CUPRINS

Introducere 3

CAPITOLUL I: Modalităţi de evaluare a performanţei economice 1.1 Conceptul de performanţa economică – Situaţii financiare 1.2 Indicatori de exprimare ai performanţei economice 1.3 Profitul –scopul activităţii economice

5 5 11 19

CAPITOLUL II: Factori care influenţează eficienţa economică 2.1 Factorii de influenţă ai eficienţei economice în societăţile multinaţionale 2.2 Factorii care conduc la îmbunatăţirea eficienţei economice în industria alimentară CAPITOLUL III Prezentarea modalităţilor de evaluare a performanţei economice la S.C. “M.F.S.” S.R.L. 3.1 Descrierea societăţii 3.1.1 Obiectul de activitate 3.1.2 Capitalul social 3.1.3 Furnizori, clienţi, concurenţi 3.1.4 Specificul meniurilor internaţionale 3.2 Analiza indicatorilor de rezultate şi eficienţa economică 3.3 Căi de creştere a performanţei economice adoptate de societate

20 20 22

24

24 24 24 25 27 27 30

3.3.1 Prognoza dezvoltării 3.3.2 Căile de creştere a performanţei economice 3.3.3 Efectele metodelor de creştere a performanţei economice adoptate de societate

31 31 36

Concluzii

41

Bibliografie

42

Anexe

43

2

INTRODUCERE
Performanţa economică reprezintă o modalitate superioară de exprimare a eficienţei economice a unei activităţi. Prin eficienţa economică se poate inţelege maximizarea efectelor prin minimizarea eforturilor, reprezentănd unul dintre scopurile oricărei activitaţi. Atingerea performanţei economice situeaza societatea respectivă deasupra concurenţilor săi, prin rezultatele superioare obţinute său prin tehnologiile de producţie practicate. Pentru evidenţierea eficienţei economice şi implicit a performanţei economice atinse, trebuie calculaţi indicatorii de eficienţa economică pe baza carora pot fi observate rezultatele activităţii respective. Aceste rezultate pot fi obţinute şi în urma analizei activităţii de marketing, a activităţii financiare, a încadrării cu personal şi a relaţiilor societăţii cu clienţii, furnizorii şi diferiţii concurenţi pe care aceasta îi are. Mediul extern în care societăţile îşi desfasoară activitatea este, pe baza ce trece timpul, tot mai nesigur, generator de riscuri şi totodată, din ce în ce mai complex. În economia de piaţă, clienţii, furnizorii, firmele şi concurenţii lor acţionează ca un sistem dinamic, în permanentă mişcare, la care societatea trebuie să se adapteze continuu. În acest caz, o societate modernă trebuie să ofere atât produse, cât şi servicii de calitate superioară, care să-i confere o poziţie superioară în sectorul său de activitate. Atingerea performanţei economice de către o societate modernă presupune stabilirea de la bun început a unei strategii referitoare la structura, cantitatea şi calitatea producţiei ce urmează a fi obţinută, procesele tehnologice ce vor fi aplicate, modul şi nivelul de utilizare al progresului tehnic, nivelul productivităţii şi al costurilor de producţie, al gradului de eficienţă al folosirii mijloacelor fixe, cu precizarea exactă a nivelurilor acestora în bugetul de venituri şi cheltuieli. Un sector relativ nou introdus în Romania îl reprezintă activităţile de catering care pot fi introduse în categoria “alimente-servicii”, la fel ca şi restaurantele. O firmă de catering este practic, un restaurant mobil. Activităţile de catering reprezintă un serviciu relativ recent introdus în economia de piaţa din România. Ele presupun realizarea şi transportul preparatelor alimentare la sediul beneficiarilor. Cateringul poate fi de două categorii: - cateringul industrial - cateringul pentru evenimente (festiv)

3

Serviciile de catering includ livrarea la domiciliu a meniului comandat, eventual a băuturilor, asigurarea prânzului la serviciu (cateringul industrial) şi organizarea meselor festive sau doar prepararea mâncărurilor (cateringul festiv). Multe firme nu practică livrarea la domiciliu, mai ales când comanda este mică, din două motive: nu asigură un profit mare imediat şi nu există suficiente cereri pentru a justifica deplasările. Sistemul de comandă clasic este simplu: un telefon, o intâlnire pentru stabilirea condiţiilor contractuale (doar pentru cateringul industrial şi festiv) şi livrarea produselor. Societatea analizată în capitolele urmatoare, S.C. “M.F.S.” S.R.L. desfasoară ambele categorii de catering, accentul punandu-se pe cel industrial, realizând meniurile pentru cursele aeriene, interne şi internaţionale. În capitolele urmatoare mi-am propus să analizez performanţa economică la S.C. “M.F.S.” S.R.L., evidenţiată prin intermediul indicatorilor de exprimare a performanţei economice, dar şi prin evaluarea utilizării resurselor umane şi a activităţii economicofinanciare. În finalul lucrării sunt prezentate metodele de creştere a performanţei economice, precum şi efectele aplicării acestora. Primul capitol prezintă pe larg conceptul de performanţa economică şi indicatorii de măsurare a acesteia, precum şi funcţiile profitului. Capitolul al doilea vă aduce la cunoştinţă factorii care influenţează creşterea eficienţei economice în societăţile multinaţionale, în general şi în cele din industria alimentară, în special. În capitolul al treilea sunt prezentate datele societăţii precum şi încadrarea cu forţa de muncă şi cunoaşterea partenerilor săi de afaceri precum şi produsele pe care societatea le realizează. De asemenea se realizează şi o analiză-diagnostic a societăţii pe baza căreia se vor prezenta căile de creştere a performanţei economice, precum şi rezultatele obţinute pe baza acestor căi aplicate la nivelul societăţii. Căile de creştere au caracter intuitiv, ele nefiind puse în practică în momentul actual.

4

în condiţiile unor resurse limitate. scădea costurile sau îşi poate imbunatăţi calitatea bunurilor sunt căi concrete de creştere a eficienţei economice. Eficienţa economică reflectă o stare a activităţii economice determinată de un anumit consum de resurse pentru obţinerea unui anumit bun economic. iar uneori chiar eronat: structura resurselor consumate şi structura rezultatelor obţinute pot da timpul acţionează asupra eficienţei ca un factor care pune în valoare o indicii de o importanţă esenţială în adoptarea deciziilor cu caracter economic. La nivel microeconomic. când este imposibil să se măreasca volumul producţiei unui bun fără a se micşora cantitatea produsă dintr-un alt bun. Conceptul de performanţa economică Eficienţa economică reprezintă caracteristica activităţii economice la nivel micro şi macroeconomic aflată pe orice punct de pe frontiera posibilităţilor de producţie. O activitate eficienţa se caracterizează prin rezultate dintre cele mai bune. Este normal ca un procedeu tehnologic să fie preferat altuia dacă procesul de producţie se petrece intr-un interval mai scurt. nu se poate obţine decât dacă se scade producţia. În condiţiile unor resurse limitate şi a unor nevoi nelimitate. cea mai semnificativă faţetă a eficienţei economice o constituie calitatea efectelor. Compararea efectelor cu eforturile. variantă cercetată. pentru un alt bun economic. toate modalităţile prin care o firmă îşi poate mări productivitatea factorilor de producţie. ceea ce inseamnă că societatea va beneficia mai devreme de efectele sale utile. iar la nivel macroeconomic.1.Capitolul I Modalităţi de evaluare a performanţei economice 1. productivitatea muncii naţionale. fără de care eficienţa ar fi definită incomplet. Conceptul de eficienţă economică asociază şi alte elemente de judecată. când o producţie suplimentară dintr-un anumit bun. eficienţa economică are ca formă principală de apreciere rentabilitatea firmei. 5 . reprezintă însă numai o formulă de principiu. Folosirea resurselor economice pentru producerea bunurilor economice este considerată o activitate eficientă dacă producţia se obţine cu cel mai redus cost de producţie. pentru determinarea eficienţei economice. în condiţiile unui cost de oportunitate minim pentru fiecare bun obţinut.

Cadrul general se aplică tuturor întreprinderilor. în două sensuri: • performante. având consecinţe negative (uzura accelerată şi ivirea unor dereglări în funcţionare) nu avem de-a face cu eficienţa. a utilajelor şi echipamentelor. Performanţa se află în stransă legatură cu profesionalismul societăţii. Performanţa economică depinde de gradul de înzestrare cu resurse ale societăţii. indiferent de forma juridică. Performanţa economică a societăţii are o sferă largă de cuprindere. Dacă. inclusiv situaţii financiare consolidate cuprinde: un bilanţ. în creştere. Astfel. o situaţie a modificărilor poziţiei financiare. dimpotrivă.produsele obţinute trebuind să fie de performanţe ridicate. politici contabile şi note explicative. Accepţiunea noţiunii de eficienţa se intâlneşte în practică. cu mijloacele materiale şi financiare investite pentru o anumită afacere pe fondul progresului stiintifico-tehnic şi ecologic. Un set de situaţii financiare. performanţele ridicate sunt obţinute prin suprasolicitarea utilajelor şi echipamentelor. precum şi în studiile de specialitate. cu timpul. sporirea producţiei este insoţită de costuri reduse şi profituri mari. (situaţia fluxurilor de trezorerie sau situaţia fluxurilor de fonduri). într-un regim economic. Performanţele ridicate în producţie echivalează cu eficienţa atunci când sunt obţinute în condiţiile unei utilizări raţionale. Mai exact costurile urcă vertiginos şi profiturile scad. rezultatul administrării întreprinderii şi modul de gestionare a resurselor. 6 . rezultate dintre cele mai mari • efecte cât mai mari în raport cu resursele alocate sau consumate. Obiectivul situaţiilor financiare este furnizarea de informaţii referitoare la poziţia financiară. un cont de profit şi pierdere. Câştigul obţinut sub forma sporului de produse este anihilat prin pierderile uzurii accentuate premature. cât şi de performanţa managementului în toate sferele activităţii acesteia şi în special în plan economico-financiar. performanţa şi modificările poziţiei financiare. forma de proprietate sau obiectul de activitate. de o deosebită utilitate pentru societate la momentul considerat. Performanţa reprezintă modalitatea superioară de exprimare a competitivităţii unei activitaţi. în esenţă reflectând raportul dintre efecte şi eforturi.

Poziţia financiară a întreprinderii este influenţată de: • • • • Aceste informaţii sunt utile pentru: • • • • Anticiparea capacităţii întreprinderii de a genera numerar Anticiparea nevoilor de creditare. generează informaţii privind capacitatea întreprinderii de a genera numerar sau echivalente ale numerarului. legată în mod direct de evaluarea performanţei. finanţare şi investiţie în perioada de raportare. a şanselor de a primi finanţări în viitor Evaluarea modificărilor potenţiale ale resurselor pe care întreprinderea le va controla în viitor Posibilitatea întreprinderi de a genera fluxuri de trezorerie Resursele economice pe care le controlează Structura sa financiară Lichiditatea si solvabilitatea Capacitatea de adaptare la mediu Informaţii privind modificările poziţiei financiare a întreprinderii sunt utilizate în evaluarea activităţii sale de exploatare. Structurile situaţiilor financiare: • Structurile bilanţului sunt:  Activele  Datoriile şi capitalul propriu • veniturile Structura contului Profit şi Pierdere. sunt cheltuielile şi 7 . Poziţia financiară se determină pe baza informaţiilor din bilanţ.Poziţia financiară. performanţa şi modificările poziţiei financiare. şi performanţa pe baza contului profit şi pierdere.

• Cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice. • Capitalul propriu reprezinta interesul rezidual al acţionarilor în activele unei întreprinderi dupa deducerea tuturor datoriilor sale. altele decât cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor. redevenţe. datoriile şi capitalul propriu. etc. Activele sunt definite astfel: • Un activ reprezintă o resursă controlată de întreprindere. dobânzi. Câştigurile reprezintă creşteri de beneficii economice şi ca urmare prin natura lor nu diferă de venituri. dividende. Venituri Definiţia veniturilor include atât venituri din activitatea curentă cât şi câştiguri din orice alte surse: vânzări. pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor ori creşteri ale datoriilor şi care se concretizează în reduceri ale capitalului propriu. comisioane. chirii. 8 . Definirea elementelor de venituri şi cheltuieli • Veniturile constitiuie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de intrări sau creşteri ale activelor ori descreşteri ale datoriilor. rezultat al unor evenimente trecute şi de la care se aşteaptă să genereze profituri economice viitoare pentru întreprindere • O datorie reprezintă o obligaţie actuală a întreprinderii ce decurge din evenimente prezente şi prin decontarea căreia rezultă o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice.Elemente legate direct de evaluarea poziţiei financiare sunt : activele. şi care se concretizează în creşteri ale capitalului propriu. altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acţionari.

Bazele de evaluare utilizate în situaţiile financiare:  Costul istoric – activele se înregistrează la suma plătită în numerar sau în echivalente de numerar sau la valoarea justă din momentul cumpărării. în cazul în care: • • Este probabil ca orice beneficiu economic viitor să fie asociat să intre sau să iasă din întreprindere Elementul are un cost sau o valoare care poate fi evaluată în mod credibil. nerecunoaşterea acelui element nu poate fi corectată nici prin prezentarea politicilor contabile folosite. care ar trebui plătită daca acelaşi activ sau unul asemănător ar fi achiziţionat în prezent. Un element care corespunde definiţiei unei structuri a situaţiilor financiare trebuie recunoscut.Definiţia cheltuielilor include pierderile precum şi acele cheltuieli generate de activitatea curentă a întreprinderii Recunoaşterea structurilor financiare Recunoaşterea semnifică încorporarea în bilanţ sau în contul Profit şi Pierdere a unui element care îndeplineşte criteriile de recunoaştere. când nu poate fi realizată o estimare rezonabilă. datoriile se înregistrează la valoare neactualizată în numerar sau în echivalente de numerar. nici prin note sau informaţii suplimentare. Evaluarea structurilor situaţiilor financiare este procesul prin care se determină valorile la care structurile financiare vor fi recunoscute în bilanţ şi în contul Profit şi Pierdere. necesară pentru a deconta obligaţiile în prezent  Valoarea realizabilă (de decontare a obligaţiei) 9 . elementul nu va fi recunoscut în bilanţ sau în contul Profit şi Pierdere. datoriile se înregistrează la valoarea ce se aşteaptă a fi plătită pentru a stinge datoriile (impozitul pe profit)  Costul curent – activele se înregistrează la valoarea în numerar sau în echivalente ale numerarului.

se obţine profit dacă valoarea financiară (monetară) a activelor nete la sfârşitul perioadei este mai mare decât valoarea financiară a activelor la  10 .  Datoriile se înregistrează la valoarea lor de decontare – aceasta reprezentând valoarea neactualizată. Activele se înregistrează la valoarea în numerar sau în echivalente ale numerarului care poate fi obţinută în prezent prin vânzarea normală a activelor.  Datoriile se înregistrează la valoarea actualizată a intrarilor şi ieşirilor de numerar. care urmează a fi generata de derularea normală a activităţii întreprinderii. Aceste concepte conduc la: a) Menţinerea capitalului financiar – conform acestui concept. care se aşteaptă să fie recunoscute pentru a deconta datoriile. se foloseşte noţiunea de capital financiar. potrivit cursului normal al afacerilor. care trebuie plătită pentru a achita datoriile potrivit cursului normal al afacerilor Valoarea actualizată  Activele se înregistrează la valoarea actualizată a intrărilor de numerar. Conceptul de capital şi de menţinere a nivelului capitalului Conceptul de capital • • • • • Conform conceptului financiar capitalul este sinonim cu activele nete sau cu capitalul propriu al întreprinderii Conform conceptului fizic capitalul reprezintă capacitatea de producţie a întreprinderii exprimată în unităţi naturale (cantitative) Conceptul de capital fizic se adoptă dacă principala preocupare a utilizatorului situaţiilor financiare este capacitatea de exploatare a întreprinderii Dacă se urmăreşte menţiunea capitalului investit.

Pentru evaluarea capitalului fizic se utilizează costul curent. Motivul acestei atitudini manageriale este unul strict pragmatic .2. o întreprindere şi-a menţinut capitalul daca la sfârşitul perioadei are un capital egal cu cel de la începutul perioadei. accepţiunea largă a eficienţei economice se referă la maximizarea efectelor obţinute în condiţiile minimizării eforturilor. după excluderea oricăror contribuţii din partea proprietarilor în timpul perioadei analizate. între optimul economic şi social. cât mai ales o creştere a rezultatelor. 1. factorul financiar are un rol dominant în procesul de înscriere a eficienţei societăţii pe o traiectorie pulsatorie. eficienţa economică este privită în general ca raportul dintre rezultatele obţinute şi consumul de factori de producţie.începutul perioadei. În condiţiile trecerii la economia concurenţială. orice valoare în plus este considerată profit. uman şi material în acest scop. 11 . Indicatori de exprimare ai performanţei economice Teoria şi practica managerială demonstrează că principalul obiectiv al oricărei organizaţii îl constituie creşterea eficienţei. gradul de rezistenţă la faliment fiind dependent de mobilizarea potenţialului financiar. în aşa fel încât să fie evitate contradicţiile între optimul total şi optimurile parţiale. în timpul perioadei analizate. ceea ce nu presupune o simplă minimizare aritmetică a cheltuielilor.perspectiva falimentului devine un factor care determină analizarea resurselor pentru asigurarea unei dezvoltari raţionale. după ce s-a exclus orice distribuire către proprietari şi orice contribuţie din partea lor. În fapt. Concept viu disputat şi deosebit de complex în semnificaţii. În prezent. iar rentabilitatea devine un adevarat barometru pentru aprecierea stării de sănătate financiară a societăţii. În termeni generali. indică nivelul de fructificare economică şi financiară a capitalului utilizat. b) Menţinerea capitalului fizic – se obţine profit când capacitatea fizică productivă (de exploatare) a întreprinderii la sfârşitul perioadei depăşeşte capacitatea fizică productivă de la începutul perioadei.

etc. prin structură şi conţinut. brut. 7. profitul exerciţiului). . dintre care cele mai importante sunt: A. 4. să reprezinte un instrument util şi performant. 3. cantitativi şi calitativi.În acest context. utilizarea ratelor de rentabilitate (construite după modelul indicatorilor de eficienţă raportând efectul la efort) presupune respectarea unor condiţii de bază: formularea unor rate cât mai caracteristice pentru fenomenul studiat. rată rentabilităţii economice şi rată rentabilităţii financiare. Posesorii de capital sunt direct interesaţi de acest indicator deoarece cu ajutorul ratei rentabilităţii financiare se măsoară eficienţa investiţiilor efectuate. profitul din activitatea financiară. . . 5. Aceştia pot fi grupaţi în mai multe categorii.rezultatul (profitul din exploatare. Măsurarea rezultatelor economice necesită informaţii şi.producţia finită 2.) şi capitalul propriu.valoarea adăugată. asigurarea comparabilităţii ratelor şi interpretarea prudentă a ratelor. rentabilitatea financiară prezintă un interes deosebit. profitul din activitatea excepţională. pe baza acestora. Pentru a raspunde dezideratelor sale. fiind apreciată ca o adevarată productivitate a capitalului. Rentabilitatea este o formă a 12 . Activitatea financiară a societăţii poate fi evaluată prin intermediul a trei categorii de rate ale rentabilităţii: rată rentabilităţii comerciale. elementele de calcul ale rentabilităţii financiare vor fi rezultatele obţinute (profit net. Astfel.pragul de rentabilitate Pragul de rentabilitate : O firmă desfasoară activitate rentabilă atunci când creează profit. funcţiile managementului financiar impun construirea unui sistem de rate ale rentabilităţii care. adică obţine incasări mai mari decât costul total de producţie. calculul unor indicatori parţiali şi finali. profitul curent al exerciţiului.profitul net.profitul fiscal. . 6. Eficienţa economică a oricărei societăţi comerciale poate fi masurată pe baza unor indicatori economico-financiari. . Dintre toate. Indicatori ce reflectă efectele economice (indicatori ai rezultatelor) 1. fizici şi valorici.cifra de afaceri. . .

acesta fiind pragul de rentabilitate. iar rentabilitatea se transformă în pierdere. cheltuielile sunt mai mari decât veniturile 13 . facându-şi loc pierderea. cheltuielile totale sunt egale cu veniturile totale. Sub 400 de bucăţi. iar întreprinzătorul trebuie să urmarească schimbarile care intervin în cei 2 termeni. se poate observa că la nivelul producţiei de 400 de bucăţi.1 Pragul de rentabilitate Nr. Pragul de rentabilitate este dat de egalitatea dintre volumul incasărilor firmei din activitatea depusă şi volumul cheltuielilor efectuate pentru obţinerea încasărilor respective : Venituri=Cheltuieli De la o asemenea egalitate trebuie să pornească activitatea firmei. Crt 1 2 3 4 5 6 Q 100 200 300 400 500 600 CF 40 40 40 40 40 40 CT 78 73 70 69 60 54 VT 32 40 55 69 75 85 Pornind de la tabelul 1. Întreprinzătorii sunt preocupaţi să cunoască pragul de rentabilitate. Frontiera posibilităţilor de producţie permite formularea unor concluzii importante referitoare la problema alegerii în economie şi cea a costului de oportunitate. ceea ce obligă întreprinzătorul să intervină pentru a ameliora starea respectivă Pentru exemplificare.eficienţei ce se concretizează în capacitatea firmei de a utiliza frontiera posibilităţilor de producţie în interes propriu. Un asemenea prag reprezintă punctul dincolo de care nu se mai obţine profit. Cunoaşterea acestui prag minim permite întreprinzătorului să stabilească volumul de producţie (dar şi cel de încasări) de la care firma devine rentabilă .1. deoarece : Creşterea primului termen este profitabilă Creşterea volumlui cheltuielilor constituie un semnal că rentabilitatea încetează. se poate considera: Tabelul 1.

valoare adăugată. . respectiv 500. profit la 1000 lei mijloace fixe)... salariale.productivitatea muncii. excepţionale. B. Indicatori ai eficienţei producţiei (indicatori ai utilizării potenţialului) 1. fixe. La un nivel al producţiei de peste 400 de bucăţi. profit la 1000 lei active circulante de exploatare). înregistrându-se profit pentru societate.înregistrându-se pierdere.rată de eficienţă a mijloacelor fixe (cifră de afaceri.. calitatea producţiei. În figura 1. sortimentul.costurile de producţie pe unitatea de produs. Indicatori ce reflectă eforturile economice (indicatori ai cheltuielilor) 1. directe. 14 . financiare.. pe diferite tipuri de firme. indirecte. veniturile sunt mai mari decât cheltuielile.viteza de rotaţie a activelor circulante. 600. 4. 5. respectiv cifra de afaceri. -cheltuieli de exploatare. variabile.rată de eficienţă a cheltuielilor (cheltuieli totale său grupări la 1000 lei venituri. . 2. reflectând schimbarile ce au loc în costurile şi în volumul.. C.cota de eficienţă a activelor circulante de exploatare (cifră de afaceri. 3. valoare adăugată. din diverse domenii.1 este prezentat nivelul pragului de rentabilitate : 900 800 700 600 500 400 300 200 100 0 Q CF CT VT Pragul de rentabilitate în raport de volumul producţiei şi preţul său are caracter dinamic de la o perioadă la alta. 2. investiţionale etc. materiale.

1. financiară. 2. 2) Indicatori de solvabilitate: 1. Printre cei mai semnificativi indicatori financiari (de bonitate) sunt: 1) Indicatori de lichiditate care arată dacă societatea are sau nu disponibilităţi pentru plata la termen a datoriilor. Rs= Credite pe term mediu si lung Capital propriu O rată de solvabilitate de 35-50% este un indiciu al efortului depus de societate pentru utilizarea corespunzatoare a capitalului propriu.Stocuri Pasive curente Acest coeficient trebuie să fie superior indicelui 1. Indicatori financiari Aceşti indicatori se utilizează în analiza financiară şi permit stabilirea bonităţii societăţii (firmei). 4.). Sg= Active total Pasive total 3. comercială. Solvabilitatea generală (Sg).-rată rentabilităţii sau a profitabilităţii (economică. 2. a capitalurilor etc.6. Solvabilitatea financiară (Sf) : 15 . D. Rată lichidităţii curente (Lc): Lc = Active curente Pasive curente Atunci când coeficientul este mai mare decât 2. Rată de solvabilitate (Rs). Bonitarea exprimă performanţa financiară a agenţilor economici. Rată datoriilor (Rd). exprimă capacitatea unei societăţi de a-şi onora obligaţiile faţă de terţi pe seama activelor sale. el arată o bună lichiditate pentru societate. Rată lichidităţii imediate (Li): Li = Active curente . indică ponderea datoriilor în total active fixe şi circulante. indică ponderea datoriilor pe termen mediu şi lung în capitalurile proprii. Rd= Total datorii x100 Total active Nivelul indicatorului cuprins între 35% şi 40% este satisfacator pentru societate.

Rata autonomiei financiare (Af) : Af= Capital propriu Capital permanent Nivelul normal se află între 50-75%. Durata medie de recuperare a creanţelor (Dmrc) : Dmrc= Decontari totale Vanzari zilnice 5. Durata medie de stocare (Sz) : Sz= Stocuri Vanzari zilnice Cifra de afaceri Active fixe 3. a resurselor materiale şi financiare etc.35-0. Rata de finanţare a activelor circulante (Rfac) : Rfac= Fond de rulment Active circulante Fondul de rulment rezultă din scăderea activelor fixe (imobilizări corporale) din capitalul permanent (capital propriu plus credite pe termen mediu şi lung). a producţiei. reflectă modul în care s-a realizat gestiunea activelor fixe şi circulante. 2.Rotaţia activului total în cifra de afaceri (Ratcca) : 16 .50% arată o pondere Solvabilitatea corespunzătoare a capitalului propriu în cifra de afaceri. 1. 3. 3) Indicatori ai echilibrului financiar 1. a mărfurilor. Viteza de rotaţie a stocurilor (Vrs): Vrs= Cifra de afaceri Stocuri 2. Gradul de îndatorare (Gi) : Gi= Pasive total (datorii) Capital propriu Valoarea subunitară a indicatorului arată că societatea are independenţă financiară. Rotaţia activelor fixe în cifra de afaceri(Rafca): Rafca= 4.Sf = Capital propriu Cifra de afaceri cuprinsă între limitele 0. Indicatori de gestiune.

Rotaţia activelor circulante în cifra de afaceri (Racca) : Racca= Ratele (indicatorii) de rentabilitate 1. Mp= Profit net x100 Cifra de afaceri Profit net x100 Capital propriu 2. Rata rentabilităţii resurselor consumate (Rrrc) : Rrrc= 6. unii întreprinzători îşi restrâng sau chiar abandonează unele activităţi cu profit mai mic şi amplifică sau chiar iniţiază alte activitaţi cu profit mai mare.Ratcca= Cifra de afaceri Activ total Cifra de afaceri Active circulante 6. ramuri şi subramuri în scopul găsirii celor ce oferă cel mai mare avantaj. În acest scop.Analiza economico-financiară a firmei. Rata rentabilităţii economice (Rre) : Rre= Profit net x100 Capital permanent 4. Rata rentabilităţii financiare (Rrf) : Rrf= 3. Rata rentabilităţii activelor totale (Rrat) : Rrat= Profit brut x100 Active totale Profit brut/net x100 Ch aferente cifrei de afaceri 5. Gh. Tribuna Economică. 1 Iosif. 2000 17 . Marja de profit (Mp) . Bucureşti. Rata rentabilităţii generale (Rrg) : Rrg= Profit net x100 Cheltuieli totale Importanţa ratei rentabilităţii1 : Importanţa ratei rentabilităţii pentru societate este deosebit de mare şi se manifesta pe diverse planuri : 1) Rata rentabilităţii favorizează orientarea structurii producţiei pe produse.

3) Rata rentabilităţii contribuie la intărirea interesului întreprinzătorului pentru diferenţierea produselor. Altfel. conjuncturii pieţelor pe care ei acţioneaza. Se trece la o noua civilizaţie a produselor manifestată în sensul perfecţionării parametrilor tehnico-economici şi ecologici. Informaţiile despre performanţa economică şi bonitatea societăţilor pot asigura evitarea riscului şi permit luarea unor decizii corecte.2) Rata rentabilităţii stimulează gestiunea prin utilizarea raţională a resurselor. realiste. Pe baza unui numar mare de indicatori financiari pot fi apreciate laturi diferite ale bonităţii societăţii (performanţa financiară). iar în industria alimentară prin introducerea "alimentelor-servicii". 4) Rata rentabilităţii favorizează segmentarea pieţei şi diferenţierea strategiilor concurenţiale. îmbunătăţirii metodelor de vânzare. de rentabilizare nu dau rezultatele scontate. a organizării şi functionalităţii fluxurilor materiale şi financiare. Falimentul este situaţia prin care sunt indepărtaţi din câmpul acţiunii economice subiecţii necompetitivi. Rentabilitatea este deosebit de importanta. având în centrul acesteia modernizarea conceptului de calitate. Riscul poate proveni din cauza unor factori endogeni (evaluări greşite. Cunoaşterea performanţei economice a societăţii. modernizării design-ului. se poate ajunge la faliment. Planul de afaceri sintetizează numeroase decizii privind activităţile de producţie.) sau din cauze exogene (exterioare). Orice relaţie comercială a societăţii implică un risc. calitatea. În lupta de concurenţă îşi fac loc tot mai mult mijloace moderne cum ar fi: motivaţia. respectiv capacitatea acesteia de a produce un anumit profit. se procedează la lichidarea societăţii falimentare. prin evoluţia propriei activităţi a întreprinzătorilor. În final se poate aprecia capacitatea beneficiara a societăţii. comercializare şi financiare ale firmei. dezvoltării service-ului. ca şi analiza unor informaţii despre bonitatea partenerilor de afaceri. etc pe lângă mijloacele tradiţionale. informaţia. necunoaşterea corectă a potenţialului real propriu etc. Intreprinzatorii îşi intăresc autoritatea în privinţa deciziilor referitoare la cantitatea de produse ce o creeaza. Când măsurile de asanare. ea se poate obţine printr-o gestiune corespunzătoare a activităţii economice. în primul rând din cauza unor reacţii neprevăzute şi necunoscute legate de partenerii de afaceri sau de piaţă. 18 . prin realizarea unor anticipări ştiinţifice. incapabili să se adapteze stărilor mereu schimbatoare ale realităţii economice. stă la baza elaborării programelor de producţie.

Principalele funcţii ale profitului3 sunt: 2 Nicolescu O.1. fondul de rezervă. dar reflectă previziunea managerului.  Speculaţiei comerciale. Modul de utilizare a profitului net reprezintă una din deciziile foarte importante ale conducerii strategice a societăţii. 2003 3 19 . respectiv efortul de conducere care imbină cunoştinţele ştiinţifice cu talent. Profitul – scopul activităţii economice Obţinerea profitului reprezintă scopul oricarui agent economic. Bucureşti. idei pe care cel care conduce societatea le asimilează şi le pune în practică. Editura Economică. care se referă la capacitatea compartimentului de marketing de a organiza şi desfaşura o vânzare de succes a produselor şi serviciilor. 1999 organizatorica. O parte din profitul net stă la baza formării fondurilor principale ale societăţii agricole: fondul de dezvoltare. Editura Economică. Managerii societăţilor agroalimentare stabilesc.-Abordari moderne în managementul şi economia Gheorghe. care diferă de la o perioadă la alta. scurtă sau lungă. de reducere a costurilor care permit reducerea preţului de vânzare pe piaţă la aceeaşi calitate faţă de alţi producători. În condiţiile unui management performant. fondul pentru perfecţionarea salariaţilor. fondul de premiere şi altele. fondul pentru activitaţi social-culturale. Bucureşti.3. El propune o strategie prin care activitatea societăţii pe care o conduce să fie profitabilă. Lung I.  Managementului. Căile de maximizare a profitului în managementul performant sunt stabilite de manageri în funcţie de perioada urmarită. repartizarea profitului net pentru fondurile de dezvoltare a societăţii din partea destinată cointeresării salariaţilor societăţii şi acţionarilor (dividende). artă. reflectată prin ideile managerului său ale specialiştilor. în funcţie de strategia adoptată. pricepere. Ana– Profitul. mai ales pe seama calităţii. şi se referă la:  Căile  Căile de creştere a veniturilor prin creşterea producţiei şi a preţurilor de vânzare. profitul este rezultatul2:  Inovaţiei.

Astfel. b) Funcţia de creştere. C. el generează şi imprimă tuturor participanţilor un spirit de economisire care se transmite de la nivelul conducerii pana la ultimul angajat al societăţii. se confirmă faptul că rentabilitatea este o mărime variabilă în timp şi spaţiu. Eficienţa economică este influenţată de o serie de factori care pot fi clasificaţi după anumite criterii4. ci şi nivelul acesteia permiţând efectuarea de comparaţii şi analize cu perioade precedente ale societăţii. Bucureşti. 1993 20 . c) Funcţia de control asupra activităţii economice a societăţii agricole: profitul reprezintă un barometru. Cap. profitul stimulând iniţiativa economică a proprietarilor şi a managerilor şi contribuind astfel la stimularea producţiei de bunuri agroalimentare şi servicii. După modul cum acţionează în vederea asigurării creşterii eficienţei economice : 1) 4 Factori cu acţiune directă : Rusu. a dezvoltării societăţii. a apariţiei de noi societăţi. . în funcţie de un sistem de factori ce o influenţează şi de care managerul trebuie să ţină seama. indicând nu doar eficienţa.1 Factori de influenţă ai eficienţei economice în societăţile multinaţionale Experienţa economică arată că incasările iniţiale înregistrate din desfacerea bunurilor produse de o firmă nu se ridică la nivelul costurilor totale de producţie. şi anume : I. Editura Expert.a) Funcţia de motivare. firma desfaşurând o activitate nerentabilă până la un anumit punct al volumului de producţie. care pune astfel în evidenţă că profitul net stă la baza creşterii producţiei.II Factorii care influenţează eficienţa economică 2. pentru ca investiţiile au la baza acumulările.Management.

crearea unor condiţii favorabile de muncă şi viaţă. industriei exctractive. Factori economici – includ principalele pârghii economice şi modul de repartizarea a acestora ( preţul. a Perfecţionarea metodelor de conducere. organizare şi Promovarea progresului tehnic Perfecţionarea structurală a activităţii de comerţ capitalului fix utilizat în procesul de producţie programare a producţiei       2) Factori cu acţiune indirectă : Modernizarea activităţii societăţilor situate în ramurile conexe Ridicarea calitaţii materiilor prime Creşterea performanţelor utilajelor realizate de ramurile furnizoare Reorientarea exigenţelor consumatorilor Creşterea gradului de confort şi de civilizaţie a populaţiei II. După caracterul lor : 1. etc.) 21 . muncă Ridicarea nivelului de pregătire profesională a forţei de    Îmbunătăţirea structurală în sensul creşterii calităţii. Factori tehnici – includ măsurile care vizează promovarea progresului tehnic în direcţia creşterii randamentului utilajelor. Factori sociali – constituie elemente dinamice de stimulare a creşterii eficienţei economice (cointeresarea materială. 4. Factori naturali – includ condiţiile de climă. fertilitatea. bagăţia zăcămintelor care prezintă o importanţă deosebită în domeniul forestiere agriculturii. a productivităţii muncii şi a gradului de prelucrare a materiilor prime 2. dobânda ) 3. creditul.

