CUPRINS

Introducere 3

CAPITOLUL I: Modalităţi de evaluare a performanţei economice 1.1 Conceptul de performanţa economică – Situaţii financiare 1.2 Indicatori de exprimare ai performanţei economice 1.3 Profitul –scopul activităţii economice

5 5 11 19

CAPITOLUL II: Factori care influenţează eficienţa economică 2.1 Factorii de influenţă ai eficienţei economice în societăţile multinaţionale 2.2 Factorii care conduc la îmbunatăţirea eficienţei economice în industria alimentară CAPITOLUL III Prezentarea modalităţilor de evaluare a performanţei economice la S.C. “M.F.S.” S.R.L. 3.1 Descrierea societăţii 3.1.1 Obiectul de activitate 3.1.2 Capitalul social 3.1.3 Furnizori, clienţi, concurenţi 3.1.4 Specificul meniurilor internaţionale 3.2 Analiza indicatorilor de rezultate şi eficienţa economică 3.3 Căi de creştere a performanţei economice adoptate de societate

20 20 22

24

24 24 24 25 27 27 30

3.3.1 Prognoza dezvoltării 3.3.2 Căile de creştere a performanţei economice 3.3.3 Efectele metodelor de creştere a performanţei economice adoptate de societate

31 31 36

Concluzii

41

Bibliografie

42

Anexe

43

2

INTRODUCERE
Performanţa economică reprezintă o modalitate superioară de exprimare a eficienţei economice a unei activităţi. Prin eficienţa economică se poate inţelege maximizarea efectelor prin minimizarea eforturilor, reprezentănd unul dintre scopurile oricărei activitaţi. Atingerea performanţei economice situeaza societatea respectivă deasupra concurenţilor săi, prin rezultatele superioare obţinute său prin tehnologiile de producţie practicate. Pentru evidenţierea eficienţei economice şi implicit a performanţei economice atinse, trebuie calculaţi indicatorii de eficienţa economică pe baza carora pot fi observate rezultatele activităţii respective. Aceste rezultate pot fi obţinute şi în urma analizei activităţii de marketing, a activităţii financiare, a încadrării cu personal şi a relaţiilor societăţii cu clienţii, furnizorii şi diferiţii concurenţi pe care aceasta îi are. Mediul extern în care societăţile îşi desfasoară activitatea este, pe baza ce trece timpul, tot mai nesigur, generator de riscuri şi totodată, din ce în ce mai complex. În economia de piaţă, clienţii, furnizorii, firmele şi concurenţii lor acţionează ca un sistem dinamic, în permanentă mişcare, la care societatea trebuie să se adapteze continuu. În acest caz, o societate modernă trebuie să ofere atât produse, cât şi servicii de calitate superioară, care să-i confere o poziţie superioară în sectorul său de activitate. Atingerea performanţei economice de către o societate modernă presupune stabilirea de la bun început a unei strategii referitoare la structura, cantitatea şi calitatea producţiei ce urmează a fi obţinută, procesele tehnologice ce vor fi aplicate, modul şi nivelul de utilizare al progresului tehnic, nivelul productivităţii şi al costurilor de producţie, al gradului de eficienţă al folosirii mijloacelor fixe, cu precizarea exactă a nivelurilor acestora în bugetul de venituri şi cheltuieli. Un sector relativ nou introdus în Romania îl reprezintă activităţile de catering care pot fi introduse în categoria “alimente-servicii”, la fel ca şi restaurantele. O firmă de catering este practic, un restaurant mobil. Activităţile de catering reprezintă un serviciu relativ recent introdus în economia de piaţa din România. Ele presupun realizarea şi transportul preparatelor alimentare la sediul beneficiarilor. Cateringul poate fi de două categorii: - cateringul industrial - cateringul pentru evenimente (festiv)

3

Serviciile de catering includ livrarea la domiciliu a meniului comandat, eventual a băuturilor, asigurarea prânzului la serviciu (cateringul industrial) şi organizarea meselor festive sau doar prepararea mâncărurilor (cateringul festiv). Multe firme nu practică livrarea la domiciliu, mai ales când comanda este mică, din două motive: nu asigură un profit mare imediat şi nu există suficiente cereri pentru a justifica deplasările. Sistemul de comandă clasic este simplu: un telefon, o intâlnire pentru stabilirea condiţiilor contractuale (doar pentru cateringul industrial şi festiv) şi livrarea produselor. Societatea analizată în capitolele urmatoare, S.C. “M.F.S.” S.R.L. desfasoară ambele categorii de catering, accentul punandu-se pe cel industrial, realizând meniurile pentru cursele aeriene, interne şi internaţionale. În capitolele urmatoare mi-am propus să analizez performanţa economică la S.C. “M.F.S.” S.R.L., evidenţiată prin intermediul indicatorilor de exprimare a performanţei economice, dar şi prin evaluarea utilizării resurselor umane şi a activităţii economicofinanciare. În finalul lucrării sunt prezentate metodele de creştere a performanţei economice, precum şi efectele aplicării acestora. Primul capitol prezintă pe larg conceptul de performanţa economică şi indicatorii de măsurare a acesteia, precum şi funcţiile profitului. Capitolul al doilea vă aduce la cunoştinţă factorii care influenţează creşterea eficienţei economice în societăţile multinaţionale, în general şi în cele din industria alimentară, în special. În capitolul al treilea sunt prezentate datele societăţii precum şi încadrarea cu forţa de muncă şi cunoaşterea partenerilor săi de afaceri precum şi produsele pe care societatea le realizează. De asemenea se realizează şi o analiză-diagnostic a societăţii pe baza căreia se vor prezenta căile de creştere a performanţei economice, precum şi rezultatele obţinute pe baza acestor căi aplicate la nivelul societăţii. Căile de creştere au caracter intuitiv, ele nefiind puse în practică în momentul actual.

4

Eficienţa economică reflectă o stare a activităţii economice determinată de un anumit consum de resurse pentru obţinerea unui anumit bun economic. variantă cercetată. Folosirea resurselor economice pentru producerea bunurilor economice este considerată o activitate eficientă dacă producţia se obţine cu cel mai redus cost de producţie. în condiţiile unor resurse limitate. ceea ce inseamnă că societatea va beneficia mai devreme de efectele sale utile.Capitolul I Modalităţi de evaluare a performanţei economice 1. fără de care eficienţa ar fi definită incomplet. când o producţie suplimentară dintr-un anumit bun. pentru determinarea eficienţei economice. scădea costurile sau îşi poate imbunatăţi calitatea bunurilor sunt căi concrete de creştere a eficienţei economice. reprezintă însă numai o formulă de principiu. Este normal ca un procedeu tehnologic să fie preferat altuia dacă procesul de producţie se petrece intr-un interval mai scurt. nu se poate obţine decât dacă se scade producţia. În condiţiile unor resurse limitate şi a unor nevoi nelimitate. Conceptul de eficienţă economică asociază şi alte elemente de judecată. iar la nivel macroeconomic. O activitate eficienţa se caracterizează prin rezultate dintre cele mai bune. Conceptul de performanţa economică Eficienţa economică reprezintă caracteristica activităţii economice la nivel micro şi macroeconomic aflată pe orice punct de pe frontiera posibilităţilor de producţie. productivitatea muncii naţionale. La nivel microeconomic. pentru un alt bun economic. 5 . eficienţa economică are ca formă principală de apreciere rentabilitatea firmei.1. când este imposibil să se măreasca volumul producţiei unui bun fără a se micşora cantitatea produsă dintr-un alt bun. toate modalităţile prin care o firmă îşi poate mări productivitatea factorilor de producţie. cea mai semnificativă faţetă a eficienţei economice o constituie calitatea efectelor. în condiţiile unui cost de oportunitate minim pentru fiecare bun obţinut. Compararea efectelor cu eforturile. iar uneori chiar eronat: structura resurselor consumate şi structura rezultatelor obţinute pot da timpul acţionează asupra eficienţei ca un factor care pune în valoare o indicii de o importanţă esenţială în adoptarea deciziilor cu caracter economic.

o situaţie a modificărilor poziţiei financiare.produsele obţinute trebuind să fie de performanţe ridicate. indiferent de forma juridică. Astfel. în esenţă reflectând raportul dintre efecte şi eforturi. cu mijloacele materiale şi financiare investite pentru o anumită afacere pe fondul progresului stiintifico-tehnic şi ecologic. Performanţa se află în stransă legatură cu profesionalismul societăţii. inclusiv situaţii financiare consolidate cuprinde: un bilanţ. rezultate dintre cele mai mari • efecte cât mai mari în raport cu resursele alocate sau consumate. politici contabile şi note explicative. în creştere. Accepţiunea noţiunii de eficienţa se intâlneşte în practică. cu timpul. Performanţele ridicate în producţie echivalează cu eficienţa atunci când sunt obţinute în condiţiile unei utilizări raţionale. cât şi de performanţa managementului în toate sferele activităţii acesteia şi în special în plan economico-financiar. în două sensuri: • performante. având consecinţe negative (uzura accelerată şi ivirea unor dereglări în funcţionare) nu avem de-a face cu eficienţa. rezultatul administrării întreprinderii şi modul de gestionare a resurselor. forma de proprietate sau obiectul de activitate. de o deosebită utilitate pentru societate la momentul considerat. Dacă. precum şi în studiile de specialitate. dimpotrivă. a utilajelor şi echipamentelor. performanţa şi modificările poziţiei financiare. 6 . Obiectivul situaţiilor financiare este furnizarea de informaţii referitoare la poziţia financiară. performanţele ridicate sunt obţinute prin suprasolicitarea utilajelor şi echipamentelor. un cont de profit şi pierdere. Performanţa economică depinde de gradul de înzestrare cu resurse ale societăţii. într-un regim economic. (situaţia fluxurilor de trezorerie sau situaţia fluxurilor de fonduri). Un set de situaţii financiare. Performanţa economică a societăţii are o sferă largă de cuprindere. Câştigul obţinut sub forma sporului de produse este anihilat prin pierderile uzurii accentuate premature. Cadrul general se aplică tuturor întreprinderilor. sporirea producţiei este insoţită de costuri reduse şi profituri mari. Performanţa reprezintă modalitatea superioară de exprimare a competitivităţii unei activitaţi. Mai exact costurile urcă vertiginos şi profiturile scad.

Poziţia financiară. a şanselor de a primi finanţări în viitor Evaluarea modificărilor potenţiale ale resurselor pe care întreprinderea le va controla în viitor Posibilitatea întreprinderi de a genera fluxuri de trezorerie Resursele economice pe care le controlează Structura sa financiară Lichiditatea si solvabilitatea Capacitatea de adaptare la mediu Informaţii privind modificările poziţiei financiare a întreprinderii sunt utilizate în evaluarea activităţii sale de exploatare. generează informaţii privind capacitatea întreprinderii de a genera numerar sau echivalente ale numerarului. Structurile situaţiilor financiare: • Structurile bilanţului sunt:  Activele  Datoriile şi capitalul propriu • veniturile Structura contului Profit şi Pierdere. finanţare şi investiţie în perioada de raportare. legată în mod direct de evaluarea performanţei. Poziţia financiară a întreprinderii este influenţată de: • • • • Aceste informaţii sunt utile pentru: • • • • Anticiparea capacităţii întreprinderii de a genera numerar Anticiparea nevoilor de creditare. şi performanţa pe baza contului profit şi pierdere. Poziţia financiară se determină pe baza informaţiilor din bilanţ. sunt cheltuielile şi 7 . performanţa şi modificările poziţiei financiare.

redevenţe. comisioane. etc. • Cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice. Definirea elementelor de venituri şi cheltuieli • Veniturile constitiuie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de intrări sau creşteri ale activelor ori descreşteri ale datoriilor. chirii. altele decât cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor. Activele sunt definite astfel: • Un activ reprezintă o resursă controlată de întreprindere. rezultat al unor evenimente trecute şi de la care se aşteaptă să genereze profituri economice viitoare pentru întreprindere • O datorie reprezintă o obligaţie actuală a întreprinderii ce decurge din evenimente prezente şi prin decontarea căreia rezultă o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice. • Capitalul propriu reprezinta interesul rezidual al acţionarilor în activele unei întreprinderi dupa deducerea tuturor datoriilor sale. datoriile şi capitalul propriu. Câştigurile reprezintă creşteri de beneficii economice şi ca urmare prin natura lor nu diferă de venituri. Venituri Definiţia veniturilor include atât venituri din activitatea curentă cât şi câştiguri din orice alte surse: vânzări. dividende. şi care se concretizează în creşteri ale capitalului propriu. 8 .Elemente legate direct de evaluarea poziţiei financiare sunt : activele. altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acţionari. dobânzi. pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor ori creşteri ale datoriilor şi care se concretizează în reduceri ale capitalului propriu.

când nu poate fi realizată o estimare rezonabilă. Bazele de evaluare utilizate în situaţiile financiare:  Costul istoric – activele se înregistrează la suma plătită în numerar sau în echivalente de numerar sau la valoarea justă din momentul cumpărării. elementul nu va fi recunoscut în bilanţ sau în contul Profit şi Pierdere. datoriile se înregistrează la valoarea ce se aşteaptă a fi plătită pentru a stinge datoriile (impozitul pe profit)  Costul curent – activele se înregistrează la valoarea în numerar sau în echivalente ale numerarului. în cazul în care: • • Este probabil ca orice beneficiu economic viitor să fie asociat să intre sau să iasă din întreprindere Elementul are un cost sau o valoare care poate fi evaluată în mod credibil.Definiţia cheltuielilor include pierderile precum şi acele cheltuieli generate de activitatea curentă a întreprinderii Recunoaşterea structurilor financiare Recunoaşterea semnifică încorporarea în bilanţ sau în contul Profit şi Pierdere a unui element care îndeplineşte criteriile de recunoaştere. nici prin note sau informaţii suplimentare. datoriile se înregistrează la valoare neactualizată în numerar sau în echivalente de numerar. Un element care corespunde definiţiei unei structuri a situaţiilor financiare trebuie recunoscut. nerecunoaşterea acelui element nu poate fi corectată nici prin prezentarea politicilor contabile folosite. Evaluarea structurilor situaţiilor financiare este procesul prin care se determină valorile la care structurile financiare vor fi recunoscute în bilanţ şi în contul Profit şi Pierdere. care ar trebui plătită daca acelaşi activ sau unul asemănător ar fi achiziţionat în prezent. necesară pentru a deconta obligaţiile în prezent  Valoarea realizabilă (de decontare a obligaţiei) 9 .

 Datoriile se înregistrează la valoarea actualizată a intrarilor şi ieşirilor de numerar. se obţine profit dacă valoarea financiară (monetară) a activelor nete la sfârşitul perioadei este mai mare decât valoarea financiară a activelor la  10 .  Datoriile se înregistrează la valoarea lor de decontare – aceasta reprezentând valoarea neactualizată. care trebuie plătită pentru a achita datoriile potrivit cursului normal al afacerilor Valoarea actualizată  Activele se înregistrează la valoarea actualizată a intrărilor de numerar. care se aşteaptă să fie recunoscute pentru a deconta datoriile. care urmează a fi generata de derularea normală a activităţii întreprinderii. Aceste concepte conduc la: a) Menţinerea capitalului financiar – conform acestui concept. Conceptul de capital şi de menţinere a nivelului capitalului Conceptul de capital • • • • • Conform conceptului financiar capitalul este sinonim cu activele nete sau cu capitalul propriu al întreprinderii Conform conceptului fizic capitalul reprezintă capacitatea de producţie a întreprinderii exprimată în unităţi naturale (cantitative) Conceptul de capital fizic se adoptă dacă principala preocupare a utilizatorului situaţiilor financiare este capacitatea de exploatare a întreprinderii Dacă se urmăreşte menţiunea capitalului investit. se foloseşte noţiunea de capital financiar. potrivit cursului normal al afacerilor. Activele se înregistrează la valoarea în numerar sau în echivalente ale numerarului care poate fi obţinută în prezent prin vânzarea normală a activelor.

Concept viu disputat şi deosebit de complex în semnificaţii. eficienţa economică este privită în general ca raportul dintre rezultatele obţinute şi consumul de factori de producţie. o întreprindere şi-a menţinut capitalul daca la sfârşitul perioadei are un capital egal cu cel de la începutul perioadei. 11 . uman şi material în acest scop. între optimul economic şi social. 1. orice valoare în plus este considerată profit. b) Menţinerea capitalului fizic – se obţine profit când capacitatea fizică productivă (de exploatare) a întreprinderii la sfârşitul perioadei depăşeşte capacitatea fizică productivă de la începutul perioadei. Indicatori de exprimare ai performanţei economice Teoria şi practica managerială demonstrează că principalul obiectiv al oricărei organizaţii îl constituie creşterea eficienţei. factorul financiar are un rol dominant în procesul de înscriere a eficienţei societăţii pe o traiectorie pulsatorie. ceea ce nu presupune o simplă minimizare aritmetică a cheltuielilor. În fapt. iar rentabilitatea devine un adevarat barometru pentru aprecierea stării de sănătate financiară a societăţii. În termeni generali. Motivul acestei atitudini manageriale este unul strict pragmatic . În condiţiile trecerii la economia concurenţială. după excluderea oricăror contribuţii din partea proprietarilor în timpul perioadei analizate. Pentru evaluarea capitalului fizic se utilizează costul curent.începutul perioadei.perspectiva falimentului devine un factor care determină analizarea resurselor pentru asigurarea unei dezvoltari raţionale. În prezent. după ce s-a exclus orice distribuire către proprietari şi orice contribuţie din partea lor.2. indică nivelul de fructificare economică şi financiară a capitalului utilizat. în aşa fel încât să fie evitate contradicţiile între optimul total şi optimurile parţiale. în timpul perioadei analizate. gradul de rezistenţă la faliment fiind dependent de mobilizarea potenţialului financiar. cât mai ales o creştere a rezultatelor. accepţiunea largă a eficienţei economice se referă la maximizarea efectelor obţinute în condiţiile minimizării eforturilor.

cifra de afaceri. Măsurarea rezultatelor economice necesită informaţii şi. utilizarea ratelor de rentabilitate (construite după modelul indicatorilor de eficienţă raportând efectul la efort) presupune respectarea unor condiţii de bază: formularea unor rate cât mai caracteristice pentru fenomenul studiat. Indicatori ce reflectă efectele economice (indicatori ai rezultatelor) 1. . fiind apreciată ca o adevarată productivitate a capitalului.producţia finită 2. profitul exerciţiului). 3. dintre care cele mai importante sunt: A. Activitatea financiară a societăţii poate fi evaluată prin intermediul a trei categorii de rate ale rentabilităţii: rată rentabilităţii comerciale. asigurarea comparabilităţii ratelor şi interpretarea prudentă a ratelor. adică obţine incasări mai mari decât costul total de producţie.valoarea adăugată. profitul din activitatea excepţională. .rezultatul (profitul din exploatare. pe baza acestora. etc. Dintre toate. . cantitativi şi calitativi. funcţiile managementului financiar impun construirea unui sistem de rate ale rentabilităţii care. Rentabilitatea este o formă a 12 .În acest context. Posesorii de capital sunt direct interesaţi de acest indicator deoarece cu ajutorul ratei rentabilităţii financiare se măsoară eficienţa investiţiilor efectuate. 5. profitul curent al exerciţiului. . . .profitul fiscal. 4.pragul de rentabilitate Pragul de rentabilitate : O firmă desfasoară activitate rentabilă atunci când creează profit. 7. Eficienţa economică a oricărei societăţi comerciale poate fi masurată pe baza unor indicatori economico-financiari. rată rentabilităţii economice şi rată rentabilităţii financiare.) şi capitalul propriu.profitul net. profitul din activitatea financiară. prin structură şi conţinut. să reprezinte un instrument util şi performant. rentabilitatea financiară prezintă un interes deosebit. . Pentru a raspunde dezideratelor sale. Aceştia pot fi grupaţi în mai multe categorii. brut. elementele de calcul ale rentabilităţii financiare vor fi rezultatele obţinute (profit net. calculul unor indicatori parţiali şi finali. fizici şi valorici. 6. Astfel.

se poate considera: Tabelul 1. deoarece : Creşterea primului termen este profitabilă Creşterea volumlui cheltuielilor constituie un semnal că rentabilitatea încetează. Întreprinzătorii sunt preocupaţi să cunoască pragul de rentabilitate. cheltuielile totale sunt egale cu veniturile totale.1 Pragul de rentabilitate Nr. iar rentabilitatea se transformă în pierdere. Un asemenea prag reprezintă punctul dincolo de care nu se mai obţine profit. ceea ce obligă întreprinzătorul să intervină pentru a ameliora starea respectivă Pentru exemplificare. Crt 1 2 3 4 5 6 Q 100 200 300 400 500 600 CF 40 40 40 40 40 40 CT 78 73 70 69 60 54 VT 32 40 55 69 75 85 Pornind de la tabelul 1.eficienţei ce se concretizează în capacitatea firmei de a utiliza frontiera posibilităţilor de producţie în interes propriu. cheltuielile sunt mai mari decât veniturile 13 . Sub 400 de bucăţi. acesta fiind pragul de rentabilitate. Pragul de rentabilitate este dat de egalitatea dintre volumul incasărilor firmei din activitatea depusă şi volumul cheltuielilor efectuate pentru obţinerea încasărilor respective : Venituri=Cheltuieli De la o asemenea egalitate trebuie să pornească activitatea firmei. facându-şi loc pierderea. Cunoaşterea acestui prag minim permite întreprinzătorului să stabilească volumul de producţie (dar şi cel de încasări) de la care firma devine rentabilă .1. iar întreprinzătorul trebuie să urmarească schimbarile care intervin în cei 2 termeni. se poate observa că la nivelul producţiei de 400 de bucăţi. Frontiera posibilităţilor de producţie permite formularea unor concluzii importante referitoare la problema alegerii în economie şi cea a costului de oportunitate.

2. Indicatori ai eficienţei producţiei (indicatori ai utilizării potenţialului) 1. valoare adăugată. . respectiv cifra de afaceri. excepţionale. înregistrându-se profit pentru societate. din diverse domenii.rată de eficienţă a mijloacelor fixe (cifră de afaceri. 5. profit la 1000 lei mijloace fixe). calitatea producţiei. sortimentul. directe.. financiare. 600. variabile.productivitatea muncii. investiţionale etc. salariale. C.rată de eficienţă a cheltuielilor (cheltuieli totale său grupări la 1000 lei venituri. 14 . 3. 2. În figura 1.înregistrându-se pierdere.viteza de rotaţie a activelor circulante. materiale. B. indirecte. 4. La un nivel al producţiei de peste 400 de bucăţi... Indicatori ce reflectă eforturile economice (indicatori ai cheltuielilor) 1. fixe. pe diferite tipuri de firme. profit la 1000 lei active circulante de exploatare).. reflectând schimbarile ce au loc în costurile şi în volumul.1 este prezentat nivelul pragului de rentabilitate : 900 800 700 600 500 400 300 200 100 0 Q CF CT VT Pragul de rentabilitate în raport de volumul producţiei şi preţul său are caracter dinamic de la o perioadă la alta. -cheltuieli de exploatare. respectiv 500. valoare adăugată. .cota de eficienţă a activelor circulante de exploatare (cifră de afaceri.costurile de producţie pe unitatea de produs.. veniturile sunt mai mari decât cheltuielile.

Rată de solvabilitate (Rs). Bonitarea exprimă performanţa financiară a agenţilor economici. Solvabilitatea generală (Sg). Solvabilitatea financiară (Sf) : 15 . 2. Rată lichidităţii imediate (Li): Li = Active curente . indică ponderea datoriilor pe termen mediu şi lung în capitalurile proprii. 2. D.). indică ponderea datoriilor în total active fixe şi circulante. exprimă capacitatea unei societăţi de a-şi onora obligaţiile faţă de terţi pe seama activelor sale. Rs= Credite pe term mediu si lung Capital propriu O rată de solvabilitate de 35-50% este un indiciu al efortului depus de societate pentru utilizarea corespunzatoare a capitalului propriu. Printre cei mai semnificativi indicatori financiari (de bonitate) sunt: 1) Indicatori de lichiditate care arată dacă societatea are sau nu disponibilităţi pentru plata la termen a datoriilor. Rată lichidităţii curente (Lc): Lc = Active curente Pasive curente Atunci când coeficientul este mai mare decât 2. a capitalurilor etc. Rată datoriilor (Rd). el arată o bună lichiditate pentru societate. Indicatori financiari Aceşti indicatori se utilizează în analiza financiară şi permit stabilirea bonităţii societăţii (firmei).Stocuri Pasive curente Acest coeficient trebuie să fie superior indicelui 1. comercială.-rată rentabilităţii sau a profitabilităţii (economică. 2) Indicatori de solvabilitate: 1. Sg= Active total Pasive total 3. 4.6. Rd= Total datorii x100 Total active Nivelul indicatorului cuprins între 35% şi 40% este satisfacator pentru societate. 1. financiară.

3) Indicatori ai echilibrului financiar 1. Rata autonomiei financiare (Af) : Af= Capital propriu Capital permanent Nivelul normal se află între 50-75%. a resurselor materiale şi financiare etc. Rata de finanţare a activelor circulante (Rfac) : Rfac= Fond de rulment Active circulante Fondul de rulment rezultă din scăderea activelor fixe (imobilizări corporale) din capitalul permanent (capital propriu plus credite pe termen mediu şi lung). Viteza de rotaţie a stocurilor (Vrs): Vrs= Cifra de afaceri Stocuri 2. Durata medie de stocare (Sz) : Sz= Stocuri Vanzari zilnice Cifra de afaceri Active fixe 3. 2.Sf = Capital propriu Cifra de afaceri cuprinsă între limitele 0. Durata medie de recuperare a creanţelor (Dmrc) : Dmrc= Decontari totale Vanzari zilnice 5. a mărfurilor. 1.50% arată o pondere Solvabilitatea corespunzătoare a capitalului propriu în cifra de afaceri. Indicatori de gestiune. Rotaţia activelor fixe în cifra de afaceri(Rafca): Rafca= 4. 3. Gradul de îndatorare (Gi) : Gi= Pasive total (datorii) Capital propriu Valoarea subunitară a indicatorului arată că societatea are independenţă financiară. a producţiei. reflectă modul în care s-a realizat gestiunea activelor fixe şi circulante.35-0.Rotaţia activului total în cifra de afaceri (Ratcca) : 16 .

Rata rentabilităţii resurselor consumate (Rrrc) : Rrrc= 6.Ratcca= Cifra de afaceri Activ total Cifra de afaceri Active circulante 6. În acest scop. 1 Iosif. Rata rentabilităţii generale (Rrg) : Rrg= Profit net x100 Cheltuieli totale Importanţa ratei rentabilităţii1 : Importanţa ratei rentabilităţii pentru societate este deosebit de mare şi se manifesta pe diverse planuri : 1) Rata rentabilităţii favorizează orientarea structurii producţiei pe produse. ramuri şi subramuri în scopul găsirii celor ce oferă cel mai mare avantaj. Tribuna Economică. Mp= Profit net x100 Cifra de afaceri Profit net x100 Capital propriu 2. Marja de profit (Mp) . Rata rentabilităţii financiare (Rrf) : Rrf= 3. unii întreprinzători îşi restrâng sau chiar abandonează unele activităţi cu profit mai mic şi amplifică sau chiar iniţiază alte activitaţi cu profit mai mare.Rotaţia activelor circulante în cifra de afaceri (Racca) : Racca= Ratele (indicatorii) de rentabilitate 1.Analiza economico-financiară a firmei. Bucureşti. Rata rentabilităţii activelor totale (Rrat) : Rrat= Profit brut x100 Active totale Profit brut/net x100 Ch aferente cifrei de afaceri 5. Gh. 2000 17 . Rata rentabilităţii economice (Rre) : Rre= Profit net x100 Capital permanent 4.

ca şi analiza unor informaţii despre bonitatea partenerilor de afaceri. stă la baza elaborării programelor de producţie. realiste. Pe baza unui numar mare de indicatori financiari pot fi apreciate laturi diferite ale bonităţii societăţii (performanţa financiară). 4) Rata rentabilităţii favorizează segmentarea pieţei şi diferenţierea strategiilor concurenţiale. a organizării şi functionalităţii fluxurilor materiale şi financiare. Planul de afaceri sintetizează numeroase decizii privind activităţile de producţie. Intreprinzatorii îşi intăresc autoritatea în privinţa deciziilor referitoare la cantitatea de produse ce o creeaza. Cunoaşterea performanţei economice a societăţii. incapabili să se adapteze stărilor mereu schimbatoare ale realităţii economice. 3) Rata rentabilităţii contribuie la intărirea interesului întreprinzătorului pentru diferenţierea produselor. în primul rând din cauza unor reacţii neprevăzute şi necunoscute legate de partenerii de afaceri sau de piaţă. având în centrul acesteia modernizarea conceptului de calitate. de rentabilizare nu dau rezultatele scontate. În final se poate aprecia capacitatea beneficiara a societăţii. Se trece la o noua civilizaţie a produselor manifestată în sensul perfecţionării parametrilor tehnico-economici şi ecologici. calitatea. se procedează la lichidarea societăţii falimentare. prin realizarea unor anticipări ştiinţifice. informaţia. Falimentul este situaţia prin care sunt indepărtaţi din câmpul acţiunii economice subiecţii necompetitivi. Orice relaţie comercială a societăţii implică un risc. se poate ajunge la faliment. Rentabilitatea este deosebit de importanta. Informaţiile despre performanţa economică şi bonitatea societăţilor pot asigura evitarea riscului şi permit luarea unor decizii corecte. dezvoltării service-ului. Când măsurile de asanare. Altfel. comercializare şi financiare ale firmei. respectiv capacitatea acesteia de a produce un anumit profit. necunoaşterea corectă a potenţialului real propriu etc. conjuncturii pieţelor pe care ei acţioneaza. modernizării design-ului. iar în industria alimentară prin introducerea "alimentelor-servicii". îmbunătăţirii metodelor de vânzare. ea se poate obţine printr-o gestiune corespunzătoare a activităţii economice. etc pe lângă mijloacele tradiţionale. 18 . În lupta de concurenţă îşi fac loc tot mai mult mijloace moderne cum ar fi: motivaţia. prin evoluţia propriei activităţi a întreprinzătorilor.) sau din cauze exogene (exterioare).2) Rata rentabilităţii stimulează gestiunea prin utilizarea raţională a resurselor. Riscul poate proveni din cauza unor factori endogeni (evaluări greşite.

fondul de premiere şi altele. 2003 3 19 . O parte din profitul net stă la baza formării fondurilor principale ale societăţii agricole: fondul de dezvoltare. idei pe care cel care conduce societatea le asimilează şi le pune în practică. Modul de utilizare a profitului net reprezintă una din deciziile foarte importante ale conducerii strategice a societăţii. 1999 organizatorica. în funcţie de strategia adoptată.-Abordari moderne în managementul şi economia Gheorghe. Căile de maximizare a profitului în managementul performant sunt stabilite de manageri în funcţie de perioada urmarită.3. Ana– Profitul. fondul de rezervă. de reducere a costurilor care permit reducerea preţului de vânzare pe piaţă la aceeaşi calitate faţă de alţi producători. fondul pentru activitaţi social-culturale. respectiv efortul de conducere care imbină cunoştinţele ştiinţifice cu talent. fondul pentru perfecţionarea salariaţilor. profitul este rezultatul2:  Inovaţiei. şi se referă la:  Căile  Căile de creştere a veniturilor prin creşterea producţiei şi a preţurilor de vânzare. Principalele funcţii ale profitului3 sunt: 2 Nicolescu O. care diferă de la o perioadă la alta.  Managementului. dar reflectă previziunea managerului. Editura Economică. repartizarea profitului net pentru fondurile de dezvoltare a societăţii din partea destinată cointeresării salariaţilor societăţii şi acţionarilor (dividende). reflectată prin ideile managerului său ale specialiştilor. Managerii societăţilor agroalimentare stabilesc. Editura Economică. Bucureşti. pricepere. Bucureşti. mai ales pe seama calităţii. Lung I. El propune o strategie prin care activitatea societăţii pe care o conduce să fie profitabilă.1. care se referă la capacitatea compartimentului de marketing de a organiza şi desfaşura o vânzare de succes a produselor şi serviciilor.  Speculaţiei comerciale. Profitul – scopul activităţii economice Obţinerea profitului reprezintă scopul oricarui agent economic. scurtă sau lungă. artă. În condiţiile unui management performant.

Astfel. După modul cum acţionează în vederea asigurării creşterii eficienţei economice : 1) 4 Factori cu acţiune directă : Rusu. Editura Expert. c) Funcţia de control asupra activităţii economice a societăţii agricole: profitul reprezintă un barometru.II Factorii care influenţează eficienţa economică 2. a apariţiei de noi societăţi.1 Factori de influenţă ai eficienţei economice în societăţile multinaţionale Experienţa economică arată că incasările iniţiale înregistrate din desfacerea bunurilor produse de o firmă nu se ridică la nivelul costurilor totale de producţie. 1993 20 . a dezvoltării societăţii. indicând nu doar eficienţa. b) Funcţia de creştere. care pune astfel în evidenţă că profitul net stă la baza creşterii producţiei. C. pentru ca investiţiile au la baza acumulările.Management. ci şi nivelul acesteia permiţând efectuarea de comparaţii şi analize cu perioade precedente ale societăţii.a) Funcţia de motivare. Eficienţa economică este influenţată de o serie de factori care pot fi clasificaţi după anumite criterii4. firma desfaşurând o activitate nerentabilă până la un anumit punct al volumului de producţie. Bucureşti. profitul stimulând iniţiativa economică a proprietarilor şi a managerilor şi contribuind astfel la stimularea producţiei de bunuri agroalimentare şi servicii. Cap. şi anume : I. el generează şi imprimă tuturor participanţilor un spirit de economisire care se transmite de la nivelul conducerii pana la ultimul angajat al societăţii. . se confirmă faptul că rentabilitatea este o mărime variabilă în timp şi spaţiu. în funcţie de un sistem de factori ce o influenţează şi de care managerul trebuie să ţină seama.

bagăţia zăcămintelor care prezintă o importanţă deosebită în domeniul forestiere agriculturii. După caracterul lor : 1. Factori naturali – includ condiţiile de climă. Factori sociali – constituie elemente dinamice de stimulare a creşterii eficienţei economice (cointeresarea materială. Factori tehnici – includ măsurile care vizează promovarea progresului tehnic în direcţia creşterii randamentului utilajelor. industriei exctractive. a productivităţii muncii şi a gradului de prelucrare a materiilor prime 2. Factori economici – includ principalele pârghii economice şi modul de repartizarea a acestora ( preţul. organizare şi Promovarea progresului tehnic Perfecţionarea structurală a activităţii de comerţ capitalului fix utilizat în procesul de producţie programare a producţiei       2) Factori cu acţiune indirectă : Modernizarea activităţii societăţilor situate în ramurile conexe Ridicarea calitaţii materiilor prime Creşterea performanţelor utilajelor realizate de ramurile furnizoare Reorientarea exigenţelor consumatorilor Creşterea gradului de confort şi de civilizaţie a populaţiei II. a Perfecţionarea metodelor de conducere. muncă Ridicarea nivelului de pregătire profesională a forţei de    Îmbunătăţirea structurală în sensul creşterii calităţii. crearea unor condiţii favorabile de muncă şi viaţă. creditul. 4. dobânda ) 3.) 21 . etc. fertilitatea.

Factori specifici – pentru anumite activitaţi ( îmbunătăţirea structurii progresului tehnic) Fiecare factor de influenţă trebuie analizat şi dimensionat încă în faza de proiectare a activităţii economice pentru a se cunoaşte din acest moment gradul de rentabilitate care să fie urmarit pe toata durata activităţii respective. Măsuri care participă la maximizarea efectelor economice: 1) Eficienţa utiliării fondurilor fixe:  Creşterea fiabilităţii fondurilor fixe 22 . 2. din investigarea şi evaluarea stării tehnice a societăţii şi a desfasurarii proceselor tehnologice. Se urmareşte cât va costa pregătirea şi demararea unei activităţi creatoare de bunuri. din analiza realizării prevederilor bugetului de venituri şi cheltuieli. cât şi prin minimizarea efortului depus. din studii de marketing.2. Factorii care conduc la îmbunatăţirea eficienţei economice în industria alimentara Sporirea performanţei în societăţile alimentare poate fi asigurată atât prin maximizarea efectelor economice. asanarea activităţilor nerentabile. de exemplu. din analiza bonităţii şi a previziunilor financiare. În cazul unor şanse reale de redresare economică se elaborează un plan de afaceri detaliat. din bilanţul contabil şi anexele acestuia. cunoaşterea şanselor societăţii de a deveni competitivă pe piaţă. La realizarea acestora participă numeroşi factori. Informaţiile necesare în vederea măsurării performanţei economice prezente şi previzibile se obţin din contabilitatea analitică. După sfera de cuprindere: a. printre care: A. şansele de a-şi relansa şi stabiliza activitatea economică sau de a intra în faliment.III. promovarea progresului tehnic b. felul de utilizare al lor. Diagnosticarea activităţii tehnico-productive şi economico-financiare se poate face prin măsurarea performanţelor activităţilor şi pe ansamblul societăţii pentru a gasi soluţii ca aceasta să devina competitivă. Factori generali – aplicaţi oricărui domeniu de activitate. care va fi profitul estimat a se obţine şi pragul minim al rentabilităţii. care sunt resursele disponibile şi cele ce pot fi atrase.

Măsuri ce influenţează organizarea conducerii:  la toate nivelurile ierhice ale societăţii Perfecţionarea conducerii  moderne de conducere Introducerea metodelor  informaţional şi a celui decizional Perfecţionarea sistemului  cu mediul exterior 2. Măsuri ce influenţează organizarea producţiei: Perfecţionarea relaţiilor  Introducerea metodelor moderne 23 de .   Creşterea ponderii fondurilor fixe active Folosirea intensivă şi extensivă a fondurilor fixe Modernizarea şi automatizarea unor procese tehnologice 2) Măsuri ce influenţează folosirea obiectelor muncii: o Reducerea consumurilor specifice o Creşterea gradului de prelucrare a materiilor prime o Aprovizionarea ritmică cu materii prime şi materiale o Reducerea deşeurilor şi eliminarea rebuturilor o Optimizarea mărimii stocurilor o Modernizarea structurii producţiei 3) Măsuri ce influenţează folosirea forţei de muncă: • • • • B. Creşterea numărului muncitorilor direct productivi Creşterea nivelului de calificare a personalului Creşterea timpului disponibil de muncă Cointeresarea morală şi materială a lucratorilor Măsuri care participă la minimizarea efortului necesar creşterii eficienţei: 1.

activitatea principală a societăţii este realizarea de produse din carne.” S.F. programare.R. lansare urmărire producţiei  Perfecţionarea tehnologiilor de calitate şi introducerea de tehnologii moderne  transportului intern  organizării şi desfaşurării controlului tehnic de calitate Perfecţionarea Modernizarea şi a Capitolul III Prezentarea modalităţilor de evaluare a performanţelor la S.R.1.  Producerea. “M.” S.  Producerea şi vânzarea de produse de panificaţie şi pentru alimentaţia publică..L.  Producerea.S.L. Societatea are intocmit un statut propriu. comercializarea de produse alimentare în restaurante şi alte unităţi comerciale.1 Descrierea societăţii 3. potrivit căruia are ca obiect de activitate:  Activitaţi de catering.C. comercializarea en-gross şi en-detail de legume-fructe şi produse alimentare. “M.pregătire.F.1 Obiectul de activitate Conform actului constitutiv al S.S.C. 3. 24 .  Prepararea de produse de catering specifice şi vanzarea acestora la bordul mijloacelor de transport aeriene române şi străine.

12.1. având ca obiect principal de activitate activităţile de catering.L.1. După cum se poate observa in tabelul 3.500 acţiuni egale şi indivizibile.3 Furnizorii.F. Partea productivă se împarte în bucătărie rece.350 mii lei. Wakom Holding. cu 63.S.crt 1 2 3 4 5 Societatea Wakom Holding Aeroportul International Henri Coandă Bucureşti Albert Abela Holding Abela Enterprises Limited TAROM TOTAL Valoarea (mii lei) 2132400 166800 100 17700 1033000 3350000 Ponderea 63.2 Capitalul social Capitalul social subscris de acţionari este de 3. Administrator şi director general al Societăţii este Dan Minulescu. acţiuni 21324 1668 1 177 10330 33500 Nr.” S. cu capital româno-olandez. se ocupă cu realizarea meniurilor pentru cursele companiilor aeriene interne 25 . clienţii şi concurenţii S. capitalul majoritar aparţine holdingului olandez. Societatea comerciala este mixtă.1 Capitalul social subscris şi varsat Nr.65% din numărul total de acţiuni. În subordinea sa. în întregime subscrise de acţionari.C. bucătărie caldă şi patiserie-cofetărie.R.84% din numărul acestora. Tabelul 3.01% 0.84% 3. “M. fiecare cu o valoare nominală de 100 lei. la data de 31.1. reprezentat de 33. 3.5% 30.65% 5% 0. TAROM detinând doar 30. Producţia industriala specifica obiectului de activitate.  Aprovizionarea şi comercializarea echipamentelor de catering.2009 avea 150 salariaţi. împărţiţi în sectorul direct productiv şi în cel administrativ.

energie electrica. gradinite.R. şcoli şi chiar în spitale. nivelul cheltuielilor ocazionate de procesul circulaţiei produselor de la producător la consumator.S. termenele de livrare. pot fi urmariţi în anexa numarul 2. furnizate de o multitudine de firme din industria alimentară. care ulterior sunt aruncate.C. sau servicii tip restaurant desfasurate în interiorul spitalelor. se urmareşte atragerea altor categorii de potenţiali clienţi printr-o politică de promovare intensă şi prin introducerea de noi servicii.şi internaţionale. Clientii S. Pentru realizarea acestor meniuri. De modul de organizare al desfacerii depinde satisfacerea necesităţilor clienţilor cu produsele de care au nevoie. În domeniul desfacerii produselor. Pentru perioada urmatoare se urmareşte implementarea activitaţilor de catering industrial în cadrul unor societăţi importante. “M. implicit. se pot asigura servicii de catering prin consumabile. Presiunea concurenţiala asupra S. Dintre concurenţii ce desfaşoară activităţi de catering de acest fel pot fi amintiţi: o Bucharest Marriott Grand Hotel 26 . Datorită unui numar destul de redus de clienţi pe care îi are în prezent firma. refacerea fondurilor economice consumate. este practic inexistentă pentru companiile aeriene.). ca principal furnizor de servicii (apa. produsele şi cantităţile respective. sarcinile societăţii cuprind şi probleme legate de formarea lotului de livrarea către beneficiari. pentru pacienţi. Desfacerea produselor alimentare prin intermediul pieţei reprezintă actul final al activităţii societăţii.F. În ceea ce priveşte cateringul industrial.S.L. spatiu. În spitale. Cei mai importanti furnizori ai societatii pot fi analizaţi în anexa numarul 1. acolo unde este posibil.” S. ducând ulterior la creşterea performanţei economice şi. modul de ambalare şi formele necesare pentru expedierea produselor alimentare. concurenţă există şi este destul de puternică.C. Pe langă furnizorii de produse alimentare.L.R.F. a profitului. “M. etc. În contractele economice încheiate sunt stabilite: destinatarii.” S. institutii. de ambalare şi de expedierea lor către clienţi. este Aeroportul Internaţional Henri Coandă. de asortarea lor. se foloseşte o gamă diversă de produse alimentare dar şi băuturi alcoolice şi nealcoolice.

pentru a nu se ivi probleme neplacute datorită tradiţiilor interculturale. în ceea ce priveşte meniul. 3. în special după anul 2008.1.4. În cazul achiziţionării de astfel de maşini. Astfel. Tot referitor la meniuri. Aşa se face că la cumpărarea biletelor de avion se ataşează un formular în care pasagerul este întrebat de preferinţele sale în domeniul culinar. la companiile indiene nu se servesc meniurile pe bază de carne de vită. acestea au scăzut. În ceea ce priveşte preţurile meniurilor. scăzând totodată şi numărul comenzilor din partea companiilor aeriene. respectând tradiţiile culinare ale acestora. pentru toate societăţile de 27 .o o o o o o Bumerang Pizza Casa Ţărănească Restaurant Cramă Pui de Urs Stefany’s Pizza Trocadero Yin – Yang Societăţi de catering există în România. După această dată. dar le lipsesc utilajele. numărul pasagerilor s-a redus semnificativ. de care nu se despart. aceste societăţi ar constitui un adevarat pericol. oriunde ar fie. De accea şi societăţile de catering trebuie să se adapteze la cultura diferitelor popoare. la companiile aeriene arabe nu se servesc meniuri pe bază de carne de porc şi nici băuturi alcoolice. Specificul meniurilor internaţionale Este un lucru pretutindeni cunoscut că diferitele popoare au specificul lor culinar. maşinile necesare urcării meniurilor până la nivelul avioanelor. meniurile au fost înlocuite cu simple sandwich-uri pentru a se elimina costul realizării meniurilor pentru o perioadă scurtă de timp. Trebuie respectate toate dorinţele pasagerilor. pe cursele care durează mai puţin de 60 minute.

iar în 2008 a scăzut cu doar 0. după cum se poate observa în tabelul 3. incasările acestor societăţi au fost reduse considerabil pentru o bună perioadă de timp.2 Evolutia indicatorilor rezultatelor .331 0 6.128 6.399 91 5.2. Cifra de afaceri a avut o variaţie oscilantă.716 2007 22. Această modificare s-a datorat.443 6. Crt 1 2 3 4 5 6 7 Denumire Cifra de afaceri Rezultatul din exploatare Rezultatul financiar Rezultatul curent Rezultatul excepţional Rezultatul brut Rezultatul net 2006 24.catering din întreaga lume.mii lei - Nr.227 0 5. Tabelul 3. Cifra de afaceri reprezintă veniturile încasate de societate în urma vânzării produselor sau prestării serviciilor. în cazul societăţii analizate. 3.1%. a scăzut cu 7% faţă de 2006. Aceasta se obţine prin îmulţirea preţului de vânzare cu cantitatea vândută. însă în 2009 a crescut cu 15%.114 0 6.764 4.816 0 4.475 3.428 5.114 4.586 28 .768 48 4.491 4.414 2008 24. în anul 2007. Astfel.345 2009 28. cu numărul de meniuri.491 0 5. numărul pasagerilor diminuânduse şi totodată şi volumul producţiei realizate.013 102 6.2 Analiza indicatorilor de rezultate şi de eficienţa economică Din indicatorii rezultatelor fac parte:     Cifra de afaceri Rezultatul Profitul net Pragul de rentabilitate În continuare se analizează evoluţia acestora de-a lungul celor 4 ani.972 4. în mare masură evenimentelor din 2008.

obţinut ca diferenţa între veniturile totale şi cheltuielile totale. iar în 2008 cu 12%. În 2009 a crescut cu 142 mii lei faţă de 2006. În 2007 a scăzut cu 1. rezultatul curent a scăzut cu 21%. în 2007 şi 2008 mai mic decât cel din primul an. datorită inexistenţei rezultatului financiar. financiare. drept dovadă că societatea desfasoară o activitate profitabilă. însă în 2009 a cunoscut o evoluţie ascendentă. 3. În ultimii trei ani nu s-au înregistrat nici venituri excepţionale şi nici cheltuieli excepţionale. este reprezentat de profit. În 2007 faţă de 2006. În 2009 a scăzut cu 2% faţă de 2006. Rezultatul curent obţinut din însumarea celui din exploatare cu cel financiar. Cu toate că s-au înregistrat fluctuaţii se poate observa că veniturile din exploatare sunt mai mari decât cheltuielile. este reprezentat de profit.1 Evoluţia rezultatelor societăţii Rezultatul brut.497 mii lei. Rezultatele de exploatare. obţinut ca diferenţă între veniturile din exploatare şi cheltuielile din exploatare. astfel: 7000 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 o 2006 2007 Ani 2008 2009 Rezultat din exploatare Rezultat financiar Rezultat excepţional Fig. iar în 2008 cu 481 mii lei. a fost în anul 2006 acelaşi cu cel din exploatare. 29 . excepţionale sunt prezentate grafic. ca atare rezultatul excepţional este 0. faţă de acelaşi an 2006.Rezultatul din exploatare.

345 4. Acest lucru poate fi observat în tabelul 3.2.586 2008 Ani 2009 Fig. în toţi cei 4 ani.414 Rezultat net 5.972 4.2 Dinamica rezultatului brut şi a celui net La sfarşitul exerciţiului financiar se calculează profitul net în urma plăţii Analiza cheltuielilor şi a veniturilor . iar ceea ce este sub acest prag este reprezentat de pierdere. Creşterea faţă de anul 2007 s-a datorat în principal redresării numarului curselor şi creşterii numărului de pasageri. veniturile au fost mai mari decât cheltuielile. Tot ceea ce depăşeşte pragul de rentabilitate reprezintă profit pentru societate. în care sunt reprezentati cei doi indicatori ai efectelor. 3.411 2008 19. În situatia societăţii analizate. Acesta s-a diminuat în anul 2007 cu 28% faţă de 2006.3.115 impozitului pe profit.Rezultat brut 7000 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 2006 2007 5.mii lei - 2006 18. societatea înregistrând profit.944 2009 20.215 30 . Dinamica profitului brut şi a celui net se poate observa în figura 3.491 6.818 2007 18. Pragul de rentabilitate este dat de egalitatea dintre volumul incasărilor firmei din activitatea depusă şi volumul cheltuielilor efectuate pentru obţinerea încasărilor respective. Tabelul 3.475 3. iar în anul 2008 cu 8% faţă de acelaşi an.3 Cheltuieli totale VA L O R I 4.716 4. În anul 2009 a scăzut cu 3% faţă de 2006.

 Tendinţe privind posibilitatea de asigurare cu materii prime şi materiale agroalimentare.885 25. Deţine. unele dintre companiile aeriene. perioade de livrare.790 22. a gradului de valorificare a materiilor prime.Venituri totale 24. au renunţat la serviciile furnizate de societatea de catering si anume cele care efectuează curse pe durate mai mici de 2 ore. sortimente.3. care reprezintă prognoza aprovizionării.435 25. de asemenea şi restaurantele din cadrul Aeroportului Internaţional Henri Coanda. veniturile societăţii vor urma un trend descendent.012 3. Drept urmare. dacă nu se iau măsurile necesare de creştere.1 Prognoza dezvoltarii Stabilirea raţională şi din timp a viitorului societăţii. interpretate şi prelucrate prin metode ştiinţifice. a metodelor şi echipamentelor de fabricare a produselor. condiţii de transport şi păstrare. În cadrul aeroportului societatea deţine monopol în ceea ce priveşte furnizarea platourilor cu mâncare. 3.  Perspectiva de perfecţionare a procedeelor tehnologice. care reprezintă prognoza desfacerii. Însă. reprezentând prognoza dezvoltării şi a cercetării industriei alimentare. 31 . reprezintă o condiţie principală a reuşitelor ulterioare.3 Căi de creştere a performanţei economice adoptate de societate Societatea îşi desfaşoară activitatea în principal din urma serviciilor furnizate pentru companiile aeriene. etc). pe care desfaşurarea viitoare a evenimentelor să o confirme în mare parte. Aspectele principale ale activităţii de prognoza sunt:  Evaluarea cererii de consum în viitor la produsele alimentare şi modul în care se cere asigurarea acestora (cantităţi. în dorinţa diminuării costurilor. etc. fundamentarea acestuia pe elemente realiste.

însemnând realizarea de meniuri pentru diferite firme. În prezent.2 Căile de creştere a performanţei economice În vederea creşterii veniturilor. Pornind de la producţia totală prezentată în tabelul 3. institutii. preţuri de vânzare. Tabelul 3. De exemplu. randamente. etc) care formează prognoza economică a industriei alimentare.440 1.  Creşterea producţiei în vederea acoperirii capacităţii de producţie.779 Prognozarea producţiei pentru următorii ani se poate realiza folosind metoda sporului mediu: ∆= yn − y0 n −1 Yn – producţia ultimului an Y0 – producţia primului an n. producându-se doar 3800 porţii/zi.numărul de ani 32 .4 se poate prognoza producţia pentru anii următori.147. ar putea presta activităţi de catering industrial. şcoli. gradiniţe sau chiar spitale.397.3.682 1.214 1. capacitatea de producţie este de 5000 porţii/zi.030. 3. consumuri. Modificările ce decurg din schimbarile ce vor interveni pe diferite planuri asupra indicatorilor economici ai producţiei alimentare (niveluri de productivitate.4 Producţia totală în perioadă 2006 -2009 Anii 2006 2007 2008 2009 Producţia totala 1. societatea poate acţiona prin urmatoarele modalităţi:  Diversificarea domeniului de activitate prin pătrunderea pe noi pieţe.247. nivelul cheltuielilor.

397.909 porţii După cum se poate observa.3: Y2010 = 1.521=1.397.682 1. în anii 2010. 2011. cu o dinamică de 83.∆= 1397779 − 1147214 250565 = = 83. utilaje provenite din Olanda.779 33 .815.397.397.648.898.779+ (7-1)*83. 2012 şi 2013 producţia va intra pe un trend crescator. iar in 2010: 1. În tabelul 3.214 1.397.440 1. Acţionarul majoritar urmeaza a investi în România in baza de mijloace fixe existenta in societatea românească. conform valorilor de mai sus: Tabelul 3.387 porţii Y2013 = 1.5 poate fi urmarită evoluţia viitoare a producţiei. s-au obţinut urmatoarele valori.500 porţii/zi.521=1.882 porţii/zi .030.344/365= 4.779+ (5-1)*83.247.521=1. Cu toate că producţia totală a crescut. 30 Acest spor de producţie urmează a fi realizat ca urmarea a intorucerii de noi utilaje.779+ (4-1)*83.344 porţii Y2011 = 1.731.521=1.521 porţii 4 −1 3 Yk = yn + (k-1) ∆ În urma calculării sporului mediu al producţiei. reprezentate grafic în figura 3.147.779+ (6-1)*83.5 Evolutia producţiei viitoare Anii 2006 2007 2008 2009 Producţia totala 1.481 porţii/luna 12 116481 = 3. capacitatea de producţie de 5000 porţii/zi nu este valorificată la maxim: An 2009: 1397779 = 116.521 porţii de la un an la celalalt.648.866 porţii Y2012 = 1.

648. Prin pătrunderea ştiinţei şi a cercetării ştiinţifice în toate activităţile se poate creşte nivelul ritmului etapelor.147.2010 2011 2012 2013 1. promovarea noilor tehnologii.387 1. 34 .731. se pot elimina timpii morţi şi se poate asigura continuitatea procesului de producţie. pregătirea şi perfecţionarea resurselor umane.779 1. în condiţiile obţinerii unor produse de calitate superioară.898.344 1.000 500.387 1. În aceasta privintă o mare influenţă o are introducerea de linii automatizate. promovarea noilor tehnologii. porţii 1. Acest lucru se poate realiza prin combinarea sistemelor informatice cu cele electronice.214 Producţia realizată Fig.866 1. înnoirea tehnologiilor de producţie.648.000 Nr.500. automatizarea. 3.909 1.247.000.3 : Evoluţia producţiei Producţia prognozată Dintre căile cele mai importante de creştere a productivităţii. 1.909 Producţia totală 2.000 1. Acestea atrag sporirea producţiei şi implicit a productivităţii.731. perfecţionarea organizării producţiei şi a muncii. robotizarea proceselor de producţie de grade diferite.344 1.815.898.866 1. Robotizarea.815.000 0 2006 2007 2008 2009 Anii 2010 2011 2012 2013 1. pot fi enumerate : robotizarea. deoarece se obţin sporuri de producţie mai mari cu aceleaşi cheltuieli. realizarea de sisteme de grade diferite de complexitate şi creşterea prelucrării automate a informaţiilor. creşterea rentabilităţii.682 1.000. realizarea de economii.397.030.440 1. automatizarea reprezintă coordonate ale progresului tehnic contemporan.

cantitative şi structurale a producţiei. Asigurarea unor fluxuri continue de fabricaţie. Efectele directe ale pregătirii personalului sunt observate în creşterea productivităţii. sincronizarea efectuării în timp a diferitelor operaţiuni. în vederea reducerii consumului de materii prime şi energie. Presupune adoptarea unui set de măsuri organizatorice cu privire la desfăşurarea procesului de muncă. precum şi reintegrarea rapidă a resurselor umane în alte activităţi. folosirea raţională şi incărcarea optimă a mijloacelor de producţie. Pregătirea şi perfecţionarea resurselor umane are efecte de lungă durată. normarea muncii. cât şi receptivitatea. 4. toate acestea putând conduce la reducerea volumului de muncă.2. îmbunătăţirea calităţii produselor. concentrându-se şi descoperirile ştiinţei şi ale progresului tehnic în vederea sporirii calitative. executarea sarcinilor să fie mai bună. organizarea timpului de lucru şi a locurilor de muncă. 3. se urmăreşte dacă participanţii au dobândit cunoştinţele prezentate. de valorificare superioară a potenţialului creativ şi anticipativ al omului. Îmbunătăţirea organizării muncii se poate realiza prin cooperarea în producţie. Formarea profesională şi perfecţionarea continuă reprezintă calea principală de autovalorificare şi dezvoltare a factorului uman. Dependente de acestea sunt viteza de adaptare la nou. randamentul în muncă al celor ce au participat ar trebui să crească. În urma participării la programul de perfecţionare. care se resimt pe termen lung pe mai multe planuri. imbunătătirea activităţii de reparaţie şi întreţinere. Ca urmare a parcurgerii unui proces de pregătire. perfecţionarea activităţii de transport intern şi depozitare reprezintă doar câteva dintre metodele de perfecţionare a producţiei. Pe baza activităţii de perfecţionare. cu caracter dinamic şi de continuitate realizat de managerii de producţie. personalul mai capabil în realizarea sarcinilor primite dobandeşte noi abilităţi. acesta ar trebui să fie ″ performanţa″ . Studiile de economie au pus în evidenţă contribuţia importanţei pe care pregătirea şi perfecţionarea personalului o au la creşterea producţiei. iar ca un cuvânt definitor. creşterii vitezei de lucru şi ridicării 35 . prin care se urmăreşte utilizarea maximă a factorilor de producţie. creşterea disponibilităţii faţă de societate. Înnoirea tehnologiilor de producţie urmăreşte creşterea capacităţilor de producţie existente prin îmbunătăţirea parametrilor tehnico-funcţionali. ducând la o sporire a acesteia cu 15-20%. Perfecţionarea organizării producţiei şi a muncii reprezintă un proces complex.

022=21032 Ch2012 = Ch2009 ∗ I3 = 20215*1. am ales folosirea metodei indicelui mediu. Pe baza cheltuielilor efectuate în anii precedenţi prognozării. folosind metoda ritmului mediu sau a indicelui mediu.gradului de siguranţă în exploatare. pe care o dezvoltă şi o reînnoieşte.018 = 1. 3. Cheltuielile se pot prognoza pe baza celor înregistrate în anii anteriori.6 Prognozarea cheltuielilor de producţie -mii leiAnii Cheltuieli totale 36 . Modernizarea bazei tehnico-materiale porneşte de la una deja existentă. pe când.02 Ch2010 = Ch2009 ∗ I = 20215*1.018=1.86 18818 4 R 100 R2009 = Indicele mediu poate fi obţinut după formula : I = 1+ I = 1+0. în cazul în care se doreşte înnoirea capacităţii de producţie.3. societatea şi-a sporit atât cheltuielile cât şi veniturile. Modernizarea se axează în special pe parteă activă a utilajului. aceasta se va realiza într-o perioadă scurtă de timp cu concursul noilor cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii.3 Efectele metodelor de creştere a performanţei societăţii Drept urmare a creşterii producţiei. Întreaga metodologie a calculului cheltuielilor pe baza metodei indicelui mediu este prezentată mai jos.023=21453 Ch2013 = Ch2009 ∗ I4 = 20215*1. influenţând direct elementele care realizează direct producţia. R= Chn − Ch0 100 ∗ Ch0 n 20215 − 18818 100 ∗ = 1.02 = 20620 Ch2011 = Ch2009 ∗ I2 = 20215*1. Aceasta reclamă investiţii substanţiale pe care societatea trebuie să le facă.024= 21882 Tabelul 3. pe când construirea de noi capacitaţi porneşte de la 0.

însă. modernizare ce necesită investiţii. faţă de primii patru ani.137 17.882 Aşa cum se poate observa din tabelul de mai sus.397. Costul de producţie : Cunoscându-se atât cheltuielile cât şi producţia totală.46 15. prin raportarea cheltuielilor la producţia totală.7. investiţii pe care acţionarul olandez le-a implementat aici.81 17.62 37 .147.434 Producţia totală (nr.779 Cost de producţie (lei) 15.839 20.453 21.7 Situaţia comparativă a costului de producţie în perioada prognozată faţă de perioadă actuală Anii 2006 2007 2008 2009 Cheltuieli (mii lei) 18.214 1. la o creştere a producţiei realizate si a vitezei de lucru. Urmează a fi importate utilaje ce vor duce la un consum mai mic de energie.030. În acest caz. Cheluielile totale vor creşte datorită modernizării bazei tehnico-materiale.998 19. costul de producţie va avea urmatoarele valori.682 1. Costurile de producţie s-au redus considerabil.247.2010 2011 2012 2013 20.620 21.032 21. am putut afla costul de producţie. cheltuielile totale au avut o evoluţie crescătoare în cei 4 ani. estimată pe baza metodei sporului mediu. La această creştere a cheltuielilor a contribuit şi angajarea unor persoane calificate pentru a lucra cu noile utilaje.90 14. portii) 1. reducere datorată în mare parte creşterii producţiei mult mai rapide decât creşterea costurilor. La creşterea cheltuielior s-au adaugat investiţiile pe care societatea a trebuit să le facă. in România. prezentate în tabelul 3. Tabelul 3. ducând la diminuare a numarului de salariaţi.440 1.

030.740 31.885 25.866 1. datorită nivelului inflaţiei şi altor variabile care pot influenţa veniturile făcându-se doar o estimare.815 34.958 36.247.99 19.39 21.440 1.882 1.815.2010 2011 2012 2013 20.8.620 21.33 38 .731.779 1. Tabelul 3.26 19.453 21.648.909 Preţ de vânzare 21. 2011.815.14 11.20 20. 2012 şi 2013.344 1.52 Preţul de vânzare : Veniturile obţinute în anii următori 2010.397.715 Producţia totală 1.22 19.8 Veniturile şi preţul de vanzare Anii 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Venituri 24.790 22.387 1.61 22. pe baza celor actuale.731. nu pot fi cunoscute.689 33.032 21.682 1. Veniturile şi preţurile de vânzare sunt prezentate în tabelul 3.898.147.53 19.909 12.435 30.344 1.214 1.51 12.648.387 1.866 1.82 11.898.

8 4.00 4.8 0.00 3.00 7.5 lei/porţie. Profitul unitar. faţă de anul 2009.00 1.8 lei/portie la 4. Profit unitar 9.22 lei/porţie.7 7. Profitul unitar are o evoluţie oscilantă. Preţul de vânzare va înregistra evoluţii oscilante în perioada prognozată. iar cele pentru spitale. Meniurile destinate acestui segment de piaţă vor fi diferite faţă de cele destinate firmelor şi companiilor aeriene. 3. 39 . În primii 3 ani a scăzut de la 5.6 7.4 Profitul unitar.4.37 lei/porţie.00 5.Preţurile de vânzare sunt diferite. obţinut ca diferenţă între preţul de vânzare şi costul de producţie poate fi urmărit în figura 3.4 7.8lei/porţie. Cele destinate catering-ului industrial pentru companiile aeriene sunt asemănătoare cu cele din perioada 2006-2009. Aceasta evoluţie a preţului de vânzare se datorează în mare parte creşterii veniturilor într-un ritm mai încet decât creşte producţia. dată de evoluţia preţului de vânzare. gradiniţe şi creşe vor avea un alt nivel. iar în următorii ani va creşte până la 7. urmând să scadă în următorii 3 ani la aproximativ 19.00 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 Fig.4 5.5 6.00 8.00 2.7 4.00 6. În anul următor prognozei preţul de vânzare va scădea la 19.00 7.

38 6185. datorită fluctuaţiei numărului de salariaţi. calificarea personalului  Organizarea raţională a proceselor de muncă.909 Nr salariati (persoane) 250 280 300 350 Productivitate (portii/pers) 6593. ca urmare a implementării unor tehnici moderne. Necesarul de personal al societăţii depinde de numeroşi factori. numărul de personal direct productiv nu va mai fi atât de mare. în general.24 6051.344 1.29 5425. dintre care cei mai importanţi sunt :  Nivelul producţiei ce urmeaza a fi obţinută  Cunoştintele şi. În acest caz. 40 . Astfel. urmează a spori atât numărul de salariaţi cât şi resursele financiare necesare investiţiilor în mijloace fixe.9): Tabelul 3.387 1. 300 în 2012 şi 350 în anul 2013.898. la 250 în 2010 şi 280 în anul 2011. pentru a folosi potenţialul productiv al personalului. va ajunge de la 150 cât sunt în prezent. productivitatea va fi (tabelul 3.45 Se poate observa că productivitatea muncii va creşte. Însă.9 Nivelul productivităţii muncii Anii 2010 2011 2012 2013 Producţie totala (nr portii) 1.815.866 1.648.731. urmând să se menţină constant în perioada 2011-2012 şi chiar să scadă în anul 2013.Productivitatea muncii : Pentru a creşte producţia. Folosind utilajele performante pe care holdingul olandez le-a dat în folosinţă anul trecut. productivitatea de 5000 porţii/zi va fi atinsă şi chiar depăşită. numarul de salariati. concomitent cu crearea unui regim raţional de muncă  Modul în care este folosit timpul disponibil de lucru  Condiţiile tehnice în care se realizează producţia.

C. se pot observa urmatoarele: • Societatea dispune de construcţii adecvate desfăşurării procesului de producţie.” S. • Se menţine permanent legătura cu acţionarul principal. reuşind să asigure toate necesităţile societăţii comerciale.CONCLUZII SI PROPUNERI În urma analizării activităţii S. • Se remarcă o bună organizare a activităţii precum şi realizarea unui climat favorabil muncii în echipă. “M. raportându-se periodic rezultatele înregistrate • Forţa de muncă are un nivel corespunzator de calificare. foarte important în creşterea competitivităţii societăţii. • Structura managerială este corespunzator organizată pe niveluri ierarhice.S. • Organizarea structurală a conducerii este adecvata cu mărimea şi complexitatea societăţii. fiind în conformitate cu legislaţia în vigoare. precum şi de toate utilităţile necesare.L. fiind foarte bine structurată.F.R. • Furnizorii societăţii sunt din domenii diverse de activitate. 41 ..

 Adoptarea unei politici de marketing agresive prin reclame în revistele de specialitate şi panotaj exterior. acestea pot fi:  Dezvoltarea compartimentului de marketing existent.  Investitii noi in conformitate cu noua gama de sortimente. Referitor la măsurile pe care societatea ar trebui să le adopte în viitor. BIBLIOGRAFIE 42 . ca urmare a creşterii profitului. pentru ca apoi să urmeze un trend crescator. exprimând performanţa pe care o realizează societatea în perioadă analizată. • Ratele rentabilităţii au înregistrat evoluţii crescătoare în anul 2009.• • Profitul net a înregistrat o evoluţie in scadere în anul 2007-2008.  Introducerea în producţie a unei game sortimentale care să se adreseze unei noi categorii de consumatori.  Creşterea nivelului de producţie la capacitatea de producţie maximă existentă.

Anexa 1: Cei mai importanţi furnizori ai SC “M.com. Bucureşti. Ciucur D. Rusu.L. Nicolescu O. xx 7. 1993. 2003. Iosif. 5. . Colecţia 2005-2008. – Profitul.Analiza economico-financiară a firmei.Management. Editura Expert.S. Ana 3. Bucureşti. . Editura Economică. .www. Tribuna Economică.Abordări moderne în managementul şi economia organizatorică.” S.macromex.R. 2. sunt: ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ Agroalim Angst Best Brau-Union Caroli Coca-Cola Danone Dorna Excelent Heidi 43 . Lung I. .manual universitar.1. 6. xx . C. Gheorghe. Bucureşti. Bucureşti. 2000. Bucureşti. Gavrilă I. 1999. 1999..F. Editura Economică.Revista Capital. Editura Economică. Gh 4. – Economie .

S.” S.L.I Les Gastronomes Moara Loulis Overseas Parma Patiseriile Ana Selgros Suprem .T.Gourmet Vincon Anexa 2: Cei mai importanti clienţi ai SC “M.⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ Ifantis Indlacto J.R. sunt:  TAROM – principalul client  Majoritatea companiilor aeriene straine      LUFTANSA (Germania) BRITISH AIRWAYS (Marea Britanie) ALITALIA (Italia) AIRFRANCE (Franţa) TURKISH AIR (Turcia)  Companii care contracteaza mai puţine meniuri 44 .F.

care efectueaza curse ocazionale Printre cei mai mari clienti ai diviziei de catering industrial se numără:      Orange Ilbau Compaq Microsoft Tornado Systems 45 .     KLM (Olanda) SWISS AIR (Elveţia) MALEV (Bulgaria) CSA (Cehia) ROMAVIA (România)  Companii accidentale .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful