Sunteți pe pagina 1din 2

Legenda spune ca Stefan cel Mare, in timpul unuei lupte cu turcii, a venit la Daniil Sihastrul, la schitul lui de la Voronet

sa-i ceara sfatul acestuia. Castigand lupta impotriva acestora, Stefan cel Mare si-a repsectat promisiunea, construind aceasta biserica deosebita. Biserica manastirii Voronet a fost ctitorita n anul 1488, si pictata in interior in 1495. Este o biserica de dimensiuni reduse, arhitectura sa fiind reprezentativa pentru stilul moldovenesc din acele vremuri. Fondul intregii picturi exterioare, celebrul albastru de Voronet, este unic in lume, insa ceea ce i-a adus monumentului denumirea de Capela Sixtina este scena Judecatii de Apoi, pictata in 1547 pe fatada vestica. Nenumarati pictori si chiar chimisti au incercat sa desluseasca amestecul de substante care alcatuiesc culorile binecunoscute in zona: albastrul de Voronet un mister viu, albul de Humor, dar si celelalte culori facand parte din cromatica bucovineana - ruginiul intens, galbenul, ocrul, violetul si cinci nuante de verde. Compozitia culorilor folosite de mesterii bucovineni a fost deslusita cu usurinta. De exemplu s-a descoperit ca celebrul alb de Humor isi datoreaza stralucirea, vizibila si azi, amestecului dintre branza de vaci degresata si pulberea de var. Caseinatul de var rezultat - cum se numeste azi - este un lichid, desi elementele din care este alcatuit sunt solide. Dupa ce se aplicau culorile, apa iesea din tencuiala si forma o crusta a carei menire era aceea de protejare a picturii. Albul era ultima culoare aplicata si se folosea generos pentru a da luminozitate vesmintelor si chipurilor de sfinti. Doar albastrul cerului de Voronet coborat si pe peretii exteriori ai manastirii continua sa-si pastreze cu sfintenie taina alcatuirii sale. De peste 500 de ani! Orice test i arat compuii chimici de baz. Cum au fost ei legai iniial, mai ales ntr-o substan organic, este greu de aflat. Specialiti de astzi au desluit cu greu componena celebrului albastru de Vorone. Se tie doar c are n compoziie azuritul, un cristal de culoare albastru intens, originar din China, Maroc sau Namibia. Complicatele teste de laborator au atestat c piatra, care nu se gsete n zon, a fost mai nti frmiat, pisat i apoi amestecat cu un compus organic ale crui origini nu au fost desluite nici pn n prezent. Azuritul nu se gsete nativ n Romnia i, avnd n vedere suprafaa mare pictat cu albastru, ridicarea bisericii a costat probabil o avere.

Cert este ca, nici pana in ziua de azi, testele minutioase de laborator nu au reusit sa scoata la iveala secretul substantei organice folosite drept liant pentru omogenizarea prafului de azurit. Deosebita este si tehnica de lucru aplicata de catre pictorii moldoveni - diferita de cea a vremurilor bizantine - tehnica deosebit de ingenioasa care a dat rezistenta picturii in fata intemperiilor si care ne permite noua azi sa ne bucuram sufletul cu asemenea comori. Cronici stravechi din vremea lui Stefan cel Mare pomenesc despre multimea butoaielor cu tuica de prune trimise periodic pictorilor. Ori fi fost ei urmasi ai dacilor iubitori de licoare inveselitoare, dar atat de mult cat primeau, nu puteau bea. Iar timp pentru comert cu bautura nu aveau, fiindca erau ocupati cu pictura manastirilor. Si atunci? Sa fi avut tuica un alt rol decat cel binecunoscut? Taina butelcilor ajunse pe santierele lacasului de cult trebuie sa fi fost alta. Exista supozitii, confirmate partial si in laborator, ca bautura ar fi putut fi folosita la tencuiala peretilor si in amestecul culorilor. Dar cine stie cu adevarat?

S-ar putea să vă placă și