P. 1
Analiza Economico Financiara a Unei Societati Comerciale Din Romania

Analiza Economico Financiara a Unei Societati Comerciale Din Romania

|Views: 414|Likes:
Published by Radut Mircea

More info:

Published by: Radut Mircea on Mar 18, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/12/2015

pdf

text

original

CUPRINS

Introducere 3

CAPITOLUL I: Modalităţi de evaluare a performanţei economice 1.1 Conceptul de performanţa economică – Situaţii financiare 1.2 Indicatori de exprimare ai performanţei economice 1.3 Profitul –scopul activităţii economice

5 5 11 19

CAPITOLUL II: Factori care influenţează eficienţa economică 2.1 Factorii de influenţă ai eficienţei economice în societăţile multinaţionale 2.2 Factorii care conduc la îmbunatăţirea eficienţei economice în industria alimentară CAPITOLUL III Prezentarea modalităţilor de evaluare a performanţei economice la S.C. “M.F.S.” S.R.L. 3.1 Descrierea societăţii 3.1.1 Obiectul de activitate 3.1.2 Capitalul social 3.1.3 Furnizori, clienţi, concurenţi 3.1.4 Specificul meniurilor internaţionale 3.2 Analiza indicatorilor de rezultate şi eficienţa economică 3.3 Căi de creştere a performanţei economice adoptate de societate

20 20 22

24

24 24 24 25 27 27 30

3.3.1 Prognoza dezvoltării 3.3.2 Căile de creştere a performanţei economice 3.3.3 Efectele metodelor de creştere a performanţei economice adoptate de societate

31 31 36

Concluzii

41

Bibliografie

42

Anexe

43

2

INTRODUCERE
Performanţa economică reprezintă o modalitate superioară de exprimare a eficienţei economice a unei activităţi. Prin eficienţa economică se poate inţelege maximizarea efectelor prin minimizarea eforturilor, reprezentănd unul dintre scopurile oricărei activitaţi. Atingerea performanţei economice situeaza societatea respectivă deasupra concurenţilor săi, prin rezultatele superioare obţinute său prin tehnologiile de producţie practicate. Pentru evidenţierea eficienţei economice şi implicit a performanţei economice atinse, trebuie calculaţi indicatorii de eficienţa economică pe baza carora pot fi observate rezultatele activităţii respective. Aceste rezultate pot fi obţinute şi în urma analizei activităţii de marketing, a activităţii financiare, a încadrării cu personal şi a relaţiilor societăţii cu clienţii, furnizorii şi diferiţii concurenţi pe care aceasta îi are. Mediul extern în care societăţile îşi desfasoară activitatea este, pe baza ce trece timpul, tot mai nesigur, generator de riscuri şi totodată, din ce în ce mai complex. În economia de piaţă, clienţii, furnizorii, firmele şi concurenţii lor acţionează ca un sistem dinamic, în permanentă mişcare, la care societatea trebuie să se adapteze continuu. În acest caz, o societate modernă trebuie să ofere atât produse, cât şi servicii de calitate superioară, care să-i confere o poziţie superioară în sectorul său de activitate. Atingerea performanţei economice de către o societate modernă presupune stabilirea de la bun început a unei strategii referitoare la structura, cantitatea şi calitatea producţiei ce urmează a fi obţinută, procesele tehnologice ce vor fi aplicate, modul şi nivelul de utilizare al progresului tehnic, nivelul productivităţii şi al costurilor de producţie, al gradului de eficienţă al folosirii mijloacelor fixe, cu precizarea exactă a nivelurilor acestora în bugetul de venituri şi cheltuieli. Un sector relativ nou introdus în Romania îl reprezintă activităţile de catering care pot fi introduse în categoria “alimente-servicii”, la fel ca şi restaurantele. O firmă de catering este practic, un restaurant mobil. Activităţile de catering reprezintă un serviciu relativ recent introdus în economia de piaţa din România. Ele presupun realizarea şi transportul preparatelor alimentare la sediul beneficiarilor. Cateringul poate fi de două categorii: - cateringul industrial - cateringul pentru evenimente (festiv)

3

Serviciile de catering includ livrarea la domiciliu a meniului comandat, eventual a băuturilor, asigurarea prânzului la serviciu (cateringul industrial) şi organizarea meselor festive sau doar prepararea mâncărurilor (cateringul festiv). Multe firme nu practică livrarea la domiciliu, mai ales când comanda este mică, din două motive: nu asigură un profit mare imediat şi nu există suficiente cereri pentru a justifica deplasările. Sistemul de comandă clasic este simplu: un telefon, o intâlnire pentru stabilirea condiţiilor contractuale (doar pentru cateringul industrial şi festiv) şi livrarea produselor. Societatea analizată în capitolele urmatoare, S.C. “M.F.S.” S.R.L. desfasoară ambele categorii de catering, accentul punandu-se pe cel industrial, realizând meniurile pentru cursele aeriene, interne şi internaţionale. În capitolele urmatoare mi-am propus să analizez performanţa economică la S.C. “M.F.S.” S.R.L., evidenţiată prin intermediul indicatorilor de exprimare a performanţei economice, dar şi prin evaluarea utilizării resurselor umane şi a activităţii economicofinanciare. În finalul lucrării sunt prezentate metodele de creştere a performanţei economice, precum şi efectele aplicării acestora. Primul capitol prezintă pe larg conceptul de performanţa economică şi indicatorii de măsurare a acesteia, precum şi funcţiile profitului. Capitolul al doilea vă aduce la cunoştinţă factorii care influenţează creşterea eficienţei economice în societăţile multinaţionale, în general şi în cele din industria alimentară, în special. În capitolul al treilea sunt prezentate datele societăţii precum şi încadrarea cu forţa de muncă şi cunoaşterea partenerilor săi de afaceri precum şi produsele pe care societatea le realizează. De asemenea se realizează şi o analiză-diagnostic a societăţii pe baza căreia se vor prezenta căile de creştere a performanţei economice, precum şi rezultatele obţinute pe baza acestor căi aplicate la nivelul societăţii. Căile de creştere au caracter intuitiv, ele nefiind puse în practică în momentul actual.

4

Conceptul de eficienţă economică asociază şi alte elemente de judecată. O activitate eficienţa se caracterizează prin rezultate dintre cele mai bune. În condiţiile unor resurse limitate şi a unor nevoi nelimitate. în condiţiile unui cost de oportunitate minim pentru fiecare bun obţinut. nu se poate obţine decât dacă se scade producţia.1. productivitatea muncii naţionale. când este imposibil să se măreasca volumul producţiei unui bun fără a se micşora cantitatea produsă dintr-un alt bun. toate modalităţile prin care o firmă îşi poate mări productivitatea factorilor de producţie. variantă cercetată. Folosirea resurselor economice pentru producerea bunurilor economice este considerată o activitate eficientă dacă producţia se obţine cu cel mai redus cost de producţie. pentru determinarea eficienţei economice. eficienţa economică are ca formă principală de apreciere rentabilitatea firmei. când o producţie suplimentară dintr-un anumit bun. în condiţiile unor resurse limitate. Conceptul de performanţa economică Eficienţa economică reprezintă caracteristica activităţii economice la nivel micro şi macroeconomic aflată pe orice punct de pe frontiera posibilităţilor de producţie. Este normal ca un procedeu tehnologic să fie preferat altuia dacă procesul de producţie se petrece intr-un interval mai scurt. La nivel microeconomic. 5 . ceea ce inseamnă că societatea va beneficia mai devreme de efectele sale utile. reprezintă însă numai o formulă de principiu. scădea costurile sau îşi poate imbunatăţi calitatea bunurilor sunt căi concrete de creştere a eficienţei economice. Compararea efectelor cu eforturile. fără de care eficienţa ar fi definită incomplet. pentru un alt bun economic.Capitolul I Modalităţi de evaluare a performanţei economice 1. Eficienţa economică reflectă o stare a activităţii economice determinată de un anumit consum de resurse pentru obţinerea unui anumit bun economic. cea mai semnificativă faţetă a eficienţei economice o constituie calitatea efectelor. iar uneori chiar eronat: structura resurselor consumate şi structura rezultatelor obţinute pot da timpul acţionează asupra eficienţei ca un factor care pune în valoare o indicii de o importanţă esenţială în adoptarea deciziilor cu caracter economic. iar la nivel macroeconomic.

Mai exact costurile urcă vertiginos şi profiturile scad. dimpotrivă. Cadrul general se aplică tuturor întreprinderilor. politici contabile şi note explicative. cât şi de performanţa managementului în toate sferele activităţii acesteia şi în special în plan economico-financiar. cu mijloacele materiale şi financiare investite pentru o anumită afacere pe fondul progresului stiintifico-tehnic şi ecologic. (situaţia fluxurilor de trezorerie sau situaţia fluxurilor de fonduri). cu timpul. Accepţiunea noţiunii de eficienţa se intâlneşte în practică. Dacă. Performanţa economică a societăţii are o sferă largă de cuprindere. într-un regim economic. Performanţele ridicate în producţie echivalează cu eficienţa atunci când sunt obţinute în condiţiile unei utilizări raţionale. performanţa şi modificările poziţiei financiare. Performanţa se află în stransă legatură cu profesionalismul societăţii. 6 . rezultate dintre cele mai mari • efecte cât mai mari în raport cu resursele alocate sau consumate. în creştere. precum şi în studiile de specialitate. Performanţa reprezintă modalitatea superioară de exprimare a competitivităţii unei activitaţi.produsele obţinute trebuind să fie de performanţe ridicate. având consecinţe negative (uzura accelerată şi ivirea unor dereglări în funcţionare) nu avem de-a face cu eficienţa. inclusiv situaţii financiare consolidate cuprinde: un bilanţ. Performanţa economică depinde de gradul de înzestrare cu resurse ale societăţii. în două sensuri: • performante. un cont de profit şi pierdere. Un set de situaţii financiare. sporirea producţiei este insoţită de costuri reduse şi profituri mari. a utilajelor şi echipamentelor. indiferent de forma juridică. performanţele ridicate sunt obţinute prin suprasolicitarea utilajelor şi echipamentelor. Astfel. Obiectivul situaţiilor financiare este furnizarea de informaţii referitoare la poziţia financiară. Câştigul obţinut sub forma sporului de produse este anihilat prin pierderile uzurii accentuate premature. rezultatul administrării întreprinderii şi modul de gestionare a resurselor. în esenţă reflectând raportul dintre efecte şi eforturi. de o deosebită utilitate pentru societate la momentul considerat. o situaţie a modificărilor poziţiei financiare. forma de proprietate sau obiectul de activitate.

performanţa şi modificările poziţiei financiare. sunt cheltuielile şi 7 . Poziţia financiară se determină pe baza informaţiilor din bilanţ. şi performanţa pe baza contului profit şi pierdere. a şanselor de a primi finanţări în viitor Evaluarea modificărilor potenţiale ale resurselor pe care întreprinderea le va controla în viitor Posibilitatea întreprinderi de a genera fluxuri de trezorerie Resursele economice pe care le controlează Structura sa financiară Lichiditatea si solvabilitatea Capacitatea de adaptare la mediu Informaţii privind modificările poziţiei financiare a întreprinderii sunt utilizate în evaluarea activităţii sale de exploatare. finanţare şi investiţie în perioada de raportare. Structurile situaţiilor financiare: • Structurile bilanţului sunt:  Activele  Datoriile şi capitalul propriu • veniturile Structura contului Profit şi Pierdere. generează informaţii privind capacitatea întreprinderii de a genera numerar sau echivalente ale numerarului. Poziţia financiară a întreprinderii este influenţată de: • • • • Aceste informaţii sunt utile pentru: • • • • Anticiparea capacităţii întreprinderii de a genera numerar Anticiparea nevoilor de creditare.Poziţia financiară. legată în mod direct de evaluarea performanţei.

datoriile şi capitalul propriu. redevenţe. etc.Elemente legate direct de evaluarea poziţiei financiare sunt : activele. rezultat al unor evenimente trecute şi de la care se aşteaptă să genereze profituri economice viitoare pentru întreprindere • O datorie reprezintă o obligaţie actuală a întreprinderii ce decurge din evenimente prezente şi prin decontarea căreia rezultă o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice. şi care se concretizează în creşteri ale capitalului propriu. dividende. altele decât cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor. comisioane. Câştigurile reprezintă creşteri de beneficii economice şi ca urmare prin natura lor nu diferă de venituri. • Capitalul propriu reprezinta interesul rezidual al acţionarilor în activele unei întreprinderi dupa deducerea tuturor datoriilor sale. 8 . chirii. pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor ori creşteri ale datoriilor şi care se concretizează în reduceri ale capitalului propriu. • Cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice. Venituri Definiţia veniturilor include atât venituri din activitatea curentă cât şi câştiguri din orice alte surse: vânzări. Definirea elementelor de venituri şi cheltuieli • Veniturile constitiuie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de intrări sau creşteri ale activelor ori descreşteri ale datoriilor. altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acţionari. dobânzi. Activele sunt definite astfel: • Un activ reprezintă o resursă controlată de întreprindere.

Evaluarea structurilor situaţiilor financiare este procesul prin care se determină valorile la care structurile financiare vor fi recunoscute în bilanţ şi în contul Profit şi Pierdere. nerecunoaşterea acelui element nu poate fi corectată nici prin prezentarea politicilor contabile folosite. care ar trebui plătită daca acelaşi activ sau unul asemănător ar fi achiziţionat în prezent. nici prin note sau informaţii suplimentare. Bazele de evaluare utilizate în situaţiile financiare:  Costul istoric – activele se înregistrează la suma plătită în numerar sau în echivalente de numerar sau la valoarea justă din momentul cumpărării. când nu poate fi realizată o estimare rezonabilă. Un element care corespunde definiţiei unei structuri a situaţiilor financiare trebuie recunoscut. în cazul în care: • • Este probabil ca orice beneficiu economic viitor să fie asociat să intre sau să iasă din întreprindere Elementul are un cost sau o valoare care poate fi evaluată în mod credibil. datoriile se înregistrează la valoarea ce se aşteaptă a fi plătită pentru a stinge datoriile (impozitul pe profit)  Costul curent – activele se înregistrează la valoarea în numerar sau în echivalente ale numerarului.Definiţia cheltuielilor include pierderile precum şi acele cheltuieli generate de activitatea curentă a întreprinderii Recunoaşterea structurilor financiare Recunoaşterea semnifică încorporarea în bilanţ sau în contul Profit şi Pierdere a unui element care îndeplineşte criteriile de recunoaştere. necesară pentru a deconta obligaţiile în prezent  Valoarea realizabilă (de decontare a obligaţiei) 9 . datoriile se înregistrează la valoare neactualizată în numerar sau în echivalente de numerar. elementul nu va fi recunoscut în bilanţ sau în contul Profit şi Pierdere.

care trebuie plătită pentru a achita datoriile potrivit cursului normal al afacerilor Valoarea actualizată  Activele se înregistrează la valoarea actualizată a intrărilor de numerar. Activele se înregistrează la valoarea în numerar sau în echivalente ale numerarului care poate fi obţinută în prezent prin vânzarea normală a activelor. potrivit cursului normal al afacerilor. care urmează a fi generata de derularea normală a activităţii întreprinderii. se foloseşte noţiunea de capital financiar. care se aşteaptă să fie recunoscute pentru a deconta datoriile.  Datoriile se înregistrează la valoarea lor de decontare – aceasta reprezentând valoarea neactualizată. Aceste concepte conduc la: a) Menţinerea capitalului financiar – conform acestui concept. Conceptul de capital şi de menţinere a nivelului capitalului Conceptul de capital • • • • • Conform conceptului financiar capitalul este sinonim cu activele nete sau cu capitalul propriu al întreprinderii Conform conceptului fizic capitalul reprezintă capacitatea de producţie a întreprinderii exprimată în unităţi naturale (cantitative) Conceptul de capital fizic se adoptă dacă principala preocupare a utilizatorului situaţiilor financiare este capacitatea de exploatare a întreprinderii Dacă se urmăreşte menţiunea capitalului investit. se obţine profit dacă valoarea financiară (monetară) a activelor nete la sfârşitul perioadei este mai mare decât valoarea financiară a activelor la  10 .  Datoriile se înregistrează la valoarea actualizată a intrarilor şi ieşirilor de numerar.

Concept viu disputat şi deosebit de complex în semnificaţii. În fapt. În prezent. indică nivelul de fructificare economică şi financiară a capitalului utilizat. factorul financiar are un rol dominant în procesul de înscriere a eficienţei societăţii pe o traiectorie pulsatorie. accepţiunea largă a eficienţei economice se referă la maximizarea efectelor obţinute în condiţiile minimizării eforturilor. după ce s-a exclus orice distribuire către proprietari şi orice contribuţie din partea lor. 1. ceea ce nu presupune o simplă minimizare aritmetică a cheltuielilor. iar rentabilitatea devine un adevarat barometru pentru aprecierea stării de sănătate financiară a societăţii. Pentru evaluarea capitalului fizic se utilizează costul curent. 11 . Motivul acestei atitudini manageriale este unul strict pragmatic .începutul perioadei. cât mai ales o creştere a rezultatelor. gradul de rezistenţă la faliment fiind dependent de mobilizarea potenţialului financiar.perspectiva falimentului devine un factor care determină analizarea resurselor pentru asigurarea unei dezvoltari raţionale.2. în aşa fel încât să fie evitate contradicţiile între optimul total şi optimurile parţiale. În termeni generali. orice valoare în plus este considerată profit. b) Menţinerea capitalului fizic – se obţine profit când capacitatea fizică productivă (de exploatare) a întreprinderii la sfârşitul perioadei depăşeşte capacitatea fizică productivă de la începutul perioadei. Indicatori de exprimare ai performanţei economice Teoria şi practica managerială demonstrează că principalul obiectiv al oricărei organizaţii îl constituie creşterea eficienţei. între optimul economic şi social. eficienţa economică este privită în general ca raportul dintre rezultatele obţinute şi consumul de factori de producţie. uman şi material în acest scop. o întreprindere şi-a menţinut capitalul daca la sfârşitul perioadei are un capital egal cu cel de la începutul perioadei. după excluderea oricăror contribuţii din partea proprietarilor în timpul perioadei analizate. În condiţiile trecerii la economia concurenţială. în timpul perioadei analizate.

. . calculul unor indicatori parţiali şi finali. Măsurarea rezultatelor economice necesită informaţii şi. pe baza acestora. utilizarea ratelor de rentabilitate (construite după modelul indicatorilor de eficienţă raportând efectul la efort) presupune respectarea unor condiţii de bază: formularea unor rate cât mai caracteristice pentru fenomenul studiat. . . fizici şi valorici. dintre care cele mai importante sunt: A.În acest context.profitul fiscal. profitul curent al exerciţiului. 7. brut. Posesorii de capital sunt direct interesaţi de acest indicator deoarece cu ajutorul ratei rentabilităţii financiare se măsoară eficienţa investiţiilor efectuate. .valoarea adăugată. fiind apreciată ca o adevarată productivitate a capitalului.profitul net.) şi capitalul propriu. să reprezinte un instrument util şi performant. adică obţine incasări mai mari decât costul total de producţie. prin structură şi conţinut. 5. profitul din activitatea financiară.pragul de rentabilitate Pragul de rentabilitate : O firmă desfasoară activitate rentabilă atunci când creează profit. etc. 6. Aceştia pot fi grupaţi în mai multe categorii. Dintre toate. 3.rezultatul (profitul din exploatare. Astfel.cifra de afaceri. cantitativi şi calitativi. 4. rentabilitatea financiară prezintă un interes deosebit. profitul exerciţiului). asigurarea comparabilităţii ratelor şi interpretarea prudentă a ratelor. Indicatori ce reflectă efectele economice (indicatori ai rezultatelor) 1. funcţiile managementului financiar impun construirea unui sistem de rate ale rentabilităţii care. Activitatea financiară a societăţii poate fi evaluată prin intermediul a trei categorii de rate ale rentabilităţii: rată rentabilităţii comerciale. Eficienţa economică a oricărei societăţi comerciale poate fi masurată pe baza unor indicatori economico-financiari. Rentabilitatea este o formă a 12 . Pentru a raspunde dezideratelor sale. elementele de calcul ale rentabilităţii financiare vor fi rezultatele obţinute (profit net. . rată rentabilităţii economice şi rată rentabilităţii financiare.producţia finită 2. . profitul din activitatea excepţională.

Sub 400 de bucăţi. cheltuielile totale sunt egale cu veniturile totale. Pragul de rentabilitate este dat de egalitatea dintre volumul incasărilor firmei din activitatea depusă şi volumul cheltuielilor efectuate pentru obţinerea încasărilor respective : Venituri=Cheltuieli De la o asemenea egalitate trebuie să pornească activitatea firmei. cheltuielile sunt mai mari decât veniturile 13 . Frontiera posibilităţilor de producţie permite formularea unor concluzii importante referitoare la problema alegerii în economie şi cea a costului de oportunitate.1. se poate considera: Tabelul 1. Întreprinzătorii sunt preocupaţi să cunoască pragul de rentabilitate. Un asemenea prag reprezintă punctul dincolo de care nu se mai obţine profit. facându-şi loc pierderea.eficienţei ce se concretizează în capacitatea firmei de a utiliza frontiera posibilităţilor de producţie în interes propriu. deoarece : Creşterea primului termen este profitabilă Creşterea volumlui cheltuielilor constituie un semnal că rentabilitatea încetează. Crt 1 2 3 4 5 6 Q 100 200 300 400 500 600 CF 40 40 40 40 40 40 CT 78 73 70 69 60 54 VT 32 40 55 69 75 85 Pornind de la tabelul 1. se poate observa că la nivelul producţiei de 400 de bucăţi. Cunoaşterea acestui prag minim permite întreprinzătorului să stabilească volumul de producţie (dar şi cel de încasări) de la care firma devine rentabilă .1 Pragul de rentabilitate Nr. ceea ce obligă întreprinzătorul să intervină pentru a ameliora starea respectivă Pentru exemplificare. iar întreprinzătorul trebuie să urmarească schimbarile care intervin în cei 2 termeni. iar rentabilitatea se transformă în pierdere. acesta fiind pragul de rentabilitate.

. profit la 1000 lei active circulante de exploatare). 5. La un nivel al producţiei de peste 400 de bucăţi. valoare adăugată. salariale. 3. fixe. Indicatori ai eficienţei producţiei (indicatori ai utilizării potenţialului) 1..productivitatea muncii..1 este prezentat nivelul pragului de rentabilitate : 900 800 700 600 500 400 300 200 100 0 Q CF CT VT Pragul de rentabilitate în raport de volumul producţiei şi preţul său are caracter dinamic de la o perioadă la alta.înregistrându-se pierdere. respectiv cifra de afaceri. C. valoare adăugată. directe. variabile. B. Indicatori ce reflectă eforturile economice (indicatori ai cheltuielilor) 1.costurile de producţie pe unitatea de produs. materiale. respectiv 500. profit la 1000 lei mijloace fixe).rată de eficienţă a mijloacelor fixe (cifră de afaceri. 2. indirecte. sortimentul. calitatea producţiei. veniturile sunt mai mari decât cheltuielile. 14 . 600. înregistrându-se profit pentru societate. financiare.cota de eficienţă a activelor circulante de exploatare (cifră de afaceri. excepţionale. 4.. -cheltuieli de exploatare. pe diferite tipuri de firme. 2. . În figura 1. .rată de eficienţă a cheltuielilor (cheltuieli totale său grupări la 1000 lei venituri. din diverse domenii. reflectând schimbarile ce au loc în costurile şi în volumul..viteza de rotaţie a activelor circulante. investiţionale etc.

el arată o bună lichiditate pentru societate.6. Rată de solvabilitate (Rs).-rată rentabilităţii sau a profitabilităţii (economică. Indicatori financiari Aceşti indicatori se utilizează în analiza financiară şi permit stabilirea bonităţii societăţii (firmei). indică ponderea datoriilor pe termen mediu şi lung în capitalurile proprii. financiară. indică ponderea datoriilor în total active fixe şi circulante. D. Solvabilitatea financiară (Sf) : 15 . Solvabilitatea generală (Sg). 2) Indicatori de solvabilitate: 1. exprimă capacitatea unei societăţi de a-şi onora obligaţiile faţă de terţi pe seama activelor sale. Bonitarea exprimă performanţa financiară a agenţilor economici.). Printre cei mai semnificativi indicatori financiari (de bonitate) sunt: 1) Indicatori de lichiditate care arată dacă societatea are sau nu disponibilităţi pentru plata la termen a datoriilor.Stocuri Pasive curente Acest coeficient trebuie să fie superior indicelui 1. 2. Rată datoriilor (Rd). Rată lichidităţii imediate (Li): Li = Active curente . a capitalurilor etc. 4. 2. comercială. 1. Rd= Total datorii x100 Total active Nivelul indicatorului cuprins între 35% şi 40% este satisfacator pentru societate. Sg= Active total Pasive total 3. Rată lichidităţii curente (Lc): Lc = Active curente Pasive curente Atunci când coeficientul este mai mare decât 2. Rs= Credite pe term mediu si lung Capital propriu O rată de solvabilitate de 35-50% este un indiciu al efortului depus de societate pentru utilizarea corespunzatoare a capitalului propriu.

Rotaţia activelor fixe în cifra de afaceri(Rafca): Rafca= 4. Viteza de rotaţie a stocurilor (Vrs): Vrs= Cifra de afaceri Stocuri 2.35-0. 2. Rata de finanţare a activelor circulante (Rfac) : Rfac= Fond de rulment Active circulante Fondul de rulment rezultă din scăderea activelor fixe (imobilizări corporale) din capitalul permanent (capital propriu plus credite pe termen mediu şi lung). a producţiei.50% arată o pondere Solvabilitatea corespunzătoare a capitalului propriu în cifra de afaceri. 3) Indicatori ai echilibrului financiar 1. Indicatori de gestiune. 1. a resurselor materiale şi financiare etc.Rotaţia activului total în cifra de afaceri (Ratcca) : 16 . Durata medie de recuperare a creanţelor (Dmrc) : Dmrc= Decontari totale Vanzari zilnice 5. Durata medie de stocare (Sz) : Sz= Stocuri Vanzari zilnice Cifra de afaceri Active fixe 3. 3.Sf = Capital propriu Cifra de afaceri cuprinsă între limitele 0. Gradul de îndatorare (Gi) : Gi= Pasive total (datorii) Capital propriu Valoarea subunitară a indicatorului arată că societatea are independenţă financiară. a mărfurilor. reflectă modul în care s-a realizat gestiunea activelor fixe şi circulante. Rata autonomiei financiare (Af) : Af= Capital propriu Capital permanent Nivelul normal se află între 50-75%.

Rata rentabilităţii resurselor consumate (Rrrc) : Rrrc= 6. Bucureşti. unii întreprinzători îşi restrâng sau chiar abandonează unele activităţi cu profit mai mic şi amplifică sau chiar iniţiază alte activitaţi cu profit mai mare.Analiza economico-financiară a firmei. Marja de profit (Mp) . Rata rentabilităţii activelor totale (Rrat) : Rrat= Profit brut x100 Active totale Profit brut/net x100 Ch aferente cifrei de afaceri 5. Gh. În acest scop.Rotaţia activelor circulante în cifra de afaceri (Racca) : Racca= Ratele (indicatorii) de rentabilitate 1. Mp= Profit net x100 Cifra de afaceri Profit net x100 Capital propriu 2. Tribuna Economică. 1 Iosif. ramuri şi subramuri în scopul găsirii celor ce oferă cel mai mare avantaj. 2000 17 . Rata rentabilităţii economice (Rre) : Rre= Profit net x100 Capital permanent 4. Rata rentabilităţii generale (Rrg) : Rrg= Profit net x100 Cheltuieli totale Importanţa ratei rentabilităţii1 : Importanţa ratei rentabilităţii pentru societate este deosebit de mare şi se manifesta pe diverse planuri : 1) Rata rentabilităţii favorizează orientarea structurii producţiei pe produse.Ratcca= Cifra de afaceri Activ total Cifra de afaceri Active circulante 6. Rata rentabilităţii financiare (Rrf) : Rrf= 3.

Intreprinzatorii îşi intăresc autoritatea în privinţa deciziilor referitoare la cantitatea de produse ce o creeaza. 4) Rata rentabilităţii favorizează segmentarea pieţei şi diferenţierea strategiilor concurenţiale. se procedează la lichidarea societăţii falimentare. Când măsurile de asanare. calitatea. Riscul poate proveni din cauza unor factori endogeni (evaluări greşite. Falimentul este situaţia prin care sunt indepărtaţi din câmpul acţiunii economice subiecţii necompetitivi. comercializare şi financiare ale firmei.) sau din cauze exogene (exterioare). ca şi analiza unor informaţii despre bonitatea partenerilor de afaceri. În final se poate aprecia capacitatea beneficiara a societăţii. iar în industria alimentară prin introducerea "alimentelor-servicii". necunoaşterea corectă a potenţialului real propriu etc. dezvoltării service-ului. Se trece la o noua civilizaţie a produselor manifestată în sensul perfecţionării parametrilor tehnico-economici şi ecologici. incapabili să se adapteze stărilor mereu schimbatoare ale realităţii economice. Informaţiile despre performanţa economică şi bonitatea societăţilor pot asigura evitarea riscului şi permit luarea unor decizii corecte. Cunoaşterea performanţei economice a societăţii. prin realizarea unor anticipări ştiinţifice. ea se poate obţine printr-o gestiune corespunzătoare a activităţii economice. În lupta de concurenţă îşi fac loc tot mai mult mijloace moderne cum ar fi: motivaţia. Orice relaţie comercială a societăţii implică un risc. stă la baza elaborării programelor de producţie. de rentabilizare nu dau rezultatele scontate. 18 . Altfel. a organizării şi functionalităţii fluxurilor materiale şi financiare. Rentabilitatea este deosebit de importanta.2) Rata rentabilităţii stimulează gestiunea prin utilizarea raţională a resurselor. prin evoluţia propriei activităţi a întreprinzătorilor. în primul rând din cauza unor reacţii neprevăzute şi necunoscute legate de partenerii de afaceri sau de piaţă. îmbunătăţirii metodelor de vânzare. având în centrul acesteia modernizarea conceptului de calitate. Pe baza unui numar mare de indicatori financiari pot fi apreciate laturi diferite ale bonităţii societăţii (performanţa financiară). realiste. etc pe lângă mijloacele tradiţionale. 3) Rata rentabilităţii contribuie la intărirea interesului întreprinzătorului pentru diferenţierea produselor. se poate ajunge la faliment. Planul de afaceri sintetizează numeroase decizii privind activităţile de producţie. modernizării design-ului. conjuncturii pieţelor pe care ei acţioneaza. informaţia. respectiv capacitatea acesteia de a produce un anumit profit.

Căile de maximizare a profitului în managementul performant sunt stabilite de manageri în funcţie de perioada urmarită. şi se referă la:  Căile  Căile de creştere a veniturilor prin creşterea producţiei şi a preţurilor de vânzare. Ana– Profitul. Editura Economică. scurtă sau lungă. Editura Economică. în funcţie de strategia adoptată. mai ales pe seama calităţii. O parte din profitul net stă la baza formării fondurilor principale ale societăţii agricole: fondul de dezvoltare. artă. de reducere a costurilor care permit reducerea preţului de vânzare pe piaţă la aceeaşi calitate faţă de alţi producători. fondul pentru perfecţionarea salariaţilor. 1999 organizatorica. Lung I. În condiţiile unui management performant. Modul de utilizare a profitului net reprezintă una din deciziile foarte importante ale conducerii strategice a societăţii.3.1. fondul de premiere şi altele. El propune o strategie prin care activitatea societăţii pe care o conduce să fie profitabilă. Principalele funcţii ale profitului3 sunt: 2 Nicolescu O. Profitul – scopul activităţii economice Obţinerea profitului reprezintă scopul oricarui agent economic. profitul este rezultatul2:  Inovaţiei. 2003 3 19 . idei pe care cel care conduce societatea le asimilează şi le pune în practică. respectiv efortul de conducere care imbină cunoştinţele ştiinţifice cu talent. care diferă de la o perioadă la alta. fondul pentru activitaţi social-culturale. repartizarea profitului net pentru fondurile de dezvoltare a societăţii din partea destinată cointeresării salariaţilor societăţii şi acţionarilor (dividende). pricepere. Managerii societăţilor agroalimentare stabilesc.  Speculaţiei comerciale. care se referă la capacitatea compartimentului de marketing de a organiza şi desfaşura o vânzare de succes a produselor şi serviciilor. Bucureşti. reflectată prin ideile managerului său ale specialiştilor.-Abordari moderne în managementul şi economia Gheorghe.  Managementului. dar reflectă previziunea managerului. fondul de rezervă. Bucureşti.

a dezvoltării societăţii. Astfel. în funcţie de un sistem de factori ce o influenţează şi de care managerul trebuie să ţină seama. el generează şi imprimă tuturor participanţilor un spirit de economisire care se transmite de la nivelul conducerii pana la ultimul angajat al societăţii.Management. c) Funcţia de control asupra activităţii economice a societăţii agricole: profitul reprezintă un barometru. se confirmă faptul că rentabilitatea este o mărime variabilă în timp şi spaţiu. pentru ca investiţiile au la baza acumulările. şi anume : I. Eficienţa economică este influenţată de o serie de factori care pot fi clasificaţi după anumite criterii4.II Factorii care influenţează eficienţa economică 2. firma desfaşurând o activitate nerentabilă până la un anumit punct al volumului de producţie.1 Factori de influenţă ai eficienţei economice în societăţile multinaţionale Experienţa economică arată că incasările iniţiale înregistrate din desfacerea bunurilor produse de o firmă nu se ridică la nivelul costurilor totale de producţie. . profitul stimulând iniţiativa economică a proprietarilor şi a managerilor şi contribuind astfel la stimularea producţiei de bunuri agroalimentare şi servicii. Bucureşti. Editura Expert. 1993 20 .a) Funcţia de motivare. a apariţiei de noi societăţi. După modul cum acţionează în vederea asigurării creşterii eficienţei economice : 1) 4 Factori cu acţiune directă : Rusu. indicând nu doar eficienţa. Cap. ci şi nivelul acesteia permiţând efectuarea de comparaţii şi analize cu perioade precedente ale societăţii. C. care pune astfel în evidenţă că profitul net stă la baza creşterii producţiei. b) Funcţia de creştere.

După caracterul lor : 1. etc. fertilitatea. 4. Factori tehnici – includ măsurile care vizează promovarea progresului tehnic în direcţia creşterii randamentului utilajelor.) 21 . muncă Ridicarea nivelului de pregătire profesională a forţei de    Îmbunătăţirea structurală în sensul creşterii calităţii. a productivităţii muncii şi a gradului de prelucrare a materiilor prime 2. Factori sociali – constituie elemente dinamice de stimulare a creşterii eficienţei economice (cointeresarea materială. dobânda ) 3. creditul. Factori economici – includ principalele pârghii economice şi modul de repartizarea a acestora ( preţul. a Perfecţionarea metodelor de conducere. bagăţia zăcămintelor care prezintă o importanţă deosebită în domeniul forestiere agriculturii. Factori naturali – includ condiţiile de climă. industriei exctractive. organizare şi Promovarea progresului tehnic Perfecţionarea structurală a activităţii de comerţ capitalului fix utilizat în procesul de producţie programare a producţiei       2) Factori cu acţiune indirectă : Modernizarea activităţii societăţilor situate în ramurile conexe Ridicarea calitaţii materiilor prime Creşterea performanţelor utilajelor realizate de ramurile furnizoare Reorientarea exigenţelor consumatorilor Creşterea gradului de confort şi de civilizaţie a populaţiei II. crearea unor condiţii favorabile de muncă şi viaţă.

Factorii care conduc la îmbunatăţirea eficienţei economice în industria alimentara Sporirea performanţei în societăţile alimentare poate fi asigurată atât prin maximizarea efectelor economice. Informaţiile necesare în vederea măsurării performanţei economice prezente şi previzibile se obţin din contabilitatea analitică. Diagnosticarea activităţii tehnico-productive şi economico-financiare se poate face prin măsurarea performanţelor activităţilor şi pe ansamblul societăţii pentru a gasi soluţii ca aceasta să devina competitivă. din analiza realizării prevederilor bugetului de venituri şi cheltuieli. şansele de a-şi relansa şi stabiliza activitatea economică sau de a intra în faliment. Măsuri care participă la maximizarea efectelor economice: 1) Eficienţa utiliării fondurilor fixe:  Creşterea fiabilităţii fondurilor fixe 22 . felul de utilizare al lor. 2. care va fi profitul estimat a se obţine şi pragul minim al rentabilităţii. Se urmareşte cât va costa pregătirea şi demararea unei activităţi creatoare de bunuri. din studii de marketing. Factori specifici – pentru anumite activitaţi ( îmbunătăţirea structurii progresului tehnic) Fiecare factor de influenţă trebuie analizat şi dimensionat încă în faza de proiectare a activităţii economice pentru a se cunoaşte din acest moment gradul de rentabilitate care să fie urmarit pe toata durata activităţii respective. care sunt resursele disponibile şi cele ce pot fi atrase. După sfera de cuprindere: a. de exemplu. cunoaşterea şanselor societăţii de a deveni competitivă pe piaţă. asanarea activităţilor nerentabile. Factori generali – aplicaţi oricărui domeniu de activitate.III. În cazul unor şanse reale de redresare economică se elaborează un plan de afaceri detaliat. din bilanţul contabil şi anexele acestuia.2. promovarea progresului tehnic b. din investigarea şi evaluarea stării tehnice a societăţii şi a desfasurarii proceselor tehnologice. cât şi prin minimizarea efortului depus. printre care: A. din analiza bonităţii şi a previziunilor financiare. La realizarea acestora participă numeroşi factori.

Creşterea numărului muncitorilor direct productivi Creşterea nivelului de calificare a personalului Creşterea timpului disponibil de muncă Cointeresarea morală şi materială a lucratorilor Măsuri care participă la minimizarea efortului necesar creşterii eficienţei: 1. Măsuri ce influenţează organizarea conducerii:  la toate nivelurile ierhice ale societăţii Perfecţionarea conducerii  moderne de conducere Introducerea metodelor  informaţional şi a celui decizional Perfecţionarea sistemului  cu mediul exterior 2.   Creşterea ponderii fondurilor fixe active Folosirea intensivă şi extensivă a fondurilor fixe Modernizarea şi automatizarea unor procese tehnologice 2) Măsuri ce influenţează folosirea obiectelor muncii: o Reducerea consumurilor specifice o Creşterea gradului de prelucrare a materiilor prime o Aprovizionarea ritmică cu materii prime şi materiale o Reducerea deşeurilor şi eliminarea rebuturilor o Optimizarea mărimii stocurilor o Modernizarea structurii producţiei 3) Măsuri ce influenţează folosirea forţei de muncă: • • • • B. Măsuri ce influenţează organizarea producţiei: Perfecţionarea relaţiilor  Introducerea metodelor moderne 23 de .

S.” S.R.S.1 Descrierea societăţii 3.  Prepararea de produse de catering specifice şi vanzarea acestora la bordul mijloacelor de transport aeriene române şi străine. comercializarea en-gross şi en-detail de legume-fructe şi produse alimentare. Societatea are intocmit un statut propriu. comercializarea de produse alimentare în restaurante şi alte unităţi comerciale. programare.1. potrivit căruia are ca obiect de activitate:  Activitaţi de catering.F.C.R. “M. lansare urmărire producţiei  Perfecţionarea tehnologiilor de calitate şi introducerea de tehnologii moderne  transportului intern  organizării şi desfaşurării controlului tehnic de calitate Perfecţionarea Modernizarea şi a Capitolul III Prezentarea modalităţilor de evaluare a performanţelor la S.  Producerea. 3.L.L.F. “M.C.. 24 .” S.  Producerea.  Producerea şi vânzarea de produse de panificaţie şi pentru alimentaţia publică. activitatea principală a societăţii este realizarea de produse din carne.pregătire.1 Obiectul de activitate Conform actului constitutiv al S.

cu 63.” S.5% 30.350 mii lei. După cum se poate observa in tabelul 3.12. bucătărie caldă şi patiserie-cofetărie.crt 1 2 3 4 5 Societatea Wakom Holding Aeroportul International Henri Coandă Bucureşti Albert Abela Holding Abela Enterprises Limited TAROM TOTAL Valoarea (mii lei) 2132400 166800 100 17700 1033000 3350000 Ponderea 63. În subordinea sa.2 Capitalul social Capitalul social subscris de acţionari este de 3.R. Societatea comerciala este mixtă.S. clienţii şi concurenţii S.1.1.  Aprovizionarea şi comercializarea echipamentelor de catering. Wakom Holding. cu capital româno-olandez.F. având ca obiect principal de activitate activităţile de catering.65% 5% 0. “M.84% din numărul acestora. la data de 31. TAROM detinând doar 30.65% din numărul total de acţiuni. împărţiţi în sectorul direct productiv şi în cel administrativ.500 acţiuni egale şi indivizibile.01% 0.84% 3.1. fiecare cu o valoare nominală de 100 lei. 3. acţiuni 21324 1668 1 177 10330 33500 Nr. Tabelul 3. capitalul majoritar aparţine holdingului olandez. Producţia industriala specifica obiectului de activitate. Administrator şi director general al Societăţii este Dan Minulescu.2009 avea 150 salariaţi.C.L. reprezentat de 33.3 Furnizorii. Partea productivă se împarte în bucătărie rece. în întregime subscrise de acţionari.1 Capitalul social subscris şi varsat Nr. se ocupă cu realizarea meniurilor pentru cursele companiilor aeriene interne 25 .

S. Desfacerea produselor alimentare prin intermediul pieţei reprezintă actul final al activităţii societăţii. Dintre concurenţii ce desfaşoară activităţi de catering de acest fel pot fi amintiţi: o Bucharest Marriott Grand Hotel 26 . modul de ambalare şi formele necesare pentru expedierea produselor alimentare. se urmareşte atragerea altor categorii de potenţiali clienţi printr-o politică de promovare intensă şi prin introducerea de noi servicii. pot fi urmariţi în anexa numarul 2.F. produsele şi cantităţile respective. ca principal furnizor de servicii (apa. furnizate de o multitudine de firme din industria alimentară.S. termenele de livrare. acolo unde este posibil. a profitului. se foloseşte o gamă diversă de produse alimentare dar şi băuturi alcoolice şi nealcoolice. implicit. ducând ulterior la creşterea performanţei economice şi. se pot asigura servicii de catering prin consumabile. Datorită unui numar destul de redus de clienţi pe care îi are în prezent firma. Pe langă furnizorii de produse alimentare. pentru pacienţi. În spitale. “M. În contractele economice încheiate sunt stabilite: destinatarii. “M.” S. Pentru perioada urmatoare se urmareşte implementarea activitaţilor de catering industrial în cadrul unor societăţi importante.C.R. de ambalare şi de expedierea lor către clienţi. este practic inexistentă pentru companiile aeriene. sau servicii tip restaurant desfasurate în interiorul spitalelor. De modul de organizare al desfacerii depinde satisfacerea necesităţilor clienţilor cu produsele de care au nevoie. şcoli şi chiar în spitale. de asortarea lor. Presiunea concurenţiala asupra S. energie electrica.C.şi internaţionale. Pentru realizarea acestor meniuri. În domeniul desfacerii produselor.F. În ceea ce priveşte cateringul industrial. institutii. Cei mai importanti furnizori ai societatii pot fi analizaţi în anexa numarul 1. sarcinile societăţii cuprind şi probleme legate de formarea lotului de livrarea către beneficiari. gradinite.R. nivelul cheltuielilor ocazionate de procesul circulaţiei produselor de la producător la consumator. care ulterior sunt aruncate. concurenţă există şi este destul de puternică. spatiu. Clientii S.).L. etc. este Aeroportul Internaţional Henri Coandă.L.” S. refacerea fondurilor economice consumate.

oriunde ar fie. respectând tradiţiile culinare ale acestora. la companiile indiene nu se servesc meniurile pe bază de carne de vită. În ceea ce priveşte preţurile meniurilor. pentru toate societăţile de 27 . numărul pasagerilor s-a redus semnificativ. După această dată. De accea şi societăţile de catering trebuie să se adapteze la cultura diferitelor popoare. în ceea ce priveşte meniul. în special după anul 2008. dar le lipsesc utilajele. Aşa se face că la cumpărarea biletelor de avion se ataşează un formular în care pasagerul este întrebat de preferinţele sale în domeniul culinar. scăzând totodată şi numărul comenzilor din partea companiilor aeriene.o o o o o o Bumerang Pizza Casa Ţărănească Restaurant Cramă Pui de Urs Stefany’s Pizza Trocadero Yin – Yang Societăţi de catering există în România. pe cursele care durează mai puţin de 60 minute. aceste societăţi ar constitui un adevarat pericol. de care nu se despart. Tot referitor la meniuri.1.4. la companiile aeriene arabe nu se servesc meniuri pe bază de carne de porc şi nici băuturi alcoolice. În cazul achiziţionării de astfel de maşini. meniurile au fost înlocuite cu simple sandwich-uri pentru a se elimina costul realizării meniurilor pentru o perioadă scurtă de timp. pentru a nu se ivi probleme neplacute datorită tradiţiilor interculturale. acestea au scăzut. Trebuie respectate toate dorinţele pasagerilor. Specificul meniurilor internaţionale Este un lucru pretutindeni cunoscut că diferitele popoare au specificul lor culinar. Astfel. maşinile necesare urcării meniurilor până la nivelul avioanelor. 3.

816 0 4.586 28 .114 0 6.catering din întreaga lume. în anul 2007. cu numărul de meniuri.491 0 5.114 4.2 Analiza indicatorilor de rezultate şi de eficienţa economică Din indicatorii rezultatelor fac parte:     Cifra de afaceri Rezultatul Profitul net Pragul de rentabilitate În continuare se analizează evoluţia acestora de-a lungul celor 4 ani.2. însă în 2009 a crescut cu 15%.491 4. Tabelul 3. 3. numărul pasagerilor diminuânduse şi totodată şi volumul producţiei realizate. în cazul societăţii analizate. Crt 1 2 3 4 5 6 7 Denumire Cifra de afaceri Rezultatul din exploatare Rezultatul financiar Rezultatul curent Rezultatul excepţional Rezultatul brut Rezultatul net 2006 24.331 0 6.227 0 5.399 91 5. Aceasta se obţine prin îmulţirea preţului de vânzare cu cantitatea vândută.2 Evolutia indicatorilor rezultatelor . Cifra de afaceri a avut o variaţie oscilantă. incasările acestor societăţi au fost reduse considerabil pentru o bună perioadă de timp. a scăzut cu 7% faţă de 2006.428 5. în mare masură evenimentelor din 2008.768 48 4.mii lei - Nr.345 2009 28.013 102 6. după cum se poate observa în tabelul 3.764 4.414 2008 24.972 4. Astfel.475 3. iar în 2008 a scăzut cu doar 0.1%. Cifra de afaceri reprezintă veniturile încasate de societate în urma vânzării produselor sau prestării serviciilor. Această modificare s-a datorat.443 6.716 2007 22.128 6.

astfel: 7000 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 o 2006 2007 Ani 2008 2009 Rezultat din exploatare Rezultat financiar Rezultat excepţional Fig. Rezultatul curent obţinut din însumarea celui din exploatare cu cel financiar. rezultatul curent a scăzut cu 21%. În 2007 a scăzut cu 1. iar în 2008 cu 12%. ca atare rezultatul excepţional este 0. iar în 2008 cu 481 mii lei. drept dovadă că societatea desfasoară o activitate profitabilă. în 2007 şi 2008 mai mic decât cel din primul an. obţinut ca diferenţa între veniturile totale şi cheltuielile totale. În ultimii trei ani nu s-au înregistrat nici venituri excepţionale şi nici cheltuieli excepţionale. a fost în anul 2006 acelaşi cu cel din exploatare. însă în 2009 a cunoscut o evoluţie ascendentă.Rezultatul din exploatare. datorită inexistenţei rezultatului financiar. În 2009 a scăzut cu 2% faţă de 2006. În 2009 a crescut cu 142 mii lei faţă de 2006. este reprezentat de profit.497 mii lei. faţă de acelaşi an 2006. În 2007 faţă de 2006. obţinut ca diferenţă între veniturile din exploatare şi cheltuielile din exploatare. 29 . Cu toate că s-au înregistrat fluctuaţii se poate observa că veniturile din exploatare sunt mai mari decât cheltuielile. Rezultatele de exploatare. este reprezentat de profit. financiare. 3.1 Evoluţia rezultatelor societăţii Rezultatul brut. excepţionale sunt prezentate grafic.

2. iar ceea ce este sub acest prag este reprezentat de pierdere. iar în anul 2008 cu 8% faţă de acelaşi an.mii lei - 2006 18.215 30 . veniturile au fost mai mari decât cheltuielile.115 impozitului pe profit.491 6.2 Dinamica rezultatului brut şi a celui net La sfarşitul exerciţiului financiar se calculează profitul net în urma plăţii Analiza cheltuielilor şi a veniturilor . 3. în toţi cei 4 ani. Acesta s-a diminuat în anul 2007 cu 28% faţă de 2006.475 3. Pragul de rentabilitate este dat de egalitatea dintre volumul incasărilor firmei din activitatea depusă şi volumul cheltuielilor efectuate pentru obţinerea încasărilor respective.345 4. societatea înregistrând profit.Rezultat brut 7000 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 2006 2007 5.414 Rezultat net 5. Acest lucru poate fi observat în tabelul 3.411 2008 19.944 2009 20. Creşterea faţă de anul 2007 s-a datorat în principal redresării numarului curselor şi creşterii numărului de pasageri. În situatia societăţii analizate.3 Cheltuieli totale VA L O R I 4. În anul 2009 a scăzut cu 3% faţă de 2006. Dinamica profitului brut şi a celui net se poate observa în figura 3. Tot ceea ce depăşeşte pragul de rentabilitate reprezintă profit pentru societate. Tabelul 3. în care sunt reprezentati cei doi indicatori ai efectelor.818 2007 18.586 2008 Ani 2009 Fig.3.972 4.716 4.

a metodelor şi echipamentelor de fabricare a produselor.790 22.885 25. În cadrul aeroportului societatea deţine monopol în ceea ce priveşte furnizarea platourilor cu mâncare.435 25. veniturile societăţii vor urma un trend descendent. reprezentând prognoza dezvoltării şi a cercetării industriei alimentare. pe care desfaşurarea viitoare a evenimentelor să o confirme în mare parte. etc).  Tendinţe privind posibilitatea de asigurare cu materii prime şi materiale agroalimentare. de asemenea şi restaurantele din cadrul Aeroportului Internaţional Henri Coanda. etc. Deţine. a gradului de valorificare a materiilor prime. 31 . reprezintă o condiţie principală a reuşitelor ulterioare. care reprezintă prognoza desfacerii. Însă. condiţii de transport şi păstrare. unele dintre companiile aeriene. dacă nu se iau măsurile necesare de creştere.Venituri totale 24. Drept urmare. în dorinţa diminuării costurilor. sortimente. 3.1 Prognoza dezvoltarii Stabilirea raţională şi din timp a viitorului societăţii.012 3.3 Căi de creştere a performanţei economice adoptate de societate Societatea îşi desfaşoară activitatea în principal din urma serviciilor furnizate pentru companiile aeriene.  Perspectiva de perfecţionare a procedeelor tehnologice. care reprezintă prognoza aprovizionării. fundamentarea acestuia pe elemente realiste. Aspectele principale ale activităţii de prognoza sunt:  Evaluarea cererii de consum în viitor la produsele alimentare şi modul în care se cere asigurarea acestora (cantităţi. interpretate şi prelucrate prin metode ştiinţifice. perioade de livrare.3. au renunţat la serviciile furnizate de societatea de catering si anume cele care efectuează curse pe durate mai mici de 2 ore.

etc) care formează prognoza economică a industriei alimentare. ar putea presta activităţi de catering industrial.numărul de ani 32 .147. Tabelul 3. 3. În prezent. însemnând realizarea de meniuri pentru diferite firme. gradiniţe sau chiar spitale. şcoli.247. preţuri de vânzare. institutii.682 1. societatea poate acţiona prin urmatoarele modalităţi:  Diversificarea domeniului de activitate prin pătrunderea pe noi pieţe. De exemplu.2 Căile de creştere a performanţei economice În vederea creşterii veniturilor. Pornind de la producţia totală prezentată în tabelul 3.030. consumuri.440 1.3. randamente. nivelul cheltuielilor.214 1.397. capacitatea de producţie este de 5000 porţii/zi.  Creşterea producţiei în vederea acoperirii capacităţii de producţie. producându-se doar 3800 porţii/zi.779 Prognozarea producţiei pentru următorii ani se poate realiza folosind metoda sporului mediu: ∆= yn − y0 n −1 Yn – producţia ultimului an Y0 – producţia primului an n. Modificările ce decurg din schimbarile ce vor interveni pe diferite planuri asupra indicatorilor economici ai producţiei alimentare (niveluri de productivitate.4 Producţia totală în perioadă 2006 -2009 Anii 2006 2007 2008 2009 Producţia totala 1.4 se poate prognoza producţia pentru anii următori.

2012 şi 2013 producţia va intra pe un trend crescator.247.648. Cu toate că producţia totală a crescut.500 porţii/zi.397.∆= 1397779 − 1147214 250565 = = 83.397.779+ (6-1)*83.397.214 1. Acţionarul majoritar urmeaza a investi în România in baza de mijloace fixe existenta in societatea românească.521=1.882 porţii/zi .779+ (4-1)*83.779+ (7-1)*83.521=1. conform valorilor de mai sus: Tabelul 3.521=1.909 porţii După cum se poate observa. 30 Acest spor de producţie urmează a fi realizat ca urmarea a intorucerii de noi utilaje.521 porţii 4 −1 3 Yk = yn + (k-1) ∆ În urma calculării sporului mediu al producţiei.397.521 porţii de la un an la celalalt. În tabelul 3.731.779 33 . 2011.030. în anii 2010.866 porţii Y2012 = 1. cu o dinamică de 83.440 1.344/365= 4.147. reprezentate grafic în figura 3.5 poate fi urmarită evoluţia viitoare a producţiei. capacitatea de producţie de 5000 porţii/zi nu este valorificată la maxim: An 2009: 1397779 = 116.779+ (5-1)*83.5 Evolutia producţiei viitoare Anii 2006 2007 2008 2009 Producţia totala 1.521=1.387 porţii Y2013 = 1. utilaje provenite din Olanda.344 porţii Y2011 = 1.397.481 porţii/luna 12 116481 = 3.3: Y2010 = 1. iar in 2010: 1.815.682 1. s-au obţinut urmatoarele valori.648.898.

648. pot fi enumerate : robotizarea. perfecţionarea organizării producţiei şi a muncii. 1.344 1. automatizarea. automatizarea reprezintă coordonate ale progresului tehnic contemporan.898.779 1.000 1.387 1. pregătirea şi perfecţionarea resurselor umane.909 Producţia totală 2. În aceasta privintă o mare influenţă o are introducerea de linii automatizate. Prin pătrunderea ştiinţei şi a cercetării ştiinţifice în toate activităţile se poate creşte nivelul ritmului etapelor.344 1.000 Nr. creşterea rentabilităţii. Acest lucru se poate realiza prin combinarea sistemelor informatice cu cele electronice.000.866 1.214 Producţia realizată Fig.731.000 500.030.898. promovarea noilor tehnologii.397. deoarece se obţin sporuri de producţie mai mari cu aceleaşi cheltuieli.247.866 1. în condiţiile obţinerii unor produse de calitate superioară.387 1.648.909 1.500.815.000.815. robotizarea proceselor de producţie de grade diferite.000 0 2006 2007 2008 2009 Anii 2010 2011 2012 2013 1. Acestea atrag sporirea producţiei şi implicit a productivităţii. realizarea de economii.682 1. 34 . 3. se pot elimina timpii morţi şi se poate asigura continuitatea procesului de producţie. promovarea noilor tehnologii. înnoirea tehnologiilor de producţie.147.2010 2011 2012 2013 1.3 : Evoluţia producţiei Producţia prognozată Dintre căile cele mai importante de creştere a productivităţii. realizarea de sisteme de grade diferite de complexitate şi creşterea prelucrării automate a informaţiilor. Robotizarea.731. porţii 1.440 1.

Dependente de acestea sunt viteza de adaptare la nou. Ca urmare a parcurgerii unui proces de pregătire. randamentul în muncă al celor ce au participat ar trebui să crească. prin care se urmăreşte utilizarea maximă a factorilor de producţie. creşterii vitezei de lucru şi ridicării 35 . Presupune adoptarea unui set de măsuri organizatorice cu privire la desfăşurarea procesului de muncă. 4. Pe baza activităţii de perfecţionare. creşterea disponibilităţii faţă de societate. organizarea timpului de lucru şi a locurilor de muncă. executarea sarcinilor să fie mai bună. Asigurarea unor fluxuri continue de fabricaţie. îmbunătăţirea calităţii produselor. personalul mai capabil în realizarea sarcinilor primite dobandeşte noi abilităţi. Pregătirea şi perfecţionarea resurselor umane are efecte de lungă durată. acesta ar trebui să fie ″ performanţa″ . care se resimt pe termen lung pe mai multe planuri. concentrându-se şi descoperirile ştiinţei şi ale progresului tehnic în vederea sporirii calitative. în vederea reducerii consumului de materii prime şi energie. imbunătătirea activităţii de reparaţie şi întreţinere. perfecţionarea activităţii de transport intern şi depozitare reprezintă doar câteva dintre metodele de perfecţionare a producţiei. În urma participării la programul de perfecţionare. cât şi receptivitatea. precum şi reintegrarea rapidă a resurselor umane în alte activităţi. Formarea profesională şi perfecţionarea continuă reprezintă calea principală de autovalorificare şi dezvoltare a factorului uman. normarea muncii. Studiile de economie au pus în evidenţă contribuţia importanţei pe care pregătirea şi perfecţionarea personalului o au la creşterea producţiei. 3. Îmbunătăţirea organizării muncii se poate realiza prin cooperarea în producţie. iar ca un cuvânt definitor. folosirea raţională şi incărcarea optimă a mijloacelor de producţie. ducând la o sporire a acesteia cu 15-20%. cu caracter dinamic şi de continuitate realizat de managerii de producţie. sincronizarea efectuării în timp a diferitelor operaţiuni. se urmăreşte dacă participanţii au dobândit cunoştinţele prezentate. Înnoirea tehnologiilor de producţie urmăreşte creşterea capacităţilor de producţie existente prin îmbunătăţirea parametrilor tehnico-funcţionali. toate acestea putând conduce la reducerea volumului de muncă. cantitative şi structurale a producţiei. Perfecţionarea organizării producţiei şi a muncii reprezintă un proces complex. de valorificare superioară a potenţialului creativ şi anticipativ al omului.2. Efectele directe ale pregătirii personalului sunt observate în creşterea productivităţii.

3.023=21453 Ch2013 = Ch2009 ∗ I4 = 20215*1. Pe baza cheltuielilor efectuate în anii precedenţi prognozării.024= 21882 Tabelul 3. în cazul în care se doreşte înnoirea capacităţii de producţie. Cheltuielile se pot prognoza pe baza celor înregistrate în anii anteriori. Modernizarea se axează în special pe parteă activă a utilajului. societatea şi-a sporit atât cheltuielile cât şi veniturile. Întreaga metodologie a calculului cheltuielilor pe baza metodei indicelui mediu este prezentată mai jos. pe când. aceasta se va realiza într-o perioadă scurtă de timp cu concursul noilor cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii. pe care o dezvoltă şi o reînnoieşte.02 = 20620 Ch2011 = Ch2009 ∗ I2 = 20215*1.018 = 1. Aceasta reclamă investiţii substanţiale pe care societatea trebuie să le facă.3. folosind metoda ritmului mediu sau a indicelui mediu.6 Prognozarea cheltuielilor de producţie -mii leiAnii Cheltuieli totale 36 .86 18818 4 R 100 R2009 = Indicele mediu poate fi obţinut după formula : I = 1+ I = 1+0.02 Ch2010 = Ch2009 ∗ I = 20215*1. am ales folosirea metodei indicelui mediu. pe când construirea de noi capacitaţi porneşte de la 0. R= Chn − Ch0 100 ∗ Ch0 n 20215 − 18818 100 ∗ = 1.3 Efectele metodelor de creştere a performanţei societăţii Drept urmare a creşterii producţiei.018=1.022=21032 Ch2012 = Ch2009 ∗ I3 = 20215*1. Modernizarea bazei tehnico-materiale porneşte de la una deja existentă.gradului de siguranţă în exploatare. influenţând direct elementele care realizează direct producţia.

prin raportarea cheltuielilor la producţia totală. La această creştere a cheltuielilor a contribuit şi angajarea unor persoane calificate pentru a lucra cu noile utilaje. reducere datorată în mare parte creşterii producţiei mult mai rapide decât creşterea costurilor. in România.882 Aşa cum se poate observa din tabelul de mai sus.81 17. Costurile de producţie s-au redus considerabil.62 37 .779 Cost de producţie (lei) 15.998 19.46 15.453 21. Costul de producţie : Cunoscându-se atât cheltuielile cât şi producţia totală. În acest caz. prezentate în tabelul 3.839 20. la o creştere a producţiei realizate si a vitezei de lucru.030. Cheluielile totale vor creşte datorită modernizării bazei tehnico-materiale.2010 2011 2012 2013 20.137 17.682 1.147. La creşterea cheltuielior s-au adaugat investiţiile pe care societatea a trebuit să le facă.434 Producţia totală (nr. investiţii pe care acţionarul olandez le-a implementat aici. însă.7 Situaţia comparativă a costului de producţie în perioada prognozată faţă de perioadă actuală Anii 2006 2007 2008 2009 Cheltuieli (mii lei) 18. modernizare ce necesită investiţii. estimată pe baza metodei sporului mediu. Tabelul 3. cheltuielile totale au avut o evoluţie crescătoare în cei 4 ani.032 21. Urmează a fi importate utilaje ce vor duce la un consum mai mic de energie. costul de producţie va avea urmatoarele valori. portii) 1.397. ducând la diminuare a numarului de salariaţi.90 14.214 1.247.620 21. am putut afla costul de producţie.7.440 1. faţă de primii patru ani.

61 22.26 19.898.909 12.790 22. 2012 şi 2013.82 11.866 1.33 38 . Tabelul 3.882 1.648.815.20 20.898.99 19.8 Veniturile şi preţul de vanzare Anii 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Venituri 24.387 1. Veniturile şi preţurile de vânzare sunt prezentate în tabelul 3.53 19. datorită nivelului inflaţiei şi altor variabile care pot influenţa veniturile făcându-se doar o estimare.815.39 21.648.866 1.731.682 1.147. nu pot fi cunoscute.731.247.453 21.397.51 12.387 1.214 1.22 19.885 25.689 33.14 11. 2011.715 Producţia totală 1.815 34.344 1.8.740 31.2010 2011 2012 2013 20.909 Preţ de vânzare 21. pe baza celor actuale.344 1.435 30.779 1.440 1.52 Preţul de vânzare : Veniturile obţinute în anii următori 2010.032 21.958 36.030.620 21.

3.00 3.4. gradiniţe şi creşe vor avea un alt nivel.00 7.00 1.5 lei/porţie.00 5.7 4.22 lei/porţie.4 Profitul unitar.8lei/porţie. obţinut ca diferenţă între preţul de vânzare şi costul de producţie poate fi urmărit în figura 3. Profit unitar 9. Profitul unitar. Profitul unitar are o evoluţie oscilantă.00 4.8 lei/portie la 4. Preţul de vânzare va înregistra evoluţii oscilante în perioada prognozată.00 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 Fig. Meniurile destinate acestui segment de piaţă vor fi diferite faţă de cele destinate firmelor şi companiilor aeriene.37 lei/porţie. dată de evoluţia preţului de vânzare.Preţurile de vânzare sunt diferite.4 7. iar cele pentru spitale.4 5.00 7. faţă de anul 2009.00 8.5 6.7 7. urmând să scadă în următorii 3 ani la aproximativ 19. Aceasta evoluţie a preţului de vânzare se datorează în mare parte creşterii veniturilor într-un ritm mai încet decât creşte producţia. iar în următorii ani va creşte până la 7.00 6. Cele destinate catering-ului industrial pentru companiile aeriene sunt asemănătoare cu cele din perioada 2006-2009.00 2.8 0.8 4. În anul următor prognozei preţul de vânzare va scădea la 19.6 7. În primii 3 ani a scăzut de la 5. 39 .

calificarea personalului  Organizarea raţională a proceselor de muncă. Astfel.909 Nr salariati (persoane) 250 280 300 350 Productivitate (portii/pers) 6593. urmează a spori atât numărul de salariaţi cât şi resursele financiare necesare investiţiilor în mijloace fixe. 40 .Productivitatea muncii : Pentru a creşte producţia. numărul de personal direct productiv nu va mai fi atât de mare.344 1.866 1. pentru a folosi potenţialul productiv al personalului. productivitatea va fi (tabelul 3. concomitent cu crearea unui regim raţional de muncă  Modul în care este folosit timpul disponibil de lucru  Condiţiile tehnice în care se realizează producţia. Necesarul de personal al societăţii depinde de numeroşi factori.38 6185.648.387 1. Folosind utilajele performante pe care holdingul olandez le-a dat în folosinţă anul trecut. dintre care cei mai importanţi sunt :  Nivelul producţiei ce urmeaza a fi obţinută  Cunoştintele şi. va ajunge de la 150 cât sunt în prezent. numarul de salariati. În acest caz. urmând să se menţină constant în perioada 2011-2012 şi chiar să scadă în anul 2013. Însă.731.9 Nivelul productivităţii muncii Anii 2010 2011 2012 2013 Producţie totala (nr portii) 1.29 5425. ca urmare a implementării unor tehnici moderne.815. la 250 în 2010 şi 280 în anul 2011. în general. datorită fluctuaţiei numărului de salariaţi. 300 în 2012 şi 350 în anul 2013. productivitatea de 5000 porţii/zi va fi atinsă şi chiar depăşită.9): Tabelul 3.898.24 6051.45 Se poate observa că productivitatea muncii va creşte.

• Furnizorii societăţii sunt din domenii diverse de activitate. • Organizarea structurală a conducerii este adecvata cu mărimea şi complexitatea societăţii. fiind foarte bine structurată. 41 . reuşind să asigure toate necesităţile societăţii comerciale. precum şi de toate utilităţile necesare. foarte important în creşterea competitivităţii societăţii.L. raportându-se periodic rezultatele înregistrate • Forţa de muncă are un nivel corespunzator de calificare.” S. fiind în conformitate cu legislaţia în vigoare. se pot observa urmatoarele: • Societatea dispune de construcţii adecvate desfăşurării procesului de producţie. • Se remarcă o bună organizare a activităţii precum şi realizarea unui climat favorabil muncii în echipă.R.CONCLUZII SI PROPUNERI În urma analizării activităţii S.. “M. • Se menţine permanent legătura cu acţionarul principal.S. • Structura managerială este corespunzator organizată pe niveluri ierarhice.C.F.

exprimând performanţa pe care o realizează societatea în perioadă analizată.  Investitii noi in conformitate cu noua gama de sortimente. pentru ca apoi să urmeze un trend crescator. acestea pot fi:  Dezvoltarea compartimentului de marketing existent. Referitor la măsurile pe care societatea ar trebui să le adopte în viitor.• • Profitul net a înregistrat o evoluţie in scadere în anul 2007-2008. ca urmare a creşterii profitului. • Ratele rentabilităţii au înregistrat evoluţii crescătoare în anul 2009. BIBLIOGRAFIE 42 .  Introducerea în producţie a unei game sortimentale care să se adreseze unei noi categorii de consumatori.  Adoptarea unei politici de marketing agresive prin reclame în revistele de specialitate şi panotaj exterior.  Creşterea nivelului de producţie la capacitatea de producţie maximă existentă.

Editura Expert. Bucureşti.R. Ana 3. . Gh 4. C.. Lung I. . 1993.macromex.1. xx . Gheorghe. Ciucur D. 1999.Management. – Profitul. Iosif. Bucureşti. 5. 2. Editura Economică. Bucureşti. Editura Economică. .Revista Capital. 2000.F. – Economie . xx 7. Editura Economică. 6.” S.Abordări moderne în managementul şi economia organizatorică. Tribuna Economică. Bucureşti. Rusu.Analiza economico-financiară a firmei. Bucureşti. Colecţia 2005-2008. 2003. Nicolescu O.www.S. sunt: ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ Agroalim Angst Best Brau-Union Caroli Coca-Cola Danone Dorna Excelent Heidi 43 . Anexa 1: Cei mai importanţi furnizori ai SC “M. 1999.L.com. Gavrilă I.manual universitar. .

R.” S.Gourmet Vincon Anexa 2: Cei mai importanti clienţi ai SC “M.I Les Gastronomes Moara Loulis Overseas Parma Patiseriile Ana Selgros Suprem .L.⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ Ifantis Indlacto J.T.F.S. sunt:  TAROM – principalul client  Majoritatea companiilor aeriene straine      LUFTANSA (Germania) BRITISH AIRWAYS (Marea Britanie) ALITALIA (Italia) AIRFRANCE (Franţa) TURKISH AIR (Turcia)  Companii care contracteaza mai puţine meniuri 44 .

     KLM (Olanda) SWISS AIR (Elveţia) MALEV (Bulgaria) CSA (Cehia) ROMAVIA (România)  Companii accidentale .care efectueaza curse ocazionale Printre cei mai mari clienti ai diviziei de catering industrial se numără:      Orange Ilbau Compaq Microsoft Tornado Systems 45 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->