Factori specifici – pentru anumite activitaţi ( îmbunătăţirea structurii progresului tehnic) Fiecare factor de influenţă trebuie analizat şi dimensionat încă în faza de proiectare a activităţii economice pentru a se cunoaşte din acest moment gradul de rentabilitate care să fie urmarit pe toata durata activităţii respective. printre care: A. asanarea activităţilor nerentabile. cunoaşterea şanselor societăţii de a deveni competitivă pe piaţă. de exemplu. La realizarea acestora participă numeroşi factori. promovarea progresului tehnic b.III. din analiza bonităţii şi a previziunilor financiare. din investigarea şi evaluarea stării tehnice a societăţii şi a desfasurarii proceselor tehnologice. În cazul unor şanse reale de redresare economică se elaborează un plan de afaceri detaliat. După sfera de cuprindere: a. care sunt resursele disponibile şi cele ce pot fi atrase. cât şi prin minimizarea efortului depus. 2. Informaţiile necesare în vederea măsurării performanţei economice prezente şi previzibile se obţin din contabilitatea analitică. din bilanţul contabil şi anexele acestuia. Se urmareşte cât va costa pregătirea şi demararea unei activităţi creatoare de bunuri. din analiza realizării prevederilor bugetului de venituri şi cheltuieli. Factori generali – aplicaţi oricărui domeniu de activitate. felul de utilizare al lor. Măsuri care participă la maximizarea efectelor economice: 1) Eficienţa utiliării fondurilor fixe:  Creşterea fiabilităţii fondurilor fixe 22 . din studii de marketing. Factorii care conduc la îmbunatăţirea eficienţei economice în industria alimentara Sporirea performanţei în societăţile alimentare poate fi asigurată atât prin maximizarea efectelor economice. şansele de a-şi relansa şi stabiliza activitatea economică sau de a intra în faliment. Diagnosticarea activităţii tehnico-productive şi economico-financiare se poate face prin măsurarea performanţelor activităţilor şi pe ansamblul societăţii pentru a gasi soluţii ca aceasta să devina competitivă.2. care va fi profitul estimat a se obţine şi pragul minim al rentabilităţii.

Măsuri ce influenţează organizarea conducerii:  la toate nivelurile ierhice ale societăţii Perfecţionarea conducerii  moderne de conducere Introducerea metodelor  informaţional şi a celui decizional Perfecţionarea sistemului  cu mediul exterior 2. Măsuri ce influenţează organizarea producţiei: Perfecţionarea relaţiilor  Introducerea metodelor moderne 23 de . Creşterea numărului muncitorilor direct productivi Creşterea nivelului de calificare a personalului Creşterea timpului disponibil de muncă Cointeresarea morală şi materială a lucratorilor Măsuri care participă la minimizarea efortului necesar creşterii eficienţei: 1.   Creşterea ponderii fondurilor fixe active Folosirea intensivă şi extensivă a fondurilor fixe Modernizarea şi automatizarea unor procese tehnologice 2) Măsuri ce influenţează folosirea obiectelor muncii: o Reducerea consumurilor specifice o Creşterea gradului de prelucrare a materiilor prime o Aprovizionarea ritmică cu materii prime şi materiale o Reducerea deşeurilor şi eliminarea rebuturilor o Optimizarea mărimii stocurilor o Modernizarea structurii producţiei 3) Măsuri ce influenţează folosirea forţei de muncă: • • • • B.

 Producerea.1 Obiectul de activitate Conform actului constitutiv al S. 24 .1.S.C. “M.  Prepararea de produse de catering specifice şi vanzarea acestora la bordul mijloacelor de transport aeriene române şi străine. “M.1 Descrierea societăţii 3. Societatea are intocmit un statut propriu.L.S.R. lansare urmărire producţiei  Perfecţionarea tehnologiilor de calitate şi introducerea de tehnologii moderne  transportului intern  organizării şi desfaşurării controlului tehnic de calitate Perfecţionarea Modernizarea şi a Capitolul III Prezentarea modalităţilor de evaluare a performanţelor la S. 3.  Producerea şi vânzarea de produse de panificaţie şi pentru alimentaţia publică. comercializarea de produse alimentare în restaurante şi alte unităţi comerciale.F.” S. comercializarea en-gross şi en-detail de legume-fructe şi produse alimentare.F. potrivit căruia are ca obiect de activitate:  Activitaţi de catering.C.L.. programare. activitatea principală a societăţii este realizarea de produse din carne.  Producerea.” S.R.pregătire.

2009 avea 150 salariaţi.1. TAROM detinând doar 30.2 Capitalul social Capitalul social subscris de acţionari este de 3. în întregime subscrise de acţionari. Producţia industriala specifica obiectului de activitate.L. 3.R. acţiuni 21324 1668 1 177 10330 33500 Nr. cu capital româno-olandez.F.1. cu 63.1.84% 3.” S. reprezentat de 33.crt 1 2 3 4 5 Societatea Wakom Holding Aeroportul International Henri Coandă Bucureşti Albert Abela Holding Abela Enterprises Limited TAROM TOTAL Valoarea (mii lei) 2132400 166800 100 17700 1033000 3350000 Ponderea 63.500 acţiuni egale şi indivizibile. având ca obiect principal de activitate activităţile de catering.C. capitalul majoritar aparţine holdingului olandez.  Aprovizionarea şi comercializarea echipamentelor de catering. se ocupă cu realizarea meniurilor pentru cursele companiilor aeriene interne 25 .65% din numărul total de acţiuni.1 Capitalul social subscris şi varsat Nr.84% din numărul acestora. Partea productivă se împarte în bucătărie rece. clienţii şi concurenţii S.S. Administrator şi director general al Societăţii este Dan Minulescu. împărţiţi în sectorul direct productiv şi în cel administrativ.3 Furnizorii. “M.5% 30.350 mii lei. Tabelul 3. Wakom Holding. bucătărie caldă şi patiserie-cofetărie. Societatea comerciala este mixtă. la data de 31.65% 5% 0. fiecare cu o valoare nominală de 100 lei.12. În subordinea sa.01% 0. După cum se poate observa in tabelul 3.

produsele şi cantităţile respective. ca principal furnizor de servicii (apa. Dintre concurenţii ce desfaşoară activităţi de catering de acest fel pot fi amintiţi: o Bucharest Marriott Grand Hotel 26 .şi internaţionale.F.S. furnizate de o multitudine de firme din industria alimentară. termenele de livrare.F. Pentru realizarea acestor meniuri. În contractele economice încheiate sunt stabilite: destinatarii. sarcinile societăţii cuprind şi probleme legate de formarea lotului de livrarea către beneficiari. Datorită unui numar destul de redus de clienţi pe care îi are în prezent firma. se pot asigura servicii de catering prin consumabile.” S.). pot fi urmariţi în anexa numarul 2. acolo unde este posibil. de asortarea lor. gradinite. şcoli şi chiar în spitale. ducând ulterior la creşterea performanţei economice şi. de ambalare şi de expedierea lor către clienţi.S. se foloseşte o gamă diversă de produse alimentare dar şi băuturi alcoolice şi nealcoolice. În ceea ce priveşte cateringul industrial. În spitale. concurenţă există şi este destul de puternică. a profitului. este practic inexistentă pentru companiile aeriene. Presiunea concurenţiala asupra S.C.C. Desfacerea produselor alimentare prin intermediul pieţei reprezintă actul final al activităţii societăţii. se urmareşte atragerea altor categorii de potenţiali clienţi printr-o politică de promovare intensă şi prin introducerea de noi servicii.L. pentru pacienţi.R. Cei mai importanti furnizori ai societatii pot fi analizaţi în anexa numarul 1. este Aeroportul Internaţional Henri Coandă. “M. implicit. refacerea fondurilor economice consumate. De modul de organizare al desfacerii depinde satisfacerea necesităţilor clienţilor cu produsele de care au nevoie. modul de ambalare şi formele necesare pentru expedierea produselor alimentare. În domeniul desfacerii produselor. institutii. Pentru perioada urmatoare se urmareşte implementarea activitaţilor de catering industrial în cadrul unor societăţi importante. energie electrica.R.L. “M.” S. Pe langă furnizorii de produse alimentare. sau servicii tip restaurant desfasurate în interiorul spitalelor. spatiu. etc. care ulterior sunt aruncate. Clientii S. nivelul cheltuielilor ocazionate de procesul circulaţiei produselor de la producător la consumator.

