P. 1
Curs Aaec_punti Termice 14.07.2012 Mg6

Curs Aaec_punti Termice 14.07.2012 Mg6

|Views: 220|Likes:
Published by George Mardare

More info:

Published by: George Mardare on Mar 18, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/27/2015

pdf

text

original

FIZICA CONSTRUCTIILOR

Notiuni privind higrotermica cladirilor

INFLUENTA PUNTILOR TERMICE

Conf. dr. ing. Mihaela Georgescu
UAUIM – Universitatea de Arhitectura si Urbanism “Ion Mincu”, Bucuresti, Romania Departamentul de Stiinte Tehnice e-mail: mihaelastela.georgescu@yahoo.com

1

DE CE TREBUIE TERMOIZOLATE CLADIRILE ?
 REALIZAREA INTERIOR,  REDUCEREA CONSUMURILOR ENERGETICE CONDITIILOR DE CONFORT

PENTRU INCALZIRE (SEZONUL RECE),  REDUCEREA CONSUMURILOR ENERGETICE

PENTRU RACIRE (SEZONUL CALD)

2

Consumurile energetice intr-o cladire
SURSA: PREZENTARE SAINT-GOBAIN GLASS

acc 25%

Iluminat & electrocasnice 11%

Gatit 7%

Incalzire/Racire 57%
3

IN SEZONUL RECE Pierderile de caldura mari prin elementele de anvelopa ale unei cladiri necesitatea sporirii izolatiei termice SURSA: PREZENTARE SAINT-GOBAIN GLASS 4 .

IN SEZONUL CALD Reducerea consumului energetic pentru racire protectia solara SURSA: PREZENTARE SAINT-GOBAIN GLASS 5 .

6 .

a. • planşee care delimitează volumul încălzit al clădirii de spaţii neîncălzite adiacente (planşee de pod.parte vitrată .MODERNIZAREA ANVELOPEI CLADIRII • pereţi exteriori . • pereţi exteriori .tâmplăria exterioară.). • plăci pe sol.parte opacă. ş. planşee peste subsoluri neîncălzite. peste cota terenului sistematizat (CTS) 7 . • planşee de terasă.

valori definitorii.definitie. bibliografie Modelarea puntilor termice – modele 2D si 3D. tipuri Calcul – calculul puntilor termice. programe de calcul.PUNTI TERMICE De ce prezinta interes puntile termice? Ce sunt?. imagini termografice Solutii practice/mucegai/masuri de evitare a riscului de condens Surse bibliografice/reglementari 8 . flux termic disipat.

De ce prezinta interes puntile termice? Exista doua motive pentru care trebuie calculate si corectate/atenuate puntile termice: • aspectul A (consumuri energetice): reducerea consumurilor energetice • aspectul B (temperaturi superficiale): evitarea formarii mucegaiului – temperaturile pe suprafetele interioare ale elementelor de anvelopa trebuie sa fie mai mici decat temperatura punctului de roua 9 .

DEFINITII Zone din anvelopa cladirilor in care transferul termic este intensificat in comparatie cu cel din zonele adiacente Punti termice constructive Punti termice geometrice Punti termice mixte – constructive si geometrice Puntile termice trebuie discutate sub doua aspecte Aspectul A: Estimarea si calculul fluxului termic aditional disipat Aspectul B: Analiza temperaturilor de pe suprafata interioara 10 .

dr. arh Radu Pana 11 .EFECTE 1 2 3 Sursa: prezentare conf.

Punţi termice EFECTE flux termic Sursa: prezentare conf. arh Radu Pana 12 . dr.

dr.Punţi termice EFECTE flux termic Sursa: prezentare conf. arh Radu Pana 13 .

dr.Punţi termice EFECTE flux termic Sursa: prezentare conf. arh Radu Pana 14 .

Punţi termice EFECTE modificare izoterme şi temperaturi interioare Sursa: prezentare conf. dr. arh Radu Pana 15 .

dr. arh Radu Pana 16 .Punţi termice EFECTE vectori de flux de căldură Sursa: prezentare conf.

0°C Punte termică la tâmplărie (mixtă) zidãrie Tsi = 17.Punţi termice PUNŢI TERMICE Tsi = 17. arh Radu Pana Punte termică constructivă 17 .6°C Tsi = 17.5°C Tsi = 14.6°C Tsi = 12.6°C beton armat Tsi = 9. dr.6°C Punte termică de colţ Sursa: prezentare conf.

arh Radu Pana 18 .5°C Sursa: prezentare conf.5°C Tsi = 12.5°C Tsi = 9. dr.Punţi termice CORECTAREA EFECTELOR Tsi = 14.

PUNTE TERMICA este o zona a anvelopei cladirilor. 19 . este modificat substantial prin : • penetrare partiala sau totala a elementelor de anvelopa cu materiale avand conductivitate termica diferita. • diferenta intre ariile suprafetelor interiara si exterioara (intersectia peretilor exteriori la colturi sau cu planseele). unde fluxul termic. • schimbarea grosimii elementului de anvelopa. unidirectional.

… unde apar temperaturi joase pe suprafata interioara si posibilitatea dezvoltarii mucegaiului 20 .In figura alaturata sunt marcate o serie de punti termice semnificative : 1. … prin care se disipeaza flux termic suplimentar 2.

21 .

Aspectul A: Estimarea si calculul fluxurilor termice aditionale disipate (consumului energetic suplimentar) 22 .

Aspectul A: Estimarea si calculul fluxurilor termice aditionale disipate (consumului energetic suplimentar) 1. Valoare aditionala la valoarea existenta a transmitantei termice unidirectionale – U – [W/(m2K)] 2.psi) si in final se insumeaza efectul tuturor puntilor termice 23 . Calculul consumurilor energetice aditionale cu programul de calcul THERM© Pentru fiecare punte termica se calculeaza transmitanta termica liniara (valoarea Ψ .

La puntile termice geometrice sunt necesare calcule 2D cu elemente finite sau diferente finite.2. Se poate utiliza THERM 5.ψ La puntile termice constructive se poate face medierea valorilor. 24 .EN ISO 6946 – cum se calculeaza: rezistenta termica R sau transmitanta termica: 1 U = ----R EN ISO 10211 – cum se calculeaza transmitanta termica liniara .

Cu un strat exterior de termoizolare de 12 cm grosime.72 W/mK .1 W/mK 30 cm caramida. b.a. .Pentru un detaliu la o cladire existenta pierderea termica este 4. 25 . Cresc si temperaturile superficiale interioare. dar pierderea termica totala a peretelui este 1. puntea termica ramane intacta. λ = 0.8 W/mK .Cazul balconului din beton armat .Economia este de 68%.4 W/mK. λ = 0.

puntile termice de la intersectia peretelui exterior cu peretii interiori si planseul se amplifica. in graficul alaturat. Economiile potentiale .In cazul termoizolarii la interior. sunt prin linia plina. Diferentele de pierderi termice reprezentate prin coloane (termoizolatie interioara) reprezinta pierderile termice suplimentare asociate cu puntile termice 26 . in cazul termoizolatiei exterioare. pierderea termica a peretelui exterior poate fi redusa cu peste 50% cu o termoizolatie interioara de 6-cm grosime. De exemplu la o cladire de locuit unifamiliala.

in valoarea transmitantei termice U.Punti termice care nu se repeta Punti termice liniare care se repeta Se adauga ca o corectie la pierderile de caldura Se includ. 27 . prin calcul.

Delivering buildings with excellent energy and CO2 performance 28 .Source: AECB CarbonLite Programme.

• in jurul ferestrelor.in lungul perimetrului exterior [GF] • peretele interior si placa pe sol [GFP] • planseul intermediar si peretele exterior . • la colturile exterioare [WEC] si interioare [WIC] ale peretilor exteriori. • la pod – la intersectiile acoperisului [RRG] • acoperis cu peretii despartitori [RRGP]. glafuri verticale [WJ] si glaf orizontal [WC]. Delivering buildings with excellent energy and CO2 performance 29 . • peretii interiori cu peretele exterior [WP] Source: AECB CarbonLite Programme.Pozitionarea puntilor termice liniare care apar la imbinarea elementelor de constructie dintre: • planseul peste subsol sau placa pe sol si peretele exterior . la: buiandrugi [WL].in lungul perimetrului exterior [IF] • peretele exterior si acoperis – pe contur [RRE].

[W/(mK)] l = lungimea puntii termice. [m] 30 .CONSIDERAREA EFECTULUI PUNTILOR TERMICE Se calculeaza fluxul termic unidirectional: Φ = U x A x ∆θ = L x ∆θ Se adauga termenul de corectie prin insumarea efectului fiecarei punti termice: Σ(ψ x l) Ψ = transmitanta termica liniara pentru fiecare punte termica.

2. La puntile termice geometrice sunt necesare calcule 2D cu elemente finite sau diferente finite.ψ • • • La puntile termice constructive se poate face medierea valorilor.REGLEMENTARI ROMANESTI/STANDARDE EUROPENE C107 / 2005 .inglobeaza prevederile standardelor europene EN ISO 6946 – cum se calculeaza: rezistenta termica R sau transmitanta termica: 1 U = ----R EN ISO 10211 – cum se calculeaza transmitanta termica liniara . Se poate utiliza THERM 5. 31 .

Rezistenţă termică şi transmitanţă termică.STANDARDE EUROPENE • EN ISO 13789:2007: Thermal performance of buildings . revizuit în decembrie 2007.Coeficienţi de transfer termic prin transmisie şi ventilare – metodă de calcul. Tradus ca standard românesc SR EN ISO 6946:2009: Părţi şi elemente de construcţie. în curs de traducere ca standard românesc SR EN ISO13789:2009: Performanţa energetică a clădirilor . ISO 6946:2007: Building components and building elements – Thermal resistance and thermal transmittance – Calculation method. revizuit în decembrie 2007.Fluxuri termice şi temperaturi superficiale – Calcule detaliate. în curs de traducere ca standard românesc SR EN ISO 14683-2008: Punţi termice în clădiri – Coeficient de transfer termic liniar – Metode simplificate şi valori implicite. heat transfer coefficients . Metodă de calcul.Transmission and ventilation. revizuit în decembrie 2007. EN 14683 Thermal bridges in building construction – Linear thermal transmittance – Simplified methods and default values (ISO 14683:2007). EN ISO 10211 Thermal bridges in building construction – Heat flows and surface temperatures – Detalied calculations (ISO 10211:2007). în curs de traducere ca standard românesc SR EN ISO 10211-2008: Punţi termice în construcţii . 32 • • • .Calculation method (ISO 13789:2007).

Thermal performance of windows. doors and schutters. Metode de calcul. Thermal performance of buildings – Heat transfer via the ground – Calculation methods. Determination of declared and design thermal values. Calculation of thermal transmitance. în curs de traducere ca standard românesc SR EN ISO 13370:2010: Performanţa termică a clădirilor. Calculation method. • • • • • 33 . ISO/FDIS 10456 – Thermal insulation. EN 673 . Determination of thermal transmittance (U-value).STANDARDE EUROPENE • ISO 13370:2007. Estimation of internal surface temperature to avioid critical surface humidity and calculation of interstitial condensation EN ISO 10077-1 Thermal performance of windows. (înlocuieşte SR EN ISO 13370:2003) EN ISO 13788 – Hydrothermal performance of building components and elements. EN ISO 10077-2 . Building materials and products. Part 2: Numerical method for frames. Part 1: Simplified method. Transfer termic prin sol. doors and schutters.“Glass in buiding. Calculation of thermal transmitance.

In calculul 1D.U Pentru un element multisrat plan. obtinut prin asocierea unor placi omogene.θk) .Transmitanta termica unidirectionala . Relatii de calcul: 1 U = -----R (θj . se determina transmitanta termica unidirectionala 1D in camp curent pentru elementul de constructie care cuprinde in alcatuirea lui si punti termice. A R = ------------------Φ [m2K/W] [W/(m2K)] 34 . izotermele se considera paralele cu suprafetele elementelor.

se refera la o suprafata de arie unitara a zonei de camp curent a elementului de anvelopa (fluxul termic conductiv care trece. se poate defini: TRANSMITANTA TERMICA LINIARA Ψ. in mod unidirectional. printr-o zone de placa cu grosime constanta. 35 . Prin analogie. asociata unei punti termice liniare TRANSMITANTA TERMICA PUNCTUALA χ asociata unei punti termice punctuale REZISTENTA TERMICA CORECTATA (R’) / TRANSMITANTA TERMICA CORECTATA (U’) ia in considerare influenta puntilor termice asupra valorilor determinate prin calcul 1D pentru campul curent avand alcatuirea predominanta. cand diferenta de temperatura intre θi si θe este de1°C). avand aria de1 m2.TRANSMITANTA TERMICA Conceptul de transmitanta termica. U.

36 . Φ’ = Φ + Φpunti termice (S/R’)Δθ = (S/R)Δθ + ψ l Δθ U’ = 1/R’ = 1/R + Σ(ψ l)/S VALOAREA MEDIE A TRANSMITANTEI TERMICE CORECTATE A ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE CARE ALCATUIESC ANVELOPA INTREGII CLADIRI (U'm) se determina luand in considerare influenta tuturor puntilor termice asupra transmitantei termice unidirectionale in camp curent. incluzand influenta puntilor termice asociate.Transmitanta termica corectata Se calculeaza: Ui’ pentru fiecare element de anvelopa.

inclusiv influenta puntilor termice asociate suprafetei de transfer termic: 1 R' unde: A l Ψ χ R aria suprafetei de transfer termic (m2). lungimea puntilor termice punctuale (m).+ -------- .care aduc valori aditionale valorilor transmitantei termice unidirectionale: U . l) A Σχ [m2K/W] A U' = -----. 37 1 R Σ(Ψ .1D. rezistenta termica1D aferenta ariei A [m2K/W].Estimarea si calculul pierderilor termice aditionale utilizand coeficientii Ψ . transmitanta termica liniara W/(mK)].+ ----------. χ . transmitanta termica punctuala [W/K].= ----. Calculul: REZISTENTEI TERMICE CORECTATE (R’) TRANSMITANTEI TERMICE CORECTATE (U’) pentru fiecare element component al anvelopei.

luind in considerare prezenta puntilor termice constructive sau geometrice – care conduc la disiparea fluxului termic bi sau tri-dimensional in zonele cu neomogenitati ale elementelor de constructie.REZISTENTA TERMICA CORECTATA R’ poate fi exprimata prin relatia: R’ = r . R [W/(m2K)] 1 unde r este coeficientul de reducere al rezistentei termice unidirectionale: r = ------------------------------------R . l) + Σχ ] 1 + ----------------------------A [-] transmitenta termica liniara (Ψ) si cea punctuala (χ) fac o corectie a calculului unidirectional 1D. 38 . [ Σ(Ψ .

determinata prin calcul 1D. 39 . B latimea de referinta pentru calculul fluxului termic Φ. care depinde de conventia adaptata pentru calculul ariei de transfer termic in calculul unidirectional..-------∆θ R [W/(m .Estimarea si calculul pirderilor termice aditionale. K)] unde: R rezistenta termica in camp curent. Diferenta intre cei doi termeni reprezinta corectia calculului unidirectional cu componenta bidirectionala. Calculul pierderilor termice aditionale cu programul THERM© Fiecare punte termica se calculeaza (valoarea Psi) si in final se insumeaza valorile inmultite cu lungimile aferente acestora. CALCULUL TRANSMITANTEI TERMICE LINIARE utilizand fluxul termic Φ determinat in 2D: Φ B ψ l = -----.

01 W/mK. pentru care valoarea coeficientilor ψ sunt mai mici decat 0. La cladirile cu consumuri energetice reduse detaliile trebuie sa fie de acest tip. 40 . se poate stabili ca efectul acestora poate fi neglijat. Impactul puntilor termice se evalueaza prin intermediul:  transmitantelor termice liniare ψ (W/mK) si lungimilor puntilor termice liniare (in metri).  Se adauga transmitantei termice unidirectionale U a elementului de constructiei. In cazul detaliilor care sunt punti termice liniare.  transmitantelor termice punctuale χ (W/K) si numarul puntilor termice punctuale (n).

valoarea U Calculul Ariei si Volumului – conventie aleasa conform cu EN ISO 13789: DIMENSIUNE INTERIOARA TOTALA 41 .Estimarea si calculul pierderilor termice aditionale Valori aditionale la transmitanta termica unidirectionala .

Estimarea si calculul pirderilor termice aditionale Valori aditionale la transmitanta termica unidirectionala .valoarea U 42 .

Mihaela Georgescu.sursa: contract nr. ing.12. capitol elaborat impreuna cu conf. dr ing. dr. Viorica Demir) COEFICIENTUL DE TRANSFER TERMIC LINIAR (TRANSMITANŢĂ TERMICĂ LINIARĂ Ψ) AL UNEI PUNŢI TERMICE . 434/22. beneficiar MDRT) – Catalog de punti termice la cladiri – Studiu documentar. sef de proiect conf.2009 (elaborator: UAUIM-CCPEC nr 23/2009.

Dacă peretele exterior are şi un gol de fereastră sau uşă-fereastră. . rezistenţa termică a câmpului nu oferă practic nici o informaţie imediat utilizabilă despre performanţa reală a peretelui de a proteja termic eficient şi economic încăperea căreia îi este asociat. de-a lungul întregului contur al acestuia se realizează efecte de punte termică. În aceste condiţii.Chiar dacă. în zona de câmp a părţii opace a unui perete exterior. alcătuirea este omogenă fizic şi geometric. pe tot perimetrul său există legături fizice şi funcţionale şi deci punţi termice.

mai exact unei porţiuni din aceasta. de arie 1 m2. . ca urmare. este o caracteristică asociată unui element pur teoretic.Noţiunea clasică de „rezistenţă la transfer termic” este inoperabilă în cazul elementelor de anvelopă reale. de grosime constantă şi structură omogenă. Ea este legată de o caracteristică termofizică care îşi are originea în rezultatele integrării analitice a ecuaţiei diferenţiale a conducţiei termice în regim staţionar printr-un element de tip placă plană infinită.

este rezistenţa termică a unei plăci plane omogene de aceeaşi arie cu cea a părţii opace a elementului de anvelopă şi echivalentă cu aceasta din punctul de vedere al pierderilor de căldură la o diferenţă de 1 K între temperaturile celor două medii separate” . cu legături şi alcătuire fizică complexă. se poate vorbi de o rezistenţă termică echivalentă sau corectată. cu notaţia R’ în reglementările româneşti. R’ a părţii opace a unui element de anvelopă. Semnificaţia fizică a acestei caracteristici convenţionale.În cazul elementelor reale. este următoarea: „Rezistenţa termică corectată.

vorba de o transmitanţă termică „de suprafaţă”. când între temperaturile θi şi θe ale mediilor separate există o diferenţă de 1 K. Semnificaţia fizică a caracteristicii U este aceea de flux termic disipat printr-o zonă de placă. de arie 1 m2. Este. de grosime constantă.Noţiunea de transmitanţă termică (U) se referă la suprafaţa unitară a unei zone „de câmp” a unui element de anvelopă. zonă care are structura monostrat sau multistrat. deci. . deşi acest lucru nu este precizat explicit.

Orice punte termică înseamnă. Prin analogie cu U. se poate defini o „transmitanţă termică liniară”. pe timp de iarnă. . pierderi suplimentare de clădură. Notaţiile utilizate pentru aceste două caracteristici termofizice sunt Ψ şi respectiv χ iar unităţile lor de măsură sunt [W/mK] şi respectiv [W/K]. Cuantificarea acestora pentru o lungime unitară se realizează cu ajutorul coeficienţilor de transfer termic liniari sau de transmitanţă termică liniară. punctuale. asociată unei zone de punte termică liniară şi o „transmitanţă termică punctuală” asociată unei punţi termice locale.

Norma românească (C107) .A.

Tot programul de calcul pune la dispoziţie valoarea fluxului de căldură care traversează. . elementul de anvelopă.00 x (b1 + b + b2). de la interior spre exterior.Cu ajutorul unui program de calcul specializat se poate afla câmpul de temperaturi. deci pe un metru lungime de punte şi pe toată lungimea zonei de influenţă a punţii. Fluxul termic astfel obţinut (Φ*) reprezintă integrarea suprafeţei (θi .θsi) pe aria egală cu 1.

. în cazul analizat.In normativul românesc (C107) semnificaţia coeficientului ψ este aceea a „suplimentului de flux termic care traversează conductiv zona de punte termică. zona de câmp 2 . cu cea mai mare arie în elevaţia peretelui. zona de câmp curent. faţă de situaţia ideală în care această zonă ar avea rezolvarea celei de câmp curent”. fie.

θe) . ΔΦ este asociat zonei haşurate. Din expresia (1) rezultă că: ψ = Φ* /(θi .În aceste condiţii.(b1+b+b2)/R2 (2) . fluxul total Φ* poate fi scris sub forma: Φ*=Φcâmp+ΔΦ = ∆θ(b1+b+b2)/R2+ΨΔθ (1) unde: Rcâmp 2 = Rsi + Σd/λ + Rse Δθ = θi .θe De remarcat că în figura anterioara.

θe) – B/R (3) .Sau: ψ = Φ* /(θi .

Pentru un element de anvelopă în ansamblul său. în regim staţionar. fluxul termic care îl străbate.) şi din suma tuturor fluxurilor termice suplimentare de tip ΔΦ. este format dintr-un flux termic de câmp (Φcâmp sau Φsupr.+Φliniar = (θi – θe) [ A/R2 +ΣΨl] [W] Φopac = A (θi – θe)/R’ R’ = A (θi – θe) / Φopac = = A (θi – θe) / (θi – θe) [A/R2+ ΣΨl] = = A/(A+R2 ΣΨl/R2)= R2[A/(A+R2 ΣΨl)]= = R2(1/[1+(R2 ΣΨl)/A] = rR2 (4) . Φopac = Φsupr.

B. toate influenţele indiferent de cauză – ce derivă din bidirecţionalitatea transferului conductiv de căldură prin zona de punte termică. într-un mod neexplicit. . acesta înglobează. este vorba de fluxul termic Φ şi care corespunde zonei haşurate din figura urmatoare. Norma franceza In norma franceză semnificaţia coeficientului ψ este aceea a fluxului termic imputabil unui metru liniar de punte termică.

.

In aceste condiţii.(b1/R1 +b2/R2)Δθ ψ = Φ*/ Δθ .(b1/R1 +b2/R2) . fluxul total Φ* poate fi scris sub forma: Φ* = Φ1 + Φ2 + Φ = (b1/R1 +b2/R2)Δθ + ψΔθ ψΔθ = Φ* .

Ca şi în modelul românesc.00 x (b1 + b + b2).θsi) pe aria egală cu 1. deci pe un metru lungime de punte şi pe toată lungimea zonei de influenţă a punţii. . unde A = aria câmpului (până la punţi). Φopac = A x Δθ x 1/R’ R’ = (A x Δθ)/ Φopac . Φ* reprezintă integrarea suprafeţei (θi .

 Şi la acest model se suprapun efectele punţilor care se intersectează.Se observă că:  Valorile ψ din modelul francez au altă semnificaţie fizică în comparaţie cu cele din modelul românesc.  R’ din cele două modele trebuie să aibă valori egale. .  Aria A din expresiile de mai sus. diferă de aria A din modeul românesc. deci şi alte valori.

fie printr-o metodă iterativă. .Conform prevederilor din standardele europene (EN ISO 10211) modelul geometric utilizat pentru calculul influenţei punţilor termice asupra rezistenţei termice.λ grad θ) şi ţinând seama de condiţiile la limită. este împărţit în mai multe celule. fie printr-o procedură de rezolvare directă. fiecare cu un punct caracteristic (denumit nod). se obţine un sistem de ecuaţii care este o funcţie de temperaturile din noduri. Prin rezolvarea acestui sistem de ecuaţii. Pe baza distribuţiei de temperatură. Prin aplicarea legilor conservării energiei (div q = 0) şi a legii Fourier (q = . se obţin temperaturile nodurilor pe baza cărora poate fi determinat câmpul de temperatură. fluxurile termice pot fi calculate aplicând legea Fourier.

Densitatea fluxului termic.θs)/Rs în care: θ temperatura de referinţă interioară sau exterioară. Repartizarea temperaturii pe fiecare celulă de material trebuie calculată prin interpolare între temperaturile nodurilor. Este suficientă o interpolare liniară. q. Planurile de secţionare trebuie să fie adiabatice (flux termic nul). Rs rezistenţa superficială interioară sau exterioară. . θ s temperatura suprafeţei interioare sau exterioare. perpendicular pe interfaţa dintre o celulă de material şi mediul ambiant adiacent trebuie să satisfacă relaţia: q = (θ .

2 softs Concluzii : Oferta este mare dar nu se face o validare si updatare sistematica .6 softs • EN ISO 10211-1:1995 -.PROGRAME DE CALCUL PENTRU EVALUAREA INFLUENTEI PUNTILOR TERMICE SE FOLOSESC : – – – – – – 29 softuri 17 3D 12 2D 7 free/open source 4 HAM-T 7 M-Phys SUNT VALIDATE : • EN ISO 10211:2007 -.

EXEMPLE DE PROGRAME DE CALCUL .

EXEMPLE DE PROGRAME DE CALCUL .

conductivitate termica.… 4. Limba 2. Fac parte din reglementarea tehnica PEC . industriale.ATLASE DE PUNTI TERMICE CARACTERIZARE: 1. comerciale.…) pentru fiecare detaliu – Atlase electronice care permit recalculare exacta a diverselor variante 5. Tipuri de cladiri: locuinte. pasive. Numar de detalii: de la 100 la 10000 3. Flexibilitate : – Variatia parametrilor (grosime.

transfer termic prin sol.Concluzii si recomandari la nivel european Concluzii : • • Exista multe programe de calcul bune dar nu toate sunt validate Exista multe atlase dar nu sunt traduse Recomandari : • • Member States : se vor cere prin reglementarile PEC utilizarea softurilor validate ISO/CEN : se vor perfectiona standardele: • se va corija cazul 3 si va creste numarul cazurilor prevazute pentru validare: geometrie curba.… • se vor integra intr-un singur document toate standardele conexe • • Se vor traduce in engleza atlasele de punti termice Dezvoltatorii de Software: vor valida produsele in conformitate cu cazurile prevazutre in EN ISO 10211: 2007 .

2D) http://windows.Punţi termice PROGRAM DE CALCUL CAMPURI DE TEMPERATURA .gov/software/therm/therm.lbl.THERM Program de modelare a transferului termic plan (bidimensional.html 67 .

Punţi termice PROGRAMUL DE CALCUL CAMP DE TEMPERATURI .THERM o Se pregăteşte modelul (secţiune plană. orizontală sau verticală) în AutoCAD şi se exportă în format DXF ver. 12 o Se importă modelul în Therm (ca underlay) o Se alocă materiale tuturor zonelor diferite din secţiune o Se definesc condiţiile de contur (temperatura aerului şi coeficientul de schimb superficial de căldură) şi conturul pentru determinarea valorilor U o Se efectuează calculul 68 .

DETERMINARE Ψ Φ B − Ψ= ∆T R Φ Fluxul termic total Lungimea de calcul (conform convenţiei) Rezistenţa termică unidirecţională (câmp curent) ∆T Diferenţa de temperatură B R 69 .

Punţi termice

DETERMINARE Ψ
In Therm: este dată valoarea U, asociată unei lungimi l

Φ U= l ⋅ ∆T
deci

Φ = U ⋅ l ⋅ ∆T
iar

B Ψ = U ⋅l − R
70

Vizualizarea puntilor termice
• Modele 2D si 3D • Imagini termografice

Solutii practice

71

Valori precalculate ψ pentru detaliile uzuale sunt cuprinse in - Cataloage de punti termice - Valori implicite conform EN ISO 14683

72

Valori precalculate ψ pentru detaliile uzuale sunt cuprinse in “Cataloage de punti termice” sau Valori implicite conform EN ISO 14683 73 .

74 .

.

76 .

77 .

78 .

1.5 Te 1 2 1.5 Te 1 2 Ti Tsi min 12 15 4 d Ti Tsi min 1 1 79 .

0716 0.36 13.0847 0.1.5 Te 1 2 T si min [°C] 12 12 15 4 d Ti Tsi min 6 1 d [m] Tsi min [°C] Ψ1 [W/(m·K)] Ψ2 [W/(m·K)] d [cm] 0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 2.0731 0.1720 0.2220 0.3163 0.45 12.4 1 0.1411 0.02 15.2 1 d [cm] 80 .40 9.6223 0.0792 0.3365 0.5654 0.1202 0.49 0.28 16.0936 0.75 16.28 17.6 W/(mK) 0.0866 0.98 15.2324 0.69 17.0775 0.0959 0.1051 0.01 17.1078 0.1237 0.1786 0.1458 0.

Transmitanta termica liniara – valoarea psi – Ψ Ψ perete exterior = 2 x 0.Estimarea si calculul pirderilor termice aditionale.07 W/(mK) 81 . Calculul pierderilor termice aditionale cu programul THERM© Fiecare punte termica se calculeaza (valoarea Psi) si in final se insumeaza valorile inmultite cu lungimile aferente acestora.12 W/(mK) Ψ perete exterior = 2 x 0.

36 W/(mK) Ψ perete exterior= 0.Transmitanta termica liniara – valoarea psi – Ψ Ψ perete exterior= 0.01 W/(mK) 82 .

09 (perete exterior) + 0.60 (planseu peste subsol) W/(mK) Ψ = 0.18 (perete exterior) + 0.13 (planseu) W/(mK) 83 .Transmitanta termica liniara – valoarea psi – Ψ Ψ = 0.

44(planseu peste subsol) W/(mK) Ψ=0.Linear thermal transmittance – Ψ Ψ = 0.08(perete exterior) + 0.29(perete exterior) + 0.12(planseu) W/(mK) 84 .

Linear thermal transmittance – Ψ Ψ = 0.27 (perete exterior) + 0.27 (perete exterior) + 0.70 (planseu pod) W/(mK) 85 .12 (planseu pod) W/(mK) Ψ=0.

Cladire investigata inainte de reabilitare – imagini foto si termografice 86 .

Fatada posterioara a cladirii dupa reabilitarea termica 87 .

7 Imagini in infrarosu a cladirii investigate.6 4.0 °C 8 6 Li1 4 Li2 Li3 2 0.0 Avg 2. dupa reabilitarea termica 88 .5 °C 9 8 7 6 5 4 3 2 1 La be l Li1 Li2 Li3 C urs or - Min 1.FLIR S ys tems 9.3 4.7 2.1 3.7 Max 2.7 2.0 14.

Fatada principala a cladirii dupa reabilitare termica 89 .

DETALIU: CASA PASIVA “in conditii climatice din Romania“ Punte termica la imbinarea cu planseul pe sol 90 .

DETALIU: CASA PASIVA “in conditii climatice din Romania“ 91 .

92 .

93 .

• Prin prevederea termoizolatiei la exterior se poate diminua considerabil efectul puntilor termice. • Puntile termice care raman in cazul termoizolarii la exterior sau la interior sunt acceptabile in ceea ce priveste economia de energie. slab termoizolate. datorat puntilor termice. fluxul termic disipat prin elementele de anvelopa. • Reabilitarea energetica a cladirilor existente este fezabila economic chiar in conditiile in care mai raman punti termice.CONCLUZII PRIVIND EFICIENTA ENERGETICA A CLADIRILOR • In cladirile noi este posibil sa fie atenuat efectul puntilor termice. • La cladirile existente. este mai putin semnificativ in comparatie cu cel total. 94 .

dr. responsabil ing Catalina Butoianu 95 . ing. Mihaela Georgescu BENEFICIAR MDRT.CATALOG DE PUNTI TERMICE PENTRU CLADIRI 2012 ELABORAT UAUIM. coordonat Conf.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

REZOLVARI DETALII BALCON

DISPOZITIV Schöck Isokorb® .

20 W/(mK) .94 W/(mK) ψe= 0.TRANSFER TERMIC PRIN PLACA DE BALCON IZOLARE LA PARTEA SUPERIOARA PLACA DE BALCON CU DISPOZITIV Schöck Isokorb® ψe= 0.

PUNTI TERMICE NEIZOLATE .

29 W/mK or 0.ELEMENT HIDROFOB PENTRU CORECTAREA PUNTII TERMICE Hydrophobic (conform DIN 4108-3) Doua tipuri: Novomur Novomur usor  Clasa de rezistenta: 20 N/mm² sau 6 N/mm²  λeq.19 W/mK .vertical= 0.

.) 120 .Aspectul B: temperaturi superficiale interioare evitarea formarii mucegaiului – temperaturile pe suprafetele interioare ale elementelor de anvelopa trebuie sa fie mai mici decat temperatura punctului de roua (va urma….

Surse de informare/reglementari 121 .

doors and shutters – Calculation of thermal transmittance – Part 2: Numerical method for frames (ISO 10077-2:2003).Tabulated design values and procedures for determining declared and design thermal values (ISO 10456:2007). doors and shutters .Transmission and ventilation heat transfer coefficients . EN ISO 10077-1: Thermal performance of windows. CEN. CEN. CEN. EN 673: Glass in building – Determination of thermal transmittance (U value) – Calculation method. 2003 6. EN ISO 13370: Thermal performance of buildings . CEN. EN ISO 10211: Thermal bridges in building construction – Heat flows and surface temperatures – detailed calculations (ISO 10211:2007). EN ISO 14683: Thermal bridges in building construction – Linear thermal transmittance – Simplified methods and default values (ISO 14683:2007). EN ISO 13788: Hygrothermal performance of building components and building elements – Internal surface temperature to avoid critical surface humidity and interstitial condensation – Calculation methods (ISO 13788:2001).Bibliografie 1. 2007 8. 2007 9.Heat transfer via the ground . 2007 4. CEN. 2007 3. CEN.Hygrothermal properties . EN ISO 10456: Building materials and products . EN ISO 13789: Thermal performance of buildings . 2007 122 . CEN.Calculation methods (ISO 13370:2007). EN ISO 10077-2: Thermal performance of windows. CEN.Part 1: General (ISO 10077-1:2006). 2007 2. CEN. 2006 10. 1997 5.Calculation method (ISO 13789:2007). 2001 7.CEN.Calculation of thermal transmittance . EN ISO 6946: Building components and building elements – Thermal resistance and thermal transmittance – Calculation method (ISO 6946:2007).

http://www. www.be Bistra.com/ HAMLab. www.html 123 .syr. http://www.php Flixo. http://beesl.kornicki.infomind.be/go/kobra (Dutch) KOBRU86. http://www.cstc.physibel. http://www. www.ch/bph/en/services/ FramePlus.com/index-filer/Page691.bwk.buildingphysics. http://sts.thermoanalytics.de/software/argos Bisco.physibel.be/go/kobra (French) or www.AnTherm.be RadTherm.buildingphysics.de/delphin/index. www.com/products/radtherm/ Solido. www.0w.edu//champs.net/ Therm.physibel.htm KOBRA v3.tue.edsl.htm Argos.gov/software/therm/therm.htm David32.lbl.be Champs-bes.zub-kassel. http://bauklimatik-dresden.be Sectra.be TAS ambiens. http://www. www.gadbyggnadsfysik.nl/hamlab/ Heat2. http://www.htm Heat3. http://www. http://windows.enermodal.de/antherm/index. http://www.wtcb.physibel.com/index-filer/heat2. http://www.se Delphin.physibel.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->