Feminismul si miscarea pt eliberarea minoritatilor se xuale.

Gen,sex si valori politice

Simone de Beauvoir

Al doilea sex

Beauvoir a scris acesta carte dupa ncercarile repetate de a-si scrie a utobiografia. Al doilea sex a devenit nsa cea mai cunoscuta carte a autoarei. n pr ima parte a cartii Simone de Beauvoir se ocupa de descrierea sa ca femeie n conte xtul lumii de dupa cel de al doilea Razboi Mondial, precum si nevoia stringenta a autoarei de a-si defini si accepta propria identitate. Aceasta carte este cons iderata ca fiind una dintre cele mai importante texte care au influentat Miscare a Feminista. Simone de Beauvoir a considerat ca ntotdeauna barbatii au crezut, cr ed si vor crede ca femeia este o fiinta aberanta si anormala. n prezent, tot mai multi sociologi, analisti politici si psihologi sunt convinsi ca acesta carte si ideile propagate prin ea stau nu doar la baza societatii occidentale actuale, d ar si la decadenta lumii postmoderniste din prezent. Subliniind minoratul la care structurile patriarhale au condamnat fem eia, Simone de Beauvoir analizeaza deopotriva tipologiile malformate rezultate d in complicitatea implicita cu modelul tutelar: "tnara fata", "mama", "narcisista" , "prostituata", ndragostita", "femeia mistica" etc. Este, pna astazi, una dintre mizele cele mai puternice si mai ambitioase ale cartii: autoarea evita capcana u nei simple pozitionari trans-sociale revendicative si diferentialiste a femeii, viznd n permanenta o emancipare transcendenta a sa, cautarea libertatii proprii, a unei constructii autonome de sine ntemeiata pe libertatea umana. "Femeile nu tre c niciodata mai departe de pretext", ele "fac inventarul lumii fara a ncerca sa-i descopere sensul", subliniaza ea n finalul cartii, pentru a distinge adevarata m iza transcendenta a luptei, nscrisa n contextul devenirii generale a subiectului. Ea a avut curajul sa analizeze maniera in care femeile sunt discriminate la locu l de munca, sunt concediate abuziv cand raman insarcinate, sunt victimele excese lor si violentelor conjugale. A analizat si condamnat maniera in care femeile su nt tinute in mod samavolnic in ignoranta intelectuala, drept elemente de decor i ntr-o viata domestica si obiect de distractie pentru parteneri, condamnate sa ad uca pe lume copii impotriva vointei lor. Ea a fost aceea care a avut determinare a sa indemne femeile sa faca dovada curajului personal si sa-si ia destinul n mini , sa manifesteze, sa se opuna, sa se exprime si sa lupte pentru drepturile lor. Ev ident ca aceasta provocare nu a fost primita cu urale de lumea barbatilor intr-o societate macinata de misoginism motiv pentru care a fost supusa unui tir repet at de insulte publicate in presa vremii. In aceasta carte e descrisa o istorie a opresiunii feminine de-a lungul secolelor si o tipologie a caracterelor deformate astfel de o traditie milenara . Tratatul, considerat o biblie a feminismului, porneste de la principiile exist entiale asupra contingentei si libertatii expuse n cartea lui Sartre, Fiinta si n eantul. Respingnd mitul pios si rizibil al "eternului feminin", ideea unei "natur i" feminine ca esenta imuabila si eterna, statueaza celebrele cuvinte: "Femeie n u te nasti, ci devii". n anii urmatori, dupa premiul Goncourt acordat pentru roma nul Les Mandarins, interesul sau se va ndrepta spre scrierile autobiografice, n ca re va descrie cu precadere anii petrecu?i lnga Sartre n diversele angajari si even imente ale epocii. Participa alaturi de el la multiple actiuni publice si la red actarea revistei Les Temps modernes, ngrijindu-se n acelasi timp si de buna editar e a manuscriselor sartriene. Moare la sase ani, zi dupa zi, de la moartea lui, l

asnd n urma o remarcabila opera literara, eseistica si memorialistica. n La Crmonie d es adieux va nregistra aceste ultime cuvinte ale lui Sartre: "Moartea nu ne va re uni. Asa stau lucrurile. Cu toate astea, e splendid n sine ca am reusit sa ne tra im vietile n armonie pentru atta vreme." Trupul sau va fi ngropat n cimitirul Montpa rnasse, alaturi de cel al lui Sartre.