CAPITOLUL

Amplificatorul cu emitor comun

Valim +15 V 7.5 k 82 k

0

out
0

7.5 V 1.6 V
0

in

10 F

10 k 1k 470 F

A. Amplificatorul cu sarcin` distribuit` (emitor comun degenerat) 154 B. Amplificatorul cu emitorul la mas` (emitor comun nedegenerat) 156 C. C[t de mare poate s` fie excursia de tensiune ? 161 D. Proiectarea unui amplificator cu emitor comun 164 Problem` rezolvat` 169, probleme propuse 171 Lucrare experimental` 174

154

Electronic` - Manualul studentului

Am v`zut c` repetoarele de tensiune (pe emitor sau pe surs`, dup` tipul cum tranzistorul este bipolar sau cu efect de c[mp) efectueaz` adaptarea [ntre impedan\a mare a generatorului de semnal ]i impedan\a mic` a sarcinii. Din p`cate, ele nu pot dec[t s` repete semnalul de la intrare, [n timp ce [n majoritatea aplica\iilor avem nevoie s` amplific`m varia\iile de tensiune. De exemplu, semnalul bioelectric generat de inim`, pe care dorim s`-l vizualiz`m, are amplitudini sub 1 mV iar pentru ca spotul osciloscopului s` devieze cu 1 cm este necesar` o varia\ie de tensiune pe pl`cile de deflexie de ordinul a 100 V. Ne-ar trebui, [n acest caz, o amplificare global` de cel pu\in 100 000 ! Pentru c` ofer` a amplificare mare de tensiune, cel mai frecvent utilizat etaj cu un singur tranzistor bipolar este amplificatorul cu emitor comun.

A. Amplificatorul cu sarcin` distribuit` (emitor comun degenerat)

O variant` de amplificator cu emitor Valim comun este prezentat` [n Fig. 12.1. Generatorul +15 V de semnal, cuplat capacitiv, produce varia\ii ale RC R B1 poten\ialului bazei iar ca semnal de ie]ire este 7.5 k Vout 82 k considerat poten\ialul colectorului. Emitorul 0 7.5 V (de]i nu este legat la mas`) este comun 0 ochiurilor de intrare ]i de ie]ire, ceea ce justific` 0 1.6 V numele de amplificator cu emitor comun. 0 C R B2 RE ~ 10B F Pentru a-l distinge de o alt` variant`, se adaug` 10 k 1k adesea "degenerat [n emitor" sau "cu rezisten\` [n emitor". {n literatura de limb` romn` el mai este cunoscut ]i ca amplificator cu sarcin` distribuit`, deoarece curentul comandat trece at[t Fig. 12.1. Amplificator cu emitor comun degenerat (cu prin RC c[t ]i prin RE , ca ]i cum sarcina ar fi sarcin` distribuit`). distribuit`. Atunci c[nd am studiat stabilitatea termic` a punctului de func\ionare ]i independen\a sa [n raport cu factorul de amplificare al tranzistorului, am ar`tat c` pe rezisten\a RE din emitor trebuie s` cad` [n repaus cel pu\in 1-2 V. Acela]i curent str`bate ]i rezisten\a de colector ]i, cum pe ea c`derea de tensiune este de ordinul Valim 2 iar tensiunea de alimentare nu dep`]e]te, de regul`, 40-50 V, [n practic`, la etajul cu sarcin` distribuit` raportul RC RE este cuprins aproximatv [ntre 1 ]i 25. Vom vedea imediat c` aceasta are consecin\e asupra amplific`rii maxime pe care o poate furniza acest amplificator. Func\ionarea sa poate fi [n\eleas` u]or dac` recunoa]tem o configura\ie de surs` de curent comandat`, care are ca sarcin` rezisten\a RC (vezi Capitolul 4, sec\iunea 4.1.G). Dup` cum ]tim, tensiunea baz`-emitor este practic constant`, poten\ialul emitorului urm`rind poten\ialul bazei, cu aproximativ 0.6 V mai jos. Astfel, varia\iile de tensiune ale bazei, produse de generatorul de semnal cuplat capacitiv, determin` varia\iile curentului de emitor

IE =

VB . RE

(12.1)

Cap. 12. Amplificatorul cu emitor comun

155

Acestea sunt practic egale cu varia\iile curentului de colector. Din expresia poten\ialului colectorului, VC = Valim I C RC , deducem imediat c` la ie]irea amplificatorului avem

R VC = C VB . RE
Amplificarea circuitului este, deci,

(12.2)

R A= C RE

(12.3)

semnul - ar`t[nd c` varia\iile de la ie]ire sunt opuse ca sens celor de la intrare; circuitul este un amplificator inversor. Pentru amplificatorul cu sacin` distribuit`, amplificarea este negativ` ]i egal` [n modul cu raportul dintre rezisten\a de colector ]i cea din emitor; din considerentele prezentate mai sus, modulul amplific`rii nu poate fi prea mare (p[n` pe la 25). Faptul c` amplificarea depinde numai de valorile rezisten\elor este deosebit de important, deoarece rezisten\ele sunt disponibile [n game de toleran\` foarte str[ns` ]i pot fi ajustate, propriet`\i de neimaginat pentru factorul al tranzistorului. Dac` utiliz`m pentru tranzistor modelul mai exact, cu re , prezentat la Capitolul 10, sec\iunea 10.1.B, rezisten\a dinamic` re , apare [n serie cu RE , a]a cum se poate vedea [n Fig. 12.2. Noua expresie a amplific`rii se ob\ine ca

A=

RC R 1 = C ; RE + re RE 1 + re RE

(12.4)
Valim = 0

cum re RE = 25 mV VE este mult mai mic dec[t unitatea, al doilea factor din expresia (12.4) are valoarea aproximativ` 1 25 mV VE . Deoarece din necesit`\i de stabilitate termic`

tensiunea pierdut` pe rezisten\a din emitor trebuie s` fie de cel pu\in IC 1- 2 V, modulul amplific`rii "corectate", dat` de rela\ia (12.4) este cu VB 1-2 % mai mic dec[t cel prezis de formula simpl` A = RC RE . in Dac` nu cunoa]tem valorile rezisten\elor cu o precizie mai bun` de IB +/- 5 % (]i, [n cele mai multe cazuri, nu le cunoa]tem dec[t cu +/- 10 %), nu merit` s` mai \inem seama de rezisten\a dinamic` re , consider[nd-o nul`. Impedan\a de intrare [n baza tranzistorului se calculeaz` prin aceea]i metod` utilizat` la repetorul pe emitor; deoarece curentul de baz` este de ori mai mic dec[t cel de emitor, combina\ia serie RE + re RE este v`zut` ca fiind de ori mai mare

VC

out

"emitor intern" VB re I E IC RE

Zin B = VB I B RE .

(12.5)

Fig. 12.2. Calculul amplific`rii utiliz[nd modelul cu re al tranzistorului.

156

Electronic` - Manualul studentului

Prezen\a divizorului rezistiv mic]oreaz` [ns` impedan\a de intrare [n amplificator. Am v`zut c`, din necesit`\i de stabilitate termic` ]i desensibilizare a punctului de func\ionare [n raport cu [mpr`]tierea lui , rezisten\a echivalent` a divizorului se alege cam o zecime din RE . Astfel, divizorul rezistiv face ca impedan\a de intrare [n amplificator, Zin , s` fie de aproximativ 10 ori mai mic` dec[t valoarea ZinB . Putem considera c` impedan\a de intrare a amplificatorului cu sarcin` distribuit` este practic egal` cu rezisten\a echivalent` a divizorului de polarizare. Impedan\a de intrare a amplificatorului cu sarcin` distribuit` nu este afectat` de prezen\a rezisten\ei de colector; valoarea impedan\ei de intrare este dictat` practic de rezisten\a echivalent` a divizorului de polarizare. Dup` cum ]tim, [n regiunea activ` colectorul tranzistorului se comport` ca o surs` de curent aproape ideal`. Din acest motiv, privind [nspre nodul colectorului vedem rezisten\a RC [n paralel cu impedan\a sursei de curent, care are valori mult mai mari dec[t RC . Astfel, impedan\a de ie]ire a etajului este dictat` de rezisten\a din colector

Zout = RC .

(12.6)

Impedan\a de ie]ire pentru amplificatorul cu sarcin` distribuit` este egal` practic cu valoarea rezisten\ei de colector, de ordinul 1-10 k. Dac` la ie]ire se cupleaz` capacitiv rezisten\a de sarcin` Rs , Zout = R C putem calcula noua amplificare prin dou` metode. {n prima, trebuie Vout s` [nlocuim [n formula amplific`rii pe RC cu rezisten\a echivalent` a grup`rii paralel ( RC , Rs ). A doua alternativ` este s` \inem seama - R C V ~ Rs in RE de impedan\a de ie]ire ]i s` corect`m amplificarea cu un factor datorat divizorului de tensiune format de Rs ]i Zout (Fig. 12.3). Prin oricare din metode ob\inem Fig. 12.3. Calculul amplific`rii [n cazul unei sarcini cuplate capacitiv [n R Rs A= C colector. (12.7) R R +R .
E s C

A]a cum spuneam, cu acest tip de etaj nu se pot ob\ine amplific`ri mai mari dec[t dac` m`rim exagerat tensiunea de alimentare sau sacrific`m stabilitatea termic`. {n aceast` situa\ie, se prefer` utilizarea unei alte variante de amplificator cu emitor comun, care este descris` [n continuare..

B. Amplificatorul cu emitorul la mas` (emitor comun nedegenerat)

{n multe aplica\ii avem nevoie de amplific`ri mari, pe care amplificatorul cu sarcin` distribuit` nu poate s` le ofere. Dac` am lega, pur ]i simplu, emitorul la mas`, ca [n Fig. 12.4 a), RE ar deveni zero ]i am ob\ine, conform rela\iei A = RC ( RE + re ) o amplificare maxim`. De]i prezent [n mai toate textele de electronic`, acest circuit trebuie evitat. Am ar`tat [n Cap. 8, c[nd am studiat diferitele circuite de polarizare, c` [n acest caz curentul de colector este foarte sensibil la modific`rile factorului ]i ale temperaturii. Pentru

Cap. 12. Amplificatorul cu emitor comun

157

eliminarea acestor inconveniente, prezen\a unui rezistor [n emitor, pe care s` cad` [n repaus o tensiune de 1-2 V, este obligatorie.
Valim R B1 82 k CB 0 10 F 1.6 V R B2 10 k RE 1k RC 7.5 k 7.5 V
0

Valim +15 V Vout

CE 470 F

acest tip de circuit trebuie evitat ! a) b)

Fig. 12.4. Amplificatoare cu emitorul la mas`, [n curent continuu (a) ]i [n curent alternativ (b) . Solu\ia este s` p`str`m rezisten\a RE vizibil` [n curent continuu (varia\iile de temperatur` sunt extrem de lente [n compara\ie cu semnalele care trebuie amplificate) dar s` o scurtcircuit`m la frecven\ele la care lucreaz` amplificatorul (Fig. 12.4 b). {n jargon se spune c` rezisten\a RE a fost "decuplat` [n alternativ" cu ajutorul condensatorului. Aceasta [nseamn` c` [n curent alternativ ea dispare, fiind [nlocuit` cu un scurtcircuit. Circuitul ob\inut este un amplificator cu emitorul la mas` ([n curent alternativ). {n calculul amplific`rii ]i impedan\elor trebuie s` apar` impedan\ele pe care le "v`d" varia\iile a]a c`, [n rela\ia A = RC ( RE + re ) , [n locul lui RE trebuie s` punem zero, deoarece aceast` rezisten\` este scurtcircuitat` pentru varia\ii. Ob\inem atunci amplificarea

RC I Q RC I Q R A = C = g m RC = = re VT 25 mV

(12.8)

unde IQ este curentul de repaus al tranzistorului, [n jurul c`ruia se efectueaz` aceste varia\ii. Aceast` rela\ie este adev`rat` la frecven\ele la care reactan\a condensatorului CE este mult mai mic` dec[t rezisten\a dinamic` re

f >>

1 2 reCE

(12.9)

V RC repaus ; avem astfel rela\ia foarte util`

Privind cu aten\ie rela\ia (12.8) recunoa]tem la num`r`tor tensiunea de repaus pe rezisten\a din colector,

158

Electronic` - Manualul studentului

A=

V RC repaus 25 mV

(12.10)

{n absen\a altei rezisten\e de sarcin`, amplificarea pentru amplificatorul cu emitorul la mas` este egal` [n valoare absolut` cu raportul [ntre tensiunea de repaus pe rezisten\a din colector ]i tensiunea termic` de 25 mV. Dac`, [n plus, polarizarea s-a f`cut astfel [nc[t poten\ialul colectorului s` fie la jum`tatea tensiunii de alimentare, ajungem la concluzia c` amplificarea este dictat` numai de tensiunea de alimentare

A=

Valim = 20 Valim (in volti) . 2 25 mV

(12.11)

Dac` poten\ialul de repaus al colectorului este la jum`tatea tensiunii de alimentare ]i nu exist` alt` sarcin` cuplat capacitiv, amplificarea pentru amplificatorul cu emitorul la mas` este egal` [n valoare absolut` cu 20 [nmul\it cu tensiunea de alimentare exprimat` [n vol\i. Cu o tensiunea de alimentare de 10 V ob\inem o amplificare de 200, pe c[nd cu o tensiune de alimentare de 40 V putem amplifica de 800 de ori varia\iile de la intrare. {n deducerea formulelor pentru amplificare am considerat c` tranzistorul se comport` [n colector ca o surs` ideal` de curent. {n realitate, datorit` efectului Early, sursa de curent echivalent` are o rezisten\` dinamic` egal` cu rce = VEA I Q , unde VEA este tensiunea Early, cu valori [n jur de 100 V. Aceast` rezisten\` apare [n paralel cu rezisten\a RC din colector, ca [n Fig. 12.5 a), ]i, [n formula amplific`rii A = g m RC , trebuie s` [nlocuim pe RC cu valoarea corectat`

RC rce 1 = RC RC 1 RC rce . RC + rce 1 + RC rce

Valim (constant) impedan\a v`zuta de sursa ideal` de curent RC Valim (constant)

(12.12)

IC

rce =

VEA IQ

IC

rce =

VEA IQ

tranzistorul a) b)

tranzistorul

Fig. 12.5. Impedan\a pe care debiteaz` sursa ideal` de curent comandat` a colectorului (a) ]i utilizarea unei sarcini active (b).

Cap. 12. Amplificatorul cu emitor comun

159

Dar raportul celor dou` rezisten\e, mult mai mic dec[t unu, poate fi exprimat simplu prin valorile regimului de repaus

RC V RC repaus I Q V RC repaus = = rce IQ VEA VEA

(12.13)

]i este de ordinul a 5-10 %. {n consecin\`, dac` dorim o expresie mai exact` a amplific`rii, nu avem dec[t s` sc`dem 5-10 % din valoarea rezisten\ei RC , [nainte de a folosi formulele pentru amplificare.. Oricum, aceast` corec\ie este de ordinul de m`rime al toleran\ei cu care cunoa]tem, de cele mai multe ori, valorile rezisten\elor. O valoare mai exact` a amplific`rii se ob\ine \in[nd seama de efectul Early, prin utilizarea [n calcule a unei valori pentru rezisten\a RC mic]orat` cu 5-10 % fa\a de valoarea real` (raportul V R repaus VEA ).
C

Privind [nc` o dat` la Fig. 12.5 a) ]i g[ndindu-ne c` numai rezistentele dinamice intervin [n calculul amplific`rii, s-ar putea s` g`sim o cale prin care putem cre]te ]i mai mult amplificarea etajului cu emitorul la mas`: [nlocuirea rezisten\ei din colector RC cu o surs` de curent constant (desenul b al figurii), care s` furnizeze exact valoarea necesar` pentru curentul de colector, dar care are o rezisten\a dinamic` foarte mare (peste 1 M putem ajunge u]or cu o surs` realizat` cu un tranzistor bipolar). Combina\ia ei paralel cu rce este echivalent` practic cu rce (care este de cel pu\in 10 ori mai mic`) ]i, astfel, amplificarea ajunge la valori de ordinul VEA VT 4000 . {n jargon se spune c` etajul are acum o sarcin` activ` (sursa de curent ce a [nlocuit rezisten\a RC ). Nimic nu se ob\ine [ns` f`r` sacrificii: impedan\a de ie]ire a etajului a crescut de la c[tiva k c[t avea RC , la rce = VEA I Q , care ajunge pe la 100 k; nu mai putem conecta la ie]ire dec[t o sarcin` cu rezisten\a de cel pu\in 1 M. {n plus, mai exist` o dificultate: am legat [n serie dou` surse de curent ]i [ntre ele apare un conflict dac` nu sunt reglate exact la aceea]i valoare. {n timp, valorile ajustate cu grij` se modific` ]i una din surse ajunge [n regim de satura\ie [ncet[nd s` func\ioneze. Pentru a evita acest lucru, circuitul trebuie complicat cu alte etaje care s` realizeze permanent echilibrarea surselor, aduc[nd la ordine sursa de curent rebel`. Din acest motiv, cre]terea amplific`rii prin utilizarea unei sarcini active este utilizat` aproape exclusiv [n circuitele integrate, unde se poate face risip` de tranzistoare ]i rezistoare f`r` ca pre\ul s` fie afectat sensibil. S` ne [ntoarcem pu\in la expresia (12.8) a amplific`rii A = RC I Q VT ; [ncep[nd de acolo, pentru a ob\ine rela\ii u]or de aplicat [n practic`, am [nlocuit tensiunea termic` VT = k BT e cu valoarea ei la temperatura camerei, care este de aproximativ 25 mV. Din aceast` cauz` nu am sesizat primul pre\ pe care trebuie s`-l pl`tim pentru amplificarea mare ob\inut`: amplificarea etajului cu emitorul la mas` depinde de temperatur`; la o [nc`lzire cu 30 de grade, amplificarea scade cu aproximativ 10 %. Scurtcircuitarea [n curent alternativ a rezisten\ei RE are un efect puternic ]i asupra impedan\ei de intrare. Pun[nd RE = 0 [n expresia (12.5), ob\inem impedan\a de intrare [n baza tranzistorului

Zin B = re = 25 mV I Q ;

(12.14)

160

Electronic` - Manualul studentului

cu un de 100, avem 2.5 k la 1 mA dar numai 250 la 10 mA. Impedan\a de intrare a etajului este [nc` ]i mai mic`, datorit` rezisten\ei echivalente a divizorului de polarizare; aceast` rezisten\` a divizorului este [ns` mai mare dec[t Zin B astfel c` ea nu reu]e]te s` reduc` la jum`tate impedan\a de intrare. {n consecin\` , impedan\a de intrare a etajului este pe undeva [ntre re 2 ]i re . Cum calculul este numai estimativ deoarece nu cunoa]tem pe dec[t foarte aproximativ, putem afirma c` impedan\a de intrare a amplificatorului cu emitorul la mas` este modest` (sute de - k ), fiind aproximativ egal` cu 25 mV I Q . Impedan\a de intrare este, deci, mic` ]i, ceea ce este poate ]i mai grav, prost predictibil`, deoarece este aproximativ propor\ional` cu ; cum acest factor are o [mpr`]tiere tehnologic` mare, putem numai s` estim`m grosier aceast` impedan\` de intrare. Acesta este al doilea pre\ pe care trebuie s`-l pl`tim pentru valoarea mare a amplificarii; vom vedea c` mai exist` [nc` unul, legat de m`rimea excursiei semnalului de ie]ire. Impedan\a de ie]ire a amplificatorului continu` s` fie egal` cu valoarea rezisten\ei din colector. Dac` suntem foarte preten\io]i, putem sc`dea din aceasta 5-10 %, datorate efectului Early. C[nd o alt` sarcin` Rs este cuplat` capacitiv [n colector, noua valoare a amplific`rii se poate ob\ine, ca ]i la etajul precedent, prin considerarea divizorului format de Rs ]i Zout .
Valim +15 V Vout

R1

CE R1 R2

CB 10 F

R B1 82 k 1.6 V R B2 10 k

RC 5k 10 V

C E 100 F R E1 1k R E2 100 F 1k

~ Zin

R2

CE

a)

b)

c)

d)

Fig. 12.6. Decuplarea par\ial` a rezisten\ei din emitor (a ]i b) ]i circuite care permit ajustarea amplific`rii f`r` modificarea punctului static de func\ionare (c ]i d). C[nd nu dorim s` ob\inem valoarea A = 20 Valim (in volti) pentru amplificare, ci una mai mic`,, putem utiliza [n emitor unul din circuitele din Fig. 12.5 a) ]i b). {n curent continuu (regimul de polarizare) emitorul vede o rezisten\` RE DC egal` cu R 1+ R2 pentru circuitul a) ]i cu R1 [n cazul circuitului b). La curent alternativ [ns`, [ntre emitor ]i mas` apare o impedan\` RE AC , care determin` amplificarea etajului. Valoarea acestei impedan\e este R 1 pentru circuitul a) ]i

RE AC =

R1 R2 R 1+ R2

(12.15)

Cap. 12. Amplificatorul cu emitor comun

161

pentru circuitul b). Dac` urm`rim o proiectare mai comod`, alegem circuitul a), deoarece RE AC este pur ]i simplu egal` cu R 1 . Circuitul din desenul b) permite, [n schimb, ajustarea amplific`rii f`r` modificarea punctului static. Desenul c) prezint` reprezint` complet` a unui astfel de amplificator; o alt` variant` ce ofer` acelea]i avantaje este prezentat` [n desenul d).

C. C[t de mare poate s` fie excursia de tensiune ?

Emitorul legat la mas` ([n curent alternativ) S` presupunem c` dorim amplificare c[t mai mare ]i [n circuitul din Fig. 12.6 c) am scurtcircuitat emitorul la mas` [n curent alternativ. La varia\ii foarte mici [n jurul curentului de repaus de 1 mA, amplificarea circuitului este de RC re = 5 k 25 = 200 . Ce se [nt[mpl` dac` semnalul de intrare are amplitudini mult mai mari ? Poten\ialul emitorului este \inut constant de c`tre condensator a]a c` varia\iile tensiunii de intrare se reg`sesc [n totalitate ca varia\ii ale tensiunii baz`-emitor.
2.0 1.5 I C (mA) 1.0 M 0.5 VC 0.0 -20 -15 -10 -5 0 5 10 15 20 V BE (mV) 15 Q repaus N 5

VC (V) 10 timpul

timpul

Fig. 12.7. Amplificatorul cu emitorul la mas` distorsioneaz` semnalele cu amplitudini mari. Dar noi cunoa]tem forma caracteristicii de transfer

IC = I s eVBE

IC = f (VBE ) , este o exponen\ial` VT . O reprezent`m grafic, trec[nd pe axa absciselor valorile varia\iilor VBE m`surate de la

regimul de repaus (Fig. 12.7). S` aplic`m la intrare o tensiune triunghiular`, cu amplitudinea de aproximativ 18 mV. Dup` cum ]tim, o varia\ie de aceast` m`rime a tensiunii baz`-emitor provoac` o modificare cu un factor de 2 a curentului de colector. Astfel, punctul de func\ionare, care era [n repaus [n Q, se deplaseaz` [ntre punctele extreme M ]i N, unde curentul de colector devine 0.5 mA ]i, respectiv 2 mA. Evolu\ia corespunz`toare a poten\ialului VC al colectorului eviden\iaz` o distorsionare major` a formei de und`,

162

Electronic` - Manualul studentului

semialternan\a superioar` av[nd o amplitudine 5 V, de dou` ori mai mare dec[t cea inferioar`, care are numai 2.5 V. Distorsiunile care apar sunt distorsiuni de neliniaritate ]i se datoreaz` formei caracteristicii de transfer a tranzistorului. Ele au ap`rut [naintea celor de limitare, provocate de intrarea tranzistorului [n blocare sau satura\ie. Neliniaritatea caracteristicii de transfer poate fi exprimat` ]i prin modificarea pantei, care este transconductan\a tranzistorului, ea fiind pentru circuitul nostru propor\ional` cu amplificarea la semnal mic. A]a cum se vede [n Fig. 12.8, dac` facem trei experimente diferite, provoc[nd varia\ii mici [n jurul fiec`ruia dintre punctele M, Q ]i N, amplific`rile ob\inute vor fi diferite. {n timp ce [n jurul punctulului de repaus Q amplificarea este egal` [n modul cu 200, ea ajunge la 400 pentru varia\iile [n jurul punctului N dar coboar` la 100 [n cazul varia\iilor [n jurul punctului M.
2.0 1.5 I C (mA) 1.0 M 0.5 0.0 -20 -15 -10 -5 0 5 10 15 20 V BE (mV) Q N 5 VC (V)

10

15

Fig. 12.8. Amplificarea la semnal mic depinde puternic de punctul de func\ionare. Putem consdera c` un nivel acceptabil de distorsiuni se ob\ine dac` amplificarea de semnal mic variaz` numai cu +/- 10 % de-a lungul [ntregii excursii a punctului de func\ionare; aceasta se poate [nt[mpla numai dac` re variaz` [n total cu numai 20 % [ntre valorile extreme ale curentului de colector. Rezult`, de aici, c` varia\iile curentului de colector trebuie s` [ndeplineasc` condi\ia

I C I Q 10% ;

(12.16)

Astfel, excursia tensiunii de ie]ire trebuie s` aib` amplitudinea sub o zecime din c`derea de tensiune [n repaus pe RC . Cum aceasta din urm` are valori uzuale de 5-10 V distorsiunile produse de amplificatorul cu emitorul la mas` sunt acceptabile numai dac` excursia de tensiune de la ie]ire nu dep`]e]te 1 -2 Vvv.

Cap. 12. Amplificatorul cu emitor comun

163

Ce [nseamn` aceasta pentru tensiunea de intrare ? Din expresia caracteristicii de transfer deducem c`, indiferent de amplificare, VBE 5 mVvv . Cum poten\ialul emitorului este constant, aceasta este excursia maxim` acceptabil` a tensiunii de intrare. {n cazul amplificatorului cu emitorul la mas`, pentru ca amplificarea s` nu se modifice cu mai mult de +/- 10 %, tensiunea de intrare trebuie s` aib` amplitudinea mai mic` dec[t 5 mVvv, indiferent de valoarea amplific`rii. {n concluzie, amplificatorul cu emitorul la mas` poate fi utilizat numai pentru amplificarea semnalelor mici, [n caz contrar el produc[nd distorsiuni inacceptbil de mari. Acesta este al treilea pre\, pe l[ng` dependen\a de temperatur` a amplific`rii ]i impedan\a mic` de intrare, pe care trebuie s`-l pl`tim pentru amplificarea mare pe care am ob\inut-o. La semnal mare, nu numai amplificarea se modific`. Revenind la exemplul nostru ]i presupun[nd un factor = 100 pentru tranzistor, impedan\a v`zut` privind [nspre baz`, Zin B , are 5.0 k [n punctul M, 2.5 k [n repaus (punctul Q) ]i numai 1.25 k [n punctul N. Aceste varia\ii se resimt puternic [n impedan\a de intrare a amplificatorului; cu o rezisten\` echivalent` a divizorului de polarizare de 20 k, impedan\a de intrare Zin evolueaz` de la 4 k la 1.2 k. La semnal mare, amplificatorul cu emitorul la mas` apare, pentru generatorul de semnal care [l excit`, ca o sarcin` neliniar` (care nu respect` legea lui Ohm). {n exemplul nostru, dac` generatorul de semnal nu are impedan\a intern` mult mai mic` dec[t 1 k, varia\iile impedan\ei de intrare vor produce varia\ii ale amplitudinii la intrare ]i, [n consecin\`, distorsiuni suplimentare. Din fericire, aceste modific`ri ale amplitudinii au un sens opus celor determinate de schimbarea amplific`rii. Astfel, pe ansamblu, ele reduc distorsiunile produse de amplificator. Rezisten\a din emitor decuplat` par\ial S` presupunem acum c` nu mai suntem at[t de lacomi ]i ne mul\umim cu o amplificare de 50 [n locul celei de 200. Utiliz[nd formula amplific`rii A = RC ( RE AC + re ) , deducem c` rezisten\a v`zut` [n alternativ de c`tre emitor trebuie s` aib` valoarea 75 ([mpreun` cu re = 25 face 100 ). La o excursie a poten\ialului de colector de 5 Vvv, curentul de colector se modific` de la 0.75 mA la 1.25 mA, ]i re variaz` de la 20 la 33 dar, datorit` prezen\ei termenului RE AC la numitor, amplificarea de semnal mic nu se modific` [n acela]i raport, cresc[nd doar de la 46 la 53, adic` sufer` o varia\ie total` de 14 % Avem, deci, o varia\ie total` a amplific`rii de 14 % [n cazul unei excursie de tensiune la ie]ire de 5 Vvv , provocat` de un semnal de intrare de 100 mVvv ; cu emitorul legat la mas`, ar fi trebuit s` mic]or`m excursia de la ie]ire la 0.75 Vvv (3.75 mVvv la intrare) pentru ca amplificarea s` aib` o varia\ie total` de aceeas]i m`rime ]i s` ob\inem acela]i nivel de distorsiuni. {n concluzie, mic]orarea amplific`rii de la 200 la 50 ne permite s` prelucr`m f`r` distorsiuni semnificative semnale de intrare mult mai mari ]i s` ob\inem excursii mari ale semnalului de ie]ire. Liniaritatea amplificatorului a fost [mbun`t`\it`. Exager[nd [n aceast` direc\ie, putem ajunge la un amplificator cu amplificare unitar` dar cu liniaritate excelent`; am reg`sit repetorul de tensiune. Vom vedea mai t[rziu c` aceste modific`ri ale performan\elor se datoreaz` reac\iei negative pe care o introduce impedan\a vizibil` [n emitor.

164

Electronic` - Manualul studentului

A repaus 1.5

{n Fig. 12.9 am reprezentat grafic dependen\a lui A [n func\ie de curentul de colector, pentru mai multe valori ale lui RE AC re repaus . Se observ` c`, pe m`sur` ce sc`dem amplificarea etajului prin m`rirea valorii lui RE AC , amplificarea devine mai pu\in sensibil` la varia\ia curentului de colector ]i distorsiunile vor fi mai mici. Graficul poate fi utilizat la proiectarea amplificatoarelor cu emitor comun, pentru alegerea lui RE AC atunci c[nd ni se impune excursia de tensiune de la ie]ire ]i nivelul distorsiunilor.

R E AC 1.0 10 5 2

re repaus = 50

2 5 10 50 re repaus = 0

R E AC

0.5

0.5 IC

1.0 IQ

1.5

Fig. 12.9. M`rirea lui RE AC mic]oreaz` sensibilitatea amplific`rii la varia\ia curentului de colector.

Pentru a putea ob\ine excursii de tensiune mari la ie]ire cu distorsiuni acceptabile, amplificarea trebuie mic]orat`; acest lucru se realizeaz` prin impedan\a care este v`zut` [n curent alternativ de c`tre emitorul tranzistorului.

D. Proiectarea unui amplificator cu emitor comun

Av[nd fixat` tensiunea de alimentare Valim , primul pas [l constituie alegerea curentului de repaus IQ . O valoare exagerat de mic` duce la sc`derea factorului al tranzistorului, pe c[nd una prea mare va m`ri nejustificat disipa\ia de putere pe tranzistor. Mai trebuie \inut seama ]i de faptul c` IQ va impune valoarea

Valim (2 I Q ) a rezisten\ei din colector, care va fi impedan\a de ie]ire a amplificatorului. {n cazul

amplificatoarelor de mic` putere, o alegere de 1-10 mA este rezonabil`. Poten\ialul colectorului trebuie s` fie pe la jum`tatea tensiunii de alimentare, chiar dac` excursia de tensiune de la ie]ire nu va dep`]i 1 Vvv, deoarece punctul de func\ionare mai este afectat de [mpr`]tierea lui ]i de varia\iile de temperatur` ]i este bine s` avem "distan\e" de rezerv` fat` de regimurile de blocare ]i satura\ie. Astfel,

V 1 RC = alim . 2 IQ

(12.17)

{n regim de repaus, pentru o stabilitate termic` satisf`c`toare, poten\ialul emitorului trebuie s` fie de 12V

VE = 1 2 V ;
rezult` imediat valoarea rezisten\ei RE DC pe care trebuie s` o vad` emitorul [n curent continuu

(12.18)

Cap. 12. Amplificatorul cu emitor comun

165

RE DC = VE I Q .
Poten\ialul de repaus al bazei se va g`si cu 0.6 V mai sus

(12.19)

VB = VE + 0.6 V .

(12.20)

Putem proiecta acum divizorul rezistiv de polarizare a bazei. Raportul celor dou` rezisten\e va trebui s` fie

RB1 Va lim VB = RB2 VB

iar rezisten\a lor echivalent`

(12.21)

RE DC RB1 RB2 . RB1 + RB2 10

(12.22)

Cum RB2 fiind mai mic`, va dicta practic rezisten\a echivalent` ]i cum putem miza pe un factor de cel pu\in 100, putem lua, practic

RB2 10 RE DC .

(12.23)

Cu aceasta, proiectarea circuitului de polarizare este [ncheiat`. Mai r`m[ne s` stabilim amplificarea. Dac` dorim s` ob\inem amplificarea maxim` posibil`, egal` aproximativ cu 20 [nmul\it cu tensiunea de alimentare exprimat` [n vol\i, emitorul trebuie scurtcircuitat la mas` cu un condensator. Dac` nu dorim s` ob\inem amplificarea maxim` ci una mai mic`, din rela\ia

A=

RE AC + re

RC

(12.24)

ob\inem impedan\a RE AC pe care trebuie s` o vad` emitorul [n curent alternativ

Valim R B1 RC Vout

R RE AC = C re . A

(12.25)

Cin

Circuitul din emitor va ar`ta ca cel din Fig. 12.10. {n cazul [n care m`rimea amplific`rii trebuie reglat` "la cald", vom utiliza [n emitor un circuit ca cel din desenele c) sau d) ale Fig. 12.6. La frecven\a minim` de lucru reactan\a condensatorului CE trebuie s` fie mult mai mic` dec[t re + RE AC

R B2 R E DC

R E AC CE

Fig.12.10.

166

Electronic` - Manualul studentului

CE >>

1 . 2 f min ( re + RE AC )

(12.26)

Valoarea condensatorului de intrare se stabile]te pun[nd condi\ia ca la frecven\a minim` de lucru reactan\a sa s` fie mult mai mic` dec[t impedan\a de intrare a amplificatorului (care este rezistiv`). Aceast` impedan\` se calculeaz` \in[nd seama c` la intrare apare reziste\a echivalent` a divizorului [n paralel cu ( RE AC + re ) . {ntreaga procedur` de proiectare, simplificat`, poate fi urm`rit` pe desenul din Fig. 12.11.
1. Alegem curentul de repaus IQ

Valim
7.

Z in = R B1 R B2

( re + R E AC ) 1 lu`m C in >> 2 f min Z in

R B1 Cin

RC Vout

2. Luam R C =

Valim
2 IQ

5.

R B2
4. R B2 10 R E DC R B1 R B2 = V alim VB - 1 cu V B = VE +0.6 V

R E DC

RE

AC

Alegem R E AC pentru a stabili amplificarea

RE CE

AC =

RC - re A

6. Alegem C E

C E >>
3. Cu V E de 1-2 V, R E DC = VE

1 2 f min ( re + R E AC )

IQ

Fig. 12.11. Procedura simplificat` de proiectare pentru amplificatorul cu emitor comun.

Cap. 12. Amplificatorul cu emitor comun

167

Enun\uri frecvent utilizate

(at[t de frecvent [nc[t merit` s` le memora\i)

- La amplificatorul cu emitor comun, intrarea este [n baza tranzistorului iar ie]irea se face din colectorul acestuia; oferind amplificare de tensiune mare cu o impedan\a de intrare rezonabil`, el este cel mai utilizat etaj de amplificare cu un singur tranzistor. -Pentru amplificatorul cu sarcin` distribuit` (emitor comun degenerat), amplificarea este negativ` ]i egal` [n modul cu raportul rezisten\elor de colector ]i, respectiv, emitor; amplificatorul este unul inversor; -Cu tensiuni de alimentare de 10-50 V, aceast` amplificare are valori p[n` spre 25. -Impedan\a de intrare a amplificatorului cu sarcin` distribuit` are aceea]i expresie ca a repetorului pe emitor, fiind stabilit` practic de divizorul rezistiv de polarizare. - Impedan\a de ie]ire a amplificatorului cu sarcin` distribuit` este practic egal` cu valoarea rezisten\ei din colector. -Scurtcircuitarea [n alternativ a rezisten\ei din emitor transform` etajul [ntr-un amplificator cu emitorul la mas`, p`str[ndu-i stabilitatea termic`. - {n absen\a altei sarcini, modulul amplific`rii pentru amplificatorul cu emitorul la mas` este egal cu RC re , fiind propor\ional cu valoarea curentului de repaus. - Amplificarea etajului cu emitorul la mas` este invers propor\ional` cu temperatura ([n K); la o [nc`lzire cu 30 oC, modulul amplific`rii scade cu aproximativ 10 %. - Acela]i modul al amplific`rii mai poate fi exprimat ca raportul [ntre c`derea de tensiune [n repaus pe rezisten\a din colector ]i tensiunea termic`, cu valoarea de 25 mV la temperatura camerei, A = V R repaus 25 mV .
C

- Dac` poten\ialul de repaus al colectorului a fost stabilit la jum`tatea tensiunii de alimentare, modulul amplific`rii este egal cu 20 [nmul\it cu tensiunea de alimentare, exprimat` [n vol\i. -{n cazul [n care dorim o valoare mai exact` a amplific`rii, putem \ine seama de efectul Early, utiliznd [n calcule o valoare a rezisten\ei din colector cu 5-10 % mai mic` dec[t cea real`. -Pentru amplificatorul cu emitorul la mas`, impedan\a de intrare privind [n baza tranzistorului este modest`, fiind dat` de Zin = re ; impedan\a de intrare a etajului este [nc` ]i mai mic`, datorit` divizorului rezistiv, ajung[nd la valori de sute de - k. -Amplificatorul cu emitorul la mas` este un amplificator de semnal mic (sub 5 mVvv la intrare, sub 1 -2 Vvv la ie]ire); dac` semnalul este mai mare, el va fi distorsionat semnificativ de c`tre amplificator. - Dac` rezisten\a din emitor este scurtcircuitat` doar par\ial cu condensator, modulul amplific`rii devine A = RC ( re + RE AC ) , unde RE AC este impedan\a v`zut` [n curent alternativ de c`tre emitor. - C[nd amplificarea este sc`zut` prin aceasta metod`, se reduce ]i nivelul distorsiunilor ]i cre]te impedan\a de intrare [n baza tranzistorului. La A 50 amplificatorul poate fi utilizat cu distorsiuni acceptabile ]i la un semnal de intrare de 100 mVvv .

168

Electronic` - Manualul studentului

Termeni noi
-amplificator cu sarcin` distribuit` amplificator cu emitor comun care are montat` o rezisten\` [n circuitul de emitor; curentul de colector (care este m`rimea controlat`) str`bate am[ndou` rezisten\ele ca ]i cum am avea o sarcin` distribuit`; prezen\a unei rezisten\e [n circuitul emitorului care, astfel, nu mai este legat la mas` (amplificator cu emitor comun cu rezisten\` [n emitor); scurtcircuitarea rezisten\ei cu un condensator care are reactan\a neglijabil` la frecven\ele de lucru; deformarea semnalului de la ie]irea amplificatorului datorit` intr`rii tranzistorului [n satura\ie sau blocare; deformarea semnalului de la ie]irea amplificatorului datorit` comport`rii neliniare a trazistorului (varia\iei transconductan\ei cu valoarea curentului de colector);

-degenerare [n emitor

-decuplarea [n alternativ a unei rezisten\e -distorsiuni de limitare -distorsiuni de neliniaritate

Cap. 12. Amplificatorul cu emitor comun

169

Problem` rezolvat`
S` se proiecteze un amplificator cu emitor comun, av[nd impedan\a de ie]ire de 1 k, care s` fie alimentat de la +12 V ]i s` ofere o amplificare egal` [n modul cu 50. Amplificatorul trebuie s` func\ioneze la frecven\e mai mari de 100 Hz iar tranzistorul utilizat are factorul peste 100. Rezolvare Desen`m, mai [nt[i o schem` de la care s` pornim. (Fig. 12.12 a). Impedan\a de ie]ire va fi egal` cu rezisten\a din colector. Alegem a]adar,
Valim R B1 Cin RC Vout

R B2

RE

AC

RC = 1 k ;
pe ea trebuie s` cad` [n repaus aproximativ Valim 2 = 6 V . Cum va mai trebui s` pierdem tensiune ]i pe rezisten\a de emitor, alegem un curent de repaus de
R E DC - R E
AC

CE

Fig.12.12 a)

I Q = 5 mA
stabilind la 7 V poten\ialul emitorului. Deoarece poten\ialul de repaus al emitorului trebuie s` fie 1-2 V, alegem

VE = 2 V RE DC = 400 .
Urmeaz` alegerea divizorului rezistiv. Lu`m

RB2 10 RE DC RB2 = 3.9 k ,

o valoare din seria E12 cu toleran\a +/- 10% (vezi Anexa 1 din primul volum). Cum VB = VE + 0.6 V = 2.6 V

RB1 = RB2

12 2. 6 14 k 2. 6

]i alegem valoarea standardizat` RB1 = 15 k . La 5 mA, rezisten\a intrinsec` a emitorului este re = 25 mV 5 mA = 5 . Deoarece amplificarea trebuie s` fie 50, emitorul va trebui s` vad` [n curent alternativ

R 1000 5 = 15 . RE AC = C re = A 50
Vom realiza circuitul de emitor cu dou` rezisten\e, cea care va fi scurtcircuitat` cu condensator av[nd [n jur de 400 -15 ; alegem valoarea standardizat` de 390 .

170

Electronic` - Manualul studentului

Pentru condensatorul CE stabilim la f min = 100 Hz o reactan\` mult mai mic` dec[t 20 , s` zicem 2 . Rezult`

CE

1 800 F 2 100 Hz 2
R B1
F 15 k

5 mA

Valim
+12 V

]i alegem valoarea standardizat` CE = 1000 F . Cin Impedan\a de intrare se calculeaz` prin legarea [n paralel a lui RB1 cu RB2 ]i cu ( RE AC + re ) adic`, 3.9 k cu 15 k ]i cu 1.0 20 k, respectiv. Ultimele dou` dau ceva aproape de 8 k care,, [mpreun` cu RB1, ajung pe la 3 k. {n consecin\`,

RC
1k +7V +2V

Vout

R B2

3.9 k 390

15

RE

AC

Cin

1 0.53 F 2 100 Hz 3 k

CE
1000 F

]i alegem, pentru siguran\`, Cin = 1 F . Cu toate valorile trecute, schema circuitului arat` acum ca [n Fig. 12.12 b).

Fig. 12.12 b).

Cap. 12. Amplificatorul cu emitor comun

171

Probleme propuse
P 12. 1. Pentru circuitul din Fig. 12.13, 6.2 k a) calcula\i punctul de func\ionare; 150 k b) determina\i valoarea amplific`rii; Vout c) estima\i impedan\a de intrare ( 200 ) F 3.3 1.0 F d) c[t este impedan\a de ie]ire ? P 12.2. Amplificatorul cu sarcin` distribuit` din problema precedent` este utilizat pentru amplificarea unui semnal de 22 k 2.2 k amplitudine mare. a) Calcula\i valorile extreme pe care le poate lua poten\ialul colectorului (tranzistorul [n regim de blocare ]i, respectiv, satura\ie). Aten\ie, poten\ialul emitorului nu este Fig. 12.13. constant. b) |in[nd seama de valoarea de repaus a poten\ialului colectorului, calcula\i amplitudinea maxim` a semnalului la ie]ire, cu condi\ia ca tranzistorul s` nu ajung` [n satura\ie sau blocare. c) Care este amplitudiea semnalului de intrare, [n condi\iile de la punctul precedent ? P 12.3. Cu acela]i tranzistor ]i cu aceea]i surs` de alimentare ca [n problema P 12.1, proiecta\i un circuit similar, care s` aib` un curent de repaus de 2 mA ]i o amplificare egal` cu 5 ([n valoare absolut`). P 12.4. Circuitul din Fig. 12.14 are RC = RE ]i furnizeaz` simultan dou` semnale de ie]ire. Compara\i Valim a) amplitudinile celor dou` semnale de ie]ire; +20 V b) fazele celor dou` semnale de ie]ire; 6.2 k 150 k Cele dou` ie]iri difer` mult prin valoarea impedan\ei. Calcula\i Vout 1 aceste impedan\e de ie]ire, consider[nd nul` impedan\a 1.0 F generatorului de semnal, ]i formula\i o concluzie asupra sarcinilor ce pot fi conectate la aceste ie]iri. Vout 2 P 12.5. Explica\i func\ionarea circuitului din Fig. 12.15 ]i 47 k justifica\i prezen\a celui de-al doilea tranzistor (\ine\i seama de 6.2 k problema precedent`) P 12.6. {n circuitul din Fig. 12.16 condensatoarele au reactan\e neglijabile. Fig.12.14. a) Calcula\i amplificarea, atunci c[nd [n colector nu este cuplat` nici o sarcin` suplimentar`. Valim b) {mbun`t`\i\i precizia rezultatului +20 V precdent, \in[nd seama de Efectul Early. 6.2 k P 12.7. 150 k T2 a) Estima\i amplificarea circuitului din Fig. 12.17, atunci c[nd [n colector nu este cuplat` 1.0 F T1 Vout 1 nici o sarcin` suplimentar` (condensatoarele pot fi considerate cu reactan\` nul`) 12 k Vout 2 47 k b) {mbun`t`\i\i estimarea precdent`, \in[nd 6.2 k seama de Efectul Early. c) La c[t coboar` amplificarea dac` [n colector se cupleaz` capacitiv o sarcin` Fig.12.15. RS = 2. 2 k ?
Valim +20 V

172

Electronic` - Manualul studentului

Valim +25 V out in 10 V in

1 mA 4.7 k out

Valim

Fig. 12.16.

Fig. 12.17.

P 12.8. La amplificatorul cu emitorul la mas` (nedegenerat), efectul Early produce o mic]orare a amplific`rii [n gol (f`r` alt` sarcin` dec[t RC ) cu 5-10 %. Crede\i c` acela]i lucru se [nt[mpl` ]i la amplificatorul cu sarcin` distribuit` (emitor comun degenerat) ? Indica\ie: Rezisten\a dinamic` v`zut` privind [nspre colector depinde dup` cum, la varia\ia lui VC , tensiunea-baz` emitor este men\inut` constant` sau curentul de emitor r`m[ne constant (revede\i Cap. 4). P 12.9. Ave\i un semnal de tensiune alternativ cu amplitudinea 1 mVvv ]i trebuie s`-l amplifica\i p[n` la valoarea de 10 Vvv. Pentru aceasta, ave\i la dispozi\ie un amplificator cu emitorul la mas` cu amplificarea de 250 ]i un alt etaj cu emitorul comun av[nd amplificarea de 40. Cupla\i [n cascad` cele dou` amplificatoare ]i neglija\i, [n prim` aproxima\ie, pierderile datorit` impedan\ei de intrare finite a celui de-al doilea etaj. a) C[t va fi amplificarea global` ? Este ea suficient` pentru tema primit` ? b) Aceea]i amplificare o pute\i ob\ine indiferent de ordinea [n care cupla\i etajele. M`rimea distorsiunilor nu va fi, [ns`, aceea]i. Care este ordinea de cuplare care produce distorsiuni mai mici ? c) Cele dou` etaje, av[nd ie]irile [n colector, au aproximativ Valim aceea]i impedan\` de ie]ire. Care este ordinea de cuplare astfel +15 V [nc[t impedan\a de intrare a celui de-al doilea s` "[ncarce" c[t mai 5 k pu\in ie]irea primului ? out P 12.10. Proiecta\i amplificatorul cu emitorul la mas` din 10 V problema precdent`, care s` v` furnizeze o amplificare egal` cu in 250. Frecven\a minim` de lucru va fi 100 Hz. 100 F P 12.11. Proiecta\i acum ]i cel`lalt amplificator, cu amplificarea de 40, alimentat de la aceea]i surs` ca cel de la 1k problema precedent`. P 12.12. {n amplificatorul cu emitor comun din Fig. 12.18, destinat s` lucreze la semnal mic, circuitul din emitor a fost modificat prin [nlocuirea uneia dintre rezisten\e cu un tranzistor 1M JFET. 1 M V contr a) Stabili\i [n ce regim func\ioneaz` tranzistorul cu efect de ( 0) c[mp (\ine\i seama de m`rimea tensiunii dren`-surs`). b) Tranzistorul JFET are tensiunea de blocare VP = 2 V ]i parametrul I DSS = 5 mA . {ntre ce valori se modific` Fig. 12. 18. amplificarea, la varia\ia tensiunii de comand` a por\ii Vcontr ? (dac` nu ]ti\i [ntre ce valori poate fi modificat` aceast` tensiune, revede\i Capitolul 7) c) Propune\i o aplica\ie a acestui circuit [n lan\ul de amplificare al unui reportofon.

Cap. 12. Amplificatorul cu emitor comun

173

Valim
+12 V 10 k 150 k 1.0 F in 47 k 50 22 k 75 1.0 F 68 k 5k

Vout
sarcina 2.2k

4k 1000 F

2k 1000 F

Fig. 12.19. P 12.13. {n Fig. 12.19 ave\i dou` amplificatoare cu emitor comun legate [n cascad`, primul fiind excitat cu un generator cu impedan\a intern` neglijabil` iar la ie]irea celui de-al doilea fiind legat` capacitiv o rezisten\` de sarcin`. a) Calcula\i amplificarea de tensiune a celui de-al doilea etaj (cu sarcina cuplat`). b) Estima\i impedan\a de intrare a celui de-al doilea etaj ( = 200 ). c) Calcula\i amplificarea primului etaj, [n gol, f`r` ca etajul al doilea s` fie conectat. d) Utiliz[nd rezultatele de la punctele b) ]i c) calcula\i amplificarea primului etaj cu etajul al doilea conectat ca sarcin`. e) Calcula\i amplificarea global` [n condi\iile de la punctul precedent. P 12.14. Relua\i problema precedent`, consider[nd c` tranzistoarele au factorul = 100 . Compara\i amplific`rile cu cele deduse anterior ]i formula\i o concluzie asupra predictibilit`\ii amplific`rii globale. Merit`, [n aceste condi\ii, s` calcul`m [n aproxima\ii mai exacte amplificarea unor astfel de etaje ?

174

Electronic` - Manualul studentului

Lucrare experimental`
Ave\i pe plan]et` circuitul din Fig. 12.20. Desena\i-v` pe caiet schema acestuia ]i apoi alimenta\i plan]eta cu o tensiune continu` de aproximativ 15 V.
Valim R B1 120 k RC 7.5 k +15 V C2 22 F out C 4 22 F in R B2 20 k RE 1.5 k C3 470 F Rs 3.3 k

C1 10 F

Fig. 12.20.

Experimentul 1. Determinarea punctului static de func\ionare

{ncerca\i, mai [nt[i, s` calcula\i punctul de func\ionare din valorile componentelor. Neglij[nd curentul bazei, calcula\i poten\ialul acesteia. De aici rezult` imediat poten\ialul emitorului; legea lui Ohm furnizeaz` curentul de emitor, practic egal cu cel de colector. {n sf[r]it, determina\i tensiunea pierdut` pe rezisten\a RC ]i poten\ialul colectorului. Decide\i dac` amplificatorul a fost proiectat corect ]i nota\i-v` concluzia Determina\i acum experimental punctul de func\ionare; m`sura\i, cu un voltmetru de curent continuu, tensiunea de alimentare ]i poten\ialele fa\` de mas` ale colectorului ]i emitorului. C[t de aproape sunt aceste valori de cele calculate ? Calcula\i apoi valoarea de repaus a curentului de colector ]i, cu aceasta, calcula\i rezisten\a dinamic` re .

Experimentul 2. Amplificatorul cu sarcin` distribuit` [n condi\ii de semnal mic

a) Amplificarea Cunoa]te\i valorile rezisten\elor din colector ]i emitor, precum ]i rezisten\a dinamic` re . Calcula\i amplificarea de tensiunea care se ob\ine la ie]irea din colector

A=

RC . RE + re

Relua\i apoi acest calcul, neglij[nd rezisten\a dinamic` re . Determina\i c[t de mare este eroarea relativ` produs` de aceast` aproxima\ie. Compara\i-o cu precizia de +/- 10 % cu care cunoa]tem de obicei valorile rezisten\elor ]i trage\i o concluzie. Conecta\i apoi la intrarea amplificatorului un generator de semnal sinusoidal. Regla\i frecven\a pe la 1 kHz iar amplitudinea la 100 mV (m`surat` cu osciloscopul). M`sura\i amplitudinea semnalului din emitor ]i formula\i o concluzie. Determina\i acum amplitudinea semnalului din colector ]i calcula\i amplificarea etajului. Compara\i aceast` valoare ob\inut` experimental cu cea calculat` din valorile rezisten\elor. C[t de mare ([n procente) este diferen\a [ntre aceste valori ?

Cap. 12. Amplificatorul cu emitor comun

175

b) Impedan\a de intrare }ti\i valorile pentru RE ]i rezisten\a dinamic` re ]i pute\i conta pe un factor de cel pu\in 200. Calcula\i impedan\a de intrare v`zut` privind [nspre baza tranzistorului ]i apoi rezisten\a echivalent` a divizorului care polarizeaz` baza tranzistorului. Aceste impedan\e apar in paralel la intrarea amplificatorului. Care din ele determin` practic impedan\a de intrare Zin ]i c[t estima\i c` va fi aceasta ? R' Ve\i determina acum experimental impedan\a de 10 k intrare. Pentru aceasta, va trebui s` utiliza\i un truc, intercal[nd [ntre generatorul de semnal ]i intrarea amplificatorului o in rezisten\` R de valoare cunoscut`, ca [n Fig. 12.21. Cum vg ~ Z in aceast` rezisten\` este parcurs` de acela]i curent ca ]i Zin , vin amplificator c`derile de tensiune pe rezisten\e sunt propor\ionale cu valorile acestor rezisten\e. De aici, deduce\i expresia lui Zin [n func\ie de R , v g ]i vin . M`sura\i cu osciloscopul amplitudinile semnalelor v g ]i vin ]i calcula\i impedan\a de intrare. Fig. 12.21. Compara\i valoarea ob\inut` cu cea estimat` anterior din valorile componentelor circuitului. C[t de mare este diferen\a ? De unde crede\i c` provine ea ? c) Impedan\a de ie]ire Ie]irea amplificatorului este la nodul colectorului. C[t ar trebui s` fie impedan\a de ie]ire ? Vom determina experimental aceasta impedan\` de ie]ire m`sur[nd amplitudinea semnalului [n dou` situa\ii diferite: f`r` alt` sarcin` dec[t rezisten\a de colector (ie]irea [n gol) ]i cu o rezisten\` de sarcin` cunoscut`, cuplat` capacitiv pentru a nu modifica punctul de func\ionare (Fig. 12.22). La cuplarea sarcinii, tensiunea echivalent` Thevenin (cea de mers [n gol) vout gol se distribuie at[t pe impedan\a de ie]ire Zout c[t ]i pe rezisten\a de sarcin` Rs ; [n consecin\`, tensiunea la ie]ire vout s va fi mai mic`

vout s =

Rs vout gol . Rs + Zin

Valim RC 7.5 k C2 22 F +15 V out

Valim RC 7.5 k C2 22 F +15 V out

vout gol RE 1.5 k RE 1.5 k Rs 3.3 k

v out s

a)

b)

Fig. 12.22.

176

Electronic` - Manualul studentului

Deduce\i, din rela\ia precdent`, expresia impedan\ei de ie]ire. Determina\i apoi experimental cele dou` tensiuni vout gol ]i vout s ]i calcula\i impedan\a de ie]ire a amplificatorului. Compara\i aceast` valoare ob\inut` experimental cu cea determinat` din structura circuitului. Uneori, la amplificatorul cu sarcin` distribuit` se utilizeaz` ]i ie]irea din emitor. Relua\i procedura anterioar` ]i determina\i experimental impedan\a de ie]ire din emitorului tranzistorului. Cum este aceasta [n compara\ie cu impedan\a de ie]ire din colector ?

Experimentul 3. Amplificatorul cu sarcin` distribuit` [n condi\ii de semnal mare

A\i determinat la Experimentul 1 punctul static de func\ionare. Calcula\i acum valorile extreme pe care le poate atinge poten\ialul colectorului (tranzistorul blocat ]i, respectiv, saturat). Atentie, poten\ialul emitorului nu este constant. Cel mai u]or este s` reprezenta\i pe acela]i grafic dependen\ele liniare ale poten\ialelor VC ]i VE [n func\ie de valoarea curentului de colector. Desena\i o diagram` pe care s` apar` cele dou` valori extreme determinate la paragraful precedent, [mpreun` cu nivelul de repaus al poten\ialului colectorului. Cu aceast` diagram`, determina\i amplitudinea maxim` pe care o poate avea semnalul de ie]ire, f`r` s` aduc` tranzistorul [n limitare (blocare sau satura\ie). Verifica\i acum experimental rezultatul ob\inut, m`rind amplitudinea de la generatorul de semnal ]i urm`rind permanent pe osciloscop evolu\ia poten\ialului de colector (aten\ie, intrarea osciloscopului trebuie cuplat` [n curent continuu). Desena\i pe caiet formele de und` distorsionate datorit` atingerii regimului de limitare. Deoarece caracteristica de transfer IC = f (VBE ) a tranzistorului este neliniar`, amplificatorul distorsioneaz` semnalul ]i [nainte de atingerea regimului de limitare Cum pe o form` de und` sinusoidal` asemenea distorsiuni se observ` mai greu (ochiul nu este exersat s` recunoasc` dependen\a sinusoidal`), ve\i excita amplificatorul cu un generator de semnal triunghiular, care este gata realizat pe plan]eta pe care lucra\i (Fig.12.23). M`ri\i c[t mai mult amplitudinea semnalului, f`r` s` aduce\i [ns` amplificatorul [n limitare. Urm`ri\i por\iunile rectilinii ale formei de und` ]i [ncerca\i s` vede\i dac` amplificatorul le distorsioneaz`, curb[ndu-le. Formula\i o concluzie. Estima\i ]i cu ce precizie relativ` pute\i spune c` semnalul nu este dstorsionat.
Valim reglaj amplitudine C1 10 F generator de semnal triunghiular in R B1 120 k RC 7.5 k +15 V C2 22 F out C 4 22 F R B2 20 k RE 1.5 k C3 470 F Rs 3.3 k

Fig. 12.23.

Cap. 12. Amplificatorul cu emitor comun

177

Experimentul 4. Amplificatorul cu emitorul la mas` [n curent alternativ ([n condi\ii de semnal mic)
Pentru amplificatorul cu sarcin` distribuit`, amplificarea, fiind egal` cu raportul RC RE (]i, deci, cu raportul tensiunilor pe aceste rezisten\e) nu poate fi prea mare. Dac` dorim o amplificare de valoare mare, emitorul trebuie legat la mas` [n curent alternativ, prin intermediul unui condensator de valoare suficient de mare. Realiza\i ]i dumneavoastr` acest lucru pe plan]et`, conect[nd condensatorul C3 [n paralel cu rezisten\a din emitor ([n jargon s-ar spune c` a\i decuplat rezisten\a [n curent alternativ). Excita\i amplificatorul de la un generator de semnal sinusoidal cu frecven\a pe la 1 kHz. Stabili\i amplitudinea [n a]a fel [nc[t semnalul [n colectorul tranzistorului, vizualizat cu osciloscopul, s` aib` o amplitudine [n jur de 1 Vvv. Convinge\i-v` c`, de]i poten\ialele bazei ]i colectorului variaz` [n timp datorit` semnalului aplicat, poten\ialul emitorului este men\inut constant de c`tre condensatorul C3 . a) Amplificarea Ave\i la dispozi\ie mai multe moduri de a calcula amplficarea acestui etaj. Cunoa]te\i valoarea rezisten\ei dinamice re ]i a rezisten\ei RC ; calcula\i modulul amplific`rii A = RC re . }ti\i, de asemenea, c`derea de tensiune [n repaus pe rezisten\a RC ; ]i din aceast` informa\ie pute\i calcula amplificarea A = V R repaus 25 mV . Explicati de ce aceste dou` valori nu concord` exact. Care din ele are ]anse s` fie
C

mai apropiat` de realitate ? Determina\i acum experimental valoarea amplific`rii. Pentru a determina mai precis amplificarea, m`sura\i tensiunile de intrare ]i de ie]ire cu un voltmetru electronic (dac` acesta are mai multe func\ii, verifica\i s` fie trecut pe tensiuni de curent alternativ). Compara\i valoarea m`surat` a amplific`rii cu cea estimat` din punctul staic de func\ionare A = V R repaus 25 mV . C[t de mare este eroarea relativ` ? Poate fi ea justificat` numai prin imprecizia cu care cunoa]tem V R repaus ]i tensiunea termic` ? C Face\i acum o estimare mai exact` a amplific`rii, lu[nd [n considera\ie efectul Early; porni\i de la valoarea A = V R repaus 25 mV ]i sc`de\i 10 %. Compara\i noua estimare cu valoarea m`surat`. C[t este acum eroarea relativ` ? Compara\i-o cu imprecizia cu care a\i m`surat V R repaus ]i cu imprecizia lui C VT 25 mV , care este de 0.3 % pe grad. b) Impedan\a de intrare {ncerca\i mai [nt[i s` estima\i valoarea acestei impedan\e din valorile componentelor. Rezisten\a echivalent` a divizorului rezistiv a r`mas aceea]i, dar s-a modificat Zin B , deoarece [n emitor apare acum [n alternativ numai rezisten\a dinamc` re . Pentru determinarea experimental` a impedan\ei de intrare, ve\i utiliza din nou trucul din Fig. 12.21: intercalarea unei rezisten\e [ntre generatorul de semnal ]i intrarea amplificatorului. {nainte de a m`sura tensiunile v g ]i vin , reface\i reglarea amplitudinii generatorului pentru a ob\ine la ie]ire un semnal de aproximativ 1 Vvv. Comparati estimarea cu valoarea m`surat`. De unde crede\i c` provine, [n principal, diferen\a ? A\i determinat impedan\a de intrare at[t pentru etajul cu sarcn` distribuit` c[t ]i pentru cel cu emitorul la mas`. Compara\i valorile ob\inute ]i formula\i o concluzie.
C C

178

Electronic` - Manualul studentului

Experimentul 5. Amplificatorul cu emitorul la mas` [n condi\ii de semnal mare

Calcula\i valorile extreme pe care le poate atinge poten\ialul colectorului (tranzistorul blocat ]i, respectiv, saturat). Spre deosebire de cazul etajului cu sarcin` distribuit`, lucrurile sunt mai simple deoarece poten\ialul emitorului nu variaz` [n timp. Desena\i o diagram` pe care s` apar` cele dou` valori extreme determinate la paragraful precedent, [mpreun` cu nivelul de repaus al poten\ialului colectorului. Cu aceast` diagram`, determina\i amplitudinea maxim` pe care o poate avea semnalul de ie]ire, f`r` s` aduc` tranzistorul [n limitare (blocare sau satura\ie). Verifica\i experimental rezultatul ob\inut, m`rind amplitudinea de la generatorul de semnal ]i urm`rind permanent pe osciloscop evolu\ia poten\ialului de colector (aten\ie, intrarea osciloscopului trebuie cuplat` [n curent continuu). Desena\i pe caiet formele de und` distorsionate datorit` atingerii regimului de limitare. Amplificatorul distorsioneaz` semnalul ]i [nainte de atingerea regimului de limitare Pentru a observa mai comod aceste distorsiuni de neliniaritate, ve\i excita amplificatorul generatorul de semnal triunghiular de pe plan]et`. M`ri\i c[t mai mult amplitudinea semnalului, f`r` s` aduce\i [ns` amplificatorul [n limitare. Desena\i pe caiet formele de und` de la intrare ]i ie]ire. M`sura\i la ie]ire amplitudinile semialternan\ei pozitive ]i ale celei negative (stabili\i, mai [nt[i, nivelul de repaus). Ce observa\i ? Trage\i o concluzie [n leg`tura cu liniaritatea amplificatorului cu emitorul la mas`. Compara\i-l din acest punct de vedere cu etajul cu sarcin` distribuit`. Mic]ora\i lent amplitudinea de la generatorul de semnal, urm`rind tot timpul forma de und` de la ie]ire. Dac` este nevoie, modifica\i sensibilitatea osciloscopului. C[nd vi se pare c` semnalul de la ie]ire nu mai este distorsionat, opri\i-v` ]i m`sura\i amplitudinea. Acesta este regimul de semnal mic.

Cap. 12. Amplificatorul cu emitor comun

179

Pagini distractive
A. Oric[t de bune ar fi inten\iile autorului, nu putem [nv`\a dintr-o carte mai mult dec[t a [n\eles autorul [nsu]i din domeniul despre care vorbe]te. Astfel, [ntr-o carte ambi\ioas` 1, g`sim ceea ce aproape to\i scriitorii no]tri de c`r\i de electronic` ocolesc cu elegan\`: procedura de proiectare a unui circuit de polarizare cu divizor, ca cel din figura al`turat`. Ne facem c` nu vedem justificarea, eronat` ]i imprecis`, inventat` de autori pentru RC decizia de a pierde o tensiune de 1 V pe rezistorul din emitor ]i R B1 constat`m cu pl`cere c`, pornind de la tema de proiectare VCE = 5 V + 12 V ]i IC = 1 mA , valorile rezistoarelor din emitor ]i colector sunt calculate corect. De asemenea, este calculat corect poten\ialul bazei ]i se pune condi\ia rezonabil` ca divizorul de tensiune s` nu fie R B2 influen\at semnificativ de curentul bazei, prin alegerea unui curent RE prin divizor de zece ori mai mare dec[t curentul de baz` ([n cazul s`u cel mai defavorabil). Calculul aritmetic le spune autorilor c` rezistoarele divizorului trebuie s` aib` valorile RB1 = 103. 65 k ]i RB2 = 16.5 k . Dac` totul s-ar fi oprit aici, [nc` ar fi fost bine, am fi crezut c` au omis ultima etap` a procedurii de proiectare. Dar nu, domniile lor \in s` ne [nve\e tot ce cred c` ]tiu:
" Observa\ie: Valorile rezistoarelor produse de c`tre industrie apar\in unui ]ir discret de valori precizate [n standarde. Acolo unde valorile rezistoarelor nu sunt critice, ca de pild` [n exemplele de mai sus, se aleg pentru rezistoare valori apar\in[nd ]irului amintit cel mai apropiat (sic !) de valorile calculate. Pentru exemplul de mai sus ... se pot alege RC = 6.04 k , RB2 = 104 k , valori standardizate (ca ]i 1 k , respectiv 16.5 k )" Erorile de exprimare ]i de tipar nu ne apar\in, 104 k trebuie s` aib`, de fapt, RB1. Ce vor s` ne spun` autorii ? C` industria produce doar un ]ir discret de valori. Acest lucru este complet fals. Valorile rezisten\elor nu sunt cuantificate. Industria ofer` [ns` rezistoare cu diferite grade de imprecizie [n valoarea lor (+/- 10 %, +/- 5 %, +/- 1 %, etc.). Valorile centrale ale acestor intervale formeaz` ]irul discret despre care au aflat autorii. Ignor[nd complet gama de toleran\`, autorii caut` la [nt[mplare printre "valorile standardizate" ]i g`sesc, de exemplu, 104 ca fiind cea mai apropiat` de 103.65, c[t a ie]it din calcul. Numai c` aceast` valoare "standardizat`" se g`se]te doar [n seria E 192 2 care este o serie cu toleran\a de +/- 0.5 % ! Nici valorile 6.04 ]i 16.5 nu sunt valori uzuale, ele se g`sesc doar cu toleran\e mai bune sau egale cu +/- 1 %. {n opinia autorilor, aceste valori "nu sunt critice". Credem c` v-a\i dat seama de ce ne sf`tuiesc autorii acest lucru : habar n-au ce precizie are calculul pe care l-au f`cut. }tiu doar c` valorile "nu sunt critice" . {n realitate, nu avem cum s` ne a]tept`m ca tensiunea de alimentare s` fie 12 V cu o precizie mult mai bun` de 5 % iar valorile rezisten\elor RB1 ]i RB2 au fost ob\inute din valoarea tensiunii de alimentare, fiind propor\ionale cu aceasta. Mai mult, nici raportul lor nu este cunoscut cu precizie deoarece divizorul a fost considerat "[n gol" dar curentul de baz` va cobor[ cam cu o zecime valorea tensiunii m`surat` [n gol. Cu alte cuvinte, datorit` aproxima\iei f`cute, valorile calculate pentru rezisten\elor divizorului au o imprecizie de cel pu\in 10 %. Autorii no]tri scriu rezultatul cu cinci cifre semnificative ]i ne sf`tuiesc s` alegem rezistoare de toleran\` +/- 0.5 %. Ce noroc am avut c` "valorile nu sunt critice" ]i nu au utilizat un calculator de buzunar cu opt cifre semnificative !

1 2

***, "Electronic` ...", Editura Academiei Romne, Bucure]ti, 1994, ISBN 973-27-0377-6. Radu Oviudiu, "Componente electronice pasive - Catalog", Ed. Tehnic`, Bucure]ti, 1981.

180

Electronic` - Manualul studentului

C propus` la Olimpiada na\ional` de fizic`, 1998 3. Aceasta 1k R 1 se refer` la "un etaj de amplificare cu un tranzistor [n 2 montaj cu emitorul comun" a c`rui schem` este + 12 V 1 prezentat` [n figura al`turat`. + Ne ocup`m acum de n`stru]nicul rezistor 0.6 V 5 mA R2 intercalat [n circuitul emitorului, care are valoarea de 6k 2' RE 1 . La curentul de 5 mA pe el cade [n repaus o tensiune 1 K de 5 mV, infim` [n compara\ie cu tensiunea baz`-emitor 1' cu valoarea de 600 mV. Din acest motiv, efectul acestui rezistor asupra stabilit`\ii termice este practic inexistent. Pe de alt` parte, acest rezistor mic]oreaz` amplificarea de tensiune a etajului, aceasta av[nd expresia

B. Am mai discutat, [n Volumul 1, o problem`

A=

RC . re + RE

La curentul de colector precizat, rezisten\a dinamic` re are valoarea de 5 ; astfel, introducerea rezistorului din emitor coboar` amplificarea de la 200 doar la 167, reac\ia negativ` introdus` fiind extrem de slab`. {n concluzie, prezen\a rezistorului de 1 din emitor nu are nici un rost. Dac` nu ne g[ndim la acela al deconspir`rii gradului de competen\` al autorului problemei.

***, "Fizic`", Manual pentru clasa a X-a, Ed. Teora Educa\ional, Bucure]ti, 2000.