Constantin Olariu Arimin: DESPRE DACI, GEŢI….

DISPUTE ISTORICE
Constantin Olariu Arimin În luna august 2004 am găsit pe internet imaginile a 74 tăbliţe de plumb depozitate la Institutul de Arheologie Bucureşti. În cultura română, despre aceste tăbliţe cu scriere getică nu s-a scris un cuvânt, fiind învăluite între-un mister absolut. Unele informaţii care nu pot fi dovedite cu probe, spun că după terminarea mânăstirii Sinaia în anul 1695 o parte dintre sihastrii din munţi s-au retras aici aducînd cu ei şi tăbliţele cu pricina. O altă variantă a apariţiei acestor obiecte este că în anul 1875 cînd se săpau temeliile palatului Peleş, s-a descoperit o mare comoară formată din aproximativ 240 sau 540 de tăbliţe de aur şi plumb, cu o scriere asemănătoare cu a grecilor antici, dar folosind şi litere latine precum şi alte semne specifice acestor tăbliţe şi figuri de geţi, oştiri, cetăţi, simboluri divine şi alte elemente care duceau la ideea clară că s-a descoperit o mare civilizaţie. Numai că şeful guvernului României de atunci, Lascăr Catargiu a dăruit-o regelui Carol I care a ordonat ca tăbliţele de aur să fie topite după ce s-au făcut copii. Bănuind că valoarea lor este inestimabilă şi a distrus dovezi ale istoriei noastre, a donat copiile însoţite de o scrisoare unde-şi recunoaşte greşeala, mânăstirii Sinaia! În anul 1956 puterea comunistă a confiscat de la mânăstire atât tăbliţele de plumb, cât şi toate documentele care făceau referire la ele şi totul a dispărut. În anul 1986 mai mulţi cercetători din domeniul istoriei au afirmat în discuţii particulare că înainte de al doilea război mondial, în subsolul actualului Institut de Arheologie din Bucureşti existau mai multe sute de tăbliţe cu o scriere necunoscută pe care ,,nimeni” nu le-a cercetat! În anul 2003, istoricul Alexandru Deac a comunicat la Congresul de dacologie ţinut la Bucureşti, că a descoperit în arhivele Comitetului Central al PCR scrisoarea lui Carol l către mânăstirea Sinaia. În prezent la această instituţie ar mai exista 5, 35 tăbliţe după unii sau 70 după alţii, dar fără documente de intrare şi fără a fi înregistrate în patrimoniul ei! Din cele 74 tăbliţele de plumb eu am citit 65, iar informaţiile de pe ele ne arată adevărata noastră istorie privind structura de organizare a statului geţilor, sistemul juridic, religia lor, felul cum ştiau să-şi apere glia străbună. Ei îşi spuneau geţi sau rumuni pentru că aşa este scris pe tăbliţe, nu daci cum i-au numit romanii. Îşi scriau identitatea de neam cu cuvintele rumun, riomion, ruomuon, rumuno, romuno sau falnici geţi şi nu daci, iar ţara lor o numeau sfânta Geţia sau Giţia. Strămoşul lor ancestrtal era Moş Arimin, os din care s-au tras ariminii/armânii şi rumânii. Conducerea neamului era asigurată de dage balo (adunarea neamului străbun), care alegea un mato (ocrotitor, conducător, părinte), care deţinea funcţia cât timp era sănătos la trup şi la cap.
1

Din cei 54 de mato eu am reuşit să citesc numele a 43 de conducători ai neamului strămoşesc. Pe alte tăbliţe această conducere colectivă apare cu numele de soboru, gometi sau radă. Aveau un guvern numit agie, în fruntea căruia era mato. Conducătorul armatei se numea basileo, care era ajutat de un consiliu de război numit soto balo (soţii, însoţitorii steagului get), iar cetăţile lor întărite se numeau dabe. Ţara era împărţită în sindii (isprăvnicii) fiind conduse de către un sind. Organizarea administrativă era în cătune, sate şi dabe, iar centrul de putere se numea dabo geto (cetatea neamului get), care a fost la început la Sarmisetuzo, mutată pe la 380 î.e.n. la Enisala (judeţul Tulcea), iar pe la anul 320 î.e.n. a revenit din motive strategice la Sarmisetuzo. Sunt menţionate şi legăturile de sânge care formau şatre în cadrul unor comunităţi. Armata era organizată în polcuri şi avea două corpuri distincte: daco armosa (armata nobililor), care pornea prima în luptă şi gloto armosa (armata gloatei sau a poporului), care suplimenta forţele primului corp sau îl înlocuia complet. Echiparea armatei era asigurată de dage balo, iar conducătorii corpurilor de armată erau numiţi tot de adunarea neamului. Oamenii nu aveau voie să se mute dintr-un loc în altul decât cu aprobarea dabei de care aparţinea. 32 din semnele folosite în scrierea geţilor pe tăbliţele de plumb sunt identice sau foarte apropiate cu semnele scrierii cretane liniar B din perioada 1500-1300 î.e.n. Alfabetul chirilic folosit de români pînă pe la 1870 este în realitate o parte din alfabetele utilizate de strămoşii noştri geţi în urmă cu 2500 de ani. Secuii au folosit prin secolul Xlll un alfabet cu 33 de semne, iar 28 dintre acestea sunt identice sau asemănătoare cu ale geţilor de pe tăbliţele de plumb. În Transilvania şi Ungaria s-a folosit în secolele XV şi XVl un alfabet runic maghiar care a fost „prelucrat” tot din alfabetele geţilor. Gotul Wulfila a „creat” şi el pe la mijlocul secolului lV e.n. un alfabet runic inspirându-se din semnele geţilor. Scrierea geţilor mai are semne comune cu alfabetul folosit în secolele Vlll – ll î.e.n. în estul Spaniei (Tartesio/Turdetano), cu alfabetele folosite de tuaregi şi libieni înainte cu multe secole de era creştină. Există asemănări uluitoare ale alfabetelor geţilor cu scrierea din Biblos, Mohenjo-Daro, brahmi şi alfabetele folosite de sabei în Arabia în secolele XV-lV î.e.n. cât şi cele din Siberia din secolul lV era noastră. Plutaşii de pe râul Bistriţa foloseau pe la 1880, 56 semne pentru crestatul lemnelor. Dintre acestea 13 sunt identice cu semnele din scrierea liniar B, iar 38 sunt identice sau foarte apropiate cu semnele alfabetului geţilor. După mitologia greacă, hiperboreenii care locuiau la nordul Dunării, erau legaţi de cultul lui Apollo. Herodot în Istorii spune că aceştia aduceau ofrande templului din Delos, iar fecioarele „Arge şi Opis veniseră chiar odată cu zeii”. Platon în Axiochos vorbeşte prin gura lui Socrate, despre nişte table triunghiulare de aramă cu un conţinut religios aduse la Delos de fecioarele hiperboreene Opis şi Hekaerge. Venirea zeilor la greci a avut loc odată cu formarea primelor structuri sociale din secolele Xll-X î.e.n. în numita „perioadă obscură”. Arheologia a descoperit într-adevăr plăcuţe de bronz cu o scriere arhaică pe care au atribuit-o vechilor greci şi care a apărut la sfîrşitul secolului Vlll î.e.n.

2

Religia lor era monoteistă având în frunte pe Sentu/Sântu cu sensul de Creatorul, Dumnezeu, iar ca simbol al sacrului era crucea (vezi imaginea de sus) cu braţele egale, liberă sau înscrisă în cerc, cum apare deasupra uşii la primele biserici creştine din Siria şi Palestina. Divinitatea activă a cultului crucii era Zabelo, Creatorul vieţii din lumina vie a soarelui şi Suien, Zoien, Zoe ca divinitate a renaşterii vieţii din aşteptarea luminii morţii (liniştea lunii) prin nemurire. Mai erau dio Dionise, dio Sopio, dio Donizeto, dio Oroelio, dio Tiaz. Fiind o religie a luptei continue dintre bine şi rău, duhul răului se numea Sotea sau Satan. Pământenii se năşteau din lumina vie a vieţii (lumina soarelui), dar toată existenţa lor trebuiau să se străduiască să facă numai fapte bune în folosul celor din jur ca o probă de curăţenie pentru comuniunea cu adevărata viaţă veşnică (nemurirea) ce impunea condiţia de OM. Nu aveau statui, iar divinităţile lor se manifestau ca nişte duhuri, entităţi spiritual – energetice. La naştere fiecare persoană era luată în pază de un înger, neamul get fiind binecuvântat de oastea de îngeri (falanga). Nu aveau temple, ci mici troiţe şi bisericuţe/metocuri unde îşi oficiau cultul sau altare improvizate în vremuri de restrişte. La naştere fiecare era botezat în religia neamului cu vin şi pâine strămoşească. Crucea a fost simbol al sacrului la neamul nostru de la începutul mileniului V î.e.n. descoperire făcută la Gorban, judeţul Iaşi, apoi la Cucuteni, iar mai multe tezaure ale geţilor au ca obiect de podoabă crucea înscrisă în cerc sau crucea cu braţele egale. Divinităţile lor aveau în jurul capului o aură, aşa cum arată plăcuţa de plumb descoperită la Romula.

3

La stânga imaginii este un porumbel zburând reprezentînd Sfântul Duh. Sub imagine. Pitagora şi pitagoreismul. i-a trecut pe cabirii din Samos la religia crucii Mântuitorului. a fost mare preot şi reformator. Tăbliţa ll povesteşte despre vizita lui Zamolxe în insula Samos şi trecerea cabirilor la religia sfintei cruci a Mântuitorului! Pe tăbliţele l şi ll apare semnul crucii ca simbol al sacrului şi al pământului (ţării) care stă sub această protecţie. fiind ispita diavolului. II.. steaua cu şase colţuri şi steaua cu şase raze) sunt păstrate din religia neamului mioritic din mileniul lV î. Toate aceste date sunt scrise pe 4 . Creştinismul ortodox este în mare parte religia strămoşească.n.e. iar în mână ţine un toiag. Geţii se considerau poporul ales de Creator. mama primeşte un toiag şi un miel de la divinitate/marele preot get?. s-a înfruntat cu Pitagora şi le-a cerut geţilor să renunţe la folosirea aurului ca aducătorul tuturor relelor de pe pământ. sau Ili. o pasăre mare care aleargă şi un câine sau lup. La dreapta jos. Sub un şopron cu o vită şezând. al cărui cap este pus pe capul lui. a vizitat Egiptul. şi care au fost duse de emeşi în Sumer/Ki-en-gi de pe meleagurile noastre pe la mijlocul mileniului lV î. Multe din elementele de cult ale religiei geţilor. Deasupra şopronului este figura cunoscută a lui Iisus cu plete şi cu barbă scurtă ca semn al tinereţii. iar ţara lor o numeau ţara sfântă (dio Geta). în colţul stânga jos se văd stilizate imaginile pentru o şopârlă mare.n. o broască ţestoasă. Marele get a existat ca realitate istorică.Sarmis sau Armis este Mântuitorul sau Salvatorul neamului geţilor. care se va numi mai târziu Sarmis. un copil mic ridică braţele către cer simbolizând bucuria vieţii ce s-a născut. apare pe tăbliţe şi sub iniţialele IOI. Tăbliţa 1 este prima atestare materială a legendei naşterii Mântuitorului. La mijloc este un şarpe foarte lung. care are pe cap costumaţia religioasă făcută din blana unui lup. În partea stângă jos a şopronului se vede o persoană şezând pe un scaun. iar lângă coada acestuia este un pătrat împărţit în nouă părţi egale sugerând că este protector al vânătorilor şi al învăţaţilor.e. dar şi simbolurile religioase (crucea cu braţele egale libere sau înscrise în cerc. doi măgăruşi (cum a intrat Iisus în Ierusalim) şi un profil de om. Ilio toate având aceeaşi semnificaţie. un peşte. Zamolxe. Scaunele sunt trei sugerînd legenda celor trei magi. III. imagine preluată de hagiografia creştină.

n. În anul 1982 am cumpărat cartea Civilizaţia sumeriană unde am găsit trei cuvinte care m-au pus pe gânduri: da.n. O parte din aceşti gali au coborât mai spre sud şi s-au stabilit în anul 275 î. care se găseşte identic sau asemănător în dicţionarele de arhaisme şi regionalisme existente în România. Biseto l a pus sabia pe gali şi i-a alungat. istoric care a trăit până în 1991 la Paris. iudeii amintesc de secta esenienilor/esenilor având centrul de cult în Galileea şi care practicau o religie diferită de a iudeilor. i-a găsit pe gali – esenieni într-o aprigă dispută religioasă cu clerul iudeu.n. cum rezultă din tăbliţa 5. I.n.e. 79 de cuvinte se găsesc numai în eme-gi (sumeriană) fiind dispărute din româna veche. şi iulie-august 106 e. Începutul secolului l e.n.n. Ştiam că aceste cuvinte sunt specifice numai limbii române.e. Iar într-un acces de nebunie genială A. Fiind opriţi şi la graniţa Macedoniei. s-au aşezat printre neamurile geţilor populaţii ale galilor/galatilor.e. Mai arătam că denumirile activităţilor agricole. păstoreşti şi de organizare socială sunt în mare parte comune celor două limbi. Vlasa la Tărtăria ar fi chiar plăsmuirea acestuia!!! Despre tăbliţele de plumb ale geţilor spune că sunt falsurile unui geniu. Galii cheamă în ajutor mentorii din Carpaţi. limba sumeriană/eme-gi are aceeaşi rădăcină cu limba română.tăbliţele 2 şi 3. Este trimis Ili împreună cu o ceată de geţi – tăbliţa 53 – pentru a înfrunta fanatismul religios iudeu. Am scris cu acest subiect o carte „Civilizaţia soarelui” publicată în august 2002. dar el şi-a dat seama numai în jumătate de 5 . Nu au avut reţinere la limbaj spunând despre cei care vor să se uite pe tăbliţe să sunt nebuni.e. Tăbliţele sunt scrise între anii 560 î. Limba folosită în aceste texte este limba română veche.n. În anul 279 î. nu şi inga. Religia geţilor a influenţat şi zoroastrismul prin existenţa magilor perşi la curtea din Sarmisetuzo în secolul Vl î. iar conducătorul geţilor. În secolul ll î. când statul geţilor a fost distrus de romani. au trecut Dardanelele şi au întemeiat în podişul Anatoliei un stat – Galatia – care a existat până în anul 25 î. pentru că de aici se trag semnele alfabetelor folosite de strămoşii noştri. L-am tradus în limba română şi bănuiala mea s-a confirmat. care au îmbrăţişat religia crucii cu taina botezului cu pâine strămoşească şi vin.e. cât şi la postul de radio Iaşi. Vulpe spune peste tot că tăbliţele de lut descoperite de N. Halloran. când a fost cucerit de romani. aceste relaţii s-au stricat rău. oameni fără conştiinţă. Vulpe director la Institutul de Arheologie din Bucureşti unde stau ascunse tăbliţele de plumb ale strămoşilor noştri. S-a remarcat A. iar ţara a cunoscut un jaf fără seamăn. indivizi cu minţile rătăcite. apoi drumul prin Siria. Arătam în această carte că avem 1000 cuvinte identice sau asemănătoare cu eme-gi şi 1400 de arhaisme şi regionalisme compuse din două sau mai multe cuvinte eme-gi. Efes.e. înfăşurarea trupului cu giulgiu şi transportarea lui până la „galii cei roşcaţi” din Galileea. dar identică cu a geţilor.e. într-o regiune pe care au numit-o Galileea. Culturnicii de profesie au ieşit la atac şi m-au făcut în toate felurile atât la TVR 1.n. La începutul secolului Vl î. Răstignirea lui Ili.n. Sluşanschi director al Institutului de Lingvistică Iorgu Iordan din Bucureşti şi Neagu Djuvara. Iisus a fost get. Durerea a fost fără margini peste neamul geţilor. Am găsit pe internet în anul 2001 un dicţionar sumerian-englez elaborat de J.e. Tăbliţa 1 consider că a fost turnată sau trasă – cum apare scris pe mai multe tăbliţe. diletanţi. iar creştinismul are foarte multe elemente comune cu religia emeşilor. Grecia şi Tracia până au ajuns în Sarmisetuzo sunt povestite pe 7 tăbliţe. dar nu au acceptat să-mi spun şi eu punctul de vedere.n. iar inga se foloseşte numai în nordul Moldovei şi Maramureş. A. pe la 1600 – 1500 î.

l-am tradus în limba engleză şi l-am trimis în august 2003 către TV Discovery. orice canalie cu titluri şi ţâfnă poate să facă istoria după propria nebunie şi ticăloşie! Dau mai jos câteva dovezi care nu pot fi contestate de nimeni în cazul când nu sunt scoase în afara culturii române. care au ajuns pe căi ocolite la Norbert Wiener. A. Explicaţia constă în faptul că textul din fişierul Rădăcini. De ce sunt autentice tăbliţele Cum tăbliţele cu scrierea geţilor au fost ţinute la popreală mai bine de 130 de ani. iar priceputul şi-a pus un moţ de „prima-ntâi”! Consider că a venit vremea ca românii să-şi cunoască adevărata istorie. Paulescu în 1923 şi cu această hoţie au luat premiul Nobel. A. altfel ar pune şi el de o şmecherie. N. diletanţi. chiar dacă mentorii culturnici. An sau Anu. iar cei care vor să le vadă de aproape sunt „nebuni. Acest individ nu a căzut în cap ca să-şi schimbe fundamental ideile cu privire la ce mi-a scris în anul 2002. Institutul de Studii Orientale din Chicago şi Institutul de Studii Orientale din Philadelphia. Are you familiar with the Latin etymologies gived for most Rumanian words?” În publicaţia Formula AS din 25 mai 2006. This happened after the time of the Roman empire. aşa cum au făcut cei doi canadieni care şi-au însuşit descoperirea insulinei făcută de N. dar şi o înverşunare fără margini din partea „specialiştilor”. iar statul român nu a spus nici pâs! Suedezii au recunoscut nedreptatea în anul 1962 la protestele unui scoţian!!! Situaţia este asemănătoare cu Alexandru Odobleja şi studiile lui în domeniul ciberneticii. Englezii au răspuns că au primit mesajul meu şi atât. 2002 îmi trimite următorul răspuns: „Most vocabulary of the Rumanian language can by derived fom Latin. fiind întrebat despre legătura scrierii de la Tărtăria cu cea din Sumer. Se pare că i s-a zbârlit moţul către genialitate şi acestui nemernic! Ghinionul lui este că nu ştie cum sună limba română vorbită în graiurile noastre mioritice. Densuşianu sau a unui geniu încă nedescoperit. nespecialişti. Religia geţilor are multe elemente de cult identice cu ale emeşilor şi foarte asemănătoare sau identice cu creştinismul timpuriu. indivizi cu mintea rătăcită” şi alte asemenea sofisme şi fineţuri academice. apariţia lor pe internet în vara anului 2004 a produs o „efervescenţă creatoare” şi multă zburdălnicie în minţile unor indivizi. So you need to reassurse me and your readers that you have avoided attaching a Sumerian etymology to any word that as a Latin etymology. La 17 dec. La sfârşitul lunii noiembrie 2002 am trimis lui J. acelaşi J. cu pictograme sumeriene. ajustat puţin. Haloran spune: „Cum se poate explica faptul că într-o regiune din vestul României înconjurată cu nume sumeriene… . recentă. Acest Creator a 6 . De existenţa lor am aflat şi eu în septembrie 2004 din aceeaşi sursă! Argumentele autenticităţii tăbliţelor sunt infailibile în faţa minciunii. romană.oră! Noi trebuie să băgăm la cap că această lepădătură este un supergeniu şi nu avem cum să-l contrazicem. dar şmecherul a uitat să spună de unde vin ideile pentru că hoţia intelectuală se practică şi la case foarte mari. Halloran – care se ţine că este cel mai mare specialist în sumerologie – un mesaj cu 145 cuvinte comune limbilor română şi eme-gi. dar cum la noi plăsmuirile au ajuns adevăruri sacre. Sigur acest studiu al meu a ajuns şi în mâinile lui. modified by Slavic influences. dar americanii au tăcut mâlc. sigur că acestea nu vă mai aparţin”. dar mai vechi cu 1000 de ani decât cele din Mesopotamia? …Asumându-vă o origine trivială. dar care nu sunt în latină. adică lumea materială este creată de o divinitate fără început şi sfârşit numită la geţi Sântu. dar şi alte lichele urlă că tăbliţele sunt nişte falsuri ale lui Haşdeu. iar la neamul nostru din Ki-en-gi. s-au găsit trei tăbliţe din lut local.

dar şi la emeşi cu atribuţii asemănătoare sau identice. a pune ulei pentru ardere.e. La neamul nostru răzleţit între Tigru şi Eufrat s-a mai găsit o divinitate cu numele de Zabab. fiind considerat şi stăpânul înţelepciunii simbolizând începutul vieţii în formă de germeni.zămislit şi lumea spirituală a entităţilor divine definite ca duhuri fiind 7 atât la geţi. dar nu un tiran şi are în subordine ţinutul unde sufletul omului poate reveni la ce a fost înainte de viaţa pământească. judecata cerească. Trebuie remarcat faptul că sfântul Zabelio ca structură spiritual-energetică nu se identifică niciodată cu soarele. În sens religios înseamnă sanctuarul din vârful muntelui. precum şi al apelor limpezi.n. Zoin. Zuen. şi s-au aciuat în Ki-en-gi. De aceea emeşii au construit ziguratele. Pe tăbliţele de la Tărtăria s-a descoperit o divinitate Şaue. pe care încă nu au apucat să o înjure că s-a stricat cu falsificatorii. care primea ofrande ce erau arse pe altar împreună cu mortul. ca duh al purificării şi al iertării. Grecii vechi ne-au spus în izvoarele lor că tracii venerau şi pe Gebeleizis. arătând originea acestei religii care s-a născut într-un loc cu munţi înalţi. să poată venera duhurile energiilor primare pe înălţimi. Zoei. Zoen ca duh al lunii. În legendele noastre Iana este sora soarelui pe care acesta o cere în căsătorie. Dio Zoe. Zabielio sau Sabelio este duhul care aduce lumină şi viaţă pe pământ. îngerul păzitor.e. iar Inanna (stăpâna cerului întunecat şi soră a pământului) este duhul lunii. numele lui fiind purtat de bărbaţi. care asistă femeile la naştere şi ajută plantele să germineze. unde ghioaga şi arcul erau la mare căutare. Sien. regenerează natura. al regenerării sau al vieţii în aşteptare.Duhul care ţine roata vieţii sau inelul vieţii şi rânduieşte soarta morţilor şi întoarcerea în universul energiilor primare din care s-a născut totul. Să fie românii aşa de neghiobi încât să se adreseze soarelui şi lunii cu apelativul Sfântul sau este reflexul firesc al vechii religii strămoşeşti a geţilor? Emeşii au plecat din ţinutul carpatic pe la mijlocul mileniului lV î. La emeşi avem pe Suen. Arheologia. iar numele de Zoe era purtat de femei. crucea ca simbol al sacrului. ca duh al vânătorii şi războiului. fiind asimilat de către geţi duhului feminin. unică şi mântuitoare cu numele de Sabazios sau Sabadius. Taina botezului. dar şi al soarelui arzător sau al focului. unde soarele răsărea de pe culmile acestora. Ca duh al vieţii pline de energie. 7 . nemurirea. sau hotarul dintre pământ şi cer. unde au realizat o cultură şi civilizaţie uluitoare (civilizaţia sumeriană. simbolizează renaşterea prin creaţie divină şi umană. iar între ele era o cruce care avea în mijloc o mică vatră pentru ars ofrandele. Zien . toate acestea. confirmă fără putinţă de tăgadă autenticitatea tăbliţelor! Dio Zabelo întâlnit şi sub forma Zabelio. dar Dumnezeu se opune acestei sminteli. agricultura. cum au botezat-o specialiştii!). În dialectul istro-român este cuvântul zabelie cu sensul de a unge cu ulei. Este un judecător al sorţii tuturor oamenilor. Tracii aveau o divinitate solară. dar şi altele se găsesc în cele trei structuri de cult. viaţa şi stabileşte dreptatea fiind consultat în hotărârile preoţilor judecători. În eme-gi avem cuvântul zabalom. strămoşii noştri l-au considerat pe Zabelo simbolul principiului masculin. oastea de îngeri. La emegi avem E-anna – casa cerului sau casa Creatorului/ Dumnezeu. divinitate a vegetaţiei şi renaşterii naturii. iar emeşii ne-au lăsat pe tăbliţele lor informaţii despre Gibil. pe dealul Ghindaru s-au descoperit ruinele unei necropole arse de la începutul mileniului lV î. În interiorul unei construcţii care avea rolul unui lăcaş de cult s-au descoperit 7 vetre. care semnifică cele mai înalte culmi muntoase. la fel ca în ţara lor de baştină. În localitatea Poduri din judeţul Neamţ.n.

Sfântul Soare şi Sfânta Lună vin din religia neamului nostru pe care o practicau strămoşii până au venit romanii şi au distrus statul get interzicându-le cultul crucii. fertilităţii. Mai arăt că în Joimărel (Joia Mare) prin ogrăzile gospodarilor se aprind focuri astfel ca morţii acelei şatre să vină din lumea lor rece şi să se încălzească. dar nu au reuşit pentru că suntem un popor nevolnic! Sânziene. Bobul de grâu se umple. În spaţiile acestei cruci sunt aşezate opus două cruci mici şi literele O (om) şi T (tete: tată) din alfabetul geţilor. nu trebuiau să existe legături atât de vii cu religia geţilor şi tradiţiile noastre populare. Un colind din Oaş ne spune parcă în ciudă: „Două mere jucătoare. spune tradiţia geţilor (rumunilor) că prin poarta veşniciei. Cu această dată încep sărbătorile de vară şi care sunt legate direct de solstiţiu. marile energii creatoare curg pe pământ aducând lumină şi viaţă. plantele de leac sunt bune de strâns pentru tămăduire. 8 . care are deasupra o cruce împletită din două şuviţe de aluat. Sunt colacii în formă de opt care au pe extremităţile lungimii spirala vieţii. În Ardeal. iar ambele forme se găsesc identic în alfabetul get. Într-un colind din Cluj se spune că Sfântul Soare împreună cu sora lui (Sfânta Lună) păstoresc pe cer turma Domnului! Tot aici se dă colindătorilor un colac mare umplut. fructele se formează. Îngerii de pe tăbliţele geţilor ţin în mână roata vieţii pe care soarta a hărăzit-o fiecărui individ. Numele sărbătorii vine din cuvintele Sin ca duh al naşterii şi regenerării naturii. În această zi femeile măritate se prind într-o horă ca simbol al darului fertilităţii neamului geţilor şi a nemuririi spiţei lor pe aceste meleaguri. care s-au silit ei să ne aducă pe calea cea bună chiar cu sabia. vegetaţiei şi al sănătăţii mintale la geţi. este o împlinire a vegetaţiei ajunsă în pârg. rupte de la Sfântu Soare”. La partea opusă avem ziua de 24 decembrie legată de solstiţiul de iarnă cu care încep sărbătorile de iarnă. În noaptea de 24 decembrie în vechiul cult străbun al crucii. iar la capul mortului o lumânare făcută în spirală arde până se termină. Tradiţia este o referire fără echivoc la vechea religie a geţilor închinată lui Zoie. Mai avem în cultura populară pe Joimăriţa (Zoe+mărita) sau Zoica.Dacă acest neam ar fi venit din altă parte în Ki-en-gi şi ar fi elaborat acolo toate miturile religioase şi întreaga structură socială. Un alt colac are forma unui S mai desfăcut. la cimitire se aprind focuri la morminte pentru a oferi morţilor căldură din lumina vie şi puterea reînvierii. tot ca o amintire neştearsă a religiei strămoşeşti. duhul protector al căsniciei. sărbătoarea neamului geţilor la 24 iunie. duh protector al căsătoriei care veghează la trăinicia şi rodnicia familiei şi întărirea neamului. iar legătura cu religia emeşilor dovedeşte că tradiţiile noastre populare sunt un depozit extraordinar de cultură. pentru că neamul nostru fiind sedentar avea toată existenţa legată de energiile dătătoare de viaţă ale soarelui. ca aprigi hulitori urlă din toţii bojogii că ţinutul strămoşilor noştri era o cumplită sălbăticie până la venirea romanilor. Tot la această dată. dar şi la emeşi. vegetaţia se împuţinează şi miracolul vieţii ca dar al creaţiei trece în aşteptarea rece a nemorţii. chiar dacă peste ea s-a pus eticheta creştină. La ceremonialul de înmormântare se folosesc colaci de forme speciale. Din iunie până în decembrie lumina zilei scade. veche de peste şase milenii. precum şi a neamului omenesc sau sfânt după vorbirea veche şi Zien. în multe colinde se găseşte refrenul „ziorel de ziuă” dovadă care arată că în subconştientul colectiv Zoirel (Zoi) nu a dispărut nici după măcelul roman. Însă liftele. Este marea revărsare a creaţiei de început unde omul şi natura sunt uniţi prin credinţa în sfânta cruce şi a respectului pentru cei ce vor veni. Feciorii fac roţi mari din paie cărora le dau foc şi le aruncă în vale ca simbol al curgerii implacabile a destinului (roata vieţii) în nemurire. La această dată.

Cu mare osârdie îi trece la religia crucii sau reforma impusă de el cultului geţilor şi are prima confruntare într-ale înţelepciunii cu „subţirele” Pitagora. cu certitudine că nici limba nu am uitat-o aşa cum o dovedeşte chiar numele ei! În religia geţilor sfântul Zoe nu se identifică cu luna de pe cer pentru că în scrierile de pe tăbliţe ei folosesc termenul de loneo sau luno pentru corpul ceresc. 9 .e.e. iar ca simbol al sacrului este crucea cu braţele egale înscrisă în cerc sau liberă şi steaua cu şase colţuri sau şase raze. justificând lipsa statuilor de cult în ambele culturi. aşa cum apare mai târziu la comunişti! Crucea. care avea şi rol de matriţă. dar nu idolatră.n.. Pe la anul 560 î. În caseta tăbliţei apare menţiunea abariso (aba: bătrân + risu: şănţuleţ. Rădăcina comună a religiei emeşilor şi geţilor este dată şi de folosirea cuvintelor lam şi a-ngi-a/angea în ambele limbi cu sensul de înger. iar Zamolsiu ne lasă aceste întâmplări pe două tăbliţe din care una este scrisă chiar de el. dar şi al emeşilor era o religie solară. Tăbliţele de plumb şi aur au fost realizate astfel. îngerul păzitor şi oastea de îngeri. În onomastica noastră avem prenumele Sânzien pentru băieţi şi Sânziana pentru fete! Religia neamului nostru străbun. este imposibil ca năzdrăvanul mioritic să fi cunoscut aceste informaţii pentru că specialiştii susţin că plăsmuirea sar fi făcut pe la 1870-1880.n.) foloseau steaua cu cinci colţuri luată de la egipteni. dar nu a fost menţionată niciodată ca să nu dea de bănuit cuiva! Cum textele tăbliţelor cu scriere cuneiformă au început să fie citite la începutul secolului XX. iar primele lucrări despre civilizaţia sumeriană au apărut după anul 1935. aşa cum apare în lăcaşul religios de la Şinca Mare. chiar dacă între ele există o distanţă în timp de 2000 de ani şi o distanţă de 2000 km în spaţiu! Cine spune că steaua cu şase colţuri aparţine culturii iudaice nu cunoaşte istorie sau minte ca o secătură pentru că evreii până după întoarcerea lor din Babilon (500 î. Cu acest pezevenchi se mai întâlneşte şi în Egipt şi iarăşi grecul îi face necazuri. crestătură) Zam-xei adică scrisă de bătrânul Zamolsiu.n.e.n. ci bazată pe entităţi spiritual-energetice/duhuri. ca dovadă că va începe un nou ciclu al vieţii. iar dacă ne-am păstrat tradiţia religioasă şi culturală cu atâta îndârjire. se săpa (rizuia) de la dreapta la stânga textul dorit şi se gravau imaginile pe o placă de bronz. cu sensul de răsărit al lunii. Religiile au în ritual apa vieţii ca formă materială de nemurire. În ea se turna plumb şi ieşeau tăbliţele scrise de la stânga la dreapta. Grecii neştiind prea multă carte în acele vremuri. ca simbol al sacrului apare în probele arheologice pe fostele teritorii locuite de strămoşii noştri ( România. marele înţelept Zamolxe îşi pune traista în băţ şi împreună cu o ceată de geţişori de soi pleacă în lume să se mai cultive şi ajunge în insula Samos unde întâlneşte o altă ramură zburdalnică a seminţiilor carpatine – cabirii. Republica Moldova. Ungaria şi Bulgaria) de la începutul mileniului lV î. aşa cum le cunoaştem noi. iar Zoen mai era invocat şi cu numele de Sara. Sărbătoarea dovedeşte că suntem aici înrădăcinaţi de peste 6000 de ani. au reţinut că pe ei i-a vizitat marele înţelept Abaris pe la 568 î.e. Duhurile din mitologia emeş aveau mai multe apelative. care stătea numai cu nasul pe sus precum râtul porcului.oamenii erau chemaţi să vină să ia lumina care s-a născut. Ucraina.

fiica Sofiei. aşa cum sunt redate în T 2.n.n. dar mult venin în rânză faţă de istoria neamului nostru. singură sau în compoziţie! Un plăsmuitor sadea nu ar fi făcut asemenea giumbuşlucuri chiar dacă era el genial.n.e. Asemenea „greşeli” nu poate face un falsificator.e. aşa că plăsmuitorul nu avea de unde şti aceste realităţi istorice! Meşterii în plăsmuiri spun că Sarmisegetuza a ajuns capitala geţilor în timpul lui Burebista când a unit triburile din câmpie şi din munţi! Şi aceste afirmaţii sunt nişte nebunii ale unor indivizi cu minte puţină. adică traci.În dialectul istro-român este cuvântul zamoli cu sensul de a ruga. După venirea galilor pe toriştea noastră avem T 11 de pe la mijlocul secolului V î.e. Cetatea geţilor a fost descoperită în prima parte a secolului XX. mai ales genial! 10 . cum zice cântătorul de ode Marţial.n. Pe la începutul secolului lV î. dar niciodată Sarmizegetuza sau Sarmisegetuza. aşa cum ar fi fost firesc pentru un fals. Imaginea îngerului mai apare pe şase tăbliţe. capitala neamului get ajunge la Enisala aşa cum ne spune T 12. tatăl lui Alexandru Macedon a fost rău şontit pe la 342 – 340 î. Sierema (T 40) şi nu Helis cum ne spune Diodor din Sicilia când povesteşte înflorit păţania lui Lisimah! Pomponius Mela aminteşte despre o localitate Sirmium undeva prin nordul Munteniei. dar niciodată nu este amintită Ulpia Traiana Sarmisegetusa. Capitala geţilor – dabo geto – este menţionată pe toate tăbliţele care sunt turnate aici.e. aşa ca să fie povestea mai turbată! Pe una din tăbliţe apare o imagine care i-a smintit pe toţii „specialiştii”. Ori urmele de locuire getică a acestei localităţi au fost descoperite în secolul XX excluzând ideea pretinselor falsuri. Nu ţine snoava cu mioriticul cel isteţ care vrea să ne facă părul creţ! Pe tăbliţa 25 apar informaţii despre conducătorul satului Dăbâca ce-şi însoară mândreţea de flăcău tare ca osul (voinic) cu Marica. telagi.. Cea mai vechie menţionare a capitalei geţilor (dabo geto) este pe tăbliţa 16 care povesteşte moartea conducătorului Baicu ce trebuie „să-şi doarmă somnul de veci în Sarmisetuzo. unde un preot get îl trece pe regele galilor la religia crucii şi aduce cu această ocazie un trofeu în Sarmisetuzo. noua capitală zidită de cuceritori în alt loc şi pe care au menţionat-o scrierile romane. Năzdrăvanul mioritic nu ar fi făcut asemenea tâmpenii pentru că aşa cum susţin „specialiştii” era genial sau erau o gaşcă de răuleni geniali! Şi capitala statului get a fost scrisă Sarmisetuzo. iliri. iar capitala neamului get era la Sarmisetuzo şi aşa a rămas până au distrus-o romanii. T 15 ne spune că Filip. iar o singură dată pe la anul 300 î. dar niciodată Danubius. Dromichete T 22.. dovedind că şi romanii ştiau câte ceva despre religia strămoşilor noştri. Această tăbliţă este turnată pe la 560 î. şi-ar fi dat singur cu stângul în dreptul! Pe tăbliţe numele apei care despărţea Geţia de Mesia a fost scris numai Istru. pentru că apar pe ea imaginile lui Zamolxe şi Pitagora. a implora. macedoneni. 23 avea centrul local de putere/daba la Sirmiu.n. În acele timpuri geţii aveau o sărbătoare a neamului unde erau chemaţi toţi cei de o mamă. în varianta Sarmiegetozo. Un călăreţ get este în faţa îngerului păzitor care ţine în mână roata/cercul vieţii.e. cetatea geţilor/dabo geto”.

Tăbliţa arată că aceştia erau doi conducători locali din Muntenia şi fiind ajutaţi de boero Biseto ll au purtat lupte grele cu romanii. iar Jupiter.e. Dio Cassius spune că acest Rolex simţind presiunea coaliţiei geto-bastarne cheamă în ajutor pe romani care nimicesc oştile lui Dapix şi Zyraxes cucerind şi dabele lor situate undeva la gurile Dunării. În ţinutul Apeninilor există oraşul Ariminum ca amintire perenă a fondatorilor urbei. În realitate bastarnii şi geţii au atacat Mesia în centru. Revolta lui este reprimată de boero Biseto ll ca mato al geţilor. Numele monezii geţilor s-a păstrat mult timp pe teritoriul locuit de neamul nostru pentru că în perioada feudală a circulat în Ţările Române. iar în anul 30 ajung amândoi mato. iar situaţia devine tot mai grea. 11 . în frunte cu riga lor Cothelas i-au aşteptat pe machidoni cu daruri multe pe malul drept al Istrului să nu mai obosească sărăcuţii să-l treacă. care a refuzat să mai plătească dăjdiile către Sarmisetuzo. Propaganda macedoneană spune că geţii. Pentru că urgia era mare. fie el şi supergenial! Tăbliţa 15 ne dă informaţii preţioase despre războiul pe care l-a pornit Filip al-ll-lea al Macedoniei pe la anii 339 î. În tăbliţa 5 apare preotul persan Gomtaro care participă la cultul geţilor! Chiar prea mult punem în cârca unui om. împotriva geţilor pentru că nu voiau să-l recunoască protector (bade). Tot ca Deus Arimanius apare Mithra şi la Roma. iar acest Rolex apare pe tăbliţă cu numele de Orolo. Mesia se află sub influenţa militară a romanilor. s-a adunat neamul geţilor din toate ţinuturile şi rău i-au hăcuit pe macedoneni cu toată fala şi falanga lor.n. Din altă sursă am mai găsit o tăbliţă care povesteşte despre o solie trimisă de Dapiseu la sciţii din cetatea Grono pentru a plăti în groşi solda cuvenită armatei acestui neam. au dat săbiile la tocilă şi l-au aşteptat pe bădia Filipoi Enia să-l întrebe de ce pofteşte la toriştea lor. După ce au ocupat Panonia. angajată să-i sprijine pe geţi. Cum falnicii geţi nu aveau în obicei să umble în patru labe în faţa altora (aşa cum o fac urmaşii lor astăzi) şi-au strunit sirepii. O inscripţie descoperită la Buda pomeneşte de Deus Arimanius ca epitet pentru Mithra. Şi această tăbliţă contrazice informaţiile venite din surse vechi infirmând ideea criminală a falsurilor. Dio Cassius ne lasă informaţii nu prea sigure despre campania lui Crassus împotriva geţilor şi bastarnilor din anul 29 e. fără a se preciza rezultatele ulterioare. De aici trebuie să tragem concluzia că la acea dată Mesia nu era provincie romană. El spune că războiul a început după ce geţii şi bastarnii au atacat pe protejatul lor Rolex ce se ţinea tare undeva pe la gurile Dunării. Tot din această tăbliţă aflăm că Dapiseu era acum singur conducător al geţilor. aşa ca să le dea în bot latiniştilor. Ungaria şi Polonia o monedă care se numea groşi. chiar dacă geţii din nordul Istrului nu acceptă ruperea gliei străbune în bucăţi. iar menţionarea este făcută de marele preot al cultului mitraic.n. divinitatea supremă a panteonului roman purta în vechea religie a populaţiei locale epitetul de armunos sau armunis.Pe tăbliţe apare Moş Arimin os/Arumun os (T 19) ca strămoş al geţilor şi protector din înaltul cerului. romanii şi-au adus cu ei şi divinităţile. Zoirasieo ori a dispărut de moarte bună ori i-a făcut felul cel care a rămas mato. ca nişte găini plouate. Şi atunci minciuna era la mare cinste când se vântura în vânt freza vreunui rigă sau neam de flutură steag! Genialul plăsmuitor nu putea să facă o asemenea greşeală aducând alte informaţii despre badea Filipoi decât minciunile cunoscute deja de istorie! Tăbliţa 51 spune că Biseto ll conducătorul neamului get îl ajută pe Dapisiu în confruntarea cu murdara Romă.

Tot pe tăbliţe.e. spune că neamul sciţilor se ţinea tare în baştina lor într-o regiune din „nordul Traciei lângă Caucazul de lângă Istru” adică plaiurile noastre mioritice! Scriitorul grec scrie aceste informaţii cu aproape 900 de ani înaintea lui Orosius (începutul secolului V) şi mai are avantajul cunoaşterii directe a acestor meleaguri. Figura lui este identică cu a lui Cristos din creştinismul iahvist dovadă clară că aceştia au copiat/furat informaţiile din religia geţilor. Trebuie declarat şi acesta fals! Numele lui Sarmis a dat şi denumirea capitalei geţilor Sarmisetuzo adică. şi au convieţuit cu geţii formând o confederaţie (T 9) până la anul 279 (T 26). – 20 î. dar în textul frigian el este scris Midai aşa cum l-a scris şi strămoşul nostru. între Marea Caspică şi Bosforul Cimerian/Crimeea. Cei care au plecat au ajuns în Anatolia şi au format o nouă patrie numită Galatia. numele conducătorului geţilor este Midai Glma. iar o parte au plecat mai în sud şi au pus de o Galilee. dar şi pe monede apare şarpele ca simbol al sacrului (dio Tiaz) şi se găseşte identic în caduceul cu şerpi purtat de mitropolitul României.n. Pe tăbliţa 9 unde se face o judecată.n. Cronicarii medievali nu puteau spune limpede dacă cei de aici trecuseră acolo sau dacă nu cumva seminţia celor de aici se trăgea din iberii Caucazului. III. Ilio iar legenda lui este imortalizată pe tăbliţele 1 şi 3.n. Ca să scape de nenorocire.n. Diego. neamul nostru a migrat către sud. dar îl păstrăm şi în onomastica feminină prin Sarmisa sau Sarmizia care nu există în calendarul creştin! Şi acestea sunt false? Tot tăbliţele ne mai dezvăluie că galii/galaţii au venit în toriştea noastră pe la sfârşitul secolului Vl î. La aceşti gali din Galileea a fost trimis Ili să-i apere de zoile aramaice vărsate de clerul evreu care vroia să-i treacă la iudaism aşa cum arată tăbliţele 12 . era Midas. Aurelio. Grecii ne spun că cel mai cunoscut rege al frigienilor – neam tracic.e. Tabelul „geţii din Iberia şi…scrierea buclucaşă” arată şi altă legătură neştiută până acum între cele două culturi. Ili.Pe tăbliţa 17. Sabio şi unele culese din tăbliţele necreştinilor geţi: Antonio. unica putere sau casa lui Sarmise. Orelio. Duro. clima Europei a suferit un accentuat proces de răcire aşa cum o dovedesc probele de lemn şi gheţarii din Groenlanda. când boero Biseto I i-a alungat cu sabia pe o parte dintre ei pentru că i-au scărmănat rău pe sarmaţi. apare scris şi sub forma IOI. Trebuie să admitem că informaţia lui Eschil este corectă pentru că această precizare se găseşte şi în alte surse antice greceşti şi romane. Sarmis apare cu simbolul lui caracteristic – calul tânăr care se găseşte pe mai multe feluri de monede găsite pe la noi. Dacă tăbliţele ar fi false numele folosit era Midas pentru că textul frigian a fost descoperit la începutul secolului XX iar şmecheria mioriticului năzdrăvan.e. Că nu au plecat toţi galii o dovedeşte tăbliţa 46 care spune despre conflictul lui Orilieo (30 î. Durao.e. Eschyl (525-455). Diaz. După erupţia de la Santorini la 1652 î. Tiaz. veniţi în Spania în timpuri imemoriale care au dus cu ei un sistem de legi cu care se lăudau că ar fi vechi de 6000 de ani! Ei au dus şi scrierea descoperită la Tartesico şi Turdateno! Sarmis sau Sarmise este Mântuitorul ori Salvatorul geţilor. Diegio. Traiul împreună i-a făcut pe gali să treacă la religia geţilor aşa cum arată T 11. trăia un neam de oameni care se numea iberi şi care nu puteau fi străini de iberii de dincolo de coloanele lui Hercule. iar o direcţie a fost şi către Iberia! Istoria fabuloasă a Spaniei medievale spune că în negurile munţilor Caucaz.) cu monsiro Dimpo şi chindia pe care au pus-o la cale geţii după ce au călcat cetatea galului. Sobio. susţin „specialiştii” s-ar fi pus la cale în a doua parte a secolului XlX! Ca să le tai maul pentru vecie acestor înverşunaţi în făcături dau câteva nume din onomastica actuală a creştinilor spanioli: Antonio. dar pe care „specialiştii” le-au declarat cu mare furie ca false.

52 – 58. Cuvântul boero nu vine de la slavi. Pe două din ele se povesteşte despre tentativele de asasinat asupra marelui conducător. specialiştii noştri l-au descoperit pe uzurpatorul Regalianus că se trage din neamul lui Decebal! Ori la geţi funcţia de mato era o funcţie electivă nu ereditară. a cetei lui şi a locuitorilor Galileei.70 se spune: „Şi el s-a lepădat din nou. care îşi caută soaţă în neamul bastarnilor. Dacă iudeii l-au „mirosit” pe Petru că vorbea o limbă străină ce seamănă cu a lui Ili. ci a fost un titlu folosit de geţii din Ardeal sau Banat. În Evanghelia după Marcu 4. căci eşti Galilean şi graiul tău seamănă cu al lor”. steagul geţilor). Ultimul conducător al geţilor a fost Diogio/Diegio care a încheiat pacea din Panonia la anul 89 şi este menţionat de romani cu numele de Diegis. fiară. Tot pe aceste tăbliţe sunt amintite moartea fiului lui Bisto şi conflictul cu bastarnii T 20. Datorită acestei confuzii a romanilor. Boero Bisto este unul dintre puţinii conducători amintiţi de izvoarele antice de la care ne-au rămas tăbliţele de la 36 la 44. atunci trebuie să tragem concluzia că apostolul ori era gal şi geţii vorbeau curent limba galilor ori era şi el get cu ceva treburi prin lumi străine şi făcea parte din grupul celor veniţi să se înfrunte cu preoţii iudei. au zis iarăşi lui Petru: Nu mai încape îndoială că eşti unul din oamenii aceia. După puţină vreme. Plăsmuitorul nu putea să inventeze atâtea adevăruri. situaţie identică şi la emeşi cu lugal (conducătorul civil). Mai apare şi pe alte tăbliţe la boero Biseto l şi boero Biseto ll şi la un flăcău get tot boero Biseto. cei ce stăteau acolo. Decebal vine din confuzia cuvintelor dage balo (dage: adunare + bală: a conduce. 13 .

47. Când aud „specialiştii” despre tăbliţele de plumb că sunt scrise tot în română cu alfabetul geţilor (latin. fiecare diac arătându-şi priceperea în turnarea tăbliţelor. unire. Un falsificator nu şi-ar fi permis asemenea „scăpări”! Ştefan Răzvan. 28 unde apar şi alţi mato decât cei de pe tăbliţe. Literele folosite chiar în scrierea aceluiaşi stil nu sunt identice pentru că se folosea mâna şi dalta în realizarea unor şănţuleţe. scris cu aceeaşi limbă ca cea folosită pe tăbliţe. chirilic şi alte semne) turbă şi tună în toate direcţiile că blăstămăţiile sunt falsuri şi nimic mai mult! Limba folosită este limba română veche. O altă dovadă pe care nu o pot desfiinţa „specialiştii” noştri este inelul de la Ezerova.Ede sau preotul judecător purta pe cap o bentiţă cu un obiect mic în dreptul frunţii. dar necitit până în prezent. 44. ţine acest inel minunat ce-ţi va lega (ţine unite) lumina aducerilor aminte. domnul Moldovei. iar în prezent acest semn este purtat de şeful bisericii siriace pe unde erau esenienii sau galii cei roşcaţi cum sunt menţionaţi pe tăbliţe. pe care nimeni nu le poate trimite în categoria falsurilor. Plăsmuitorul nu avea de unde să ştie asemenea informaţie. Fiecare tăbliţă are particularităţile ei 14 . Rolis. Situaţia este identică pentru colanul de la Pietroasa şi fibula de la Kerlich. bate monedă la anul 1595 pentru a consemna evenimentul. dar se găsesc şi 79 de cuvinte folosite în emegi şi care au dispărut din arhaismele noastre. Alfabetele folosite la realizarea tăbliţelor cuprind trei mari grupe de stiluri pe care le-am numit „rumun”. descoperit în anul 1912 şi vechi de 2500 – 3000 de ani. legătură) RAZE ADO MEANTI LEZ (leş: trup mort) VIITA MINE RAZE-L TA. „Tablourile de familie” T 2. ROLIS TENE ANERE (în emegi „aniri’’: inel cu piatră preţioasă. Acest adevăr nu a fost tăgăduit de nimeni. iar în româna veche „anulare’’ înseamnă de forma unui inel) NER (minunat) TI-L TEANE-S KOR (cor: cerc. sau numai anumite texte T 25. Pe faţă are bustul domnitorului cu legenda în română scrisă cu litere latine şi chirilice: STEPH BOIBO MO DOB. nu matriţa sau poanson pentru imprimarea literelor. când trupul meu va fi părăsit de raza vieţii. Un loc aparte are alfabetul religios folosit numai în ocazii speciale cu care se scrie întreaga tăbliţă T 11. iar unii de pe tăbliţe nu apar în tablouri. „religios” şi „get” [vezi tăbliţele de sus în jos].

alfabetice şi de semantică, pentru că au fost scrise de persoane cu culturi diferite, în epoci diferite şi în zone unde existau specificităţi dialectale ale limbii române. Să amintesc şi scrierea galilor de pe marginea tăbliţei 9, care nu era descoperită când pretind specialiştii noştri că s-au făcut falsurile. Iar semnele plutaşilor de pe Bistriţa se găsesc în cea mai mare parte în alfabetele geţilor, dar lipsesc din alfabetul latin sau grec! Dar cel mai izbitor argument este asemănarea până la identificare a semnelor folosite de geţi pe tăbliţele de plumb cu semnele folosite în Biblos, Mohenjo – Daro, Siberia, India, nordul Africii (berberii, tuaregii şi libienii), Saba, toate ţinuturi care nu au nimic cu cultura şi scrierea greacă şi descoperite unele, la începutul secolului XX!

Să desluşim corect aceste ziceri. Trebuie să înţelegem că năzdrăvanul nostru a plăsmuit o limbă inspirată din limba română veche, dar împănată cu multe cuvinte din eme-gi (sumeriană), care nu era descoperită când se făcea şotia, a mai plăsmuit o religie care se regăseşte în mare parte în mitologia emeşilor, dar şi în cea românească şi de unde se trage creştinismul iahvist, a falsificat istoria punîndu-i pe gali/galati acolo unde i-au menţionat unele izvoare vechi şi a venit cu informaţii necunoscute din alte surse până în prezent. Pentru a umbri şi ruşina fala altora, l-a scos pe Iisus ca fiu al neamului nostru agăţând cu obrăznicie alte subţirimi ale glagoriei, care dau foarte rău la cultura greco-romano-iahvistă! Şi această plăsmuire unică în cultura lumii prin dimensiune şi consecinţe a fost făcută nu se ştie unde, nu se ştie când şi nu se ştie de cine, dar mişelul a arătat că are la degetul mic toată cultura românească şi de aiurea, iar timpul pentru el nu a fost o piedică în făcătura pusă la cale! Există o uriaşă plăsmuire în cultura lumii care ne-a distrus nouă istoria şi dreptul la adevăr, iar aceasta se numeşte Vechiul Testament şi Noul Testament. În loc de concluzie. Trebuie să ne închipuim că acest neastâmpărat mioritic avea acces la un fel de calculator al timpului şi tot butonând în draci a pus la grămadă informaţii neverosimile din trecutul îndepărtat al neamului nostru, a umblat cu şoalda şi prin viitor ştiind că se vor face ceva descoperiri cu privire la şmecheria lui şi aşa pus pe rele ne-a trimis în ceaţă să umblăm legaţi la ochi. Dar noi cum suntem neam de soi şi în frunte ne-am înălţat numai genii şi supergenii, l-am zăpsit pe mişel şi l-am tras la sfânta judecată a adevărului! Dat dracului pezevenchiul!

15

Aceste informaţii, dar şi altele la fel de năucitoare le-am pus în cartea Adevăruri ascunse din care am tipărit 100 exemplare pe banii mei şi le-am dus în librăriile din Botoşani şi Iaşi în decembrie 2005, iar în martie 2006 era scoasă de la vânzare! „Argumentele” specialiştilor că tăbliţele sunt false V. Pârvan spunea că „sunt falsurile lui Haşdeu” şi de aici a pornit ideea criminală că un plăsmuitor vrea să ne batjocorească adevărata istorie. Dar până în prezent nimeni nu a avut curajul să facă publice falsurile şi tâmpeniile lui Pârvan care au mutilat istoria noastră veche. Alexandru Vulpe director la Institutul de Arheologie Bucureşti, în publicaţia Formula AS din martie 2006 spune: „falsurile sunt realizate de un geniu, dar mie mi-a fost deajuns o jumătate de oră ca să-mi dau seama”! Chiar aşa este cultura română ţinută la degetul mic de nişte genii şi supergenii! Când prostia şi incompetenţa au ajuns moţ, înseamnă că este loc de mai rău. Alexandru Suceveanu, director adj. la aceeaşi instituţie, în publicaţia Ultimă oră din 16 februarie 2005 spune: „copiile au fost ale lui Nicolae Densuşianu care a scris şi Dacia preistorică, care este pocalul de aur al tracomanilor, noi am fost buricul lumii, de la noi sau tras toate, etc…Astfel, tăbliţele ar fi copii ale demenţei lui Densuşianu, făcute la Iaşi unde s-au făcut şi alte falsuri”. Şi acest individ bate câmpii în nebunia lui obraznică. Dacă spune „specialistul” că tăbliţele sunt copii înseamnă o recunoaştere indirectă a autenticităţii lor pentru că orice copie este făcută după un original, adică să înţelegem că nu sunt falsuri. Şi ne mai trimite el plin de sumeţie să căutăm şmecheria pe coclaurile Iaşului pentru că acolo s-a pus la cale tâlhărşagul. Dar la Sinaia unde s-au făcut copii după tăbliţele de aur din porunca lui Carol l, mai există persoane în viaţă care pot depune mărturie că au avut în mână copii de pe aceste tăbliţe despre care ştiau multe persoane din acest oraş. Mai există înscrisuri pe care „specialiştii” le ţin la mare strânsoare să nu le vadă nimeni! Cât priveşte demenţa lui Densuşianu şi nebunia tracomanilor tov. culturnic dă dovadă de o mare neghiobie. În Dacia preistorică pe care cu siguranţă că nu a citit-o, Densuşianu nu spune niciodată că neamul nostru vine din cel al tracilor, ci el aminteşte pe hiperboreeni ca un popor mitic de unde vin pelasgii, ariminii cu toate ramurile lor şi riminii sau rumunii cu răzleţirile lor în cele patru zări. Iar povestea privind originea dacilor din traci îi aparţine secăturii de Pârvan. Dacă Haşdeu sau Densuşianu ar fi ştiut de tăbliţe, cu siguranţă că hulitorii nu mai erau astăzi directori la instituţia amintită. Pentru a nimici smintelile lui Suceveanu am să amintesc faptul că pe internet există site-ul proel.org realizat de mai multe universităţi din Spania în colaborare cu lingvişti din U.S.A. având ca subiect originile limbilor şi a alfabetelor. Pentru teritoriul de unde au migrat indoeuropenii ei propun patru teorii: 1. din regiunea baltico – pontică pe la anul 7000 î.e.n.; 2. din regiunea central - europeană – balcanică pe la anul 5000 î.e.n. 3. din regiunea pontico – caspică pe la anul 4000 î.e.n. 4. din regiunea anatoliană pe la anul 6000 î.e.n. Trei din aceste teorii vizează tocmai teritoriul ţării noastre şi regiunile unde au locuit în vechime neamurile geţilor (Ungaria, fosta Iugoslavia, Bulgaria, sudul câmpiei Ucrainei şi sudul Poloniei). Tot aceşti răi spun că cel mai vechi alfabet este cel protosumerian din care se trag cel sumerian, proto-elamit şi Tărtăria! Iar arheologul american Marija Gimbutas spune în lucrarea Civilizaţie şi cultură, Bucureşti, 1989 că
16

pe toriştea noastră, în mileniul Vll î.en. „în Carpaţi, era o civilizaţie puternică, prima şi singura în Europa…o societate matriarhală, teocratică, paşnică, iubitoare şi creatoare de artă”. Chiar şi în faţa acestor argumente de necontestat, gunoaiele culturii române rămân neclintite în ticăloşia şi ura lor fără margini împotriva adevărului! Prin tabelele privind răspândirea alfabetelor geţilor eu confirm aceste ipoteze, iar prin studiul lingvistic „Rădăcini”, dovedesc realitatea de necontestat că pretinşii indo-europeni este neamul nostru, care a migrat în mai multe valuri în cele patru zări, aşa cum arată şi alfabetele duse cu ei şi perpetuate timp de sute sau mii de ani. Dar „specialiştii” noştri sunt prea tari ca să consulte şi asemenea informaţii, ei au rămas pe calea luminoasă deschisă de Pârvan şi Roller! Informaţii asemănătoare se găsesc şi în surse antice! Strabon spune în Geografia că: „Cei dintâi care au descris diferite părţi ale lumii spun că hiperboreii locuiau deasupra Pontului Euxin, a Istrului şi a Adriei”, iar Macrobiu în lucrarea despre Scipio zice că: „regiunile udate de Tanais/Don şi Istru pe care antichitatea le numea hiperboreene”. Apollonius din Rodos în Argonautice spune că hiperboreenii sunt pelasgi locuind în nordul Traciei. Crucile libere prezentate de mine la sfârşitul cărţii, au în mijloc o mică gropiţă sau o cruce mai mică. În localitatea Poduri din judeţul Neamţ, pe dealul Ghindaru s-a descoperit o necropolă veche de 6000 de ani. În interiorul acesteia era un lăcaş de cult format dintr-o cruce cu braţele egale care avea în mijloc o mică adâncitură unde se puneau ofrandele pentru ars şi 7 vetre situate în jurul ei. Podoabele geţilor erau o imitare a acestei realităţi religioase şi cred că aveau rolul de talisman aşa cum se întâmplă şi astăzi. Cele 7 vetre sunt simbolurile celor 7 duhuri din religia strămoşilor noştri, care au ieşit din Sântu (crucea-vatră). Mai apare şi crucea înscrisă în cerc care reprezintă universul existenţial al individului (roata vieţii) şi se subscrie renaşterii în nemurire prin puterea crucii. La emeşi legătura dintre Creator şi celelalte 7 duhuri născute din el sunt prezentate simbolic printr-un copac cu 7 ramuri cunoscut în Biblie ca „pomul cunoaşterii”, aşa cum apare pe un sigiliu de pe la anul 2200 î.e.n. Sub ramurile copacului sunt două fructe care aduc a mere sau pere, iar colindul nostru de Crăciun chiar asta spune! În partea stângă este o divinitate stând pe un corp dreptunghiular, iar în spatele ei este un şarpe ridicat până deasupra capului personajului. Pe tăbliţele 34, 42, 53 apare şarpele ridicându-se pe un suport cu două picioare, iar în tăbliţa 73 apare chiar ca pe sigiliul emeş! Poznaşul nostru mioritic nu putea pune pe tăbliţe aceste simboluri şi să le brodească atât de bine încât nu le poţi găsi cusur, pentru că despre civilizaţia emeş/sumeriană nu se ştia nimic când pretind „specialiştii” că s-ar fi făcut falsurile adică undeva pe la 1870 – 1880? Aurora Peţan în publicaţia Gardianul din 2 iunie 2005 spune: „plăcuţele sunt scrise într-o limbă preindo-europeană. Alfabetul secuilor nu are nici o legătură cu alfabetele de pe plăci care sunt predominant greceşti…limba folosită pe plăci nu seamănă cu substratul limbii române. Nu există cuvinte din substratul limbii române”. Alt specialist care minte cu neruşinare! În tabelul „Alfabetele geţilor şi inspiraţiile altora” arăt că 28 de semne din cele 33 ale alfabetului secuilor, se găsesc identic sau foarte apropiat cu semnele geţilor. Iar acest alfabet al secuilor este luat de la românii din zona unde s-au aşezat, adică între izvoarele Bistriţei şi Mureşului, ape pe care plutaşii le foloseau să transporte lemnele către câmpie. Ei crestau lemnele cu diferite semne care se găsesc în alfabetele geţilor. Pe site spune specialista că tăbliţele sunt scrise în limba dacă. Dacă tot veselosul spune fără opreliştea bunului simţ ce-i bântuie freza, de ce n-am striga să audă neamul că tăbliţele sunt scrise în hitită, curvită, hurită, smintită, zbârlită, luvită,
17

semne silabice cipriote şi ale linearelor cretane A şi B. filolog şi lingvist într-un material pe internet îl face şuviţe pe Dan Romalo care susţine că tăbliţele sunt scrise în greacă.fiecare pune de o limbă şi-i trage tare! Dar şi prin Asia Centrală avem asemănări cu alfabetele siberiene sau brahmi din India. concluzii ce au la bază probe arheologice de 18 . Specialistul mă pune la zid spunând că nu cunosc istoria limbii române şi afirmă tăios: „Limba noastră nu are nimic în comun cu cea a dacilor. 19” folosind limba română arhaică. latina. teocratică. sec. dar şi puhoaiele de urlători din umbră. 19. o învârt cum vor ei şi nu le mai dai de capăt pentru că sfânta minciună poate oricând să fie adevăr! Nimeni nu a citit tăbliţele şi nu cunoaşte informaţiile adevărate scrise pe ele. tătară. uitat. că tot avem fiecare dreptul la o părere! Sorin Olteanu. paşnică. Cr. aşa că am putea presupune că tăbliţele sunt scrise în kazară. a. în Carpaţi. Şi continuă: „Ce s-ar întâmpla dacă v-aş spune că în realitate plăcuţele sunt scrise în greacă”? Adică pe Dan Romalo îl trage de urechi pentru că tăbliţele sunt scrise în limba română „cel mult până la jum. amestecând laolaltă hieroglife ale discului de la Phaistos. semantic şi filologic scrierea tăbliţelor. Nu suntem latini aşa cum ne vor ei! Ce ştim şi ce nu vrem să ştim despre trecutul neamului nostru? La această întrebare vreau să răspund cu puterea adevărului. 19”.…fie anonimul nostru a trăit într-o vreme în care cunoştinţele despre daci erau într-adevăr sumare. Specialistul afirmă că năbădăiosul plăsmuitor s-ar fi inspirat „din alte scrieri mediteraneene. treceau drept „scrieri enigmatice” prin sec. În dicţionar am la unele cuvinte comentarii mari şi un studiu comparativ al limbii române şi eme-gi cu irlandeza. pe care noi cei de astăzi o moştenim în cea mai mare parte. şi apoi moştenite în română”. 1989 arăta: „În mileniul al Vll-lea. iar mie îmi taie pofta de muncă spunând că sunt scrise în greacă! Specialiştii tot specialişti. latină şi o limbă necunoscută. cu toate. faptul că strămoşii noştri vorbeau o limbă. care. iubitoare şi creatoare de artă”. sec. în afara câtorva cuvinte transmise vorbitorilor de latină din Dacia. I-am amintit specialistului că discul de la Phaistos a fost descoperit în anul 1908. tracolog. chineză. ascuns sau trunchiat de cei nevolnici sau de simbriaşi ai minciunii. neagă cu vehemenţa adevărului ce nu mai poate fi discutat. interpretările fiind imaginarul celor care pretind că le-au înţeles. au o trăsătură comună. Un adevăr rătăcit. Toată zicerea o pune într-o carte. Toţi specialiştii arătaţi mai sus. dar i-au trebuit 25 de ani numai să le transcrie fără a reuşi să le citească. şi se puteau găsi în orice carte de popularizare a preistoriei Greciei. adică cel mult până la jum. Aşa gândesc unii străini despre istoria noastră foarte veche. iar Evans a descoperit în anul 1900 plăcuţele cu scriere cretană. prima şi singura în Europa…o societate matriarhală. Bucureşti. Textul de mai jos este o parte prelucrată dintr-un manuscris intitulat Dicţionarul nemuririi şi care cuprinde 2936 cuvinte româneşti identice sau asemănătoare cu eme-gi/sumeriană şi 4405 cuvinte româneşti vechi (arhaisme şi regionalisme) compuse din două sau mai multe cuvinte eme-gi. Arheologul american Marija Gimbutas în lucrarea Civilizaţie şi cultură. iar Aurora Peţan a analizat fonetic. dar care nu are nimic comun cu conţinutul lor. era o civilizaţie puternică. amneză. quechua.

osemintele arse ale unui om matur. O asemenea comunitate. Semnul crucii se găseşte pe întreg arealul culturii Cucuteni şi Precucuteni ce a cuprins la început jumătatea de nord a Moldovei extinzându-se ulterior peste întreaga Moldovă incluzând aici Basarabia şi Transnistria şi partea de sud-est a Ardealului. Simbolistica micilor obiecte este o dovadă clară a unui cult religios destul de elaborat.e. Boian. Întrucât scrierea pictografică de la Tărtăria era identică cu scrierea arhaică din Sumer. Tărtăria. Tot de aici au fost scoase dintr-o groapă plină cu cenuşă. În anul 1961 s-au descoperit la Tărtăria. Turdaş. Icoana. Gumelniţa.n. cu o simbolistică atât de variată şi de complexă care şi astăzi uimeşte prin profunzimea lor. Tângaru. Anul 2001 va rămâne o dată de referinţă în arheologia română ce ar trebui să aibă implicaţii majore în istoria noastră. Hăbăşeşti. Gorban. În urma unor săpături repetate în vatra satului. Dudeşti. Acesta-i al zecelea”. Cucuteni. Hârşova. în satul Isaiia. o brăţară de scoici marine şi trei tăbliţe de lut cu scriere pictografică.n. Ruseştii Noi. Cârcea. în apropiere de Huşi. centrat pe imaginea sacră a crucii şi dovedind că oamenii acelor vremuri trecuseră mult de faza hoardei şi a instinctelor primare. Geţii nu sunt indo-europeni aşa cum sună frumos la urechea multor dascăli ai neamului nostru. Vădastra. Hamangia. Parţa. Explicaţiile stufoase şi pline de pretenţii ale adevărurilor absolute nu pot arunca în uitare timpul şi spaţiul ca suport primar. Căscioarele. Dar majoritatea istoricilor români ascund acest adevăr şi ne duc pe calea plăsmuirilor susţinând că teritoriul carpato – dunărean devine vatră de cultură şi civilizaţie odată cu migrarea indo-europenilor în perioada 2000 – 1200 î. Petreşti. Vidra. Cruşova. dar ascunse în umbra unor interese meschine sau a unor ideologii deşarte. cum sunt Criş. un sumerolog rus a tradus în anul 1975 una din tăbliţe astfel: „În a patruzecea domnie pentru buzele (gură) zeului Saue cel mai vârstnic după ritual a fost ars. Ostrovu Corbului.e.e. Pe malul Prutului.n. judeţul Alba într-un vechi sit arheologic. Gura Baciului. S-a stabilit că scrierea de la Tărtăria este foarte asemănătoare cu scrierea din cultura Vincea care cuprinde toată zona balcanică şi a fost răspândită în mileniile VlV î. Leţ. comuna Gorban. a făcut o descoperire senzaţională. încât numai răuvoitorii pot susţine că ne-au adus aici „vânturile.e. Iar pământul pe care ne-a zămislit destinul ne-a oferit atâtea dovezi ale statorniciei noastre pe aceste meleaguri. Drăguşeni. Povestea şugubeaţă cu iz de adevăr istoric nu rezistă la o cercetare şi confruntare pertinentă a dovezilor arheologice şi lingvistice. Tărtăria. Vânătorii Mici. Tisa. Câteva dintre ele au o importanţă fundamentală în istoria şi cultura noastră. Cu această ocazie au mai fost descoperite câteva vase mici. profesorul de istorie Vecu Merlan.e. Noi am fost aici din timpurile fără început. 19 . Valea Lupului (precucuteni).necontestat. iar pe fundul unuia se vede incizat foarte clar semnul crucii cu cele patru braţe egale. Mai erau şi mici tronuri din lut ars având gravate semne pe ele. Hotărani. Acestea sunt vetrele veşniciei noastre ştiute.n. valurile”. Soroca.n. Rastu. Vasul a fost dus la muzeul de istorie din Iaşi unde s-a găsit în conţinutul lui o adevărată comoară: 21 de statuete feminine şi 21 de statuete masculine cu semne pe ele împreună cu 42 sfere mici de lut ars.e. Gorban. şi trebuie să amintim substraturile aşezărilor Strachina – Dorohoi şi Cuina Turcului de la Porţile de Fier sau cele din mileniile Vlll – lll î. pălăria latinităţii neamului nostru. mai multe statuete. Probele arheologice ne arată că locuim aici din mileniul al XV-lea î. a reuşit să aducă la lumină un vas ceramic care a fost apreciat pentru jumătatea mileniului V î. Peste această găselniţă au aranjat cu răbdare şi tenacitate. Datările cu Carbon 14 au arătat că cele trei tăbliţe de lut precum şi celelalte obiecte de ceramică aparţin unei culturi de la începutul mileniului V î. dar şi final al existenţei umane.n.

că emeşii (sumerienii) au plecat din teritori ul carpato-dunărean în Ki-en-gi (Sumer) în două valuri.n. ci aveau altare pe ultimul nivel al ziguratului. suflare. Cercetarea originilor neamului emeş şi a religiei lui dovedeşte că începând cu mileniul Vll în arealul carpato-dunărean existau comunităţi umane bine organizate. când a avut loc potopul de la Marea Neagră.n. Primul a plecat la mijlocul mileniului Vl î.e. au descoperit bolta în arhitectură.n. spirit. au construit primele lăcaşuri de cult sub formă de cruce cu cele patru braţe egale (crucea greacă spun lotrii. Dacă privim cu atenţie sigiliul emeş din secolul XV î. îşi venerau cu pioşenie străbunii şi natura. aveau în frunte un conducător civil şi un mare preot.n. Iar descoperirea senzaţională a crucii de la Gorban demonstrează că noi nu avem nimic cu indoeuropenii găselniţă a istoricilor occidentali.. având şi o profundă veneraţie pentru elementele naturii. facerea 20 .e. Tăbliţele de lut au păstrat pentru posteritate valori spirituale care reflectă modul lor de gândire şi de percepere a realităţii. Ei (străbunii noştri) au inventat scrisul la Tărtăria ducându-l în Ki-en-gi.care cunoştea prelucrarea şi arderea lutului. Pentru a dovedi acest miracol trebuie să analizăm termenii liturgici folosiţi şi de creştinismul iahvist ca o reflectare în timp a mitologiei emeş. iar getă/dacă cum spune adevărul). au dezvoltat structurile sociale urbane. care ştiau că nu sunt singuri în existenţa lor. au dezvoltat o societate de tip comunitar în care indivizii erau angrenaţi în relaţii specifice statului de drept modern. iar limba lor a fost folosită ca limbă liturgică până în secolul V î.e. pentru noi istoria nu consemnează nimic. Izvoarele istorice menţionează prezenţa apostolului Andrei în Dobrogea în secolul lll… şi cam atât. Dar chiar dacă ei au dispărut. Religia lor era o religie a entităţilor spiritualenergetice definite prin termenul lil care semnifică vânt. iar valul doi a plecat în prima jumătate a mileniului lV î. umbră. În jurul acestui cult al strămoşilor şi naturii au apărut formele incipiente ale religiei crucii.e. unde apare pentru prima dată crucea ca semn determinativ al sacrului şi troiţele maramureşene (unde trăiesc în prezent un grup de români care îşi spun cu mândrie nemeş) vom observa cu uimire că formele crucii sunt identice. au creat o formă de capitalism financiar. Ei sunt pionierii civilizaţiei europene!! Neamul emeş ne-a lăsat o cultură extraordinară. adevăr pe care nimeni nu vrea să îl recunoască. Societatea getă era foarte asemănătoare cu cea a neamului emeş pentru că ele au avut o rădăcină comună de plecare. Dacă celelalte popoare au fost creştinate prin sabie sau ucaz. când începe şi istoria acestei civilizaţii care a marcat atât de puternic cultura lumii şi în special cultura europeană. limba celor mulţi şi tăcuţi. iar acolo preotul oficia ritualul religios şi aducea ofrande. Principalele mituri din Biblie: facerea universului. Am păstrat un tezaur uimitor de cuvinte în limba veche. a confecţionării unor obiecte cu scop clar de a simboliza o gândire abstractă. cu o religie puternică şi conduse de sacerdoţi. În lucrarea mea „Limba noastră-i o comoară” apărută în anul 2002 susţineam cu o puternică argumentaţie lingvistică şi terminologie socială. creaţie. aceasta este şi caracteristica fundamentală a religiei neamului emeş. o mare parte a culturii lor a fost asimilată de cultura babiloniană. limba ţăranilor vorbită de-a lungul mileniilor. spun că zeii lor nu au statui. iar continuitatea noastră este marcată de alte repere temporale. că scriitorii antici referindu-se la religia geţilor. Ei nu se închinau la statui. De remarcat faptul. cunoşteau curentul electric şi făceau operaţii pe creier.

Acest transfer cultural a avut loc în perioada deportării iudeilor în Babilon de către Nabucodonosor (580 î.e. iar o parte din ei au încercat să-şi reformeze propria religie. împărţită în trei părţi. rai.n. existenţa raiului. chiar dacă poporul ce o vorbea dispăruse ca structură politică de cca. Istoria spune că atât Ioan Botezătorul.n.e. 1300 de ani. cel mai vechi oraş al emeşilor avea un lăcaş de cult respectat şi venerat şi de alte comunităţi. alţi 1000 de ani a fost religie şi pentru seminţii semite. primul păcat. Dar scrise cu cel puţin 2000 de ani înaintea pretinselor texte sacre ale iudeilor. dar în coasta lor au apărut la începutul secolului lll î. primirea tablelor de legi de la divinitate. aşa cum a fost şi este ca simbol sacru la comunişti stabilit tot de către un iahvist. A fost construit la jumătatea mileniului V î. cât şi Isus Cristos au fost esenieni. apărea steaua cu cinci colţuri. Pe monezile lor din secolul Vl – V î. steaua sub formă de disc cu şase braţe repartizate la distanţe egale sau de disc cu şase colţuri şi steaua cu şase colţuri (două triunghiuri isoscele suprapuse). Acţiunea a fost un eşec. Noi românii păstrăm şi în prezent mărul ca pom sacru în colindele de Crăciun: „florile dalbe lemn de măr”. a fost dusă în Ki-en-gi odată cu migrarea emeşilor în această regiune.). salvarea seminţiei omului de către Noe.n. Emeşii aveau ca simbol pentru zei. lupta cu balaurul. Acest sistem de construcţie religioasă a fost preluat de templul lui Solomon din Ierusalim. concepţie ce se găseşte şi în arhitectura bisericilor creştine care se mai numeşte crucea greacă! Dacă privim crucea de pe fundul vasului descoperit la Gorban vedem că este o cruce cu cele patru braţe egale (pe care nişte şmecheri ne-au furat-o spunând că s-a născut sub freza lor grecească!). Tot de la ei. Uimirea arheologilor a fost şi mai mare când în stratul al paisprezecelea s-au descoperit fundaţiile unui templu datat la mijlocul mileniului lV î. Karl Marx. iar templul de aici s-a dovedit a fi prima construcţie cu caracter religios din lume. toate se găsesc scrise pe tăbliţele de lut ale culturii emeş. înalt) ca divinitate din care au apărut ceilalţi zei (spirite).e. Stăpânul Soarelui. Acesta a creat 21 . inclusiv României şi nu ţărilor cu climă caldă cum sunt Iraqul sau Israelul dovedind rădăcina mitului. Eridu. galii. Aşa se explică faptul că românii nu au fost creştinaţi prin ucaz sau sabie. iudeii au luat simbolul lor religios „steaua lui David” când au fost deportaţi în Babilon. Trebuie precizat că religia emeşilor era monoteistă avându-l în frunte pe AN (cer. Aici iudeii au luat contact cu această cultură fabuloasă.e. alături de brad la căsătorie şi stejar la înmormântare. potopul. iar în creştinismul catolic şi ortodox crucea are un braţ mai lung pe care se sprijină. O asemănare uluitoare cu mitologia emeş şi a creştinismului se găseşte în religia incaşilor care are în centru pe Viracocha ca fiind Creatorul. care se găseşte pe sigiliile emeş fiind simbolul cultului creştin etiopian.e. iar iudeii au cunoscut-o în deportarea din Babilon.n. având formă unei nave dreptunghiulare. pe care scrierile vechi i-au numit eseni/esenieni datorită religiei lor. păcat ce nu a fost iertat de Dumnezeu şi a urmat alungarea din rai. În Biblie se spune că şarpele a ispitit-o pe Eva îndemnând-o să muşte un măr care era în pomul cunoaşterii. Cele trei simboluri se găsesc în steaua noastră cu care se colindă de Crăciun. Dar mărul este un pom caracteristic regiunilor temperate. naşterea Evei din coasta lui Adam. unde emegi (limba sumeriană) era limbă liturgică.neamului omenesc. Asemănarea arată că religia crucii s-a născut la est de Carpaţi. le-a legănat speranţele timp de 2000 de ani.n. Fiecare oraş emeş avea câte o divinitate protectoare care locuia într-un templu închinat în acest sens.

Această asemănare i-a făcut pe invadatorii spanioli să-i acuze de blasfemie şi să se poarte şi mai sălbatic cu ei nimicind orice urmă de cult incaş. Nu ştim dacă au dispărut creatorii monumentelor de tip Stonehenge sau dacă au format structuri sociale împreună cu noii veniţi. şi ţin populaţiile sub sabie până la începutul secolului V e. aşa cum de multe ori privim noi lumile trecute.e. transportul şi ridicarea lespezilor.din piatră nişte uriaşi pe care i-a trimis printre oamenii primitivi pentru ai civiliza şi ajuta (mitul evreilor de la noi!). acesta i-a nimicit printr-un potop imens şi a salvat numai un bărbat şi o femeie. Viracocha a coborât pe pământ şi a creat oameni din lut care sunt străbunii actualului neam omenesc.n. iar după unii cercetători erau şi centre de studiere a cerului şi marchează prima manifestare a artei monumentale prin care omul se eliberează de lupta pentru supravieţuire şi concepe o construcţie destinată grupului social căruia îi aparţine. Dar la Isaiia s-au mai descoperit două tăbliţe de lut ars cu semne aşezate într-o anumită ordine care sugerează că este o formă de scriere simplă. Aceste construcţii realizate în mai multe etape începând cu primele secole ale mileniului lll î.e. Istoria străveche a insulelor britanice este marcată de perioada megalitică când o populaţie necunoscută a înălţat mai multe monumente numite henge. Indo-europenismul este bun doar pentru cei care refuză să accepte realitatea probelor arheologice şi lingvistice sau pentru liftele care vor glorie. Rugăciunile erau adresate unei Sfinte Treimi şi Fiului lui Dumnezeu cel care a murit.n. trebuiau să existe comunităţi umane cu zeci de mii de indivizi. a înviat şi s-a înălţat la cer fiind aşteptat să vină într-o zi să salveze neamul inca şi să-l mântuie. Pentru manevrarea blocurilor de piatră de zeci de tone din care sunt realizate aceste monumente. tot el fiind părintele dinastiei regale Inca şi fondatorul imperiului. este un fenomen extraordinar. când le abandonează. Aceste comunităţi nu au dispărut din istorie odată cu terminarea monumentelor. Şi totuşi cuvintele arată că în timpurile străvechi populaţiile respective au vorbit limbi foarte apropiate sau poate au avut o limbă comună. Dar emegi (limba sumeriană cum au botezat-o specialiştii) are legături şi cu limba …engleză!!! Descoperirea este uluitoare dacă ne gândim că aceste civilizaţii nu s-au întâlnit niciodată pe drumul istoriei. Romanii ocupă insulele britanice la mijlocul secolului I e. Dar pentru că lumea s-a umplut de răutăţi.n. iar gândirea lor nu era a unor primitivi. bine organizate care să participe efectiv la dislocarea.n. Ei credeau în reînvierea trupului şi în Ziua Învierii tuturor oamenilor. şi situate în zone deschise aveau un caracter religios.e. Despre constructorii lor nu se ştie nimic. Tărtăria şi Isaiia sunt cele două puncte unde s-au descoperit primele forme de scriere din istoria lumii. insulele britanice au fost ocupate de triburile celţilor veniţi de pe continent. Numai faptul că aceşti oameni aveau capacitatea de a sintetiza şi simboliza ideile.n şi au măturat complet această cultură. Numai în insulele britanice există aproximativ 200 de construcţii de tipul henge. iar noi ne facem că ne plouă în cap cu indo-europeni care ne-ar fi vizitat în jurul anului 2000 î. Construcţiile în sine arată un nivel evoluat al cunoştinţelor arhitectonice dovedind şi existenţa unor structuri sociale bine organizate. Am impresia că există străini (Marija Gimburas) mult mai corecţi în aprecierea trecutului nostru faţă de acei românaşi puşi să umble cu şoalda prin istoria neamului. Celţii au preluat aceste monumente şi le-au dat o nouă viaţa prin religia lor condusă de druizi. Am făcut acest scurt istoric să pot pune întrebarea: ce legături au existat între populaţiile care 22 . Deocamdată! La mijlocul mileniului I î.

din ţinutul carpatic unde a fost zămislită „prima şi singura în Europa…o societate matriarhală. cuburi şi s-au emis mai multe ipoteze privind semnificaţia lor. în nordul Iraqului. Următorul val de migraţie a fost al albilor (albi: veşmintele albe purtate de acest neam + on: neam. iar acestea aveau la rândul lor anumite semne. Iar cele 260 (numai atât am scris eu în prezentul studiu.e. iar în picioare purta un fel de cizme.S. În deşertul Taclamakan (partea de nord-vest a deşertului Gobi) s-au descoperit mai multe zeci de mumii ale unei populaţii de origine europeană. Era încins cu un brâu cu modele deosebite care se găsesc în ţesăturile vechi din Europa Centrală şi Răsăriteană. Ţineau un fel de evidenţă cu ajutorul unor bile cu semne pe ele pe care le puneau în vase. La Nuzi. scoţiană şi irlandeză. piramide. În localitatea Gorban din judeţul Iaşi a fost descoperit în anul 2001 un vas care avea înăuntru o adevărată comoară. care au în interior mici obiecte din argilă: conuri.n. Fărâme din limba celor care au construit monumentele megalitice se găsesc chiar şi în prezent în limba engleză. iubitoare şi creatoare de artă”.e.n.) şi preced cu unul sau două secole apariţia scrierii cuneiforme. Această civilizaţie a existat pe la 2500 – 1700 î.n. stabilindu-se în Ki-en-gi unde au realizat o civilizaţie şi o cultură unică în lume. Şi cizmele aveau modele cusute pe ele. Aceste bule sferice provin din perioada Uruk lV (3300 – 3100 î.e. 21 de statuete cu simboluri feminine şi 21 de simboluri masculine împreună cu 42 sfere mici de lut ars. teocratică. un bărbat de 2 m. tot în număr de 48.e.au construit monumentele megalitice din insulele britanice. emeşii. clan) către vest pe la sfârşitul mileniului lV î. Mai erau şi mici tronuri din lut ars având gravate mici semne pe ele. iar studiul în sine este doar o mică părticică din ceea ce se cere făcut. modelate. paşnică.n. Pe faţă avea pusă o pânză de culoarea hainei.. cu păr roşcat sau şaten deschis îmbrăcat cu o haină lungă până la genunchi de culoare vişiniu închis.e. s-a găsit un vas de argilă conţinând 48 de astfel de obiecte mici. iar ultimele rămăşiţe au dăinuit până în secolul Vlll î. sud prin rahmanii plecaţi din Moldova şi cunoscuţi ca brahmani în India şi sud-est traversând subcontinentul indian.e. pentru că trebuie răscolită în profunzime limba engleză veche cu dialectele ei şi limbile galeză. pantaloni albaştri. pătrate. În prima jumătate a secolului XX. pe la mijlocul mileniului lV î. şi au avut ca punct final insulele britanice unde au realizat arhitectura megalitică preluată mai târziu de celţi.A). cele trei populaţii au o rădăcină comună şi ea se află în societatea mileniului Vll î. Oceanul Pacific şi ajungând pe coasta de vest a Americii de Sud unde au dat naştere civilizaţiei şi culturii inca. populaţia carpatică şi neamul emes (sumerienii) din Ki-en-gi (Sumer)? Răspunsul este unul năucitor. de la o simbolistică religioasă până la un sistem simplu de evidenţă şi calcul. A treia mare migraţie a fost către est cu ramificare către nord-est prin nordul Chinei (civilizaţiile Taklamacan din vestul deşertului Gobi şi Karacum din estul Tadjikistanului) şi punct final nordul Japoniei prin populaţia ainu (cunoscută în cronicile japoneze şi sub numele de emişi).n. a publicat în anul 1981 o sinteză asupra unui număr de 23 . Cercetătoarea Denise Schmandt-Besserat de la Universitatea din Austin (Texas U. Era o civilizaţie cu agricultura bazată pe irigaţii şi un comerţ foarte dezvoltat cu India de vest.n. dar în realitate sunt aproape 2000) cuvinte din limba engleză care se găsesc în româna veche şi emegi demonstrează cu prisosinţă acest lucru. Mohenjo – Daro şi Sumer. am ajuns la concluzia că ţinutul carpatic a fost o vatră de migrare către alte meleaguri a unor comunităţi umane care au creat culturi uluitoare acolo unde şi-au găsit vremelnicia. în mai multe centre ale culturii emeş s-au descoperit mici bule din argilă. limba română veche şi engleza. iar pe partea exterioară a vasului era o listă cu scriere cuneiformă care enumera o listă de animale. Studiind comparativ emegi.. Primii au plecat către sud-est.

a părăsi + macan/Magan: civilizaţia de la Mohenjo-Daro). iar adevărurile se stabileau în funcţie de puterea şi persuasiunea celui mai tare. procedeu găsit şi la o tăbliţă de la Tărtăria. Perfidia manipulărilor istorice s-a manifestat foarte puternic odată cu constituirea statelor moderne pe principiul naţiunii sau a naţiunilor majoritare. Am făcut acest comentariu de istorie veche să arăt că noi nu suntem indo-europeni aşa cum ne dau la cap profeţii neamului. a pândit când Dunărea era îngheţată şi tulio! Asemenea basme (născociri). a existat o civilizaţie înfloritoare. a spune. susţinute de istorici şi lingvişti români ne-au făcut la fel de mult rău ca şi cotropirea gliei străbune. În realitate sistemul a fost adus de neamul emeş (sumerieni). În nord-vestul Chinei sunt menţionaţi toharii începând cu secolul lV î.n. aici la mijloc de drum. ei au considerat că au descoperit strămoşul lingvistic. Şi dacă nu suntem indo-europeni. iar în prezent se găsesc în Turkmenistan.200 bule sferice şi fragmente de bule cunoscute. care erau consideraţi ca un popor ieşit de undeva. discuri. flecăreală. Ce catastrofe au năvălit peste comunităţile carpatice. dar niciodată această înclinare nu ne-a adus linişte sau bunăstare. dar şi alte direcţii (takla: vorbărie. pe acest teritoriu când au migrat din locurile de baştină. timp au fost răstălmăcite de tot felul de minţi ciuntite. Obiectele găsite în bulele sferice nu erau găurite şi se regăseau imprimate pe exteriorul acesteia. Cred că aceştia sunt urmaşii vechilor populaţii care au trăit în mileniile lll şi ll î. Dovezile arheologice menţionate demonstrează că în mileniile Vl – lV î. La aceasta mai trebuie adăugat şi suportul naţional deosebit dat românilor de sub stăpânirea austriacă. Aceste două elemente spaţiu. pe teritoriile din jurul Carpaţilor. Iar noi fiind puşi de soartă.n. altfel vom trăi în continuare în sminteala făcătorilor de adevăruri sacrosante. populaţie de origine indoeuropeană. Această poveste cu pretenţie de adevăr absolut s-a născut foarte chinuit în mintea reprezentanţilor Şcolii Ardelene la sfârşitul secolului al XVlll-lea dintr-o dorinţă sinceră de identificare a naţiunii române din Ardealul aflat sub ocupaţie austriacă. cu o religie bine conturată care a fost dezvoltată de grupurile umane ce au migrat în ţinutul dintre Eufrat şi Tigru. atunci nu suntem nici latini. Kazahstan.e.e. în revista Technology and Culture. a conduce. ţinuturile din jurul Carpaţilor. În deşertul Karacum s-a descoperit o „civilizaţie a oazelor” care a dăinut cam în aceeaşi perioadă cu civilizaţia din Gobi (Taklamacan) cu o agricultură bazată pe irigaţii şi care făcea comerţ cu oraşele emeş şi acadiene. 24 . Minciuna a găsit un domeniu vast de manifestare în care oricine putea contesta pe oricine sau orice. Unele din micile obiecte au fost perforate (conuri. unde teritoriul era împărţit sau răşluit după componenta etnică. Principalul centru era Agi Kui. înrudită cu sacii/sciţii.n. Uzbekistan.e. sau urmaşii colonilor romani amestecaţi cu slavi sau că suntem o populaţie slavă din sudul Dunării. dar fără a se şti când şi de unde. Ea ajunge la concluzia că reprezintă preistoria scrierii şi ele provin din Sumer. Tadjikistan. care a suferit un proces de latinizare în convieţuirea cu populaţia băştinaşă şi i-a venit un dor de ducă mai spre nord. dar în special al argumentelor lingvistice. Iran. ne-am aplecat sub furtuni când spre apus când spre răsărit. în ţinuturile Taclamakan şi Karacum. iar această minciună nu poate să reziste în faţa probelor arheologice. năimite sau smintite ajungându-se la monstruozităţi că am fi de origine slavă. au determinat spargerea lor şi răzleţirea în cele trei zări? Pentru lămurirea acestei întrebări trebuie să căutăm în umbrele timpului calea care să ne ducă spre lumină. bile) ceea ce demonstrează că erau înşirate pe sfoară. care la rândul lor erau înrudiţi cu geţii. la tradiţia veche a istoriei europene. Şi pentru că în limba română există cuvinte identice sau asemănătoare fonetic şi semantic cu limba latină.

800 de ani şi nu şi-au pierdut limba sau obiceiurile aşa cum ar trebui să fie după dogma latinităţii. îşi mai păstrează şi în prezent dialectul. În susţinerea celor afirmate voi apela la mai multe feluri de probe. chiar dacă numărul lor s-a redus la cca 200 persoane. nenorociri şi distrugerea unor sisteme sociale când s-a trecut la ocuparea teritoriului. iar pretinsa latinizare a poporului român s-a realizat în fapt începând cu a doua jumătate a secolului XlX şi continuă şi astăzi. Romanii au urmărit să pună mâna în special pe minele de aur şi argint din Apuseni. cât şi un rol strategic pe care romanii l-au luat în considerare mereu la împărţirea teritorială făcută de-a lungul ocupaţiei. o comunitate de câteva mii de oameni emigrată din Ardeal în secolul XV în Croaţia sau poate o rămăşiţă a vechilor geţi. am făcut-o şi cu turcii timp de câteva secole. iar noi şi acum nu prididim să ne lăudăm prădătorii. Se spune că în această perioadă atât de scurtă. noi o păstrăm în limba veche şi contemporană într-o măsură uimitoare. nu s-au grecizat. ei au adus. cât şi sub bizantini. ne-am mai uitat şi în est 45 de ani până am ameţit. Istro-românii. Lipovenii au 300 de ani de când trăiesc în mijlocul poporului român. care au stat şi stau şi în prezent la îndemâna celor care se ocupă cu studierea originii limbii române. Albanezii au stat sub ocupaţie romană timp de 562 de ani şi sub ocupaţie bizantină aproape 9 secole şi nu s-au latinizat. Cel mai concludent exemplu este al aromânilor care. o facem cu ei în orice ocazie. Aceste zone au avut atât un rol economic. Mai mult şi în prezent ei au două dialecte. Ardelenii au stat sub ocupaţie maghiară cca. Nicăieri în istorie cuceritorul nu a venit să aducă celor cuceriţi flori. aşa cum ne dăscălesc unii cu această poveste însăilată pe sub togă despre binefacerile civilizaţiei Romei. care erau vitale pentru acest popor prădător şi plin de aroganţă. geţii ca nişte sărăntoci şi-au lepădat limba precum o boarfă uzată şi plini de dragoste pentru cuceritori au mers în castrele lor să ia lecţii de latină. iar cei mai grei de căpăţână (comatii) erau traşi de coamă. Această limbă vorbită de ei. Răscoalele nenumărate ale geţilor ocupaţi şi vizitele de lucru neanunţate ale geţilor liberi prin castrele romane sau peste Dunăre dovedesc că aceşti prădători. deşi ocuparea lor a fost totală atât sub romani. am urmărit să demonstrez că geţii aveau o limbă inconfundabilă. iar relaţiile lor au fost numai între stăpân şi slugă. busuioc şi ceva parale. chiar dacă convieţuim de peste 2000 de ani. Istoria a consemnat că dragostea pe care o purtau geţii cuceritorilor romani s-a măsurat totdeauna numai cu ascuţişul săbiei. deşi au un dialect apropiat cu limba noastră. dar cu unele cuvinte care se găseau în latină. Să ne amintim ce dezmăţ a urmat la Roma după cucerirea Geţiei şi jefuirea ei de tot ce se putea jefui. la fel este situaţia ţiganilor cu care convieţuim de cca 600 de ani. chiar dacă aveau sub control o parte a gliei străbune nu au învins şi dorinţa de neatârnare a străbunilor noştri.Ca să arăt că nu ne-am schimbat limba sub ocupaţia vremelnică. parţială şi prădalnică a romanilor aşa cum îţi schimbi straiele. Argumente istorice. Ocupaţia romană asupra Geţiei/Daciei a durat aproximativ 165 de ani şi a inclus în provinciile controlate de cuceritori doar o parte din teritoriul locuit de triburile geţilor. totuşi nu şi-au pierdut identitatea lingvistică şi tradiţiile. crime. dar şi-au păstrat cu sfinţenie limba şi obiceiurile. Prea ne cred unii proşti sau grei de cap!! 25 . jafuri de tot felul. ci au rămas un popor căruia nu-i neagă nimeni originea tracă.

Dacă săndăluţa romană a păşit falnic în toată peninsula italică timp de aproape 700 (şapte sute) de ani cât au controlat-o până la prăbuşirea Imperiului Roman de Apus în anul 476 e. Popoarele din Africa care au fost tratate cu o sălbăticie greu de imaginat au reuşit să-şi păstreze limba şi cultura. grecilor din sudul peninsulei. popor care vorbeşte un dialect apropiat de limba română şi pe care istoria l-a consemnat foarte rar. dar şi-au păstrat intact portul timp de 2000 de ani. Grija prădătorilor faţă de cei prădaţi este consemnată de istorie ca un blestem al celor neputincioşi în faţa violenţei oarbe sau a vicleniei. cum pot explica magiştrii noştri în lingvistică faptul că şi în prezent în Italia se vorbesc 12 dialecte. calceus (papuci din piele de căprioară).n.. Greu de acceptat ideea că geţii au renunţat la limbă în 165 de ani de ocupaţie străină. iar femeile gete purtau 26 . enemides (pantofi cu vârf moale). Să facă geţii excepţie de la această regulă elementară a supravieţuirii în care orice supus încearcă să-şi păstreze identitatea şi să scape cât mai repede de stăpân? Nimeni cu mintea întreagă nu poate accepta această tâmpenie. Argumente etnografice. laconica (sandale pentru plimbare. Dar acest blestem al istoriei ne-a făcut să avem circari printre noi şi chiar la noi acasă. Femeile romane purtau în picioare: campodes (sandale uşoare pentru drumeţie). În picioare purtau opinci. triburilor samnite. Istoria ne spune că puterea militară a Romei s-a înzdrăvenit după mari opinteli împotriva etruscilor. peribarides (încălţăminte numai pentru nobili). Columna lui Traian din Roma ni-i prezintă pe geţi îmbrăcaţi în iţari cu căciulă (cuşmă) şi cămaşă lungă până aproape de genunchi încinsă cu un brâu. după ce i-au măcelărit pe incaşi şi celelalte popoare amerindiene le-au mai dat şi o mulţime de boli. iar ca arme foloseau arcul cu săgeţi şi sabia încovoiată la vârf. saltides (pantofi uşori pentru dans). crepidae (botine de folosinţă curentă).n.e.) muleus (papuci din stofă brodată cu aur). Imaginea de pe columnă este în fapt imaginea tipică a ţărăncii şi ţăranului român de la începutul secolului XX. reducând populaţia la aproape un sfert într-o sută de ani. iar cel mai bun exemplu este moartea viteazului Diogio/Decebal după zicerea romană. conipodes (pantofi cu vârf ascuţit). După ce-au supus toată peninsula la sfârşitul secolului lll î. Spaniolii. Dar să mergem cu pipăitul chiar în bârlogul ursului (romanilor) să vedem cum stau lucrurile la ei acasă în ciubota italică. Cu tot acest dezastru ei şi-au păstrat limba şi cultura chiar dacă de atunci trăiesc într-un mediu social străin lor. însemnă că nu are cu ce să gândească şi pentru o asemenea meteahnă nu va fi pus în obezi sau trimis la ocnă.Asemenea argumente nu dau bine deloc la dogma latinităţii. Femeile dace purtau cămaşă lungă peste genunchi cu deschidere la gât şi umblau încinse pe mijloc. iar în România (fosta Dacie) nu există dialecte. a punilor care au bătut în porţile Romei într-o vizită nepoftită. Mă opresc aici pentru că atât ne interesează pe noi. celţilor din nordul peninsulei italice. în ciuda faptului că sistemul social a fost distrus în cea mai mare parte. povestea este prea străvezie ca să fie şi adevărată. coturni (botine scumpe pentru teatru şi ceremonial). Cine nu vrea să gândească. Ei care erau cel mai numeros popor din Europa nu s-au vândut ca o turmă de oi cohortelor romane. care au făcut ravagii. chiar dacă a fost sub ocupaţie romană numai jumătate din teritoriu timp de 165 de ani. Dar acest port este specific şi aromânilor. şi nu au mai avut pe cine jefui (acesta era obiectivul oricărui război în antichitate dus pe teritoriul străin) romanii şi-au înălţat ochii către răsărit şi în urma unor războaie cumplite au ajuns să controleze toată peninsula balcanică până la Dunăre. lancia (papuci de casă). care a preferat să se sinucidă decât să fie circar la Roma. iar în portul lor actual nu se găseşte nici un element din vestimentaţia romanilor! Să ne oprim asupra elementelor de vestimentaţie specifice celor două popoare.

După cum se vede nimic comun în sistemul de organizare administrativă nu am păstrat de la aceşti prădători. Mergând pe urmele povestirii lui Homer.n. a crezut că a descoperit comoara lui Priam şi a confirmat că Iliada trebuie privită ca o sursă de informaţii istorice. când s-au aşezat în sudul Dunării în secolul Vl e. Şi atunci de ce nu vrem să acceptăm şi ideea că latinii ar fi urmaşii troienilor. cămaşă (subbcula). atunci cum susţin lingviştii că geţii au renunţat la limba lor şi aşa. după ce şi-a otrăvit mintea cu Iliada a spus că războiul Troiei este o realitate istorică. iar în jur avea 27 . Dacă nu le-am preluat portul şi nu le-am asimilat cuvintele care definesc vestimentaţia. Şi invers să vedem dacă vestimentaţia noastră se găseşte în latină.opinci sau umblau cu picioarele goale. Nici folclorul şi nici tradiţiile noastre nu sunt comune cu cele ale latinilor. Termenii noştri care definesc vestimentaţia tradiţională sunt mult mai vechi decât cotropirea Daciei de către romani şi nu au nimic comun cu limba acestor invadatori. Schliemann a descoperit ruinele Troiei. Povestea este încântătoare numai că nu a avut putere de convingere la istorici până a venit un „nespecialist” nepoftit pe nume Schliemann. Ei ştiu că în siturile arheologice din România s-au descoperit mărtişoare vechi de 8000 de ani. Peste mare. chiar dacă unii bagă în această matriţă tot ce este specific şi ne individualizează de alţii. misi. Această afirmaţie trebuia verificată şi dovedită cu probe. într-o sminteală generală s-au trezit vorbind latina pe coclauri. După cum se vede nu le-am moştenit nimic din vestimentaţie. Iar bulgarii au preluat acest obicei de la geţii/mesii. vici – aşezări rurale unde anexau şi cătunele băştinaşilor şi pagi – denumirea aşezărilor formate din populaţia autohtonă. Dovada vine şi de la tradiţia mărţişorului. iar ei sunt urmaşii troienilor. Troia ca centru urban a fost datat din mileniul lll. cultura de la Çatal Hűyűk a înflorit în aceeaşi perioadă. Geţii locuiau în cătune şi sate fiind organizaţi pe şatre. iţari (bracae). a fost distrus de mai multe ori şi iar reconstruit până l-au făcut cenuşă aheii. Mitologia romană spune că neamul latinilor ar fi venit în Italia după distrugerea Troiei de către greci. iar din mileniul Vll există mai multe centre de cultură a căror viaţă poate fi urmărită o perioadă lungă de timp. Iar Troia a fost un centru important de tranzit între aceste două orizonturi ale lumii vechi. ionieni (din neamul ilirilor şi al tracilor). În sudul Dunării. Populaţia acestei zone era un amestec de pelasgi ca vechi locuitori ai Greciei. poate ahei şi alte seminţii. vom constata: căciulă (pileus). în podişul Anatoliei. hitiţi. iar tradiţia acestei podoabe de primăvară o au numai românii. adică cei care cu mii de ani formau marea familie a tracilor după vorba grecilor. Ca să facem lumină în această nebuloasă a originii limbii române trebuie să vedem cine au fost latinii şi originea limbii lor. dar ai noştri latinişti spun că tot de la Râm se trage şi şnuruleţul cu cele două buburuze. Arheologia ne oferă probe indiscutabile că ţinutul carpatic a fost locuit încă din mileniul XV. existenţa unor populaţii care practicau păstoritul şi o formă de agricultură mai simplă. călţun (caliga). care nu se găseşte în obiceiurile romanilor. nordul carpatic şi sudul anatolian cu Asia Mică. iar romanii pripăşiţi pe la noi trăiau în canabae – aşezări de lângă taberele militare. care ne-au lăsat dovezi clare ale trecerii lor prin timp. când evenimentul este menţionat cu lux de amănunte în Iliada. În mileniul V din Carpaţi până în Anatolia existau comunităţi umane. bulgarii. aromânii şi albanezii. cojoc (pelliceum). Poziţia geografică îi permitea să controleze comerţul dintre nord şi sud. iar Homer a pus în versuri acest eveniment tragic lăsându-l posterităţii. Dar de ce avem unele cuvinte comune fonetic şi semantic cu limba latină ? Argumente lingvistice. în peninsula balcanică şi Grecia probele arheologice dovedesc începând cu mileniul V. care.

confuz.e.un ţinut foarte roditor. Aceste cuvinte arată că neamul pelasgilor nu a dispărut niciodată din sudul Dunării.n. largul mării. iar cei din nordul Dunării îşi spuneau rumân. guvernator. avere. Dar în ţinutul lor de origine – regiunea muntoasă a Macedoniei. iar o parte din locuitori s-au salvat plecând spre alte meleaguri şi ajungând în Italia. Sensul social al termenului este cel care se îngrijeşte de existenţa unei comunităţi şi de raporturile dintre comunitate şi indivizi sau dintre membrii comunităţii.) a organizat statul şi armata devenind cea mai mare putere în zonă ceea ce nu-i încânta deloc pe greci. neam. iar pe la 1200 exista în această regiune o cetate numită Pelag. a defila + a: a adăpa vitele. chiar dacă fiecare l-a botezat după timp şi nărav. cei din nord i-au reţinut fonetic şi semantic aşa pentru că vorbeau aceeaşi limbă sau o limbă foarte apropiată. Filip. prin bătălia de la Cheroneea. Dar acest cuvânt există şi în latină sub forma pelagus care semnifică întindere mare de ape. rude + ia: ţinut. armă. dar a fost refuzat pe motiv că este barbar (străin). Opulenţa şi luxul acestei cetăţi a atras poftele aheilor. loc. imensitate şi se compune din fonemele emegi (limba străbunilor carpatici) pel: a fi întunecat. Cum aceşti pelasgi erau navigatori. mare. braţ. a se murdări.n. ahei. Deci cele două limbi păstrând termenul pelag/pelagus într-o formă apropiată. a locui. dar şi de şeful unei familii formate din mai multe generaţii sau a unui clan. în munţii din nord. În limba română veche cuvântul pelag are semnificaţia de întindere mare de ape.) nu se mai aminteşte nimic de pelasgi. Populaţia din sudul Dunării. Din comercianţi şi pescari. Acesta a cerut să participe la întrecerile olimpice a grecilor din anul 340 î. neam. există o depresiune cu aspect de câmpie numită Pelagonia (pelag + on: popor. a apăra).e.e. renumit pentru creşterea oilor şi cailor. iar în NV regiunii există o vale numită Polag. adică baştina păstorilor sau rădăcina neamului păstorilor. rădăcină. Capitala regatului macedonean se numea Pela (pel: a fi întunecat. Filip îi învinge pe greci şi supune toate oraşele state. iar sărbătoarea este numai a elenilor. în mileniile V-l î.e. a se murdări. faimă. regele Macedoniei (359-336 î. a se plimba.n. Pe acelaşi teritoriu al munţilor din nordul Greciei câteva secole mai târziu istoria îi menţionează pe macedoromâni (machidoni) sau aromâni. pelasgii au devenit păstori în munţi pe platourile aride şi înalte. dar cu aceeaşi semnificaţie semantică. clan). la sfârşitul secolului V î. Macedonenii (machidonii) vorbeau o limbă diferită de a grecilor şi erau priviţi de aceştia ca barbari. fondând imperiul elenistic. aşa cum este în prezent aromâna şi româna. coastă. În „perioada obscură” a grecilor (secolele Xll – Vll î.e. parte. învechit. se găseşte în eme-gi sub forma patesi şi are înţelesul de administrator. a defila.n. străbun. şi a împins graniţele puterii sale până în India. care trăiau mai mult din jaf şi silnicii. După ce au cucerit oraşul cu faimosul „cal troian” l-au jefuit şi l-au dat pradă focului. În 28 . După doi ani. se formează şi se consolidează statul macedonean ca o monarhie. Pe acest teritoriu. Valurile de invadatori – ionieni. Alexandru Makidon a preluat conducerea statului în anul 336 î. mare.n. Ei îşi ziceau în epoca feudală armân (aromâni sau makidoni).e. dar aceasta nu înseamnă că ei au dispărut sau au fost asimilaţi de greci. Acest cuvânt arată că a existat de-a lungul timpului o legătură strânsă între cei din nordul şi sudul Dunării.n. Fiul acestuia. în latină cu sensul de tată biologic. vorbea o limbă apropiată cu cea din nord pentru că pelasgii erau neamuri apropiate cu triburile carpato-dunărene. a se plimba + ag: a aranja.. Cuvântul pater. înseamnă că au o rădăcină comună. eolieni şi dorieni – care s-au stabilit în Grecia i-au împins pe pelasgi de pe litoral în ţinuturile cele mai grele vieţii. iar ţara lor (Grecia) era înconjurată de ape.

a distruge. de unde ne-a rămas această meteahnă a mioriticului. lung. Zice cronicarul în al său letopiseţ că „de la Râm ne tragem”. dar mai ales leau suportat 165 de ani tirania şi violenţa însoţită de un jaf fără pereche. necaz. suntem urmaşii geţilor. În migrarea lor către sud triburile de greci au trecut pe la noi şi ne-au găsit aici stăpânind munţii şi apele. În eme-gi există cuvântul git cu sensul de bărbat. geţii i-au considerat nebuni pe motiv că ei nu au râvnit la civilizaţia romană. Eu cred că de la Râm ni se trage! În eme-gi (limba străbunilor carpatici) râm are semnificaţia de străin. Ca să înţelegem semnificaţia acestui cuvânt trebuie să umblăm puţin prin memoria istoriei şi să ne amintim de năravurile şi apucăturile romanilor. duşman. străvechi. iar ocrotirea era numai sclavie. Înnebuniţi după avere şi putere. Atât dispreţ arată faţă de memoria acestui popor. viguros. Spun profeţii întru adevăruri plăsmuite că acest cuvânt vine din limba slavă şi arată chiar capitala imperiului roman. În 29 . neamul care stăpâneşte. cât şi din vest. Dar limba noastră are şi forma de pater cu sensul de nebun. Sunt get!.quichua există termenul de patiri cu semnificaţia de responsabil sătesc care împarte puii de lama când se întorc toamna de la păşunat. de la originea neamului. rău. distanţă mare + get) cu sensul de neaoş. din moşi strămoşi. De ce nu admitem că slavii au împrumutat din limba noastră acest termen pentru că geţii au intrat în contact cu romanii cu cca 500 de ani înaintea lor şi i-au cunoscut foarte bine. a stăpâni. originea neamului. violent. care după imaginaţia lor bolnavă. suflet. duh. adevăraţi. În limba română există verbul a râma cu sensul a duşmăni. au aplicat sistematic o jefuire absolută a bogăţiilor. a merge departe. Sunt get!. a conduce. În limba română avem cuvântul getbeget (get + be: a fi generos. iar noi cunoaştem vicleşugul venit atât din est. autentic care te duce cu gândul la rădăcina străveche a neamului nostru. a pune la cale o ticăloşie. ostilitate. a batjocori. şi-a uitat prădătorul ce i-a transformat în robi şi le-a luat chiar cenuşa din vatră? Noi i-am păstrat ca duşmani şi oameni vicleni puşi numai pe răutăţi şi această semnificaţie dăinuie şi astăzi în expresia „mă râmi”. geţii au fost consideraţi ca un popor plin de înţelepciune şi cu năravul meditaţiei. Identitatea semantică şi fonetică nu poate fi pusă în discuţie. Niciodată prădătorii nu au adus fericire celor prădaţi aşa cum au pretins. În cultura greacă. Cu aceeaşi semantică limba română are cuvântul părinţi formă puţin modificată prin inversarea ultimelor silabe. ţicnit. nu au alergat după aurul şi argintul lor. Pentru pretenţia lor de civilizatori şi apărători ai celor slabi. Dar slavii au venit peste noi la cca două secole după retragerea romană din Geţia. get. După ce au supus sub jugul lor jumătate din teritoriul locuit de daci. a pizmui. îndepărtat. Zona ocupată de romani arată clar că îi interesa aurul şi argintul care stătea ascuns în pântecele munţilor Apuseni. cei din vechime. inclusiv robirea populaţiei aptă de efort fizic. Grecii numeau poporul de la nordul Dunării. din moşi strămoşi. a umbla cu vicleşuguri. adică am fost dintotdeauna geţi din moş strămoş! În eme-gi san-git semnifică neamul conducător. Sunt getbeget! În limba română cuvântul are sensul de continuitate. Orice nepoftit îşi arată interesul şi intenţiile generoase când aveai ceva pe care nu erai dispus să-l cedezi. a se întrista. vag şi giti (gidi) cu sensul de gânditor. a medita. Mai avem noi un cuvinţel pe care foarte mulţi ni-l pun în nas când este vorba de originea neamului şi a limbii. au urmărit în perioada lor de glorie să cucerească lumea pe care o puteau pipăi cu ascuţişul săbiei şi aşa nepoftiţi s-au arătat şi la graniţele Geţiei. eram destul de numeroşi şi de puternici ca să nu ne sfârâie călcîile la vederea lor. a face rău. Poate doreau să-i convingă pe geţi că sunt smintiţi de nu-şi folosesc bogăţiile atât de trebuincioase Romei pentru măceluri şi orgii numite subţire „serbări ale victoriei”. a arăta. a dezvălui.

ri. sa. strălucitor. Aşa ne-au transmis ei! Să mai adaug pe Troi cu nume de familie la români foarte apropait de numele cetăţii Troia. luminos. a călători. romanii au reţinut termenul de dac cu sensul de cei care locuiesc împreună. În eme-gi cuvintele a. barbar-barbar-barbarus(străin. asud-asudsudo(a asuda). În eme-gi cuvântul dag are semnificaţia de locuinţă. ur. Voi da în continuare exemple de cuvinte emegi care se găsesc în română şi latină. a curge. Dar să-i mai lăsăm în pace pe latini şi să revenim la legătura lingvistică între limba vorbită în Troia şi cea vorbită în mileniul ll î. Dacii/geţii locuiau împreună mai multe generaţii ale aceleiaşi familii în case mari construite din lemn sau piatră. al doilea este în română. sa.limba engleză există cuvântul get cu sensul de a coborî din. aceraacera-acer(ager. vioi). uimire). sălbatic). pa. aria-aria-area(arie. Grecii îi mai spuneau Ilion (ili: a fi bogat. ara-ara-aro(a ara). După ce au ajuns în peninsula italică troienii (latinii) au intrat în contact cu populaţiile locale suferind influenţe fonetice şi semantice puternice. respect. neam din care s-a născut şi stirpea troienilor cu miticul Tros. foarte vechi. iar al treilea este în latină. a săpa. e. suprafaţă întinsă). a sări + ge: a zăgăzui + ţi: înălţime. aduc-aduc-adduco(a aduce. amaru-amaruamare(amărăciune. a pleca şi beget cu sensul de a naşte. azil-azil-asylum(azil). care se găsesc ca terminaţii la majoritatea covârşitoare a denumirilor de ape din limba română. (sar: pârâu. bini-bine-bene(bine). altar-altar-altare(altar). în nordul Dunării. Aşa s-a născut spiritul de comunitate şi ajutor reciproc atât de caracteristic poporului emeş. dar mai ales influenţa culturii şi civilizaţie etrusce. care fac parte dintr-un neam sau o familie şi sunt foarte vechi. trai. a trage la sine). Cum traiul troienilor (strămoşii latinilor) era asemănător cu al dacilor pentru că erau popoare înrudite. bi. a veni. Să le plesnească mintea şi tot ar întrece puterea de înţelegere a celor cu căpăţinele otrăvite de cultura noastră de viţă latină! Romanii ne spuneau daci. existenţă. a genera. Ei îi ştiau pe locuitorii ţinutului carpatic ca strămoşi. a se revărsa. bun-bun-bonus(bun). za. u. grecii nu aveau sunetul ş). în paranteze voi trece explicaţiile necesare: a-a-a(exclamare. adu-adu-addo(a aduce. a fi vestit + on: neam) cu sensul de cetatea cea bogată sau cea vestită. a da naştere la. Este un râu de munte (Strei) care curge vijelios peste stânci. a pune). ac-ac-acus(ac). a locui împreună. incaşilor şi mediului nostru sătesc. pădure + a: apă).e. cameră. apa-apa-aqua(apă). tu. adunare. aur-aur-aurum(aur). Să mai amintesc aici râul Sargeţia unde legenda spune că Diogio (Decebal este interpretarea după urechea romanilor a cuvintelor dage balo – adunarea neamului străbun) ar fi ascuns o comoară fabuloasă. a curge. su. uimire). necaz). i. adică cea clădită de Troi. semnifică apă. a deveni. iar Herodot spune despre cetatea Troia că este aşezată pe o luncă (troas. arde-arde-ardeo(a arde.n. cinste. a străluci). a înţelege. În limba română cuvântul troş are semnificaţia de încălţăminte sărăcăcioasă care se foloseşte la drum lung sau de către cei nevoiaşi. a goni. agrun-agru-agri(ogor). Mai avem cuvântul troaş cu sensul de luncă sau vâlcea. Primul termen este în emegi. Rădăcina trebuie căutată în emegi (limba emeşilor care au plecat în mileniul lV din arealul carpato-dunărean) şi care arată că latina este în realitate o ramură firavă a acestei limbi dezvoltată în condiţii diferite faţă de limba noastră. bo-bou30 . ah-ah-ah(exclamare. an-an-annus(perioadă de timp). a se împăca.

taman-taman-tamen(taman). sede-şede-sedeo(a şedea). dudu-duco(a duce). ucid-ucid-occido(a ucide). sangurasingura-singuli(singur). turturică). uri-urî-uro(ură). a ceda). ningi-ninginingit(a ninge). ud-ud-udus(umed). gura-gură-gula(gură). mur-mur-murus(zid). sub-sub-sub(sub). naţiune). palil-palid-pallidus(palid).e. ţinut). argilă). cad-cad-cado(a cădea). nora-noră-nurus(noră). da-da-do(a da. pila-pila-pila(rotund. dar nu ştim nimic de latina care se vorbea în secolul Vl î. ulceara-ulcera-ulcero(a fi plin de răni sau bube). supărare). cucu-cucu-cuculus(cuc). nigru-nigru-nigrum(negru). libir-libir-liber(liber). care se vorbea în nordul Dunării şi pe care au vorbit-o şi emeşii timp de 2000 de ani. zer-zer-serum (zer). rapi-răpi-rapio(a răpi). pae-paie-palea(paie). satu-satu-sat(sat). satur-satur-satur(sătul. sau cum vorbea poporul roman această limbă. riparâpă-ripa(râpă). put-put-puteo(a puţi). tuna-tuna-tono(a tuna). În fapt. sanggi-sânge-sanguis(sânge). nod-nod-nodus(nod). rara-rara-raro(rar).e. a purta). orda-ord-ordo(şir. car-car-carrus(car). tulu-tuli-tuli(a pleca. sete-sete-sitis(sete). odol-odor-odor(miros). mizerie). ustura-ustura-ustulo(a arde.n. unu-unu-unus(unu). saman-samăn-semen(samăn. ulciar-ulcior-urceus(ulcior). cela-celar-cela(cămară). ursa-ursa-ursa(ursoaică). lup). sari-sari-sal(sare). mendala-mentală-mentis(minte. raus-rău-rea(rea. tac-tac-taceo(a tăcea). parta-parte-partis(parte). pereche). ceara-ceară-cera(ceară).bos(bou). mami-mamamater(mamă). iar fiecare grup etnic din 31 . siti-şti-scio(a şti). casa-casa-casa(adăpost). pace-pace-paco(pace). tiamat-tiamăt-timeo(a se teme). lac-lac-lacus(lac). tu-tutu(tu). ghem). sacu-sacu-saccus(sac). sar-sar-salio(a sări). rău).n. sug-sug-sugo(a suge). Sunt un total de 115 cuvinte care se găsesc în forme identice sau foarte apropiate în cele trei limbi. mut-mut-mutus(mut). uz-uz-usus(trebuinţă). os-os-os(os). luplup-lupus(a înfuleca. nuc-nuc-nucis(nucă. noi cunoaştem latina clasică. ceea ce demonstrează că noi am păstrat mult mai bine cuvintele limbii din mileniile lV-lll î. ros-roş-russus(roşu). par-par-palus(par). ira-ira-ira(mânie. salud-salut-saluto(a saluta). mur-mur-morum(mură). o limbă şlefuită sute de ani de poeţi şi funcţionari. nuc). omom-homo(om). ochi-ochi-occulus(ochi). gena-gena-gena(pleoapă). săturat). a ustura). sun-sun-sono(a suna). lut-lut-lutum(lut. turtur-turtur-turtur(sperios. ruga-ruga-rogo(a ruga). Un lucru este cert. mina-mână-manus(mână). nam-neam-natio(neam. nas-nas-nasus(nas). cascaş-caseus(caş). rând). a gândi). lip-lip-lippus(lip. pun-punpono(a pune). susur-susur-susurrus(susur). necaz). ol-ol-olla(oală). loc-loc-locus(loc. Dar noi mai avem comune cu emegi încă 2819 cuvinte. coc-coc-coqua(a coace). o!-o!-oh!(uimire. latina era mai mult o limbă literară şi de administraţie. dac-dac-dac(dac). cearni-cerni-cerno(a cerne). rad-rad-rado(a rade). samana-sămăna-semino(a semăna). cap-cap-caput(cap). pana-pană-penna (pană). urze-urzi-ursi(a urzi).

avem cuvinte comune şi cu irlandeza. sfârşit. apar: vânzător de apă. a delimita. de strajă. Această idee năstruşnică mi-a venit ascultând baladele irlandeze de la Eurovision şi unde am observat inflexiuni ce se găsesc şi în unele melodii populare româneşti. vreme = am: a fi. Cum o melodie este păstrată mai uşor dacă este însoţită de versuri.peninsula italică îşi vorbea propriul dialect ceea ce a dus la existenţa a 12 dialecte în prezent în Italia. pe malul Mării Negre. a vârî în sac. corăbier = abar: baltă. Engleza păstrează şi un bogat fond de origine celtă. ama: zău!. a delimita. Cuvinte din limba română.n. foarte important = an: mare. a reţine = baig: sac. An Nou. am: posesie. înalt. logica nu înghite asemenea prăpăstii. cer = ar-de: a lumina. Ca să merg şi mai departe cu argumentaţia voi căuta la cea mai vestică ramură a celţilor să găsesc dovezi că nu suntem urmaşii latinilor. în spate. a închide în cuşcă. alţii au fost asimilaţi sau şi-au croit drum către ţinuturile lor de baştină.e. a apăra de. Din aceste ciondăneli sângeroase unii celţi (gali sau galaţi cum apar pe tăbliţele geţilor) au coborât în secolul lll î. Gândul iscoditor a fost confirmat de realitate. Dacă ar fi fost o latinizare a geţilor aşa cum se susţine. a susţine. şi a trăit în înţelegere sau uneori în ciondăneli cu geţii. în sud fondând în podişul Anatoliei. Gaelilor sau irlandezilor cum îi cunoaştem noi. am considerat că trebuie să mă uit şi prin limba irlandeză. lumină. cer. pungă.e. a lumina. care se găsesc în limba irlandeză şi eme-gi: altar. a se bălăci = abba: lac. înalt. mare. sacagiu. Dacă romanii n-au reuşit acasă la ei să dea o limbă unitară după mai multe sute de ani de control absolut. a grava. bag: a introduce într-un spaţiu închis. a radia. grămadă. viitor. în urmă. arde: a distruge prin foc. angel: înger = aingeal: înger = enger: înălţime. chiar aşa!. existenţă = am: timp. a vârî 32 . Acest popor a pătruns pe teritoriul Daciei la mijlocul secolului Vl î. a umple = bag: cuşcă. dar limba lor păstrează cuvinte comune sau asemănătoare cu limba română şi eme-gi. a finisa. ceea ce dovedeşte că acest neam a trăit pe meleagurile noastre înainte de a ajunge acolo unde s-a statornicit. este o aberaţie afirmaţia că ne-au latinizat pe noi în 165 ani. a ajuta. Un alt argument care contrazice latinitatea noastră este existenţa unui fond lingvistic de aproximativ 2000 cuvinte (studiul nu este terminat) comune limbilor engleză şi română. chiar dacă au ocupat numai jumătate din teritoriul Daciei. nu le suflă nimeni în ureche că ar fi altceva decât sunt – urmaşii galilor/celţilor.n. a se împotmoli. oltar: locul unde se aduc ofrandele sau se fac sacrificiile într-un cult religios = altoir: altar = al-tar: a îndepărta prin tăiere. atunci aceste cuvinte nu aveau ce căuta în limba română. un stat efemer numit Galatia. a străluci = ard: felinar de noapte. a sprijini. ce mai treabă! = ama: ori = ama: cine? pe care? ca şi? ama: mamă = amaid: femeie caraghioasă = ama: mamă. an: unitate de măsură pentru timp = an: mare.

bordei = cabar: ciobănaş. bardăş: barză. a încorda nervii. bandă: ceată. îndrăzneţ = cabanta: îndrăzneţ. a se revolta. stână. suport. a fixa = bar-rim: ţinut uscat. ca: prepoziţie = ca: ce? pe care ? unde ? loc = ca: a ţipa. a se afla în treabă. a lega. cioc. a lega cu sfoară părul. barbar: persoană străină de limba. a uni. laş. a examina. obiceiurile şi locurile în care a apărut. inamic. îmbulzeală. bandaj = banda: grup de tineri. croială. bară: obstacol din lemn = barra: obstacol = bara: lemn. a aranja. a trage. a da năvală. bertă: ţesătură groasă cu care femeile de la ţară îşi acopereau capul si trupul = bearrtha: foarfece. pătimaş. cel puţin. a captura. cel din fruntea familiei. a striga. ban: bani. un râu bogat în peşte. mijloc convenţional de schimb făcut în trecut din aur sau argint = ban: alb. secetos. droaie. a alerga împrejur. locuinţă foarte simplă = caban: colibă. conducător. a intimida = bo: a rage. a ataca.bulug: a se năpusti. a sprijini. partea de sus a corpului uman = cab: bot. a pribegi departe. grămadă. a se înclina. a lungi. a da junghiuri. pizmaş. pasăre migratoare care vine odată cu sosirea primăverii si pleacă la începutul toamnei = bardas: grup. a murdări. a depăşi. rău = bu(i): a fugi. a striga = ca(i): a plânge. a dezlănţui un atac. mutră. terminarea unei obligaţii. a lămuri. bală: fiară. a pune în ordine. deodată. be: prost ca o oaie = be: de nefolosit. tăietură. încai = barraim: a întrece. a separa de. partea din faţă a corpului animalelor şi păsărilor. cocostârc. fâşie. gură. a ţipa. bui: a ţâşni. musculos. a plânge. bou: mascul taurin castrat = bo: vacă. a întinde. burtă mare = bar-dag: a hoinări.bal: balot de pânză. a lungi. a astupa o gaură. a mugi. cabană: adăpost simplu. a pune. vagabond. buluc: năvală mare. a fi nervos. balamuc. a creşte atenţia. a colinda. a umbla cu şiretlicuri. strungar. a uni = banda: ceată. de culoare albă. a hoinări = buluc. plăcut. satisfăcător = binn: melodios. 33 . atrăgător = binni: un râu plin cu peşte. încântător. fată nemăritată = be: îngâmfare. a se strîmba. a lega. pustiu. obraznic = caba: a ţine pentru sine. cu grămada. om de rasă albă = ban: suport. monstru = balla: a împiedica. scandal = ball: marfă. trezeşte nelinişte si suspiciune = barbartha: barbar = bar-bar: foarte străin. a sprijini. cabaz: glumeţ. bine: plăcut. a căra. a trage pe sfoară. figură. a izbi. a întări cu ziduri = bala: duşman. cap: început. a schilodi = bal: fus. a păstra. bucată de pânză. a stabili. a se repezi la = bui: invidios. a micşora = bar-tam: a alege. ban: funcţie administrativă în Oltenia în perioada feudală = ban: ţinut necultivat = ban: a se pleca. rât. a da năvală. gloată. a se roti. în masă. unul peste altul. iute. barim: măcar. plisc = cap: locul unde se concentrează gândurile. a se ploconi. repede = bollog: pâine neagră. a alunga cu forţa. căi: a plânge = cai: plângăreţ.

a accepta. = dor. a uni. a se întoarce. a rupe. a schimba. cât şi în lupte = carr: mijloc de transport = car: a sosi la. dur: tare. clipă. a primi. grajd primitiv. bărbat. horă = cor: gălăgie. coardă. a împărţi. car: mijloc de transport cu două sau patru roţi folosit atât pentru deplasări. cor: rotocol mare de fân adunat din poloage sau împrăştiat din căpiţe ca să se usuce = cor: învârtire. a călători. a vopsi în negru = dub: a îngrămădi. cana: vas mic pentru băut lichide = canna: cană = cana: a tulbura. taur = dam: soţ. a transporta. rezistent. a cere. amorez. doru: dorinţă puternică de a vedea sau a revedea pe cineva sau ceva drag. a lega. a rupe = dar: direcţie. coada unei coloane de soldaţi = cul: a aduce. nesiguranţă. a se îndoi. pomeni. diliman: netot. datorie. moment. 34 . cerb lopătar. dubă: puşcărie = dubh: murdar.canun: urlet. înclinare. cordon. cul: aprig. a se învârti. dară: a încuviinţa. Dana: prenume feminin = dana: îndrăzneţ. necaz. ceată. a şterge. a trimite. adăpostul unei familii sărace = damh: asociere. a dori. pânză de legat. a aduna cu lingura. soluţie = dara: secundă. curajos. zidărie. înfumurat = gagig: bocet. cerc. necaz = canon. cul: soldat. apăsător. marş. puternic. frăţie. strigăt puternic. a vopsi. violent. a înceta. a întări. iute = cul: ţintă. întunecat. întăritură = dur: tare. a agita. prieten. a dispărea = dilim: găgăuţă. a întări. bordei. atent. supărare mare. dorinţa de a face sau a asculta ceva deosebit = doru: trăire sufletească. aptitudine = dam: soţ şi soţie. a băga. a picura. moment = dar-ra: curea. puternic. cor: ceată. centură. a se mişca = cor. gagic: iubit. a tăia coarnele unui animal = cul: violent. cei care îşi duc viaţa împreună şi vor lăsa în urma lor urmaşi. a transporta. dara: greutatea ambalajului sau a recipientului în care se păstrează. pahar mic. aplecare. jale = canoin: chin. şirag. a tăia. înclinare către = cam: înşelătorie. soluţie pentru o problemă. realizări de excepţie în concepţia creştină. canon: chin. boccea. amant = gaige: spilcuit.gur: a face o mişcare circulară. armată = cul: ariergardă. dam: specie de cerb cu coarnele late. legătură deasupra. a învârti la distanţă.gur: cerc. a împrăştia. încărcătură. a susţine = dara: remediu. greu de realizat = dur: legătură. a se pleca. cântăreşte sau se transportă o marfă = dara: inferior. al doilea rând. nume de clan = dana: unitate de măsură pentru distanţă. scop = cor. puternic.dur: legătură. fir. elegant. dar: obiect care se dă unei persoane ca recunoştinţă şi respect. a culege. mare. a acoperi cu. cale = dar: a împărţi. dam: şură mică. leac. cordonul ombilical. sfoară de pescuit. moment. rotire. zidărie. necinstit = cam: a înţelege. drum. mascul. sticlă mică. găgăuţă = dileaim: a risipi. mascul = damh: bou.cam: aproximare.

geamăt. glod = im: unt. a fi obligat = gui: cerere. augur = mana: pereche. a ciuli urechea. im: murdărie. a se aduna. a înconjura cu ziduri = mur: a înconjura. parale. cinste. a înveli. vizuină. a ruina. lac: acumulare mare de apă realizată prin îndiguire = lag: căuş. avere de bunuri. a defăima. a păzi. găucios.rag: a prinde rădăcini. a părăsi. a se strânge = lagab: butuc. hulă: blestem. ocară. bleg. ol: vas de lut pentru apă sau alte lichide = ol: a bea. a ascunde. legătură = paca: a vârî în sac. omenie = geire: dezgheţat. a face. a accepta. chef. plânset.lag: a se umfla în dimensiune. a urî. rac: boală gravă a cailor care se manifestă prin umflături în partea inferioară a picioarelor = raca: chin. bogăţie. a respinge. a şterpeli = gob: a sta la pândă. gir: încredere. zid. tortură. a pune deoparte. hudă: casă. mur: perete. defăimare. subtil = gir: curat. oboseală = mas: jumătate dintr-un întreg. a înhăţa. lip. a 35 . înjurătură. tulpină. grăsime. dală. a convieţui. a suflat asupra lui şi i-a dat viaţă. coş de sobă = hud(a): adăpost. mamai: mamă. dispreţ = hula: a asculta la. tină. gog: băiat sau tânăr prost. perspicace. vale. galerie sub pământ protejată cu trunchiuri de copac să nu se prăbuşească = lagaim: a se micşora. a pune deoparte. avere = mangaire: vânzător ambulant. a slei de puteri = rac. a săpa = lac. a vorbi de rău. bunăstare = mana: prevestirea unei bunăstări. slab de înger = gog: moale. locul de unde omul îşi începe ziua = huda: acoperiş. rugăciune. suferinţă.gug: semn. ordonat. a deplânge. mas: popas peste noapte. umil. a vrea = gu-e: a acoperi. a se îngrămădi. lespede. găzduire peste noapte. melancolie. odihnă de noapte = mas: coapsă. jeg. a batjocori = gobi. deştept. zori. lacom = gamal: om prost = gamun: grăunte de chimen. precis. a sfărâma. a strica. slim. a face necazuri. pungă = pac. unitate de măsură de 36 litri. rană adâncă. a se jeli. a merge după = hul(i): a face rău. mâl. a se scurta. bârfă. a apăra. a încercui. depresiune. grămadă. a înveli. ponegrire. zid = mur: perete. a înfăşura. iscusit. bunăstare. aşezare. nădejde. bloc. noroi. bucurie. trunchi. mangăr: bani. pac: pungă în care se ţine tutunul. nătăfleţ = gog. colportor = ma-ngar: încărcătura de mărfuri dintr-o barcă. mană: belşug. calomnie. a oferi. mămică = mamai: mămică = mami: divinitate emes care a zămislit neamul omenesc din lut.gub(i): a opri. a linguşi. văgăună.pag: a ocroti. a aduna mâncare. găman: mâncăcios. un pahar de băutură = ol. gobi: a lua. lagam: mină.ul: vas mare. nămol. a unge cu unt = im: argilă. a descoperi necinstea. gui: a vrea.

a avea încredere în. incomplet. al-du (altu): a săpa pământul = alt: şanţ. in. a lovi. pentru ce? = anam: natură.provoca. cânepă sau lână. a masacra. decât. lichide sau bunuri de valoare = sac: sac = sa-cu: legătură. veche măsură egală cu 125 ocale. mic. staul. sacu: obiect confecţionat din piele. a înrola = adaim: a provoca. a se întinde = rim: trupă. grajd. a nenoroci. a se aprinde. a face =ta: fire. a cânta = adh: şansă. sul = tur: scurt. mulţime. grăsime. a delimita. înapoi. bătrân = ab: stareţ. a distruge. ursan: om voinic. a sprijini. din această direcţie. întâmplare. legătură. a repara. a apuca. a interzice cuiva să vorbească = taca: a purta de grijă. a restabili ordinea. care se găsesc în limba irlandeză. cătun. versant. sarcină. dar lipsesc din limba strămoşească: abba: tată. rechiziţie. a aranja. a ţine trează mintea. cută. persoană care tace şi este atentă. mânecă. a păta cu grăsime = usuc. a conduce. a se încreţi = roc. armată. a pune capăt la. a acţiona. întâiul. tacă: tăcere. ocol de oi. a executa. a stabili. a amâna. a răspunde la = tur: născut în colibă. a sfătui. abgal: înţelept. violent. a începe. în frunte. caracter. deosebit de priceput la. Cuvinte din eme-gi. a opri. ar: a tăia. a îndura. gâtar. a ieşi. om tânăr.usug: murdărie. viaţă. mers legănat. de-a latul. râpă. a impune. a-na-am: astfel. viguros. deasupra = tar: a tăia. răutate. a îndemna. femeie în perioada critică. inferior. noroc. plin de forţă = ursan: tânăr voinic şi plin de viaţă = ur-sang: războinic. boabe. plută din patru table = tar: de-a curmezişul. persoană. a preciza. pachet. peste. mizerie. a valora. necaz. arogant. adam: colonie. părinte. a ţine. tar: povară. a accepta. datină. a face cadou = aru: ziua după sărbătoare. a ruina sănătatea cuiva. ta: formă arhaică pentru cuvântul tată = ta: a exista. a ucide = ar: a tăia. inamic. tacla: discuţii inutile = tacla: a discuta despre o problemă. a deveni unsuros. a minţi. Râm: denumirea Romei păstrată în limba veche românească. aşezare. a semăna. roc: soroc. a merge ţanţoş= taca: a ţine mintea trează. autoritate. a tolera. renumit = abhal: renumit. după = aga: interval de spaţiu sau timp. a trage. a trece pe la. usuc: grăsimea care iese pe lâna oilor. împreună cu praful formează o substanţă lipicioasă si murdară = usc: ulei. a-ru: a dărui. a opri. tur: spaţiu delimitat. priceput. haină scurtă care se poată la ţară = roc: obicei. străbun. al cărui imperiu a cucerit şi distrus statul get = rim: abuz. a micşora. ostilitate. străin. a arde. a povesti. boccea. ah-us: a scuipa = abhus: din această parte. labă. a sosi. 36 . ad: tată. a susţine.rug: a înapoia. a răni. a plăti din urmă. a suferi. aga: coastă. canal. cruciş. a se pune pe treabă = tacalal: a începe. în interiorul căruia se pot pune spre păstrare seminţe. chiot de bucurie.

carne de gâscă. bun. a despica. a merge. a face cabotaj. tare. cupă largă = gael: irlandez. fân = garrai: grădină. a fixa. a urmări. a suferi. a înfrunta. gaba-ra: cioban. a se aşeza. dul: a ascunde. gar: a primi. proprietate. conducere responsabilă. minor. a cere. boală. scump. a ţine legat = asal: măgar. consideraţie. a risca. prezent. a acoperi. a prezenta. gag: pană. strâmtoare. prunc. gaură într-un gard ba: suflet. spărtură. criză. a lega cu sfoară. a inunda. a merita. a se ascunde = dall: orb la. pivniţă = gala: veselie. brânză = gar: closet cu apă. a prezenta. ge: vânzătoare. costisitor. tovarăş. fâşie. serviciu bun. cal: avere. avere. a păstra = ba: a ţine seama de. energie. strigăt. fuior. dal: a acoperi. dil: unic. bana: a lega. rufărie = gad: şnur. a lipsi. a transporta = dal: ţinutul unui clan sau trib. a adăposti. a încolţi. ba-ba: terci din grâu încolţit cu lapte folosit ca hrană pentru copiii mici = bab: copil mic. a stăvili. hoţie. tumoare. dal: a apăra. a apăra. a asedia. sunet. gada: in. a înghiţi = gal: putere. spărgător. a bate. pânză. a se înghesui. a strânge = cara: susţinător. a uda. a fi de partea cuiva = gabh: primejdie. a aduna = dul: a încerca. fiinţă. a dărui. obligaţie. hoţ. gal: cel mai mare fiu. canal. a se aşeza. a susţine. proprietate = gagach: avere. respect. ţăruş. gaba: piept. a fura. dig. a sprijini. a avea încredere = gar: moment potrivit. a 37 . trecătoare. convenabil. a ocroti. simpatie. ordine cara: a încercui. a căra. lipsit de raţiune. a se îngrăşa. trufie. gilim: a dansa. eg: şanţ. a se pleca. dil: singur. a arăta. beţivan. dreptate. gin: a face dreptate. ba: aroganţă. a avea legături cu. puternic. ad(at): corp. păstor = gabhar: capră. a acuza. a dovedi o proprietate de către cineva = gin: viaţă. gu: a debarca. capcană = go: a ancora la ţărm. a cerceta = eag: tăietură în. posesiune. a munci din răsputeri. o = dil: drag. datorie. chiot. a pune în pericol. demn de încredere. suprafaţă de câmp. mare. gaz: a se certa pentru. a fi la o distanţă de = bad: a se plimba cu barca. tandru. bun. a se pleca. fructe ale fagului folosit pentru îngrăşarea porcilor = geir: a îngrăşa animalele. ga: a smulge. paie. a tropăi = geim: strigăt. a se întoarce. greutate. existentă. a sparge = gas: a păşi cu aroganţă. a pretinde. lapte bătut. mesager. gar: dimineaţă. a se încălzi = bille: a se giugiuli. laţ. a fura = gag: a se lipi de. pânză de in. a iriga. a se usca. a îngriji. a zbiera gir: jir. a căra. gala: siloz. a bate. apărător. a învrăjbi = ba: a lătra. care nu vede ceva. a pleca = geillim: a se supune. voce. exclusiv = dil: a îndrăgi. servitoare = ge: gâscă. garas: proprietate. gagar: arie.asa: a duce. atenţie. schelet. gal: a copleşi. bunuri. a pune în joc. apreciere = call: a cere. a se dezmierda. a provoca. bil: a se înfierbânta. bad: a transporta. aclamaţie. a stoarce de bani = ga: nevoie. a uni = banna: legătură. a ţipa = at: umflătură. a adăposti. gim: alergător.

a da năvală. a aduce omagii = sar: marfă de primă calitate. om mânios. a arăta. calm. lag: bucată. a locui. tărăboi. a recunoaşte = ni: lucruri care aparţin cuiva. ardoare. a se grăbi = gor: atac. judecată. sin: a iscodi. grijă. a crede. a calcula. a memoriza. a satisface. 38 . întuneric. a rezista = re: vârstă. slab. parfum de cedru. frenezie. lovitură. a bate. a înţelege. păcurar. ordine publică. generaţie. a răspunde la. trai. vrajă. nebunie. uşor = si: zână. a avea grijă = ig: a însemna pe răboj. firav. ra: a veni în gând. a duce. a cântări. a ştirbi o unealtă. suferinţă = lu: mic. a se târî. sin: a strecura. si: trăsătură a feţei. a uimi. huru: idiot. satisfăcut. te: obraz. rai. a purta. ni: prosperitate. a primi în casă. proprietate = lam: proprietate. lipsit de tărie. sa: a mulţumi. a înfrunta. chiot. a potoli = lom: slab. atac. a se bate. a cugeta. ti: rude. a îndrepta. a răni. a bea. a se îngrămădi = lug: a scoate viermii. păşune. efort neîntrerupt. li: scandal. a alerga. suficient. a înţelege direct = sin: a face un semn cuiva. a forţa. a pune în ordine. sfidare. a răni. sa: lovitură. necioplit. gălăgie = li: strigăt. păstor. a grăbi. semn. a gâfâi. necioplit. a da o raită. a domni ca un rege. zarzavat. noapte = mi: lună. a poseda. cu mânie. soartă = neamh: cer. înghiţitură de băutură. si: lovitură. a ciomăgi. înţelegere. gur: violenţă. a pătrunde = si: zor. a aranja. a lumina. a pune stăpînire pe. sărac. a striga după un hoţ. boare = lile: floare. supărare. tovarăş = pa: salariu. a se pleca. nam: destin. a socoti. a se strînge la masă = lag: mic. silim: a potrivi. rază. lu: a îngrijora. a căuta să facă rău cuiva. nevastă. păstor. a suferi. igi: ochi. neruşinare. a insulta = hurru: strigăt de provocare. a bate. pa: a cere. autentic. încurcătură = impi: rugăminte fierbinte. a cerceta. a roi. neclar. mi: seară. îndemânare. a privi. care spune mult. a face bine. mulţumit. a duce la bun sfârşit = silim: a se gândi. a fi bun = sa: destul. mână. slab. real. a lovi cu pumnul = hum: cuvinte grele. belşug. immin: sete.traversa. sărac. a gâfâi. minunat. a învineţi. a bănui. a paşte = sipeir: cioban. a fi însetat = imim: duşcă. a sili. a conduce. lug: mulţime. a suporta. a căsători. a se aduna = ti: locuinţă. a face schimb = sith: linişte. sipa: cioban. a străluci. şef. a batjocori. cu ardoare. a mişuna. a bate = ra: grăitor. a cresta. lam: abundenţă. im-pa: pierdere. a se înfierbânta. implorare. a vinde. sar: legume. oraş. aprins. violentă = mire: furie. hum: a se încăiera. păcurar. pagubă = sa: năvală. district = ri: rege. a înjunghia. re: a da naştere. a pătrunde prin = sine: sân. a aşeza în grămadă. lili: adiere. preţ. ri: conducere. a se repezi la. lom: a slăbi puterea. a descoase. injurii. a adăposti. furie. mi-ri: furtună. marfă. atac. a îmbătrâni. a socoti. răsplată. necaz. a socoti. vârf de munte. a ataca = te: fierbinte. sit: măsură. fanfaronadă.

a întrista. a se alipi de cineva = ainleanta: care nu ştie carte. baftă: moment favorabil. a merge în urmă. armă = arm: armată. nu departe. melancolie = aillean: iubit. animal urmărit. dulce. lângă. balas: varietate de rubin = balach: piatră. dezaprobare. a vâna. după. a căuta. înclinare. luptător = armas: haină de soldat. ţintă. de = ud: acolo. a interesa. înnebunit. acru: gust specific fructelor necoapte = acra: acru aer = aer agod: treabă. toane = allta: sălbatic. treaz. ur: a mesteca. adâncime. moment. vârf ascuţit. curea. mai bine = aibitir: alfabet. a cugeta la. văgăună. inimă. provincie. arm: încheietura braţului si a genunchiului. a juca pe bani. barieră = baire: ţintă. ul: a înflori. situată într-o regiune muntoasă de unde izvorăşte râul Olt = baraoid: pantă. 39 . înţelept. şansă. talisman. în apropiere. grăsime de gâscă. cavitate. baire: sfoară. armă. popor = tir: ţară. bată: cingătoare lungă şi îngustă cu care se înfăşoară mijlocul sau se pune ca întăritură la îmbrăcăminte = bata: a se lipi. mofturos = abhras: in sau lână pentru ţesătură. Ardeal: regiunea istorică din România = airdeall: a avea grijă de. aiste: aceştia = aiste: a face o încercare. atenţie. ud: când? în timp ce. Balc: numele unuia dintre întemeitorii Moldovei feudale = balc: mulţime puternică. alinta: a pronunţa incorect. întunecat. drăguţ. scop. suflet. care? pe care? atât de. folos. cu privire la. altă-aia: monstru. armaş: om de arme. bucurie. barcă = barc: barcă. satisfacţie = ull: măr. de la. Cuvinte din limba română. nebun. generos = um: în jurul. furtună foarte mare = uru: eclipsă. regiune. referitor la. care pronunţă greşit. incult. a distruge. sat. epilepsie. salbă de bani. sucit. curgere. durere sufletească determinată de plecarea cuiva drag. tul: rezervor. us: gâscă = usc: gâscă. participare. lângă = aice: apropiere. şansă. a instiga. piaţă. confuz. alean: dor. groapă acoperită cu frunziş = ubh: a îndemna. a reţine. a cerceta. rezervor. a îngriji. rânduială. plan = agoid: împotrivire. a lăsa pentru = us: interes. scump. aproape de. drag. us: a fi alături de. care se găsesc numai în limba irlandeză: ab: alb în istroromână = ab: stareţ abitir: distins. povârniş. pornire. nebunii. cu lapte. uru: oraş. aice: în apropiere de. ocazie.tir: mulţime. um: a supraveghea. masă. vecinătate. abras: rău. strălucit. cisternă pentru apă = toll: căuş. întâmplare = babhta: întâmplare. remarcabil. coapsă. centru administrativ. ub: a se ascunde. bască: ridicătură de pământ care proteja o fortăreaţă în afara zidurilor ei = bascaim: a avaria. Baraolt: localitate în judeţul Harghita. mugur. fiinţă = ur: proaspăt. aruncătură de bani. sănătos.

a umbla cu interese ascunse. a semnaliza. îngrijorare. făţarnic. neîndemânatic. a atârna moale. brăcui: a alege ce este mai bun dintr-o grămadă. a se întrista. a aşeza în tabără. haos = bullabaisin: încurcătură. a spune prostii = brod: a-şi face merite din. bulă: cârpă. bre: formă de adresare la ţară = brea: arătos. bliantă: lovitură dată uşor cu palma unui copil care se obrăzniceşte cu cineva bătrân = blianta: vârstă. pagubă. învălmăşeală. a învinui de. neînsemnat. a murdări. a închide. necugetat. găgăuţă. neghiob = bolog: scăfârlie. a se sfârşi. Biertan: localitate în judeţul Sibiu = beartan: parcelă. a trage pe sfoară = braca: a jefui brad: specie de conifere = brad: ladă de lemn. încurcătură. slab. bobaru: cel care dă în bobi = bobarun: prost. boască: resturile de struguri rămase în teasc după stoarcere = bosca. ţel. a se supăra pentru o greşeală comisă = botun: greşeală. bârligan: şarlatan. nemernic = bearlagar: ipocrit. brodi: a potrivi. a se mândri cu. a tulbura. pungaş. nesocotit = buaic: culme. cutie. a hoinări. cauză. a împărţi. bulibăşeală: zăpăceală. campa: a face tabără. a fi îngrijorat. a se rostogoli. boaite: vite slabe. zăpăceală. bleg: lipsit de tărie. a nimeri. cale. dezordine. cu sens figurat lipsă de bani. bir pentru stăpânire = beillic: gaură sub pământ. îmbuibat. apogeu. camhă: stofă de mătase = camtha: a cerceta cu atenţie. buclă: îndoitură. a petrece timpul trândăvind. blidar: dulap în care se păstrează vasele pentru bucătărie şi mâncarea = bladar: a linguşi. început. strajă = bothar: drum. Bran: trecătoare între Ardeal şi Muntenia = brean: a bara trecerea. a ridica în slăvi. muncă grea pe gratis. oameni proşti şi răi = baoite: a hărţui. cupă. 40 .bolocan: om prost. rodnic. buartă: gaură. imprudent. a-şi atinge scopurile. nebunatic. a lăuda. afectuos. greşeală = balbh: prost. baniţă = cabla: greutate mare legată cu frânghie. prezentabil. nesăbuit. castron. sărăcie = buartha: necaz. clacă. trudă. a comite o greşeală. netot. rău braţ: unul din membrele superioare ale omului = brat: a acoperi. buiac: despre plante – fertil. farfurie de supă.bâlbă: prostie. a tăbărî = campa: tabără. îmbelşugat. a-şi pierde vremea. slab. bologan. deosebit. osteneală. cablă: unitate de măsură pentru poame corespunzătoare unei găleţi. a se moleşi. brut: efort fizic deosebit. botu: a face botu. sărăcăcios = beag: lipsit de tărie. lot. brus: cocoloş. a strânge. scop. a da mâncare calului sau buaite: a câştiga. beilic: casa în care erau găzduiţi gratuit beii veniţi de la poartă. femeie stricată = bulla: chef. ondulare = bucla: a încheia cu o cataramă. bun: acţiune pozitivă. boţ făcut din resturi sau firimituri = brus: rămăşiţe. fals. a îndoi. greutate mare = bruth: efort neîntrerupt. bulan: vână de bou folosită în închisori pentru bătut = bullan: bou. despre oameni – răsfăţat. aroganţă. a face nod. forţă. boactăr: paznic. a înfunda. gust plăcut = bun: esenţă. bordei. escroc. a suferi o nedreptate = cain: a imputa ceva cuiva. cain: a se plânge. resturi.

a-i juca un renghi. ce? = ce? ceda: a permite. a încorda un arc. resturi. zurbagiu. parte componentă a arcului de aruncat săgeţi. a agita. vrajă = cinnim: a hotărî. Mai este termenul cneasta cu sensul de cinstit. prostovol = ceasna: a tulbura. câţ: cuvânt cu care se alungă pisica = cat: pisică. clab: mucos. ocazie. sărăcăcios. a se certa. smoc = cire: smoc de păr. tresărire. flecar. ciocan: unealtă de lovit. a apăra. ciob: bucată dintr-un vas spart = giob: bucată. cear: păr. coiman: prostănac. De obicei scâncesc după mâncare. coimăni: a se osteni din greu. contrapartidă. a privi de sus. a lega cu sfoară. nevătămat. femeie proastă = caol: meschin. ceapane: curele de la opinci. a fi cu mare grijă = coimead: supraveghere. han = ceardai: comerciant. în bună stare. citov: întreg. pândar. a îngheţa. a se aprinde de mânie. a cauza. cneaz: conducătorul unui sat sau a unui teritoriu = cneas: obraz. Călan: oraş în judeţul Hunedoara = callan: gălăgie. obraznic. care ţine. vremea îngheţului. mărginit. tărăboi. ceată: grup mare. trudă. zdravăn = citog: mâna stângă. certăreţ = clampar: dispută. a da importanţă. nobil. ordine. fragment. simplu. a păzi. lipsă. a scurta. nojiţe = ceapan: picioare. a privi cu dispreţ. ceartă. cioros: fioros. căule: femeie rea şi duşmănoasă. a cerceta. jitar = cios: a tocmi un muncitor. coardă de arc. zarvă. a înţelege. călăi: plăcinte = collai: gras.cantă: zăpăcită. negru de supărare. cinie: făcătură. corpolent. vacarm. negustor. a distruge. căoaci: fierar = caoch: perdea de. cosiţe. care nu vede ceva. a lăsa = cead: a permite. a porni. fără deschizătură. a îngheţa ciocan – a îngheţa foarte tare = siocan: ger foarte puternic. ceap: apucătură. cioru: spaimă. a se impune. a croi o minciună. sfoară groasă = corda: sfoară. gâlceavă = cearta: dreptate. sincer. cling: sunete scoase de clopote = cling: sunete scoase de clopote. clampar: guraliv. grămadă = ceadta: o sută. coamă. ceardă: cârciumă. a fi înrăit după. a striga. grijă. căoi: a bolborosi. de treabă. neserios = clab: gură cască. stare. ceartă: dispută. cios: paznic de câmp. corect. aprig = ciarog: îmbufnat. prăvălie. a lăsa. a încurca. integru. a chiorăi = caoi: obicei. cior: fior. ceasma: plasă pentru prins peşte. coardă: funie răsucită din plante lungi cu care se leagă căpiţele de fân. şiretlic = ceap: a-şi bate joc de cineva. a pune capăt la. chel: a fi lipsit de păr pe cap = cheal: a fi lipsit de. atâţare = cior: a atâţa. aiurită. şnur. neroadă = canta: încurcată. cântar: instrument pentru măsurat greutatea = cuntar: tejghea. fior = ciorru: a tăia elanul cuiva. şnur. nătărău = coilean: persoană proastă şi înfumurată. deasupra. vai! ciala: îndemn adresat boilor să o cotească la dreapta = ciall: sens. a convinge. recompensă. cire: fire de păr. căulă: plută mică folosită ca pod plutitor = caol: loc îngust de trecere peste mare. împletirea cosiţelor = cearr: a confunda. a face cumpărături. destul de. 41 . ciob. ciolan: os cu carne = ceolan: copil scâncind. a aranja.

a hrăni cu lapte. a se învârti. nenorocit. duşcă. isteţ. invidie. a lenevi. a se întări cu propriile forţe. iute. cinste. a sparge. familie. cumpărătură. corn: partea osoasă de pe capul vitelor care era folosită şi ca pahar pentru băut = corn: subţire şi răsucit. melancolie = doru: legătură gingaşă. frumos. a exprima. Dan: prenume masculin = dan: destin. protecţie. cupă. a rostogoli un butoi. a se lumina. cântec. om = creatur: creatură. iad: rădăcina răului absolut = ead: bănuială. plin de lapte. om rău. a se aprinde. respect = creideamh: credinţă. fel. doru: stare sufletească ce exprimă o dorinţă pentru ceva sau către cineva. Drislea: localitate în judeţul Botoşani = drisle: a dispărea. încredere. chiulangiu ca în expresia „dai dosu” = dos: trântor. durd: viguros. de calitate aleasă. vrăjitor = draoi: vrăjitor. personificare. bun = fainne: a răsuna de. repede. sanctuar. drăcoi: diavol. natural. corcan: copac scorburos şi bătrân. posibilitate. faide: folos = faide: lung. alean. a înveseli. Doman: râu şi munte în judeţul Caraş-Severin = domhan: lume. puternic = dord: viguros. iscusinţă. a face să scânteieze ochii. măsură. a forma un strat. tafta = fai: voce. a uni privirile. Dunăre: fluviu = dunaras: a insista cu putere. Dorna: râu şi munte în judeţul Suceava = dornan: cap. colectivitate.colb: strat de praf sau nisip fin = colbha: strat de piatră. a 42 . cos: a coase. fire. a cosi = cos: a lua în mână. Didina: prenume feminin = didine: adăpost. cotu: articulaţia mâinii care se sprijină pe ceva = cothu: suport. a pieri. rezemare. ferit de vedere.daoine: viaţa omului. puternic. suflet. gălăgie. a-şi îndrepta atenţia. credeam: credinţă. fai: stofă de mătase neagră cu fir gros. caracter. întorsătură. libertate. fiinţă. ticăloşie. soartă. doine: cântece triste cu subiect din lumea satului şi prezintă fapte trecute = duine. creatură: fiinţă. muzică populară. doină: melodie tristă ce evocă unele fapte din trecut = doineann: plâns puternic. Ianca: localitate în judeţul Galaţi = eanga: trecătoare. dadă: mătuşă. oală. care se opreşte. repaus. a rezista unei furtuni. mers legănat. a învinge melancolia. soţ. nefericit. a apăra. dos: ascuns. fiinţă. elegant. nepăsare = dulra: fire. tânăr. bărbat. omenire. defileu. cu măsură = dramh: înghiţitură. cultuc: pernă mică. femeie în vârstă căreia îi porţi respect = dada: titlu de respect. sprijin. a vibra de. vită bătrână = corcan: vas. cumaş: stofă scumpă folosită pentru hainele boiereşti = cumas: putere politică. sac mic pentru piaţă = cultaca: rezervă. părticică. prezent. dona: a ajuta pe cineva la nevoie. a tărăgăna. fain: subţire. energic. a îndrepta. mărunt. a conduce. a înceta. dram: puţin. existentă. a însemna pe răboj iască: specie de burete care era folosită la aprinderea focului cu amnarul = easca: uşor. a plăti. doini: a cânta doine = duinni: a depăşi tristeţea. marionetă. bătrân. dres: a repara. a chinui sufletul. a se strica. a doborî. ură. scamator. a da cu titlu gratuit unui nevoiaş sau unei instituţii = dona: sărman. a curge. a întinde. a se întoarce la = dreas: a se întoarce. nostalgie. plin de energie. durlă: om nepăsător. încredere.

neprefăcut. merite. furcă: unealtă agricolă ce se foloseşte la mânuitul şi depozitatul păioaselor = forc: furcă. sincer. înverşunat. a face de ruşine. flanelă = flainin: flanelă. gleb: prenume = gleibe: pământ. a alerga = fogha: alergare. falsar: plăsmuitor de acte false. a găsi de obiectat. fie: fiică. neaparţinând de. de asemenea = fosta: de asemenea. alergătură. a însoţi. file: pagini dintr-o carte sau caiet = file: poet. fugă. fustar: persoană care se ţine după femei. gagiu: tânăr cu ifose. faiere: mustrări aspre. a sta ascuns = foghar: sănătos. a dormi. aspru. fară: neam. frumuseţe. a mânui cu furca. sclifosit. pătrunzător. finie: legătură sufletească dintre fini şi naşi = finne: bun. emoţie. somn. bondar = gunga: a se micşora. a tolera. a se repezi. clan. flanea: pulover gros de lână purtat la ţară. cercel. fior: jneapăn. fiu: copil. pripă. fulangiu: individ care se fofilează şi nu vrea să facă treabă = fulaingim: a trece cu vederea. fosăi: copil mic care doarme şi respiră profund = fos: odihnă. adevăr. a batjocori. a zori. a ochi = ginim: a da naştere la. a urma. a supăra. teafăr. ger: frig foarte puternic = gear: tăios.împodobi cu inele. a urzi. geaba: fără rost. flecăreală. a respira zgomotos = foras: josnic. fată = fi: a ţese. fostă: trecută. firet: şnur din mătase folosit ca podoabă vestimentară = firead: panglică de mătase sau de bumbac. a pune la cale ceva. fioru: emoţie puternică. fugar: persoană care rezistă la fugă. a trezi. fraudă. adevărat. tresărire = fioru: a produce un efect. sinceritate. fustangiu = fustar: a se agita. teamă = fior: natural. fig: smochină = fige: smochină. falsă: mincinoasă. degeaba = geab: a trăncăni. necioplit. dichisit. 43 . neadevărată = falsa: fals. a avea necaz pe cineva. pădure de fag. bandă. a umbla cu escrocherii. Galda: localitate în judeţul Alba = gallda: străin. a se da înapoi. a lucra la război. guanga: gânganie. forăi: a sforăi. a ataca brusc. a genera. fire: caracter = fire: sinceritate. fee: zână = fea: fag. contrafăcută. soi = fara: a conduce. escroc. dispută fără rost = fala: a invidia. ocară. a pricinui. a se preface că. a năvăli. inferior. a se scurta. adăugat la. vai!. a stârni. gintă. floc: smoc de lână sau de păr = flocas: smoc. ienupăr = fior: a potrivi. fugă: a pleca pe neaşteptate. simplu. în legătură cu. de semnături false = falsoir: înşelăciune. solid. tânăr îngrijit = gaigiul: îngrijit. fâşie. cinste. fustan: fustă mare = fostan: legătură de pânză. ginim: a descoperi. onestitate. grabă. a înşela. floc. a lega. ogor. a îndrepta. relaţie directă. persoană străină foarte apropiată datorită meritelor sale = fiu: valoarea unei persoane. a admite. fior: stare sufletească. a fi împreună. a se căsători. a suporta. formă. frecuşuri = faire: a sta la pândă. fală: trufie.

porţiune largă şi liniştită. a se rostogoli. de fel. Ion: prenume masculin = ion: curat. maslă: cele patru culori ale cărţilor de joc. datorie. înţelegere pentru suferinţa altora = mile: milă. admiraţie = inchinn: minte. mulţime. legătură. neata: formă de respect folosită la ţară = neata: drăguţ. mârlă: om răutăcios şi sucit. poceală = poc: lovitură. iar: după. leapa: a se juca în apă. câtuşi de puţin. deloc. socoteală. ioc = iota: uscat de sete. către. căuş. mili: a fi cuprins de milă. a conserva. a crăpa = pleasc: a plesni. a pregăti.habar: rost. merli: a păţi ceva rău = meirleach: răufăcător. grămadă = pollog: grămadă de peşte. lăpăi: a lovi cu laba în apă = lapa: a lovi cu laba. respect = inchreidte: credibil. leagăn: scrânciob. inteligenţă. rezultat = habha: a opri. a se îndura. cădere bruscă. lădar: tâmplarul care face lăzi = ladar: polonic. pleasc: a plesni. aşa. plată. dispozitiv care se balansează sau se învârteşte în cerc = leagan: a trânti la pământ un om. hală: om mâncăcios. cărpănos = mirle: plin de noduri. bădăran. haişte: casă rămasă neterminată = haiste: cuibar. păgân: necredincios. a lovi. miara: a fi uimit. bădăran. a fi tulburat = meara: nelinişte. a înnoda. a se îngrămădi. cinste faţă de. respect. obrăznicie. nod: a avea nod în gât. iongar: băiat tânăr. curat. lărgime. tânăr. a doborî un copac. cofă. macră: carne fără grăsime. necredincios. poc: lovitură. a se sparge. lin: jgheab de lemn în care se calcă strugurii = lin: băltoacă. suferinţă. lac: întindere de apă stătătoare = loch: lac. legământ. spaţiu mare. flămând = halla: casă. după ce. a aprecia. persoană bătrână = olog: măslin. ajutor de miner care curăţă locul de muncă = iongar: lângă. a se sparge. ţopârlan = murlan: necioplit. milă: compasiune. loc de trecere. răsculat. oftat. olog: persoană neputincioasă. 44 . a sfărâma. nu există = ioc: a se lecui. labă: partea de jos a piciorului de la om sau de la animale = lapa: laba. liopă: lovitură dată cu palma = liopa: lovitură. a respira sau a vorbi cu întreruperi = nod: suspin. pas: trecătoare. spaţios = learg: câmpie. nebunie. nasc: a aduce pe lume un copil = nasc: căsătorie. pantă domoală = lin: baltă. a strânge puternic. a începe o construcţie. făraş. a vindeca. încredere: cinste. a înainta. musulman = paganach: păgân. a se răscula. polog: mulţime. închin: rugăciune. nod: nod la plante sau nod de funie = noda: nod. a se înduioşa = mili: paloare. gloată. mârlan: necioplit. onoare. a crăpa. grămadă = plod: mulţime. simpatic. nesiguranţă. pentru că. piaţă. loc: spaţiu precizat = log: loc. iotă: nimic. leasă: împletitură de nuiele ca un grătar pe care se usucă legume sau fructe = leasu: a îmbunătăţi. a trage pe sfoară = masla: insultă. ulterior = iar: după. carne fragedă = macra: tinereţe. a se lega. plod: rod. idenie: încercare = ide: soartă. parte. cameră de folosinţă comună. mâncău. spre. a lăpăi = leapa: albie de râu. a bate. ioc: nimic. defileu. a se ghemui. lin: apă care curge liniştit. ulterior. a se scurge. cunoştinţă. a merge = pas: defileu. lopăţică. de crezut. larg: întins. destin. natural. loc potrivit.

a prinde o melodie. sec. proţap. „ger de seacă pietrele”. obiecte. smead: cu faţa negricioasă şi palidă. guraliv = scannalach: scandalos. searbăd: livid. a hoinări = puca: urmă. a dori. oişte = rud: lucruri. acru. a băga sat: plin de.puca: femeie sau fată cu purtări rele. a coji un lemn. mai depărtat. a-şi da aere. a adopta un obicei. a îngheţa. Reghin: oraş în judeţul Mureş = righin: rezistent. dorinţă = snag: a întrerupe vocea cuiva. temperatură sub zero grade. snapan: hapsân. broască tânără care orăcăie toată ziua. seamă: aminte. mic. scandal: ceartă. suflet. a stârni. a străpunge. slim: strat de murdărie de pe pielea nespălată. repăd: plec grăbit până la. şarlatan. a smulge. put: a puţi. a umbla. a juli. curgere. 45 . cu barbă roşie = rua: rumen. rudă: prăjină. iz. gras. unelte. răcan: pui de broască. recrut = racan: a face tărăboi. a împinge. uscare. Rona: localitate în judeţul Maramureş = ronna: picurare. plimbare cu barca. a fugi. chiciură. a râde de. trainic. gălăgios. par. miros greu. socoteală = seam: a ţintui privirea. comanda de mers înapoi = sia: distanţă. a tâşni. lacom. a aduce. scandalos: certăreţ. tămbălău. lovitură. a da buzna. răpcăni: scârţâitul uşii deschisă şi închisă repetat. înşfăcare. îmbinare grosolană a două pânze = seala: îmbinare. profit = rabach: risipitor. scafă: unealtă de tâmplărie = scafa: a rade de coajă. zgârcit. a smulge. rost: ordine. iz. neînsemnat. a sufla greu. a lua de la. neîndestulător. palid. ceartă. a alege. agresiv. durabil. săpuneală. soba: construcţie specială într-o casă în care se face focul = sioba: ţâşnitură de flăcări. roată: dispozitiv circular anexat la unele mecanisme care ajută la deplasare = roth: roată. atenţie. drug. tărăboi = scannal: scandal. slim: strat subţire de aluviuni depus care fertilizează solul = slim: subţire. sătul = saithi: sătul de. a-şi da aere. a risipi. sec. a gâfâi. slană: slănină afumată şi păstrată agăţată într-un spaţiu aerisit = sleanna: a agăţa. a dispărea apa. rumenit la foc. slab. a înşfăca. balamuc. sailă: însăilare. nărav. a întări o părere. slad: resturi de la borhot = sladai: firimituri. seacă: a se usca. ruga: a cere. cel care repetă la fiecare casă aceleaşi cântece. acrit = searbhan: amărât. plin de. roz. smugă: murdărie. încheietură. gălăgie. snagă: putere. a socoti = rosta: a persifla. rui: roşcat. a cere. roz: culoare de roşu deschis = ros: trandafir. lucios. dau o fugă = reabadh: galop. a insista. lustruit. rabă: câştig. miros greu = puth: a puţi. „este un ger de te seacă”= seaca: ger. potlogar = snapanna: a lua de la. a vrea = rogha: a vrea. desfăcută =roptha: brânci. de pe hainele purtate îndelung sau de pe obiectele folosite mult = slim: unsuros. sfărâmată. ruptă: desprinsă din. mizerie = smuga: lichidul ce curge din nas sau bot. om slăbit şi chinuit = smeadar: nenorocire mare. a izbi. folos. posac. a intra şi a ieşi mereu din casă = rabhcanai: cântăreţ de balade. sia: strigăt cu care se dă unei ambarcaţiuni. slănină: grăsime de porc tăiată în bucăţi lungi sărată şi afumată = slanaim: a conserva alimente prin afumare. a apuca. uleios. cuţit.

a face 46 . confluenţă. venit. a arăta. în faţă. a lovi cu cotul. absurditate. tarla: suprafaţă agricolă cultivată delimitată de drumuri sau alte culturi = tarlu: încrucişare de drumuri. greşeală de interpretare. gloabă = tallann: toană. tapă: crestătură în copac. stare trecătoare. a hoinări. a învăţa. a străpunge. recompensă în bani. soran: ţesătură groasă lucrată grosolan = soran: mulţime de păduchi. intervale de timp. şoncăi: a schilodi. cherchelit = sugach: cherchelit. suim. a păşuna. găurită. a se aşeza pe. speculant la bursă. a se referi la. a căuta nod în papură. a se urca. pilit. bani. priceput la toate = tagarthach: isteţ. a găsi repede răspuns. ceaţă = tanai: subţire. cantitate mică = sponc: scânteie. a fugi. obligaţia proprietarului de animale de a plăti în alimente către cioban sau văcar. a merge în întâmpinarea cuiva. supărare. tarlan: persoană care păzeşte o tarla = tarlaim: a se întâmpla. parcelă = tal: recoltă. veşmintele care erau primul indiciu din ce zonă venea persoana respectivă = strae: a colinda. a trata cu dispreţ. a ţine minte. suite: a se căţăra. condiţie. a înfrunta. a împinge cu cotul. tal: porţiune de pământ arabil. sponci: puţin. a atenua. stol: masă = stol: scăunaş. a urca = sui. sonc: schilod. afumat. vesel. ghimpe. tarbă: femeie uşuratică.sodal: ucenic. situaţie. sorean: peşte mic şi iute care trăieşte în apele dulci = soran: mulţime de păduchi. cercetare = taifeach: analiză. a batjocori. a se rări. a trimite la. cercetare. înaintea. mai ales. sui. a risca. suim. şpagă: mită = spaga: pungă. înmulţire = spor: a stimula. spin: ghimpe = spion: spin. şchiop = sonc: ghiont. de necrezut. spartă: străpunsă. spor: pornire. suite: a se cocoţa. tăgârţa: a se agăţa de cineva. a lovi cu cotul. chiar aşa = tamall: a aşeza la intervale. tatu: tatăl tău = tathu: a se uni. rătăcit. a se împreuna. a face atent la. taman: tocmai. a găuri. numai ce. păşunatul oilor sau vitelor = tain: iarbă. priceput. condiţia fizică a unui individ = stat: stare. tarpan: cuţit mare cu care se taie trestia = tiarpan: povară mare dusă în spate. a face atent la. producţie. răstimp. sucit. analiză. cotitură. a deplasa un obiect = soncail: a da ghionţi. pat = talaim: a ascunde. distanţă. în special. tăietură la capătul unui lemn pentru a se îmbina cu altul = tapa: forţă. taifas: discuţie. talan: termen depreciativ pentru un cal bătrân şi slab. tain: porţia de hrană pentru un animal pe o zi. a târî = tagartha: a se adresa. împreunare. a umbla. transparent. pungă = tarbh: mascul. sula: obiect lung si ascuţit din metal sau lemn care se foloseşte la găurit = sula: dinainte. sugaci: beţivan. creştere. calfă = sodar: mers grăbit. tană: pâclă. a se cocoţa. a sfida. taifet: taifas = taifead: informaţii date cu privire la. avere. distrusă = sparrtha: cui. straie: îmbrăcăminte. stat: trup. a cutreiera. talam: cameră de dormit. activitate. a dosi. a îndemna. a se feri. a mâna vitele. taburet. reputaţie. strop. licărire. tăgârtaci: intrigant. obiect mic.

troiene: acumulări mari de zăpadă datorită viscolului = troime: greutate. copleşire. a răcni = urlar: a trânti pe cineva la pământ. a reduce la tăcere. putere. turnăm: a turna. ura: strigăt de victorie = urra: forţă. contrazicem = trasnaim: a nega. mare. descărnat. trasnaie: necaz. exemplu de urmat = tailc: convingător. a învinge. târgălău: târg mare. a cerceta. tătân: tată = tathan: unire sau împreunare fizică. movilă. a lovi cu ceva = tinti: furios. urlă: tub gros din ceramică pus la ieşirea din horn care protejează să nu curgă apa de ploaie în vatră sau să îl distrugă. umflat. Sunt 79 cuvinte comune limbilor română. nearsă. tron: ladă mare în care ţăranii îşi păstrează diverse obiecte = trom: greu. a profita de. adevărat. a contrazice. sacoşă. a curge dintr-un vas = turnamh: cădere de apă. proşti = tanai: superficial. tănăi: nătărăi. acoperit tulă: cărămidă din pământ groasă. inerţie. parte din lujerul fasolei unde sunt boabe = tiacha: raniţă. supărare. adânc. irlandeză şi eme-gi. a se mânia. teamă: frică. (Studiul final cuprinde 290 cuvinte comune limbilor română. trăsnim: minţim. a înşela = tasca: a răspândi zvonuri despre. apăsare. tron: scaun mare pe care stătea domnitorul = trom: mai mare. persoană mai în vârstă. a se răsturna. agent comercial. supărare. ţinti: a ochi. interpretarea unui gest. calm.aluzie la. 205 47 . slab. a lua foc. tulca: tradiţie de Anul Nou de a se merge cu capra la casele oamenilor = tulc: a cânta la un instrument. a supăra = toir: urmărire. înşelătorie. a fi stăpân pe situaţie. tăsca: a păcăli. trăda: a înşela încrederea cuiva. respectată. diliu = tiontu: a se învârti. 88 cuvinte comune eme-gi şi limbii irlandeze şi 292 cuvinte comune limbilor română şi irlandeză. violent. emoţie = teamh: încălzire. a i se face greaţă. încărcat. a purta. tontu: prostănac. teacă: obiectul în care se păstrează sabia sau pumnalul. buzunar mare. belea = trasna: necaz. înşelătorie. irlandeză şi eme-gi. urla: a striga. a bucura. a se vinde duşmanului = tradalai: a specula bunătatea cuiva. teas: cuvânt cu care se alungă gâştele sau raţele de pe baltă. trii: trei = tri: trei. teasac: cuţit mare cu care se taie porcii = teasai: cu sânge rece. a căuta. a repeta acelaşi lucru = teas: persoană cicălitoare. tonţi. toir: băţ. putere de convingere. pungă mare din piele pentru săgeţi = dolba: proeminent. a băga în groază. a urmări un scop. a cere. tolbă: traistă mică. burlan = urla: parte de jos a unei streşini de paie pe care se scurge apa. rezistenţă. tâlc: înţelepciune. mulţime mare de oameni adunată la târg = tiargalai: primul cumpărător. fraudă. de neînvins. chirpici = tulach: dâmb.

a rupe. Ca să le îngheţ mintea nărăvaşilor am să le dau încă cinci exemple de care se face multă paradă când apare vreun cârcotaş. a râde cu hohote. a mânca. gât şi numai figurat gură. dacă mai au un minim de respect pentru limba ce o vorbesc. Cuvântului eme-gi uztura nu i se cunoaşte sensul. dar el în limba română are sensuri diferite rezultate din articularea unor prefixe sau sufixe la rădăcina amintită. a întinde. pantă. Tot aici mai putem adăuga bucă+tarie: locul unde se ţineau bucatele sau se pregătea mâncarea şi în+buca: a băga în gură. apă care curge. a gusta din bucate. Toţi cei care s-au chinuit să ne tâmpească. mare. Cuvântul apa în emegi: ţeavă din argilă arsă prin care trece apa. a băga. Deimel (1925-1950). a muşca. a striga. Este limpede că cuvântul nu este venit din latină ci invers. a se trânti). Noi folosim pentru acest sens cuvântul gura. a mânca. a înghiţi. dovedind că cele două limbi s-au format în zone de relief diferite. care nu există în latină. altfel vom vorbi vorbire şi vom citi în stele. Am considerat că este corect să fie tradus prin iritaţie. el a ajuns în această limbă odată cu migrarea mioriticilor carpatini în peninsula italică după catastrofa de la Santorini la mijlocul secolului XVll î. invocând deducţii savante şi principii sacrosante privind transformarea cuvintelor latine în varianta românească.n. scandal). româna la deal şi munte. a rezista. Pentru asemenea argumente este imposibilă proba contrarie. în limba română îl păstrăm identic fonetic şi semantic. a mânca. B. iar noi pentru visare şi trăncăneală. a aşeza. a se întinde. a mânca. Dacă cuvântul buca venea în limba română din latină. a înghiţi. a chinui + tura: copil. îi sfătuiesc. a tăia din. canal mic. a băga. poftă.e. buca+te: porduse agricole adunate în hambare. a face zgomot. usturime. a amesteca. iar latina la şes unde apele erau pline de peşte. iar în latină gula înseamnă gâtlej. În limba română veche există cuvântul guleai cu sensul de invitaţie la o gustate. bucurie. a atinge) în emegi înseamnă a înghiţi.sar: mulţi. iar în emegi are semnificaţia: a striga. veselie + ciar. de unde se vede preocuparea urmaşilor troienilor pentru agoniseală şi îmbuibare. dar şi mâncare pregătită.us: coastă.cuvinte comune numai irlandezei şi eme-gi şi 978 cuvinte comune numai limbilor irlandeză şi română). mişcare ritmică + la: abundenţă. măsură. a impresiona. a bea la un ospăţ. Landsberger (1937) şi J. a face 48 . iar în latină este urceus cu sensul din limba română. a aluneca. Cuvântul ulcior are în eme-gi . Cuvântul gula (gu: gât. Halloran (1996). A. arsură (uz. să consulte dicţionarele lui A. Noi avem bucă pentru una din părţile curului şi buca+ta: parte dintr-un întreg. a bea. ia vedeţi cum o învârtiţi! În eme-gi avem bu: a smulge. atunci trebuia obligatoriu să aibă şi sensul sau sensurile din această limbă. a curge. Acest termen în emegi are sensul de apă plină cu peşti (a: apă + qua: peşte). mâncare + ka: gură. Latinii aveau cuvântul buca cu sensul de obraji sau gură. iar în latină avem aqua. dar este folosit lângă un cuvânt care are semnificaţia de a sări în apă de pe un dig. a trăncăni. mare (a: apă + pa: şanţ. a ţipa. a merge. deprindere care şi astăzi ne bântuie existenţa mioritică. a cuprinde sau abba: lac. a îndura.ulciar cu sensul de veselie. mişcare ritmică + ra: a suna. lac. Să mai amintesc aici că dialectul friulan care se vorbeşte şi acum în Italia are câteva sute de cuvinte comune cu limba română şi care nu se găsesc în latină! După dogmă nu merge aşa ceva. a îndruma. a petrece (ul: vas. a bea. unde apa curge în şuvoaie. a face zgomot (gu: gât. larg. zgaibă. mare). a mesteca.

pentru mamă are sintagma „mater”. familie. descoperim că în timpurile foarte vechi fetele se căsătoreau de la 14-15 ani. dar şi termenul „mamma” cu sensul de ţâţă. a chema. Să mai dau câteva exemple năucitoare despre aceste cuvinte. Să adăstăm puţin asupra termenilor de armân (aromân – machidon). cei din neamul nostru care locuiesc în sudul Dunării. atunci da fericire! Cuvântul din limba română ustura nu mai are rost să-l comentez. Aceste probe arată că cei care au ridicat monumentele megalitice nu au dispărut. aşa cum îşi spuneau cei din nordul fluviului. îma. sân. daddie. Cuvinte din engleză care se găsesc în română şi eme-gi dovedesc faptul că la sfârşitul mileniului lV î. în engleză: ma. Toţii cercetătorii britanici sunt de acord că monumentele megalitice în frunte cu cel mai cunoscut – Stonehenge – au fost ridicate de o populaţie necunoscută care a dispărut. ma. mamă.e. papa. în română: ta. Termenul de mamma din latină nu a fost pus niciodată în legătură cu mama din limba română. Hai să le punem şi lor de o latinitate! Am arătat la început că avem legături foarte vechi cu populaţiile care au construit monumentele megalitice din insulele britanice. în checea: mama şi cuvântul tată în emegi: a. asociat. mami. Alegerea a fost făcută special pentru că nimeni nu spune că limba engleză este o neolatină. 27 afirmă că Britania a fost invadată de „oameni veniţi din Ungaria şi Transilvania care trăiau în civilizaţia bronzului şi mânuiau o secure dublă de luptă cu două tăişuri”. Transilvania şi Ungaria făceau parte din teritoriul locuit în acele timpuri de neamul geţilor sau strămoşii lor. ci s-au amestecat cu noii veniţi galii (celţii) pe care mai târziu i-au cucerit romanii. Iar aceste grupuri sunt făuritorii numeroaselor henge din ţinutul britonilor. gospodărie. om bătrân. papa. în etruscă: ama. tete cu sens de om bătrân. în franceză: maman (ma +man). în franceză: papa. Noi am păstrat obiceiul prin folosirea doicilor.n. mamai (identic cu cel din Moldova) cu sensul de mămică şi mamo cu sensul de bunică. iar venirea sarcinii nu o găsea pregătită biologic pentru alăptare. iar rumân = ru: treabă. atâţia cât mai sunt şi rumân. familie. din regiunea Carpaţilor a avut loc o puternică migrare spre vest până în insulele britanice. Să sar pârleazul până la cei mai vestici vremelniciţi din spiţa noastră – irlandezii – să-i chem în ajutor. în engleză: pa. în română: oama. asociat. sau începutul mileniului lll î. drag. mumy. mi. a munci. terci. Latina. Secret Rites and Traditions of Ancient Britain” Londra 1928. în latină: pateru şi în checea avem patiri (conducătorul unui sat). Au cuvântul mama cu sensul de sân. ma.e. bogăţie + mân: partener. În latină există termenul ustulo cu sensul de a arde. la pag. Lewis Spence în lucrarea „The Mysteries of Britain. suflet. a răni. Şi în prezent în Moldova în mediul sătesc se foloseşte pentru mamă cuvântul „mâni” ca în expresiile mâni-ta sau mâni-sa. dam (soţie). Aceste exemple arată că faimoasa regulă a trecerii sunetului l din latină în r în limba română este o poveste care trebuie scoasă din cultura noastră. dar tot aşa nimeni nu ştie că această limbă păstrează în haina ei comori de cuvinte care vor uimi lumea. Această situaţie era rezolvată de o altă femeie din clan care dădea sân copilului până se adapta la mâncarea obişnuită. bunic.baie. tata. deşi sensurile lor profunde sunt aceleaşi – cea care are grijă de un copil foarte mic. tucu. muma. a fi egal. mu. dam. tucu.n. mama. puia. durere) şi am avut în vedere situaţia neplăcută când se sare în apă cu burta pe luciul acesteia. mamă. tânăr. patesi. Armân = ar: a răsuna de. Unii presupun că aceste grupuri ar fi venit din peninsula Iberică. a radia. 49 . inimă. mamy. pa. scandal + mân: partener. mami. Cei doi termeni au în comun sintagma „mân” ce arată o legătură de rudenie bazată pe originea comună dintr-o mamă foarte îndepărtată păstrând în sensul profund urmele societăţii matriarhale. ta. a lovi. Dacă răscolim puţin memoria. Cuvântul mamă în emegi ama. tete cu sens de tată. mamma.

seminţie. a ofta. an = an. Este un terasament în formă de cerc cu diametrul de 29 m. folosindu-se la înmormântări. formând două sau mai multe cercuri concentrice. Asemănarea cu sanctuarul de la Stonehenge este uimitoare. locuinţă. iar în interiorul acestuia sunt 34 de stâlpi aşezaţi sub formă de potcoavă unde se află vatra sacră. a opri = bara: a înainta. obşte. Această structură se găseşte şi la sanctuarul – calendar dac din munţii Orăştiei. semnificaţie pe care o are şi în prezent la români. Folclorul englez păstrează dansul Morris foarte asemănător cu căluşul nostru. în insulele britanice. limba administraţiei imperiului incaş.e. iar henge este apropiat de regionalismul românesc hânci: a suspina. Şi cum orice treabă anevoioasă are un început voi scoate în faţă câteva cuvinte din quichua. În interiorul acestuia este alt cerc format din 210 stâlpi paralelipipedici. sau sucul unor fructe = aca: creştetul capului.Trebuie să arăt că druizii considerau stejarul ca arbore sacru. eg (apă în occitană) = eg (a uda. popas. termen identic cu stane al nostru. primul termen va fi în franceză cu pronunţare şi scriere: o (eauapă) = o (apă curgătoare.n. a pluti pe apă). Italia. a bea o băutură fermentată = acra: gustul unor băuturi realizate prin fermentare. băţ lung şi gros. aka: băutură fermentată. a iriga. ceea ce dovedeşte originea comună din ţinutul carpatic. Au o cale de acces care traversează cercul exterior sau se opreşte la mijlocul acestuia în faţa unei pietre plane unde se puneau ofrandele. a decide).n. Sunt formate dintr-un terasament în cerc de 28-33 m în interiorul căruia sunt înfipţi mai mulţi de stâlpi de piatră. Am folosit acest termen pentru limbile care se vorbeau în mileniile Vll î. voce. cum este scris în cronicile vechi) te pun pe gânduri! Stane înseamnă piatră. clan. liber (darnic. amer (amar) = amaru (supărare). unde se găsesc similitudini uimitoare cu limba română şi emegi demonstrând originea lor comună: aillu: gintă. pietrele care suspină (Stanehenge. ţinutul carpatic şi ramificaţiile lui către sud-est şi est până în America de Sud. bara: unitate de măsură = bara: iaz. teritoriul Franţei. dar după unele legende. cât şi unul de cercetare şi stabilire a mişcării acestuia cât şi a lunii. generos) = libir (stăpân pe el). porţie. neam. di (dâre – a zice) = di (a aprecia. Cercul al treilea este format din 84 de stâlpi din lemn. peninsula iberică. – l e. a bea. Chiar denumirea de Stonehenge care însemnă pietrele spânzurate. a distribui. Ideile prezente vor fi dezvoltate foarte mult în lucrarea „Apocalipsa de la vest la est” ce va fi un studiu comparativ a 15-20 limbi şi dialecte. iar în emegi alu este un adjectiv pentru animale care arată că aparţin de o anumită rasă. a adăpa vitele). lemn sau piatră şi lemn. Dar toate aceste monumente au avut atât un scop religios închinat cultului soarelui. Iar costumaţia acestor dansatori este foarte cunoscută pentru orice român cu mintea acasă! Ca să nu fiu uituc am să amintesc şi câteva cuvinte care se găsesc în limba franceză cu corespondenţă directă în emegi. allpa: teren agricol fertilizat cu găinaţ de guano şi care are o culoare alb-cenuşiu = alba = aldu: a săpa pămîntul. achite (acquitter – a achita) = achita (depăşirea unei situaţii deosebite). 50 . pe marginea căruia se găsesc 180 blocuri de andezit de 45 cm înălţime. care fac parte din grupul lingvistic arimin (cei de-o mamă). La noi consider că nu trebuie să mai spun cum stăm cu alu sau ai lu din vorbirea populară. a face a avea un efect. papa (tată) = papa (tată).

a pune. luminat. a se învechi. cel care îţi conduce viaţa. proprietate = hat: delimitarea unei proprietăţi. catu: târg. a supraveghea. înţelept. a curăţa. a încânta. a fi trist. strălucitor. a socoti. a fi de partea cuiva. comerţul incaş se desfăşura în pieţe amenajate sau în spaţii special construite = catu: nivelul unei construcţii. a se pregăti de drum. scandal. a transporta. defileu. capac: bogat.sa: a tăia. a întări. a fixa. puţin. a fi mare. cira: a coase = cir: aţă subţire. aur + ri: a turna. înălţime = conci: coc = con: scară + ca: casă. a chicura – a ploua mărunt = chic: mic. a vătăma. a mişuna. chuqui: ploaie. a fi epuizat chunu: cartof deshidratat. huara: şorţ primit de tineri cînd ajungeau la maturitate şi aveau dreptul să închege o familie = 51 . surcele = ha: numeros. superior. oraş. atracţie. nobil. a avea voie + cia. învăţat. rege. hatun: mare = hăt: întins. cel care are grijă de alţii = capac: deasupra. a îngrădi. sus = capa: suflet. a închide afară. care era adunat din apa râurilor de munte unde se găsea sub forma unor grăuncioare mici = cori: bube foarte mici care apar uneori pe trupul copiilor = cu: metal preţios. începutul unei acţiuni. chimpo: numele unei regine care cultiva soiuri alese de porumb şi ardei iuţi = câmpu: suprafaţă întinsă destinată culturilor agricole = cân: a semăna + pu: teren. prizonier. a radia. curaca: conducătorul unei văi montane = coraca: a supraveghea o persoană bolnavă = curaca: a inspecta. a se întâlni. avere. a fi bogat. a linişti + cu: a întemeia. familie. a tăia = ciun: a prezenta + ta: a pipăi. mare = hat: înălţime mare. a încuia. calancha: nume incaş = calancia: nume românesc de familie. a aduna. a vorbi despre. Cuzco (Qosqo): capitala imperiului incaş. În emegi ila: cărăuş. podoabă. casă. chanca: trib războinic neincaş renumit pentru violenţa si viclenia lui = cianca: şarpe veninos = cianga: captiv. haili: refren ritmat în cântecele incaşe = haili: refren de cântec = hili: farmec. cira – a înşira = cir: a lega. a picura = chicu: puţin. generos. catu illa: spiritul negustorilor. construită pe versantul unui munte care parcă stătea agăţată de înălţimi = cosca: pisică sau coşcă: coajă = cus: piele de animal. hacha: un fel de satâr = hac: crengi tăiate mărunt pentru foc. a şterge. cori: aur. a fi mândru. Cacica localitate de unde se extrage sare = gagig: a se jeli cuiva. neam. conci: vârf. a cerceta = gadu: a rupe. a distribui. personificare. cartier. locul unde sunt păstrate bunuri şi în jurul căruia mişună mulţi de oameni = colcăi: a fi plin de. a fi lipit de + ca: cătun. şeful unui aillu = gagic: cel care îţi conduce sufletul (c trece în g cum se întâmplă de multe ori în emegi). camara: grânarul unei provincii cu sensul de provizie sigură = cămară: loc de depozitare sau de păstrare a proviziilor alimentare = gamara: cereale. a se ascunde. hatha: castă. a da.cacic: căpetenie. a pune. a căuta. răzor = hata: a radia. hrană. a merge pe jos. fir. a se agita. chonta: mâner de lance din lemn = ciontu: crâmpei dintr-o bucată mare. a câştiga. a aduna. a vui = colca: a fi atent. inimă. câte puţin. collca: depozit mare. a fermeca. uscat la soare şi la frig = ciung: fără un braţ = ciun: a se ofili. a înconjura.

broboadă. om fără căpătâi + hucia: a fi mânios. Lama: înger păzitor. făptură. a locui împreună. mic. a opri. Prin acest sistem se urmărea codificarea unor imagini şi fapte trecute = chipu: imagine. nostalgie. marcă: proprietate. a striga. Acest termen a fost impus de spanioli pentru că incaşii foloseau expresia „runasimi – graiul omului’’ = checea: covor de pâslă lucrat în mai multe nuanţe care se folosea şi la învelit noaptea. nume de persoană = checi: neamul celor numeroşi. quipu: sistem de evidenţă şi de însemnare a evenimentelor. supărare. soţie. domeniu. belşug = mană: belşug în toate = mana: izvorul belşugului. sălbatic. violent. respect social. pretutindeni. hunu: cea mai înaltă căpetenie militară neincaşă = hunu: violent. cel care nu are educaţia părinţilor şi face numai necazuri = hucia: a alunga sau a fugări o pasăre. nesăbuit. la fel. a fi mare. nimicitor = hunu: a rupe. a uni. a trage uşor. Inca: conducătorul incaşilor = inca. oprire bruscă. necaz. inti tain mii: sărbătoare incaşă în care se aduceau ca ofrandă soarelui primii ştiuleţi de porumb ajunşi la maturitate. a măsura. cer. iaili: cîntece cu caracter păstoresc sau agrar = iaili: refren care se găseşte în cîntecele păstoreşti interpretate de Felician Fărcaş = ia: a fi plăcut + ili: bucuros. mana: noroc. a conduce. Expresia în limba română este întâi tain mii cu sensul de respectarea unei obligaţii în natură stabilită anterior. piciu: ascuns. obicei. spirit feminin al destinului. Machu Pichu: oraş incaş descoperit abia în secolul XlX şi construit pe versantul unui pisc de munte = maciu: măciulie de măciucă. quichua: limba oficială vorbită în Tahuatinsuyu (imperiul incaş). tatăl lui Atahualpa si Huascar = Huianu.Huina: nume de familie la români = hu: persoană + i: a stăpîni + ana: lumină. pereche. Huiana: Inca. înfăţişare = chip: a lega. prezenţă nedorită. a străluci. sănătos. sălbatic. strămoş. mama: cea care este binecuvîntată de divinitate să dea naştere. era una din cele 12 ale clanurilor incaşe si semnifica luminat de soare. care se ţinea cu ajutorul unor sfori de diferite culori pe care se făceau noduri. Termen care se găseşte fonetic si semantic în limbile anglo-saxone. a despica. quena: naiul incaş cunoscut pentru melodiile pline de tristeţe = chin: suferinţă. dor. pătură. a controla. tristeţe. căpăstru = hoaţa: femeie care umblă cu furatul şi este prinsă = hu: persoană + ata: a face o faptă rea. încălcarea hotarelor era la incaşi foarte aspru pedepsit = huanca: femeie rea care îţi vânează greşelile. 52 . O chemare a amintirilor sau căina: a deplânge = chin: suferinţă + a: rezultat. dar l-am găsit identic fonetic şi semantic pe tăbliţele geţilor. vale sau trecătoare protejată. vită. llama: animalul specific Anzilor folosit la transport. huata: loc unde se leagă (prinde) ceva. a linişti. meşter foarte bun. pentru lapte şi lână. persoană rea şi pătimaşă = hu: persoană + anca: hotar. jaili: cântece cu caracter religios sau militar = jali: stare psihică ce arată tristeţe. huanca: piatră de hotar.hora: dans la care participau tinerii ajunşi la maturitate = hura: neam. rai. vigoare. a lega. soţ. era şansa supravieţuirii unei comunităţi în caz de secetă şi era sacrificată ca cea mai preţioasă ofrandă. frumos. hucha: sărac şi orfan de părinţi. care nu se vede. aşa este = inga: egal. În româna veche nu există acest cuvînt. limită. teritoriu. a distruge. soţie = mama = mami: spirit emeş care l-a făcut pe om din lut şi a suflat asupra lui cu viaţă. umflătură. inga: adevărat.

sarcină dată în timpul unei misiuni= suiu: – a urca. stare de echilibru = pace: a se potoli. Paullu: fratele lui Manco Inca. transformatorul cultural. În emegi ru: semen. armă. egal în funcţie. conducător incaş. a deveni alunecos. dar şi şeful clanului. domeniu. mullu: scoici marine aduse ca ofrandă. a se urca + ia: mână. iarbă. muncă făcută împreună de toţi membrii obştii = săpsi. puric: care fuge repede = puric: parazit care sare foarte repede = pu: a tâşni + rig: a căuta.purie: cărunt. conţinutul acestei măsuri = oca: a mânca cu lăcomie. amplasate de-a lungul drumului şi care erau folosite de 53 . podul grajdului folosit ca depozit pentru nutreţul vitelor = sa: legătură. aţă. opus. a lega cu sfoară. moya: locuri de păşunat = moina: teren cultivat şi lăsat pentru a deveni păşune = mu: an. sceptru. sapsi: proprietate. a conduce. a apuca + la: tânăr. a zori. tambo: depozite regale sau obşteşti. marfa cea mai comercializată la incaşi. a pipăi uşor. a smulge. phathiri: mai marele dintr-o comunitate. a cerceta. a executa o acţiune urcând = su: a ocupa în sus. realizarea teraselor sau a canalelor pentru irigaţii = mita: sistem de relaţii care urmăresc ocolirea legii chiar dacă este un abuz = mitu: a elogia. a apărea. fiecare provincie era formată din 2 saya care erau solidare la plata birurilor şi efectuarea corvezilor. a cultiva. a creşte + inu: paie. a cerceta. runa: bărbat. ţesătură subţire de lână sau bumbac sau îmbrăcăminte confecţionată din această ţesătură. a mângâia. a băga de seamă. montana: pantele estice de mare altitudine din munţii Anzi = montana: localitate în munţii Apuseni (Roşia). natură liniştită. rege = rigă: rege = rig: a supraveghea. provincie. cataclismul. ţinut = saia: cusătură superficială a două bucăţi de pânză. a pune în ordine. iar la latini pater avea sensul de tată biologic. domeniu. creatorul. Acest cuvânt există în etruscă identic fonetic si semantic. În limba română se foloseste „a mânca în pace” cu acelaşi sens. folosire liberă şi liniştită. a înhăţa. trăncăneală pentru a omorî timpul = tac: a izbi.mita: relaţii de întrajutorare reciprocă între familiile unui aillu în efectuarea muncilor agricole. a aluneca. stâncă. pachacuti: rege incaş. care desparte turmele de lama şi trece puii de lama ajunşi la maturitate la turma de adulţi. a aduce linişte. unelte şi nutreţ. tată (termen vechi) = pu: suflet. În emegi patesi era şeful unei comunităţi. a te afla în treabă. a se documenta. a se linişti. suyu: ţinut. a păzi. putere + ri: a conduce + u: bărbat. om = Rona: localitate în Maramureş. om prezent. a se aşeza. adăpost provizoriu pentru vite şi capre. păşune. jignire. sapai: cultivarea pămîntului = sapa: a lucra pământul cu sapa. regiune muntoasă. bătrân. zăpsi: a prinde de veste. bucurie = pace: linişte. a strânge laolaltă + ia: mână. a observa. a face un şanţ = sapa: a face un şanţ. a fi capabil. pachamanka: expresie cu care se invitau la masă. bogăţie + na: om în viaţă. a aşeza. pacha: locul îngrijit de om pentru a fi folosit. taclla: săpăligă mică = tacla: vorbă fără rost. avere. oca: cartof. a lua cu forţa. a se înclina. a ucide. purej: conducătorul unui aillu (clan) = puriu. ricu: suveran. a fura. rang social. saya: jumătate de provincie. pietriş. a impresiona. a pătrunde. gard improvizat în jurul adăpostului pentru vite. proprietate. care aparţine lui. a prinde pe cineva că face ceva în ascuns. principala sursă de alimentare = oca: măsură pentru greutate egală cu cca un kilogram.

conţine 34. urinsuyu: jumătatea de sus (urin în emegi: drapel. Din acest număr impresionant de cuvinte numai câteva zeci pot fi regăsite în limba latină clasică (nu discut despre nebuloasa numită latina populară) în forme apropiate şi numai unul (ursa) este în formă identică. Sper că nici o minte zglobie nu-i va face pe incaşi indo-europeni sau latini. inimă. a lega. început. În emegi uru: a păzi.750 cuvinte. a pune. a săpa + ma: a se fixa pe. bun. neam).armată. ajungând o limbă a literaţilor şi a funcţionarilor publici şi fiind străină în parte sau în totalitate multor popoare pe care Roma le-a adus sub controlul ei. o comoară fără egal pe care o elimină din cultura română cei care au adevăruri gata făcute. om sau rădăcinile plantelor din arătură = ur: gaură. Bulgăr şi Gh. puternic. dar cine ştie ce le mai trăsneşte prin cap specialiştilor în făcături! Ultima lucrare (pe care eu am folosit-o din plin). uru: trib de pescari ce locuieşte pe nişte insule plutitoare formate din trestie. a înveli uacaili: a plânge = uacăi: plânsetul copilului foarte mic. tată = tucu: rude. a uşura. lacrimă. a răcori + pu: izvor. Constantinescu-Dobridor şi apărut în anul 2000 la editura SAECULUM I. cinul clericilor ce proveneau din neamul lui Inca = tarabostes: nobili geţi din rândul cărora proveneau şi preoţii – informaţie nedovedită de tăbliţele de plumb. uchiu: ardei iute = uiu!: expresie rostită când mănânci ceva iute = u: strigăt + ciu: mâncare. realizat de Gh. Precizez că nici jumătate din numărul de 552 cuvinte nu se găsesc identic în limba română fonetic şi semantic. a se osteni.O. La aceste argumente mai adăugăm 260 cuvinte care se găsesc în limba engleză. română veche şi emegi şi 54 . zara: porumb la maturitate ce are culoarea galbenă ca a soarelui= zare: depărtare = zara: rază de lumină. toate acestea anulează cele 552 cuvinte latine găsite de mine în limba română. timp de mai multe secole a suferit o şlefuire continuă. om prost = tam: credincios + bo: a transporta. a prinde. tarapuntaes: nobil. legătură. a plânge ca o broască = ua: cântec de leagăn. de curierii regali sau în caz de cataclisme naturale = tambă: viţel slab. a tâşni. trimis regal. urma: numele unei regiuni renumită pentru cultura porumbului şi ardeiului iute = urma: semne lăsate pe pământ de către un animal. scobitură. Dicţionarul latin pe care l-am folosit în cercetarea mea are numai 7350 cuvinte. warawara: luminos. wallasi: strămoşi = valahi: denumirea românilor din Muntenia şi Moldova. tempu: unitate de suprafaţă considerată suficientă să hrănească o familie fără copii pe timp de un an = timpu: noţiune care exprimă scurgerea vremii = ten: a domoli. tucui: cel care are grijă de toate = tucu: părinte. de pe lacul Titicaca. a ţipa + i: a plânge. mult prea sărac pentru bogăţia vocabularului vechi românesc. animal prăpădit. Nu suntem urmaşii latinilor pentru că cele 2936 cuvinte identice sau foarte apropiate fonetic şi semantic care se regăsesc în limba română veche şi emegi şi 4407 arhaisme şi regionalisme formate din cuvinte emegi la care mai putem adăuga cca 3000 cuvinte din limba curentă formate în acelaşi mod. priceput. a şterge. Latina clasică. Titu: numele unui conducător incas (Titu Cusi). sânge. Şi neamul emeş avea un asemenea sistem de protecţie socială a indivizilor. deasupra. a trezi din somn + ca: gură. legătură. snop. Dicţionar de Arhaisme şi Regionalisme. strălucitor = vara: anotimpul călduros şi plin de soare sau Varvara: protectoarea minerilor care lucrează la temperaturi ridicate.

dans. afflo = a inspira. aratio = aratul pămîntului. aprilis = luna aprilie. sălbăticie. cervus = cerb. plângere. amarus = amar. cuculus = cuc. comatus = pletos. cuvintele irlandeze comune cu româna şi eme-gi. aro = a ara. crucio = a chinui. canal. bene = bine. femeie rea. bos = bou. autumnus = toamnă. cingulum = cingătoare. coacervo = cociorvă. circus = cerc. sălbatic. bucca = obraji. curcubeu. a micşora. cantus = cântec. aer = aer. a observa. caseus = caş. calco = a călca cu piciorul. curto = a scurta. a se arăta. blande = măgulitor. barba = barbă. a fierbe. celulă. a socoti. Aşa de puternic am fost latinizaţi că limba română a păstrat cuvântul dava cu sensul de reclamaţie. bruma = iarnă.cca 1700 cuvinte comune numai limbilor română şi engleză. îngrijire a trupului. culmen = culme. asper = aspru. blând. a primi. cos = cute. curatio = curăţenie. bonus = bun. casa = colibă. argentum = argint. canis = câine. canalis = tub. iar după acest semn se află cuvântul românesc sau explicaţia în limba română. răstignire pe cruce. callis = cale. a acoperi. annuus = anual. bracatus = îmbrăcat în nădragi. area = arie. a pune: adduco = a trage la sine. carnis = carne. albus = alb. cu japca. 55 . armă. adstringo = a lega. a aşterne. în ce fel?. celo = a celui. angusto = a îngusta. adsterno = a întinde la pământ. castro = a castra. colloco = coloca. linguşitor. crudus = crud. cauda = coadă. certatio = ceartă. cărare. potecă. a observa. ardeo = a arde. Cine vrea să ştie limba pe care a vorbit-o poporul român de-a lungul timpului până la începutul secolului XlX trebuie să o caute în dicţionarele de arhaisme şi regionalisme şi nu în limba latină clasică sau în afirmaţiile unor înţelepţi care nu pot dovedi nimic din ceea ce spun. cresco = a creşte. crudelis = crud. a mânca. coasă. annus = an. ah = ah. a aduce. attentus = atent. Cuvinte latine care se regăsesc în formă identică sau apropiată fonetic si semantic în limba română. acclaro = a arăta clar. attat = vai!. campus = câmp. a asculta. cu arcanul. arma = arme. barbarus = străin. annato = a înota către. coqua = a coace. crista = creastă. acus = ac. a = a. îngust. gresie. computo = a calcula. cârcotaşă. attendo = a fi atent. clare = clar. a se încrede. arcus = arc. chingă. addo = a aduna. a plasa banii într-o afacere. aurum = aur. credo = a crede. a aduna grămadă. caput = cap. bordei. gură. accolo = a locui în preajmă. Dar davele erau centrele politice şi sociale ale triburilor geţilor unde se judecau pricinile grave şi se hotărau treburile importante pentru întreaga comunitate. violent. În partea sângă a semnului egal este cuvântul latin. unealtă pentru adunat jarul la cuptor. attente = cu atenţie. asylum = loc de scăpare. vârf. amare = cu amărăciune. cornus = arborele de corn. vacă. cornu = corn. chorea = horă. acclinis = rezemat. anguste = strâmt. ceno = cina. dispută. azil. iar ca moţ sunt cuvintele quechua. caldus = fierbinte. cicută = cucută. cela = cămară. adiutor = ajutor. appareo = a apărea. ausculto = a asculta. a primi. trist. cepa = ceapă. auratus = aurit. econom. carrus = car. cerno = a cerne. acer = ager. Aceste centre aveau şi rolul de centre de schimb a bunurilor care prisoseau. cado = a cădea. necopt. atât!. a lua masa. attingo = a atinge. costa = coastă. a ascunde. capra = capră. plete. animal = animal. chorda = coardă la un instrument. a înşela. a brăzda. a desluşi. acolo = acolo. suprafaţă întinsă. audio = a auzi. sprijinit. allego = a alege. Am folosit Dicţionarul latin –român apărut în anul 1966 la Editura Ştiinţifică care are 7350 cuvinte. cald. cumpătat. a îmbuca. a strânge. crucis = cruce. acolo. cera = ceară. cum = când?. adăpost. a aduce. arcano = pe ascuns. barbaria = barbarie. acoperit cu aur. collinus = colinar. cornum = coarnă. coma = coamă. barbar. înclinat. canto = a cânta. a afla. cingo = a încinge.

incepto = a începe. flacără. lingula = lingură. hei! = hei!. femina = femeie. os = os. murmuro = a murmura. mater = mamă. locustă = lăcustă. pacis = pace. inceptum = început. pellis = piele. heri = ieri. mel = miere. lacrimo = a lăcrima. marginis = margine. gallina = găină. sir. miros. fulgur = fulger. maius = luna mai. miratio = mirare. multum = mult. gula = gură. sărac. pieziş. fraga = fragi. mollesco = a moleşi. lingua = limbă. ciocan. gust. fructus = fruct. ferrum = fier. lupa = lupoaică. iuro = a jura. digitus = deget. a căsători. inumbro = a umbri. duco = a duce. passus = pas. roadă. frico = a freca. mollis = moale. merula = mierlă. panis = pâine. furia = furie. a tortura. gener = ginere. lacus = lac. latus = latură. fur = fur. gena = pleoape. largheţe. numero = a număra. fusus = fus. lippus = lip. iugo = a înjuga. nebula = negura. detono = a tuna. manus = mână. morior = a muri. frater = frate. do = a da. ordo = ord. humeo = a fi umed. pila 56 . pasco = a paşte. fames = foame. occupatio = ocupare. parens = părinte. massa = masă. a suspina. dulce. iuratus = care a jurat. gemo = a geme. hospita = oaspete. libero = a libera. miseria = mizerie. incingo = a încinge. nodus = nod. heredis = herede. medulla = măduvă. obligo = a obliga. uimire. pereo = a pieri. iracundia = iracandia. nigrum = negru. lana = lână. inclinatio = înclinare. grămadă. neam. intro = a intra. pedica = piedică. floccus = floc de lână. nasus = nas. nos = noi. illacrimo = a lăcrima. montana = montana. mânie. hoţ. impingo = a împinge. inde = inde. a ataca. iubeo = a dori. mustum = must. nomen = nume. luteus = lutos. intra = înăuntrul. foc. fera = fiară. illumino = a lumina. large = belşug. gusto = a gusta. natio = naţiune. mulgeo = a mulge. penna = pană. draco = balaur. focus = vatră. herba = iarbă. lutum = lut. filum = fir. figo = a înfige. obliquus = oblic. furca = furcă. pascuum = păşune. fulguro = a fulgera. frigo = a frige. palus = par. impugno = a împunge. fuga = fugă.dator = dătător. a detuna. smoc. morum = mură. luna = luna de pe cer. latro = lotru. fumo = a fumega. mugitus = muget. topor. oh! = oh!. funalis = funie. olla = oală. dulce = plăcut. malleus = mai. mentis = minte. locus = loc. ira = ira. mare = mare. filius = fiu. mensura = măsură. directe = drept. pelagus = pelag. nucis = nucă. mortuus = mort. sân) = mama. milium = mei. nedum = necum. oculus = ochi. paries = perete. mola = moară. fundus = fund. homo = om. occupo = a ocupa. pallidus = palid. mica = mic. ningit = ninge. gazdă. dormio = a dormi. nascor = a se naşte. farina = făină. nurus = noră. duo = doi. mons = munte. longus = lung. murmur = murmur. a chinui. lignum = lemn. filia = fiică. occido = a ucide. noctu = în timpul nopţii. odor = odor. humilis = umil. paco = pace. nato = a înota. linişte. insula = insula. linişte. oleum = oloi. pectus = piept. murus = mur. latratus = lătrat. lupus = lup. des. manica = mânecă lungă. incipio = a începe. gelu = ger. perdo = a pierde. lacteus = de lapte. a declara. pastor = păstor. macero = a măcina. inno = a înota. palma = palmă. mulier = femeie. fumus = fum. humilitas = umilinţă. partis = parte. musca = muscă. fenum = fân. firimitură. mors = moarte. octo = opt. dense = dens. liber = liber. lumen = lumina. genu = genunchi. duro = a dura. miser = mizer. menta = mentă. gustus = gustat. mugio = a mugi. meus = al meu. fetura = fătat. lenis = lin. mendacium = minciună. palea = paie. frigus = frig. partio = a împărţi. lingo = a linge. nefericit. muto = a muta. mutus = mut naris = nară. nodo = a înnoda. gât. margino = a mărgini. meritum = merit. mollio = a înmuia. marito = a mărita. floris = floare. funis = funie. muscus = muşchi. mânie. lacrima = lacrimă. mamma (ţâţă. facere = a face. laudo = a lăuda. fugio = a fugi. inclino = a înclina. latro = a lătra. ligo = a lega. strămoşi. odiosus = odios.

ros = rouă. salto = a dansa. somnus = somn. turbate = turbat. vulpes = vulpe. turtur = turturea. ursoaică. urtica = urzica. taceo = a tăcea. sagitto = a săgeta. sorbitio = sorbitură. uber = uger. vae! = vai!. suffulcio = a sufulca. saturo = a sătura. semen = samăn. testu = test. reparo = repara. ramosus = rămuros. tonsura = tunsoare. venenum = venin. vendo = a vinde. tono = a tuna. vespa = viespe. vinum = vin. pons = punte. surdus = surd. spumosus = spumos. rapio = a răpi. rosmarinus = rozmarin. tilia = tei. ulcus = ulcior. tempus = timp. umbro = a umbri. porcus = porc. urceus = urcior. a sălta. sedeo = a şedea. saline = salină. spurco = a spurca. usus = uz. vocis = voce. securis = secure. sarcina = sarcină. pomarium = pomărie. rumpo = a rupe. pinus = pin. vicinia = vecinătate. rogo = a ruga. plumbum = plumb. stinguo = a stinge. spartgo = a sparge. prosto = prost. umbra = umbră. rota = roată. tergeo = a şterge. serum = zer. ruina = ruină. salio = a sări. boccea. tussis = tuse. susurro = a susura. stela = stea. ramus = ramură. traho = a trage. a scăpa. turma = turma. sitis = sete. risus = râs. verres = vier. puteus = put. turbo = a tulbura. unda = undă. stomachus = stomac. satur = sătul. plene = plin. tremor = tremurare. prunus = prun. velo = a înveli. pote = a putea. podagra = podagră. uro = ură. vita = viaţă. rideo = a râde. susurrus = susur. spatha = spată. vadum = vad. st! = sst!. seu = sau. tuli = tuli. septem = şapte. plango = a plânge. russus = roşu-închis. rotunde = rotund. sortitus = sortit. sufflo = a sufla. vis = vis. venator = vânător. tyrannus = tiran. 57 . livadă. ripa = râpă. subiratus = supărat. subtus = supt. signum = semn. stirpis = stirpie. stupro = a stupi. umbrosus = umbros. destul. repens = răpezime. vitis = vită. ursi = a urzi. torqueo = a toarce. tu = tu. primus = primul. rea = rea. porta = poartă. sors = sort. tres = trei. pomum = pom. termino = a termina. temeritas = temere. vas = vas. vitellus = viţeluş. prunum = prună. împreună. tamen = taman. usura = uzură. sub = sub. tingo = a întinge. rodo = a roade. sudor = sudoare. sitio = a fi însetat. ursă = ursă. sal = sare. totus = tot. statura = statură. sterno = a aşterne. socrus = soacră. trudo = a trudi. roto = a roti. spica = spic. taurus = taur. sedes = sedă. ursus = urs. tussio = a tuşi. ustulo = a ustura. saccus = sac. a înţepa. putridus = putred. saluto = a saluta. probosus = a probozi. spina = spin. vicinus = vecin. vindico = a vindeca. vermis = vierme. sugo = a suge. semino = a semăna. vena = vână. pono = a pune. volo = a voi. sanguis = sânge. video = a vedea. venio = a veni. tendo = a întinde. rado = a rade. praeda = pradă. tegula = ţiglă. vaca = vacă. raro = rar. timeo = a se teme. ungo = a unge. tortus = tort. sudo = a asuda. una = una. puteo = a puti. stellatus = înstelat. soror = soră. unus = unu. viridis = verde. rupes = râpă. verbum = vorbă. ultimus = ultim. venia = voie. spuma = spumă. spurcus = spurcat. pungo = a punge. tacite = tăcute. tyrannis = tiranie. populus = popor. turba = a turba. venatus = vânat. saltus = salt. valles = vale. rotundo = a rotunji. stringo = a strânge. vultur = vultur. pugnus = pumn. sex = şase. virga = vargă. pullus = pui. a arde. sagitta = săgeată. rancidus = rânced. ulcero = ulcera (a fi plin de răni). unde = unde?. unguis = unghie. udus = ud. sto = a sta. tondeo = a tunde.= pila. popa (cel care face jertfele) = popa. truncus = trunchi. ulmus = ulm. teneo = a ţine. scrofa = scroafă. portio = porţie. vidua = văduvă. vipera = viperă. tortor = tartor. sono = a suna. sat = sat. bubă. salis = salcie. socer = socru. sonus = sunet. scio = a şti. singuli = singur. porto = a purta. suffero = a suferi. tremo = a tremura. ruinosus = ruinat. sorbeo = a sorbi. rumino = a rumega. placo = plăcut.

Prestigiul extraordinar al acestei culturi a fost recunoscut chiar de cuceritorii akkadieni şi ulterior babilonieni care au folosit această limbă în oficierea cultului religios. În partea stângă a lexiconului se găseşte cuvântul din limba română iar după semnul (=) urmează cuvântul emeş cu sensurile aferente.e.n. Aceste limbi nu aveau sunetele „ce”. Unde am considerat că traducerea semită a modificat sunetul original am trecut termenul propus de mine şi ulterior termenul cunoscut de sumerologi. z înlocuit cu s sau ş. j. au rezultat cuvinte noi. şoc) sau se scria în mai multe feluri. Emegi (limba sumeriană) a fost limbă liturgică în Mesopotamia până în secolul V î. aşa cum fac oşenii în vorbirea lor curentă. În limba română prin unirea a două sau mai multe monosilabe a limbii vorbite în mileniul Vlll – lll î. sog. î au fost transcrise prin a. i. a pune + a: braţ. Un cuvânt (fonem) se putea citi în mai multe feluri. t sau nu au reuşit semiţii să le redea în dicţionarele lor. ciuc.e. tobă sau durni (dur: locuinţă + ni: gazdă. ciog. vocalele ă. chiar dacă structurile sociale şi politice ale emeşilor erau dispărute de mai bine de 1300 de ani.n. forţă putere) dobă. cioc. În paranteză rotundă am pus sunetul care nu a fost scris în textele emeş. În paranteză pătrată am pus cuvântul din limba engleză cu explicaţia aferentă. puţine cuvinte sunt compuse din două sau mai multe silabe. română) şi consider o mare datorie a statului român să dispună măsuri care să ducă la o implicare majoră a persoanelor interesate din România în descifrarea tăbliţelor de lut care poartă scrierea emegi. usu). dar nici jumătate nu au fost descifrate. ă ca a(masea-măsea). Cuvintele emegi au mai multe înţelesuri ajungând să treacă de 250 pentru expresia „me” şi acelaşi sens poate fi explicat cu mai multe expresii (putere = a. su. Limba emegi nu avea consoanele f. dormi. „şi” aşa cum fac cei din Muntenia când vor să-i zeflemească pe moldoveni „pi şentru”. persoană. Precizez că s-au descoperit până în prezent cca. Fenomenul este asemănător dacă s-ar încerca transcrierea limbii chineze cu alfabet latin. Scrierea sumeriană este în cele mai multe cazuri monosilabică (aglutinantă). Consoana „b” de multe ori devine „p” şi invers. se poate scrie su+par+ca sau sub + ir + ca sau su + bir +ca). v. iar pentru scrierea veche pictografică dificultăţile sunt şi mai mari.. care au studiat în România pronunţă consoana p ca b (bobor – popor). 100000 tăbliţe de lut cu scriere emegi. limbi semite şi înrudite între ele. De reţinut că şi în prezent arabii (urmaşii semiţilor). Consider această greutate explicabilă pentru un străin 58 . alături de civilizaţia egipteană este fundamentală în evoluţia civilizaţiei europene şi a celei din vestul Orientului Apropiat. termenii fiind foarte greu de înţeles. a lovi. care au încercat să transpună într-o structură semită o limbă aglutinantă. a se răsuci) dorni. dar avea acelaşi sens (şopârca: a linguşi. Emeşii aveau obiceiul să nu mai scrie ultima (sau ultimele două) literă. germană.Suntem din acelaşi neam cu emeşii (sumerienii) Civilizaţia emeş (sumeriană) a marcat foarte puternic civilizaţia lumii şi importanţa ei. (sug se poate citi ciug. g înlocuit cu c. corect „pi centru” cu „ce” moale. engleză. a umbla cu şmecherii. Traducerea limbii sumeriene s-a făcut cu ajutorul „dicţionarelor” paleoakkadiene şi paleobabiloniene. „ci” şi au fost transcrise prin sunetul „şe”. Sunt convins că sensul multor cuvinte a fost influenţat de traducerile succesive (emegi. â ca i (când-chind). Vocala „o” din emegi. a se învârti. dar cu sensuri apropiate sau identice monosilabelor iniţiale. babiloniană. a fost transcrisă totdeauna în vocabularele semite în „u”. akkadiană. Limba română veche surprinde trecerea vocalei u în o ca în cazurile dubă (dub: a bate cu putere. fenomen întâlnit şi pentru d înlocuit cu t.

Ei nu se amestecă prin căsătorie cu ceilalţi săteni. clasa nemeşilor. slab) cu sensul de slab. prinsă de hloabe şi folosită pentru protecţia abdomenului la cai. negru. Cuvântul hora are sensul de a dansa în cerc. Termenul gig are sensul de trist. subţire şi gigăt (gig: bucurie. Limba engleză păstrează aceste sensuri prin cuvântul king. liberă de orice dogme preconcepute privind originea neamului şi limbii noastre. fâşii de pânză sau piele din hamul cailor. Tot noi păstrăm termenii: gigat (gig: tristeţe. cel mai de seamă. fâşie de pânză sau piele folosită pentru fixarea şeii. În regiunea Oaş (Us) din nordul României există o comunitate rurală de indivizi ce-şi spun cu mândrie nemeş. iar la emeşi ki-e-ne-di are sensul de a dansa. Irlandezii au cuvântul giogadh cu sensul de a scoate strigăte ascuţite. nemeşie: rang social. a susţine.de această limbă. la sud de mare. boală. ceea ce-i făcea să se deosebească de semiţi care umblau cu bustul gol. a-şi avea originea. iar în nord au construit mai multe ziduri de apărare. mândru. totalitatea lor. a învârti. demn. 59 . chiot. de neam mare. sunt oameni de încredere. a sări şi zur-zur: a se zgudui. a se opri. a înnobila. a se clătina. a conduce. mândru. pagubă. a fi în stare = Ki-en-gi: teritoriul pe care mai târziu semiţii l-au numit Sumer. prima clasă socială. a se trage din. iar emeşii au ambele cuvinte hup: acrobat. iar pe tăbliţele geţilor am găsit cuvântul gig cu sensul de frumos. sunt foarte chibzuiţi în acţiunile înfăptuite şi sunt foarte demni. se consideră că aparţin de vechi familii boiereşti. Ei îşi numeau ţara Ki-en-gi cu sensul de ţinutul neamului înţelept sau a demnitarilor de sânge nobil. a striga. suferinţă + at: schelet. De Anul Nou în Moldova se umblă pe la casele oamenilor cu dansul căluţului care începe cu expresia „hop zurzur”. Sang-gi îşi spuneau emeşii şi termenul a fost tradus eronat după descifrarea tăbliţelor de lut prin „capete negre”. a cânta) cu sensul de vioi. chipeş. „a lăsa din chingi” – a lăsa liber. În limba română avem cuvântul chingi (cu primul i pronunţat mai lung) cu sensul de bucată de lemn lungă şi îngustă care se fixează pe un alt lemn cu rolul de a-l întări. Toate sensurile se pot reduce la următoarele: a apăra. Dar el este păstrat în limba română cu sensul de val de pânză. calitatea de nemeş. Chindie este denumirea unui dans. folosită în special la schelele din construcţii. sumbru. limbă aleasă sau oficială. face pe cineva boier. Limba pe care o vorbeau se numea eme-gi cu sensul de limbă a neamului conducător. nobil. iar în eme-gi cuvântul hura are sensul de neam. slab. Chiar dacă timpul ne-a despărţit de peste 5000 de ani. a fi uniţi. vită. Mai există expresiile: „a ţine în chingi” – a constrânge. a proteja. prima categorie. Neamul emeş (sumerienii) când au plecat din ţinutul actual al României nu au lăsat în urmă o imensă pustietate. a controla. „a-l ţine chingile” – a fi sau a se simţi în putere. Ţinutul locuit de emeşi se numea Ki-en-gi. nemeşug: nemeşie. a bucura pământul. Într-adevăr emeşii de cele mai multe ori purtau pe umăr o pânză care era înfăşurată pe trup. cingătoare de pânză groasă folosită pentru protecţia abdomenului la femeile însărcinate sau la oamenii care fac efort fizic deosebit. a ocroti. corect ar fi neam ales. neam civilizator sau neam nobil. Un alt termen folosit pentru poporul emeş este sang-gig tradus greşit tot prin „capete negre”. Mai există termenii a nemeşi cu sensul: a boieri. sangi: element care a stat la baza constituirii clanurilor şi a ginţilor având un strămoş comun = sang-gi: persoană care aparţine prin naştere aceluiaşi grup. mândrie + at: tată. a sălta. dar nu şi pentru cel care stăpâneşte foarte bine limba română veche şi are o minte isteaţă. a chiui. noi românii mai păstrăm vechile tradiţii şi obiceiuri. era apărat natural la est şi vest de fluviile Tigru şi Eufrat. Au mai rămas destule comunităţi care să-şi continue existenţa milenară.

dar şi irlandez executat cu vioiciune şi veselie. popor civilizator. iar poporul să se numească „capete negre” de parcă i-ar fi potopit râia pe toţi. în captivitatea din Babilon când şi-au prelucrat propriile mituri şi legende au preluat din această cultură toate miturile iudaismului inclusiv mitul „poporului ales” pe care l-au folosit cu foarte mare abilitate în epoca modernă. care vine în sprijinul ideii arătate mai sus. care este un dans englezesc (jig). gige şi giga cu sensul de chicoteală. drăguţ. şi care fără să ştie participau la descoperirea propriului trecut! În Consiliul de Administrare al Iraqului din 2004 există un reprezentant cu numele de Bara-lulu. aparţine prin naştere grupului) şi poate avea în eme-gi sensul de neam ales. codiţe de păr. dovedind imensul prestigiu de care se bucura cultura emeş. astăzi nu le mai auzeam. a radia. În sudul Iraqului există în prezent un grup etnic ce îşi spune emeci. melodia după care se execută acest dans. a conducătorilor. suflet parşiv. nobil. demnitate. civilizator. a se hârjoni. Tot în irlandeză mai sunt cuvintele gigea şi gigi cu sensul de chicoteală. urmaş). Numele este fără discuţie emeş şi poate fi interpretat prin conducătorul neamului străbun. conştiinţă. poporul civilizator. În raport cu vecinii semiţi. În limba irlandeză există cuvintele gig. Deşi au dispărut ca stat în secolul XVlll î.e. Trebuie să arăt că termenul gi poate fi tradus şi prin a strânge părul. sangi: figurativ cu sensul de suflet. caracter..n. învingătorii lor semiţii. Limba română veche mai are cuvântul gigă. Dacă dispărea poporul care a creat aceste structuri fonetice. poporul ales sau civilizator. civilizator. 60 . familie blestemată. vesel (gi: tânăr + gi: nobil mândru + a: odraslă. Limba română mai are cuvântul gigia cu sensul de tânăr frumos şi plin de farmec. Canalul Um Kasr este tot o denumire emeş (um + kas +ri) cu sensul de râul care curge dirijat. Fantastic! Emeşii au traversat istoria şi ne sunt contemporani! Dar istoria le-a făcut o mare nedreptate prin Jules Oppert în anul 1855 când a botezat acest popor necunoscut cu numele de „sumerieni” dintr-o interpretare eronată a termenului de Sumer folosit de akkadieni pentru teritoriul dintre Tigru Eufrat şi Golful Persic. ei erau cu adevărat un popor civilizator. În urmă cu 4500 ani pe acelaşi teritoriu a locuit neamul emeş (se poate citi şi emeci) – o ramură a strămoşilor noştri carpatici – care vorbea o limbă numită eme-gi. cuvântul gi a ajuns gig (gi: om tânăr + gi: nobil mândru.n. caracter pervers. ciripeală. emeci. distracţie identic cu gigia al nostru. mentalitate ca în expresia „sânge rău” care semnifică om parşiv. Trebuie cercetat acest domeniu pentru a aduce adevărul la lumină. a batjocori. a încuraja. persoană închisă în sine. fire. adică poporul mândru. Dacă ei nu aparţineau rasei semite.e. consider că este o greşeală traducerea „capete negre” şi trebuie înlocuită prin poporul ales. Iudeii. a lua peste picior. a sfida şi care păstrează ambele sensuri din limba română pentru gigat ceea ce confirmă o traducere incompletă a cuvântului gig din eme-gi. a nobililor. le-au cultivat limba şi religia până în secolul Vl î. reputaţie proastă.Este o certitudine că gig trebuie tradus şi prin mândrie. a străluci de bucurie. iar statuile îi prezintă cu părul subţire. Să repet emeş. eme-gi. Se mai foloseşte şi înjurătura „sângili mă-ti” cu sensul de blestemat să fie neamul care te-a zămislit şi te-a format ca om = sang-gi: suflet rău. Un popor plin de veselie şi vioiciune aşa cum erau emeşii nu putea fi negru în suflet sau la minte. veselie. Este inadmisibil ca limba unui popor să fie aleasă. Nimeni nu s-a gândit că muncitorii care participau la săpăturile arheologilor erau urmaşii celor care au creat acea cultură fabuloasă a emeilor (sumerienii). pieptănat cu cărare pe mijloc şi legat în coadă la spate (cum poartă părul şi în prezent călugării români sau cum purtau moţii). popor nobil. suflet rău. Prin repetare. fel.

adă: actiunea prin care unei persoane i se cere să transporte sau să mişte ceva = a-da: a trimite. treburi de rezolvat = a-nga-la: sac din piele pentru făină. achita: cu sens figurativ de a ucide = a-chi-ta: a distruge. a ţipa. a cere. lichidul care ocupă 70% din suprafaţa pământului şi este principala componentă a corpului omenesc = a-pa: ţeavă făcută din argilă prin care trecea apa sau berea consumată la diferite evenimente inclusiv funerare. În comunităţile agrare această acţiune constituia o sărbătoare deosebită la care participau toţi membrii. Se alegea cel mai bun gospodar din comunitate şi el avea cinstea să iasă primul la arat. a pune în ordine. ara: începerea muncilor agricole odată cu afânarea pământului prin distrugerea crustei tari de la suprafaţă şi îndepărtarea buruienilor. alean: dor. târlă de vite. a aştepta să. a dori. întristare. a da un sfat. a duce afară. chin fizic sau psihic = a-ma-ru: inundaţie. prost. bucurie. acera: a avea nădejde la. Însămânţarea brazdei avea rolul unei fecundări magice pe care omul o intermedia între cer şi pământ şi asigura continuarea vieţii. a pune în ordine. grijă profundă purtată mereu în suflet. până la. a distruge. a transporta provizii de făină. aduc: a duce. a da apă vitelor = adapa: primul om în mitologia emeş. a aşeza. apa: elementul vital al vieţii. acuşica: expresie care arată că o acţiune se va desfăşura imediat = acusica. devreme. antal: butoi mare de stejar. angara: obligaţii numeroase. a face praf. catastrofă datorată unor revărsări de apă. aciua: a aşeza. suferinţă = al-la-an: stejar. Arhaisme şi regionalisme din limba română care se găsesc în emegi în formă identică sau foarte apropiată: abur: evaporarea apei prin fierbere sau datorită temperaturii ridicate = ab-ur: vase pentru fiert. a se înălţa a ieşi. Acest obicei se mai păstrează în forma lui arhaică în Maramureş prin obiceiul tânjalei = a-ra: a pune sămânţă. măsură de capacitate de 50 vedre = an-ta: înalt. a îndeplini. necopt la minte. a zdrobi.individ periculos. aburi: a supune unei atmosfere încărcate cu abur un aliment uscat pentru a-şi recăpăta frăgezimea. a invoca ceva. distrugere. a-dug: a iriga. a creşte umiditatea într-un spaţiu închis pentru realizarea unei băi de abur = aburu: a deschide aripile. deosebit de mare. amus: groapă sau putină cu apă şi var pentru argăsit pielea. a se desfăşura. a tinde spre. a pune la locul lor = aciue. aldui: a binecuvânta = al-du(i): a insista. a căra = a-duc. ieşit din marea primordială. a arunca. Sărbătoarea avea şi un profund caracter religios pentru că simboliza împreunarea cerului cu pământul şi renaşterea unui nou ciclu al vieţii. Trebuie arătat că în limba quechua (limba folosită de incaşi) sango semnifică suflet. a însămânţa. poloboace. dimineaţa. a 61 . amaru: stare de spirit care exprimă disperare. jale. nenorocire de proporţii abătută peste o persoană. adăpa: a duce animalele să bea apă. adăpost provizoriu. a-su-e: a atinge.a-se-ra: lamentaţie.a-gu-zi-ga: imediat. = acera. argăseală = amas: stână. neputinţă. a se plânge. a face. unul din arborii folosiţi de români la ceremoniile de înmormântare. decădere psihică. a căra cu ulciorul. mult. apa care curge.

aroganţă. a se dezlănţui. bandă: fâşie. cel mai priceput. a împărţi. a dispărea deasupra. om sau copil cu gură mare = barag: a împrăştia. fioros. a ceda. apă liniştită. bandaj. a informa pe cineva. conducător. a cădea în torente. scurte. a unor culturi şi livezi sau masacrarea oamenilor şi animalelor prin foc şi sabie = bar-bar-ra: flacără. baltă. pătimaş. a uni. a umple cu vârf. odihna de amiază. a se întoarce. a sorbi. a răsturna. a învrăjbi. a împrăştia. bălăcăi: a se bălăci. baragă: lup în fruntea unei haite care prin urlete dă semnalul de atac asupra prăzii şi o hăituieşte pentru a o împrăştia. amiază. subdiviziune a leului. a susţine. a aduce mereu nenorocire. expunerea corpului la temperaturi ridicate care generează transpiraţie = a-sud: a mişca cu energie şi prin repetare. adunare. măsură de capacitate de 10 litri. haită. a străluci. fericire. cuib. a prezice. barac: câine flocos şi cu mustăţi mari = barac. apă rece. a lua. ajutor. bir: impozit principal perceput în statele feudale române de la ţărani şi meşteşugari. a dezbina. a fi întins. barag: vizuină. ritual. bară: mocirlă. taurul din fruntea cirezii care poartă clopotul pentru a-şi anunţa prezenţa. unire. atac: acţiune violentă. fiară = bala: ostilitate. rezistent. unitate de măsură de 10 litri = bancior. impetuos. care de multe ori era luat prin violenţă şi cazne de tot felul = bir: a împărţi. a desfăşura. rugăminte. drag. simpatic. pregătirea unei asemenea acţiuni prin unire sau aliere = a-tah. a cuibări. vizuină. a întinde. înţelept. a face tărăboi repetat. bala: monstru. a lăuda. a răspândi. sprijin. de mică întindere. asud: a transpira datorită unui efort susţinut. a-dah: aliere. a oferi unui străin necăjit un adăpost = azil: bucurie. a susţine. trufie. bănicior: baniţă. refuz. duşman. droaie. bal: balot de marfă = bal: a transfera. a se aşeza = a-sed: apă răcoroasă. a preda. aşed: a pune într-o anumită poziţie un obiect sau o persoană. împotrivire = ba: a provoca. a se învârti. persoană care se roagă. a se revărsa. mulţumire. plângere. a lega = banda: a sprijini. clar. arde: purificare prin foc. 62 . arzu: termen vechi cu sensul de jalbă. a lovi apa cu palmele = bal-aca: a turna. a unor produse. rugăminte scrisă pentru rezolvarea unei situaţii nefavorabile = a-ra-zu: petiţie. degradarea pielii prin desprindere şi formarea unor băşici dureroase sau întărirea foarte puternică a pielii care provoacă dureri persistente = ba-ta-tur: acestea sunt mici.străluci. bansur: recipient. a dezlănţui un atac. a lega. smârc = bara: a inunda. ba: negare. a se răspândi. acţiune în forţă. a radia. a se revărsa. asu: bun. barbarie: acţiune violentă a unor persoane împotriva altor persoane şi care are ca scop distrugerea unor construcţii. reprimare. ban: echivalent convenţional în relaţiile de schimb de mărfuri sau servicii. văpaie. a pune. a rezolva. bătătură: suprafaţa de teren a curţii împrejmuită cu gard pentru a ţine închise păsările şi animalele mici. a da peste cap. scadenţă. a arde cu flacără. „banul este ochiul dracului” = ba-an: suport. a se roti. neted. azil: loc de refugiu pentru bătrânii fără adăpost. a distruge. raită. bă: formă de adresare către o persoană = ba: persoană în viaţă. jertfirea unor ofrande pe altar prin ardere = ar-de: a lăuda. înţelept = asu: doctor.

a izbi. a asedia. grămadă. a plânge = bu: a pune pe cineva să urle sau să plângă. gloată. cal: animal domesticit de om în diferite zone ale lumii şi folosit pentru călărie şi transport. tare. a trage cu putere. droaie. a se repezi la = bu(i): a se repezi la. a se certa = bi-ra: amestecat. ca-li-gi: a înconjura. a blestema. a stropi. de formă conică ce se foloseşte numai în poziţie verticală pentru borhot de fructe sau zdrobirea strugurilor pentru vin = cada. galga: sfat. băţ cu care se măsoară laptele în şiştar = bur(e): castron de lut ars. iute la fugă. fel de a acţiona = cala: a se îndrepta spre. unul peste altul. persoană care are ieşiri necontrolate care demonstrează labilitate psihică. cac: a se uşura. a fi plin. cale: drum. a se îndoi. a provoca. buli: a păţi ceva neplăcut = bul(i): nenorocire. a murmura. 63 . a trage. aşeza. a da buzna. a mânca. a hrăni. vânjos. persoană care trebuie supravegheată şi protejată = bulung: nevinovat. a fi nervos. a strânge. bure: vas de lemn pentru băut apă. consultaţie. a îndemna. a-i fi frică. bui: a da năvală. acţiune ratată = ca-duc. a zumzăi. a merita. genunchi. călătorie. gada: a avea. bucată mare de carne = but: şold. bolund: persoană cu tulburări psihice de comportament. scafă. a lovi = ca-li-ci. a prinde.a pedepsi. urmaş = calga. a amesteca. încărcătură. se folosea mai mult la parade şi la călărie = cal: puternic. cala: partea de jos a unui vapor unde se depozitează mărfurile = cala: groapă pentru provizii prevăzută cu acoperiş şi uşă de intrare. în masă. excremente = cac: curbă. caduc: gol. bura: a ploua mărunt şi des = bu-ra: a uda repede. animal călărit de om. toţi deodată. buru: a vomita. a mugi. a bate. a aiuri. a transporta. a omorî. bou: taur castrat folosit ca animal de tracţiune = bou. a purta. pivniţă pentru cereale. a fugi. rapid. lovitură. a aduce suferinţe fizice. cade: a se cuveni. a agita. ca-dug: măsurarea sau socotirea mărfii pentru calculul profitului sau impozitare. buhu: o stare se spirit ce arată nesiguranţă. a duce. viguros. vorbitul în şoaptă = biz: a ciripi. a se răzbuna pe. a alerga împrejur. cadă: butoi mare cu un singur fund. a încăleca. a şopti. a fugi. a grăbi. bulug: a se năpusti. a trage. a se teme. bu(u): a rage. a da junghiuri. a da năvală. calga: locţiitor. a enerva. soluţie într-o dispută verbală. a cicăli pe cineva. a zăpăci. bu: a buhăi. a ţine seama de. bâr: interjecţie cu care oile sunt îndemnare la drum sau să facă alte mişcări cerute de cioban = bir: echipa care mână oile. calici: a nenoroci. a duce. a ocroti copilul. deodată. borî: a vomita = boru. dop. buluc: năvală mare. but: coapsa unui animal rumegător. iute. ca în expresia „i-a mers buhu” = bu-uh: a tremura. copac cu umbra groasă. a transporta. a se aşeza. a potrivi = cad(e): a se alipi. vas. musculos. a socoti. potecă. a zăvorî afară. cu grămada. a da năvală. a bâzâi. bâz: sunetul scos de insecte sau de albine la urdiniş. îmbulzeală. a captura. respect. a alunga cu forţa. năucit. bâra: a bodogăni. repede = buluc. a evalua.

secară) avea cca 900 kg = car: unitate de măsură egală cu 909 litri. bucătărie. apă. a primi. căra: a transporta. ser: a străluci. şansă. a dansa. scoabă. a împărţi. su: mână. miros. a face = car: chei. a fi priceput. suflet. îndiguire. răboj = cier. casdu: băutură dulce. cât se aprecia că se poate transporta în condiţii normale cu un car cu patru roţi tras de boi. potrivit la gust = casto. hotărâre. om cu influenţă = capa. gil: întunecat. grâu. cară: : peşte mic şi foarte vioi din apele stătătoare. a lua. slăvină. urlet. a confirma. a da. a dispreţui. se(i): a se înfierbânta. port. cercu: figură geometrică ce defineşte rotunjimea perfectă. a mâna. gaba: trufie. noroc. inimă. a chema. certa: a cere socoteală. a vântura grâul. a fi agitat. zvârlugă = cara: a captura. se-er: a fi obligat. se-la: a căra grâul la hambar. acţiune punitivă. ser-da: atac. organizaţie = cin. a jefui. a călători în afară. nobil = cilib: stea. ardoare. a fixa. a prinde. a trimite. a înşfăca. a ieşi. cilibiu: elegant. a se murdări. a întări. cărar: hotărâre. căta: acţiune prin care se caută. canea: cep. a mâna. cil: animale cu părul gri. atrăgător. cămară. a se zvârcoli. ca-nun-e: strigăt de disperare. cioacă: cârlig care ţine un obiect legat de altul. cilic: mărgele lucitoare = cili: cununa miresei. a călători în afară. căsuţă. capan: om în slujbă mare. a înşela = celu(i).calie: fiinţă închipuită. culoare în trei peri = cil. dansator. agresiune. a prinde. a ruga. porţie de mâncare. a se uita la. a lega. casa: adăpostul omului = cas(a): cătun. a trebui. crimă. orificiu făcut într-un butoi şi prevăzut cu un dispozitiv care reglează debitul vinului şi trebuie mânuit cu mare atenţie = cana: îngrijorare. fruntaş. gin: a dovedi o proprietate de către cineva. ascunzătoare = cela. garas: decizie. cin: clan. su-aca: a face captivi. credincios. a scoate la păşunat. ci-lul-la: loc pentru execuţii. oracol. crâsnic de mână = cercal. a primi. a scăpa. cârlionţ = cioaca. casă de afaceri. rezoluţie = caras. cei: a cere = cei. pipă. a apuca. celar: odăiţă. a fi încântat. invocată de copii când se scaldă în râu pentru a rezista ca ea la frig = cali-e: strigăt puternic. neam. zestre. a evada. a fi de partea cuiva. a transporta. a fi violent. a face prizonieri. 64 . a amăgi. a ataca. a radia. a pune. car: unitate de măsură utilizată în Moldova în evul mediu cînd se expediau pentru export produse agricole (peşte. se-er-ngal: a fi puternic. a porni război = certa. crestătură. a chinui. canoni: a umili. casto: bine. [carat: cărat]. a căzni. soartă. a înmâna. a da. se-lu(i): plantă cu miros plăcut. a munci din greu = canone. braţ. formă de dans prin învârtire în cerc. popas. cier: semn. se cercetează sau se pregăteşte ceva = ca-ta: a prinde. a face. formă de păstrare a legumelor sau fructelor uscate prin înşiruirea pe o sfoară şi legarea capetelor = cercu. se-er-gu: o sfoară lungă plină cu fructe uscate şi capetele legate între ele. celui: a ademeni. a duce grâul. conducere. cercală: unealtă de pescuit în formă de sac. de nădejde. bucurie mare. a trimite. cartier nou al unui oraş. a împrăştia pe jos. celula: loc de detenţie sau de execuţie = cilula. a fi egal cu. zel. răcnet. a face. a duce. potrivit. ceu: oală pentru mâncare = ceu. coşul pieptului. nelinişte. blam. a lumina. scandal. cer: universul de deasupra noastră = cer. a aşeza. coriandru. frumos.

înverşunat. a implora. a merge în patru labe. ca unitate de măsură – cotul. aplecat. gidi: a se întrista. cioacă = ciuc. su-gi: bătrân. lapte. a arunca. ciudă: stare de nemulţumire. a tăia. rău. sir: a lega. a azvârli. su-pe-el-la: a mânji. citi: a se concentra în efortul de citire. frică = cior. sur-du: paznic. spate = cius. ciolă: minciună = ciola. scafă. a se ciuci. îndoit de spate. su-nga: mâna mea. bure. ciud: minune. de revoltă = ciuda. a şterpeli = ciupela. ciop: trunchi de copac. sub: a arunca afară. 65 . sud: cruce. a se ghemui = ciuci. stângaci. cioci: a se chercheli. violenţă. a umbla. sur: a trece ca fulgerul. ciula: a dispreţui. sita: măsură. a trage. a uimi. neîngrijit. ciuciur: jgheabul de la fântână pe care curge apa. a fi corupt. ciopor. suba: a dezbrăca. a deveni trist. ciura: a cerne cu ciurul. uimire. ciurdă: turmă. su-dag: a hoinări în jur. băţ cu care se măsoară laptele în şiştar = ceban. jgheabul teascului de vie = ciuciur. om care nu-i bun de nici o treabă. a mărunţi cu ajutorul ciurului = ciura. a decide. în bătaie de joc. a lăsa buza în jos. eclipsă. a izbi. braţ şi antebraţ. a scoate. trândav. cioban: vas de lemn pentru băut apă. su-ur-ra: mărunţire. ciocoroi: cârlig de fier cu coadă de lemn cu care se agaţă lemnele plutelor = ciocor. a face schimb cu voce tare. a socoti. struguri = ciubar. gârbov. gol. a dezlega. a trânti la pământ. a întări. ciuha: momâie. a ruga. su-da: a înarma din vreme. ciungă: persoană fără o mână = ciunga. se-ba-an: o măsură pentru peşte sau pentru alte alimente. ciupeli: a jumuli o pasăre. arbore doborât = ciop. sucur: suliţă. a fi înfuriat. cir: fir. a fi necinstit. cius: cârcă. a izbucni. a se îmbăta = cioci. a străpunge cu lancea. nimic = ciula. su-ha: tâlhar. ciuc: târnăcop. susur: grătar pentru cuptor prin care curge cenuşa sau grătar pentru fript carne prin care se scurge zeama. a merge pe jos. a fixa. măcinare. a se stârci. ciuruc: lucru fără valoare. număr. sus: a da peste cap. suchin: seceră. a transporta. a smulge părul de pe porc. paralizat. ciubăr: vas de lemn cu două toarte de cărat apă. a îmbrăca. a înfrunta. ciutac: prost. adunătură = ciurdu. cita: semn făcut de oameni la măsurarea unui loc = cita. su-bar: a scăpa de. aţă subţire. sub: a trânti la pământ un arbore. fermecare = ciud. a descifra sensul unui mesaj = citi. ciuci: a se aşeza pe vine. a împrăştia pe jos. surug: coş mic. cruzime. su-la: leneş. a căra. a delimita un teren. vasul de lemn în care fac aceştia baie = ciupa. a repartiza. sperietoare acoperită cu zdrenţe = ciuha. nătăfleaţă = ciutac. ciupă: apă călduţă în care fac baie copiii mici. sălbăticie. a mişca cu mâna pentru a trece prin ciur.ciob: parte dintr-un vas de lut care a fost trântit la pământ şi spart = ciob. răzuire făcută cu mâna. a se încrunta. vrednic de dispreţ. a fi obligat. cârd. obraznic. vechi. lucruri mici = ciuruc. deschis. puţin = cir. descoperit. su-la: leneş. cior: fior. ciochină: cârlig purtat la brâu de oamenii de la munte şi folosit la diferite activităţi = ciochin. sus: a răsturna. sug: a separa.

chirăi: a plânge. folosită în special la schelele din construcţii = ching-nga: a construi. a se culca. a merge de-a curmezişul. a se întinde de-a curmezişul. buştină. cel care ştie să meşterească obiecte din aur. zarzără = chiri-za: livadă. a cântări. chezaşu: persoană care garantează moral cu averea sa pentru o datorie făcută de altul. a se uita spre. a răpune. partea unui nave care stă în apă. iar în Moldova era egală cu 430 litri = chi-la: a cântări cereale. cheri: a muri. a depune un efort fizic foarte mare. proprietate. a înţepeni. a da în primire. a supăra. care distruge = chi-zah: loc sacru unde se ard jertfele. a se crispa. chisa: a sfărâma boabe sau seminţe. a lua în seamă. a executa. a îngropa = chi-ri: a scurma pămîntul. ostatic = chiza-su: a aduce omagii de departe. a geme = chiri: rugăminte fierbinte. a îndrepta. chib: cel care ştie să le dea chip. ţinut pustiu. chi-sur: a lăsa urme. a pune la treabă. chelar: cămară în dosul casei ţărăneşti sub care se află pivniţa = chi -la: pivniţă de cereale. a desfăşura o muncă grea = chin-ni: ordin. a merge greu. plăcere. a tortura. a căuta. chip: imagine. promoroacă. a înainta cu greu. cavitate în pământ. chiri-du: a doborî. a transmite respect. a acoperi. pivniţă de cereale. a alunga. dispozitiv de scurgere = chi-la: a observa. om beat = chili: a se murdări până sus. a pune jos. a nivela un teren plin de bolovani rămaşi după arat. ciorchine = chi-de: a îngropa. chezap: care arde. chil: ţeavă de răcit la alambic. implorare. a se jeli. faţă. a umbla în patru labe din cauza băuturii. chiciură. înfăţişare = chip. curte sau ogradă. a potrivi. a vătăma. chili: a trage la măsea. a băga în ţarc. scatiu = cizi. a trage la cântar. siloz. a strânge. depozit. a face. cizi: o pasăre de baltă. a potrivi. a distruge. zălog. postament. a se stinge. fructe. a fi atent la. a încurca. a îndrepta. belşug. a sparge pietre mari pentru a forma un prag cu ele = chi-sa: musculatură. chi-ud: a primi o răsplată. cheritu: om slab şi neputincios. putere fizică. a striga. a cufunda. a pune la grea încercare. chidă: negura de pe munţi. chila: veche unitate de măsură pentru cereale. chersă: livadă. a pieri. groapă. [keel: a răsturna.ciutuc: coadă de mătură folosită şi pentru descântat = ciutuc. a se văicări. a potrivi. chicior: picior = chicior. a cerceta. a înălţa. poruncă. sutug: colibă unde se fac ritualuri pentru purificare. gi-zi: o specie de trestie. chinui: a necăji. om mort = chiritu. 66 . chisim: obligaţie în bani şi în natură dată de ţăranul clăcaş proprietarului. a bea zdravăn. chingă: bucată de lemn lungă şi îngustă care se fixează pe un lemn cu rolul de a-l întări. a hori = chiot. statuie. a ţâpuri. om leneş = chisal: stăpânul ogrăzii. chisal: om care părăseşte greu curtea pentru muncă. a striga. muncă istovitoare. a umili. a compara. forţă. în locul zilelor de muncă la care era obligat = chisim: a băga în grajd. a arunca pe spate]. în Muntenia era egală cu 680 litri. a împinge ceva greu. a aduce. a clădi. a da o recompensă. chiot: a chiui. a închide gura cuiva. a supăra puternic.

chisai: pământ gras. lut = chisa(i): pământ uscat. leneşi = coli. a privi. cus(i): devastare. cur-aca: a supraveghea. a socoti. codru: bucată de pâine. a fi atent. a se mări. a se mări. animale care sar când fug = copcas. necaz = chi-ta: pământ. pază. pitit. colbu: praf. papură sau piele cu care se cară sau se păstrează diferite produse = cos. ţarc. a pregăti ceva rău. a pune. a distruge. gu-tar-la: a coafa (chelfăni) părul într-un anumit fel. ursită. nuiele. copil neastâmpărat. coroi: hoţ de codru. ciudă. copil mic = cocon. a îngrăşa. nori de praf. tâlhar = coroi. bici din piele. parte a plugului care răstoarnă brazda = cucur. hartam = codru. a se feri. dulce. jos. coraca: angină. a dezrădăcina. a rupe. cuduru: borne mici din piatră. alergare nebună. a ghiorţăi = corai. inferior.cur-di: a spune vorbe duşmănoase. a umili. a răscoli pământul până iese praf. boală ce necesită supraveghere = coraca. un fel de pădurice. brăţară. a acoperi cu piele. cucură: tolbă pentru săgeţi. chiuz: curea. susţinător. distrugere. cur-zi: soartă. cosi: bătaie puternică. a batjocori. cu care se lipesc casele. cus: burduf. piele. a creşte. loc ascuns. grăsime. codi: a fi timid. a acoperi. plăcut. tupilat = chi-tus: loc. cordi: a întreţine relaţii sexuale extraconjugale. a înveli. a pune bazele unei familii. a întemeia. a înjura. a scoate sunete. a înhăţa. gu-ra(i): a croncăni. ocol. a aduce mare suferinţă = cosi. a înceta. cotarlă: câine vagabond. cotac: pâlc de pădure = cotac. coli: oameni care nu fac nimic. loc ostil şi plin de primejdii. stare de nemulţumire. cocon: odraslă de domnitor sau boier. a se întinde. a chiorăi. chiud: fire duşmănoasă = chi-ud: ţinut pustiu. a urmări destinul cuiva = corzi. cun-sang(e): a face parte din. cud(i): a se preface că nu cunoaşte. gu-tag: lizieră. gub -cas: herghelie de cai. zaplaz. a separa de. chiser: cerc de nuiele pus între leucă şi căpăţîna osiei pentru evitarea roaderii lor. a face bine. prieten. de forma unui peşte care delimitau proprietătile. crâng. coş: obiect confecţionat din nuiele. a sta de pândă. chită: grijă. gând rău. a urmări. consânge: rudă din partea tatălui = consange. fasolea şi mazărea pe tarla = chiuz. potaie. îngrăditură de nuiele care protejează = chi-ser: gard. om bătrân şi rău = cotarla. miere. a lega un animal de coamă. a răscoli. a fi atent la. corăi: a croncăni. a observa. corzi: figurativ. a ghiorăi. cucu(n): nobil. a viola = cordi. pământ nivelat. a prinde sigur. a lega de după cap. javră. a 67 . drag. chius: pământ pregătit din timp. copcaş: persoană care pescuieşte la copcă. a smuci. verigă pentru legatul hadaragului (băţul gros şi mobil) cu bătătorul (dârjaua) îmblăciului cu care se bătea grâul. gu-gur: a strânge. a pătrunde în. chitus: ascuns. grăsuţ. chisă: motiv ascuns = chisa: a ascunde. limită. a fi cu băgare de seamă = codi. trestie. a degrada. untură. a tăia. a aşeza. a chefui. cleios. a mulţumi. a descoperi. a ascunde. curu(i): a spiona. a tulbura. partizan. inel din nuieluşă de salcie = colbu. plăcut. îngrăditură. cu-li: vas din argilă pentru bere. a se apăra. gul-bu: a smulge. dorinţă imperioasă.

a împodobi. uşoară sminteală = dili: singur. dara: greutatea ambalajului sau a recipientului în care se păstrează. a declara. de mâini sau de picioare) = dib(a): fiare. cordon. a ieşi. la înapoiere. dac: denumirea romană a locuitorilor din arealul cuprins între Nistru. cununie: unire simbolică. a încălca. cura: a scopi porcul. a înjura. a alina. falangă. strălucitor. a plânge. a fixa. căsătorie religioasă. necaz. cameră. gu-nun-e: a fi încântat. a apăra. centură. a lega. grăsuţ. a fi de partea cuiva. strigăt puternic de bucurie. cudi: cuvânt cu care se alungă pisica = cud(i): a întrerupe. a mişca. necaz. restricţie. a da. dag: existenţă în comun. a fi întristat. cumit: calitate = cumud: calitate deosebită a făinii de grâu. acces de furie. soluţie pentru o problemă. iute = cul: violent. încreţi = cupi. dulce. a fi obligat. a alege. belşug. a confirma. dispozitiv de lemn de ţinut prins un vinovat (de gât. a lega. a duce mai departe. gur-ra: a răsplăti. a coti după = cungiri. bărbat. rod = curcu: dar. margine a ţinutului. a locui. a întrece. curm: a cresta. mascul = dam: soţ. dambla: paralizie. a arunca. normă socială sau juridică care se transmite prin viu grai = cutumu. obadă. a se descotorosi de cineva. a transmite. a prăpădi. mâhnire = dir: mâhnire. a ţine. dibă: butuc. Aceste adăposturi erau amenajate pe poziţii uşor de apărat si aveau palisade înalte din lemn şi pămînt = dac-cia. a regreta. a pune pe capul cuiva o cunună de flori. năbădăi. a lega strâns cu o funie = cur: a strânge puternic. 68 . coş. cub(i): împletitori de rogojini şi coşuri. gu-ngiri: deschizătură în zid. a bea puţin = cus(a): alimente. pânză de legat. a însemna pe răboj. a aduna. Dunăre şi Marea Neagră = dac. a uşura. a opri. cântăreşte sau se transportă o marfă = dar-ra: curea. a sări în apă. a oferi. di: îndemn pentru cai să pornească la drum = di: a se mişca. Dacia: denumirea antică a teritoriului României. a face ordine = dirig: adăugire. a prinde. frumoasă. a pierde pe cineva. cupi: a coase cu împunsături rare strângând aţa. a răspunde la. a descoperi. rogojini din trestie. cerb lopătar. supărare. a separa de. a culege. poftă. balot. dalbă: deosebită. a împodobi. a înceta. a cresta. cusai: a gusta. viaţa de zi cu zi în aceeaşi locuinţă. dert: tristeţe mare. a primi oaspeţi. a răspunde. adunare. a alege.colecta. flori de primăvară = dal-ba: dintre frumuseţi. diliu: persoană cu idei şi comportamente specifice numai ei. a fixa. a încânta = cunune. a pune la loc. a proteja. leac. a replica. locuinţa vechii populaţii construită din lemn în care trăiau mai multe familii. grămadă. a striga. a captura. a împrejmui. cungiuri: a ocoli. gu-tumu: a chema. a răsplăti. puternic. dereg: a repara. cutumă: tradiţie. asociaţie. încălcare. a fugi. a ataşa. plăcut. a confirma = da: drum. cul: aprig. la întoarcere. legea locului. a trăi. supărare. albă. a trece. cătuşe. oprire. osteneală. apăra. loc întărit. a se mutila. dag-gia: margine a oraşului. Tisa. die: îndemn pentru cai să pornească la drum = di-e: a conduce. dam: specie de cerb cu coarnele late. a găzdui. osteneală. necaz. a recolta. a fi fericit. a scăpa = cura. a jeli. da: a fi de partea cuiva. curcus: fruct. pasiune = dam-ab-ba: bocitoare. coş.

a şedea. dug(i): vas. a merge pe jos. dobor: a trânti la pămînt. datorie. greutate. 69 . omul care are vocea groasă. bătaie de joc. a plânge. era!: expresie care semnifică supărare mare = er-ra: a boci. siguranţă în acţiune = elang: elan. a trimite. a hăitui din. în domeniul gândirii (om de duh-om cu un spirit ales. a întări. temperament. grămadă. a exista. supărare. a înălţa. a întări. fir. a întrerupe. a căra obligatoriu = du: a umbla. dum-dam(i): a mormăi. a vorbi pe înfundate. şirag. a omorî. a se deforma. dor: dorinţă puternică de a vedea sau a revedea pe cineva sau ceva drag = dor. a goni = dudu(i): a procura. dudui: a îmboldi. cultivat). a vâna. dug-gur: a şedea jos. a tăia. superior. temperament. a locui. sarcină. câmpie. a se odihni. energie. a aduce. du: ordin pentru a transporta ceva. generos. a îndemna. a cerceta. adunare. a fi sau a deveni vizibil. a băga. cordonul ombilical. a răsări. a trînti jos. lucru. sincer. sarcină. om respectat. epuizare fizică = dubur: a scoate untul din lapte. dirigui: a conduce. lucru. a fi cel mai. arată existenţa = e: a ieşi. treabă. instrument de percuţie care scoate sunete prin lovire = dub(a): a hurui. dusu la: deplasarea unei persoane către o anumită destinaţie = dusu la: a căra cu coşul. a creşte. urcior. a căra. dar şi în domeniul social (duhovnic-sfătuitor. a se mişca în cerc. durdur: a certa o persoană pentru fapte inexistente sau pe care nu le-a săvârşit ea.unic. a bodogăni. a înşira. a plânge. a goni. zidărie. a pune temelie pentru o construcţie = dur(a): legătură. cutezanţă. a purta. e: de la verbul a fi. om aşezat = dumu-lu: om cu prestanţă. a întrece. a flecări = dondani. dura: a construi. eden: raiul în creştinismul catolic = eden: stepă. a acoperi. a azvârli. duc: a deplasa ceva către o destinaţie precisă = duc: a lua. coardă. dogor: căldură mare care dă o stare de oboseală = dogor. a avea. a apărea. duium: mulţime. domolu: om echilibrat. fire. treabă = du-lum: povară. a ţine. a duce. darnic. ţinut pentru creşterea vitelor de-a lungul râurilor şi a canalelor de irigaţie pe malurile cărora se găsea o vegetaţie foarte bogată. liber. grămadă. creditor. necaz. cel care vrea binele celor din jur) = duh: deschis. a ridica. a se arăta. blând. a vorbi. a înfrumuseţa. a se apleca. a bubui. dur: legătură. a se repezi la. amuletă. Are semnificaţii religioase. greutate. a lua. a prinde. a lămuri. a ierta. proprietate. a se ocupa de o acţiune = dirig(u): dincolo de. a îndeplini. osteneală. a face. avânt. exclusiv. a se plânge. a şti. dondăni: a mormăi. dubă: tobă. dogi: a avea doagele desfăcute. a zidi. manifestare agresivă în discuţii = dur-dur: a trăi. a ocupa. a transporta. a desface. a răspândi. a interzice. elan: avânt. a produce o crăpătură uşoară într-un vas de lut = dogi. a bate. edineţ: oraş în nord-estul Basarabiei = edin-na: stepă. a primi. cutezanţă. duh: entitate spiritual-energetică care defineşte existenţa ca trăire a gândirii şi nu ca plăcere a materiei.

la înmormântare se fac coroane de ramuri verzi de gorun = gurun: fructe. ghindă: fruct al stejarului. a dansa. a zice. ignorant. a merge după. a opri. gină: vină. chi-in-dar: gaură. a spune. ordonat. a se culca. a face gât. gâtar: funie pună în jurul gâtului animalului şi de care se leagă = gu-tar: a lega un animal de după cap. recunoaştere. Această tradiţie a primului plugar se păstrează şi în prezent în Oaş prin obiceiul tînjalei. rău. a consimţi. fructul (ghinda) este foarte hrănitor pentru animale. recoltă deosebită. a se întreţine. a lăsa urmă. bani. a întări. emeşii îşi rădeau capul şi faţa de păr şi aveau o fizionomie ovală a feţei. omenie. gug: semn. a face. godi: a-i cânta miresei cântece de rămas bun = godi. a pleca. a realiza. care face numai necazuri şi aduce pagubă = gig-ngar: a fi mânios pe. deasupra. a face. a-şi da importanţă. gu-di: a chema. vas mic. negru. tont. gig: jeg. demn de încredere. a se murdări peste tot. creşte în regiunile de deal. a atrage. a unge. a confirma roade deosebite faţă de lucrările agricole făcute = garanta. gug(i): menstruaţie. a tăia. a stabiliza. ger: porc necastrat = gir: a se învîrti. precis. chinda: bărbier. a strânge. gog: băiat sau tânăr prost. onestitate = gir: curat. găti: a se împodobi. primul gospodar. a lega. sărbătoare. umil. Pentru obţinerea mustului. a se uni. gir: încredere. a alerga. a se pregăti pentru petrecere = ghili. gili: a se murdări. a se apăra de. sumbru. fier înroşit. mare. gis: penis = ngis: penis. a lega. a dansa. fisură. nedreptate. a se impune = gitlam: iubit. slab de înger = gog. a pregăti ceva de mâncare = ga-ti: a trăi. logodnic. a împodobi. turmă = gelep. a pune la un loc. ga-ra-an-da: roade deosebite. nădejde. a boli = gogi. brun. rod bogat. gardină: scobitură la capătul doagelor unde intră fundul butoiului = garadin: grămadă. zeama de struguri pusă în butoaie pentru fermentat din care rezultă o băutură alcoolizată. mizerie. gelep: cireadă. ghili: a spăla. ocol. stare materială mizerabilă a unei persoane sărace = gig: închis. rod. gigar: rău.eş: denumirea populară a oraşului Iaşi. sabie. a linguşi. 70 . care urcă spre cer. primul care cultivă pămîntul. cinste. sacrificiu. geme: a scoate sunete înfundate de oboseală sau de durere = geme: femeie care naşte. ghindar: pahar mic pentru băuturi spirtoase = ghindar. a duce o anumită viaţă. amant. gorun: arbore din specia stejarului. gin: vin. tăciune aprins. gogi: a fi bolnav. a mirui. Femeile năşteau aşezate pe un scaun cu o gaură mare în mijloc. gâtlan: gât. a face seminţe sferice. înalt. rotofei. semn. este unul din arborii sacri la români alături de măr şi brad. capitala Moldovei 321 de ani = es: altar. garanta: a asigura de reuşita unei acţiuni sau cinstea unei persoane. a da o raită. pagubă. a concentra. seară. a se pleca. fapte asumate = gi-na: acceptare. considerat cel mai falnic dintre foioase. strugurii se fac terci într-un butoi prevăzut în partea de jos cu un orificiu unde se introduce o bucată de stuf pentru scurgere = gin: trestie. a lega. gilib: servitor. oval şi foarte lucios = ghinda. pahar mic pentru spirtoase. supărare.

legătură deasupra. a confunda. ritual de purificare. a da naştere. uneltele agricole = he: abundenţă. hal: situaţie proastă. hap: medicament. aspru. a chema. a tăia. gura! cu sensul de a întrerupe râsul. lipsă. a lega cu lanţuri. a înveli. a păstra. mulţumită. chiuitul. numeros. halbi: rămăşiţe de mâncare. trebuinţă = hia: a putea. avere. inconştienţă = hal: frică. a fi de altă parte. împletitură din papură sau nuiele. a apuca. fugă. a se sui = guru: a se înălţa. a se prăpădi. vas cu gura largă. sunete scoase de păsări caracteristice speciei lor = gu-ra(i): a sforăi. siguranţă. rost. clădiri. graţie. slavă. boală de piele. a scoate sunete. a face. a se necăji. a răsuna de. a se amesteca. şobolan = guz: a scrâşni din dinţi. timbrul vocii. leac cu gust sau miros neplăcut = hap. hab: a mirosi rău. conducătorul flăcăilor în noaptea de Crăciun care umblă pe la casele sătenilor. a se dezlănţui la. lung. răşină. cel care vrea să controleze tot şi urmăreşte activitatea şi existenţa fiecăruia = har-har: a limita mişcarea. dependinţele unei gospodării. cel care miruieşte. cerc sau spirală de crengi sau metal preţios care poate fi purtat ca inel sau brăţară. a vorbi fără rost. umflarea urechilor acestora. direcţie necunoscută. tărâţă. lături = halbi: rece. durere. rană. a prinde strâns. îngăduinţă. strigătul = gu-ra: a striga. a avea voie. a ţipa. gurăi: sunete scoase de porci când dorm sau când le este frig. rânduială = har: a forma un cerc în jurul. prezentînd tradiţiile legate de acest eveniment. a înlănţui. beneficiu. certitudine = ha-za: a ţine. a avea îngăduinţă. a chiui. hie: treabă. păduche de vită. favoare. a ascunde. haz: rost. a împărţi. har: dar divin sau răsplată divină acordată cuiva ca un semn de bunăvoinţă. prezicere. nevoie. a se lega. hatâr omenesc. hi: a fi. supărare. milă. a hăpăi = hal(i): porţie. guz: guzgan. ca o favoare deosebită. gura: organul omului cu care se emit sunete şi se realizează vorbirea. îndurare. guşe: partea din faţă de la păsări unde se adună mâncarea = gu-se: a se strecura de-a lungul. mătreaţa omului. bucată. a merge pe jos. desigur. a spune vrute şi nevrute după un pahar de băutură = hara: gură. a uni. hasură: rogojină = ha-su-ur(a): rogojină. folos. a exista. haba: mersul pe mâini şi pe genunchi la copiii mici care se lasă şi cu răni = haba: rană. hali: a mânca repede. hara: a lălăi. a ţipa. he: locurile de lângă casă. guri: a se urca. gălăgia. belşug.gudă: grijă. a locui într-un loc = hi: a pregăti. a face să sune. a permite. a 71 . păros. guriţa: a fi de partea cuiva. amestecat. a înfuleca. durere. a rage. a-i umbla gura ca o meliţă. harhar: stăpânul absolut. expresia „ai o guriţă” = gu-ri-ta: a fi de partea cuiva. divers. gui: a vrea. a robi. rapăn = hir(a): a produce. amărăciune. a înfăşura. atenţie. a strânge. a turba. a prinde. a râde cu hohote. amestecat. ha: termen cu care se adresează unei persoane cunoscute. bre. a fi obligat = gu-e: a acoperi. a avea îngăduinţă. a înspăimânta. a mugi. a sfârâi. fă = ha: a avea voie. sunt îmbrăcaţi special şi practică anumite dansuri = guda: veşminte îmbrăcate de preot pentru a aduce ofrandă zeilor. seamă. hâră: mătreaţa oilor şi viţeilor. a scoate la iveală.

pană. husa: a acoperi. a ruina. a ciripi. dos. a batjocori = imi: minciună. inca: iaca. hula: a vorbi de rău. adevărat. noroi. ia: de la verbul a lua. a înţelege. înapoi. a înfrunta. necaz = i: strigăt de durere. a fi prezent. ii: a merge. Iaşi: oraş în centrul Moldovei istorice şi capitală pentru 321 de ani. a ascunde vederii. fibră. huli: a blestema. rediu = huci. a desface. ispititoare. a trage uşor. 72 . a lua = i-i: a se ridica. a aprecia. a zdrobi. a distruge. porumbel sălbatic. vechi. datorită scurtimii fibrei se toarce mai greu = in: paie. a lăsa. toi al nopţii. la fel. hui: a răsuna. a defăima. tină. a ieşi afară. a zări. lip. coapsă. a face necazuri. horă: oraş. a rezista. stai!. înainte. a dăinui. potaie. a înjura. ieşire: locul pe unde se poate evacua un spaţiu închis. adică cinci degete de la mână. a urî. şiretlicuri. om slab. a da de. ho: opreşte!. hulub: porumbel = hu-lu-ub: porumbel. a se uita. a rupe. a rupe. fără seminţe pentru măcinat = huru: a mânui. glod = im: argilă. întocmai = inca. a înjura. muşchi. a rezista. a face necazuri. imaş: păşune. loc precizat unde se finalizează o acţiune = ici. crâng. a cocheta = hili-su: plină de chemare. asa e! = i-i: a da de. mulţime. a merge pe stradă. înfricoşător. ici: aici. oraşul celor şase coline = ias: şase. a trage uşor. a pisa. egal. a striga = ho. a conduce afară. huci: pădure odrăslită mică şi deasă. a ponegri. a tăia. mijloc de pădure. a închiria. toloacă = imas: stână de oi sau de vite. ţintă = i-cu: unghi ascuţit. a înjosi. a trimite. supărare. a sparge holă: javră. a distruge. a ocărî = hul(i): a face rău. hur(a): neam.stoarce. găvozd. a trimite. plimbare. a consulta. a lăsa. nămol. jeg. a potrivi. înclinare. a răsuna.igi: ochi. zoioşie. spate. slim. a ciopli. ima: a murdări. im: murdărie. hlizi: a zâmbi şi râde mult. mâl. in: plantă textilă recoltată si prelucrată manual. a se scurge. ic: pană din metal sau lemn pentru crăpat lemne. aşa este. plimbare = e-sir-ra: pe stradă. a vui = hu(i): păsări. a mânji cu noroi = im-ma: murdărie puternică. întocmai. stricat. a se holba. a se hârjoni. atractivă. a ţine. câine vagabond = holă. a ruina. hurui: a învârti râşniţa în gol. ie: da. im: măsură pentru cereale = im: măsură pentru capacitate. ie: a da. hop: a umbla bezmetic = hup: inimă. hulă: surpătură de deal sau de munte. a privi. spinare. a ocoli. a întinde. drum care urcă pe o coastă piezişă = hul-la: rău. a proteja.inga: iar. a aranja. hu!: strigăt de protest sau nemulţumire = hu: individ. locul unde pasc vitele şi oile şi se stabileşte stâna. darul sau bunul ce se dă cu mâna = ia: cinci. necaz. ima: a întina cu vorbe. a lăsa. a feri de = husu: şale. privire. a se duce = i-i: a trimite. a cânta. exprimă un îndemn. a strica.hu: persoană. aspect. hus: sălbatic. respiraţie agitată. a vedea. dans în cerc = hora. turturică. i: strigăt de uimire. a măcina. supărare. staul.

enger: înălţime. jeg. egal. a spune. a şerpui.sag: a devasta interiorul unei case. nostru. a se uita la ceva pe furiş sau pe fugă. clar de lună. a arunca o privire fugară si curioasă. închis. drum cale. a împărţi. a se înnegri. putere divină. a face necazuri. a şti. viitor. a ucide. a trage. a suferi. jac: jaf. jap: distanţă echivalentă cu o aruncătură de piatră = jap. jordie = japa. din nou. a lovi. lip. a hăitui. mizerie. jep: murdărie pe pielea omului. a răsplăti. boare. iz: miros deosebit. ţel. sclipire. jâg: murdărie. se-bi: a fi mânios. a delimita. slin = jip. a se murdări de sus până jos. neplăcut. vargă. scop. a ridica o movilă. vorbă. a descărca. a lâncezi. jai: mulţime de pui de peşte = jai.inga: iată! iacă! iacătă! uite! adevărat. sab: a măsura. jepi: a arde una cu biciul. îngespa: femeie pusă pe ceartă. a asculta. direcţie. brun.sa-la: a păcăli. iţi: a se ivi numai cu capul. sa(i): albie de râu. tulpină. a sta întins. a spinteca. japă: nuia subţire şi elastică. a se ivi. de strajă. pentru un moment sau pe furiş. promisiune. cult. a cuceri. izi: a construi din pământ un dig pentru dirijarea apei sau pentru acumularea ei = i-zi: val. a aduna. îngie: cu sens figurat a primi taina botezului. a uşura. a face. mirosul specific al lemnelor arse. a scădea. amar.i-zi: lemn. a bate. a se arăta puţin. aventură amoroasă. aspru. jeg = jâg. a răni. a se ghemui. în spate. gig: negru. organ al corpului uman. în depărtare. în urmă. a lovi. a distruge. sar(i): a goni. fierbinţeală rezultată de la mîncare. a sili. inima: casă a sufletului şi conştiinţei în sens religios. a strânge de-a lungul. mijlociu. îngeri: fiinţe supranaturale din religia creştină. Ca protector al individului el vine la naştere prin botez şi îl veghează toată viaţa = inger. îs: sunt. a prăda. teamă sau disperare. a se grăbi. a pune pe fugă. a se înfierbânta. a măcelări. râp. mulţime. creangă. prădăciune = jac. a striga. a se zgâi = iti: lună. subţire. a se repeta. a aparţine unei comunităţi care se află în relaţie cu divinul = (î)nge: responsabilitate. a confirma ceva. a creşte jale: stare psihică care inspiră frică. potlogar = jabra. gust neplăcut = iz. necaz mare = jala. a apărea. a reveni. duhoare. protectoare a individului de la naştere până la moarte care călăuzesc destinul = (î)ngiri: a căuta un refugiu. înger: fiinţă supranaturală cu aripi înzestrată cu calităţi deosebite de bunătate şi frumuseţe socotită ca un mediator între credincioşi şi Dumnezeu. a ajuta. aşa este. exist ca persoană = is: persoană. apartenenţă. a croi pe cineva cu biciul = jepi. a mişca. iar. îngie: a învia = (î)nge: a ajuta. a stăpâni. putere divină. căldură mare. înfierbântată. sab(a): a tăia afară. a urmări. cel care adună ofrandele si obligaţiile. legătură. noastră. centrul vital al manifestărilor umane conştiente = inim-ma: cuvânt. nelinişte. întunecat. toleranţă. jurământ. a lumina. a sprijini. a mâna. jărî: a alerga. cruce. a expune. a alunga. a doborî.sabra: intendentul templului. izi: a mânca = izi: foc. din nou. jabrac: om de nimic. a susţine. iar = in-ga: la fel. 73 . gib: a merge după plug. a alina. a goni = jărî. cult. a apărea încet. pornită cu scandal = (î)ngespa: a arunca cu băţul. oracol. sfârşit. a face din. a ondula.

lagas: unul din centrele civilizaţiei emeş. Lupul a fost considerat în foarte multe culturi ca rădăcina ancestrală a neamului respectiv. leş: cadavru = lis: pomană. a amesteca. jir: fructul fagului folosit pentru îngrăşarea porcilor = jir. a măcina. puzderie. puternic. a lungi. dală. a aduce. a alerga. leru: gust. a minţi. a pomeni după moarte. bunăstare. rod. slab. nobil. a se murdări de jos pînă sus. a umbla aiurea. lagăr: împrejmuire păzită. plăcere. a pune mâna = lu-a: a duce. belşug. construcţie din buşteni pe povârnişul unei coaste. vrajă. hamalul care bagă si scoate butoaiele din pivniţă. a face seminţe sferice. sexul bărbătesc. lud: copil = lud: cupă sau farfurie mică din lut ars. jgheab. crescută bine. a se plimba. hoinar. vorbe. lala: a cânta o melodie fără cuvinte. grămadă. a alerga. a se întinde de-a curmezişul. a merge de-a curmezişul. a lălăi = la-la: bucurie. fericire. lulu: strămoşul necunoscut al omului = lulu: neam. vigoare. a slăbi puterea. lela: a hoinări. a bate. lacaş: locuinţă. lovitură. a convinge. a fi spumos. taifas = lah: a şti. lutui: a unge cu lut. a prepara. loc de staţionare a trupelor. mândru. a azvârli. a fi violent. vacă în anul trei. a arunca la pământ = jup. gir: fructe. om cu stare deosebită. popor. jilip: construcţie din bârne şi scânduri pe care este condusă apa care se varsă pe roata morii. inclusiv de către geţi. a doborî. a spune. gig: tânăr. sub: a arunca. jup: a trânti jos. râp = jip. lălăi: a vorbi fără rost. pe care alunecă la vale buştenii tăiaţi în pădurile din munţi = jilip. a repara o casă din chirpici prin ungere cu lut = lu-tu: a avea nevoie de reparaţii. laf: palavre. om înalt = lugal: stăpân. tare. ofrandă de la morţi. a potoli. a da o raită. unitate de 74 . mahal: persoană robustă care poate face un efort fizic deosebit. a gâfâi. grăsuţ. a se freca pe piele. putere necontrolată = lum(e): mulţime. nepăsător. masiv. a lua. juli: a jupui piele prin cădere şi frecare = juli. a trânti. a pisa. a convieţui. sul(i): grabă. neserios. masi: jumătate. a lua. mulţime. gilib: par. măciucă = ma(i): a întări. tânăr fermecător. bogăţie. lungan: om mare.jic: om tinerel şi voinic = jic. muncă grea. a trăncăni = lalla(i): neserios. a lega. a încânta. mai: lemn gros cu care se bat ţăruşii sau parii. voinic. majă: unitate de măsură între 50 – 100 kg = maja. cei ce cred în aceleaşi principii sau norme = lagar: un cult al funcţionarului. leghin: flăcău. lespede. şcolar. rezistenţă. construcţie cu caracter religios = lacas. a doborî. lua: a înhăţa sau a prelua ceva. a se sprijini. mană: bogăţie. a face exerciţii pe tăbliţă. slin. strămoş mitic. june = li-gi-in: tânăr. deficienţă. jip: murdărie. plac. puzderie. a înfăşura. fără rost = lala: nepăsător. puternic = mahal: adjectiv pentru vite care arată masivitate. cu sensul totemic de lup ca strămoş al unui clan. a exagera. belşug = mana: pereche. persoană. dorinţă = liru: forţă. a îndrepta. a fugi. lagam: mină sub pământ protejată cu trunchiuri de copac să nu se prăbuşească = lagab: butuc. bară. rotofei. jeg.gib: întunecat. slujitorul templului care rosteşte rugăciunea către zei. nor. 50. lume: gloată. om mare. a sfărâma. spaţiu pentru adăpost. mare. a denunţa. tare.

deoarece. a arunca. a bate. a pune un par. tineresc. belea = me-li-e-a: nenorocirea este pe mine. a speria. râu. complet. a zdrobi. mudru: ciocan cu cap rotund. a lupta. decesul = mor. a blestema.măsură de 1/2 kg. mizerie. modur: de culoare sură = mu-dur: murdărie. inundaţie. loc de găzduire = metoca. fel. mare: întindere de ape = mar-ru: potop. măsură pentru greutate egală cu 500 grame = 60 gin. drag. a potopi. mur: a înconjura. care urcă. a ieşi din albie. a sfărâma. a convieţui. nărav. a ţipa. a despica. întunecat = ma-gur: ceva care pluteşte. a da. pereche. maraz: pornire. me-ni-da: pentru sine. pe sine. mania: a mânui. mâni: mamă. căldare = mu(i): a boteza. a ţipa. posibilitate = modru. a striga. femeie care naşte un copil. măgură: deal înalt acoperit cu pădure. a lega. ca în expresiile. a veni în valuri. a bate cu furie. a dirija = mana: asociat. ciudă = ma-ra-az: exuberanţă. şuvoi. violenţă. nepăsare. moş: suprafaţa de teren pe care o deţinea un ţăran liber dintr-o devălmăşie provenind de la un străbun comun şi care în timp a devenit proprietate ereditară = mos. înălţime de munte acoperită cu pădure şi care de multe ori este învăluită în ceaţă. protejare. pereche. a sufla greu. tristeţe. a priponi. închis. prostesc. mezin: copilul cel mai mic dintre fraţi – al doilea dintre mai mulţi = mezem: susţinere. a purta îmbrăcăminte largă. a scufunda într-un vas mare. a oprima. muiat. a folosi. torent. putinţă. menită: cuvenită = menita. cu capul în nori. aşezare. a spori. mue: figurativ şi vulgar cu sensul de gură pentru sex. leoarcă. chip. mas: popas peste noapte. cătun. mor: sfârşitul vieţii. o barcă largă. a păzi. mâni-ta sau mâni-sa = mini: soţ. a creşte belşugul. a conduce. pentru că. mus: suprafaţă de teren. o plută mare. gură. mirie: impozit = mi-ri: locuitor mânios. întreg. 75 . a cere. a tăia. apucătură. necaz. scump. striga. menţinere. găzduire peste noapte = mas: jumătate dintr-un întreg. a înfrunta. metoc: mânăstire mică. marghidan: vânzător ambulant cu căruţa = mar-gid-da: căruţă. a inunda. mugi: a scoate sunete puternice pe gură sau bot = mug(i): a trage la edec. 2 mana = 1 sila de apă = 1 kila = 1 litru. mină: veche măsură pentru greutate = mina: unitate de echivalenţă valorică care avea rolul de monedă. melancolie. a accepta. modru: mod. moi: ud. melic: obicei. injurie = mu(e): injurie. soţie. fără judecată. intrare. me-du-ga: zeii mei. rodul fericirii. a întovărăşi. întunecat. mâli: a acoperi cu nămol = mili: negru. a lăsa urme de la fierul înroşit. mucalit: persoane care spune vorbe cu înţeles care stârnesc râsul = mucali: a râde în hohote. mâini. îndrăzneală. binefăcătorii mei. fluviu mare. moaşă: femeia care asistă şi ajută la naştere = mu-a-se: pentru persoane dragi. mudă: totalitatea frînghiilor cu care se leagă pânzele la o corabie = mudla: stâlp. a murdări. faţă.

ţinut. a însufleţi. a fi. a burniţa. muşina: a căuta mirosind. 76 . patroană. mulţime. a fugi. demn de încredere. cinste. a murdări. violenţă. a sta la pândă. refuz. a plesni. mijlocul unei suprafeţe. sarcină. a pregăti. nădi: a înnădi. adevăr. a lipi rău un perete de pământ de la o casă. a îmbrăţişa. namea: înscris oficial. a umbla pe jos după ceva. coamă. conducător. ne: negaţie. individ. frecvent întâlnit în cântecele de dragoste = murgu: a încăleca. seminţie. a mânia. a adăpa vitele. clan. mus -de: a opri munca. pomană = nan-us: moarte. lovitură. ţesătură foarte fină = mul: strălucire. a urzi ceva. tovarăş de viaţă. ne: expresie cu care se alungă vitele sau oile = ne: a se teme. a refuza. a muri. a aduna murea: haină femeiască fără mâneci = mur(a): a se îmbrăca o femeie. a se ghemui. a se uimi = ne-ra: năucit. na: a da. a roade. superior. a muşlui = mu-sen: pasăre de pradă. spinare. sediul puterii. spre. a sta la pândă. apa murdară care se scurge pe un zid = muru(i): frate. crescut. întristare = ni-guru: spaimă. a amesteca. fluture = mu-sen: insectă. înfricoşător. a căuta. negu: umflătură cu aspect aspru care crapă şi doare la lovire = nigu: îngrăşat. a radia de bucurie. destin. a se ghemui. pâclă. tată. a bea. zburătoare. nera: a se ului. a se stinge. trup. doamnă. muşină: ţânţar. destin. a fi. afine = mur(a): vegetaţie. a se legăna = na: a da. a curge. na: nu. putere. sosirea serii. tărie. umflat. neni: nană = nini: soră. a înflăcăra. a aşeza. strălucire. a creşte. negură: nori negri si întunecoşi. a îngrozi. a se deprinde să vină mereu undeva = nade: a curăţa. a smulge din rădăcini. neam: popor. a pune masa. a se învăţa. a fi rudă cu = nim (i): neam ales. a se legăna. important. funcţie. a pălmui. a se frământa. rude = nam (ne+am): responsabilitate. soartă. drag. impunător.mujdei: căţei de usturoi amestecaţi cu sare şi pisaţi bine până devin pastă = mujde. a aşeza. divinitatea lunii la emeşi. a semăna. adevărat. a striga. înaltul preot. nam: lucru voluminos. culcuş. na: expresie cu care se cheamă animalele sau se adapă = na: om. mură: mure. înscris adevărat = nam-en: stăpânire. mul: muselină. molie. a se opune. a fi în dezacord = na: nu. înflăcărare. muşiţă. lucru important = nam: tată. nemi: a se înrudi. lovitură. responsabilitate. stăpână. ostilitate = ne: a ţine seama de. danie. a inspira veneraţie. a fi uluit. obiceiuri. soartă. frumos. clan. a pălmui. nană: termen de respect cu care se adresează la ţară cineva unei surori mai mari sau unei femei mai în vârstă ori cu care vorbeşte despre aceasta = nanna: a respecta. insectă. a se îmbujora. animal care se târâie. murui: a unge un perete cu pământ amestecat cu apă. interval. murgu: cal de culoare închisă. nănaş: dar. a confunda. nemuri: a face să trăiască veşnic în amintirea oamenilor = ne-nur(i): lumină. murg: amurg = murgu: către. familie. nadă: momeală = nada: culcuş. veneraţie amestecată cu frică. luna unui zeu când se aduceau jertfe.

u-tur: zori de zi. a pieri. a căra. relaţie. a muţi. vrăjitor. a atinge cu buzele. afacere. frică. respect. u-ching-nga: păşune. a învălui = ocola. uger. a sparge. surprinderea sau nemulţumirea = o. niri: a se uimi. refuz. a strânge. a se plânge. continuţul acestei măsuri = oca. a mânca cu lăcomie. a trânti. jitar. oborî: a doborî. a se ului. nume: reputaţie. a privi fix la ceva = ochi. important. frumos. ceva = ni-is-cu: alegere. nobil. ochincă: încălţăminte uşoară făcută din piele de vită sau de porc şi care se prinde pe picior cu ajutorul unui şnur sau unei cureluşe. afară de. a bate. a prăda. oca: unitate de măsură egală cu cca 1 litru sau un kilogram şi un sfert. odihnă = ogoi. a slăbi. a săruta. a manifesta înţelegere pentru o persoană în suferinţă = ni-la: a micşora umilinţa. furaje pentru animale. nu: negaţie = nu: negaţie. papură.nete: om prostănac = ni-te: singur. doamnă. mag. tihnă. ug(i): a ucide. a fi sau a deveni sărac. târg = obor. principal. întunecat. fin. închis. ochi: a trage la ţintă. ogor: câmp. a împodobi cu flori. veneraţie. ubur: ţarc. patroană. nin: ia! iată! uite! priveşte cu atenţie! = nin: regină. a păşuna. a înmulţi în aritmetică. ocoli: a înconjura. alternativă. voce. a jefui potrivit expresiei „umbli cu ocaua mică”. nilă: milă. a inspira frică. ugula: paznic. persoană care vrea să iasă în faţă „ni la el” = ni: vigoare. a îngriji ca o mamă. a pleca la păşunat. aluniţă sau alt semn mic pe corp din naştere = nun(a): origine. ninta: mentă = ninta. ninda: a înflori. naştere. a fi buimăcit. gălăgie. nici un. a se ridica. dimineaţa. loc unde se mulg animalele. a mângâia = ninni: pipirig. renume = nun-me: înţelept. miros plăcut. a domina. a se uita lung la. a păzi o turmă. nir: pasăre de baltă. naşul mirilor = nun: jupân.u: expresie de protest.ugu(i): cap. stăpână. nini: expresie cu care se cheamă vitele. ogoi: loc unde se joacă copiii cu mingea. afară din. a câştiga. se folosea mai ales când se umbla pe un teren accidentat sau plin de spini = ochinca. a-i fi frică. important = nim: a fi important. faimă. nun: persoana care conduce o nuntă. cea care a născut copii = ama: mamă. zăpăcit. a conduce. a fi fricos. în afară. suprafaţă arabilă limitată de hotare = ogor. a da târcoale.ugur: câmp. om sărac. început. obor: loc unde se adună animalele şi cerealele pentru vânzare. niscai: care este într-o cantitate nedeterminată. uimire. oama: femeie. strigăt. rogoz. corcodel = nir: a desface aripile. fără. a se mira = ni-ri: a fi speriat sau uimit. a se speria. o: sunet care exprimă uimirea. odor: copil mic care este răsfăţat şi dimineaţa se trezeşte mai tîrziu = odor. a se înălţa. groază. farmec. pândar.u-buru: timpul secerişului. sigur. a fura. suprafaţă. senin. domnişor. groază. a stăpâni. năucit. o categorie de persoane sau animale. a înfuleca. început. a se teme. nim: interes.uga: a aduna. nună: pistrui pe faţă. 77 . ni: uimire. a privi fix la. nuntă: căsătorie = nuntun: buză. a diminua înjosirea. nil: praştie = nil: a inspira groază. legătură. a naşte. a ţipa. a culca la pământ= oboru.

stimă. discipol. a alege. a acoperi. sensibil. para: flacăra mare a focului care se întinde cu iuţeală = para: a întinde. puţin. a încercui cu crengi. a jefui. indice = opisang.u-lala: strigăte de bucurie. satisfacţie. pală: undă. a înainta. curea. casă. a tăia. a sprijini. olălăi: a ţipa. a se cocoşi. generos = om. a împărţi. om: persoană deosebită. a sparge. a vinde. pai: lână nouă. bucurie. ur-gur: a tunde. ol: vas de lut pentru apă. a pune în ordine. a culca gol. a striga. oaie adultă. erudit. banda: sprijin. şchiop. amabil. listă de acte.ul: vas mare. culcuş pentru vite sau oi. scandal mare. a certa = otara. împrejmuire = utah: adăpost mic. a slăvi = omuni. priceput. rezistenţă. ocol. galben la faţă. a duce. a fâlfâi. a flutura. ubisang: scrib. pag(a): a închide în cuşcă. ofili = palil: zguduirea marşului. şcolar. plăcere. înverşunare. terci gros = pa-pa. ţinut delimitat. meşteşugar. paliu: infirm. a înainta. a mişca. orie: plasă mare mânuită de doi pescari folosită pe râurile adânci = oria. pantă: înclinaţie a terenului unde mersul este dificil. ur-ur(i): a devasta. 78 . educat. încurcătură = oporu.ba-ba: budincă. a fâlfâi. tribună. umanist. caracter deosebit. a îmblânzi = paca. strâmb = palil: a ruina sănătatea cuiva. plan înclinat = panta. a acoperi cu pene. crescută pe oi primăvara = pa-e: a creşte. terci din malţ încolţit.um: înţelept sau plin de talent. a onora. uburu: hărmălaie. paca: a supune. drum greu parcurs în forţă. bancă. aripă. a distruge. a fi mare. a cinsti. a doborî. învăţat. u-ri-a: a lega deasupra. pahar: vas mic cu care se beau lichidele. a aranja. registru. a distruge. scandal făcut de cineva mic. par: bucată de lemn gros şi lung folosită la garduri la construcţia caselor din lemn. mentor. în trecut erau făcute şi din metale preţioase = pa-har: preţ. savant. opisan: cel ce urmăreşte şi operează într-un opis. ca obstacol pe căi de acces. a coji. om bătrân. a pluti pe apă. a căra. învăţat. a se stinge. pană: produs biologic cu care sunt acoperite păsările şi le ajută la zbor = pana: a zbura. a fâlfâi. orgar: tăbăcar = orgar. a susţine.u(i): oaie care fată. a jupui. suport. papa: mâncare pentru copiii mici făcută din lapte şi mămăligă. omeni: a primi pe cineva cu respect deosebit. a supune padău: ocol pentru vite = pa-da: văcar. oţăra: a se umfla în pene. a acoperi. veselie. palid: obosit. adiere de vânt = pala: veşmânt larg. pală: cantitate de fân ce se ia odată cu furca = pala: îmbrăcăminte largă. a ajunge. a se pregăti de seceriş. dezastre. umun(i): titlul de respect. otac: colibă. opor: rezistenţă. prăpăduri = orori.oi: ovine = oi. unitate de măsură de 36 litri. bar: a tăia. u-tur-ra: durată scurtă de timp. înaintare în marş. cumpătat. învăţător. suport. a arunca laptele sau zerul. măruntă. orori: nenorociri. a ospăta. a se împrăştia. paralizat. inventar. flacără mare. stâlp. lapte sau alte lichide = ol. răsplată. a trage. a ciopli. chinuit. a aresta. a se văicări = olala. schilod. a se înălţa. la înălţarea unor suporturi = par.

a conduce spre ceva. lipsă. bătrân = pa-hal: sărăcie. a masacra. refugiu. câine jigărit. neclar. detaşat. învăţătură de însuşit. a se dichisi.păbăi: despre păsările de curte. a striga pe cineva din depărtare cu „pu” = pu: a alunga afară. a poposi. conducătorul trupelor. a se răzbuna pe. a omorî = palil: trupe în marş. pâj: stâlp = pis: stâlp. gălăgie. stimă. a conduce. a se năpusti. javră. picior. bulug: germen. deschis. oblic = pes: pietriş. pu: a alunga pe cineva cu urlete. a jumuli. păli: a se lovi. care cârmuieşte. peri: a muri = peri. urât. coastă. a se îmbăta. cel de deasupra tuturor. a potrivi. pălugă: prăjină. de nimic = pah(a): escroc. a arăta aroganţă. a-i fi frică. a tăia. iarbă sau alte păioase culcate de furtună sau tologite de om. care domină. a ţinti. fiu. om înalt şi subţire = palugal: cel care conduce. a defila. a se chercheli = pila: confuz. hotar. a se murdări. a face praf = pa-ba-al: a săpa un şanţ. latură. a întoarce sau împrăştia fânul cosit. pil = pu-uh. zăpăcit. rit. a se pregăti. a curăţa. a alege. cult. a fâlfâi. păhăi: om rău. a arăta. respect. pârâciosul = pâr. stâlp. a schilodi. pici: copil mic de trup = pici. mănunchiul de grâu secerat. cu buruieni = parag: a întinde. păstor. pilda: exemplul de urmat. pauza: a se odihni. a termina. a da buzna. mugur. sprinten. a culca la pământ. reclamantul. a fi atent la. a se mânji. crenguţe. om netrebnic. pis: stâlp. gârbaci. pădăi: a se găti. a bate la cap. înaintare în marş. pun: aşez. lăstar. labă. orânduiesc = pun. a ţipa = rag(i): drag. a susţine. partea din faţă a palmei. prin care ctitorii doresc să lase informaţii cu privire la construcţia respectivă = pisan(e): a călăuzi. a apăra. polog: cantitatea de iarbă sau de alte plante cosită dintr-o singură mişcare de coasă. ragi: a plânge. model = pi-lu-da: veneraţie. pătar: ţesătură care acoperă patul = pa-tar: crengi tăiate şi căzute jos care acoperă pământul ca un covor.bir: a amesteca. pes: partea din faţă a unui zid. a spinteca. ragea: rugăminte. a curăţa = pa-da(i): o funcţie publică. a lovi. bir(i): a asasina. 79 . a omorî. a sprijini. vioi. pisanie: scriere pusă deasupra uşii de la intrare dintr-un lăcaş de cult. a da peste cap. cel care mână oile si le apără de prădători. a limita. a ataca. nătărău. a sili. a culca. separat. pici: unelte cu care se cojesc copacii doborâţi în pădure = pici. biciuşcă. a confunda. a dirija. păhui: năuc. a pune un tip să urle. pes: copil. cerere = rag(a): a cântări. pis: expresie cu care se cheamă pisica la mâncare = pis: un soi de şoarece. înţelepciune. aiurit. a striga. a provoca. părag: fân de proastă calitate.bu-uh: a se teme. copac. a împrăştia afară. a reţine. pâr: cel care pârăşte. pili: a bea zdravăn. bun: luminat. puhă: bici lung. prost = paghu: a ocroti. a batjocori. a suferi. a face. adăpost. stabilesc o anumită ordine. a împărţi. rână. a se aşeza = pauzan. a pune deoparte. a lărgi. prost. deretic. grămadă de oameni = polog. păhăi: miros rău. a păstra.pa-usan: cioban.

a păcăli. a curma viaţa cuiva = rap(i): bandă. a înhăţa. rană adâncă. şir. salaşu: locuinţă modestă. rugă: implorare. dare în bani care îngloba toate obligaţiile financiare ale birnicilor = sam(a): a plăti cu echivalent. cătun = salasu. a pipăi. a strânge. legătură. a pleca = roi. adânc. văgăună = râpa. asemănător = saman: a fi împerecheat cu. a sparge. duşmănie = râc(a). ştreang. plăcere. a sili. plină de venin. samsar: mijlocitor în afaceri negustoreşti. a 80 . a trage. a provoca. a cumpăra. a duce de funie. a acoperi cu pământ. a accepta. rig: pietriş pentru drumuri = rig: a aduce. şirag. saca: butoaie cu care se transporta apa de băut = saca. râi: boală de piele. a suferi. colibă. a duhni cumplit. parte. cursă. a înjuga boii. a sta faţă în faţă. a distruge. a primi. generos. imens. a păzi. răutate. a supraveghea. sabar: pârâu în comuna Jilava = sa-bar: peşte mare.sag(a): a împinge. loc de adăpost sau de culcare. răpi: a jefui. re: rea. boabele se folosesc în alimentaţie înlocuind grâul = sacar-ra: plantă. ciobăniţă. bandă. buduroi. saha: braţ vechi al Dunării sau gârlă veche în Delta Dunării. a bate. a pune seminţe sub brazdă = saman: jug. a evalua. samăn: la fel cu. a încleşta. ru(i): a se duce. râpă: prăpastie. a alege. răutate = ra: a lovi. lip = rip. sama: moarte prin spânzurare. nămol. rugăciune.ră: rea. a se potrivi cu. pui de căprioară. a înjuga boii. iuţeală. râp: jeg. fiare. râcă: ciudă. rău. necaz. sedimente. cioban. funie. inamic.rib: a mirosi urât. sinucidere = saman: moarte prin spânzurare. sacară: plantă graminee. locaş de cult. a se înnămoli. a pune în fiare. clică. murdărie. îndurător. a cumpăra. a trimite la. cerere = rug(a): a protesta. a îngriji. a păcăli. a aduna la grămadă. a tâlhări. a trage. a duce cu sila pe cineva. a merge afară. a scormoni = rim(a): viteză. a aprecia. a ţine legat. a întinde. laţ. a uni doi tineri prin căsătorie. capcană. samă: recensămînt care se făcea de către domnie în Ţările Române pentru fixarea birului. a curăţa. sam: tiv făcut în poalele hainelor prea lungi = sam: a evalua. a ţine. rău = re: a goni. a aluneca.sa-la-su: milostiv. abis. a îndruma. răbui: a unge pieile la tăbăcărie. râma: acţiunea porcului de a răscoli pământul cu râtul mai ales în culturile agricole. samana: reluarea unui ciclu agricol prin punerea seminţelor sub brazdă = sa-ma-na: a începe un nou ciclu agricol. loc unde îşi închid ciobanii oile noaptea. a provoca. loc. a aprecia. a fura. a înfrunta. a săpa. misit = sang-sar: a jumuli de bani pe un client. roi: familie de albine. a mulţumi. a căuta. rib-ba: enorm. grâu bolnav sau ajuns la maturitate când se îngălbenesc frunzele. a pândi. rugăminte. a vinde. a bate. a potrivi bine măsura. a bloca. a unge = rabu(i): a aproviziona. râie = ri(i): a provoca. formă. vas. a vinde. peşte gras. salită: melc = sa-li: un fel de liră. a se pregăti. tânăr puternic. a sfâşia. foarte mare. samăn: a semăna. a îngriji. cocioabă. funie. izolat la ambele capete prin împotmolire unde există peşte din abundenţă = sa-har: aluviuni. a suferi. a rupe. rig(a): a smulge a supraveghea. clică.

agresor = sa-gaz: tâlhar la drumul mare. a umple. a rostogoli. a cumpăra. a obosi. drum. a stabili. seci: loc defrişat în pădure folosit ca păşune sau ogor = sici. a urmări. a fi strâmtorat.sang-gi: a răsturna.5 mp). a îndepărta. satara: amendă în bani sau în vite pentru răscumpărarea omuciderii. sazan: crap = sa-zi-a: a trage cu năvodul.se-er: a străluci. a bate. a alunga. a lumina. mersul prin săltare a unor păsări = sar: a mâna. aţă = sir: a toarce. a delimita. sicar: ucigaş plătit = sic-ncar. simpatic. seir: privelişte = seer. sin: şopron pentru fân sau unelte agricole de gospodărie = sin: a întinde. pacoste. sângi: elementul vital în corpul uman care menţine viata. a duce. un bolovan sau alt obstacol fizic. a ordona. sădi: a planta butaşi. a aprecia corect timpul optim când trebuie făcută plantarea sau sădirea = sa-di: a evalua. a sări. si: a fi = si: a coloniza. a strânge. a însănătoşi = sang: a preveni. onest. a rămâne. Distrugerea acestora cauzează ieşirea sângelui din organism şi poate duce la moarte = sangi.sig-ngar: atac. culoare roşu aprins = sar-ca: o legumă roşie. a roti. a alunga. firav. violent. sana: a vindeca. a răpune singur. a prezenta. cale. a împleti. singir: lanţ cu un inel la capăt. potecă. a strecura. separ: a despărţi. sii: a se sfii = si(i): a se mulţumi. a constrânge. belea. adulterului sau tâlhăriei. trecerea peste o barieră. a scrie. sămui: a lua sau a da în primire. efortul de a merge cu picioarele legate unul lângă altul. a pune seminţe în pământ pentru un răsad. a deveni liniştit. a biciui. a începe. a ţine socoteală = sam(u): a aprecia. a păcăli. a distruge. a transmite. sila: a necăji. sibir: ţesătură de bumbac groasă scămoşată pe una sau pe ambele feţe din care se fac haine ţărăneşti pentru anotimpul rece. sări: a batjocori = sar(i): a strica. a intra. încovoiat. a dispreţui. semui: a lua sau a da în primire = simu(i): a da. şnur. a plăti în echivalent. parcelă pentru grădină egală cu 36 mp. a apropia. a compensa. apucat = sisi: a mâna. sare de pe un picior pe altul. a urmări. sir: fir. lichid de culoare roşie care transportă în tot corpul oxigenul şi elementele nutritive printr-un sistem special de tuburi de diferite dimensiuni numite vene şi artere. a fi cinstit. jefuitor. a răsuci.bărbieri de avere o persoană. în care se prindea gâtul robilor ce urmau să fie expuşi în public ca pedeapsă infamantă = si-ngar: a o lua la fugă. a pătrunde prin. persoana care însoţeşte regele şi duce sceptrul. a cultiva o grădină. a transpira. oţel = sibir: cioban care a ajuns cu turma la destinaţie. drum. a bate. năuc. a netezi. sarca: culoare naturală folosită odinioară de pictori pentru redarea carnaţiei. a înfăşura. a bate. a ajuta. luptător. cărare. a necăji. cale = sila: a hărţui. (prăjina noastră de 33. a merge. drag. a sili. a radia. a căsători. cărare. a cere iertare. slab. trăsătură a feţei. a hăitui. sapan: parâmele cu care sunt încărcare mărfurile sau descărcate de pe o navă = sa-par: un tip de năvod. a 81 . a scoate din = sipar: un fel de năvod. a înfrunta. sănătate. săgar: ostaş. a dărui. a urmări. a urmări. a aprecia. a închide. a forţa. a vâna. sar: mişcarea pe care o face omul prin păşire şi care implică toate acţiunile de deplasare a corpului uman. lotru. sar: vas de bucătărie = sar: legume. a vinde. a lungi. năpastă = sataran: spiritul răului în religia emeş moştenit de noi prin Satana. sisi: zălud. a aranja.sig(i): a reteza jos.

trimis. a deveni confuz. a aduce fără forţă. calfă = sudal: samar. a mânca. mulţime. sudui: a înjura. curier. a alege. sucăli: a răsuci. a insulta. sur: animale care au părul de culoarea cenuşie. durabil. plan. a lărgi.sug: a alăpta un copil. şez: ocol pentru vite folosit în timpul verii. şaran: crap mic. boccea. a înceta. cuprinzător. fioros = sun(a): sfadă. sud: judecată. a străluci. a vntura cereale. a zdrobi. suc: cuvânt cu care se cheamă mieii = suc. a se răzbuna. a cântări. a vâna sau a urmări pe lumină. sprijin. sona: a se sminti. soh: acţiunea premergătoare ţesutului cînd se face nevedirea. a ridica. chibzuinţă. a şterge. a învinge. colac = somon. a se certa. a alege. bătrân. a creşte. a veni încet. a domina. 82 . a scoate la păscut. a cicăli. şar: vopsele. şer: cer. lumină. su(i): persoană. a se învârti în loc. a suge. animale pestriţe sau bălţate = şar: a amesteca. om cu părul sau barba argintie sau încărunţită = sur: a avea părul şi barba de culoare argintiu-închis. bolta cerească. a fi încântat. a putrezi. a fi obligat. şercane: balauri care ar purta norii şi ar aduce grindina = şe-er-ca-an-e: a acoperi cu. lumina zilei. de la nivelul umărului sau al capului = sul: a treiera. surag: vas pentru lichide = su-rag: mare. a parcurge. burduf. ciortan. a reprezenta. a întinde. a înţepa. a fi mulţi. grijuliu. confuzie. sun: a suna ceasul. a radia de bucurie. a încheia. interpretă de folclor din Sadova – Suceava = Surupak: unul din centrele civilizaţiei emeş. a căuta ceartă. sul: forma pe care o iau boabele care sunt turnate pe vânt. a lumina. adică formarea modelului de pe ţesătură. vechi. numeros. somon: pâine de calitate inferioară. a deveni. dezordine. dezordine. a împărţi. a se umple. a stăpâni. turtă mică. judecată. a radia = şer: strălucitor. a transfera. Cu această ocazie se trec firele de urzeală prin spată. ţipar. a radia. atent. intenţie = socot. sopă: bâtă scurtă şi groasă. luminos. câte două în fiecare dinte = soh: a înlocui. la un capăt cu măciulie de fier = sopa. a uimi.ses: a cunoaşte. a aşeza. a străluci. a bucura. a se ofili. a închide în ţarc. trainic. a certa. a păzi. a deplasa.sumun: ceva de proastă calitate. îngrijitor. a pune. discordie. a se prăpădi. Surupac: Maria. logică = sud: a fi retras. a înveseli. a deplasa. clan. a turna jos. peşte mare de baltă = şaran: a muşca. reprezentant al fiscului. a prevedea. a mustra = sudu(i): a bate. neînţelegere. calculare. a străluci. sudal: ucenic. a distruge. a duce la păscut. a întărâta = suh(a): revoltă. a alege. a ucide. a tăia. culori. rădăcină. a bea. a lega. socot: socoteală.sucud: a măsura. piele iritată. a se unge. confuzie. o anumită educaţie = soi.su-ub(a): cioban. soi: neam. a sfârşi. suha: a înfuria.termina. a lovi puternic. grămadă de grâu. sugu: expresie cu care se cheamă mieii pentru a fi alăptaţi la oaie = su-gu: alăptare. a repartiza. a muri = sun: bătrân. arţăgos. a dojeni. zăcătoare = şez. persoană care duce samarul. a cere socoteală = sucal: mesager. a străluci.

a înălţa. a cunoaşte. a duce la păscut. stâlp. a deplasa. a străluci. şicari: a se supăra. a socoti.şu-gur: legătură. a striga. şirin: trunchi de brad lung si subţire. şuhan: hoţ. a potrivi. termen de adresare între prieteni = şogor. a aranja. a avea grijă. şugu: strigăt cu care se cheamă caprele = şugu: a chema. a se necăji pe cineva. a verifica. a distruge. şti: capacitatea omului de a acumula. a înjura. şidă: haină ţărănească pentru femei = şida: curat. băţ gros = şerin: partea din lemn a războiului de ţesut. foc. lotru. rachiu slab = sum: a vedea. scândură groasă folosită în construcţii = şos. şuba: haina de lână a ciobanului în care primăvara pune mieii mai slabi pentru a-i proteja de frig. a pune deoparte. zidar. a avea grijă de. a înjura. a şterge. a memoriza. proptea de lemn. a dezlega. a întinde. a stăpâni. a tăia departe. şiba: termen care dă comanda ca butucul să fie târât cu ajutorul ţapinelor = şeba: a coborî. a striga.şun(i): soartă. a pune. grindă. legătură. îngrijitor. a calcula.şude: a aclama pe cineva. a freca. şing: lemne pentru foc. a recita. a pune. haină din ţesătură groasă purtată peste îmbrăcăminte şi lungă până la călcâie = şuba: cioban. curat. a împărţi. mână. a aranja. şodi: persoană veselă pusă pe glume = şodi.şus: a doborî un copac.a ţipa. păşune. a striga. veselie. a se mânia. ceată mijlocie. a fi încântător. bucătar. a îmbrăca. rănindu-l = şoni. a lega una după alta = şir: a lega. a chema. a considera. bine făcut. şilica: cuvânt cu care se cheamă raţele = şilica. păcurar. îndemânatic.şir-anga: hotar. a freca. a opri. vite cu coarne date înapoi. a se sparge. a se aşeza pe. a răsturna. a roade. a striga. şirincă: fâşie îngustă de pămînt arabil. a căuta. a tivi. şuc: unitate de măsură egală cu un picior = şug: a transfera. a nimeri. şugar: zvelt. a păzi. şir: a pune una după alta. a cânta. a fi prevăzător. şef de hoţi = şuha(n): tâlhar. stivă de lemne. a controla. a rade. putere. legătură. a considera. a da o mână de ajutor. a pune temelia unei construcţii. şide: şede = şidi: a aşeza. a măsura. a ascunde. vârful biciului = şu-ngar: a munci cu sârg. şica: strigătul cu care se cheamă oile = şica: a chema. a măsura. a stăvili. şis: strigăt cu care se alungă sau se cheamă caprele = şes: a striga. a trage. şoni: a face pe cineva să devină şchiop. a căuta ceartă. a fixa. măsură. a măsura afară. şuh: un fel de compas folosit în construcţii = şuh: a încercui cu ziduri. a croi. a ţipa. a tăia. a înfige. a merge. unitate de măsură = şeng: căldură. şum: spuma de pe laptele muls proaspăt. a se încălzi. a jupui. a dirija. a purta pică = şica-ri: spartul oalelor. dungă. a reţine. a întâmpina cu urări. şogor: rudă prin alianţă. a construi. pungaş. a blestema. şos: bârnă. şuba: a târî butucii cu ajutorul ţapinelor = şu-ba: a arunca cu îndemânare. a înlocui. a rupe. a arăta. linie = şirancă. a repartiza un teren. a 83 . încântare. a fi obligat. a înţepeni. şubar: croitorul care face şube = şubar: a trage. a prelucra şi a transmite informaţii cu ajutorul creierului = şiti: a număra. a da. a atenţiona.şilig(a): a scoate din apă. hoţ.

autoritate. închisoare. a împrăştia pe jos. că nu recunoaşte = tachim: a face. calm. 84 . a se scurge. a înmulţi. tăr: persoană care asigură ordinea publică = tar: a executa. ceaţă = tan(a): rece. bază. lut = tina: tare. a se despărţi. organizaţie. autoritate. a lărgi. a semăna. unchi = te-te: a se apropia. a abandona. a hotărî. a lăţi. putere = şupa. răcoare. sprinten. a repeta. a adăuga. teş: încovoiat. a desface. a ţine mintea trează. străbunic. ta: formă arhaică pentru cuvântul tată = ta: fire. tapă: tăietură la capăt de lemn pentru îmbinare cu altul = tapa. lovitură. şus: zgomot puternic. fiecare cu ele. suspiciune = te-am(a): a fi speriat. a conduce. soi. a distruge = şus: a distruge. vită cu coarnele crescute înapoi. a stabili. frig. fel. soclu. a tăia. tachina: a se preface că nu ştie. tină: noroi. a jigni. a răcori. om în vârstă. a bate. fundaţie = talpi: partea lată a unui lucru. a dispărea. durabil. taşcă: traistă mică din pânză sau piele = tascarin: casetă împletită din nuiele. a omorî. şusur: zgomotul făcut de apele curgătoare sau frunzele mişcate uşor de vânt = şusur: a ploua liniştit şi timp îndelungat. a decide. amploare. tagă: negare. a ataca. mai ales = tanman: credincios. a duce. a tremura. a avea grijă. a se strecura. taman: tocmai. demn de încredere. se ploconi = temen(i): perimetru. putere. ceată de prădători = tagme: a pricepe. bază. tal: porţiune de pământ. a umple cu. cin. tetea: tată. a înfrunta. tah: persoană care scrie repede = tah: a aduna. pământ. a ucide. bunic. a p une capăt la. tiamăt: teamă = Tiamat: spirit al neamului emeş care din haosul absolut a făcut lumea materială şi lumea spirituală. solid.şubur(i): a observa. pământ. puternic. platformă. a întemniţa. temeni: a se pleca în faţa cuiva în semn de salut. a sfătui. a lăţi. tăgadă = taga: şmecherie. a părăsi. a păzi. a se întâlni. a sesiza un înţeles. a fi împreună. Şusu: nume de familie din Sadova – Suceava = şusu: puternic. a opri. a deveni îndemânatic. a strânge. frate mai mare. îndoială. a se preface că nu recunoaşte.arăta. a picura. a se asemăna. şupuri: a se furişa. semn de hotar dintr-un copac tăiat = tes: natură. parcelă = tal: lărgime. a pricepe. a tăia departe. a se interesa. tron. fundaţie. tagmă: clan. tălpi: parte a labei piciorului sau a încălţămintei care se foloseşte la mers. a se ascunde = şupuri. a fi nepăsător. a ţine trează mintea.şuba: arogant. generos. seceră cu tăişul ascuţit. a lungi. lărgime. a se furişa. şupă: escortă de soldaţi. îndemânatic. a întinde. a se uni. a ruina.tab-ba: parteneri. cel care tăbăceşte pieile = ti-mar: tolbă din piele pentru săgeţi. a înceta vorba. parte componentă a unei sănii care ajută la alunecat. pur. sunetul scos de grătarul încins. a lega. autoritate. timar: tăbăcar. a răci. tac: a întrerupe o discuţie = tac: a renunţa. a răsturna. a sprijini. teamă: frică. a răsturna. şur: zgomotul produs de scurgerea apei = şur: a ploua. chiar. tană: pâclă. persoană dependentă.

tâlhar: hoţ, lotru, ceată de răufăcători = tâlhar: mulţime, ceată de hoţi, gaşcă. tâlui: a se întâlni, a nimeri = tila: a se întâlni, a locui, a realiza, a dura, a sta. tog: proprietate prin comasarea unor terenuri, luminiş în pădure, fânaţ, adăpost în câmp = tog,tug: proprietate, a lua, a ţine, a şti, a procura, a primi, a recunoaşte. toi: zgomot, ceartă, încăierare, luptă, tărăboi = toi,tu(i): bătaie, a bate, a ţine, a opri, a obţine o victorie, a sparge, a rupe. tucu: diminutiv pentru tată = tucu: adevărat, bun, a recunoaşte, a procura, a primi, a ţine, a şti, a strânge în braţe, a înveli. tui: ţâcnit, cam nebun, şui = tu(i): slăbiciune, defect, cusur, boală, a fi bolnav. tun: a pungăşi, a păcăli, a da o lovitură în afaceri = tun: buzunar, pungă, sac, a băga în buzunar, a fura, a ascunde. tur: spaţiu delimitat, pachet, legătură, sul = tur: ocol de oi, grajd, staul, a repara, a îndrepta, a micşora. u: expresie de uluire sau nemulţumire, a plânge, a gâfâi la bătaie = u: expresie de protest, a plânge, a gâfâi la bătaie, luptă. ua: expresie care exprimă starea de somnolenţă = u-a: somn, odihnă, repaus. uib: orbeşte, la noroc, pe nimereală = ub: cavitate, gaură, groapă acoperită cu frunze, cocioabă, a săpa, a băga în pământ. ucid: a omorî, a chinui până la moarte = ucid,u-gid: acţiune violentă, luptă, a se dezlănţui, a smulge, a înhăţa, a rupe. ud: plin de apă, udat de ploaie, lapoviţă, burniţă sau zăpadă, transpirat datorită unui efort fizic deosebit sau expunerii îndelungate la soare = ud: soare, lumină, strălucire, vioi, sprinten, zi, vreme, furtună, ploaie, a se dezlănţui. udu: a ieşi cu udu, a urina = udu: a evacua, a nu lăsa pic de murdărie, a se însenina, îndemânatic, persoană ruşinoasă. uh!: strigăt de supărare sau oboseală, duşmănie = uh: a scăpăra, venin, răutate, duşmănie, amărât, chinuit. uman: cunoaşterea firii omeneşti, apropiat de ce este omenesc = umun: a cunoaşte, deschis pentru ceva important. unchi: fratele unuia dintre părinţi, om bătrân, persoană cu prestanţă = unchin: adunarea satului, adunare populară. ung: a investi cu o funcţie publică, a pune să conducă = ung: popor, rude, familie, a aduna, a strânge, a fi împreună. ura: strigăt de bucurie = ur-ra: a radia, a străluci, a fi mulţumit. urdu: expresie cu care se întorc oile când pleacă pe neaşteptate = urdu: slujitor, subordonat, sclav. urî: a băga groaza în cineva, a duşmăni= uri: câine, fioros, duşman, a tremura, a înrăi câinii cu sânge, a aţâţa. ursa: ursoaică = ur-sa: a rage, a mugi, a zbiera, câine mare. ursan: om voinic, om mare, tare cât un urs, plin de forţă = ur-sang: războinic, erou, om tânăr, întâiul, în frunte. Urucu: nume de persoană = Uruc: unul din centrele civilizaţiei emeş. usuc: grăsimea care iese pe lâna oilor, împreună cu praful formează o substanţă lipicioasă şi murdară = usuc;usug: murdărie, mizerie, femeie în perioada critică. uş: expresie cu care se alungă păsările = us: a goni, a bate, a fugări, a sili.
85

usur: zeciuiala morarului pentru grâul măcinat = usur: taxă pentru vânzarea produselor în piaţă. uz: râu în judeţul Bacău = uz: culme, versant, a merge departe, a transporta. za: împletitură din sârmă care proteja corpul luptătorilor în bătălii = za: a atârna, a legăna, a face zgomot, a face larmă. zăbală: tijă din lemn sau metal pusă în gura calului dintr-o parte în alta şi fixată de hamuri, cu rolul de a-i controla mişcările = zabalam: bucată de lemn din ham. zaghie: ţesătură ţărănească groasă din lână şi colorată în dungi late negre ce alternează cu dungi roşii sau portocalii, ţesătură din care se făcea îmbrăcămintea puşcăriaşilor şi care i-a dat şi numele = zag-hi-a: impozit oficial, obligaţie legală, încălcarea a acestor obligaţii duce la …zaghie(puşcărie). zar: broască de la uşă = zar: a întoarce, a răsuci, a roti, a lega. zară: rază de lumină, lumina din depărtare = za-ra: rază de lumină. zăhăi: a împrăştia, a risipi, a face dezordine = za-ha(i): dezordine mare, a fugi, a părăsi, a ascunde, a distruge. zălog: garanţie, chezăşie, obiect dat spre păstrare într-o afacere drept garanţie = zalag: clar, de mică greutate, strălucitor. zer: produs secundar din lapte după ce se obţine brânza = ze-er: a da drumul la câini, a arunca afară, a aluneca. zi: perioada dintr-o rotaţie a Pământului în jurul axei sale, în care se vede lumina = zi: lumina zilei, briză, viu, a răsări, a se zări, a se deştepta, a se ridica, a creşte, a se înălţa, cer, la înălţime mare, înalt. zid: construcţie din pământ, chirpici, piatră sau cărămidă cu scopul de a realiza o clădire sau a realiza un mijloc de apărare = zid: a întări, a fortifica, ordin, dreptate, adevăr, legal, neclintit, ferm, justificat. zise: a spune, a afirma, a zice = zi-se: a vorbi despre măcinat, a vorbi despre calitatea făinii. zitie: turtă din tărâţă de grâu = ziti,zidi: făină de grâu, masă, a mânca. zână: personaj feminin fantastic din basme închipuit ca o femeie foarte frumoasă şi foarte bună, cu puteri supranaturale şi cu darul nemuririi = za-na: nălucă, apariţie neaşteptată, păpuşă, origine, sanctuar. zobi: a sfărâma, a zdrobi, a strivi = zobi,zubi: seceră, a înhăţa, a distruge, a trage, a nimici. Neamul emeş folosea seceri făcute dintr-un suport de argilă arsă, lemn sau os cu un canal pe partea interioară unde se fixau cu bitum mici plăcuţe de cremene, care formau partea cu care se tăia. zoli: a se frământa, a se zbuciuma = zu-li: a râde, a lua în zeflemea. zor: grabă, începutul zilei, perioada când se fac rugăciunile de dimineaţă = zor,zur: sacrificiu, rugăciune, a oferi, a ruga. zulum: nedreptate = zulum: a dispreţui, a face de ruşine, a jigni, a batjocori. zum: sunete scoase din gură pentru a imita o melodie cântată (prin ciupire) la un instrument cu coarde = zum: gură, a perora, a tâşni, a curge în şuvoi. zur: zgomotul făcut de boabele care sunt turnate într-un vas, zgomotul făcut de apa care curge într-un vas, zgomotul făcut de un mijloc de transport care merge pe un drum denivelat = zur: a zgudui, a se cutremura, a aranja, a duce, a oferi. zurzur: podoabă, expresie ce se găseşte în dansul căluţului de Anul Nou în nordul Moldovei „hop zurzur căluţii mei’’ = zur-zur: a se zgudui, a se scutura, a se clătina, albină.
86

Cuvinte care se găsesc identic sau apropiat în româna veche, emegi şi engleză: a: interjecţie care exprimă uimire, uluire, nedumerire sau articol = a: interjecţie – vai!; prepoziţie – unde, când, încotro, arată mişcarea, articol – sufix cauzal, [a: uimire, mirare, nedumerire]. aga: conducător, şef militar = aga: coroană, regalitate, faimă, [age: vârstă, a îmbătrâni]. agil: abil, priceput, isteţ = igi-il: a direcţiona ochii spre, [agile: vioi, sprinten]. ah,ahi: nedumerire, aprobare, confirmare, a încuviinţa o acţiune, a primi o răsplată = ah,ahi: a se grăbi, aroganţă, trufie, a fi de partea cuiva, răsplată, [ah!]. altar: locul unde se aduc ofrandele sau se fac sacrificiile într-un cult religios. Neamul emeş avea o religie monoteistă cu An în frunte ca entitate spirituală care reprezintă veşnicia şi de unde vin toate. Ziguratele erau construcţii atât cu caracter laic, dar si religios, aveau forma unor piramide în trepte, iar în vîrf exista un altar unde se aduceau ofrandele şi sacrificiile = al-tar: a ciopli cu o unealtă, a îndepărta prin tăiere, a delimita, a finisa, a grava [altar: altar]. am: posesie, existenţă = am: a fi, [am: a exista]. an: unitate de măsură a timpului, format din 365 de zile şi cuprinde o rotaţie completă a Pământului în jurul Soarelui. Vechile populaţii percepeau anul ca o veşnică schimbare de două anotimpuri, vara şi iarna determinate direct de ciclul agrar. Vara începea odată cu perioada muncilor agricole (martie-aprilie) şi se termina când se aduna recolta (septembrie-octombrie), după care venea iarna, iar Anul Nou era sărbătorit în luna martie ca o sărbătoare a renaşterii şi reînvierii. Această tradiţie s-a păstrat la români până la începutul secolului XVlll.= an: lumină, cer, rai, An Nou, seminţe, ciorchine, înalt, [an: excelent]. angara: obligaţii impuse în trecut ţăranilor peste cele legiuite, muncă fără plată, corvoadă, belea, greutate, necaz = a-ngar: a acţiona puternic, a persecuta, a rezista, a subjuga, [anger: mînie, violentă]. are: cuvînt care arată posesia unui obiect sau a unei însuşiri de caracter = a-ri: a da naştere, a zămisli, [are: a avea]. argument: suportul unor idei, posibilitatea de a convinge pe cineva, probe în dovedirea unor afirmaţii, mijloacele prin care se realizează o demonstraţie = adament: argument, luptă, bătaie, [argument: dovadă, argument]. aria: suprafaţă de teren pregătită special pentru treierat, bătutul fasolelor, depozitarea cerealelor provizoriu pe câmp. Se smulg buruienile, se nivelează terenul de muşuroaie, iar pentru bătutul fasolelor se întind pe arie pânze de dimensiuni mari = a-ri-a: întindere mare, deşert, pustiu, district, spaţiu delimitat, [area: arie, suprafaţă de teren]. aş: exprimă o poftă, o stare de nemulţumire = as: dorinţă, blestem, a pofti, a visa, a dori, a blestema, [as: ca si, pentru că]. at: cal bun, armăsar = at,ad: a trimite, a plimba afară, chiot, tată, [at: după, la]. ba: a behăi = ba: lână, tunsoare, a scoate sunete, a purta [baa: a behăi]. baba: femeie bătrână, femeie grasă şi fără putere datorită vârstei, care se ocupă cu ghicitul, în familie are grijă de copiii mici = ba-ba: a da, a împărţi, a prezice, caltaboş, terci din malţ încolţit, [babe: copil mic]. bag: acţiunea prin care un obiect sau fiinţă se introduce într-un spaţiu închis = bag: cuşcă, a închide în cuşcă [bag: a vârî, sac, pungă, a şterpeli, tolbă, a aduna, a se umfla]. bal: scandal, tărăboi, balamuc, mulţime, agitaţie = bal: a săpa un canal, a canaliza, mulţime, [ball: mulţime, zgomot].
87

întins]. mascul. a izbi. motive grave. tare. a behăi = be: miros urât. omul simplu dintr-o societare ierarhizată = ba-za: persoană fără valoare socială. 88 . a da ghionţi. a da junghiuri. a băga în foc. a bate = bus. sălbatic]. iritaţie a pielii = bu-bu: puroi. bandă: grup de persoane care au scopuri comune sau pun la cale acţiuni comune. droaie. a da buzna. suport.ganba: piaţă. atent. a susţine. rar. sterp. îmbulzeală. locul de pornire a unei acţiuni. a agita. a lua la buci – a rămâne însărcinată = buci. uşor. a lua cu asalt. bariu: mare. blocarea unei căi de acces. campa: a întinde corturile. repede = buluc. arătos = ba-ru: a întinde. a apare. a arde. a zdrobi. [can: cană]. [bun: coc]. a se pleca]. [bar: bară. zumzăit. încercare grea. a bate cu năduf = bel. durere. a zbiera. deodată. a supăra. ceată. suplu. bâze: muşte. buş: trântă. cană: vas mic pentru băut lichide = cana: a tulbura. echipă]. în realizarea celor propuse se sprijină reciproc = banda: sprijin. conducător al Olteniei care răspundea numai în faţa domnului şi avea drept de judecată = ban. a bâzâi. bară: obstacol din lemn sau din metal care se pune pentru a opri accesul pe un drum. suferinţă. [bosh: prostii. reuşită. be: a îndemna pe cineva să bea. [camp: tabără]. musculos [bullock: bou]. mic.pes: a lărgi. bubă: umflătură cu puroi care apare în urma unei infecţii. gaze la stomac şi intestine = bes. [ban: a interzice. fortăreaţă. a sprijini. [buzz: bâzâit. [bases: bază]. voinic. a se încălzi. a fi lungit. dificultate. [beshrew: a blestema]. a dispărea dincolo.bil: a vâna. obstacol natural care limitează orizontul = bara: a întinde. a evalua. buluc: năvală mare. a căuta.pus: tare. pântece. gloată. deschis. a lărgi. bază: partea de jos a unei construcţii care se află în pământ şi se realizează din materiale mai puţin finisate. a alunga afară. îngust. a tăbărî = canpa. a se înfierbânta]. [bat: a lovi cu bastonul]. a se confirma o stare de fapt = bun: luminat. boş: testicul = bos.(ba-na): măsură adevărată. limită inferioară a unor reguli sau interese care condiţionează începerea unei acţiuni= bar-rim: ţinut uscat. loc de vânzare. a şterge. a fi nervos. [belie: a defăima. unul peste altul. bat: a lovi. a se afuma. iscoditor [barbarian: violent. necazuri]. suferinţă. îngâmfare. toţi deodată. [buck: ţap. a striga. a bate la buci – a primi bătaie. bun: satisfacţie. lipsit de resurse. mulţime. durerile facerii.ban: mare dregător în Muntenia. denumire dată de greci persoanelor străine de limba şi tradiţiile lor = bar-bar: a se dezlănţui. bes: vânturi. [be: a comunica. fioros. lovitură.pus: durere. [baa: a behăi].bulug: a se năpusti. suferinţă. a arde. albine = biz(e): a striga. barieră]. săpuneală. pătimaş. bubos. a trage la măsea = be: a curge. înclinare a capului. a ţipa. secetos. barbar: persoană violentă care distruge totul în cale. a trage. a se afla în treabă]. a fi generos. barim: cel puţin. mult. a desfăşura. [barium: mare. buci: cur. a înjura]. aroganţă [barium: bariu].bad: a se urca pe. impetuos. grămadă. a mâhni. străin. [buble: a face băşici]. iute. cu grămada. beli: a jupui. în masă. [band: grup. necazuri. a se pleca. a bea]. [bush: tufă]. be: sunetul scos de oi când se rătăcesc sau le este foame ori sete.pus: durere. a pedepsi = bat. măruntaie. a culca la pământ.

