. a scoate sunete. împletitură din papură sau nuiele. a spune vrute şi nevrute după un pahar de băutură = hara: gură. favoare. a se amesteca. a avea voie. a păstra. cel care miruieşte. guri: a se urca. a înlănţui. inconştienţă = hal: frică. a chiui. bre. durere. hatâr omenesc. a turba. beneficiu. seamă. amestecat. a înspăimânta. a înfuleca. rană. îngăduinţă. fugă. a face. milă. guriţa: a fi de partea cuiva. uneltele agricole = he: abundenţă. hi: a fi. amărăciune. gui: a vrea. gura: organul omului cu care se emit sunete şi se realizează vorbirea. a se prăpădi. guz: guzgan. a ascunde. aspru. a se necăji. guşe: partea din faţă de la păsări unde se adună mâncarea = gu-se: a se strecura de-a lungul. a tăia. a sfârâi. chiuitul. graţie. răşină. ritual de purificare. a robi. a lega cu lanţuri. dependinţele unei gospodării. durere. certitudine = ha-za: a ţine. siguranţă. hara: a lălăi. a răsuna de. rapăn = hir(a): a produce. a fi obligat = gu-e: a acoperi. conducătorul flăcăilor în noaptea de Crăciun care umblă pe la casele sătenilor. mulţumită. a se sui = guru: a se înălţa. lipsă. divers. haz: rost. har: dar divin sau răsplată divină acordată cuiva ca un semn de bunăvoinţă. hab: a mirosi rău. fă = ha: a avea voie. a se dezlănţui la. avere. hasură: rogojină = ha-su-ur(a): rogojină. clădiri. gălăgia. îndurare. trebuinţă = hia: a putea. a ţipa. gura! cu sensul de a întrerupe râsul. lături = halbi: rece. gurăi: sunete scoase de porci când dorm sau când le este frig. he: locurile de lângă casă. a mugi. desigur. a apuca. atenţie. folos. cerc sau spirală de crengi sau metal preţios care poate fi purtat ca inel sau brăţară. expresia „ai o guriţă” = gu-ri-ta: a fi de partea cuiva. a permite. a strânge. a exista. a râde cu hohote. a locui într-un loc = hi: a pregăti. rânduială = har: a forma un cerc în jurul. prezicere. leac cu gust sau miros neplăcut = hap. a 71 . şobolan = guz: a scrâşni din dinţi. amestecat.gudă: grijă. a avea îngăduinţă. lung. a prinde. a împărţi. a înveli. slavă. hâră: mătreaţa oilor şi viţeilor. a vorbi fără rost. direcţie necunoscută. a confunda. a chema. sunt îmbrăcaţi special şi practică anumite dansuri = guda: veşminte îmbrăcate de preot pentru a aduce ofrandă zeilor. bucată. legătură deasupra.

mulţime. a se uita. a strica. a se scurge. înclinare. a distruge. stai!. hop: a umbla bezmetic = hup: inimă. mijloc de pădure. a ponegri. a rupe. fibră. a desface. a conduce afară. găvozd. a ciopli. lip. huli: a blestema. respiraţie agitată. toi al nopţii. zoioşie. hui: a răsuna.igi: ochi. privire. datorită scurtimii fibrei se toarce mai greu = in: paie. asa e! = i-i: a da de. vechi.hu: persoană. a privi. la fel. a trimite. rediu = huci. hur(a): neam. slim. a striga = ho. a închiria. a defăima. înapoi. a face necazuri. a cocheta = hili-su: plină de chemare. a lăsa. adevărat. nămol. a urî. a mânji cu noroi = im-ma: murdărie puternică. înainte. a ocoli. atractivă. supărare. a lăsa. i: strigăt de uimire. ici: aici. şiretlicuri.stoarce. a ruina. a face necazuri. 72 . a distruge. horă: oraş.inga: iar. a ascunde vederii. a înjura. supărare. a zdrobi. hulă: surpătură de deal sau de munte. im: murdărie. spate. spinare. a da de. a trage uşor. a ocărî = hul(i): a face rău. drum care urcă pe o coastă piezişă = hul-la: rău. a zări. câine vagabond = holă. oraşul celor şase coline = ias: şase. întocmai. adică cinci degete de la mână. fără seminţe pentru măcinat = huru: a mânui. a tăia. exprimă un îndemn. toloacă = imas: stână de oi sau de vite. a cânta. a potrivi. hulub: porumbel = hu-lu-ub: porumbel. plimbare = e-sir-ra: pe stradă. mâl. a vui = hu(i): păsări. necaz. a aranja. a ciripi. loc precizat unde se finalizează o acţiune = ici. înfricoşător. a ieşi afară. a lăsa. hurui: a învârti râşniţa în gol. muşchi. a consulta. ic: pană din metal sau lemn pentru crăpat lemne. a dăinui. ie: a da. husa: a acoperi. porumbel sălbatic. crâng. ia: de la verbul a lua. glod = im: argilă. a rezista. plimbare. a aprecia. imaş: păşune. hus: sălbatic. locul unde pasc vitele şi oile şi se stabileşte stâna. întocmai = inca. ho: opreşte!. a înţelege. in: plantă textilă recoltată si prelucrată manual. a răsuna. om slab. pană. aşa este. a ruina. a se duce = i-i: a trimite. a feri de = husu: şale. a vedea. a pisa. a batjocori = imi: minciună. egal. necaz = i: strigăt de durere. ieşire: locul pe unde se poate evacua un spaţiu închis. a proteja. im: măsură pentru cereale = im: măsură pentru capacitate. huci: pădure odrăslită mică şi deasă. a trimite. a înjura. a se holba. dos. hu!: strigăt de protest sau nemulţumire = hu: individ. a trage uşor. ţintă = i-cu: unghi ascuţit. tină. a sparge holă: javră. inca: iaca. coapsă. jeg. turturică. a rezista. a merge pe stradă. a se hârjoni. stricat. ispititoare. hula: a vorbi de rău. ima: a întina cu vorbe. staul. potaie. a înfrunta. a lua = i-i: a se ridica. a rupe. a ţine. ima: a murdări. Iaşi: oraş în centrul Moldovei istorice şi capitală pentru 321 de ani. a înjosi. a fi prezent. hlizi: a zâmbi şi râde mult. ie: da. a măcina. ii: a merge. noroi. dans în cerc = hora. aspect. a întinde. darul sau bunul ce se dă cu mâna = ia: cinci.

aventură amoroasă. japă: nuia subţire şi elastică. a şti. a se înnegri. tulpină. noastră. jeg. a se zgâi = iti: lună. a prăda. vargă. a doborî. a spinteca. a confirma ceva. a pune pe fugă. putere divină. închis. a răsplăti. sab: a măsura. a se ghemui. nelinişte. gig: negru. centrul vital al manifestărilor umane conştiente = inim-ma: cuvânt. iz: miros deosebit. a lâncezi. a spune.sag: a devasta interiorul unei case. a se arăta puţin. mirosul specific al lemnelor arse. gust neplăcut = iz. din nou. a ondula. căldură mare. teamă sau disperare. a ajuta. izi: a construi din pământ un dig pentru dirijarea apei sau pentru acumularea ei = i-zi: val. amar. a sta întins. a croi pe cineva cu biciul = jepi. a apărea. întunecat. de strajă. vorbă. a ucide. clar de lună. a hăitui. a ridica o movilă. a expune. cel care adună ofrandele si obligaţiile.sabra: intendentul templului. a distruge. a urmări. a lovi. iţi: a se ivi numai cu capul. jac: jaf. a striga. jordie = japa. a cuceri. sfârşit. a susţine. aspru. nostru. jep: murdărie pe pielea omului. a reveni. a mişca. gib: a merge după plug. înfierbântată.enger: înălţime. Ca protector al individului el vine la naştere prin botez şi îl veghează toată viaţa = inger. a se murdări de sus până jos. putere divină. a stăpâni. prădăciune = jac. a lovi. a se repeta. a se ivi.sa-la: a păcăli. sar(i): a goni. ţel. duhoare. jâg: murdărie. a mâna. direcţie. a scădea. a aparţine unei comunităţi care se află în relaţie cu divinul = (î)nge: responsabilitate. mizerie. se-bi: a fi mânios. egal. a sprijini. jurământ. cult. drum cale. creangă. a alunga. în depărtare. jeg = jâg. protectoare a individului de la naştere până la moarte care călăuzesc destinul = (î)ngiri: a căuta un refugiu.i-zi: lemn. a delimita. a uşura. mulţime. viitor. a arunca o privire fugară si curioasă. a bate. neplăcut. a asculta. sa(i): albie de râu. inima: casă a sufletului şi conştiinţei în sens religios. îngie: a învia = (î)nge: a ajuta. a face din. legătură. aşa este. boare. a creşte jale: stare psihică care inspiră frică. a se înfierbânta. a împărţi. iar = in-ga: la fel. jabrac: om de nimic. cult. jap: distanţă echivalentă cu o aruncătură de piatră = jap. potlogar = jabra. fierbinţeală rezultată de la mîncare. îngie: cu sens figurat a primi taina botezului. îngespa: femeie pusă pe ceartă. a apărea încet. a măcelări. iar. a alina. a sili. a goni = jărî. a face necazuri. îngeri: fiinţe supranaturale din religia creştină. a şerpui. sclipire. pentru un moment sau pe furiş. a face. a lumina. jărî: a alerga. a descărca. toleranţă. înger: fiinţă supranaturală cu aripi înzestrată cu calităţi deosebite de bunătate şi frumuseţe socotită ca un mediator între credincioşi şi Dumnezeu. a trage. apartenenţă. slin = jip. oracol. scop. pornită cu scandal = (î)ngespa: a arunca cu băţul. exist ca persoană = is: persoană. 73 . râp.inga: iată! iacă! iacătă! uite! adevărat. a răni. jepi: a arde una cu biciul. lip. îs: sunt. cruce. necaz mare = jala. sab(a): a tăia afară. în spate. din nou. a se grăbi. a strânge de-a lungul. subţire. a suferi. promisiune. a aduna. organ al corpului uman. în urmă. izi: a mânca = izi: foc. a se uita la ceva pe furiş sau pe fugă. jai: mulţime de pui de peşte = jai. brun. mijlociu.

a se freca pe piele. sexul bărbătesc. a alerga. neserios. dală. lume: gloată. a gâfâi. a azvârli. vigoare. masiv. lungan: om mare. sul(i): grabă. a doborî. majă: unitate de măsură între 50 – 100 kg = maja. a exagera.gib: întunecat. a pune mâna = lu-a: a duce. lălăi: a vorbi fără rost. tare. construcţie din buşteni pe povârnişul unei coaste. belşug = mana: pereche. gig: tânăr. lala: a cânta o melodie fără cuvinte. loc de staţionare a trupelor. lutui: a unge cu lut. a îndrepta. Lupul a fost considerat în foarte multe culturi ca rădăcina ancestrală a neamului respectiv. lud: copil = lud: cupă sau farfurie mică din lut ars. jilip: construcţie din bârne şi scânduri pe care este condusă apa care se varsă pe roata morii. a trânti. a înfăşura. râp = jip. grămadă. şcolar. jip: murdărie. belşug. tare. cei ce cred în aceleaşi principii sau norme = lagar: un cult al funcţionarului. inclusiv de către geţi. jgheab. vorbe. spaţiu pentru adăpost. a denunţa. lagam: mină sub pământ protejată cu trunchiuri de copac să nu se prăbuşească = lagab: butuc. a alerga. grăsuţ. cu sensul totemic de lup ca strămoş al unui clan. bară. mândru. a lua. lua: a înhăţa sau a prelua ceva. a face seminţe sferice. lespede. juli: a jupui piele prin cădere şi frecare = juli. plac. persoană. lela: a hoinări. leru: gust. putere necontrolată = lum(e): mulţime. a arunca la pământ = jup. om mare. unitate de 74 . a bate. slab. bogăţie. nepăsător. deficienţă. jeg. om cu stare deosebită. popor. fără rost = lala: nepăsător. leghin: flăcău. a da o raită. voinic. a minţi. a merge de-a curmezişul. a sfărâma. a se sprijini. nor.jic: om tinerel şi voinic = jic. 50. a repara o casă din chirpici prin ungere cu lut = lu-tu: a avea nevoie de reparaţii. a pomeni după moarte. a fi violent. a convinge. a încânta. nobil. rod. a lungi. construcţie cu caracter religios = lacas. slujitorul templului care rosteşte rugăciunea către zei. gilib: par. a măcina. gir: fructe. a convieţui. fericire. pe care alunecă la vale buştenii tăiaţi în pădurile din munţi = jilip. mare. june = li-gi-in: tânăr. mulţime. bunăstare. a fi spumos. a lălăi = la-la: bucurie. a doborî. masi: jumătate. lagăr: împrejmuire păzită. lulu: strămoşul necunoscut al omului = lulu: neam. a fugi. puternic. a lega. vacă în anul trei. a se întinde de-a curmezişul. dorinţă = liru: forţă. rezistenţă. tânăr fermecător. rotofei. mahal: persoană robustă care poate face un efort fizic deosebit. a trăncăni = lalla(i): neserios. om înalt = lugal: stăpân. hoinar. mană: bogăţie. puzderie. a lua. leş: cadavru = lis: pomană. lovitură. jir: fructul fagului folosit pentru îngrăşarea porcilor = jir. sub: a arunca. a face exerciţii pe tăbliţă. a slăbi puterea. strămoş mitic. jup: a trânti jos. măciucă = ma(i): a întări. lagas: unul din centrele civilizaţiei emeş. puternic = mahal: adjectiv pentru vite care arată masivitate. mai: lemn gros cu care se bat ţăruşii sau parii. a se murdări de jos pînă sus. a potoli. a prepara. laf: palavre. ofrandă de la morţi. plăcere. taifas = lah: a şti. slin. a se plimba. a spune. crescută bine. a aduce. a amesteca. puzderie. a pisa. vrajă. a umbla aiurea. muncă grea. lacaş: locuinţă. hamalul care bagă si scoate butoaiele din pivniţă.

