Sunteți pe pagina 1din 4

Noutati ale cartii- capitolul despre valori religioase Capitolul despre educatia interculturala(pentru prima data introdus intr-un

manuale de pedagogie de la noi din tara)

funcie nor-mativ-prescriptiv a pedagogiei;

Pedagogia - dup ganditorul francez - nu-i propune s descrie fidel realiti date, ci s emit precepte de conduit; ea se preocup de felurile in care e conceput educaia, nu de maniera de a o practica. Este nevoie de o alt disciplin, care va avea in vedere modalitatea in care se face educaia, numit de Durkheim tiina educaiei. Aceasta ar avea un triplu obiect de studiu: sistemele de educaie existente in fiecare ar sau epoc; tipurile de educaii i explicarea lor; - instituiile pedagogice i funcionarea acestora. Cu pedagogia poi mai uor mini sau manipula. Pedagogia este mai mult expus contrafactualitii decat alte discipline, intrucat cu ajutorul ei poi uor fabrica ficiuni sau utopii, reueti s induci in eroare proiectand caliti inaccesibile pentru indivizi, ii poi manevra pe oameni inspre inte supraindividuale, ctre scopuri urmrite de alii. Ioan Nicola face distincia intre pedagogia general, care este o ramur preponderent speculativ, i pedagogia colar, ce prezint un caracter prioritar pozitiv i operaional. Aceasta din urm ar avea, dup pedagogul amintit (1994, p. 40), urm toarele sarcini: studierea activitii i comportamentului profesorului ca agent al aciunii educaionale in coal (personalitatea, pregtirea, aptitudinile, deprinderile acestuia); studierea tehnologiei educaionale, respectiv a strategiilor didactice, mijloacelor de predare-invare, formelor de organizare a procesului de inv mant, a relaiei profesor-elev; investigarea activitii i comportamentului elevilor in activitatea de invare din coal, precum i in mod difereniat in funcie de obiectele de invmant; studierea sistemului de invmant, a diferitelor sale componente, prin prisma eficienei lor pedagogice i a relaiilor dintre ele.

Pedagogia forei este inlocuit cu pedagogia persuasiunii. Gesticulaiile brutale au fost inlocuite cu strategii mult mai rafinate. Pedagogia este o nou form de manifestare a voluntarismului contemporan. Avem nevoie de invtori" ; cand nu-i avem, le ducem lipsa, ii cutm, cci totul se poate inva de la alii (!).

Ceea ce este mai dureros este faptul c insei cadrele didactice se supun de multe ori raionalitii excesive a pedagogizrii. Profesorul a devenit un comediant ce-i joac rolul din ce in ce mai contiincios. Nu-i pune nici problema c a devenit un servitor amabil al instan elor supraetajate, nici nu se impacienteaz c aservete spiritele celor tineri i netiutori. intr-o anumit msur, teatralizarea in educaie este cerut. Totul se poate juca: profesorul se preface c e slab i neputincios, mimeaz relaii afective, pretinde c tie totul, d de ineles c e la dispoziia elevilor, reproduce informaiile, ideile sau chiar replicile altora. Constrans s-i mascheze autenticitatea, dasclul - scrie Hubert Hannoun -este impins s joace comedia cuvintelor: acestea nu sunt pentru el scopuri in sine; ele devin trucuri, mijloace con tiente ale transmisiei i ajutorului...

Corpul, hainele, nonverbalul, cuvintele sunt impunarea sub care se retrage profesorul pentru a declana la elev ceea ce d sens aciunii sale: a seduce pentru a preda, adic pentru a

9
transforma, pentru a progresa" (Hannoun, 1989, p. 100). Duplicitatea dasc lului este prescris, instituionalizat i, de aceea, iertat, trecut cu vederea. Minciuna" pedagogic este consimit i asumat cu senintate. Se spune deseori c dasclul trebuie s fie i un bun actor. Realitatea adus i" coal este una fabricat, mediat

cucos inca de la inceputul cartii aduce o critica acerba comportamentului educatorilor pe baza sloganurilor, a limbii de lemn, a cliseelor. Vorbeste de indoctrinare. Instruirea este un termen care subsumeaz aciunea de transmitere stricto sensu de informaii elevilor i vizeaz mai ales latura instrumental-intelectual. Predarea este procesul de prezentare organizat a unor cunotine elevilor de ctre cadre pregtite in acest sens. Coninutul predrii este atent dimensionat pentru ca transmiterea informa iilor s poat avea loc. Rolul director in predare il are profesorul. Predarea este o relaie cu un obiect de cunoscut: propus de un subiect (profesorul); conform unei aciuni de inmagazinare care se organizeaz prin tratarea informaiei ; ce angajeaz subiectul din punct de vedere psihologic, afectiv i cognitiv ; inrdcinat intr-o dorin care se exprim prin ateptarea unei schimbri.

Invatarea in societatile traditionale (ed de mentinere)si cele moderne(ed inovatoare).distinctia dintre cele doua paradigme. Educatia formala,nonformala,informala Principiul educatiei permanente

Un lucru bine fcut se inscrie in orizontul unui el la care se ajunge respectand anumite canoane de raionalitate, convertite intr-o gramatic" a aciunii. A aciona in plan educaional inseamn a delibera asupra traiectului de parcurs, a tinde ctre un scop in condiii date, inseamn a identifica i adecva mijloacele cele mai bune pentru atingerea scopului i a introduce in realitatea educa ional o serie de variabile i factori care (auto)regleaz aciunea inspre finalitile propuse, in fond, finalit ile educaiei ating demnitatea de valori practice (praxiologie), intrucat vizeaz eficientizarea aciunii i sunt consecine ale intenionalitii umane.

Ceea ce nu exist inc urmeaz a se intruchipa prin educaie. Educaia face jonciunea dintre posibil i real. Profesorul este un om, nu un robot, un dominator, nu un dominat. Nu ne putem juca sau nu putem face experimente cu mintea i sufletul copiilor

Prin actul predrii, realitatea se reconstruiete, iar noi inine ne modelm in raport cu datele ei. invarea este un proces de restructurare a edificiului interior, de transformare a aciunilor externe in aciuni interne, de imbogire permanent a schemelor cognitive care rman deschise i permisive la mobilitatea lumii exterioare.

Core-curriculum-ul este o structur de coninuturi centrate pe nevoile comune ale elevilor i selectate din materii de strict necesitate pentru categorii largi de elevi. Core-curriculumul este constituit din acel trunchi comun de materii, obligatoriu pentru to i elevii, iar - ca procentaj - ocup pan la 80%"din totalul disciplinelor, restul materiilor fiind selectate circumstan ial, in funcie de nevoile concrete, speciale ale unor categorii de elevi.

care profesorii predau logica intrebrilor ca parte a materiei lor. Ea trebuie s fie solidar" cu respectiva

disciplin de invmant, s fiineze ca o secreie" a acesteia i nu ca un panaceu aplicat forat, din exterior. Mai toate disciplinele teoretice permit decantarea unui eafodaj ero-tetic. Succesul acestui efort va ine atat de predispoziia" respectivului obiect de invmant fa de o atare operaionalizare, cat i de calitile pedagogice ale profesorului, care apeleaz la strategia erotetica. S facem observaia c tipologia intrebrilor avansate trebuie s fie larg i flexibil, enunandu-se, in funcie de circumstane, intrebri de tip reproductiv (ce?, unde?, cand?), productiv (de ce?, cum?), intrebri ipotetice (dar dac?), de evaluare (ce este mai bun, drept, bine, frumos?), intreb ri divergente (care orienteaz gandirea pe traiecte inedite), intrebri convergente (ce imbie la analize, sinteze, compara ii etc). Exist un dinamism inerent in punerea intreb rilor.

Interogaia imprumut ceva din cutia cu surprize a Pandorei (ceea ce este de dorit), dar i din intortocheatul labirint al Minotaurului (in care te po i pierde).

Pentru contemporaneitate, a fi pedagog inseamn , inainte de toate, a ti s explici, s etalezi clar in faa elevilor un anumit coninut, s clarifici i s rezolvi metodic sarcini didactice, in conformitate cu o iluzie raionalist

axiologie pedagogic - direcie nou in campul tiinelor educaiei ce rezult din conexiunea disciplinar a pedagogiei cu axiologia, dar i cu estetica, etica, antropologia etc. Ramur prin excelen filosofic, mai puin conturat, ar putea avea ca preocupare delimitarea valorilor educa ionale deziderabile ale travaliului educa iei.

Educaia intercultural constituie o opiune ideologic in societile democratice i vizeaz pregtirea viitorilor ceteni in aa fel incat ei s fac cea mai bun alegere i s se orienteze in contextele multiplicrii sistemelor de valori.