Sunteți pe pagina 1din 129
Pas SERBAN PAPACOSTEA GENEZA STATULUI IN EVUL MEDIU ROMANESC Studii eritice Lele EDITURA DACIA CLUE-NAPOCA, 1988 ator feta seman 2 © intron documentars n iatry emer Madore & Insemeeres To Momne wa bones romani dn rancvenia; 1 tncepunrl ste, mobanense. Coniderai pe margnes wna aver Qneepatart pelt comerite THe Remdneys $i Moliows (ects Intrgist t eutnantre, We irc & romnnlor in eval medi to Conn smarts Toma i eve nia ae etait internationale i rishi buena Eutopel In seiite XIVAV 2p cuVINT INAINTE egy it tt Stl ee et ute ot Ser ei tone at eee ae fel al ce Sait teers do ae Se ln dead a age ae iar Sn 3% Mate irs cory om pel SS Seal not ana eek Sate Cet tae ectuin wt comin mei wa is SE aa eee ede i etal ebort Se ta gaa gt Siri on a uy al i yal da ae Peden ities at cba ely vrs ta tena ota eth ae Sa Srl See, ils is age eee at tne oa eset ee Saas ee nan ima ts tii os ig les ty ge rae Mee gt i lr tp eee ee RICO ma, eae Sn tae, ata et pS a i a oa ‘ost oop inte oa en pute 5 ‘unfornats Miran Costin, care a ingstes cit de primes ete pentru 0 CStectstae ste eujundatteeyiSn cnhnereeal nestor Con- ‘Santin Cantanttino, care © iontfcnt cn Mortal daa seoae oct re ‘ut cin sprapataa itr, Dintre Cantey are a pus aefoune toate ‘Snursed"eruages nema sle pontra a ipl sees fen Gngene ex Tigo eave i Incluia. La renea for, cant" toriograiet roman ate sul informatics evs tor septa curse Ia tecutal mat Indepartar of poporlat non 9 in tnenelereasttelor sae. Ean ext ‘Pl fe are tortgrofia eontemporand me treba it de itr Fe tinge reinnorren documenta, tnteleperee mal cuprincttoare a clon romness din vremen inémeur sine di coretarea Tar tm onesinnle de tarde generale sora le opartin H din desprinderen cov ‘tlatllor tise destinele civescor fragments police le poporat ro: Inn in prooceal comttaird ard Romane! Moldove, Na set timetable direct avind ta foja exempl color mai ssid pede ‘esol tn ocet domentu de corcetae we - “a's irecut. pe care Woreroash, sina trict o permanent enim top orc ad deen pane eae ferpretares jopscor, ir acti, ia rind ey atrege reine interpre taelor: Cnsitaren'esjientectbie te tnerpetare stu naar et erste de fa un statu Ina on tnele anpcte Specie, Armonteares for Bota realize sper inte inerare de oncomblu Eonmarats chert fe Serine ma nar de aa ‘Stl cuprine aestvolum se refer precdee fa fara avon sta a proces de constitute tatelor romney st omume tae don Sumatole scott iV, ind se delenit fimstete lor serra tae dome pt clnd Cxstnja lor de sine stator @ fort conseraté prin tas tape patie 1 Blrcens corespunsatoae. Crees seus urares, im Gxotbren for isons, uncle dine realeite pice, emacs 9h ule flrale eomodate fa vremen comsituara sation Un alt state soiaad ‘erate itoie ponerah at Storit romanest in seolte XIV RU. mn ‘frst, un sade meat inftisocotsuccintprocerad aru el gebese ste felor romdnoyt mare etope ale tnorpretr sale Ge eis gindirea teri romance ‘hn indo ici ernie si omisiunilecomsaiate in nele_ din sto die Vaitateexle propri 9 its Care au surente sponta seu pr Ine {ertentie terse coope ee procul editors i gind de mutsumve ke indeepla im tnhetore, cre pricteni care mean afi im Gierie ohipury fa defiteoren sven roa cst 3 ase GENEZA STATELOR ROMANESTI: SCHITA ISTORIOGRAFICA, ‘SHISTORICA® Intemeirea unor wate prop de citee romani in evsl medi, pring ir-un excupiional eft de despresuore de sub dominayite stay fost faptii deity istoriet ational, care salvo iis existent Bopors lot ron fnsemattaten Strick procul expliatacia Be cae Sexeritel-oabuprs unora din represoman ey fle sen a torioe raft romtne moderne, ogdan Potieica Hardey. Alexandra D. Xeno bol, Dimitre Oncal, Nicolae Torge, Gheorghe 1, Bean slot doar no- ole cele mal itustre dintr-o petedé de toric care, to ullimee decent fle secolluttrecut i in curs seclulat nostra, sea Indnat eforturle incertritanevojoase de_a ageza pe baoe ct rma slide flelegeres gene: 2 statulul In fstora Toméneascd in dubla 2a intruchipare: fara Soma eased Moldova. Datorta cercetirilor for Taborioase, interpretarea Aacestt complicate chestivnt a Latoriel romnesti trecut in afera fe: Iesurtor medievate In cea a stinet modem ‘storiogratia roména madera fact is in aceasth privints de- eit si denvolte interesl puternc manifestat pentru geneca Statlor rox Imtneyi de scrsul storie romanese din a dous fumatate » secolghal XVIT Si din primele.deceni ale secourat XVI. Avintal istorigesfc m+ Bese in sees ene, pirat de puternice asprale spre emancipare Rational de sub dominla okomandy sa indreptatfiese spre problema Inceputurto, cele ale nesmulel cele ale stati, cu convingerea cy be tomelia sigurd a freeutull, restaurat Im demmititea Sor se va putea Fevema vitor de bertate al neamult. Din acest Kee cilultoare ‘eplrat intogul curentistorogafc atonal boerese Grgore Ure: , Miron Conti, Nicolae Coatn, Constantin, Cantacazino # Dimitris Pe sda ete te : ae intr cn “ai conser od 2 ‘Cantemir au fost reprezentantt de frunte ai acest direct Istoriografi- Serpe care avea so sgrame repel fonaito dtc septa din cre ‘Orit de tnsemnata tnsi pentru dezbstorea eriginilor stall, con- tribute serisuul istorie romdnese din epoca suits cronicarilor ‘nu & fest, la Findul ci, deett rodul dezvoltie nor ridirini mal vechl, din vreines chiar a consttuirl Taeit Roménest; 1 Moldowes in secotul XIV sLavafirmat Tor i secolele XV si XVI. In inaiqh-contemporaaeitateaal- aiuind Tar Romanesti s Moldovet ifm corsa secolultn wemator Iintrupat 9 tradite co privire Ia sparita relor dows state, vines iso Fed prima asuora genezel lor, care aves si constitiie mageeia de baal Sezbateri istoriogeatce pind in nlele noaste. '/ Bvolutia inelegers consttuirsstatelor romAnesti medievale ¢ par cus; coential, tees tape: cen a traditieh medieval, care a pus in centr] vintémeieri™ tema devealectatut; cea a) seal poavise, care’ a reds Eonsiderabit roll deseslecatutey ford el ge x tot, deplasind con” {el do greutate al serotirs Ge la eveniment la procesul stork: In sfir= Sit.coa a sintesel dintze cele dows tending care @ tulegrat dosedlcatad {in evotusia onterioarh a socetfit romanest, Sescoperind consul adine tl ‘raditel medieval. | Prima etapi, a traditiel, care coincide ev indelungatul interval al parties Tart Romanests'a Moldoves $1 al existenfal lor ea slate se arate, a cunoscut dou stad: ea gindind istorie exprimate in. vey- fnint siavon "= vrermea slavonism ulus cultiral pind in secolal XVI cea a seisulul toric in hina romnd, in svolele XVII 3) XVHL. Cee Sint, cea mai pin explorats, ¢ st cea mai greu de reconsttut, dat f fd earscteral Tacunae Si vag al formate pe cave nova transmis Vic Thine epoch slavonismut eultural treble reconstituita din elemento Ultra st totodats Yearte disporate “Asadar, cum au infelea contemporanit si generale dia urmatosrele Gout secoleatemelereas Riri Romanest s'a Moldovel? ‘Pentru ine, restrinsel lite Inelectule a socetilromanesti din fpoca slavonisinutul cultural, Intemeierea statelor nena deci melee ene al unui complex de Wei Istoren-poitce #1 anume tn element dex Svat, Orit de insemnat ea refactat in mintes ot, statule tact er {eles ‘ea podus at unui Popon,anome al poor omén. Problessa pei ‘ordila in ginaitea vremil th concordanj ey inteeaga mestalitate srhaic- ‘medieval, ern cea a entitaitetnie aflate Ia temelie statulut i aname fea origin et Gorigo gentis*). Formata Intr-ur sistem de idl tore fice din care, free, cea de evolute lipsea, gindiea istoric medieval Sula eriginis rolol deciiv fn destinul colvetvieslor ce si al indivi dilor, Pontes romnis nordéunarent ca de altel st pentra reptesentanti Siddistvent al romanitail, deca istoriea fundamentala a fort, din acest prima etapa culturala identifeabila, cea a originltromane, explleath pr ‘ucerivea §coloniarea romana In trecoren sn prin Trgoviste tn 1592, ifalianul Francesco della Valle 4 aflat de 1a interlocutor sat romns ch venisera din vsemurs stawceht fe la Roma, pentru ae aga tn aceasts tanks Adiagind retest cree. lopcs la aceasta afrmatie,eAlugent ortodocs dela: manaseres Deal ‘area capetenllr leene lat Negru Woda Potavit unuia din ele teditied muntene, adescSlecatol® hut Negra oat din has fost ‘ear enfin ungonor “ Descleceles nobliare au fost insite sau urmate de alte desci- loca speplees, tn parseipores sa unor elements alogene. {Beseilecares’Sn"progue pe denen virgin sar post, satel tnt, potevie tradi, (rile au fst intemeiate" dn ,Apeept® pla In? Ehegares lor integrala de cel doi ydentlecator, eoicetor de tat, 8 ram de bere § mnt ‘tuptels de conslidare & independent, cele ale lul Bastrab si celo sie ist Bogan, deciaive in optics iteriograies moderne, cas canara ‘hull perce cnfemerentntratnala « ainratiy ae ¢ Shracterolu de sine Suiitor af solos st fe porate de tes ie {alate ca lemente subeidiare ™ . ‘uterie reprezentata In tradi e, fn schimb, tems originit romane + ream dsclecitorioe 3 apirteneats Tor le contntunes aasrven Deosebirea major Intre tadiia medievalé st intrlogratia moderns 4, leiogorea constuirtstatelor const inca mu ait in select elemen {ior ‘ntanice somderate contative st decisive, cit ta opticn ferti Pan cate leva receptst in erm ce pontrs tail, primordial eo Finental povniiae care concentoata 9 snengh destigurare iotorcl intrun aek,desdtecta, sf Jn porsana desedlecioradyscogratia mo= 4ernd subordoneasa Tapidl procesafal itor, nfelen cn ezaltanta & Woes srulttadin de factor Git priveste controversata problems special» desctlecotulut TEs Romine din Tarw Olt, exlsta sufcente elemente cere I tadiia slot pentra a Sudreplt seceptarea real etn forma saa Sita. Participaven romnilor din soul Transitvaie! la expel sudemr- patie ale regetulutungar fo primete deceni ae acolutl RINT, migrate ESeumentorstestate in Tramevania ig aud de Cory istlares neh Ed Gnificarea celor dowd voievodate romfnesti sud-curpatice, cel din Mun- Lleyn ee a wee Soe seus aor “outa imaden vondnere, €4. ingest ae 3. Papucostes, Bucs a esta injelesl fundamental iis sonlttes eto, ate it ne Ingato ul Aiie contra: Sagas thesis, Eeongiizt in sul eisrea Coe, Nicolae Jorga le numea ct ‘inal vees fenste. Sn 9. pe esiecaul, crea ayer, it ce mls sibertie® romfne a itil A yeea de 8 Goan libeate somds ; ‘prima mai Vine acest adevae ‘store profund decit prin euvintole aceluia' date istorii ‘romani, moderal cee os as oct at fu au facut dect sa tplseaschmperaivul captine ty eee tibial Intemeletorilor ei. paren eupee In le fA to pny” OFF Betinnn, Tratia orct deve seneierea 2 ‘TRIUMFUL LUPTEL PENTRU NEATIRNARE: INTEMEIEREA MOLDOVEI $1 CONSOLIDAREA STATPLOK FEUDALE ROMANESTI* Vietoria Tarit Romlngsit asupra regatului angevin in 1330 8 dat ca- acter iteveraibil procesulsh de constituige s elu dintit slat fominese ineieval Esa ajar ntinern 94 permis onslaren prim principalslur punet de reaver al emaneipari politics a tomfntlor de sup Hominmvile sraine. Tn deceniile urmsteare, romfall din afsra.arculuh farpatie Seat dnivint emancipares politics Smpoteva color dows mart puterl care isi aloputauContelul asupta spatrulucatpato-dunaresn: Hloarda de Aur st sogatel Ungar, Be fondalal aoesta polite si militar 52 Constitult cel de al dolla stat romlnese medieval, Moldova, ts-a desi Visit eatactery de sine statitoral calor dovs state romdnest Tm decurs de elteva decent, cele doud sate ating limjtele lor tertoraie ‘storice, reese insttuiie nestrnari satale se aliemé In clmpal relator in” fernational. Mindurile care urmeasa incearch sa surprindl prinipalele tape polite alm acest proces complex TReseringerea qriet de dominate « Hoardet de Aur fa Europe risiri< tant. in a dou jumatate @ secolulsi al X1V-Jeq, Buropa eueanitean & Tneegistrat una dia rele mai de seamh mutaillpatice din tntrengn els tone medieval. Sub presiunea nor forte multiple, din eate Gea mai ins Semnath a fost cee g regatelor Polon §! ungar coalizate, sia Negemoniel {tere se vestringe considerabil iy teorile el aposone, Constelata de {aria sobordonats iq aceasth 20nd Hoarde! de Algae destrams sh ea St mate, Harts politica q regi se gentrsctureaed Alinta polono-ongaed, {ansformats in uniune personals, dupa ce Ldovie de Anjou 4 brslust bossons poland (800-2480) 9 devant Serta dominanté Sn Burope rte ‘ang. s\contralh ping ha destrimarea el dup moartea regelst Ungarie, Ofensiva poterdor creftine Impotsiva Hosedsi de Aur, scune In care romail au sv 0 participate inseinnatiy si fendinta cvior dou re gets Sclate de t- smpune Gominatia sropra ter triion suse hege= “Bobcat im esraren coc Constitute sstlr fedle rome. Base oo Ee ate blag 8 spe Sala Int tate ro erkdsitgrcae cuniclire "a seme cape a Maura i moustache 2 ‘moniei mongole, au slestuit eadrul extern in care s-a desivirsit emancl- perea palitiea a romdnilor de Ja sud si rasarit de Carpal 1 procesul de onstithire a sttelor romaine de sine stattoa Primmul oblestiv al ofensive: care a respins spre résicit dominatia Hoardet de ‘Aur s fost Lwow-ul, contra al chezatulul rus spusean de HalicVolhinia, veehe arie de rivaltate intre influentele risarsene st fapusene®. Paptal nou care a desehis era ristumari Yaporturlor de Torte Sn aceasta zona deostbit de sensibila relatilor internationale ia Furops risirteand. a fost reslaurarea regatulul polon unitar In primele decent fle secolutu ol X1V-lea ql orientares spre rasieit a eforulul su ofeniy ‘Aceasta noua drectie de politica externa nu s-a impus decit dupa oe Polonia ss desprins din conflictele nordice st pusene in care 8 fot tine Dhcaté ce urmare 4 cforulul el de as destvles unitate ide @recupera {eritorle plcrdute in epoca faeimitari fendale Tncercarea restauratorului statue) unitar polon, Viadislay Lokieto (41205°"1853), des recupera wrtorsle pierdute in decenile antericare st Svs Poloni in conflict eu Boom dinastie! de Laemburg care acap= ase cea mai mare parte 9 Sez, ey Ordinul tetoni. cane Sst impcese dominatia asupra. Pomeraniel risiritene. $1 care controle astfelcursul inferior a1 Vistuei,siveu marca de Brandenburg, eave se stradula sa-st ‘eating dominaila in Pomerania apuseena si in Polonia Mare, An\ de-a Hindu, duptrestaurarea regalltapolone, energla militare @ rll s fonsumat in confletele cu acest adversari stn efortul de necucerice @ Drinaipaele triton pierdte 1h 1327, Viadislay Lokietek Intreprinde © nous mare acivne slit 1 impotriva Ordiaulut teutonic in speranla de e-relue Pomecenia §L felelaie tertort contstste, Aliana incheista intse Ordinul telonie st regele Hoemil, Toan de Laxemburg (matte 1323) a Inlinat Ie88 balan pulerit in favoarea adverserucr regatulul polon’ fa ciada concwsulUL fnilitar pe care 1 Fa acordat aiatul ssa Carol Robert in 1380 3) unt Insemnat succes militar dobindit apotriva teatonior (Plowee, seplem- brie 138), raportul general de forte teva impoubils In aceast etapa Fealizareajelutlor regelut polon. Sueccsoril lu Viadislav Lokietek, Ci ‘imir al Ul-tea cel Mare (18831970), a teas tavatgminte din experienta tatalvi_siu; sub influenta s{ cu concursul regio: angevini din Ungaria, (Carol bert (13081342) & Ludovie-de Anjo (18421302), el sa des. pins trepiat dln conflicele ca Beandenburgal, Ordinu tutonic 9 Boe- fia — thoepatul a fost realizat in nolembrin 1885, la Wyseegrad — 9 wi, Amatam “Wonton guns Rove iaeinskiego na fast 1; Luv 15 SCTE PaurcwicyPateyte rasa Renntren Wego, Wavsna, 33 ‘gation dnote, Imrie Joe it Rain Grate os Roofer’ of the oliot monarchy. at Pol fx tee Central Burope, 1 [57a CheagtLandan, fd ainucabe begat 8 teen Pn 4 Inlathotiet © nowt directo de politics extond, expansiunea In ee Set ‘Reconciler,Polonict cu Booms sh Ondinul teutoni, datratd_ tn rare masura flativelor perseveronte ne sponse ngate a conse. Iida allanta polono-tngartysporineustconsiderabltefiients i diverse iti cate meta Ua dn acne of aria Ge doe frinaie a Hoarde de. Aur. Revizsindie optic de polities extern Polonis fut Cactmic cei Mare. inset OHO, in cooperre cu, rgetal lung, 0 efiune de mari propor ta Lwow in ali tn seopal de arrea- date cnezatal rus in atta de fluena a celor dowd regate, Exinsinducee teeptee la alte zone, affunes init! fa Halil sist prin @ modifica onlerabil situate pot a Europe isiitone. Prinele semne ale acest not directs de politic extern poloni sportin ani 1385, cind Carol Robert 1 Cazimin, care aveau de Conch: lint vecht revendichri paraele_asupra ‘teriorilor din Halic-Volhina, sicau reglementat reporturle printecon acon, teeta unui sede Tee felegeriIncefate in Scenile urmatoare’ Tn anal urmator, Casimir cere Guriet_papale 38 tanstere asupra episcopici de. Gnedo directa viel Spittuale catolice din tertile ruse, subordonata la aces data epsco- isi de Labusa, care se afla stb contol germant;inatva egelal India pregitist aciunis fy tertile ruse apssene. tn 1239, eurprilel wae nonin. Intre Carol Robert's Caciin, la Wyszegrad,sitatia Aeritorillor ruse apusene a ocupat din now vin lee de feante I neqoctee tile polono-ungare: ta fntinire a partcipat ins eneorul rus care aera In allanta celor doua rogate” Evenimental « preset deaproape deseh= dlecea otilitajior #1 tntrarea directa In actune a Poloniei gt Ungariel, ‘Acordul de la Wyszegrad, din noiembric 1933, nu a tnlaterat dein ati fretumile dntre Polonia $i teutonl, care at cunoscth chiar © pus fernica svcrudescent. in anit_urmitor! Bvolutia evenimenteler 2 i Seti tts, in ele din rma, in dinectia stabi 1399. Tn Soe 1243, la Kalise, Cacimir st reprezentangit Ordinulul ai tncbeiat un tatat te Spiritl ordurilor anterioare; pe aceasta temelle care consacta stata. ‘quora intte cele dowd. puter! sn tnstaurat paces Tntre Polonia $i Ordic Pl teutonic, care avea 4 dureze pind Ta Heeputil secoluhal vemstor Adesiunes eneezulei Bolesiaw lus: ln alana polonowngnr reve™ ripe st la eatolicsm 1 implicaile aestl fant penteu jars supra che Feia domnea au declansat feacta bolelmil ruse, rfractara confeshonil link ln HS Bitten, ei, ses pr Poona, nz 0, WG Bose, op. oe BM catolic; Ia 7 aprile 1840, eneazul Boleslow Turi ciaut vietimi acestel Teac ind Wels de bolert Ai, Pentru ft in misuch st rezste presiue ni polono-ungare,boteril fae apel Ia sprijinal patert suzerene, Hoarda fde Aur, smenintsta si ea de ofensiva celor Gout rogete in aria a de ne oenta ea numat zece zile duph velderes cneazului, Ia 18 aprile 1240, re- {gle Cazimir a intra in campante; rapidtates intervene polone, 2pri- {inka de o ajiune militard ungerd simultane indiiulstadftul evansat ‘a pregitinorcelor dous puteri in vederea tine! actin In Holi acsi= nares i Bolestaw Sar, m8 facut eck s4 prlntimpine 0 actiune mili far incurs de pregitire. Succesul doar limitat al acesic prime camponl,sniilat probebit 4e reaciia bolerimis ruse dupi retragerea teupeior Polone si ungare si de o prima interventie titra, a facut nvesara 0 novh cempanie. a sfe~ si nt uni 180, Cini ptrunde 9 don a i ena a ap Sean si supune tart. Mijloacele de o-g impune durabit dominatia i lip- Seau inst; cum © reece tiara de man propor se anunfa ca miner fa ovat efectiv loc In lara aceluiagl an, far litsanieni, de parten lor, Tevendieau drepturlsbupra enesatull ames vacant, regele polon a int tholat un compromis cu boteril us In virtutea acordul reaizat,acek~ tia au reesmoseut sozerenitatea Tut Cazimi, at negele s-8 angaiet ia ine dul du aa le respecte autonomia politics Bserieascd;conducerea che- surely Ei Moar dase se Maice meee = rockin valniate terme, Pre et Sie ee piece parse cise Steere ee tae Fete Raia pane ae Wasa ees Hae Ionian Historic yp OEE. : Ei ad os ele ai SMPTE Tea Reh UB iaeta bal cea ee eg ane it SNIPERS Sey Pala ct ee, % rita fostpreunts de bolero Deen ex td desir eau yee pitan* al regelui* “ ” ‘Compre reali pe acete wae a fot confirma in 134, da nol cai despre cae tafraile msn Ue forte ag dees am egg Lidovic af Ungares rea Breen gamle rt Hn Sdentic negustorilor din regatul sau 3 ceor dia Polen, Indic al Nee Hinde aca din T9AD19419, Inca wap a em tngte ye tren comercial Sn tere spans toate ate Th 13d, nle-un context de evenmente motets og saga e- cunosete, Cain inteprngs © nua campante etn Shas Hah 5 ar pate din Von sah tne Wok Stara stabi Tae necesrd.o nou relementane eta polono-ungare. In primavara anvlut 1990 © ichesot un nou acc mi Motul cru Lovie rena I Ctr stage, Rue 6 th viger, dari rear drop de rocunples Sacer fe fire Chimir avn st alba om stent, lr psoas Saeed a {eee la ron pon svc se stl anaeene ery Og ore ices taSRlana es, male ts gee ‘Acta! Benedict X11 (13341942), ed. Aloysion Ly Td Chas 0 VashanGe ty, Belin ct Fase ide rama, pi SW. Xeae"eh soni a ce pgs Sonu sane bee enamine Dit Iai ele Cex diptomatcu gure, 1p a2 ef Poe sins, Chene meus Spun Sede en oe hh ee 1H ikewicn 2 dleoe ryuoliach polse-opertey me trate Rai Aeleioimiersey wim ay tale i foal ‘st'p i 3, G. Rhooe, op typ 314 PW! val op ck pee a Laren fa stipinre direct fo. 139 2 tertorilor ruse apusene de ctce Gartmir care se nttulert acum Polone et Russe rex 4 Gesehis 9 Soul perioads de confrustare miltard cx Utuanlenit tar in an Smad, 880, pre sil prmlvei Manel ttreprind 6! mare ‘xpeciie in tenforul polon, dar sine respingl de contaofensiva Polond. Gate tunl tei rovin ln tay cocerese celatite Chol, "Pla: mir, Bola Inceared, fra succes, 63 cucoreased. wow in sispnjeea Valhiniet Th asteptarea unui now mare asaltlituanian, in coaitie cu tari, Casimir Slfeta i obkine.proclamarea_cruciade”antitatare in Boom, Polonia si Ungaria (mai 1381)". Now! atae tuanian a fost respins de Ca” ‘mir; dar incerearen lui Ladovie, care a paricipat la campania dit 1851, fe ai supune pe tuanien, de st convert Le crestnism sh de ot atrage in coallua antititers 9 equat In cole din uri la foceputul anal 1332, foi dot fogs Inteepeind o noua eampanie, fara reaultate decisive Ins. In? tal desigue de Itvanien), tari steed oastea ungara In vetragere si evasteara Polonia 31 Podolia. Incapabil s4 se opund acestes coal de {orie, Cezimir incheie pace cu ltvanient, cirora le lash In stapinire 0 {nate parte din Valin, obsinind in scltnb eecunoasteres sipinint sale Is Halles, Cum insd, tn lua cesta acon, tnvaaile tuanien mu au I~ fetal, peniv ai lzole pe litgenieni, Cazimie inchele, In rma Unel may ‘expedititaniiitare, In 1354, paces cu Hlonrda de Avr; in vir incle= igor Salo cy tar, egele polon retine teritorile ruse cucerite dar ac= opts st plateascd pentru ele Uibyt, Coezatal Hallet intrd acum defini= Liv in sfera do influent a celoe dau regate catlice prin efortl militar Al chrors fusase smuls-dependentet de Hoarda de aut: Doisprezece at ‘a rv, in 1986, Cazimir si-a cesavteit actlneaprintr-> now cam panic care ads i Volhinia ub aistortatea sa, ‘Ofensiva impotrion ldtaritor in spetial rondnese pl expanstunea re- ‘getulul ungar ta risdrt de Carpal Ofensiva putesior catolee in ara de ominatie a Hoardel de Aur nu #3 limitat ly cnezatele ruse aposene ch Seuprins ntregal spatiy de la risrit de Carpet, pnd in vegionea Da fil de Tos: ateasts alone, care +-0 desfiqurat cu participares, Tomb Bllor, 9 deschis o woud etapa In procecul consituri statelor feudale t= imines. Ostaitile evasiermanente intre stall ungar st Hoseda de Aur, in cudru! cavora inijativa se afla, pina in vremea lui Hdovie de Anjou, 2 a. Prevesti opie ajo rehash, Urek ¢ d nie oar so ei tte SE 9 8 est ln tr sn tr de re ne eit ug er ee niea domniei lui Ludovic de Anjou, serist de Iosa de ‘Tirnave, relatessa Fenty ciple camivinane Imyteve tires ta cide Corse sate, fame, Wainer rr cara aS Ueki aed Patch Ua i ae Mecha sete Per Romane rina) im Seymolvicn, Matin ee fermeart iors, "Civ Sib, ake, peo; St.’ Corot, Iutrepet onlogies see Metis eect not Rr *SFiitrmusakl Wap $i, ck R mel Daag wngwi si epienpile caalice Bi etwas? GRPNoatty Cashel "ar elle tad ie ait Se Panct de vedere: bexsopatar de BUCO, relat in Ine eet eltaen, eats ae 3% Aperiia si persistenta episcopist Milcovie de-a lungut fntregt dom- rit a fur Ludovic de Anjou exprima po. planalorginizirt vcleziastice ealitatea polities oui ereata de Inittvale regelul Ungariel in terito- File transdarpatice,efortul stu de a conrtiul aict 9 zon! de etaptcie po- fitice directa’ dupa fnlsturares dominatet ttare, Dupa cum s-a afirnat fn epetate rindan, Mleovia a fost desit © noua intrupare a veld piscopl cummne, éxpresie elesiztlen a dominatiel poitice a regatalut hgse'la asin ¢ sud de Corpst, Lichidata un vese in ured do fvazia lr, epicopia comand rensgie acum, Sndata-dupa saccesul noi! fen Eve a regatulal ungor impotriva Hosrdei de_Aur Der intre cele dows Strait coe atonate de etal unger dlncoace e Corpat nist o insemneta dedeebirer episcopis eomant cuprinsose un vast ‘hor are se fatindes, teoreie cel pitied Ta Olt pina fa nordul Mol- Gavel ta limita enezatulut de Halic, conform accepuunit geografice @ ‘denurpirt-Cuumania din tituatara regelay tm vreme. ce episcopie Milcox SMoveorespanden une} ari tertoriais molt quel restrinse dln rishrtul ‘Munteniel si sidul Moldovel. Alte dlaceze catolice — cea a Siretuln sl faa Argerulsl-—- aves sf acopere In a doua jumatate a secolului al SEVAich fertortie foster episcoplt eumane ramase In afara limiteloe nolt Spiscopis Mileovis. Realtiile politice dezvoltote 1a sud sh risieit de Cioahia vistinpal dintre finjinea celor dout varlante ale’ episcopiet fcurmne sy ingrid sensibll din ponet de vedere Yritorial litle Mil- ovieinainte de a pune chine capat existentel el. fn vreme ce episcopia fumagafurese tna din maniestarle aspirate eegatulul arpadian de” Euprinde Cumania in touts intinderes ey cea'@ Milcoviel a corespuns te- Tale mat limitat de a da regatula 0 acoperire Impetriva expediilor t- tare si de al cesehige drumul spre guile Dunan. Tranatin de la "Ci Jnuania, care te mente in Utlal egal, Le Mitoori, denumirea episcope! Transcacpstice renaseute, exprims ingustarea aril de expansiune a Te- igotuluy in scowsta cirecie, Fenultat mu al unui program ma putin am- fice, dar al unor resist poitice ol, dewvoltares statelor rominesti ‘Tara ‘omancasch 9h Moldova, care avesu si Ingradeosea progresty "In- ‘hu sa infreopat [ot calce) 2 Indedaneal cuberatoare creda" cu cane 5 lott [fatd de noi) itt sevisaie dntocmita Snare noi 3) el, fu BI~ Vire la anumite inelegeri, Gari (..),cuvenite noua in seme stir i- nin noastee fires [st flindes) Spo, nmarind el, ful sdu Viedisloy, r= Jalna rele deprinder parinost, [-nececanoscindu-ne] citi de puta Mais at iy ei grin 9 2 ne ese inves ‘dustin pomentta nasi Tara Rotngnesses, ce al se cuvine nous dupa Greptul qrindulala naster, numnitay sa mincincasa (de dom] Inte {nfruntazea’doront (otu) de la care trebuia sa capete el semnele ps ‘ort ale a coteznt sh treacd in local [..) fatilat sd In seaunul sue-po- ‘meni noastre Tari Romdnesti[.-] cy favoirea tridatoare 5 tinica tn {elegere roménilor sha loeutorlio a ‘Pooclamatia regalh-exprina elt ce ponte do lar atit situata nou creath de actul din 1359 al ut Nicslae Alexandra revendicarea dom= biet autocrat sf tonte smplicatile et —, cits pretenti. de suaeranitatc Slut Losdovie sl Indeoeebl variante de Guperanstate pe cane © preconiz. Sen raportuele sale Tara Homaneasc "Dat creates Mltropoliel Tei Roméneyti ia coperare cu Bizanful cai insemea §tinfruntaea uni sit aspect al politics ui Ludovie de Anjo Proveitismul eatolie. Conferind bierietortedoxe dia tara za v ongsniza- ‘Fe tuperiom, obfiauts de la Patrierhia din Constantinepol, eave euordona “TR 16,0 nen dni a ‘oummmceai, 1/2, p. S208 3h DAM, Dy h 2977, p. 78D; of. § Papacosten, = ca at tm ve 4 cfortat de indiguire a progreselor catolcismului in lume ortodoxs ‘Nicolae Alexandru a pus sav incercaril il Ludovic de's ssulge ae Roméneascd confesiuni rasdritene st Ge 2 0 convert la eatlicar sub ontolul ierashier eleisstice » regatulul sis: Tefintares’Mitropoie ‘Tari Rominest tn 1350 4 dat tart in aoelal timp un ievor deel Ge kee sgitimare a pater domnulat autocrat, in legiturd cu unm sin eee dou Surse de Tegitimitate ale lumil europene modievale, sto organise ecle~ Husted in oportic. directa eu tendinele prozelismulus angevin. Pein Se58 sot, Nicolae Alexandru a, desdvrgit institutional manele Tae oménesi de Su titeln agate angevin, proces ict cr arma © ati cu actunen Térli Romanesti s-a produs gi r8scoala Moldovet mpoteiva dominatiet gare, insteurae in al precedents Singurcle tne {ecrmait provin din tiploma acordata de rege la"20 matic 1908 el Dra. soy ful Tat Jul, care pica citigat mente Gooseite I qeestaurarea™ do. Tuite angevine fn ceea ce regele numa tara noast8'2 Moldove™, td are isi face acum aparitia sub numele el In ieveare: »Dtept acess, pve este rinduri voim st jungle cunostina tuturor ef Inltimes meade aducindesi aminte de feluitele fapte de credings si de. presstesunges Yeednicie a creincioselorshujbe ste iu: Dragos, ful hl Gyula, ceeding closul nostra roman dit Maramures, slube pe care stim «floss feat leva adus maiestaus noasize, potrivit ct Cerinfele Sn $i putinte lo te elt mai multe treburi st rdpbonte ale noastro, ineredintats gi date” fn Sseama lutt mai cu Osebice fn reagerarea fan soastre& Moldovel (in Hetauratione. terre ostre Moldavane,-—*) potrivt weustel sale wee ci, cind % tntors ot veghetoare grijs si eu'neobanitastradantc pe calea statornicol credinie se tebule pistrata’citre eoroana regessed fo Suit Fominirarerdi, ret dn cles cred! dotorate 5 Expeditia in Moldova s-a desfagurat sub comanda ui Ludovie sau Sub supravegherea su directa din Transiivans, unde rogele 3 aft le Mestad anulul 1359 3 inept anal 13608 Participarea enevimil maramureyene la expeditia din Moldova st tox sul deosebit care Int fost rezervat & avut me numal insemntae milters dar 3 politics, Ea fost urmarea injelegert de eltre Ludovic imposts Dili de a stspini direct Moldova sia incercirit sale dea menting so Se SE a pmo ict att Ban aad a fe oo ‘epost expe" 18 Rieu ek elon Sa 0 controll sb tara rombneasea de Ia risdit de Carpatt cu coneursul ene $Slon maramuresent. Emaneipata in dacensol precedent de vechle rat fu tans cu enezail Halle — acest din Grma aveat al se mal Tete {ind un Up sub raport eclesistie —, tera romnessca de la rasrit de Geta mareheaza" um, tn ura tasosle ai 1980, un pos tn dines firmiri autonomic 31 denttatt et prin capetoria romneasct — strict iegata Inst de_puterea regela —~ sub conducerea cave a fest push” tninsusi acta a Ludovic ea apare cao ara romneasci aporte, ce intra team. tn harta politica a Boyopet sub numele et Istore, ‘Yagi mitic,tsernatatoafaptulul a fost Tnnegistrata side teaditia istoriea'intemeleri Moltovel, cate atribuie Inceputarlestatul odes clatulu Iu Dragos, fm 1959. ftegratd In letpisete in vremecind feconilorea inte pple dou dinati ale Moldove a fect ipa lan istorlogratic de. Stefar eel Mare, tratifie » leyot inceputere Rioltover'de-namele tar Dragos si de acel al ul Began, Paradonal I alvelut gindirt moderne, faptul deplin expla iw mentaivatea poet, mult mat sensible de un act de vfordtien, de tntemeteres toate limitele Tul det a Modificaren polities, rich important, Stuvenitae data cu realizar neatirna ‘Paralet cu_sctlunea rogelui Ludovie de recuperare a Moldove, prin sngeciven hi Dragoy 0" Sestigirat probab a achonea mifard’a re- TEauluh polon de adore a (ait sub suzeranitates se" Potrivit Tut Son Biugoss, prinipsa sursa core a conservat amintirea acest episod cone froversat, polo ehemay. de unl din pretendeng In Uupt Pentru uc teren suprema In Moldova, Steen, a pitruns tn jot dar at fost Ine {ine de fratle aostn, etea, de ats ew concurs clor pe care {nvorul mentionat i numeste yprovineiaies Hungaecume, denvimie care A Gesemnecad probable mavemuregent scarey 10 once ea, Indica Jeqitura cu Urania angen SN pepedia polond in Moldova, 9 cérei realitate fn aisle lui Cazimir 4 fost eontestata de unit Itore, fra argumente decisive, @avUt probe: Sue in anu indicat de Dlugosé sain anil imedlat urmators; ea fost Ter iad arcuate ced ache, en cere Tmterprotcen onslgsch cree w acetel conversinis Sate sien coprin- semithin ears a aes ee ae ee a So, ae bat aca aa ‘iat tnapra Sate eind Pa peire- SEU Gain Geert tule Ghee Wet eee nlp ‘lly saste fu pve lass mah ecisteplodAuteaitatn sits Ia Ey mares apelulul risculatloe impotrivs dominaiei ungar, $n 1359, ta Yuta vie gtr le Un eu Hale, al cil nese fer cur proluate de Fegetl pol, Actonea mitra polond ¢ meat cea int lnfruntare de atest Inte Polonia Ungar peniru Melons Se ‘altate cae avon ot devind bn decnile urmtosre una dn relia 4oninante ale relator Interationaie in Europa rsistean Thabusts in 1350 de expediiarogaldubgarayrcoala Mldoveh @ ‘ium etch ani mai tris lad locals genes: descendent D 59 nae a cla fh pe Bogdan nfl olor Eepimentsle petrecute fo, Moldova fa 19641965 si desfgurirle di anit ee dul tet rennet sn tie legate de evel ia general a situa n uropa rasrteana sudcstich in funcle de Ovnout etapa crusade, desc im anil anterior. Succetle reel Ce Pru, Petru 1 Ge'Lasisen, in lupta impotiva turcoe Gin Alas Mick Prreacorres Adal la Sf august 01% au treat aperate Gapeopoes fiona In comparatie x fap care le dedlansat neat de acest Suc. Tosh Gosie incl cae 42} comune Sin Dlagok mtlt fir t Meee et atti ad att Wate ag itt bats ct anced Sat tea pishochh Saiien art ae fata ts ine Rewcastle a tt Storia coats AME eae ‘Shaner tonne lage fe Varia des Humaoma i Poin iy mi i Reese coulis ae HG Son be gt be ee Soe ay, naire eae edt ee Soe eecatalante cori a te Sea ee nae ese eat a pla eat pie at al rae gta cs ie eal eae Gs a Soca etisalat Sth An ac SRS eh SoS i tt ai a ihe Wudory of the Cruden, HL The Jurteenth oh Herth centers, 32 fw si Influentat de segele Insus, care a intrprins in anit urmatori un furaeu de propaganda In Europa pentru a clstiga sprfin tn vederea une! nari actuni impotriva islamulai, papa Urban al V-lee proctama ta 12 Sprile 1803 cruviada generals (passagium generate) pentra andi 13094. Spiritol eruciadei sa propagat st in Buropa cental-rsiriteand: po- psu! ragelui Cipra In Cracovia, Ia curtea palona, fost peileul unck Smportaate reantunt de eepete Incoronate sate persanalital, care sau Gat aventimental Ia progranl de cruclads al ial Pete T de Lusignan, ddovealt scum program papal. Dar protagonistit cruciadel din "aceasta parte Europal nu intentlonau sa se angajeze In finuturle indepartate Spro care it chema rogele Ciprufui, Crucloda lor avea sa so desfioare, ‘hs im treet, In aria cuprinsd ta propeul Tor program de expansiune itor ‘Douit mari initiative adoptate de Ungasia si Polonia in ont imediat lurmitors euniunit de Ta Croeovia st nefndolelnic fn logatord nem lit fn aceasta au ads 0 non fnsemnath modificare In situtia politi a Euopet risiitene 9h sudvestice. Im prmavara snului 1383, Landovie de ‘Anjo intreprinde o mare expedite ln Vidin, ora pe care Ml cucereste mu ‘mult timp dupa aceasta sf Hinconporeass in vega indi! im captvl- Tite pe tarul Sracimirt; In ancl urmator, 1368, dul. pregatin! Incepute ‘cu ant tn rma, Cazimir cucereste Viadimirul, relntgelnd astfel sub sth Pinivea se direct cau indirect, cu ttl feudal, cea mal mare parte a Ve~ Enlutul enezst rus apusean despeins din Rusia Klevians” ‘Ls inceputal anu 1366, Ludovie se afla in conflict deschis cu Tara Rombnease, unde de cusind instaueatul n domaie Viadiiaw T (Visiew) continua dicta politics iniiats de Nieolae Alexandru in, 1958, sca Mol flova, care se sustrisese de curind dominaet sale, Dou sete rmise de rege la ctteva siptiminy dstanta — 9 fanuare st 2 februarte 1985 — Ine oglstroara fn acelast mp ciital ere Ml opanea celor dou tari sa lous manifestare simula a luptei acestora pentru emancipares de sub hhegeraonia angevina. Rezstenta celor doua tart s-a integrat dealtminter Into avtune mai larg de opocitie ota de dominatia egatulul angevin. ‘Sora Murmur pr bse eta) rend tne Hor Oaereehiche, Gn, Sisoatpenanasns, XRXt 1a pi, St. Zalgcshowan, Whee Macha € Jepetindomot de dey aie si so 8 wien ear Hite een ERE ly alias w. Gc, omnes flit rots 6h, ‘Sura abun fi Ladovie Ie Vidin, v. mai recent, M. Hotban, Contribute (padi tapertor diner Para omanecicl 2 Uogera in ten fy pede Salina aco ao aio madi, (sh A au bie 3s ‘Act regal din 5 ianuarie 1965 anunit pregitires campantel tmpox tv fi ane ce en tl connec dev pa n= 82's nolor iniitve ale Ungariel mgevine tn cedral general Ge acting Sabilt la Cracovia: Acul de convotsre m onset regent iin caper tele de scuatieImpsriva patie lui Nicolae Alenandtu giflulu st succe~ foul shu Viedalav cant in ezen{h ae red ta unul: Fefurtl Ge a Te- caste Ripa eel ndeseh rep Sosa de sta Sata politic afi Tor. ind prgilrle pentru campania preclamats impotriva Tari Ro- imines nin link destigurre, Ludovic tavegsra vest rscostel ‘Bn dova, de unde foreve tgonit Bal fs lot Se, suceserl ot Brot fj In conduccrea tri pe care regee a0 indicjea a8'0 conaidere inca 4S Act regu din februatie 1988 rece supra Iii Bales sor si do ‘meniul maramuregan al volevodtlui Bogdan si al floras, ynecredin= ‘ogi nvedera at nosis, pentru blestemats lor vind de-necscdinty din feet ch acl Bogdan fils flgere. de chavo, duymamal esr Ist omenese [.plesind pe aécune din sisol nostra reget al Ungeriel In suspomenita nodstea ace moldavesna uneltexe 38 0 plstreze spre pax ube austis noose Luind sete rebel Tal Bogdan flor Sir, observagie sernifcativa, pentru ca nebunia Tor ef mu fle cumva pols ‘ltors, core ar cutezafoptefuemaotoares rele case toate nee {Ete intcmite tn favonrea lor Moldova, de unde fogise Bale, nt ford ‘arsarea sngelut sau Tnsus. 9 Indared de ran cumplite si eu"moartea rua featlor i rudclor tale sa mulloralajitort de a) iS, ere sexe Slr pceduth penta reget angevin, Formula marc rgale sub wh vele~ You rosin, de strict fideitate fata de rege, esuase, Cede al doles stat ‘onin i Bisse la sindul su drum spre exstenta de sine statitee, Ee, St fie consoldat, ca soca 2 Tamt Rominestipeintrun Sie de iuptempotsiva tendinelorvextsuratoare ale regalia angevine Cole dons tari au evaluat in direct difeite de polite interntio- sala in decenil uembler, Dups cucseiea.Vidinului de citre Ludovic ‘Tara Homfncns mat direct expush preston rile police a eq ful ungoraunige la un compromia cu acest Cel mai rai tn toam= ‘a anal 10, ind Vladislav’ desemat de-rege co weivoda roster Trnsnipinise™, reconlienen era realist, Reconire precary tne dominatia direct ful Ludovte la idin even situate eosebit de pie Iejdioass pentru Tare Roménessca, smeninjta acum si din sud de puc {area rege angevin, PPentra Tudovie stipnirea Vidinlul era un avanta strategic st po- lie considera pe care tra firese sil explonteze In Seopul de a aduce ‘Tara Romaneseca ia un regim de stritl dependen: pentru Viadslay, Entre ese spared eu Intalare trupeor ugar a Vic Conflict dintre regele Ungariet st domnul Térlt omaneti generat de acest antagonism fundamental alimentat de stuaia creat bana thi de Vidin, unde populatia se ala in stare de riseoola Tmpoteiva. do- Mhinatet angovine, ¢ febuenit violent Ta sfiriul onlul 1986, Viadisloy ‘Tr artat refvacar fat de slictrle regale de-a participa fa reprimarea coote ‘pe care. probabil chiar 0 Sprifinea Cum. atitudinea ommulut {min coda pimeltie penta uaa eg a Ven penta {ntegol program bateanic Ge eruciada aI ur Ludovie rege se hotE- fiste’stclimine primejéla st organizeaza © dublacume militar, de la Biniee 41 din Thansivanga, de adrobice a forte: mlitare «Tari Roma fest (iamna 1260-1300), Osea teanslvdneand Tosa dupa unele suecese Initial, «fost nfeints Ia cetates Dimboutel, lar cea de Is Dunare nu & feusit "daca gtises enonici ungare mse refers la um fapt ultesor — fect 'sd ocupe cetatea Soverinulti™ Lind initiative iq uems respingeel Saiful ut Ludovie, Vidislav tree la rind stu Dunarea si ines In Vie in es sprijinl loaiiclor™ Dublut succes, defensiv qi ofensiy, al TBrit Romdnesti a modificat sensibil sista Is Denares de Joe. Compromisul realant inte rege 4 pe in urma acestordesfayurisi exprima Fidel rectal tafruntart lor fn'cadru log al raportur de fore general intre eegatul ungar § Tara omnes, Modificarca cea mi insemnata sa produs ia privintastettulut Vi- sinulut, Henupfind la forma dominates ivecte, Ludovie a permis res- {stra it Sra brat in opts nga de sa egal, ieadrat In sctemul de aanepatronat de acest. Aetiunea fut Vise Bay la'Vidie a imprimat agadar'o sensibls deviere programulut hal- nic al regelul Ungariet. Pe plan bilateral, now reconellee dintre rege si domn, care # ée~ it caunee inelogeriianteriosre, din 1960, acoperit domenilleesenta- fale tapoctuiior dintre Tara Homineasc8 sl regotl ungar: teritoral polit, mir, comercial i confesional ‘Cag inelogrileanterioare ale regaltaiiangevine cu Basarab 1s Nicolae ‘Alexandr, acordul Ineheiat de Ludovic ca Viadsiay a Insemnat confirmarea stafulu’ unitar constitit ite Carpatl st Dundre. Dar pen= fran retduce 91 mentine Tare Romaneascs fa sistemul de alante a re- intulul, prin qgloeiea raporturlor feudo-vasallce, Ludovie concedeaza reper ite Fru reba 8 agar eee Bena 3S 17.2 gars Vinita eta loncne fot eae fune ‘Rite rele» Soteat leg yereatal imearmatol Goniempeaney v1. Won ‘inti Morury Viel ith tra, unre 8 pistes, Cheomtean LE eee Ratan argentiae eae 8 Protest Sere BP trend, Storie 2 180, aa 58