la companiile indiene nu se servesc meniurile pe bază de carne de vită. În cazul achiziţionării de astfel de maşini. Astfel. dar le lipsesc utilajele. aceste societăţi ar constitui un adevarat pericol. respectând tradiţiile culinare ale acestora. În ceea ce priveşte preţurile meniurilor. meniurile au fost înlocuite cu simple sandwich-uri pentru a se elimina costul realizării meniurilor pentru o perioadă scurtă de timp. la companiile aeriene arabe nu se servesc meniuri pe bază de carne de porc şi nici băuturi alcoolice. 3. oriunde ar fie. De accea şi societăţile de catering trebuie să se adapteze la cultura diferitelor popoare. pe cursele care durează mai puţin de 60 minute. în special după anul 2008. Specificul meniurilor internaţionale Este un lucru pretutindeni cunoscut că diferitele popoare au specificul lor culinar. După această dată. scăzând totodată şi numărul comenzilor din partea companiilor aeriene. pentru toate societăţile de 27 . maşinile necesare urcării meniurilor până la nivelul avioanelor. de care nu se despart. Trebuie respectate toate dorinţele pasagerilor. numărul pasagerilor s-a redus semnificativ. pentru a nu se ivi probleme neplacute datorită tradiţiilor interculturale.o o o o o o Bumerang Pizza Casa Ţărănească Restaurant Cramă Pui de Urs Stefany’s Pizza Trocadero Yin – Yang Societăţi de catering există în România. în ceea ce priveşte meniul.1.4. acestea au scăzut. Tot referitor la meniuri. Aşa se face că la cumpărarea biletelor de avion se ataşează un formular în care pasagerul este întrebat de preferinţele sale în domeniul culinar.

după cum se poate observa în tabelul 3.1%.2 Evolutia indicatorilor rezultatelor .816 0 4. numărul pasagerilor diminuânduse şi totodată şi volumul producţiei realizate. Crt 1 2 3 4 5 6 7 Denumire Cifra de afaceri Rezultatul din exploatare Rezultatul financiar Rezultatul curent Rezultatul excepţional Rezultatul brut Rezultatul net 2006 24. iar în 2008 a scăzut cu doar 0.475 3. Cifra de afaceri a avut o variaţie oscilantă.2.768 48 4.227 0 5.716 2007 22.586 28 .128 6. Astfel.catering din întreaga lume.114 0 6. Această modificare s-a datorat. Tabelul 3.013 102 6. în cazul societăţii analizate. a scăzut cu 7% faţă de 2006. în mare masură evenimentelor din 2008.114 4.331 0 6.491 0 5. în anul 2007.399 91 5. incasările acestor societăţi au fost reduse considerabil pentru o bună perioadă de timp.764 4.491 4. 3.345 2009 28.414 2008 24. cu numărul de meniuri. însă în 2009 a crescut cu 15%.428 5. Aceasta se obţine prin îmulţirea preţului de vânzare cu cantitatea vândută.mii lei - Nr.2 Analiza indicatorilor de rezultate şi de eficienţa economică Din indicatorii rezultatelor fac parte:     Cifra de afaceri Rezultatul Profitul net Pragul de rentabilitate În continuare se analizează evoluţia acestora de-a lungul celor 4 ani.443 6. Cifra de afaceri reprezintă veniturile încasate de societate în urma vânzării produselor sau prestării serviciilor.972 4.

iar în 2008 cu 481 mii lei. astfel: 7000 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 o 2006 2007 Ani 2008 2009 Rezultat din exploatare Rezultat financiar Rezultat excepţional Fig. rezultatul curent a scăzut cu 21%. obţinut ca diferenţa între veniturile totale şi cheltuielile totale. ca atare rezultatul excepţional este 0. datorită inexistenţei rezultatului financiar. Rezultatele de exploatare. În ultimii trei ani nu s-au înregistrat nici venituri excepţionale şi nici cheltuieli excepţionale. În 2007 faţă de 2006.497 mii lei.1 Evoluţia rezultatelor societăţii Rezultatul brut. este reprezentat de profit. este reprezentat de profit. a fost în anul 2006 acelaşi cu cel din exploatare. 3. faţă de acelaşi an 2006. Cu toate că s-au înregistrat fluctuaţii se poate observa că veniturile din exploatare sunt mai mari decât cheltuielile. 29 . În 2009 a crescut cu 142 mii lei faţă de 2006. Rezultatul curent obţinut din însumarea celui din exploatare cu cel financiar. iar în 2008 cu 12%. drept dovadă că societatea desfasoară o activitate profitabilă.Rezultatul din exploatare. obţinut ca diferenţă între veniturile din exploatare şi cheltuielile din exploatare. financiare. în 2007 şi 2008 mai mic decât cel din primul an. însă în 2009 a cunoscut o evoluţie ascendentă. excepţionale sunt prezentate grafic. În 2007 a scăzut cu 1. În 2009 a scăzut cu 2% faţă de 2006.

215 30 . Acest lucru poate fi observat în tabelul 3.2.3.414 Rezultat net 5.972 4.411 2008 19.716 4.mii lei - 2006 18.475 3. veniturile au fost mai mari decât cheltuielile.491 6. 3.Rezultat brut 7000 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 2006 2007 5.345 4.3 Cheltuieli totale VA L O R I 4. În situatia societăţii analizate. Dinamica profitului brut şi a celui net se poate observa în figura 3. Pragul de rentabilitate este dat de egalitatea dintre volumul incasărilor firmei din activitatea depusă şi volumul cheltuielilor efectuate pentru obţinerea încasărilor respective.818 2007 18.944 2009 20. societatea înregistrând profit. Creşterea faţă de anul 2007 s-a datorat în principal redresării numarului curselor şi creşterii numărului de pasageri. în care sunt reprezentati cei doi indicatori ai efectelor. Tabelul 3.2 Dinamica rezultatului brut şi a celui net La sfarşitul exerciţiului financiar se calculează profitul net în urma plăţii Analiza cheltuielilor şi a veniturilor . Acesta s-a diminuat în anul 2007 cu 28% faţă de 2006. Tot ceea ce depăşeşte pragul de rentabilitate reprezintă profit pentru societate. În anul 2009 a scăzut cu 3% faţă de 2006.115 impozitului pe profit. în toţi cei 4 ani. iar ceea ce este sub acest prag este reprezentat de pierdere.586 2008 Ani 2009 Fig. iar în anul 2008 cu 8% faţă de acelaşi an.

unele dintre companiile aeriene.012 3. de asemenea şi restaurantele din cadrul Aeroportului Internaţional Henri Coanda. etc).790 22. a gradului de valorificare a materiilor prime.  Tendinţe privind posibilitatea de asigurare cu materii prime şi materiale agroalimentare. care reprezintă prognoza aprovizionării. au renunţat la serviciile furnizate de societatea de catering si anume cele care efectuează curse pe durate mai mici de 2 ore. perioade de livrare. dacă nu se iau măsurile necesare de creştere. Deţine.  Perspectiva de perfecţionare a procedeelor tehnologice. reprezintă o condiţie principală a reuşitelor ulterioare. sortimente. În cadrul aeroportului societatea deţine monopol în ceea ce priveşte furnizarea platourilor cu mâncare.435 25. Drept urmare.1 Prognoza dezvoltarii Stabilirea raţională şi din timp a viitorului societăţii. Însă.3.885 25. care reprezintă prognoza desfacerii.3 Căi de creştere a performanţei economice adoptate de societate Societatea îşi desfaşoară activitatea în principal din urma serviciilor furnizate pentru companiile aeriene. în dorinţa diminuării costurilor. condiţii de transport şi păstrare. etc. Aspectele principale ale activităţii de prognoza sunt:  Evaluarea cererii de consum în viitor la produsele alimentare şi modul în care se cere asigurarea acestora (cantităţi. reprezentând prognoza dezvoltării şi a cercetării industriei alimentare. a metodelor şi echipamentelor de fabricare a produselor.Venituri totale 24. veniturile societăţii vor urma un trend descendent. 31 . 3. pe care desfaşurarea viitoare a evenimentelor să o confirme în mare parte. fundamentarea acestuia pe elemente realiste. interpretate şi prelucrate prin metode ştiinţifice.

numărul de ani 32 . gradiniţe sau chiar spitale.147.440 1. De exemplu. şcoli. Pornind de la producţia totală prezentată în tabelul 3.4 se poate prognoza producţia pentru anii următori. preţuri de vânzare. randamente.682 1. însemnând realizarea de meniuri pentru diferite firme.3. consumuri. ar putea presta activităţi de catering industrial. capacitatea de producţie este de 5000 porţii/zi.2 Căile de creştere a performanţei economice În vederea creşterii veniturilor. În prezent.214 1.397. nivelul cheltuielilor. societatea poate acţiona prin urmatoarele modalităţi:  Diversificarea domeniului de activitate prin pătrunderea pe noi pieţe.4 Producţia totală în perioadă 2006 -2009 Anii 2006 2007 2008 2009 Producţia totala 1.247. Modificările ce decurg din schimbarile ce vor interveni pe diferite planuri asupra indicatorilor economici ai producţiei alimentare (niveluri de productivitate.030. institutii.  Creşterea producţiei în vederea acoperirii capacităţii de producţie.779 Prognozarea producţiei pentru următorii ani se poate realiza folosind metoda sporului mediu: ∆= yn − y0 n −1 Yn – producţia ultimului an Y0 – producţia primului an n. etc) care formează prognoza economică a industriei alimentare. producându-se doar 3800 porţii/zi. Tabelul 3. 3.

779+ (7-1)*83.648.397.682 1. conform valorilor de mai sus: Tabelul 3.648. reprezentate grafic în figura 3.779 33 . s-au obţinut urmatoarele valori.397.521=1.815.247.898.779+ (6-1)*83. în anii 2010.344/365= 4.481 porţii/luna 12 116481 = 3.779+ (4-1)*83.500 porţii/zi.731. 2011.387 porţii Y2013 = 1.397.5 Evolutia producţiei viitoare Anii 2006 2007 2008 2009 Producţia totala 1.214 1.521 porţii de la un an la celalalt. iar in 2010: 1.147.909 porţii După cum se poate observa.779+ (5-1)*83.030.5 poate fi urmarită evoluţia viitoare a producţiei.397. Cu toate că producţia totală a crescut.521=1.344 porţii Y2011 = 1.521=1. Acţionarul majoritar urmeaza a investi în România in baza de mijloace fixe existenta in societatea românească.882 porţii/zi . utilaje provenite din Olanda. În tabelul 3. capacitatea de producţie de 5000 porţii/zi nu este valorificată la maxim: An 2009: 1397779 = 116. 2012 şi 2013 producţia va intra pe un trend crescator.521 porţii 4 −1 3 Yk = yn + (k-1) ∆ În urma calculării sporului mediu al producţiei.521=1.397.3: Y2010 = 1.∆= 1397779 − 1147214 250565 = = 83. 30 Acest spor de producţie urmează a fi realizat ca urmarea a intorucerii de noi utilaje.440 1.866 porţii Y2012 = 1. cu o dinamică de 83.

creşterea rentabilităţii.866 1. realizarea de sisteme de grade diferite de complexitate şi creşterea prelucrării automate a informaţiilor. promovarea noilor tehnologii. automatizarea. Robotizarea. 34 .000. promovarea noilor tehnologii. automatizarea reprezintă coordonate ale progresului tehnic contemporan.000.815.779 1. pot fi enumerate : robotizarea.000 500.815.344 1.648.247.387 1.000 1. se pot elimina timpii morţi şi se poate asigura continuitatea procesului de producţie.030.648. deoarece se obţin sporuri de producţie mai mari cu aceleaşi cheltuieli.440 1. pregătirea şi perfecţionarea resurselor umane. porţii 1.731. Acestea atrag sporirea producţiei şi implicit a productivităţii.682 1. 3. Acest lucru se poate realiza prin combinarea sistemelor informatice cu cele electronice.731. Prin pătrunderea ştiinţei şi a cercetării ştiinţifice în toate activităţile se poate creşte nivelul ritmului etapelor. robotizarea proceselor de producţie de grade diferite.898. 1.909 Producţia totală 2. perfecţionarea organizării producţiei şi a muncii.3 : Evoluţia producţiei Producţia prognozată Dintre căile cele mai importante de creştere a productivităţii.397.000 Nr.500. în condiţiile obţinerii unor produse de calitate superioară.866 1. În aceasta privintă o mare influenţă o are introducerea de linii automatizate. înnoirea tehnologiilor de producţie.2010 2011 2012 2013 1.898.387 1.147.909 1.000 0 2006 2007 2008 2009 Anii 2010 2011 2012 2013 1.344 1. realizarea de economii.214 Producţia realizată Fig.

Pregătirea şi perfecţionarea resurselor umane are efecte de lungă durată.2. se urmăreşte dacă participanţii au dobândit cunoştinţele prezentate. organizarea timpului de lucru şi a locurilor de muncă. creşterea disponibilităţii faţă de societate. Perfecţionarea organizării producţiei şi a muncii reprezintă un proces complex. normarea muncii. cât şi receptivitatea. cu caracter dinamic şi de continuitate realizat de managerii de producţie. folosirea raţională şi incărcarea optimă a mijloacelor de producţie. Formarea profesională şi perfecţionarea continuă reprezintă calea principală de autovalorificare şi dezvoltare a factorului uman. imbunătătirea activităţii de reparaţie şi întreţinere. iar ca un cuvânt definitor. ducând la o sporire a acesteia cu 15-20%. Dependente de acestea sunt viteza de adaptare la nou. acesta ar trebui să fie ″ performanţa″ . Presupune adoptarea unui set de măsuri organizatorice cu privire la desfăşurarea procesului de muncă. care se resimt pe termen lung pe mai multe planuri. Studiile de economie au pus în evidenţă contribuţia importanţei pe care pregătirea şi perfecţionarea personalului o au la creşterea producţiei. executarea sarcinilor să fie mai bună. Ca urmare a parcurgerii unui proces de pregătire. 3. personalul mai capabil în realizarea sarcinilor primite dobandeşte noi abilităţi. randamentul în muncă al celor ce au participat ar trebui să crească. Îmbunătăţirea organizării muncii se poate realiza prin cooperarea în producţie. Asigurarea unor fluxuri continue de fabricaţie. În urma participării la programul de perfecţionare. îmbunătăţirea calităţii produselor. Înnoirea tehnologiilor de producţie urmăreşte creşterea capacităţilor de producţie existente prin îmbunătăţirea parametrilor tehnico-funcţionali. în vederea reducerii consumului de materii prime şi energie. de valorificare superioară a potenţialului creativ şi anticipativ al omului. perfecţionarea activităţii de transport intern şi depozitare reprezintă doar câteva dintre metodele de perfecţionare a producţiei. sincronizarea efectuării în timp a diferitelor operaţiuni. Efectele directe ale pregătirii personalului sunt observate în creşterea productivităţii. prin care se urmăreşte utilizarea maximă a factorilor de producţie. concentrându-se şi descoperirile ştiinţei şi ale progresului tehnic în vederea sporirii calitative. cantitative şi structurale a producţiei. toate acestea putând conduce la reducerea volumului de muncă. creşterii vitezei de lucru şi ridicării 35 . Pe baza activităţii de perfecţionare. 4. precum şi reintegrarea rapidă a resurselor umane în alte activităţi.

pe care o dezvoltă şi o reînnoieşte.024= 21882 Tabelul 3. Cheltuielile se pot prognoza pe baza celor înregistrate în anii anteriori.gradului de siguranţă în exploatare. Modernizarea bazei tehnico-materiale porneşte de la una deja existentă.3. pe când construirea de noi capacitaţi porneşte de la 0. Pe baza cheltuielilor efectuate în anii precedenţi prognozării. folosind metoda ritmului mediu sau a indicelui mediu. R= Chn − Ch0 100 ∗ Ch0 n 20215 − 18818 100 ∗ = 1. Întreaga metodologie a calculului cheltuielilor pe baza metodei indicelui mediu este prezentată mai jos.02 Ch2010 = Ch2009 ∗ I = 20215*1.6 Prognozarea cheltuielilor de producţie -mii leiAnii Cheltuieli totale 36 . pe când. societatea şi-a sporit atât cheltuielile cât şi veniturile. Aceasta reclamă investiţii substanţiale pe care societatea trebuie să le facă.3 Efectele metodelor de creştere a performanţei societăţii Drept urmare a creşterii producţiei.86 18818 4 R 100 R2009 = Indicele mediu poate fi obţinut după formula : I = 1+ I = 1+0. influenţând direct elementele care realizează direct producţia. am ales folosirea metodei indicelui mediu. în cazul în care se doreşte înnoirea capacităţii de producţie.018=1.023=21453 Ch2013 = Ch2009 ∗ I4 = 20215*1. aceasta se va realiza într-o perioadă scurtă de timp cu concursul noilor cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii. 3.022=21032 Ch2012 = Ch2009 ∗ I3 = 20215*1. Modernizarea se axează în special pe parteă activă a utilajului.02 = 20620 Ch2011 = Ch2009 ∗ I2 = 20215*1.018 = 1.

247.440 1.032 21.839 20. Urmează a fi importate utilaje ce vor duce la un consum mai mic de energie.81 17.030.90 14. prin raportarea cheltuielilor la producţia totală.453 21.62 37 . portii) 1.882 Aşa cum se poate observa din tabelul de mai sus. modernizare ce necesită investiţii. estimată pe baza metodei sporului mediu.779 Cost de producţie (lei) 15. in România. investiţii pe care acţionarul olandez le-a implementat aici.147. reducere datorată în mare parte creşterii producţiei mult mai rapide decât creşterea costurilor.7.434 Producţia totală (nr. faţă de primii patru ani. cheltuielile totale au avut o evoluţie crescătoare în cei 4 ani.998 19. La această creştere a cheltuielilor a contribuit şi angajarea unor persoane calificate pentru a lucra cu noile utilaje.214 1. am putut afla costul de producţie.7 Situaţia comparativă a costului de producţie în perioada prognozată faţă de perioadă actuală Anii 2006 2007 2008 2009 Cheltuieli (mii lei) 18. Cheluielile totale vor creşte datorită modernizării bazei tehnico-materiale. ducând la diminuare a numarului de salariaţi. însă. Costurile de producţie s-au redus considerabil. Tabelul 3.682 1. costul de producţie va avea urmatoarele valori.620 21.2010 2011 2012 2013 20.46 15. prezentate în tabelul 3.137 17.397. La creşterea cheltuielior s-au adaugat investiţiile pe care societatea a trebuit să le facă. la o creştere a producţiei realizate si a vitezei de lucru. Costul de producţie : Cunoscându-se atât cheltuielile cât şi producţia totală. În acest caz.

898.26 19.344 1.909 12.882 1.435 30.909 Preţ de vânzare 21.8 Veniturile şi preţul de vanzare Anii 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Venituri 24.440 1.387 1.715 Producţia totală 1.885 25.53 19.030.815.731.22 19.247.20 20.898.8.61 22.39 21.387 1.14 11.032 21.214 1.620 21.866 1.453 21.147. datorită nivelului inflaţiei şi altor variabile care pot influenţa veniturile făcându-se doar o estimare. Veniturile şi preţurile de vânzare sunt prezentate în tabelul 3.344 1.689 33.648.648.99 19.740 31.779 1.52 Preţul de vânzare : Veniturile obţinute în anii următori 2010. Tabelul 3.51 12.397.815. 2012 şi 2013.33 38 .2010 2011 2012 2013 20.731.82 11.682 1.815 34. nu pot fi cunoscute.958 36. 2011.790 22. pe baza celor actuale.866 1.

faţă de anul 2009.4 5.8 4.8 lei/portie la 4. Aceasta evoluţie a preţului de vânzare se datorează în mare parte creşterii veniturilor într-un ritm mai încet decât creşte producţia. Profitul unitar.00 7.22 lei/porţie. iar în următorii ani va creşte până la 7.6 7. obţinut ca diferenţă între preţul de vânzare şi costul de producţie poate fi urmărit în figura 3.5 lei/porţie.8lei/porţie.7 4.4. iar cele pentru spitale.7 7. Meniurile destinate acestui segment de piaţă vor fi diferite faţă de cele destinate firmelor şi companiilor aeriene. În primii 3 ani a scăzut de la 5.00 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 Fig. 3. dată de evoluţia preţului de vânzare.00 1.Preţurile de vânzare sunt diferite. Profit unitar 9.4 7.00 8.37 lei/porţie. 39 . urmând să scadă în următorii 3 ani la aproximativ 19. Cele destinate catering-ului industrial pentru companiile aeriene sunt asemănătoare cu cele din perioada 2006-2009. Profitul unitar are o evoluţie oscilantă. În anul următor prognozei preţul de vânzare va scădea la 19. Preţul de vânzare va înregistra evoluţii oscilante în perioada prognozată.5 6.8 0.00 3.00 7. gradiniţe şi creşe vor avea un alt nivel.00 6.00 2.00 5.4 Profitul unitar.00 4.

9 Nivelul productivităţii muncii Anii 2010 2011 2012 2013 Producţie totala (nr portii) 1. calificarea personalului  Organizarea raţională a proceselor de muncă.815. va ajunge de la 150 cât sunt în prezent.45 Se poate observa că productivitatea muncii va creşte. urmând să se menţină constant în perioada 2011-2012 şi chiar să scadă în anul 2013. în general. În acest caz. 40 . numărul de personal direct productiv nu va mai fi atât de mare. la 250 în 2010 şi 280 în anul 2011.731.344 1. dintre care cei mai importanţi sunt :  Nivelul producţiei ce urmeaza a fi obţinută  Cunoştintele şi. Însă.909 Nr salariati (persoane) 250 280 300 350 Productivitate (portii/pers) 6593.Productivitatea muncii : Pentru a creşte producţia. concomitent cu crearea unui regim raţional de muncă  Modul în care este folosit timpul disponibil de lucru  Condiţiile tehnice în care se realizează producţia. urmează a spori atât numărul de salariaţi cât şi resursele financiare necesare investiţiilor în mijloace fixe.866 1.648.24 6051. datorită fluctuaţiei numărului de salariaţi. ca urmare a implementării unor tehnici moderne. pentru a folosi potenţialul productiv al personalului.387 1. productivitatea de 5000 porţii/zi va fi atinsă şi chiar depăşită. productivitatea va fi (tabelul 3. Folosind utilajele performante pe care holdingul olandez le-a dat în folosinţă anul trecut. 300 în 2012 şi 350 în anul 2013.38 6185. numarul de salariati.898. Necesarul de personal al societăţii depinde de numeroşi factori.9): Tabelul 3. Astfel.29 5425.

• Structura managerială este corespunzator organizată pe niveluri ierarhice. raportându-se periodic rezultatele înregistrate • Forţa de muncă are un nivel corespunzator de calificare.” S. foarte important în creşterea competitivităţii societăţii. se pot observa urmatoarele: • Societatea dispune de construcţii adecvate desfăşurării procesului de producţie. “M. 41 .. • Organizarea structurală a conducerii este adecvata cu mărimea şi complexitatea societăţii.L.R. fiind în conformitate cu legislaţia în vigoare. fiind foarte bine structurată. • Furnizorii societăţii sunt din domenii diverse de activitate.C.CONCLUZII SI PROPUNERI În urma analizării activităţii S.S. reuşind să asigure toate necesităţile societăţii comerciale. • Se remarcă o bună organizare a activităţii precum şi realizarea unui climat favorabil muncii în echipă. precum şi de toate utilităţile necesare.F. • Se menţine permanent legătura cu acţionarul principal.

• • Profitul net a înregistrat o evoluţie in scadere în anul 2007-2008. BIBLIOGRAFIE 42 . pentru ca apoi să urmeze un trend crescator.  Adoptarea unei politici de marketing agresive prin reclame în revistele de specialitate şi panotaj exterior.  Investitii noi in conformitate cu noua gama de sortimente. ca urmare a creşterii profitului.  Creşterea nivelului de producţie la capacitatea de producţie maximă existentă. Referitor la măsurile pe care societatea ar trebui să le adopte în viitor. exprimând performanţa pe care o realizează societatea în perioadă analizată. acestea pot fi:  Dezvoltarea compartimentului de marketing existent. • Ratele rentabilităţii au înregistrat evoluţii crescătoare în anul 2009.  Introducerea în producţie a unei game sortimentale care să se adreseze unei noi categorii de consumatori.

Bucureşti. . Gheorghe.manual universitar.Revista Capital. Colecţia 2005-2008. Lung I. Ana 3.. Bucureşti.L. Bucureşti. Nicolescu O.Abordări moderne în managementul şi economia organizatorică. xx . Gavrilă I. – Profitul. Rusu. – Economie . 1999. Anexa 1: Cei mai importanţi furnizori ai SC “M.macromex.Analiza economico-financiară a firmei. C. 1999.R. Gh 4. Iosif. 2. Ciucur D. . Tribuna Economică. xx 7. Editura Economică. 5.www.Management. sunt: ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ Agroalim Angst Best Brau-Union Caroli Coca-Cola Danone Dorna Excelent Heidi 43 . Editura Expert. Editura Economică.F. 2000. . 2003. . Editura Economică. 6. Bucureşti.” S. 1993. Bucureşti.S.com.1.

T.S.R.⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ Ifantis Indlacto J.I Les Gastronomes Moara Loulis Overseas Parma Patiseriile Ana Selgros Suprem .L.” S.Gourmet Vincon Anexa 2: Cei mai importanti clienţi ai SC “M.F. sunt:  TAROM – principalul client  Majoritatea companiilor aeriene straine      LUFTANSA (Germania) BRITISH AIRWAYS (Marea Britanie) ALITALIA (Italia) AIRFRANCE (Franţa) TURKISH AIR (Turcia)  Companii care contracteaza mai puţine meniuri 44 .

care efectueaza curse ocazionale Printre cei mai mari clienti ai diviziei de catering industrial se numără:      Orange Ilbau Compaq Microsoft Tornado Systems 45 .     KLM (Olanda) SWISS AIR (Elveţia) MALEV (Bulgaria) CSA (Cehia) ROMAVIA (România)  Companii accidentale .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful