Sunteți pe pagina 1din 19

0 stafie bantuie prin Europa - stafia comunismului.

Toate
puterile batranei Europe s-au unit Intr-o sfanta haituiala impotriva
acestei stafn: Papa ~iTarul, Mettemich ~iGuizot, radicali francezi
~i politi~ti germani.
Exista 0are vreun partid de opozitie care sa nu fi fost defaimat,
ca frind comunist, de catre adversarii sai de la putere? Exista oare
vreun partid de opozitie care sa nu fi raspuns, la randul sau, atat
elementelor mai Inaintate ale opozitiei, cat ~i adversarilor sai
reactionari zvarlindu-le In fata imputarea stigmatizanta de comu-
nist?
Din acest fapt reies doua lucruri.
Toate puterile europene recunosc de pe acum comunismul ca
0 putere.
A venit timpul ca, In fata lumii Intregi, comuni~tii sa-~i expuna
deschis conceptia, scopurile, tendintele ~i sa opuna basmului
despre stafia comunismului un manifest al partidului Insusi.
In acest scop s-au Intrunit la Londra comuni~ti de diferite
nationalitati ~i au redactat urmatorul Manifest, care se publica In
limbile: engleza, franceza, germana, italian a, flamanda ~i daneza.
I varlata de pozitii sociale. In Roma antica, gasim patricieni, cava-
BURGHEZI SI leri, plebei, sclavi; in Evul Mediu: feudali, vasali, bresl~i, calfe,
, PROLETARII
iobagi ~i, pe langa aceasta, mai in fiecare din aceste clase giisim
trepte distincte.
ISTORIA tuturor societatilor de pana azi2 este istoria luptelor Societatea burgheza modema, ridicata pe ruinele societatii
de-c1asa. ~ feudale, nu a desfrintat antagonismele de clasa. Ea a creat doar
Omulliber ~isc1avul, patricianul ~iplebeul, nobilul ~iiobagul, clase noi, conditii noi de asuprire, forme noi de lupta, in locul
me~terul bresla~3 ~i calfa, intr-un cuvant, asupritorii ~i asupri~ii se
celor vechi.
aflau intr-un permanent antagonism, duceau 0 lupta nemtrerupta, Epoca noastra, epoca burgheziei, se deosebe~teinsa prin fap-
cand ascunsa, cand fii~i~a,0 lupta care se sfar~ea de fiecare data tul ca a simplificat antagonismele de clasa. Societatea intreaga se
printr-o prefacere revolu~ionara a mtregii societa~i sau prin pieirea scindeaza din ce in ce mai mult in doua marl tabere du~mane,in
claselor aflate in lupta. doua marl clase direct opuse una alteia:burghezia ~iproletarlatul.
In epocile mai indepiirtate ale istoriei, gasim aproape pretutin- Din iobagii Evului Mediu au provenit targovetii primelor
deni 0 Imp~re completa a societatii m diferite stan, 0 scara ora~e; din ace~ti targoveti s-au dezvoltat primele elemente ale
burgheziei.
1 Prin burghezie se Intelege c1asa capitali~tilor modemi, proprietari ai Descoperirea Americii, ocolirea Africii pe mare au deschis
mijloacelor de productie socialii, care exploateazii munca salariatii. Prin
burgheziei in ascensiune un nou dimp de actiune. Piata Indiilor
proletariat se Intelege c1asa muncitorilor salariati modemi, care, neposedand
mijloace de produqie proprii, sunt nevoiti sii-~ivandii foqa lor de munciipentru orientale ~icea chineza, colonizarea Americii, schimbul cu colo-
a putea triii. (Nota lui Engels la ediria englezii din 1888.) niile, inmultirea mijloacelor de schimb ~i a miirfurilor in genere
2 Adicii,mai exact, istoria transmisiiprin scris. In 1847 preistoria societiitii, au dat negotului, navigatiei, industriei un avant necunoscut pana
organizarea socialiipremergiitoareoriciireiistorii scrise, era Incii aproape necu- atunci, fadind astfel ca elementul revolutionar din societatea
noscutii. De atunci, Haxthausen a descoperit In Rusia proprietatea comunii
asupra piimiintului, iar Maurer a dovedit cii ea a fost baza socialii care a
feudala in descompunere sa se dezvolte cu rapiditate.
constituit punctul de. plecare pentru dezvoltarea istoricii a tuturor triburilor Modul de organizare feudal sau corporativ de pana atunci al
germane; cu timpul, s-a descoperit cii comunitiitile siite~ti, cu posesiune In industriei nu mai putea satisface cererea de produse, care cre~tea
comun a piimantului, au fost forma primitivii a societiitii, din India ~i panii In 0 data cu crearea de noi piete. Manufactura i-a luat locul. Me~terii
Irlanda. In sfiir~it,organizarea intemii a acestei societiiticomuniste primitive, In bresla~i au fost inlaturati de catre starea de mijloc industriala;
forma ei tipid, a fost scoasii la ivealii de descoperirea hotiiriitoare fiicutii de
diviziunea muncii dintre diferitelecorporatiia dispiirut,facand loc
Morgan In legiituriicu natura adeviiratiia gin{ii ~i a locului pe care-l ocupii In
diviziunii muncii Inauntrul fiecarui atelier.
trib. ° datii cu descompunerea acestei comunitiiti primitive incepe scindarea
societiitiiIn c1asedistincte ~i,in ceIedin urmii,In c1aseantagoniste. Am Incercat Oar pietele se inmulteau fiiraincetare, cererea cre~teanecon-
sii descriu acest proces de descompunere In lucrarea "Originea familiei, a tenit. Manufactura a devenit ~iea neindestulatoare.Atunci aburul
proprietiitii private ~i a statului" , in K. Marx ~iF. Engels, Opere alese In doua ~i ma~ina au revolu~ionatproduqia industriala. Marea industrie
volume, vol. II, E.S.P.L.P., 1955, editia a II-a, pp. 180-355. (Nota lui Engels la
modema a luat locul manufacturii, locul stiiriide mijloc industria-
edi{ia engleza din 1888.)
3 Me~terulbresla~ este un membru cu drepturi depline al breslei, me~terIn Ie I-au Iuat industria~ii milionari, ~efi ai unor intregi armate
cadrul breslei, ~inu starostele ei. (Nota lui Engels la edi{ia engle:::adin 1888.) industriale, burghezii modemi.
10 11
Marea industrie a creat piata mondialii, pe care a pregatit-o Burghezia a avut in istorie un rol cat se poate de revolutionar.
descoperireaAmericii. Piata mondiala a dus la 0 dezvoltare imen- Burghezia a desflintat, pretutindeni unde a ajuns la putere,
sa a comertului, a navigatiei ~ia comunicatiilor pe uscat. Aceasta toate relatiile feud ale, patriarhale, idilice, Ea a rupt fara mila
dezvoltare a influentat, la randul ei, extinderea industriei, ~i, in pestritele legaturi feudale care-l leg au pe om de superiorul sau
aceea~imasura in care se extindeau industria, comertul, navigatia, flresc ~inu a lasat alta legatura intre om ~i om decat interesul gol,
caile ferate, se dezvolta ~i burghezia, marindu-~i capitalurile ~i decat insensibila "plata in bani pe~in". Ea a inecat florul sfant al
impingand pe planul al doilea toate c1asele ramase din Evul extazului pios, al entuziasmului cavaleresc, al sentimentalismului
Mediu. micului burghez in apa inghetata a calculului egoist. Ea a facut din
Vedem astfel ca burghezia modema este ea insa~i produsul demnitatea personala 0 valoare de schimb ~i, in locul nenumara-
unui indelungat proces de dezvoltare, al unui ~ir de revolutii in telor libertati dobandite ~i cheza~uite de hrisoave, ea a pus unica
modul de productie ~ide schimb. libertate, lipsita de scrupule, a comertului. Intr-un cuvant, ea a pus,
Fiecare dintre aceste trepte de dezvoltare a burgheziei a fost in locul exploatarii voalate de iluzii religioase ~i politice, exploa-
Insotita de un progres politic corespunzatorl. Stare asuprita sub tarea deschisa, neru~inata, directa ~i brutala.
domnia feudalilor,asociatieinarmata ce se autoadministra singura Burghezia a despuiat de aureola lor toate activitatile conside-
in comuna2,ici republica municipala independenta, dincolo stare rate pana atunci venerabile ~iprivite cu smerenie. Ea a transformat
a treia, datoare sa plateasca biruri monarhiei3; apoi, pe vremea medicul, juristul, preotul, poetul, omul de ~tiinta in muncitorii ei
manufacturii, contrapondere impotriva nobilimii in monarhia ba- salariati.
zata pe stari sau absoluta, temelie pOOcipalaa marilor monarhii in Burghezia a smuls vaIul duios-sentimental ce acoperearelati-
genere, burghezia a cucerit, in sfar~it,de la crearea marii industrii ile farniliale ~i le-a redus la 0 simpla relatie baneasca.
~i a pietei mondiale, dominatia politica exc1usivain statuI repre- Burghezia a dezvaluit ca manifestarea brutala a fortei, pe care
zentativ modem. Puterea de stat modema nu este decat un comitet
reactiunea 0 admira atat de mult la Evul Mediu, ~i-a gasit comple-
care administreaza treburile ob~te~tiale intregii c1aseburgheze. tarea potrivitii in cea mai crasa trandavie. Abia burghezia a demon-
strat ce este in stare sa realizeze activitatea omeneasca. Ea a realizat
1 In editia engleza redactata de Engels In 1888, dupa cuvintele "progres
opere minunate, dar de cu totul altii natura decat piramidele egipte-
politic corespunzator" sunt adaugate cuvintele: "a! acestei clase" .
ne, apeductele romane, catedralele gotice; ea a intrepOOs cu totul
2 "Comune" se intitulau ora~ele din Franta chiar Inainte de a fi reu~it sa
smulga de la stiipanii lor feudali ~i de la maistru autoadministrarea locala ~i
alte expeditii decat migratia popoarelor ~icruciadele.
drepturile politice. In genera! am citat aci Anglia ca tara tipica pentru dezvolta- Burghezia nu poate sa existe fara a revolution a neincetat
rea econornica a burgheziei, iar pentru dezvoltarea ei politica, Franta. (Nota lui uneltele de productie, deci relatiile de productie ~i, pOO urmare,
Engels la ediria englezii din 1888.) Astfel denumeau targovetii din Ita!ia ~i toate relatiile sociale. Dimpotriva, pentru toate c1asele industriale
Franta a~ezarile lor ora~ene~ti, dupa ce rascumparasera sau smulsesera cu foqa, anterioare, prima conditie de existenta era mentinerea neschimba-
de la stapanii lor feudali, primele drepturi de autoadrninistra!ie.(Nota lui Engels
ta a vechiului mod de productie. Revolutionarea neincetata a
la ediria germanii din 1890.)
3 In editia engleza din 1888, dupa cuvintele: "republica municipala inde- productiei, zdruncinarea neintrerupta a tuturor conditiilor sociale,
pendenta" sunt adaugate cuvintele: ,,(ca in Italia ~i Germania)", iar dupa ve~niea nesiguranta ~i agitatie deosebese epoea burgheza de toate
cuvintele: "stare a treia, datoare sa platcasca biruri monarhiei" sunt adaugate epoeile anterioare. Toate relatiile intepenite, ruginite, eu eortegiul
cuvintele: ,,(ca In Franta)". lor de reprezentari ~i eonceptii venerate din mo~i-stramo~i, se
12 13

1
destrama, iar cele nou create se invechesc inainte de a avea timpul vor sa piara; ea Ie sile~te sa introduca la ele insele a~a-zisa
sa se osifice. Tot ceea ce este feudal ~istabil se risipe~teca fumul, civiliza!ie, adica sa devina burgheze. Intr-un cuvant, burghezia i~i
tot ce e sfant este profanat, ~i oamenii sunt in sfaqit sili!i sa creeaza 0 lume dupa chipul ~i asemanarea ei.
priveasca cu luciditate pozi!ia lor in via!a, rela!iile lor reciproce. Burghezia a sup us satul domina!iei ora~ului. Ea a creat or~e
Nevoia unei desfaceri tot mai largi a produselor ei gone~te enorme, a tacut sa creasca in chip considerabil popula!ia ora~e-
burghezia pe tot intinsul globului pamantesc. Ea trebuie sa se neasca fata de cea sateasca, smulgand astfel 0 parte insemnata a
cuibiireasca pretutindeni, sa se instaleze peste tot, sa stabileascii popula!iei din idio!ia vie!ii de la !ara. Tot a~a cum a adus satul
legaturi in toate col~e lumii. intr-o stare de dependen!a fa!a de ora~, ea a facut dependente !iirile
~ a dat, prin exploatarea pie!ei mondiale, un caracter barbare ~i semibarbare de cele civilizate, popoarele de !iirani de
cosmopolit produc!iei ~iconsumului din toate !iirile. Spre mare1e popoarele de burghezi, Orientul de Occident.
regret al reac!ionarilor, ea i-a smuls industriei de sub picioare Burghezi~ suprima din ce in ce mai mult fiirami!area mijloa-
terenul na!ional. Stravechile industrii na!ionale au fost distruse ~i cefor de produc!ie, a proprieta!ii ~i a popula!iei. Ea a aglomerat
continua sa fie distruse pe zi ce trece. Ele sunt inlaturate de popula!ia, a centralizat mijloacele de produc!ie ~i a concentrat
industrii noi, a ciiror introducere devine 0 chestiune vitala pentru proprietatea in maini pu!ine. Urmarea inevitabila a acestor schim-
toate na!iunile civilizate, de industrii care nu mai prelucreaza biiri a fost centralizarea politica. Provincii independente, aproape
materii prime indigene, ci materii prime provenind din regiunile numai confederate, avand interese, legi, guveme ~i varni diferite,
cele mai indepiirtate~iale ciirorproduse nu sunt consumate numai au fost inglobate intr-o singurii natiune, cu un singur guvem, 0
in propria !ara, ci pe toate continentele. Locul vechilor necesita!i, singurii lege, un singur interes na!ional de clasa, 0 singurii fron-
satisfacute prin produsele !iirii respective, TIiau necesita!i noi, tiera vamala.
pentru satisfacerea ciirorae nevoie de produse din cele mai inde- ..Burghezia a creal, in cursul dominatiei ei de clasa, care datea-
piirtate !iiri ~idin cele mai variate climate. In locul vechii izoliiri za ;};ia de 0 suta de ani, mult mai multe ~i mai uria~e fo~e de
locale ~ina!ionale ~ial satisfacerii necesita!ilorcu produse proprii produc!ie decat toate generatiile trecute laolalta. Subjugarea fo~e-
se dezvoltiischimbul multilateral, interdependen!amultilaterala a lor naturii, ma~inismul, aplicarea chimiei in industrie ~i agricultu-
na!iunilor. ~i acest lucru e valabil atat pentru produc!ia materiala, ra, navigatia cu aburi, caile ferate, telegraful electric, des!elenirea
cat ~i pentru cea spirituala. Produsele spirituale ale diferitelor unor intregi continente, fluvii facute navigabile, populatii intregi
na!iuni devin bunuri comune. Unilateralitatea ~imiirginireana!io- ie~ite ca din pamant - care dintre secolele trecute ar fi putut sa
nala devin din ce in ce mai cu neputin!a ~i, din numeroasele banuiasca ca in sanul muncii sociale dormitau astfel de fo~e de
literaturi na!ionale ~ilocale, ia na~tere0 literatura universala. productie!
Burghezia, prin rapida perfec!ionare a tuturor uneltelor de Am viizut deci: mijloacele de produc!ie ~i de schimb pe baza
produc!ie, prin comunica!iile infmit inlesnite, antreneaza in civi- ciirora s-a format burghezia au fost create in societatea feud ala. Pe
liza!ietoate na!iunile, pana ~ipe cele mai barbare. Pre~rile ieftine 0 anumita treapta de dezvoltare a acestor mijloace de produc!ie ~i
ale marfurilor burgheziei sunt artileria grea cu care ea doboara de schimb, rela!iile in care societatea feudala producea ~i facea
toate zidurile chineze~ti,cu care ea sile~tesa capituleze chiar cea schimb, organizarea feudala a agriculturii ~imanufacturii, intr-un
mai indarjita ura a barbarilor fa!a de straini.Burghezia sile~tetoate cuvant relatiile feud ale de proprietate nu mai corespundeau fo~e-
natiunile sa-~iinsu~eascamodul sau de produc!ieburghez daciinu lor de produc!ie care se dezvoltasera. Ele franau productia in loc
14 15
s-o stimuleze. Ele se prefacusera m tot atatea catu~e. Acestea crizele? Pe de 0 parte, poo distrugerea f°rtata a unei mase de forte
trebuiau sfiiramate,~iau fost sfiiramate. de produqie, pe de alta parte, poo cucerire de noi piete ~i poo
Locullor I-a luat libera concurenta, cu organizarea sociala ~i exploatarea mai intensa a pietelor vechi. poo ce, deci? Prin
politica adecvata ei, cu dominatia economica ~i politica a c1asei pregatirea unor crize ~i mai generale, ~i mai formidabile ~i poo
burgheze. reducerea mijloacelor de a Ie preveni.
Sub ochii no~tri se desfa~oara 0 mi~care asemanatoare. Re- Armele cu care burghezia a doborat. feudalismul se mdreapta
latiile burgheze de produqie ~i de schimb, relatiile burgheze de astiizi impotriva burgheziei Insa~i.
proprietate, societatea burgheza modema care a produs, ca poo Dar burghezia nu a faurit numai armele care-i aduc moartea;
farmec, mijloace de productie ~ide schimb atat de uria~e,seamana ea a creat ~i oamenii care vor manui aceste arme - muncitorii
cu vriijitorul care nu mai poate staparu puterile mtunericului pe modemi, proletarii.
care le-a dezlantuit. De decenii, istoria industriei ~icomertului nu in acee~i masura m care se dezvolta burghezia, cu alte cuvinte
este altceva decat istoria riizvratirii fortelor de productie modeme capitalul, se dezvolta ~i proletariatul, c1asa muncitorilor modemi,
impotriva relatiilor de productie modeme, Impotriva relatiilor de care nu traiesc decat atata vreme cat gasesc de lucru ~i care gasesc
proprietate care sunt conditiile de existenta ale burgheziei ~i ale de lucru numai atata vreme cat munca loc spore~te capitalul. Ace~ti
dominatiei ei. Este de ajuns sa pomenim crizele comerciale, care, muncitori, care sunt siliti sa se yanda cu bucata, sunt 0 marfa ca
poo repetarea lor periodica, pun tot mai amenintator sub semnul ~ oricareait articolde co~ert ~i,poo urmare,suntexpu~im egala
mtrebiirii existenta mtregii societati burgheze. in timpul crizelor masura tuturor vicisitudinilor concurentei, tuturor oscilatiilor pietei.
comerciale este distrusa regulat 0 mare parte nu numai a produse- Munca proletarilor a pierdut, prin extinderea ma~inismului ~i
lor create, ci ~ia fortelor de productie existente. in timpul crizelor poo diviziunea muncii, orice caracter de sine statator, ~i, 0 data cu
izbucne~te 0 epidemie sociala, care ar fi parot 0 absurditate m aceasta, orice atractie pentru muncitor. Acesta devine 0 simpla
toate epocile anterioare- epidemia supraproductiei. Societatea se anexa a ma~inii, anexa de la care se pretinde numai operatia cea
vede brusc aruncata mapoi, mtr-o stare de barbarie momentana, . mai simpla, cea mai monotona, cea mai lesne de mvatat. De aceea,
ca ~icum 0 foamete, un riizboi general devastator ar fi lipsit-o de cheltuielile pe care muncitorulle pricinuie~te se miirginesc aproa-
toate mijloacele de trai; industria, comertul par distruse. ~i pentru pe numai la mijloacele de trai necesare pentru mtretinerea sa ~i .

ce? Pentru di societatea poseda prea multa civilizatie, prea multe pentru reproducerea speciei sale. Pretul unei miirfi, deci ~i al ~
mijloace de trai, prea multa industrie, prea mult comert. Fortele de muncii1,este msa egal cu cheltuielile ei de productie. De aceea, m
produqie de care dispune nu mai servesc la dezvoltarea civili- masura m care munca devine mai respingatoare, scade salariul.
zatieiburgheze~ia1relatiilor de proprietateburgheze; dimpotriva, Mai mult mca, m aceeasi, masura m care se mmultesc " masinile si
,
ele au devenit prea uria~e pentru aceste relatii, care Ie franeaza cre~te diviziunea muncii, cre~te ~i cantitatea de munca2, fie poo
dezvoltarea; ~i,de mdata ce mving aceasta piedica, ele provoaca
perturbiiri m mtreaga societate burgheza, primejduiesc existenta 1 Marx a arihat mai tarziu eii muncitorul vinde nu munca, ci forta sa de
proprietatii burgheze. Relatiile burgheze au devenit prea stramte mundi. In aceastii privintii, vezi explicatiile lui Engels din introducerea sa la
pentru a cuprinde avutia produsa de ele. Cum mvinge burghezia lucrarea lui Marx, Mundi salariatii ~i capital, E.S.P.L.P., 1957, editia a V-a,
pp.5-15.
1 Incepand eu edi,ia germanii din 1872, cuvintele: "civiliza,iei burgheze 2 In edi,ia englezii din 1888, in loc de: "cantitatea de muncii" apare
"povara muncii".
~ia" lipsesc.
17
16
nu numai impotriva rela~or burgheze de productie, ci ~iimpotriva
inmultirea orelor de mundi, fie prin sporirea muncii cerute intr-un uneltelor de productie inse~i; ei distrug mfufurile straine, care Ie fac
timp anumit, prin accelerarea mersului m~inilor etc. concuren~, srarfu-nam~inile, dau foc fabricilor, cautii sa recuce-
Industria modema a transformat micul atelier al me~terului reasca pozitia pierdutii a muncitorului medieval.
patriarhal in marea fabridi a capitalistului industrial. Mase de Pe treapta aceasta, muncitorii formeazii 0 masa imprii~tiatii pe
muncitori .~ in fabnca sunt organizate miTItare~te.In tot intinsul ~ii ~irararrntatii de concuren~. Concentrarea in masa a
calitate de simpli solda~i.industriali,ei sunt supu~i supravegherii muncitorilor nu este inca rezultatul propriei lor uniri, ci rezultatul
unei ierarhii intregi de subofi~eri~iofi~eri.Ei nu sunt numai robii unirii burgheziei, care, pentru a-~i atinge scopurile sale politice,
clasei burgheze, ai statului burghez, ci sunt, zi de zi ~iceas de ceas, trebuie, ~imai poate deocamdatii, sa puna in mi~care intreg proleta-
robi~ide ma~ina,de supraveghetori ~i,mai ales, de fiecareburghez riatul. Pe aceastii treapta, a~adar, proletarii nu combat inca pe
fabricant in parte. ~i cu dit acest despotism proclama mai fa~~ du~manii lor, ci pe du~maii du~manilor lor, ei combat riima~itele
ca~tigulca scop, cu atat este el mai meschin, mai du~manos,mai monarhiei absolute, pe mo~ieri, burghezia neindustriala, mica bur-
aprig. ghezie. Toata mi~carea istoridi este astfel concentratii in mainile
Cu cat munca manuala cere mai pu~inamdemanare ~i mai burgheziei; orice victorie cuceritii in acest chip este 0 victorie a
pu~a cheltuiala de for~, altfel zis cu cat se dezvoltii mai mult burgheziei.
industria modema, cu atat munca barbatilor este mlocuita pe scara Dar, 0 data cu dezvoltarea industriei, proletariatul cre~te nu
mai mare cu aceea a femeilor ~ia copillor. Deosebirile de sex ~i numai ca numar; el este ~oncentrat in mase tot mai mari, f°rta lui
de varsta l~i pierd valabilitatea sociala cand e vorba de clasa spore~te, ~i el sirnte tot mai mult acest lucru. Interesele, condi~iile
--
muncitoare. -Nu mai exista decat instrumente de mundi, care de existenta ale proletariatului se niveleaza tot mai mult, ciici
ma~ina ~terge din ce in ce mai mult deosebirile dintre diferitele
pricinuiesc cheltuieli diferite, dupa varsta ~isex.
Cand muncitorull~i prime~te salariulm bani pe~in,dupa ce a mUnCl ~ reauce salarlUlapruape retutindeni la un myel deopo-
trlva e scazut. oncurenta crescanda a urg e . f' SI
fost exploatat de ditre fabricant, tabara asupra lui celelalte p~i ~rizele comerciaie ce izvor~sc de aici fac ca salariul muncitoril~r
ale burgheziei - proprietarul, bacanul, dimatarul etc.
Paturile inferioare ale stam de mijloc, adica micii industri~i, sa fie tot mai instabil; prin perfectionareaneincetata ~iintr-un ritrn
tot mai accelerat a ma~inilor,conditiile de viata ale proletarilor
micii negustori ~i rentieri, meseri~ii ~i ~aranii, toate aceste clase
devin tot mai nesigure; ciocnirile individuale dintre muncitor ~i
ingro~a randurile pro1etariatului, in parte din cauza di micullor burghez iau tot mai mult caracterul unor ciocniri intre doua c1ase.
capital, food insuficient pentru mari intreprinderi industriale, este
Muncitorii incep prin a forma coalitii1impotriva burghezilor; ei
infrant de concuren~a capitali~tilor mai mari, in parte din cauza ca
se unesc ca sa-~i apere salariul. Ei infOOteazachiar asociatii cu
indemanarea lor profesionala nu mai are aceea~i valoare ca urmare
caracter permanent, pentru a se pregati in vederea eventualelor
a noilor metode de produc~ie. Astfel proletariatul se recruteaza din
razvratiri. Pe alocuri, lupta izbucne~tesub forma de insurectii.
toate clase1e popula~iei. Din timp in timp, inving muncitorii, dar numai In mod treca-
Proletariatul trece prin diferite trepte de dezvoltare. Lupta sa
tor. Adevaratul rezultat alluptelor lor nu este succesul imediat, ci
-.1mpotriva burgheziei Incepe 0 data cu existen~a sa.
La inceput, lupta muncitori raz1e~i,apoi muncitorii unei fabrici, I In edi!ia englezii din 1888. dupii cuvantul: "coaIitii" sunt adiiugate cuvin-
pe urma muncitorii unei ramuri de mundi dintr-o localitate impotri- tele: ,,(sindicate profesionale)" .
va burghezului care-i exploateaza direct. Ei l~i indreaptii atacurile 19
18
unirea mereu crescanda a muncitorilor. Aceasta unire este inlesni-
In sfar~it, atunci cand lupta de c1asa se apropie de deznoda-
ta de mijloacele de comunicatie tot mai numeroase, create de
mant, procesul de descompunere a c1asei dominante, a intregii
marea industrie, care pun in legatura muncitorii din diferite loca-
societati vechi capata un caracter atat de acut, atat de ascutit, incat
limti. Aceasta legatura e stificienta pentru ca numeroasele lupte
0 mica parte din c1asa dominanta se desprinde de ea ~i se alatura
locale, care au pretutindeni acel~i caracter, sa fie centralizate c1asei revolutionare, clasei careia II aPartine viitorul. Tot astfel
intr-o lupta nationala, intr-o lupta de c1asa.Orice lupm de c1asa
cum odinioara 0 parte dinnobilirne atrecut in lagarul burgheziei,
este insa 0 lupm politica. lar unirea, pentru infaptuirea careia
acum, 0 parte din burghezie trece in lagarul proletariatului, ~i
cetatenii din Evul Mediu, cu drumurile lor vicinale, au avut nevoie
anume unii dintre ideologii burghezi care s-au ridicat pana la
de veacuri, este realizata de proletarii modemi, datorim drumului intelegerea teoretica a intregii mi~can istorice.
de fier, in cativa ani.
Dintre toate c1asele care se opun in zilele noastre burgheziei,
Aceasta organizare a proletarilor ca c1asa~i, prin aceasta, ca E2.ar proletariatul este 0 c1asa cu adevarat revolutionara. Celelalte
partid politic, este sfaramata din nou in fiecare moment de concu-
c1ase decad ~ipier 0 data cu marea industrie; proletariatlil, dirnpo-
renta dintre muncitoriiin~i~i.Ea rena~teinsa tot mai viguroasa, tot triva, este produsul ei cel mai propriu.
mai inchegam, mai putemica. Folosind dezbiname din sanul bur-
Paturile de mijloc, micul industri~, micul negustor, me~te~u-
gheziei, ea II smulge acesteia, sub forma de l~ecunoasterea garul, taranul, toti lupta impotriva burgheziei pentru a salva de la
unora din interesele muncitore~ti.De exemplu~cu pri;ire la pieire existenta lor ca paturi de mijloc. A~adar, ele nu sunt revo-
ziua~de munca~ o~in Anglia. lutionare, ci conservatoare. Mai mult inca, ele sunt reaction are,
In genere, ciocnirile din sanul vechii societatigrabesc in multe deoarece incearca sa intoarca inapoi roata istoriei. lar daca actio-
privinte dezvoltarea proletariatului. Burghezia duce 0 lupta nein- neazii in chip revolutionar, 0 fac in vederea trecerii lor iminente in
cetata: la inceput, impotriva aristocratiei; mai tarziu impotriva randurile proletariatului, nu-~i aparii interesele actuale, ci intere-
acelor parti ale burgheziei ale caror interese intra in contradictie sele lor viitoare, ~i pariisesc propriullor punct de vedere ca sii ~i-l
cu progresul industriei; intotdeauna impotriva burgheziei tuturor Insu~eascii pe acela al proletariatului.
tamor straine. In toate aceste lupte, ea se vede silim sa faca apella Lumpenproletariatul, acest putregai pasiv al paturilor celor
proletariat, sa recurga la ajutorullui ~isa-l atraga astfel in mi~carea mai de jos ale vechii societiiti, este tarat pe alocuri in vaItoarea
politica. Ea insa~i inarmeaza, a~adar,proletariatul cu propriile ei mi~ciirii de ciitre 0 revolutie proletara; din cauza ansamblului
~lemente de cultural, cu arme impotriva ei insa~i. conditiilor sale de existentii, el va inc1ina insii mai curand sii se
. Apoi, dupa cum am vazut, prin progresul industriei, parti lase cumparat pentru uneltiri reactionare.
intregi din c1asadominanta sunt aruncate in randurile proletaria- Conditiile de viatii ale vechii sociemti sunt deja distruse In
tului sau cel putin conditiile lor de existenta sunt amenintate. ~i conditiile de viata ale proletariatului. Proletarul este lipsit de pro-
acestea aduc proletariatuluinumeroase elemente de cultura.2 prietate; relatiile sale cu nevasta ~icu copill nu mai au nimic comun
cu relatiile burgheze de familie; munca industrialii modemii, subju-
1 in editia engleziidin 1888, in lac de: "propriile ei elemente de culturii"- garea modemii de ciitre capital, aceea~i in Anglia ~i In Franta, In
"propriile ei elemente de culturii politicii~igeneraIii". America ~i In Germania, I-au despuiat de orice caracter national.
2 in editia englezii din 1888, in lac de: "elemente de culturii"- "elemente
Legile, morala, religia sunt pentru el tot atatea prejudeciiti burgheze,
de luminare ~iprogres".
In spatele ciirora se ascund tot atatea interese burgheze.
20
21
Toate clasele din trecut care cucereau puterea diutau sa-~i
asigure pozitia dobanditii, supunand intreaga societate conditillor impuna societatii, ca lege regulatoare, conditiile de viata ale
propriei ei clase. Ea este incapabila sa domine, fiindca este inca-
acestei dobandiri. Proletarii nu pot sa cucereasca f°rtele de pro-
pabila sa asigure sc1avului ei existenta, chiar in limitele sclaviei
ductie sociale decat desfiintand propriullor mod de insu~ire de
lui, frindca este silita sa-l lase sa decada intr-o situatie in care ea
pana acum ~i,prin aceasta,intregul mod de insu~irede pana acum. trebuie sa-l hriineasca, in loc sa fie hriinitii de el. Societatea nu mai
Proletarii n-au nimic propriu de ocrotit; ei au de nimicit tot ceea
poate trill sub dominatia burgheziei, adica existenta burgheziei nu
ce pana acum ocrotea ~iasigura proprietatea privata. mai este compatibila cu societatea.
Toate mi~canle de pana acum au fost mi~can ale unor mino-
Conditia esentiala pentru existenta ~idominatia c1asei burgheze
~ ritiiti sau in interesul unor minoritiiti. Mi~carea proletara este
este acumularea bogatiei In maini1e unor particulari, formarea ~i
, mi~carea independenta a imensei majoritati, in interesul imensei sporirea capitalului; conditia existentei capitalului este munca sala-
'-V majoritati. Proletariatul, patura cea mai de jos a societatii actuale,
riata. Munca salariatii se lntemeiazii exclusiv pe concurenta munci-
nu se poate ridica ~i nu se poate reface fara sa arunce in aer
torilor illtre ei. Progresul industriei, al ciirui purtiitor involuntar ~i
intreaga suprastructura a paturilor care alcatuiesc societatea ofi- pasiv este burghezia, 1n1ocuie~teizolarea muncitorilor, izvoratii din
ciala.
concurentii, cu unirea lor revolutionara prin asociere. Cu dezvolta-
Chiar daca nu prin continut, totu~i prin forma, lupta proleta-
rea marii industrii, burgheziei II fuge, ~adar, de sub picioare lnsa~i
riatului Impotriva burgheziei este, mai intili.,0 luptii nationala. baza pe care ea produce ~i-~i lnsu~e~te produsele. Ea II creeazii,
Proletariatul din fiecare tara trebuie sa termine, fue~te, in primul illainte de toate, pe propriii sill gropari. Pieirea burgheziei ~ivictoriat-
rand cu propria sa burghezie. proletariatului sunt deopotriva de inevitabile. ""
Descriind fazele cele mai generale ale dezvoltiirii proletaria-
tului, am urmant riizboiul civil, mai mult sau mai putin atent,
dinauntrul societatii actuale, pana la punctul cand acesta se trans-
forma intr-o revolutie deschisa ~icand, rastumand prin violenta
burghezia, proletariatull~i intemeiaza dominatia sa.
Toate societatilede pana acum s-au bazat, dupa cum am vazut,
II
pe antagonismul dintre clasele asupritoare ~ic1aseleasuprite. Dar PROLETARISI
, COMUNISTI
,
pentru ca 0 clasa sa poatii fi asuprita, trebuie sa i se asigure
conditiile in care sa-~ipoata tan cel putin existenta de rob. Iobagul
a inceput sa seridice in perioada iobagiei la starea de membru al
Care este In genere raportul dintre comuni~ti ~iproletari?
comunei, dupa cum micul burghez a inceput sa se ridice la starea
de burghez sub jugul absolutismului feudal. Muncitorul modem, Comuni~tii nu sunt un partid deosebit, opus celorlalte partide
muncitore~ti.
dimpotriva, in loc sa se ridice 0 data cu progresul industriei,
decade tot mai adanc sub conditiile propriei sale c1ase.MuncitoruI Ei nu au interese deosebite de interesele lntregului proletariat.
Ei nu proc1ama principii deosebitel dupa care sa vrea sa
~devine pauper ~ipauperismul cre~techiar mai repede dedit popu- modeleze mi~careaproletara. '
,¥latia ~ibogatia. Din aceasta reiese limpede ca burghezia nu este ill
stare sa riimana mai departe clasa dominanta in societate ~i sa
1 In edi!ia eng]eziidin ]888, in lac de: "deosebite" - "sectariste".
22
23
Comuni~tii se deosebesc de celelalte'partide proletare numai In acest sens comuni~tii 1E.~ rezuma teoria lor in formui;]:
prin aceea ca, pe de 0 parte, in diferitele lupte nationale ale desfrintarea propriet'itii private.
proletarilor, ei scot in evidentii ~i sustin interesele comune, inde- Ni s-a imputat noua, comuni~tilor, ca am voi sa desfrintam ()~if
pendente de nati°nalitate, ale intregului proletariat; pe de alta proprietatea dobandit'i personal, prin munca proprie, proprietate
parte, prin aceea ca, pe diferitele trepte de dezvoltare ale luptei care ar alciitui temelia oriciirei libertiiti, activitiiti ~i independente
dintre proletariat ~iburghezie, ei reprezinta intotdeauna interesele person ale.
mi~ciirii:in totalitatea ei. Proprietate dobandit'i prin muncii, agonisit'i, ca~tigatiipersonal!
Comuni~tii sunt, ~adar, din punct de vedere practic, partea cea Vorbiti oare de proprietatea micului burghez, a micului producator
mai hotiirata a partidelor muncitore~ti din toate tarile, partea care rural, premergiitoare celei burgheze? Nu e nevoie sii 0 desfrintam
impinge mereu inainte; din punct de vedere teoretic, ei se disting de noi: dezvoltarea industriei a desfrintat-o ~i0 desfIinteazii zilnic. '"1.
restuI masei proletariatului, prin intelegerea conditiilor, a mersului Sau poate vorbiti de proprietatea privatii burgheza modema? ov.,
~i a rezultatelor generale ale misciirii roletare. Dar munca salariatii, munca proletarului, Ii creeazii oare aces-
lScopu Ime Ia comuni~tilor este acel~i ca ~i al tuturor tuia vreo proprietate? Nicidecum. Ea creeazii capitalul, adicii
celor te partl e pro etare: constirilirea proletariatului ca clasa, proprietatea care exploateazii munca salariatii, care nu poate spori
riistumarea dominatiei burgheziei, cucerirea puterii politice de decat cu conditia de a produce muncii salariatii noua, pentru a 0
catre proletariat. exploata din nou. In forma sa actualii, proprietatea se mi~ca in
Tezele teoretice ale comuni~tilornu se bazeaza nicidecum pe cadrul antagonismulu~apital ~imunca salariatii. Sa privim
idei, pe principii inventate sau descoperite de cutare sau cutare ,ambele laturi ale acestul antagonis~
reformator allumii. A fI capitalist insearnnii a ocupa in productie nu numai 0
Ele nu sunt decat expresia generalii a conditiilor efective ale pozitie pur personalii, ci. ~i 0 pozitie socialii. Capitalul este un
luptei de clasa existente, ale mi~ciiriiistorice care se desfa~oara produs colectiv ~inu poate fI pus in mi~care decat prin activitatea
sub ochii no~tri. Desfrintarea relatiilor de proprietate existente comunii a numero~i membri ai societiitii, ba chiar, in ultima
panii acum nu este 0 caracteristica a comunismului. instantii, numai prin activitatea comunii a tuturor membrilor socie-
Toate relatiile de proprietate au fost supuse unei necontenite tiitii.
schimbiiriistorice, unei permanente transformiiriistorice.
~nu este deci 0 f°rtii personalii, ci 0 forti! socialii.
Revolutia franceza, de pilda, a desfrintat proprietatea feudala -'A~adar, atunci cand capitalul este transform at in proprietate
in folosul celei burgheze. colectivii, apartinand tuturor membrilor societiitii, aceasta nu in-
t Ceea ce caracterizeaza comunismul nu este desfrintarea pro- seamnii transformarea unei proprietati person ale in proprietate
.t prietatii in general, ci desfrintareaproprietatii burgheze. sociala. Ceea ce se transformii este numai caracterul social al
Proprietatea privata burgheza modema este insa ultima ~icea proprietiitii. Ea i~i pierde caracterul ei de c1asii.
mai desavar~itaexpresie a producerii ~iinsu~iriiproduselor, inte- Sa trecem la munca salariata.
...
meiate pe antagonisme de clasa, pe exploatarea unora de catre
Pretul me diu al muncii salariate ~ste minimul de salari~ adica
ceilalti1.
totalul mijloacelor de trai necesare pentru a men tine pe muncitor
in viatii
, ca muncitor. Deci, ceea ce muncitorul salariat isi, insuseste
,.
1 In editia engleza din 1888, in loc de: "exploatarea Ullora de catre cei-
lalti" - "exploatarea majoritiitiide catre minoritate". prin activitatea sa Ii ajunge numai pentru a-~i reproduce viata ca
24 25
atare. Noi nu vrem nicidecum sa desfrintam aceasta msu~ire Cu alte cuvinte, ne irnputati ca vrem desfrintareaproprietatii
personaIa a produselor muncii, menita sa reproduca nemijlocit voastre. Intr-adevar, vrem acest lucru.
viata, 0 msu~ire care nu lasa nici un produs net ce ar putea da Din momentulm care munca nu mai poate fi transformata m
putere asupra muncii strame. Noi vrem sa desfrintam numai capital, bani,renta funciara -mtr-un cuvant, mtr-o putere sociala
caracterul mar~av al acestei msu~iri, m cadrul careia muncitorul ce poate fI monopolizata, adica dinmomentulm care proprietatea
traie~tenumai pentru a spori capitalul, adica numai m masura m personala nu mai poate deveni proprietate burgheza -, din acest
care 0 cer interesele c1aseidominante. moment, declarati voi, personalitatea este suprimata.
In societatea burgheza, munca vie nu este decat un mijloc Recuno~teti, prin urmare ca, atunci cand vorbiti de persona-
pentru a spori munca acumulata. In societatea comunista, munca litate, il aveti m fata ochilor doar pe.burghez, adica pe proprietarul
acumulata nu este decat un mijloc pentru a largi, a imbogati, a burghez. Aceasta personalitate trebuie, mtr-adevar, suprimata.
stirnula procesul de viata al muncitorilor. Comunismul' nu ia nirnfuIui putinta de a-~i Insu~i produse
In societatea burgheza, trecutul domina deci prezentul; m sociale, el ia doar putinta ca prin aceasta Insu~iresa fie aserVita
societatea comunista, prezentul domina trecutul. In societatea munca altuia.
burgheza, capitalul este independent ~ipersonal, pe cand individul
S-a obiectat ca prin desfiintarea proprietatii private va Inceta_i.. f}
care munce~teeste dependent ~iimpersonal. orice activitate ~ica 0 lene generala va cuprinde lumea. pv. /
~ ~i desfIintarea acestor re1atiieste considerata de burghezie 0 Daca ar fI a~a,societatea burgheza ar fi trebuit de mult sa piara
J.;- ); suprimare a personalitatii ~i a libertatii! ~i cu drept cuvant. Este din cauza trandaviei, caci In aceasta societate cei care lucreazanu
vorba, mtr-adevar, de suprimarea personalitatii burgheze, a inde- agonisesc, iar cei care agonisesc nu lucreaza. Toate aceste temeri
pendentei burgheze ~ia libertatii burgheze. se reduc la tautologia ca nu va mai exista munca salariata 0 data
Prin libertate se mte1ege, m cadrul re1atiilor de productie ce nu vamai exista capital.
burgheze de astazi, libertatea comertului, libertatea de cumparare Toate obiectiile Indreptate impotriva modului comunist de
~ide vanzare. Insu~ire~ide productie a producerii materiale au fost extinse ~i
Daca dispare msa neg°tul, atunci dispare ~i neg°tul liber. asupra Insu~irii ~i productiei produselor spirituale. Dupa cum
Vorbaria despre comertul de specula liber, ca ~i toate cele1alte
pentru burghezi desfrintarea proprietatii de c1asaInsearnna des-
tirade ale burgheziei noastre despre libertate au, m genere, un
fIintareaproductiei Insa~i,tot astfe1pentru el disparitia culturii de
mteles numai cand e vorba de negotul tinut m frau, de targovetul
oprimat din Evul Mediu, ~i nu cand e vorba de desfIintarea de c1asaeste identica cu disparitia culturii In general. ,)
catre comunism a neg°tului, a relatiilor de productie burgheze ~i .Cultura, a carei pierdere 0 deplange burghezul, nu Insearnna Jt.~
a burgheziei msa~i. pentruimensamajoritatedecatpregatireaorientatasprelucrulla .

ma~ina.
va mgroziti ca vrem sa desfIintamproprietatea privata. Dar m
societateavoastra actualaproprietatea privata este desfrintatapen- Oar nu polemizati cu noi, apreciind desfrintarea proprietatii
JJ~ tru noua zecirni din membrii societatii; ea exista tocmai datorita burgheze prin prisma conceptiilor voastreburgheze despre liber-
faptului ca nu exista pentru noua zecimi. Ne imputati deci ca vrem tate, cultura, drept etc. Inse~iideile voastre sunt produse ale
sa desfiintam0 proprietate care presupune,ca 0 conditie necesara, relatiilor burgheze de productie ~i de proprietate, dupacum ~i
ca imensa majoritate a societatii sa fIe lipsita de proprietate. dreptul vostru nu este decat vointa c1aseiv()astreridicata la rangul
26 27
de lege, 0 vointa al ciirei continut este determinat de conditille
materiale de viata ale clasei voastre. . Burghezul vede in sotia lui 0 simpla unealtiide productie. EI
aude cii uneltele de produ~ urmeaza sa tIe exploatate in comun
ConcePtia interesata care va face sa transformati relatiile voas-
~inu poate, fire~te,decat sa-~iinehipuie ea soarta comuniziiriiva
tre de productie ~i de proprietate, din relatii istorice, trecatoare in lovi ~ipe femei. .
cursul procesului productiei, in legi eteme ale naturii ~iale ratiunii
EI nici nu biinuie~te cii este vorba toemai de a desfIinta aeeastii
e comuna tuturor claselor dominante dispiirute. Ceea ce pricepeti
pozitie a femeii de simpla unealta de produetie.
cand e vorba de proprietatea antiea, ceea ce prieepeti cand e vorba
De altfel, nimie nu este mai ridieol decat indignarea ultramo-
de proprietatea feudala, nu mai indriizniti sa pricepeti cand e vorba
de proprietatea burgheza. rala a burghezilor no~tri in fata pretinsei eomunizari oficiale a .
femeii de catre eomuni~ti. Comuni~tii nu au nevoie sa introduca :...J
Jt '1) fata DesfIintarea familiei! Pana ~icei mai radieali se indigneaza in comunizarea femeii; ea a existat aproape intotdeauna.
, acestei infame intentii" a comunistilor.
Burghezii no~tri, care nu se multumesc ca au la dispozitie
Pe ce se intemeiaza familia de astiizi, familia burgheza? Pe
capital, pe ca~tigul privat. In forma sa deplin dezvoltata, ea exista femeile ~ifiieele proletarilor lor, fiirasa mai vorbim de prostitutia
oficiala, l~i fae 0 pliicere din a-~i seduce reciproe sotille.
.:J
numai pentru burghezie; ea l~i gase~te Insa completarea in lipsirea In realitate, casatoria burghezii este comunizarea femeii miirita-
de familie impusa proletarilor ~iin prostitutia publica. te. Comuni~tilor Ii s-ar putea imputa eel mult ca, In locul comuni-
Familia burghezului dispare, fire~te, 0 data cu disparitia aces- ziirii fiitarnice, ascunse, ar voi sa introduea eomunizarea oficiala ~i
tei completiiri a ei, iar ambele dispar 0 data cu disparitia capitalu- pe fata a femeii. De altfel, se intelege de la sine ea prin desfiintarea
lui.
aetualelor relatii de producp.e va dispiirea ~i comunizarea femeii,
Ne imputati ca vrem sa desfIintiim exploatarea copiilor de izvoratii din ele, adiea prostitutia oficiala ~ineoficiala.
catre piirintii lor? ReGunoa~tem aceasta crima.
Dar voi spuneti ci'i noi desfiintiim cele mai intime legiituri, .Co~uni~tilor Ii s-a mai imputat ea ar voi sa desfIinteze patria,oV
natlOnalltatea. 0. ~
inlocuind educatia pe care 0 da familia cu cea sociala. Muncitorii nu au patrie. Lor nu Ii se poate lua ceva ce nu au.
Oare educatia , voastra nu este si
, ea determinata de societate? Dar, deoarece proletariatul trebuie sa cucereascii mai intiii puterea
Nu este ea determinata de relatille sociale in cadrul ciirora educati, poIitiea, sa se ridice la rangul de clasa nationala 1, sa se eonstituie
de amestecul mai mult sau mai putin direct al societatii prin el insusi ca natiune, el mai este inca national, desi nicidecum in
mijloeirea ~eolii etc.? Comuni~tii n-au inventat influent a societatii
Inteles~lburghez. "

asupra edueatiei; ei Ii schimba doar earacterul, smulgand educatia Demareatiile nationale ~iantagonismele dintre popoare dispar
de sub influenta clasei dominante. din ee in ce mai mult 0 data cu dezvoltarea burgheziei, 0 data eu
Frazeologia burgheza despre familie ~i educatie, despre lega- libertatea comeqului, cu piata mondiala, eu uniformitatea produe-
. tura intima dintre piirinti ~ieopii devine eu atat mai dezgustatoare tiei industriale ~i eu conditiile de viata ce-i corespund.
eu cat, pentru proletari, ea urmare a dezvoltiirii marii industrii, Dominatia proletariatului Ie va face Inca ~i mai mult sa dispa-
toate legaturile de familie se destrama, iar copiii sunt transformati ca. Aqiunea unita, eel putin a tiirilor eivilizate, este una dintre
primele conditii ale dezrobirii lui.
in simple artieole de negot ~i unelte de munca.
~.. ~ D.ar~v?i,eo~uni~tii,'vreti sa ~trodueeti comunizarea femeii- I In editia engJeza din 1888, in loc de: "sa se ridice la ranguJ de cJasa
\JJ ~! ne strlga ill cor illtreaga burghezle. nationaJa" - "sa se ridice la rangul de cJasa conducatoare a natiunii" .
28
29
In masura m care va fi desfIintata exploatarea unui individ de
m loc sa Ie dea 0 forma nowl, el contrazice a~adar toata dezvolta-
catre celalalt, va fi desfIintata ~i exploatarea unei natiuni de catre rea istorica de pana acum."
alta.
0 data cu disparitia antagonismului dintre c1ase, m sarlUl La ce se reduce aceasta mvinuire? Istoria tuturor societatilor
de pana acum s-a desfa~urat m antagonisme de c1asa, care, m
natiunilor, va disparea ~i du~miinia dintre natiuni. diferitele epoci, au luat forme diferite.
OrrV
J Invinuirile aduse comunismului din punct de vedere religios, Dar, indiferent de forma pe care au luat-o aceste antagonisme,
I:' ! fIlozofic ~i,m general, din punct de vedere ideologic nu merita 0
exploatarea unei piir!i a societatii de catre cealalta constituie un
dezbatere mai amiinuntitii.
Este oare nevoie de 0 perspicacitate deosebita pentru a mtele- fapt comun tuturor veacurilor trecute. Nu e deci de mirare ca,
oricat de diferita ~i variata, con~tiinta sociala a tuturor veacurilor
ge ca, atunci cand se schimbii conditiile de viata ale oamenilor,
relatiile lor sociale, existenta lor sociala, se schimbii ~ireprezen- se mi~ca m cadrul anumitor forme comune, forme de con~tiinta
tarile, concePtiile ~inotiunile lor, mtr-un cuvant ~icon~tiintalor? care vor disparea cu desavar~ire numai 0 data cu disparitia totala
a antagonismului de c1asa.
Ce altceva ne arata istoria ideilor decat c productia intelec-
Revolutia comunista insearnna ruptura cea mai radicala cu
, tuala se transforma 0 data cu cea materi a? Ideile dominante ale
, unei epoci au fost mtotdeauna numai ideile c1aseidominante. relatiile de proprietate mo~tenite din trecut; nu e deci de mirare ca,
Se vorbe~tedespre idei care revolutioneaza 0 mtreaga socie- m cursul dezvoltam ei se produce ruptura cea mai radicala cu
ideile traditionale.
tate; prin aceasta se exprima numai faptul ca m sanul vechii
societati s-au format elementele unei societati noi, ca descompu- Dar sa lasam obiectiile ridicate de burghezie impotriva comu-
nismului.
nerea ideilor vechi merge mana m mana cu descompunerea vechi-
lor conditii de viata. Dupa cum am vazut mai sus primul pas m revolutia munci-
Cand lumea antica a intrat m declin, religiile vechi au fost toreasca este ridicarea proletariatu Ul a rangul de c1asa dominan-
mvinse de religia cre~tina. Cand, m secolul al XVIII-lea, ideile ta, este "--
eucerirea democratiei.
iluminismului au mfrant ideile cre~tine,societatea feudala dadea Proletariatul va folosi dominatia lui politica pentru a smulge
ultima ei lupta cu burghezia, pe atunci revolutionara. Ideile de burgheziei, pas eu pas, mtreg eapitalul, pentru a eentraliza toate
libertate a con~tiintei~ia religieinu exprimau decat domnialiberei uneltele de productie m mainile statului, adica m mainile proleta-
concurente pe taramul con~tiintei.l riatului organizatca c1asadominanta, ~ipenln! a man, cat se poate
"Dar" - se va spune - "ideile religioase, morale, fIlozofice, derepede,masafortelordeproductie. k ~
politice, juridice etc. s-au modificat, ce-i drept, m cursul dezvol- La meeput, acest lueru nu se poate face~decat printr-o
tam istorice. Insa religia, morala, fIlozofia, politica, dreptul s-au mcalcare despotica a dreptului de proprietate ~i a relatiilor de . \
mentinut mtotdeauna, m ciuda acestor schimban. produetie burgheze, adica prin masuri care, din punet de vedere ,
In afara de aceasta,exista adeviirurieteme, ca: libertate,drep- ~eonomic,apar nemdestulatoare ~i~ubrede,dar care sunt depa~it~1.,
tate etc., care sunt comune tuturor starilor sociale. Comunismul m decursul mi~carii ~i care sunt inevitabile ca mijloc pentru/
desfiinteaza insa adeviirurileeteme, desfiinteaza religia, morala; revolutionarea mtregului mod de productie.
Aeeste masuri vor fi, se-ntelege, diferite m diferitele tari.
I lncepand cu editia germana din 1872, in loc de: "pe tiiriimul con~ti-
. In tiirileeele mai maintate va fi totu~iposibila, aproape pretu-
intei" - "pe tiiriimul cunoa~terii" "
tmdeni, aplicarea urmatoarelor masuri:
30
31
A
If - fO. .\

~xproprierea proprietatii funciare ~i mtrebuintarea rentei In


funciare pentru acoperirea cheltuielilor de stat.
2. Impozit progresiv ridicat.
LITERATURA SOCIALISTA SI
, COMUNISTA
3. Desfrintarea dreptului de mo~tenire.
4. Confiscarea proprierntii tuturor emigrantilor ~i rebelilor.
5. Centralizarea creditului m mainile statului cu ajutorul unei 1. SOCIALISMUL REACTIONAR
,
banci nationale cu capital de stat ~i cu monopol exc1usiv.
6. Centralizarea tuturor mijloacelor de transport m mainile statului. a) Socialismul feudal
7. Sporirea numaruIui fabricilor de stat, a uneltelor de produc-
tie, destelenirea ~i ameliorarea pamanturilor dupa un plan comun. Aristocratia franceza ~icea engleza erau chemate, prin pozitia
8. Egala obligativitate a muncii pentru toti, organizar~a de lor istorica, sa scrie pamflete impotriva societatiiburghezemoder-
armate industriale, mdeosebi pentru agricultura.
a ne. in Revolutia franceza din iulie 1830 ~ m mi~areaengleza
9. imbinarea muncii agricole cu cea industriala, masuri avand pentru reforma, ea fusese din nou mvinsa de parvenitul detestat.
ca scop mlaturarea treptata a opozitieiI dintre sat ~i or~. De 0 luprn politica serioasa nici nu mai putea fi vorba. Aristo-
10. invatamant public gratuit pentru toti copiii. Interzicerea
cratiei nu-i ramanea decat lupta pe taram literar. Dar chiar ~i in
muncii m fabrici a copiilor, sub actuala ei forma. imbinarea
domeniulliteraturii vechea frazeologie de pe timpul restauratiei]
educatiei cu productia materiala etc., etc.
devenise imposibila. Pentru a-~ica~tigasimpatii, aristocratia tre-
Cand, m cursul dezvoltarii, vor fi disparut deosebirile de c1asa
buia sa-si' dea-aerul ca face abstractie , de interesele ei si
, ca-si
,
~i mtreaga productie va fi fost concentrata m mainile indivizilor
fonnuleaza actul de acuzare impotriva burgheziei numai in inte-
asociati, atunci puterea publica i~i va pierde caracterul ei politic.
in sensul propriu al cuvantului, puterea politica este puterea orga- resul c1aseimuncitoare exploatate. Ea i~iprocura astfel 0 satisfac-
nizata a unei c1ase pentru asuprirea alteia. Daca proletariatul, m tie in a canta cuplete satirice la adresa noului ei stapan ~im a-i
lupta sa impotriva burgheziei, se une~te m mod necesar ca c1asa, ~optila ureche prorociri mai mult sau mai putin sinistre.
daca, prin revolutie, devine c1asa dominanta ~i, ca c1asa dominan- in felul acesta a luat n~tere socialismul feudal, amestec de
ta, desfrinteaza vechile relatii de productie facand uz de forta, tanguiala ~ide batjocura, de ecou al trecutuIui ~ide amenintare a
atunci el desfrinteaza, 0 data cu aceste relatii de productie, ~i viitorului, care nimerea uneori burghezia drept in inima prin
conditiile de existenta ale antagonismului de c1asa, ale c1aselor m critica sa amara, distrugatoare in chip spiritual dar care facea
genere2, ~i, prin aceasta, propria sa dominatie de c1asa. intotdeauna 0 impresie comica prin absoluta-i incapacitate de a
Locul vechii societati burgheze, cu c1asele ~i antagonismele ei intelege mersul istoriei modeme.
de c1asa, il ia 0 asociatie in cadrul careia dezvoltarea libera a Aristocratii fluturau ca drapel traista de cer~etora proletaria-
fiecaruia este conditia pentru dezvoltarea libera a tuturor.
tului pentru a strange in urma lor poporul. Dar de cate ori poporul
Ilncepand cu edipa din 1872, in loc de: "opozi~ie" - "deosebire".
I Nu este vorba despre restaurapa englezii din anii 1660-1689, ci despre
2 Incepand cu edi~ia din 1872, in loc de: "ale claselor in genere" - "c1asele
restaura!ia franceziidin anii 1814-1830. (Nota Illi Engels la edi{ia engleza din
in genere". 1888.)
32
33
ii unna; el zarea pe posteriorullor vechile blazoane feudale~i se Nirnic mai u~or decat sa dai 0 spoiala socialista ascetismului
impra~tiarazand m hohote, fara respect. cre~tin. Oare cre~tinismul n-a tunat ~i fulgerat ~i el impotriva
0 parte din legitimi~tiifrancezi ~i"T'anaraAnglie" I, au oferit . proprietatii private, a casatoriei ~i a statului? Oare nu a propova-
acest spectacol. duit elm locul acestora caritatea si" cersetoria, celibatul si
" mabusi-
Atunci dind feudalii demonstreazaca modullor de a exploata rea patimilor trupe~ti, viata de chilie ~i biserica? Socialismul
difera de exploatarea burgheza, ei uita un singur lucru, ~ianume cre~tinlnu-i decat agheasma cu care popa sfmte~tenecazul aris-
ca ei exploatau m conditii ~i imprejurari cu totul diferite ~i m tocratului.
.prezent depa~ite. Atunci cand arata ca m timpul dominatiei lor
proletariatul modem nu a existat, ei uita ca burghezia modema a
fost tocmai vlastarul inevitabil al oranduirii lor sociale. b) Socialismul mic-burghez
De altfel,ei ascund atat de putin caracterul reactionar al criticii
lor, mcat principala mvinuire pe care 0 aduc burgheziei consta Aristocratiafeudala nu este singura c1asacare a fost rastumata
tocmai m aceeaca sub dominatia ei se dezvolta 0 c1asacare va face de burghezie ~i ale carei conditii de viata s-au i'nrautatit ~i au
sa sara m aer mtreaga ordine sociala veche. disparutcu mcetulm societatea burghezamoderna. Tiirgovetiidin
Ei mvinuiesc burghezia nu atat pentru ca a creat un proletariat Evul Mediu ~imica tarilnime au fost precursorii burgheziei mo-
m genere, cat pentru ca a creat un proletariat revolutionar. deme. In tarile mai putin dezvoltate din punct de vedere industrial
De aceea, m practica politica, ei participa la toate masurile ~icomercial, aceasta c1asacontinua sa vegeteze alaturi de burghe-
zia m ascensiune.
violente impotriva c1aseimuncitoare, iar m viata de toate zilele
sunt gata, m ciuda frazeologiei lor umflate, sa culeaga merele de In tarile m care s-a dezvoltat civilizatia moderna, s-a fonnat 0
aur2~isa renunte la fidelitate, iubire ~ionoare m schimbul neg°tu- noua mica burghezie, care, fluctuand mtre proletariat ~iburghezie
lui cu lana, sfec1a~irachiu3. ca parte mtregitoare a societatii burgheze, se regenereaza mereu;
Dupa cum popa mergea totdeauna mana m mana cu feudalul, membrii sai sunt msa mereu azviirlitide concurenta m randurile
tot astfel ~isocialismulpopesc merge alaturi de socialismulfeudal. proletariatului;mai mult, pe masura ce se dezvolta marea indus-
trie, ei viid apropiindu-semomentul cand vor disparea cu desaviir-
I Legitimi~tii - partizani ai restauriirii dinastiei Bourbonilor. "T'anara ~ireca parte independenta a societatiimodeme ~ivor fi mlocuiti,
Anglie" - un cerc fonnat ill preajma anului 1842 ~i compus din aristocrati, m corneTt,m manufactura ~im agricultura, cu supraveghetori ~i
politicieni ~i literati englezi, cerc care a aderat la partidul conservator. Disraeli servitori.
~iThomas Carlyle au facut parte din ,,'FanaraAnglie" .
In tiirica Franta, m care c1asatiirilneascaalcatuie~temai mult
2 in edi~iaengleza din 1888, dupa cuvintele: "merele de aUI" sunt adauga-
te cuvintele: "care cad din pomul industriei". de jumatate din populatie, era firesc ca acea critica pe care 0
3 Aceasta se refera mai cu seama la Gennania, unde aristocratia funciara ~i faceau regimului burghez scriitorii care luau atitudine m favoarea
iuncherii exploateaza mare parte din domeniile lor pe cont propriu, prin admi- proletariatului ~i impotriva burgheziei sa fie pe masura micului
nistratori, fiind, pe langa aceasta, ~i mari fabrican~ide zahar ~i de spirt din burghez ~i a micului taran ~i sa apere cauza muncitorilor din
cartofi. Aristocratii englezi, mai bogati de altfel, n-au decazut intr-atat; dar ~iei punctul de vedere al micii burghezii. In felul acesta, a luat na~tere
~tiucum se poate compensa scilderearentei prin imprumutarea numelui lor unor
fondatoride societatipe actiuni,mai mult sau mai putin dubio~i.(Nota lui [ in editiile din 1872, 1883 ~i 1890 a aparut "cre~tin"; ill edi~iiledin 1848
Engels la ediria englezii din 1888.) a apiirut "sfant" .
34 35
socialismul mic-burghez. Sismondi e ~eful acestei literaturi nu Germania pe vremea cand burghezia tocmai incepuse lupta ImPO-
numai pentru Franta, ci ~ipentru Anglia. triva absolutismului feudal.
Acest socialism a disecat cu multa perspicacitatecontradictiile FilozofIi, semif1lozofIi ~i toti cei cu inclinatii artistice din
existente in relatiile de productie modeme. EI a demascat infru- Germania s-au aruncat cu lacomie asupra acestei literaturi, uitfuld
musetarea filtarnicarealizata de economi~ti.EI a demonstrat, filra insa ca 0 data cu introducerea acestor scrieri din Franta nu fusesera
putinta de tagada, efectele distrugatoare ale ma~inismului ~i ale introduse in Genoania ~i conditiile de viata de acolo. Data fIind
diviziunii muncii, concentrarea capitalurilor ~ia proprietatii fun- starea de lucruri din Genoania, literatura franceza a pierdut orice
ciare, supraproductia, crizele, pieirea inevitabila a micilor bur- semnificatie practica imediata ~i a capatat un aspect pur literar. Ea
ghezi ~itilrani, mizeria proletadatului, anarhia in productie, stri- trebuia sa apara ca 0 speculatie sterila asupra adevilratei societati I,
asupra realizarii naturii umane. Astfel, revendicarile primei Revo-
gatoarele disprop°rtii in repartitia avutiei, razboiul industrial lutii franceze nu aveau pentru filozofri genoani ai secolului al
nimicitor dintre natiuni, descompunerea vechilor moravuri, a ve-
XVIII-lea alt inteles decat acela de deziderate ale "ratiunii practi-
chilor relatii familiale, a vechilor nationalitati. ce" in general, iar manifestarile vointei burgheziei revolution are
Potrivit contifiutuluisau pozitiv insa, acest socialism vrea sau .
din Franta erau, to ochii lor, ni~te legi ale vointei pure, ale vointei
sa restabileasca vechile mijloace de produqie ~i de schimb, ~i,0 asa
, cum ar trebui sa fie, ale adevilratei vointe, omenesti.
,
data cu ele, vechile relatii de proprietate ~ivechea societate, sau Activitatea literatilor genoani consta exc1usiv in a pune de
sa ferece din nou, cu f°rta, mijloacele modeme de productie ~ide acord noile idei franceze cu vechea lor con~tiinta f1lozofica,sau,
schimb in catu~ele vechilor relatii de proprietate, care au fost mai bine zis, in a-~iinsu~idin punctullor de vedere f1lozoficideile
franceze.
sfilramate~itrebuia sa fie sfilramatede aceste mijloace. In ambele
cazuri, acest socialism este reactionar ~itotodata utopic. Ei ~i-auinsu~it aceste idei in acel~i fel in care se insu~e~tein
Corporatiile manufacturiere, economia patriarhala la tara - genere 0 limba straina: poo traducere.
iatil ultimele ei cuvinte. Se ~tie ca peste manuscrisele operelor c1asicedin vremurile
In dezvoltarea sa ulterioara, acest curent s-a Impotmolitintr-o Antichitiltii pagane, calugarii a~temeau pove~ti serbede despre
sfmtii catolici. Literatii genoani au procedat invers cu literatura
mahmureala l~a.l
profana franceza. Ei ~i-auscris absurditiltilefIlozoficepe verso-ul
originalului francez. De pilda, pe verso-ul criticii franceze a re-
c) Socialismul genoan, sau "adevilratul" socialism latiilor bane~ti ei au scris "instrainarea naturii umane", pe ver-
so-ul criticii franceze a statului burghez ei au scris "desfIintarea
Literatura socialista ~icomunista din Franta, care a luat n~te- stilpaniriiuniversalului abstract" etc.
re sub presiunea unei burghezii dominante ~i care este expresia Aceasta frazeologie filozofica, substituita teoriilor franceze, a
literara a luptei Impotriva acestei dominatii, a fost introdusa in fost botezata de ei "filozofia actiunii", "adevilratul socialism",
,,~tiinta germana a soci~smului", "fundamentarea fIlozofica a
socialismului" etc.
I In editia engleza din 1888, in loc de: "In dezvoltarea sa ulterioara, acest
curent s-a impotmolit intr-o mahmureala la1ia" - "Piina la urma, ciind fapte
istorice de netagaduit au spulberat orice autoiluzionare, aceasta fonna a socia- I Incepand cu editia gennana din 1872,cuvintele "asupra adevaratei socie-
tati" lipsesc.
lismului a degenerat intr-o jalnica mahmureala."
36 37
in felul acesta literatura socialist-comunista franceza a fost
vetilor germani.1 in Germania. mica burghezie, pe care a lasat-o
de-a dreptul emasculata. ~i, deoarece In mana germanului ea m~stenire secolul al XVI-lea si care de atunci reap are aici Intruna
Inceta sa exprime lupta unei cIase impotriva alteia, el era convins
sub'diferite forme, alcatuie~t~ de fapt temelia sociala a stiirii de
ca biruise "unilateralitatea franceza", ca el apara, In locul unor Iucruri existente. .

nevoi adevarate, nevoia de adevar, iar In locul intereselor proleta-


'
Mentinerea ,
ei Inseamna mentinerea stiirii de lucruri existente
riatului, interesele fIintei umane, ale omului in general, ale omului
care nu apartine nici unei cIase, care In genere nu apartine reali- In Germania. Ea se teme ca dominatia industriala ~i politidi a
. tatii, ci negurilor fanteziei fIlozofIce. burghezieiva duce In mod inevitabilla pieirea ei, pe de-o parte ca
urmare a concentriirii capitalului, pe de alta parte ca urmare a
Acest socialism german, care lua atat de solemn In serios
dezvoltiiriiproletariatului revolutionar. Mica burghezie i~i Inchi-
stangacele sale exercitii ~colare~ti ~i Ie trambita atat de zgomotos,
puia ca "adevaratul" socialism va omori doua mu~te dintr-o
~i-a pierdut Insa putin cate putin pedanta nevinovatie. lovitura. El s-a raspandit ca 0 epidemie.
Lupta burgheziei germane, mai cu seama a celei prusace,
Tesut din piiienjeni~speculativ,brodat cu flori retorice literare
impotriva feudalilor ~i a monarhiei absolute, intr-un cuvant mi~-
carea liberala, a devenit mai serioasa. ~i imbibat cu roua sentimentala, acest ve~mant pompos In care
sociali~tiigermani i~i Inviiluiau cele cateva "adevaruri eteme"
"Adevaratului" socialism i s-a ivit, astfel, prilejul dorit de a Incremenite a facut ca marfa lor sa se desfaca mai lesne In
opune mi~carii politice revendicarile socialiste, de a arunca anateme- randurile acestui public. .
Ie traditionale impotriva liberalismului, impotriva statului reprezen-
La randul sau, socialismul german a Inteles din ce In ce mai
tativ, impotriva concurentei burgheze, a libertatii burgheze a presei,
mult ca Ii revine misiunea de a fI reprezentantul grandilocvent al
a dreptului burghez, a libertatii ~ a egalirntii burgheze ~i de a acestei mici burghezii.
propovadui maselor populare ca din aceasrn mi~are burgheza ele nu
aveau nimic de c~tigat, ci, dimpotriva, totui de pierdut. Socialismul El a procIamat natiunea germana ca proto tip al natiunii, iar pe
german a uitat la timp ca critica franceza, al carei ecou stupid era, fIlistinul german ca prototip a1omului. Fiecarei ticiilo~ii a acestuia
presupune societatea burgheza modema cu conditiile materiale de el i-a atribuit un sens ascuns, un sens superior, socialist, prefa-
cand-o In contrariul ei. Consecvent pana la capat, el s-a ridicat
viatii corespunzatoare ~i cu constitutia politica adecvatii, adica toate
acele premise care In Germania'trebuia abia cucerite prin lupta. fati~ impotriva orientiirii "brutal distructive" a comunismului,
Acest socialism a servit guvemelor absolutiste germane cu procIamand imPartialitatea sa mareata mai presus de orice luptii
de clasii. Toate pretinsele scrieri socialiste ~i comuniste care cir-
Intregullor cortegiu de popi, dasciili, iuncheri de tara ~i birocrati
culii In Germania aPartin, cu foarte putine exceptii, acestei litera-
drept sperietoarea bine venita impotriva burgheziei ce se ridica turi murdare ~i paralizante.2
amenintiitoare.
El a a1catuit completarea du1ceaga la amamicele lovituri de I in ediTia engleza din 1888, In subcapitolul despre "adevaratul" socialism,
bici ~ila ploaia de gloante cu care acelea~i guveme tratau insurec- expresia: "targovetii germani" este Inlocuita cu expresiile: "fIlistinii germ ani" ,
tiile muncitorilor gennani. "filistinii germani rnic-burghezi" .

Daca "adevaratul" socialism devenise astfel 0 arma In mamile 2 Furtuna revolutiei din 1848 a maturat Intreg acest curent lamentabil ~ile-a
guvemelor impotriva burgheziei germane, el era, totodata, In mod taiat purtatorilor lui pofta de a mai face socialism. Reprezentantul principal ~i
nemijlocit ~i expresia intereselor reactionare, a intereselor targo- tipul clasic aI acestui curent este dornnul Karl Griin. (Nota Illi
germanti din 1890.)
Engels la ediria

38
39
...

2. SOCIALISMUL CONSERVATORSAU
Socialismul burghez i~i gase~te expresia corespunzatoare abia
BURGHEZ atunci cand devine 0 simpla fIgurii retorica.
0 Parte din Comer! liber! - in interesul c1asei muncitoare; taxe vamale
I
burghezie doreste
'
sa tamaduiasca relele sociale
protectioniste! - in interesul c1asei !lluncitoare; inchisori cu regim
pentru a asigl¥"a existenta societatii burgheze.
celular! - in interesul c1asei muncitoare, iata ultimul ~i singurul
Printre ace~tia gasim economi~ti, fIlantropi, umanitari~ti, oa-
cuvant sincer rostit de socialismul burghez.
meni care se indeletnicesc cu imbunatiitirea situatiei c1asei munci-
Socialismul burgheziei consta tocmai in afmnatia ca burghe-
toare, cu organizarea de opere de binefacere, membri ai societiitilor
zii sunt burghezi - in interesul c1asei muncitoare.
de protectie a animalelor, fondatori de societiiti de temperantii,
reformatori de cafenea de cele mai diferite nuante. Acest socialism
burghez a fost elaborat chiar sub forma de sisteme complete. 3. SOCIALISMUL SI
Ca pilda citam Philosophie de la misere a lui Proudhon.
, COMUNISMUL
CRITICO-UTOPIC
Burghezii sociali~ti vor conditiile de viata ale societatii mo-
deme, dar fara luptele ~iprimejdiile care decurg cu necesitate din Nu vorbim aici de literatura care a exprimat, in toate marile
ele. Ei vor societatea actuala fara elementele care 0 revolutioneaza revolutii modeme, revendicarile proletariatului (scrierile lui Ba-
~i 0 descompun. Ei vor burghezia fara proletariat. Burghezia beuf etc.). -
considera, fIre~te, lumea in care domne~te drept cea mai buna Primele incerciiriale proletariatuluide a realiza direct propriul
dintre lumi. Socialismul burghez elaboreaza aceasta concePtie sau interes de c1asaintr-o epoca de fIerbere generala, in perioada
consolatoare intr-un sistem mai mult sau mai putin complet. riisturnariisocietatii feudale, au dat inevitabil gre~, din cauza ca
Atunci cand el invita proletariatul sa infaptuiasca sistemele sale ~i proletariatulera el insu~inedezvoltat ~ipentru ca lipseau conditi-
sa pa~easca in noul Ierusalim, el nu-i cere de fapt decat sa ramana ile materialepentru eliberarea sa, caci acesteconditii nu sunt dedit
in cadrul societatii actuale, dar sa lepede conceptiile sale du~ma- produsul epocii burgheze. Literatura revolutionara care a insotit
noase despre aceasta societate. aceste prime mi~ciiriale proletariatului este in mod necesar reac-
0 alta forma, mai putin sistematica, insa mai practica, a acestui tionara prin continutul ei. Ea propovaduie~teun ascetism general
socialism cautii sa taie pofta c1asei muncitoare de orice mi~care ~iun egalitarismprimitiv.
revolutionara, demonstrandu-i ca ei nu i-ar putea fI de folos cutare Sistemele socialiste ~i comuniste propriu-zise, sistemele lui
sau cutare schimbare politica, ci numai 0 schimbare a conditiilor Saint-Simon, Fourier, Owen etc., apar in prima perioada, inca
materiale de trai, a conditiilor economice. Prin schimbarea conditi-
nedezvoltata a luptei dintre proletariat ~i burghezie, pe care am
ilor materiale de trai, acest socialism nu intelege insa nicidecum descris-omai sus (veziBurghezie ~iproletariat).
desfIintarea relatiilor de productie burgheze, care nu poate fI infap-
Inventatoriiacestorsistemevad, ce-i drept,antagonismuldintre
tuita dedit pe cale revolutionara, ci imbunatatiri administrative
c1ase,precum ~iaqiunea elementelordizolvantedin insa~isocieta-
realizate pe baza acestor relatii de produqie, adica imbunatatiri care tea dominanta. Dar de partea proletariatului, ei nu zaresc nici 0
nu schimbii intru nimic raportul dintre capital ~imunca salariata, ci activitateistorica proprie,nici 0 mi~carepoliticaspecillciilui.
care, in cazul cel mai bun, mic~oreaza cheltuielile de dominatie ale
Deoareee dezvoltarea antagonismului de c1asamerge in pas
burgheziei ~i-i simplifIca bugetul.
eu dezvoltarea industriei, ei nu gasesc in societate nici eonditiile
40
41
J
,~.

materiale pentru eliberarea proletariatului ~icauta 0 ~tiinta sociala, exprima decat necesitatea disparitiei antagonismului de c1asa, care
legi sociale, pentru a crea aceste conditii. incepe abia sa se dezvolte ~i pe care ei 11cunosc numai sub prima
Locul activitatii sociale trebuie sa-l ia activitatea lor inventiva sa forma, vaga ~i nedeftnirn. De aceea, chiar aceste teze mai au
personala; locul conditillor istorice ale eliberaru - conditii fanteziste; inca un sens pur utopic.
locul organizarii treptate a proletariatului ca c1asa - 0 organizare lusemnatatea socialismului ~ia comunismului critico-utopic se
anume nascocirn a societatii. Vritoarea istorie a lumii se reduce pentru afla in raport invers cu dezvoltarea istorica. In masura in care lupta
ei la propagarea si, la realizarea. practica a planurilor lor sociale. de clasa se dezvolrn ~i capata forme bine conturate, aceasrn ridicare
Ei i~i dau seama, ce-i drept, ca planurile lor reprezinta, inainte fantezista deasupra luptei de clasa, aceasrn combatere fantezista a ei
de toate, interesele c1asei muncitoare, ale celei mai napastuite pierde orice valoare practica, orice justiftcare teoretica. De aceea,
c1ase. Proletariatul exista pentru ei numai sub acest aspect, al daca in multe privinte fondatorii acestor sisteme au fost revolu-
c1asei celei mai napastuite. tionari, discipolii lor alcatuiesc intotdeauna secte reactionare. Ei
Forma nedezvoltata a luptei de c1asa, ca ~ipropria lor pozitie pastreaza neclintite vechile conceptii ale dascililor lor, rara a tine
in viata, ii fac insa sa se creada mai presus de acest antagonism de seama de dezvoltarea istorica a proletariatului. De aceea, ei caurn in
c1asa. Ei vor sa imbunatateasca situatia tuturor membrilor socie- mod consecvent sa slabeasca din nou lupta de c1asa ~i sa imp ace
tatii, chiar ~i pe a celor foarte bine situati. De aceea, ei apeleaza antagonismele. Ei tot mai viseaza realizarea, cu titlul de experienta,
necontenit la intreaga societate fara deosebire, ba chiar de prefe- a utopiilor lor sociale, intemeierea unor falanstere, fondarea de
rinta 1a c1asa dominanta. Dupa parerea lor, ajunge sa Ie intelegi home-colonies, infrintarea unei mici !carli I, editie in format redus a
sistemul pentru a recunoa~te ca e cel mai bun plan cu putinta al noului lerusalim; iar pentru construirea tuturor acestor castele in
celei mai bune societati cu putinta. Spania ei sunt nevoiti sa faca apella ftlantropia inimilor ~ipungilor
Ei resping, de aceea, orice fel de actiune politica ~i mai cu burgheze. lucetul cu incetul, ei cad in categoria socia1i~tilorreactio-
seama revolutionara; ei vor sa-~i atinga telul pe cale pa~nica ~i oari sau conservatori.
incearca prin mici experiente, sortite, ftIe~te, e~ecului, prin pu- De aceea, ei se opun cu indarjire oricarei mi~ciiri politice a
terea exemplului sa croiasca drum noii evanghelii sociale. muncitorilor, care, dupa parerea lor, nu poate proveni dedit dintr-o
Aceasta descriere fantezista a societatii viitoare, datand dintr-o totala lipsa de credinta in evanghelia cea noua.
epoca in care proletariatul este inca foarte putin dezvoltat, cand el Oweni~tii in Aoglia, fourieri~tii in Franta sUnt unii impotriva
insu~i concepe inca in chip fantezist propria sa pozitie - este carti~tilor, altii impotriva reformi~tilor2.
produsul prirnelor aspiratii pline de presimtire ale proletariatului
in legatura cu 0 prefacere generala a societatii. I Falanster era numele coloniilor socialiste imaginate de Charles Fourier;
Scrierile socialiste ~icomuniste contin insa ~ielemente critice. !caria este numele dat de Cabet tiirii sale utopice ~i mai tmiu coloniei sale
comuniste din America. (Nota lui Engels la ediriaenglezii din 1888.) Home-co-
Ele ataca intreaga temelie a societatii existente. Ele au oferit deci
lonies (colonii in interiorul tiirii) este numele dat de Owen soeietatilor sale
un material foarte pretios pentru luminarea muncitorilor. Tezele
comuniste model. Falanster era numele palatelor soeiale imaginate de Fourier.
lor pozitive cu privire la societatea viitoare, ca, de pilda, desfrinta- !caria era numele tiirii fanteziste utopiee a earei organizare comunistii a de-
rea opozitiei dintre ora~ ~i sat, a familiei, a ca~tigului privat, a seris-o Cabet. (Nota lui Engels la ediriagermanii din 1890.)
muncii salariate, proc1amarea armoniei sociale, transform area sta- 2 E vorba de partizanii ziarului "La Reforme" , care a apiirut la Paris din
tului intr-o simpla administrare a productiei, - toate aceste teze nu 1843paniiin 1850. ..
42 43
IV Nici 0 clipa ills3.partidul nu illceteaza sa dezvolte pOOtre
POZITIA
, COMUNISTILOR
, FAT, A DE muncitori 0 con~tiinta cat mai limpede a antagonismului ostil
DIFERITELEPARTIDEDE OPOZITIE
, dintre burghezie ~i proletariat, pentru ca muncitorii germani sa
poata preface de illdata conditiile sociale ~i politice, pe care
trebuie sa Ie aduca cu sine dominatJ.aburgheziei, in tot atatea arme
impotriva burgheziei, astfel incat dupa rastumarea c1aselorreac-
Dupa cele spuse ill capitolul al II-lea, pozitia comuni~tilor fata
tJ.onarein Germania sa illceapaimediat lupta impotriva burgheziei
de partidele muncitore~ti deja constituite, adidi pozitia fata de insasi.
carti~tii din Anglia ~i fata de adePtii reformei agrare din America
Asupra Germaniei i~i indreapta comuni~tii atentia ill primul
de Nord, se illtelege de la sine. rand, pentru ca Germania se afla in ajunul unei revolutii burgheze
Comuni~tii lupta pentru illfaptuirea scopurilor ~i intereselor ~ipentru ca ea va savar~iaceasta revolutie in conditii, in genere,
imediate ale c1asei muncitoare, dar ei reprezinta totodata viitorul mai inaintate de civilizatJ.eeuropeana ~icu un proletariat mult mai
mi~caru ill mi~carea prezenta. In Franta, comuni~tii se alatura dezvoltat decat Anglia in secolul al XVII-lea ~iFranta ill secolul
partidului social-democrat1 impotriva burgheziei conservatoare ~i al XVIII-lea, ~ideci revolutJ.aburgheza germana poate fi numai
radicale, fara a renunta illsa pOO aceasta la dreptul de a avea 0 prologul direct al unei revolutii proletare.
atitudine critica fata
, de frazele si, iluziile care isi" au obarsia ill Intr-un cuvant, comuni~tiisprijina pretutindeni orice mi~care }
traditia revolutionara. revolutionaraimpotriva oranduirii sociale ~ipolitice existente. ,
In ElvetJ.a,ei Ii sprijina pe radicali, rara a pierde insa din vedere In toate aceste mi~cari, ei pun pe primul plan, ca problema
ca acest partid se compune din elemente contradictorii, in parte fundamentala a miscaru, problema proprietatii indiferent de for-
sociali~ti democrati, in illtelesul francez, ill parte burghezi radicali. ma mai mult sau m;Upu~oltata pe car;aceasta ar avea-o,
POOtie polonezi, comuni~tii sustin partidul care considera In sfar~it, comuni~ili militeaza pretutindeni pentru unire ~i
intelegereintre partidele democrate din toate t3.rile.
revolutJ.a agrara ca 0 conditie a eliberaru nation ale, acela~i partid
care a fost sufletul insurectJ.ei din Cracovia ill 1846. Comuni~tilorIerepugna sa-~iascunda vederile ~iintentiile. Ei
dec1arafati~ ca telurile lor pot fi atinse numai pOOdoborarea
In Germania, atunci cand burghezia are 0 atitudine revolutJ.ona-
violenrn a intregii oranduiri sociale de pana acUffi.Sa trem
ra, partidul comunist lupta alaturi de ea, impotriva monarhiei abso- c1aseledominante in fata unei Revolutii Comuniste. Proletarii
lute, a proprietatii funciare feudale ~i a spiritului mic-burghez.

1 Acest partid era reprezentat atunci in parlarnent de Ledru-Rollin, in


de ca~tigat. ' ;]
n-au de pierdut ill aceasta revolutJ.edecit lanturile. Ei au 0 lume

publicistica de Louis Blanc, iar in presa cotidiana de ziarul "La Refonne" . Prin
denumirea de social-democra!ie, inventatorii acestei denumiri desemnau 0 anu- PROLETARI DIN TOATE TARILE,
, UNITI-VA!
,
rnitii parte a partidului democrat sau republican, cu 0 nuan!a mai mult sau mai
puW1socialista. (Nota llii Engels la ediria englezii din 1888.) Partidul care in
Franta i~i zicea pe atunci social-democrat era cel reprezentat politic de Ledru-
Rollin, iar in publicistica de Louis Blanc; intre el ~isocial-democratia gennanii
de azi era deci 0 deosebire ca de la cer la piimant. (Nota llii Engels la ediria
germanii din 1890.)
44

S-ar putea să vă placă și