a inunda. faţă. a potopi. injurie = mu(e): injurie. a bate cu furie. a blestema. a scufunda într-un vas mare. râu. a ţipa. a păzi. a convieţui. torent. o plută mare. îndrăzneală. a folosi. mue: figurativ şi vulgar cu sensul de gură pentru sex. 75 . mas: popas peste noapte. a lăsa urme de la fierul înroşit. femeie care naşte un copil. putinţă. mania: a mânui. rodul fericirii. melancolie. întunecat = ma-gur: ceva care pluteşte. gură. mor: sfârşitul vieţii. decesul = mor. inundaţie. închis. cu capul în nori. mucalit: persoane care spune vorbe cu înţeles care stârnesc râsul = mucali: a râde în hohote. fel. întunecat. violenţă. mudă: totalitatea frînghiilor cu care se leagă pânzele la o corabie = mudla: stâlp. a întovărăşi. a arunca. apucătură. a pune un par. chip. moaşă: femeia care asistă şi ajută la naştere = mu-a-se: pentru persoane dragi. mâni: mamă. nepăsare. a purta îmbrăcăminte largă. mus: suprafaţă de teren. belea = me-li-e-a: nenorocirea este pe mine. mizerie. modru: mod. a înfrunta. menţinere. mină: veche măsură pentru greutate = mina: unitate de echivalenţă valorică care avea rolul de monedă. modur: de culoare sură = mu-dur: murdărie. nărav. mare: întindere de ape = mar-ru: potop. melic: obicei. pentru că. soţie. a striga. a conduce. care urcă. protejare. măgură: deal înalt acoperit cu pădure. tristeţe. moi: ud. scump. a speria. mâni-ta sau mâni-sa = mini: soţ. a oprima. o barcă largă. mirie: impozit = mi-ri: locuitor mânios. măsură pentru greutate egală cu 500 grame = 60 gin. a creşte belşugul. a veni în valuri. mâini. muiat. cătun. fără judecată. necaz. maraz: pornire. mezin: copilul cel mai mic dintre fraţi – al doilea dintre mai mulţi = mezem: susţinere. pe sine. a accepta. găzduire peste noapte = mas: jumătate dintr-un întreg. a lupta. tineresc.măsură de 1/2 kg. binefăcătorii mei. menită: cuvenită = menita. metoc: mânăstire mică. a bate. a lega. leoarcă. fluviu mare. a priponi. intrare. me-du-ga: zeii mei. înălţime de munte acoperită cu pădure şi care de multe ori este învăluită în ceaţă. a cere. căldare = mu(i): a boteza. a ţipa. mur: a înconjura. aşezare. a zdrobi. ca în expresiile. mugi: a scoate sunete puternice pe gură sau bot = mug(i): a trage la edec. a da. drag. complet. a tăia. pereche. striga. moş: suprafaţa de teren pe care o deţinea un ţăran liber dintr-o devălmăşie provenind de la un străbun comun şi care în timp a devenit proprietate ereditară = mos. ciudă = ma-ra-az: exuberanţă. a murdări. posibilitate = modru. loc de găzduire = metoca. deoarece. întreg. me-ni-da: pentru sine. a despica. prostesc. 2 mana = 1 sila de apă = 1 kila = 1 litru. a spori. pereche. mâli: a acoperi cu nămol = mili: negru. a sfărâma. a sufla greu. a dirija = mana: asociat. marghidan: vânzător ambulant cu căruţa = mar-gid-da: căruţă. mudru: ciocan cu cap rotund. a ieşi din albie. şuvoi.

pomană = nan-us: moarte. a murdări. na: expresie cu care se cheamă animalele sau se adapă = na: om. a îngrozi. a semăna. a fi uluit. sosirea serii. crescut. obiceiuri. adevărat. a fi în dezacord = na: nu. frumos. na: nu. a refuza. putere. culcuş. fluture = mu-sen: insectă. muşiţă. a plesni. apa murdară care se scurge pe un zid = muru(i): frate. a aşeza. umflat. a burniţa. a lipi rău un perete de pământ de la o casă. negu: umflătură cu aspect aspru care crapă şi doare la lovire = nigu: îngrăşat. a smulge din rădăcini. clan. cinste. a aşeza. mijlocul unei suprafeţe. insectă. a se frământa. a pălmui. a inspira veneraţie. a îmbrăţişa. zburătoare. murgu: cal de culoare închisă. a se învăţa. a pălmui. a bea. a se opune. soartă. na: a da. tată. clan. luna unui zeu când se aduceau jertfe. a muri. destin. impunător. a confunda. a se ghemui. a roade. a curge. nădi: a înnădi. refuz. a mânia. a fi. rude = nam (ne+am): responsabilitate. înflăcărare. drag. a însufleţi. a muşlui = mu-sen: pasăre de pradă. a umbla pe jos după ceva. lucru important = nam: tată. responsabilitate. întristare = ni-guru: spaimă. nera: a se ului. a striga. a fi. ţinut. a se stinge. sediul puterii. ostilitate = ne: a ţine seama de. a sta la pândă. veneraţie amestecată cu frică. murg: amurg = murgu: către. a se uimi = ne-ra: năucit. animal care se târâie. doamnă. negură: nori negri si întunecoşi. soartă. muşina: a căuta mirosind. danie. înfricoşător. strălucire. a se legăna = na: a da. mul: muselină. a căuta. înscris adevărat = nam-en: stăpânire.mujdei: căţei de usturoi amestecaţi cu sare şi pisaţi bine până devin pastă = mujde. frecvent întâlnit în cântecele de dragoste = murgu: a încăleca. neam: popor. a se îmbujora. seminţie. destin. a sta la pândă. înaltul preot. a creşte. a pune masa. a înflăcăra. molie. a amesteca. nănaş: dar. adevăr. 76 . stăpână. lovitură. afine = mur(a): vegetaţie. lovitură. a fi rudă cu = nim (i): neam ales. ţesătură foarte fină = mul: strălucire. a aduna murea: haină femeiască fără mâneci = mur(a): a se îmbrăca o femeie. a pregăti. individ. nemi: a se înrudi. demn de încredere. ne: negaţie. a se ghemui. ne: expresie cu care se alungă vitele sau oile = ne: a se teme. a adăpa vitele. trup. coamă. spre. violenţă. pâclă. superior. nemuri: a face să trăiască veşnic în amintirea oamenilor = ne-nur(i): lumină. a fugi. conducător. a urzi ceva. divinitatea lunii la emeşi. patroană. interval. nadă: momeală = nada: culcuş. spinare. mulţime. murui: a unge un perete cu pământ amestecat cu apă. familie. mus -de: a opri munca. nană: termen de respect cu care se adresează la ţară cineva unei surori mai mari sau unei femei mai în vârstă ori cu care vorbeşte despre aceasta = nanna: a respecta. tărie. a se legăna. sarcină. a se deprinde să vină mereu undeva = nade: a curăţa. namea: înscris oficial. muşină: ţânţar. a radia de bucurie. mură: mure. important. neni: nană = nini: soră. tovarăş de viaţă. funcţie. nam: lucru voluminos.

persoană care vrea să iasă în faţă „ni la el” = ni: vigoare. a privi fix la. miros plăcut. afară de. farmec.u-buru: timpul secerişului. veneraţie. a pieri. a împodobi cu flori. o: sunet care exprimă uimirea. a săruta. patroană. voce. naşul mirilor = nun: jupân. a manifesta înţelegere pentru o persoană în suferinţă = ni-la: a micşora umilinţa. sigur. a mânca cu lăcomie. obor: loc unde se adună animalele şi cerealele pentru vânzare. groază. început.uga: a aduna. a câştiga. început. a-i fi frică. gălăgie. oama: femeie. a sparge. a culca la pământ= oboru. aluniţă sau alt semn mic pe corp din naştere = nun(a): origine. fin. a se înălţa. a se teme. oborî: a doborî. ogor: câmp. o categorie de persoane sau animale.u: expresie de protest. a fi fricos. a trânti. principal. nuntă: căsătorie = nuntun: buză. legătură. senin. afară din. a păzi o turmă. a învălui = ocola. zăpăcit. a căra. papură. corcodel = nir: a desface aripile. suprafaţă arabilă limitată de hotare = ogor. a stăpâni. nici un. a atinge cu buzele. refuz. ogoi: loc unde se joacă copiii cu mingea. vrăjitor. nun: persoana care conduce o nuntă. a ţipa. a se plânge. a păşuna. a inspira frică. a se uita lung la. ocoli: a înconjura. frumos. nir: pasăre de baltă. uger. fără. important. ochincă: încălţăminte uşoară făcută din piele de vită sau de porc şi care se prinde pe picior cu ajutorul unui şnur sau unei cureluşe. ug(i): a ucide. închis. furaje pentru animale.u-tur: zori de zi. întunecat. tihnă. niscai: care este într-o cantitate nedeterminată. a jefui potrivit expresiei „umbli cu ocaua mică”. a fi buimăcit. ubur: ţarc. loc unde se mulg animalele. 77 . nilă: milă. a strânge. continuţul acestei măsuri = oca. a pleca la păşunat. nil: praştie = nil: a inspira groază. năucit. afacere. odor: copil mic care este răsfăţat şi dimineaţa se trezeşte mai tîrziu = odor. cea care a născut copii = ama: mamă. domnişor. odihnă = ogoi. mag. uimire. a prăda. a înfuleca. renume = nun-me: înţelept. relaţie. ugula: paznic. a îngriji ca o mamă. nobil. a privi fix la ceva = ochi. a se ului. a bate. a domina. rogoz. oca: unitate de măsură egală cu cca 1 litru sau un kilogram şi un sfert. ninda: a înflori. a da târcoale. groază. naştere. respect. suprafaţă.ugur: câmp. om sărac. ceva = ni-is-cu: alegere. frică. jitar. a conduce. u-ching-nga: păşune. faimă. a înmulţi în aritmetică. ninta: mentă = ninta. ni: uimire. nini: expresie cu care se cheamă vitele. doamnă. a diminua înjosirea. a se ridica. a slăbi. a mângâia = ninni: pipirig. a muţi. în afară. a fi sau a deveni sărac. important = nim: a fi important. nu: negaţie = nu: negaţie.ugu(i): cap. nună: pistrui pe faţă. nim: interes. alternativă. a se speria. surprinderea sau nemulţumirea = o. a fura.nete: om prostănac = ni-te: singur. stăpână. ochi: a trage la ţintă. târg = obor. strigăt. nume: reputaţie. dimineaţa. nin: ia! iată! uite! priveşte cu atenţie! = nin: regină. se folosea mai ales când se umbla pe un teren accidentat sau plin de spini = ochinca. niri: a se uimi. a se mira = ni-ri: a fi speriat sau uimit. pândar. a naşte.

tribună. galben la faţă. om: persoană deosebită. erudit. a mişca. indice = opisang. paralizat. a acoperi cu pene. scandal făcut de cineva mic. educat. a ospăta. amabil. paliu: infirm. a căra. papa: mâncare pentru copiii mici făcută din lapte şi mămăligă. orori: nenorociri. a aranja. a pune în ordine. înverşunare. priceput. a striga. umun(i): titlul de respect. plan înclinat = panta. sensibil. a sparge. ocol. pană: produs biologic cu care sunt acoperite păsările şi le ajută la zbor = pana: a zbura. inventar. schilod. a distruge. ur-gur: a tunde. la înălţarea unor suporturi = par. a distruge. opor: rezistenţă. a acoperi. palid: obosit. ofili = palil: zguduirea marşului. discipol. crescută pe oi primăvara = pa-e: a creşte. orie: plasă mare mânuită de doi pescari folosită pe râurile adânci = oria.u-lala: strigăte de bucurie. registru. pală: cantitate de fân ce se ia odată cu furca = pala: îmbrăcăminte largă. pală: undă. a se împrăştia. şcolar. generos = om. învăţat. savant. stâlp. a susţine.u(i): oaie care fată. a doborî. a fâlfâi. a vinde. a certa = otara. măruntă. a coji. dezastre. a înainta.ba-ba: budincă. cumpătat. a jefui. meşteşugar. înaintare în marş. a culca gol. a încercui cu crengi. par: bucată de lemn gros şi lung folosită la garduri la construcţia caselor din lemn. ca obstacol pe căi de acces. rezistenţă. pai: lână nouă. bucurie. a sprijini. unitate de măsură de 36 litri. a aresta. pag(a): a închide în cuşcă. listă de acte. a duce. a acoperi. casă. a slăvi = omuni. a îmblânzi = paca. flacără mare. a împărţi. stimă. drum greu parcurs în forţă. strâmb = palil: a ruina sănătatea cuiva. 78 . terci din malţ încolţit. pantă: înclinaţie a terenului unde mersul este dificil. uburu: hărmălaie. a se stinge. învăţat. om bătrân. bancă. puţin. culcuş pentru vite sau oi. învăţător.ul: vas mare. curea. împrejmuire = utah: adăpost mic. ur-ur(i): a devasta. chinuit. a trage. a fâlfâi. adiere de vânt = pala: veşmânt larg. omeni: a primi pe cineva cu respect deosebit. satisfacţie. a ajunge. a se pregăti de seceriş. a arunca laptele sau zerul. u-tur-ra: durată scurtă de timp. a înainta. opisan: cel ce urmăreşte şi operează într-un opis. umanist. oaie adultă. lapte sau alte lichide = ol. bar: a tăia. a pluti pe apă. plăcere. răsplată. a jupui. banda: sprijin. şchiop. orgar: tăbăcar = orgar. scandal mare. u-ri-a: a lega deasupra. a se văicări = olala.oi: ovine = oi. suport. veselie. în trecut erau făcute şi din metale preţioase = pa-har: preţ. a fâlfâi. paca: a supune. caracter deosebit. olălăi: a ţipa. suport. a fi mare. a alege.um: înţelept sau plin de talent. prăpăduri = orori. ol: vas de lut pentru apă. a se înălţa. a cinsti. a se cocoşi. a onora. încurcătură = oporu. a tăia. para: flacăra mare a focului care se întinde cu iuţeală = para: a întinde. a supune padău: ocol pentru vite = pa-da: văcar. oţăra: a se umfla în pene. mentor. aripă. ubisang: scrib. terci gros = pa-pa. otac: colibă. a ciopli. pahar: vas mic cu care se beau lichidele. a flutura. ţinut delimitat.

prin care ctitorii doresc să lase informaţii cu privire la construcţia respectivă = pisan(e): a călăuzi. a face. părag: fân de proastă calitate. deretic. cerere = rag(a): a cântări. a tăia. a omorî = palil: trupe în marş. a se murdări. stâlp. a fi atent la. cu buruieni = parag: a întinde. care cârmuieşte. copac. bătrân = pa-hal: sărăcie. labă. gârbaci. pâr: cel care pârăşte. a omorî. care domină. a striga pe cineva din depărtare cu „pu” = pu: a alunga afară. pis: stâlp. cel care mână oile si le apără de prădători. reclamantul. model = pi-lu-da: veneraţie. a da peste cap. pâj: stâlp = pis: stâlp. om înalt şi subţire = palugal: cel care conduce. bir(i): a asasina. a se mânji. de nimic = pah(a): escroc. a curăţa. a confunda.bir: a amesteca. om netrebnic. a lărgi. peri: a muri = peri. păstor. grămadă de oameni = polog. a bate la cap. a ţipa = rag(i): drag. a sili. a fâlfâi. păhui: năuc. lăstar. înaintare în marş. a poposi. 79 . păhăi: om rău. nătărău. picior. a potrivi. zăpăcit. sprinten. adăpost. puhă: bici lung. înţelepciune. crenguţe. pici: unelte cu care se cojesc copacii doborâţi în pădure = pici. a lovi. a se îmbăta. vioi. coastă. pauza: a se odihni. a se dichisi. a întoarce sau împrăştia fânul cosit. stimă. lipsă. păhăi: miros rău. a păstra. păli: a se lovi. a se pregăti. a ţinti. a apăra. cult. a conduce. a arăta. pătar: ţesătură care acoperă patul = pa-tar: crengi tăiate şi căzute jos care acoperă pământul ca un covor. a-i fi frică. pici: copil mic de trup = pici. a schilodi. polog: cantitatea de iarbă sau de alte plante cosită dintr-o singură mişcare de coasă. pilda: exemplul de urmat. pes: partea din faţă a unui zid. a batjocori. oblic = pes: pietriş. pălugă: prăjină. pis: expresie cu care se cheamă pisica la mâncare = pis: un soi de şoarece. pu: a alunga pe cineva cu urlete. partea din faţă a palmei. a dirija. a masacra. urât. a culca la pământ. refugiu. a termina.pa-usan: cioban.bu-uh: a se teme. a limita. ragea: rugăminte. biciuşcă. pădăi: a se găti. bulug: germen. bun: luminat. deschis. hotar. a spinteca. prost. a curăţa = pa-da(i): o funcţie publică. a se aşeza = pauzan. a pune deoparte. pârâciosul = pâr. a striga. a ataca. latură. a alege. a împrăştia afară. stabilesc o anumită ordine. a suferi. a pune un tip să urle. a arăta aroganţă. aiurit. pili: a bea zdravăn. neclar. mănunchiul de grâu secerat. pes: copil. detaşat. a da buzna. separat. a reţine. a defila. cel de deasupra tuturor. a se răzbuna pe. orânduiesc = pun. pil = pu-uh. a susţine. mugur. pisanie: scriere pusă deasupra uşii de la intrare dintr-un lăcaş de cult. fiu. respect. a culca. conducătorul trupelor. câine jigărit. gălăgie. rână. a provoca. rit. a se chercheli = pila: confuz. javră. a face praf = pa-ba-al: a săpa un şanţ. a jumuli. prost = paghu: a ocroti. a sprijini. învăţătură de însuşit. a împărţi. ragi: a plânge. iarbă sau alte păioase culcate de furtună sau tologite de om.păbăi: despre păsările de curte. pun: aşez. a se năpusti. a conduce spre ceva.

capcană. răutate. clică. râcă: ciudă. fiare. roi: familie de albine. inamic. a fura. saha: braţ vechi al Dunării sau gârlă veche în Delta Dunării. sinucidere = saman: moarte prin spânzurare. legătură. a merge afară. a trimite la. misit = sang-sar: a jumuli de bani pe un client. colibă. a duhni cumplit. răutate = ra: a lovi. dare în bani care îngloba toate obligaţiile financiare ale birnicilor = sam(a): a plăti cu echivalent. buduroi. pui de căprioară. sabar: pârâu în comuna Jilava = sa-bar: peşte mare. a sfâşia. a păcăli. a ţine. samă: recensămînt care se făcea de către domnie în Ţările Române pentru fixarea birului. a sili. rib-ba: enorm. funie. a potrivi bine măsura. a se pregăti. tânăr puternic. a îndruma. a scormoni = rim(a): viteză. asemănător = saman: a fi împerecheat cu. cursă. a aprecia. râma: acţiunea porcului de a răscoli pământul cu râtul mai ales în culturile agricole. grâu bolnav sau ajuns la maturitate când se îngălbenesc frunzele. ru(i): a se duce. a păcăli. duşmănie = râc(a). foarte mare. boabele se folosesc în alimentaţie înlocuind grâul = sacar-ra: plantă. rugă: implorare. a tâlhări. a supraveghea. vas. rig: pietriş pentru drumuri = rig: a aduce. a vinde. rig(a): a smulge a supraveghea. a provoca. bandă. râie = ri(i): a provoca. rană adâncă.sa-la-su: milostiv. râi: boală de piele. funie. sam: tiv făcut în poalele hainelor prea lungi = sam: a evalua. a se potrivi cu. râp: jeg. a provoca.sag(a): a împinge. a pune în fiare. a aluneca. a îngriji. a trage. salită: melc = sa-li: un fel de liră. samăn: a semăna. a săpa. a rupe. a sparge. a aduna la grămadă. a păzi. a sta faţă în faţă. a înhăţa. loc. lip = rip. a vinde. a uni doi tineri prin căsătorie. a cumpăra. a accepta. nămol. a alege. rugăminte. a evalua. sacară: plantă graminee. a unge = rabu(i): a aproviziona. a înjuga boii. adânc. ştreang. laţ. a încleşta. peşte gras. sama: moarte prin spânzurare. necaz.rib: a mirosi urât. răpi: a jefui. a duce cu sila pe cineva. loc unde îşi închid ciobanii oile noaptea. a trage. a pipăi. a 80 . a mulţumi. plăcere. cioban. a curma viaţa cuiva = rap(i): bandă. a suferi. cerere = rug(a): a protesta. a suferi. iuţeală. murdărie. a căuta.ră: rea. a bate. imens. parte. izolat la ambele capete prin împotmolire unde există peşte din abundenţă = sa-har: aluviuni. îndurător. a se înnămoli. a înjuga boii. a acoperi cu pământ. a bate. a distruge. şirag. cocioabă. cătun = salasu. re: rea. rugăciune. abis. saca: butoaie cu care se transporta apa de băut = saca. formă. a curăţa. râpă: prăpastie. clică. rău. ciobăniţă. generos. şir. văgăună = râpa. a pune seminţe sub brazdă = saman: jug. a cumpăra. plină de venin. a primi. a strânge. locaş de cult. a duce de funie. a întinde. salaşu: locuinţă modestă. a înfrunta. samăn: la fel cu. a aprecia. a pândi. loc de adăpost sau de culcare. sedimente. rău = re: a goni. a ţine legat. a bloca. samana: reluarea unui ciclu agricol prin punerea seminţelor sub brazdă = sa-ma-na: a începe un nou ciclu agricol. a pleca = roi. samsar: mijlocitor în afaceri negustoreşti. a îngriji. răbui: a unge pieile la tăbăcărie.

sar: vas de bucătărie = sar: legume. seci: loc defrişat în pădure folosit ca păşune sau ogor = sici. a radia. simpatic. a aprecia corect timpul optim când trebuie făcută plantarea sau sădirea = sa-di: a evalua. si: a fi = si: a coloniza. Distrugerea acestora cauzează ieşirea sângelui din organism şi poate duce la moarte = sangi. drum. a fi strâmtorat. a deveni liniştit. a răsuci. sângi: elementul vital în corpul uman care menţine viata. singir: lanţ cu un inel la capăt. oţel = sibir: cioban care a ajuns cu turma la destinaţie. sisi: zălud. a pătrunde prin. a închide. a prezenta. a transpira. a începe. sii: a se sfii = si(i): a se mulţumi.bărbieri de avere o persoană. a netezi. a dispreţui. a bate. apucat = sisi: a mâna. a 81 . a scrie. cărare. potecă. a îndepărta. a strânge. aţă = sir: a toarce. sazan: crap = sa-zi-a: a trage cu năvodul. mersul prin săltare a unor păsări = sar: a mâna. luptător. săgar: ostaş. a scoate din = sipar: un fel de năvod. sănătate. a strecura. sămui: a lua sau a da în primire. sar: mişcarea pe care o face omul prin păşire şi care implică toate acţiunile de deplasare a corpului uman. a duce. trăsătură a feţei. a cultiva o grădină. sibir: ţesătură de bumbac groasă scămoşată pe una sau pe ambele feţe din care se fac haine ţărăneşti pentru anotimpul rece. semui: a lua sau a da în primire = simu(i): a da. jefuitor. culoare roşu aprins = sar-ca: o legumă roşie. a obosi. sana: a vindeca. a distruge. drum. a urmări. violent. a constrânge. a bate. (prăjina noastră de 33. sir: fir. a ajuta. drag. a cere iertare. a alunga. a bate. a rostogoli.5 mp). a delimita. a fi cinstit. cărare. a înfrunta. agresor = sa-gaz: tâlhar la drumul mare. a roti. a hăitui. sila: a necăji. a stabili. a sări. a alunga. a răpune singur. sin: şopron pentru fân sau unelte agricole de gospodărie = sin: a întinde. sări: a batjocori = sar(i): a strica. a aranja. efortul de a merge cu picioarele legate unul lângă altul. sicar: ucigaş plătit = sic-ncar. a păcăli. a necăji. a însănătoşi = sang: a preveni. a ţine socoteală = sam(u): a aprecia. năpastă = sataran: spiritul răului în religia emeş moştenit de noi prin Satana. lichid de culoare roşie care transportă în tot corpul oxigenul şi elementele nutritive printr-un sistem special de tuburi de diferite dimensiuni numite vene şi artere. separ: a despărţi. pacoste. a ordona. a urmări. şnur. a căsători. cale = sila: a hărţui. a dărui. a înfăşura. parcelă pentru grădină egală cu 36 mp. a apropia. persoana care însoţeşte regele şi duce sceptrul. a plăti în echivalent. a biciui. a vinde. a cumpăra. sare de pe un picior pe altul. trecerea peste o barieră. năuc. sapan: parâmele cu care sunt încărcare mărfurile sau descărcate de pe o navă = sa-par: un tip de năvod. onest. a rămâne. a pune seminţe în pământ pentru un răsad. a aprecia. a urmări. a lumina. a intra.sang-gi: a răsturna. a compensa. slab. sarca: culoare naturală folosită odinioară de pictori pentru redarea carnaţiei. a merge. seir: privelişte = seer. a transmite. în care se prindea gâtul robilor ce urmau să fie expuşi în public ca pedeapsă infamantă = si-ngar: a o lua la fugă.se-er: a străluci. lotru. cale. belea. satara: amendă în bani sau în vite pentru răscumpărarea omuciderii. un bolovan sau alt obstacol fizic. a lungi. sădi: a planta butaşi. firav. a împleti.sig(i): a reteza jos.sig-ngar: atac. a umple. adulterului sau tâlhăriei. a urmări. încovoiat. a vâna. a sili. a forţa.

a întinde. grijuliu. a împărţi. a sfârşi. bolta cerească. clan. chibzuinţă. a străluci. rădăcină. a deveni. a bea. confuzie. numeros. a turna jos. Surupac: Maria. a duce la păscut. a fi obligat. sugu: expresie cu care se cheamă mieii pentru a fi alăptaţi la oaie = su-gu: alăptare. cuprinzător. curier. a mânca. a alege. Cu această ocazie se trec firele de urzeală prin spată. a se unge. suc: cuvânt cu care se cheamă mieii = suc. a scoate la păscut. a cicăli. a străluci. a suge. a insulta. dezordine. trainic. a deplasa. a închide în ţarc. a înveseli. boccea. a fi mulţi.sumun: ceva de proastă calitate. a înceta.sug: a alăpta un copil. culori. a fi încântat.su-ub(a): cioban. a deveni confuz. a pune. calculare. suha: a înfuria. soi: neam. îngrijitor. sud: judecată. a învinge. a domina. a aduce fără forţă. a se învârti în loc. a zdrobi. de la nivelul umărului sau al capului = sul: a treiera. ţipar. a radia. a ucide. colac = somon. luminos. a se ofili. a lega. somon: pâine de calitate inferioară. grămadă de grâu. a vntura cereale. a înţepa. a certa. a se umple. bătrân. logică = sud: a fi retras. sun: a suna ceasul. a se prăpădi. fioros = sun(a): sfadă. o anumită educaţie = soi. a deplasa. a întărâta = suh(a): revoltă. a uimi. sona: a se sminti. a radia de bucurie. burduf. plan.sucud: a măsura. adică formarea modelului de pe ţesătură. a căuta ceartă. şar: vopsele. mulţime. sudal: ucenic. interpretă de folclor din Sadova – Suceava = Surupak: unul din centrele civilizaţiei emeş. a muri = sun: bătrân. sul: forma pe care o iau boabele care sunt turnate pe vânt. a prevedea. a încheia. a se răzbuna. a alege. 82 . a creşte. om cu părul sau barba argintie sau încărunţită = sur: a avea părul şi barba de culoare argintiu-închis. a veni încet. şercane: balauri care ar purta norii şi ar aduce grindina = şe-er-ca-an-e: a acoperi cu. calfă = sudal: samar. a cântări. su(i): persoană. a stăpâni. lumină. a vâna sau a urmări pe lumină. persoană care duce samarul. discordie. a cere socoteală = sucal: mesager. socot: socoteală. arţăgos. confuzie. sprijin. a mustra = sudu(i): a bate. soh: acţiunea premergătoare ţesutului cînd se face nevedirea. a străluci. durabil. lumina zilei. neînţelegere.ses: a cunoaşte. a tăia. a putrezi. dezordine. a şterge. trimis. câte două în fiecare dinte = soh: a înlocui. a distruge. ciortan. şer: cer. turtă mică. intenţie = socot. zăcătoare = şez. a păzi. a lărgi. vechi. a parcurge. animale pestriţe sau bălţate = şar: a amesteca. a lumina. a reprezenta. a străluci. a radia = şer: strălucitor. reprezentant al fiscului. surag: vas pentru lichide = su-rag: mare. peşte mare de baltă = şaran: a muşca. sopă: bâtă scurtă şi groasă. la un capăt cu măciulie de fier = sopa. şaran: crap mic. sucăli: a răsuci. a aşeza.termina. sur: animale care au părul de culoarea cenuşie. a lovi puternic. a se certa. a bucura. şez: ocol pentru vite folosit în timpul verii. a transfera. a dojeni. atent. judecată. sudui: a înjura. a alege. a ridica. piele iritată. a repartiza.

termen de adresare între prieteni = şogor. a se sparge. a se aşeza pe. şilica: cuvânt cu care se cheamă raţele = şilica.şude: a aclama pe cineva. a înjura. a striga.şus: a doborî un copac. a considera. îndemânatic. a stăvili. a fixa. mână. a lega una după alta = şir: a lega. a socoti. a fi obligat. a întâmpina cu urări. şum: spuma de pe laptele muls proaspăt. a verifica. unitate de măsură = şeng: căldură.şun(i): soartă. stâlp. şuc: unitate de măsură egală cu un picior = şug: a transfera. grindă. a considera.şir-anga: hotar. a pune deoparte. rănindu-l = şoni. măsură. şing: lemne pentru foc. a prelucra şi a transmite informaţii cu ajutorul creierului = şiti: a număra. a înlocui. a căuta ceartă. a dirija. a deplasa. a rade. a striga. bucătar. a repartiza un teren. şuba: haina de lână a ciobanului în care primăvara pune mieii mai slabi pentru a-i proteja de frig. şiba: termen care dă comanda ca butucul să fie târât cu ajutorul ţapinelor = şeba: a coborî. încântare. a cânta. a controla. a construi. a trage. şuba: a târî butucii cu ajutorul ţapinelor = şu-ba: a arunca cu îndemânare. dungă. a înfige. legătură. a dezlega. a recita. şoni: a face pe cineva să devină şchiop. veselie.şilig(a): a scoate din apă. îngrijitor. păcurar. şogor: rudă prin alianţă. a măsura. şide: şede = şidi: a aşeza. a fi prevăzător. a căuta. a ascunde. a înţepeni. a şterge. a avea grijă. şica: strigătul cu care se cheamă oile = şica: a chema. a distruge. vite cu coarne date înapoi. legătură. ceată mijlocie. şuhan: hoţ. a croi. curat. şubar: croitorul care face şube = şubar: a trage. băţ gros = şerin: partea din lemn a războiului de ţesut. a merge. a striga. a străluci. putere. a pune. şidă: haină ţărănească pentru femei = şida: curat. a potrivi.şu-gur: legătură. a îmbrăca. şirin: trunchi de brad lung si subţire. şicari: a se supăra. şodi: persoană veselă pusă pe glume = şodi. şirincă: fâşie îngustă de pămînt arabil. pungaş. a opri. vârful biciului = şu-ngar: a munci cu sârg. a se mânia. a tivi. a freca. hoţ. a păzi. şuh: un fel de compas folosit în construcţii = şuh: a încercui cu ziduri. a reţine. a 83 . a avea grijă de.a ţipa. a striga. a blestema. a întinde. a măsura. bine făcut. a se încălzi. foc. a tăia departe. a arăta. şugu: strigăt cu care se cheamă caprele = şugu: a chema. a răsturna. şis: strigăt cu care se alungă sau se cheamă caprele = şes: a striga. a duce la păscut. proptea de lemn. a aranja. păşune. a aranja. haină din ţesătură groasă purtată peste îmbrăcăminte şi lungă până la călcâie = şuba: cioban. stivă de lemne. a stăpâni. rachiu slab = sum: a vedea. a purta pică = şica-ri: spartul oalelor. lotru. a da. a da o mână de ajutor. a memoriza. a fi încântător. a măsura afară. a rupe. scândură groasă folosită în construcţii = şos. a atenţiona. zidar. şti: capacitatea omului de a acumula. a ţipa. a jupui. a calcula. linie = şirancă. a cunoaşte. a înjura. şugar: zvelt. a împărţi. şos: bârnă. a se necăji pe cineva. a pune. a pune temelia unei construcţii. a roade. a chema. a tăia. a înălţa. a nimeri. şef de hoţi = şuha(n): tâlhar. a freca. şir: a pune una după alta.

cel care tăbăceşte pieile = ti-mar: tolbă din piele pentru săgeţi. a lăţi. îndemânatic. a împrăştia pe jos. a se furişa. tagmă: clan. a avea grijă. pământ. a abandona. tapă: tăietură la capăt de lemn pentru îmbinare cu altul = tapa. soclu. a distruge = şus: a distruge. bază. chiar. tină: noroi. a se uni. temeni: a se pleca în faţa cuiva în semn de salut. a p une capăt la. a hotărî. a repeta. a se despărţi. a răcori. a se asemăna. lovitură. a lăţi. a lărgi. Şusu: nume de familie din Sadova – Suceava = şusu: puternic. tană: pâclă. a întemniţa. a duce. sprinten. putere. ceată de prădători = tagme: a pricepe. a se scurge. bază. cin. fundaţie = talpi: partea lată a unui lucru. ceaţă = tan(a): rece. că nu recunoaşte = tachim: a face. tal: porţiune de pământ. semn de hotar dintr-un copac tăiat = tes: natură. tiamăt: teamă = Tiamat: spirit al neamului emeş care din haosul absolut a făcut lumea materială şi lumea spirituală. a stabili. şusur: zgomotul făcut de apele curgătoare sau frunzele mişcate uşor de vânt = şusur: a ploua liniştit şi timp îndelungat. a bate. răcoare. a ţine mintea trează. a tremura. lut = tina: tare. fiecare cu ele. îndoială. ta: formă arhaică pentru cuvântul tată = ta: fire. lărgime. timar: tăbăcar. a lega. a ucide. a se preface că nu recunoaşte. a dispărea. putere = şupa. tagă: negare. teamă: frică. a ataca. platformă. a umple cu. generos. străbunic. bunic. tăr: persoană care asigură ordinea publică = tar: a executa. pur. a fi împreună. a adăuga. a opri. taman: tocmai. frig. parte componentă a unei sănii care ajută la alunecat. a sesiza un înţeles. se ploconi = temen(i): perimetru. a decide. unchi = te-te: a se apropia. organizaţie. a fi nepăsător. teş: încovoiat. a înfrunta. a sprijini. tac: a întrerupe o discuţie = tac: a renunţa. autoritate. şupuri: a se furişa. sunetul scos de grătarul încins.şuba: arogant. tachina: a se preface că nu ştie. a răsturna. persoană dependentă. a părăsi. fel. a întinde. a ţine trează mintea. a înceta vorba. tah: persoană care scrie repede = tah: a aduna. puternic.arăta. a răci.şubur(i): a observa. tălpi: parte a labei piciorului sau a încălţămintei care se foloseşte la mers. a picura. a tăia. amploare. demn de încredere. taşcă: traistă mică din pânză sau piele = tascarin: casetă împletită din nuiele. a jigni. a se strecura. a se întâlni. calm. suspiciune = te-am(a): a fi speriat. a sfătui. a omorî. tăgadă = taga: şmecherie. autoritate. parcelă = tal: lărgime. a desface. închisoare. a tăia departe. tron. om în vârstă. a păzi. a înmulţi. a se interesa. vită cu coarnele crescute înapoi. a deveni îndemânatic. mai ales = tanman: credincios. a conduce. şus: zgomot puternic. durabil.tab-ba: parteneri. a ruina. pământ. a semăna. şur: zgomotul produs de scurgerea apei = şur: a ploua. şupă: escortă de soldaţi. a răsturna. soi. tetea: tată. seceră cu tăişul ascuţit. a se ascunde = şupuri. autoritate. solid. a pricepe. frate mai mare. 84 . a lungi. fundaţie. a strânge.

tâlhar: hoţ, lotru, ceată de răufăcători = tâlhar: mulţime, ceată de hoţi, gaşcă. tâlui: a se întâlni, a nimeri = tila: a se întâlni, a locui, a realiza, a dura, a sta. tog: proprietate prin comasarea unor terenuri, luminiş în pădure, fânaţ, adăpost în câmp = tog,tug: proprietate, a lua, a ţine, a şti, a procura, a primi, a recunoaşte. toi: zgomot, ceartă, încăierare, luptă, tărăboi = toi,tu(i): bătaie, a bate, a ţine, a opri, a obţine o victorie, a sparge, a rupe. tucu: diminutiv pentru tată = tucu: adevărat, bun, a recunoaşte, a procura, a primi, a ţine, a şti, a strânge în braţe, a înveli. tui: ţâcnit, cam nebun, şui = tu(i): slăbiciune, defect, cusur, boală, a fi bolnav. tun: a pungăşi, a păcăli, a da o lovitură în afaceri = tun: buzunar, pungă, sac, a băga în buzunar, a fura, a ascunde. tur: spaţiu delimitat, pachet, legătură, sul = tur: ocol de oi, grajd, staul, a repara, a îndrepta, a micşora. u: expresie de uluire sau nemulţumire, a plânge, a gâfâi la bătaie = u: expresie de protest, a plânge, a gâfâi la bătaie, luptă. ua: expresie care exprimă starea de somnolenţă = u-a: somn, odihnă, repaus. uib: orbeşte, la noroc, pe nimereală = ub: cavitate, gaură, groapă acoperită cu frunze, cocioabă, a săpa, a băga în pământ. ucid: a omorî, a chinui până la moarte = ucid,u-gid: acţiune violentă, luptă, a se dezlănţui, a smulge, a înhăţa, a rupe. ud: plin de apă, udat de ploaie, lapoviţă, burniţă sau zăpadă, transpirat datorită unui efort fizic deosebit sau expunerii îndelungate la soare = ud: soare, lumină, strălucire, vioi, sprinten, zi, vreme, furtună, ploaie, a se dezlănţui. udu: a ieşi cu udu, a urina = udu: a evacua, a nu lăsa pic de murdărie, a se însenina, îndemânatic, persoană ruşinoasă. uh!: strigăt de supărare sau oboseală, duşmănie = uh: a scăpăra, venin, răutate, duşmănie, amărât, chinuit. uman: cunoaşterea firii omeneşti, apropiat de ce este omenesc = umun: a cunoaşte, deschis pentru ceva important. unchi: fratele unuia dintre părinţi, om bătrân, persoană cu prestanţă = unchin: adunarea satului, adunare populară. ung: a investi cu o funcţie publică, a pune să conducă = ung: popor, rude, familie, a aduna, a strânge, a fi împreună. ura: strigăt de bucurie = ur-ra: a radia, a străluci, a fi mulţumit. urdu: expresie cu care se întorc oile când pleacă pe neaşteptate = urdu: slujitor, subordonat, sclav. urî: a băga groaza în cineva, a duşmăni= uri: câine, fioros, duşman, a tremura, a înrăi câinii cu sânge, a aţâţa. ursa: ursoaică = ur-sa: a rage, a mugi, a zbiera, câine mare. ursan: om voinic, om mare, tare cât un urs, plin de forţă = ur-sang: războinic, erou, om tânăr, întâiul, în frunte. Urucu: nume de persoană = Uruc: unul din centrele civilizaţiei emeş. usuc: grăsimea care iese pe lâna oilor, împreună cu praful formează o substanţă lipicioasă şi murdară = usuc;usug: murdărie, mizerie, femeie în perioada critică. uş: expresie cu care se alungă păsările = us: a goni, a bate, a fugări, a sili.
85

usur: zeciuiala morarului pentru grâul măcinat = usur: taxă pentru vânzarea produselor în piaţă. uz: râu în judeţul Bacău = uz: culme, versant, a merge departe, a transporta. za: împletitură din sârmă care proteja corpul luptătorilor în bătălii = za: a atârna, a legăna, a face zgomot, a face larmă. zăbală: tijă din lemn sau metal pusă în gura calului dintr-o parte în alta şi fixată de hamuri, cu rolul de a-i controla mişcările = zabalam: bucată de lemn din ham. zaghie: ţesătură ţărănească groasă din lână şi colorată în dungi late negre ce alternează cu dungi roşii sau portocalii, ţesătură din care se făcea îmbrăcămintea puşcăriaşilor şi care i-a dat şi numele = zag-hi-a: impozit oficial, obligaţie legală, încălcarea a acestor obligaţii duce la …zaghie(puşcărie). zar: broască de la uşă = zar: a întoarce, a răsuci, a roti, a lega. zară: rază de lumină, lumina din depărtare = za-ra: rază de lumină. zăhăi: a împrăştia, a risipi, a face dezordine = za-ha(i): dezordine mare, a fugi, a părăsi, a ascunde, a distruge. zălog: garanţie, chezăşie, obiect dat spre păstrare într-o afacere drept garanţie = zalag: clar, de mică greutate, strălucitor. zer: produs secundar din lapte după ce se obţine brânza = ze-er: a da drumul la câini, a arunca afară, a aluneca. zi: perioada dintr-o rotaţie a Pământului în jurul axei sale, în care se vede lumina = zi: lumina zilei, briză, viu, a răsări, a se zări, a se deştepta, a se ridica, a creşte, a se înălţa, cer, la înălţime mare, înalt. zid: construcţie din pământ, chirpici, piatră sau cărămidă cu scopul de a realiza o clădire sau a realiza un mijloc de apărare = zid: a întări, a fortifica, ordin, dreptate, adevăr, legal, neclintit, ferm, justificat. zise: a spune, a afirma, a zice = zi-se: a vorbi despre măcinat, a vorbi despre calitatea făinii. zitie: turtă din tărâţă de grâu = ziti,zidi: făină de grâu, masă, a mânca. zână: personaj feminin fantastic din basme închipuit ca o femeie foarte frumoasă şi foarte bună, cu puteri supranaturale şi cu darul nemuririi = za-na: nălucă, apariţie neaşteptată, păpuşă, origine, sanctuar. zobi: a sfărâma, a zdrobi, a strivi = zobi,zubi: seceră, a înhăţa, a distruge, a trage, a nimici. Neamul emeş folosea seceri făcute dintr-un suport de argilă arsă, lemn sau os cu un canal pe partea interioară unde se fixau cu bitum mici plăcuţe de cremene, care formau partea cu care se tăia. zoli: a se frământa, a se zbuciuma = zu-li: a râde, a lua în zeflemea. zor: grabă, începutul zilei, perioada când se fac rugăciunile de dimineaţă = zor,zur: sacrificiu, rugăciune, a oferi, a ruga. zulum: nedreptate = zulum: a dispreţui, a face de ruşine, a jigni, a batjocori. zum: sunete scoase din gură pentru a imita o melodie cântată (prin ciupire) la un instrument cu coarde = zum: gură, a perora, a tâşni, a curge în şuvoi. zur: zgomotul făcut de boabele care sunt turnate într-un vas, zgomotul făcut de apa care curge într-un vas, zgomotul făcut de un mijloc de transport care merge pe un drum denivelat = zur: a zgudui, a se cutremura, a aranja, a duce, a oferi. zurzur: podoabă, expresie ce se găseşte în dansul căluţului de Anul Nou în nordul Moldovei „hop zurzur căluţii mei’’ = zur-zur: a se zgudui, a se scutura, a se clătina, albină.
86

Cuvinte care se găsesc identic sau apropiat în româna veche, emegi şi engleză: a: interjecţie care exprimă uimire, uluire, nedumerire sau articol = a: interjecţie – vai!; prepoziţie – unde, când, încotro, arată mişcarea, articol – sufix cauzal, [a: uimire, mirare, nedumerire]. aga: conducător, şef militar = aga: coroană, regalitate, faimă, [age: vârstă, a îmbătrâni]. agil: abil, priceput, isteţ = igi-il: a direcţiona ochii spre, [agile: vioi, sprinten]. ah,ahi: nedumerire, aprobare, confirmare, a încuviinţa o acţiune, a primi o răsplată = ah,ahi: a se grăbi, aroganţă, trufie, a fi de partea cuiva, răsplată, [ah!]. altar: locul unde se aduc ofrandele sau se fac sacrificiile într-un cult religios. Neamul emeş avea o religie monoteistă cu An în frunte ca entitate spirituală care reprezintă veşnicia şi de unde vin toate. Ziguratele erau construcţii atât cu caracter laic, dar si religios, aveau forma unor piramide în trepte, iar în vîrf exista un altar unde se aduceau ofrandele şi sacrificiile = al-tar: a ciopli cu o unealtă, a îndepărta prin tăiere, a delimita, a finisa, a grava [altar: altar]. am: posesie, existenţă = am: a fi, [am: a exista]. an: unitate de măsură a timpului, format din 365 de zile şi cuprinde o rotaţie completă a Pământului în jurul Soarelui. Vechile populaţii percepeau anul ca o veşnică schimbare de două anotimpuri, vara şi iarna determinate direct de ciclul agrar. Vara începea odată cu perioada muncilor agricole (martie-aprilie) şi se termina când se aduna recolta (septembrie-octombrie), după care venea iarna, iar Anul Nou era sărbătorit în luna martie ca o sărbătoare a renaşterii şi reînvierii. Această tradiţie s-a păstrat la români până la începutul secolului XVlll.= an: lumină, cer, rai, An Nou, seminţe, ciorchine, înalt, [an: excelent]. angara: obligaţii impuse în trecut ţăranilor peste cele legiuite, muncă fără plată, corvoadă, belea, greutate, necaz = a-ngar: a acţiona puternic, a persecuta, a rezista, a subjuga, [anger: mînie, violentă]. are: cuvînt care arată posesia unui obiect sau a unei însuşiri de caracter = a-ri: a da naştere, a zămisli, [are: a avea]. argument: suportul unor idei, posibilitatea de a convinge pe cineva, probe în dovedirea unor afirmaţii, mijloacele prin care se realizează o demonstraţie = adament: argument, luptă, bătaie, [argument: dovadă, argument]. aria: suprafaţă de teren pregătită special pentru treierat, bătutul fasolelor, depozitarea cerealelor provizoriu pe câmp. Se smulg buruienile, se nivelează terenul de muşuroaie, iar pentru bătutul fasolelor se întind pe arie pânze de dimensiuni mari = a-ri-a: întindere mare, deşert, pustiu, district, spaţiu delimitat, [area: arie, suprafaţă de teren]. aş: exprimă o poftă, o stare de nemulţumire = as: dorinţă, blestem, a pofti, a visa, a dori, a blestema, [as: ca si, pentru că]. at: cal bun, armăsar = at,ad: a trimite, a plimba afară, chiot, tată, [at: după, la]. ba: a behăi = ba: lână, tunsoare, a scoate sunete, a purta [baa: a behăi]. baba: femeie bătrână, femeie grasă şi fără putere datorită vârstei, care se ocupă cu ghicitul, în familie are grijă de copiii mici = ba-ba: a da, a împărţi, a prezice, caltaboş, terci din malţ încolţit, [babe: copil mic]. bag: acţiunea prin care un obiect sau fiinţă se introduce într-un spaţiu închis = bag: cuşcă, a închide în cuşcă [bag: a vârî, sac, pungă, a şterpeli, tolbă, a aduna, a se umfla]. bal: scandal, tărăboi, balamuc, mulţime, agitaţie = bal: a săpa un canal, a canaliza, mulţime, [ball: mulţime, zgomot].
87

dificultate. lovitură. secetos. [buck: ţap. durere. a evalua. a se afuma.ban: mare dregător în Muntenia. campa: a întinde corturile. a susţine. a arde. întins]. atent. bubă: umflătură cu puroi care apare în urma unei infecţii. a se confirma o stare de fapt = bun: luminat. mic. îngust. [band: grup. a fi generos. suport. boş: testicul = bos. mulţime. [bases: bază]. iritaţie a pielii = bu-bu: puroi. pântece. bun: satisfacţie. denumire dată de greci persoanelor străine de limba şi tradiţiile lor = bar-bar: a se dezlănţui. suferinţă. zumzăit. fortăreaţă. gaze la stomac şi intestine = bes.ganba: piaţă. fioros. a lărgi. durerile facerii. be: sunetul scos de oi când se rătăcesc sau le este foame ori sete. bubos. unul peste altul. buluc: năvală mare. îngâmfare. în masă.pus: durere. a se înfierbânta]. a fi nervos. deschis. cu grămada. străin. a supăra. măruntaie. a mâhni. iscoditor [barbarian: violent. aroganţă [barium: bariu]. [can: cană]. a behăi = be: miros urât. arătos = ba-ru: a întinde. [bun: coc]. [buzz: bâzâit. a bea]. cană: vas mic pentru băut lichide = cana: a tulbura. suferinţă. buci: cur. a izbi. [buble: a face băşici]. a se pleca. gloată. buş: trântă.(ba-na): măsură adevărată. bâze: muşte. săpuneală. a dispărea dincolo. blocarea unei căi de acces. a pedepsi = bat. bandă: grup de persoane care au scopuri comune sau pun la cale acţiuni comune. [baa: a behăi].bad: a se urca pe. a trage. a da junghiuri. rar. a şterge. încercare grea. a tăbărî = canpa. iute. barbar: persoană violentă care distruge totul în cale. deodată. [be: a comunica. locul de pornire a unei acţiuni. a fi lungit. a trage la măsea = be: a curge. [barium: mare. necazuri]. a da ghionţi. a apare. conducător al Olteniei care răspundea numai în faţa domnului şi avea drept de judecată = ban. [ban: a interzice. grămadă. bes: vânturi. bară: obstacol din lemn sau din metal care se pune pentru a opri accesul pe un drum. a arde. a se pleca].pus: tare. mascul.pus: durere. uşor. omul simplu dintr-o societare ierarhizată = ba-za: persoană fără valoare socială. a agita. sălbatic]. [bat: a lovi cu bastonul]. a bate la buci – a primi bătaie. [bar: bară. a culca la pământ. [bosh: prostii. reuşită. bariu: mare. îmbulzeală. a zbiera.pes: a lărgi. a băga în foc. limită inferioară a unor reguli sau interese care condiţionează începerea unei acţiuni= bar-rim: ţinut uscat. a sprijini. beli: a jupui. 88 . a desfăşura. a se încălzi. a înjura]. be: a îndemna pe cineva să bea. a striga.bulug: a se năpusti. a bate cu năduf = bel. a bate = bus. a lua cu asalt. mult. echipă]. bat: a lovi. suplu. [camp: tabără]. înclinare a capului. necazuri. [belie: a defăima. [beshrew: a blestema]. [bush: tufă]. lipsit de resurse. a alunga afară. în realizarea celor propuse se sprijină reciproc = banda: sprijin. a ţipa. barim: cel puţin. a se afla în treabă]. musculos [bullock: bou].bil: a vâna. tare. voinic. obstacol natural care limitează orizontul = bara: a întinde. repede = buluc. loc de vânzare. a bâzâi. albine = biz(e): a striga. impetuos. a căuta. ceată. a zdrobi. motive grave. droaie. a da buzna. toţi deodată. sterp. suferinţă. bază: partea de jos a unei construcţii care se află în pământ şi se realizează din materiale mai puţin finisate. a lua la buci – a rămâne însărcinată = buci. barieră]. pătimaş.

a închide gura cuiva. a ajuta]. provizii. căra: a transporta. luptă. cer: a face o solicitare. chilă: măsură pentru volum egală cu 1 litru = chi-la: măsură pentru lichide egală cu 1. cică: chipurile. [cheer: mîncare].gaba-ri: a se confrunta.sir: a curge. specific.gig: a fi abătut. a călători în afară. loc de taină. gura păsărilor = cioc. a se certa pentru. câţ: a alunga mâţa şi semnifică „du-te la şoareci – chiţ” = câţ. a scufunda în apă. dansând. în faţă = cap. a amesteca. a trimite. a ieşi. a arunca pe spate]. [canon: muncă.sur: lut pentru tăbliţe care era dat prin ciur şi apoi modelat pentru scris.ser: a decide. foc. a evada. a scăpa. mişcând [kennel: cocioabă. a primi. a frămînta]. cin: clasă. alimente. [keel: a răsturna. a scoate la păşunat.gaz: posibilitate.sen: ceartă. a potrivi. întunecat. căpăra: a zgâria. [case: caz]. vârf. a călători în afară. a face. [check: mic. a se zbengui]. şansă. [chuck: ciocănit. strigăt puternic. cât şi în lupte = car: a sosi la. gâlceavă. regulă]. a călători. necaz. a face = car: chei. cioc: gest făcut la petreceri prin atingerea paharelor sau a cănilor după care se bea conţinutul şi are semnificaţia de noroc. a se îndoi. aclamaţie]. mâncare]. a primi. (figurativ) locul unde se măsoară şi se cântăreşte totul. a se înfuria. privată. a fi atent la. a da. ciri: suflet. breaslă. a duce. femeie care a născut un copil viu şi sănătos aducând bucurie familiei şi comunităţii din care face parte = chi-enedi: bucurând pământul. a prinde. cir: terci subţire din mămăligă. graţie [chirp: a ciripi]. a înhăţa. a se înghesui. chiler: încăpere mică şi retrasă. apariţie = caz. a îndrepta. cam aşa = cic. cap: extremitatea superioară a corpului omenesc sau cea anterioară a animalelor unde se află creierul. esec]. [cat : pisică]. porţie de hrană. ocazie. port. [car: car]. a scoate la iveală. a trimite. a obliga la o decizie = cer. a fierbe. a scânteia = capari. firidă = chilim: 89 . jale.gib: a dansa. a respinge. umblătoare = chi-enedi: bucurând pământul. a jefui. turtă din făină de grâu şi apă coaptă pe plită = cir. tagmă. a transporta. a mâna. a admite. ignorant. [cap: capac. partea unui nave care stă în apă. car: mijloc de transport cu două sau patru roţi folosit atât pentru deplasări. ciur: dispozitiv prin care se cerne = ciur. a apărea. principalele organe de simţ şi gura. caz: şansă. spaţiu foarte mic într-un perete. chendelă: lăuză. dispută. a strânge. a fi obligat.giri: curat.cab: a fi atent la concentrarea gândurilor. chilă: partea de jos a navei aflată sub apă pe care se fixează lateralele = chi-la: a observa. [caper: poznă. [churn: a agita. [carat: cărat]. a trimite. neam]. a mâna. a se ivi.2 litri [kilo: kilogram]. [kind: amabil. belşug. început. rasă. fire = ciri. [cheer: stare sufletească.sug: hrană. dregătorie = cen. a părăsi. supărare mare. bordei]. a transporta. a da. culme]. constrângere = canon. tărăboi. chenead: closet. vorba vine!. [cheer: a consola.canun: urlet. [kin: înrudit]. cip: cântecul păsărilor zburătoare care îşi invită partenerul la dans = cip. a lua în seamă.canon: chin. gid: a trage. a mâna. a creşte atenţia.

conţinutul unei căni. grup conducător. a ţine socoteală = chi-ţi: loc delimitat. persoană singură care nu comunică cu nimeni şi preferă singurătatea „singur cuc” = cucu: întuneric.chib: a lega. prinsă de hloabe şi folosită pentru protecţia abdomenului la cai. a şterge. [kine: a intimida]. a se strâmba. dală: placă din piatră sau ceramică folosită pentru pardoseli. oca. a pregăti o unealtă pentru tăiat. a pune la cale ceva. rânduială. cut: cal şchiop de un picior = cut. cur: fund. [dagger: pumnal]. gălăgie = chip. organizaţie. dagă: pumnal cu lama scurtă şi groasă. ţundră. măsură de capacitate de aproape un litru = cop. a potoli. a vorbi tare. buci. a pune la muncă. propriu. chindie: timp al zilei către apusul soarelui. intrare. [cuckoo: cuc]. mamifer foarte mic [killer: ucigaş plătit. a controla. a deposeda. a pune deoparte. cel care te omoară pe la spate]. a da. dans ţărănesc asemănător cu sârba = chi-enedi: bucurând pământul. a linişti. umbră. organ sexual feminin = cur: a atinge. a retrage. a răni. a înhăţa]. cameră. a copleşi cu beneficii]. des. ordine obligatorie. [cup: cupă. chili: a ascuţi. fâşii de pânză sau piele din hamul cailor.gub(a): a opri. vas de lemn scobit. cucu: pasăre de culoare cenuşiu-închis care depune ouăle în alte cuiburi. proeminent. a elibera. chingi: bucăţi de lemn care se pun pentru a întări o structură de lemn. timp de lucru. împletitor de coşuri sau rogojini. scandal.chid: a aranja. drum. a-şi da importanţă. instrumente muzicale asemănătoare cu toba mare. a servi. a da la spinare. „a lăsa din chingi” – a lăsa liber. muncă istovitoare. cu vârf ascuţit. a ţinti [kitty: a aduna. a fi în stare = chi-en-gi: denumirea emegi a teritoriului dintre Tigru. economii. „a-l ţine chingile” – a fi sau a se simţi în putere. unitate de măsură pentru lichide. mare. a trage la ţintă. chit: suman negru sau alb. a uimi. caş. Eufrat şi Golful Persic [king: rege. casă. şezut. a conduce. chip: stare de nelinişte. chiti: a ochi. [cuddy: prost. a bate ţăruşi. a curăţa. dansând. folosit de ciobani la stână pentru apă. a robi]. Neamul emeş. a ţine în frâu. a încărca. chin: muncă istovitoare = chin: muncă. a ţine în captivitate]. a pregăti din timp. a intra. a aprecia. cingătoare de pânză groasă folosită pentru protecţia abdomenului la femeile însărcinate sau la oamenii care fac efort fizic deosebit. a merge.cud: a tăia. a fermeca. a glumi]. a pregăti. cană]. vasul cu care se ia vama la moară = cupă. loc întunecos. cofă cu care se ia mălaiul. a achita integral o datorie. a pili = chili: în totalitate. veselind. cofă. [cur: mitocan]. iar puii sunt crescuţi de aceşti părinţi adoptivi. a roade cu pricepere [kill: a pregăti pentru tăiat]. a câştiga. [kind: specific. a domoli [keep: a păstra.gu-di: a face zgomot.cub: coş din trestie sau răchită. stufos. ieşire. masă luată de lucrători la câmp pe la orele patru după amiază. a nimeri. fâşie de pânză sau piele folosită pentru fixarea şeii. cană de un litru. „a ţine în chingi” – a constrânge. [cop: a prinde. a compensa o datorie = chit. a vorbi mult şi tare = codi. a reţine. a înşfăca. cofă. [kid: a păcăli.grup de animale mici şi fricoase. natură]. a ajuta. nătâng]. anus. pentru că nu avea 90 . a blestema [cut: tăietură]. concert de seară dat de muzica domnească. a dezvălui. codi: a se frăsui. obrăznicie. a se aduna. a împlini. lapte. cu întrebuinţare şi semnificaţie religioasă şi socială = da-ga: asociaţie. în trei muchii. urcior. a se crispa. cupă: vas pentru băut vin. cop: fund de coş sau de pălărie. a se ridica. culoare închisă.

egal: stare de echilibru. a rupe. jertfe.dusu: coşurile folosite la curăţirea canalelor şi purtate pe cobiliţă pe care lucrătorul nu le vede simultan. a rupe. a prosti]. [deduce: a deduce]. pe legea mea!]. a se topi. parte dintr-un întreg care se dă cu titlu gratuit. domol. (despre in şi cânepă) a se muia. a dupăi = dup. [gag: a constrânge la tăcere. a umbla aiurea]. a umple. dig: construcţie pe lungimea malului unui râu cu scopul de a feri de inundaţii sau de-a curmezişul cu scopul de a crea o acumulare de apă. a se ascunde. a dormi într-un azil]. gad: pureci. a apăra [dare: a înfrunta. dulu: a dezlega. a deduce. a pătrunde [dale: vale. a anula. a argăsi. a acoperi. Aceste cuie se fixau atât pe zidurile exterioare şi interioare. raporturi de reciprocitate perfectă. acoperişul capului pentru soţ şi soţie = dam: soţ şi soţie. bordei. sticlă mică. adăpost [dull: slab. dâmb. a înfige]. a hurui. plăpând. a păcăli]. dar: obiect care se dă unei persoane ca recunoştinţă şi respect. gat: zăgaz din piatră făcut de-a curmezişul unei ape curgătoare pentru a prinde peşte = 91 . durere]. a aşeza [dub: a unge pielea cu grăsime sau cu răbuială. dop: obiectul care astupă o gură = dop. a tăia. a feri vederii = dosu. a alerga cu paşi grei. [dup: găgăuţă. a curge lin = doli. lenjerie de corp de in sau de cânepă. a păstra. păduchi = gada: rufărie. palat. a se certa pentru.dub: a introduce tăbliţa într-un recipient. a împărţi.piatră suficientă a inventat cuiele din ceramică arsă şi smălţuită. a se supune. a fragmenta = dar: a împărţi. [dole: destin ]. dubi: a tăbăci. gagă: termen respectuos pentru femeia care te ocroteşte = gag(a): a da sau a cârpi cuiva o palmă. a se destrăma = dub(i): recipient mare. [egal: zău!. Ţăranii din Moldova istorică au în casele lor o cameră cu destinaţie specială numită „casa mare”. cei care îşi duc viaţa împreună şi vor lăsa în urma lor urmaşi [dam: femelă. a distribui. domnitor sau boier. a amesteca. realizări de excepţie în concepţia creştină. femeie].dub: a lovi cu piciorul. rezistente şi policrome = dala: ac. doli: a ocoli. cât şi pe podea realizând suprafeţe netede. lucrurile de valoare şi se sărbătoresc evenimente deosebite. [gad: a hoinări prin. a se adăposti. a găuri. ofrande. gaj: garanţie = gaj. dări: obligaţii către stat. a culege. a lucra cu sapa. judecarea pricinilor se făcea la templu care avea atât un caracter religios (loc pentru ceremonii religioase). relaţii sociale bazate pe principii recunoscute şi acceptate de toţi membrii comunităţii. grajd primitiv. pahar mic [dare: a îndrăzni]. [dope: a acoperi cu]. Aici toţi când se aşează trebuie să respecte rânduiala impusă de gazdă în desfăşurarea evenimentului = e-gal: templu. [doss: pat. „odaia mare”. biruri = da-ri: a achita dintr-o obligaţie. suprafaţă netedă]. a-i pune căluş]. judec = di-duc. deduc: reţin. dam: şură mică. care poate fi exploatat [dig: săpare. daltă. a da drumul = dul(u): a aduna. La neamul emeş. a vopsi. dup: mers foarte apăsat. cât şi un caracter laic (aici se judecau litigiile dintre membrii comunităţii respective şi tot aici se făceau rezerve de produse alimentare pentru perioade de criză). a se apăra. Executată din pământ şi întărită pe partea apei cu fascine de nuiele sau cu plante care trăiesc în mediu umed = dig: a fi umed. unde se ţin zestrea. adăpostul unei familii sărace. a umple. pomeni.di-dug: a judeca. [gaj: gaj]. icoanele de preţ. a provoca]. a spune. a păstra. morman.gaz: posibilitate.dul(i): movilă. dosi: a ascunde.

a face să dispară [gul: a înşela. a zgâlţâi pe cineva. gig: sul de pânză. a afuma slănină. uimit]. înălţime. [giddy: ameţit. a accepta. venit de pe drum = ha-ra-an: cale. a fi exaltat. [hop: săritură]. val de ţesătură = gig: a fi descurajat. hop: obstacol. hi: expresie cu care se alungă sau se opresc câinii din lătrat = hi: a se pregăti. grădină: locul din jurul casei de la ţară = garadin: a aşeza în clăi. direcţie.gib: a se îndoi.hada: a se usca. a da pe gât]. a se grăbi. [guttural: cu nasul înfundat. gut: porumbel = gut. nevinovat. zori de zi [hot: ilegal. hira: ceartă. adăpost. a lega [garden: grădină]. găucios. a strânge. de contrabandă]. guleai: chef. [hate: ură. petrecere = gu-la: larg. hata: belea. săritură = hup: atlet. a angaja.gud: cuib. ger: frig puternic. necaz = hata. scurt. gurgurel: persoană dragă. a ţopăi la războiul de ţesut. umflătură. neînţelegere. ia te uită! = gidi: eclipsă.hab: a descoperi necinstea. scăderea temperaturii până la îngheţarea apei şi distrugerea vegetaţiei = ger. [hop: a sări]. [gut: a curăţa de. a se pleca. mic. maldăr. a aduna mâncare [gammon: şuncă. [hatch: limită. 92 . [hap: întâmplare. drum. delimitat. plasă.hud: adăpost. viteză. nedreptate. a se curăţa]. gât [gullet: gât. hoţ: cel care fură sau pradă. a seca. degeaba. a păzi. geri: împerecherea porcilor = giri: rit. cel ce umblă în zori de zi pe căi lăturalnice = hot. guturai: secreţie a nasului. mai ales când vinul este stăpân pe minte = gur-gur: recipient de 10 litri pentru vin [gurgle: a murmura. a se apleca. gol: spaţiu fără utilitate. [hi: noroc]. pagubă. a sări. a duşmăni]. belea.gada: a termina o ţesătură. soartă]. hop: a ţopăi = hup: acrobat. revărsare. râpă. a trage pe sfoară].gir: a alerga. a se întuneca. a curge. vorbire pe nas].gata. a bate. iar dimineaţa au ocazia să constate paguba. a ghionti = hăti. a lua în râs.had(i): scandal gălăgie. blestemat. a fâlfâi. a prinde. puternic]. a se grăbi]. a învinge. întunecat [gibe: glumă răutăcioasă. a fugi. a sălta. a ceda. haram: afurisit.gul: a distruge. [gir: cuplat. liber]. duşmănie]. găman: mâncăcios. a gânguri].had: precis. a aluneca. a îmbrăţişa. a zbura. a hărţui.a trage pe sfoară = hap. gură. a face rod. [gate: poartă]. timpul favorabil al acţiunii este în zori de zi când stăpânii dorm. a rezista [gear: îmbrăcăminte. a creşte. hap: cacealma. mare. hat: fâşie subţire de pământ nearat care delimitează două proprietăţi = hat. nenorocire. ridicătură = gheb. belea. a se gudura. gheb: cocoaşă. a mirosi. zizanie = hir(a): a da naştere. mulţime. [gig: sul de pânză]. naiv]. lacom = gamun: grăunte de chimen. a sări. a se apăra de. ghidi: interjecţie care exprimă mirarea. [hale: viguros. dâmb. teren necultivat. hoţie. batjocură]. a se îndrepta. a alunga. [hate: a urî. necunoscut [haranque: vehement]. hală: furtună. hăţi: a asmuţi câinii. a izvorî. unit]. a se întrista cerul. ploaie puternică = ha-la: a spăla. linie]. [hare: plată. răceală = gu-tur: secreţie a nasului. om sărac lipit = gol. fugă. durere. adâncitură.

a înjura. a porunci. dimineaţă. a suflat viaţa 93 . [jur: jurat]. a stăpâni. şapte bărbaţi şi şapte femei.sab: a rezista la un atac. desigur!. a nu fi corect. liber = libir: a duce o anumită viaţă. afacere. a murui. chiot.gur: a cresta. a întinde. a trage pe sfoară. mânie = ira: divinitate emeş a dezordinii. a cuprinde. a se îngrămădi [lake: lac]. lipi: a pune un strat peste. ţinut = local. jug: dispozitiv la care trag boii la car. a striga. a opri. leg: testament = lag: liturghie pentru meditaţie. a blestema. lugu: a duce cu vorba. a jăpăi = jap. de nimic. zori. mami: cuvânt de alint pentru mamă. [jab: a bate. chestiune = ma-da: domeniu. zonă. [hole: cusur]. a stăpâni. stăpân de rumâni.lugal: stăpân. a împărţi averea.lib(i): a unge. a fi escroc. [lug: râmă. a naşte. a unge. [huddle: a se ghemui unul în altul.lib: a unge cu grăsime. a fugi dincolo. rapăn = lip.lag: a se umfla în dimensiune. lac: acumulare mare de apă realizată prin îndiguire = lac. tăcere]. a se strânge la masă. madea: temă. familie [mă: mamă]. a însemna pe răboj. a se întări. a cicăli = hu(i): nevrednic. a doborî. a cere. lip: jeg. provizii. a se pleca. rege. om puternic. locul de unde omul îşi începe ziua = hud(a): adăpost. a fi escroc = lu-gu: a înşela. jur: jurământ = jur. pricină.gu-de: a chema. care a făcut din lut. a locui. a contrazice. libir: persoană care decide în nume propriu. mulţime]. supărare [ire: mânie]. a fi mânios pe cineva. instrument de tortură = jug. a murdări. hui: a ocărî. a lega. [liberty: libertate]. a defăima. a se sfătui. a săruta. a enerva]. a alunga nişte păsări = huş: nesăbuit. închisoare]. blestem = hu-la: a vorbi de rău. pricină. nesimţire].lidim: a primi. [judge: a judeca. vizuină. conducător = jude. [jar: a se certa]. amărât. a protesta. slab. strigăt de atac]. a supăra [hue: strigăt. judecător. a lăsa. alimente. întocmai! = i-i: a da de. om cu stare materială bună. mă: mamă = mă: a se naşte din. judeţ. huş: a fi supărat pe cineva.sar: cineva care strică sau îngrijorează.sug: porţie de hrană. vierme]. a fi aproape].ma-lag: apărător. local: ce aparţine de o anumită localitate. litie: slujbă ortodoxă pentru binefaceri şi belşug = litim. jap: a bate foarte rău. a accepta. [litany: litanie]. malac: om robust. murdărie pe corp. [madden: a supăra. a cunoaşte [leg: escroc]. [lip: a atinge cu buzele. a ajunge la maturitate. a trimite [yes: da]. a face scandal = jar. hulă: om rău. a înceta. principe. a se apropia de = lipi. a judeca. om mare = malac. a rupe.hudă: casă. [jug: a băga la zdup. a zări. a lovi]. susţinător. a goni. ie: da. tânăr. aşa e!. după chipul ei. [hush: a înăbuşi. jar: a pune pe jar. [lip: obraznic. ira: strigăt de supărare când copii fac dezordine. a spune. a face necazuri. furios. a certa. jude: demnitar cu atribuţii judecătoreşti şi administrative. a sparge afară. primar. [local: de loc]. [male: bărbătesc]. a trece. a opri. femeie care a născut sau are în creştere copii = mami: divinitate emeş. a aprecia].

moţ: smoc. mizer: sărac. a şterge. a da cu adevărat. confuzie]. pudră]. a se îndura = mili: voce. a speria.. a face gălăgie. man: nume de persoană = man: partener. a apăra. zăbrele. a pipăi. a scoate la iveală. [mute: mut]. a oferi. arzător. greoi = mu-la: vechil. mul: catâr. masă: obiectul pe care se aşează bucatele pentru a fi mâncate. [mure: a întemniţa].mu-a-se: pentru că. fierbinte. soi. a ruga. [melee: încăierare]. mină: săpătură subterană de unde se extrag minereuri = mâna: belşug. pămătuf = mot. [mode: fel]. om rău. acţiunea de a mânca = mă-sa: un coş cu alimente. flecari [mock: batjocură. [mammy: mamă]. reacţie. reputaţie = mi-ri-tum: un instrument muzical. terci]. mili: a fi cuprins de milă. [meal: praf. a scoate sunete. a chefui = mes(i): a dărui ceva. faringe. [muck: murdărie]. scurt. a străluci. mit care se găseşte identic în Biblie. mesi: a sta la masă. bleg. [mull: încurcătură. [mangy: stare proastă]. a îngrozi. netot. prăpădit = muc: scurt. mic. a întuneca.asupra lor dând naştere neamului omenesc. persoane cunoscute. prăpastie. asociat.mud: a purta. [mash: amestec de malţ cu apă fiartă. vag. moace: figuri. a păzi. mu: sunetul pe care în scot vitele când rag = mu: gură. a creşte. pe vremea când indivizii aveau cunoştinţă de strămoşul lor comun. muc: secreţie nazală. nevoiaş. cu haine murdare sau rupte = me-ze-er-ra: zdrenţe. [merit: valoare. a se ivi. beregată. terci]. oameni proşti şi blegi. a lăsa să crească barba. tonţi = moace. a se înfrumuseţa. a arunca. meal: pământ alb. adevărat. zid = mur: a înconjura. a înzestra. drum sub nivelul ogoarelor din jur care poate deveni impracticabil în perioade ploioase sau când viscoleşte = mangar: încărcătura maximă a unei bărci. muma: mama. pereche. a sfărâma. a spune. a întuneca. a slăbi. manifestare. maz: sumă de bani majorând miza iniţială. a merita]. mangă: surpătură în mâl. a gâfâi [moo: a mugi]. în plus. trăsătură = mud: ticălos. [motes: fire de păr]. a se asocia cu. a convieţui. bun de spoit casele = mea-lu: cât de mult. haine murdare. mic. deoarece. tovarăş. mişel. mud: a fi speriat. [mummy: mamă]. [mine: mină]. mod: fel. meritu: faimă. prost. a murdări [misery: mizerie]. umbră. omuşor. gratii. mut: persoană care nu poate vorbi = mut. pornirile nărăvaşe ale acestuia = mul: scandal. pe vremea când indivizii aveau cunoştinţă de strămoşul lor comun. muma: termen foarte vechi pentru mama. bătaie de joc]. cea care perpetuează neamul şi comunitatea = mumu-a: pe vremea tuturor familiilor (a străbunilor). mur: perete. dans femeiesc [maze: confuzie]. bogăţie [man: soţ]. melic: inflamarea glandelor de la gâtul cailor = meli: gât. pasiune. leneşi. 94 . [mile: milă]. a mugi. [mesh: tocană. acţiune nesăbuită = maaz: exuberant. [mule: catâr]. mulă: om lipsit de energie. a încercui. cea care perpetuează neamul şi comunitatea = mu-mu-a: pe vremea tuturor familiilor (a străbunilor). [mummy: mamă].

a înfige cu putere. legătură]. [pad: drum]. nib: mulţime. a chinui. bot. chemare. a se urca pe. a strânge]. păşi: a merge încet. lipit de. a apăra [pack: a se aduna. a dispărea]. nud: a aranja. pat: suport pentru dormit = pat. a înjura. a manifesta înţelegere pentru o persoană în suferinţă = ni-la: a micşora umilinţa unei persoane [nil: nimic. bad: a fi generos. a dezvălui. a instiga [naze: cap. ia aminte! = no. a instiga. [odour: miros neplăcut]. a merge de-a lungul. braţ. [oh!]. padi: cuvânt cu care se îndeamnă la mers caii de la căruţă = pad(i): a încuraja. uite!. nuz: a ieşi în faţă. agitaţie]. a circula]. supărare sau linguşire = oh. a îngriji. a conduce. a căuta greşeli cuiva. chin. venin. a scăpăra. nus: ou. fără îmbrăcăminte. suceală = naz. a linguşi. agitaţie. pag: a ocroti.mutul: personaj din dansul căluşarilor. zid. [nud: gol]. nilă: milă. a dansa. odiu: ură. pap: îndemn adresat copiilor mici să mănânce = pap: tată. picior. nas: organul de miros al omului = nas. mulţime = nip. [nose: nas]. [pat: a mângâia. a supăra. promontoriu]. fără valoare]. capriciu. a se căţăra. a fi sigur de sine = pase: picior. pădăi: a se găti. păs: durere sufletească. a pune la adăpost. [pap: terci]. a fi. nemulţumire. a atinge. udul: văcar. a dovedi. [oddly: ciudat. a sta ascuns. nir: ulei sfinţit cu care se ungea capul domnitorului la încoronare. nici un]. a trece. scârbă = odu. a se ridica. mirosul specific de taurine. a se întinde. nig: lucru de preţ. a dormi. a vărui = pa-da(i): o funcţie publică. no!: iacă!. cioturi. a păşi cu aroganţă. a încuraja. mireasmă = odol. [pac: balot. a arăta. a da. a muri. necaz. udu: a zdrobi. sau se ungeau diferite părţi ale corpului aflate în suferinţă = nir: prinţ. [pass: a depăşi. odor: miros. a curăţa. nud: gol. [node: nod]. loc de întâlnire = nod. pus: durere. zero. păţău = pat. a pune jos. a priponi. a cerceta. mulţime. a preţui. frate. a găsi. straniu]. violenţă. a fi supărat. legătură. răutate. a închiria. păţ: păţanie. paha: diavol = pah(a): escroc. a oua. suferinţă. nărav. nu: aspect. nosa: cuvânt care exprimă un îndemn la acţiune. a juca. refugiu. mudul: stâlp. oh: nemulţumire. ninii: bâzâitul ţânţarilor = nini: a recunoaşte. [nose: a se conduce după miros]. a repeta o acţiune. a urzi o intrigă. victorios [near: aproape. ei!. a începe o nouă acţiune. [ninny: prost]. a îndemna. a supăra. dezbrăcat = nud: a se culca împreună cu. necaz = pas. nic: mic = nic. a arăta cuiva. [mutual: reciproc]. a se dezlănţui. [nic: crestătură în lemn]. [nip: ciupitură. a ocroti. pad: a jura pe. a întinde]. 95 . păca: a supune. colivie. hai! = nusa: a greşi. dans care se face în unele faze în jurul unui băţ = mutul. nip: lume. nod: legătură între două sfori. a păstra cu mare grijă. mic. [pass: a înainta. perete. a apărea. a pune un băţ. a minţi. se făcea semnul crucii pe pereţii casei. a îndemna. a ieşi în faţă. labă. a închide în cuşcă. a îmblânzi = paca. pac: pungă în care se ţine tutunul. [pah: phuuuu!]. persoană de încredere]. a arăta aroganţă. a ţine. bârfă. pag(a): cuşcă. [no: fără. uh: a fi iritat. frică. stâlp vertical. a fi important. a conduce spre [pad: a merge pe jos]. naz: moft. pască = pac.

a doborî]. capcană. a curge. nume generic pentru mai multe plante = pupu. raci: grătar = raci. a defila [pill: situaţie neplăcută]. puş: claie. plânset = rag: a lovi. pec: brutar. a strânge. rag: a răni. margine. a iriga prin şanţ fiecare copac [pucker: a încreţi]. a se uni cu o pană. a măsura. neştiut. a trece. bucată de prescură. a migăli = pu-chiri: a iriga livada. pântece. rapt: a smulge. a străluci ca soarele. a strânge]. mâncare]. lăstar. [pile: a îngrămădi. a trage. puchiri: a face ceva migălos. direcţie. ascuns. harapnic. a mânji. clică. a aţâţa focul. a trage afară. [pill: pilulă. mugur. îngust. a radia]. gârbaci. domol. pisălog = pil: a fi întunecat. [plough: plug]. a arăta. stâlp. [ray: rază. [piss: a urina]. medicament = pil: neclar. [rack: grătar]. a întinde [pot: a culege. fiare. a trage. a creşte. grămadă de strujeni. a încolţi. a ucide. pipi: a urina. rag: sunetele scoase de vite când se rătăcesc sau sunt bătute. bu-bu: a rupe. pilă: minge = pila: rotund. a stropi cu urină butuci sau tufişuri = pis: mal. a lărgi.bi-bi: a picura. [rare: rar]. mers legănat. a vibra de. anus. biciuşcă. a nivela. pil: leac. confuz. rar = ra-ra: a netezi. pasăre care îşi face cuibul prin găurire. pup: numele unor preparate alimentare făcute din făină de grâu. rad: a tăia de la rădăcină. ordonat. agale. remediu. a pune în fiare. piş: a urina. a trage. but: ritm. a aduna în turmă. neştiut. a se umfla. a alege. pilă: persoană care face trafic de influenţă cu scopul eludării legii = pila: ascuns. a împărţi. a cuceri un teritoriu = rap: bandă. rac: boală gravă a cailor care se manifestă prin umflături în partea inferioară a picioarelor = rac. a arde. pe îndelete. rag(i): a înjunghia. a lungi. rac: crustaceu cu două braţe cu foarfece cu care prinde prada = rac. a sprijini. rag: a prinde rădăcini. a presimţi. 96 . pot: a reuşi să facă. orificiu. bid: gaură. a ciupi]. rană adâncă. a pângărî. [rapt: răpit]. ascuns. a provoca. pes: palmă. mârşav. a str ânge. lovitură dată cu acest bici. [pup: căţel]. plug: unealtă cu care se ară = pulug. [rage: mînie. pil: bici cu coadă scurtă făcut din curele împletite sau din vână de bou. [push: sprijin]. a tăia din. a istovi de puteri]. a îndepărta totul = rad: a tăia de la rădăcină un copac. a băga în foc. mizerabil. a se murdări. rară: încet. piţ: piţigoi. a provoca. [puppy: persoană proastă şi înfumurată]. bulug: hotar. hap]. a roti. a creşte. cătuşe. rană adâncă. a se înfuria]. ghem. gălăgie. a suferi. a creşte [pill: minge]. [pit: gaură în pământ. preţios [peck: merinde. a-şi da importanţă. neclar. efortul de a aduna = pus: bine legat. [rack: chin. gâtar. rai: tărâmul fericirii = ra(i): a radia. neştiut.[patch: a improviza din bucăţi]. bu-bu: a se aprinde. a se înfrumuseţa. grămadă. a defila. [rack: chin]. aranjat. a curge în stropi = pi-pi. pup: sărut = pupu. a tăia de la pământ [rude: viguros]. a uni. a arde cu flacără. în trunchiul unui copac = pit. a da frunza. a crede că poate face ceva = pot. [pipi: a urina]. partea din faţă a palmei. brutărie = pec.

sig-sig: a enerva. neam. a înfuria. sătul. a dori. [sad: trist. [sickly: cu greu]. răpi: a umili. cu care ţăranii trag brâiele la ferestre şi la case = sig(a): culoarea soarelui cînd apune roşu-galben sau roşu. a găti]. lichide sau bunuri de valoare = sa-cu: braţ. a tropăi. a pătrunde. buzdugan. sacu: obiect confecţionat din piele. [sag: stare de deprimare]. sadă: vrană la butoi = sa-du: măsură pentru lichide egală cu 24 sila (20. boabe. mulţime. a duşmăni = rim: trupă. ordine. fericire. sănătos. a supraveghea. [raid: asalt]. sang-chi: a mânca alene. a plăti din urmă [ruckus: scandal]. [sap: a săpa]. [sate: a sătura. a înnoda. munte. a merge sigur de sine. poziţie. în putere. a împresura]. a se potoli. [sink: a se lăsa la fund]. grav]. a reaşeza. a pune la stâlpul infamiei. morman. [sick: care are nevoie de reparaţii]. sed(e): apă rece. vârf de deal. loc. a se târî. a lungi. a pleca departe. a împărţi. a desface legătura. a provoca. bucată. a slăbi. a zări]. grămadă. a mărgini. a desface năvodul. a se cocoţa]. pregătit din timp]. starea fiziologică a omului când are nevoie de apă = sete. a fi mai bogat. a lega cu funie. [set: rece. rib: a fi de rang superior. a sosi la. spiţă. hotar. inamic. [sight: vedere. gest care se face prin lovirea 97 . a tânji = ra(i): a înjunghia. mânecă. sic-sic. in. saţu: senzaţia de saturare. a culca. sagă: miros urât = sag(a): a sufla.2 litri). sala: cameră de dimensiuni foarte mari folosită pentru întruniri sau ca depozit = sa-la: a întinde. sanctuar. salut: salvare. a se întâlni. Satele erau compuse dintr-un număr mic de case fiind înconjurate cu palisade şi garduri înalte din trunchiuri de copaci. necaz [rim: a înconjura. râma: a face rău. roşugalben sau auriu. răcoare. stare. străin. dreptate. a îngriji. a desface mănunchiul. sa-ţu: a împărţi. puţin câte puţin = sichil: îndemânatic. a răni. a dispreţui. satu: prima formă de organizare a unor comunităţi umane sedentare. săpa: a face un şanţ cu sapa. origine. natural. a vrea. bunăstare = salut. legătură. [rape: răpire]. a păzi. armă. armată. sub formă de bolovani sau de nisip. sigă: substanţă minerală roşie care se găseşte în natură. a se realiza greu. [rip: a spinteca]. abundenţă. sanchi: a se lenevi = sanchi. sic: pământ care conţine calcar. platouri.răi: a se înrăi. râp: o specie de peşte. fusar = rip. a strica. aşezate în locuri uşor de apărat. sig: culoarea soarelui când apune. sete: lipsă de apă din pământ provocată de secetă. partea de sus. protejate de şanţuri adânci = sa-tu: înălţime. a potoli foamea cuiva]. sichis: zgârcit. [sac: sac. a asasina. înălţimi muntoase. a se strânge. [rig: ţinută. unealtă cu care se prăşeşte sau se fac alte munci agrare = sa-pa: a face un şanţ. a se mădărî. rucă: jalbă = ruca. a mătura. pungă]. [salute: salut]. vârf. rug(a): a repune în drepturi. boccea. folosit la zugrăvit = sic. [sat: a fi aşezat. lăcomie. rasă. a batjocori. a restabili ordinea. sal-ud: a aduce omagii. belşug. a respecta. rigă: rege = rig(a): a se înclina. teritoriu. pietrar. a pune la stâlpul infamiei = rap(i): a ţiui. a suferi. a se domoli. îndestulare de produse alimentare = saţu. lână sau piele în interiorul căruia se pot pune spre păstrare seminţe. [sale: vânzare]. a distruge. loc. a rupe. cânepă. fericire.

crestătură. bumbac sau lână cu desene în relief = sam: a evalua. [shake: a impresiona. a duce. sug: a înghiţi un lichid direct din vas sau din glanda ce-l produce = sug: a suge. a se pune. a fi atent la. 98 . a reuşi [sole: talpă a piciorului]. a se domoli = şed: apă rece. şmecher]. a jefui de îmbrăcăminte. a împărţi. a trăi ca porcii. sobori: a se strânge pentru a se sfătui = soboru. nebun. a lecui. a se odihni. su-dal: samar. şug: porţie de hrană. a persista. a alăpta un copil. şal: ţesătură pentru femei care acoperă capul şi spatele = şal: a strânge. glumă = şag(a): a asculta. larg. [sober: cumpătat. [share: parte. a dărui. pocite = sa-ne-sa: rugăminte fierbinte. a fi mulţi. a atâţa. şod: ciudat. a suge]. eveniment. lungime. sul: om tânăr. su-buru: adunătură. [shed: sopron]. a se întrista. [sodden: necopt]. solemn: respect. a transmite. [suck: sugere]. a veseli. a se aşeza. şănţuleţ. a vinde. din multe bucăţi. a jefui pe cei fără apărare. răcoare. [shade: umbră]. şam: ţesătură de in. fluierul piciorului]. curaj. a lega cu fire. ştafetă = sol. parte a căruţei sau plugului. şud: cerere. deschis. a speria]. a jefui pe cei fără apărare. binecuvântare. hotar = sar: a săpa. a porni. a limita. a se potoli. a seca. calm]. locuinţă. şaniu: cu şalele moi. [sum: sumă]. [suck: gogoman. a se răcori jos. a potcovi]. şar: dungă. a grăbi. a înfige. [shod: a încălţa. a se pune. adâncitură. sudină: flăcău hărăzit ca soţ unei fete pentru căsnicie = su-din: liber ca un fluture. a cumpăra. stare sufletească. a se linişti [son: fiu]. a dărui.sig-sig: lovitură repetată. hrană. sodal: ucenic. fraier. sug: sens figurativ pentru a jefui de bani sau bunuri. a implora. implorare. a făta. a spune. foile adunate în jurul miezului. a strânge. îngâmfat. a distruge. şoc: cantitate de 60 de obiecte de acelaşi fel luate ca un tot = şoc. a bea dintr-un vas până la ultima picătură = sug: a persista. descurajat]. [shawl: sal]. a se odihni. şip: sticluţă mică. a da peste cap. poznaş = şod. [sick: abătut. a plăti cu echivalent. a trăi. a fi calm. a respinge. a pândi. puternic. a dura. a ceda. sol: cel care aduce veşti. [shaft: mâner de vas]. [sudden: subit. ciubăr. cinste = solim. şef: astupătoare la horn care se pune pentru a opri căldura după ce s-a stins focul = şeg: a tremura de frig [sheaf: legătură]. sub supraveghere = şedur: cocon de omidă. a suferi. şaf: hârdău. dovadă. hazliu. su-lim: veneraţie. şedă: în subordine. a prezenta. [shank: trup. calfă care trebuie să rezolve lucrurile mărunte = sodal. a suporta. faimă. şo: strigăt cu care se asmuţă câinii = şu: putere. vas mic în care se păstrau leacurile = şip: descântec. [solemn: măreţ]. nume dat adânciturii de pe diverse obiecte. a tăia. [sham: prefăcut. sin: fiu = sin: a da. a descânta. a arăta. a fi calm. [ship: a trimite mărfuri]. a păşi. vas de lemn din care mănâncă porcii = sah: porc domestic.pumnilor mâinilor pe verticală (de sus în jos) = sic-sic. şagă: vorbă. [shoo: a speria]. a împărţi]. lucru grozav]. [shock: claie]. a dizolva. a fi împreună = sum(a): ceapă. şed: a avea o poziţie stabilă. pas. suma: a pune la grămadă.

a lovi puternic un obiect de metal cu ceva. dab-ba: om liber de obligaţii [tap: lovitură uşoară]. gaură = şu-tu: evadare. ubi: rod ascuns. [shon: a se feri de. a zdrobi. tug: unealtă de lustruit piei în tăbăcărie = tug: a fi mânios. familie. a deschide. a fi împreună = un(i): a aduna. a distruge. a deschide. [up: sus]. pentru. şut: deschizătură în acoperişul unei case care permite pătrunderea luminii în pod. a prinde. furie. pisălog. [zany: măscărici]. [zany: bufon. vesel. a face şotii = şuti: a face. a înhăţa. mulţumire. a se prăpădi. a sparge afară. a fi prins. 99 . şuc: izbitură. a zdrobi. lucru făcut cu temei = zil: a fi fericit. a fugi. a inunda. păstrarea sau evacuarea unor bunuri sau produse. a apuca]. [shun: a se feri]. mişcare repetată fără rezultat. a aduna. [shut: a închide o uşă. a sparge un vas de lut = zang: a face zgomot. a fi iubit. a prăda = şu-ti: a lua. urgie: nenorocire mare care se abate asupra cuiva sau a ceva. afecţiune. [tube: ţeavă. a prinde. upi: cerealele care cresc fără grăunţe. a deosebi]. şum: miros specific greu de suportat = şum: a putrezi. glumeţ = za-na-tac. a acţiona într-o anumită direcţie = uz: distanţă. a captura. a clătina]. a izbi cu violenţă. viaţă. a lua. seci = upi. [tell: a şti. a lustrui]. groază. lac. şuti: a lua. a goni. a strânge. populaţie. furios. revoltat = şucur: a se apăra. natură. a fugi].za-na-tag: a lua în mână o păpuşă. [shook: izbitură. ură = urgu: ferocitate. a da junghiuri]. plăcere. [shun: a evita pe cineva]. zănatic: aiurit. [zeal: ardoare]. a povesti vrute şi nevrute = tacalal: a începe. prăpăd. taclale: vorbe în vânt. canal]. [use: întrebuinţare]. [shook: a scutura. [shoot: a da buzna. şonc: şchiop = şun: soartă. mângâiere. [urge: a sili. a impresiona]. tapa: a cresta un copac. [tickle: a linguşi]. a conduce o păpuşă. a aşeza. a vârî. to: salut folosit între persoane cunoscute = to. a povesti. a închide în]. îmbrâncitură = şucu: a se apăra. necăjit. a lipăi. uz: folosinţă. a pisa.şona: a schilodi. a se întinde. faptă de om duşmănos. a obliga]. a para o lovitură. a speria. şoti: a face pozne. la aprovizionarea cu apă şi în irigaţii = tub: a pătrunde. a număra. înălţime. a para un argument. a distruge. înjura. a înhăţa. a captura [shut: a prinde. a sădi rău. rude. ţipăt. a prinde. tub: cilindru gol pe interior folosit la transportul. a alătura. a se strica. aerisirea sau ieşirea fumului. onest. a rupe. a fi liber să tai cum vrei = tapa. strigăt. a săpa. după]. dezlănţuire violentă de forţe ale naturii. uni: a strânge laolaltă. [unite: a uni]. a lega. a da spre. şucar: supărat. zel: credinţă. a înhăţa. tu: credincios. şu-na: par. demn de încredere. [to: la. tel: sârmă aurită din care se face beteala = til: a realiza. a fi supărat. a dăinui. a scăpa din. [tug: a trage. zang: a face zgomot. comportare. neghiob]. ceva de proastă calitate. adevărat. a nenoroci în bătaie = şona. a strânge în braţe.

apa este elementul vital al vieţii (kala: provizii. sarbatu = un soi de salcie. În limba română cuvîntul sarbatu are sensul de persoană sărbătorită. bibad [UZ. îmbrăcămintea puşcăriaşilor formată dintr-o ţesătură groasă dungată cu gri şi negru (zag: a lua pe umăr. durerea unei răni superficiale. petreceţi! În dicţionarul lui J. a transporta + a: apă).e. a zbura.DIŞ] Turdaş este o necropolă din mileniul Vll î. ardoare). N. durun [DUR. a fi mînios. omletă. În lucrarea lui S. Sunt cuvinte eme-gi comune cu limba franceză sau cu dialectele ei. haină uzată. casă). iritaţia produsă de un aliment iute sau când se sare cu burta pe luciul apei (uz. suflu. kurgaru = sămânţa vieţii. igi-sig-sig [PA. care sunt şi în limba română. lăptişor de matcă (pa: tată. a da de veste (zi: om. a turna + ru: a face socoteli. a căuta nod în papură cuiva. Tot umbra copacilor era căutată pentru o clipă de odihnă impuse de sărbătorile religioase ca în expresia „sărbaţi”! cu sensul figurat – vă odihniţi!. a fi egal. 100 . a absorbi. dabin [ZI. scandal). a dispreţui (dur: a locui +dur: a întrerupe respiraţia cuiva). butoi). dar acestea au o poveste pe care o las pentru viitor. Kramer – Istoria începe la Sumer – am găsit cuvintele kalaturu. În limba română ustura: a arde. enku [ZAG-HI-A] În limba română zaghia: ţesătură groasă din lână colorată în dungi negre alternând cu dungi roşii şi care este purtată ca fustă de femeile de la ţară. a uda o cămaşă sau corpul cu transpiraţie (a: apă + sud: a stropi. creangă). a transmite informaţii. a vorbi. lăstar. afemeiat.Mai sînt cîteva sute de cuvinte eme-gi care se găsesc numai în limba engleză. durere. păsări care în tradiţia populară prevestesc o nenorocire sau moartea unei persoane (şe: căldură. În mediul arid din Ki-en-gi şi în orice călătorie lungă. loc.SE] În limba română cuvântul zise: a spune. pantă. Umbra acestui copac era căutată de cei care doreau să se odihnească. sarbatu. a rage. a vrea afară. Halloran am găsit mai multe cuvinte fără explicaţie. are în română cuvântul călătoru cu sensul de a călători. a răspândi. e-muhaldim [MU] În limba română mu: a mugi. gât. dar care sunt în limba română: an-bir [A-SUD] Cuvântul asud are sensul: a transpira.n. frate. din centrul României (tur: mic. tânăr. iar petrecerile în mediul rural se făceau vara la umbra unui copac. prăjină (pa: creangă. kurgaru. foarte tânăr + diş: unic.LUGAL] În limba română paluga: om înalt. a se înălţa + lugal: om mare). confidenţe + se: a se înfierbînta. a îndura. dir [SI. ga-an-zir [ŞE-KA] În limba română ceca: huhurez. bogăţie. sănătate. a lovi + ra: a răni. A. firav. mâncare ciobănească din caş şi urdă prăjite împreună.TUR] uztur = uz(us)-tu-ra. a irita. a căuta + pa: a arăta. copac cu umbra deasă. gina [TUR. îndemn de a mânca adresat acestora. us: coastă. kala-tu-ru = licoarea vieţii. În limba română este cuvîntul curvaru cu sensul de om destrăbălat care întreţine relaţii sexuale cu oricine.DUR] În limba română durdur: a certa.A] În limba română sia este strigătul cu care se dă unei ambarcaţiuni comanda de mers înapoi (si: a se clătina. a rezista. bufniţă.PA] În limba română cuvîntul papa: terci subţire pentru copii mici. Există cuvinte eme-gi şi în limba germană şi spaniolă. foc + ka: a striga. a chinui + tu: copil. a batjocori. a pleca la drum lung. a alege. ordine. răsplată). a face baie. a se întinde). băţ înalt. dreptate + hi: individ + a: a purta. singur) ngarza [PA. a reface + tu: a aduce. a supăra.

a arde. cale. a uni. a avea + en: acesta. Cuvântul sălaş: adăpost. locuinţă. kala. bur se precizează: akk. La cuvântul eme-gi (ngis)al-la-an. tata: tată. strong. a umple cu. a călări. La cuvântul eme-gi u-bu-bu-ul se spune că vine din akkadiana bubu`tu. a primi în siguranţă. lonword from allaanum: oak. a pofti pe cineva la masă (me: responsabilitate. a căsători. În limba română cuvântul mânci: a mânca. încălărare = încălacare pe cal.SE] În limba română păşi: a merge cu aroganţă. a se dezlănţui.GI]. Cuvântul este em-gi pentru că există în limba română răbui: a unge cu dohot osia căruţei sau produse din piele pentru a rezista la umezeală.EDIN] În limba română cuvântul salut: a se întâlni. cală = locul de depozitare a mărfii pe o navă. well. a face legătura cu pământul + ud: a lua cu asalt. rabbu. căli. La cuvântul eme-gi hus apare explicaţia: rusu din akkadiană.isin [PA. încăla (in + cala) = a aduna avere. a împrăştia + as: căruţă mică. călărime. aceasta + gi: seară. a dori + gar: a adăposti. În limba română este cuvântul bubuţă: bubă mică. zeh [SAL. putină. a fi plin de sine (pa: bărbat. a arăta. tag4. Originea cuvântului este eme-gi nu akkadiană.AŞ. alan.UD. buuru = cistern. În limba română cal. mend. La cuvântul rib se explică originea akk. a sosi aproape de). a conduce. colac. a înmuguri. celă = încăpere mică pentru păstrarea alimentelor şi a unor obiecte. swift [GURUS +2-N 14 wagon pictogram] pe care o consider incompletă. La cuvintele taka4.UD] În limba română cuvântul chiot: a scoate sunete specifice unui atac sau unui moment de bucurie (ki: fire. boboti: a produce bube mici. Imaginea căruţei ar trebui interpreată şi în sensul unei deplasări (transport de marfă) pe roţi şi cine trage căruţa. a împodobi +se: stimă. celar. călăraş. a avea încredere). culoare roşie. a se respecta (sal: delicat + ud: sprinten. alun: tree). muru [SAL.EN. a se mări. a se uita la). butoiaş. se explică = stejar (akk. Termenul este din eme-gi pentru că în limba română roşu are sensul de a fi aprins la faţă de mânie. Cuvântul este eme-gi pentru că în limba română alun = arbore. a face călăreţ. loc. deschis. a produce durere. bubă formată în gură. ta6 se explică: reduplication class –ta6-ta6 in maru. a transmite omagii. La cuvântul eme-gi buru(d). a da). Din această rădăcină mai sunt cuvintele calari (kala +ri) = a se deplasa călare. colăci = a înfăşura rotund. kal se dă explicaţia: to repair. strălucitor. deci cuvântul este din eme-gi. tak4. În limba română este cuvântul buriu = butoi mijlociu. a tăbăci. ţarc. Cuvintele sunt eme-gi pentru că există în limba română ta. ocol. La cuvintele kalag. călăreţ. vioi). a-i arde faţa de mânie. adj. încălăra (in + cal + ara) = a urca pe cal pe cineva. călări. kislah [KI. engir [ME. roşu de furie. 101 . a pune la cale o afacere. abubă: bubă neagră. strălucitor.GAR] În limba română cuvîntul sălaşar: persoană care se ocupă cu găzduirea oaspeţilor sau călătorilor (sal: larg. a se îngrăşa.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->