turtă din făină de grâu şi apă coaptă pe plită = cir. [cheer: a consola. [cheer: mîncare]. a arunca pe spate]. a primi. provizii. ciur: dispozitiv prin care se cerne = ciur. a trimite. cin: clasă. cap: extremitatea superioară a corpului omenesc sau cea anterioară a animalelor unde se află creierul. regulă]. belşug. femeie care a născut un copil viu şi sănătos aducând bucurie familiei şi comunităţii din care face parte = chi-enedi: bucurând pământul. specific. tărăboi. porţie de hrană. început. căpăra: a zgâria. a scânteia = capari. a trimite. loc de taină. a duce. dregătorie = cen. [canon: muncă. a da.sen: ceartă. [caper: poznă. cir: terci subţire din mămăligă. a călători în afară. a primi. fire = ciri. [churn: a agita.gaba-ri: a se confrunta. a se îndoi. a respinge. foc. a scufunda în apă.gib: a dansa. a obliga la o decizie = cer. [cap: capac. principalele organe de simţ şi gura. privată. în faţă = cap. alimente. a jefui. a închide gura cuiva. chilă: măsură pentru volum egală cu 1 litru = chi-la: măsură pentru lichide egală cu 1. a ajuta]. chenead: closet. a părăsi. a se certa pentru. gura păsărilor = cioc. cioc: gest făcut la petreceri prin atingerea paharelor sau a cănilor după care se bea conţinutul şi are semnificaţia de noroc. constrângere = canon. a apărea. a se ivi. necaz. [kind: amabil. a îndrepta. a fierbe.canun: urlet. spaţiu foarte mic într-un perete. a strânge. cât şi în lupte = car: a sosi la. a lua în seamă. a fi obligat. tagmă. a potrivi. a amesteca. chendelă: lăuză. a mâna.gaz: posibilitate. esec]. cer: a face o solicitare. a trimite. ciri: suflet. gâlceavă. a creşte atenţia. cam aşa = cic. a călători.cab: a fi atent la concentrarea gândurilor. a scoate la iveală. a scoate la păşunat. neam]. bordei]. a se înfuria. (figurativ) locul unde se măsoară şi se cântăreşte totul. culme]. jale. a transporta. şansă. graţie [chirp: a ciripi]. mâncare]. [carat: cărat]. chilă: partea de jos a navei aflată sub apă pe care se fixează lateralele = chi-la: a observa. firidă = chilim: 89 . breaslă. dispută. a călători în afară. dansând. [kin: înrudit]. [cat : pisică]. rasă.2 litri [kilo: kilogram]. a transporta. caz: şansă. a înhăţa. a scăpa. a se zbengui]. [car: car]. [keel: a răsturna. a se înghesui. a da. luptă. a ieşi. a face = car: chei. a evada. port. partea unui nave care stă în apă. a mâna. strigăt puternic.gig: a fi abătut. a fi atent la. ocazie. [cheer: stare sufletească.ser: a decide. apariţie = caz. vârf. [case: caz]. căra: a transporta. a frămînta]. a face. [check: mic.sir: a curge. a mâna. mişcând [kennel: cocioabă. ignorant.canon: chin. întunecat. cip: cântecul păsărilor zburătoare care îşi invită partenerul la dans = cip. câţ: a alunga mâţa şi semnifică „du-te la şoareci – chiţ” = câţ. a prinde. a admite. gid: a trage. vorba vine!. supărare mare. [chuck: ciocănit.giri: curat. aclamaţie]. car: mijloc de transport cu două sau patru roţi folosit atât pentru deplasări.sug: hrană. umblătoare = chi-enedi: bucurând pământul. cică: chipurile. chiler: încăpere mică şi retrasă.sur: lut pentru tăbliţe care era dat prin ciur şi apoi modelat pentru scris.

unitate de măsură pentru lichide. a dezvălui. caş. a ajuta. a încărca. anus. mamifer foarte mic [killer: ucigaş plătit. a curăţa. a nimeri. masă luată de lucrători la câmp pe la orele patru după amiază.grup de animale mici şi fricoase.chid: a aranja. a glumi]. cupă: vas pentru băut vin. Neamul emeş. cu întrebuinţare şi semnificaţie religioasă şi socială = da-ga: asociaţie.gub(a): a opri. proeminent. a intra. a elibera. a răni. a achita integral o datorie. ţundră.cud: a tăia. a pune la muncă. [cup: cupă. [cur: mitocan]. a se crispa. lapte. des. a pregăti o unealtă pentru tăiat. a roade cu pricepere [kill: a pregăti pentru tăiat]. pentru că nu avea 90 . drum. muncă istovitoare. dans ţărănesc asemănător cu sârba = chi-enedi: bucurând pământul. a merge. vasul cu care se ia vama la moară = cupă. instrumente muzicale asemănătoare cu toba mare. împletitor de coşuri sau rogojini. cameră. a controla. conţinutul unei căni. [cuckoo: cuc]. cut: cal şchiop de un picior = cut. a copleşi cu beneficii]. cofă. a domoli [keep: a păstra. ordine obligatorie. a ţine în frâu. obrăznicie. [kine: a intimida]. cop: fund de coş sau de pălărie. şezut. umbră. a împlini. dansând. a pune la cale ceva. a pregăti din timp. a linişti. chit: suman negru sau alb. natură]. economii. dală: placă din piatră sau ceramică folosită pentru pardoseli. prinsă de hloabe şi folosită pentru protecţia abdomenului la cai. măsură de capacitate de aproape un litru = cop. cingătoare de pânză groasă folosită pentru protecţia abdomenului la femeile însărcinate sau la oamenii care fac efort fizic deosebit. gălăgie = chip. scandal. a bate ţăruşi. a da. grup conducător. a reţine. cu vârf ascuţit. fâşie de pânză sau piele folosită pentru fixarea şeii. a blestema [cut: tăietură]. organ sexual feminin = cur: a atinge. a ţine socoteală = chi-ţi: loc delimitat. a retrage. buci. codi: a se frăsui. cană]. a vorbi mult şi tare = codi. a se ridica. loc întunecos. „a lăsa din chingi” – a lăsa liber.chib: a lega. urcior. chingi: bucăţi de lemn care se pun pentru a întări o structură de lemn. a deposeda. stufos. organizaţie. cur: fund. a trage la ţintă. a înhăţa]. chip: stare de nelinişte. „a ţine în chingi” – a constrânge. a ţinti [kitty: a aduna.cub: coş din trestie sau răchită. a vorbi tare. a servi. culoare închisă. a fermeca. chili: a ascuţi. veselind. a robi]. a conduce. dagă: pumnal cu lama scurtă şi groasă. a uimi. [kid: a păcăli. a potoli. a şterge. folosit de ciobani la stână pentru apă. cofă cu care se ia mălaiul. cană de un litru. vas de lemn scobit. oca. a aprecia. a ţine în captivitate]. [cop: a prinde. intrare. [dagger: pumnal]. a-şi da importanţă. mare. a câştiga. a pune deoparte. timp de lucru. chin: muncă istovitoare = chin: muncă. chindie: timp al zilei către apusul soarelui. [kind: specific. a se strâmba. a pili = chili: în totalitate.gu-di: a face zgomot. cofă. Eufrat şi Golful Persic [king: rege. a da la spinare. a fi în stare = chi-en-gi: denumirea emegi a teritoriului dintre Tigru. persoană singură care nu comunică cu nimeni şi preferă singurătatea „singur cuc” = cucu: întuneric. a se aduna. casă. rânduială. a înşfăca. a pregăti. fâşii de pânză sau piele din hamul cailor. cel care te omoară pe la spate]. [cuddy: prost. propriu. în trei muchii. nătâng]. ieşire. iar puii sunt crescuţi de aceşti părinţi adoptivi. a compensa o datorie = chit. „a-l ţine chingile” – a fi sau a se simţi în putere. chiti: a ochi. concert de seară dat de muzica domnească. cucu: pasăre de culoare cenuşiu-închis care depune ouăle în alte cuiburi.

care poate fi exploatat [dig: săpare. judecarea pricinilor se făcea la templu care avea atât un caracter religios (loc pentru ceremonii religioase). grajd primitiv. cât şi pe podea realizând suprafeţe netede. a spune. judec = di-duc. a amesteca. dulu: a dezlega. pomeni. a prosti]. a păstra. a argăsi. a fragmenta = dar: a împărţi. a pătrunde [dale: vale. a păstra.piatră suficientă a inventat cuiele din ceramică arsă şi smălţuită. lenjerie de corp de in sau de cânepă. suprafaţă netedă]. a alerga cu paşi grei. a dupăi = dup. bordei. a-i pune căluş]. durere]. a feri vederii = dosu. jertfe. sticlă mică. [gag: a constrânge la tăcere. a dormi într-un azil]. a lucra cu sapa. Ţăranii din Moldova istorică au în casele lor o cameră cu destinaţie specială numită „casa mare”. a apăra [dare: a înfrunta. dâmb. Executată din pământ şi întărită pe partea apei cu fascine de nuiele sau cu plante care trăiesc în mediu umed = dig: a fi umed. a tăia. unde se ţin zestrea. lucrurile de valoare şi se sărbătoresc evenimente deosebite. a aşeza [dub: a unge pielea cu grăsime sau cu răbuială. a da drumul = dul(u): a aduna. femeie]. dubi: a tăbăci. a se adăposti.dub: a lovi cu piciorul.dub: a introduce tăbliţa într-un recipient. egal: stare de echilibru.gaz: posibilitate. [deduce: a deduce]. [gaj: gaj]. a se supune. [gad: a hoinări prin. a acoperi. La neamul emeş. cei care îşi duc viaţa împreună şi vor lăsa în urma lor urmaşi [dam: femelă. a anula. dop: obiectul care astupă o gură = dop. domnitor sau boier. icoanele de preţ. a umbla aiurea]. morman. [egal: zău!. dup: mers foarte apăsat. a găuri. [dole: destin ]. gad: pureci. dam: şură mică. dări: obligaţii către stat. gaj: garanţie = gaj. daltă. deduc: reţin. Aici toţi când se aşează trebuie să respecte rânduiala impusă de gazdă în desfăşurarea evenimentului = e-gal: templu. a rupe. acoperişul capului pentru soţ şi soţie = dam: soţ şi soţie. [dope: a acoperi cu]. rezistente şi policrome = dala: ac. a provoca]. biruri = da-ri: a achita dintr-o obligaţie. [dup: găgăuţă. a se topi. cât şi un caracter laic (aici se judecau litigiile dintre membrii comunităţii respective şi tot aici se făceau rezerve de produse alimentare pentru perioade de criză). a vopsi. palat. gat: zăgaz din piatră făcut de-a curmezişul unei ape curgătoare pentru a prinde peşte = 91 . pahar mic [dare: a îndrăzni]. a umple. a hurui. dosi: a ascunde. raporturi de reciprocitate perfectă. adăpost [dull: slab. ofrande.dul(i): movilă. a înfige].di-dug: a judeca.dusu: coşurile folosite la curăţirea canalelor şi purtate pe cobiliţă pe care lucrătorul nu le vede simultan. relaţii sociale bazate pe principii recunoscute şi acceptate de toţi membrii comunităţii. (despre in şi cânepă) a se muia. a deduce. a curge lin = doli. adăpostul unei familii sărace. Aceste cuie se fixau atât pe zidurile exterioare şi interioare. a împărţi. a rupe. dar: obiect care se dă unei persoane ca recunoştinţă şi respect. a se destrăma = dub(i): recipient mare. [doss: pat. dig: construcţie pe lungimea malului unui râu cu scopul de a feri de inundaţii sau de-a curmezişul cu scopul de a crea o acumulare de apă. a păcăli]. parte dintr-un întreg care se dă cu titlu gratuit. a se ascunde. a distribui. plăpând. „odaia mare”. gagă: termen respectuos pentru femeia care te ocroteşte = gag(a): a da sau a cârpi cuiva o palmă. pe legea mea!]. păduchi = gada: rufărie. a umple. doli: a ocoli. a se apăra. realizări de excepţie în concepţia creştină. a culege. a se certa pentru. domol.

nedreptate. a zgâlţâi pe cineva. [gut: a curăţa de. belea. [guttural: cu nasul înfundat. uimit]. hat: fâşie subţire de pământ nearat care delimitează două proprietăţi = hat. fugă.had: precis. pagubă. a se pleca. a sări. hi: expresie cu care se alungă sau se opresc câinii din lătrat = hi: a se pregăti. gurgurel: persoană dragă. hira: ceartă. a păzi. râpă. grădină: locul din jurul casei de la ţară = garadin: a aşeza în clăi. venit de pe drum = ha-ra-an: cale.gib: a se îndoi. scurt. vorbire pe nas]. hop: a ţopăi = hup: acrobat. gât [gullet: gât. blestemat. a creşte.hada: a se usca. gol: spaţiu fără utilitate. delimitat. naiv]. [gate: poartă]. duşmănie].gud: cuib. a angaja.gir: a alerga. [hare: plată. hoţie. de contrabandă]. nevinovat. a se curăţa]. a se întrista cerul. dâmb. revărsare. a da pe gât]. [hale: viguros. a îmbrăţişa. a zbura. a trage pe sfoară]. a aduna mâncare [gammon: şuncă. a fugi. liber]. mai ales când vinul este stăpân pe minte = gur-gur: recipient de 10 litri pentru vin [gurgle: a murmura. a ţopăi la războiul de ţesut. neînţelegere. a duşmăni]. [hop: a sări].hab: a descoperi necinstea. a bate. a fâlfâi. a se întuneca.hud: adăpost. gut: porumbel = gut. a lega [garden: grădină]. a învinge. 92 . mic. degeaba. [hatch: limită. a rezista [gear: îmbrăcăminte. maldăr. linie]. gheb: cocoaşă.gul: a distruge. hop: obstacol. hală: furtună. hata: belea. a ceda. zori de zi [hot: ilegal. ridicătură = gheb. [hi: noroc]. găman: mâncăcios. scăderea temperaturii până la îngheţarea apei şi distrugerea vegetaţiei = ger. gură. a curge. a izvorî. adăpost. înălţime. a mirosi. a face rod. a strânge. necunoscut [haranque: vehement]. drum.had(i): scandal gălăgie. nenorocire. batjocură]. belea. unit]. [hate: ură. puternic]. ploaie puternică = ha-la: a spăla. a lua în râs. om sărac lipit = gol. gig: sul de pânză. plasă. [gig: sul de pânză]. a sări. direcţie. găucios. a se apleca. a alunga.gata. a gânguri]. [gir: cuplat. ger: frig puternic. iar dimineaţa au ocazia să constate paguba. adâncitură. umflătură. a hărţui. hoţ: cel care fură sau pradă. săritură = hup: atlet. [hop: săritură]. [hate: a urî. petrecere = gu-la: larg. a se gudura. a afuma slănină. a ghionti = hăti.gada: a termina o ţesătură. zizanie = hir(a): a da naştere. [hap: întâmplare. lacom = gamun: grăunte de chimen. răceală = gu-tur: secreţie a nasului. a prinde. a se îndrepta. a sălta. timpul favorabil al acţiunii este în zori de zi când stăpânii dorm. cel ce umblă în zori de zi pe căi lăturalnice = hot. ghidi: interjecţie care exprimă mirarea. a fi exaltat. a se grăbi. geri: împerecherea porcilor = giri: rit. soartă]. a face să dispară [gul: a înşela.a trage pe sfoară = hap. guturai: secreţie a nasului. guleai: chef. ia te uită! = gidi: eclipsă. mare. întunecat [gibe: glumă răutăcioasă. hăţi: a asmuţi câinii. a aluneca. [giddy: ameţit. durere. necaz = hata. a se grăbi]. hap: cacealma. teren necultivat. a accepta. viteză. a seca. mulţime. a se apăra de. haram: afurisit. val de ţesătură = gig: a fi descurajat.

a supăra [hue: strigăt. a opri. a cuprinde. susţinător. a stăpâni. jug: dispozitiv la care trag boii la car. pricină. murdărie pe corp. judecător. supărare [ire: mânie]. a porunci.lugal: stăpân. a face scandal = jar. hulă: om rău. pricină. libir: persoană care decide în nume propriu. [madden: a supăra. a alunga nişte păsări = huş: nesăbuit. a fi aproape]. a lovi]. vierme]. tânăr.sab: a rezista la un atac. a fi escroc = lu-gu: a înşela. a ajunge la maturitate.sar: cineva care strică sau îngrijorează. a enerva]. huş: a fi supărat pe cineva. a înjura. a însemna pe răboj. vizuină. [hole: cusur].lag: a se umfla în dimensiune. a se apropia de = lipi. [liberty: libertate]. jar: a pune pe jar. a locui. de nimic. a rupe. a se sfătui.gur: a cresta. instrument de tortură = jug. chiot. [lip: obraznic. a sparge afară.lib(i): a unge. a lega. locul de unde omul îşi începe ziua = hud(a): adăpost. a striga. strigăt de atac]. a lăsa. provizii. madea: temă.ma-lag: apărător. a se strânge la masă. după chipul ei. ţinut = local. lip: jeg. jude: demnitar cu atribuţii judecătoreşti şi administrative. afacere. ie: da. rege. jur: jurământ = jur. zori. lugu: a duce cu vorba. a nu fi corect. [jur: jurat]. a unge. a doborî. om mare = malac. a cicăli = hu(i): nevrednic. a se pleca. aşa e!. [judge: a judeca. [male: bărbătesc]. rapăn = lip. a jăpăi = jap. lac: acumulare mare de apă realizată prin îndiguire = lac. principe. [huddle: a se ghemui unul în altul. a aprecia]. mulţime]. a blestema. care a făcut din lut. închisoare]. primar. a murui. a face necazuri.lib: a unge cu grăsime. [lug: râmă. om puternic. a zări. alimente. a împărţi averea. a întinde. a naşte. a cunoaşte [leg: escroc]. a goni. blestem = hu-la: a vorbi de rău. litie: slujbă ortodoxă pentru binefaceri şi belşug = litim.hudă: casă. ira: strigăt de supărare când copii fac dezordine. [local: de loc]. desigur!. şapte bărbaţi şi şapte femei. chestiune = ma-da: domeniu. a opri. furios. a certa. [hush: a înăbuşi. a spune. hui: a ocărî. amărât. liber = libir: a duce o anumită viaţă. familie [mă: mamă]. stăpân de rumâni. judeţ. a trage pe sfoară. a judeca.gu-de: a chema. leg: testament = lag: liturghie pentru meditaţie. a murdări. a fi mânios pe cineva. jap: a bate foarte rău. mami: cuvânt de alint pentru mamă. slab. [jab: a bate. [lip: a atinge cu buzele. întocmai! = i-i: a da de. a cere. a suflat viaţa 93 . a se îngrămădi [lake: lac]. zonă. nesimţire]. om cu stare materială bună. a săruta. a fugi dincolo. a trimite [yes: da]. malac: om robust. femeie care a născut sau are în creştere copii = mami: divinitate emeş. a protesta. a înceta. mă: mamă = mă: a se naşte din. a se întări. lipi: a pune un strat peste.lidim: a primi.sug: porţie de hrană. tăcere]. a stăpâni. a defăima. mânie = ira: divinitate emeş a dezordinii. a fi escroc. local: ce aparţine de o anumită localitate. [litany: litanie]. a trece. [jug: a băga la zdup. a accepta. conducător = jude. [jar: a se certa]. a contrazice. dimineaţă.

maz: sumă de bani majorând miza iniţială. arzător. a scoate sunete. [mode: fel]. mină: săpătură subterană de unde se extrag minereuri = mâna: belşug. pudră]. greoi = mu-la: vechil. a slăbi. a se înfrumuseţa. umbră. mu: sunetul pe care în scot vitele când rag = mu: gură. a chefui = mes(i): a dărui ceva. mesi: a sta la masă. acţiunea de a mânca = mă-sa: un coş cu alimente. a speria. a lăsa să crească barba.mud: a purta. tovarăş. muc: secreţie nazală. [mull: încurcătură. deoarece. soi. a înzestra. drum sub nivelul ogoarelor din jur care poate deveni impracticabil în perioade ploioase sau când viscoleşte = mangar: încărcătura maximă a unei bărci. a murdări [misery: mizerie]. [mute: mut]. zăbrele. melic: inflamarea glandelor de la gâtul cailor = meli: gât. beregată. [mammy: mamă]. prost. [mule: catâr]. a întuneca. a apăra. haine murdare. reacţie. a spune. terci]. a străluci.mu-a-se: pentru că. a întuneca. [mile: milă]. terci]. a ruga. mizer: sărac. bătaie de joc]. [mummy: mamă]. confuzie]. om rău. mur: perete. bogăţie [man: soţ]. pe vremea când indivizii aveau cunoştinţă de strămoşul lor comun. mut: persoană care nu poate vorbi = mut. [muck: murdărie]. mili: a fi cuprins de milă. [motes: fire de păr]. a se îndura = mili: voce. a gâfâi [moo: a mugi]. [mummy: mamă]. adevărat. nevoiaş. meal: pământ alb. bun de spoit casele = mea-lu: cât de mult. pornirile nărăvaşe ale acestuia = mul: scandal.asupra lor dând naştere neamului omenesc. cea care perpetuează neamul şi comunitatea = mu-mu-a: pe vremea tuturor familiilor (a străbunilor). gratii. muma: termen foarte vechi pentru mama. mişel. omuşor. mul: catâr. flecari [mock: batjocură. [mangy: stare proastă]. [merit: valoare. 94 . a face gălăgie. reputaţie = mi-ri-tum: un instrument muzical. vag. faringe. a mugi. cu haine murdare sau rupte = me-ze-er-ra: zdrenţe. man: nume de persoană = man: partener. scurt. oameni proşti şi blegi. meritu: faimă. mulă: om lipsit de energie. a se ivi. mud: a fi speriat. a da cu adevărat. în plus. a merita]. a păzi. pereche. dans femeiesc [maze: confuzie]. a şterge. [mine: mină]. zid = mur: a înconjura. a creşte. a îngrozi. a încercui. a se asocia cu. bleg. [mure: a întemniţa]. moţ: smoc. leneşi. trăsătură = mud: ticălos. cea care perpetuează neamul şi comunitatea = mumu-a: pe vremea tuturor familiilor (a străbunilor). prăpădit = muc: scurt. asociat. [meal: praf. mangă: surpătură în mâl. a scoate la iveală. mit care se găseşte identic în Biblie. pămătuf = mot. mic. acţiune nesăbuită = maaz: exuberant. a pipăi. manifestare. a sfărâma. pe vremea când indivizii aveau cunoştinţă de strămoşul lor comun. persoane cunoscute. [melee: încăierare]. moace: figuri.. pasiune. prăpastie. muma: mama. [mash: amestec de malţ cu apă fiartă. [mesh: tocană. a oferi. fierbinte. tonţi = moace. a convieţui. mic. mod: fel. a arunca. netot. masă: obiectul pe care se aşează bucatele pentru a fi mâncate.

stâlp vertical. promontoriu]. mulţime. agitaţie]. [nose: nas]. a preţui. [node: nod]. a strânge]. [oh!]. ninii: bâzâitul ţânţarilor = nini: a recunoaşte. a conduce. odiu: ură. a priponi. a da. a repeta o acţiune. ei!. a îndemna. legătură. a îmblânzi = paca. victorios [near: aproape. [pad: drum]. a se căţăra. pad: a jura pe. a fi important. a ţine. a manifesta înţelegere pentru o persoană în suferinţă = ni-la: a micşora umilinţa unei persoane [nil: nimic. necaz = pas. nud: gol. păţău = pat. a curăţa. labă. naz: moft. necaz. a dormi. a linguşi. a juca. supărare sau linguşire = oh. zid. pag: a ocroti. a se ridica. dans care se face în unele faze în jurul unui băţ = mutul. nir: ulei sfinţit cu care se ungea capul domnitorului la încoronare. nud: a aranja. persoană de încredere]. mireasmă = odol. a fi sigur de sine = pase: picior. nuz: a ieşi în faţă. a înfige cu putere. a oua. a instiga. a închiria. pag(a): cuşcă. udul: văcar. zero. uite!. păşi: a merge încet. pac: pungă în care se ţine tutunul. paha: diavol = pah(a): escroc. a încuraja. nip: lume. nu: aspect. a dispărea]. a găsi. oh: nemulţumire. agitaţie. chemare. a arăta aroganţă. padi: cuvânt cu care se îndeamnă la mers caii de la căruţă = pad(i): a încuraja. a păşi cu aroganţă. braţ. a pune jos. a înjura. no!: iacă!. bot. mirosul specific de taurine. a cerceta. pască = pac. picior. a minţi. nărav. frate. scârbă = odu. nemulţumire. a începe o nouă acţiune. a vărui = pa-da(i): o funcţie publică. a îngriji. uh: a fi iritat. chin. a îndemna. răutate. suceală = naz. [pass: a înainta. a apăra [pack: a se aduna. a dovedi. a se întinde. a dezvălui. pap: îndemn adresat copiilor mici să mănânce = pap: tată. păţ: păţanie. [nud: gol]. păs: durere sufletească. nic: mic = nic. [pah: phuuuu!]. nas: organul de miros al omului = nas. nib: mulţime. [nip: ciupitură. a trece. bârfă. [mutual: reciproc]. a urzi o intrigă. a ocroti. a atinge. perete. venin. [ninny: prost]. nilă: milă. a păstra cu mare grijă. nosa: cuvânt care exprimă un îndemn la acţiune. violenţă. [pap: terci]. fără valoare]. legătură]. a merge de-a lungul. mulţime = nip. frică. a se urca pe. suferinţă. a arăta. a apărea. a căuta greşeli cuiva. a se dezlănţui. a fi. colivie. pădăi: a se găti. odor: miros. a întinde]. a supăra. lipit de. sau se ungeau diferite părţi ale corpului aflate în suferinţă = nir: prinţ. a chinui. a conduce spre [pad: a merge pe jos]. mudul: stâlp. a scăpăra. a sta ascuns. straniu]. refugiu. mic. [nose: a se conduce după miros]. dezbrăcat = nud: a se culca împreună cu. 95 . cioturi. a supăra. [pac: balot. [no: fără. nus: ou.mutul: personaj din dansul căluşarilor. a instiga [naze: cap. loc de întâlnire = nod. a pune la adăpost. ia aminte! = no. [pass: a depăşi. hai! = nusa: a greşi. a arăta cuiva. a pune un băţ. a circula]. se făcea semnul crucii pe pereţii casei. pus: durere. [oddly: ciudat. nici un]. nig: lucru de preţ. bad: a fi generos. [odour: miros neplăcut]. fără îmbrăcăminte. pat: suport pentru dormit = pat. [pat: a mângâia. păca: a supune. a muri. a închide în cuşcă. capriciu. nod: legătură între două sfori. a fi supărat. udu: a zdrobi. a dansa. [nic: crestătură în lemn]. a ieşi în faţă.

plânset = rag: a lovi. a presimţi. a încolţi. ascuns. remediu. grămadă. a mânji. pes: palmă. ascuns. îngust. pântece. pup: sărut = pupu. 96 . piş: a urina. a se uni cu o pană. a vibra de. [rage: mînie. a îndepărta totul = rad: a tăia de la rădăcină un copac. clică. a împărţi. a curge în stropi = pi-pi. pilă: persoană care face trafic de influenţă cu scopul eludării legii = pila: ascuns. a se umfla. a strânge. bid: gaură. a aduna în turmă. rad: a tăia de la rădăcină. rag(i): a înjunghia. mugur. rană adâncă. gălăgie. a sprijini. a trage. a arde cu flacără. a lărgi. agale. a radia]. a stropi cu urină butuci sau tufişuri = pis: mal. bu-bu: a rupe. orificiu. a da frunza. a roti. [pipi: a urina]. bu-bu: a se aprinde. stâlp. a băga în foc. plug: unealtă cu care se ară = pulug. [rapt: răpit]. rar = ra-ra: a netezi. gâtar. [pit: gaură în pământ. lăstar. rară: încet. în trunchiul unui copac = pit. fiare. mâncare]. mârşav. [rack: chin]. [piss: a urina]. a cuceri un teritoriu = rap: bandă. pipi: a urina. [plough: plug]. a trage afară. lovitură dată cu acest bici. brutărie = pec. a pângărî. confuz. a tăia de la pământ [rude: viguros]. a ucide. neştiut. aranjat. piţ: piţigoi. a creşte. a crede că poate face ceva = pot. but: ritm. puchiri: a face ceva migălos. grămadă de strujeni. a întinde [pot: a culege. a uni.bi-bi: a picura. ghem. a defila [pill: situaţie neplăcută]. rag: a răni. pil: leac. a măsura. a trage. nume generic pentru mai multe plante = pupu. a aţâţa focul. a pune în fiare. [ray: rază. a defila. a ciupi]. raci: grătar = raci. a migăli = pu-chiri: a iriga livada. ordonat. pilă: minge = pila: rotund. a istovi de puteri]. puş: claie. margine. bucată de prescură. a trage. mers legănat.[patch: a improviza din bucăţi]. biciuşcă. a nivela. rag: sunetele scoase de vite când se rătăcesc sau sunt bătute. neclar. pup: numele unor preparate alimentare făcute din făină de grâu. a alege. hap]. pot: a reuşi să facă. [rack: chin. a suferi. a se murdări. preţios [peck: merinde. neştiut. a strânge]. rană adâncă. rac: boală gravă a cailor care se manifestă prin umflături în partea inferioară a picioarelor = rac. a iriga prin şanţ fiecare copac [pucker: a încreţi]. a provoca. efortul de a aduna = pus: bine legat. a doborî]. a tăia din. neştiut. a se înfuria]. pe îndelete. a trece. mizerabil. [pup: căţel]. a creşte. bulug: hotar. direcţie. pec: brutar. pisălog = pil: a fi întunecat. [pill: pilulă. rac: crustaceu cu două braţe cu foarfece cu care prinde prada = rac. a se înfrumuseţa. partea din faţă a palmei. pasăre care îşi face cuibul prin găurire. capcană. a provoca. harapnic. domol. a-şi da importanţă. a creşte [pill: minge]. a str ânge. gârbaci. medicament = pil: neclar. [push: sprijin]. anus. [puppy: persoană proastă şi înfumurată]. rai: tărâmul fericirii = ra(i): a radia. a străluci ca soarele. [rare: rar]. [pile: a îngrămădi. rag: a prinde rădăcini. [rack: grătar]. rapt: a smulge. a arăta. a curge. pil: bici cu coadă scurtă făcut din curele împletite sau din vână de bou. a arde. cătuşe. a lungi.

natural. inamic. dreptate. îndestulare de produse alimentare = saţu. a zări]. [sink: a se lăsa la fund]. grămadă. sătul. Satele erau compuse dintr-un număr mic de case fiind înconjurate cu palisade şi garduri înalte din trunchiuri de copaci. loc. a mărgini. a împresura]. ordine. [sickly: cu greu]. morman. [set: rece. [sac: sac. a se mădărî. a supraveghea. sichis: zgârcit. sacu: obiect confecţionat din piele.2 litri). răpi: a umili. pungă]. fusar = rip. spiţă. poziţie. grav]. folosit la zugrăvit = sic. sagă: miros urât = sag(a): a sufla. buzdugan. munte. a rupe. a distruge. sang-chi: a mânca alene. a răni. a respecta. a se domoli. [sag: stare de deprimare]. a asasina. pregătit din timp]. sub formă de bolovani sau de nisip. saţu: senzaţia de saturare. pietrar. râma: a face rău. a lungi. satu: prima formă de organizare a unor comunităţi umane sedentare. a se întâlni. a desface mănunchiul. platouri. [rip: a spinteca]. [salute: salut]. a culca. străin. bunăstare = salut. boccea. a pune la stâlpul infamiei. a slăbi. aşezate în locuri uşor de apărat. a îngriji. mânecă. sed(e): apă rece. sanchi: a se lenevi = sanchi. a dori. cânepă. a merge sigur de sine. sala: cameră de dimensiuni foarte mari folosită pentru întruniri sau ca depozit = sa-la: a întinde. armă. sa-ţu: a împărţi. partea de sus. [sick: care are nevoie de reparaţii]. necaz [rim: a înconjura. fericire. salut: salvare. a se potoli. a înfuria. râp: o specie de peşte. a vrea. sigă: substanţă minerală roşie care se găseşte în natură. fericire. sig-sig: a enerva. [sap: a săpa]. a mătura. a plăti din urmă [ruckus: scandal]. a suferi. săpa: a face un şanţ cu sapa. vârf de deal. hotar. a pleca departe. înălţimi muntoase. lichide sau bunuri de valoare = sa-cu: braţ. a pune la stâlpul infamiei = rap(i): a ţiui. a fi mai bogat. sete: lipsă de apă din pământ provocată de secetă. rasă. neam. legătură. [sad: trist. a se realiza greu. starea fiziologică a omului când are nevoie de apă = sete. boabe. unealtă cu care se prăşeşte sau se fac alte munci agrare = sa-pa: a face un şanţ. sanctuar. a tropăi. rucă: jalbă = ruca. a lega cu funie. loc. a împărţi. a tânji = ra(i): a înjunghia. a dispreţui. in. sig: culoarea soarelui când apune. armată. [sight: vedere. belşug. a potoli foamea cuiva]. rib: a fi de rang superior. rigă: rege = rig(a): a se înclina. lăcomie. sal-ud: a aduce omagii. a provoca. a se cocoţa]. puţin câte puţin = sichil: îndemânatic. a strica. sic: pământ care conţine calcar. bucată. a reaşeza. sănătos. sic-sic. lână sau piele în interiorul căruia se pot pune spre păstrare seminţe. vârf. a restabili ordinea.răi: a se înrăi. roşugalben sau auriu. [sat: a fi aşezat. a se strânge. a desface legătura. a înnoda. origine. [raid: asalt]. a batjocori. stare. sadă: vrană la butoi = sa-du: măsură pentru lichide egală cu 24 sila (20. a păzi. răcoare. rug(a): a repune în drepturi. în putere. [rig: ţinută. [rape: răpire]. gest care se face prin lovirea 97 . mulţime. teritoriu. a duşmăni = rim: trupă. abundenţă. [sate: a sătura. protejate de şanţuri adânci = sa-tu: înălţime. cu care ţăranii trag brâiele la ferestre şi la case = sig(a): culoarea soarelui cînd apune roşu-galben sau roşu. a desface năvodul. a sosi la. a pătrunde. a se târî. a găti]. [sale: vânzare].

sobori: a se strânge pentru a se sfătui = soboru. stare sufletească. [sudden: subit. vas de lemn din care mănâncă porcii = sah: porc domestic. a lega cu fire. a duce. [shock: claie]. a pândi. a suporta. a seca. [shake: a impresiona. a suferi. şaniu: cu şalele moi. sub supraveghere = şedur: cocon de omidă. a fi mulţi. şoc: cantitate de 60 de obiecte de acelaşi fel luate ca un tot = şoc. a se pune. sin: fiu = sin: a da. şagă: vorbă. a da peste cap. nebun.sig-sig: lovitură repetată. şănţuleţ. [shed: sopron]. şal: ţesătură pentru femei care acoperă capul şi spatele = şal: a strânge. a dizolva. a se pune. a lecui. a vinde. sudină: flăcău hărăzit ca soţ unei fete pentru căsnicie = su-din: liber ca un fluture. locuinţă. faimă. a se odihni. a se aşeza. cinste = solim. implorare. fraier. adâncitură. răcoare. a implora. [shade: umbră]. din multe bucăţi. a suge]. sul: om tânăr. a se răcori jos. a jefui pe cei fără apărare. a împărţi]. hrană. puternic. calm]. îngâmfat. foile adunate în jurul miezului. su-buru: adunătură. sodal: ucenic. calfă care trebuie să rezolve lucrurile mărunte = sodal. a veseli. şed: a avea o poziţie stabilă. [sodden: necopt]. a se domoli = şed: apă rece. a se linişti [son: fiu]. a reuşi [sole: talpă a piciorului]. pocite = sa-ne-sa: rugăminte fierbinte. a se odihni. [sum: sumă]. dovadă. hazliu. a arăta. a trăi. [ship: a trimite mărfuri]. şam: ţesătură de in. şedă: în subordine. glumă = şag(a): a asculta. nume dat adânciturii de pe diverse obiecte. a atâţa. a prezenta. suma: a pune la grămadă. a înfige. hotar = sar: a săpa. şmecher]. a fi calm. şod: ciudat. eveniment. şo: strigăt cu care se asmuţă câinii = şu: putere. a dărui. crestătură. a fi atent la. şar: dungă. a se potoli. 98 . a transmite. lungime. a limita. deschis. bumbac sau lână cu desene în relief = sam: a evalua. şaf: hârdău. binecuvântare. a jefui de îmbrăcăminte. poznaş = şod. [shaft: mâner de vas]. a împărţi. a grăbi. a speria]. a fi împreună = sum(a): ceapă. [sick: abătut. [shank: trup. [solemn: măreţ]. a distruge. [sober: cumpătat. descurajat]. [shoo: a speria]. a se întrista. a trăi ca porcii. [sham: prefăcut. a spune. a descânta. pas. curaj. su-dal: samar. a strânge. şug: porţie de hrană. fluierul piciorului]. a păşi. a bea dintr-un vas până la ultima picătură = sug: a persista. lucru grozav]. a ceda. a dura. a persista. parte a căruţei sau plugului. a cumpăra. a jefui pe cei fără apărare. [shawl: sal]. ciubăr. sug: a înghiţi un lichid direct din vas sau din glanda ce-l produce = sug: a suge. a respinge. a făta. a porni. [suck: gogoman. sug: sens figurativ pentru a jefui de bani sau bunuri. şip: sticluţă mică. solemn: respect. vas mic în care se păstrau leacurile = şip: descântec. şef: astupătoare la horn care se pune pentru a opri căldura după ce s-a stins focul = şeg: a tremura de frig [sheaf: legătură]. [shod: a încălţa. ştafetă = sol. a tăia. su-lim: veneraţie.pumnilor mâinilor pe verticală (de sus în jos) = sic-sic. a potcovi]. sol: cel care aduce veşti. a alăpta un copil. a fi calm. [suck: sugere]. a plăti cu echivalent. şud: cerere. larg. a dărui. [share: parte.

tu: credincios. a para un argument. comportare. neghiob]. [zany: bufon. lac. înjura. a aduna. dab-ba: om liber de obligaţii [tap: lovitură uşoară]. a lovi puternic un obiect de metal cu ceva. a da junghiuri]. vesel. zang: a face zgomot. [up: sus]. şonc: şchiop = şun: soartă. urgie: nenorocire mare care se abate asupra cuiva sau a ceva. a zdrobi. ură = urgu: ferocitate. a povesti vrute şi nevrute = tacalal: a începe. a clătina]. a vârî. zănatic: aiurit. a impresiona]. a sădi rău. seci = upi. şut: deschizătură în acoperişul unei case care permite pătrunderea luminii în pod. demn de încredere. dezlănţuire violentă de forţe ale naturii. [tug: a trage. pentru. viaţă. a deschide. a înhăţa. a prăda = şu-ti: a lua. a inunda. tug: unealtă de lustruit piei în tăbăcărie = tug: a fi mânios. a distruge. [tell: a şti. uz: folosinţă. a sparge un vas de lut = zang: a face zgomot. a goni. a prinde. ubi: rod ascuns. a conduce o păpuşă. [shun: a se feri]. pisălog. a zdrobi. a dăinui. adevărat. a fi supărat. a acţiona într-o anumită direcţie = uz: distanţă. a povesti. lucru făcut cu temei = zil: a fi fericit. rude. natură. a fi liber să tai cum vrei = tapa.za-na-tag: a lua în mână o păpuşă. [tube: ţeavă. familie. [shook: izbitură. onest. a se strica. upi: cerealele care cresc fără grăunţe. şoti: a face pozne. [shook: a scutura. afecţiune. groază. to: salut folosit între persoane cunoscute = to. a nenoroci în bătaie = şona. a fugi]. a strânge. a număra. mulţumire. a se întinde. uni: a strânge laolaltă. păstrarea sau evacuarea unor bunuri sau produse. a prinde. a lua. a lustrui]. a închide în]. [unite: a uni]. a prinde. faptă de om duşmănos. a face şotii = şuti: a face. plăcere. îmbrâncitură = şucu: a se apăra. şu-na: par. [shoot: a da buzna. a fi împreună = un(i): a aduna.şona: a schilodi. a lega. a obliga]. [shut: a închide o uşă. [tickle: a linguşi]. a deschide. canal]. la aprovizionarea cu apă şi în irigaţii = tub: a pătrunde. tapa: a cresta un copac. [zany: măscărici]. [shon: a se feri de. a captura. populaţie. după]. a apuca]. a izbi cu violenţă. mângâiere. şum: miros specific greu de suportat = şum: a putrezi. furios. [use: întrebuinţare]. a para o lovitură. zel: credinţă. a strânge în braţe. aerisirea sau ieşirea fumului. a distruge. a se prăpădi. prăpăd. [urge: a sili. ceva de proastă calitate. tel: sârmă aurită din care se face beteala = til: a realiza. a deosebi]. a aşeza. a fi prins. furie. a înhăţa. a da spre. înălţime. a înhăţa. mişcare repetată fără rezultat. revoltat = şucur: a se apăra. a fi iubit. şuti: a lua. a alătura. a pisa. a fugi. strigăt. a speria. a lipăi. a scăpa din. a sparge afară. tub: cilindru gol pe interior folosit la transportul. necăjit. a săpa. a rupe. ţipăt. glumeţ = za-na-tac. a captura [shut: a prinde. şucar: supărat. şuc: izbitură. [shun: a evita pe cineva]. [zeal: ardoare]. 99 . [to: la. gaură = şu-tu: evadare. taclale: vorbe în vânt.

prăjină (pa: creangă. a irita. a rezista. a zbura. a reface + tu: a aduce. A. e-muhaldim [MU] În limba română mu: a mugi. a se înălţa + lugal: om mare). îmbrăcămintea puşcăriaşilor formată dintr-o ţesătură groasă dungată cu gri şi negru (zag: a lua pe umăr. 100 . Halloran am găsit mai multe cuvinte fără explicaţie. lăstar. gina [TUR.DUR] În limba română durdur: a certa. dabin [ZI. durun [DUR. a rage. lăptişor de matcă (pa: tată. N. iar petrecerile în mediul rural se făceau vara la umbra unui copac. casă).PA] În limba română cuvîntul papa: terci subţire pentru copii mici.n. mâncare ciobănească din caş şi urdă prăjite împreună. dar care sunt în limba română: an-bir [A-SUD] Cuvântul asud are sensul: a transpira. a absorbi. În limba română este cuvîntul curvaru cu sensul de om destrăbălat care întreţine relaţii sexuale cu oricine. bufniţă. sarbatu = un soi de salcie. În lucrarea lui S. a îndura.TUR] uztur = uz(us)-tu-ra. suflu. apa este elementul vital al vieţii (kala: provizii. us: coastă. loc. bibad [UZ. bogăţie. sănătate. a vrea afară.A] În limba română sia este strigătul cu care se dă unei ambarcaţiuni comanda de mers înapoi (si: a se clătina. iritaţia produsă de un aliment iute sau când se sare cu burta pe luciul apei (uz. a turna + ru: a face socoteli.Mai sînt cîteva sute de cuvinte eme-gi care se găsesc numai în limba engleză. a lovi + ra: a răni. sarbatu. a chinui + tu: copil. durerea unei răni superficiale. omletă.SE] În limba română cuvântul zise: a spune. din centrul României (tur: mic. Tot umbra copacilor era căutată pentru o clipă de odihnă impuse de sărbătorile religioase ca în expresia „sărbaţi”! cu sensul figurat – vă odihniţi!. foc + ka: a striga. Kramer – Istoria începe la Sumer – am găsit cuvintele kalaturu. tânăr. kala-tu-ru = licoarea vieţii. a face baie. a dispreţui (dur: a locui +dur: a întrerupe respiraţia cuiva). creangă).LUGAL] În limba română paluga: om înalt. În mediul arid din Ki-en-gi şi în orice călătorie lungă. În limba română ustura: a arde.DIŞ] Turdaş este o necropolă din mileniul Vll î. haină uzată. a căuta nod în papură cuiva. a fi egal. păsări care în tradiţia populară prevestesc o nenorocire sau moartea unei persoane (şe: căldură. gât. dir [SI. scandal). kurgaru = sămânţa vieţii.e. dar acestea au o poveste pe care o las pentru viitor. îndemn de a mânca adresat acestora. Există cuvinte eme-gi şi în limba germană şi spaniolă. frate. a supăra. a batjocori. dreptate + hi: individ + a: a purta. a da de veste (zi: om. ga-an-zir [ŞE-KA] În limba română ceca: huhurez. petreceţi! În dicţionarul lui J. butoi). foarte tânăr + diş: unic. a uda o cămaşă sau corpul cu transpiraţie (a: apă + sud: a stropi. a alege. igi-sig-sig [PA. confidenţe + se: a se înfierbînta. copac cu umbra deasă. a fi mînios. durere. a căuta + pa: a arăta. În limba română cuvîntul sarbatu are sensul de persoană sărbătorită. are în română cuvântul călătoru cu sensul de a călători. ardoare). Sunt cuvinte eme-gi comune cu limba franceză sau cu dialectele ei. a transporta + a: apă). Umbra acestui copac era căutată de cei care doreau să se odihnească. răsplată). enku [ZAG-HI-A] În limba română zaghia: ţesătură groasă din lână colorată în dungi negre alternând cu dungi roşii şi care este purtată ca fustă de femeile de la ţară. băţ înalt. singur) ngarza [PA. a vorbi. kurgaru. care sunt şi în limba română. afemeiat. pantă. a pleca la drum lung. ordine. a răspândi. firav. a se întinde). a transmite informaţii.

muru [SAL. roşu de furie. călăraş. aceasta + gi: seară. La cuvintele taka4. călăreţ. La cuvântul eme-gi (ngis)al-la-an. a face legătura cu pământul + ud: a lua cu asalt. a face călăreţ.UD. Din această rădăcină mai sunt cuvintele calari (kala +ri) = a se deplasa călare. boboti: a produce bube mici. deci cuvântul este din eme-gi. a arde. a tăbăci. ocol. celar. căli. La cuvintele kalag. a transmite omagii. tata: tată. deschis. well.EN. a se respecta (sal: delicat + ud: sprinten. Cuvântul sălaş: adăpost.AŞ. 101 . a avea încredere). Cuvintele sunt eme-gi pentru că există în limba română ta. rabbu. mend. călărime. a pofti pe cineva la masă (me: responsabilitate. colăci = a înfăşura rotund. buuru = cistern. a-i arde faţa de mânie. vioi). a împodobi +se: stimă. culoare roşie.GI]. a împrăştia + as: căruţă mică. În limba română este cuvântul buriu = butoi mijlociu. swift [GURUS +2-N 14 wagon pictogram] pe care o consider incompletă. Imaginea căruţei ar trebui interpreată şi în sensul unei deplasări (transport de marfă) pe roţi şi cine trage căruţa. a călări. loc. kala. se explică = stejar (akk. strălucitor. putină. bubă formată în gură. Cuvântul este eme-gi pentru că în limba română alun = arbore. Originea cuvântului este eme-gi nu akkadiană. celă = încăpere mică pentru păstrarea alimentelor şi a unor obiecte. zeh [SAL. cale. a fi plin de sine (pa: bărbat. a pune la cale o afacere. alan.SE] În limba română păşi: a merge cu aroganţă. engir [ME. La cuvântul eme-gi u-bu-bu-ul se spune că vine din akkadiana bubu`tu. strong. a se mări. a arăta. cală = locul de depozitare a mărfii pe o navă. În limba română cuvântul mânci: a mânca.GAR] În limba română cuvîntul sălaşar: persoană care se ocupă cu găzduirea oaspeţilor sau călătorilor (sal: larg. lonword from allaanum: oak. abubă: bubă neagră.isin [PA. a se dezlănţui. În limba română cal. a uni. La cuvântul eme-gi hus apare explicaţia: rusu din akkadiană. a înmuguri. a sosi aproape de). bur se precizează: akk. Cuvântul este em-gi pentru că există în limba română răbui: a unge cu dohot osia căruţei sau produse din piele pentru a rezista la umezeală.UD] În limba română cuvântul chiot: a scoate sunete specifice unui atac sau unui moment de bucurie (ki: fire. ţarc.EDIN] În limba română cuvântul salut: a se întâlni. colac. a se uita la). La cuvântul eme-gi buru(d). strălucitor. a căsători. a primi în siguranţă. La cuvântul rib se explică originea akk. alun: tree). kal se dă explicaţia: to repair. locuinţă. a avea + en: acesta. a dori + gar: a adăposti. tak4. încăla (in + cala) = a aduna avere. a da). În limba română este cuvântul bubuţă: bubă mică. a conduce. încălăra (in + cal + ara) = a urca pe cal pe cineva. a se îngrăşa. tag4. încălărare = încălacare pe cal. kislah [KI. butoiaş. ta6 se explică: reduplication class –ta6-ta6 in maru. a umple cu. Termenul este din eme-gi pentru că în limba română roşu are sensul de a fi aprins la faţă de mânie. călări. adj. a produce durere.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful