CUPRINS

Introducere 3

CAPITOLUL I: Modalităţi de evaluare a performanţei economice 1.1 Conceptul de performanţa economică – Situaţii financiare 1.2 Indicatori de exprimare ai performanţei economice 1.3 Profitul –scopul activităţii economice

5 5 11 19

CAPITOLUL II: Factori care influenţează eficienţa economică 2.1 Factorii de influenţă ai eficienţei economice în societăţile multinaţionale 2.2 Factorii care conduc la îmbunatăţirea eficienţei economice în industria alimentară CAPITOLUL III Prezentarea modalităţilor de evaluare a performanţei economice la S.C. “M.F.S.” S.R.L. 3.1 Descrierea societăţii 3.1.1 Obiectul de activitate 3.1.2 Capitalul social 3.1.3 Furnizori, clienţi, concurenţi 3.1.4 Specificul meniurilor internaţionale 3.2 Analiza indicatorilor de rezultate şi eficienţa economică 3.3 Căi de creştere a performanţei economice adoptate de societate

20 20 22

24

24 24 24 25 27 27 30

3.3.1 Prognoza dezvoltării 3.3.2 Căile de creştere a performanţei economice 3.3.3 Efectele metodelor de creştere a performanţei economice adoptate de societate

31 31 36

Concluzii

41

Bibliografie

42

Anexe

43

2

INTRODUCERE
Performanţa economică reprezintă o modalitate superioară de exprimare a eficienţei economice a unei activităţi. Prin eficienţa economică se poate inţelege maximizarea efectelor prin minimizarea eforturilor, reprezentănd unul dintre scopurile oricărei activitaţi. Atingerea performanţei economice situeaza societatea respectivă deasupra concurenţilor săi, prin rezultatele superioare obţinute său prin tehnologiile de producţie practicate. Pentru evidenţierea eficienţei economice şi implicit a performanţei economice atinse, trebuie calculaţi indicatorii de eficienţa economică pe baza carora pot fi observate rezultatele activităţii respective. Aceste rezultate pot fi obţinute şi în urma analizei activităţii de marketing, a activităţii financiare, a încadrării cu personal şi a relaţiilor societăţii cu clienţii, furnizorii şi diferiţii concurenţi pe care aceasta îi are. Mediul extern în care societăţile îşi desfasoară activitatea este, pe baza ce trece timpul, tot mai nesigur, generator de riscuri şi totodată, din ce în ce mai complex. În economia de piaţă, clienţii, furnizorii, firmele şi concurenţii lor acţionează ca un sistem dinamic, în permanentă mişcare, la care societatea trebuie să se adapteze continuu. În acest caz, o societate modernă trebuie să ofere atât produse, cât şi servicii de calitate superioară, care să-i confere o poziţie superioară în sectorul său de activitate. Atingerea performanţei economice de către o societate modernă presupune stabilirea de la bun început a unei strategii referitoare la structura, cantitatea şi calitatea producţiei ce urmează a fi obţinută, procesele tehnologice ce vor fi aplicate, modul şi nivelul de utilizare al progresului tehnic, nivelul productivităţii şi al costurilor de producţie, al gradului de eficienţă al folosirii mijloacelor fixe, cu precizarea exactă a nivelurilor acestora în bugetul de venituri şi cheltuieli. Un sector relativ nou introdus în Romania îl reprezintă activităţile de catering care pot fi introduse în categoria “alimente-servicii”, la fel ca şi restaurantele. O firmă de catering este practic, un restaurant mobil. Activităţile de catering reprezintă un serviciu relativ recent introdus în economia de piaţa din România. Ele presupun realizarea şi transportul preparatelor alimentare la sediul beneficiarilor. Cateringul poate fi de două categorii: - cateringul industrial - cateringul pentru evenimente (festiv)

3

Serviciile de catering includ livrarea la domiciliu a meniului comandat, eventual a băuturilor, asigurarea prânzului la serviciu (cateringul industrial) şi organizarea meselor festive sau doar prepararea mâncărurilor (cateringul festiv). Multe firme nu practică livrarea la domiciliu, mai ales când comanda este mică, din două motive: nu asigură un profit mare imediat şi nu există suficiente cereri pentru a justifica deplasările. Sistemul de comandă clasic este simplu: un telefon, o intâlnire pentru stabilirea condiţiilor contractuale (doar pentru cateringul industrial şi festiv) şi livrarea produselor. Societatea analizată în capitolele urmatoare, S.C. “M.F.S.” S.R.L. desfasoară ambele categorii de catering, accentul punandu-se pe cel industrial, realizând meniurile pentru cursele aeriene, interne şi internaţionale. În capitolele urmatoare mi-am propus să analizez performanţa economică la S.C. “M.F.S.” S.R.L., evidenţiată prin intermediul indicatorilor de exprimare a performanţei economice, dar şi prin evaluarea utilizării resurselor umane şi a activităţii economicofinanciare. În finalul lucrării sunt prezentate metodele de creştere a performanţei economice, precum şi efectele aplicării acestora. Primul capitol prezintă pe larg conceptul de performanţa economică şi indicatorii de măsurare a acesteia, precum şi funcţiile profitului. Capitolul al doilea vă aduce la cunoştinţă factorii care influenţează creşterea eficienţei economice în societăţile multinaţionale, în general şi în cele din industria alimentară, în special. În capitolul al treilea sunt prezentate datele societăţii precum şi încadrarea cu forţa de muncă şi cunoaşterea partenerilor săi de afaceri precum şi produsele pe care societatea le realizează. De asemenea se realizează şi o analiză-diagnostic a societăţii pe baza căreia se vor prezenta căile de creştere a performanţei economice, precum şi rezultatele obţinute pe baza acestor căi aplicate la nivelul societăţii. Căile de creştere au caracter intuitiv, ele nefiind puse în practică în momentul actual.

4

productivitatea muncii naţionale. Conceptul de performanţa economică Eficienţa economică reprezintă caracteristica activităţii economice la nivel micro şi macroeconomic aflată pe orice punct de pe frontiera posibilităţilor de producţie. variantă cercetată. scădea costurile sau îşi poate imbunatăţi calitatea bunurilor sunt căi concrete de creştere a eficienţei economice. La nivel microeconomic. 5 .1. când o producţie suplimentară dintr-un anumit bun. în condiţiile unui cost de oportunitate minim pentru fiecare bun obţinut. Compararea efectelor cu eforturile. Eficienţa economică reflectă o stare a activităţii economice determinată de un anumit consum de resurse pentru obţinerea unui anumit bun economic.Capitolul I Modalităţi de evaluare a performanţei economice 1. pentru determinarea eficienţei economice. pentru un alt bun economic. în condiţiile unor resurse limitate. nu se poate obţine decât dacă se scade producţia. Folosirea resurselor economice pentru producerea bunurilor economice este considerată o activitate eficientă dacă producţia se obţine cu cel mai redus cost de producţie. Este normal ca un procedeu tehnologic să fie preferat altuia dacă procesul de producţie se petrece intr-un interval mai scurt. cea mai semnificativă faţetă a eficienţei economice o constituie calitatea efectelor. ceea ce inseamnă că societatea va beneficia mai devreme de efectele sale utile. iar la nivel macroeconomic. când este imposibil să se măreasca volumul producţiei unui bun fără a se micşora cantitatea produsă dintr-un alt bun. eficienţa economică are ca formă principală de apreciere rentabilitatea firmei. În condiţiile unor resurse limitate şi a unor nevoi nelimitate. Conceptul de eficienţă economică asociază şi alte elemente de judecată. O activitate eficienţa se caracterizează prin rezultate dintre cele mai bune. iar uneori chiar eronat: structura resurselor consumate şi structura rezultatelor obţinute pot da timpul acţionează asupra eficienţei ca un factor care pune în valoare o indicii de o importanţă esenţială în adoptarea deciziilor cu caracter economic. fără de care eficienţa ar fi definită incomplet. toate modalităţile prin care o firmă îşi poate mări productivitatea factorilor de producţie. reprezintă însă numai o formulă de principiu.

Mai exact costurile urcă vertiginos şi profiturile scad. Performanţa se află în stransă legatură cu profesionalismul societăţii. rezultate dintre cele mai mari • efecte cât mai mari în raport cu resursele alocate sau consumate. o situaţie a modificărilor poziţiei financiare. având consecinţe negative (uzura accelerată şi ivirea unor dereglări în funcţionare) nu avem de-a face cu eficienţa. Câştigul obţinut sub forma sporului de produse este anihilat prin pierderile uzurii accentuate premature. într-un regim economic. un cont de profit şi pierdere. inclusiv situaţii financiare consolidate cuprinde: un bilanţ. performanţele ridicate sunt obţinute prin suprasolicitarea utilajelor şi echipamentelor. precum şi în studiile de specialitate. Performanţa economică depinde de gradul de înzestrare cu resurse ale societăţii. Cadrul general se aplică tuturor întreprinderilor. Dacă.produsele obţinute trebuind să fie de performanţe ridicate. în două sensuri: • performante. cu mijloacele materiale şi financiare investite pentru o anumită afacere pe fondul progresului stiintifico-tehnic şi ecologic. de o deosebită utilitate pentru societate la momentul considerat. cu timpul. performanţa şi modificările poziţiei financiare. Performanţa reprezintă modalitatea superioară de exprimare a competitivităţii unei activitaţi. 6 . sporirea producţiei este insoţită de costuri reduse şi profituri mari. Astfel. indiferent de forma juridică. Un set de situaţii financiare. Performanţa economică a societăţii are o sferă largă de cuprindere. politici contabile şi note explicative. a utilajelor şi echipamentelor. Accepţiunea noţiunii de eficienţa se intâlneşte în practică. cât şi de performanţa managementului în toate sferele activităţii acesteia şi în special în plan economico-financiar. Performanţele ridicate în producţie echivalează cu eficienţa atunci când sunt obţinute în condiţiile unei utilizări raţionale. rezultatul administrării întreprinderii şi modul de gestionare a resurselor. în creştere. dimpotrivă. în esenţă reflectând raportul dintre efecte şi eforturi. forma de proprietate sau obiectul de activitate. (situaţia fluxurilor de trezorerie sau situaţia fluxurilor de fonduri). Obiectivul situaţiilor financiare este furnizarea de informaţii referitoare la poziţia financiară.

performanţa şi modificările poziţiei financiare. a şanselor de a primi finanţări în viitor Evaluarea modificărilor potenţiale ale resurselor pe care întreprinderea le va controla în viitor Posibilitatea întreprinderi de a genera fluxuri de trezorerie Resursele economice pe care le controlează Structura sa financiară Lichiditatea si solvabilitatea Capacitatea de adaptare la mediu Informaţii privind modificările poziţiei financiare a întreprinderii sunt utilizate în evaluarea activităţii sale de exploatare. sunt cheltuielile şi 7 . Poziţia financiară a întreprinderii este influenţată de: • • • • Aceste informaţii sunt utile pentru: • • • • Anticiparea capacităţii întreprinderii de a genera numerar Anticiparea nevoilor de creditare. finanţare şi investiţie în perioada de raportare. Poziţia financiară se determină pe baza informaţiilor din bilanţ.Poziţia financiară. şi performanţa pe baza contului profit şi pierdere. generează informaţii privind capacitatea întreprinderii de a genera numerar sau echivalente ale numerarului. Structurile situaţiilor financiare: • Structurile bilanţului sunt:  Activele  Datoriile şi capitalul propriu • veniturile Structura contului Profit şi Pierdere. legată în mod direct de evaluarea performanţei.

• Cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice. etc. 8 . Câştigurile reprezintă creşteri de beneficii economice şi ca urmare prin natura lor nu diferă de venituri. altele decât cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor. Definirea elementelor de venituri şi cheltuieli • Veniturile constitiuie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de intrări sau creşteri ale activelor ori descreşteri ale datoriilor. redevenţe.Elemente legate direct de evaluarea poziţiei financiare sunt : activele. pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor ori creşteri ale datoriilor şi care se concretizează în reduceri ale capitalului propriu. rezultat al unor evenimente trecute şi de la care se aşteaptă să genereze profituri economice viitoare pentru întreprindere • O datorie reprezintă o obligaţie actuală a întreprinderii ce decurge din evenimente prezente şi prin decontarea căreia rezultă o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice. Activele sunt definite astfel: • Un activ reprezintă o resursă controlată de întreprindere. • Capitalul propriu reprezinta interesul rezidual al acţionarilor în activele unei întreprinderi dupa deducerea tuturor datoriilor sale. chirii. dobânzi. altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acţionari. datoriile şi capitalul propriu. şi care se concretizează în creşteri ale capitalului propriu. Venituri Definiţia veniturilor include atât venituri din activitatea curentă cât şi câştiguri din orice alte surse: vânzări. comisioane. dividende.

când nu poate fi realizată o estimare rezonabilă. în cazul în care: • • Este probabil ca orice beneficiu economic viitor să fie asociat să intre sau să iasă din întreprindere Elementul are un cost sau o valoare care poate fi evaluată în mod credibil. necesară pentru a deconta obligaţiile în prezent  Valoarea realizabilă (de decontare a obligaţiei) 9 . elementul nu va fi recunoscut în bilanţ sau în contul Profit şi Pierdere. nerecunoaşterea acelui element nu poate fi corectată nici prin prezentarea politicilor contabile folosite. Evaluarea structurilor situaţiilor financiare este procesul prin care se determină valorile la care structurile financiare vor fi recunoscute în bilanţ şi în contul Profit şi Pierdere. datoriile se înregistrează la valoare neactualizată în numerar sau în echivalente de numerar. datoriile se înregistrează la valoarea ce se aşteaptă a fi plătită pentru a stinge datoriile (impozitul pe profit)  Costul curent – activele se înregistrează la valoarea în numerar sau în echivalente ale numerarului. nici prin note sau informaţii suplimentare.Definiţia cheltuielilor include pierderile precum şi acele cheltuieli generate de activitatea curentă a întreprinderii Recunoaşterea structurilor financiare Recunoaşterea semnifică încorporarea în bilanţ sau în contul Profit şi Pierdere a unui element care îndeplineşte criteriile de recunoaştere. care ar trebui plătită daca acelaşi activ sau unul asemănător ar fi achiziţionat în prezent. Bazele de evaluare utilizate în situaţiile financiare:  Costul istoric – activele se înregistrează la suma plătită în numerar sau în echivalente de numerar sau la valoarea justă din momentul cumpărării. Un element care corespunde definiţiei unei structuri a situaţiilor financiare trebuie recunoscut.

 Datoriile se înregistrează la valoarea actualizată a intrarilor şi ieşirilor de numerar. Aceste concepte conduc la: a) Menţinerea capitalului financiar – conform acestui concept. potrivit cursului normal al afacerilor. se obţine profit dacă valoarea financiară (monetară) a activelor nete la sfârşitul perioadei este mai mare decât valoarea financiară a activelor la  10 .  Datoriile se înregistrează la valoarea lor de decontare – aceasta reprezentând valoarea neactualizată. Activele se înregistrează la valoarea în numerar sau în echivalente ale numerarului care poate fi obţinută în prezent prin vânzarea normală a activelor. Conceptul de capital şi de menţinere a nivelului capitalului Conceptul de capital • • • • • Conform conceptului financiar capitalul este sinonim cu activele nete sau cu capitalul propriu al întreprinderii Conform conceptului fizic capitalul reprezintă capacitatea de producţie a întreprinderii exprimată în unităţi naturale (cantitative) Conceptul de capital fizic se adoptă dacă principala preocupare a utilizatorului situaţiilor financiare este capacitatea de exploatare a întreprinderii Dacă se urmăreşte menţiunea capitalului investit. care se aşteaptă să fie recunoscute pentru a deconta datoriile. care trebuie plătită pentru a achita datoriile potrivit cursului normal al afacerilor Valoarea actualizată  Activele se înregistrează la valoarea actualizată a intrărilor de numerar. care urmează a fi generata de derularea normală a activităţii întreprinderii. se foloseşte noţiunea de capital financiar.

Indicatori de exprimare ai performanţei economice Teoria şi practica managerială demonstrează că principalul obiectiv al oricărei organizaţii îl constituie creşterea eficienţei. cât mai ales o creştere a rezultatelor. ceea ce nu presupune o simplă minimizare aritmetică a cheltuielilor. Pentru evaluarea capitalului fizic se utilizează costul curent. uman şi material în acest scop. accepţiunea largă a eficienţei economice se referă la maximizarea efectelor obţinute în condiţiile minimizării eforturilor. eficienţa economică este privită în general ca raportul dintre rezultatele obţinute şi consumul de factori de producţie. în timpul perioadei analizate. Motivul acestei atitudini manageriale este unul strict pragmatic . după ce s-a exclus orice distribuire către proprietari şi orice contribuţie din partea lor. b) Menţinerea capitalului fizic – se obţine profit când capacitatea fizică productivă (de exploatare) a întreprinderii la sfârşitul perioadei depăşeşte capacitatea fizică productivă de la începutul perioadei. În prezent.2. orice valoare în plus este considerată profit. iar rentabilitatea devine un adevarat barometru pentru aprecierea stării de sănătate financiară a societăţii.perspectiva falimentului devine un factor care determină analizarea resurselor pentru asigurarea unei dezvoltari raţionale. factorul financiar are un rol dominant în procesul de înscriere a eficienţei societăţii pe o traiectorie pulsatorie. gradul de rezistenţă la faliment fiind dependent de mobilizarea potenţialului financiar. între optimul economic şi social. în aşa fel încât să fie evitate contradicţiile între optimul total şi optimurile parţiale. În condiţiile trecerii la economia concurenţială.începutul perioadei. după excluderea oricăror contribuţii din partea proprietarilor în timpul perioadei analizate. o întreprindere şi-a menţinut capitalul daca la sfârşitul perioadei are un capital egal cu cel de la începutul perioadei. Concept viu disputat şi deosebit de complex în semnificaţii. În termeni generali. 11 . indică nivelul de fructificare economică şi financiară a capitalului utilizat. 1. În fapt.

6. adică obţine incasări mai mari decât costul total de producţie. utilizarea ratelor de rentabilitate (construite după modelul indicatorilor de eficienţă raportând efectul la efort) presupune respectarea unor condiţii de bază: formularea unor rate cât mai caracteristice pentru fenomenul studiat. etc. să reprezinte un instrument util şi performant. rentabilitatea financiară prezintă un interes deosebit.profitul net. Activitatea financiară a societăţii poate fi evaluată prin intermediul a trei categorii de rate ale rentabilităţii: rată rentabilităţii comerciale. profitul din activitatea financiară. profitul exerciţiului). fizici şi valorici. 3.) şi capitalul propriu. cantitativi şi calitativi. . Indicatori ce reflectă efectele economice (indicatori ai rezultatelor) 1. Dintre toate. . calculul unor indicatori parţiali şi finali. brut. 4.profitul fiscal. profitul curent al exerciţiului. Pentru a raspunde dezideratelor sale. 5.valoarea adăugată. dintre care cele mai importante sunt: A. profitul din activitatea excepţională. funcţiile managementului financiar impun construirea unui sistem de rate ale rentabilităţii care. Posesorii de capital sunt direct interesaţi de acest indicator deoarece cu ajutorul ratei rentabilităţii financiare se măsoară eficienţa investiţiilor efectuate. fiind apreciată ca o adevarată productivitate a capitalului. . pe baza acestora. . elementele de calcul ale rentabilităţii financiare vor fi rezultatele obţinute (profit net. rată rentabilităţii economice şi rată rentabilităţii financiare. . . Aceştia pot fi grupaţi în mai multe categorii. Astfel. . Eficienţa economică a oricărei societăţi comerciale poate fi masurată pe baza unor indicatori economico-financiari.În acest context. 7. asigurarea comparabilităţii ratelor şi interpretarea prudentă a ratelor.rezultatul (profitul din exploatare.cifra de afaceri. prin structură şi conţinut.pragul de rentabilitate Pragul de rentabilitate : O firmă desfasoară activitate rentabilă atunci când creează profit. Rentabilitatea este o formă a 12 . Măsurarea rezultatelor economice necesită informaţii şi.producţia finită 2.

acesta fiind pragul de rentabilitate. Frontiera posibilităţilor de producţie permite formularea unor concluzii importante referitoare la problema alegerii în economie şi cea a costului de oportunitate.eficienţei ce se concretizează în capacitatea firmei de a utiliza frontiera posibilităţilor de producţie în interes propriu. cheltuielile sunt mai mari decât veniturile 13 . iar rentabilitatea se transformă în pierdere. Pragul de rentabilitate este dat de egalitatea dintre volumul incasărilor firmei din activitatea depusă şi volumul cheltuielilor efectuate pentru obţinerea încasărilor respective : Venituri=Cheltuieli De la o asemenea egalitate trebuie să pornească activitatea firmei.1. facându-şi loc pierderea. Crt 1 2 3 4 5 6 Q 100 200 300 400 500 600 CF 40 40 40 40 40 40 CT 78 73 70 69 60 54 VT 32 40 55 69 75 85 Pornind de la tabelul 1. cheltuielile totale sunt egale cu veniturile totale.1 Pragul de rentabilitate Nr. deoarece : Creşterea primului termen este profitabilă Creşterea volumlui cheltuielilor constituie un semnal că rentabilitatea încetează. iar întreprinzătorul trebuie să urmarească schimbarile care intervin în cei 2 termeni. Cunoaşterea acestui prag minim permite întreprinzătorului să stabilească volumul de producţie (dar şi cel de încasări) de la care firma devine rentabilă . Sub 400 de bucăţi. se poate considera: Tabelul 1. Întreprinzătorii sunt preocupaţi să cunoască pragul de rentabilitate. ceea ce obligă întreprinzătorul să intervină pentru a ameliora starea respectivă Pentru exemplificare. Un asemenea prag reprezintă punctul dincolo de care nu se mai obţine profit. se poate observa că la nivelul producţiei de 400 de bucăţi.

valoare adăugată.. înregistrându-se profit pentru societate. sortimentul.viteza de rotaţie a activelor circulante. B. 5. reflectând schimbarile ce au loc în costurile şi în volumul. materiale. Indicatori ai eficienţei producţiei (indicatori ai utilizării potenţialului) 1. C. salariale.. variabile.productivitatea muncii. 3. investiţionale etc.rată de eficienţă a mijloacelor fixe (cifră de afaceri. 2. indirecte.înregistrându-se pierdere. calitatea producţiei.. La un nivel al producţiei de peste 400 de bucăţi. Indicatori ce reflectă eforturile economice (indicatori ai cheltuielilor) 1.cota de eficienţă a activelor circulante de exploatare (cifră de afaceri. din diverse domenii. profit la 1000 lei mijloace fixe).rată de eficienţă a cheltuielilor (cheltuieli totale său grupări la 1000 lei venituri.costurile de producţie pe unitatea de produs. 2.. În figura 1. 600. directe. . valoare adăugată. financiare. veniturile sunt mai mari decât cheltuielile. -cheltuieli de exploatare.. pe diferite tipuri de firme.1 este prezentat nivelul pragului de rentabilitate : 900 800 700 600 500 400 300 200 100 0 Q CF CT VT Pragul de rentabilitate în raport de volumul producţiei şi preţul său are caracter dinamic de la o perioadă la alta. respectiv 500. fixe. 4. . 14 . excepţionale. respectiv cifra de afaceri. profit la 1000 lei active circulante de exploatare).

6. 2) Indicatori de solvabilitate: 1. Rată lichidităţii curente (Lc): Lc = Active curente Pasive curente Atunci când coeficientul este mai mare decât 2. Rs= Credite pe term mediu si lung Capital propriu O rată de solvabilitate de 35-50% este un indiciu al efortului depus de societate pentru utilizarea corespunzatoare a capitalului propriu.-rată rentabilităţii sau a profitabilităţii (economică. 2. Rată lichidităţii imediate (Li): Li = Active curente . Sg= Active total Pasive total 3.Stocuri Pasive curente Acest coeficient trebuie să fie superior indicelui 1. exprimă capacitatea unei societăţi de a-şi onora obligaţiile faţă de terţi pe seama activelor sale. comercială. financiară. Rată datoriilor (Rd). el arată o bună lichiditate pentru societate. Solvabilitatea financiară (Sf) : 15 . D. 1. Bonitarea exprimă performanţa financiară a agenţilor economici.). Rd= Total datorii x100 Total active Nivelul indicatorului cuprins între 35% şi 40% este satisfacator pentru societate. a capitalurilor etc. Rată de solvabilitate (Rs). Printre cei mai semnificativi indicatori financiari (de bonitate) sunt: 1) Indicatori de lichiditate care arată dacă societatea are sau nu disponibilităţi pentru plata la termen a datoriilor. Solvabilitatea generală (Sg). indică ponderea datoriilor în total active fixe şi circulante. Indicatori financiari Aceşti indicatori se utilizează în analiza financiară şi permit stabilirea bonităţii societăţii (firmei). indică ponderea datoriilor pe termen mediu şi lung în capitalurile proprii. 2. 4.

Viteza de rotaţie a stocurilor (Vrs): Vrs= Cifra de afaceri Stocuri 2. reflectă modul în care s-a realizat gestiunea activelor fixe şi circulante.Sf = Capital propriu Cifra de afaceri cuprinsă între limitele 0.35-0. Durata medie de stocare (Sz) : Sz= Stocuri Vanzari zilnice Cifra de afaceri Active fixe 3. 3) Indicatori ai echilibrului financiar 1. Rotaţia activelor fixe în cifra de afaceri(Rafca): Rafca= 4. Gradul de îndatorare (Gi) : Gi= Pasive total (datorii) Capital propriu Valoarea subunitară a indicatorului arată că societatea are independenţă financiară. Rata autonomiei financiare (Af) : Af= Capital propriu Capital permanent Nivelul normal se află între 50-75%.50% arată o pondere Solvabilitatea corespunzătoare a capitalului propriu în cifra de afaceri. a mărfurilor. Rata de finanţare a activelor circulante (Rfac) : Rfac= Fond de rulment Active circulante Fondul de rulment rezultă din scăderea activelor fixe (imobilizări corporale) din capitalul permanent (capital propriu plus credite pe termen mediu şi lung). 3. a resurselor materiale şi financiare etc.Rotaţia activului total în cifra de afaceri (Ratcca) : 16 . 1. 2. Indicatori de gestiune. a producţiei. Durata medie de recuperare a creanţelor (Dmrc) : Dmrc= Decontari totale Vanzari zilnice 5.

Rata rentabilităţii economice (Rre) : Rre= Profit net x100 Capital permanent 4. unii întreprinzători îşi restrâng sau chiar abandonează unele activităţi cu profit mai mic şi amplifică sau chiar iniţiază alte activitaţi cu profit mai mare. Tribuna Economică. Mp= Profit net x100 Cifra de afaceri Profit net x100 Capital propriu 2.Analiza economico-financiară a firmei. 2000 17 . 1 Iosif. Rata rentabilităţii generale (Rrg) : Rrg= Profit net x100 Cheltuieli totale Importanţa ratei rentabilităţii1 : Importanţa ratei rentabilităţii pentru societate este deosebit de mare şi se manifesta pe diverse planuri : 1) Rata rentabilităţii favorizează orientarea structurii producţiei pe produse. Rata rentabilităţii financiare (Rrf) : Rrf= 3. În acest scop. Rata rentabilităţii activelor totale (Rrat) : Rrat= Profit brut x100 Active totale Profit brut/net x100 Ch aferente cifrei de afaceri 5. Bucureşti. ramuri şi subramuri în scopul găsirii celor ce oferă cel mai mare avantaj. Rata rentabilităţii resurselor consumate (Rrrc) : Rrrc= 6. Gh.Rotaţia activelor circulante în cifra de afaceri (Racca) : Racca= Ratele (indicatorii) de rentabilitate 1.Ratcca= Cifra de afaceri Activ total Cifra de afaceri Active circulante 6. Marja de profit (Mp) .

prin evoluţia propriei activităţi a întreprinzătorilor. stă la baza elaborării programelor de producţie. Cunoaşterea performanţei economice a societăţii. conjuncturii pieţelor pe care ei acţioneaza. ea se poate obţine printr-o gestiune corespunzătoare a activităţii economice.2) Rata rentabilităţii stimulează gestiunea prin utilizarea raţională a resurselor. iar în industria alimentară prin introducerea "alimentelor-servicii". Rentabilitatea este deosebit de importanta. se procedează la lichidarea societăţii falimentare. În final se poate aprecia capacitatea beneficiara a societăţii. Falimentul este situaţia prin care sunt indepărtaţi din câmpul acţiunii economice subiecţii necompetitivi. îmbunătăţirii metodelor de vânzare. se poate ajunge la faliment. Planul de afaceri sintetizează numeroase decizii privind activităţile de producţie. Orice relaţie comercială a societăţii implică un risc. informaţia. Informaţiile despre performanţa economică şi bonitatea societăţilor pot asigura evitarea riscului şi permit luarea unor decizii corecte. prin realizarea unor anticipări ştiinţifice. În lupta de concurenţă îşi fac loc tot mai mult mijloace moderne cum ar fi: motivaţia. în primul rând din cauza unor reacţii neprevăzute şi necunoscute legate de partenerii de afaceri sau de piaţă. dezvoltării service-ului. modernizării design-ului. comercializare şi financiare ale firmei. Intreprinzatorii îşi intăresc autoritatea în privinţa deciziilor referitoare la cantitatea de produse ce o creeaza. de rentabilizare nu dau rezultatele scontate. ca şi analiza unor informaţii despre bonitatea partenerilor de afaceri.) sau din cauze exogene (exterioare). 18 . necunoaşterea corectă a potenţialului real propriu etc. 3) Rata rentabilităţii contribuie la intărirea interesului întreprinzătorului pentru diferenţierea produselor. 4) Rata rentabilităţii favorizează segmentarea pieţei şi diferenţierea strategiilor concurenţiale. Riscul poate proveni din cauza unor factori endogeni (evaluări greşite. etc pe lângă mijloacele tradiţionale. având în centrul acesteia modernizarea conceptului de calitate. respectiv capacitatea acesteia de a produce un anumit profit. a organizării şi functionalităţii fluxurilor materiale şi financiare. calitatea. incapabili să se adapteze stărilor mereu schimbatoare ale realităţii economice. realiste. Când măsurile de asanare. Altfel. Pe baza unui numar mare de indicatori financiari pot fi apreciate laturi diferite ale bonităţii societăţii (performanţa financiară). Se trece la o noua civilizaţie a produselor manifestată în sensul perfecţionării parametrilor tehnico-economici şi ecologici.

-Abordari moderne în managementul şi economia Gheorghe. care se referă la capacitatea compartimentului de marketing de a organiza şi desfaşura o vânzare de succes a produselor şi serviciilor. scurtă sau lungă. Ana– Profitul. În condiţiile unui management performant. 2003 3 19 . O parte din profitul net stă la baza formării fondurilor principale ale societăţii agricole: fondul de dezvoltare. dar reflectă previziunea managerului. Managerii societăţilor agroalimentare stabilesc. Bucureşti. artă. de reducere a costurilor care permit reducerea preţului de vânzare pe piaţă la aceeaşi calitate faţă de alţi producători. reflectată prin ideile managerului său ale specialiştilor. repartizarea profitului net pentru fondurile de dezvoltare a societăţii din partea destinată cointeresării salariaţilor societăţii şi acţionarilor (dividende). Căile de maximizare a profitului în managementul performant sunt stabilite de manageri în funcţie de perioada urmarită. Modul de utilizare a profitului net reprezintă una din deciziile foarte importante ale conducerii strategice a societăţii. Bucureşti. Editura Economică. mai ales pe seama calităţii.  Managementului.  Speculaţiei comerciale. Lung I. fondul pentru activitaţi social-culturale. Editura Economică. idei pe care cel care conduce societatea le asimilează şi le pune în practică. fondul de rezervă. El propune o strategie prin care activitatea societăţii pe care o conduce să fie profitabilă. profitul este rezultatul2:  Inovaţiei. respectiv efortul de conducere care imbină cunoştinţele ştiinţifice cu talent. şi se referă la:  Căile  Căile de creştere a veniturilor prin creşterea producţiei şi a preţurilor de vânzare. în funcţie de strategia adoptată. fondul de premiere şi altele. Profitul – scopul activităţii economice Obţinerea profitului reprezintă scopul oricarui agent economic. pricepere. Principalele funcţii ale profitului3 sunt: 2 Nicolescu O. fondul pentru perfecţionarea salariaţilor. care diferă de la o perioadă la alta. 1999 organizatorica.3.1.

C. se confirmă faptul că rentabilitatea este o mărime variabilă în timp şi spaţiu. pentru ca investiţiile au la baza acumulările. firma desfaşurând o activitate nerentabilă până la un anumit punct al volumului de producţie. profitul stimulând iniţiativa economică a proprietarilor şi a managerilor şi contribuind astfel la stimularea producţiei de bunuri agroalimentare şi servicii. Astfel. Eficienţa economică este influenţată de o serie de factori care pot fi clasificaţi după anumite criterii4. indicând nu doar eficienţa. Bucureşti. b) Funcţia de creştere. După modul cum acţionează în vederea asigurării creşterii eficienţei economice : 1) 4 Factori cu acţiune directă : Rusu. în funcţie de un sistem de factori ce o influenţează şi de care managerul trebuie să ţină seama. şi anume : I. Editura Expert. 1993 20 . care pune astfel în evidenţă că profitul net stă la baza creşterii producţiei.II Factorii care influenţează eficienţa economică 2. c) Funcţia de control asupra activităţii economice a societăţii agricole: profitul reprezintă un barometru.a) Funcţia de motivare.1 Factori de influenţă ai eficienţei economice în societăţile multinaţionale Experienţa economică arată că incasările iniţiale înregistrate din desfacerea bunurilor produse de o firmă nu se ridică la nivelul costurilor totale de producţie.Management. . ci şi nivelul acesteia permiţând efectuarea de comparaţii şi analize cu perioade precedente ale societăţii. a apariţiei de noi societăţi. el generează şi imprimă tuturor participanţilor un spirit de economisire care se transmite de la nivelul conducerii pana la ultimul angajat al societăţii. Cap. a dezvoltării societăţii.

creditul. După caracterul lor : 1. Factori naturali – includ condiţiile de climă.) 21 . a productivităţii muncii şi a gradului de prelucrare a materiilor prime 2. Factori tehnici – includ măsurile care vizează promovarea progresului tehnic în direcţia creşterii randamentului utilajelor. Factori sociali – constituie elemente dinamice de stimulare a creşterii eficienţei economice (cointeresarea materială. 4. fertilitatea. bagăţia zăcămintelor care prezintă o importanţă deosebită în domeniul forestiere agriculturii. muncă Ridicarea nivelului de pregătire profesională a forţei de    Îmbunătăţirea structurală în sensul creşterii calităţii. a Perfecţionarea metodelor de conducere. dobânda ) 3. crearea unor condiţii favorabile de muncă şi viaţă. etc. organizare şi Promovarea progresului tehnic Perfecţionarea structurală a activităţii de comerţ capitalului fix utilizat în procesul de producţie programare a producţiei       2) Factori cu acţiune indirectă : Modernizarea activităţii societăţilor situate în ramurile conexe Ridicarea calitaţii materiilor prime Creşterea performanţelor utilajelor realizate de ramurile furnizoare Reorientarea exigenţelor consumatorilor Creşterea gradului de confort şi de civilizaţie a populaţiei II. Factori economici – includ principalele pârghii economice şi modul de repartizarea a acestora ( preţul. industriei exctractive.

felul de utilizare al lor. din bilanţul contabil şi anexele acestuia. Se urmareşte cât va costa pregătirea şi demararea unei activităţi creatoare de bunuri. printre care: A. şansele de a-şi relansa şi stabiliza activitatea economică sau de a intra în faliment. Factorii care conduc la îmbunatăţirea eficienţei economice în industria alimentara Sporirea performanţei în societăţile alimentare poate fi asigurată atât prin maximizarea efectelor economice. Măsuri care participă la maximizarea efectelor economice: 1) Eficienţa utiliării fondurilor fixe:  Creşterea fiabilităţii fondurilor fixe 22 . care va fi profitul estimat a se obţine şi pragul minim al rentabilităţii. 2.III. cunoaşterea şanselor societăţii de a deveni competitivă pe piaţă. După sfera de cuprindere: a. Diagnosticarea activităţii tehnico-productive şi economico-financiare se poate face prin măsurarea performanţelor activităţilor şi pe ansamblul societăţii pentru a gasi soluţii ca aceasta să devina competitivă. La realizarea acestora participă numeroşi factori. din investigarea şi evaluarea stării tehnice a societăţii şi a desfasurarii proceselor tehnologice. Informaţiile necesare în vederea măsurării performanţei economice prezente şi previzibile se obţin din contabilitatea analitică. cât şi prin minimizarea efortului depus. care sunt resursele disponibile şi cele ce pot fi atrase. Factori generali – aplicaţi oricărui domeniu de activitate. din studii de marketing. din analiza bonităţii şi a previziunilor financiare. din analiza realizării prevederilor bugetului de venituri şi cheltuieli. de exemplu.2. asanarea activităţilor nerentabile. promovarea progresului tehnic b. În cazul unor şanse reale de redresare economică se elaborează un plan de afaceri detaliat. Factori specifici – pentru anumite activitaţi ( îmbunătăţirea structurii progresului tehnic) Fiecare factor de influenţă trebuie analizat şi dimensionat încă în faza de proiectare a activităţii economice pentru a se cunoaşte din acest moment gradul de rentabilitate care să fie urmarit pe toata durata activităţii respective.

   Creşterea ponderii fondurilor fixe active Folosirea intensivă şi extensivă a fondurilor fixe Modernizarea şi automatizarea unor procese tehnologice 2) Măsuri ce influenţează folosirea obiectelor muncii: o Reducerea consumurilor specifice o Creşterea gradului de prelucrare a materiilor prime o Aprovizionarea ritmică cu materii prime şi materiale o Reducerea deşeurilor şi eliminarea rebuturilor o Optimizarea mărimii stocurilor o Modernizarea structurii producţiei 3) Măsuri ce influenţează folosirea forţei de muncă: • • • • B. Măsuri ce influenţează organizarea conducerii:  la toate nivelurile ierhice ale societăţii Perfecţionarea conducerii  moderne de conducere Introducerea metodelor  informaţional şi a celui decizional Perfecţionarea sistemului  cu mediul exterior 2. Creşterea numărului muncitorilor direct productivi Creşterea nivelului de calificare a personalului Creşterea timpului disponibil de muncă Cointeresarea morală şi materială a lucratorilor Măsuri care participă la minimizarea efortului necesar creşterii eficienţei: 1. Măsuri ce influenţează organizarea producţiei: Perfecţionarea relaţiilor  Introducerea metodelor moderne 23 de .

comercializarea de produse alimentare în restaurante şi alte unităţi comerciale.” S.L.F. “M..R.C. 3.pregătire. “M.F. activitatea principală a societăţii este realizarea de produse din carne.1 Obiectul de activitate Conform actului constitutiv al S. comercializarea en-gross şi en-detail de legume-fructe şi produse alimentare.1.” S.S. lansare urmărire producţiei  Perfecţionarea tehnologiilor de calitate şi introducerea de tehnologii moderne  transportului intern  organizării şi desfaşurării controlului tehnic de calitate Perfecţionarea Modernizarea şi a Capitolul III Prezentarea modalităţilor de evaluare a performanţelor la S.  Producerea. Societatea are intocmit un statut propriu.1 Descrierea societăţii 3.S. potrivit căruia are ca obiect de activitate:  Activitaţi de catering.L.R. programare.  Prepararea de produse de catering specifice şi vanzarea acestora la bordul mijloacelor de transport aeriene române şi străine.  Producerea.  Producerea şi vânzarea de produse de panificaţie şi pentru alimentaţia publică.C. 24 .

împărţiţi în sectorul direct productiv şi în cel administrativ. acţiuni 21324 1668 1 177 10330 33500 Nr.84% 3.F. capitalul majoritar aparţine holdingului olandez. Producţia industriala specifica obiectului de activitate.2 Capitalul social Capitalul social subscris de acţionari este de 3.12.C.1 Capitalul social subscris şi varsat Nr. Wakom Holding. TAROM detinând doar 30. cu 63.5% 30. Partea productivă se împarte în bucătărie rece.350 mii lei.500 acţiuni egale şi indivizibile. Societatea comerciala este mixtă.84% din numărul acestora.65% 5% 0. cu capital româno-olandez. “M.S. fiecare cu o valoare nominală de 100 lei.65% din numărul total de acţiuni.2009 avea 150 salariaţi. se ocupă cu realizarea meniurilor pentru cursele companiilor aeriene interne 25 .1.1.crt 1 2 3 4 5 Societatea Wakom Holding Aeroportul International Henri Coandă Bucureşti Albert Abela Holding Abela Enterprises Limited TAROM TOTAL Valoarea (mii lei) 2132400 166800 100 17700 1033000 3350000 Ponderea 63. având ca obiect principal de activitate activităţile de catering. reprezentat de 33. Tabelul 3.3 Furnizorii.01% 0. După cum se poate observa in tabelul 3. bucătărie caldă şi patiserie-cofetărie. în întregime subscrise de acţionari. 3. clienţii şi concurenţii S.1. Administrator şi director general al Societăţii este Dan Minulescu.L.  Aprovizionarea şi comercializarea echipamentelor de catering. la data de 31.” S. În subordinea sa.R.

Dintre concurenţii ce desfaşoară activităţi de catering de acest fel pot fi amintiţi: o Bucharest Marriott Grand Hotel 26 .C. energie electrica. se pot asigura servicii de catering prin consumabile. etc. ca principal furnizor de servicii (apa. refacerea fondurilor economice consumate.F.S. Cei mai importanti furnizori ai societatii pot fi analizaţi în anexa numarul 1. Desfacerea produselor alimentare prin intermediul pieţei reprezintă actul final al activităţii societăţii.” S. Presiunea concurenţiala asupra S. “M. În ceea ce priveşte cateringul industrial. Datorită unui numar destul de redus de clienţi pe care îi are în prezent firma. de ambalare şi de expedierea lor către clienţi. Pe langă furnizorii de produse alimentare. ducând ulterior la creşterea performanţei economice şi. sarcinile societăţii cuprind şi probleme legate de formarea lotului de livrarea către beneficiari. “M.S. care ulterior sunt aruncate. institutii. este practic inexistentă pentru companiile aeriene.R. implicit. Pentru perioada urmatoare se urmareşte implementarea activitaţilor de catering industrial în cadrul unor societăţi importante.L. a profitului.” S.C. nivelul cheltuielilor ocazionate de procesul circulaţiei produselor de la producător la consumator.F. În domeniul desfacerii produselor. termenele de livrare. În spitale. produsele şi cantităţile respective. pot fi urmariţi în anexa numarul 2. gradinite. sau servicii tip restaurant desfasurate în interiorul spitalelor. acolo unde este posibil. şcoli şi chiar în spitale. de asortarea lor. În contractele economice încheiate sunt stabilite: destinatarii.L. De modul de organizare al desfacerii depinde satisfacerea necesităţilor clienţilor cu produsele de care au nevoie.). se foloseşte o gamă diversă de produse alimentare dar şi băuturi alcoolice şi nealcoolice. Clientii S.şi internaţionale. modul de ambalare şi formele necesare pentru expedierea produselor alimentare.R. se urmareşte atragerea altor categorii de potenţiali clienţi printr-o politică de promovare intensă şi prin introducerea de noi servicii. este Aeroportul Internaţional Henri Coandă. concurenţă există şi este destul de puternică. furnizate de o multitudine de firme din industria alimentară. pentru pacienţi. spatiu. Pentru realizarea acestor meniuri.

de care nu se despart.o o o o o o Bumerang Pizza Casa Ţărănească Restaurant Cramă Pui de Urs Stefany’s Pizza Trocadero Yin – Yang Societăţi de catering există în România. pentru toate societăţile de 27 . în special după anul 2008. acestea au scăzut. Specificul meniurilor internaţionale Este un lucru pretutindeni cunoscut că diferitele popoare au specificul lor culinar. În cazul achiziţionării de astfel de maşini. scăzând totodată şi numărul comenzilor din partea companiilor aeriene. Aşa se face că la cumpărarea biletelor de avion se ataşează un formular în care pasagerul este întrebat de preferinţele sale în domeniul culinar. pe cursele care durează mai puţin de 60 minute.1. aceste societăţi ar constitui un adevarat pericol. 3. la companiile aeriene arabe nu se servesc meniuri pe bază de carne de porc şi nici băuturi alcoolice. După această dată. Astfel. De accea şi societăţile de catering trebuie să se adapteze la cultura diferitelor popoare. oriunde ar fie. maşinile necesare urcării meniurilor până la nivelul avioanelor. pentru a nu se ivi probleme neplacute datorită tradiţiilor interculturale. dar le lipsesc utilajele. la companiile indiene nu se servesc meniurile pe bază de carne de vită. meniurile au fost înlocuite cu simple sandwich-uri pentru a se elimina costul realizării meniurilor pentru o perioadă scurtă de timp. respectând tradiţiile culinare ale acestora. numărul pasagerilor s-a redus semnificativ. Tot referitor la meniuri. Trebuie respectate toate dorinţele pasagerilor. în ceea ce priveşte meniul.4. În ceea ce priveşte preţurile meniurilor.

764 4. în cazul societăţii analizate.128 6. a scăzut cu 7% faţă de 2006. Tabelul 3.114 0 6.586 28 .catering din întreaga lume.331 0 6.399 91 5. în anul 2007. incasările acestor societăţi au fost reduse considerabil pentru o bună perioadă de timp.716 2007 22.475 3.428 5.491 4.972 4.816 0 4.013 102 6. cu numărul de meniuri.1%. 3.491 0 5.345 2009 28. Astfel. Cifra de afaceri reprezintă veniturile încasate de societate în urma vânzării produselor sau prestării serviciilor. în mare masură evenimentelor din 2008.mii lei - Nr.2 Analiza indicatorilor de rezultate şi de eficienţa economică Din indicatorii rezultatelor fac parte:     Cifra de afaceri Rezultatul Profitul net Pragul de rentabilitate În continuare se analizează evoluţia acestora de-a lungul celor 4 ani.414 2008 24. Această modificare s-a datorat.2 Evolutia indicatorilor rezultatelor . numărul pasagerilor diminuânduse şi totodată şi volumul producţiei realizate. iar în 2008 a scăzut cu doar 0.227 0 5.114 4. Crt 1 2 3 4 5 6 7 Denumire Cifra de afaceri Rezultatul din exploatare Rezultatul financiar Rezultatul curent Rezultatul excepţional Rezultatul brut Rezultatul net 2006 24.768 48 4. după cum se poate observa în tabelul 3. Cifra de afaceri a avut o variaţie oscilantă.443 6. însă în 2009 a crescut cu 15%.2. Aceasta se obţine prin îmulţirea preţului de vânzare cu cantitatea vândută.

a fost în anul 2006 acelaşi cu cel din exploatare. obţinut ca diferenţa între veniturile totale şi cheltuielile totale. iar în 2008 cu 481 mii lei. În 2007 faţă de 2006. În 2009 a scăzut cu 2% faţă de 2006. este reprezentat de profit. financiare. drept dovadă că societatea desfasoară o activitate profitabilă. faţă de acelaşi an 2006. În ultimii trei ani nu s-au înregistrat nici venituri excepţionale şi nici cheltuieli excepţionale. obţinut ca diferenţă între veniturile din exploatare şi cheltuielile din exploatare. 3. În 2007 a scăzut cu 1.Rezultatul din exploatare. Rezultatele de exploatare. Cu toate că s-au înregistrat fluctuaţii se poate observa că veniturile din exploatare sunt mai mari decât cheltuielile. Rezultatul curent obţinut din însumarea celui din exploatare cu cel financiar. În 2009 a crescut cu 142 mii lei faţă de 2006.497 mii lei. în 2007 şi 2008 mai mic decât cel din primul an. astfel: 7000 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 o 2006 2007 Ani 2008 2009 Rezultat din exploatare Rezultat financiar Rezultat excepţional Fig. este reprezentat de profit. iar în 2008 cu 12%. excepţionale sunt prezentate grafic. 29 . datorită inexistenţei rezultatului financiar. ca atare rezultatul excepţional este 0. însă în 2009 a cunoscut o evoluţie ascendentă.1 Evoluţia rezultatelor societăţii Rezultatul brut. rezultatul curent a scăzut cu 21%.

491 6. Pragul de rentabilitate este dat de egalitatea dintre volumul incasărilor firmei din activitatea depusă şi volumul cheltuielilor efectuate pentru obţinerea încasărilor respective. În situatia societăţii analizate.818 2007 18. societatea înregistrând profit.2 Dinamica rezultatului brut şi a celui net La sfarşitul exerciţiului financiar se calculează profitul net în urma plăţii Analiza cheltuielilor şi a veniturilor . iar ceea ce este sub acest prag este reprezentat de pierdere. Tot ceea ce depăşeşte pragul de rentabilitate reprezintă profit pentru societate. Acest lucru poate fi observat în tabelul 3. în toţi cei 4 ani.215 30 . În anul 2009 a scăzut cu 3% faţă de 2006.345 4.Rezultat brut 7000 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 2006 2007 5.411 2008 19.944 2009 20. iar în anul 2008 cu 8% faţă de acelaşi an.475 3. Creşterea faţă de anul 2007 s-a datorat în principal redresării numarului curselor şi creşterii numărului de pasageri.2. 3.586 2008 Ani 2009 Fig. Tabelul 3.972 4.3 Cheltuieli totale VA L O R I 4. Dinamica profitului brut şi a celui net se poate observa în figura 3.716 4. în care sunt reprezentati cei doi indicatori ai efectelor.115 impozitului pe profit.414 Rezultat net 5. veniturile au fost mai mari decât cheltuielile.3. Acesta s-a diminuat în anul 2007 cu 28% faţă de 2006.mii lei - 2006 18.

Însă.435 25. 3. fundamentarea acestuia pe elemente realiste. dacă nu se iau măsurile necesare de creştere.885 25. Deţine. de asemenea şi restaurantele din cadrul Aeroportului Internaţional Henri Coanda. a gradului de valorificare a materiilor prime.790 22.Venituri totale 24. unele dintre companiile aeriene. veniturile societăţii vor urma un trend descendent.  Perspectiva de perfecţionare a procedeelor tehnologice. reprezintă o condiţie principală a reuşitelor ulterioare. au renunţat la serviciile furnizate de societatea de catering si anume cele care efectuează curse pe durate mai mici de 2 ore. Aspectele principale ale activităţii de prognoza sunt:  Evaluarea cererii de consum în viitor la produsele alimentare şi modul în care se cere asigurarea acestora (cantităţi.1 Prognoza dezvoltarii Stabilirea raţională şi din timp a viitorului societăţii.3. pe care desfaşurarea viitoare a evenimentelor să o confirme în mare parte. etc). care reprezintă prognoza aprovizionării.3 Căi de creştere a performanţei economice adoptate de societate Societatea îşi desfaşoară activitatea în principal din urma serviciilor furnizate pentru companiile aeriene.012 3. care reprezintă prognoza desfacerii. Drept urmare.  Tendinţe privind posibilitatea de asigurare cu materii prime şi materiale agroalimentare. condiţii de transport şi păstrare. sortimente. interpretate şi prelucrate prin metode ştiinţifice. 31 . a metodelor şi echipamentelor de fabricare a produselor. reprezentând prognoza dezvoltării şi a cercetării industriei alimentare. etc. În cadrul aeroportului societatea deţine monopol în ceea ce priveşte furnizarea platourilor cu mâncare. perioade de livrare. în dorinţa diminuării costurilor.

ar putea presta activităţi de catering industrial. însemnând realizarea de meniuri pentru diferite firme.147. randamente. gradiniţe sau chiar spitale.779 Prognozarea producţiei pentru următorii ani se poate realiza folosind metoda sporului mediu: ∆= yn − y0 n −1 Yn – producţia ultimului an Y0 – producţia primului an n. consumuri.030. preţuri de vânzare.440 1.682 1.397.3. capacitatea de producţie este de 5000 porţii/zi. Tabelul 3.  Creşterea producţiei în vederea acoperirii capacităţii de producţie. producându-se doar 3800 porţii/zi. Modificările ce decurg din schimbarile ce vor interveni pe diferite planuri asupra indicatorilor economici ai producţiei alimentare (niveluri de productivitate. 3.4 Producţia totală în perioadă 2006 -2009 Anii 2006 2007 2008 2009 Producţia totala 1.numărul de ani 32 .4 se poate prognoza producţia pentru anii următori. societatea poate acţiona prin urmatoarele modalităţi:  Diversificarea domeniului de activitate prin pătrunderea pe noi pieţe. În prezent.247. etc) care formează prognoza economică a industriei alimentare. institutii.2 Căile de creştere a performanţei economice În vederea creşterii veniturilor.214 1. şcoli. nivelul cheltuielilor. Pornind de la producţia totală prezentată în tabelul 3. De exemplu.

030.3: Y2010 = 1.397.909 porţii După cum se poate observa. în anii 2010.779+ (5-1)*83.440 1.866 porţii Y2012 = 1. iar in 2010: 1. În tabelul 3. Cu toate că producţia totală a crescut.779+ (7-1)*83.731. cu o dinamică de 83.815.397.397.682 1.898.779+ (4-1)*83.5 Evolutia producţiei viitoare Anii 2006 2007 2008 2009 Producţia totala 1.521 porţii 4 −1 3 Yk = yn + (k-1) ∆ În urma calculării sporului mediu al producţiei.779+ (6-1)*83.387 porţii Y2013 = 1. Acţionarul majoritar urmeaza a investi în România in baza de mijloace fixe existenta in societatea românească.5 poate fi urmarită evoluţia viitoare a producţiei.397.247.521=1. utilaje provenite din Olanda.648.344 porţii Y2011 = 1.521 porţii de la un an la celalalt.779 33 .521=1. 30 Acest spor de producţie urmează a fi realizat ca urmarea a intorucerii de noi utilaje.397.648.500 porţii/zi. capacitatea de producţie de 5000 porţii/zi nu este valorificată la maxim: An 2009: 1397779 = 116.481 porţii/luna 12 116481 = 3. s-au obţinut urmatoarele valori. 2012 şi 2013 producţia va intra pe un trend crescator.344/365= 4.147.521=1.882 porţii/zi . reprezentate grafic în figura 3.521=1.214 1. conform valorilor de mai sus: Tabelul 3.∆= 1397779 − 1147214 250565 = = 83. 2011.

Prin pătrunderea ştiinţei şi a cercetării ştiinţifice în toate activităţile se poate creşte nivelul ritmului etapelor.898. Acest lucru se poate realiza prin combinarea sistemelor informatice cu cele electronice.779 1. în condiţiile obţinerii unor produse de calitate superioară.909 1.147.815. promovarea noilor tehnologii. promovarea noilor tehnologii.387 1. perfecţionarea organizării producţiei şi a muncii.2010 2011 2012 2013 1.909 Producţia totală 2. În aceasta privintă o mare influenţă o are introducerea de linii automatizate. 3. porţii 1.815.000. deoarece se obţin sporuri de producţie mai mari cu aceleaşi cheltuieli. realizarea de economii.866 1.000 Nr.344 1. pot fi enumerate : robotizarea.000 0 2006 2007 2008 2009 Anii 2010 2011 2012 2013 1. robotizarea proceselor de producţie de grade diferite.866 1.000 500. realizarea de sisteme de grade diferite de complexitate şi creşterea prelucrării automate a informaţiilor. Acestea atrag sporirea producţiei şi implicit a productivităţii.387 1. se pot elimina timpii morţi şi se poate asigura continuitatea procesului de producţie.898.648. automatizarea reprezintă coordonate ale progresului tehnic contemporan. Robotizarea.731.344 1.214 Producţia realizată Fig. pregătirea şi perfecţionarea resurselor umane.440 1. creşterea rentabilităţii.682 1.731. înnoirea tehnologiilor de producţie. 34 .648.500.000 1. 1.030.000. automatizarea.247.397.3 : Evoluţia producţiei Producţia prognozată Dintre căile cele mai importante de creştere a productivităţii.

imbunătătirea activităţii de reparaţie şi întreţinere. Ca urmare a parcurgerii unui proces de pregătire. se urmăreşte dacă participanţii au dobândit cunoştinţele prezentate. folosirea raţională şi incărcarea optimă a mijloacelor de producţie. cantitative şi structurale a producţiei. În urma participării la programul de perfecţionare. personalul mai capabil în realizarea sarcinilor primite dobandeşte noi abilităţi. prin care se urmăreşte utilizarea maximă a factorilor de producţie. acesta ar trebui să fie ″ performanţa″ . de valorificare superioară a potenţialului creativ şi anticipativ al omului. Perfecţionarea organizării producţiei şi a muncii reprezintă un proces complex. Îmbunătăţirea organizării muncii se poate realiza prin cooperarea în producţie.2. randamentul în muncă al celor ce au participat ar trebui să crească. Înnoirea tehnologiilor de producţie urmăreşte creşterea capacităţilor de producţie existente prin îmbunătăţirea parametrilor tehnico-funcţionali. cu caracter dinamic şi de continuitate realizat de managerii de producţie. creşterea disponibilităţii faţă de societate. executarea sarcinilor să fie mai bună. creşterii vitezei de lucru şi ridicării 35 . cât şi receptivitatea. Efectele directe ale pregătirii personalului sunt observate în creşterea productivităţii. îmbunătăţirea calităţii produselor. perfecţionarea activităţii de transport intern şi depozitare reprezintă doar câteva dintre metodele de perfecţionare a producţiei. iar ca un cuvânt definitor. Pregătirea şi perfecţionarea resurselor umane are efecte de lungă durată. Pe baza activităţii de perfecţionare. Asigurarea unor fluxuri continue de fabricaţie. Dependente de acestea sunt viteza de adaptare la nou. 3. 4. toate acestea putând conduce la reducerea volumului de muncă. concentrându-se şi descoperirile ştiinţei şi ale progresului tehnic în vederea sporirii calitative. Studiile de economie au pus în evidenţă contribuţia importanţei pe care pregătirea şi perfecţionarea personalului o au la creşterea producţiei. care se resimt pe termen lung pe mai multe planuri. în vederea reducerii consumului de materii prime şi energie. sincronizarea efectuării în timp a diferitelor operaţiuni. Formarea profesională şi perfecţionarea continuă reprezintă calea principală de autovalorificare şi dezvoltare a factorului uman. normarea muncii. precum şi reintegrarea rapidă a resurselor umane în alte activităţi. organizarea timpului de lucru şi a locurilor de muncă. Presupune adoptarea unui set de măsuri organizatorice cu privire la desfăşurarea procesului de muncă. ducând la o sporire a acesteia cu 15-20%.

022=21032 Ch2012 = Ch2009 ∗ I3 = 20215*1. societatea şi-a sporit atât cheltuielile cât şi veniturile. pe când.018=1. Aceasta reclamă investiţii substanţiale pe care societatea trebuie să le facă.6 Prognozarea cheltuielilor de producţie -mii leiAnii Cheltuieli totale 36 . R= Chn − Ch0 100 ∗ Ch0 n 20215 − 18818 100 ∗ = 1.02 = 20620 Ch2011 = Ch2009 ∗ I2 = 20215*1.024= 21882 Tabelul 3. 3.3. în cazul în care se doreşte înnoirea capacităţii de producţie. Întreaga metodologie a calculului cheltuielilor pe baza metodei indicelui mediu este prezentată mai jos. Modernizarea bazei tehnico-materiale porneşte de la una deja existentă.018 = 1. aceasta se va realiza într-o perioadă scurtă de timp cu concursul noilor cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii. Modernizarea se axează în special pe parteă activă a utilajului. Cheltuielile se pot prognoza pe baza celor înregistrate în anii anteriori.gradului de siguranţă în exploatare. am ales folosirea metodei indicelui mediu. influenţând direct elementele care realizează direct producţia.02 Ch2010 = Ch2009 ∗ I = 20215*1.023=21453 Ch2013 = Ch2009 ∗ I4 = 20215*1. Pe baza cheltuielilor efectuate în anii precedenţi prognozării.86 18818 4 R 100 R2009 = Indicele mediu poate fi obţinut după formula : I = 1+ I = 1+0. folosind metoda ritmului mediu sau a indicelui mediu.3 Efectele metodelor de creştere a performanţei societăţii Drept urmare a creşterii producţiei. pe când construirea de noi capacitaţi porneşte de la 0. pe care o dezvoltă şi o reînnoieşte.

030.62 37 . am putut afla costul de producţie. portii) 1. La această creştere a cheltuielilor a contribuit şi angajarea unor persoane calificate pentru a lucra cu noile utilaje.839 20. la o creştere a producţiei realizate si a vitezei de lucru.397.882 Aşa cum se poate observa din tabelul de mai sus. În acest caz.682 1. Costurile de producţie s-au redus considerabil. Urmează a fi importate utilaje ce vor duce la un consum mai mic de energie. La creşterea cheltuielior s-au adaugat investiţiile pe care societatea a trebuit să le facă. prin raportarea cheltuielilor la producţia totală.7 Situaţia comparativă a costului de producţie în perioada prognozată faţă de perioadă actuală Anii 2006 2007 2008 2009 Cheltuieli (mii lei) 18.620 21.779 Cost de producţie (lei) 15. ducând la diminuare a numarului de salariaţi. investiţii pe care acţionarul olandez le-a implementat aici.440 1. Costul de producţie : Cunoscându-se atât cheltuielile cât şi producţia totală. Cheluielile totale vor creşte datorită modernizării bazei tehnico-materiale. costul de producţie va avea urmatoarele valori. estimată pe baza metodei sporului mediu.247. Tabelul 3. modernizare ce necesită investiţii.46 15.453 21.998 19. însă. cheltuielile totale au avut o evoluţie crescătoare în cei 4 ani.2010 2011 2012 2013 20. prezentate în tabelul 3.032 21.7.214 1.81 17. faţă de primii patru ani.147.90 14. reducere datorată în mare parte creşterii producţiei mult mai rapide decât creşterea costurilor.137 17. in România.434 Producţia totală (nr.

958 36.898.214 1.453 21. nu pot fi cunoscute.26 19.909 Preţ de vânzare 21.715 Producţia totală 1.779 1.866 1.740 31.731. 2011.82 11.39 21.52 Preţul de vânzare : Veniturile obţinute în anii următori 2010. 2012 şi 2013.648.909 12.61 22.440 1.147.344 1.22 19.731.815.397.20 20.247.387 1.435 30.33 38 .344 1.866 1.815 34.620 21.53 19.648.898.99 19.8.030. Veniturile şi preţurile de vânzare sunt prezentate în tabelul 3.51 12.682 1.8 Veniturile şi preţul de vanzare Anii 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Venituri 24. pe baza celor actuale.790 22.2010 2011 2012 2013 20.885 25.815.14 11.032 21. datorită nivelului inflaţiei şi altor variabile care pot influenţa veniturile făcându-se doar o estimare. Tabelul 3.387 1.689 33.882 1.

8 lei/portie la 4.00 8. Meniurile destinate acestui segment de piaţă vor fi diferite faţă de cele destinate firmelor şi companiilor aeriene. 39 . urmând să scadă în următorii 3 ani la aproximativ 19.4 Profitul unitar.00 1.4 5. gradiniţe şi creşe vor avea un alt nivel.22 lei/porţie.8lei/porţie. Profitul unitar.00 7.00 3. iar cele pentru spitale.5 6.37 lei/porţie.5 lei/porţie. Profitul unitar are o evoluţie oscilantă.00 2. Aceasta evoluţie a preţului de vânzare se datorează în mare parte creşterii veniturilor într-un ritm mai încet decât creşte producţia. Profit unitar 9.4.8 4. În anul următor prognozei preţul de vânzare va scădea la 19. obţinut ca diferenţă între preţul de vânzare şi costul de producţie poate fi urmărit în figura 3.00 5.8 0. 3.00 7.00 6.00 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 Fig. iar în următorii ani va creşte până la 7.Preţurile de vânzare sunt diferite.4 7. Cele destinate catering-ului industrial pentru companiile aeriene sunt asemănătoare cu cele din perioada 2006-2009.7 4. Preţul de vânzare va înregistra evoluţii oscilante în perioada prognozată. faţă de anul 2009.00 4.6 7. În primii 3 ani a scăzut de la 5. dată de evoluţia preţului de vânzare.7 7.

Necesarul de personal al societăţii depinde de numeroşi factori. la 250 în 2010 şi 280 în anul 2011. productivitatea va fi (tabelul 3. datorită fluctuaţiei numărului de salariaţi. concomitent cu crearea unui regim raţional de muncă  Modul în care este folosit timpul disponibil de lucru  Condiţiile tehnice în care se realizează producţia.866 1.731.45 Se poate observa că productivitatea muncii va creşte. numarul de salariati. dintre care cei mai importanţi sunt :  Nivelul producţiei ce urmeaza a fi obţinută  Cunoştintele şi. În acest caz. 300 în 2012 şi 350 în anul 2013. urmează a spori atât numărul de salariaţi cât şi resursele financiare necesare investiţiilor în mijloace fixe. pentru a folosi potenţialul productiv al personalului. 40 .Productivitatea muncii : Pentru a creşte producţia.898.29 5425.648. ca urmare a implementării unor tehnici moderne. productivitatea de 5000 porţii/zi va fi atinsă şi chiar depăşită.38 6185.815.9 Nivelul productivităţii muncii Anii 2010 2011 2012 2013 Producţie totala (nr portii) 1.24 6051. calificarea personalului  Organizarea raţională a proceselor de muncă.344 1. urmând să se menţină constant în perioada 2011-2012 şi chiar să scadă în anul 2013. Însă.9): Tabelul 3. Folosind utilajele performante pe care holdingul olandez le-a dat în folosinţă anul trecut. numărul de personal direct productiv nu va mai fi atât de mare.387 1. va ajunge de la 150 cât sunt în prezent. în general.909 Nr salariati (persoane) 250 280 300 350 Productivitate (portii/pers) 6593. Astfel.

• Structura managerială este corespunzator organizată pe niveluri ierarhice. “M. reuşind să asigure toate necesităţile societăţii comerciale. raportându-se periodic rezultatele înregistrate • Forţa de muncă are un nivel corespunzator de calificare. 41 . precum şi de toate utilităţile necesare. foarte important în creşterea competitivităţii societăţii.R. se pot observa urmatoarele: • Societatea dispune de construcţii adecvate desfăşurării procesului de producţie. • Organizarea structurală a conducerii este adecvata cu mărimea şi complexitatea societăţii. fiind în conformitate cu legislaţia în vigoare.CONCLUZII SI PROPUNERI În urma analizării activităţii S. • Se remarcă o bună organizare a activităţii precum şi realizarea unui climat favorabil muncii în echipă. • Furnizorii societăţii sunt din domenii diverse de activitate.L.” S. • Se menţine permanent legătura cu acţionarul principal.F.C. fiind foarte bine structurată.S..

exprimând performanţa pe care o realizează societatea în perioadă analizată. ca urmare a creşterii profitului.  Adoptarea unei politici de marketing agresive prin reclame în revistele de specialitate şi panotaj exterior. Referitor la măsurile pe care societatea ar trebui să le adopte în viitor.  Creşterea nivelului de producţie la capacitatea de producţie maximă existentă. BIBLIOGRAFIE 42 .  Investitii noi in conformitate cu noua gama de sortimente.  Introducerea în producţie a unei game sortimentale care să se adreseze unei noi categorii de consumatori. acestea pot fi:  Dezvoltarea compartimentului de marketing existent. pentru ca apoi să urmeze un trend crescator.• • Profitul net a înregistrat o evoluţie in scadere în anul 2007-2008. • Ratele rentabilităţii au înregistrat evoluţii crescătoare în anul 2009.

. 5. Gheorghe.. – Profitul. Gavrilă I.www. Rusu.L. Ciucur D. Bucureşti. 2. Bucureşti. Tribuna Economică.Abordări moderne în managementul şi economia organizatorică. Gh 4. Bucureşti.S. Ana 3. C.1.com. . Iosif. 2003. 1999. Editura Expert. Editura Economică. Nicolescu O. 6.Revista Capital.manual universitar.Management. . Editura Economică. Editura Economică. Bucureşti. . 1999.macromex. sunt: ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ Agroalim Angst Best Brau-Union Caroli Coca-Cola Danone Dorna Excelent Heidi 43 . 2000. 1993. Anexa 1: Cei mai importanţi furnizori ai SC “M.” S. Lung I. – Economie . Bucureşti.Analiza economico-financiară a firmei. xx 7. Colecţia 2005-2008.R. xx .F.

” S. sunt:  TAROM – principalul client  Majoritatea companiilor aeriene straine      LUFTANSA (Germania) BRITISH AIRWAYS (Marea Britanie) ALITALIA (Italia) AIRFRANCE (Franţa) TURKISH AIR (Turcia)  Companii care contracteaza mai puţine meniuri 44 .S.L.⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ Ifantis Indlacto J.Gourmet Vincon Anexa 2: Cei mai importanti clienţi ai SC “M.R.I Les Gastronomes Moara Loulis Overseas Parma Patiseriile Ana Selgros Suprem .T.F.

     KLM (Olanda) SWISS AIR (Elveţia) MALEV (Bulgaria) CSA (Cehia) ROMAVIA (România)  Companii accidentale .care efectueaza curse ocazionale Printre cei mai mari clienti ai diviziei de catering industrial se numără:      Orange Ilbau Compaq Microsoft Tornado Systems 45 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful