CUPRINS

Introducere 3

CAPITOLUL I: Modalităţi de evaluare a performanţei economice 1.1 Conceptul de performanţa economică – Situaţii financiare 1.2 Indicatori de exprimare ai performanţei economice 1.3 Profitul –scopul activităţii economice

5 5 11 19

CAPITOLUL II: Factori care influenţează eficienţa economică 2.1 Factorii de influenţă ai eficienţei economice în societăţile multinaţionale 2.2 Factorii care conduc la îmbunatăţirea eficienţei economice în industria alimentară CAPITOLUL III Prezentarea modalităţilor de evaluare a performanţei economice la S.C. “M.F.S.” S.R.L. 3.1 Descrierea societăţii 3.1.1 Obiectul de activitate 3.1.2 Capitalul social 3.1.3 Furnizori, clienţi, concurenţi 3.1.4 Specificul meniurilor internaţionale 3.2 Analiza indicatorilor de rezultate şi eficienţa economică 3.3 Căi de creştere a performanţei economice adoptate de societate

20 20 22

24

24 24 24 25 27 27 30

3.3.1 Prognoza dezvoltării 3.3.2 Căile de creştere a performanţei economice 3.3.3 Efectele metodelor de creştere a performanţei economice adoptate de societate

31 31 36

Concluzii

41

Bibliografie

42

Anexe

43

2

INTRODUCERE
Performanţa economică reprezintă o modalitate superioară de exprimare a eficienţei economice a unei activităţi. Prin eficienţa economică se poate inţelege maximizarea efectelor prin minimizarea eforturilor, reprezentănd unul dintre scopurile oricărei activitaţi. Atingerea performanţei economice situeaza societatea respectivă deasupra concurenţilor săi, prin rezultatele superioare obţinute său prin tehnologiile de producţie practicate. Pentru evidenţierea eficienţei economice şi implicit a performanţei economice atinse, trebuie calculaţi indicatorii de eficienţa economică pe baza carora pot fi observate rezultatele activităţii respective. Aceste rezultate pot fi obţinute şi în urma analizei activităţii de marketing, a activităţii financiare, a încadrării cu personal şi a relaţiilor societăţii cu clienţii, furnizorii şi diferiţii concurenţi pe care aceasta îi are. Mediul extern în care societăţile îşi desfasoară activitatea este, pe baza ce trece timpul, tot mai nesigur, generator de riscuri şi totodată, din ce în ce mai complex. În economia de piaţă, clienţii, furnizorii, firmele şi concurenţii lor acţionează ca un sistem dinamic, în permanentă mişcare, la care societatea trebuie să se adapteze continuu. În acest caz, o societate modernă trebuie să ofere atât produse, cât şi servicii de calitate superioară, care să-i confere o poziţie superioară în sectorul său de activitate. Atingerea performanţei economice de către o societate modernă presupune stabilirea de la bun început a unei strategii referitoare la structura, cantitatea şi calitatea producţiei ce urmează a fi obţinută, procesele tehnologice ce vor fi aplicate, modul şi nivelul de utilizare al progresului tehnic, nivelul productivităţii şi al costurilor de producţie, al gradului de eficienţă al folosirii mijloacelor fixe, cu precizarea exactă a nivelurilor acestora în bugetul de venituri şi cheltuieli. Un sector relativ nou introdus în Romania îl reprezintă activităţile de catering care pot fi introduse în categoria “alimente-servicii”, la fel ca şi restaurantele. O firmă de catering este practic, un restaurant mobil. Activităţile de catering reprezintă un serviciu relativ recent introdus în economia de piaţa din România. Ele presupun realizarea şi transportul preparatelor alimentare la sediul beneficiarilor. Cateringul poate fi de două categorii: - cateringul industrial - cateringul pentru evenimente (festiv)

3

Serviciile de catering includ livrarea la domiciliu a meniului comandat, eventual a băuturilor, asigurarea prânzului la serviciu (cateringul industrial) şi organizarea meselor festive sau doar prepararea mâncărurilor (cateringul festiv). Multe firme nu practică livrarea la domiciliu, mai ales când comanda este mică, din două motive: nu asigură un profit mare imediat şi nu există suficiente cereri pentru a justifica deplasările. Sistemul de comandă clasic este simplu: un telefon, o intâlnire pentru stabilirea condiţiilor contractuale (doar pentru cateringul industrial şi festiv) şi livrarea produselor. Societatea analizată în capitolele urmatoare, S.C. “M.F.S.” S.R.L. desfasoară ambele categorii de catering, accentul punandu-se pe cel industrial, realizând meniurile pentru cursele aeriene, interne şi internaţionale. În capitolele urmatoare mi-am propus să analizez performanţa economică la S.C. “M.F.S.” S.R.L., evidenţiată prin intermediul indicatorilor de exprimare a performanţei economice, dar şi prin evaluarea utilizării resurselor umane şi a activităţii economicofinanciare. În finalul lucrării sunt prezentate metodele de creştere a performanţei economice, precum şi efectele aplicării acestora. Primul capitol prezintă pe larg conceptul de performanţa economică şi indicatorii de măsurare a acesteia, precum şi funcţiile profitului. Capitolul al doilea vă aduce la cunoştinţă factorii care influenţează creşterea eficienţei economice în societăţile multinaţionale, în general şi în cele din industria alimentară, în special. În capitolul al treilea sunt prezentate datele societăţii precum şi încadrarea cu forţa de muncă şi cunoaşterea partenerilor săi de afaceri precum şi produsele pe care societatea le realizează. De asemenea se realizează şi o analiză-diagnostic a societăţii pe baza căreia se vor prezenta căile de creştere a performanţei economice, precum şi rezultatele obţinute pe baza acestor căi aplicate la nivelul societăţii. Căile de creştere au caracter intuitiv, ele nefiind puse în practică în momentul actual.

4

productivitatea muncii naţionale. nu se poate obţine decât dacă se scade producţia. toate modalităţile prin care o firmă îşi poate mări productivitatea factorilor de producţie.Capitolul I Modalităţi de evaluare a performanţei economice 1. pentru determinarea eficienţei economice. Conceptul de eficienţă economică asociază şi alte elemente de judecată. La nivel microeconomic. când este imposibil să se măreasca volumul producţiei unui bun fără a se micşora cantitatea produsă dintr-un alt bun. iar uneori chiar eronat: structura resurselor consumate şi structura rezultatelor obţinute pot da timpul acţionează asupra eficienţei ca un factor care pune în valoare o indicii de o importanţă esenţială în adoptarea deciziilor cu caracter economic. 5 . Compararea efectelor cu eforturile. când o producţie suplimentară dintr-un anumit bun. Folosirea resurselor economice pentru producerea bunurilor economice este considerată o activitate eficientă dacă producţia se obţine cu cel mai redus cost de producţie. scădea costurile sau îşi poate imbunatăţi calitatea bunurilor sunt căi concrete de creştere a eficienţei economice. eficienţa economică are ca formă principală de apreciere rentabilitatea firmei.1. variantă cercetată. cea mai semnificativă faţetă a eficienţei economice o constituie calitatea efectelor. reprezintă însă numai o formulă de principiu. iar la nivel macroeconomic. O activitate eficienţa se caracterizează prin rezultate dintre cele mai bune. Eficienţa economică reflectă o stare a activităţii economice determinată de un anumit consum de resurse pentru obţinerea unui anumit bun economic. Este normal ca un procedeu tehnologic să fie preferat altuia dacă procesul de producţie se petrece intr-un interval mai scurt. fără de care eficienţa ar fi definită incomplet. în condiţiile unor resurse limitate. pentru un alt bun economic. în condiţiile unui cost de oportunitate minim pentru fiecare bun obţinut. ceea ce inseamnă că societatea va beneficia mai devreme de efectele sale utile. În condiţiile unor resurse limitate şi a unor nevoi nelimitate. Conceptul de performanţa economică Eficienţa economică reprezintă caracteristica activităţii economice la nivel micro şi macroeconomic aflată pe orice punct de pe frontiera posibilităţilor de producţie.

cât şi de performanţa managementului în toate sferele activităţii acesteia şi în special în plan economico-financiar. o situaţie a modificărilor poziţiei financiare. un cont de profit şi pierdere. a utilajelor şi echipamentelor. Un set de situaţii financiare. Dacă. Performanţele ridicate în producţie echivalează cu eficienţa atunci când sunt obţinute în condiţiile unei utilizări raţionale.produsele obţinute trebuind să fie de performanţe ridicate. inclusiv situaţii financiare consolidate cuprinde: un bilanţ. Performanţa economică depinde de gradul de înzestrare cu resurse ale societăţii. (situaţia fluxurilor de trezorerie sau situaţia fluxurilor de fonduri). într-un regim economic. forma de proprietate sau obiectul de activitate. Mai exact costurile urcă vertiginos şi profiturile scad. performanţele ridicate sunt obţinute prin suprasolicitarea utilajelor şi echipamentelor. 6 . Accepţiunea noţiunii de eficienţa se intâlneşte în practică. cu timpul. în creştere. de o deosebită utilitate pentru societate la momentul considerat. rezultate dintre cele mai mari • efecte cât mai mari în raport cu resursele alocate sau consumate. sporirea producţiei este insoţită de costuri reduse şi profituri mari. dimpotrivă. precum şi în studiile de specialitate. Performanţa economică a societăţii are o sferă largă de cuprindere. Câştigul obţinut sub forma sporului de produse este anihilat prin pierderile uzurii accentuate premature. în două sensuri: • performante. în esenţă reflectând raportul dintre efecte şi eforturi. Performanţa reprezintă modalitatea superioară de exprimare a competitivităţii unei activitaţi. indiferent de forma juridică. Obiectivul situaţiilor financiare este furnizarea de informaţii referitoare la poziţia financiară. cu mijloacele materiale şi financiare investite pentru o anumită afacere pe fondul progresului stiintifico-tehnic şi ecologic. Astfel. Cadrul general se aplică tuturor întreprinderilor. performanţa şi modificările poziţiei financiare. rezultatul administrării întreprinderii şi modul de gestionare a resurselor. Performanţa se află în stransă legatură cu profesionalismul societăţii. politici contabile şi note explicative. având consecinţe negative (uzura accelerată şi ivirea unor dereglări în funcţionare) nu avem de-a face cu eficienţa.

Structurile situaţiilor financiare: • Structurile bilanţului sunt:  Activele  Datoriile şi capitalul propriu • veniturile Structura contului Profit şi Pierdere. generează informaţii privind capacitatea întreprinderii de a genera numerar sau echivalente ale numerarului. legată în mod direct de evaluarea performanţei. şi performanţa pe baza contului profit şi pierdere. Poziţia financiară se determină pe baza informaţiilor din bilanţ. performanţa şi modificările poziţiei financiare. finanţare şi investiţie în perioada de raportare. sunt cheltuielile şi 7 . Poziţia financiară a întreprinderii este influenţată de: • • • • Aceste informaţii sunt utile pentru: • • • • Anticiparea capacităţii întreprinderii de a genera numerar Anticiparea nevoilor de creditare.Poziţia financiară. a şanselor de a primi finanţări în viitor Evaluarea modificărilor potenţiale ale resurselor pe care întreprinderea le va controla în viitor Posibilitatea întreprinderi de a genera fluxuri de trezorerie Resursele economice pe care le controlează Structura sa financiară Lichiditatea si solvabilitatea Capacitatea de adaptare la mediu Informaţii privind modificările poziţiei financiare a întreprinderii sunt utilizate în evaluarea activităţii sale de exploatare.

redevenţe. Definirea elementelor de venituri şi cheltuieli • Veniturile constitiuie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de intrări sau creşteri ale activelor ori descreşteri ale datoriilor. datoriile şi capitalul propriu.Elemente legate direct de evaluarea poziţiei financiare sunt : activele. Venituri Definiţia veniturilor include atât venituri din activitatea curentă cât şi câştiguri din orice alte surse: vânzări. comisioane. dobânzi. 8 . dividende. altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acţionari. Activele sunt definite astfel: • Un activ reprezintă o resursă controlată de întreprindere. • Cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice. altele decât cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor. rezultat al unor evenimente trecute şi de la care se aşteaptă să genereze profituri economice viitoare pentru întreprindere • O datorie reprezintă o obligaţie actuală a întreprinderii ce decurge din evenimente prezente şi prin decontarea căreia rezultă o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice. etc. Câştigurile reprezintă creşteri de beneficii economice şi ca urmare prin natura lor nu diferă de venituri. chirii. şi care se concretizează în creşteri ale capitalului propriu. pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor ori creşteri ale datoriilor şi care se concretizează în reduceri ale capitalului propriu. • Capitalul propriu reprezinta interesul rezidual al acţionarilor în activele unei întreprinderi dupa deducerea tuturor datoriilor sale.

elementul nu va fi recunoscut în bilanţ sau în contul Profit şi Pierdere. când nu poate fi realizată o estimare rezonabilă. nerecunoaşterea acelui element nu poate fi corectată nici prin prezentarea politicilor contabile folosite. Un element care corespunde definiţiei unei structuri a situaţiilor financiare trebuie recunoscut. care ar trebui plătită daca acelaşi activ sau unul asemănător ar fi achiziţionat în prezent. datoriile se înregistrează la valoarea ce se aşteaptă a fi plătită pentru a stinge datoriile (impozitul pe profit)  Costul curent – activele se înregistrează la valoarea în numerar sau în echivalente ale numerarului.Definiţia cheltuielilor include pierderile precum şi acele cheltuieli generate de activitatea curentă a întreprinderii Recunoaşterea structurilor financiare Recunoaşterea semnifică încorporarea în bilanţ sau în contul Profit şi Pierdere a unui element care îndeplineşte criteriile de recunoaştere. în cazul în care: • • Este probabil ca orice beneficiu economic viitor să fie asociat să intre sau să iasă din întreprindere Elementul are un cost sau o valoare care poate fi evaluată în mod credibil. necesară pentru a deconta obligaţiile în prezent  Valoarea realizabilă (de decontare a obligaţiei) 9 . Bazele de evaluare utilizate în situaţiile financiare:  Costul istoric – activele se înregistrează la suma plătită în numerar sau în echivalente de numerar sau la valoarea justă din momentul cumpărării. datoriile se înregistrează la valoare neactualizată în numerar sau în echivalente de numerar. nici prin note sau informaţii suplimentare. Evaluarea structurilor situaţiilor financiare este procesul prin care se determină valorile la care structurile financiare vor fi recunoscute în bilanţ şi în contul Profit şi Pierdere.

care trebuie plătită pentru a achita datoriile potrivit cursului normal al afacerilor Valoarea actualizată  Activele se înregistrează la valoarea actualizată a intrărilor de numerar.  Datoriile se înregistrează la valoarea actualizată a intrarilor şi ieşirilor de numerar. care se aşteaptă să fie recunoscute pentru a deconta datoriile. potrivit cursului normal al afacerilor. care urmează a fi generata de derularea normală a activităţii întreprinderii. se foloseşte noţiunea de capital financiar. Activele se înregistrează la valoarea în numerar sau în echivalente ale numerarului care poate fi obţinută în prezent prin vânzarea normală a activelor. se obţine profit dacă valoarea financiară (monetară) a activelor nete la sfârşitul perioadei este mai mare decât valoarea financiară a activelor la  10 . Aceste concepte conduc la: a) Menţinerea capitalului financiar – conform acestui concept.  Datoriile se înregistrează la valoarea lor de decontare – aceasta reprezentând valoarea neactualizată. Conceptul de capital şi de menţinere a nivelului capitalului Conceptul de capital • • • • • Conform conceptului financiar capitalul este sinonim cu activele nete sau cu capitalul propriu al întreprinderii Conform conceptului fizic capitalul reprezintă capacitatea de producţie a întreprinderii exprimată în unităţi naturale (cantitative) Conceptul de capital fizic se adoptă dacă principala preocupare a utilizatorului situaţiilor financiare este capacitatea de exploatare a întreprinderii Dacă se urmăreşte menţiunea capitalului investit.

indică nivelul de fructificare economică şi financiară a capitalului utilizat.perspectiva falimentului devine un factor care determină analizarea resurselor pentru asigurarea unei dezvoltari raţionale. cât mai ales o creştere a rezultatelor. în timpul perioadei analizate. Concept viu disputat şi deosebit de complex în semnificaţii. Indicatori de exprimare ai performanţei economice Teoria şi practica managerială demonstrează că principalul obiectiv al oricărei organizaţii îl constituie creşterea eficienţei. iar rentabilitatea devine un adevarat barometru pentru aprecierea stării de sănătate financiară a societăţii. accepţiunea largă a eficienţei economice se referă la maximizarea efectelor obţinute în condiţiile minimizării eforturilor.începutul perioadei. uman şi material în acest scop. ceea ce nu presupune o simplă minimizare aritmetică a cheltuielilor. factorul financiar are un rol dominant în procesul de înscriere a eficienţei societăţii pe o traiectorie pulsatorie. după excluderea oricăror contribuţii din partea proprietarilor în timpul perioadei analizate.2. după ce s-a exclus orice distribuire către proprietari şi orice contribuţie din partea lor. În fapt. b) Menţinerea capitalului fizic – se obţine profit când capacitatea fizică productivă (de exploatare) a întreprinderii la sfârşitul perioadei depăşeşte capacitatea fizică productivă de la începutul perioadei. o întreprindere şi-a menţinut capitalul daca la sfârşitul perioadei are un capital egal cu cel de la începutul perioadei. gradul de rezistenţă la faliment fiind dependent de mobilizarea potenţialului financiar. Pentru evaluarea capitalului fizic se utilizează costul curent. În condiţiile trecerii la economia concurenţială. 11 . eficienţa economică este privită în general ca raportul dintre rezultatele obţinute şi consumul de factori de producţie. În termeni generali. orice valoare în plus este considerată profit. între optimul economic şi social. în aşa fel încât să fie evitate contradicţiile între optimul total şi optimurile parţiale. În prezent. 1. Motivul acestei atitudini manageriale este unul strict pragmatic .

Pentru a raspunde dezideratelor sale. funcţiile managementului financiar impun construirea unui sistem de rate ale rentabilităţii care. cantitativi şi calitativi. fizici şi valorici. fiind apreciată ca o adevarată productivitate a capitalului. Activitatea financiară a societăţii poate fi evaluată prin intermediul a trei categorii de rate ale rentabilităţii: rată rentabilităţii comerciale. Măsurarea rezultatelor economice necesită informaţii şi. Eficienţa economică a oricărei societăţi comerciale poate fi masurată pe baza unor indicatori economico-financiari. profitul exerciţiului). adică obţine incasări mai mari decât costul total de producţie. prin structură şi conţinut. dintre care cele mai importante sunt: A.pragul de rentabilitate Pragul de rentabilitate : O firmă desfasoară activitate rentabilă atunci când creează profit. calculul unor indicatori parţiali şi finali. .producţia finită 2. 6. .cifra de afaceri. brut. pe baza acestora. 4. utilizarea ratelor de rentabilitate (construite după modelul indicatorilor de eficienţă raportând efectul la efort) presupune respectarea unor condiţii de bază: formularea unor rate cât mai caracteristice pentru fenomenul studiat.În acest context. 5. Aceştia pot fi grupaţi în mai multe categorii. . rentabilitatea financiară prezintă un interes deosebit. 7. . Indicatori ce reflectă efectele economice (indicatori ai rezultatelor) 1. Rentabilitatea este o formă a 12 . asigurarea comparabilităţii ratelor şi interpretarea prudentă a ratelor. etc.valoarea adăugată.) şi capitalul propriu. . să reprezinte un instrument util şi performant. profitul din activitatea excepţională. profitul din activitatea financiară. rată rentabilităţii economice şi rată rentabilităţii financiare.rezultatul (profitul din exploatare. . Posesorii de capital sunt direct interesaţi de acest indicator deoarece cu ajutorul ratei rentabilităţii financiare se măsoară eficienţa investiţiilor efectuate.profitul net. elementele de calcul ale rentabilităţii financiare vor fi rezultatele obţinute (profit net. Dintre toate. profitul curent al exerciţiului. . Astfel.profitul fiscal. 3.

cheltuielile totale sunt egale cu veniturile totale. Un asemenea prag reprezintă punctul dincolo de care nu se mai obţine profit. deoarece : Creşterea primului termen este profitabilă Creşterea volumlui cheltuielilor constituie un semnal că rentabilitatea încetează. Sub 400 de bucăţi. ceea ce obligă întreprinzătorul să intervină pentru a ameliora starea respectivă Pentru exemplificare. cheltuielile sunt mai mari decât veniturile 13 . Întreprinzătorii sunt preocupaţi să cunoască pragul de rentabilitate. se poate observa că la nivelul producţiei de 400 de bucăţi. Frontiera posibilităţilor de producţie permite formularea unor concluzii importante referitoare la problema alegerii în economie şi cea a costului de oportunitate. facându-şi loc pierderea.eficienţei ce se concretizează în capacitatea firmei de a utiliza frontiera posibilităţilor de producţie în interes propriu. acesta fiind pragul de rentabilitate. Pragul de rentabilitate este dat de egalitatea dintre volumul incasărilor firmei din activitatea depusă şi volumul cheltuielilor efectuate pentru obţinerea încasărilor respective : Venituri=Cheltuieli De la o asemenea egalitate trebuie să pornească activitatea firmei.1. Cunoaşterea acestui prag minim permite întreprinzătorului să stabilească volumul de producţie (dar şi cel de încasări) de la care firma devine rentabilă . Crt 1 2 3 4 5 6 Q 100 200 300 400 500 600 CF 40 40 40 40 40 40 CT 78 73 70 69 60 54 VT 32 40 55 69 75 85 Pornind de la tabelul 1. se poate considera: Tabelul 1. iar rentabilitatea se transformă în pierdere.1 Pragul de rentabilitate Nr. iar întreprinzătorul trebuie să urmarească schimbarile care intervin în cei 2 termeni.

-cheltuieli de exploatare. În figura 1.înregistrându-se pierdere. indirecte.cota de eficienţă a activelor circulante de exploatare (cifră de afaceri. 3.. materiale. .. variabile. Indicatori ce reflectă eforturile economice (indicatori ai cheltuielilor) 1.costurile de producţie pe unitatea de produs. fixe. 5. înregistrându-se profit pentru societate.productivitatea muncii. excepţionale. reflectând schimbarile ce au loc în costurile şi în volumul. 2. valoare adăugată. respectiv 500. La un nivel al producţiei de peste 400 de bucăţi. financiare. valoare adăugată. 4. veniturile sunt mai mari decât cheltuielile. B. din diverse domenii.1 este prezentat nivelul pragului de rentabilitate : 900 800 700 600 500 400 300 200 100 0 Q CF CT VT Pragul de rentabilitate în raport de volumul producţiei şi preţul său are caracter dinamic de la o perioadă la alta.. 14 . profit la 1000 lei active circulante de exploatare).rată de eficienţă a cheltuielilor (cheltuieli totale său grupări la 1000 lei venituri. respectiv cifra de afaceri. profit la 1000 lei mijloace fixe). sortimentul. salariale.. C. pe diferite tipuri de firme. Indicatori ai eficienţei producţiei (indicatori ai utilizării potenţialului) 1.viteza de rotaţie a activelor circulante. . investiţionale etc.rată de eficienţă a mijloacelor fixe (cifră de afaceri.. 2. calitatea producţiei. 600. directe.

Rată lichidităţii curente (Lc): Lc = Active curente Pasive curente Atunci când coeficientul este mai mare decât 2. 1. 2.-rată rentabilităţii sau a profitabilităţii (economică. el arată o bună lichiditate pentru societate. Solvabilitatea financiară (Sf) : 15 . 4. Rată datoriilor (Rd). Bonitarea exprimă performanţa financiară a agenţilor economici. comercială. Sg= Active total Pasive total 3. indică ponderea datoriilor pe termen mediu şi lung în capitalurile proprii. Indicatori financiari Aceşti indicatori se utilizează în analiza financiară şi permit stabilirea bonităţii societăţii (firmei). 2. Printre cei mai semnificativi indicatori financiari (de bonitate) sunt: 1) Indicatori de lichiditate care arată dacă societatea are sau nu disponibilităţi pentru plata la termen a datoriilor. Rs= Credite pe term mediu si lung Capital propriu O rată de solvabilitate de 35-50% este un indiciu al efortului depus de societate pentru utilizarea corespunzatoare a capitalului propriu. a capitalurilor etc. indică ponderea datoriilor în total active fixe şi circulante. exprimă capacitatea unei societăţi de a-şi onora obligaţiile faţă de terţi pe seama activelor sale. Rată lichidităţii imediate (Li): Li = Active curente . Rată de solvabilitate (Rs). financiară. Rd= Total datorii x100 Total active Nivelul indicatorului cuprins între 35% şi 40% este satisfacator pentru societate. 2) Indicatori de solvabilitate: 1. Solvabilitatea generală (Sg). D.Stocuri Pasive curente Acest coeficient trebuie să fie superior indicelui 1.6.).

Durata medie de stocare (Sz) : Sz= Stocuri Vanzari zilnice Cifra de afaceri Active fixe 3. Rata autonomiei financiare (Af) : Af= Capital propriu Capital permanent Nivelul normal se află între 50-75%. Viteza de rotaţie a stocurilor (Vrs): Vrs= Cifra de afaceri Stocuri 2. a producţiei. a mărfurilor. reflectă modul în care s-a realizat gestiunea activelor fixe şi circulante. 2. Gradul de îndatorare (Gi) : Gi= Pasive total (datorii) Capital propriu Valoarea subunitară a indicatorului arată că societatea are independenţă financiară. 1.Sf = Capital propriu Cifra de afaceri cuprinsă între limitele 0. Rata de finanţare a activelor circulante (Rfac) : Rfac= Fond de rulment Active circulante Fondul de rulment rezultă din scăderea activelor fixe (imobilizări corporale) din capitalul permanent (capital propriu plus credite pe termen mediu şi lung).Rotaţia activului total în cifra de afaceri (Ratcca) : 16 . Indicatori de gestiune. a resurselor materiale şi financiare etc.35-0. Rotaţia activelor fixe în cifra de afaceri(Rafca): Rafca= 4. 3. Durata medie de recuperare a creanţelor (Dmrc) : Dmrc= Decontari totale Vanzari zilnice 5.50% arată o pondere Solvabilitatea corespunzătoare a capitalului propriu în cifra de afaceri. 3) Indicatori ai echilibrului financiar 1.

unii întreprinzători îşi restrâng sau chiar abandonează unele activităţi cu profit mai mic şi amplifică sau chiar iniţiază alte activitaţi cu profit mai mare. Rata rentabilităţii financiare (Rrf) : Rrf= 3. Mp= Profit net x100 Cifra de afaceri Profit net x100 Capital propriu 2. ramuri şi subramuri în scopul găsirii celor ce oferă cel mai mare avantaj. Rata rentabilităţii activelor totale (Rrat) : Rrat= Profit brut x100 Active totale Profit brut/net x100 Ch aferente cifrei de afaceri 5.Ratcca= Cifra de afaceri Activ total Cifra de afaceri Active circulante 6. Marja de profit (Mp) .Analiza economico-financiară a firmei. În acest scop. Rata rentabilităţii resurselor consumate (Rrrc) : Rrrc= 6. 2000 17 . Rata rentabilităţii generale (Rrg) : Rrg= Profit net x100 Cheltuieli totale Importanţa ratei rentabilităţii1 : Importanţa ratei rentabilităţii pentru societate este deosebit de mare şi se manifesta pe diverse planuri : 1) Rata rentabilităţii favorizează orientarea structurii producţiei pe produse. Rata rentabilităţii economice (Rre) : Rre= Profit net x100 Capital permanent 4. 1 Iosif. Tribuna Economică. Gh.Rotaţia activelor circulante în cifra de afaceri (Racca) : Racca= Ratele (indicatorii) de rentabilitate 1. Bucureşti.

3) Rata rentabilităţii contribuie la intărirea interesului întreprinzătorului pentru diferenţierea produselor. informaţia. se procedează la lichidarea societăţii falimentare. etc pe lângă mijloacele tradiţionale. iar în industria alimentară prin introducerea "alimentelor-servicii". realiste. de rentabilizare nu dau rezultatele scontate.) sau din cauze exogene (exterioare). conjuncturii pieţelor pe care ei acţioneaza. respectiv capacitatea acesteia de a produce un anumit profit. Riscul poate proveni din cauza unor factori endogeni (evaluări greşite. Pe baza unui numar mare de indicatori financiari pot fi apreciate laturi diferite ale bonităţii societăţii (performanţa financiară). Falimentul este situaţia prin care sunt indepărtaţi din câmpul acţiunii economice subiecţii necompetitivi. stă la baza elaborării programelor de producţie. Cunoaşterea performanţei economice a societăţii. 4) Rata rentabilităţii favorizează segmentarea pieţei şi diferenţierea strategiilor concurenţiale. Orice relaţie comercială a societăţii implică un risc. se poate ajunge la faliment. prin evoluţia propriei activităţi a întreprinzătorilor. a organizării şi functionalităţii fluxurilor materiale şi financiare. comercializare şi financiare ale firmei. ca şi analiza unor informaţii despre bonitatea partenerilor de afaceri. Când măsurile de asanare. modernizării design-ului. 18 . dezvoltării service-ului. ea se poate obţine printr-o gestiune corespunzătoare a activităţii economice. Informaţiile despre performanţa economică şi bonitatea societăţilor pot asigura evitarea riscului şi permit luarea unor decizii corecte. În final se poate aprecia capacitatea beneficiara a societăţii. îmbunătăţirii metodelor de vânzare. Altfel. Rentabilitatea este deosebit de importanta. În lupta de concurenţă îşi fac loc tot mai mult mijloace moderne cum ar fi: motivaţia. prin realizarea unor anticipări ştiinţifice. necunoaşterea corectă a potenţialului real propriu etc. având în centrul acesteia modernizarea conceptului de calitate. incapabili să se adapteze stărilor mereu schimbatoare ale realităţii economice. Planul de afaceri sintetizează numeroase decizii privind activităţile de producţie. Se trece la o noua civilizaţie a produselor manifestată în sensul perfecţionării parametrilor tehnico-economici şi ecologici. Intreprinzatorii îşi intăresc autoritatea în privinţa deciziilor referitoare la cantitatea de produse ce o creeaza.2) Rata rentabilităţii stimulează gestiunea prin utilizarea raţională a resurselor. calitatea. în primul rând din cauza unor reacţii neprevăzute şi necunoscute legate de partenerii de afaceri sau de piaţă.

de reducere a costurilor care permit reducerea preţului de vânzare pe piaţă la aceeaşi calitate faţă de alţi producători. artă. fondul pentru perfecţionarea salariaţilor. idei pe care cel care conduce societatea le asimilează şi le pune în practică. fondul de premiere şi altele. Managerii societăţilor agroalimentare stabilesc. fondul de rezervă. Căile de maximizare a profitului în managementul performant sunt stabilite de manageri în funcţie de perioada urmarită. profitul este rezultatul2:  Inovaţiei. fondul pentru activitaţi social-culturale. Bucureşti. mai ales pe seama calităţii. şi se referă la:  Căile  Căile de creştere a veniturilor prin creşterea producţiei şi a preţurilor de vânzare. în funcţie de strategia adoptată. care diferă de la o perioadă la alta. Modul de utilizare a profitului net reprezintă una din deciziile foarte importante ale conducerii strategice a societăţii. respectiv efortul de conducere care imbină cunoştinţele ştiinţifice cu talent. scurtă sau lungă. reflectată prin ideile managerului său ale specialiştilor. În condiţiile unui management performant. pricepere.3. O parte din profitul net stă la baza formării fondurilor principale ale societăţii agricole: fondul de dezvoltare.-Abordari moderne în managementul şi economia Gheorghe. repartizarea profitului net pentru fondurile de dezvoltare a societăţii din partea destinată cointeresării salariaţilor societăţii şi acţionarilor (dividende).  Managementului. Bucureşti.1. 1999 organizatorica. care se referă la capacitatea compartimentului de marketing de a organiza şi desfaşura o vânzare de succes a produselor şi serviciilor. Principalele funcţii ale profitului3 sunt: 2 Nicolescu O. Editura Economică. Ana– Profitul.  Speculaţiei comerciale. Profitul – scopul activităţii economice Obţinerea profitului reprezintă scopul oricarui agent economic. El propune o strategie prin care activitatea societăţii pe care o conduce să fie profitabilă. Lung I. Editura Economică. dar reflectă previziunea managerului. 2003 3 19 .

Eficienţa economică este influenţată de o serie de factori care pot fi clasificaţi după anumite criterii4. el generează şi imprimă tuturor participanţilor un spirit de economisire care se transmite de la nivelul conducerii pana la ultimul angajat al societăţii. a dezvoltării societăţii.1 Factori de influenţă ai eficienţei economice în societăţile multinaţionale Experienţa economică arată că incasările iniţiale înregistrate din desfacerea bunurilor produse de o firmă nu se ridică la nivelul costurilor totale de producţie. C. b) Funcţia de creştere.a) Funcţia de motivare. firma desfaşurând o activitate nerentabilă până la un anumit punct al volumului de producţie.II Factorii care influenţează eficienţa economică 2.Management. Astfel. După modul cum acţionează în vederea asigurării creşterii eficienţei economice : 1) 4 Factori cu acţiune directă : Rusu. se confirmă faptul că rentabilitatea este o mărime variabilă în timp şi spaţiu. care pune astfel în evidenţă că profitul net stă la baza creşterii producţiei. şi anume : I. în funcţie de un sistem de factori ce o influenţează şi de care managerul trebuie să ţină seama. c) Funcţia de control asupra activităţii economice a societăţii agricole: profitul reprezintă un barometru. . pentru ca investiţiile au la baza acumulările. Editura Expert. Bucureşti. 1993 20 . indicând nu doar eficienţa. Cap. a apariţiei de noi societăţi. ci şi nivelul acesteia permiţând efectuarea de comparaţii şi analize cu perioade precedente ale societăţii. profitul stimulând iniţiativa economică a proprietarilor şi a managerilor şi contribuind astfel la stimularea producţiei de bunuri agroalimentare şi servicii.

crearea unor condiţii favorabile de muncă şi viaţă. organizare şi Promovarea progresului tehnic Perfecţionarea structurală a activităţii de comerţ capitalului fix utilizat în procesul de producţie programare a producţiei       2) Factori cu acţiune indirectă : Modernizarea activităţii societăţilor situate în ramurile conexe Ridicarea calitaţii materiilor prime Creşterea performanţelor utilajelor realizate de ramurile furnizoare Reorientarea exigenţelor consumatorilor Creşterea gradului de confort şi de civilizaţie a populaţiei II. După caracterul lor : 1. a productivităţii muncii şi a gradului de prelucrare a materiilor prime 2. industriei exctractive. Factori tehnici – includ măsurile care vizează promovarea progresului tehnic în direcţia creşterii randamentului utilajelor. 4. creditul. Factori economici – includ principalele pârghii economice şi modul de repartizarea a acestora ( preţul. dobânda ) 3. muncă Ridicarea nivelului de pregătire profesională a forţei de    Îmbunătăţirea structurală în sensul creşterii calităţii. bagăţia zăcămintelor care prezintă o importanţă deosebită în domeniul forestiere agriculturii. etc. a Perfecţionarea metodelor de conducere.) 21 . Factori sociali – constituie elemente dinamice de stimulare a creşterii eficienţei economice (cointeresarea materială. fertilitatea. Factori naturali – includ condiţiile de climă.

III. Factorii care conduc la îmbunatăţirea eficienţei economice în industria alimentara Sporirea performanţei în societăţile alimentare poate fi asigurată atât prin maximizarea efectelor economice. asanarea activităţilor nerentabile. din bilanţul contabil şi anexele acestuia. cât şi prin minimizarea efortului depus. Factori specifici – pentru anumite activitaţi ( îmbunătăţirea structurii progresului tehnic) Fiecare factor de influenţă trebuie analizat şi dimensionat încă în faza de proiectare a activităţii economice pentru a se cunoaşte din acest moment gradul de rentabilitate care să fie urmarit pe toata durata activităţii respective. 2. din studii de marketing. La realizarea acestora participă numeroşi factori.2. din analiza bonităţii şi a previziunilor financiare. din investigarea şi evaluarea stării tehnice a societăţii şi a desfasurarii proceselor tehnologice. de exemplu. promovarea progresului tehnic b. În cazul unor şanse reale de redresare economică se elaborează un plan de afaceri detaliat. Informaţiile necesare în vederea măsurării performanţei economice prezente şi previzibile se obţin din contabilitatea analitică. felul de utilizare al lor. Factori generali – aplicaţi oricărui domeniu de activitate. printre care: A. Se urmareşte cât va costa pregătirea şi demararea unei activităţi creatoare de bunuri. din analiza realizării prevederilor bugetului de venituri şi cheltuieli. şansele de a-şi relansa şi stabiliza activitatea economică sau de a intra în faliment. cunoaşterea şanselor societăţii de a deveni competitivă pe piaţă. După sfera de cuprindere: a. Măsuri care participă la maximizarea efectelor economice: 1) Eficienţa utiliării fondurilor fixe:  Creşterea fiabilităţii fondurilor fixe 22 . care sunt resursele disponibile şi cele ce pot fi atrase. care va fi profitul estimat a se obţine şi pragul minim al rentabilităţii. Diagnosticarea activităţii tehnico-productive şi economico-financiare se poate face prin măsurarea performanţelor activităţilor şi pe ansamblul societăţii pentru a gasi soluţii ca aceasta să devina competitivă.

Creşterea numărului muncitorilor direct productivi Creşterea nivelului de calificare a personalului Creşterea timpului disponibil de muncă Cointeresarea morală şi materială a lucratorilor Măsuri care participă la minimizarea efortului necesar creşterii eficienţei: 1. Măsuri ce influenţează organizarea producţiei: Perfecţionarea relaţiilor  Introducerea metodelor moderne 23 de .   Creşterea ponderii fondurilor fixe active Folosirea intensivă şi extensivă a fondurilor fixe Modernizarea şi automatizarea unor procese tehnologice 2) Măsuri ce influenţează folosirea obiectelor muncii: o Reducerea consumurilor specifice o Creşterea gradului de prelucrare a materiilor prime o Aprovizionarea ritmică cu materii prime şi materiale o Reducerea deşeurilor şi eliminarea rebuturilor o Optimizarea mărimii stocurilor o Modernizarea structurii producţiei 3) Măsuri ce influenţează folosirea forţei de muncă: • • • • B. Măsuri ce influenţează organizarea conducerii:  la toate nivelurile ierhice ale societăţii Perfecţionarea conducerii  moderne de conducere Introducerea metodelor  informaţional şi a celui decizional Perfecţionarea sistemului  cu mediul exterior 2.

 Producerea.1 Obiectul de activitate Conform actului constitutiv al S. 24 . “M. potrivit căruia are ca obiect de activitate:  Activitaţi de catering.C.” S.  Prepararea de produse de catering specifice şi vanzarea acestora la bordul mijloacelor de transport aeriene române şi străine.R. activitatea principală a societăţii este realizarea de produse din carne.F.1.  Producerea şi vânzarea de produse de panificaţie şi pentru alimentaţia publică.C. comercializarea en-gross şi en-detail de legume-fructe şi produse alimentare. lansare urmărire producţiei  Perfecţionarea tehnologiilor de calitate şi introducerea de tehnologii moderne  transportului intern  organizării şi desfaşurării controlului tehnic de calitate Perfecţionarea Modernizarea şi a Capitolul III Prezentarea modalităţilor de evaluare a performanţelor la S.S.” S. comercializarea de produse alimentare în restaurante şi alte unităţi comerciale.S.F.L.R.pregătire. programare. “M..  Producerea.1 Descrierea societăţii 3. Societatea are intocmit un statut propriu.L. 3.

reprezentat de 33. Societatea comerciala este mixtă. la data de 31. 3.01% 0. capitalul majoritar aparţine holdingului olandez.S. clienţii şi concurenţii S. Partea productivă se împarte în bucătărie rece. fiecare cu o valoare nominală de 100 lei.65% din numărul total de acţiuni. în întregime subscrise de acţionari. împărţiţi în sectorul direct productiv şi în cel administrativ. cu capital româno-olandez.12.5% 30. având ca obiect principal de activitate activităţile de catering.2 Capitalul social Capitalul social subscris de acţionari este de 3. TAROM detinând doar 30. După cum se poate observa in tabelul 3. “M.84% din numărul acestora. Producţia industriala specifica obiectului de activitate.F.350 mii lei. În subordinea sa.65% 5% 0. Tabelul 3.1 Capitalul social subscris şi varsat Nr. se ocupă cu realizarea meniurilor pentru cursele companiilor aeriene interne 25 . cu 63. acţiuni 21324 1668 1 177 10330 33500 Nr.” S.crt 1 2 3 4 5 Societatea Wakom Holding Aeroportul International Henri Coandă Bucureşti Albert Abela Holding Abela Enterprises Limited TAROM TOTAL Valoarea (mii lei) 2132400 166800 100 17700 1033000 3350000 Ponderea 63.  Aprovizionarea şi comercializarea echipamentelor de catering.1.C.1.3 Furnizorii. Administrator şi director general al Societăţii este Dan Minulescu. Wakom Holding.2009 avea 150 salariaţi.500 acţiuni egale şi indivizibile.84% 3.L. bucătărie caldă şi patiserie-cofetărie.1.R.

De modul de organizare al desfacerii depinde satisfacerea necesităţilor clienţilor cu produsele de care au nevoie. produsele şi cantităţile respective. Clientii S. etc.R. gradinite. se pot asigura servicii de catering prin consumabile. termenele de livrare. sarcinile societăţii cuprind şi probleme legate de formarea lotului de livrarea către beneficiari. şcoli şi chiar în spitale. sau servicii tip restaurant desfasurate în interiorul spitalelor.” S.C.R.L.S. ducând ulterior la creşterea performanţei economice şi. care ulterior sunt aruncate. spatiu.).F. se urmareşte atragerea altor categorii de potenţiali clienţi printr-o politică de promovare intensă şi prin introducerea de noi servicii. Dintre concurenţii ce desfaşoară activităţi de catering de acest fel pot fi amintiţi: o Bucharest Marriott Grand Hotel 26 . Pe langă furnizorii de produse alimentare. Presiunea concurenţiala asupra S.şi internaţionale. a profitului. Pentru perioada urmatoare se urmareşte implementarea activitaţilor de catering industrial în cadrul unor societăţi importante. energie electrica. institutii. de asortarea lor. pentru pacienţi. este practic inexistentă pentru companiile aeriene.L. În contractele economice încheiate sunt stabilite: destinatarii. “M. de ambalare şi de expedierea lor către clienţi. “M. Desfacerea produselor alimentare prin intermediul pieţei reprezintă actul final al activităţii societăţii.S. refacerea fondurilor economice consumate. implicit. Cei mai importanti furnizori ai societatii pot fi analizaţi în anexa numarul 1. În domeniul desfacerii produselor. Pentru realizarea acestor meniuri. nivelul cheltuielilor ocazionate de procesul circulaţiei produselor de la producător la consumator. se foloseşte o gamă diversă de produse alimentare dar şi băuturi alcoolice şi nealcoolice. este Aeroportul Internaţional Henri Coandă. Datorită unui numar destul de redus de clienţi pe care îi are în prezent firma. concurenţă există şi este destul de puternică. acolo unde este posibil. ca principal furnizor de servicii (apa.C. modul de ambalare şi formele necesare pentru expedierea produselor alimentare. În ceea ce priveşte cateringul industrial. pot fi urmariţi în anexa numarul 2.F. furnizate de o multitudine de firme din industria alimentară.” S. În spitale.

pentru a nu se ivi probleme neplacute datorită tradiţiilor interculturale. meniurile au fost înlocuite cu simple sandwich-uri pentru a se elimina costul realizării meniurilor pentru o perioadă scurtă de timp. respectând tradiţiile culinare ale acestora.o o o o o o Bumerang Pizza Casa Ţărănească Restaurant Cramă Pui de Urs Stefany’s Pizza Trocadero Yin – Yang Societăţi de catering există în România. oriunde ar fie. de care nu se despart. De accea şi societăţile de catering trebuie să se adapteze la cultura diferitelor popoare. În ceea ce priveşte preţurile meniurilor. la companiile aeriene arabe nu se servesc meniuri pe bază de carne de porc şi nici băuturi alcoolice. maşinile necesare urcării meniurilor până la nivelul avioanelor. 3. După această dată. pentru toate societăţile de 27 . Tot referitor la meniuri. În cazul achiziţionării de astfel de maşini. pe cursele care durează mai puţin de 60 minute. în ceea ce priveşte meniul. numărul pasagerilor s-a redus semnificativ. aceste societăţi ar constitui un adevarat pericol. dar le lipsesc utilajele. Astfel. Specificul meniurilor internaţionale Este un lucru pretutindeni cunoscut că diferitele popoare au specificul lor culinar. în special după anul 2008.1. Aşa se face că la cumpărarea biletelor de avion se ataşează un formular în care pasagerul este întrebat de preferinţele sale în domeniul culinar.4. la companiile indiene nu se servesc meniurile pe bază de carne de vită. Trebuie respectate toate dorinţele pasagerilor. acestea au scăzut. scăzând totodată şi numărul comenzilor din partea companiilor aeriene.

1%.227 0 5. Cifra de afaceri a avut o variaţie oscilantă. numărul pasagerilor diminuânduse şi totodată şi volumul producţiei realizate. însă în 2009 a crescut cu 15%.331 0 6.768 48 4. Astfel.716 2007 22.586 28 .2. Cifra de afaceri reprezintă veniturile încasate de societate în urma vânzării produselor sau prestării serviciilor.972 4. a scăzut cu 7% faţă de 2006. Această modificare s-a datorat.345 2009 28.2 Evolutia indicatorilor rezultatelor . Tabelul 3.764 4.128 6. Aceasta se obţine prin îmulţirea preţului de vânzare cu cantitatea vândută.491 4. după cum se poate observa în tabelul 3.catering din întreaga lume.443 6. 3.475 3.114 0 6. în cazul societăţii analizate. iar în 2008 a scăzut cu doar 0. în anul 2007.mii lei - Nr.114 4.491 0 5.816 0 4.428 5.013 102 6. Crt 1 2 3 4 5 6 7 Denumire Cifra de afaceri Rezultatul din exploatare Rezultatul financiar Rezultatul curent Rezultatul excepţional Rezultatul brut Rezultatul net 2006 24. incasările acestor societăţi au fost reduse considerabil pentru o bună perioadă de timp. cu numărul de meniuri.2 Analiza indicatorilor de rezultate şi de eficienţa economică Din indicatorii rezultatelor fac parte:     Cifra de afaceri Rezultatul Profitul net Pragul de rentabilitate În continuare se analizează evoluţia acestora de-a lungul celor 4 ani.414 2008 24.399 91 5. în mare masură evenimentelor din 2008.

Rezultatul din exploatare. iar în 2008 cu 481 mii lei. drept dovadă că societatea desfasoară o activitate profitabilă. În 2009 a crescut cu 142 mii lei faţă de 2006. în 2007 şi 2008 mai mic decât cel din primul an. În 2009 a scăzut cu 2% faţă de 2006. Cu toate că s-au înregistrat fluctuaţii se poate observa că veniturile din exploatare sunt mai mari decât cheltuielile.1 Evoluţia rezultatelor societăţii Rezultatul brut. a fost în anul 2006 acelaşi cu cel din exploatare. însă în 2009 a cunoscut o evoluţie ascendentă. iar în 2008 cu 12%. Rezultatele de exploatare. excepţionale sunt prezentate grafic. este reprezentat de profit. financiare. obţinut ca diferenţa între veniturile totale şi cheltuielile totale. 3. este reprezentat de profit. În 2007 faţă de 2006. astfel: 7000 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 o 2006 2007 Ani 2008 2009 Rezultat din exploatare Rezultat financiar Rezultat excepţional Fig.497 mii lei. În 2007 a scăzut cu 1. rezultatul curent a scăzut cu 21%. obţinut ca diferenţă între veniturile din exploatare şi cheltuielile din exploatare. ca atare rezultatul excepţional este 0. În ultimii trei ani nu s-au înregistrat nici venituri excepţionale şi nici cheltuieli excepţionale. datorită inexistenţei rezultatului financiar. Rezultatul curent obţinut din însumarea celui din exploatare cu cel financiar. faţă de acelaşi an 2006. 29 .

3. Tabelul 3.mii lei - 2006 18.3 Cheltuieli totale VA L O R I 4. Tot ceea ce depăşeşte pragul de rentabilitate reprezintă profit pentru societate. iar ceea ce este sub acest prag este reprezentat de pierdere. 3.414 Rezultat net 5.215 30 .586 2008 Ani 2009 Fig.115 impozitului pe profit. în care sunt reprezentati cei doi indicatori ai efectelor. iar în anul 2008 cu 8% faţă de acelaşi an. Dinamica profitului brut şi a celui net se poate observa în figura 3. În situatia societăţii analizate.Rezultat brut 7000 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 2006 2007 5.345 4.944 2009 20. în toţi cei 4 ani.972 4. veniturile au fost mai mari decât cheltuielile. Acest lucru poate fi observat în tabelul 3. Pragul de rentabilitate este dat de egalitatea dintre volumul incasărilor firmei din activitatea depusă şi volumul cheltuielilor efectuate pentru obţinerea încasărilor respective. În anul 2009 a scăzut cu 3% faţă de 2006.716 4.491 6.475 3.2 Dinamica rezultatului brut şi a celui net La sfarşitul exerciţiului financiar se calculează profitul net în urma plăţii Analiza cheltuielilor şi a veniturilor . societatea înregistrând profit.818 2007 18. Creşterea faţă de anul 2007 s-a datorat în principal redresării numarului curselor şi creşterii numărului de pasageri. Acesta s-a diminuat în anul 2007 cu 28% faţă de 2006.411 2008 19.2.

în dorinţa diminuării costurilor. a gradului de valorificare a materiilor prime. Deţine.790 22. Aspectele principale ale activităţii de prognoza sunt:  Evaluarea cererii de consum în viitor la produsele alimentare şi modul în care se cere asigurarea acestora (cantităţi. interpretate şi prelucrate prin metode ştiinţifice.3 Căi de creştere a performanţei economice adoptate de societate Societatea îşi desfaşoară activitatea în principal din urma serviciilor furnizate pentru companiile aeriene. unele dintre companiile aeriene. În cadrul aeroportului societatea deţine monopol în ceea ce priveşte furnizarea platourilor cu mâncare. de asemenea şi restaurantele din cadrul Aeroportului Internaţional Henri Coanda.  Tendinţe privind posibilitatea de asigurare cu materii prime şi materiale agroalimentare.3. perioade de livrare. sortimente. dacă nu se iau măsurile necesare de creştere.Venituri totale 24. care reprezintă prognoza desfacerii. veniturile societăţii vor urma un trend descendent. a metodelor şi echipamentelor de fabricare a produselor. Însă. condiţii de transport şi păstrare. Drept urmare. 31 . au renunţat la serviciile furnizate de societatea de catering si anume cele care efectuează curse pe durate mai mici de 2 ore. reprezintă o condiţie principală a reuşitelor ulterioare. etc.  Perspectiva de perfecţionare a procedeelor tehnologice. care reprezintă prognoza aprovizionării.1 Prognoza dezvoltarii Stabilirea raţională şi din timp a viitorului societăţii.435 25. pe care desfaşurarea viitoare a evenimentelor să o confirme în mare parte. fundamentarea acestuia pe elemente realiste.885 25. reprezentând prognoza dezvoltării şi a cercetării industriei alimentare.012 3. etc). 3.

randamente.440 1. nivelul cheltuielilor. gradiniţe sau chiar spitale.147. consumuri. producându-se doar 3800 porţii/zi. În prezent.397.4 se poate prognoza producţia pentru anii următori.3. 3.214 1. şcoli.numărul de ani 32 . etc) care formează prognoza economică a industriei alimentare.4 Producţia totală în perioadă 2006 -2009 Anii 2006 2007 2008 2009 Producţia totala 1. institutii. capacitatea de producţie este de 5000 porţii/zi.247. ar putea presta activităţi de catering industrial. Modificările ce decurg din schimbarile ce vor interveni pe diferite planuri asupra indicatorilor economici ai producţiei alimentare (niveluri de productivitate.779 Prognozarea producţiei pentru următorii ani se poate realiza folosind metoda sporului mediu: ∆= yn − y0 n −1 Yn – producţia ultimului an Y0 – producţia primului an n. Tabelul 3. Pornind de la producţia totală prezentată în tabelul 3. preţuri de vânzare. De exemplu.682 1. însemnând realizarea de meniuri pentru diferite firme.  Creşterea producţiei în vederea acoperirii capacităţii de producţie.2 Căile de creştere a performanţei economice În vederea creşterii veniturilor.030. societatea poate acţiona prin urmatoarele modalităţi:  Diversificarea domeniului de activitate prin pătrunderea pe noi pieţe.

866 porţii Y2012 = 1.3: Y2010 = 1. 30 Acest spor de producţie urmează a fi realizat ca urmarea a intorucerii de noi utilaje.882 porţii/zi .731.779+ (6-1)*83.779+ (7-1)*83. s-au obţinut urmatoarele valori. reprezentate grafic în figura 3.147.521 porţii de la un an la celalalt. În tabelul 3.397.682 1.387 porţii Y2013 = 1.779+ (5-1)*83.397. 2012 şi 2013 producţia va intra pe un trend crescator.909 porţii După cum se poate observa.521=1.648.397.521=1.898.440 1.521=1. Acţionarul majoritar urmeaza a investi în România in baza de mijloace fixe existenta in societatea românească.500 porţii/zi. utilaje provenite din Olanda.779+ (4-1)*83.030. cu o dinamică de 83. capacitatea de producţie de 5000 porţii/zi nu este valorificată la maxim: An 2009: 1397779 = 116.247.5 poate fi urmarită evoluţia viitoare a producţiei.521 porţii 4 −1 3 Yk = yn + (k-1) ∆ În urma calculării sporului mediu al producţiei.521=1.214 1.5 Evolutia producţiei viitoare Anii 2006 2007 2008 2009 Producţia totala 1. 2011.397.344 porţii Y2011 = 1. iar in 2010: 1. Cu toate că producţia totală a crescut.∆= 1397779 − 1147214 250565 = = 83.397.481 porţii/luna 12 116481 = 3.815.779 33 . conform valorilor de mai sus: Tabelul 3.648. în anii 2010.344/365= 4.

000 500.344 1. în condiţiile obţinerii unor produse de calitate superioară.214 Producţia realizată Fig. Robotizarea.815.2010 2011 2012 2013 1. automatizarea reprezintă coordonate ale progresului tehnic contemporan. 34 .387 1.866 1.500. porţii 1.030. promovarea noilor tehnologii. promovarea noilor tehnologii. pregătirea şi perfecţionarea resurselor umane.898. se pot elimina timpii morţi şi se poate asigura continuitatea procesului de producţie.000 Nr. În aceasta privintă o mare influenţă o are introducerea de linii automatizate. creşterea rentabilităţii.909 Producţia totală 2.000 0 2006 2007 2008 2009 Anii 2010 2011 2012 2013 1.387 1. Acestea atrag sporirea producţiei şi implicit a productivităţii.3 : Evoluţia producţiei Producţia prognozată Dintre căile cele mai importante de creştere a productivităţii. Prin pătrunderea ştiinţei şi a cercetării ştiinţifice în toate activităţile se poate creşte nivelul ritmului etapelor. robotizarea proceselor de producţie de grade diferite. 3. automatizarea. înnoirea tehnologiilor de producţie.440 1.682 1.909 1.397.344 1. realizarea de sisteme de grade diferite de complexitate şi creşterea prelucrării automate a informaţiilor.731.648.779 1. perfecţionarea organizării producţiei şi a muncii.731. realizarea de economii.648.000. 1.247.000.147.898. Acest lucru se poate realiza prin combinarea sistemelor informatice cu cele electronice. deoarece se obţin sporuri de producţie mai mari cu aceleaşi cheltuieli.815.000 1.866 1. pot fi enumerate : robotizarea.

3. toate acestea putând conduce la reducerea volumului de muncă. executarea sarcinilor să fie mai bună. perfecţionarea activităţii de transport intern şi depozitare reprezintă doar câteva dintre metodele de perfecţionare a producţiei. cât şi receptivitatea. imbunătătirea activităţii de reparaţie şi întreţinere. Asigurarea unor fluxuri continue de fabricaţie. Pe baza activităţii de perfecţionare. randamentul în muncă al celor ce au participat ar trebui să crească. îmbunătăţirea calităţii produselor. acesta ar trebui să fie ″ performanţa″ . creşterea disponibilităţii faţă de societate. în vederea reducerii consumului de materii prime şi energie. de valorificare superioară a potenţialului creativ şi anticipativ al omului. normarea muncii. Ca urmare a parcurgerii unui proces de pregătire. folosirea raţională şi incărcarea optimă a mijloacelor de producţie. 4. concentrându-se şi descoperirile ştiinţei şi ale progresului tehnic în vederea sporirii calitative. cu caracter dinamic şi de continuitate realizat de managerii de producţie. În urma participării la programul de perfecţionare. Presupune adoptarea unui set de măsuri organizatorice cu privire la desfăşurarea procesului de muncă. cantitative şi structurale a producţiei. Dependente de acestea sunt viteza de adaptare la nou. Studiile de economie au pus în evidenţă contribuţia importanţei pe care pregătirea şi perfecţionarea personalului o au la creşterea producţiei. iar ca un cuvânt definitor. sincronizarea efectuării în timp a diferitelor operaţiuni. personalul mai capabil în realizarea sarcinilor primite dobandeşte noi abilităţi. se urmăreşte dacă participanţii au dobândit cunoştinţele prezentate. prin care se urmăreşte utilizarea maximă a factorilor de producţie. care se resimt pe termen lung pe mai multe planuri.2. Îmbunătăţirea organizării muncii se poate realiza prin cooperarea în producţie. creşterii vitezei de lucru şi ridicării 35 . Înnoirea tehnologiilor de producţie urmăreşte creşterea capacităţilor de producţie existente prin îmbunătăţirea parametrilor tehnico-funcţionali. Pregătirea şi perfecţionarea resurselor umane are efecte de lungă durată. organizarea timpului de lucru şi a locurilor de muncă. ducând la o sporire a acesteia cu 15-20%. Efectele directe ale pregătirii personalului sunt observate în creşterea productivităţii. precum şi reintegrarea rapidă a resurselor umane în alte activităţi. Perfecţionarea organizării producţiei şi a muncii reprezintă un proces complex. Formarea profesională şi perfecţionarea continuă reprezintă calea principală de autovalorificare şi dezvoltare a factorului uman.

am ales folosirea metodei indicelui mediu.02 = 20620 Ch2011 = Ch2009 ∗ I2 = 20215*1. Cheltuielile se pot prognoza pe baza celor înregistrate în anii anteriori. folosind metoda ritmului mediu sau a indicelui mediu. 3.3 Efectele metodelor de creştere a performanţei societăţii Drept urmare a creşterii producţiei. Întreaga metodologie a calculului cheltuielilor pe baza metodei indicelui mediu este prezentată mai jos. pe când.86 18818 4 R 100 R2009 = Indicele mediu poate fi obţinut după formula : I = 1+ I = 1+0. pe când construirea de noi capacitaţi porneşte de la 0. influenţând direct elementele care realizează direct producţia. Pe baza cheltuielilor efectuate în anii precedenţi prognozării. pe care o dezvoltă şi o reînnoieşte.022=21032 Ch2012 = Ch2009 ∗ I3 = 20215*1. aceasta se va realiza într-o perioadă scurtă de timp cu concursul noilor cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii. în cazul în care se doreşte înnoirea capacităţii de producţie.018=1. Modernizarea se axează în special pe parteă activă a utilajului.023=21453 Ch2013 = Ch2009 ∗ I4 = 20215*1.3.gradului de siguranţă în exploatare. Aceasta reclamă investiţii substanţiale pe care societatea trebuie să le facă. societatea şi-a sporit atât cheltuielile cât şi veniturile.02 Ch2010 = Ch2009 ∗ I = 20215*1.6 Prognozarea cheltuielilor de producţie -mii leiAnii Cheltuieli totale 36 .018 = 1.024= 21882 Tabelul 3. R= Chn − Ch0 100 ∗ Ch0 n 20215 − 18818 100 ∗ = 1. Modernizarea bazei tehnico-materiale porneşte de la una deja existentă.

la o creştere a producţiei realizate si a vitezei de lucru. Urmează a fi importate utilaje ce vor duce la un consum mai mic de energie. in România.397.032 21.137 17.81 17. În acest caz. portii) 1. Cheluielile totale vor creşte datorită modernizării bazei tehnico-materiale. investiţii pe care acţionarul olandez le-a implementat aici. La creşterea cheltuielior s-au adaugat investiţiile pe care societatea a trebuit să le facă.147.434 Producţia totală (nr.2010 2011 2012 2013 20.779 Cost de producţie (lei) 15.882 Aşa cum se poate observa din tabelul de mai sus.453 21. estimată pe baza metodei sporului mediu.7. cheltuielile totale au avut o evoluţie crescătoare în cei 4 ani.247.214 1.682 1.030. modernizare ce necesită investiţii. ducând la diminuare a numarului de salariaţi. însă. reducere datorată în mare parte creşterii producţiei mult mai rapide decât creşterea costurilor. Costul de producţie : Cunoscându-se atât cheltuielile cât şi producţia totală.7 Situaţia comparativă a costului de producţie în perioada prognozată faţă de perioadă actuală Anii 2006 2007 2008 2009 Cheltuieli (mii lei) 18.440 1. Costurile de producţie s-au redus considerabil. faţă de primii patru ani. prezentate în tabelul 3.46 15. prin raportarea cheltuielilor la producţia totală.998 19.90 14. La această creştere a cheltuielilor a contribuit şi angajarea unor persoane calificate pentru a lucra cu noile utilaje. am putut afla costul de producţie. costul de producţie va avea urmatoarele valori.620 21.62 37 .839 20. Tabelul 3.

20 20.247.387 1.53 19.815.715 Producţia totală 1.866 1.344 1. 2012 şi 2013. datorită nivelului inflaţiei şi altor variabile care pot influenţa veniturile făcându-se doar o estimare.866 1.147.648. pe baza celor actuale.731.14 11.440 1. Tabelul 3.682 1.453 21.689 33.032 21.648.8 Veniturile şi preţul de vanzare Anii 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Venituri 24.52 Preţul de vânzare : Veniturile obţinute în anii următori 2010.885 25.815. 2011.731.99 19.39 21.882 1.909 Preţ de vânzare 21.909 12.030.958 36.740 31.898.33 38 .51 12.790 22.620 21.214 1.8.344 1.82 11.397.22 19. Veniturile şi preţurile de vânzare sunt prezentate în tabelul 3.26 19.2010 2011 2012 2013 20. nu pot fi cunoscute.815 34.387 1.898.61 22.435 30.779 1.

iar în următorii ani va creşte până la 7.00 5. gradiniţe şi creşe vor avea un alt nivel.4 5.00 2.5 6. Profitul unitar are o evoluţie oscilantă.00 8. Cele destinate catering-ului industrial pentru companiile aeriene sunt asemănătoare cu cele din perioada 2006-2009.00 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 Fig. 39 . urmând să scadă în următorii 3 ani la aproximativ 19. faţă de anul 2009. Meniurile destinate acestui segment de piaţă vor fi diferite faţă de cele destinate firmelor şi companiilor aeriene. dată de evoluţia preţului de vânzare.4 7. Preţul de vânzare va înregistra evoluţii oscilante în perioada prognozată.00 7.00 3.7 7. Aceasta evoluţie a preţului de vânzare se datorează în mare parte creşterii veniturilor într-un ritm mai încet decât creşte producţia.8lei/porţie. Profitul unitar.6 7.8 0. obţinut ca diferenţă între preţul de vânzare şi costul de producţie poate fi urmărit în figura 3.00 6.8 lei/portie la 4. 3.5 lei/porţie. În anul următor prognozei preţul de vânzare va scădea la 19.22 lei/porţie.00 4.4. iar cele pentru spitale.00 7.4 Profitul unitar.Preţurile de vânzare sunt diferite.00 1. În primii 3 ani a scăzut de la 5.8 4.7 4.37 lei/porţie. Profit unitar 9.

datorită fluctuaţiei numărului de salariaţi. va ajunge de la 150 cât sunt în prezent. urmând să se menţină constant în perioada 2011-2012 şi chiar să scadă în anul 2013. urmează a spori atât numărul de salariaţi cât şi resursele financiare necesare investiţiilor în mijloace fixe.29 5425.Productivitatea muncii : Pentru a creşte producţia. numarul de salariati. Folosind utilajele performante pe care holdingul olandez le-a dat în folosinţă anul trecut. dintre care cei mai importanţi sunt :  Nivelul producţiei ce urmeaza a fi obţinută  Cunoştintele şi.909 Nr salariati (persoane) 250 280 300 350 Productivitate (portii/pers) 6593. numărul de personal direct productiv nu va mai fi atât de mare. la 250 în 2010 şi 280 în anul 2011. productivitatea va fi (tabelul 3.344 1. Însă.38 6185. calificarea personalului  Organizarea raţională a proceselor de muncă. concomitent cu crearea unui regim raţional de muncă  Modul în care este folosit timpul disponibil de lucru  Condiţiile tehnice în care se realizează producţia.731. 40 . 300 în 2012 şi 350 în anul 2013. Astfel. Necesarul de personal al societăţii depinde de numeroşi factori.898. în general.866 1.648.24 6051.9): Tabelul 3. productivitatea de 5000 porţii/zi va fi atinsă şi chiar depăşită. pentru a folosi potenţialul productiv al personalului.815.9 Nivelul productivităţii muncii Anii 2010 2011 2012 2013 Producţie totala (nr portii) 1. ca urmare a implementării unor tehnici moderne. În acest caz.45 Se poate observa că productivitatea muncii va creşte.387 1.

• Se menţine permanent legătura cu acţionarul principal. • Structura managerială este corespunzator organizată pe niveluri ierarhice. se pot observa urmatoarele: • Societatea dispune de construcţii adecvate desfăşurării procesului de producţie. 41 . raportându-se periodic rezultatele înregistrate • Forţa de muncă are un nivel corespunzator de calificare. foarte important în creşterea competitivităţii societăţii.S. “M.C. • Organizarea structurală a conducerii este adecvata cu mărimea şi complexitatea societăţii.” S.R. fiind în conformitate cu legislaţia în vigoare. • Se remarcă o bună organizare a activităţii precum şi realizarea unui climat favorabil muncii în echipă.CONCLUZII SI PROPUNERI În urma analizării activităţii S.F.. precum şi de toate utilităţile necesare. reuşind să asigure toate necesităţile societăţii comerciale.L. • Furnizorii societăţii sunt din domenii diverse de activitate. fiind foarte bine structurată.

 Creşterea nivelului de producţie la capacitatea de producţie maximă existentă. exprimând performanţa pe care o realizează societatea în perioadă analizată. BIBLIOGRAFIE 42 .  Adoptarea unei politici de marketing agresive prin reclame în revistele de specialitate şi panotaj exterior. Referitor la măsurile pe care societatea ar trebui să le adopte în viitor. pentru ca apoi să urmeze un trend crescator. ca urmare a creşterii profitului. • Ratele rentabilităţii au înregistrat evoluţii crescătoare în anul 2009.• • Profitul net a înregistrat o evoluţie in scadere în anul 2007-2008.  Investitii noi in conformitate cu noua gama de sortimente.  Introducerea în producţie a unei game sortimentale care să se adreseze unei noi categorii de consumatori. acestea pot fi:  Dezvoltarea compartimentului de marketing existent.

5. Rusu.S. . Colecţia 2005-2008.www.1.manual universitar.L. Gh 4.macromex.R. C. Bucureşti.” S. 1993. 6. – Profitul. Gheorghe. – Economie . Ciucur D. 2003. Anexa 1: Cei mai importanţi furnizori ai SC “M. Gavrilă I. Nicolescu O. 2.Analiza economico-financiară a firmei. sunt: ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ Agroalim Angst Best Brau-Union Caroli Coca-Cola Danone Dorna Excelent Heidi 43 . Bucureşti. Editura Economică. 2000.F. 1999.Revista Capital. xx 7. Editura Expert. Ana 3. Editura Economică. .. Bucureşti. .Management. Editura Economică.Abordări moderne în managementul şi economia organizatorică. . xx . Lung I. Iosif. Tribuna Economică. Bucureşti. Bucureşti. 1999.com.

S.” S.F.I Les Gastronomes Moara Loulis Overseas Parma Patiseriile Ana Selgros Suprem .L.Gourmet Vincon Anexa 2: Cei mai importanti clienţi ai SC “M.R. sunt:  TAROM – principalul client  Majoritatea companiilor aeriene straine      LUFTANSA (Germania) BRITISH AIRWAYS (Marea Britanie) ALITALIA (Italia) AIRFRANCE (Franţa) TURKISH AIR (Turcia)  Companii care contracteaza mai puţine meniuri 44 .T.⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ Ifantis Indlacto J.

     KLM (Olanda) SWISS AIR (Elveţia) MALEV (Bulgaria) CSA (Cehia) ROMAVIA (România)  Companii accidentale .care efectueaza curse ocazionale Printre cei mai mari clienti ai diviziei de catering industrial se numără:      Orange Ilbau Compaq Microsoft Tornado Systems 45 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful