Sunteți pe pagina 1din 18

MANAGEMENTUL

PROIECTELOR

3. Etapele managementului proiectelor

Etapele managementului proiectelor

(Ciclul de viaţă al proiectelor)

Există un consens larg potrivit căruia managementul proiectelor se realizează prin parcurgerea următoarelor etape:

1. Conceperea proiectului;

  • 2. Planificarea/dezvoltarea ideii de proiect;

  • 3. Declanşarea proiectului/formarea echipei;

  • 4. Execuţia;

  • 5. Monitorizarea;

1. Conceperea proiectelor

Toate

proiectele

au

la

bază

o

idee,

sunt

iniţiate

în

urma

conştientizării unei nevoi practice, a unei probleme import.

În această fază, trebuiesc avute răspunsuri clare la întrebările cheie:

Nevoia/ problema căreia i se adresează proiectul este una reală, corect identificată?

Rezolvarea acestei probleme reprezintă o prioritate şi se încadrează planului strategic de dezvoltare a organizaţiei din care fac parte/pentru care scriu propunerea de proiect?

Proiectul trebuie neapărat derulat acum? De ce acum şi nu la o dată ulterioară?

Ideea de proiect şi obiectivele acestuia reprezintă cea mai bună modalitate de a rezolva problema identificată ?

Organizaţia din care fac parte/pentru care scriu proiectul are capacitatea tehnică, managerială şi financiară de a pune în practică respectiva idee de proiect?

De reţinut!

Răspunsul la aceste întrebări trebuie fie cât

mai sigur

şi

cât

mai

simplu, fără presupuneri,

intuiţii sau ipoteze. Baza trebuie o constituie

datele,

informaţiile,

experienţele

cu

proiecte

anterioare,

rapoarte,

evaluări,

rezultate

ale

monitorizării.

 

Dacă un singur răspuns la întrebările de mai înainte este nu", nu ştiu", sau nu suntem siguri", înseamnă că ideea de proiect trebuie revăzută / regândită.

Dacă la toate întrebările răspunsul este incert sau negativ, atunci ideea respectivă de proiect trebuie pur şi simplu abandonată.

2. Planificarea (redactarea propunerii de proiect)

Propunerea de proiect include, în mod obligatoriu, informaţii cu privind:

- obiectivele generale şi specifice ale proiectului;

 

- metodele şi activităţile proiectate pentru a atinge aceste obiective;

- raţiunile pentru care este propus respectivul proiect;

 

- rezultatele aşteptate;

- bugetul proiectului;

- eşalonarea în timp a activităţilor, datele de început şi de sfârşit ale activităţilor, relaţiile de interdependenţă dintre acestea;

- alocarea resurselor, modul în care resursele sunt alocate fiecărei activităţi;

- riscurile pe care le presupune proiectul şi modalităţile de contracarare a lor;

- componenţa echipei care derulează proiectul;

 

-

indicatori

de

performanţă/

modalităţi

de

evaluare

a

succesului.

Propunerea de proiect devine planul de referinţă/ planul ţintă al proiectului propriu-zis. Acest plan stă la baza activităţii de monitorizare a direcţiilor de evoluţie, activitate care se desfăşoară pe toată durata proiectului. Succesul proiectului depinde de cât de detaliat şi de adecvat este respectivul plan.

Importante devine răspunsul la următoarele întrebări:

  • - De unde a pornit ideea?

  • - Cum şi de ce s-a ajuns la această idee?

  • - Cărei nevoi răspunde proiectul?

  • - Cine a iniţiat proiectul?

  • - Cine a redactat propunerea/cine a completat formularul de

candidatură?

  • - Cum s-a ajuns la această formă a propunerii?

  • - Cum s-a obţinut aprobarea pentru propunerea respectivă?

  • - Proiectul este susţinut la nivelul managementului superior al organizaţiei?

3. Formarea echipei (declanşarea proiectului)

În această etapă, pe baza planului/a propunerii de proiect

aprobate se coagulează proiectul.

efectiv

echipa

care

va derula

- Managerul de proiect identifică persoanele din organizaţie cărora le pot fi atribuite roluri şi responsabilităţi în proiect;

- Respectivele roluri, responsabilităţi, precum şi modul în care acestea se vor coordona şi armoniza la nivelul de ansamblu al echipei sunt explicate fiecărui membru în cel mai clar mod posibil, pentru a evita neînţelegerile sau neclarităţile, proiectarea unor aşteptări exagerate;

- Rolurile şi responsabilităţile sunt adjudecate la nivelul echipei. O dată adjudecate, ele trebuie prevăzute într-un document scris. Prezenţa documentului scris reprezintă un semnal cu privire la seriozitatea înţelegerii, obligă ambele părţi la respectarea acesteia.

- Succesul unui proiect depinde de uniformitatea şi gradul de coagulare a echipei, nu de vârfurile,
- Succesul unui proiect depinde de uniformitatea şi gradul de coagulare a
echipei, nu de vârfurile, de „talentele" acesteia.
Proiectul reprezintă un efort concertat depus pentru atingerea unui
obiectiv asumat de către fiecare membru al echipei în parte. Dacă există
inegalităţi marcate între membrii echipei sau între performanţele aceleiaşi
persoane în momente de timp diferite, proiectul are de suferit.
- „Aşteptările" cu privire la performanţa unui membru al echipei trebuie
formulate precizând: configuraţia produsului/rezultatului, perioada de timp
alocată, nivelul şi cantitatea de efort necesare.
De ex. dacă una dintre activităţile prevăzute într-un proiect se referă la
redactarea unui ghid pe o anumită temă, cel căruia îi revine
responsabilitatea elaborării primeşte următoarele informaţii: ghidul este
realizat în formatul x (nr de pagini, corp de literă, anexe, trimiteri
bibliografice), raportul dintre partea teoretică şi exemplele practice este de
40-60%, termenul de predare este y, iar efortul estimat pentru realizarea sa
este de aproximativ z ore/'zi.
În nici un caz cererea de redactare a ghidului nu poate fi formulată sub
forma: „va trebui să redactaţi un ghid interesant pe tema
...,
este termenul limită, oricum, e o treabă relativ uşoară, deci nu trebuie să vă
vedem noi care

faceţi nici o grijă".

4. Derularea proiectului (faza de execuţie)

Dacă

faza

de

planificare

a proiectului/de

redactare a propunerii de proiect a fost tratată cu seriozitate şi rigurozitate, faza de execuţie are succesul asigurat într-o proporţie considerabilă. Cu toate acestea, nici un proiect nu se derulează 100% conform planului.

„De ce reuşesc sau eşuează proiectele?"

Faza de execuţie reprezintă un tip de examen pe care îl propunerea de proiect în faţa realităţii propriu-zise, în faţa factorilor externi şi interni org. Proiectele pot eşua şi în cazul unei planificări (aproape) perfecte datorită unor factori externi incontrolabili.

4. Derularea proiectului (faza de execuţie)

a) Factori interni

- evaluarea eronată a bazei de resurse disponibile pentru derularea proiectului (resurse financiare, resurse umane, echipamente, sedii, informaţie);

- obţinerea finanţării pe baza unei cereri formulate defectuos (obiective greu de atins, planificare nerealistă din punctul de vedere al resurselor umane, informaţionale, de timp, de echipamente, subdimensionarea bugetului);

- absenţa unei legături permanente între solicitant şi finanţator; - ineficienţă organizatorică şi managerială în derularea proiectului respectiv (incapacitatea de coagulare a echipei de proiect, lipsa corelării dintre echipa de redactare/planificare şi echipa de implementare, ezitări în luarea deciziilor, apariţia sentimentului de competiţie între membrii echipei de proiect); - incapacitatea de a încorpora schimbarea în planul iniţial de proiect.

b) Factori externi

- factori naturali (dezastre naturale, războaie);

-

influenţe

economice

externe

(ex.: crize, dezechilibre

economice, prăbuşirea monedei naţionale, modificarea nefavorabilă a cursului de schimb a monedei utilizate în cadrul proiectului);

- absenţa voinţei politice pentru implementarea proiectului (pentru proiecte derulate la scară macro);

- interferenţa grupurilor de interes;

 

- reacţia nefavorabilă din partea grupurilor afectate de proiect (respingere, reticenţă, lipsa acceptării);

- dispariţia problemei pentru care a fost conceput proiectul;

- nepotrivirea culturală între obiectivele şi activităţile proiectului şi mediul în care se desfăşoară (apare ca urmare a necunoaşterii specificului local).

5. Monitorizarea/ controlul proiectului

În această etapă, sunt urmărite variaţiile faţă de planul iniţial în ceea ce priveşte cele patru dimensiuni ale oricărui proiect:

- costurile/resursele;

 

-

termenele

de

îndeplinire

a

sarcinilor

şi

de

finalizare

a

 

activităţilor;

- aria de cuprindere a proiectului;

 

- calitatea produselor.

 

Obiectivele monitorizării sunt:

 

-

de

a compara

planul

iniţial

cu modul

în care proiectul

 

evoluează în mod real;

 

- de a actualiza şi revizui planul iniţial, astfel încât eventualele schimbări să fie încorporate;

- de a oferi informaţiile pe baza cărora sunt iniţiate acţiuni de corectare, în cazul în care variaţiile faţă de planul iniţial sunt atât de mari încât pun în pericol reuşita proiectului.

a. Monitorizarea cheltuielilor şi a respectării termenelor limită

- Pentru monitorizarea cheltuielilor şi a respectării termenelor, pot fi întocmite tabele care reflecte diferenţele între ceea ce a fost planificat şi ceea ce s-a realizat. Datele incluse în aceste tabele pot fi prelucrate prin programe speciale (ex.Microsoft Project Manager).

-

Avantaje:

pot

înmagazina

şi

prelucra

cantităţi

impresionante de informaţii, pot reda informaţiile înmagazinate sub formă de grafice sugestive, care uşurează înţelegerea fenomenelor şi pot oferi soluţii de optimizare a planificării şi a alocării resurselor.

Activi

Codul

Cheltuielile făcute până

Cheltuielile care mai trebuie

Bugetul total

tatea

activită-

în momentul actual

făcute până la închiderea

alocat pentru

ţii

proiectului

activitatea

Cheltuieli

Cheltuieli

Cheltuieli

Cheltuieli reale

respectivă

planificate

reale

planificate

             
             

Data întocmirii raportului.

De reţinut!

Utilizarea programelor specializate de prelucrare a

informaţiilor nu garantează în mod automat succesul planificării sau al monitorizării. Programele trebuie privite drept instrumente, esenţiale fiind informaţiile introduse spre prelucrare, abilitatea de a lucra cu respectivele programe, de a interpreta rezultatele

prelucrării de date şi de a lua decizii corecte pe baza respectivelor date.

Activit

Codul

Relaţia

Resposa

Data de început

Data de încheiere

Comentarii

atea

activit

cu alte

bilul

       

ăţii

activi-

tăti

Planifi-

cată

Reală

Planifi-

cată

Reală

                 
                 

Data întocmirii raportului.

b. Respectarea domeniului de activitate al proiectului

Modificarea

domeniului

manifesta astfel:

de

activitate

al

proiectului

se

poate

- domeniul

se restrânge

consultanţă,

instruire

(iniţial erau prevăzute, de ex., acţiuni

de

şi

plasare

profesională;

iar

în

urma

monitorizării se constată că au fost acoperite doar consultanţa şi

instruirea);

  • - domeniul se extinde (propunerea iniţială viza învăţământul rural, iar în urma monitorizării se constată că o parte dintre eforturile de până acum au fost dedicate investigării situaţiei din învăţământul urban);

  • - domeniul este schimbat în totalitate (proiectul nu se mai axează pe acţiuni de consultanţă, aşa cum fusese prevăzut iniţial, ci pe acţiuni de instruire).

De reţinut!

  • - modificarea domeniului de activitate poate atrage chiar încetarea finanţării!

  • - modificarea domeniului de activitate influenţează rezultatul final, orice modificare în acest sens antrenează costuri noi, neprevăzute sau o redistribuire a lor (opţiune care nu este agreată de finanţator).

c. Respectarea standardelor de calitate ale produselor

Încălcarea standardelor de calitate intervine mai ales ca urmare a variaţiilor care intervin în ceea ce priveşte primele trei aspecte: costurile, termenele limită, domeniul de activitate.

6. Închiderea proiectului şi acceptarea oficială a

rezultatelor acestuia

În

această

activităţi:

etapă,

managerul de proiect derulează următoarele

- obţine aprobările pentru acceptarea rezultatelor finale;

- întocmeşte şi înaintează rapoartele finale;

- informează partenerii în legătură cu închiderea proiectului şi cu rezultatele obţinute;

- se asigură că se închid conturile proiectului (în cazul în care au fost deschise conturi speciale pentru proiect);

- ajută echipa de proiect se dizolve, ajută fiecare membru în parte să îşi asume noi responsabilităţi în organizaţia respectivă;

- realizează o evaluare a proiectului pentru uz intern;

- evidenţiază performanţele;

- anunţă

public închiderea proiectului şi rezultatele care au fost

obţinute; - subliniază eventualele ţinte care nu au fost atinse.