Cateva denumiri esentiale -term medicala generala http://www.pcfarm.ro/dictionar.

php Icnit sughit Tinnitus senzatii de zgomot in urechi sau in jurl capului,cap surditate Vertij vartej in jurul capului Lipotimie lesin Hipoprosexie tulb atentiei prin dimin capacit de concentrare si ainsuf pt nou Hipomnezie slabirea memorie Hiperhidroza transpiratie abundenta Bufeuri calduri Otoragie curge sange din urechi Otopatie afect a ap auditiv in general Altruist generos Tahipnee creste resp Rinoree curge nasul Otoree curge urechea Hiposmie diminuarea acuitatii olfactive Anosmie diminuarea simtului mirosului Menoragie hemoragii uterine Incontinenata urinala ,fecala neretinut Bradipshihie incetinrea afect pshi intelectuale uneori la depresie Amenoree absenta ciclului menstr Dispesie balonari greata indigestie Displazie anomalie a unui tesut organ ... Exoftamie bulbucarea ochilor Dispnee inecat in resp jena in respiratie Dismenore dureri menstr Metroanexita raceala apar genital fem Anexita Mioza contractie pupilei Midriaza dilatarira pupilei Tremor frisoane de frica Coxatraza reuma la sold Coxachie intoxicatie Brahicardie puls scazut Anhedonie a nu simti placerea Hedomnie a simti placerea Fatigabilitate oboseala Rinita Disolut corupt decazut dezmat Agrafia pierderea capacităţii de redare a ideilor prin scris Acalculia Simptom de afazie care constă în imposibilitatea de a utiliza cifrele şi numerele şi de a efectua calcule aritmetice Agnovile

Dementa Schizofrenia Mentismul Tulburare mintală caracterizată prin desfăşurarea tumultuoasă, incoercibilă a ideilor şi amintirilor Obsesia Paranoia Exonopatia Parasvicidam Sceptic care nua re incredere in nimic Perplexitate Latent Care există, dar nu se manifestă în exterior, putând izbucni oricând. Sislotic suflu sistolic Zgomot auzit la ausculatia cordului, perceput in momentul sistolei (momentul in care inima se contracta pentru a pompa sangele din ventricole in atrii). Anorexie inapetenta,lipsa pofeti d emancare Polifagie Consumare exagerată de alimente. Libido înclinat în permanenţă spre satisfacerea pornirilor senzuale EXTRAVERSIÚNE. înclinaţie psihologică deosebită către lucrurile din afara eului propriu, către ambianţa socială. ♢ orientare a libidoului în afara propriei persoane. 2. revărsare în afară a unui organ cavitar. ( Oligofrem Anxiogen Pshihopatie Oligofreni hidrocefali Dislalia Greutate în articularea , pronuntarea cuvintelor Rinolatia a vb pe nas Rinoplastia modelaria nasului Disartria Articulare defectuoasă a cuvintelor. Tahilalia Vorbire precipitată, cu debit mare de cuvinte, care conduce la articulare defectuoasă şi incompletă.
Bradilatia TULBURARILE DE RITM SI FLUENTA ALE VORBIR

Bradilalia. . Ritm lent de articulare a cuvintelor, care se întâlneşte în unele boli nervoase; bradiartri , bradiglosie. Bradimenorrea aftongia, logonevroza, tulburare a vorbirii, de natură nevrotică, manifestată prin greutate în pronunţarea corectă a unor cuvinte sau prin repetări ori omisiuni de silabe; bâlbâială. Bradilexia încetinire a ritmului cititului. Disfonia răguşeală.cordita Afonia care nu poate cânta corect, care nu are voce. LARINGOPLEGÍE s. f. paralizie a muşchilor laringelui, care duce la afonie. APSITIRÍE s. f. afonie extremă, caracterizată prin imposibilitatea de a emite mai mult de un murmur.

Fonostenia AFÁZIC, -Ă, afazici, -ce, adj. s.m. şi f. 1. Adj. De afazie, privitor la afazie. 2. S.m. şi f. Persoană care suferă de afazie. –. AFAZÍE, afazii, s.f. Pierdere totală sau parţială a facultăţii de a vorbi şi de a înţelege limbajul articulat. – PARAGRAFÍE, paragrafii, s.f. 1. Stare de afazie manifestată prin deformarea sau substituirea cuvintelor scrise. 2. (Jur.; înv.) Prescripţie. LOGOPLEGÍE, logoplegii, s.f. (Med.) Imposibilitate de a pronunţa unele cuvinte sau sunete; afazie, alalie. – DISFAZÍE s.f. (Med.) Afazie.

parafazíe s. f. (sil. mf. par-) afazie AFÁZI//C ~că (~ci, ~ce) Care ţine de afazie; propriu afaziei. AFAZÍ//E ~i f. Tulburare a sistemului nervos superior care constă în pierderea totală sau parţială a facultăţii de a vorbi. ACALCULÍE s.f. (Med.) Simptom de afazie care constă în imposibilitatea de a utiliza cifrele şi numerele şi de a efectua calcule aritmetice. AFAZÍE s.f. (Med.) Pierdere totală sau parţială a înţelegerii şi a posibilităţii de a reda cuvintele, ca urmare a unei leziuni cerebrale; disfazie; alalieALALÍE s.f. (Med.) Imposibilitate de a pronunţa unele cuvinte sau sunete; afazie;– ASILABÍE s.f. Varietate a afaziei constând în incapacitatea bolnavului de a uni fonemele în silabe. DISFAZÍE s.f. (Med.) Tulburare a vorbirii; dificultate la vorbit. V. afazie JARGONAFAZÍE s.f. (Med.) Afazie constând din folosirea de către bolnavi a unor cuvinte noi, inexistente şi fără semnificaţie. AFÁZIC, -Ă adj., s.m. şi f. (Suferind) de afazie

SURDITÁTE s.f. 1. (Med.) Surzenie; hipoacuzie. ♦ Surditate psihică = imposibilitate de a distinge prin auz obiectele de la care vin sunetele; surditate verbală = afazie caracterizată prin neînţelegerea semnificaţiei cuvintelor vorbite. 2. Calitate a unui sunet de a fi surd. AFÁZIC, -Ă adj., s. m. f. (suferind) de afazie. AFAZÍE s. f. pierdere, totală sau parţială, a posibilităţii de exprimare a cuvintelor, datorată unei leziuni a cortexului; disfazie. AFAZIOLOGÍE s. f. studiul ştiinţific al afaziei. ASILABÍE s. f. varietate de afazie, incapacitatea de a forma silabe, deşi bolnavul recunoaşte literele separat. AUTONOMAZÍE s. f. formă de afazie amnezică, dificultatea de a-şi aminti nume proprii sau substantive. DISPROZODÍE s. f. anomalie de ritm şi de intonaţie în cazurile de afazie. LOGOCOFÓZĂ s. f. afazie caracterizată prin neînţelegerea semnificaţiei cuvintelor vorbite. PARAFAZÍE s. f. afazie caracterizată prin înlocuirea cuvintelor indicate cu altele fără nici o legătură logică între ele SURDITÁTE s. f. 1. pierderea sensibilităţii auditive; surzenie; anacuzie, cofoză. o ~ verbală = afazie prin neînţelegerea semnificaţiei cuvintelor vorbite. 2. calitatea unui sunet de a fi surd. (< fr. surdité, /2/ sourdité, lat. surditas) ANACUZÍE s.f. (Med.) Pierderea totală a auzului; surzenie; cofoză. Apsihism Amnezia Hipermnezia Excitaţie excesivă, patologică a memoriei. Paramenzii CRIPTOMNEZÍE s.f. Incapacitate de a diferenţia evenimentele trăite de propria persoană de cele din vis, citite sau auzite. Allomnezia Pseudoremniscente Mitomanie Confabulatii prez inconstienta unor fapte imaginare Ecmnezia+ conf tr cu prez Formă de amnezie constând în uitarea evenimentelor recente şi evocarea unor fapte anterioare trirea trecutului Anecforia+reprod unor amintiri pe care per de cred uitate Alalia imposibilitate de a pronunţa unele cuvinte sau sunete; afazie, alalie Aprosexie slăbire a atenţiei, în stări confuzionale, demenţe şi oligofrenii.

Pitiatism Ansamblu de tulburări nervoase (isterice) vindecabile prin sugestie. i vindecabile prin persuasiune. Albinism Lipsă congenitală totală sau parţială a pigmenţilor (din piele, păr, pene etc.). 2) Anomalie care constă în decolorarea frunzelor unor plante din cauza lipsei de coloranţi. albinos Parosmia Tulburare olfactivă constând în percepţia falsă a unui miros. Diplopia Tulburare a vederii care constă în perceperea dublă a imaginii unui obiect. Osteomielita Inflamaţie simultană a oaselor şi a măduvei lor Adenopatie Nume dat bolilor glandelor sau ganglionilor limfatici, care se manifestă prin creşterea în volum şi inflamarea acestora. RUBEÓLĂ s. f. maladie infectocontagioasă, benignă (la copii), care produce febră uşoară, adenopatie şi o erupţie de pete roşii pe piele. ( Uveopatie Osteite Boală care constă în inflamarea acută sau cronică a unui os APEXÍTĂ s. f. 1. osteită a vârfului stâncii temporalului. 2. inflamaţie a porţiunii apexiene a dintelui. GLENOIDÍTĂ s.f. (Med.) Osteită a cavităţii glenoide a omoplatulu EBURNÁRE s.f. (Med.) Îngroşare a unui os care se produce în osteitele cronice; eburnaţie. PSEUDOPARALIZÍE s. f. neputinţă motrice nedureroasă a unuia sau a mai multor membre, determinată de osteită, osteocondrită, periostită sau fracturi CORACOIDÍTĂ s. f. osteită a apofizei ceracoide. MAXILÍTĂ s. f. osteită a maxilarelor CISTOÍDE s. n. pl. clasă de echinoderme fosile cu ţesutul globulos, fixat printr-un peduncul. ECHINODÉRM, echinoderme, s.n. (La pl.) Încrengătură de animale marine nevertebrate, cu schelet extern calcaros format din plăci, şi care se mişcă cu ajutorul ambulacrelor; Pleiocitoza Hiberalbuminorahie ATAXÍE s.f. (Med.) Tulburare a coordonării mişcărilor voluntare din cauza lezării unor căi nervoase şi centri nervoşi HEMIATAXÍE s.f. Ataxie care afectează o jumătate a corpulu TÁBES n. med. Maladie cronică tardivă, de natură sifilitică, caracterizată prin pierderea progresivă a coordonării mişcărilor; ataxie locomotorie CARDIOMALACÍE, cardiomalacii, s.f. (Med.) Distrofie a miocardului prin infiltrarea fibrei musculare cu grăsimi. LIPODISTROFÍE, lipodistrofii, s.f. (Med.) Distrofie a ţesutului adipos GENODISTROFÍE s. f. distrofie ereditară HEMIDISTROFÍE s. f. inaniţie parţială. LIPODISTROFÍE s. f. distrofie a ţesutului adipos subcutanat MELANODONŢÍE s. f. distrofie a dinţilor de lapte, care capătă o culoare brună şi suferă de o distrugere progresivă.

ODONTOSCLERÓZĂ s. f. proces degenerativ al pulpei dentare cu distrofie secundară. OSTEODISTROFÍE s. f. tulburare de nutriţie a ţesutului osos; distrofie osoasă DISTROFÍE s. f. 1. leziune organică, tisulară sau glandulară, având la bază tulburări metabolice. 2. boală cronică de nutriţie la sugari suferind de… Leucodistrofiile AMIOTROFÍE s. f. atrofie musculară; miatrofie. Miopatia Boală cronică cu caracter progresiv a sistemului muscular sau a unor muşchi, care se manifestă prin atrofii musculare MIOTONÍE s.f. Boală care se manifestă prin tulburări în contracţia muşchilor. Spasm muscular MIASTENÍE, miastenii, s.f. Boală a muşchilor scheletului, caracterizată prin oboseală anormală şi rapidă, până la epuizare, la cele mai mici eforturi. Fara semne d e parallizie Apraxia Incapacitate de a executa mişcări coordonate ca urmare a unor leziuni ale creierului. AGNOZÍE s.f. Pierdere sau tulburare a funcţiilor intelectuale de recunoaştere a celor văzute, auzite, pipăite,personele AMORFOGNOZÍE s. f. agnozie (parţială); imposibilitate de a recunoaşte tactil forma obiectelor. APRACTOAGNOZÍE s. f. apraxie asociată cu agnozie. ASTEROPSÍE s. f. agnozie vizuală constând în imposibilitatea de localizare a obiectelor apropiate, care par plasate în acelaşi plan în spaţiu HEMIAGNOZÍE s. f. agnozie limitată la o jumătate a corpului ENCEFALITĂ LETÁRGICĂ s. (MED.) boala somnului. Encefalita Poliomielita Boală infecţioasă epidemică sau contagioasă provocată de un virus specific, care produce leziuni anatomice în substanţa cenuşie a măduvei spinării, atingând celulele nervoase motorii, şi care se manifestă prin febră, tulburări digestive, somnolenţă şi dureri în muşchii membrelor, urmate de paralizii localizate de obicei la membrele inferioare; paralizie infantilă. [ Lipidoze Anevrism Dilatare patologică a pereţilor unui vas sangvin. – Hemipareza Diminuare a forţei, vitezei şi amplitudinii mişcărilor voluntare într-una din jumătăţile corpului, din motive organice sau funcţionale. Hemiplegie Paralizie a unei jumătăţi a corpului, datorită lezării unei părţi a căii nervoase motorii. DIPLEGÍE s. (MED.) hemiplegie dublă.

înţepătură etc. (Med. cauzată de tulburări endocrine MIGRÉNĂ s. – CEF EFEBOCRAZÍE s. continuă sau intermitentă. anxietate. hemiplegie care afectează unul din membrele superioare şi membrul inferior opus. Senzaţie de furnicătură. provocată de un virus. boală psihică datorată unor suprasolicitări. cefalee (localizată într-o anumită regiune a capului şi însoţită de tulburări digestive). inflamaţie a parotidelor. STEREOAGNOZÍE s. Totalitatea tulburărilor care apar în urma abuzului de cafea. ( Ependimoane Cefalee CAFEÍSM s. insomnii.f. Pareză manifestată la o jumătate din corp. f.) Parestezie a unei jumătăţi a corpului.f. hemiplexie. intoxicaţie prin ingerarea de vanilie. ALÉE s. cefalee. care apare în unele boli ale sistemului nervos. NEVRÓZĂ s. manifestată prin erupţii papulare. n. aritmie cardiacă etc. – PARESTEZÍE. (Med.f. – Dispartrie HEMIPARESTEZÍE. HEMIPLEXÍE s. nevropatie. f. PAROTIDÍTĂ s. hemiplegie HEMIPLEGÍE s.f.) Hemiplegie însoţită de paralizia unui membru din partea opusă a corpului. cefalee şi ameţeli. Durere de cap difuză sau localizată. s. f.. pierdere a simţului stereognostic. o ~ epidemică = boală contagioasă. f. sindrom care se manifestă (la pubertate) prin cefalee persistentă. parestezii. s. de ceai etc. hemiparestezii. febră şi inflamarea glandelor salivare.n.f.HEMIPARÉZĂ s. f. prurit. în cazuri de hemiplegie. .f. oreion VANILÍSM s. STAUROPLEGÍE s. şi care se manifestă prin insomnie. f. Hemiplegie TRIPLEGÍE s. cefalee. hemipareză. amorţeală. care se manifestă prin astenie. care se manifestă prin cefalee. iritabilitate etc.f. Paralizie a unei jumătăţi laterale a corpului.

arsuri. de o stare de preeclampsie la mama sau luare de catre mama a unor medicamente. In unele cazuri aceasta anomalie poate fi tratata. de la mucoasa invecinata infectata cu streptococ (angina. o intarziare a cresterii intrauterine sau o depasire a termenului.f. (Mică tumoare a pielii) care seamănă cu sarcomul. contiguitate. Disfagie Dificultate în înghiţirea alimentelor. f. Angioamele Tumoare benignă a vaselor sanguine sau limfatice largira vaselor sanguine ANGIOMATÓZĂ s. APOPLEXÍE. dermatomicoze. Aceasta anomalie poate fi cauzata de o malformatie renala a fatului. Etiologie Agentul etiologic este reprezentat de streptococul betahemolitic de grupa A. HEMIACROMATOPSÍE s. s.n. propagare limfatica (limfangite streptococice). in mod exceptional (septicemii).Cistricercoza Adenomul PINEALÓM s. s. afecţiune (congenitală) prin formarea unui mare număr de angioame. cauzată de obicei de o hemoragie cerebrală.Erizipelul Erizipelul este o boala infectioasa acuta a tegumentelor (exceptional si a mucoaselor). diseminare hematogena. Patogenie Infectia tegumentelor se poate produce prin: solutii de continuitate ale pielii (plagi.) Tumoare malignă a glandei pineale Glicom orbire Disinergia Hemianopsie lăbire sau pierdere a vederii într-o jumătate a fiecărei retine. nepermiţând ochilor să cuprindă decât o parte din câmpul vizual. Ictus epileptic = criză de epilepsie. asociate cu descărcări de unde rapide şi ample pe traseul electroencefalogramei. apoplexii. atac. . Concentrare bruscă de sânge într-un organ Lipidoze Sarcoidoza afecţiune prin multiple leziuni sarcoide SARCOÍD. (Med. hemianopsie pentru culori Hipsaritmia epilepsie infantilă caracterizată prin contracţii musculare bruşte şi frecvente. manifestată prin pierderea bruscă a cunoştinţei şi prin convulsii. rinofaringita. dar de natură benignă . f. 2. dambla. otita medie supurata). OligohidramniosEste o anomalie a sarcinii ce se caracterizeaza printr-o cantitate insuficienta de lichid amniotic in raport cu stadiul de inaintare a sarcinii. ictus apoplectic.n. Erizipec dicala Boli infectioase .. Atunci cand se apropie termenul nasterii. Ictus Ictus apoplectic Anenomul bazofil aden hipofizaranevrism = apoplexie. punga apelor poate fi umpluta cu ser fiziologic pentru a evita o suferinta fetala prin compresia cordonului. -Ă adj. ulcer varicos al gambei). tendinta la vindecare spontana si nu confera imunitate. Boala are o evolutie ciclica. caracterizata clinic prin aparitia unui placard dermitic si prin fenomene generale. 1. întâlnită în unele boli nervoase. pe piele sau în organele interne. Pierdere bruscă a cunoştinţei şi a sensibilităţii.

cu formarea de flictene. Uneori. tumefactia este uniforma. Placardul erizipelatos poate sa apara in orice parte a corpului. cu frison intens si febra ridicata (39-40°). in vecinatatea unei solutii de continuitate a tegumentelor sau a unei mucoase infectate. Culoarea placardului este rosie-inchisa. realizand o dermita acuta. caracterizata prin hiperemie. adesea caramizie. placardul poate deveni cianotic (erizipel albastru). Asa se explica aspectul in "aripi de fluture" al erizipelului fetei. Perioada de stare a bolii se caracterizeaza prin prezenta placardului erizipelatos. in special in zona centrala a placardului. vasodilatatie. placardul fiind usor reliefat fata de tesuturile sanatoase invecinate. palparea placardului fiind posibila. in zona in care va apare. Transmiterea este directa prin picaturi Flugge. flegmoane). sau indirecta. Placardul dermitic are tendinta extensiva. la nivelul plicelor. Sursa de infectie este reprezentata de bolnavii de boli streptococice si purtatori sanatosi de streptococ. Placardul erizipelatos apare dupa 6-12 ore de la debut. uneori. este unic. Simptome Perioada de incubatie este de 3-5 zile. epidermul se poate necroza. Propagarea infectiei in hipoderm duce la edem masiv si (sau) procese supurative (celulite. de senzatie de tensiune. Localizarea procesului infectios in spatiile limfatice explica limfangita si adenita din erizipel. Viteza si directia de extindere depind de structura tesutului conjunctival subcutanat. Diagnostic Diagnosticul pozitiv se pune pe baza datelor clinice. fac exceptie erizipelul pavilionului urechii si cel al pielii capului. placardul se opreste sau isi intarzie extinderea. ca si raritatea tromboflebitelor si a septicemiilor. in "pata de ulei". precum si tumefierea dureroasa a ganglionilor limfatici aferenti regiunii respective. prin obiecte contaminate. din aproape in aproape. Acolo unde acesta este dens. propagarea facandu-se centrifug. Placardul se extinde in suprafata destul de repede (cativa cm pe zi).Streptococii se multiplica in spatiile limfatice ale dermului. din aproape in aproape. erizipelul poate fi migrator sau eratic. De obicei. este destinsa si lucioasa. abcese. determinand un clivaj al acestora. a adenopatiei si a fenomenelor generale. care cuprinde nasul si obrajii. Debutul bolii este brusc. pielea isi pierde supletea. Exudatul inflamator poate patrunde intre straturile epidermului. mult mai frecvente in infectia stafilococica. fiind precedat. dar respecta buza superioara. Contagiozitatea este foarte redusa. suportabila. legata de sensibilitatea organismului fata de streptococul betahemolitic. La bolnavii cu tulburari grave. In patogenia erizipelului ete incriminata si interventia unei componente alergice. edem si infiltratii celulare. Temperatura locala este cu 2-3° mai ridicata decat a pielii sanatoase. . Durerea locala este putin accentuata. Prin modul de extindere.

Semne si simptome Pacientii cu sindromul Schnitzler au virste intre 13-71 de ani la momentul diagnosticului. nonpruriginoasa in asociere cu febra recurenta. 5-3 cm in diametru. Nu s-au identificat factori de risc. S-au folosit numeroase medicamente pentru a trata acest sindrom dar fara eficienta. Antiinflamatoriile nonsteroidiene. Femurul. 70% dureri osoase si mialgii. gitul si capul. http://www. Episoadele pot surveni zilnic sau infrecvent. Patogeneza sindromului nu este inca bine definita. Toti pacientii prezinta eruptie cronica urticariana. Cei mai multi pacienti cu sindrom Schnitzler au o evolutie cronica benigna. si evitind palmele si talpile. macroglobulinemia Waldenstrom. artralgie si artrita si gammopatie cu imunoglobuline M monoclonale cu o concentratie sub 10 g/l. Patogenie si cauze Patogeneza exacta a sindromului Schnitzler este neclara. Fiecare episod febril se rezolva in citeva ore. Acestea persista 12-24 de ore si dispar fara sechele. Pruritul nu este comun la debut dar leziunile devin slab pruritigene dupa 2-3 ani la 45% dintre bolnavi.ro/ Sindromul schluder Sindromul Schnitzler este caracterizat de urticarie cronica.Diagnostic diferential Se face cu eriteme. responsabila pentru manifestarile cutanate. Durerea osoasa afecteaza mai ales osul iliac si tibia. Toti pacientii cu acest sindrom prezinta urticarie cronica. sau mielomul IgM. Manifestarile cutanate raspund slab la antihistaminice. usor elevate. Angioedemul . Pruritul este absent. bratele si clavicula sunt mai rar implicate. Examen fizic. incluzind limfomul limfoplasmocitic. Oboseala si scaderea in greutate apar la unii pacienti. Se considera ca depozitarea paraproteinei IgM conduce la formarea de complexe immune si activarea cascade complementului. Eruptia urticariana consta din papule si placi roz. coloana vertebrala. Aproximativ 90% dintre pacienti acuza febra recurenta.netmedic. Remisiunea spontana nu a fost raportata. Eruptia cutanata este de obicei primul symptom care apare afectind mai ales trunchiul si extremitatile. Noi leziuni apar zilnic. durere osoasa. dar leziunile pot deveni usor pruriginoase in timp. recurenta. 0. Aproximativ 10-15% dintre pacienti dezvolta o afectiune limfoproliferativa. corticosteroizii si imunosupresivele prezinta un grad de ameliorare a eruptiei si artralgiei. dermite. 80% dintre pacienti prezinta artralgii. O alta teorie propusa este activarea necontrolata a interleukinei 1. totusi febra poate persista pina la 24-48 de ore. recurenta. de doua ori pe an.

cloroquina.parul de bambus Sindromul Netherton. urticaria idiopatica cronica. Exista un set de criteria pentru a incadra pacientii in sindromul Schnitzler: -febra recurenta. anemie -proliferare limfoida anormala in maduva osoasa. Fototerapia cu psoralen si ultraviolete A a redus la unii pacienti eruptia.este posibil dar este foarte rar. Diagnosticul diferential se face cu urmatoarele afectiuni: lupus eritematos acut. clorambucil. Parul de bambus reprezinta deformarea in bucla sau soseta a firelor de par prin . diateza atopica si lipsa scaunului. azatioprina. Prognostic Sindromul Schnitzler necesita evaluare pe termen lung datorita potentialului de a dezvolta afectiuni limfoproliferative. Prognosticul este totusi bun. Tratament Antiinflamatoriile nesteroidiene. 10-15% dintre pacienti vor dezvolta un neoplasm limfoplasmocitar. plasmafereza. neutrofilice. Se mai folosesc pefloxacin mesilate si anakinra. hepatosplenomegalie. artralgie sau artrita. ciclofosfamida. rituximab. durere osoasa -limfadenopatie. corticosteroizii si imunosupresoarele prezinta o ameliorare a artralgiilor si durerilor osoase dar nu si a eruptiei. crioglobulinemia. Sindrom Netherton . inflamatie limfocitica. trombocitoza. in special macroglobulinemia Waldenstrom. Diagnostic Studii de laborator: -toate cazurile sunt associate cu gammopatie la imunoforeza serului -VSH si protein C reactiva ridicate -leucocitoza. imunoglobuline intravenoase. tricorexis invaginata sau parul de bambus este o genodermatoza autosomal recesiva de cauza necunoscuta caracterizata de eritrodermie. hepatomegalia la 30% iar splenomegalia la 10%. Unii pacienti au raspuns la tratamente cu thalidomide. leucocitoza -VSH ridicat. anomalii ale oaselor. vasele sunt intact iar limfaticele dermice prezinta edem superficial usor. Nu s-a inregistrat remisiunea spontana completa. Examinarea mostrelor de piele arata infiltrate perivascular de PMN. tricorexis invaginata. urticaria de presiune. Se observa depozitarea de IgM si complement in dermul superior si la jonctiunea dermoepidermica. Limfadenopatia se poate regasi la 50% dintre pacienti. ihtioza linear circumflexa. Manifestarile cutanate si extracutanate raspund slab la antihistaminicele H1 si H2. vasculita urticariana. Examen histologic. o forma recombinata a receptorului natural pentru IL-1.

In anul al doilea de viata cei mai multi copii incep sa prezinte scaun. Malabsorbtia este o enteropatie dermopatica. Aceasta conditie este profunda in primii ani de viata. Este acompaniata de diaree si simptome de malabsorbtie. Semne si simptome Eritrodermia. Conditia este mostenita autosomal recesiv cu expresivitate variabila. Imposibilitatea de a avea scaun. modificarile inflamatorii sunt frecvente in piele. keratolitice si antibiotice pentru aceasta conditie. Ectroprionul se poate dezvolta la pacientii in virsta. Tinde sa persiste mai mult la adulti fata de copii. Nu se cunoscte daca acest raspuns inflamator este unul primar sau secundar. Invaginarea parului este datorata unui defect a cortexului firului de par prin conversia incompleta a unei proteine de legare a fibrelor corticale. Atrofia viloasa jejunala se poate remite spontan pina la virsta de 10 ani. La histology se observa intreruperea focala a epidermei si anomalii de maturare ale cuticulei parului. Apare de obicei dupa virsta de 2 ani si este de scurta durata-doar citeva luni pina la ani. S-au mai incercat fototerapia PUVA. Defectul conduce la fragilitatea corticalei. Pruritul este universal si poate fi stressant. Leziunile migratorii ale ihtiozei lineare circumflexe sunt cauzate de un influx dermic de celule inflamatorii care sunt fagocitate de keratinocite. Eritrodermia si deformarea parului persista. Este o eruptie anulara/policiclica migratory. Sindromul Netherton a fost clasificat ca un sindrom ihtiozic. Pacientul necesita ingrijire medicala cind eritrodermia este generalizata si complicata cu infectii cutanate. serpiginoasa caracteristica cu scuame cu margini duble. . dar la cei mai multi copii eritemul apare ca o dermatita eczemato-seboreica. invaginare si deformarea in bambus. Afectarea mucoaselor nu este raportata. Boala tinde sa se amelioreze cu virsta. Precum si in alte dermatoze congenitale severe. cu hiponatremie si anomalii metabolice profunde. Patogenie si cauze Etiologia sindromului este necunoscuta. Steroizii topici sunt utili.invaginarea cuticulei distal a firului de par in cupa formata de cuticula proximala. retinoizii. Se recomanda aplicarea de emoliente. Este patognomonica pentru sindromul Netherton. dar evolutia poate prezenta exacerbari intermitente. Copiii cu acest sindrom dezvolta eritrodermie congenitala evidenta la nastere si in primele saptamini de viata. mai ales la nounascuti. caracterizata de accentuare periorificiala a eruptiei. Cresterea pierderii apei transdermice rezulta prin perturbarea functiei de bariera a corneocitelor. Nu este specifica acestui sindrom. Ihtioza lineara circumflexa. Aceasta invaginare apare printrun defect de keratinizare intermitent.

a desmosomilor si corpi lamelari alterati -se vor efectua studii AND. eczema si febra finului. Tratament Regimurile terapeutice cuprind prevenirea infectiilor bacteriene cutanate. eritrokeratoderma variabilis. Se descrie un infiltrate inflamator mixt cu distributie perivasculara. Se descriu elemente de dermatita nespecifica si hiperplazie psoriaziforma. Sprincenele prezinta de asemeni fire rupte. mai ales la nuci. Parul de scalp creste citiva cm inainte de a se rupe.Manifestarile atopice. aplicarea de emoliente. Steroizii topici sunt utili. fara luciu. Unii pacienti descriu si fragilitatea parului sau reducerea numarului firelor de par. Eritrodermia si anomaliile parului persista. timplele si occiputul. Tratamentele incercate nu au fost de ajutor. dar exista rapoarte care arata aparitia supresiei axei pituitaro-adrenale si aminoaciduria. Cei mai multi prezinta predispozitie atopica. eritrodermia. Diagnostic Studii de laborator: -microscopia parului arata nodulii de bambus -studiile ultrastructurale arata reducerea numarului de tonofilamente de keratohialin. dar evolutia este punctata de exacerbari intermitente. Boala tinde sa se amelioreze cu virsta. Hiperkeratoza este usoara fata de alte ihtioze. Acesta este scurt. Eritrodermia se poate transforma in ihtioza lineara circumflexa periodic. Se mai observa porokeratoza si absenta stratului granular. Examen histologic. Examen fizic. Colonizarea pielii si infectiile cutanate pot apare frecvent. Toti pacientii intrun anumit stadiu al bolii vor dezvolta alergie alimentara. Acest element este mai evident pe zonele de frictiune. cu un istoric familial puternic de astm. Diagnosticul diferential se face cu urmatoarele afectiuni:acrodermatita enteropatica. Toti pacientii prezinta par anormal. keratolitice. Sindromul Q-T lung • • • Introducere Simptome Tratament .

In toate familiile in care a existat o moarte subita sau in care se produc lesinuri inexplicabile.Ingrijire intensiva. Pacientii cu acest sindrom nu au intotdeauna intervalul Q-T prelungit. Studiul pacientilor cu Q-T lung arata ca acestia au lesinat cel putin o data pana la varsta de 10 ani. simptomele sunt pierderea cunostintei (sincopa) sau tulburari de ritm cardiac (aritmie). emotiilor puternice (spaima.Simptome Unii pacienti cu Q-T lung sunt asimptomatici. etc. de exemplu). La pacientii cu acest sindrom intervalul Q-T poate fi prelungit in timpul activitatii fizice. Sindromul Angelman • • • • Introducere Manifestari clinice Diagnostic Tratament Tratament Nu exista nici un tratament pentru sindromul Angelman. La ceilalti.Ergoterapie .Terapie comunicationala . chiar daca nu isi fac o ECG de rutina. Unele aritmii pot fi fatale. Se impune tratament simptomatic mai ales pentru crizele de tip epileptic.Terapie comportamentala . Un alt tip de sindrom Q-T lung poate duce la pierderea auzului pacientului. deoarece pot provoca moarte subita. Majoritatea au de asemenea un membru al familiei care sufera de acest sindrom.Acesta poate fi normal cand pacientul isi face electrocardiograma (in timpul unei examinari de rutina. Pentru stimularea potentialului copiilor cu sindrom Angelman se recomanda: .). este necesara o investigatie a cauzei. cu devotament . Unii tineri sanatosi pot fi suspectati de Q-T lung datorita istoricului familial si al lesinurilor inexplicabile.Logopedie . suparare. durere.

Febra este raportata ca declansatoare sau factor de exacerbare a manifestarilor sindromului Brugada. Cazurile in care se declanseaza in timpul activitatii fizice sunt rare. Se recomanda examinarea fizica pentru a exclude alte posibile cauze cardiace care pot fi asociate cu sincopa sau stopul cardiac la un pacient aparent sanatos. Cu toate acestea.Prognostic Majoritatea bolnavilor cu sindrom Angelman au involutie grava. Este caracteristic un istoric familial care sa cuprinda decesul subit. In multe cazuri stopul cardiac apare in timpul somnului sau repausului.Deficit de atentie . desi nu este obligatoriu deoarece sindromul poate apare sporadic. Contextul evenimentelor cardiace este important. Totusi citeodata nu este prezent nici un simptom iar diagnosticul se bazeaza pe electrocardiografie care arata o supradenivelare a segmentului ST in derivatiile V1-V3. au o durata normala de viata si nu prezinta manifestari de progresie a involutiei pe masura ce inainteaza in varsta.Tulburare hiperkinetica • • • • • • Introducere Manifestari clinice Diagnostic Afectiuni in care apare Tratament Prognostic . Mai pot apare cosmarele si starile de anxietate nocturne. ividualizate le poate imbunatati semnificativ calitatea vietii. limitarea severa a vorbirii si dificultati locomotorii. Examenul fizic este de obicei normal la pacientii cu sindrom Brugada. Diagnosticarea timpurie a sindromului si aplicarea unor masuri terapeutice ind Sindromul Brugada • • • • • Introducere Patogenie. ADHD . cauze Semne si simptome Diagnostic Tratament Semne si simptome Sincopa si stopul cardiac sunt cele mai comune manifestari clinice care conduc la diagnosticul de sindrom Brugada.

Regurgitarea mitrala cronica poate fi cauzata de urmatoarele : -boala cardiaca reumatica. Tratamentul combinat se dovedeste insa eficient pentru mai mult de jumatate din cazurile de ADHD. simptomele nu se amelioreaza aproape nicioadata spontan. scurgere perivalvulara protezica . Regurgitare mitrala • • • • • Introducere Cauze si factori de risc Semne si simptome Diagnostic Tratament Cauze si factori de risc Regurgitarea mitrala acuta poate fi cauzata de urmatoarele afectiuni: -boala arteriala coronariana: infarctul miocardic acut sau ischemia -disfunctia muschiului papilar prin ischemie tranzitorie sau infarct miocardic -ruperea cordajelor tendinoase sau disfunctia lor -endocardita infectioasa prin formare de abcese. sa se dezvolte armonios din punct de vedere social si emotional si sa-si valorifice potentialul (multi copiii cu ADHD sunt deosebit de creativi). valvuloplastia percutana.Prognostic ADHD este un sindrom frecvent si grav. cacificarea inelului valvei mitrale -endocardita infectioasa. prolaps valva mitrala. sindrom Ehlers-Danlos. Dupa pubertate. ruptura cordajelor tendinoase -perforatia cuspelor. copiii invatand pana la varsta adulta sa traiasca cu aceasta afectiune. boala reumatica acuta. netratat. poate sa duca la afectarea cronica a personalitatii. sclerodermie -degenerarea mixomatoasa. lupus sistemic eritematos. ruptura cordajelor tendinoase prin trauma. sindrom Marfan -lupus eritematos sistemic. spontan -ruptura sau disfunctia muschilor papilari prin boala arteriala coronariana -dilatarea inelului mitral prin cardiomiopatii dilatative sau dilatatie anevrismala a ventriculului sting -cardiomiopatia hipertrofica. tumori:mixomul atrial -degenerarea mixomatoasa: prolaps de valva mitrala. vegetatii. endocardita. care. trauma. disfunctia valvei mitrale protezice.

Siringobulbia se poate manifesta la diverse varste.foarte frecvent este vorba de o anomalie in circulatia lichidului cefalorahidian. comprimand astfel tesutul nervos ce contine tracturile corticospinale si spinotalamice (responsabile de transmiterea informatiilor nervoase din periferie la centrii superiori). Ele se prezinta sub doua aspecte diferite: angioamele tuberoase sau angioamele "capsuna" formeaza proeminente mai mult sau mai putin voluminoase. Siringobulbia Siringobulbia reprezinta de fapt o tulburare neurologica ce se caracterizeaza prin aparitia unei cavitati pline cu lichid in maduva spinala ce se extinde ascendent spre trunchiul cerebral. se disting angioamele imature.angioamele imature sunt malformatii ale sistemului vascular. se alungeste si se poate extinde in substanta alba si cenusie. angioamele imature regreseaza in mod spontan. congenitala sau dobandita. In majoritatea cazurilor. insa cazurile cu debut mult mai precoce nu sunt deloc rare. metilsergide. insa de cele mai multe ori se prezinta sub forma unei zone lichidiene.disrafism spinal . In unele cazuri exista posibilitatea de asociere a siringobulbiei cu sindromul Klippel-Feil (acesta apare datorita unor segmentari anormale ale vertebrelor cervicale in timpul organogenezei initiale. Tipuri .Printre angioamele cutanate. laringe pentru .-cauze congenitale: despicaturi ale valvei mitrale. Cavitatea se mareste. bine delimitate si de culoare rosie. dezvoltata din celule endoteliale sau din pericite. Etiologia este deocamdata incomplet elucidata. Siringobulbia este adesea asociata cu siringomielia (situatie in care cavitatea este limitata strict la maduva spinala) dar si cu diverse malformatii nervoase caracterizate in principal prin obstructia lichidului cefalorahidian cu aparitia hidrocefaliei. Angioame Tumora vasculara circumscrisa. O simpla supraveghere dermatologica regulata este suficienta. angioamele mature sau plane. ca urmare a unor malformatii specifice .sau poate fi vorba de siringobulbie idiopatica (fara o cauza anume).reprezentat de fapt de inchiderea incompleta a tubului neural (asociaza in unele cazuri si spina bifida) . Exista diferitie tipuri de angioame. insa sunt incriminati mai multi factori: . medicamentele anorexice. in afara cazului ca angiomul este localizat intr-o zona importanta din punct de vedere functional (pleoape pentru vedere. in cadrul primelor saptamani). alaturi de intreruperea cailor nervoase ascendente si descendente (motorii si senzoriale). de cele mai multe ori apare in jurul varstei de 20 de ani. angioamele subcutanate par mai putin superficiale. angioamele stelare si angioamele capilarovenoase: . iar proeminenta lor poate fi acoperita de o piele normala sau albastruie. lipsita de substanta cerebrala care determina aparitia paraliziilor faciale senzitive. care se dezvolta plecand de la dermul superficial. motorii sau mixte. iar abtinerea de la orice fel de tratament este conduita cea mai rationala. cu originea in capilarele sanguine sau limfatice. pergolide. foarte frecvente la sugari. fenestrari ale valvei mitrale -cauze farmacologice: ergotamina.

Detroversie Levoversie Dextroelevatie Levoelevatie Detrodepresie Dispectie Ischemie Epitaxis +curge sange din nas Metroragie Hipocondria Dismorfofobic Iatrogen Stare psihică produsă sau agravată pe cale psihogenă de către medic. rezultatele nu sunt intotdeauna perfecte si adesea este necesara repetarea operatiei. usor suprainaltate. râgâit. soţită uneori de iritabilitate extremă şi de agresivitate. care se dezvolta plecand de la capilarele dermului superficial.respiratie. Totusi. buze pentru dentitie). formată în urma dezintegrării ţesuturilor. Accelerare anormală a bătăilor inimii datorită unui efort fizic. . teamă şi preocupare obsesivă de starea sănătăţii proprii.angioamele capilarovenoase sunt malformatii rare ale sistemului vascular care se prezinta ca proeminente albastrui situate pe traiectele venoase. Ele pot fi tratate prin injectarea de produse sclerozante sau prin ablatie chirurgicala. Hipokinezie Scădere a capacităţii de mişcare Ipocondrie Stare psihică morbidă. Intr-o asemenea situatie. de obicei sub acţiunea unor agenţi microbieni sau parazitari. Mai sunt intalnite si in cadrul cirozelor alcoolice. Disforie Tulburare a dispoziţiei caracterizată prin tristeţe profundă şi nemulţumire de sine. îngrijorare. Ele se afla mai ales pe fata si pe extremitati si sunt favorizate de sarcina.angioamele mature sau plane sunt malformatii foarte frecvente ale sistemului vascular. dar impun practicarea unor examene complementare inaintea interventiei. unei emoţii. aceste angioame se trateaza prin electrocoagulare sub anestezie locala. unei afecţiuni cardiace etc Epivolutia Abcese Colectare de puroi. . . el va lua o culoare mai inchisa si se va acoperi de noduli proeminenti. . idee fixă a cuiva care crede că suferă de o boală pe care în realitate nu o are Angoasa Nelinişte. crescand in volum in timpul unui efort. pot fi avute in vedere o corticoterapie sau ablatia chirurgicala. Acestea sunt clasicele "pete de vin" care. bine delimitată de ţesuturile din jur. Angiomul plan se va extinde in decursul vietii pacientului. nu antreneaza vreo tulburare functionala. caracterizată prin nelinişte continuă. tulburare. adesea patologică tema puternica Hiperventilatie ventilaţie pulmonară exagerată faţă de aportul de oxigen Eructaţii râgâială. in pofida aspectului lor uneori impresionant. Angiomul matur este tratat cu laserul cu argon.angioamele stelare telangiectazice sunt malformatii ale sistemului vascular care se prezinta ca mici pete rosii in forma de stea. Cand nu dispar spontan. de tratament sau de condiţiile spitalizării. Tahicardie .

) Inflamaţie a ileonului şi a colonului. acută sau cronică. Bacterie sferică ai cărei indivizi se grupează sub formă de ciorchini. STAFILOCÓC. s. care se manifestă prin apariţia unor abcese cronice. anghine. s. Dopamnina adranalina dispneea (respiraţia dificilă apnee (întreruperea respiraţiei bradicardie Încetinire a activităţii inimii. – . s. Inflamaţie a mucoasei stomacului. GASTROENTEROCOLÍTĂ s. 1. ileocolite. (În sintagma) Anghină pectorală = boală care se caracterizează prin dureri în regiunea inimii şi prin accese de asfixie şi care se datorează unor alterări funcţionale sau anatomice ale arterelor coronare. gurme. GÚRMĂ. Tumoare de dimensiuni reduse. manifestată prin scăderea pulsului boala coronaniana nevralgi precordiala ) in zona inimii= nevralgi retrosternale ANGHÍNĂ. Boală infecţioasă (la oameni şi la animale) provocată de anumite ciuperci şi bacterii. stafilococi. GRANULÓM. leziuni umede sau uscate (însoţite de mâncărimi intense)suoară. manifestată prin febră. de natură infecţioasă sau alergică. s. 2.ACTINOMICÓZĂ s. ♦ Ţesut inflamat care apare la rădăcina unui dinte în urma unui abces cronic. abcese.) Colită localizată în cec2. râia cartofului.f. Inflamaţie a glandelor sudoripare. care evoluează sub forma unor abcese adânci. HIDROSADENÍTĂ s. s.f. de obicei a celor de la sub ECZÉMĂ.f. Boală de piele. apărută în urma unui proces inflamator. 1. provocată de germeni patogeni. (Med. [ tulburari de deglutie enterocolita Boală care constă în inflamaţia acută sau cronică a intestinului subţire şi a celui gros. granuloame. Inflamaţie a faringelui şi a amigdalelor care împiedică înghiţirea şi respiraţia.m. (În sintagma) Actinomicoza cartofului = boală a cartofului provocată de bacteria Actynomices scabies. (Med.f.f.f. catar nazal şi abcese ale unor ganglioni. eczeme. intestinului subţire şi a colonului colita ulceroasa ILEOCOLÍTĂ. care produce procese purulente locale (abcese) sau generalizate (septicemii). s. Boală infecţioasă a mânjilor şi a cailor tineri. 2.f. tiflocolite. s. TIFLOCOLÍTĂ.n.f. caracterizată prin erupţii.

prin urticarie. care întrerupe ritmul regulat al bătăilor cardiace. idiosincrasii. frecvente în astmul bronşic. mirosuri etc. Afecţiune cutanată caracterizată prin atrofii reticulare şi pigmentaţii. care dau pielii un aspect pestriţ. Inflamare acută sau cronică a colonului4. expectorare BRONHORÉE s. grup de dermatoze caracterizate prin leziuni eritematoscuamoase.f. colite. însoţite de mâncărime.f. boală de piele caracterizată prin pete roşii acoperite de mici coji uscate lucitoare. PIODERMÍTE s. Transpiraţie abundentă care survine în anumite boli febrile.pl.f. alimente. care apare în diverse boli IDIOSINCRASÍE. Secreţie a căilor respiratorii. de obicei. DERMATORÉE s. furuncule etc. provocând o durere uşoară. –.) Tuberculoză a pielii. caracterizată prin sensibilitate sau intoleranţă la unele medicamente. n. Afecţiuni purulente ale pielii (abcese. asemănătoare psoriazisului. extra-systole. Eliminare prin tuse a produselor patologice din plămâni sau din căile respiratorii superioare. 2. flegmă. astm bronsic . – Din fr.f. Prurit Mâncărime intensă a pielii. Secreţie şi expectoraţie abundente. s. [ Urticarie Boală care se manifestă prin apariţia pe piele a unor băşicute de culoare roşie.f.) produse de un microb SCROFULODÉRMĂ s. eliminată prin tuse. POICHILODERMÍE s.f.COLÍTĂ. spută. Boală congenitală caracterizată prin uscarea şi descuamarea continuă a pielii. Expectoraţie tuse . psoriazis Boală de piele caracterizată prin descuamări abundente. (Med. însoţite de prurit PARAPSORIÁZIS s. s.f.f. localizate în diverse regiuni ale corpului. manifestată prin dureri abdominale şi tulburări digestive. caracterizată prin noduli localizaţi în hipoderm XERODERMÍE s. şi care se manifestă. Extrasistole Contracţie suplimentară a inimii înaintea sistolei. în bronşita cronică şi în alte afecţiuni respiratorii. Reacţie proprie unor indivizi.

– TIGNAFÉS.n. pneumonii. (Pop. ♢ Emfizem pulmonar = dilatarea forţată a alveolelor pulmonare provocată de pierderea elasticităţii ţesutului Anorexie Edem angioneurotic Leucopenie Helicobacter pylori Giardioza Amoebiaza intestinala si hepatica Amoebiaza este o boala parazitara provocata de amoebe.) Emfizem pulmonar (la animale). Dializa • Introducere . cauzată de pierderea elasticităţii ţesutului EMFIZEMATÓS. 23 Jun EMFIZÉM ~e n.n.tuberculoza pulmonară. emfizeme. ♢ ~ pulmonar dilatare a alveolelor pulmonare. Sindrom care se datoreşte infiltrării de aer în interstiţiile ţesutului conjunctiv al unui organ. tignafesuri. s.. emfizemul pulmonar cronic. bronşita cronică. ♢ Emfizem pulmonar = dilatare excesivă şi permanentă a plămânilor datorită atrofiei şi ruperii septurilor dintre alveole.f. tuse. Stare patologică constând în umflarea unui ţesut intern datorită infiltrării aerului în spaţiul intercelular. junghiuri. frisoane. Inflamaţie a unui lob sau a unui segment pulmonar. Se manifesta prin dizenterie si pot aparea complicatii sub forma de leziuni hepatice. s.m.. -OÁSĂ adj. provocată în mod obişnuit de pneumococ sau de virusuri şi manifestată prin febră. expectoraţii. ♢ Dublă pneumonie = pneumonie care afectează ambi EMFIZÉM. . PNEUMONÍE.n. Umflătură produsă prin infiltrarea aerului în ţesuturi. s. precum şi pierderii elasticităţii. şi f. raspandita in zonele calde. s. (Suferind) de emfizem EMFIZÉM s.

medicul realizeaza o legatura intre o artera si o vena pentru a obtine un vas sanguin de calibru mai mare (fistula). complicatii. prognostic Profilaxie Tratament Profilaxie Profilaxia TEP reprezinta un capitol esential in patologia TEP.• • Hemodializa Dializa peritoneala Hemodializa Hemodializa presupune utilizarea unui “rinichi artificial” (hemodializor) in scopul eliminarii toxinelor si a excesului de apa si de substante chimice din sange. . In mod obisnuit. numit cateter. sedintele de hemodializa dureaza aproximativ patru ore si se efectueaza de trei ori pe saptamana. Atunci cand vasele sanguine ale pacientului nu sunt apte pentru realizarea unei fistule. se poate utiliza un tub din material plastic pentru a uni artera si vena (grefa). Ocazional conectarea se poate realiza cu ajutorul unui tub ingust din plastic. Trombembolismul pulmonar • • • • • • • Introducere Tablou clinic Explorari paraclinice Diagnostic Evolutie. Pentru a conecta pacientul la hemodializor. care se insereaza intr-o vena de calibru mare din gat.

. pentru eliminarea sau minimalizarea efectelor celor 3 factori determinanti ai trombozei venoase: staza. stimulare electrica a muschilor intraoperator. compresie externa (masaj manual. ciorapi elastici pentru compresie gradata. sigure sau foarte probabile. Excesul de vasopresina si sindroamele asociate (SIADH) • • • • Introducere Semne si simptome Diagnostic Tratament si prognostic Diagnostic Diagnosticul de SIADH trebuie suspectat la pacientii cu hiponatremie si urina concentrate. compresie pneumatica intermitenta).Ea se poate efectua prin : a) tratamentul corect al TVP. In prezent exista numeroase mijloace farmacologice sau nonfarmacologice care se pot aplica. asociatecu letargie si absenta hipotensiunii ortostatice (tensiunea arteriala care nu scade atunci cand pacientul se ridica in picioare). miscari active sau pasive. Combaterea stazei venoase dupa interventiile chirurgicale se poate face prin: mobilizarea precoce. edemelor si manifestarilor de deshidratare. antivitamine K) sau dextrani. aseptice. Scaderea coagulabilitatii sanguine se face cu anticoagulante (heparine. hipercoagulabilitatea si lezarea peretilor venosi si implicit a factorilor de risc corectabili ai trombozei. cateterizari venoase atraumatice. b) profilaxia TV la persoanele cu factori de risc trombogeni. Prevenirea leziunilor parietale venoase se face prin interventii chirurgicale cat mai putin traumatizante.

Angioedemul ereditar este o forma mostenita si este asociata cu nivele scazute sau anormale ale anumitor proteine sanguine. In diagnosticul acestui sindrom este esentiala diferentierea de: hiponatremiile de dilutie. penicilina.hepatita.fructele de mare. acidului uric seric. -dermatografia-scrisul pe piele apare atunci este aplicata o presiune pe piele sau aceasta este zgiriata. fructele de padure -injectiile-terapia imuna -medicamente.afectiuni tiroidiene. fructe-capsunile. disfunctiilor sistemului imun. pene . lupus . Cand diagnosticul de SIADH nu este evident dupa excluderea celorlalte cauze de hiponatremie.oul. Urticaria si angioedemul sunt produse de cresterea eliberarii de histamine si alte componente ale celulelor mastocitare. polidipsia primara.Histamina determina iesirea fluidului din vasele pielii si edemul acesteia. diagnosticul este sustinut prin determinarea unor niveluri usor scazute ale ureei sanguine.ibuprofen -aditivi alimentari -polen.infectii. creatininei si concentratiei de albumina. raminind linii rosii.alimente alergene.apa. .aspirina.exercitiile fizice. Factori de risc: -membrii ai familiei cu angioedem sau urticarie -disfunctii ale sistemului imun -alte reactii alergice in trecut. starile edematoase. starile hipertensive associate cu hiponatremie. frigul.Diagnosticul in SIADH este pus atunci cand sunt eliminate celelelte cauze de crestere a nivelului de vasopresina. In plus fata de acesti factori urticaria mai poate apare si in urma transfuziilor de singe.stressul emotional. Declansatorul eliberarii masive de histamina poate fi: -intepaturile de insecte. nucile. pseudohiponatremie si sindromul de celule bolnave.latex -factori fizici caldura. Important in stabilirea diagnosticului de SIADH este si dozarea vasopresinei plasmaticesi urinare. alunele.cancer. diagnosticul pozitiv se pune de obicei pe baza unui test de incarcare lichidiana.puf. Urticaria si angioedemul pot surveni impreuna sau separat. lumina naturala.veninul .

. crescut anormal in sarcoidoza. testele folosite sunt: -radiografie toracica-poate arata granuloame sau noduli limfatici mariti. impiedicand functionarea articulatiei pe care o captuseste membrana respectiva.scuipa Sarcoidoza • • • • • Introducere Simptome Diagnostic Tratament Prognostic Diagnostic Nu exista un test specific pentru sarcoidiza.functia renala si activitatea hematopoietica -teste functionale pulmonare-spirometria -EKG -pulsoximetrie -masurarea gazelor sanguine -bronhoscopie cu fibroscop -biopsie -computer tomograf si RMN -PET scanare-foloseste gallium .o substanta care se fixeaza pe inflamatii.nivelul Ca di singe. 95% dintre bolnavi au radiografia anormala -teste de singe-cuantifica functia hepatica.Ascaridioza (limbricii) Espectorare. Tricomoniaza Discrazii sanguine Bursita bursita de cot inflamatie a busitei Capsulita inflamatia unei capsule Sinovite Sinovita Stare patologica constand in inflamarea membranei sinoviale.

Somn profund. fara febra sau infectie. dar uita spusele si adoarme pe loc. insotit de diminuarea functiilor vitale. prelungit.BII). caracterizata prin faptul ca bolnavul este capabil sa vorbeasca atunci cand este trezit. intalnit si in encefalita letargica ca expresie a leziunilor diencefalice. . Stare de toropeala. care determina inflamatia si ulceratia tractului digestiv. acest de somn amintind de somnul hipnotic observat in cursul sindroamelor catatonice si isterice. In psihiatrie. Anemie feripriva Anemie hemolitica Discrazii sanguine Boala Crohn . de apatie si de extrema vlaguire.inflamatia colonului Generalitati Boala Crohn este o afectiune inflamatorie intestinala (face parte din familia bolilor inflamatorii intestinale .Tenosinovite Lombargii Radiculite Nefrita Oligurie miscarea vol unrinei Hematurie Leucopenie Agranulocitoza Hiperglicemie Gastralgie Hipoprotrombinemie Letargie Stare patologica de somn profund si prelungit.

Simptomele acestei afectiuni apar de obicei la persoane cu varste intre 50 si 60 de ani. Nu se cunoaste exact de ce unele persoane devolta boala. Boala Crohn afecteaza straturile profunde ale tubului digestiv.Poate afecta orice portiune a tubului digestiv. Balbutie balbaiala Disprozodic tulb de viteza ritm influxiune si intensitate vb Sindrom Parkinson Boala Parkinson poate afecta capacitatea unei persoane de a-si controla miscarile corpului. Boala Crohn si colita ulcerativa (denumita si colita ulcero-hemoragica. S-a dovedit faptul ca boala poate fi declansata de aparitia unui raspuns imun anormal impotriva bacteriilor intestinale saprofite (care se gasesc in mod normal la nivelul intestinului gros) sau prin mecanisme imune complexe secundare unor infectii cu diferite bacterii sau virusuri (Mycobacterii tuberculoase. o substanta chimica numita dopamina. Cand se intampla acest lucru pot aparea probleme in miscarile corpului. O persoana ce nu poate sa-si indeplineasca sarcinile de serviciu datorita simptomelor bolii va dori sa inceapa tratamentul mult mai repede dacat o persoana care nu munceste sau care nu este afectata in activitatea zilnica de vreunul dintre simptome. in mod normal. de prieteni si chiar de persoana in cauza. Un numar mic de persoane dezvolta simptomele doar pe o singura . Fumatorii au un risc crescut de a dezvolta boala. Afectiunea evolueaza lent si uneori poate trece neobservata de familie. insa exista studii medicale de specialitate care au dovedit existenta anumitor factori declansatori (triggeri). Yersinia enterolitica. Anumite celule nervoase de la nivelul creierului produc. In boala Parkinson. ce produc dopamina. ca factorii de mediu au un rol important in aparitia bolii. o persoana dreptace la care tremorul se instaleaza pe partea stanga poate sa nu se simta stanjenita de aparitia acestui simptom si poate sa nu simta nevoia unui tratament pana cand simptomatologia se inrautateste. Boala Parkinson da o gama larga de simptome si complicatii. prin intermediul caruia celulele nervoase controleaza miscarile corpului. aceste celule nervoase. se distrug ducand la nivele scazute ale acesteia. E. ce pot declansa boala prin diferite mecanisme imune. de asemenea. fragilis). insa are predilectie pentru partea terminala a intestinul subtire (ileon) si intestinul gros (colon). afecteaza colonul si rectul) sunt bolile inflamatorii digestive cel mai frecvent intalnite. B.coli. Boala Crohn este deseori intalnita la mai multi membrii ai aceleasi familii (transmitere genetica). cauzand ulceratii la acest nivel. Acest articol acopera doar tratamentul general al bolii si nu simptomele particulare. De exemplu. Tratamentul poate controla simptomele in primele faze evolutive ale bolii si este inceput imediat ce simptomele afecteaza activitatea zilnica si abilitatea de a munci a persoanei bolnave. Se stie. Dopamina este un mediator chimic sau un neurotransmitator.

Rigiditatea poate afecta musculatura membrelor inferioare. este in pozitie sezanda sau in picioare (tremorul de repaus) si cedeaza atunci cand persoana misca partea afectata a corpului. dar o data cu evolutia bolii. alcatuita din acid dezoxiribonucleic) anormale pare sa fie cauza bolii Parkinson cu debut precoce in cadrul unor familii la care se descopera aceasta afectiune la varste mult mai tinere. tusi sau pot pierde saliva pe la colturile gurii. Tremorul din boala Parkinson apare atunci cand persoana afectata de aceasta boala este treaza. Medicamentele pot controla simptomele intr-o oarecare masura. ce produc dopamine. un frate sau o sora cu aceasta boala.rigiditatea musculara si durerea continua. Simptomele. Nivelurile scazute de dopamina (mediatorul chimic) implicate in controlul miscarilor dau simptomatologia acestei afectiuni. se deterioreaza sau se distrug. Acesti factori de risc pot fi: factori genetici. acestea devin din ce in ce mai ineficiente. . pot sa nu se dezvolte decat in fazele tardive ale afectiunii la alti pacienti sau pot sa nu apara deloc. gatului sau a altei parti a corpului si poate duce la oboseala musculara si la anchilozare. varsta. De exemplu. Vorbirea este una monotona si soptita. toxine din mediul inconjurator sau radicalii liberi. Cele mai frecvente simptome sunt: . a fetei. acestea neprogresand si pe cealalta parte. transmiterea unor gene (unitatea de baza a ereditatii. mai ales atunci cand persoana incearca sa se miste dintr-o pozitie de repaus. Doar un mic procent dintre cei ce au boala Parkinson au un parinte. de cele mai multe ori a mainii. Vorbirea si inghitirea pot deveni mai dificile si persoanele respective se pot ineca. Legatura dintre boala Parkinson si factorii de risc este inca in cercetare. Desi aceste cercetari sunt pe cale sa dezvaluie anumite raspunsuri. Unul dintre cele mai comune semne aparute la debutul bolii este reducerea balansarii bratului afectat in timpul mersului datorita rigiditatii musculare. .slabirea muschilor fetei si a gatului. Cauza exacta a acestei afectari a celulelor nervoase nu se cunoaste. a bratului sau a piciorului. Boala Parkinson poate cauza o varietate de complicatii pe masura ce evolueaza.parte a corpului. .substanta nigra).tremorul (oscilatii lente si regulate).miscari incetinite si limitate (bradikinezie). expertii nu stiu cu siguranta cauza acestei boli. care pot aparea la un pacient in primele faze. Lipsa acestui neurotransmitator apare atunci cand celulele nervoase dintr-o anumita parte a creierului (substanta neagra . Totusi. Pierderea capacitatii de contractie a muschilor fetei poate . Sunt studii in desfasurare ce urmaresc sa determine daca exista o cauza genetica a bolii Parkinson. SimptomeSus Tipul si severitatea simptomelor bolii variaza de la un bolnav la altul si in functie de stadiul bolii. miscarea de ridicare dintr-un scaun sau schimbarea pozitiei in pat pot fi dificile.

Initial tremorul poate afecta doar un brat sau doar un picior sau poate fi observat pe o intreaga parte a corpului. cum ar fi imbracatul sau servirea mesei devin mai dificile.duce la o expresie faciala fixa.o piele mai grasa si aparitia sau sporirea matretei. asa numita "masca Parkinsoniana". Tremorul este unul din primele semne pe care pacientii sau cei din familia lor il observa. desi in unele cazuri acesta ramane doar pe o singura parte. tremorul de alte cauze se amelioreaza in repaus. In contrast cu tremorul din boala Parkinson. Medicamentele folosite in tratamentul bolii pot ajuta sau pot inrautati aceste simptome. scaderea tensiunii arteriale cand persoanele stau in pozitie ortostatica (hipotensiunea ortostatica) si disfunctii sexuale. Constipatia este obisnuita.aparitia brusca si scurta a imposibilitatii de a se misca. aproape jumatate din cei care au un tremor nu au Parkinson. .dexteritate si coordonare diminuate. relaxarea completa sau intentia de a face o miscare sau chiar miscarea in sine reduc sau chiar opresc tremorul. de asemenea exista probleme cu intoarcerile din timpul mersului.pot aparea tulburari ale somnului. Totusi. Balansul si problemele de echilibru pot duce si la cazaturi. Dar aceste simptome pot sa fie date si de tratamentul folosit in boala Parkinson.dificultati in deplasare (probleme ale mersului) si in mentinerea echilibrului (instabilitate posturala). aceste probleme de obicei apar mai tarziu in evolutia bolii.crampe musculare si afectarea articulatiilor. Cauza cea mai frecventa a tremorului ne-Parkinsonian este tremorul esential. o stare tratabila. Stresul emotional si solicitarea fizica fac ca tremorul sa fie mult mai evident. acestea fiind foarte apropiate si se pot inclina putin in fata din talie (pozitia garbovita). Pe masura ce boala avanseaza. acest tremor se poate extinde pe ambele parti ale corpului. Alte simptome Boala Parkinson poate cauza o varietate de alte simptome. . nu se imbunatateste o data cu miscarea membrului respectiv si se inrautateste atunci cand persoana incearca sa indeplineasca o anumita sarcina. . Somnul. Desi tremorul este unul dintre cele mai comune semne din boala Parkinson. . Persoanele cu boala Parkinson pot face pasi marunti si tarandu-si picioarele. . limba si buzele.probleme digestive si urinare.probleme aparute in controlul involuntar sau automatic al unor functii ale organismului cum ar fi: cresterea transpiratiei. . Deseori poate afecta persoana in timpul mersului. de asemenea. ale dispozitiei si ale gandirii la cei afectati de aceasta . . de cele mai multe ori prost diagnosticata ca boala Parkinson. Tremorul mai poate afecta. Modificarile scrisului de mana sunt obisnuite si scrisul devine mai mic (micrografie). Abilitatile atletice scad si activitatile zilnice. Controlul mictiunii este dificil si pot aparea urinari frecvente si imperioase. Acestea pot include: .

Unele dintre acestea pot fi reversibile.boala.tremorul esential (denumire prin care sunt grupate tipurile de tremor fara o semnificatie patologica aparenta si indeosebi ereditare). ataxie ce apare. starea pacientului poate fi imbunatatita. Depresia poate contribui la pierderea memoriei si la aparitia confuziei. Alte afectiuni ce pot cauza simptome asemanatoare celor din boala Parkinson sunt: . similare celor din boala Alzheimer (ansamblul dementelor degenerative primare. cu un tratament adecvat. . . .boli ale ficatului. Poate aparea inainte de varsta de 25 de ani. halucinatiile (a auzi sau a vedea lucruri. Persoanele afectate de aceasta boala pot sa nu aiba un somn normal deoarece nu-si pot schimba pozitia in pat cu usurinta. . . care nu exista in realitate) si visele pline de imaginatie pot fi uneori cauzate de medicamentele folosite in tratamentul bolii Parkinson. sa se retraga chiar si fata de familie si prieteni si sa ramana niste persoane inactive si retrase. Somnolenta sau insomnia pot aparea la acesti pacienti datorita anxietatii. care sunt intalnite in boala Parkinson (tremorul. . Afectiuni cu simptome asemanatoareSus Boala Parkinson poate fi greu de diagnosticat deoarece multe afectiuni au simptome. o persoana fricoasa. O persoana afectata de boala Parkinson poate deveni cu usurinta o persoana dependenta de cei din jur. depresiei.sindromul Parkinson intalnit in paralizia supranucleara progresiva (o afectiune degenerativa heterogena ce implica afectarea celulelor nervoase de la nivelul creierului. . semne extrapiramidale. indecisa si pasiva. in faza finala a bolii. care nu are alte simptome decat tremorul fin si rapid. Depresia e foarte frecventa la aceste persoane si poate fi cauzata atat de modificarile chimice ce au loc la nivelul creierului cat si ca o reactie la aflarea vestii ca sufera de o boala ce duce la infirmitate.boala Alzheimer.diferite afectiuni ale tiroidei. Este posibil ca aceste persoane sa vorbeasca mult mai putin decat vorbeau inainte.infectii la nivelul sistemului nervos central (cum ar fi encefalita). mai ales la varsta adulta). tulburari ale echilibrului). Exista o varietate de afectiuni cu simptome asemanatoare celor din boala Parkinson.leziuni ale sistemului nervos central. Insa. a ganglionilor bazali sau a cerebelului) si in atrofia sistemica multipla (termen propus pentru asocierea variabila a urmatoarelor tulburari: disfunctie a sistemului nervos autonom. Confuzia si pierderea de memorie similare celor din primele stadii ale bolii Alzheimer nu apar decat in stadiile finale ale bolii Parkinson. rigiditatea musculara. daca nu sunt incurajate sa depaseasca momentul. miscari incetinite. ce se caracterizeaza prin aparitia unei demente cu evolutie lenta). Pierderea memoriei. sau oboselii fizice. Pana la una din trei persoane care sufera de boala Parkinson poate dezvolta dementa si confuzie.

Unele studii au aratat ca expunerea prelungita la anumiti factori de mediu. . dar aceasta forma este una rara. Anumite medicamente (cum ar fi antipsihoticele si anumite medicamente folosite in tratamentul hipertensiunii arteriale) pot. Un numar foarte mic de persoane ce au fost diagnosticati cu aceasta afectiune au o ruda apropiata ce sufera de boala Parkinson. Se pare ca un istoric familial de boala Parkinson nu creste semnificativ riscul aparitiei afectiunii la un membru al familiei.tumori la nivelul creierului. tratamentul chirurgical. de obicei. de asemenea. la tineri. Exista multe afectiuni care pot dezvolta Parkinsonism (un grup de simptome ce includ tremorul. poate creste riscul aparitiei bolii. . dar pana acum acest lucru nu a fost demonstrat.afectiuni psihiatrice. Totusi. in cazuri rare. Nu se cunoaste un tratament pentru vindecarea acestei boli. . miscarile incetinite si tulburarile de echilibru). desi boala poate aparea si la persoane intre 30 si 50 de ani si chiar. Factorii de riscSus Factorii de risc in aceasta afectiune sunt dificil de identificat deoarece cauza bolii nu este cunoscuta. reduce simptomele. medicamentele. cum ar fi pesticidele. exercitiile si schimbarile modului de viata pot reduce unele dintre simptomele bolii. Aceasta are ca si rezultat o perioada in care persoana afectata de Parkinson nu mai are simptome si se poate deplasa si misca in mod normal. chimicalele. Trebuie ca aceste probleme sa fie discutate cu medicul curant. . Anxietatea. folosirea apei din fantani. Starea emotionala poate afecta simptomatologia bolii. sa dea simptome similare celor din boala Parkinson Alte simptome ce pot aparea in aceasta afectiune pot include depresia si disfunctiile sexuale.intoxicatiile cu metale grele (cum ar fi manganul). Simptomele si evolutia acestei afectiuni pot varia foarte mult de la o persoana la alta. Varsta avansata este singurul factor de risc cunoscut pentru boala Parkinson (nu este inclusa boala Parkinson cu debut precoce). rigiditatea musculara. tensiunea nervoasa si tristetea pot inrautati evolutia bolii si simptomatologia. Intr-o perioada stresanta o persoana cu boala Parkinson poate avea o "izbucnire paradoxala".intoxicatia cu monoxid de carbon.. Majoritatea debuteaza dupa 50 de ani. . Relaxarea. Avand cazuri in familie de boala Parkinson cu debut precoce acestea pot reprezenta un factor de risc important in aparitia bolii si la ceilalti membrii ai familiei.infarctul miocardic.

Alti specialisti ce pot fi implicati in urmarirea pacientului bolnav de Parkinson sunt: .Consultul de specialitateSus Este bine sa fie consultat medicul de familie atunci cand apar simptomele bolii Parkinson. paralizie. acesta trebuie atent urmarit si trebuie discutat cu doctorul la urmatorul control medical.ce parte a corpului a fost afectata? Este indicat sa se apeleze serviciile de urgenta daca apar simptome precum stare de slabiciune brusca. . Daca tremorul afecteaza activitatea de zi cu zi a unei persoane sau daca apar si alte simptome. Nu este nevoie de un tratament de urgenta.medicul de medicina interna. O descriere cat mai exacta poate ajuta medicul sa puna un diagnostic corect. Persoanele ce sufera de Parkinson trebuie sa mearga la medicul specialist in mod regulat (o data la 3-6 luni sau in functie de cum decide acesta) pentru modificarea tratamentului. pe masura ce boala evolueaza. pe perioada catorva luni. pierderea echilibrului. de obicei. .logopedul. evolueaza lent. Totusi.simptomele nu mai sunt ameliorate de medicamente. trebuie mers la doctor mai repede. . atunci cand tremorul dureaza de mai mult timp. Descrierea pacientului ar trebui sa raspunda la urmatoarele intrebari: .apare depresia. Simptomele din boala Parkinson.apar alte complicatii. O persoana ce a fost diagnosticata cu boala Parkinson trebuie sa consulte doctorul imediat daca: .medicul neurolog. Medici specialisti recomandatiSus Urmatorii medici pot diagnostica si trata boala Parkinson: . Expectativa vigilentaSus Daca se descopera aparitia tremorului. cum ar fi episoade severe de rigiditate pierderea brusca a mobilitatii – ce poate afecta mersul. Acestea pot fi semnele unui infarct miocardic.exista modificari notabile ale simptomelor.ce a dus la imbunatatirea sau inrautatirea lui? . alterarea vorbirii sau probleme vizuale.medicul de familie.tremorul a aparut brusc sau treptat? . trebuie discutat cu medicul despre aparitia acestui tremor la urmatorul consult. . . .

fiind inca in faza experimentala. . Acestea sunt importante pe intregul parcurs evolutiv . 2. Un alt test imagistic numit PET (tomografie cu emisie de pozitroni) poate detecta nivele scazute de dopamina la nivelul creierului. mai ales in mentinerea tonusului. daca simptomele sunt usoare. Totusi. Daca simptomele pacientului si rezultatele obtinute de doctor in timpul consultului nu sunt in intregime tipice bolii Parkinson se pot face anumite teste pentru a putea diagnostica alte afectiuni cu simptome asemanatoare. pacientii cu boala Parkinson pot sa nu aiba nevoie de tratament. mobilitatii si independentei. Medicul curant impreuna cu intreaga echipa ce supravegheaza pacientul bolnav de Parkinson il pot indruma pe acesta in ceea ce priveste suportul emotional si educatia medicala. Alte medicamente nondopaminergice ce pot fi folosite in primele faze evolutive ale bolii sunt amantadina. specifice acestei afectiuni. aceasta investigatie nu este una uzuala deoarece este foarte scumpa si nu este disponibila in foarte multe spitale.fizioterapeutul. efectele ei secundare (ce includ miscari involuntare si alte complicatii motorii) pot cauza probleme in stadiile tardive ale bolii.. Diagnostic si investigatiiSus 1. Metodele de tratament aditionale cum ar fi exercitiile fizice. Medicul va putea amana momentul prescrierii tratamentului pana cand simptomele bolii devin suparatoare si interfera in activitatea zilnica. O examinare RMN poate fi facuta pentru a exclude un infarct miocardic sau o tumora a sistemului nervos central. Desi levodopa este inca considerata cel mai bun medicament pentru Parkinson. Tratament generalitatiSus La inceput. inhibitori de monoaminoxidaza (cum ar fi selegin) si anticolinergice (cum ar fi trihexifenidil). fizioterapia si terapia ocupationala pot fi de ajutor in toate stadiile bolii Parkinson. Daca este nevoie de tratament medicamentos. Diagnostic precoce In acest moment nu exista nici un test screening pentru boala Parkinson. Diagnosticul de boala Parkinson se bazeaza pe istoricul medical si pe un examen neurologic amanuntit. Studiile recente sugereaza ca tratamentul initial cu agonisti dopaminergici cum ar fi pramipexol si ropinirol pot intarzia necesitatea inceperii tratamentului cu levodopa si pot astfel intarzia aparitia efectelor secundare ale acesteia. Investigatii Nu exista teste de laborator care sa diagnosticheze boala Parkinson.specialistul in terapie ocupationala. putandu-se astfel pune diagnosticul de boala Parkinson. testele de sange pot fi facute pentru a verifica daca nu este cumva vorba de o afectiune tiroidiana sau hepatica. De exemplu. exista citeva optiuni.

dar si in mentinerea greutatii si in reducerea posibilitatii de aparitie a constipatiei. unele medicamente pot ameliora simptomele bolii. a coordonarii si a rezistentei. mai ales in stadiile finale. dar in cazul unui numar mic de persoane. O persoana aflata intr-o faza avansata a bolii este limitata in ceea ce priveste libertatea de miscare si efectuarea activitatilor zilnice. pot fi de mare ajutor. ocupatia. care au vorbirea monotona. soptita. Un logoped poate recomanda exercitii de respiratie si de vorbire ce pot sa ajute pacientii. deoarece consumul de proteine poate interfera cu absortia medicamentelor si poate modifica eficacitatea lor. tipul acestuia si cand sa se modifice medicatia. Toate acestea il vor ajuta sa fie o persoana independenta. efectele secundare ale bolii si costurile tratamentului. Toate acestea pot sa scuteasca pacientul de . Depresia este frecventa la cei cu Parkinson si poate aparea inainte ca boala sa fie diagnosticata. In ceea ce priveste alimentatia persoanelor cu Parkinson este foarte important ca acestea sa ceara toate informatiile privind alimentatia medicului curant. iar alimentele sa fie cat mai usor de mestecat. Trebuie sa existe o modificare si in ceea ce priveste alimentatia. Nu exista nici un tratament care sa opreasca distrugerea celulelor nervoase ce duce la aparitia acestei afectiuni. acestia se pot hrani stand in picioare si mancand cate putin. Tratamentul este diferit pentru fiecare persoana in parte si se poate schimba pe masura ce boala evolueaza. Varsta.al bolii. Medicul curant va trebui sa modifice tratamentul in functie de modificarile ce apar in simptomatologia bolii. de asemenea. Exercitiile pot ajuta la mentinerea tonusului. Exercitiile fizice regulate. Simptomele se pot modifica de la o zi la alta si efectele adverse ale medicamentelor folosite in cadrul tratamentului pot limita eficienta acestuia. Recunoasterea si tratarea depresiei reprezinta o parte importanta a terapiei la domiciliu. Tratamentul chirurgical poate fi. odihna. Este indicat ca pacientii sa-si pastreze o stare cat mai buna de sanatate. Tratament de intretinereSus Exista o serie de masuri ce pot fi luate si la domiciliul persoanei afectate de Parkinson pentru a face ca aceasta sa faca fata mult mai usor simptomelor. Trebuie sfatuit pacientul sa-si foloseasca energia pentru activitatile strict necesare si sa-si amenajeze locuinta astfel incat sa-i fie foarte usor sa se deplaseze si lucrurile necesare sa-i fie la indemana. Daca starea de sanatate se modifica tratamentul trebuie si el ajustat pentru a obtine un echilibru intre calitatea vietii. imprecisa. O dieta echilibrata. referitor la ce si cum mananca. precum si suportul emotional si practic din partea familiei. specifica celor afectati de Parkinson. Totusi. familia si conditiile de viata pot influenta deciziile privind inceperea tratamentului. o dieta echilibrata sunt foarte importante in cadrul tratamentului. folositor in tratarea simptomelor. De exemplu.

sa urmeze o dieta sanatoasa. vegetale. produse lactate slabe. Tratament ambulatoriuSus Viata de zi cu zi a unui bolnav cu Parkinson La inceput. . Tinand barbia ridicata. Folosirea unui baston sau a unui mergator pot fi utile pe masura ce boala avanseaza. . De asemenea. Doctorul va supraveghea evolutia fiecarui pacient in parte si va modifica tratamentul in functie de aparitia unor noi simptome. de pastrarea unei legaturi stranse cu familia si de pastrarea independentei. Studii recente au aratat ca aceste medicamente pot intarzia aparitia efectelor adverse ale levodopei. Blocarea musculara poate fi rezolvata prin efectuarea unor miscari intentionate. legume. dar o data cu trecerea timpului aceasta devine din ce in ce mai suparatoare. doctorul poate prescrie agonistii dopaminergici in acelasi timp cu levodopa. . facand un prim pas precis. Tratamentul in acest stadiu este cantarit in functie de severitatea simptomelor si de efectele adverse ale medicamentelor.exercitiile fizice si fizioterapie. Totusi poate avea o serie de efecte adverse la doze mari sau dupa un tratament indelungat. Simptomele bolii se schimba pe masura ce afectiunea trece prin diferitele stadii evolutive. cum ar fi pramipexol sau ropinirol pentru a pregati inceperea tratamentului cu levodopa. Tratamentul la domiciliu ii ajuta pe cei afectati sa se adapteze si pe masura ce boala avanseaza sa ramana independenti cat de mult este posibil. simptomele devin din ce in ce mai suparatoare. carne de pasare. boala nu afecteaza intr-o prea mare masura viata persoanei in cauza. cereale. Majoritatea pacientilor dezvolta un tremor de la usor la moderat. iar repozitionarea mobilei sa fie facuta astfel incat sa existe mereu ceva in care pacientul sa se sprijine atunci cand se deplaseaza. carne slaba. inghitind des si evitand dulciurile se poate reduce salivatia. Medicul specialist poate sa prescrie agonisti dopaminergici. peste.eventualele probleme legate de alimentatie. care sunt foarte eficiente in toate fazele bolii. Aspecte ce pot fi de folos in tratamentul ambulator al unui pacient cu Parkinson sunt: . Levodopa este cel mai cunoscut medicament folosit in tratamentul bolii Parkinson. lung. Calitatea vietii acestuia depinde in mare masura de continuarea activitatilor de la serviciu. Deplasarea catre un punct fix pe pamant.modificarea anumitor activitati si reamenajarea casei astfel incat activitatile zilnice sa fie cat mai mult simplificate. care sa includa fructe. Tratament in cazul agravarii boliiSus Pe masura ce boala evolueaza. in stil de mars poate ajuta la depasirea episoadelor de rigiditate musculara. Miscarile sunt lente si limitate datorita rigiditatii musculare si incetinirii sau pierderii reflexelor automate (bradikinezie).

a face fata disfunctiilor sexuale. dar au si o serie de efecte adverse. ce cauzeaza simptomatologia acestei afectiuni. unii medici prefera sa foloseasca agonistii dopaminergici. de obicei. cum ar fi schimbarea medicamentelor sau a exercitiilor fizice Tratamentul medicamentosSus Tratamentul medicamentos este tratamentul uzual in cadrul bolii Parkinson. Tratamentul este inceput. Scopul acestui tratament medicamentos este de a suplini lipsa neurotransmitatorului . prin diferite metode cum ar fi mersul catre o tinta de pe podea. Totusi. iar pentru reducerea acestuia poate fi buna luarea unei greutati in mana care tremura. Este nevoie de timp pentru ca medicul sa stabileasca o combinatie eficienta de medicamente. mai ales la cei sub 60 de ani. .sa se lucreze cu un logoped pentru imbunatatirea vorbirii. Acesta este primul medicament ce poate fi . i-a facut pe acestia sa recomande tratamentul initial cu agonisti dopaminergici.sa faca fata aparitie tremorului. de varsta pacientului.a face fata blocajului motor. Totusi. asociate cu boala Parkinson. cand simptomele bolii duc la infirmitatea persoanei. avand in vedere studiile efectuate. De aceea. care au fost dificil de tratat. Medicamentele pot ameliora simptomele. datorita folosirii acesteia pe o perioada lunga de timp si in doze crescute au aparut o serie de complicatii motorii. Dar si folosirea acestor medicamente poate conduce la aparitia complicatiilor motorii. Astazi. Levodopa controleaza simptomele mult mai bine decat agonistii dopaminergici. aceasta ne mai putand sa-si desfasoare activitatile zilnice. levodopa sau agonistii dopaminergici este mai benefic in primele faze ale bolii. precum si in functie de raspunsul acestuia la medicamente. nu este pe deplin lamurita. levodopa este considerata cea mai eficienta in controlul simptomelor din boala Parkinson si pentru multi ani a fost medicamentul preferat in tratamentul celor noi diagnosticati cu Parkinson. Intrebarea privind care dintre aceste doua medicamente. . Trebuie discutat cu medicul si despre aceasta problema. Apomorfina este un agonist dopaminergic folosit pentru tratarea episoadelor ocazionale de imobilitate. Folosirea acestor medicamente in primele faze ale afectiunii duc la amanarea introducerii in tratament a levodopei si astfel se intarzie aparitia complicatiilor motorii. .. Tratamentul poate fi diferit in functie de simptome.dopamina. ingrijorarea medicilor in ceea ce priveste efectele pe termen lung ale administrarii de levodopa in fazele initiale si in doze mari. Acesta poate sugera o serie de modificari in terapie. mai ales in primele etape ale bolii. mai nou aparuti (cum ar fi pramipexol si ropinirol). . Pe masura ce boala avanseaza medicul va putea prescrie concomitent levodopa si agonisti dopaminergici. care sa-si faca efectul la fiecare persoana in parte.reducerea problemelor in ceea ce priveste mancatul si salivatia excesiva prin schimbarea mancarurilor si a felului cum sunt mancate.

trihexifenidil).inhibitor periferic al catecol-0-metiltransferazei (COMT) -entacapon. in general. Probleme pot aparea si ca rezultat al bolii in sine. . atunci cand este nevoie. cum ar fi: . . Apomorfina trebuie administrata impreuna cu medicamente antiemetice pentru a preveni aparitia greturilor si varsaturilor. In general. Studii ulterioare sunt necesare pentru a determina cat de sigur este tratamentul si eficacitatea acestuia. Acest lucru duce si la scaderea efectelor adverse cum ar fi miscarile involuntare si convulsiile. in loc sa urmeze un tratament in care dozele medicamentelor administrate oral sunt ajustate in functie de urgentele aparute. Pot exista si unele cazuri in care se urmeaza tratamentul cu doze constante de levodopa si agonisti dopaminergici si uneori doze de apomorfina. Optiuni de medicamente O serie de medicamente pot fi folosite in tratamentul bolii Parkinson.amantadina. Un regim medicamentos ideal este acela ce controleaza simptomele bolii si efectele adverse sunt bine tolerate de pacient.levodopa si alte medicamente pot fi mult mai eficiente.spasme sau convulsii. Tratamentul cu apomorfina administrat la nevoie poate face posibila reducerea dozelor de agonisti dopaminergici. ropinirol). tolcapon. pergolid. care pot include: . pramipexol. Medicii. tratamentul initial al bolii Parkinson incepe cu: .imposibilitatea de a se misca . Studii recente arata ca tratamentul cu doze mari de antioxidant coenzima Q10 poate incetini progresia bolii Parkinson.agonisti dopaminergici (bromcriptina. . . -levodopa si carbidopa. vor incerca un singur medicament la un moment dat si vor recomanda doze mici.selegilina . De retinut! Toate medicamentele folosite in tratamentul Parkinsonului pot avea efecte adverse neplacute.agenti anticolinergici (benztropina. in diferitele faze ale acesteia. dar trebuie luat in primele faze ale bolii. daca sunt luate inainte de mese. . .modificari spontane in raspunsul pacientului la medicatie.injectat cand muschii devin rigizi si intepeniti si persoana in cauza nu se mai poate ridica dintr-un scaun sau nu-si mai poate desfasura activitatile zilnice.inhibitor al monoaminoxidazei tip B.oprirea brusca a medicatiei poate inrautati simptomele si poate fi periculoasa. pentru a minimaliza efectele adverse. Pot aparea o serie de complicatii in urma unui tratament indelungat in boala Parkinson. Este bine de stiut ca: .

cum ar fi palidotomia si talamotomia. Ele implica distrugerea precisa a unei mici suprafete din portiunea profunda a creierului. Somnolenta brusca si coplesitoare. Aceasta tehnica chirurgicala este pe cale sa devina metoda chirurgicala preferata de terapie. Aceste celule pot proveni de la un creier fetal. In viitor. Tratament chirurgicalSus Tratamentul chirurgical poate fi luat in considerare atunci cand medicamentele nu mai pot controla simptomele bolii sau cand efectele adverse sunt destul de severe si afecteaza activitatile de zi cu zi ale pacientului. daca pacientul urmeaza tratamentul cu agonisti dopaminergici. poate fi numita "atac de somn". neurotransplantul poate include si transplantarea nervilor din zonele sanatoase in zonele afectate sau folosirea celulelor modificate genetic. nu este o optiune reala pentru cea mai mare majoritate a . care cauzeaza simptomele bolii. cu levodopa sau alte medicamente. mai distructive. fara a-si da seama persoana respectiva ca este pe cale sa adoarma. Consta in implantul de celule care sa produca dopamina la nivelul creierului. Trebuie sa se discute cu medicul despre efectele de acest tip. Neurotransplantul a fost facut unui numar mic de persoane si poate fi facut doar in cateva centre medicale din lume. Aceasta terapie foloseste impulsuri electrice pentru stimularea unei anumite zone a creierului. Impulsurile electrice sunt generate de o serie de electrozi plasati printr-o interventie chirurgicala in creier. cand acesta nu mai controleaza simptomatologia intr-un mod adecvat.scaderea tonusului muscular. desi folosirea tesuturilor fetale este controversata. Neurotransplantul este un procedeu experimental. pentru terapia Parkinsonului. Palidotomia si talamotomia sunt rar facute in ziua de azi. Medicamentele necesare tratarii acestei afectiuni sunt prescrise de medicul specialist. care este in studiu. Acesta poate aparea si in momentul in care pacientul conduce masina si poate fi o amenintare grava la siguranta acestuia. Nu distruge substanta nervoasa de la nivelul creierului si are riscuri mult mai mici decat metodele vechi. Aceasta tehnica poate fi folosita si in combinatie cu tratamentul medicamentos. Schimbarea dozelor sau folosirea unei combinatii diferite de medicamente pot fi de ajutor in astfel de situatii. iar pacientul trebuie informat foarte bine in legatura cu modul in care acestea trebuie luate. Informatiile despre eficienta acestui procedeu sunt limitate si pana in acest moment. Un posibil efect advers serios al tratamentului cu agonisti dopaminergici este somnolenta diurna. mai ales a cazurilor aflate intr-o faza avansata a bolii. Electrostimularea profunda cerebrala este un tratament nou in terapia Parkinsonului. Este foarte important ca pacientul sa respecte cu strictete recomandarile medicului pentru un cat mai bun rezultat al terapiei..

Palidotomia si talamotomia Cativa neurochirurgi pot face aceste interventii chirurgicale. Se pot primi informatii in legatura cu aceasta afectiune de la o serie de organizatii ce sprijina persoanele afectate de boala Parkinson. Electrostimularea cerebrala profunda Electrostimularea cerebrala profunda nici nu vindeca boala Parkinson nici nu elimina nevoia medicatiei. unele persoane pot avea o serie de manifestari ce nu mai pot fi controlate. Interventia chirurgicala nu reprezinta o rezolvare pentru cei cu boala Parkinson.talamotomia (se face rar).transplantul de celule nervoase (in faza experimentala). cancerul sau afectiuni renale) nu sunt buni candidati la una dintre variantele de interventii chirurgicale. De asemenea. Cei cu o boala Parkinson avansata sau care au alte afectiuni (cum ar fi bolile de inima sau plamani. trebuie luata in seama electrostimularea cerebrala profunda deoarece are rezultate mult mai bune decat medicatia. Neurotransplantul Aceasta procedura este inca experimentala si nu a fost efectuata decat pe putine persoane. . medicatia este inca necesara. Procedurile prin care se stimuleaza nucleul subtalamic si globus pallidus controleaza o gama larga de simptome pe langa tremor si sunt folosite mult mai frecvent decat stimularea talamusului. 3. dar nici una dintre ele nu mai este facuta in mod uzual. cand o persoana are un tremor sever pe o parte a corpului. 2. . chirurgia nu este o optiune pentru cei cu dementa sau probleme psihiatrice. In cazul unei afectiuni ce poate evolua. De retinut! Tratamentul chirurgical devine o optiune pentru cei afectati de boala Parkinson atunci cand boala este avansata si medicatia nu mai poate controla boala intr-un mod adecvat.paliotomia (se face rar). . nu a fost documentat nici un beneficiu al acestei nterventii. dar interventia chirurgicala poate reduce numarul si dozele de medicamente necesare controlarii simptomelor bolii.oamenilor. al unor simptome ce se inrautatesc. Efectele sale sunt vizibile dupa cateva luni sau mai mult si pana acum. 1. Totusi. De obicei. Persoanele care doresc sa ia in calcul o interventie chirurgicala in cadrul terapiei bolii Parkinson trebuie sa apeleze la cel mai bun neurochirurg disponibil. Toate acestea duc la reducerea efectelor adverse cauzate de medicamente si in acelasi timp se obtine si un control al bolii.electrostimularea profunda craniana. . Electrostimularea profunda a talamusului este facuta pentru a trata tremorul dat de boala. dupa aceasta. Optiuni chrurgicale .

este important sa se mentina o stare cat mai buna de sanatate si sa se urmeze o dieta alimentara echilibrata. Profilaxie rgoterapie Terapie care utilizeaza activitatea in vederea readaptarii handicapatilor fizic si mintal. fie participand la ameliorarea starii lor. indeosebi pentru persoanele in varsta. sechele posttraumatice. Aceasta mediere permite sa se observe si sa se analizeze problemele pe care le pune boala in cauza. . scris. Nici una dintre acestea nu si-a dovedit eficacitatea. Numeroase terapii nutritionale au fost sugerate ca si tratamente ale bolii Parkinson. Pe aceasta baza. infirmitati motorii (paralizii. de exemplu). afectiuni reumatologice. trebuie sa se discute cu medicul curant despre siguranta tratamentului si posibilitatea aparitiei efectelor adverse. logopedia si terapia ocupationala pot fi de mare ajutor in terapia bolii Parkinson. o ergoterapie preventiva care vizeaza evitarea spitalizarii. . Exista. Inainte de incercarea unor tratamente complementare. de exprimare. Toate aceste informatii sunt de ajutor in luarea unei decizii privind tratamentul. activitati de tip profesional de toate tipurile etc. Tratamentele complementare nu trebuie sa inlocuiasca medicamentele necesare tratarii bolii. reinvatarea actiunilor zilnice etc. antrenament pentru purtarea unei proteze. de asemenea.). reinvatarea gesturilor vietii zilnice. daca este foarte probabil ca aceste medicamente sa dea rezultate bune. Indicatiile ei sunt foarte largi: boli mintale. boli cardiace etc. . pentru o scurta perioada de timp si miscarile. orice activitate (activitati artizanale ca impletitul sau tesutul.Ergoterapia reeducativa-readaptativa utilizeaza actiunea ca mediator pentru a ajunge la un obiectiv dat (cautarea unei mai bune coordonari a miscarilor. miopatii. jocuri.). Aceasta poate imbunatati. cum ar fi dieta. Depresia care nu raspunde la medicatie se poate imbunatati cu terapie cu electrosocuri.Alte tratamenteSus Fizioterapia. Scopul ergoterapiei este de a le reda bolnavilor independenta fie dandu-le posibilitatea sa se adapteze la deficitul lor. Totusi. deocamdata. activitati de captare a atentiei. arsuri.Ergoterapia preventiva vizeaza sfatuirea pacientului in ce priveste gesturile cotidiene si amenajarea locuintei si ii permite sa-si asume handicapul sau boala ramanand integrat in mediul sau de viata. apoi sa se propuna o solutie cu contributia bolnavului si a medicului curant (cum sa eviti durerea in gesturile vietii zilnice la un pacient suferind de dureri lombare. dar cauza acestei imbunatatiri nu este cunoscuta.) sunt bune de folosit in masura in care pot ajuta pacientul sa le adapteze la posibilitatile sale.

arsuri. Totusi raspunsul inflamator poate varia functie de particularitatile organismului. Egofilie Iubire patologica de sine Policontuzie lovituri Heteroagresiune lovire . embolism pulmonar. leucocitoza sau leucopenie. trombocitopenie. In unele cazuri. Pentru diagnosticul etiologic (identificarea microorganismului infectant) este necesara izolarea microorganismului din sange sau dintr-o alta zona in care este localizata infectia. tahicardie. traumatisme. insa putem constata urmatoarele: febra sau hipotermie. tahipnee.Sepsisul si socul septic • • • • • • • Introducere Semne si simptome Complicatii Modificari de laborator in sepsis Diagnostic Tratament Prognostic si prevenire Diagnostic Nu exista un test de laborator specific care sa stabileasca diagnosticul de sepsis. putand apare in: pancreatite acute. o hemocultura negativa poate indica absenta invaziei sanguine de catre agentul patogen. toate aceste manifestari sugereaza diagnosticul. anevrism de aorta rupt. hemoculturile vor fi negative. hipotensiune arteriala sau alterarea acuta a statusului mental. Apaxic hidrocefalee Hipoxie tare patologică constând în scăderea cantității de oxigen în țesuturi. SIRS = sindromul raspunsului inflamator sistemic poate avea si o etiologie noninfectioasa. prin recoltarea a doua probe de sange a cate 10 ml din care se vor realiza hemoculturile. daca anterior s-au administrat antibiotice. De asemenea. infarct miocardic sau soc anafilactic.

Sursa: DEX '98 | Trimisă de ana_zecheru. art. f.f. f. artr-) → algie Sursa: Dicționar ortografic | Trimisă de siveco. f. – Din fr. f. mf. Durere apărută spontan sau în urma excitării patologice a nervilor senzitivi. 10 Aug 2004 | Greșeală de tipar gastralgíe s. 10 Aug 2004 | Greșeală de tipar artralgíe s. mf. mf. stom-) algie Sursa: Dicționar ortografic | Trimisă de siveco. (sil. (sil. gastr-) → algie Sursa: Dicționar ortografic | Trimisă de siveco. mf. f. durere. g. f. 10 Aug 2004 | Greșeală de tipar cardialgíe s. algíei Sursa: Dicționar ortografic | Trimisă de siveco. mf. -di-al-) → algie Sursa: Dicționar ortografic | Trimisă de siveco. art. 10 Aug 2004 | Greșeală de tipar epigastralgíe s. mf. precum si un dezechilibru acido-bazic. 10 Aug 2004 | Greșeală de tipar stomalgíe s.. algie ALGÍE s. (sil. gastr-) → algie Sursa: Dicționar ortografic | Trimisă de siveco. f. 10 Aug 2004 | Greșeală de tipar .-d. 10 Aug 2004 | Greșeală de tipar otalgíe s. f. algíi.Cenestopat Distonia cenestopata este o dereglare neurovegetativa care duce la un dezechilibru al functiilor simpatice si parasimpatice ale sistemului nervos. 10 Aug 2004 | Greșeală de tipar rinalgíe s. algie. Nefropatie affect rinichilor Spina bifida o malf a cocosului Algie Sensibilitate dureroasă.f. (sil. -ter-) algie Sursa: Dicționar ortografic | Trimisă de siveco. sfinc-. (sil. rin-) algie Sursa: Dicționar ortografic | Trimisă de siveco. 3 Jan 2003 | Greșeală de tipar algíe s. mf. (sil. (sil. (sil. ot-) algie Sursa: Dicționar ortografic | Trimisă de siveco. algía. 10 Aug 2004 | Greșeală de tipar sfincteralgíe s.

Ei contin informatia genetica necesara dezvoltarii si functionarii normale a organismului. durere. „durere”. algos. Sursa: DN | Trimisă de LauraGellner. alg/o/-. (< germ. cf. El apare la 1 din 2500 de nasteri.f. algie. Sursa: DN | Trimisă de LauraGellner. gr. Unele persoane pot prezenta majoritatea caracteristicilor bolii. iar altele foarte putine.ALGEZÍE s. ALGÍE elem. Algesie. // (In forma -algie) Element secund de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) durere”. cf. f. Cromozomul afectat poate poveni de la oricare dintre parinti. Sindromul Turner este cauzat de absenta totala sau partiala a unuia dintre cei 2 cromozomi prezenti la sexul feminin. 26 Dec 2005 | Greșeală de tipar ALG(O)-/ALGEZI-. [< germ. -algesie. sensibilitate dureroasă. (Med. algesis]. algos – durere]. -ALGEZÍE. [< fr. Cromozomii sunt structuri localizate in nucleul fiecarei celule a organismului.f. Algezie. Algesie) Sindromul turner Sindromul Turner Sindromul Turner este o anomalie cromozomiala care afecteaza persoanele de sex feminin. La persoanel de sex feminin acesti 2 cromozomi. Simptomele include: • • • • • • • talie mica fata triunghiulara distanta mare intre ochi pleoape lasate urechi jos inserate gat palmat implantarea joasa a firelor de par de la nivelul cefei . In mod normal fiecare celula contine 46 de cromozomi grupati in pereche.) Sensibilitate dureroasă. 17 Oct 2004 | Greșeală de tipar ALGÍE s. „algezie”. (< fr. 15 Sep 2007 | Greșeală de tipar ALGEZÍE s. Semne si simptome Simptomele difera de la caz la caz. algie. cf. algési-. cromozomi care determina sexul copilului. algie. -algie. algesis) Sursa: MDN | Trimisă de raduborza. Doi dintre acesti cromozomi se numesc cromozomi sexuali. gr. gr.

Acest test implica examinarea cromozomilor celulelor fetale obtinute din lichidul amniotic prelevat. Se poate apela la chirurgia plastica pentru a indeparta cutele de piele de la nivelul gatului. Prelevarea se face prin amniocenteza. Insa exista tratamente care pot corecta unele dintre defectele cauzate de el. Tratamentul cu hormon de crestere (STH) poate imbunatati dezvoltarea copilului si . Tratament Nu exista tratament care sa vindece sindromul Turner.• • • • • • • • • • • • • • • • • • • maxilar ingust palat ogival eruptie dentara intarziata dinti supranumerari torace in forma de scut limfedeme congenitale la maini si picioare unghii scurte si convexe numar crescut de alunite pe piele IQ in limite normale dezvolatare insuficienta a organelor genitale (interne si externe) sterilitate strabism scolioza afectiuni cardiace hipertensiune arteriala afectiuni renale afectiuni ale tiroidei (hipotiroidie) infectii otice dezvoltare anormala a oaselor (in special a celor de la mana si cot) Diagnostic Diagnosticul prenatal se pune pe baza determinarii cariotipului. Determinarea cariotipul se poate face oricand si dupa nastere. Ea se recomanda atunci cand: • • • • • • la un test de screening se observa anomalii fetale nou-nascutii prezinta gat palmat (cute de piele in plus la nivelul gatului) afectiuni cardiace specifice sindromului Turner ritm de crestere lent sau statura mica pubertate intarziata menstruatii neregulate Nu exista nici o legatura intre varsta mamei si incidenta sindromului Turner.

Prognostic Prognosticul depinde de severitatea afectiunilor cauzate de sindromul Turner. 4. la care se adauga si progesteron pentru a declansa ciclul menstrual lunar. Femeile cu sindrom Turner pot apela la fertilizare in vitro pentru a ramane insarcinate. Acest sindrom poate aparea in proportie de 1 la 500 pana la 1 la 1000 de masculi. Multi barbati cu un cromozom X in plus nu stiu acest lucru si duc o viata normala. Apoi doza de estrogeni se mareste. Cu ingrijire adecvata femeia poate duce sarcina la termen si poate naste normal. 3.Generalitati Tratament initial Tratament de intretinere Tratament ambulatoriu Suspiciunea de sindrom Klinefelter CauzeSus . In acest sindrom baietii au unul sau mai multi cromozomi x in plus fata de normal. Cuprins 1. 5. 9. 8. Multe persoane cu sindrom Turner care incep tratamentul de timpuriu pot atinge o inaltime medie normala. Majoritatea celor cu sindrom Klinefelter au inca un cromozom X. 2.poate contribui la cresterea in inaltime. care se incepe in jurul varstei de 12-14 ani. Estrogenul se administreaza in doze mici pentru a declansa pubertatea. In cazuri rare. sau mai multi cromozomi Y. Sexul masculin are urmatoarea formula genetica: un cromozom X si unul Y. Sindromul klinefelter Sindromul Klinefelter este o tulburare genetica ce afecteaza sexul masculin. 7. Se recomanda continuarea terapiei cu estrogeni pana la menopauza. Cei cu sindrom Klinefelter pot fi descrisi ca barbati XXY sau ca barbati cu sindrom XXY. Generalitati Cauze Simptome Investigatii Tratament . Din cauza nedezvoltarii ovarului este necesara terapia cu estrogen. Majoritatea femeilor afectate insa duc o viata relativ normala. unii barbati pot avea trei sau patru cromozomi X. 6.

baietii simtindu-se mult mai bine in pielea lor. de gel sau de plasture aplicat pe piele. SimptomeSus Nu exista semne ale acestei afectiuni pana la pubertate. -creste pilozitatea la nivelul intregului corp. Acesta poate fi administrat sub forma injectabila. O monitorizare atenta poate preveni aparitia acestor efecte adverse. ce poate aparea in procesul de diviziune celulara. baietii cu sindromul Klinefelter pot avea: Afectarea mentala. Alte tratamente depind de simptomele aparute si pot include: un suport educational in ceea ce priveste dezvoltarea limbajului si indeplinirea indatoririlor scolare si consilierea in privinta adaptarii sociale. . emotionala si comportamentala Cei ce sunt afectati de acest sindrom par sa aiba abilitati reduse in urmatoarele domenii: InvestigatiiSus Tratament . baietii cu sindromul Klinefelter nu au o crestere a nivelului testosteronului. ceea ce poate duce si la o integrare sociala mult mai buna. care apare in mod normal in aceasta perioada a vietii. in special la nivelul fetei.GeneralitatiSus Principalul tratament este inlocuirea testosteronului (hormon masculin). Efectele secundare ale administrarii de testosteron sunt rare si pot include: -agravarea acneei -dezvoltare sexuala mult mai rapida -probleme comportamentale (cum ar fi agresivitatea). Tratament initialSus Tratamentul de obicei incepe in jurul varstei de 11-12 ani. ce apare dupa fecundarea ovulului de catre spermatozoid. axilar si pubian -creste masa musculara -imbunatateste viata sexuala -previne osteoporoza -poate preveni aparitia ginecomastiei -da un mai mare respect de sine. In aceasta perioada.Prezenta unui cromozom X in plus este de cele mai multe ori o eroare. Datorita nivelului scazut de testosteron. Daca nivelul de testosteron este mic se poate administra un Depo-testosteron. o forma sintetica de testosteron. Se incepe prin dozarea testosteronului si a altor hormoni din sange.

baseball -trebuie formata o echipa din parinti. baschet. intalniri) pentru o cat mai buna comunicare cu cei ce asigura educatia fiului lor -ar fi buna si o informare a colegilor si profesorilor despre aceasta afectiune -trebuie incurajata independenta celor cu sindrom Klinefelter. este important ca cel aflat in aceasta situatie sa nu fie dependent de cei din jurul lui si sa realizeze ca poate face totul de unul singur. de asemenea. Diagnosticarea la timp si urmarea tratamentului specific pot evita acest lucru. care sa-l ajute pe copil -trebuie sa se discute periodic cu profesorii despre cum se descurca la scoala copilul lor. mai ales daca este nevoie de consiliere pentru eventualele probleme comportamentale si daca este nevoie de un logoped pentru problemele de limbaj. in functie de nivelul lui de cunoastere in legatura cu acest sindrom si trebuie sa fie incurajat pentru un bun succes al terapiei. . trebuie cautati specialisti care au lucrat cu baieti cu aceeasi afectiune -trebuie incurajati sa participe la activitati care sa-i ajute sa-si imbunatateasca abilitatile practice si fizice. pot fi folosite tot felul de mijloace (telefoane. -trebuie ca parintii sa faca fata aceste noi situatii aparute.Tratament de intretinereSus Tratamentul de intretinere poate include: Tratament ambulatoriuSus Tratamentul la domiciliu este important si pentru membrii familiei baiatului. dar o buna informare poate duce intrun final la un real ajutor din partea acestora in cadrul tratamentului -tanarul trebuie sustinut de familia sa. Trebuie sa se discute cu medicul. dar si in legatura cu sentimentele lor -trebuie ca si parintii sa fie informati despre acest sindrom. nu intotdeauna poate fi controlata aparitia ei. profesori si directorul scolii. inot. desi este o afectiune genetica. Suspiciunea de sindrom KlinefelterSus Dezvoltarea sexuala si schimbarile fizice aparute la varsta adolescentei sunt foarte importante. trebuie mentionat ca multi oameni cu aceasta afectiune duc o viata normala -trebuie ca familia sa fie un membru activ al grupului de terapie. temerile legate de necunoasterea acestei boli pot deveni o problema. o discutie cu medicul despre tratament ar fi foarte buna. daca are probleme de comportament sau dificultati la scoala si daca este mult mai inalt decat ceilalti membrii ai familiei. Un baiat ce nu s-a dezvoltat la fel ca si ceilalati baieti se poate gandi ca va exclus sau ridiculizat de prietenii lui. trebuie informat copilul. parintii pot crede ca ei sunt vinovati pentru aparitia acestei afectiuni a copilului lor. pentru a intelege nevoile lui fizice. daca parintii observa ca fiul lor nu s-a dezvoltat la fel ca si ceilalti adolescenti. emotionale. fotbal. prin practicarea unor sporturi cum ar fi: karate. trebuie ca parintii sa discute cu medicul despre tot ceea ce ii intereseaza in legatura cu aceasta boala.

Alte teste de laborator care se pot face sunt dozarile hormonale si o analiza a spermei. consilierea profesionala si un tratament adecvat pot fi necesare. atunci cand exista un istoric familial al unor afectiuni genetice (cum este sindromul Klinefelter) sau cand varsta mamei depaseste 35 de ani. daca se suspicioneaza un astfel de sindrom. deoarece nu sunt simptome sau semne ale afectiunii pana la acest moment. a unor probleme comportamentale. printr-un examen clinic amanuntit. prin aflarea istoricului medical al persoanei respective sau prin efectuarea unui test numit cariotip (reprezentarea si clasificarea garniturii cromozomiale a unei celule. efectuata la gravida in scopul recoltarii de lichid amniotic pentru studiul caracterelor sale chimice si citogenetice) sau prin biopsia vilozitatilor corionice. sub forma de gel sau sub forma unui plasture. foarte utila in descoperirea anomaliilor cromozomiale). De obicei acestea se recomanda de catre medic. cititului sau a scrisului. Testosteronul: Sindromul poate fi diagnosticat inainte de nastere printr-o investigatie numita amniocenteza (punctie transabdominala. Mai poate fi diagnosticat si in copilarie. sau pentru ca ele trec neobservate pana in acest moment. dar nu ajuta si in rezolvarea infertilitatii. psihiatrice (cum ar fi depresia). Pe perioada pubertatii pot fi suspicionati baietii. Teste la copii sau adolescenti Aceasta afectiune nu se descopera pana in adolescenta.Daca un baiat a fost diagnosticat cu sindromul Klinefelter: -suport educational in legatura cu dificultatile de limbaj sau scolare. Teste prenatale Amniocenteza si biopsia de vilozitati corionice nu sunt teste prenatale de rutina. Totusi un medic poate suspiciona un sindrom Klinefelter cand un baiat are dificultati in privinta limbajului. pentru a observa aparitia din timp a unor afectiuni autoimune. care: -sunt mult mai inalti decat barbatii din familia sau au membrele inferioare mult mai lungi -au testicule mici. acesta este un tratament de durata. in logoped poate fi necesar atunci cand se observa in copilarie dificultati in dezvoltarea limbajului. care se poate administra injectabil. pentru cei ce doresc sa-si intemeieze o familie trebuie sa beneficieze de consiliere si de un tratament de fertilizare -controale medicale regulate pentru a monitoriza atent starea de sanatate. pubertate sau in perioada de adult tanar. acesti copii pot primi suport educational si in cadrul sistemului scolar -tratamentul cu testosteron. care nu cresc in dimensiuni la pubertate -au o hipertrofie a glandelor mamare (ginecomastie) mai mult de doi ani -au probleme in indeplinirea sarcinilor scolare sau sociale (au foarte putina incredere in .

dozari hormonale. pilozitate faciala. Este un risc pentru dezvoltarea unor afectiuni psihiatrice. Taguri: analiza cariotip.CMV verifica-ti sanatatea Alege pe manechin zona afectata si raspunde la intrebari pentru a primi acum diagnosticul prezumtiv. un examen fizic si efectuarea cariotipului. klinefelter. cariotip genetic. ceea ce duce la o serie de probleme la scoala sau in alte ocazii ce implica socializarea. faciala si o pilozitate scazuta in general -o musculatura slab dezvoltata -ginecomastie (hipertrofie difuza a glandelor mamare la barbat) -o inaltime mai mare decat ceilalti barbati din familia sa .ei. dificultati in rezolvarea unor probleme sau in abilitatea intocmirii unui plan -dificultati in controlul impulsurilor -un timp de raspuns mult mai mare -dificultati in rezolvarea simultana a mai multor sarcini.poate avea membre inferioare mai lungi. pot fi timizi. sexul adolescenti. sexul copilului. De asemenea ei pot avea probleme in integrarea lor sociala. umerii ingusti si bazinul lat. o analiza a spermei si dozarile hormonale. Teste la adult Sindromul poate fi descoperit in perioada de adult tanar cand se cauta cauza infertilitatii la un tanar aflat la varsta procrearii. -pilozitate scazuta pubiana. Ei pot avea si o serie de probleme emotionale. cariotip normal. sindrom genetic. La aceasta varsta se face un examen fizic complet si o anamneza riguroasa. -probleme in dezvoltarea limbajului: acestia au dificultati in dezvoltarea limbajului si au un vocabular destul de sarac -incetinirea procesului de gandire. cauze acnee. imaturi sau dependenti de cei din jurul lor) -au retard mintal: unu la suta dintre cei cu retard mintal au si sindrom Klinefelter. cum ar fi anxietatea. sindromul klinefelter G Citomegalovirus . abuzul de alcool sau droguri. cariotip. Baietii cu sindromul Klinefelter au testicule mai mici decat normal si in general pot fi infertili. pilozitatea copii. mergand de la un comportament rusinos si imatur pana la anxietate si agresivitate. Examinarile ce se pot face in acesta perioada sunt o anamneza amanuntita. depresia. Aproape 3% dintre tinerii infertili au sindrom Klinefelter. Ca si teste de laborator se face cariotipul. . iar pentru a procrea sunt nevoie de tehnici speciale de fertilizare.

7.febra . Exista diferite tipuri de infectii: . virusul ramane activ. Cuprins 1. 2.oboseala.. nu vor exista probleme reale. 8. pe cand altii prezinta urmatoarele simptome. daca sistemul imunitar al unei persoane este slabit.citomegalovirus recurent. 6. 4. Pentru majoritatea persoanelor sanatoase ce iau acest virus dupa nastere. Infectia primara poate cauza mai multe probleme in sarcina decat cea recurenta.sanatate a-z consulta medicul online impartasind experiente. Infectia citomegalovirusului este de obicei nevatamatoare si rareori cauzeaza boli. exista cateva simptome si nu exista consecinte medicale pe termen lung. 5. dar de obicei latent de-a lungul vietii respectivei persoane. Odata ce o persoana este infectata. atunci el poate deveni activ si poate cauza boala citomegalovirus.. 3. Generalitati Simptome Caracteristicile citomegalovirusului Frecventa citomegalovirusului Diagnostic Tratament Prevenirea Citomegalovirusul in timpul sarcinii SimptomeSus Majoritatea copiilor si adultilor infectati cu citomegalovirus nu prezinta simptome. Farmaciile Sensiblu Generalitati Citomegalovirusul (CMV) este un virus ce poate fi transmis fatului in plina dezvoltare inainte de nastere. la un interval de 3-12 saptamani de la expunere: .citomegalovirus primar . .inflamarea glandelor . epuizare. Pentru majoritatea persoanelor cu citomegalovirus. In orice caz.

In momentul in care copilul s-a nascut se pot lua probe de sange. se fac analize de sange sau culturi de urina. precum amniocenteza.urina .infectii la 50%-85% din adultii trecuti de varsta de 40 de ani . mancarea sau animalele. TratamentSus . Acesta nu are o rata mare de transmitere insa s-a observat faptul ca este mai transmisibil in cadrul centrelor pentru copii. DiagnosticSus Majoritatea citomegalovirusurilor sunt rar diagnosticate deoarece persoanele infestate prezinta putine simptome.Transmiterea se face prin contactul apropiat de persoana infestata.Caracteristicile citomegalovirusuluiSus Citomegalovirusul face parte din grupul de virusi ai herpesului. exista doua variante in care fatul poate fi examinat pentru existenta sau nu a acestuia. din gat sau prelevare de tesut. persoane afectate de HIV. prin urina. persoanelor ce lucreaza cu copii. caracterizat prin proprietatea de a ramane latent in organism pe o perioada lunga de timp. In cazul in care o femeie insarcinata este diagnosticata cu citomegalovirus.sange . Citomegalovirusul se poate afla in aceste lichide fara a putea fi detectate semnele si simptomele acestuia. Pentru a determina existenta sau nu a virusului.este mai comun in tarile mai dezvoltate . Infectia poate exista in lichidele corpului precum: . neavand legatura cu apa. Simptomele ce pot aparea sunt nivele scazute de lichid amniotic. prin care se pot lua probe de sange. Testele de laborator pentru a cultiva virusul sunt scumpe si nu sunt la indemana oricarei tari. limitarea dezvoltarii intrauterine si marirea tesutului in creier. urina si saliva. saliva. laptele mamar sau alte fluide ale corpului.laptele matern.lacrimi . Frecventa citomegalovirusuluiSus .saliva .riscul este crescut in cazul fatului aflat in uter. Cum este transmis citomegalovirusul? Transmiterea citomegalovirusului se face de la persoana la persoana.

probleme cu vederea. ce vin in contact cu mainile si pot fi absorbite prin nas sau gura. Citomegalovirusul in timpul sarciniiSus Femeile insarcinate sanatoase nu sunt expuse unui risc mare de infectare cu acest virus. insa copilul este expus unui risc destul de mare de a fi afectat. Daca va spalati mainile cu sapun bun. incluzand spalarea pe maini si folosirea manusilor in momentul schimbarii scutecelor. . transmiterea citomegalovirusului poate fi prevenita deoarece acesta se face prin intermediul fluidelor corpului.80-90% din copii prezinta complicatii in primii ani de viata precum: caderea parului.febra . grade diferite de retardare . Sursa: www.ro Mononucleoza. este o infectie determinata de virusul EpsteinBarr. Recomandari femeilor insarcinate: . insa se fac cercetari pentru obtinerii unor vaccinuri. adesea numita "mono".copilul. incidenta de infectare cu citomegalovirusul primar variaza intre 0. se poate trata cu unul din cele doua medicamente.5-10% nu vor prezenta simptome la nastere.faceti un test pentru detectarea existentei sau nu a citomegalovirusului. Manifestarile si simptomele mononucleozei includ: . Nu exista tratamente pentru terapia prenatala si postnatala a infectiei. . De fapt. Persoanele care lucreaza cu copiii trebuie sa utilizeze metode igienice. Femeile insarcinate ce au citomegalovirusul nu prezinta sau prezinta foarte putine simptome.aveti grija de igiena personala. ce sunt folosite doar in forme severe. Acestea sunt potentialele probleme ce pot aparea la copil in cazul in care acesta a fost afectat in timpul sarcinii: -o marire moderata a splinei si a ficatului . puteti impiedica imprastierea citomegalovirusului. PrevenireaSus De cele mai multe ori.In cazul unei infectii cu citomegalovirus in timpul sarcinii.7-4%. Rata de transmitere la fat este de 24-75% cu o rata medie de 40%.nu folositi in comun mancarea si nici ustensilele pentru a manca sau paharul cu care beti. insa cu timpul vor aparea probleme mintale si cu vederea.

pete albe pe peretele posterior al faringelui (sau pe amigdale) .repausul la pat . In rare cazuri. In general.gargara cu sare sau faringosept pentru durerile de gat . 5. Se transmite de la o persoana la alta prin sarut. TratamentSus Tratamentul mononucelozei este unul simptomatic si include: . Apare cel mai frecvent la persoanele intre 15 si 35 de ani.oboseala .cefaleea (dureri de cap) . desi este posibil sa se transmita si prin tuse desi in foarte rare cazuri. persoanele fac aceasta infectie o singura data in viata.asigurarea unei alimentatii usoare. cum ar fi cel care determina raceala obisnuita.umflarea ganglionilor de la nivelul gatului .consum lichidian crescut . deoarece poate determina sindrom Reye. Cuprins 1. sunt necesare si alte testari infara acestuia (doar in cazurile in care rezultatele acestui test sunt neclare).dispneea (respiratia dificila) ..faringita . Semnele mononucleozei apar de obicei dupa 4-7 saptamani de la expunerea la virus. DiagnosticSus Diagnosticul se stabileste de catre un medic specialist pe baza simptomelor si unor teste sangvine. 6. Unul dintre testele comune folosit pentru diagnosticarea mononucleozei este denumit testul Monospot. putand duce si la deces la copii.Acetaminofen sau Ibuprofen pentru febra si dureri Aspirina trebuie evitata la copii.foamea inexplicabila. care este o afectiune serioasa. Se pot administra antibiotice? . 2. 4. bogate in vitamine . 3. Simptome Mod de transmitere Diagnostic Tratament Evolutie Complicatii Mod de transmitereSus Mononucleoza nu se transmite la fel de usor ca si ceilalti virusi. Virusul Epstein-Barr se gaseste in saliva si mucus.

ComplicatiiSus . iar antibioticele (care distrug bacteriile) nu sunt eficiente impotriva virusilor. se recomanda tratamentul cu un antibiotic recomandat de medicul specialist. Dar mononucleoza trece de la sine dupa aproximativ 4 saptamani. Activitatea fizica trebuie evitata pentru cel putin 34 saptamani dupa debutul infectiei cu virusul Epstein-Barr. In cazul in care se asociaza o infectie bacteriana in plus de mononucleoza. EvolutieSus Dupa infectie. virusul Epstein-Barr persista in nazofaringe si in limfocite toata viata. Mononucleoza este determinata de un virus. Trebuie evitat sportul in timpul mononucleozei? Sportul si activitatile sau exercitiile fizice trebuie evitate pana la recomadarea medicului. Acestea cresc riscul rupturii de splina.Antibioticele nu sunt de nici un folos in cazul mononucleozei.

.ameteli . Desi ruptura de splina apare in rare cazuri de mononucleoza. este foarte important ca pacientul sa fie avertizat asupra simptomelor ei. Principala complicatie severa care poate aparea este splenomegalia (marirea in dimensiuni a splinei). sub piept) . Simplist vorbind reprezinta introducerea unui ac subtire in cavitatea amniotica si extragerea de lichid amniotic. sanatate a-z consulta medicul online impartasind experiente. Motivele pentru care se executa aceasta procedura sunt multiple.palpitatii si tahicardie . chiar si ruptura splenica.durere severa in partea superioara a abdomenului (in partea stanga. pentru ca. sa se prezinte de urgenta la medic.. in cazul in care apar.sangerari care apar mult mai usor decat de obicei . Functiile ei sunt in legatura cu formarea si distructia celulelor sangvine.dispnee Amniocenteza – Metoda invaziva de diagnostic verifica-ti sanatatea Alege pe manechin zona afectata si raspunde la intrebari pentru a primi acum diagnosticul prezumtiv.Complicatiile mononucleozei apar in putine cazuri. evaluarea . Semnele si simptomele rupturii de splina includ: . Farmaciile Sensiblu Generalitati Amniocenteza reprezinta cu siguranta cea mai cunoscuta si practicata dintre metodele invazive de diagnostic fetal. cele mai frecvente si cunoscute fiind studiul genetic al celulelor fetale din lichidul amniotic. Splina este localizata in partea stanga superioara a abdomenului (sub coastele din partea stanga).

Delta OD 45 Maturitate pulmonara fetala Amniocenteza in ruptura prematura de membrane (RPM) Amniocenteza in infectii materne Amniocenteza geneticaSus Are drept principiu prelevarea de lichid amniotic in scopul cariotiparii celulelor fetale existente in acest lichid.Seringa se sigileaza cu propriul ac protejat de teaca de plastic si se trimite la laboratorul de genetica. Cuprins 1. Lungimea acului variaza intre 18 cm si 22 cm. peritoneu si perete uterin) dar mai ales echografic. . Acul are o grosime in general de 0. instrumente sterile. Generalitati Amniocenteza genetica Incompatibilitatea RH . . . . 5. aponevroza. . .Pacienta este asezata pe un pat.Se introduce acul dupa o prealabila anestezie locala cu xilina a peretelui abdominal. in decubit. si care sa fie departe de locul de insertie a placentei.Se pun campuri sterile care sa izoleze zona unde se va executa procedura.maturitatii pulmonare fetale.Se face asepsia abdomenului gravidei (procedura se executa transabdominal) cu betadina sau alcool iodat. . libera de parti fetale. 2. unde celulele continute in lichid vor fi cultivate si vor fi urmarite pe parcursul diviziunii lor.Manevra se executa in conditii de asepsie riguroasa (campuri sterile. . 3. . manusi sterile.8 mm. 6.Se foloseste un ac special in cazul amniocentezei genetice. vizualizand in permanenta varful acului. Doctorul sta in stanga pacientei. Tehnica: . care este prevazut cu un obturator care sa evite incorporarea de tesut matern in cursul traversarii straturilor abdomenului gravidei (acesta ar compromite analiza genetica. muschi.Se scaneaza abdomenul gravidei si se cauta o zona in care sa existe o punga amniotica destul de consistenta. dar pot fi folosite si ace mai groase.Cand echoul varfului acului a ajuns in punga amniotica se extrage obturatorul acului si se extrage 1ml de lichid amniotic care se arunca (se evita astfel contaminarea cu tesut matern care ar putea ramane pe ac) apoi de extrage o cantitate de lichid amniotic egala cu varsta sarcinii (de exemplu la 20 saptamani se extrag 20ml). etc. .Pacienta este informata in amanuntime despre procedura (in ce consta. avand in stanga sa echograful cu ajutorul caruia se va efectua procedura. Doctorul trebuie sa urmareasca strabaterea fiecarui strat abdominal atat tactil (simtind fiecare strat in parte strapuns: tegument. numarandu-se si studiindu-se cromozomii (cariotipare). etc. studiul microbiologic al lichidului amniotic. care trebuie sa analizeze numai tesut fetal). care sunt beneficiile si riscurile). evaluarea gradului de afectare a fatului in incompatibilitatea Rh. 4.).

Acestea din urma pot fi in parte descoperite folosindu-se PCR (Polymerase Chain Reaction) si includ fibroza chistica. .Sarcina gemelara bivitelina (doua cavitati amniotice separate).Avort spontan. . cuplul poate lua o hotarare daca sa pastreze sau sa intrerupa sarcina. Siguranta: . carmin indigo in sacul punctionat primul apoi se punctioneaza celalalt sac. Nu pot fi decelate mutatiile genetice. datele raportate variind intre 0. etc. deci amniocenteza poate fi facuta oricand pana la aceasta varsta a sarcinii astfel daca rezultatele indica anomalii cromozomiale. . .Lezarea fatului. Dificultati in interpretarea citogenetica: . . .Lezarea placentei cu sangerare intraamniotica. . . dupa procedura. .Mozaicism . Incompatibilitatea RH .Daca se incearca amniocenteza inainte de 14 saptamani procedura este mai dificila deoarece exista 2 cavitati. testul quadruplu sau la testul integrat indica un risc crescut de trisomie 21.Avorturi spontane recurente. deletii.Prin aceasta procedura (cariotipare) pot fi descoperite aneuploidii. cromozomi marker.) Indicatii: .Delta OD 45Sus . ca sa enumar doar cateva dintre cele mai comune. (sindrom Down).Varsta materna inaintata (peste 35 de ani). inversiuni.Antecedente in familie sau copii cu defecte cromozomiale. insa riscul de avort este cu atat mai mare cu cat varsta sarcinii este mai mica.Studii citogenetice in cazul cand rezultatele la triplul test. etc.Amniotita 1% (infectie).Procedura poate fi executata optim intre 14 si 18 saptamani.. sindromul DiGeorge.Bradicardie fetala (tranzitorie).Scurgere de lichid amniotic 1-2%. . Aceste limite sunt date de catre literatura din SUA (stat in care dupa 20 saptamani orice delivrenta este considerata nastere) dar la noi in tara nastere este considerata abia dupa saptamana 28. . bilirubina. . trisomie 18. procent care depinde foarte mult de priceperea doctorului. . Complicatii: . cea corionica si cea amniotica.5% si 5%.Izoimunizare Rh. de obicei se rezolva in 2-3 zile. cu sanse de esec mai mari in obtinerea de rezultate. sindromul cromozomului X fragil. Se injecteaza.Translocatii echilibrate la unul dintre parinti.De asemene la aceasta varsta gestationala se poate extrage foarte putin lichid deci vor fi mai putine celule necesare cultivarii. . .La cerere.Lichidul extras este centrifugat (se separa celulele de lichidul propriuzis care poate fi si el analizat din punct de vedere biochimic: AFP. translocatii.

.Valori anormale doppler (se urmareste peak systolic velocity) pe artera cerebrala medie (ACM). .Bilirubina reprezinta un produs de metabolizare a hemoglobinei.Se tinteste o zona in care sa nu existe placenta care sa fie interpusa pe traiectul acului. . de dopplerul ACM si de antecedente.Prima amniocenteza trebuie sa se bazeze pe valorile doppler ale ACM. . trebuie acordata o mare atentie momentului efectuarii amniocentezei.Calea primara de excretie a bilirubinei este plamanul fetal de unde ajunge in lichidul amniotic. . .Fat sever afectat in antecedente datorita aceleasi incompatibilitati Rh. . Alegerea momentului: . . .Moarte fetala in antecedente datorata incompatibilitatii Rh. .Rezultatele se inscriu pe o hartie sub forma unui grafic.Hemoglobina este eliberata in cantitati foarte mari in procesul de distrugere a hematiilor fetale de catre anticorpii materni.O a doua cale e?reprezentata de rinichi.Daca lichidul amniotic este contaminat cu bilirubina. Indicatii: .Diferenta dintre cele doua curbe poarta numele de OD 450 (delta optical density 450) . in general 10ml. . . . Curba de absorbtie a lichidului amniotic necontaminat este folosita drept martor. se pastreaza in recipient inchis la culoare pentru a preveni denaturarea bilirubinei de catre lumina naturala.Lichidul amniotic este analizat in lumina polarizata care are o lungime de unda de 450nm.Momentul executarii procedurii depinde de titrul anticorpilor.Deoarece in cursul procedurii se poate produce hemoragie materna cu agravarea sensbilizarii anti-Rh.Esantionul se centrifugheaza iar supernatatantul se examineaza in vederea stabilirii gradului de impregnare a lichidului amniotic cu bilirubina.Titruri de anticorpi mari (peste 1/16). .Lichidul prelevat.In mare se respecta aceleasi principii de asepsie si manopera ca si la amniocenteza genetica. . Interpretare: . cu precizarea ca aici nu mai exista grija contaminarii cu tesut matern (deci se poate folosi un ac de punctie fara obturator). ajungand in acelasi lichid amniotic prin intermediul urinei. . asa ca inainte de aceasta varsta gestationala trebuie o oarecare grija in interpretarea rezultatelor. proprietatile sale chimice sunt alterate in consecinta se produce o deviere de la normal a gradului de absorbtie a luminii polarizate 450nm. Tehnica: .Iinainte de 26 de saptamani exista in mod normal o cantitate redusa de bilirubina in lichidul amniotic.Reprezinta o metoda extrem de importanta in evaluarea severitatii izoimunizarii Rh si a gravitatii afectarii fetale.

Si de aici putem sa-l studiem noi. conductele devin din ce in ce mai subtiri si la un moment dat se termina cu niste dilatatii ca niste mici saci.sau curba Liley si reprezinta o cuantificare a gradului de distrugere (hemoliza) la care sunt supuse hematiile fetale. Aceste alveole au peretii extrem de subtiri si contin in grosimea lor numeroase capilare sanguine la nivelul carora se produce schimbul de gaze. Exista o crestere lenta a . Mixtura uleioasa. vehicularea acestui lichid inauntrul si in afara plamanului fetal furnizand un stimul important pentru dezvoltarea acestui organ. proces care este mare consumator de energie (cred ca ati incercat cel putin odata in viata sa umflati un balon si ati remarcat ca cea mai dificila etapa este cea initiala. alveola/aer. denumita surfactant captuseste suprafata alveolara si restabileste interfata lichid/alveola. Zona III – afectare severa cu posibila moarte intrauterina in 8-10 zile. Odata cu “iesirea la aer”. Acest fenomen fizic se petrece si la nivelul alveolelor pulmonare. fatul trage acest aer in plamani si astfel se schimba interfata descisa cu una noua. .Curba Liley are trei zone care pot sa dea masura afectarii fetale: Zona I – lipsa afectarii sau afectare usoara (totusi cam 10% dintre acestia vor necesita ulterior transfuzie). Raportul L/S este diferit in functie de varsta gestationala. Zona II – afectare moderata. forta care se dezvolta la interfata dintre un mediu lichid si aer. permitand ca procesul de inspir sa se produca fara efort (deoarece alveola ramane partial umflata). astfel incat alveola nu se mai colabeaza in expir. Lucrul acesta va conduce la aparitia tensiunii superficiale. Plamanul este alcatuit dintr-o retea de “conducte” ramificate asemanatoare trunchiului si ramurilor unui copac. de invingere a rezistentei balonului colabat. si odata ce ati introdus aer in balon umflarea acestuia devine din ce in ce mai usoara). In viata intrauterina fatul poate “respira” fara nici un efort deoarece interfata alveola/lichid amniotic nu dezvolta forta descrisa mai sus. oxigen versus bioxid de carbon. Vom observa ca balonul format in capatul tevii isi va pastra forma atata timp cat capatul opus al tevii este astupat. Maturitate pulmonara fetalaSus Pe parcursul vietii intrauterine fatul respira lichid amniotic. denumite alveole pulmonare. Ca si in cazul arborelui. soldata cu colabarea alveolei in momentul expirului. Dar oare este suficient ca plamanul sa fie dezvoltat din punct de vedere anatomic? Vom vedea imediat. Sa facem un experiment simplu: luam o solutie de sapun si introducem in ea un tubulet si suflam ca sa facem un balonas. Interpretare: Va veti intreba probabil ce legatura are amniocenteza cu maturitatea pulmonara? Simplu: celulele alveolare secreta aceasta mixtura uleioasa (compusa din Lecitina si Sfingomielina) si astfel substantele ajung in lichidul amniotic. Cand eliberam capatul observam ca balonasul de sapun se desumfla! Acest fenomen se datoreaza a ceea ce in fizica se numeste tensiune superficiala. Copilul ar fi fortat sa inspire de fiecare data cu aceeasi forta pentru a-si umple din nou alveolele cu aer. Din fericire Natura a rezolvat aceasta problema prin elaborarea unui amestec de uleiuri speciale care sunt secretate de alveole. Analogia sper ca e clara.

Amniocenteza in infectii materneSus Exista la ora actuala la noi in tara numeroase controverse ce privesc infectiile materne cu germeni precum citomegalovirusul. imaturitate tranzitionala sub 39mg/g. rubeola. denumit TDx-FLM ( unde FLM inseamna Fetal Lung Maturity). Amniocenteza in ruptura prematura de membrane (RPM) In cazul de RPM se practica amniocenteza pentru a se verifica daca lichidul amniotic este sau nu contaminat cu germenii patogeni rezidenti in vagin. Foarte dificil de executat din punct de vedere tehnic deoarece exista foarte putin lichid. Asta inseamna ca mama a contactat recent boala si acest lucru. Valoarea creste daca exista dubii in privinta infectiei (semne clinice) sau a existentei rupturii de membrane (se injecteaza colorant care va trebui sa apara pe tamponul gravidei). O alta metoda relativ noua este folosirea unei tehnici ce masoara miligramele de surfactant la gramele de albumina din lichidul amniotic necentrifugat. Un raport L/S egal cu 2 semnifica un plaman fetal matur. care trebuie aspirat ulterior. plamanul este matur. In acelasi timp concentratia sfingomielinei atinge un platou si apoi incepe sa scada. cel putin din punct . Acesta situatie trebuie sa fie clarificata: fatul nu poate fi afectat daca mama are imunitate. Limitare: In diabetul zaharat aceste valori sunt alterate. Majoritatea pacientelor cu RPM si culturi pozitive intra in travaliu in urmatoarele 48 de ore (deci chiar inainte ca rezultatele sa vina de la laborator) Procedura are o valoare limitata daca decizia va fi luata numai pe baza amniocentezei. Aproximativ 30% dintre acestea nu vor prezenta simptome clinice de infectie (si nici nou-nascutii) deci este posibil sa nu fie necesara o interventie.lecitinei pana in saptamana 34-35 apoi concentratia acesteia creste brusc. Din aceasta cauza se practica amniocenteza in cazuri de sarcini care necesita extragerea fatului cat mai devreme posibil. listeria sau toxoplasma. folosind lumina fluorescenta depolarizata. adica de faza acuta. Daca raportul este peste 55mg/g. In consecinta maturitatea pulmonara fetala se apreciaza a fi instalata odata cu decelarea fosfatidil-glicerolului in lichidul amniotic. iar intre 40mg/g si 54 mg/g maturitate tranzitionala. Determinarea acestui raport poate fi stabilita mai nou folosindu-se spectrofotometrie infrarosie si nu tehnica de depolarizare fluorescenta ca in TDxFLM. Infectia manifesta clinic este mai comuna la gravidele cu frotiuri sau culturi pozitive. Problema devine si mai spinoasa daca mama dezvolta anticorpi de tip IgM. Se fac culturi sau coloratii Gram pentru identificarea bacteriilor. iar acest lucru este posibil doar in aproximativ 50% din cazuri. momentul ales fiind acela in care plamanul fetal a ajuns la maturitate. Trebuie precizat ca acest tip de imunoglobulina semnifica existenta unui contact in trecut intre mama si germenele respectiv cu dezvoltarea imunitatii. Nu de putine ori am vazut drame in care mamele au fost sfatuite sa avorteze pentru ca au avut rezultatele analizelor de sange concludente pentru o infectie in trecut (IgG pozitiv).

eventual a cheltuit cateva mii de euro pentru o in vitro fiv a informatii generale" class="article-autolink article-autolink2" href="http://www. Acum… sigur ca exista cupluri care mai bine intrerup sarcina decat sa “riste” sa dea nastere unui copil afectat.Seroconversie a titrurilor IgM catre IgG . listeria . . etc.) prin folosirea unei metode denumita Polymerase Chain Reaction . poate conduce la afectarea fatului datorita capacitatii acestor germeni de a traversa placenta. Dar oare asta e singura metoda? Si ce facem cu un cuplu care s-a chinuit ani de zile sa faca un copil. HSV. rubeola. si i se comunica la un moment dat ca mama a contactat o infectie cu toxoplasma sau CMV? Care este riscul acuma: sa nasca un copil posibil afectat sau sa avorteze un copil sanatos? Grea alegere. toxoplasma. sanatate a-z consulta medicul online . Dan Tutunaru . Din fericire exista si o a treia optiune: analiza lichidului amniotic prin metode genetice speciale care sa deceleze prezenta fragmentelor patogene in acest mediu. cu siguranta ca da.ro/Reproducerea-umana-asistata/fertilizarea-in-vitrofiv-a-informatii-generale_1073">fertilizare in vitro.Folosirea PCR din lichidul amniotic a revolutionat pur si simplu metodele de diagnostic a infectiilor prenatale. . Si vestea cea mai buna este ca mamele aflate in aceasta grea situatie nu mai trebuie sa calatoreasca pana la Belgrad. Budapesta sau in Germania pentru a face aceste analize.de vedere teoretic.medic primar obstetrica ginecologie (respiratie ingreunata) Amnioinfuzia transabdominala verifica-ti sanatatea Alege pe manechin zona afectata si raspunde la intrebari pentru a primi acum diagnosticul prezumtiv.Amniocenteza se executa in aceleasi conditii ca cele descrise mai sus. rubeola. Tehnica : . CMV.Rezultate echivoce la serologia pentru agentii patogeni enumerati mai sus Autor: dr. nu? Daca ar fi sa alegem dintre cele doua optiuni.sfatulmedicului. permitand un diagnostic precoce al acestor afectiuni fara a fi nevoie de utilizarea unor metode invazive asupra fatului.Lichidul amniotic este folosit la detectarea ADN-ului agentului patogen (toxoplasma. ci se pot adresa unui laborator de aici din Bucuresti.O alta metoda este folosirea lichidului pentru obtinerea unor culturi care sa ateste prezenta agentilor patogeni banuiti Indicatii: .Titruri IgM mari cu absenta anticorpilor clasa IgG pentru CMV.

impartasind experiente.Oligohidramnios sever datorat unor malformatii fetale care nu pot fi descoperite echografic datorita dificultatii realizarii morfologiei fetale in conditii de lichid amniotic scazut. IndicatiiSus . -Este mult mai dificil de realizat decat amniocenteza deoarece acul trebuie sa patrunda intr-o zona cu lichid amniotic redus cantitativ. -Injectarea rapida a celor 20ml de ser permite realizarea unei pungi de lichid care sa permita evaluarea pozitiei acului. -Semnul ca acul este intradevar in cavitatea amniotica il reprezinta aparitia la injectare a unui “jet” hipercogen (alb) vizualizabil pe ecranul echografului. -Daca acest lucru nu este posibil sa introduce acul intr-o zona in care se afla membrele fetale sau curburi ale corpului fetal (zona dintre barbie si gat. Amnioinfuzia se realizeaza pentru a permite realizarea echografiei morfologice ..Are exact aceleasi principii ca procedura prin care se realizeaza amniocenteza. etc). -Sub control ultrasonografic se urmareste atent ecoul varfului acului care strabate straturile peretelui abdominal si peretele uterin. 4. Cuprins 1. 5. Farmaciile Sensiblu Generalitati Amnioinfuzia transabdominala reprezinta o procedura care are drept scop introducerea de lichid in cavitatea amniotica in cazurile cand lichidul amniotic este in cantitate redusa. 2. cea dintre occiput si ceafa. in consecinta acesta poate fi impins sau retras astfel incat sa se gaseasca in mijlocul zonei nou create. greu vizualizabila echografic. 3. -Se scaneaza abdomenul gravidei si se cauta o zona in care sa nu existe placenta interpusa pe traiectoria acului. -Ulterior se injecteaza ser fiziologic in ritm lent si constant de 50 ml pe ora. -Odata ce ecoul varfului acului se afla in zona propice se injecteaza 20 ml de ser fiziologic incalzit in prealabil la 37 grade. Generalitati Tehnica Indicatii Complicatii Siguranta Dificultati TehnicaSus . Un ginecolog experimentat “simte” trecerea acului prin fiecare strat.. -Zona trebuie sa contina o cantitate cat mai mare de lichid amniotic. 6.

etc). iar daca exista lichid putin plamanii nu se dezvolta in mod optim). SigurantaSus Se declanseaza nasterea/extrage fatul cand s-a atins pragul maturitatii pulmonare fetale (34-36 saptamani). -Avort spontan/ nastere premature. -Izoimunizare Rh. de locul unde s-a produs aceasta si de varsta gestationala la care s-a produs evenimentul. -Ruptura prematura de membrane (RPM). -Control riguros si repetat a mediului vaginal si cervical din punct de vedere bacteriologic (daca este nevoie si a lichidului amniotic ori de cate ori trebuie repetata amnioinfuzia). ComplicatiiSus . . Cu cat varsta este mai mica. -Lezarea placentei cu sangerare intraamniotica. -Evaluare fetala prin echografie si test de nonstress.Amniotita (infectia) este cea mai redutabila complicatie. DificultatiSus .fetale pentru depistarea malformatiei. Se introduce ser fiziologic pentru a inlocui lichidul amniotic pierdut.Rata de succes in cazul membranelor rupte depinde foarte mult de gradul rupturii. cavitate abdominala. -Oligohidramnios in cazuri cu indici de rezistenta crescuti pe arterele uterine pentru a preveni hipoplazia pulmonara fetala (fatul respira intr-o “atmosfera” de lichid cate ajuta la dezvoltarea pulmonara. -Injectare de ser fiziologic in afara cavitatii amniotice (in perete uterin. -Lezarea fatului. placenta. Cand AFI scade sub 5 cm se repeta amnioinfuzia. cu cat ruptura este mai aproape de col sau cu cat pierderea de lichid este mai rapida cu atat sansele de succes sunt mai reduse. -Oligohidramnios dupa o amniocenteza precedenta. -Embolie amniotica in cazul injectarii rapide in cantitati mari a serului fiziologic (foarte rara). -Dupa proceduri de fetoscopie diagnostica sau interventionala cu scurgere persistenta de lichid amniotic prin punctele de introducere a instrumentelor. Inainte de procedura se extrage o cantitate redusa de lichid amniotic care se trimite la analiza bacteriologica (majoritatea pacientelor cu culturi pozitive dupa RPM intra in travaliu in maxim 48 ore). -Ritmul amnioinfuziei trebuie sa fie lent. Pacienta se pune sub tratament antibiotic si se urmareste cantitatea de lichid amniotic prin evaluarea AFI (amniotic fluid index). -Experienta si indemanarea ginecologului reprezinta doi factori extrem de importanti in asigurarea succesului procedurii.

In unele cazuri aceasta anomalie poate fi tratata. inecomastie Crestere in volum a glandei mamare la barbat.hormonale (adenom cu prolactina. Sinonim: oligohidramnios. Ea este. Atunci cand se apropie termenul nasterii. Ginecomastia poate fi unilaterala sau. Cauze . 46 în total. o intarziare a cresterii intrauterine sau o depasire a termenului. mult mai frecventa. Totusi. care este prezentă la copil încă din momentul conceperii) cauzată de prezenţa unui cromozom 21 suplimentar.medicamentoase (luarea de digitalice. afectare testiculara) .mecanice (iritatie locala). Ginecomastia trebuie sa fie deosebita de adipomastie. mai des. La om. La noul-nascut si la adolescentul tanar. dar ea dispare de la sine in timp. Ginecomastia este o afectiune care afecteaza destul de frecvent barbatii in varsta. benigna. geneticianul de origine franceză. profesorul Jérôme Lejeune. Sindromul dawn Sindromul Down (trisomie 21) reprezintă o afecţiune cromozomială (o afecţiune din naştere. de antialdosteroni) . in general. În 1959. .metabolice (insuficienta hepatica) . Aceasta anomalie poate fi cauzata de o malformatie renala a fatului. sunt 23 de perechi de cromozomi în fiecare celulă. punga apelor poate fi umpluta cu ser fiziologic pentru a evita o suferinta fetala prin compresia cordonului. in afara unor tumori de exceptie. o ginecomastie tranzitorie (intinzandu-se pe cateva luni) poate surveni din cauza unui dezechilibru hormonal in favoarea hormonilor feminini. a descoperit că sindromul Down era cauzat de prezenţa unui cromozom 21 în plus. Acest plan este purtat sub forma un mesaj codat prezent într-o substanţă chimică denumită ADN. Cromozomii sunt structuri microscopice prezente in fiecare celulă din fiecare ţesut al organismului. Un set de 23 de cromozomi se moşteneşte de la tată iar celălalt set de 23 de la mamă.Cauzele ginecomastiei sunt diverse: . rezultând astfel un număr total de 47 de cromozomi în loc de 46. Un tratament local este asociat tratarii cauzei. Ei poartă planul tuturor caracteristicilor pe care le moştenim.ste o anomalie a sarcinii ce se caracterizeaza printr-o cantitate insuficienta de lichid amniotic in raport cu stadiul de inaintare a sarcinii. bilaterala. cauza unei ginecomastii ramane adesea inexplicata. de o stare de preeclampsie la mama sau luare de catre mama a unor medicamente. care este o acumulare locala de tesut adipos.

Trisomia 21 standard nu este ereditară. această probabilitate este între 1 la 100 şi 1 la 200. apare ca urmare a unei diviziuni celulare necorespunzătoare fie a ovulului. Totuşi. Denumirea „Down” provine de la medicul englez. în Regatul Unit al Marii Britanii se nasc între unul şi doi copii cu sindrom Down. fie din partea tatălui. realizează un aspect . [modifică] Simptomatologie De obicei sindromul Down este diagnosticat clinic în perioada neonatală sau la sugar. se poate estima că sunt în jur de 30. care este în mod considerabil mai redusă decât probabilitatea să-i spunem de a avea gemeni pe neaşteptate. fie a lichidului seminal care are 24 în loc de 23 de cromozomi. ceea ce înseamnă că un copil dintr-o mie suferă de acestă afecţiune. Cuprins [ascunde] • • • • 1 Cauze 2 Simptomatologie 3 Bibliografie 4 Legături externe [modifică] Cauze Până în acest moment nu se cunosc cauzele prezenţei cromozomului suplimentar numărul 21. Acesta poate proveni fie din partea mamei. datorită dismorfiilor evocatoare care.000 de persoane cu trisomie 21. Per ansamblu. Este cunoscut faptul că la mamele mai în vârstă riscul de a da naşte unui copil cu Sindrom Down este mai mare. În fiecare zi.Un „Sindrom” reprezintă o suită de semne şi caracteristici. odată ce aţi născut un copil cu Sindrom Down probabilitatea să aveţi un alt copil cu aceeaşi afecţiune. John Langdon Down. primul care a descris acest sindrom în anul 1866. În România nu există o statistică. Nu există nici o modalitate de prezicere dacă o persoană este predispusă în producerea ovulelor sau spermei cu 24 de cromozomi. deşi variază la diferiţi pacienţi. dar motivul rămâne în continuare necunoscut. cu aproximativ 100 de ani înainte ca acest cromozom suplimentar să fie descoperit. şi în consecinţă celulele copilului vor prezenta 47 de cromozomi. este destul de mare. Toate persoanele cu Sindrom Down prezintă un anumit grad de dificultate de învăţare (retard mental). prima celulă a dezvoltării copilului are 47 de cromozomi în loc de 46. Cel mai frecvent întâlnit tip de sindrom Down întâlnit. Gradul de dizabilitate diferă de la o persoană la alta şi este imposibil de apreciat în momentul naşterii cât de grav va fi. Trisomia 21 Standard (cunoscută şi sub denumirea de Trisomie 21 primară sau Trisomie 21 normală). Atunci când acest ovul sau sperma fuzionează cu un ovul sau spermă normală. dar având în vedere faptul că la nivel modial incidenţa este de aproximativ 1-800 naşteri.

Nou-născutul cu trisomie 21 are talia şi greutatea sub limita normală corespunzatoare vârstei.6). cu mameloane aplatizate şi cifoză dorso-lombară. iar hipoacuzia şi surditatea poate afecta 50% din pacienţi cu sindrom Down. brăzdată de şanturi (limbă plicaturată. nistagmus. Nou-născutul prezintă craniul mic şi rotund (brahicefalic). Epicanthusul este congenital. Daca mascheaza o parte a globului ocular. Bolta palatină este inaltă şi îngustă. albicioase. cel mai des si cel mai marcat la copiii din rasa galbena comparativ cu copiii din rasa aiba. Dintre aceşti copii 30-40% pot prezenta defect septal atrioventricular complet (5. Irisul poate avea un aspect pătat (petele Brushfield). hernie ombilicală şi pancreas inelar. O altă malformaţie congenitală cardiovasculară care poate sa apară este reprezentată de canalul atrioventricular comun. Sinonim: pliu epicanthic.Urechile sunt mai jos inserate. Faţa este rotundă. la orice vârstă (4). Atunci cand este deranjant. cu exces de piele pe ceafă. Mâinile sunt scurte si late cu deget V ce poate prezenta brahidactilie sau clinodactilie (încurbare) şi cu un singur pliu de flexie palmară (pliu simian). deschisă. hiperextensibilitate articulară şi reflex Moro redus sau absent. reflexul rotulian este slab. Aceste pete Brushfield sunt mici. stenoză duodenală. cu protruzie linguală. Pot fi prezente şi anomalii digestive ca de exemplu atrezie duodenală. profilul facial este plat datorită hipoplaziei oaselor proprii ale nasului. Gura este mică. scrotală). Limba este mare. Toracele poate fi în pâlnie. Conductul auditiv este mic. El se intalneste frecvent in trisomia 21. rotunde şi displazice. blefarite. • • • Epicanus Prima pagina Termeni medicali Epicanthus Epicanthus Epicanthus Pliu cutanat vertical situat la unghiul intern al ochiului. Fantele palpebrale sunt orientate oblic.rotunde sau neregulate şi se dispun ca o coroană la joncţiunea treimii mijlocii cu treimea externă a irisului. . gros. iar fruntea este bombată. Helixul are un aspect rulat. epicanthusul poate simula un strabism (defect al paralelismului axelor oculare). epicanthusul trebuie operat. cu occiput aplatizat şi fontanele largi care se vor închide cu întârziere. în sus şi înafară.fenotipic caracteristic (1). Aproximativ 40-50% dintre copiii cu sindrom Down prezintă malformaţii congenitale cardiovasculare. Toţi nou-născuţii cu sindrom Down trebuie examinaţi de către un specialist pentru depistarea cataractei congenitale şi a altor anomalii oculare (strabism convergent. Gâtul este scurt. Coeficientul de inteligenţă poate să scadă după primii ani de viaţă. hipotonie musculară. Anoxie diminuarea aportului de oxigen la nivelul tesuturilor si celulelor. iar antehelixul este proeminent (3). Spaţiul interdigital I de la picior este mult mai larg comparativ cu normalul. Pacienţii cu sindrom Down prezintă retard mental care poate varia de la mediu la sever. Aproximativ jumătate dintre pacienţi prezintă epicantus. opacifierea cristalinului) (2). mici.

meteorism. Obstructia functionala este produsa de peristaltica anormala care are ca substrat modificari histologice caracteristice. . tesutul conjunctiv inlocuieste treptat fibrele musculare hipertrofiate si tesutul elastic bazinetul devenind scleros si rigid. Rareori si numai la copiii mici poate aparea ca prim semn care alarmeaza o formatiune pseudotumorala abdominala.Hidrocefalita Hidronefroza congenitala Hidronefroza congenitala este determinata de obstructia jonctiunii pielo-ureterale ce produce distensia bazinetului si calicelor si leziuni atrofice ischemice ale parenchimului renal. agraveaza leziunile. Factorii extrinseci implicati ar fi: originea inalta a ureterului din bazinet. Durerea apare adesea sub forma unei jene lomabare acutizata in cazul ingestiei exagerate de lichide. Anatomie patologica Se disting trei stadii anatomopatologice ale evolutiei leziunilor: . factori intrinseci si obstructia functionala. mut urografic. valvele ureterale si stenoza intrinseca a jonctinii pieloureterale.in stadiul II punga hidronefrotica se mareste si comprima papilele. in cazuri care pun probleme de diagnstic se pot face si urmatoarele investigatii:arteriografie renala. frecvent intalnita. urografie diuretica. renoscintigrama izotopica. . Tabloul clinic cuprinde semne ale tulburarilor produse de imposibilitatea evacuarii continutului pungii bazinetale. ecografie Doppler. Rareori. cudura stransa la jonctiunea dintre ureter si bazinet. Urografia evidentiaza dilatatia pielocaliceala sau. Apar zone de congestie in medulara renala. Este cea mai intalnita anomalie a ureterului fiind mai frecventa de aproape 3 ori la barbati in raport cu femeile. prezenta bridelor conjunctive. Urografia intravenoasa precizeaza foarte clar gradul de dilatare al sistemului pielo-caliceal. asocierea infectiei. complicatii care pot surveni si in ultima faza distrugerea rinichiului. intersectia ureterului cu vreo artera renala polara inferioara. constipatie. Etiopatogenie La aparitia acestei stari contribuie factori extrinseci. Aceata comprima parenchimul provocand la acest nivel ischemie si ulterior atrofie.in stadiul I bazinetul apare usor dilatat cu musculatura hipertrofiata si tendinta de tasare a papilelor. . Diagnosticul este pus de multe ori ecografic. aspectul jonctiunii pielo-ureterale cat si calitatea parenchimului renal. functia parenchimului renal restant este alterata. inapetenta. Prin mecanism reflex parasimpatic pot aparea si anumite tulburari digestive cum ar fi greturi.toate acestea fiind leziuni rare si prezenta unui ureter hipoplazic –situatie mult mai frecventa. atat prenatal cat si postnatal. varsaturi. Obstructia jonctiuniii pieloureterale determina evacuarea incompleta si acumularea urinii cu cresterea presiunii in sistemul colector.in stadiul III parenchimul renal este redus la o coaja subtire cu functia complet si ireversibil compromisa. in formele avansate rinichi marit de volum. Factorii intrinseci includ: polipii. Initial tulburarile sunt dinamice dar ulterior datorita ischemiei apar procese de fibroza si stenoza organica.

Se recomanda interventia precoce. .pieloureteroplasia Anderson-Hynes constand in rezectia portiuni stenozate urmata de anastomoza larga pielo-ureterala se practica si in cazul incrucisarii ureterului proximal de catre un vas polar inferior. 14-02-2007. . inca de la inceputul sarcinii.procedurile cu flap bazinetal sunt indicate in situatia in care jonctiunea este decliva si ureterul atrofic. In mod cu totul exceptional pot apare rupturi care se manifesta sub forma unui sindrom abdominal acut si chiar hipertensiune arteriala prin stenoza arterei renale.Complicatiile apar progresiv in timpul evolutiei bolii putand ajunge pana la insuficienta renaala cronica in formele bilaterale. . Indiferent de tehnica prognosticul este bun rata de succes atingand 85-90%. Infectiile (pot merge pana la pionefroza) si litiaza sunt cele mai frecvente complicatii asociate in general cu staza. Vizualizari 4121 . Aparitia tumorilor uroteliale este deasemenea favorizata de staza.endopielotomia anterograda sau retrograda este interventia endoscopica. Exista mai multe tehnici dintre care cele mai folosite sunt: . Tratamentul vizeaza reconstructia jonctiunii pieloureterale pentru indepartarea stazei si pastrarea rinichiului. aceasta depistare trebuie efectuata inainte de sarcina pentru a se asigura o supraveghere periodica a viitoarei mame. Toxoplasmoza congenitala • • • • • Introducere Contaminare Simptome Diagnostic Tratament Diagnostic Prezenta in sange a anticorpilor produsi pentru a proteja organismul impotriva parazitilor permite diagnosticarea toxoplasmozei.pieloureteroplastia in Y-V se face in cazul existentei unui bazinet extrarenal dilatat. In plus. Depistarea acestor anticorpi este obligatorie la toate femeile insarcinate. Toxoplasmoza congenitala poate fi diagnosticata si cu ajutorul unei punctii de lichid amniotic sau de sange fetal la femeia gravida.

Caracteristica radiologica : apare balonizarea selara cu contur bazal dublu. cat si factori psihologici. a)Insuficienta lobului hipofizar anterior evidentiaza un process inflamator necrozant. insuficienta glandelor sexuale. de motilitate. •Adenomul eozinofil. Apare acromegalia la fata si la extremitati. amenoree. contur dublu. factori familiali si anumite evenimente de viata. dereglari ale potentei si libidoului. factori ce tin de copil. stadiu in care se indica operatia. cu tulburari endocrine. cu tendinta de crestere a glandei suprarenale. Apare cefalee. ENCOPREZIS Encoprezisul este o defecatie involuntara care survine la un copil mai mare de doi ani care nu prezinta nici un semn de afectare organica. Encoprezisul poate fi o tulburare izolata sau poate fi un simptom in cadrul altei tulburari (o tulburare emotionala sau de conduita). procesul stagnand un timp (intraselar). Tumora va modifica seaua turceasca – remarcat radiologic ( cu excavare.php Tratament. ajungandu-se la o crestere anormala a bolnavului pana la gigantism. b)Insuficienta lobului hipofizar posterior: •Adenomul cromofob mai frecvent.Microcefalita Anakast rece rigid http://www. Factorii psihologici au fost grupati in factori parentali. Posibilitatile de tratament: limitate ca si la adenomul cromofob. Simptomele clinice pot aparea din tinerete sau la varsta medie. A ADENOMUL HIPOFIZAR Este o tumora benigna a hipofizei cu o evolutie primara prin tulburari endocrine sau o evolutie secundara cu modificari ale selei turcesti cu comprimarea formatiunilor anatomice. Encoprezisul este caracterizat de eliminarea de materii fecale voluntara sau involuntara si in locuri nepotrivite (pe podea.psiholife. ajungandu-se pana la amauroza. in diferite colturi ale camerei). in pantaloni. Clinic: casexia hipofizara ( Simmond. In acel stadiu pneumoencefalografie va evidentia o ingustare a ventriculului III cu largirea ventriculilor laterali. pana la erodare cu distrugerea bazei selelor ). .ro/dictionar. subtire a dorsului selar. datorita hiperfunctiei celulelor eozinofile si proliferarii somatotropinei. Largirea supraselara de catre adenom va duce la o hemianopsie bitemporala. tulburari trofice. In etiologia encoprezisului sunt implicati atat factori constitutionali. Tratamentul implica existenta unei echipe multidisciplinare. Sheehan ). Radiologic largirea supraselara nu este atat de evidenta ca la edemul cromofob.

spontana si repetata. care emite teoria gestaltismului.in marea afazie Broca. bolnavul neputand pronunta corect cuvintele. intrucat localizarile acestor functii variza dupa caz. poliglotii raman numai numai cu posibilitatea de exprimare in limba materna. ALZHEIMER Afectiune mai rara. vasculare sau tumorale.afazia totala – bolnavii au limbajul articulate pierdut. Se tinde la eliminarea vechilor conceptii asupra afaziei si inlocuirea lor cu conceptii lexocografice si gramaticale. vorbirea este alterata. Frecvent. jargonafazie. pronuntand noi cuvinte inexistente. boala se caracterizeaza prin atrofie difuza a creierului .in afazia amnestica bolnavul nu poate denumi obiectele si uita cuvintele. Dupa Goldstein. afazia apare insotita de hemiplegie dreapta. Exprimarea este greoaie. 4.AFAZIA Este o alterare complexa a vorbirii suferindului cu dereglarea asociatiei dintre analizori. imagini. Bolnavii vorbesc mult. Va exista dereglarea psihointelectuala. disartrica. globale. care apare dupa 50 mde ani pe un fond vascular. Bolnavul este agrafic. vorbeste prost. cu dereglarea memoriei topografice. neintelegand scrisul. care duce la o pierdere a intelegerii cu persoanele din jur. cu greseli sintactice si intoxicatie de cuvinte. 2.agnozii vizuale si vizuospatiale pentru obiecte. sunt aproape muti. cu debut psihic si cu un tablou clinic de patologie senila. izolandu-se trei sindroame. dar prost. supleand acest defect prin perifraze sau unele gesture. nu poate citi. cu pierderea memoriei cunostintelor anterioare .afazia motorie duce la o dereglare a limbajului articulat. cu perturbari care constituie cecitatea verbala. Tulburarile grafice pot fi intalnite izolat in cadrul afaziei. 3. muzicale si ale zgomotelor 3.apraxiei in leziuni difuze cerebrale.agnozii auditive.afazia de receptie Wenicke. AGNOZIA Agnozia reprezinta o tulburare a recunoasterii senzoriale a unui obiect. datorita artriei muschilor fonatori. Boala a incitat in ultimele decenii studii complexe pentru elucidarea fondului etiopatogenic controversat din cadrul patologiei neurologice a senescentei. Aceasta forma tipica a afaziei se manifesta prin surditate si cecitate verbala. Clasificarea afaziilor : 1. fiind alexic. in functie de conexiunile centrilor corticali ai vorbirii cu formatiunile subcorticale. vorbirea repetata este defectuasa. Nu se poate vorbi de o dominanta totala a functiilor limbajului. in stadii avansate ajungandu-se la o anartrie. dat fiind existenta unei afazii motorii cu anartrie si a afaziei de receptie. cu parafazie. in raport cu imaginile vizuale ale cuvintelor. Pierre Marie nu accepta o localizare precisa a functiilor vorbirii. cu cuvinte stalcite. la fel cititul si scrisul. Etichetata ca o dementa presenila. senzoriale si mixte isi mentine valabilitatea. sustinand posibilitatea existentei unui limbaj interior in afazie cu o tulburare de intelect. Se deosebesc: 1. In surditatea verbala bolnavul nu intelege si nu poate executa corect ordinele. Clasificarea afaziilor dupa Dejerine : in motorii. bolnavul va suferi o pierdere a integrarii cerebrale normale in raport cu cei din jur si in anumite situatii.agnozii tactile( astereognozii) in leziuni ale cortexului cerebral 2.

exista trei grupe histopatologice diferite : 1.sau tacrinele. bolnavul uita de utilizarea ce trebuie data chibritului. In formele grave apare evident un sindrom afazoapraxoagnozic.boala Alzheimer( AD – Alzheimer disease) SD. cel suferind nestiind sa-l foloseasca corect si ce miscari sa faca pentru aceasta( proba – aprinderea unui chibrit) In cadrul apraxiilor ideomotorii se observa: •apraxii de evocare – cu uitarea gestului necesar miscarii •apraxii de executie – forme rare cu o intoxicatie gestuala •apraxii frontale – ale succesiunii actelor.intalnita mai ales la boala Pick. dificultate in operatiile mintale si manifeste tulburari ale personalitatii. bradikinezie de orientare temporospatiala.AD/ MID Aceasta boala este considerata o afectiune neoronala cu o atrofie corticala difuza. Atunci cand aprinde un chibrit. deosebite de cele parietale •forme mixte. cunoscute in Franta sub numele de Cognex. girusul supramarginal din lobul parietal stang este considerat centrul apraxiei ideatorii si ideokinetice. debutand cu manifestari psihice pseudoneurasteniforme si cu o degradare ulterioara psihointelectuala destul de rapida.dementa senila 2. Emisfera stanga – sediul limbajului la dreptaci si al gestualitatii. Recent in tratamentul acestei efectiuni se indica Tetrahydroaminoacridinele – THA. care par sa franeze evolutia bolii. ducand la un tablou clinic pseudodemential si la moarte. boala Alzheimer are trei tipuri caracteristici de leziuni corticale : degenerescente neurofibrilare placile senile angiopatia mieloida. Apar tulburari comportamentale. aceasta apraxie bilaterala de utilizare se va deosebi greu de apraxia ideomotorie 2. . Anatomopatologic. De asemenea. regrupand entitati variate clinice si etiopatogenice.apraxia ideatorie – cu imposibilitatea de finalizare a actului( motor) dorit. APRAXIA Alterarea automata a executarii actelor uzuale ale bolnavului. Astfel. apraxia faciala .este considerata un centru coordonator predominant.de evocare si executie Mai rar se intalnesc si apraxii specializate ca : apraxia bucolinguala. Va exista totodata o instabilitate motorie. apraxia cantatului la pian. Bolnavii vor prezenta tulburari de memorie. fara existenta unei ataxii motorii sau miscari involuntare. apraxia melokinetica.apraxia ideomotorie – care este unilaterala si implica alterare in evolutia miscarii la utilizarea obiectului. insotita si de crize comitiale. triada caracteristica bolii.Grupa MID dementa prin multiinfarct 3. Distingem: 1. legate de gestualitate. la un singur membru sau la extremitatea cefalica. acte antisociale si confabulatii in formele frontale.

terme enuntat de Bleuier. BOALA BOLLER. Este o malformatie congenitala a bulbului.6 luni in perioada terminala duce la cvadriplegie. B BABINSKI (SEMNUL BABINSKI) Reflex cutanat plantar care apare in caz de leziune piramidala de leziune piramidala de origine medulara (in mielite. BOALA BALO Afectiune rara. subacuta a copiilor. cerebelului si maduvei cervicale dispusa anormal. Aceasta suferinta foarte rara. AUTISMUL Unul din simptomele cardinale ale schizofreniei. ducand la flezxia degetului mare normal. bulbul aflandu-se in canalul rahidian. clinic. In precizarea diagnosticului formelor de ataxie ereditara se utilizeaza eficient tomografia computerizata. stupor.ATAXIA CORDOANELOR POSTRIOARE) Afectiune distincta din grupa ataxiilor ereditare cu degenerarea cordoanelor posterioare decelata de A. Bolnavul pierde contactul cu realitatea printr-o instrainare de lumea inconjuratoare cu lipsa de armonie a afectivitatii. Factorul familial deceleaza diagnosticul intrucat aceasta afectiune se poate confunda cu o scleroza combinata cu o mieloza funiculara. Uneori. rigiditate decerebrala si tulburari psihice de aspect demential. BOALA BIEMOND ( EREDO. tumori. Clinic : tulburari de vorbire. mioclonii. ceea ce constituie semnul Dupre. La bolnav. Veresceaghin in 1980. BOALA DAWSON (ENCEFALITA SUBACUTA CU INCLUZII) Afectiune grava. fapt efectuat la unii bolnavi cu ataxie ereditara de N V. semne cerebeloase. denumita encefalita demielinizanta concentrica.CHIARI Malformatia Arnold – Chiari – tipul II. tumori. vertije. se va produce o extensie a halucelui. Biemond in 1951. neuroinfectii. . o hemiplegie spinala sau cvadriplegie. la excitarea marginii externe a plantei. ortostatiunea si mersul devenind imposibile. Bolnavul prezinta : cefalee. scleroze multiple) sau suferinte cerebrale corticale (accidente vasculare. in caz de afectiune neurologica care lezeaza fasciculul piramidal. hemipareza sau hemiplegie si staza papilara. cu debut insidios si evolutie lenta.ARNOLD. are un caracter ereditar cu transmisie autosomala dominanta si aparitie la varsta adulta.SEGARRA (DEGENERESCENTA SPINOPONTINA) Boala descrisa in 1961. se manifesta la adolescenti sau tineri prin : paralizii ale ultimelor perechi de nervi cranieni. semnul Babinski pozitiv va fi insotit de rasfirarea celorlate degete in evantai. crize tonice si hiperkinetice. Boala cu durata de 2. traumatisme cerebrale). Ataxia si hipotonia cerebeloasa cu timpul imobilizeaza bolnavul la pat.

asociata cu o distrofie care se amplifica o data cu cresterea. abdomen proeminent cu hernia inghinale si ombilicatie. nistagmus. tulburari psihointelectuale cu tendinta spre dementa Afectiune foarte grava cu evolutie spre exitus in 10-12 ani.SPATZ Boala Hallervorden.Spatz din a doua copilarie. tremor intentional. iar tulburarile neurologice ar fi produse prin transformarile metabolice ale triptofanului in serotonina insuficient produsa. creand un tablou partial asemanator unui sindrom pseudobulbar.10 ani cu hipertonie progresiva la membrele inferioare.recesiva a ataxiei cerebeloase. atetoide sau de torsiune si semnul Babinski pozitiv. Boala a varstei tinere si a copilului cu dereglarea nutritiei si cresterii.) Afectiune descrisa in 1956 de D Baron si reprezinta un sindrom cu caracter ereditar cu transmisie autosomal. fiind favorizata de unele infectii sau de expunerea prelungita la soare. aminoacidemie renala si dereglari biochimice in urina si fecale. stari de agitatie. Tratamentul include nicotinamida 40. delir cutanat – o dermatita eczemoasa fotosensibila. adesea cu pregnanta familiala si uneori spontana. Uneori miscari coreiforme. Maini groase in trident cu degete scurte in grifa. cu disfagie si disartrie. torace evazat. este o suferinta foarte rara. Aceste afectiuni ii sunt caracteristice modificarile radiografice care evidentiaza calcificari ale ganglionilor bazali. BOALA HARTNUP ( BOALA H. Mers greoi. cu eruptie fotosensibila a pielii. caracterizata clinic prin ataxie cerebeloasa.BOALA FAHR Afectiune foarte rara cu caracter familial. evoluand asecndent la membrele superioare si la muschii endobucali. Diagnosticul este dificil de precizat in timpul vietii. BOALA HALLERVORDEN. prin : cap mare cu fruntea bombata. Trasaturi aspre. ingrosarea unghiilor.20 mg/ zi cu regim proteinic bogat. BOALA HURLER (GARGOILISMUL) Afectiune genetica cu transmisie recesiva autosomala si recesiv legata de sex. Boala este datorata absorbtiei si transportului insuficient al aminoacizilor. atxic. Debutul dupa 8. La examenul fundului de ochi se constata depuneri pigmenatre oculare prin acumulare de produsi pigmentari metabolici. cifoza lombara. ducand si la tulburari psihice. . neexistand o certa corespondenta a simptomatologiei cu localizarea calcificarilor. Aceasta denumire eponomica de boala Fahr tinde sa fie abandonata. Deficit intelectual. tulburari psihice. Cresterea bolnavului este lenta cu nanism dizarmonic. diplopie. tulburari de coordonare. Radiografic: craniu voluminous Organic: surditate progresiva. cu nas in sea.15 ani de la aparitia primelor simptome. cu craniu in carena. Evolutie progresiva cu prognostic grav si exitus dupa 5. supranumita si degenerescenta pigmentara a globului palid. Tabloul clinic se evidentiaza dupa o prima dezvoltare. buzelor si limbii si departarea dintilor. aparent normala in primii 3 ani. Gat scurt.

deficit de memorie. Tabloul clinic. Aceasta modificare oculara poate aparea inaintea simptomelor cerebeloase. BOALA PICK Boala foarte rara.4 ani. BOALA TAY. se tranforma in bule gazoase embolice. Se observa mai frecvent la femei. aparand adesea dupa 55 de ani. fenomene vestibulare. este o suferinta rara. mai ales. bulele de azot din sange degajandu-se in mare cantitate. modificari ale fundului de ochi (aparitia unei pete retiniene cu aspect de cianoza. 1990) BOALA SCUFUNDATORILOR (BOALA DE CHESON) Boala a scafandrilor care lucreaza cu aparate speciale sub presiune de aer comprimat la multe atmosfere. o encefalopatie spongioforma identificata de Zigas si D. Clinic.Creutzfeldt. Unii autori considera aceasta afectiune apropiata genetic altor atrofii sistemice ( coreea Huntington. Simptomatologia mult timp silentioasa. in maduva. . Seidel. Evolutie grava. A. cu evolutie rapida ce duce la moarte. Graviditatea poate fi un factor agravant. frecvent intalnita in cadrul tumorilor fosei posterioare. ducand la alterari neurologice in nevrax si. cu un fond de ateroscleroza cerebrala mai putin evident ca in boala Alzheimer. comportamentale. tulburari afective. blocand drenarea sangelui in arteriole si capilare. Tulburari psihointelectuale. cu evolutie spre dementa. amauroza. leziuni de nervi cranieni in tumorile de ventricul IV. Bolnavul prezinta cefalee cu varsaturi. imagine caracteristica acestei boli). la copiii mici. pierderea initiativei. cu evolutie rapida. Uneori debut cu aspect discordant. evidentiind un vas care pleaca de la pupila spre tumora angiomatoasa retiniana. mai ales.SACHS Afectiune rara care apare. circumscris. BOALA LINDAU (HEMANGIOBLASTOMUL CEREBELOS) Este din grupa hemangioblastomelor.4 ani. BOALA WERDNIG. afectiune familiala autosomal. nascuti normali. lent evolutiva. F. avand o incupabatie lunga cu durata de ani. cu evolutie rapida si cu etape de aparenta remisiune. Examenul fundului de ochi in boala Lindau este caracteristic. alterarea limbajului ecolalic. Clinic se caracterizeaza prin : paraplegie. mai frecvente la adult. Tumora chistica. tulburari de echilibru si mers. cerebral sistemic. C. Alterarea personalitatii.BOALA KURU Semnifica o tremuratura. este caracteristica unei tumori de fosa cerebrala posterioara. neputandu-se elimina prin plamani. scleroza laterala amiotrofica – H. Produce accidente vasculare embolice in caz de decompresiune rapida. K. boala Jakob. Schulze. ireversibila. cu contractura si amfiotrofii. Acestea. cu exitus in 2. Neurologic : sporadic simptome de aspect pseudoparkinsonian. cu un proces degenerativ.HOFFMANN Atrofie spinala musculara progresiva.recesiva grava a acopiilor intre 1. Gajduseck in 1973 in Noua Guinee.

familiale. la muschii abdominali si intercostali. BOALA WILSON (DEGENERESCENTA HEPATOLENTICULARA) Boala familiala descrisa de Wilson in 1944 ca o degenerare lenticulara progresiva. apar evidente la muschii spatelui.Cefalee de origine intracraniana : •Cefaleea vasculocerebrala a bolnavilor hipertensivi. asociata cu ciroza ficatului. cu exacerbarea tulburarilor psihointelectuale. trenanta si insotita de varsaturi explozive fara efort cu edem sau staza papilara si . afectuine metabolica cu determinism genetic. manifestat clinic printr-un tablou characteristic. greturi. Relevatoarele bolii sunt grimasele fetei. adesea precedate de tulburari astenonevrotice si leziune hepatica. Evolutia bolii este frecvent ascendenta. In timpul respiratiei abdomanul se umfla. vasculara sau traumatica. Tabloul clinic. cefaleea nevrotica si altele. V. etiologie si frecventa cefaleea poate fi sistematizata in : 1. cu edem papilar. fonatie. Dupa topografie. copilul neputand tine capul drept. suferinta care nu trebuie confundata cu : migrena. datorita sectionarii fasciculului spinotalamic. BRUXISMELE Automatismele masticatorii nocturne la bolnavi cu scrasniri de dinti in timpul noptii sunt apreciate ca o manifestare patologica din cadrul comitialitatii. • 1676 afişări CEFALEEA Exprima o durerez. diafragma ramanand indemna. cu caderi si imposibilitate de ridicare si de mentinere in ortostatism.2 ani. accentuate la emotii.Atrofiile. initial mascate de grasime. deglutitie. Tremorul intentional se accentueaza in pozitii fixe cu mana intinsa sau cu degetul la nas.SEQUARD) Sindrom de hemisectiune medulara de cauza compresiva. santurile vertebrale si la membrele inferioare. cu prinderea muschilor cefei. Simptomele debuteaza din tinerete. luand un caracter dizgratios. Cauzele aparitiei sunt diverse. existand la acesti bolnavi modificari ale examenului EEG. De partea opusa sub leziune bolnavul prezinta tulburari de sensibilitate de tip paraplegic. Tardiv apar : tulburari de afectivitate. a zonei cefalice a pacientului.SEQUARD (SINDROMUL BROWN. Mersul devine greoi. Bruxismele ar reflecta iradierea activitatii puntii catre nucleul trigemenului. Anatomic : se observa leziuni ale celuleor motorii din coarnele anterioare ale maduvei spinarii. N. O data cu prinderea centrilor bulbari si aparitia tulburarilor respiratorii accentuate. moartea devine inevitabila in medie dupa 1. grava. denumita «durere de cap». rar si afectarea nucleilor motori ai nervilor cranieni. varsaturi. avand o evolutie lenta cu tremuraturi si modificari tonigene. Konovalov (1958) considera ca pot exista si cazuri neerediatr. BROWN. •Cefaleea din procesele intracraniene expansive si abcesele cerebrale este puternica. adesea spontana.

778 afişăriEDEMUL CEREBRAL Apare ca o reactie secundara nespecifica data de cauze multiple: inflamatorii. epilepsia vasculara. Marea criza comitiala este precedata de o aura senzoriala (parestezii. La fel cefaleea se intalneste in sinuzitele obstructive. EPILEPSIA Afectiune grava car epoate aparea in copilarie. Epilepsia ideopatica sau esentiala incrimineaza ereditatea. Cauzele epilepsiei. predominant in vertex. strabismul. edem cerebral. se traduce printr-o presiune cefalica. Cauzele epilepsiei simptomatice : tumorile si traumatismele cu epilepsii precoce sau tardive dupa cateva luni. cefalee. toxice.nereactionand la tratament. leziuni ale urechii medii.anxios. pe fond nevrotico. Epilepsia tardiva (Late epilepsy) apare dupa 30 de ani cu un factor vascular evident. relatata clar de bolnav. partiale si focale 9localizate). In hipertensiunea intracraniana se vor evita substantele care ar deprima functia respiratorie. necedand la analgezice. la oameni in varsta. meningita tbc. afectiuni intratoracice si intraabdominale. aparand si disaparand spontan. •Cefaleea psihogenica.unele leziuni viscerale pot da o cefalee si o hiperalgezie a scalpului si fetei. Medicatia este in functie de cauza declansatoare a cefaleei. spondilozice. semnul Kernig. fenomene care pot retroceda in cateva zile dupa tratamentul corespunzator. febra. afectiuni sau infectii intrauterine ale mamei. faringiene. prin turgescenta hemodinamica. intoxicatii cu CO2. capul bolnavului cade pe spate. Este continua si insotita de semne de iritatie meningee ca : redoarea cefei. iritabilitate. fotofobie. aspirina). Uneori erorile de refractie vizuala. Jackson. apar brusc. este intermitenta. piramidon. boala Pick sau Alzheimer si facomatoza. . extensia membrelor. aparand crize comitiale la bolnavi cu infarcte cerebrale. Tabloul clinic. esentiale si epilepsie simptomatica. Clinic: bolnavii cu edem cerebral prezinta o stare comatoasa tranzitorie. cu durata limitata si tendinta de repetare. •Cefaleea prin iritatie meningee apare brusc in meningite. Se caracterizeaza prin accese convulsive declansate brusc in crize paroxistice. cu convulsii. Se deosebesc : epilepsii ideopatice. Uneori ea poate fi ecoul unei tumori cerebrale. alcoolismul parintilor. •Cefaleea dupa tuse are un caracter de arsura de scurta durata. hemipareze. unele encefalite. luesul. suferinte dentare. vasculare. este persistenta si insotita de o hiperestezie a scalpului. bradicardie si respiratie zgomotoasa. 2.Cefaleea extracraniana: •In unele afectiuni ale oaselor craniene •Durerea referita . vasodilatatie cerebrala si distensie ventriculara dupa puseuri hypertensive sau presiune venoasa crescuta. Edemul cerebral trebuie deosebit de “falsul edem” cu crestere parenchimatoasa de volum. cu exceptia tratamentului analgezic obisnuit (antinevralgice. CEREBELLAR (CRIZELE CEREBELOASE) Descrise de H. sindroame miofasciale cervicale. Dupa tabloul clinic se disting : epilepsii generalizate. meningoencefalita specifica. rotirea ochilor in sus. glaucomul pot produce cefalee. cu echivalente si absente.

Epilepsii si sindroame localizate (focale. cu convulsii ale membrelor. rotat cu membrele superioare flectate. contractii bruste musculare. Globii oculari.epilepsie benigna mioclonica a copilariei . cu rflex cornean abolit. Epilepsia minora – cu crize de « petit mal » fara convulsii. Urmeaza faza clonica. dat fiind pericolul de edem cerebral care pune in primejdie viata bolnavului. prelungindu-se din gura. Bolnavii isi miscalimba lateral. In faza tonica capul in retroflexiune. partiale) •ideopatice : . impresionanta. acer confirma comitialitatea.absente epileptice juvenile si epilesie mioclonica juvenila( petit mal) . adesea traumatizare.Epilepsii si sindroame generalizate •Ideopatice : . care sngereaza saliva spumegand.convulsii benigne (familiale) neonatale . cadere. pupile midriatice. Relaxarea sfincteriana adesea mixta. Aceasta se manifesta prin crize frecvente succedate la scurte intervale. locale.Gastaut -epilepsie cu crize mioclonice •Simptomatice -de etiologie nespecifica -encefalopatie mioclonica timpurie -sindroame specifice : crize epileptice dupa unele boli . intrerupandu-si activitatea scurta vreme . flacari. Starea de rau epileptic.epilepsie infantila benigna cu varfuri centrotemporale . La 12 minute va urma relaxarea musculara care incheie marele acces epileptic.senzatie de soc electric.epilepsie infantila cu aproxisme occipitale •simptomatice : includ sindroame de o mare variabilitate individuala II. In aceste situatii grave cu crize subintrante se va aplica un tratament intensiv anticonvulsivant. flexia si extensia membrelor.absente epileptice ale copilariei (picnolepsie.epilepsie cu crize de grand mal •Ideopatice si (sau) simptomatice (dupa varsta si aparitie): -sindrom Wesr ( spasm infantil) -sindrom Lenox. la cateva secunde sau minute apare fulgerator marea criza cu faza tonico-coclonica cu contractia musculaturii si cianoza fetei.200 de accese apileptice in o singura zi. viziuni colorate. petit mal) . uneori isi mascheaza criza. bolnavul este omnubilat. senzatii gustative. ajungandu-se la interventie neurochirurgicala cu decompensare. jena epigastrica. In acest stadiu al crizei gasim semnul Babinski. deviate in susu si in afara. generalizate. macro. sunt semen de certa valoare a unei veritabile crize comitiale. Dupa o aura auditiva sau psihica su « stari de vis ». mioclonic sau psihic cu scurte absente Clasificarea internationala a epilepsiilor si a sindroamelor epileptice I. iar cele inferioare in extensie. cu privirea fixa.si micropsie). dispnee. uneori aparand pana la 10. crizele pot lua un aspect akinectic. sprijinindu-se spre a nu cadea.

cat si trunchiului cerebral. datorita lezarii in totalitate a fasciculului piramidal in capsula interna. 19890 : 1. insotiti de un sindrom meningial si simptome de trunchi cerebral. tulburari de echilibru si un sindrom cerebelos cu evolutie favorabila. coma.o forma benigna – dominata de un sindrom vestibular cu vertij. crize declansate de alcool. stresuri -stari epileptice izolate aparanet neprovocate -epilepsia cronica progresiva partiala continua a copilariei H HEMIPLEGIA Paralizie a unei jumatati de corp. Sindrom Landau. globale. Hemiplegiile mari. bronhopneumonii. Bolnavii prezinta : de partea hemiplegica reflexe osteotendinoase vii. . uneori difuzate.infarct pseudotumoral edematos. nistagmus. 2. polikinetice. Leziunile pure prin infarct cerebelos sunt foarte rare. rotulei sau mainii. Inimioara Cojocaru. tulburari respiratorii. cea capsulara este totala si ireversibila. simptomatologia infarctului cerebelos fiind dictata de obtruarea arterelor care deservesc atat cerebelului. si ireversibile dau cu timpul amiotrofii corticale. cu tulburari de echilibru. encefalitic sau traumatic. vertije si evolutie defavorabila 3. predominat la membre. refelxe cutanate abdominale slabe sau abolite. ca hemoragia de cerebel. droguri. grav. Hemiplegia corticala etse mai mult segmentara. fiind dificila identificarea unui sindrom cerebelos unilateral de un infarct datorita afectarii altor organe. hormoni.Sindroame speciale -crize ocazionale (Gelegen. Tabloul clinic.III. proportional cu intensitatea sindromului piramidal. In infarctul cerebelos care ridica probleme de diagnostic se remarca trei forme (Cezar Ionel.Kleffner IV.Epilepsii si sindroame nedeterminate Cu crize generalizate si focale : -crize neonatale -epilepsie mioclonica grava a copilariei -epilepsie la EEg cu varfuri si unde continue in timpul somnului -afazie epileptica dobandita. cluns al piciorului. cu semnul Babinski pozitiv.in marele infarct cerebelos – debutul este acut. I INFARCTUL (RAMOLISMENTUL) CEREBELOS Cazurile de ramolisment (infarct) cerebelos sunt foarte arre raportate la ictusurile cerebrale si mai rare. in stadiile cronicizate grave cu accentuata hipertonie piramidala (in lama de briceag). survenita adesea dupa un accident vasculo.heitsanfalle) -convulsii febrile. fiind insotita si de tulburari talamice.cerebral si mai putin frecvent dupa un process tumoral.

SCHOLZ Sindromul Kjellin. adesea un segment periferic. M MENINGITELE Infectiile meningelui pot fi produse de bacterii cu lezarea sistemului nervos central si manifestari cerebrale. Ictusul din insuficienta circulatorie carotidiana. Millikan. confuzie. tulburari intelectuale.INSUFICIENTA CIRCULATORIE CEREBRALA Concept mai nou al hemodinamiei cerebrale (Denny. . cu mioclonii de lunga durata si localizare la un segment de corp. pareze. Varietatea fenomenelor depinde de varsta biologica a creierului cu starea vaselor si de posibilitatea de asigurare a supleantei circulatorii. C. Tulburarile de hemodinamica cerebrala cu o deficienta a debutului sangvin si a masei de oxigen care nu pot satisface nevoile fiziologice ale creierului. agitatie psihomotorie. Ca sechele ale meningitelor. F. Mai rar. H.Bernard. stari confuze si unele manifestrai paroxistice sincopale.BERNARD. Cu atingerea bazei creierului. KOJEVNIKOV (EPILEPSIA PARTIALA MIOCLONICA CONTINUA) Se caracterizeaza prin crize rare de epilepsie.Scolz este o suferinta neurologica rar intalnita. ca si epilepsia abdominala cu dureri paroxistice. Este frecvent intalnita in patologia vasculocerebrala. intalnim encefalopatia infantila. 1951 .piramidal cu ambliopii. cu un decalaj intre presiunea sangvina si rezistenta vasculara a creierului. uneori si leziuni de nervi cranieni ca in meningita tbc. 1953). se manifesta clinic prin : un sindrom optico. la mana sau degete.Brown. care consta clinic din paraplegie spastica familiala cu marcat deficit locomotor si cu degeneratia centrala a retinei. vor duce la o ischemie cerebrala. ameteli pasagere si interminente si semne de focar (pareze). descrisa in 1956. somnolenta si coma. In insuficienta circulatorie carotidiana si vertebrobazilara se constata simptome generale ca : cefalee. pareze tranzitorii si pseudobulbarism. K KJELLIN. predominant nocturne. astenie. Clinic : meningitele bacteriene se manifesta prin : un sindrom meningial. leziuni de nervi oculomotori. sindroame hipofizare si hidroecefalie interna. Haines. In insuficienta vertebrobazilara clinica pe prim plan va fi sindromul vestibular. tulburari de constinta cu « drop atacks » cu echivalente. mai frecvent ca cel din insuficienta vetebrobazilara.

In perioada de stare : febra. tifoida. cu o ridicata mortalitate la copii. cisticeroza) si foarte rar prin ciuperci.s emanifesta prin astenie. cu germeni depistabili pe culturi in LCR.MENINGITA LUETICA Este cea mai importanta meningita spirochetica dupa spirochetoza ictero.positive. MENINGITA TBC Cea mai frecventa meningita bacteriana. meningococ. usoara hipercitoza si reactiile pentru sifilis in LCR si sange. foarte rar intalnita.hemoragica si cea din febra recurenta. Brudzinki. cu convulsii si coma urmata de exitus. MENINGITA SEROASA CU LICHID CLAR Meningitele seroase cu lichid clar sunt produse de agenti chimici. medicamentosi ca : alcoolul. Incubatia.diabetul. prin protozoare (malarie. semnul Kernig. hiperestezie cutanata. infectiosi sau fizici. rahialgii. Invazia prin o perioada febrila cu cefalee. bismutul. febra si reactie meningiala cu greturi. vor surveni somnolenta cu paralizii. MENINGITA TIFICA Boala evolueaza clinic cu un sindrom meningeal. Scaderea constanta a febrei este un indiciu de remisiune a bolii. pe langa sindromul meningeal. este meningita tbc.meningite bacterine : tbc. MENINGITA MENINGOCOCICA Meningita cerebrospinala. factori endogeni. violenta. coma si moarte. Daca bolnavul nu va fi tratat dupa o stare de agitatie. contractura musculara cu atitudini atipice ca « cocos de pusca » sau opistotonus. sulfone . ajungand in LCR. fosforul. meningita poliometilica si meningitele secundare dupa gripa. varsaturi. infectia propagandu-se prin tuse. indirect prin hrana si pe cale hematogena. picaturi. . zona zoster si febre eruptive 2.meningite prin spirocheta : febra recurenta. modificari LCR cu hiperalbuminoza. uremia sau alergici dupa seroterapie pot declansa meningite. Inconstant pasagere deficite motorii si atingeri de nervi oculomotorii. aparuta la copii si tineri la scurt interval dupa contactul infectant. stranut. fenomene bulbare. Se cunosc : 1. MENINGITA PALUSTRA Este o meningita infectioasa.in medie 7 zile. toxici. lues. clinic cu stare generala grava. se instaleaza prin patrunderea meningococului in organism prin rinofaringe. In perioada de stare : apar. semne de meningita cerebrospianala si leziuni ale nervilor oculomotori. agitatie. Clinic : febra. arsenicul. redoarea cefei. peste 39°. herpes. leptospiroze 3. cefalee. Unii factori chimici. eritem nodos si varsaturi. cefalee.meningitele infectioase prin virusuri. bruceloza.

Davidenkov descrie si forme localizate strict abdominal sau la muschii oculari. Simptomatologia de baza o constituie atrofiile musculare la gambe. cu atrofii ale pelvisului si regiunii sacrolombare. atrofie testiculara. Amitrofii ale regiunii scapulohumerale. forta musculara slaba. muschii maseteri si maini. MIOTONIA ATROFICA STEINERT Boala descrisa ca o « distrofie miotonica ereditar.forma scapulohumerala juvenila Erb a copilariei afecteaza musculature scapulohumerala. 5. Forme atipice : miopatia tardiva Nevin. distrofii musculare progresive tardive.familiala. deficit ponderal. . Gh. numita de Charcot « miopatie primitiva » si considerata ca o afectiune deosebita de amiotrofie spinala secundara. lordoza se accentueaza. amiotrafii familiale. cu imagine de « catarare » pe propriul corp. Marinescu deosebeste urmatoarele forme clinice frecvent intalnite : 1. Atunci cand cerem bolnavului sa desfaca mana stransa.MIATONIA CONGENITALA OPPENHEIM Boala fara caracter familial ereditar.miopatia caxofemurala Layden.Dejerine. acesta devenind infirm. face trecerea intre miopatii si miotonii.Moebius are o evolutie mai rapida. suferinta primitiva a muschilor.. existand acea decontractie foarte lenta. Fluieratul imposibil. MILLARD. bicepsul si lungul supinator. 3. intalnita la varste .articulara. Ridicarea in picioarecaracteristica bolii – se face cu efort si sprijin in maini. accentuand lordoza. forme mixte miopatico.miopatia pseudohipertrofica Duchenne a copiilor cu prinderea muschilor membrelor. MIOTONIA CONGENITALA HIPERTROFICA THOMSEN Este o suferinnta cu caracter congenital. Tulburari troficoglandulare : calvitie. eredofamilial si incurabila.abdominala Zimmerlin prinde muschii peritoracici si ai bratelor. 4. cu o excitabilitate foarte scazuta. 1978). sindrom miopatic cu semne de corn anterior. cu ochii deschisi. uneori edentatie si usoare tulburari psihice. MIOPATIA Boala a fost descrisa de Erb in 1980 ca « distrofie musculara progresiva ».miopatia pubertatii toraco. cataracta. mers stepat si caracteristica de decontractie lenta la limba.GUBLER Se intalneste adesea in accidentele vasculocerebrale cu afectarea protuberantei. cu hipertrofie. Talie subtire si abdomen bombat anterior. Mersul este dficil (mai des urcatul si coboratul scarilor). miatonia congenitala Oppenheim duce la atonie musculara de la nastere. cu buza superioara mare ca « de tapir » si ras transversal. creand un sindrom altern. 2. desfacerea ei se va face greu. maini. lagoftalmie.miopatia facioscapulohumerala Landouzy. Mersul copilului este imposibil. Este prinsa fata.neurogene. cu loxitate ligamento. cu transmisie dominanta autosomica » (Radu Horia. fata cu dificultate locomotorie. Atrofia orbicularului pleoapelor. Mers leganat « ca de rata ». cu atrofii care cuprind centura pelviana si cea sacrolombara.

Crocker si S. partial diseminat. de aspect atletic.PICK) Suferinta rara. Boala Niemann. aparuta din mica copilarie. C. intoxicatia cu alcool metilic. • 890 afişări N NEUROPATIILE COLAGENICE Bolile de colagen. insa cu o forta musculara slaba sub posibilitatile volumului muschilor. rosie. produce un deficit locomotor.PICK (BOALA NIEMANN. orbitare. Bolnavii au muschii corpului si ai membrelor hipertrofiati. Boala Niemann. deschide ochii fara sa fixeze. cu chinina sau penicilamina. sunt afectiuni cu un proces inflamator cronic. individualizata in 1927 de catre Pick si descrisa clinic in 1958 de A. Boala apare in copilarie. flasciditate si picioare balante. este insotita de o suferinta a muschilor pelvini. cu miscari rudimentare incetinite de aparare la stimuli si automatisme masticatorii. accentuate se instaleaza rapid. Miscarile bolnavului. PARAPLEGIA Impotenta functionala a membrelor inferioare prin lezarea bilaterala a acii motorii medulare dupa o leziune de neuron motor central sau periferic. la pornire se efectueaza mai greu. cu afectarea sistemului nervos periferic. Faber.tinere. stuporos. in unele traumatisme cerebrale. adesea unilaterala. Cairns in 1952. meningita tbc. neputand sa se exprime. corticale sau leziuni anoxice . Cauzele papilitei : leuconecraxita. semn cardinal dupa unii in precizarea diagnosticului. pare vigil. produsa brusc in leziuni dorsale. Se remarca o lentoare a contarctiei musculare cu decontractie lenta. observata in hemoragia mezencefalica mai ales. in special.Forma NiemannPick tip C cuprinde fenomene neurologice evidente: oftalmoplegie supranucleara cu alterarea miscarilor de verticalitate si convergenta a globilor oculari.Pick tip A. Paraplegia flasca centrala. descrisa de H. spre deosebire de staza papilara care apare bilateral de la inceput. precum si arahnoidita optochiasmatica. Tabloul clinic. Prezinta o relaxare musculara. evidentiind la examenul fundului de ochi o papila congestionata.Pick tip B. unele infectii focale sinusale. oculare. tulburari de intelect si o hepatosplenomegalie. P PAPILITA Inflamatie a nervului optic in care tulburarile vizuale precoce. ocluzia arterei temporale. cu evolutie lenta si adesea cu sfarsit letal. nu este evidentiata decat prin unele modificari viscerale si biologice. bolnavul somnolent. cu hipotonie. cu un facies inexpresiv. MUTISMUL AKINETIC Manifestare stuporoasa. care pot produce neuropatii. encefalita din unele boli infectioase. . NIEMANN.

PARAPLEGIA SPASTICA FAMILIALA STRUMPELL. Rigiditatea musculara imprima segmentelor corpului o semiflexie. abcese reci. cu lezarea fasciculului piramidal. bolii. Scrisul este de asemenea. Vorbirea bolnavului devine lenta. cu o evolutie lent progresiva. atunci cand nu este sectionata maduva. mai frecventa la barbati dupa 40 de ani. cu evolutie lenta de ani. reflexe de aparare. spatic. lente.Paraplegiile flasce pot fi date de : traumatisme vertebro. compresiuni medulare. cu caracter incurabil. PARAPLEGIA SPASTICA SPINALA ERB Boala produsa de sifilis. pana la imposibilitatea cu studiu akinetic. boala Heine. Fata bolnavului isi pierde mobilitatea si expresivitatea. extensia articulatiei pumnului efectualat de examinator. hematomielie.Lorrain si in encefalopatia infantila. poliradiculonevrite. constictii toracice. Miscarile devin greoaie. are o evolutie lent progresiva de ani cu instalarea unei parapareze spastice si greutate locomotorie. In stadiul de paraplegie flasco. prin repetarea primei silabe. va exista o contracture piramidala a membrelor paralizate. Mersul este foarte greoi. luand un aspect ceros datorita hipersudoratiei. parestezii. Se evidentiaza prin semnul Noica. Paraplegia spastica se observa in: leuconevraxite. cu modificari tonigene ale corpului. monotona. cu picioarele tarate in varus ecvin. Prognosticul acestei paraplegii adesea este mai bun ca al paraplegiei flasce din mielite.spasmodica apar reflexele de automatism medular. Boala Gamstorp paralizia prin hiperkaliemie. .Medin si prin diskaliemie.LORRAIN Boala degenerative. apare prin deficit de eliminare a potasiului prin urina. cu palilalie. scleroza laterala amiotrofica. Tabloul clinic este dominat de un sindrom hiperkinetico. PARKINSON Boala Parkinson. familiala. care releva o contracture cu marirea tonusuluiin articulatia pumnului atunci cand bolnavul ridica membrul inferior de aceeasi parte cu flexia. numai in leziunile edematoase reversibile. Apar tulburari trofice. bolnavul este imobilizat la pat.Vindecarea este rara. cu fenomene abdominale si uroporfirie. cu bradikinezie. Hipertonia plastica ceroasa. Debutul in copilarie indica o encefalopatie infantila. in mielita luetica Erb cu o evolutie lenta in paraplegia spasmodica Strumpell. automatisme medulare si tulburari sfincteriene. polineuropatii toxice. devenind rigida (starea Gesicht). clonus. Babinski bilateral. cu “mers uneori digitigrad ». traumatisme si raniri medulare sau lae rahisului la batrani. In paraplegia spastica. fara a pune bolnavul in pericol. Bolnavii acuza crampe. beneficiind de tratament. cu hiperrefletivitate osteotendinoasa. In stadii grave cu mare contractura si retractii tendinoase. tulburari sfincteriene si genitale. topaitor. cu abductia coapselor. tripla retractie si extensia controlaterala a membrelor inferioare In paralizia porfirica paralizia se instaleaza rapid. boala Pott. cu picioarele proiectate inainte si sprijinite in carje. este o afectiune de paleostriat.hipertonic de variata intensitate in functie de gravitatea si stadiul . alterat.medulare. Se observa o disparitie a expresivitatii afective. ajungandu-se in stadiile evoluate la o deplasare foarte greoaie.

fara modificari de reflexe. continuu. Se deosebesc : 1. In stadiile avansate tremorul impiedica actele uzuale. constituind semnul fisicului.polinevrite senzitivo. in special la degetele mainilor. fiind insotit de clipiri si miscari ale globilor oculari cu o stare confuza la trezire.caractersitice parkinsonismului postencefalic. POLINEVRITA Polinevrita este considerata un sindrom produs de prinderea simetrica a nervilor periferici.forma psihopolinevritica din sindromul Korsakov a alcoolicilor cronici 6. Bradipsihie. PAVORUL NOCTURN Manifestare in accese episodice nocturne a copiilor. apreciata. cu o instabilitate motorie si acatizie.polinevrita pseudotabetica din difterie si alcoolism 5. capului. . In mers miscarile asociate ale bratelor dispar. Tremor al buzelor. exacerbate la emotii. tonusul de postura al bolnavului va fi crescut. Uneori predomina tulburarile de sensibilitate. cu mers stepat si abolirea reflexelor achiliene. faciali. amiotrofii. mialgii. ca si in Parkinson. mergand pana la dementa. motilitate. uneori cu semne piramidocerebeloase ca in scleroza combinata. ca neepileptica.polinevrite motorii pure (in salurnism) 3. In unele cazuri stadiul acut poate trece neobservat.Hiperkinezia consta intr-un tremor involuntar ritmic.motorii (in alcoolism) 2. Acesta inceteaza la inchiderea ochilor si pot aparea la excitatii luminoase si deviatia capului. La factori emotionali apare kinezia paradoxala. de repaus. arsuri. POLINEVRITA DIABETICA Predomina tulburarile de sensibilitate de aspect pseudotabetic.cu schimbarea continua a pozitiei. barbiei. bolnavul decontractat putand alerga la locul fixat. tulburari psihice. dureri si atingeri de nervi oculomotorii. hipoestezie simetrica periferica fara amiotrofii. Deficitul motor este mai accentuat la membrele inferioare. polinevrita pseudomiopatica POLINEVRITA ALCOOLICA Se manifesta clinic prin tulburari de sensibilitate. amorteli. PARKINSONISMUL POSTENCEFALIC Apare la tineri in urma unui episod febril cu diplopie si somnolenta. In crize.rar. Se va deosebi de boala Parkinson prin crizele oculogire. Senzitiv : mialgii. mai putin al picioarelor si limbii. Adesea mononevrite. iar hipertonia extrapiramidala ingreuneaza mersul. Uneori se paote ajunge la stupor si dementa.forma senzitiva acrodinica a adultului cu dureri si tulburari de sensibilitate superficiala 4. Tulburarile psihice sunt mai accentuate ca in Parkinson. parestezii. dupa unii autori.

si care este prea intinsa pentru a putea fi explicata de uitarea comuna. Perturbarea modului in care este experimentata greutatea sau conformatia corpului propriu. fara prindereavalului palatin si cu tulburari de sensibilitate profunda. de regula de natura stresanta. Fricile agorafobice implica de regula grupe de situatii care include faptul de a te afla singur in afara casei. fiind afectati muschii valului palatului si ai laringelui. Amnezia disociativa Perturbarea predominanta o constituie unul sau mai multe episoade de incapacitate de a evoca informatii personale importante. fugii disociative. se creeaza forma pseudotabetica a polinevritei difterice. in eventualitatea unui atac de panica sau de simptome similare panicii. cu tulbuarri de deglutitie pentru lichide. Situatiile sunt evitate sau sunt indurate cu o detresa semnificativa ori cu teama de a nu avea un atac de panica sau simptome similare panicii. abolirea reflexelor achiliene si rotuliene si stepaj Tulburari cu litera A Agorafobia Este anxietatea referitoare la. Anxietate generalizata . fiind caracterizata prin ataxie. stresul acut sau tulburarii de somatizare si nu se datoreaza efectelor fiziologice ale unei substante sau ale unei conditii neurologice ori ale altei conditii medicale generale. chiar daca persoana este subponderala. In formele tardive cu atingerea nervilor periferici. trenul sau automobilul. Simptomele cauzeaza o detresa sau deteriorare in domeniul social. stresul posttraumatic. nedatorata influentei greutatii sau conformatiei corporale asupra autoevaluarii sau negarea seriozitatii greutatii corporale scazute actuale. Frica intensa de a nu lua in greutate sau dea deveni grasa. a te afla in multime sau stand la rand. profesional sau in alte domenii importante de functionare. Anorexia nervoasa Refuzul de a mentine greutatea corporala la. a te afla pe un pod si a calatori cu autobuzul. ducand la o greutate corporala de mai putin de 85% din cea expectata). Perturbarea nu survine exclusiv in cursul tulburarii de identitate disociativa. prin difuzarea toxinei pe traiectul nervilor. sau deasupra unei greutati minime normale pentru etatea si inaltimea sa (pierderea in greutate ducand la mentinerea greutatii corporale la mai putin de 85 % din cea expectata sau incapacitatea de a lua in greutate plusul expectat in cursul perioadei de crestere. sau evitarea de locuri sau situatii din care scaparea poate fi dificila (sau jenanta) sau in care ajutorul poate sa nu fie accesibil. ori necesita prezenta unui companion. care s eva deosebi greu de un tabes.POLINEVRITA DIFTERICA Tulburarile neorologice din formele grave ale bolii se in staleaza dupa vindecarea difteriei.

Tulburarea de personalitate antisociala Un pattern pervasiv de desconsiderare si violare a drepturilor altora aparand de la etatea de 15 ani. indicata de comiterea repetata de acte care constituie motive de arest.greata sau detresa abdominala . ca indicat de trei (sau mai multe) din urmatoarele: . in legatura cu un numar de evenimente sau activitati. Persoana constata ca este dificil sa-si controleze preocuparea. recurenta sau persistenta fata de contactul sexual si evitarea tuturor (sau aproape a tuturor) contactelor sexuale genitale cu un parter sexual. manipularea altora pentru profit sau placere personala.palpitatii.transpiratii . vertij sau lesin .senzatie de sufocare sau de strangulare .frica de a nu muri .senzatie de amorteala sau de furnicaturi .incapacitatea de a se conforma normelor sociale in legatura cu comportamentele legale.incorectitudine. .Anxietate si preocupare survenind mai multe zile da decat nu timp de cel putin 6 luni. Atac de panica Perioada distincta de frica intensa sau de disconfort in care patru (sau mai multe) din urmatoarele simptome apar brusc si ating culmea in decurs de 10 minute: . indicata de mintitul repetat.sentimentul de irealitate .senzatie de ameteala. preocuparea sau acuzele somatice cauzeaza o detresa sau deteriorarea semnificativa clinic in domeniul social. Perturbarea cauzeaza detresa sau dificultati interpersonale semnificative.frisoane sau valuri de caldura Aversiunea sexuala Aversiune extrema. uzul de alibiuri.frica de pierderea a controlului sau de a nu innebuni .tremor sau trepidatie . Anxietatea si preocuparea sunt asociate cu trewi (sau mai multe) din urmatoarele sase simptome: • Neliniste sau sentimentul de stat ca oe ghimpi • A fi rapid fatigabil • Dificultate in concentrare sau senzatie de vid mental • Iritabilitate • Tensiune musculara • Perturbare de somn (dificultate in a adormi sau in a ramane adormit ori somn nelinistit si nesatisfacator) Anxietatea. batai puternice ale inimii sau accelerarea ritmului cardiac . dezechilibru. profesional sau in alte domenii importante de functionare.durere sau disconfort precordial . .

inadecvata ori dificultate in a controla mania (manifestari frecvente de . imaginii de sine si afectelor.impulsivitate sau incapacitate de a planui dinainte.comportament. gesturi sau amenintari recurente de suicid sau comportament automutilant. . . • Sentimentul de lipsa de control al mancatului in cursul episodului (de ex. . Autoevaluarea este in mod nejustificat iinfluentata de conformatia si greutatea corpului. incepand precoce in perioada adulta si prezent intr-o varietate de contexte. . . abuz de o substanta. In decurs de 2 ore) a unei cantitati de mancare mai mare decat cea pe care cei mai multi oameni ar putea-o manca in aceeasi perioada de timp si in circumstante similare. Individul are cel putin 18 ani. Tulburari cu litera B Bulimia nervoasa Episoade recurente de mancat excesiv. in medie de cel putin doua ori pe saptamana. Mancatul excesiv si comportamentele compensatorii inadecvate apar ambele. sex. . sentimentul ca persoana respectiva nu poate stopa mancatul sau controla ce sau cat de mult mananca). Perturbarea nu survine exclusiv in cursul episoadelor de anorexie nervoasa.un pattern de realatii interpersonale intense si instabile caracterizat prin alternare intre extremele de idealizare si devalorizare.impulsivitate in cel putin doua domenii care sunt potential autoprejudiciate (cheltuieli. clisme sau alte medicamente. si impulsivitate marcanta. diuretice.iresponsabilitate considerabila.iritabilitate si agresivitate. indicate de luptele sau atacurile corporale repetate. timp de 3 luni. postul sau exercitii excesive. Tulburarea de personalitate borderline Un pattern pervasiv de instabilitate a relatiilor interpersonale. .sentimentul cronic de vid..manie intensa.eforturi disperate de a evita abandonul real sau imaginar . indicata prin a fi indiferent ori a justifica de ce a facut sa sufere ori a maltratat sau a furat de la altul. cum ar fi varsaturile autoprovocate.neglijenta nesabuita pentru siguranta sa sau a altora. . Exista proba unei tulburari de conduita cu debut inainte de 15 ani. indicata prin incapacitatea repetata de a avea un comportament consecvent in munca ori de a-si onora obligatiile financiare.perturbare de identitate: imagine de sine sau constiinta de sine marcant si persistent instabila. Comportament compensator inadecvat recurent in scopul prevenirii luarii in greutate. abuzul de laxative. condus imprudent.lipsa de remuscare. . . Un episod de mancat excesiv se caracterizeaza prin ambii itemi care urmeaza: • Mancatul intr-o anumita perioada de timp (de exe. ca indicat de cinci (sau mai multe) din urmatoarele: . mancat excesiv).instabilitate afectiva datorata unei reactivitati marcante a dispozitiei.

Povesti pentru viata Pentru ca sunteti adulti. Va ganditi ca povestile sunt pentru perioada copilariei. acele vremuri sunt apuse de mult. in legatura cu stresul Inapoi la dictionarSpecializari • • • • • • • • • Psihoterapie Psihosexologie Logopedie Consultanta organizationala Evaluare si testare de personal Psihodiagnostic Terapia prin arta Consilierea online Co-terapie de cuplu si familie Chestionar psihologic Vrei sa afli mai multe despre tine? Acum ai posibilitatea sa te cunosti. stare coleroasa permanenta. tati. Va punem la dispozitie un mic dictionar al acestora. Veti fi uluiti cate pot exista.furie. tranzitorii. pentru parinti Adolescenta In cuplu Provocarile din viata adultilor Dictionar de fobii Afla explicatiile fobiilor.ideatie paranoida sau simptome disociative severe. ma auziti? Articole Despre copii. batai repetate) . poate va ganditi ca vremea povestilor a trecut. . Iti punem la dispozitie Chestionare psihologice care iti vor raspunde la curiozitatilor tale. Nimic mai neadevarat. Citeste acum o poveste. Alege sa citesti Cum sa-ti intelegi sotul Lasa-ma sa-ti aud glasul Mami. Niciodata nu este tarziu pentru o poveste. iar acum.

de un episod maniacal ori tulburarea de personalitate antisociala. care duce la un comportament submisiv si adeziv si la frica de separare si care incepe precoce in perioada adulta si este prezent intr-o varietate de contexte. Dictionar de neurologie Afla explicatiile termenilor din domeniul neurologiei. Persoana devine rapid orientata si alerta. cu evocarea imediata a unor vise intinse si extrem de terifiante implicand de regula amenintari la supravietuire. Cleptomania Incapacitatea recurenta de a rezista impulsurilor de a fura obiecte care nu sunt necesare pentru uzul lor personal ori pentru valoarea lor monetara. profesionala ori in alte domenii importante de functionare. Vezi si desenele altor copii. gratificatie sau usurare in timpul comiterii furtului. Placere. securitate sau stima de sine. Acasă Tulburari cu litera C Cosmar Desteptari repetate din perioada de somn major sau din atipeli. Furtul nu este explicat mai bine de tulburarea de conduita.sursa DSM IV Desenul copilului meu Trimite desenul preferat al copilului tau la contact@terapiam. dupa cum este indicat in cinci (sau mai multe) din urmatoarele: . Experimentarea visului sau perturbarea de somn care rezulta din desteptarea cauzeaza o detresa sau deteriorare semnificativa clinic in domeniul social. Senzatie de tensiune imediat inaintea comiterii furtului.Dictionar de logopedie Afla explicatiile termenilor din domeniul logopediei. La desteptarea din visele terifiante. Dictionar tulburari mentale Afla explicatiile tulburarilor mentale . Inapoi la dictionarTulburarea de personalitate dependenta O necesitate excesiva si pervasiva de a fi supervizat. Furtul nu este comis pentru a exprima furia sau razbunarea si nu este raspunsul la o idee deliranta sau la o halucinatie.ro si psihologii nostri iti vor spune lucruri interesante despre personalitatea lui..

Tulburarea de personalitate depresiva Un pattern pervasiv de comportamente si cognitii depresive. dezolare.este pesimist . acuzator si depreciativ fata de sine .hipervigilitate .este sceptic. durand cel putin o luna. pana la punctul de a se oferi voluntar sa faca lucruri care sunt neplacute. nefericire . • Are dificultati in a-si exprima dezacordul fata de altii din cauza fricii de a nu pierde suportul sau aprobarea (nu implica frica reala de retributie) • Are dificultati in a initia proiecte ori a face ceva singur (din cauza lipsei de incredere in judecata sau capacitatile sale. dezgust.dispozitia habituala este dominata de tristete.usor de miscat pana la lacrimi . incepand precoce in perioada adulta si prezent intr-o varietate de contexte. critic si prudent fata de altii .perturbare a somnului .este critic.• Are dificultati in a lua decizii comune fara o cantitate excesiva de consilii si reasigurari din partea altora.iritanilitate .energie scazuta .se asteapta la tot ce este mai rau .dificultate in concentrare sau vid mental . inutilitate si stima de sine scazuta . disperare. Dispozitia distrofica este acompaniata timp de cel putin o luna de patru (sau mai multe) din urmatoarele simptome: .ideea de sine se concentreaza pe convingerile de insuficienta.aprehensiune . dupa cum este indicat de cinci (sau mai multe) din urmatoarele: . • Este preocupat in mod exagerat de frica de a nu fi lasat sa aiba grije de sine. • Necesita ca altii sa-si asume responsabilitatea pentru cele mai importante domenii ale vietii lui.este ruminativ si dispus la aprehensiune . • Merge foarte departe spre a obtine solicitudine si suport de la altii. mai curand decat din cauza lipsei de motivatie sau de energie). • Se simte incomodat sau lipsit de ajutor cand ramane singur din cauza fricii exagerate de a nu fi in stare sa aiba grija de sine. • Cauta urgent alta relatie drept sursa de supervizare si suport cand o relatie stransa se termina.este inclinat spre sentimente de culpa sau remuscare Tulburarea depresiv-anxioasa Dispozitie disforica recurenta sau persistenta.

recurente. inainte. fie la barbat. Clinicianul trebuie sa tina seama de factorii care afecteaza durata fazei de excitatie. intense. impulsiuni sexuale sau comportamente implicand expunerea propriilor organe sexuale unui strain insuspectant. cum ar fi etatea si contextul vietii persoanei. fantezii excitante sexual. Ejacularea precoce Ejaculare persistenta sau recurenta la excitatie sexuala minima.. incepand precoce in perioada adulta si prezent intr-o varietate de contexte.stima de sine scazuta sau sentimente de inutilitate Dispareunie Durere genitala recurenta sau persistenta asociata cu contactul sexual. sentimente de insuficienta si hipersensibilitate la evaluarea negativa. Dorinta sexuala diminuata Fantezii sexuale si dorinta de activitate sexuala persistent sau recurent deficitare (sau absente). cum ar fi noutatea partenerei sau situatiei sexuale si frecventa recenta a activitatii sexuale. Perturbarea cauzeaza detresa sau dificultati interpersonale semnificative. • Nu doreste sa se asocieze cu alti oameni decat daca este sigur ca este apreciat. Gradul de agresivitate manifestata in cursul episoadelor este disproportionat in mod flagrant fata de orice stresori psihosociali precipitanti. Perturbarea cauzeaza detresa sau dificultati interpersonale semnificative. fie la femeie. din cauza fricii de critica. in timpul sau la scurt timp dupa penetrare. Tulburarea de personalitate evitanta Un pattern pervasiv de inhibitie sociala.disperare (pesimism pervasiv in legatura cu viitorul) . Tulburarea exploziva intermitenta Mai multe episoade distincte de incapacitate de a rezista impulsurilor agresive care duc la acte de atac grav sau de sistrugere a proprietatii. Perturbarea cauzeaza detresa sau dificultati interpersonale semnificative. si inainte ca persoana s-o doreasca. Perturbarea nu este cauzata exclusiv de vaginism sau de lipsa de lubrifiere. . dezaprobare sau rejectie. Judecata de deficienta sau de absenta este facuta de clinician. dupa cum este indicat de patru (sau mai multe) din urmatoarele: • Evita activitatile profesionale care implica un contact interpersonal semnificativ. luand in considerare factorii care afecteaza functionarea sexuala. Exhibitionism In decursul unei perioade de cel putin 6 luni.

durata este de cel putin 6 luni. vibrator). recurente. stupefactie sau agatare de ceva. animale. Inapoi la dictionarFobie specifica Frica intensa persistenta. Fetisismul In decursul unei perioade de cel putin 6 luni. Persoane recunoaste ca frica sa este excesiva sau nejustificata. fantezii excitante sexual. Expunerea la situatia sociala temuta provoaca aproape constant anxietate. impulsiuni sexuale sau comportamente implicand uzul unor obiecte inerte (ex. La copii anxietatea poate fi exprimata prin exclamatii. intense. Situatia fobica este evitata sau indurata cu anxietate sau detresa intensa. fantezii excitante sexual. inatractiv ori inferior altora. provocata de prezenta sau anticiparea unui obiect sau situatii specifice (zbor. recurente. anticparea anxioasa sau detresa in situatia sociala sau de functionare temuta interfereaza semnificativ cu rutina normala. impulsiuni sexuale sau comportamente implicand travestirea. in care persoana este expusa unor oameni nonfamiliari sau unei posibile scrutari de catre altii. La indivizii sun 18 ani. Situatiile sociale sau de functionare temute sunt evitate sau chiar uindurate cu anxietate sau detresa intensa. Fobie sociala Frica intensa si persistenta de una sau mai multe situatii speciale sau de functionare. injectie. excesiva sau nejustificata. • Este extrem de ezitant in a-si asuma riscuri personale ori de a se angaja in activitati noi pentru ca acestea pot evidentia punerea in dificultate. • Este preocupat de faptul de a nu fi criticat sau rejectat in situatii sociale. Individul se teme ca va actiona intr-un mod care va fi jenant si umilitor. accese coleroase. care ia forma unui atac de panica limitat situational sau predispus situational. • Este inhibat in situatii interpersonale noi din cauza sentimentelor de inadecvare.• Manifesta retinere in relatiile intime din cauza fricii de a nu se face de ras sau de a nu fi ridiculizat. cu functionarea profesionala sau activitati sociale ori cu relatia persoanei sau exista o detresa marcata in legatura cu faptul de a avea fobia. Frotteurismul . Fetisismul transvestic In decursul unei perioade de cel putin 6 luni. Evitarea. • Se vede pe sine ca inapt social. Persoana recunoaste ca frica sa este excesiva si nejustificata. inaltimi. sange etc) Expunerea la stimulul fobic provoaca aproape in mod constant un raspuns anxios imediat care poate lua forma unui atac de panica circumscris situational sau predispus situational. intense. Lenjerie feminina). Obiectele fetis nu sunt limirtate la articolede imbracaminte feminina utilizate in travestire sau la instrumente destinate stimularii genitale (ex.

pierderea temporara.prezinta o schimbare rapida si o expresie superficiala a emotiilor. . Preocuparea cauzeaza o detresa sau deteriorare semnificativa in domeniul social. Hipocondria Preocuparea subiectului in legatura cu faptul ca ar avea sau chiar convingerea ca are o maladie severa. profesional ori in alte domenii importante de functionare. Preocuparea persista in dispretul evaluarii medicale corespunzatoare si a asigurarii de contrariu. teatralism si o expresie exagerata a emotiilor. recurente. incepand precoce in perioada adulta si prezent intr-o varietate de contexte. profesionala ori in alte domenii importante de functionare.interactiunea cu altii este caracterizata adesea printr-un comportament seducator sau provocator sexual inadecvat. . cu toate ca se poate instala si mai devreme. .uzeaza in mod constant de aspectul fizic pentru a atrage atentia asupra sa. adica usor de infuentat de altii sau de circumstante. NARCOLEPSIA Tulburare caracterizata prin somnolenta diurna excesiva. Convingerea subiectului nu este de intensitate deliranta si nu este limitata la preocuparea circumscrisa la aspect.prezinta autodramatizare. Somnolenta excesiva cauzeaza o detresa sau deteriorarea semnificativa clinic in domeniul social. Durata perturbarii este de cel putin 6 luni. impulsiuni sexuale sau comportamente implicand atingerea si frecarea de o persoana care nu consimte. Paralizia in timpul somnului si halucinatiile hipnagogice se manifesta doar la un sfert dintre pacienti. brusca a tonusului muscular ce cauzeaza slabiciune si imobilizare. evidentiata.are un stil de a vorbi extrem de impresionistic si lipsit de detalii. bazata pe interpretarea eronata de catre acesta a simptomelor corporale.considera relatiile de a fi mai intime decat sunt in realitate Insomnia primara . intense. fie prin episoade de somn diurn care survin aproape zilnic. Debuteaza intre varstele de 10 si 20 de ani. . Somnolenta excesiva nu este aplicata mai bine de insomnie si nu survine exclusiv in cursul evolutiei altei tulburari de somn si nu poate fi explicata printr-o cantitate insuficienta de somn.este incomodat in situatiile in care nu se afla in centrul atentiei . dupa cum este indicat de cinci (sau mai multe) din urmatoarele: . fantezii excitante sexual. Tulburarea de personalitate histrionica Un pattern pervasiv de emotionalitate excesiva si de cautare a atentiei. Perturbarea nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante ori ale unei conditii medicale generale. . .In decursul unei perioade de cel putin 6 luni.este sugestionabil. fie prin episoade prelungite de somn. fiind mai frecventa la barbati. Hipersomnia primara Acuza predominanta o constituie somnolenta excesiva pentru cel putin o luna (sau mai putin daca este recurenta).

Perturbarea nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante ori ale unei conditii medicale generale. Perturbarea nu survine exclusiv in cursul altei tulburari mentale (de ex. profesionala ori in alte domenii importante de functionare. dupa cum este indicat de cinci (sau de mai multe) din urmatoarele: • Este preocupat de jocul de sansa (este preocupat de retrairea experintelor de joc anterioare. anxietatea generalizata sau delirium). Prezenta uneia sau a ambelor. din cele ce urmeaza: • Cataplexie (scurte episoade de pierdere bilaterala a tonusului muscular. pe terapeut sau pe altii. pentru a finanta jocul de sansa. • Este nelinistit sau iritabil cand incearca sa reduca sau sa stopeze jocul de sansa. pentru a ascunde dimensiunea implicarii in jocul de sansa patologic. • Necesita sa joace cu sume crescande de bani in vederea obtinerii excitatiei dorite. anxietate sau depresie) • Dupa pierderea banilor la joc. Perturbarea nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante ori ale unei conditii medicale generale. Tulburarea de personalitate narcisistica . in tranzitia de la somn la vigilitate manifestate fie prin halucinatii hipnopompice sau hipnagogice. • A comis acte ilegale. in decurs de cel putin 3 luni. furtul. reduce sau stopa jocul de sansa. un post. delapidarea. cel mai adesea in asociere cu o emotie intensa) • Intruzii recurente de elemente ale somnului cu miscari oculare rapide. • Se bazeaza pe altii spre a procura banii necesari iesirii dintr-o situatie financiara disperata cauzata de jocul de sansa. la inceputul sau la terminarea episoadelor de somn. ori o oportunitate educationala sau de cariera din cauza jocului de sansa. pentru cel putin o luna. revine in alta zi pentru a recupera • Minte membrii familiei. de culpa. tulburarea depresiva majora. Perturbarea de somn cauzeaza o detresa sau deteriorarea semnificativa clinic in domeniul social. ori paralizie de somn. de handicap sau de planificarea sansei ori se gandeste la modalitatile de procurare a banilor cu care sa joace). Narcolepsie Atacuri irezistibila de somn reconfortant care survin zilnic.Acuza predominanta o constituie dificultatea in initierea sau mentinerea somnului ori somnul nereconfortant. • Joaca pentru a scapa de probleme ori pentru usurarea unei dispozitii disforice (sentimente de inutilitate. precum falsul. Jocul de sansa patologic Comportament dezadaptativ de joc de sansa persistent si recurent. • A periclitat sau pierdut o relatie importanta. • Are repetate eforturi infructuase de a controla. frauda.

necesitate de admiratie si lipsa de empatie. in asa masura ca obiectivul major al activitatii este pierdut. asteapta sa fie recunoscut ca superior fara realizari corespunzatoare). • Necesita admiratie excesiva. deoarece nu sunt indeplinite standardele sale ectrem de stricte).Un pattern pervasiv de grandoare. scrupulos si inflexibil in probleme de moralitate. • Este lipsit de empatie. stralucire. ordine. Piromania Punerea deliberata si intentionata a focului in mai mult decat o singura ocazie. • Prezinta comportamente sau atitudini arogante. • Manifesta rigiditate si obstinatie. incepand precoce in perioada adulta si prezent intr-o varietate de contexte. ulburarea de personalitate obsesivo–compulsiva Un pattern pervasiv de preocupare pentru ordine. chiar cand acestea nu au nici o valoare sentimentala. dupa cum este indicat de cel putin patru (sau mai multe) din urmatoarele: • Este preocupat de detalii. • Este exploatator interpersonal. organizare sau planuri. • Crede ca este “aparte” si unic si poate fi inteles numai de. Tensiune sau excitatie afectiva inaintea actului. • Adopta un stil avar de a cheltui. cat si fata de altii. incepand precoce in perioada adulta si prezent intr-o varietate de contexte. • Este adesea invidios pe altii sau crede ca altii sunt invidiosi pe el. banii fiind vazuti ca vazuti ce trebuie strans pentru eventuale catastrofe. etica sau valori. • Prezinta perfectionism care interfereaza cu indeplinirea sarcinilor (este incapabil sa realizeze un proiect. atat fata de sine. adica pretentii exagerate de tratament favorabil special ori de supunere automata la dorintele sale. • Este preocupat de fantezi de succes nelimitat. reguli. perfectionism si control mental si interpersonal in detrimentul flexibilitatii. • Este incapabil sa se debaraseze de obiecte uzate sau inutile. este incapabil sa recunoasca sau sa se identifice cu necesitatile sau sentimentele altora. alti oameni (sau institutii) speciali ori cu status inalt. • Are un sentiment de indreptatire. mergand pana la excluderea activitatilor recreative si a amicitiilor. Fascinatie. interes. frumusete sau amor ideal. liste. curiozitate sau atractie pentru . ori trebuie sa se asocieze numai cu. deschiderii si eficientei. • Este excesiv de devotat muncii si productivitatii. adica profita de altii spre a-si atinge propriile scopuri. sfidatoare. de putere. • Este hiperconstiincios. • Refuza sa delege sarcini sau sa lucreze cu altii in afara de cazul cand acestia se supun exact modului lui de a face lucrurile. dupa cum este indicat in cinci (sau mai multe) din urmatoarele: • Are un sentiment grandios de autoimportanta (isi exagereaza realizarile si talentele.

• Raspunsul persoanei a implicat o frica intensa. injurii sau ofense. incat intentiile acestora sunt interpretate ca rauvoitoare. • Percepe atacuri la persoana sau la reputatia sa. Placere. Punerea focului nu este facuta pentru un beneficiu financiar. intense. recurente. detalii. prejudiciaza sau inseala. de un episod maniacal ori tulburarea de personalitate antisociala. ca expresie a unei ideologii sociopolitice. consecinte). ganduri sau perceptii . adica este implacabil fata de insulte. • Are suspiciuni recurente. fantezii excitante sexual. • Este preocupat de dubii nejustificate referitoare la loialitatea sau corectitudinea amicilor sau asociatilor. fara o baza suficienta. • Citeste intentii degradante sau amenintatoare in remarci sau evenimente benigne. a fost martora ori a fost confruntata cu un eveniment sau evenimente care au implicat moartea efectiva. • Refuza sa aiba incredere (in altii) din cauza fricii nejustificate ca informatiile vor fi utilizate malitios contra sa. amenintarea cu moartea ori o vatamare serioasa sau o periclitare a integritatii corporale propri ori a altora. Punerea focului nu se explica mai bine de tulburarea de conduita. pentru a exprima furia sau razbunarea. dupa cum este indicat de patru (sau mai multe) din urmatoarele: • Suspecteaza. pentru a ameliora propriile circumstante de viata. gratificatie sau usurare cand pune foc ori cand asista sau participa la inlaturarea consecintelor sale. Tulburarea de personalitate paranoida O neincredere si suspiciune pervaziva fata de altii. pentru a ascunde o activitate criminala. care nu sunt evidente altora si este prompt in a actiona coleros sau in a contraataca. impulsiuni sexuale sau comportamente implicand activitatea sexuala cu un copil sau cu copii prepuberi (in general in etate de 13 ani sau mai mici). La copii se poate manifesta printr-un comportament dezorganizat sau agitat. neputinta sau oroare. ca altii il/o exploateaza.foc si contextele sale situationale (de ex. Stresul posttraumatic Persoana a fost supusa unui eveniment traumatic in care ambele din cele care urmeaza sunt prezente: • Persoana a experimentat. ori ca rezultat al deteriorarii judecatii. incepand precoce in perioada adulta si prezente intr-o varietate de contexte. Evenimentul tramatic este reexprimat persistent intr-unul din urmatoarele moduri: • Amintiri detresante recurente si intrusive ale evenimentului. • Poarta pica tot timpul. incluzand imagini. Persoana este in etate de cel putin 16 ani si cu cel putin 5 ani mai mare decat copilul sau copiii. ca raspuns la o idee deliranta sau halucinatie. Pedofilia In decursul unei perioade de cel putin 6 luni. utilizari. fara nici o justificare.

Nu sunt satisfacute criteriile pentru tipul catatonic Tipul catatonic: (cel putin 2 din urmatoarele) .oricare din urmatoarele sunt notabile: limbaj dezorganizat.• Vise detresante recurente ale evenimentului • Actiune si simtire ca si cum evenimentul traumatic ar fi fost recurent • Detresa psihologica intensa la expunerea la stimuli interni sau externi care simbolizeaza sau seamana cu un aspect al evenimentului traumatic • Reactivitatea fiziologica la expunerea la stimuli interni sau externi care simbolizeaza sau seamana cu un aspect al evenimentului traumatic Evitarea persistenta a stimulilor asociati cu trauma si paralizia reactivitatii generale. simptome negative. limbaj dezorganizat. comportament dezorganizat sau catatonic.negativism extrem . dupa cum este indicat de trei (sau mai multe) din urmatoarele: • Eforturi de a evita gandurile. comportament dezorganizat sau catatonic.activitate motorie excesiva .preocupare pentru una sau mai multe idei delirante sau halucinatii auditive frecvente .nici unul din urmatoarele simptome nu este notabil: limbaj dezorganizat. sentimentele sau conversatiile asociate cu trauma • Eforturi de a evita activitati. Tipul dezorganizat: . comportament dezorganizat sau catatonic.imobilitate motorie evidentiata prin catalepsie . locuri sau persoane care desteapta amintiri ale traumei • Incapacitatea de a aevoca un aspect important al traumei • Diminuarea marcata a interesului sau participarii la activitati semnificative • Sentimentul de detasare sau de instrainare de altii • Gama restransa a afectului • Sentimentul de viitor ingustat (nu doreste o cariere. aplatizare afectiva. aplatizare afectiva. Subtipurile schizofreniei Tipul paranoid: . sa aiba copii) Simptome persistente de excitatie crescuta dupa cum este indicat de doua (sau de mai multe) din urmatoarele: • Dificultate in adormire sau a in ramane adormit • Iritabilitate sau accese coleroase • Dificultate in concentrare • Hipervigilitate • Raspuns de tresarire exagerat Durata perturbarii este de mai mult de 1 luna. Schizofrenia Este o tulburare care dureaza cel putin 6 luni si include cel putin o luna de simptome ale fazei active: idei delirante. . sa se casatoreasca.

. Perturbarea nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante ori ale unei conditii medicale generale. persoana are o fata rigida.are putin sau nu are nici un interes in a avea experinte sexuale cu alta persoana .gandire si limbaj bizar.ii plac putine sau nu-i plac nici un fel de activitati . La desteptare persoana are amnezie pentru episod. .lipsa prietenilor sau a confidentilor apropiati.comportament sau aspect bizar.idei de referinta (excluzand ideile delirante de referinta) . survenind de regula in prima treime a episodului de somn major. inexpresiva.nici nu doreste si nici nu se bucura de relatii stranse. Timp de mai multe minute dupa desteptarea din episodul de somnambulism..gandire magica sau credinte stranii care influenteaza comportamentul si sunt incompatibile cu normele subculturale. dupa cum este indicat de patru (sau mai multe) din urmatoarele: . inclusiv de faptul de a fi membrul unei familii . In timp ce somnambuleaza.bizarerii ale miscarii voluntare evidentiate prin posturi. Tulburare de personalitate schizotipala Un pattern pervasiv de deficite sociale si interpersonale manifestat prin disconfort acut in relatii si reducerea capacitatii de a stabili relatii intime precum si prin distorsiuni cognitive si de perceptie. altii decat rude de gradul I . incepand precoce in perioada adulta si prezentate intro varietate de contexte. dupa cum este indicat de cinci (sau mai multe) din urmatoarele: .afect inadecvat sau coartat. excentric sau particular. nu exista nici o deteriorare a activitatii mentale sau a comportamentului. incluzand iluzii corporale. . profesional sau in alte domenii importante de functionare. si excentricitati de comportament.experinte perceptive insolite. Somnambulismul cauzeaza detresa sau deteriorare semnificativa clinic in domeniul social. este relativ noncreativa la efortueile altora de a comunica cu ea si poate fi desteptata numai cu mare dificultate. .alege aproape intotdeauna activitati solitare .suspiciozitate sau ideatie paranoida. miscari stereotipe sau grimase notabile . incepand precoce in perioada adulta si prezent intr-o varietate de contexte. . .anxietate sociala excesiva care nu diminua odata cu familiarizarea si tinde a fi asociata mai curand cu temeri paranoide decat cu judecati negative despre sine Tulburarea de personalitate schizoida Un pattern pervasiv de detasare de relatiile sociale si o gama restransa de exprimare a emotiilor in situatii interpersonale.ecolalie sau ecopraxie Somnambulism Episoade repetate de sculat din pat in timpul somnului si mers imprejur.

afonie. nu simulate) in care suferinta victimei este excitanta sexual pentru persoana. Tulburarea de excitatie sexuala a femeii Incapacitatea persistenta sau recurenta de a atinge sau de a a mentine pana la realizarea activitatii sexuale. alta decat lesinul) Sadismul sexual In decursul unei perioade de cel putin 6 luni. Fiecare din urmatoarele criterii trebuie sa fi fost satisfacute. Perturbarea cauzeaza detresa sau dificultati interpersonale semnificative. varsaturi. dupa o faza de excitatie normala in cursul activitatii sexuale pe care clinicianul. a orgasmului. Tulburarea de erectie a barbatului . fantezii excitante sexual. simptome disociative. abdomen. detasare sau afectivitate plata. intensitate si durata.pare a fi indiferent/a la criticile sau laudele altora . un raspuns adecvat de lubrifiere-umectare la excitatia sexuala. piept etc) • Doua simptome gastrointestinale: un istoric de cel putin doua simptome gastrointenstinale. Tulburarea de somatizare Un istoric de mai multe acuze somatice incepand inainte de etatea de 30 de ani care survin o perioada de multi ani si care au drept rezultat solitarea tratamentului sau o deteriorare semnificativa in domeniul social. crize epileptice. Tulburarea de orgasm a barbatului Intarzierea sau absenta. articulatii. disfunctie erectila sau ejaculatorie. spate. persistenta sau recurenta. recurente. retentie de urina. flatulenta. cu simptome individuale survenind oricand in cursul perturbarii: • Patru simptome alergice: un istoric de durere sau cel putin patru sedii sau functiuni (cap. menstruatii neregulate etc) • Un simptom pseudoneurologic: un istoric de cel putin un simptom sau deficit sugerand o conditie neurologica nelimitata la durere (dificultate in deglutitie sau senzatie de nod in gat. diaree sau intoleranta la diverse alimente) • Un simptom sexual: un istoric de cel putin un simptom sexual sau de reproducere.prezinta raceala emotionala. impulsiuni sexuale sau comportamente implicand acte (reale. intense. altii decat rude de gradul I . altele decat durerea (greata. Perturbarea cauzeaza detresa sau dificultati interpersonale semnificative. altul decat durerea (indiferenta sexuala. profesional sau in alte domenii importante de functionare. extremitati.lipsa prietenilor sau a confidentilor apropiati. cum ar fi amnezia ori o pierdere a cunostintei. o considera a fi adecvata in focalizare. tanand cont de etatea persoanei..

impulsiuni sexuale sau comportamente implicand actul privirii unei persoane care nu suspecteaza nimic si care este nuda.survenind de regula in cursul primei treimi a episodului de somn major si incapand cu un strigat de panica. recurente. intense. dupa o faza de excitatie normala. Femeile prezinta o mare variabilitate in tipul sau intensitatea stimularii care declanseaza orgasmul. care interfereaza cu actul sexual. Inapoi la dictionar Vaginism Spasm involuntar. Diagnosticul de tulburare de orgasm a femeii trebuie sa se bazeze pe judecata clinicianului ca abilitatea orgasmica a femeii este mai redusa decat ar fi rezonabil pentru etatea femeii. Perturbarea cauzeaza detresa sau dificultati interpersonale semnificative. profesional sau in alte domenii importante de functionare. Voyeurism In decursul unei perioade de cel putin 6 luni. experienta sa sexuala si adecvarea stimularii sexuale pe care o primeste. Perturbarea cauzeaza detresa sau dificultati interpersonale semnificative. http://www. Nici un vis nu este evocat in detaliu si exista amnezie pentru episod. Tulburarea de orgasm a femeii Intarzierea sau absenta.ro/interpretarea-psihologica-viselor . Teroarea de somn Episoade recurente de desteptare brusca din somn. Frica intensa si semne de agitatie vegetativa. al musculaturii treimii externe a vaginului. a orgasmului. persistent sau recurent. persistenta sau recurenta. fantezii excitante sexual.Incapacitate recurenta sau persistenta de a atinge ori de a mentine o erectie adecvata pana la realizarea activitatii sexuale.terapiam. Lipsa relativa de reactivitate la eforturile altora de a calma persoana in timpul episodului. in cursul fiecarui episod. respiratia rapida si transpiratia. Perturbarea nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante ori ale unei conditii medicale generale. Episoadele cauzeaza detresa sau deteriorare semnificativa clinic in domeniul social. in curs de dezbracare sau angajata in activitatea sexuala.terapiam. cum ar fi tahicardia. Perturbarea cauzeaza detresa sau dificultati interpersonale semnificative.ro/vise-cu-litera http://www.

incetineala in vorbire. orale sau grafice. exprimarea devine incorecta. Bradifazie = greutate. Au loc emisiuni precipitate. uneori convulsive sau b. frecventa la copii. ea fiind expresia verbala a bradipsihiei Bradifrenie = incetinirea ritmului de desfasurare a proceselor psihice. taraganeala. manifestat prin repetitii ale silabelor initiale si b. viteza scazuta. Se distind 2 forme de balbism: a. senzoriala si mixta. mai rara la adulti. fie prin absenta unui sunet sau a mai multor sunete . Persoanele dispun de auz normal si de dezvoltare intelectuala comuna. In terapia logopedica este posibila educarea vorbirii mai ales cand auzul nu prezinta o scadere. tonic. agramatismul este cauzat de leziuni ale scoartei cerebrale Alalia = lipsa sau slaba dezvoltare a vorbirii. deci nu pot fi incadrate in sindromul debilitatii mintale. sindromul de nedezvoltare a vorbirii sau afazie congenitala. prin repetari a inceputului cuvintelor. in rafale urmate de momente de dificultate in articularea unor cuvinte. dupa eforturi. audimutitate. encefalopatii cronice post – traumatice. clonic. ceea ce presupune chiar si unele grimase sau crispari. Afazia = tulburare in mecanismul psihic al vorbirii si consta in imposibilitatea de a exprima sau de a intelege cuvintele spuse sau scrise. Este insotita de tulburari intelectuale corespunzator unor leziuni cerebrale localizate.Dictionar de logopedie Afonemie = pronuntarea eliptica. Balbismul(balbaiala) = tulburare a vorbirii. cu incetinirea procesului ideativ. sa fie adesea articulate incorect. se manifesta invers prin imposibilitatea articularii primei silabe. Este frecventa in oligofrenie. cuvintele silabisite Bradifemie = tulburare de ritm a vorbirii. rezultata din defectuasa reglare a limbajului si se manifesta prin dezordine intermitenta a pronuntiei: a. Alalia se datoreaza unor disfunctii ale zonelor corticale ale vorbirii si este de trei feluri: motorie. prin blocaje a unor foneme. indiferent daca sunt vocale sau consoane. frecventa in bolile psihice in care exista o inhibitie psiho-motorie. Afazia este un sindrm neuropsihic ce consta in tulburarea sau pierderea functiilor psihice. ceea ce determina o vorbire incorecta. stirbita de inteles semantic si de expresivitate Agramatism = tulburare de vorbire si scris in care nu mai sunt respectate regulile gramaticale si in consecinta. ceea ce face ca aceste. mai ales in realizarea unei conduite .

uneori vocea este mai putin inteligibila. vorbirii si cantului. Disgramatism = inccapacitatea de a formula gramatical actul vorbirii (in special. este monotona si frecvent se vadeste lentoare. acordurilor gramaticale si regulilor ortografice. rugoasa. adica elaborarea si producerea grafemelor. necomforma cu tiparul fonetic al acestuia. nici ale motricitatii si orientarii spatiale. poate fi o glota ovalara care evidentiaza disfonia hipochinetica in evolutie. cat si receptionarea si intelegerea sintezei grafemelor. stabilit in baza de articulare a limbii. Poate fi determinata de un torace stramt care micsoreaza volumul respirator. Vocea oboseste usor. fapt care duce la o voce ragusita. Disfonia functionala a copilului se deosebeste de cea organica. prin distorsiune fonetica se datoreaza nerespectarii punctului de articulare. pe langa componenta motrica si psihica este incriminata si componenta neurologica. vocea ingrosata. datorita. cu intervale mari intre cuvinte. La copilul normal psihic se constata ca in formarea si dezvoltarea abilitatilor de scris – citit nu este suficienta numai perceperea corecta a limbajului si grafemelor. Aceasta dislalie. adica. Poate fi de natura organica in afectiunile hipofizei. cu repercursiuni semnificative asupra vocii. pe de o parte.Bradilalia = vorbirea anormal de lenta. dupa cum nici reprezentarea si ordonarea lor in spatiul paginii nu contribuie la realizarea actualului lexic pe deplin. pronuntia dificila. tulburarilor mecanice si pe de alta parte modificarilor psihice. survine in tulburarea de pronuntie a cuvintelor in logonevroza Disfonemie = este o forma simptomatologica a dislaliei . dupa 5 ani). care aduce modificari somatice. . adica ceea ce auzim cand se rosteste o vocala sau o consoana. prin denaturarea articularii fonemului. Atat scrierea. Emisia vicala este slabita. disgrafia se datoreaza unor insuficiente motorii sau contractii musculare exagerate si adesea unor tulburari emotionale. In sindromul disgrafic. Disgrafia = este o perturbare a limbajului scris. copilul cata sa o suplimenteze printr-o tensiune a musculatorii laringiene si perilaringiene. metabolice si psihice. a folosirii alfabetului limbii si al cuvintelor codificate sub forma grafemelor. La copilul cu dezvoltarea normala. poate fi prezenta vegetatiilor adenoide care dau rinolalia inchisa. altfel spus disfonemia reflecta redarea invelisului sonor al fonemului. Disfonie = modificarea timbrului vocal. intelectuala. mintala. conjugarilor. Sunt in atentia logopezilor modul de folosire al declinarilor. fiind produsa de o utilizare incorecta a vocii fara defectiuni laringostropostopice. care reprezinta partea acustica a fonemului. avand ca forma extrema bradifazia Disfemie = modificarea timbrului vocal. nu respecta cerintele auzului fonematic si ale limbajului oral. cu modulare si grade diferite de disartrii. prin nerespectarea cerintelor morfologice si sintactice ale limbii orale si scrise. in special determinata de macroglosie. care altereaza vocea. Disfonia poate persista toata viata daca nu este corectata printr-o reeducare potrivita. caracterizata prin distorsiunea fonetica.

Dislalia = este cea mai frecventa tulburare intalnita, provocata de afectiuni organice sau functionale a elementelor periferice ale vorbirii; consta in imposibilitatea emisiei corecte a unui sunet sau a unui grup de sunete. Ea cuprinde deformarea sunetelor, substituirea, omiterea, inversarea lor spontana sau reprodusa, ceea ce schimba structura cuvantului si aspectul semantic, intelesul. Intalnita pana la 5 ani nu este forma patologica, intrucat depinde de ritmul propriu al dezvoltarii, deci are o natura fiziologica. Dupa 6-7 ani are aspect patologic atat din punct de vedere etiologic, cat si psihofiziologic. In functie de aspectele cantitative si calitative, de fonemele implicate morfostructural, de gradul de extindere, putem vorbi despre dislalie simpla si totala, generala. Varietatea lor depinde si de specificul etiologiei, de specificul limbii, cat si de existenta altor handicapuri si particularitati psiho-individuale ale persoanei. Dupa modul de deficienta a aparatului verbo-motor se disting: dislalia organica – anomalii ale organelor periferice ale aparatului vorbirii: dintii, limba, bolta, buze, maxilare) si dislalia functionala, cauzata de functionarea defectuasa a verbo-aparatului articulator: atrofia muschilor buzelor, limbii, obrajilor, valului palatin, maxilare deformate si muscatura deformata, inervatie neterminata, respiratie superficiala etc, cat si o insuficienta dezvoltare a auzului fonematic si a atentiei auditive. Pot fi frecvente si dislalii de cuvinte prin alterarea unor silabe: cu diftongi, triftongi sau grupe de consoane. Dislalia audiogena (otopatica) = de natura organica, cauzata de un deficit auditiv, prin leziuni la diferite nivele ale analizatorului acustic; ca urmare nu permit receptia normala a vorbirii, nici un autocontrol al propriei articulari. Leziunile ariilor corticale si subcorticale (talamus), cailor talamocorticale, dau o hipoacuzie de perceptie. Dislalia centrala (de evolutie) = consta in incapacitatea de a pronunta concret anumite sunete sau grupe de sunete si se manifesta prin alterarea, inlocuirea sau omiterea unor forme in structura silabelor sau a cuvintelor. Termenul “de evolutie” indica caracterul ei regresiv, spontan sau dupa un tratament logopedic. Are un caracter dismaturativ care se verifica prin faptul ca scade invers proportional cu varsta si in mod deosebit in terapia logopedia si psiho-pedagogica. Aceasta duislalie este favorizata de doua tipuri de conditii: intrinseci ( manifestate printr-o labilitate neuropsihica, consecutiva unui factor ereditar sau dobandit) si extrinseci (intalnite in cadrul unor tulburari din limbaj, din mediul ambiant sau a bilingvismului, inainte de constituirea limbajului in limba materna). Dislexia = tulburare a achizitiei normale a lecturii si a limbajului scris. Constatarile cercetatorului acestui sindrom lexico-grafic citeaza convergenta elementelor neurologice cu “elemente afectiv – sociale”. Actiune corelata auditiv – vizual – motora este transmisa in zonele corespunzatoare ale scoartei cerebrale pentru perceperea imaginii literei in timp ce miscarile globului ocular in directia randurilor din text formeaza o transmisie in lant datorita analizatorului motor. Analiza si sinteza actului lexic este si o urmare a auzului fonematic. Actul texic are loc prin cele trei mecanisme de receptie nervoasa, avand localizarea parieto-occipitala temporala, iar prin lexarea acestei zone se produce dezintergrarea cititului manifestata diferit. Dislexicul are dificultati prin inversiune de litere, silabe, cuvinte, cifre, unele stabile altele labile. De obicei sunt insotite de disgrafii si disortografii. Dislexia poate fi: fonematica, optica, literala si verbala, iar din punct de vedere genetic poate fi – constitutionala, de evolutie si afectiva.

Dislogie = tulburari de vorbire si limbaj atat sub aspectul formei cat si al continutului, consecutive tulburarilor de gandire, de logica, fara un substrat neurologic evident. Se manifesta prin alterarea caracteristicilor esentiale ale comunicarii verbale ( caracterul adresativ, situativ, stereotip, saracie lexicala, absenta controlului real asupra emiterii de raspunsuri, dezorganizarea limbajului, dificultati de intelehere siale aparatului verbomotor). Sub diferite aspece se intalneste in nevroze, dementa presenila, psihoze si psihopatii. Disprozodia = este o afazie de intonatie. Aceasta tulburarea de vorbire consta in alterarea molodicitatii (la afazici), care au un bagaj de cuvinte relativ important pastrat. Din aceasta cauza, ei dau impresia ca vorbesc cu accent de limba straina. Tulburarea apare si in nevroze, logonevroze, epilepsie, demente, ca si in bizareria discursului schizofrenic. Embolofazie = este o tulburare de limbaj caracterizata prin aparitia unui fonem sau cuvant fara sens in cadrul vorbirii. Embolofazia survine in encefalopatie, schizofrenie si dementa. Emerofonie = tulburare de vorbire caracterizata prin blocaj verbal aparuta in timpul noptii. Apare in nevroze, stari anxioase, schizofrenie. Fonastenie = voce lipsita de energie, slabiciune, vorbire lipsita de modulatii, miscare a buzelor fara sunet. Gamacism si paragamacism = tulburare de comunicare verbala constand in dificultatea de a propunta consoanele g si, respectiv k, cat si inlocuirea lor cu alte consoane. Ideoglosie = vorbire neinteligibila datorita frecventelor omisiuni, intervertiri si substituiri de sunete sau repetitii de cuvinte, devenind de neinteles de catre interlocutor. Este specifica oligofreniei, dar si in dislaliile pe fond normal, in cele polimorfe si la copiii anxiosi. Idiolalie = limbaj neinteligibil, inventat, care caracterizeaza formele grave ale tulburarilor de limbaj (afazie, alalie, dislalie, jargonofazie) Logopedie = disciplina psiho-pedagogica care se ocupa cu educarea, in special cu reeducarea – terapia corectiva – a limbajului. Studiaza natura si formele de manifestare a defectelor, tulburarilor de limbaj si vorbire, propunand metode si procedee de corectare adecvate logopatilor, cat si particularitatilor individuale si de varsta. Jargonofazie = tulburare de limbaj care consta intr-o exprimare neinteligibila, formata din sunete, silabe fara semnificatie, lipsita de mesaj. Sunt substituite unele cuvinte prin altele; in deformarea lor, discursul rezultat este incomprehensibil. Este frecvent intalnita in afazia motorie, in demente, in afazii de receptie cu leziuni localizate in lobul temporal stang.

Jargonografie = tulburare a expresiei grafice, de ordin caligrafic si psihografic, cu substituirea sau deformarea cuvintelor, care isi pierd semnificatia, mesajul fiind incomprehensibil. Este specifica afaziei motore si de receptie, cat si dementelor. Lalatiune = faza prelingvistica constand in emisii vocale fara semnificatie intentionala. Apare in jurul varstei de 3 luni, dupa faza de gangurit si conduce spre faza de verbiaj. Laliofobie = teama patologica de a vorbi, justificata oarecum la persoanele care prezinta balbism, sigmatism, dizartrie, elemente afazoide, capata caracter net patologic la persoanele dizarmonice, grevate de timiditate, complexe de inferioritate, la care actul vorbirii are semnificatia unui act de mare curaj. Lalopatie = orice forma de tulburare de vorbire si limbaj Logofobie = teama de a pronunta gresit un cuvant. Apare frecvent in logonevroza si este determinata de esecurile repetate Logolalie = deficienta de vorbire manifestata prin intarzierea sau nedezvoltarea limbajului, poate avea o determinanta neuropsihica sau un deficit in dezvoltarea intelectuala. Logonevroza = balbaiala nevrotica, forma clinica a nevrozelor motorii, cuprinzand un complex de tulburari functionale determinate psihogen, caracterizate prin dereglarea coordonarii musculaturii fonoarticulatorii Logoplegie = tulburare a limbajului vorbit, caracterizata prin imposibilitatea exprimarii, pronuntarii (chiar la 5-6 ani) silabelor si cuvintelor, corelate cu scaderea capacitatii de intelegere a limbajului scris si vorbit, asociata cu tulburari primare sau secundare ale capacitatii intelectuale. Logoree = tulburare a expresiei verbale, in sensul hiperactivitatii, constand intr-o crestere exagerata, necontrolata a ritmului si debitului verbal. Poate fi tematica (axata pe o tema principala), dezordonata sau disperata. Se produce asociat cu o excitatie psihomotorie, agitatie, excitabilitate patologica. Intr-o forma ameliorata se manifesta si la normali, aflati intr-o stare de surescitare provocata de evenimente stresante. Mutacism = manifestare deliberata, voluntara a unei persoane de a refuza comunicarea, datorita unei stari afective negative acute, de dispret, de opozitionism. Se intalneste la copii si tinerui normali, ca o manifestare de protest sau ca atitudine de supraestimare a valorii propriei persoane. Cauze care determina mutacismul: neincrederea, reticienta, protestul. Mutism = suprimare brusca, temporara a comunicarii verbale, in mod voluntar sau nu, in absenta oricaror leziuni nervoase centrale sau periferice ale aparatului fonator. In aceste cazuri, subiectul a folosit anterior limbajul. Fenomenul se petrece in situatii de trac, la

sadismul sexual. involuntara a unor silabe sau cuvinte dintr-o fraza. realizata prin mai multe batai decat cele necesare – pronuntarea labiala a sunetului prin vibrarea buzelor – pronuntarea interdentala a sunetului “r” – inlocuirea sunetului cu “l”. pedofilia. tulburare ce provine din cauza directiei inadecvate a curentului de aer pe cale orala. anxios sau depresiv. denumita adesea “nazalitate”. Se distinge de afazie sau mutenie. fie datorita “unei obstructii nazale”. lovire a varfului limbii. limitele. este rezultanta unei rezonante care se degaja in pasajul de trecere nasofaringian. Aceasta intonatie aparte a vocii care se formeaza din cauza unei sonoritati anormale este denumita “fonfaire”. masochismul sexual. fetisismul transvestic. Timbrul saustructura de supraton. cu specific a consoanei “r” – care poate fi intalnita sub urmatoarele forme – omiterea totala a sunetului din cuvant – pronuntarea uvulara sau velara a sunetului care da graseierea – pronuntarea monovibranta a sunetului realizata printr-o singura bataie. Includ: exhibitionismul. Teoria psihanalitica sustine ca parafilia rezulta dintr-o fixatie intr-una din fazele psihosexuale ale dezvoltarii sau ca este un effort de indepartare a anxietatii de castrare. froteurismul. persoanele se angajeaza repetat in comportamentul deviant si sunt incapabili sa-si controleze impulsul respectiv. activitati sau situatii insolite si cauzeaza suferinta sau umilinta altor persoane sau propriei persoane. fantezii sau comportamente care implica obiecte. Teoria invatarii sustine ca actul parafilic s-a asociat cu excitatia sexuala in copilarie si a dus la invatare conditionata. lipsind leziunea organica. pacientul are o probabilitate mai mare de a se angaja in comportamentul deviant. Rinolalia = se defineste ca functie instrumentala a organelor de vorbire. Rotacism = aspect al dislaliei consoanelor. cerului gurii moale si tare. Bolnavul poate sa se hotarasca deseori sa inceteze comportamentul dar. Pronuntarea corecta a sunetului este cea linguo – dentala apicala. voyeurismul.subiectii emotivi sau anxiosi. . marcand pe o scara larga in hiper sau hipo. ritmul ingreunand mult prehensibilitatea comunicarii. Sunt mai frecvente la barbati decat la femei. Atunci cand este stresat. Activitatea parafilica este adeseori compulsiva. Poate fi deliberat. fie datorita “unei comunicatii intre rezonatorul oral si cel nazal”. ale activitatii nazale. Parafiliile au o predispozitie biologica ce poate fi reintarita si de factori psihologici (de exemplu. poate fi consecinta unei inhibitii patologice. Cu toata ritmicitatea grabita nu se constata defecte de ordin sintactic si nici fonetic • 8474 afişări Interpretare vise PARAFILIILE Semnifica dorinta sexuala intensa. nu poate sa se abtina pentru mult timp. prin modificarea tubului fonoarticulator. fetisismul. fie in urma unor defecte mecanice. Palilalie = tulburare a limbajului ce consta in repetarea spontana. iar trecerea la act este urmata de intense sentimente de vinovatie. Tahifemie = forma patologica de hiperactivitate verbala ce consta in accelerarea exagerata a debitului verbal. abuzul in copilarie). in general. spre deosebire de pronuntarea polivalenta. dislalie numita pararotacism.

Acest sindrom consta in episoade de somnolenta si apetit LEVIN crescut zile sau saptamani si cu intervale luni de normalitate. Se manifesta in prima treime a noptii. Automatism masticator prin mișcări bruște. severitatea sau persistenta durerii.PAVORUL NOCTURN Pavorul nocturn debuteaza in copilarie si dispare spontan la adolescenta dar poate debuta si la maturitate devenind cronic. (după fr. depresie. în cursul somnului. in timpul somnului prin trezirea brusca cu un tipat de panica. dezorientare. • bruxísm s. repetate. durerea cauzeaza deteriorare semnificativa in domeniul social. profesional sau in alte domenii.n. bricomanie. SINDROMUL KLEINE. Trezirea din somnul diurn creeaza o stare de iritabilitate. factorii psihologici sunt considerati a avea un rol important in debutul. Tulburarea algica are ca element esential durerea suficient de severa pentru a justifica atentia clinica. bruxomanie) . Durerea nu este produsa intentional sau simulata. asociate cu frica si fenomene vegetative intense (creste ritmul cardiac si respirator) ce dureaza de la 1 la 10 minute. la unii pacienti apar halucinatii.

X0 le lipseste cromozomul X patern. Fenotipull clinic este asemănător si la persoanele cu un cariotip mozaic. X0 sunt avortati spontan.18 septembrie 2008 Sindromul Turner Definitie: Sindromul Turner sau Ullrich-Turner este o maladie cromozomială ce afectează exclusiv femeile. Cauze Sindromul Turner este rezultatul lipsei unor gene situate pe braţul scurt al cromozomului X. Frecventa în populatie este de 1:2500 naşteri (fete). care cuprinde o serie de manifestări determinate de lipsa unui cromozom X. care este condensat si inactivat genetic în interfaza ciclului celular. Incidentă. Patogenie: S-a dovedit că la două treimi dintre pacientii cu cariotipul 45. O deletie a genei SHOX poate determina aparitia unui fenotip scheletic asemănător. cunoscut sub numele de discondrosteoza Leri-Weill. Monosomia X mai poartă numele de sindrom Bonnevie-Ullrich sau disgenezie gonadală. Persoanele afectate nu prezintă niciun corpuscul Barr la nivelul celulelor epiteliale. Factorii de risc ce predispun la aparitia sindromului Turner sunt încă necunoscuti: nu s-a dovedit asocierea vârstei mamei cu aparitia bolii sau existenta unei predispozitii genetice. Corpusculul Barr sau corpusculul sexual X reprezintă unul dintre cei doi cromozomi X la femeie. Semne şi simptome > pubertate întârziată . Majoritatea produsilor de conceptie cu cariotipul 45.

eruptie dentară întârziată. IQ-ul este normal. ambliopie.> sterilitate. Există însă o variantă a acestui sindrom. cubitus valgus (malformatii ale articulatiei cotului). retinită. datorită aparitiei anticorpilor antitiroidieni > sâni putin dezvoltati > modificări de sella turcica (saua turcească) > luxatie congenitală de sold > tulburări de vedere. epicantus. bicuspidie de aortă. aceste femei au putut să devină mame purtătoare. printre care disectia si ruptura de aortă. dinti supranumerari. torace în scut. iar portiunile cromozomiale rămase se unesc. metacarpianul IV scurt. formând un inel) care este asociat cu retard mintal. sindrom Down) este crescut. corpusculul Barr lipseste) > detectarea valorii gonadotrofinelor care va fi peste limita normalului > teste de functionalitate tiroidiană > teste de evaluare a metabolismului glucozei . fată triunghiulară. unghii hipoplazice si convexe. Cu toate acestea. datorită tehnicilor moderne. cataractă. xeroftalmie. fante palpebrale antimongoloide. urechi jos inserate. disectie de aortă la maturitate > hipotiroidism. ptoză palpebrală. Sarcina prezintă o serie de riscuri pentru femeile cu această anomalie cromozomială: complicatii cardiovasculare. De asemenea. Investigaţii > cariotipare > evidentierea corpusculului Barr în celulele mucoasei bucale prin metoda Sanderson-Stewart (în sindromul Turner. strabism. hipoacuzie (surditate) > IQ în limite normale Examen clinic Femeile cu sindrom Turner au un fenotip clinic specific: talie mică (datorate lipsei genei SHOX de pe cromozomul X). > amenoree primară (absenta mesntruatiei) > limfedeme congenitale la nivelul mîinilor si picioarelor > disgenezie gonadală. glaucom. cutis laxa (pierderea pliurilor cutanate). riscul de avort spontan sau de aparitie a unor defecte congenitale (sindrom Turner. nevi pigmentari. dinti geminati. implantarea joasă a firelor de păr pe ceafă. micrognatie. gât palmat (pterigium coli). multe femei cu sindrom Turner au reuşit să ducă până la capăt o sarcină. Prin donarea de ovule. sindromul Turner X-Ring (cromozom X inelar – apare prin ruperea segmentelor terminale ale ambelor brate ale cromozomului care se pierd. maxilar îngust. hipertelorism. mucoasă vaginală uscată > rinichi în potcoavă > obezitate > diabet tip I în copilărie şi diabet tip II la maturitate > hemoragii gastrointestinale datorate malformatiilor vasculare > malformatii cardiovasculare: coarctatie de aortă. discromatopsie > infectii ale urechii (frecvent otită medie). palat ogival.

limfedemul. pentru stimularea dezvoltării caracterelor sexuale secundare > terapie de substitutie cu hormoni tiroidieni în cazul asocierii cu hipotiroidia > antihipertensive. Tratament > hormon de crestere. steroizi anabolici pentru stimularea creşterii > terapie de substituie cu estrogeni. la persoanele cu malformatii cardiace ce au dezvoltat hipertensiune arterială > tehnici de reproducere moderne. Diagnostic diferenţial Se face cu: sindromul Noonan. Testul de electie pentru diagnosticarea monosomiei x rămâne cariotiparea. prin care femeile cu sindrom Turner pot deveni mame purtătoare Complicaţii Apar ca urmare a defectelor cardiace congenitale. disgenezia gonadală XY (testiculară) – sindromul Swyer. Prognostic Prognosticul este bun. Cariotiparea reprezintă efectuarea unei hărti cormozomiale individuale.> metode imagistice pentru detectarea anomaliilor organice > audiologie Diagnostic Sindromul Turner poate fi detectat din timpul sarcinii prin amniocenteză sau prin ultrasonografie (anomalii organice). cele mai de temut fiind disectia si ruptura de aortă. . disgenezia gonadală de altă cauză. speranta de viată este mai mică decât media dar poate fi îmbunătătită prin atentia acordată bolilor cronice asociate.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful