Vieuitoarele terestre

Captarea ateniei

Rebus

Prezentare general
Tem

Puzzle

Prezentarea general va fi dezbtut n decursul a mai multe ore la clas. Se vor studia pe rnd grupele cuprinse n prezent are.

Pentru urmtoarele momente , apsnd butoanele vor aprea ghicitori. Pentru a descoperii raspunsul lor e necesar s se dea click de trei ori . Distracie plcut!

Mic, cu inima haina, Roade sacul de faina

Nu e cal, dar are coama Si-i puternic fara seama, Il ghicesti usor cand vrei, Ca e scris pe banii mei!

Mica, dar voinica, in spate ridica Sacucu l povara, Sa-l duca la moara.

Farfurie umblatoare Cu cap, coada si picioare.

Animal cu capu-n jos Si este foarte tepos De vrei sa-l ridici de jos.

Are dansul si picioare Dar e-obisnuit sa zboare; Tin, tin, tin si piscatura... Cine-i obraznicatura?

Mandru, inalt si frumos, La ochi este luminos; Urechi are, coarne n-are Si te poarta in spinare.

O sportiva cu renume Umbla-n pomi dupa alune.

Burduhos, voinic si gras, Are-un corn infipt in nas !

Rebusul se completeaz n clas la sfrit dup prezentarea PP

Puzzle-ul urmtor va fi imprimat i oferit copiilor s-l fac acas tem distractiv

TEM
Realizai o descriere ct mai detaliat a dou vieti din grupa prezentat astzi. La sfritul acestor prezentri, copiii vor avea de prezentat un portofoliu nsumnd toate temele.

Principalele grupe de VIEUITOARE TERESTRE

MAMIFERE PASARI REPTILE AMFIBIENI PETI NEVERTEBRATE

Mamifere

Mamiferele sunt vertebrate, adica animale care au coloana vertebrala. Sunt cele mai cunoscute si mai studiate animale, in special si datorita faptului ca oamenii sunt ei insusi mamifere. Mamiferele au sangele cald sau endoternic, ceea ce inseamna ca isi pot controla temperatura interna a corpului. Mamiferele sunt o clas de animale vertebrate, care nasc pui vii i i hrnesc cu lapte.

 Mamiferele sunt cele mai dezvoltate i adaptabile vertebrate, fiind animale homeoterme, care triesc n toate mediile de via. Exist peste 5 800 specii de mamifere. Corpul lor este acoperit cu pr, blan, epi sau plci, dau natere la pui vii i i hrnesc cu laptele produs de mamele, sunt animale homeoterme, avnt o temperatur medie a corpului de 36-38 de grade Celsius, au glande mamare sub piele, inima este cvadricameral, cu dou atrii i dou ventricule, dentiia este alctuit din dini specializai (canini, molari, . a.) i prezint 3 osioare ale urechii medii: ciocna, nicoval i scri.

INMULTIRE Majoritatea mamiferelor nasc pui vii, complet dezvoltai. Pentru c mamiferele nu se pot nmuli dect pe cale sexuat, competiia este feroce. Multe mamifere recurg la peirea partenerului, nainte de mperechere. Aceast peire poate include lupte ntre masculi, ritualuri de mperechere (mai mult sau mai puin violente), demonstraii de for. Dup ce sunt nscui, puii, neajutorai la nceput, nva tehnicile de hrnire, aprare, vnare de la prinii lor, iar cnd puii sunt destul de mari pentru a se descurca singuri, ei sunt nrcai de ctre prinii lor, adic sunt alungai de la cminul lor.

IMPORTANTA PENTRU OAMENI Mamiferele sunt foarte importante pentru oameni, speciile de mamifere fiind printre cel mai uor de domesticat specii. Omul consum de la ele carne, lapte, folosete blana, prul pentru materialele textile, le folosete n viaa de zi cu zi pentru diverse activii.

Exemple de mamifere

Tigrul

Rinocerul

Tigrul este cea mai mare felin i unul dintre cei mai mari rpitori teretri. n slbticie tigrii se alimenteaz ndeosebi cu copitate. Tigrul se hraneste cu cerbi, caprioare, porci, bivoli, maimute, fazani, etc... Fiind un animal carnivor. Raia unui tigru adult este de 50 70 copitate pe an. Tigrii pot ucide i alte rpitoare: lupi, leoparzi, erpi boa i chiar crocodili. La o mas tigrul consum de la 30 la 40 kg de carne, sau 50 kg dac e flmnd.Sunt recunoscute 9 subspecii ale tigrului. n prezent, vntoarea sau capturarea ilegal a tigrilor este Interzis n toat lumea.

Rinocerul este un mamifer ce se hrnete cu iarb. Are o nalime de 1,5m i poate avea greutatea cuprins ntre 1-2 tone. Atunci cand ataca, rinocerul isi lasa capul in jos, sforaie, porneste in galop atingand o viteza de pana la 48 km/h si da lovituri puternice folosindu-si cornul. Desi este masiv, este foarte agil si se poate intoarce rapid in spatii mici. Rinocerul este vanat pentru cornul sau. Nu este un corn adevarat, fiind compus din par mat, foarte dens, care creste din craniu, fara a avea suport osos. Este o specie pe cale de dispariie.

Pasari
Pasarile vietuiesc in aproape toate habitatele de pe pamant din zonele inghetate ale Antarticii pana in deserturile aride si chiar in zonele urbane.Sunt acoperite de pene,fulgi sau puf. Migrarea reprezint deplasarea unidirecional n mas a unor specii de psri dintr-o regiune mai rece n una mai cald n perioada sezonului rece, i ntoarcerea napoi la nceputul sezonului cald.

Astfel, psrile se duc n zonele calde pentru a cpta hrana, absent n sezonul rece n condiii normale, ns se ntorc n zonele de unde au venit la nceputul sezonului cald, n vederea reproducerii. n timpul migraiunii, se produc schimbri majore n cadrul sistemului endocrin, ce provoac acest fenomen. n urma acestor schimbri, psrile nu mai reacioneaz normal la stimulii externi. Aceast schimbare hormonal n cadrul corpului psrii este provocat probabil de variaiile temperaturii. Anual circa 4500 de specii de psri migreaz, ntr-o form sau alta.

IMPORTANTA PENTRU OAMENI Psrile sunt foarte importante pentru oameni. Omul consum de la ele carne, ou, i folosete fulgi, puf pentru confecionarea diferitelor produse (plpumi, perne).

Exemple de psri

Strutul

Pasarea colibrii

Strutul poate atinge o inaltime de peste 2,7m si poate cantari 136 de kilograme. Este pasarea cea mai mare.

Cea mai mica pasare este pasarea colibri, a carei masa corporala este doar de 2,8 grame.

Reptile
Exista cateva grupuri de reptile : reptile cu solzi, din care fac parte soparlele, serpii si iguanele din Noua Zeelanda reptile mari de exemplu crocodilii, si broastele testoase. au corpul acoperit de o piele groas, solzoas, fr picioare sau cu picioare scurte, dispuse lateral, i cu inima tricameral.

 Doar cteva duc un mod de via acvatic sau semiacvatic. Se cunosc aproximativ 7000 de specii de reptile. Reptilele traiesc in apa sarata, in apa dulce, pe pamant, sub pamant si in copaci. nmulirea se face prin ou depuse de femel n locuri nsorite. Ele sunt clocite cu ajutorul cldurii solare.

crocodilul

cameleonul

Corpul crocodilului este acoperit cu plci osoase. Crocodilii au o lungime a corpului n funcie de specie ntre 1,20 i 7 m lungime. Crocodilul se hrnete cu animale acvatice i terestre. Atac i oamenii din preajma lor. Femelele depun ou, protejate de o membran, n nisip sau gropi spate n pmntul afnat.

Cameleonul este o reptil arboricol i insectivor din regiunile tropicale, cu gheare asemenea unui clete, care o ajut s se prind de copaci. Singuratic, cameleonul triete n copaci, dar este capabil s alerge rapid n cazul n care este ameninat. Are proprietatea de a-i schimba culoarea pielii potrivit mediului nconjurtor.

Amfibieni

Cand sunt pui, aceste specii traiesc in general in apa; cand ajung la maturitate vietuiesc pe uscat. Amfibienii au sange rece. Isi regleaza temperatura corpurului in functie de mediul inconjurator. Temperatura corpului se poate modifica si prin comportament. Pielea amfibiilor este subire, lipsit de piloziti, bogat vascularizat, delicat i conine muli pori, ce particip la respiraie.

 Respiraia prin piele la amfibii este foarte important, unele specii, precum salamandra, depinznd aproape exclusiv de acest mod de respiraie. Pielea amfibiilor are foarte multe glande, ce secret mucus. Ochii amfibiilor sunt mari i sunt dispui lateral, pentru a mri cmpul vizual i pentru a se feri de prdtori. Reproducerea amfibiilor se petrece n mediul acvatic. Fecundaia este extern. Din ou ies larve branhiate denumite popular mormoloci. Acetia au coad i au respiraie branhial.

Broatele se hrnesc cu przi i mictoare, de obicei insecte. Mrimea przii depinde de mrimea broatei i a gurii sale. Broasca-bou african mnnc aproape orice poate nghii, inclusiv erpi veninoi, miriapode uriae, scorpioni i chiar alte broate-bou. Dup ce ia localizat prada, broasca se ntoarce spre ea, se npustete asupra ei, i o prinde cu vrful limbii lipicioase. Insecta nu este mucat sau mestecat, ci nghiit de vie. Cnd broasca i nghite prada, ochii si mari clipesc i coboar spre cavitatea bucala, ajungnd la mpingerea hranei pe gt n jos.

Exemple de amfibieni

Broasca de lac
Broasca raioasa

Broasca rioas are pn la 15 cm. Ziua st ascuns, de obicei n acelai loc, ieind seara dup hran. Nu are muli prdtori, datorit toxicitii tegumentului. Se deplaseaz greoi, spre deosebire de celelalte broate, sare doar n caz de pericol, n rest mergnd pe cele patru membre.

Broasca de lac traieste in apa, cat si pe uscat. Sunt primele vertebrate adaptate si la viata de uscat. Broasca se hraneste cu insecte, paianjeni, viermi, melci, pestisori. Pielea este subtire, fara solzi, bogata in glande care produc o substanta cleioasa, ce o mentine umeda si alunecoasa.

Pesti
Peste jumatate din animale vertebrate aflate in prezent in viata sunt pesti. Cel putin 29.000 de specii de pestii au fost identificate, dar probabil ca mai exista mii de alte specii care raman sa fie descoperite. Exista trei grupuri principale de pesti: pestii ciclostomi (pestii orbi) si tiparii, pestii cartilaginosi (rechinii si calcanii) pestii ososi, cu inotatoare Petii respir oxigen dizolvat n ap.

 Corpul este alctuit din 3 pri: cap, trunchi i coad. Petii au 2 tipuri de nottoare: perechi(pectoral i abdominal) neperechi(dorsal, codal i anal). Cele perechi au o structur stabil, fiind formate din piesele osoase ale centurii scapulare i pelviene. Ele ajut petii s se scufunde n ap,s fac rotaii, s menin corpul ntr-o poziie normal. Cele neperechi sunt pliuri ale pielii, susinui de raze osoase externe.nottoarea codal particip la propulsarea nainte a petelui, nottoarele anale i dorsale particip la meninerea echilibrului n timpul notului.

 Pielea este acoperit cu un mucus secretat de celulele glandulare tegumentare. Corpul este acoperit cu solzi protectori sau plci osoase de origine dermic. Coloraia este determinat de cromatofori, celule care se afl sub piele i conin granule pigmentare.

IMPORTANTA PENTRU OAMENI Petii sunt foarte importani pentru oameni. Omul consum de la ei carnea i icrele. Un alt mare beneficiu este nsi nfiarea lor, motiv pentru care i gsim chiar i n acvariile din cas.

Crapul Marele rechin alb

Exemple de peti

Este un pradator lacom si de temut . Prada sa consta intro larga varietate de pesti ososi , alti rechini , pasari de mare broaste testoase de mare , mamifere marine cum ar fi focile , leii de mare , vidrele si altele . Strategia sa consta intr-un atac surprinzator si rapid din spate , provocand o rana mare . Cel mai mare rechin prins vreodata avea 6.4 metri si cantarea 3312 kg

Lungimea corpului poate atinge 1 m, iar greutatea este maximum 40 kg. Este acoperit cu solzi mari. Spatele este, de obicei, negricios, cu nuane albstrii sau verzui, iar abdomenul albicios. Crapul posed patru musti, dou nri, doi ochi, i botul.

Nevertebrate

Doar o fractiune din toate speciile cunoscute mai putin de 50.000 sunt vertebrate, cum ar fi mamiferele, reptilele, amfibienii. Restul sunt nevertebrate, inclusiv buretii, viermii, melcii, paianjenii si insectele. Nevertebratele la rndul lor se mpart n 5 grupe: spongieri, celenterate, viermi, molute,artrop ode, echinoderme n lume sunt cunoscute peste 1.200.000 de specii de nevertebrate. Corpurile nevertebratelor sunt de obicei sustinute de un fel de schelet.

Exemple de nevertebrate

Buretele de apa dulce

Steaua de mare

Steaua de mare se deplaseaza doar cu 0,85 m/ora fata de 15 m/ora la melc de aceea este cel mai lent nevertebrat. Aceasta stea de mare traieste in Marea Rosie, Oceanul Indian si in Oceanul Pacific. Desi detine titlul decel mai lent animal din lume, este unul dintr factorii daunatori pentru corali, acestia din urma reprezentand sursa de hrana.

Buretele de ap dulce este un animal cu miros de formol, cu corpul

neted n apele curgtoare i cu proeminene n cele stagnante. Mediul de via: Triete n apele dulci fixat pe tulpinile unor plante acvatice. Aceasta reprezint o colonie de indivizi. Cu ajutorul lupei se observ pe suprafaa acesteia orificii numite pori, prin care intr apa, i osculi, orificii mai mari, pe unde iese apa. Cum se hraneste? Apa si organismele microscopice ptrund prin pori in cavitatea corpului, unde celulele cu flagel si gulera le diger n vacuolele lor digestive. Produii nedigerai sunt eliminai prin oscul.