Sunteți pe pagina 1din 6

Curs 5 MEDICINA MODERNA

CHIRURGIA
Sec XVIII = sec revolutiei in chirurgie pt ca in 1724 are loc despartirea chirurgilor de barbieri, sep oficiata prin lege;in acelasi an se reorgz colegiul St.Louie din Paris, care din acest mom va include pe lista sa si specialitatile chirurgicale.Prin aceasta lege se vb de pregatire in domeniul chir concretizat la absolvire printr-o teza pe care chir tb sa o sustina. 1731-organiz stiintifica a chir pt ca la Paris ia fiinta"Academia de chirurgie" Jean Louis Petite: -fondatorul "Academiei de chir"din Paris -renumit pt chir sanului si a cancerului de san Francois Chopard- renumit pt tehnicile de amputatie Percival Pott- chirurg englez, faimos pt TBC vertebrala = morbul Pott Jean Pean: -prima pilorectomie 1879 Paris pt cancer gastric -ramane consacrat si pt cateva manevre chir si pensa Pean Guillaume Dupuytren: -descr retractia aponevrozei palmare, met de reducere si imobilizare a fracturilor la niv antebratului si ligaturile aa(ligatura a. iliace ext) Domique Larey: -apreciat mult la inc sec XIX, face parte din echipa de med a lui Napoleon care spunea ca e"cel mai virtuos om"(200 amputatii in 24h) James Paget: -boala Paget -descopera chistii de trichinela localiz in muschi Theodor Billroth- faimos pt chir faringo-laringiana si chir gastrica William Beaumont- 6iunie 1822- realiz prima fistula gastrica permanenta; data nasterii gastroenterologiei moderne Richard von Volkmann: -pensa -carcinomul rectal-prima op ii apartine in 1878 Friederich von Rechlinhauseb: -profesor de anatomie patol la Strasbourg -descr neurofibromatoza Theodor Coher: -elvetian, creditat cu prima entero-anastomoza

-faimos pt pensa care ii poarta numele Specialitati conexe chirurgiei:

ORTOPEDIA
1741-NICHOLAS ANDRE- publica la Paris tratatul "Ortopedie" 1908- primul transplant de articulatie de genu ef de Erich Lexler 1888- aparitia otelului inoxidabil, urmata imediat de aparitia instrumentar specif ortopedic: placi, suruburi 1941-apare vitaliumul, aliaj de Cr, Cu si Mo foL in osteosinteza si azi 1940-este introd tantalul ca mat de inlocuire osoasa, mai ales la niv cranian si in artroplastie 1950-ap materialului biosintetic (biocuie sau biotije pe baza de fibrina umana) 1934-prima op de hernie de disc- Andrei Firica e creditat pe plan mondial cu un patent -"cuie elastice"

OBSTETRICA SI GINECOLOGIE
1820- introd forcepsului- Joseph Sueille 1861-Ignaz Seuelveis, ungur la origine, introd asepsia si antisepsia in obstetrica => scade mortalitatea de la 1213% la ~1%

OFTALMOLOGIE
1852- Herman von Helmholtz introd oftalmoscopul 1911- Alvaar Gustrand- premiul Nobel pt inventarea lampii cu fanta

ORL
-se dez dupa 1850 1855-Manuel Garcia- laringoscopia indirecta 1873-Theodor Billroth- prima laringoscopie pt cancer 1898-Alfred Kirstein- laringoscopia, traheoscopia si bronhoscopia cu tub rigid 1923-Samuel Rosen- introd microscopia in chirurgia ORL

CHIRURGIE GENERALA
C-tin Dumitrescu Severeanu- creditat cu primele laparotomii in Romania 1901; prima rahianestezie in Rom1900; introd radiodg in Rom in 1897 Toma Ionescu- creditat cu rahianestezia inalta, pe care o introduce si care e acceptata la niv mondial

ANESTEZIA
Anestezia generala: 1842-Krawford Long- anestezie cu eter(anestezie gen)- se face pt o extractie dentara Eterul ca anestezic fusese propus de Paracelsus 1844 dec- Horace Wells- anestezie gen cu protoxid de azot(numit la vremea aceea gaz ilarian, care te face sa razi) 1857-James Young Simpton- prima anestezie generala cu cloroform Anestezia locala: 1884- Call Koler- instilatie conj cu cacaina in chir oftalmologica Parintele anesteziei locale este William Halsted- la sf sec XIX- pune la punct metodologia anesteziei locale Rahianestezia: 1891-Heinrich Wunchen- prima punctie rahidiana 1899-August Carl Bier- prima rahianestezie in scop operator

SISTEMUL ANTISEPTIC
Antisepsia:

Istorici care consid ca antisepsia e cea mai mare revolutie in chirurgie Joseph Lister -cosid azi parintele antisepsiei -recomanda si fol fenolul ca dezinfectant al instrumentarului mainilor operatorului si tegum pac -in 1867 introd met si in decurs de 2 ani are o rata de succes de 80% in ceea ce priveste suprav crescuta la amputati Semelweiss- 1861 dezinfectia cu clorura de var a mainilor chir, in obstetrica si ginecol Severeanu- introd antisepsia in Romania Asepsia: -introd de Pasteur= asepsia pasteuriana; met s.n. pasteurizare- recomanda fierberea la 110-120gr timp de 1h -introd si materialul textil:campuri, fese, comprese Pierre Delbet-30 mai 1893-Paris- prima op aseptica si antiseptica

TRANSFUZII SI GRUPE SANG:


-prima tentativa de transfuzie ii apartine unui francez la inc sec XVIII- Jean Baptiste Denis(de la un miel la un nebun furios) 1901-Carl Longsteiner- Viena-descop gr sang- prim premiul Nobel in 1930 Alexis Caler- Nobel in 1912 pt ligatura aa, suturi vasc, transplante de portiuni aa si vv 1944- op pt tetralogie Fallot-op pe cord deschis- Alfred Bralock, chir american 1959-John Bayley- prima op de St Ao 1967-Christian Barnard- primul transplant cardiac reusit

NEUROCHIRURGIE:
1850-Paul Broca- op unui abces cerebral 1884- Bennet si Gudleeng- prima extirpatie reusita a unei tumori craniene 1887-Victor Horseley- prima rezectie a unei tumori de MS Harvey Cushing-intemeietorul primei clinici de NK din lume, consid si mom de debut al NK moderne- 1910 Dimitrie Bagdazar- fondatorul NK romanesti, elev al lui Cushing

MEDICINA LEGALA
-termenul e introd in sec XVII de Paola Zacchio, care publica tratatul "Chestiones medicolegalis", 10 volrespecta o regula valabila si azi: jurist dar si medic -dezv med legale se exploziv inc cu sec XIX, cand e reprez indeosebi de scl franceza Tardin, Lacasagne, Broadel- cei mai vestiti de la ac scoala Caesare Lombroso-scl italiana, legist si psihiatru, autorul teoriei:delingventul innascut, la moda in la inc sec XX(incadrarea intr-o tipologie periculoasa pe baza semnalmentelor si fiziologiei) Mina si Nicolae Minovici- 1892, la Bucuresti, e constituit cel mai modern institut de med legala din Europa

NEUROLOGIE
-debutul are loc in sec XIX cand in neorologie apar 2 curente de opinie: 1.localizationism- prevede existenta unor localizari stricte la niv cerebral pt tot ce inseamna fct senz, motorie sau veg 2.echipotentialismul- se opune primei, considera ca toate partile creierului participa in mod egal -sistematizarea patol neurol se face la sf sec XIX in clinica Pitie-Salpetrier din Paris, unde se formeaza si romanul Gh Marinescu Jean Marie Charcot- sistematizeaza atrofiile musc, descr in 1882 cu Pierre Marie boala Marie-Charcot sau atrofia musc progresiva Alfred Vilpian- cls plegiile Joseph Babinski

Gh Marinescu-1863-1938- elev al lui Charcot si fondatorul scl rom de neurol; lucrarea sa de capatai este "cel nv", publicata la Paris in 1909

PSIHIATRIE
-primele semne de evolutie de la o practica primitiva la o specialitate medicala apare in sec XVII -in 1608, in Franta se da decretul de toleranta pt bolnavii mintali- lege care aboleste pedeapsa cu moartea in cazul bolnavilor psihici -complexul parizian de la Pitie- Salpetrier- in fiintat in sec XVII functioneaza ca puscarie si ospiciu si avea 7000 pac 1792-William Tuck- lanseaza apelul de abandonare a violentei corporale in cazul bolnavilor mintali -reformarea tratam se face abia la inc sec XIX de catre Filip Pinel care va face si prima cls a psihozelor 1857- apare teoria degenerescentei in psihiatrie emisa de Benoit Augustin Morel -la inc sec XX- Sigmund Freud- parintele psihanalizei completata de Alfred Adler si americanul Karl Young 1950-mom de debut al drogurilor psihotrope rsp sint clorpromazinei consid o revolutie in terapia psihanalitica

MEDICINA INTERNA
TH.SIDENHAM: -coleg si rival cu Th Willis -descr coreea Sidenham, PR, -primul care face dg dif in DZ di diab insipid si descr dif dintre ele -este creditat pt inventarea pe baza de opiu(tinctura si picaturi de opiu)-multi spun ca l-a preluat de la Galenus Dg si tratam etiologic apar la sf sec XVII -aparitia specialitatilor medicale inc sa se contureze in sec XIX, mom in care in med exista 3 specialitati moderne: internisti, chirurgi, psihiatrii -dupa 1800 avem un dg complet, bazat pe ex clinic, completat de dg de lab(chiar si de ex hematol si biol) + info prov din autopsie si inc sa isi faca ap dg terapeutic care se utilz si azi -percutia e inventata in 1761 de Leopold Avenbrugher; popularizarea met se face in 1808 si e realiz de un celebru cardiol francez Jean Nicolas Corvisat- 1808 -percutia- e inventata de Renee Theophile Laennec- metoda popularizata in 2 tratate aparute in 1819 si 1826 la Paris- ambele popularizeaza ascultatia mediata ;pana la Laennec auscultatia se facea, aplicand direct urechea pe zona rsp;lui ii datoram primele stetoscoape din lemn(in forma de goarna) si primele studii asupra cirozei hepatice atrofice numita si azi in unele tratate ciroza Laennec Adolf Kussmaul: 1866- PAN 1873- paralizia bulbara progresiva cu puls de tip paradoxal si resp Kussmaul -descr coma diabetica cu acetonurie Pierre Potain: -cardiolog -creditat ca inventator de instrumentar medical:tensiometrul, pipeta Potain -dispozitivul de aspiratie al lichidului toracic- el este adev inventator al acestui sistem(azi e atribuit lui Beclere) Thomas Addison: -impreuna cu Anton Biermer descr anemia pernicioasa 1855-descr insuf CSR James Parkinson- boala Parkinson

Thomas Hodgin-BH John Cheyenne + William Stokes - tipul de resp care le poarta numele; Stokes e creditat cu perfectionarea stetoscopului in varianta de azi Scipione Riva-Roci- inventatorul sfingometruluicu Hg si fondatorul primului lab de fabricare a instrum pt mas presiunilor IMA e descr in 1896 de Renee Marie in teza de doctorat numita "Infarctul de miocard si consecintele sale" Prima mas de TA este facuta in 1856 de Jules Faivre cu un tub in forma de "V" numit ap Poiseulle din sticla(plin cu apa la vremea aceea, apoi cu Hg); val de 120mmHg era consid N pt TA sistemica Perfectionarea ausculattiei prin stetoscop si zgomotele inimii apartine lui Nicolae Korotcov Daniel Danielopol Iuliu Hateganu- scl de MI din Cluj Ion Enescu- scl de MI din Iasi

ENDOCRINOLOGIA
- apare ca specialitate de sina statatoare in 1855 si ca data de referinta este Th Harrison suferinta SR - are 3 et evolutive: 1. anatomo-clinica- inc in 1855 cu Th Harrison 1877- Lacelaux descr DZ 1886- Pierre Marie descr acromegalia 1900- Joseph Babinski si Alfred Frolich- descr sindr adiposo-genital 2. hormonala- debuteaza in 1896 si e valabila si azi pt ca e inclusa si in sint artif a ac hormoni; incep sa fie izolati princiaplii hormoni: Schaefer + Oliver- vasopresina in 1896 Takamine + Aldrigg- adrenalina in 1901 Dale- ocitocina- 1906 Kendal- tiroxina- 1914 Paulescu, Bending si Best- pancreina- 1922 -Stolz-sint adrenalina 1904 -Harrington si Barger- sint tiroxina in 1927 -Katzoianis- 1964-insulina sintetica 3. sistemica-integrativa-debuteaza in 1930 cand Grigore T. Popa impreuna cu Una Fielding descr sist neuroendocrin si pun bazele neuroendocrinologiei Constantin C.I.Parhon-1874-1969-elevul lui Gh. Marinescu si publica la Paris un tratat numit "Secretiile int" in 1909(lucrare de capatai pana in 1930 in endocrino)

DERMATOVENEROLOGIA
1868- Armauer Hansen- descr bacilul leprei, fara a reusi sa il si izoleze si in mediu de cultura Raymond Saboureau- discipolul lui Pasteur, face prima cls a parazitilor tegumentari, dar ram consacrat pt med de cult Saboureau Stefan Nicolau- intemeiatorul scl rom de dermatovenerologie

RADIOLOGIA
-deb are loc in 1895 cand fizicianul german Wilhelm Conrad Roentgen descop propr RX de a evid struct prof sau ascunse ale corp uman- 1895 -prima Rx apartine lui Roentgen (mana sotiei)- la muzeul univ din Wursburg -1895, la 3 luni dif, Henri Becquerell descop radioactivitatea nat 1897- Piere si Marie Curie descop si izoleaza Radiumul utiliz la constr tuburilor de radiol si radioterapie

1895- fizicianul Dragomir Hurmuzescu + Lee Benoist desc la Paris propr RX de a ioniza aerul inconj si de a intra astfel in interact cu corpurile electrizate 1921- primul tub catodic de radioterapie Dimitrie Gerota, Emil Radu(elev)- au murit de cancer Dimitrie Negru- fondatorul primului institut de radiol di Rom, la Cluj in 1921 Ion Jovim(1897-1944)- prof de radioterapie

GENETICA SI EREDOPATOLOGIE
-apare in 1902- William Batson- introd notiunea de gena 1933- premiul Nobel pt Thomas Hunt Morgan- bazele transm ereditare 1953-este imaginata initial, apoi descop compoz ADN-ului de Wttson si Crick, struct confirmata de Witkins prin difractie cu RX 1962- premiul Nobel pt Jack Monogue, Francois Jacob, Andrei Liow pt regl genetica a sint proteice 1968- premiul Nobel pt Nierenberg si Corona- pt descifrarea codului genetic 1975- Nobel pt Temin Mitutani- transm msg ereditar in prez revertranscriptazei 1959-sunt descop anomaliile cromozomiale 1955-anemiile de tip talasemic cu baza genetica 1933-Alexandru Caratzali, Renee Turpin- emit ipoteza transm pe cale genetica a semnelor caract sindr Down