Sunteți pe pagina 1din 16

UNIVERSITATEA TEHNICA "GH.

ASACHI" IASI FACULTATEA DE MECANICA

SISTEMUL DE SUSPENSIE AL
AUTOVEHICULELOR

Suspenia MacPhearson
Coordonator: Prof. Univ. Dr. Ing. Corneliu Munteanu Drd. Ing. Laura Geanina Pintilei

CUPRISUL LUCRARII
I. II. III.

IV.
V. VI. VII.

Suspensia unui autovehicul Elementele sistemului de suspensie Principalele tipuri de suspensie Comportarea suspensiei unui autovehicul Constructia sistemului de suspensie Cerinte si conditii impuse suspensiei Caracteristicile probelor

SUSPENSIA UNUI AUTOVEHICUL

Sistemul de suspensie este un mecanism ce face legtura intre roti i caroseria mainii, care transmite uniform fortele (greutatea) ce acioneaz asupra vehiculului ctre suprafaa de rulare (sosea) i, n acelai timp, l izoleaz de fortele ce apar dinspre calea de rulare, mbuntind astfel comfortul i manevrabilitatea acestuia. Are rolul de asigura confortabilitatea, pasagerilor si de a proteja incarcatura si organele componente impotriva socurilor, trepidatiilor si oscilatiilor daunatoare, cauzate de neregularitatile drumului.

ELEMENTELE SISTEMULUI DE SUSPENSIE


Sistemul de suspensie cuprinde elemente elastice,

dispozitive de ghidare, amortizoare si stabilizatoare. Elementele principale ale sistemului de suspensie sunt: Arcurile si bara stabilizatoare Articulatile Bucsele Amortizoarele Materialele utilizate la arcurile suspensiei: la arcurile in foi, oteluri de arc silicioase, cele elicoidale din bare de otel arc, iar bara de torsiune, din oteluri arc aliate.

PRINCIPALELE TIPURI DE SUSPENSIE


Suspensii cu roti dependente Suspensii cu roti independente

COMPORTAREA SUSPENSIEI UNUI AUTOVEHICUL

Cnd o roata trece peste o denivelare, schimbarea de poziie a acesteia determina suspensia sa se comprime sau sa se extind, ca rspuns. ntr-un mod asemntor, virarea, frnarea sau acceleraia determina micri ale suspensiei, permind caroseriei sa se ncline lateral sau fata/spate. In acest grup putem include sisteme de suspensie ce sunt capabile sa controleze garda la sol n funcie de schimbrile n greutate sau n fortele aerodinamice.

CONSTRUCTIA SISTEMULUI DE SUSPENSIE

In majoritatea cazurilor, suspensia automobilelor cu puntea rigida foloseste arcurile in foi dispuse longitudinale, datorita constructiei simple. Datorita avantajelor pe care le prezinta, suspensia cu roti indepedente este foarte raspandita.Ea predomina la rotile din fata insa in ultimul timp, s-a raspandit la toate rotile autoturismelor.

CERINTE SI CONDITII IMPUSE SUSPENSIEI

S aib o caracteristic care asigur un comfort cor espunztor , cu nclinri transversale reduse fr lovituri n tampoanele limitatoare i cu o stabilitate bun . Caracteristica amortizorului s corespund cu cea cerut de comfortabilitate. S asigure transmiterea forelor orizontale i a momentelor reactive de la roat la caroserie . S aibe o durabilitate elementele elastice , care fac parte din elementele cele mai solicitate ale automobilului. S aibe o greutate minim.

CARACTERISTICILE PROBELOR

PREGTIREA PROBELOR PENTRU MICROSCOPIA METALOGRAFIC OPTIC

Alegerea locului de debitare Prelevarea Planarea suprafeelor Probelor metalografice lefuirea suprafeelor Lustruirea probelor metalografice Atacul metalografic

Microscopia optica

Fig. 1 Microscop optic In fig. 2.(a,b) se poate observa o structura perlitica cu defecte de suprafata (incluziuni)

Fig.2.Aspestul structurii otelului: a) la puterea de marire de 100X si b) la puterea de marire de 200X

MICROSCOPIA ELECTRONIC CU SCANARE (SEM)

In

figura

este

prezentata

morfologia

otelului

hipereutectoid din care este fabricata tija de amortizor in


care se observa aspectul de lamela a perlitei.

Figura 3. Microscopului electronic tip QUANTA 200 3D DUAL BEAM

Figura 4. Imagini SEM: a) 1000X si b) 5000X

In figura 5 se prezinta analiza chimica elementara a acesteia

Elemente C Al Si Cr Mn Fe

Wt% 0,95 0,46 1,10 0,25 0,93 96,32

Figura. 5. Analiz chimic elemental EDS

Tot cu ajutorul microscopului am realizat harta de distributie Fig.6. a elementelor chimice cat si analiza in linie fig. 7.

Figura 7. Variatia elementelor chimice din compozitia otelului

Figura 6.. Harta de distributie a elementelor chimice

DIFRACTOMETRUL CU RAZE X PANalytical XPert PRO MRD

Figura. 7. Difractometrul de raze X Panalytical XPert Pro MRD i schema cu elementele de baz din componena difractometrului de raze X Panalytical XPeret Pro MRD

Figura 9. Indicii MILLER Figura 8. Difractograma otelului Compoziia generala a otelului, ce poate fi observat n difractograma din figura 8 arat ca majoritatea fazelor sunt Fe 19 Mn, urmat de Cr.

Corneliu Munteanu, Daniela Chicet, Ionut Bistricianu, Studiul Materialelor-Indrumar de laborator, Editura Universitas XXI, Iasi, 2010 Corneliu Munteanu, Studiul Materialelor, Editura Gh. Asachi, Iasi, 2010 Alexandru, I. , Metalurgie Fizica, Vol.I si II, Rotaprint, Institutul Politehnic Gh. Asachi Iasi , 1979; Apostolescu, R., Cristalografie-Mineralogie, Editura Didactica si Pedagocica, Bucuresti, 1982; Baciu, C., Alexandru, I., Popovici,R., Baciu, Maria, Stiinta materialelor metalice, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti,1996; Coman, G., Studiul metalelor, vol. I si II , Rotaprint, Institutul Politehnic Gh. Asachi , Iasi, 1986 Gadea,S., Petrescu, M., Metalurgie fizica si studiul metalelor vol I, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1976 Geru, N., Metalurgie Fizica, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1984; Goras,G., Metalurgie Fizica elementara, Editura Tehnica, Bucuresti,1976; Luca,E., Barboiu, V., Analiza structurala prin metode fizice, vol. I , Editura Academiei R.S.R; Bucuresti 1984; Motoc,C; Mus Cutariu, I., Introducere in fizica cristalelor lichide,Editura Facla, Timisoara , 1986; Pavlov,P., Khokhlov, A., Physique du solide, Mir, Moskow, 1989; Protopopescu,H., Metalurgie Fizica, Editura Tehnica, Bucuresti,1970; Radulescu,M., Atlas Metalografic, Editura Tehnica, Bucuresti, 1971; Trusculescu, M., Studiul Metalelor, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1977; Trusculescu,M., Studiul Metalelor-Tehnici de laborator, Editura Facla, Timisoara,1977; Zet, Gh., Ursu, D., Fizica starii solide- aplicatii in inginerie., Editura Tehnica, Bucuresti 1989; Aurelian Vlase, Tehnologia constructiilor de masini, Editura Tehnica, 1996; Victor Carp, Gheorghe Mihaiesi, Elemente de stiinta si tehnologia materialelor, Editura Tehnica, 1998;