Sunteți pe pagina 1din 16

2013

U.C.D.C. , M.T.C. anul II zi

Dinu Ionel Grupa 4

[VALORIFICAREA POTENTIALULUI TURISTIC A JUDETULUI OLT]

Valorificarea potentialului turistic a judetului OLT


Printre cei mai mari investitori francezi in Romania se numara grupurile Renault, Orange, Lafarge, BRD-Groupe Societe Generale, Groupama, Danone si Carrefour. in ultimele luni au intrat pe piata romaneasca si companiile Bongrain, care a achizitionat pachetul majoritar al Delaco, si Axa, prin preluarea Omniasig Life

I. Localizarea si caracterizarea socio-economica a judetului Olt


Judeul Olt este situat n partea de sud a rii, pe cursul inferior al rului care i-a dat numele i face parte din categoria judeelor riverane fluviului Dunrea. Prin portul dunrean Corabia are ieire la Marea Neagr. Suprafaa total de 5.498 km., reprezentnd 2,3% din teritoriul rii, situeaz judeul pe locul 22 la nivelul Romniei ca suprafa. Din punct de vedere al populaiei, judeul ocup locul 18 cu 477292 locuitori avnd o densitate de 87 locuitori/km.Gradul de urbanizare al judetului fiind de aproximativ 32%. Vecini:

Nord judeul Valcea Est judeele Arges i Teleorman Sud fluviul Dunrea pe o distan de 45 km, care-l desparte de Bulgaria Vest judeul Dolj Orasele din judet sunt:Slatina-municipiu,resedinta judetului Olt,Caracalmunicipiu, fosta resedinta a judetului Romanati,Bals,Corabia-port la Dunare,Scornicesti,Draganesti-Olt,Piatra Olt -nod de cai ferate si Potcoava. Din punctul meu de vedere consider ca judetul Olt are un potential ridicat datorita pozitie geografice el fiind strabatut de raul Olt si in partea de Sud de catre Dunare avand chiar si un oras port la Dunare:Corabia si un nod de cai ferate la Piatra Olt.De asemenea din punct de vedere industrial judetul prezinta o importanta deosebita, uzina ALRO din Slatina fiind unul din cei mai importnati producatori de aluminiu din Europa, de asemenea tot in acest oras se mai gasesc si alte uzine cum ar fi cele Pirelli si Cord ,cea din urma fiind detinuta 80% tot de catre italienii de la Pirelli si 20% de catre cunoscutul producator de anvelope Continental.

II. Prezentarea potentialului turistic al judetului Olt


Prezentarea resurselor naturale: Relief: Este centrat pe valea inferioar a Oltului i teraselor sale i este format din cmpii i dealuri nu prea nalte. De la limita de nord a judeului pn n apropiere

de Slatina se ntlnete zona de dealuri, aparinnd Podiului Getic i care ocup o treime din suprafaa judeului. La sud de Slatina pn la Dunre se desfoar o parte a Campiei Romne, cu urmtoarele subuniti de cmpie: Cmpia Romanailor, Cmpia Boianului i Cmpia Burnazului. Altitudinea reliefului coboar n pant lin de la Vitomireti, ctre Dunre pn la Corabia, ceea ce confer o expoziie sudic nsorit. Valea Dunrii, orientat est-vest, domin malul romnesc i prezint terase ntinse. Valea Oltului reprezint o adevarat ax a teritoriului judeului. Terasele Oltului se remarc prin ntinderi mai mari pe partea dreapt a vii, ncepnd din nordul judeului pn la Dunre si pn la Drgneti pe partea stng unde sunt bine dezvoltate terasele nalte: Coteana 80-90 m i Slatina 50-60m. Reea hidrografic: Axul principal al reelei hidrografice l constituie rul Olt care strbate judeul pe la mijloc de la nord la sud, pe o lungime de 143 km. Rul Olt primete ca aflueni principali: pe dreapta rul Olte, iar pe stnga cteva ruri cu debit foarte mic cum sunt: Tesluiul, Drjovul. n partea de nord, judeul Olt este brzdat i de rul Vedea, cu afluentul de pe partea dreapt Plapcea. Pe o distan de 45 km, partea de sud a judeului este udat de apele Dunrii, care colecteaz ntreaga reea hidrografic a judeului. Clim: este temperat-continental, mai umed n partea de nord si mai arid n partea de sud. Punctul cel mai friguros etse la Caracal datorit curenilor reci din estul Cmpiei Romne care i au punctul terminus n aceast zon, iar punctul cel mai clduros este la Corabia. Fauna se compune din vegetatia lemnoasa: garnita(Quercus frainetto),carpenul(Carpinus betulus), stejarul (Quercus robur), gorunul (Quercus petrea ssp. dalechampii), paltinul (Acer platanoides), ulmul de cmp (Ulmus minor), prul pduret (Pyrus pyraster), mrul pduret (Malus silvestis), salcm (Robinia pseudocacia) si alte specii de diverse esente moi sau tari.Vegetatia ierboas este reprezentat de aproximativ 246 specii, cele mai bine reprezentate fiind genurile Poa sp., Carex sp., Vicia sp., Allium sp., si specii considerate rare n flora judetului mrul paradis (Malus pumila), Genista jannensis, Vicia peregrina, Myrrhoides nodosa, Physospermum cornubiense, bujorul romnesc (Paeonia peregrina var. romanica) monument al naturii, brndusa galben (Crocus moesiacus) monument al naturii, brndusa mic sau sofranul vrgat (Crocus variegatus) raritate floristic. Flora se compune din o varietate mare de specii dintre care amintim :jderul de copac (Martes martes) pisica slbatic (Felis silvestris), cerbul carpatin (Cervus elaphus), iar dintre psri amintim rpitoarele mari: viesparul (Pernis apivorum), buha mare (Bubo bubo) , vnturelul rosu (Falco tinnunculus), si altele. Zone protejate in judetul Olt sunt: Rezervatia de arborete de grnit si Padurea Seaca-Optsani,cele dou arii protejate sunt situate n platforma Cotmeana, la altitudine minim de 240 m si maxim de 330 m .Pdurea Seaca - Optsani se ntinde pe 1389 hectare.O suprafat de 400 ha a fost pus sub

protectie prin H.C.M. nr. 518/1954, aici existnd cel mai curat si mai valoros arboret de grnit (Quercus frainetto) din Romnia si unul dintre cele mai curate din Europa. De aceea, Academia Romn a nfiintat aici un lot semincer, ca resurs genetic de nalt valoare, puritatea arboretului fiind de peste 80%.n literatura de specialitate, pdurea Seaca-Optsani figureaz ca rezervatie forestier-botanic, pe suprafata de 218,9 ha. Rezervatia de bujori a Academiei.Bujorul romnesc(Paeonia peregrina var. romanica) a fost declarat monument al naturii prin Decretul nr. 237/1950. O suprafat de 58 ha din pdure a fost declarat rezervatie botanic, prin efectul acestui decret pentru ocrotirea bujorului. Rezervatia de bujori a Academiei face parte din Pdurea Clugreasc care are o suprafat de 836,8 ha. Este situat n Cmpia Boianu, la altitudine de 55m. Branistea Catrilor.Este situat n partea de sud-vest a Cmpiei Romanatiului,n cmpia Leu-Rotunda, aproape de limita inferioar a silvostepei, pe teritoriul comunelor Obrsia si Stefan cel Mare.Are suprafata de 301,3 hectare, din care 165,9 ha se afl n zona strict protejat,declarat prin Legea nr. 5/2000.Pdurea este un relict al pdurilor vechi xerofite formate la sfrsitul subborealului, favorizate de nclzirea usoar a climei.Si-a pierdut din caracterul ei de pdure deas, n prezent fiind poienit.Terenul, situat la altitudine medie de 63m. Casa Pdurii din Padurea Potelu. Este situat n lunca Dunrii, mai precis n lunca Potelu, la altitudine de 27 m, pe teritoriul comunei Ianca sat Potelu. Pdurea este mic, suferind din plin efectele exploatrilor forestiere. Prin Legea nr. 5/2000, o suprafat de 1,5 ha a primit statutul de arie protejat.n literatura de specialitate a aprut mai demult ca rezervatie forestier-botanic, cu suprafata de 13,0 ha, pentru ocrotirea a trei exemplare de stejar (Quercus robur), n vrst de peste 400 ani, monumente ale naturii. Resurse antropice. Acestea se compun in special din institutiile culturale ale judetului cum ar fi: Muzeul judetean Olt cu cele 6 sectii:istorie si arta,etnografie,Casa memoriala Nicolae Titulescu,etnografie si cultura populara Chilia,ceramica populara Bal,arheologie si istorie Piatra-Olt. Alte institutii culturale: Muzeul Romanatiului Caracal,Muzeul de istorie Corabia,Muzeul Campia Boianului Draganesti-Olt,Casa de Cultura a Sindicatelor Slatina,Casa de Cultura Radu Serban Caracal,Casa de Cultura Draganesti-Olt,Casa de Cultura Corabia,Casa de Cultura Scornicesti,Casa de Cultura a Tineretului Slatina,Biblioteca Judeteana Ion Minulescu Slatina,Centrul Cultural Oltul,Teatrul Municipal Eugen Ionescu Slatina. Situri arheologice, urme ale culturii paleolitice Prund - Dirjov de la Frcsele, Sltioara i Bugiuleti, urme ale culturii neolitice Vdastra, la Vdastra i Slcua, vestigiile geto-dacice de la Sucidava (satul Celei) i Acidava, vestigiile romane de la Sucidava i Romula (actualul satReca). Monumente istorice i de art de factur religioas: Chiar n oraul Slatina este situat Mnstirea Clocociov (1645), n a crei incint se gsete un muzeu ce deine o important colecie de art veche romneasc: icoane, piese de art decorativ din argint, broderii, esturi i sculpturi n lemn, cri cu ilustraii gravate n lemn. Impresionante sunt patru icoane mprteti: Iisus Hristos Pantocrator, Maica Domnului cu

Iisus, Sfntul Nicolae i Adormirea Maicii Domnului, piese de mari proporii. De Mnstirea Clocociov ine Schitul Strehare (1671), aflat la 1,5 km de Slatina, considerat de asemenea monument istoric i de arhitectur religioas. Exemplar valoros al arhitecturii munteneti din sec. al XVI-lea, Mnstirea Clui - Comuna Clui, nceput de boierii Craioveti la 1516 n vremea lui Neagoe Basarab, biserica a fost definitiv terminat de fraii Buzeti n 1588, arhitectura mnstirii surprinznd prin proporiile grandioase ale turlei i prin decoraia faadelor. Mestesuguri: Un meteug bine cunoscut n judeul Olt este olritul, aprut nc din neolitic i care avea s dein n zon o nflorire fr seamn. Astzi mai sunt n Olt trei centre de olari: Oboga, Romana, Corbeni care mai lucrez ceramic smluit i nesmluit n diverse forme dar care i-au pierdut utilitatea fiind folosite pentru decor. Alte meteuguri populare conservate n judeul Olt sunt: cojocritul Vdastra, torsul, cusutul Priseaca, Curtioara, Icoana, Cezieni, cioplitul n lemn i os Cmpia Boianului, pictura popular pe lemn i sticl Corbu, mti i clu Osica, feroneria Brncoveni. Cu origini pierzndu-se n epoca pre-roman, cluul este considerat de specialiti cel mai vechi i mai spectaculos dans popular romnesc. S-a perpetuat prin vremi, supravieuind pn astzi mai ales n sudul rii. Cluul romnesc a fost inclus de UNESCO, la sfritul anului trecut, pe lista capodoperelor imateriale ale omenirii. Recunoaterea vine ntr-un moment n care, acolo unde nu a disprut deja, cluul este transformat ntr-un produs comercial, de scen, tot mai puin autentic i viu. nscrierea pe lista UNESCO a patrimoniului mondial imaterial constituie, o ans pentru supravieuirea sa. Judeul Olt este parte principal a proiectului tocmai datorit existenei i contribuiei eseniale la promovarea jocului popular romnesc a Ansamblului Cluul, singurul cu acest nume din Romnia, cunoscut pe plan mondial i care a devenit astfel marca proiectului UNESCO. Potentialul turistic al judetului Olt la ora actuala nu este unul deosebit,dar eu cred ca in viitor acest judet poate deveni mai atractiv pentru turisti ,insa pentru ca acest lucru sa se intample trebuie ca cei responsabili de turismul din acest judet si inclusiv cei care se ocupa de administrarea acestui judet sa se implice mai mult ,sa realizeze mai multe locuri de agrment prin care sa atraga turisti.

III. Analiza infrastructurii specifice si a ofertei de servicii


Unitatile de cazare disponibile in judetul Olt:

Anul Unitati Hoteluri si moteluri Tabere de elevi si prescolari Pensiuni turistice

200 5 7 4

200 6 5 2 1

2007

2008

2009

5 1

8 1

9 2

urbane Evolutia unitatilor de cazare in perioada 20005-2009 nu este una spectaculoasa,numarul lor pe total este unul relativ mic si se poate nota faptul ca au iesit din circulatia turistica taberele de elevi si prescolari. Capacitatile de cazare in functiune pe tipuri de unitati (locuri-zile): Anul Unitati Hoteluri Tabere de elevi si prescolari Pensiuni turistice urbane Total 2005 14303 3 10224 2006 2007 2008 150617 11884 162501 2009 173993 18465 192458

124722 132386 13140 13326 145712

Evolutia capacitatii de cazare in perioada 2005-2009 este una fluctuanta inregistrand un maxim in anul 2009 , O evolutie ascendenta a inregistrat doar capacitatea de cazare in pensiuni turistice urbane care a inregistrat cresteri in fiecare an ,cea mai mare crestere fata de anul precedent producandu-se in 2009 de aproximativ 70 de puncte procentuale. Indicii de utilizare neta a capacitatii de functiune. Indicii de utilizare Existenta(locuri) In functiune net a (mii locuricapacitii zile) n funciune (%) 2005 668 153 19,8 44 29 2009 568 192458 13924 22133 13,7 Dupa cum se observa in tabel indicii de utilizare neta a capacitatii in functiune au inregistrat o scadere cu 15,3% in perioada curenta fata de cea de baza. An Capacitate de cazare Sosiri (mii) Innoptari (mii)

153257 13786 2

Ponderea detinuta de judetul Olt in totalul Romaniei in functie de capacitatea de cazare este prezentata in tabelul de mai jos: Din acest tabel reiese faptul ca judetul Olt detine o cota modesta din capacitatile de cazare pe total tara.

Indicii de utilizare neta a capacitatii de functiune %

2005

2009

IV.

Analiza circulatiei turistice si previziuni


2006 17,3 2.5 19,8 2007 14 2.4 16,4 2008 15,8 1..7 17,5 2009 12,7 1.2 13,9

Anul Turisti romani Turisti straini Total(mii)

Dupa cum se observa in tabelul de mai sus numarul turistilor a scazut de la an pe total,iar al celor straini la fel .Maximul de turisti in total a fost atins in 2006 cu 2500 de turisti incepand sa scada pana in 2009.

18 16 14 12 10 8 6 4 2 0 2006 2007 2008 2009 turisti romani turisti straini turisti straini turisti romani

Sejurul mediu in perioada 2006-2009 in judetul Olt este evidentiat in tabelul de mai jos:

Anul Sosiri(mii) Innoptari(mii) Sejurul mediu

2006 19.8 52 2.62

2007 16.4 49 2.98 2.45

2008 17.5 43

2009 13.9 26 1.87

Dupa cum se poate observa in table sejurul mediu a scazut de la an la an cu exceptia anului 2007 cand s-a inregistrat o usoara crestere. De asemenea cea mai mare scadere a fost inregistrata in 2009.
sejur mediu 3 2,5 2 1,5 1 0,5 0 2006 2007 sejur mediu 2008 2009 sejur mediu

Indicatori absoluti,relativi si indicatori medii pentru numarul sosirilor

Indicatori absolute Anii

Indicatori relativi(%) Calculati din valori absolute

Indicatori medii

De nivel

Indici de dinamica

Ritm de crestere

Calculati din valori relative

Yi 2005 2006 2007 2008 2009 18659 25753 35700 37451 52927

Ii/1 1 1,308 1,913 2,007 2,836

Ii/i-1 1,308 1,386 1,049 1,413

Ri/1 0 0,308 0,913 1,007 1,836

Ri/i-1 0,308 0,913 0,049 0,413

y
34098 34098 34098 34098 34098

I
1,297 1,297 1,297 1,297 1,297

R
0,297 0,297 0,297 0,297 0,297

Metoda sporului mediu

Anii 2005 2006 2007 2008 2009 Total

y i (persoane)
18659 25753 35700 37451 52927 170490

ti
0 1 2 3 4

~ y i = y1 + * t i
18659 27226 35793 44360 52927

( yi ~ yi ) 2
0 2169729 8649 47734281 0 49912659

=
Sporul mediu de evolutie :

y n y1 52927 18659 34268 = = = 8567 n 1 5 1 4

sosiri

y=

y
i =1

170490 = 34098 5

sosiri

=
v=

49912659 = 998253,8 = 3159,51 5

3159,51 *100 = * 100 = 9,26% 34098 y > 5% => metoda nu ajusteaza bine seria de date, deci nu poate previziona

corect numarul de sosiri pentru perioada 2009-2011

Metoda indicelui mediu

Anii 2005 2006 2007 2008 2009 Total

y i (mii persoane)
18659 25753 35700 37451 52927 170490

ti
0 1 2 3 4

ti ~ y i = y1 + I

( yi ~ yi ) 2
0 50306435,85 290338357,9 35305720,5 1174101875 1867803929

18659 18660,297 18660,682 18661,182 18661,83

I = n 1
Indicele mediu de evolutie :

y n 4 52927 = = 1,297 y1 18659

1867803929 = 373560785,9 = 19327,72 5

v=

> 5% => metoda nu ajusteaza bine seria de date, deci nu poate previziona corect numarul de sosirii pentru perioada 2009-2011

19327,72 *100 = *100 = 56,58% 34098 y

Metoda trendului liniar

Se foloseste o functie analitica de genul : sistemul de ecuatii normale :

~ y i = a + b * t i . Apoi se aplica metoda celor mai mici patrate si se obtine

n * a + b * ti = yi
i =1 i =1

a * t i + b * t i2 = t i y i
i =1 i =1 i =1

S-au obtinut urmatoarele valori:

a = y = 34098

b=

t
i =1 n

* yi
2 i

t
i =1

80234 = 8023,4 10

Anii 2005 2006 2007 2008 2009 Total

yi 18659 25753 35700 37451 52927 170490

ti -2 -1 0 1 2

t i2
4 1 0 1 4 10

yi ti -37318 -25753 0 37451 105854

~ yi = a + b * ti
18051,4 26074,7 34098 42121,3 50144,6

( yi ~ y)2
369177,8 103490,9 2566404 21811702 7741750 32592525

=
v=

(y
i =1

~ yi ) 2 n

32592525 = 6518505 = 2553,13 5

> 5% => metoda nu ajusteaza bine seria de date, deci nu poate previziona corect numarul de sosiri pentru perioada 2009-2011

2553,13 *100 = * 100 = 7,48% 34098 y

12000 10000 8000 6000 4000 2000 0 2007 2008 2009

V. Propuneri de valorificare a potentialului turistic


In opinia mea pentru a valorifica mai bine potentialul turistic este necesar ca principalele trasee turistice din acest judet sa fie mai bine cunoscute si anume: Slatina oras - Campia Boian - Lunca si terasele Oltului Dl. Gradistea, Caloianca, Viilor/raul Olt si Sopot - Slatina (lac) - Manastirea "Clocociov" sec.16 ctitor Neagoe Basarab hram "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1645 (cazare), muzeu, Schitul "Streharet" 1478 hram "Adormirea Maicii Domnului" 1668, Biserica "Sf. Treime" 1641, "Calusul" festival folcloric anual, hidrocentrala; Piatra Olt sat Enosesti - Campia Romanati - Terasele Oltului/raul Oltisor - urme castru roman sec.2-3 "Acidava", Cula 'Galeteanu' sec.18; Brancoveni sat Brancoveni - Lunca Oltului - Terasele Oltului - Manastirea "Brancoveni" (F) 1494 refacuta in 1634 de catre Matei Basarab - Izvor Tamaduitor, ruinele curtii domnesti, Obarsia fam. domnitorului Constantin Brancoveanu; Leleasca sat Leleasca - Podisul Cotmeana - Biserica din lemn "Adormirea Maicii Domnului" 1766 si Biserica din zid "Adormirea Maicii Domnului" 1807 cu fresce originare; Nicolae Titulescu sat Nicolae Titulescu - Campia Boian/raul Vedea la confluenta cu raul Dorofei - conac sec.19, Biserica "Sf. Gheorghe" 1897, ruine biserica 1826, Nicolae Titulescu diplomat (casa memoriala);

Samburesti sat Samburesti - Podisul Cotmeana/raul Cungra - Biserica "Adormirea Maicii Domnului" 1611, curtea boierului Marcu din 1611; Teslui sat Schitu Deleni - Piemontul Cotmeana - Terasele Oltului/raul Teslui - Biserica "Sfanta Troita" 1767; Vadastra sat Vadastra - Campia Romanati/raul Vadastra - Vadastra (lac) muzeu, Biserica "Sf. Grigore" 1836, vestigii asezari mileniul 4 I.Hr cu inventor; Verguleasa sat Dumitresti - Terasele Oltului - Piemontul Cotmeana - Biserica "Adormirea Maicii Domnului" 1608; Corabia oras - Lunca Dunarii/Dunare - ruinele cetatii Sucidava/in Celei, Biserici "Sf. Spiridon" 1843, "Sf. Nicolae" 1844, "Sf. Treime" 1895 cu picturi originare, cladirea vamii1870, Monumentul Independentei din 1922, bustul lui Popa Sapca-1973, Ostrovul Baloiu (insula) - port fluvial (portul Mircea); Draganesti Olt oras - Campia Boian-Terasele Oltului Muzeu istorie, vestigii asezare Cultura Gumelnita, Biserica dublu hram "Sf. Nicolae si Cuvioasa Parascheva" 1775, Biserici: "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1830 si "Adormirea Maicii Domnului" 1864, Primaria din 1890, hidrocentrala, targuri; Draganesti Olt sat Comani - Campia Boian-Terasele Oltului/raul Olt - Ruinele bisericii fostului schit din 1770, Biserici: "Cuvioasa Parascheva" 1832, "Sf. Imp. Constantin si Elena" 1856, conacul "Leontopol" 1900; Piatra Olt sat Enosesti - Campia Romanati - Terasele Oltului/raul Oltisor - urme castru roman sec.2-3 "Acidava", Cula 'Galeteanu' sec.18; Scornicesti oras - Piemontul Cotmeana/raul Plapcea Mica - muzeu istorie, Biserica "Cuvioasa Parascheva" 1817 cu fresce originare, Nicolae Ceausescu (1918-1989) presedintele Romaniei intre 1965 si 1989 (dictatura comunista) iazuri; Strejesti sat Strejestii de Sus - Lunca Oltului - Piemontul Oltetului/raul Mamu - Biserici "Sfanta Treime" 1733 si "Sf. Voievozi" 1821; Consider ca principalul punct de atractie al judetului Olt este manastirea Clocociov care dateaza din 1645 si este una din cele mai frumoase din tara.Acest monument ar trebui valorificat,promovat mult mai mult deoarece aceasta nu este cunoscuta suficient pe plan national.Aceasta manastire ar putea atrage un numar mult mai mare de turisti in orasul Slatina,mai ales deoarece aceasta manastire detine si spatii proprii de cazare si ar putea deveni unul dintre cele mai frecventate locuri de pelerinaj din tara,insa din pacate acest moment nu este inclus in circuitul principalelor manastiri din tara in acest moment. De asemenea un potential ridicat de atragere a turistilor in opinia mea l-ar putea atrage si raul Olt.La intrarea in Slatina ar putea fi amenajat un parc de distractii pe malul Oltului care in acest moment se afla intr-o stare nu prea buna,insa in aceasta zona se construieste in prezent un hotel in care s-ar putea caza turistii si care consider ca este un prim pas facut

pentru a amenaja aceasta zona si a adduce-o mai aproape de potentialul sau,in apropierea acestui hotel fiind construita si o baza sportiva. Tot in Slatina un alt punct de atractie ar putea fi padurea Strehareti in care ar putea fi amenajat un loc de agrement.In prezent in aceasta padure nu se gaseste decat o gradina zoologica care de asemenea se afla intr-o situatie deplorabila.Renovarea gradinii zoologice ar putea constitui un inceput ,apoi in aici ar putea fi construite cabane sau chiar un hotel sit erase unde oameni sa poata veni in week-enduri si in vacante pentru a se relaxa
Geografie i mediu

Puncte tari

Puncte slabe

Resurse turistice diversificate: parcuri naionale i a arii naturale protejate cu pduri, lacuri i ruri nepoluate; Diversitatea florei i faunei specifice zonei; Condiii naturale bune pentru activiti de turism drumeii, hipism, ciclism, sporturi , etc..

Poluarea industrial ridicat i uniti industriale dezafectate cu un impact vizual negativ; Puncte de colectare i reciclare a deeurilor slab rspndite sau insuficiente O slab implementare a legislaiei de mediu, ca urmare a lipsei resurselor umane i materiale; Utilizarea abuziv a bazei forestiere.

Infrastructur, transport i comunicaii

Puncte tari

Puncte slabe Slaba dotare a grilor, calitatea slab a trenurilor, electrificarea insuficient a reelei de ci ferate; Calitatea slab a drumurilor; Lipsa indicatoarelor turistice la obiectivele si atraciile turistice indicatoare turistice convenionale internaionale de culoare maro; Acces limitat pentru persoanele cu dizabiliti la numeroase hoteluri i puncte de atracie turistic; Lipsa sistemelor de canalizare i de alimentare cu ap, n special n zonele rurale; Folosirea redus a surselor de energie alternativ; Faciliti de campare adesea de slab calitate, care necesit modernizare; Lipsa parcrilor i a grupurilor sanitare moderne n numeroase obiective turistice; Lipsa unui centru internaional de conferine special destinat acestui scop.

O retea feroviara bine/suficient dezvoltata); Reea de drumuri ampl, parc auto de bun calitate; Reele de telecomunicaii bine dezvoltate telefon, radio, GSM, satelit;

Resurse umane

Puncte tari

Puncte slabe Contientizarea slab a importanei turismului pentru economie; Salarii mici i condiii de munc grele, care stimuleaz migraia forei de munc din industria hotelier; Pregtirea profesional din sectorul hotelier nu corespunde ntocmai nevoilor angajatorilor; Lipsa cursurilor de pregtire profesional n teritoriu; Slaba contientizare a oportunitilor i a potenialului de dezvoltare a carierei n industria turismului.

Zona cu oameni primitori i cu ospitalitate tradiional; Populaie relativ tnr cu abilitai lingvistice, ce ofer un potenial pentru resursele umane din turism; Cursuri de turism asigurate de ctre instituii de educaie auxiliare; Numeroi tour-operatori calificai i experimentai.

Marketing si Promovare

Puncte tari Sector dinamic al operatorilor din turism; Preocupri pentru promovarea turismului n strintate publicitate, trguri, mass-media i vizite ale operatorilor de turism. Oportuniti:

Puncte slabe Insuficienta utilizare a mijloacelor informatice i a internetului pentru informare, marketing i rezervare; Reea redus i incorect rspndit a centrelor de informare turistic; Colaborare redus a sectorului public/privat pe probleme de marketing.

Potenial ridicat de dezvoltare a turismului, datorit resurselor naturale i culturale bogate, datorit creterii cererii n domeniul turismului; Creterea numrului de investiii strine; Dezvoltarea antreprenoriatului; Extinderea i modernizarea infrastructurii de transport; mbuntirea calitii serviciilor turistice; Politici guvernamentale de sprijin n domeniul turismului; Posibilitatea crerii de noi locuri de munc specifice n domeniul turismului.

Ameninri: Insuficienta direcionare a fondurilor nerambursabile ctre segmentul turism; Continuarea procedurilor birocratice, complexe i cu durat mare n timp, pentru obinerea de finanri nerambursabile sau rambursabile; Migrarea turistic ctre alte ri sau/i regiuni; Lipsa culturii antreprenoriale; Resurse financiare locale reduse; Lipsa de competitivitate. Lipsa capitalului de susinere a investiiilor n economie; Adncirea dezechilibrului ntre cerere i ofert pe piaa muncii; Migrarea forei de munc de nalt calificare; Mijloace financiare insuficiente pentru dezvoltarea infrastructurii;

In concluzie, judetul Olt in opinia mea prezinta un potential turistic real care in acest moment nu este valorificat cum trebuie,dar pe viitor probabil aceasta situatie se va schimba,iar numarul de turisti care frecventeaza aceasta zona va creste dupa cum o arata si previziunile realizate in acest proiect.Acest judet,insa nu va putea niciodata atrage la fel de multi turisti ca si judetele favorizate din punct de vedere natural,judetele in care se afla regiuni montane sau cele care au deschidere la mare vor avea si pe viitor mai multi turisti ,acest fapt fiind unul normal.

Bibilografie 1) Anuarul statistic 2009 2) www.insse.ro 3) www.tourismguide.ro 4) www.bun-venit.ro 5) www.stirilocale.ro 6) www.einformatii.ro 7) www.prefecturacalarasi.ro 8) www.onrc.ro 9) www.ghidafaceri.ro 10) www.harta.infoturism.ro