CUPRINS

Introducere 3

CAPITOLUL I: Modalităţi de evaluare a performanţei economice 1.1 Conceptul de performanţa economică – Situaţii financiare 1.2 Indicatori de exprimare ai performanţei economice 1.3 Profitul –scopul activităţii economice

5 5 11 19

CAPITOLUL II: Factori care influenţează eficienţa economică 2.1 Factorii de influenţă ai eficienţei economice în societăţile multinaţionale 2.2 Factorii care conduc la îmbunatăţirea eficienţei economice în industria alimentară CAPITOLUL III Prezentarea modalităţilor de evaluare a performanţei economice la S.C. “M.F.S.” S.R.L. 3.1 Descrierea societăţii 3.1.1 Obiectul de activitate 3.1.2 Capitalul social 3.1.3 Furnizori, clienţi, concurenţi 3.1.4 Specificul meniurilor internaţionale 3.2 Analiza indicatorilor de rezultate şi eficienţa economică 3.3 Căi de creştere a performanţei economice adoptate de societate

20 20 22

24

24 24 24 25 27 27 30

3.3.1 Prognoza dezvoltării 3.3.2 Căile de creştere a performanţei economice 3.3.3 Efectele metodelor de creştere a performanţei economice adoptate de societate

31 31 36

Concluzii

41

Bibliografie

42

Anexe

43

2

INTRODUCERE
Performanţa economică reprezintă o modalitate superioară de exprimare a eficienţei economice a unei activităţi. Prin eficienţa economică se poate inţelege maximizarea efectelor prin minimizarea eforturilor, reprezentănd unul dintre scopurile oricărei activitaţi. Atingerea performanţei economice situeaza societatea respectivă deasupra concurenţilor săi, prin rezultatele superioare obţinute său prin tehnologiile de producţie practicate. Pentru evidenţierea eficienţei economice şi implicit a performanţei economice atinse, trebuie calculaţi indicatorii de eficienţa economică pe baza carora pot fi observate rezultatele activităţii respective. Aceste rezultate pot fi obţinute şi în urma analizei activităţii de marketing, a activităţii financiare, a încadrării cu personal şi a relaţiilor societăţii cu clienţii, furnizorii şi diferiţii concurenţi pe care aceasta îi are. Mediul extern în care societăţile îşi desfasoară activitatea este, pe baza ce trece timpul, tot mai nesigur, generator de riscuri şi totodată, din ce în ce mai complex. În economia de piaţă, clienţii, furnizorii, firmele şi concurenţii lor acţionează ca un sistem dinamic, în permanentă mişcare, la care societatea trebuie să se adapteze continuu. În acest caz, o societate modernă trebuie să ofere atât produse, cât şi servicii de calitate superioară, care să-i confere o poziţie superioară în sectorul său de activitate. Atingerea performanţei economice de către o societate modernă presupune stabilirea de la bun început a unei strategii referitoare la structura, cantitatea şi calitatea producţiei ce urmează a fi obţinută, procesele tehnologice ce vor fi aplicate, modul şi nivelul de utilizare al progresului tehnic, nivelul productivităţii şi al costurilor de producţie, al gradului de eficienţă al folosirii mijloacelor fixe, cu precizarea exactă a nivelurilor acestora în bugetul de venituri şi cheltuieli. Un sector relativ nou introdus în Romania îl reprezintă activităţile de catering care pot fi introduse în categoria “alimente-servicii”, la fel ca şi restaurantele. O firmă de catering este practic, un restaurant mobil. Activităţile de catering reprezintă un serviciu relativ recent introdus în economia de piaţa din România. Ele presupun realizarea şi transportul preparatelor alimentare la sediul beneficiarilor. Cateringul poate fi de două categorii: - cateringul industrial - cateringul pentru evenimente (festiv)

3

Serviciile de catering includ livrarea la domiciliu a meniului comandat, eventual a băuturilor, asigurarea prânzului la serviciu (cateringul industrial) şi organizarea meselor festive sau doar prepararea mâncărurilor (cateringul festiv). Multe firme nu practică livrarea la domiciliu, mai ales când comanda este mică, din două motive: nu asigură un profit mare imediat şi nu există suficiente cereri pentru a justifica deplasările. Sistemul de comandă clasic este simplu: un telefon, o intâlnire pentru stabilirea condiţiilor contractuale (doar pentru cateringul industrial şi festiv) şi livrarea produselor. Societatea analizată în capitolele urmatoare, S.C. “M.F.S.” S.R.L. desfasoară ambele categorii de catering, accentul punandu-se pe cel industrial, realizând meniurile pentru cursele aeriene, interne şi internaţionale. În capitolele urmatoare mi-am propus să analizez performanţa economică la S.C. “M.F.S.” S.R.L., evidenţiată prin intermediul indicatorilor de exprimare a performanţei economice, dar şi prin evaluarea utilizării resurselor umane şi a activităţii economicofinanciare. În finalul lucrării sunt prezentate metodele de creştere a performanţei economice, precum şi efectele aplicării acestora. Primul capitol prezintă pe larg conceptul de performanţa economică şi indicatorii de măsurare a acesteia, precum şi funcţiile profitului. Capitolul al doilea vă aduce la cunoştinţă factorii care influenţează creşterea eficienţei economice în societăţile multinaţionale, în general şi în cele din industria alimentară, în special. În capitolul al treilea sunt prezentate datele societăţii precum şi încadrarea cu forţa de muncă şi cunoaşterea partenerilor săi de afaceri precum şi produsele pe care societatea le realizează. De asemenea se realizează şi o analiză-diagnostic a societăţii pe baza căreia se vor prezenta căile de creştere a performanţei economice, precum şi rezultatele obţinute pe baza acestor căi aplicate la nivelul societăţii. Căile de creştere au caracter intuitiv, ele nefiind puse în practică în momentul actual.

4

iar uneori chiar eronat: structura resurselor consumate şi structura rezultatelor obţinute pot da timpul acţionează asupra eficienţei ca un factor care pune în valoare o indicii de o importanţă esenţială în adoptarea deciziilor cu caracter economic. La nivel microeconomic. Eficienţa economică reflectă o stare a activităţii economice determinată de un anumit consum de resurse pentru obţinerea unui anumit bun economic. când este imposibil să se măreasca volumul producţiei unui bun fără a se micşora cantitatea produsă dintr-un alt bun. reprezintă însă numai o formulă de principiu. ceea ce inseamnă că societatea va beneficia mai devreme de efectele sale utile. eficienţa economică are ca formă principală de apreciere rentabilitatea firmei. scădea costurile sau îşi poate imbunatăţi calitatea bunurilor sunt căi concrete de creştere a eficienţei economice. 5 . iar la nivel macroeconomic. Folosirea resurselor economice pentru producerea bunurilor economice este considerată o activitate eficientă dacă producţia se obţine cu cel mai redus cost de producţie. variantă cercetată. Compararea efectelor cu eforturile. în condiţiile unui cost de oportunitate minim pentru fiecare bun obţinut. Conceptul de eficienţă economică asociază şi alte elemente de judecată. În condiţiile unor resurse limitate şi a unor nevoi nelimitate. productivitatea muncii naţionale. O activitate eficienţa se caracterizează prin rezultate dintre cele mai bune.1. toate modalităţile prin care o firmă îşi poate mări productivitatea factorilor de producţie. Conceptul de performanţa economică Eficienţa economică reprezintă caracteristica activităţii economice la nivel micro şi macroeconomic aflată pe orice punct de pe frontiera posibilităţilor de producţie. pentru un alt bun economic. nu se poate obţine decât dacă se scade producţia. cea mai semnificativă faţetă a eficienţei economice o constituie calitatea efectelor.Capitolul I Modalităţi de evaluare a performanţei economice 1. pentru determinarea eficienţei economice. când o producţie suplimentară dintr-un anumit bun. fără de care eficienţa ar fi definită incomplet. în condiţiile unor resurse limitate. Este normal ca un procedeu tehnologic să fie preferat altuia dacă procesul de producţie se petrece intr-un interval mai scurt.

politici contabile şi note explicative. performanţele ridicate sunt obţinute prin suprasolicitarea utilajelor şi echipamentelor. Cadrul general se aplică tuturor întreprinderilor. un cont de profit şi pierdere. într-un regim economic. Dacă. Un set de situaţii financiare. cu mijloacele materiale şi financiare investite pentru o anumită afacere pe fondul progresului stiintifico-tehnic şi ecologic. Performanţa economică a societăţii are o sferă largă de cuprindere. (situaţia fluxurilor de trezorerie sau situaţia fluxurilor de fonduri). de o deosebită utilitate pentru societate la momentul considerat. în creştere. inclusiv situaţii financiare consolidate cuprinde: un bilanţ. o situaţie a modificărilor poziţiei financiare. Astfel. rezultatul administrării întreprinderii şi modul de gestionare a resurselor. Performanţele ridicate în producţie echivalează cu eficienţa atunci când sunt obţinute în condiţiile unei utilizări raţionale. rezultate dintre cele mai mari • efecte cât mai mari în raport cu resursele alocate sau consumate. în două sensuri: • performante. Mai exact costurile urcă vertiginos şi profiturile scad. sporirea producţiei este insoţită de costuri reduse şi profituri mari. 6 . forma de proprietate sau obiectul de activitate. având consecinţe negative (uzura accelerată şi ivirea unor dereglări în funcţionare) nu avem de-a face cu eficienţa. precum şi în studiile de specialitate. Accepţiunea noţiunii de eficienţa se intâlneşte în practică.produsele obţinute trebuind să fie de performanţe ridicate. indiferent de forma juridică. în esenţă reflectând raportul dintre efecte şi eforturi. Performanţa economică depinde de gradul de înzestrare cu resurse ale societăţii. dimpotrivă. Performanţa reprezintă modalitatea superioară de exprimare a competitivităţii unei activitaţi. Obiectivul situaţiilor financiare este furnizarea de informaţii referitoare la poziţia financiară. performanţa şi modificările poziţiei financiare. a utilajelor şi echipamentelor. Performanţa se află în stransă legatură cu profesionalismul societăţii. cât şi de performanţa managementului în toate sferele activităţii acesteia şi în special în plan economico-financiar. cu timpul. Câştigul obţinut sub forma sporului de produse este anihilat prin pierderile uzurii accentuate premature.

Poziţia financiară a întreprinderii este influenţată de: • • • • Aceste informaţii sunt utile pentru: • • • • Anticiparea capacităţii întreprinderii de a genera numerar Anticiparea nevoilor de creditare. a şanselor de a primi finanţări în viitor Evaluarea modificărilor potenţiale ale resurselor pe care întreprinderea le va controla în viitor Posibilitatea întreprinderi de a genera fluxuri de trezorerie Resursele economice pe care le controlează Structura sa financiară Lichiditatea si solvabilitatea Capacitatea de adaptare la mediu Informaţii privind modificările poziţiei financiare a întreprinderii sunt utilizate în evaluarea activităţii sale de exploatare. legată în mod direct de evaluarea performanţei. Poziţia financiară se determină pe baza informaţiilor din bilanţ.Poziţia financiară. finanţare şi investiţie în perioada de raportare. sunt cheltuielile şi 7 . Structurile situaţiilor financiare: • Structurile bilanţului sunt:  Activele  Datoriile şi capitalul propriu • veniturile Structura contului Profit şi Pierdere. performanţa şi modificările poziţiei financiare. generează informaţii privind capacitatea întreprinderii de a genera numerar sau echivalente ale numerarului. şi performanţa pe baza contului profit şi pierdere.

comisioane.Elemente legate direct de evaluarea poziţiei financiare sunt : activele. şi care se concretizează în creşteri ale capitalului propriu. altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acţionari. etc. • Capitalul propriu reprezinta interesul rezidual al acţionarilor în activele unei întreprinderi dupa deducerea tuturor datoriilor sale. 8 . dobânzi. rezultat al unor evenimente trecute şi de la care se aşteaptă să genereze profituri economice viitoare pentru întreprindere • O datorie reprezintă o obligaţie actuală a întreprinderii ce decurge din evenimente prezente şi prin decontarea căreia rezultă o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice. dividende. Definirea elementelor de venituri şi cheltuieli • Veniturile constitiuie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de intrări sau creşteri ale activelor ori descreşteri ale datoriilor. • Cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice. datoriile şi capitalul propriu. redevenţe. Activele sunt definite astfel: • Un activ reprezintă o resursă controlată de întreprindere. chirii. pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor ori creşteri ale datoriilor şi care se concretizează în reduceri ale capitalului propriu. Câştigurile reprezintă creşteri de beneficii economice şi ca urmare prin natura lor nu diferă de venituri. altele decât cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor. Venituri Definiţia veniturilor include atât venituri din activitatea curentă cât şi câştiguri din orice alte surse: vânzări.

elementul nu va fi recunoscut în bilanţ sau în contul Profit şi Pierdere. Evaluarea structurilor situaţiilor financiare este procesul prin care se determină valorile la care structurile financiare vor fi recunoscute în bilanţ şi în contul Profit şi Pierdere. datoriile se înregistrează la valoare neactualizată în numerar sau în echivalente de numerar. datoriile se înregistrează la valoarea ce se aşteaptă a fi plătită pentru a stinge datoriile (impozitul pe profit)  Costul curent – activele se înregistrează la valoarea în numerar sau în echivalente ale numerarului.Definiţia cheltuielilor include pierderile precum şi acele cheltuieli generate de activitatea curentă a întreprinderii Recunoaşterea structurilor financiare Recunoaşterea semnifică încorporarea în bilanţ sau în contul Profit şi Pierdere a unui element care îndeplineşte criteriile de recunoaştere. necesară pentru a deconta obligaţiile în prezent  Valoarea realizabilă (de decontare a obligaţiei) 9 . în cazul în care: • • Este probabil ca orice beneficiu economic viitor să fie asociat să intre sau să iasă din întreprindere Elementul are un cost sau o valoare care poate fi evaluată în mod credibil. nerecunoaşterea acelui element nu poate fi corectată nici prin prezentarea politicilor contabile folosite. când nu poate fi realizată o estimare rezonabilă. care ar trebui plătită daca acelaşi activ sau unul asemănător ar fi achiziţionat în prezent. Bazele de evaluare utilizate în situaţiile financiare:  Costul istoric – activele se înregistrează la suma plătită în numerar sau în echivalente de numerar sau la valoarea justă din momentul cumpărării. Un element care corespunde definiţiei unei structuri a situaţiilor financiare trebuie recunoscut. nici prin note sau informaţii suplimentare.

care se aşteaptă să fie recunoscute pentru a deconta datoriile. care urmează a fi generata de derularea normală a activităţii întreprinderii. Aceste concepte conduc la: a) Menţinerea capitalului financiar – conform acestui concept. care trebuie plătită pentru a achita datoriile potrivit cursului normal al afacerilor Valoarea actualizată  Activele se înregistrează la valoarea actualizată a intrărilor de numerar. se obţine profit dacă valoarea financiară (monetară) a activelor nete la sfârşitul perioadei este mai mare decât valoarea financiară a activelor la  10 . se foloseşte noţiunea de capital financiar.  Datoriile se înregistrează la valoarea lor de decontare – aceasta reprezentând valoarea neactualizată. Conceptul de capital şi de menţinere a nivelului capitalului Conceptul de capital • • • • • Conform conceptului financiar capitalul este sinonim cu activele nete sau cu capitalul propriu al întreprinderii Conform conceptului fizic capitalul reprezintă capacitatea de producţie a întreprinderii exprimată în unităţi naturale (cantitative) Conceptul de capital fizic se adoptă dacă principala preocupare a utilizatorului situaţiilor financiare este capacitatea de exploatare a întreprinderii Dacă se urmăreşte menţiunea capitalului investit. Activele se înregistrează la valoarea în numerar sau în echivalente ale numerarului care poate fi obţinută în prezent prin vânzarea normală a activelor.  Datoriile se înregistrează la valoarea actualizată a intrarilor şi ieşirilor de numerar. potrivit cursului normal al afacerilor.

ceea ce nu presupune o simplă minimizare aritmetică a cheltuielilor. factorul financiar are un rol dominant în procesul de înscriere a eficienţei societăţii pe o traiectorie pulsatorie. o întreprindere şi-a menţinut capitalul daca la sfârşitul perioadei are un capital egal cu cel de la începutul perioadei.2. accepţiunea largă a eficienţei economice se referă la maximizarea efectelor obţinute în condiţiile minimizării eforturilor. după excluderea oricăror contribuţii din partea proprietarilor în timpul perioadei analizate. indică nivelul de fructificare economică şi financiară a capitalului utilizat. Indicatori de exprimare ai performanţei economice Teoria şi practica managerială demonstrează că principalul obiectiv al oricărei organizaţii îl constituie creşterea eficienţei. în timpul perioadei analizate. b) Menţinerea capitalului fizic – se obţine profit când capacitatea fizică productivă (de exploatare) a întreprinderii la sfârşitul perioadei depăşeşte capacitatea fizică productivă de la începutul perioadei. În condiţiile trecerii la economia concurenţială. uman şi material în acest scop. eficienţa economică este privită în general ca raportul dintre rezultatele obţinute şi consumul de factori de producţie. gradul de rezistenţă la faliment fiind dependent de mobilizarea potenţialului financiar. Pentru evaluarea capitalului fizic se utilizează costul curent. iar rentabilitatea devine un adevarat barometru pentru aprecierea stării de sănătate financiară a societăţii. Concept viu disputat şi deosebit de complex în semnificaţii. între optimul economic şi social. În termeni generali. În prezent. În fapt. Motivul acestei atitudini manageriale este unul strict pragmatic . în aşa fel încât să fie evitate contradicţiile între optimul total şi optimurile parţiale.începutul perioadei. 1. 11 . cât mai ales o creştere a rezultatelor.perspectiva falimentului devine un factor care determină analizarea resurselor pentru asigurarea unei dezvoltari raţionale. orice valoare în plus este considerată profit. după ce s-a exclus orice distribuire către proprietari şi orice contribuţie din partea lor.

funcţiile managementului financiar impun construirea unui sistem de rate ale rentabilităţii care. . Astfel.valoarea adăugată. prin structură şi conţinut. Rentabilitatea este o formă a 12 . adică obţine incasări mai mari decât costul total de producţie.pragul de rentabilitate Pragul de rentabilitate : O firmă desfasoară activitate rentabilă atunci când creează profit. 3. Măsurarea rezultatelor economice necesită informaţii şi.profitul fiscal. pe baza acestora. Activitatea financiară a societăţii poate fi evaluată prin intermediul a trei categorii de rate ale rentabilităţii: rată rentabilităţii comerciale.cifra de afaceri. Aceştia pot fi grupaţi în mai multe categorii. . profitul curent al exerciţiului. calculul unor indicatori parţiali şi finali. cantitativi şi calitativi. Posesorii de capital sunt direct interesaţi de acest indicator deoarece cu ajutorul ratei rentabilităţii financiare se măsoară eficienţa investiţiilor efectuate. Dintre toate. 4. fiind apreciată ca o adevarată productivitate a capitalului. .profitul net. utilizarea ratelor de rentabilitate (construite după modelul indicatorilor de eficienţă raportând efectul la efort) presupune respectarea unor condiţii de bază: formularea unor rate cât mai caracteristice pentru fenomenul studiat. .În acest context.rezultatul (profitul din exploatare. . elementele de calcul ale rentabilităţii financiare vor fi rezultatele obţinute (profit net. rentabilitatea financiară prezintă un interes deosebit. 6. Eficienţa economică a oricărei societăţi comerciale poate fi masurată pe baza unor indicatori economico-financiari. 7.producţia finită 2. etc. să reprezinte un instrument util şi performant. profitul din activitatea financiară. brut. Indicatori ce reflectă efectele economice (indicatori ai rezultatelor) 1. profitul exerciţiului). . 5. rată rentabilităţii economice şi rată rentabilităţii financiare. profitul din activitatea excepţională. asigurarea comparabilităţii ratelor şi interpretarea prudentă a ratelor.) şi capitalul propriu. Pentru a raspunde dezideratelor sale. dintre care cele mai importante sunt: A. fizici şi valorici. .

ceea ce obligă întreprinzătorul să intervină pentru a ameliora starea respectivă Pentru exemplificare. se poate considera: Tabelul 1. Sub 400 de bucăţi. iar întreprinzătorul trebuie să urmarească schimbarile care intervin în cei 2 termeni. cheltuielile totale sunt egale cu veniturile totale. Crt 1 2 3 4 5 6 Q 100 200 300 400 500 600 CF 40 40 40 40 40 40 CT 78 73 70 69 60 54 VT 32 40 55 69 75 85 Pornind de la tabelul 1. Frontiera posibilităţilor de producţie permite formularea unor concluzii importante referitoare la problema alegerii în economie şi cea a costului de oportunitate. Întreprinzătorii sunt preocupaţi să cunoască pragul de rentabilitate.1 Pragul de rentabilitate Nr. cheltuielile sunt mai mari decât veniturile 13 . deoarece : Creşterea primului termen este profitabilă Creşterea volumlui cheltuielilor constituie un semnal că rentabilitatea încetează. Cunoaşterea acestui prag minim permite întreprinzătorului să stabilească volumul de producţie (dar şi cel de încasări) de la care firma devine rentabilă .1. facându-şi loc pierderea. se poate observa că la nivelul producţiei de 400 de bucăţi. Pragul de rentabilitate este dat de egalitatea dintre volumul incasărilor firmei din activitatea depusă şi volumul cheltuielilor efectuate pentru obţinerea încasărilor respective : Venituri=Cheltuieli De la o asemenea egalitate trebuie să pornească activitatea firmei. Un asemenea prag reprezintă punctul dincolo de care nu se mai obţine profit. iar rentabilitatea se transformă în pierdere.eficienţei ce se concretizează în capacitatea firmei de a utiliza frontiera posibilităţilor de producţie în interes propriu. acesta fiind pragul de rentabilitate.

Indicatori ce reflectă eforturile economice (indicatori ai cheltuielilor) 1.1 este prezentat nivelul pragului de rentabilitate : 900 800 700 600 500 400 300 200 100 0 Q CF CT VT Pragul de rentabilitate în raport de volumul producţiei şi preţul său are caracter dinamic de la o perioadă la alta.cota de eficienţă a activelor circulante de exploatare (cifră de afaceri. Indicatori ai eficienţei producţiei (indicatori ai utilizării potenţialului) 1. veniturile sunt mai mari decât cheltuielile. . La un nivel al producţiei de peste 400 de bucăţi. respectiv 500.. 2.productivitatea muncii. pe diferite tipuri de firme. reflectând schimbarile ce au loc în costurile şi în volumul.. din diverse domenii. sortimentul. 4. profit la 1000 lei active circulante de exploatare). indirecte. variabile. salariale.rată de eficienţă a cheltuielilor (cheltuieli totale său grupări la 1000 lei venituri. înregistrându-se profit pentru societate.înregistrându-se pierdere. investiţionale etc. materiale.. directe. 14 .costurile de producţie pe unitatea de produs. 5. În figura 1.viteza de rotaţie a activelor circulante.. B. C. financiare. valoare adăugată. 600. valoare adăugată.. fixe. . respectiv cifra de afaceri. calitatea producţiei.rată de eficienţă a mijloacelor fixe (cifră de afaceri. -cheltuieli de exploatare. 3. profit la 1000 lei mijloace fixe). excepţionale. 2.

indică ponderea datoriilor în total active fixe şi circulante.Stocuri Pasive curente Acest coeficient trebuie să fie superior indicelui 1. Solvabilitatea generală (Sg). Printre cei mai semnificativi indicatori financiari (de bonitate) sunt: 1) Indicatori de lichiditate care arată dacă societatea are sau nu disponibilităţi pentru plata la termen a datoriilor. el arată o bună lichiditate pentru societate. 2) Indicatori de solvabilitate: 1. Rată de solvabilitate (Rs). comercială. Rată lichidităţii curente (Lc): Lc = Active curente Pasive curente Atunci când coeficientul este mai mare decât 2. Rs= Credite pe term mediu si lung Capital propriu O rată de solvabilitate de 35-50% este un indiciu al efortului depus de societate pentru utilizarea corespunzatoare a capitalului propriu. indică ponderea datoriilor pe termen mediu şi lung în capitalurile proprii. Rd= Total datorii x100 Total active Nivelul indicatorului cuprins între 35% şi 40% este satisfacator pentru societate. Sg= Active total Pasive total 3. exprimă capacitatea unei societăţi de a-şi onora obligaţiile faţă de terţi pe seama activelor sale. a capitalurilor etc. 4. Rată datoriilor (Rd). Rată lichidităţii imediate (Li): Li = Active curente .-rată rentabilităţii sau a profitabilităţii (economică. financiară. 2. 2.6. Bonitarea exprimă performanţa financiară a agenţilor economici. D. Indicatori financiari Aceşti indicatori se utilizează în analiza financiară şi permit stabilirea bonităţii societăţii (firmei). 1.). Solvabilitatea financiară (Sf) : 15 .

2. 3. a resurselor materiale şi financiare etc. Viteza de rotaţie a stocurilor (Vrs): Vrs= Cifra de afaceri Stocuri 2. 1. a producţiei.Rotaţia activului total în cifra de afaceri (Ratcca) : 16 .50% arată o pondere Solvabilitatea corespunzătoare a capitalului propriu în cifra de afaceri. Gradul de îndatorare (Gi) : Gi= Pasive total (datorii) Capital propriu Valoarea subunitară a indicatorului arată că societatea are independenţă financiară. Rata autonomiei financiare (Af) : Af= Capital propriu Capital permanent Nivelul normal se află între 50-75%.35-0. Rata de finanţare a activelor circulante (Rfac) : Rfac= Fond de rulment Active circulante Fondul de rulment rezultă din scăderea activelor fixe (imobilizări corporale) din capitalul permanent (capital propriu plus credite pe termen mediu şi lung). Indicatori de gestiune.Sf = Capital propriu Cifra de afaceri cuprinsă între limitele 0. a mărfurilor. Rotaţia activelor fixe în cifra de afaceri(Rafca): Rafca= 4. Durata medie de recuperare a creanţelor (Dmrc) : Dmrc= Decontari totale Vanzari zilnice 5. 3) Indicatori ai echilibrului financiar 1. Durata medie de stocare (Sz) : Sz= Stocuri Vanzari zilnice Cifra de afaceri Active fixe 3. reflectă modul în care s-a realizat gestiunea activelor fixe şi circulante.

Tribuna Economică. Bucureşti. Rata rentabilităţii generale (Rrg) : Rrg= Profit net x100 Cheltuieli totale Importanţa ratei rentabilităţii1 : Importanţa ratei rentabilităţii pentru societate este deosebit de mare şi se manifesta pe diverse planuri : 1) Rata rentabilităţii favorizează orientarea structurii producţiei pe produse. Rata rentabilităţii activelor totale (Rrat) : Rrat= Profit brut x100 Active totale Profit brut/net x100 Ch aferente cifrei de afaceri 5. Rata rentabilităţii resurselor consumate (Rrrc) : Rrrc= 6.Rotaţia activelor circulante în cifra de afaceri (Racca) : Racca= Ratele (indicatorii) de rentabilitate 1. Rata rentabilităţii economice (Rre) : Rre= Profit net x100 Capital permanent 4. 2000 17 . Gh. 1 Iosif.Analiza economico-financiară a firmei. Marja de profit (Mp) . Mp= Profit net x100 Cifra de afaceri Profit net x100 Capital propriu 2. ramuri şi subramuri în scopul găsirii celor ce oferă cel mai mare avantaj. În acest scop. Rata rentabilităţii financiare (Rrf) : Rrf= 3. unii întreprinzători îşi restrâng sau chiar abandonează unele activităţi cu profit mai mic şi amplifică sau chiar iniţiază alte activitaţi cu profit mai mare.Ratcca= Cifra de afaceri Activ total Cifra de afaceri Active circulante 6.

informaţia. prin realizarea unor anticipări ştiinţifice. Riscul poate proveni din cauza unor factori endogeni (evaluări greşite. conjuncturii pieţelor pe care ei acţioneaza. ea se poate obţine printr-o gestiune corespunzătoare a activităţii economice. Informaţiile despre performanţa economică şi bonitatea societăţilor pot asigura evitarea riscului şi permit luarea unor decizii corecte. realiste. Orice relaţie comercială a societăţii implică un risc. modernizării design-ului. în primul rând din cauza unor reacţii neprevăzute şi necunoscute legate de partenerii de afaceri sau de piaţă. Altfel. Când măsurile de asanare. Rentabilitatea este deosebit de importanta. prin evoluţia propriei activităţi a întreprinzătorilor.) sau din cauze exogene (exterioare). ca şi analiza unor informaţii despre bonitatea partenerilor de afaceri. respectiv capacitatea acesteia de a produce un anumit profit. Se trece la o noua civilizaţie a produselor manifestată în sensul perfecţionării parametrilor tehnico-economici şi ecologici. a organizării şi functionalităţii fluxurilor materiale şi financiare. se poate ajunge la faliment. având în centrul acesteia modernizarea conceptului de calitate. etc pe lângă mijloacele tradiţionale. În lupta de concurenţă îşi fac loc tot mai mult mijloace moderne cum ar fi: motivaţia. dezvoltării service-ului. de rentabilizare nu dau rezultatele scontate. stă la baza elaborării programelor de producţie. îmbunătăţirii metodelor de vânzare. Planul de afaceri sintetizează numeroase decizii privind activităţile de producţie. iar în industria alimentară prin introducerea "alimentelor-servicii". În final se poate aprecia capacitatea beneficiara a societăţii. 4) Rata rentabilităţii favorizează segmentarea pieţei şi diferenţierea strategiilor concurenţiale. Falimentul este situaţia prin care sunt indepărtaţi din câmpul acţiunii economice subiecţii necompetitivi. Intreprinzatorii îşi intăresc autoritatea în privinţa deciziilor referitoare la cantitatea de produse ce o creeaza. calitatea. se procedează la lichidarea societăţii falimentare.2) Rata rentabilităţii stimulează gestiunea prin utilizarea raţională a resurselor. incapabili să se adapteze stărilor mereu schimbatoare ale realităţii economice. necunoaşterea corectă a potenţialului real propriu etc. 18 . Pe baza unui numar mare de indicatori financiari pot fi apreciate laturi diferite ale bonităţii societăţii (performanţa financiară). comercializare şi financiare ale firmei. Cunoaşterea performanţei economice a societăţii. 3) Rata rentabilităţii contribuie la intărirea interesului întreprinzătorului pentru diferenţierea produselor.

idei pe care cel care conduce societatea le asimilează şi le pune în practică. fondul pentru perfecţionarea salariaţilor. artă. repartizarea profitului net pentru fondurile de dezvoltare a societăţii din partea destinată cointeresării salariaţilor societăţii şi acţionarilor (dividende). 2003 3 19 . mai ales pe seama calităţii. care se referă la capacitatea compartimentului de marketing de a organiza şi desfaşura o vânzare de succes a produselor şi serviciilor. în funcţie de strategia adoptată. care diferă de la o perioadă la alta. În condiţiile unui management performant. Bucureşti. scurtă sau lungă. fondul de premiere şi altele. reflectată prin ideile managerului său ale specialiştilor. Managerii societăţilor agroalimentare stabilesc. pricepere. de reducere a costurilor care permit reducerea preţului de vânzare pe piaţă la aceeaşi calitate faţă de alţi producători. respectiv efortul de conducere care imbină cunoştinţele ştiinţifice cu talent. Ana– Profitul. Bucureşti. profitul este rezultatul2:  Inovaţiei. şi se referă la:  Căile  Căile de creştere a veniturilor prin creşterea producţiei şi a preţurilor de vânzare. dar reflectă previziunea managerului.  Managementului. O parte din profitul net stă la baza formării fondurilor principale ale societăţii agricole: fondul de dezvoltare. Modul de utilizare a profitului net reprezintă una din deciziile foarte importante ale conducerii strategice a societăţii.  Speculaţiei comerciale. 1999 organizatorica. El propune o strategie prin care activitatea societăţii pe care o conduce să fie profitabilă. Lung I.-Abordari moderne în managementul şi economia Gheorghe. Editura Economică. fondul de rezervă.3. Principalele funcţii ale profitului3 sunt: 2 Nicolescu O. Editura Economică. Căile de maximizare a profitului în managementul performant sunt stabilite de manageri în funcţie de perioada urmarită. fondul pentru activitaţi social-culturale.1. Profitul – scopul activităţii economice Obţinerea profitului reprezintă scopul oricarui agent economic.

Editura Expert. pentru ca investiţiile au la baza acumulările. firma desfaşurând o activitate nerentabilă până la un anumit punct al volumului de producţie. c) Funcţia de control asupra activităţii economice a societăţii agricole: profitul reprezintă un barometru. care pune astfel în evidenţă că profitul net stă la baza creşterii producţiei.a) Funcţia de motivare.II Factorii care influenţează eficienţa economică 2. . Eficienţa economică este influenţată de o serie de factori care pot fi clasificaţi după anumite criterii4. După modul cum acţionează în vederea asigurării creşterii eficienţei economice : 1) 4 Factori cu acţiune directă : Rusu. a apariţiei de noi societăţi.Management. şi anume : I. b) Funcţia de creştere. el generează şi imprimă tuturor participanţilor un spirit de economisire care se transmite de la nivelul conducerii pana la ultimul angajat al societăţii. C. Bucureşti. ci şi nivelul acesteia permiţând efectuarea de comparaţii şi analize cu perioade precedente ale societăţii. indicând nu doar eficienţa. profitul stimulând iniţiativa economică a proprietarilor şi a managerilor şi contribuind astfel la stimularea producţiei de bunuri agroalimentare şi servicii. Astfel. Cap. în funcţie de un sistem de factori ce o influenţează şi de care managerul trebuie să ţină seama. se confirmă faptul că rentabilitatea este o mărime variabilă în timp şi spaţiu.1 Factori de influenţă ai eficienţei economice în societăţile multinaţionale Experienţa economică arată că incasările iniţiale înregistrate din desfacerea bunurilor produse de o firmă nu se ridică la nivelul costurilor totale de producţie. 1993 20 . a dezvoltării societăţii.

fertilitatea.) 21 . Factori economici – includ principalele pârghii economice şi modul de repartizarea a acestora ( preţul. a productivităţii muncii şi a gradului de prelucrare a materiilor prime 2. industriei exctractive. 4. Factori sociali – constituie elemente dinamice de stimulare a creşterii eficienţei economice (cointeresarea materială. organizare şi Promovarea progresului tehnic Perfecţionarea structurală a activităţii de comerţ capitalului fix utilizat în procesul de producţie programare a producţiei       2) Factori cu acţiune indirectă : Modernizarea activităţii societăţilor situate în ramurile conexe Ridicarea calitaţii materiilor prime Creşterea performanţelor utilajelor realizate de ramurile furnizoare Reorientarea exigenţelor consumatorilor Creşterea gradului de confort şi de civilizaţie a populaţiei II. dobânda ) 3. Factori naturali – includ condiţiile de climă. După caracterul lor : 1. bagăţia zăcămintelor care prezintă o importanţă deosebită în domeniul forestiere agriculturii. crearea unor condiţii favorabile de muncă şi viaţă. a Perfecţionarea metodelor de conducere. etc. Factori tehnici – includ măsurile care vizează promovarea progresului tehnic în direcţia creşterii randamentului utilajelor. muncă Ridicarea nivelului de pregătire profesională a forţei de    Îmbunătăţirea structurală în sensul creşterii calităţii. creditul.

În cazul unor şanse reale de redresare economică se elaborează un plan de afaceri detaliat. Măsuri care participă la maximizarea efectelor economice: 1) Eficienţa utiliării fondurilor fixe:  Creşterea fiabilităţii fondurilor fixe 22 . Se urmareşte cât va costa pregătirea şi demararea unei activităţi creatoare de bunuri. cunoaşterea şanselor societăţii de a deveni competitivă pe piaţă. Factori specifici – pentru anumite activitaţi ( îmbunătăţirea structurii progresului tehnic) Fiecare factor de influenţă trebuie analizat şi dimensionat încă în faza de proiectare a activităţii economice pentru a se cunoaşte din acest moment gradul de rentabilitate care să fie urmarit pe toata durata activităţii respective. de exemplu. Factori generali – aplicaţi oricărui domeniu de activitate. promovarea progresului tehnic b. din bilanţul contabil şi anexele acestuia. care va fi profitul estimat a se obţine şi pragul minim al rentabilităţii. La realizarea acestora participă numeroşi factori. care sunt resursele disponibile şi cele ce pot fi atrase. Informaţiile necesare în vederea măsurării performanţei economice prezente şi previzibile se obţin din contabilitatea analitică. şansele de a-şi relansa şi stabiliza activitatea economică sau de a intra în faliment. printre care: A. asanarea activităţilor nerentabile. felul de utilizare al lor.III. din analiza realizării prevederilor bugetului de venituri şi cheltuieli. din investigarea şi evaluarea stării tehnice a societăţii şi a desfasurarii proceselor tehnologice. cât şi prin minimizarea efortului depus.2. După sfera de cuprindere: a. Diagnosticarea activităţii tehnico-productive şi economico-financiare se poate face prin măsurarea performanţelor activităţilor şi pe ansamblul societăţii pentru a gasi soluţii ca aceasta să devina competitivă. 2. din studii de marketing. Factorii care conduc la îmbunatăţirea eficienţei economice în industria alimentara Sporirea performanţei în societăţile alimentare poate fi asigurată atât prin maximizarea efectelor economice. din analiza bonităţii şi a previziunilor financiare.

Măsuri ce influenţează organizarea conducerii:  la toate nivelurile ierhice ale societăţii Perfecţionarea conducerii  moderne de conducere Introducerea metodelor  informaţional şi a celui decizional Perfecţionarea sistemului  cu mediul exterior 2.   Creşterea ponderii fondurilor fixe active Folosirea intensivă şi extensivă a fondurilor fixe Modernizarea şi automatizarea unor procese tehnologice 2) Măsuri ce influenţează folosirea obiectelor muncii: o Reducerea consumurilor specifice o Creşterea gradului de prelucrare a materiilor prime o Aprovizionarea ritmică cu materii prime şi materiale o Reducerea deşeurilor şi eliminarea rebuturilor o Optimizarea mărimii stocurilor o Modernizarea structurii producţiei 3) Măsuri ce influenţează folosirea forţei de muncă: • • • • B. Măsuri ce influenţează organizarea producţiei: Perfecţionarea relaţiilor  Introducerea metodelor moderne 23 de . Creşterea numărului muncitorilor direct productivi Creşterea nivelului de calificare a personalului Creşterea timpului disponibil de muncă Cointeresarea morală şi materială a lucratorilor Măsuri care participă la minimizarea efortului necesar creşterii eficienţei: 1.

L.  Producerea.F. “M. 24 .1 Descrierea societăţii 3. “M. potrivit căruia are ca obiect de activitate:  Activitaţi de catering.L.  Producerea.S.S.C. comercializarea de produse alimentare în restaurante şi alte unităţi comerciale..  Prepararea de produse de catering specifice şi vanzarea acestora la bordul mijloacelor de transport aeriene române şi străine. activitatea principală a societăţii este realizarea de produse din carne. Societatea are intocmit un statut propriu.pregătire.R.F. 3.” S.C.1. comercializarea en-gross şi en-detail de legume-fructe şi produse alimentare. lansare urmărire producţiei  Perfecţionarea tehnologiilor de calitate şi introducerea de tehnologii moderne  transportului intern  organizării şi desfaşurării controlului tehnic de calitate Perfecţionarea Modernizarea şi a Capitolul III Prezentarea modalităţilor de evaluare a performanţelor la S. programare.” S.R.1 Obiectul de activitate Conform actului constitutiv al S.  Producerea şi vânzarea de produse de panificaţie şi pentru alimentaţia publică.

84% din numărul acestora. Producţia industriala specifica obiectului de activitate.1. bucătărie caldă şi patiserie-cofetărie. După cum se poate observa in tabelul 3.2 Capitalul social Capitalul social subscris de acţionari este de 3.crt 1 2 3 4 5 Societatea Wakom Holding Aeroportul International Henri Coandă Bucureşti Albert Abela Holding Abela Enterprises Limited TAROM TOTAL Valoarea (mii lei) 2132400 166800 100 17700 1033000 3350000 Ponderea 63.S.F.65% 5% 0. acţiuni 21324 1668 1 177 10330 33500 Nr. cu capital româno-olandez. capitalul majoritar aparţine holdingului olandez.  Aprovizionarea şi comercializarea echipamentelor de catering. “M. la data de 31. Administrator şi director general al Societăţii este Dan Minulescu.2009 avea 150 salariaţi. reprezentat de 33. Partea productivă se împarte în bucătărie rece. Wakom Holding.3 Furnizorii. împărţiţi în sectorul direct productiv şi în cel administrativ.12.1.” S.R.01% 0.500 acţiuni egale şi indivizibile.84% 3.350 mii lei. Societatea comerciala este mixtă. Tabelul 3. cu 63. TAROM detinând doar 30. 3.65% din numărul total de acţiuni. fiecare cu o valoare nominală de 100 lei. în întregime subscrise de acţionari. având ca obiect principal de activitate activităţile de catering.1 Capitalul social subscris şi varsat Nr. se ocupă cu realizarea meniurilor pentru cursele companiilor aeriene interne 25 . În subordinea sa.5% 30. clienţii şi concurenţii S.C.1.L.

sarcinile societăţii cuprind şi probleme legate de formarea lotului de livrarea către beneficiari. Desfacerea produselor alimentare prin intermediul pieţei reprezintă actul final al activităţii societăţii. ducând ulterior la creşterea performanţei economice şi. sau servicii tip restaurant desfasurate în interiorul spitalelor. energie electrica. modul de ambalare şi formele necesare pentru expedierea produselor alimentare. Pentru realizarea acestor meniuri.S. Datorită unui numar destul de redus de clienţi pe care îi are în prezent firma. a profitului. implicit. În domeniul desfacerii produselor. Pentru perioada urmatoare se urmareşte implementarea activitaţilor de catering industrial în cadrul unor societăţi importante. În ceea ce priveşte cateringul industrial. termenele de livrare.F. pentru pacienţi.L. concurenţă există şi este destul de puternică. furnizate de o multitudine de firme din industria alimentară.R.S. este practic inexistentă pentru companiile aeriene. este Aeroportul Internaţional Henri Coandă. gradinite. şcoli şi chiar în spitale.).C. acolo unde este posibil.” S.R.L. “M.” S. Dintre concurenţii ce desfaşoară activităţi de catering de acest fel pot fi amintiţi: o Bucharest Marriott Grand Hotel 26 . refacerea fondurilor economice consumate. care ulterior sunt aruncate. se urmareşte atragerea altor categorii de potenţiali clienţi printr-o politică de promovare intensă şi prin introducerea de noi servicii. Pe langă furnizorii de produse alimentare. se pot asigura servicii de catering prin consumabile. spatiu.şi internaţionale. se foloseşte o gamă diversă de produse alimentare dar şi băuturi alcoolice şi nealcoolice. nivelul cheltuielilor ocazionate de procesul circulaţiei produselor de la producător la consumator. Presiunea concurenţiala asupra S. de asortarea lor. În spitale. pot fi urmariţi în anexa numarul 2.F. Clientii S. produsele şi cantităţile respective.C. de ambalare şi de expedierea lor către clienţi. etc. În contractele economice încheiate sunt stabilite: destinatarii. “M. institutii. De modul de organizare al desfacerii depinde satisfacerea necesităţilor clienţilor cu produsele de care au nevoie. Cei mai importanti furnizori ai societatii pot fi analizaţi în anexa numarul 1. ca principal furnizor de servicii (apa.

Tot referitor la meniuri. scăzând totodată şi numărul comenzilor din partea companiilor aeriene. în ceea ce priveşte meniul. pentru toate societăţile de 27 . Astfel.o o o o o o Bumerang Pizza Casa Ţărănească Restaurant Cramă Pui de Urs Stefany’s Pizza Trocadero Yin – Yang Societăţi de catering există în România. maşinile necesare urcării meniurilor până la nivelul avioanelor. la companiile indiene nu se servesc meniurile pe bază de carne de vită. În ceea ce priveşte preţurile meniurilor. aceste societăţi ar constitui un adevarat pericol. oriunde ar fie. 3. în special după anul 2008. Trebuie respectate toate dorinţele pasagerilor. După această dată.4. acestea au scăzut. numărul pasagerilor s-a redus semnificativ. meniurile au fost înlocuite cu simple sandwich-uri pentru a se elimina costul realizării meniurilor pentru o perioadă scurtă de timp. De accea şi societăţile de catering trebuie să se adapteze la cultura diferitelor popoare. pentru a nu se ivi probleme neplacute datorită tradiţiilor interculturale. Aşa se face că la cumpărarea biletelor de avion se ataşează un formular în care pasagerul este întrebat de preferinţele sale în domeniul culinar. Specificul meniurilor internaţionale Este un lucru pretutindeni cunoscut că diferitele popoare au specificul lor culinar. respectând tradiţiile culinare ale acestora. la companiile aeriene arabe nu se servesc meniuri pe bază de carne de porc şi nici băuturi alcoolice. În cazul achiziţionării de astfel de maşini. pe cursele care durează mai puţin de 60 minute. dar le lipsesc utilajele. de care nu se despart.1.

128 6.2 Evolutia indicatorilor rezultatelor . Astfel. Crt 1 2 3 4 5 6 7 Denumire Cifra de afaceri Rezultatul din exploatare Rezultatul financiar Rezultatul curent Rezultatul excepţional Rezultatul brut Rezultatul net 2006 24.491 0 5.mii lei - Nr.227 0 5.1%.catering din întreaga lume. în mare masură evenimentelor din 2008. Tabelul 3. a scăzut cu 7% faţă de 2006. Aceasta se obţine prin îmulţirea preţului de vânzare cu cantitatea vândută.345 2009 28.972 4.475 3. incasările acestor societăţi au fost reduse considerabil pentru o bună perioadă de timp.768 48 4.331 0 6.2.428 5.716 2007 22. 3. Cifra de afaceri a avut o variaţie oscilantă.114 0 6. Cifra de afaceri reprezintă veniturile încasate de societate în urma vânzării produselor sau prestării serviciilor. Această modificare s-a datorat.2 Analiza indicatorilor de rezultate şi de eficienţa economică Din indicatorii rezultatelor fac parte:     Cifra de afaceri Rezultatul Profitul net Pragul de rentabilitate În continuare se analizează evoluţia acestora de-a lungul celor 4 ani. după cum se poate observa în tabelul 3. numărul pasagerilor diminuânduse şi totodată şi volumul producţiei realizate.013 102 6.816 0 4.764 4. în cazul societăţii analizate.586 28 . cu numărul de meniuri.443 6.491 4.399 91 5. însă în 2009 a crescut cu 15%.114 4.414 2008 24. în anul 2007. iar în 2008 a scăzut cu doar 0.

însă în 2009 a cunoscut o evoluţie ascendentă. Cu toate că s-au înregistrat fluctuaţii se poate observa că veniturile din exploatare sunt mai mari decât cheltuielile. faţă de acelaşi an 2006. iar în 2008 cu 12%. drept dovadă că societatea desfasoară o activitate profitabilă.497 mii lei. Rezultatul curent obţinut din însumarea celui din exploatare cu cel financiar. În 2007 faţă de 2006. a fost în anul 2006 acelaşi cu cel din exploatare.Rezultatul din exploatare. 3. este reprezentat de profit. rezultatul curent a scăzut cu 21%. obţinut ca diferenţa între veniturile totale şi cheltuielile totale. iar în 2008 cu 481 mii lei. Rezultatele de exploatare. excepţionale sunt prezentate grafic. În 2009 a crescut cu 142 mii lei faţă de 2006. este reprezentat de profit. În 2007 a scăzut cu 1. obţinut ca diferenţă între veniturile din exploatare şi cheltuielile din exploatare. În 2009 a scăzut cu 2% faţă de 2006. ca atare rezultatul excepţional este 0. În ultimii trei ani nu s-au înregistrat nici venituri excepţionale şi nici cheltuieli excepţionale.1 Evoluţia rezultatelor societăţii Rezultatul brut. în 2007 şi 2008 mai mic decât cel din primul an. astfel: 7000 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 o 2006 2007 Ani 2008 2009 Rezultat din exploatare Rezultat financiar Rezultat excepţional Fig. datorită inexistenţei rezultatului financiar. 29 . financiare.

Tabelul 3. În situatia societăţii analizate.475 3.944 2009 20.972 4.411 2008 19.491 6.Rezultat brut 7000 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 2006 2007 5.3 Cheltuieli totale VA L O R I 4. Creşterea faţă de anul 2007 s-a datorat în principal redresării numarului curselor şi creşterii numărului de pasageri. Acesta s-a diminuat în anul 2007 cu 28% faţă de 2006. Dinamica profitului brut şi a celui net se poate observa în figura 3.mii lei - 2006 18. iar în anul 2008 cu 8% faţă de acelaşi an. 3.414 Rezultat net 5.345 4. Tot ceea ce depăşeşte pragul de rentabilitate reprezintă profit pentru societate. veniturile au fost mai mari decât cheltuielile. Acest lucru poate fi observat în tabelul 3.115 impozitului pe profit. Pragul de rentabilitate este dat de egalitatea dintre volumul incasărilor firmei din activitatea depusă şi volumul cheltuielilor efectuate pentru obţinerea încasărilor respective. iar ceea ce este sub acest prag este reprezentat de pierdere. în toţi cei 4 ani.818 2007 18. în care sunt reprezentati cei doi indicatori ai efectelor.3.215 30 .716 4.2 Dinamica rezultatului brut şi a celui net La sfarşitul exerciţiului financiar se calculează profitul net în urma plăţii Analiza cheltuielilor şi a veniturilor . societatea înregistrând profit. În anul 2009 a scăzut cu 3% faţă de 2006.586 2008 Ani 2009 Fig.2.

790 22.  Tendinţe privind posibilitatea de asigurare cu materii prime şi materiale agroalimentare. de asemenea şi restaurantele din cadrul Aeroportului Internaţional Henri Coanda. în dorinţa diminuării costurilor. unele dintre companiile aeriene. Aspectele principale ale activităţii de prognoza sunt:  Evaluarea cererii de consum în viitor la produsele alimentare şi modul în care se cere asigurarea acestora (cantităţi. care reprezintă prognoza desfacerii. reprezentând prognoza dezvoltării şi a cercetării industriei alimentare. veniturile societăţii vor urma un trend descendent. etc. sortimente. a gradului de valorificare a materiilor prime.Venituri totale 24.3 Căi de creştere a performanţei economice adoptate de societate Societatea îşi desfaşoară activitatea în principal din urma serviciilor furnizate pentru companiile aeriene. 31 . care reprezintă prognoza aprovizionării.435 25. pe care desfaşurarea viitoare a evenimentelor să o confirme în mare parte.3. dacă nu se iau măsurile necesare de creştere. 3. În cadrul aeroportului societatea deţine monopol în ceea ce priveşte furnizarea platourilor cu mâncare. au renunţat la serviciile furnizate de societatea de catering si anume cele care efectuează curse pe durate mai mici de 2 ore.1 Prognoza dezvoltarii Stabilirea raţională şi din timp a viitorului societăţii. condiţii de transport şi păstrare. etc). interpretate şi prelucrate prin metode ştiinţifice. fundamentarea acestuia pe elemente realiste. perioade de livrare.885 25. reprezintă o condiţie principală a reuşitelor ulterioare.  Perspectiva de perfecţionare a procedeelor tehnologice. Însă. a metodelor şi echipamentelor de fabricare a produselor. Deţine.012 3. Drept urmare.

producându-se doar 3800 porţii/zi. institutii. consumuri. randamente. În prezent.3. etc) care formează prognoza economică a industriei alimentare.214 1.147. societatea poate acţiona prin urmatoarele modalităţi:  Diversificarea domeniului de activitate prin pătrunderea pe noi pieţe.2 Căile de creştere a performanţei economice În vederea creşterii veniturilor. De exemplu. gradiniţe sau chiar spitale.779 Prognozarea producţiei pentru următorii ani se poate realiza folosind metoda sporului mediu: ∆= yn − y0 n −1 Yn – producţia ultimului an Y0 – producţia primului an n.397. capacitatea de producţie este de 5000 porţii/zi.247. Pornind de la producţia totală prezentată în tabelul 3. preţuri de vânzare. ar putea presta activităţi de catering industrial.4 Producţia totală în perioadă 2006 -2009 Anii 2006 2007 2008 2009 Producţia totala 1. Tabelul 3. Modificările ce decurg din schimbarile ce vor interveni pe diferite planuri asupra indicatorilor economici ai producţiei alimentare (niveluri de productivitate.numărul de ani 32 . 3.  Creşterea producţiei în vederea acoperirii capacităţii de producţie.682 1. însemnând realizarea de meniuri pentru diferite firme. şcoli.030. nivelul cheltuielilor.4 se poate prognoza producţia pentru anii următori.440 1.

5 poate fi urmarită evoluţia viitoare a producţiei. iar in 2010: 1.147. Cu toate că producţia totală a crescut.344 porţii Y2011 = 1. conform valorilor de mai sus: Tabelul 3.779 33 .247.214 1.397.779+ (5-1)*83. 2012 şi 2013 producţia va intra pe un trend crescator.521=1.521 porţii de la un an la celalalt.3: Y2010 = 1.397. s-au obţinut urmatoarele valori.397.648. capacitatea de producţie de 5000 porţii/zi nu este valorificată la maxim: An 2009: 1397779 = 116. reprezentate grafic în figura 3. Acţionarul majoritar urmeaza a investi în România in baza de mijloace fixe existenta in societatea românească.866 porţii Y2012 = 1.5 Evolutia producţiei viitoare Anii 2006 2007 2008 2009 Producţia totala 1. utilaje provenite din Olanda.731.∆= 1397779 − 1147214 250565 = = 83. cu o dinamică de 83. 30 Acest spor de producţie urmează a fi realizat ca urmarea a intorucerii de noi utilaje.397.500 porţii/zi.909 porţii După cum se poate observa.779+ (4-1)*83.344/365= 4.481 porţii/luna 12 116481 = 3.682 1.387 porţii Y2013 = 1.397.521 porţii 4 −1 3 Yk = yn + (k-1) ∆ În urma calculării sporului mediu al producţiei.882 porţii/zi .440 1.521=1.648.030.779+ (6-1)*83. în anii 2010.779+ (7-1)*83. În tabelul 3.815. 2011.521=1.521=1.898.

731. deoarece se obţin sporuri de producţie mai mari cu aceleaşi cheltuieli.815.2010 2011 2012 2013 1.247.779 1.648. 34 . Prin pătrunderea ştiinţei şi a cercetării ştiinţifice în toate activităţile se poate creşte nivelul ritmului etapelor. perfecţionarea organizării producţiei şi a muncii. 3.866 1.387 1.682 1. promovarea noilor tehnologii.000 Nr.397. pot fi enumerate : robotizarea.3 : Evoluţia producţiei Producţia prognozată Dintre căile cele mai importante de creştere a productivităţii. automatizarea reprezintă coordonate ale progresului tehnic contemporan. Acest lucru se poate realiza prin combinarea sistemelor informatice cu cele electronice.909 Producţia totală 2.000.500.387 1. Acestea atrag sporirea producţiei şi implicit a productivităţii.866 1.898.815.030.000 500.000. 1.344 1.214 Producţia realizată Fig. se pot elimina timpii morţi şi se poate asigura continuitatea procesului de producţie.147. robotizarea proceselor de producţie de grade diferite. promovarea noilor tehnologii. În aceasta privintă o mare influenţă o are introducerea de linii automatizate.731.000 1.909 1. Robotizarea. pregătirea şi perfecţionarea resurselor umane.344 1.648. creşterea rentabilităţii.000 0 2006 2007 2008 2009 Anii 2010 2011 2012 2013 1. realizarea de economii.898. porţii 1. automatizarea. înnoirea tehnologiilor de producţie. realizarea de sisteme de grade diferite de complexitate şi creşterea prelucrării automate a informaţiilor. în condiţiile obţinerii unor produse de calitate superioară.440 1.

organizarea timpului de lucru şi a locurilor de muncă. se urmăreşte dacă participanţii au dobândit cunoştinţele prezentate.2. cât şi receptivitatea. cantitative şi structurale a producţiei. normarea muncii. toate acestea putând conduce la reducerea volumului de muncă. Formarea profesională şi perfecţionarea continuă reprezintă calea principală de autovalorificare şi dezvoltare a factorului uman. folosirea raţională şi incărcarea optimă a mijloacelor de producţie. creşterii vitezei de lucru şi ridicării 35 . Dependente de acestea sunt viteza de adaptare la nou. În urma participării la programul de perfecţionare. acesta ar trebui să fie ″ performanţa″ . Pe baza activităţii de perfecţionare. 3. de valorificare superioară a potenţialului creativ şi anticipativ al omului. Asigurarea unor fluxuri continue de fabricaţie. precum şi reintegrarea rapidă a resurselor umane în alte activităţi. Ca urmare a parcurgerii unui proces de pregătire. în vederea reducerii consumului de materii prime şi energie. Presupune adoptarea unui set de măsuri organizatorice cu privire la desfăşurarea procesului de muncă. creşterea disponibilităţii faţă de societate. Studiile de economie au pus în evidenţă contribuţia importanţei pe care pregătirea şi perfecţionarea personalului o au la creşterea producţiei. perfecţionarea activităţii de transport intern şi depozitare reprezintă doar câteva dintre metodele de perfecţionare a producţiei. Efectele directe ale pregătirii personalului sunt observate în creşterea productivităţii. Perfecţionarea organizării producţiei şi a muncii reprezintă un proces complex. îmbunătăţirea calităţii produselor. cu caracter dinamic şi de continuitate realizat de managerii de producţie. prin care se urmăreşte utilizarea maximă a factorilor de producţie. randamentul în muncă al celor ce au participat ar trebui să crească. personalul mai capabil în realizarea sarcinilor primite dobandeşte noi abilităţi. iar ca un cuvânt definitor. Înnoirea tehnologiilor de producţie urmăreşte creşterea capacităţilor de producţie existente prin îmbunătăţirea parametrilor tehnico-funcţionali. Pregătirea şi perfecţionarea resurselor umane are efecte de lungă durată. sincronizarea efectuării în timp a diferitelor operaţiuni. imbunătătirea activităţii de reparaţie şi întreţinere. ducând la o sporire a acesteia cu 15-20%. concentrându-se şi descoperirile ştiinţei şi ale progresului tehnic în vederea sporirii calitative. executarea sarcinilor să fie mai bună. care se resimt pe termen lung pe mai multe planuri. Îmbunătăţirea organizării muncii se poate realiza prin cooperarea în producţie. 4.

018 = 1. Cheltuielile se pot prognoza pe baza celor înregistrate în anii anteriori.02 Ch2010 = Ch2009 ∗ I = 20215*1.02 = 20620 Ch2011 = Ch2009 ∗ I2 = 20215*1. Modernizarea se axează în special pe parteă activă a utilajului. în cazul în care se doreşte înnoirea capacităţii de producţie. societatea şi-a sporit atât cheltuielile cât şi veniturile.3 Efectele metodelor de creştere a performanţei societăţii Drept urmare a creşterii producţiei. folosind metoda ritmului mediu sau a indicelui mediu. pe când construirea de noi capacitaţi porneşte de la 0.6 Prognozarea cheltuielilor de producţie -mii leiAnii Cheltuieli totale 36 . 3.gradului de siguranţă în exploatare.022=21032 Ch2012 = Ch2009 ∗ I3 = 20215*1. Pe baza cheltuielilor efectuate în anii precedenţi prognozării. influenţând direct elementele care realizează direct producţia. am ales folosirea metodei indicelui mediu. R= Chn − Ch0 100 ∗ Ch0 n 20215 − 18818 100 ∗ = 1. Aceasta reclamă investiţii substanţiale pe care societatea trebuie să le facă.023=21453 Ch2013 = Ch2009 ∗ I4 = 20215*1. pe care o dezvoltă şi o reînnoieşte.86 18818 4 R 100 R2009 = Indicele mediu poate fi obţinut după formula : I = 1+ I = 1+0. Modernizarea bazei tehnico-materiale porneşte de la una deja existentă.018=1.024= 21882 Tabelul 3.3. aceasta se va realiza într-o perioadă scurtă de timp cu concursul noilor cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii. pe când. Întreaga metodologie a calculului cheltuielilor pe baza metodei indicelui mediu este prezentată mai jos.

81 17. estimată pe baza metodei sporului mediu. Costurile de producţie s-au redus considerabil. La creşterea cheltuielior s-au adaugat investiţiile pe care societatea a trebuit să le facă. În acest caz.453 21.682 1.2010 2011 2012 2013 20.882 Aşa cum se poate observa din tabelul de mai sus. faţă de primii patru ani. Tabelul 3.440 1.434 Producţia totală (nr.137 17. la o creştere a producţiei realizate si a vitezei de lucru. însă. Urmează a fi importate utilaje ce vor duce la un consum mai mic de energie.62 37 . modernizare ce necesită investiţii.030.7.147. La această creştere a cheltuielilor a contribuit şi angajarea unor persoane calificate pentru a lucra cu noile utilaje.839 20. am putut afla costul de producţie.247. in România.998 19. costul de producţie va avea urmatoarele valori.397.779 Cost de producţie (lei) 15.46 15. investiţii pe care acţionarul olandez le-a implementat aici.620 21. cheltuielile totale au avut o evoluţie crescătoare în cei 4 ani. reducere datorată în mare parte creşterii producţiei mult mai rapide decât creşterea costurilor.90 14. Costul de producţie : Cunoscându-se atât cheltuielile cât şi producţia totală.032 21.214 1. prezentate în tabelul 3.7 Situaţia comparativă a costului de producţie în perioada prognozată faţă de perioadă actuală Anii 2006 2007 2008 2009 Cheltuieli (mii lei) 18. ducând la diminuare a numarului de salariaţi. Cheluielile totale vor creşte datorită modernizării bazei tehnico-materiale. prin raportarea cheltuielilor la producţia totală. portii) 1.

898. pe baza celor actuale.620 21.344 1.214 1.82 11.8 Veniturile şi preţul de vanzare Anii 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Venituri 24.909 12.2010 2011 2012 2013 20.52 Preţul de vânzare : Veniturile obţinute în anii următori 2010.53 19.22 19.682 1.032 21.387 1.882 1.689 33.8.14 11.740 31.731.779 1. Veniturile şi preţurile de vânzare sunt prezentate în tabelul 3.815.440 1.790 22.39 21. datorită nivelului inflaţiei şi altor variabile care pot influenţa veniturile făcându-se doar o estimare.715 Producţia totală 1.387 1.51 12. Tabelul 3.61 22. nu pot fi cunoscute.453 21.731.909 Preţ de vânzare 21.030.885 25.815 34.815.898.648.33 38 .397.344 1.866 1.26 19.147.648. 2012 şi 2013.958 36.866 1.247.99 19. 2011.435 30.20 20.

5 lei/porţie. Profitul unitar.8 lei/portie la 4. obţinut ca diferenţă între preţul de vânzare şi costul de producţie poate fi urmărit în figura 3. Preţul de vânzare va înregistra evoluţii oscilante în perioada prognozată.00 7.4 7. gradiniţe şi creşe vor avea un alt nivel.00 8.4. iar în următorii ani va creşte până la 7.22 lei/porţie. 3.00 1. dată de evoluţia preţului de vânzare. Meniurile destinate acestui segment de piaţă vor fi diferite faţă de cele destinate firmelor şi companiilor aeriene.00 4.8 4. Aceasta evoluţie a preţului de vânzare se datorează în mare parte creşterii veniturilor într-un ritm mai încet decât creşte producţia. faţă de anul 2009. Profit unitar 9.5 6. În primii 3 ani a scăzut de la 5.7 4. În anul următor prognozei preţul de vânzare va scădea la 19.00 6.00 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 Fig.Preţurile de vânzare sunt diferite.4 5. 39 . Profitul unitar are o evoluţie oscilantă.6 7.8 0. iar cele pentru spitale.00 3. urmând să scadă în următorii 3 ani la aproximativ 19.8lei/porţie.00 5.37 lei/porţie.00 7. Cele destinate catering-ului industrial pentru companiile aeriene sunt asemănătoare cu cele din perioada 2006-2009.4 Profitul unitar.00 2.7 7.

în general. va ajunge de la 150 cât sunt în prezent.Productivitatea muncii : Pentru a creşte producţia.387 1.909 Nr salariati (persoane) 250 280 300 350 Productivitate (portii/pers) 6593. numarul de salariati. numărul de personal direct productiv nu va mai fi atât de mare. datorită fluctuaţiei numărului de salariaţi. calificarea personalului  Organizarea raţională a proceselor de muncă. concomitent cu crearea unui regim raţional de muncă  Modul în care este folosit timpul disponibil de lucru  Condiţiile tehnice în care se realizează producţia. dintre care cei mai importanţi sunt :  Nivelul producţiei ce urmeaza a fi obţinută  Cunoştintele şi.9 Nivelul productivităţii muncii Anii 2010 2011 2012 2013 Producţie totala (nr portii) 1. productivitatea de 5000 porţii/zi va fi atinsă şi chiar depăşită.866 1. la 250 în 2010 şi 280 în anul 2011. urmând să se menţină constant în perioada 2011-2012 şi chiar să scadă în anul 2013. urmează a spori atât numărul de salariaţi cât şi resursele financiare necesare investiţiilor în mijloace fixe.898.731.45 Se poate observa că productivitatea muncii va creşte. Folosind utilajele performante pe care holdingul olandez le-a dat în folosinţă anul trecut. Necesarul de personal al societăţii depinde de numeroşi factori. 40 . 300 în 2012 şi 350 în anul 2013. ca urmare a implementării unor tehnici moderne.648. pentru a folosi potenţialul productiv al personalului.344 1. Astfel. productivitatea va fi (tabelul 3.24 6051.38 6185.815. Însă.29 5425.9): Tabelul 3. În acest caz.

precum şi de toate utilităţile necesare. • Se remarcă o bună organizare a activităţii precum şi realizarea unui climat favorabil muncii în echipă.F. raportându-se periodic rezultatele înregistrate • Forţa de muncă are un nivel corespunzator de calificare. • Se menţine permanent legătura cu acţionarul principal.” S.C.. foarte important în creşterea competitivităţii societăţii. • Organizarea structurală a conducerii este adecvata cu mărimea şi complexitatea societăţii. “M. fiind în conformitate cu legislaţia în vigoare.S.R.CONCLUZII SI PROPUNERI În urma analizării activităţii S. se pot observa urmatoarele: • Societatea dispune de construcţii adecvate desfăşurării procesului de producţie.L. fiind foarte bine structurată. 41 . • Structura managerială este corespunzator organizată pe niveluri ierarhice. • Furnizorii societăţii sunt din domenii diverse de activitate. reuşind să asigure toate necesităţile societăţii comerciale.

• Ratele rentabilităţii au înregistrat evoluţii crescătoare în anul 2009.  Adoptarea unei politici de marketing agresive prin reclame în revistele de specialitate şi panotaj exterior. exprimând performanţa pe care o realizează societatea în perioadă analizată.• • Profitul net a înregistrat o evoluţie in scadere în anul 2007-2008. ca urmare a creşterii profitului. pentru ca apoi să urmeze un trend crescator.  Investitii noi in conformitate cu noua gama de sortimente. acestea pot fi:  Dezvoltarea compartimentului de marketing existent.  Creşterea nivelului de producţie la capacitatea de producţie maximă existentă. Referitor la măsurile pe care societatea ar trebui să le adopte în viitor.  Introducerea în producţie a unei game sortimentale care să se adreseze unei noi categorii de consumatori. BIBLIOGRAFIE 42 .

. Editura Expert.. Gh 4. Lung I.” S. 1999. . 1993. . Rusu. 2000.Analiza economico-financiară a firmei.L. Editura Economică. Bucureşti. 2003.macromex.com. xx . Gheorghe. Iosif. xx 7.www. Gavrilă I. Bucureşti. Colecţia 2005-2008. 2. Ana 3. Tribuna Economică. Editura Economică. C. – Economie . 5. Bucureşti. Ciucur D. Anexa 1: Cei mai importanţi furnizori ai SC “M. 6.R.F.S. Bucureşti.Management.Abordări moderne în managementul şi economia organizatorică.manual universitar. . – Profitul.1. Nicolescu O. Editura Economică.Revista Capital. sunt: ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ Agroalim Angst Best Brau-Union Caroli Coca-Cola Danone Dorna Excelent Heidi 43 . Bucureşti. 1999.

R.T.F.⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ Ifantis Indlacto J.Gourmet Vincon Anexa 2: Cei mai importanti clienţi ai SC “M.I Les Gastronomes Moara Loulis Overseas Parma Patiseriile Ana Selgros Suprem .” S.L.S. sunt:  TAROM – principalul client  Majoritatea companiilor aeriene straine      LUFTANSA (Germania) BRITISH AIRWAYS (Marea Britanie) ALITALIA (Italia) AIRFRANCE (Franţa) TURKISH AIR (Turcia)  Companii care contracteaza mai puţine meniuri 44 .

     KLM (Olanda) SWISS AIR (Elveţia) MALEV (Bulgaria) CSA (Cehia) ROMAVIA (România)  Companii accidentale .care efectueaza curse ocazionale Printre cei mai mari clienti ai diviziei de catering industrial se numără:      Orange Ilbau Compaq Microsoft Tornado Systems 45 .

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.