Cateva denumiri esentiale -term medicala generala http://www.pcfarm.ro/dictionar.

php Icnit sughit Tinnitus senzatii de zgomot in urechi sau in jurl capului,cap surditate Vertij vartej in jurul capului Lipotimie lesin Hipoprosexie tulb atentiei prin dimin capacit de concentrare si ainsuf pt nou Hipomnezie slabirea memorie Hiperhidroza transpiratie abundenta Bufeuri calduri Otoragie curge sange din urechi Otopatie afect a ap auditiv in general Altruist generos Tahipnee creste resp Rinoree curge nasul Otoree curge urechea Hiposmie diminuarea acuitatii olfactive Anosmie diminuarea simtului mirosului Menoragie hemoragii uterine Incontinenata urinala ,fecala neretinut Bradipshihie incetinrea afect pshi intelectuale uneori la depresie Amenoree absenta ciclului menstr Dispesie balonari greata indigestie Displazie anomalie a unui tesut organ ... Exoftamie bulbucarea ochilor Dispnee inecat in resp jena in respiratie Dismenore dureri menstr Metroanexita raceala apar genital fem Anexita Mioza contractie pupilei Midriaza dilatarira pupilei Tremor frisoane de frica Coxatraza reuma la sold Coxachie intoxicatie Brahicardie puls scazut Anhedonie a nu simti placerea Hedomnie a simti placerea Fatigabilitate oboseala Rinita Disolut corupt decazut dezmat Agrafia pierderea capacităţii de redare a ideilor prin scris Acalculia Simptom de afazie care constă în imposibilitatea de a utiliza cifrele şi numerele şi de a efectua calcule aritmetice Agnovile

Dementa Schizofrenia Mentismul Tulburare mintală caracterizată prin desfăşurarea tumultuoasă, incoercibilă a ideilor şi amintirilor Obsesia Paranoia Exonopatia Parasvicidam Sceptic care nua re incredere in nimic Perplexitate Latent Care există, dar nu se manifestă în exterior, putând izbucni oricând. Sislotic suflu sistolic Zgomot auzit la ausculatia cordului, perceput in momentul sistolei (momentul in care inima se contracta pentru a pompa sangele din ventricole in atrii). Anorexie inapetenta,lipsa pofeti d emancare Polifagie Consumare exagerată de alimente. Libido înclinat în permanenţă spre satisfacerea pornirilor senzuale EXTRAVERSIÚNE. înclinaţie psihologică deosebită către lucrurile din afara eului propriu, către ambianţa socială. ♢ orientare a libidoului în afara propriei persoane. 2. revărsare în afară a unui organ cavitar. ( Oligofrem Anxiogen Pshihopatie Oligofreni hidrocefali Dislalia Greutate în articularea , pronuntarea cuvintelor Rinolatia a vb pe nas Rinoplastia modelaria nasului Disartria Articulare defectuoasă a cuvintelor. Tahilalia Vorbire precipitată, cu debit mare de cuvinte, care conduce la articulare defectuoasă şi incompletă.
Bradilatia TULBURARILE DE RITM SI FLUENTA ALE VORBIR

Bradilalia. . Ritm lent de articulare a cuvintelor, care se întâlneşte în unele boli nervoase; bradiartri , bradiglosie. Bradimenorrea aftongia, logonevroza, tulburare a vorbirii, de natură nevrotică, manifestată prin greutate în pronunţarea corectă a unor cuvinte sau prin repetări ori omisiuni de silabe; bâlbâială. Bradilexia încetinire a ritmului cititului. Disfonia răguşeală.cordita Afonia care nu poate cânta corect, care nu are voce. LARINGOPLEGÍE s. f. paralizie a muşchilor laringelui, care duce la afonie. APSITIRÍE s. f. afonie extremă, caracterizată prin imposibilitatea de a emite mai mult de un murmur.

Fonostenia AFÁZIC, -Ă, afazici, -ce, adj. s.m. şi f. 1. Adj. De afazie, privitor la afazie. 2. S.m. şi f. Persoană care suferă de afazie. –. AFAZÍE, afazii, s.f. Pierdere totală sau parţială a facultăţii de a vorbi şi de a înţelege limbajul articulat. – PARAGRAFÍE, paragrafii, s.f. 1. Stare de afazie manifestată prin deformarea sau substituirea cuvintelor scrise. 2. (Jur.; înv.) Prescripţie. LOGOPLEGÍE, logoplegii, s.f. (Med.) Imposibilitate de a pronunţa unele cuvinte sau sunete; afazie, alalie. – DISFAZÍE s.f. (Med.) Afazie.

parafazíe s. f. (sil. mf. par-) afazie AFÁZI//C ~că (~ci, ~ce) Care ţine de afazie; propriu afaziei. AFAZÍ//E ~i f. Tulburare a sistemului nervos superior care constă în pierderea totală sau parţială a facultăţii de a vorbi. ACALCULÍE s.f. (Med.) Simptom de afazie care constă în imposibilitatea de a utiliza cifrele şi numerele şi de a efectua calcule aritmetice. AFAZÍE s.f. (Med.) Pierdere totală sau parţială a înţelegerii şi a posibilităţii de a reda cuvintele, ca urmare a unei leziuni cerebrale; disfazie; alalieALALÍE s.f. (Med.) Imposibilitate de a pronunţa unele cuvinte sau sunete; afazie;– ASILABÍE s.f. Varietate a afaziei constând în incapacitatea bolnavului de a uni fonemele în silabe. DISFAZÍE s.f. (Med.) Tulburare a vorbirii; dificultate la vorbit. V. afazie JARGONAFAZÍE s.f. (Med.) Afazie constând din folosirea de către bolnavi a unor cuvinte noi, inexistente şi fără semnificaţie. AFÁZIC, -Ă adj., s.m. şi f. (Suferind) de afazie

SURDITÁTE s.f. 1. (Med.) Surzenie; hipoacuzie. ♦ Surditate psihică = imposibilitate de a distinge prin auz obiectele de la care vin sunetele; surditate verbală = afazie caracterizată prin neînţelegerea semnificaţiei cuvintelor vorbite. 2. Calitate a unui sunet de a fi surd. AFÁZIC, -Ă adj., s. m. f. (suferind) de afazie. AFAZÍE s. f. pierdere, totală sau parţială, a posibilităţii de exprimare a cuvintelor, datorată unei leziuni a cortexului; disfazie. AFAZIOLOGÍE s. f. studiul ştiinţific al afaziei. ASILABÍE s. f. varietate de afazie, incapacitatea de a forma silabe, deşi bolnavul recunoaşte literele separat. AUTONOMAZÍE s. f. formă de afazie amnezică, dificultatea de a-şi aminti nume proprii sau substantive. DISPROZODÍE s. f. anomalie de ritm şi de intonaţie în cazurile de afazie. LOGOCOFÓZĂ s. f. afazie caracterizată prin neînţelegerea semnificaţiei cuvintelor vorbite. PARAFAZÍE s. f. afazie caracterizată prin înlocuirea cuvintelor indicate cu altele fără nici o legătură logică între ele SURDITÁTE s. f. 1. pierderea sensibilităţii auditive; surzenie; anacuzie, cofoză. o ~ verbală = afazie prin neînţelegerea semnificaţiei cuvintelor vorbite. 2. calitatea unui sunet de a fi surd. (< fr. surdité, /2/ sourdité, lat. surditas) ANACUZÍE s.f. (Med.) Pierderea totală a auzului; surzenie; cofoză. Apsihism Amnezia Hipermnezia Excitaţie excesivă, patologică a memoriei. Paramenzii CRIPTOMNEZÍE s.f. Incapacitate de a diferenţia evenimentele trăite de propria persoană de cele din vis, citite sau auzite. Allomnezia Pseudoremniscente Mitomanie Confabulatii prez inconstienta unor fapte imaginare Ecmnezia+ conf tr cu prez Formă de amnezie constând în uitarea evenimentelor recente şi evocarea unor fapte anterioare trirea trecutului Anecforia+reprod unor amintiri pe care per de cred uitate Alalia imposibilitate de a pronunţa unele cuvinte sau sunete; afazie, alalie Aprosexie slăbire a atenţiei, în stări confuzionale, demenţe şi oligofrenii.

Pitiatism Ansamblu de tulburări nervoase (isterice) vindecabile prin sugestie. i vindecabile prin persuasiune. Albinism Lipsă congenitală totală sau parţială a pigmenţilor (din piele, păr, pene etc.). 2) Anomalie care constă în decolorarea frunzelor unor plante din cauza lipsei de coloranţi. albinos Parosmia Tulburare olfactivă constând în percepţia falsă a unui miros. Diplopia Tulburare a vederii care constă în perceperea dublă a imaginii unui obiect. Osteomielita Inflamaţie simultană a oaselor şi a măduvei lor Adenopatie Nume dat bolilor glandelor sau ganglionilor limfatici, care se manifestă prin creşterea în volum şi inflamarea acestora. RUBEÓLĂ s. f. maladie infectocontagioasă, benignă (la copii), care produce febră uşoară, adenopatie şi o erupţie de pete roşii pe piele. ( Uveopatie Osteite Boală care constă în inflamarea acută sau cronică a unui os APEXÍTĂ s. f. 1. osteită a vârfului stâncii temporalului. 2. inflamaţie a porţiunii apexiene a dintelui. GLENOIDÍTĂ s.f. (Med.) Osteită a cavităţii glenoide a omoplatulu EBURNÁRE s.f. (Med.) Îngroşare a unui os care se produce în osteitele cronice; eburnaţie. PSEUDOPARALIZÍE s. f. neputinţă motrice nedureroasă a unuia sau a mai multor membre, determinată de osteită, osteocondrită, periostită sau fracturi CORACOIDÍTĂ s. f. osteită a apofizei ceracoide. MAXILÍTĂ s. f. osteită a maxilarelor CISTOÍDE s. n. pl. clasă de echinoderme fosile cu ţesutul globulos, fixat printr-un peduncul. ECHINODÉRM, echinoderme, s.n. (La pl.) Încrengătură de animale marine nevertebrate, cu schelet extern calcaros format din plăci, şi care se mişcă cu ajutorul ambulacrelor; Pleiocitoza Hiberalbuminorahie ATAXÍE s.f. (Med.) Tulburare a coordonării mişcărilor voluntare din cauza lezării unor căi nervoase şi centri nervoşi HEMIATAXÍE s.f. Ataxie care afectează o jumătate a corpulu TÁBES n. med. Maladie cronică tardivă, de natură sifilitică, caracterizată prin pierderea progresivă a coordonării mişcărilor; ataxie locomotorie CARDIOMALACÍE, cardiomalacii, s.f. (Med.) Distrofie a miocardului prin infiltrarea fibrei musculare cu grăsimi. LIPODISTROFÍE, lipodistrofii, s.f. (Med.) Distrofie a ţesutului adipos GENODISTROFÍE s. f. distrofie ereditară HEMIDISTROFÍE s. f. inaniţie parţială. LIPODISTROFÍE s. f. distrofie a ţesutului adipos subcutanat MELANODONŢÍE s. f. distrofie a dinţilor de lapte, care capătă o culoare brună şi suferă de o distrugere progresivă.

ODONTOSCLERÓZĂ s. f. proces degenerativ al pulpei dentare cu distrofie secundară. OSTEODISTROFÍE s. f. tulburare de nutriţie a ţesutului osos; distrofie osoasă DISTROFÍE s. f. 1. leziune organică, tisulară sau glandulară, având la bază tulburări metabolice. 2. boală cronică de nutriţie la sugari suferind de… Leucodistrofiile AMIOTROFÍE s. f. atrofie musculară; miatrofie. Miopatia Boală cronică cu caracter progresiv a sistemului muscular sau a unor muşchi, care se manifestă prin atrofii musculare MIOTONÍE s.f. Boală care se manifestă prin tulburări în contracţia muşchilor. Spasm muscular MIASTENÍE, miastenii, s.f. Boală a muşchilor scheletului, caracterizată prin oboseală anormală şi rapidă, până la epuizare, la cele mai mici eforturi. Fara semne d e parallizie Apraxia Incapacitate de a executa mişcări coordonate ca urmare a unor leziuni ale creierului. AGNOZÍE s.f. Pierdere sau tulburare a funcţiilor intelectuale de recunoaştere a celor văzute, auzite, pipăite,personele AMORFOGNOZÍE s. f. agnozie (parţială); imposibilitate de a recunoaşte tactil forma obiectelor. APRACTOAGNOZÍE s. f. apraxie asociată cu agnozie. ASTEROPSÍE s. f. agnozie vizuală constând în imposibilitatea de localizare a obiectelor apropiate, care par plasate în acelaşi plan în spaţiu HEMIAGNOZÍE s. f. agnozie limitată la o jumătate a corpului ENCEFALITĂ LETÁRGICĂ s. (MED.) boala somnului. Encefalita Poliomielita Boală infecţioasă epidemică sau contagioasă provocată de un virus specific, care produce leziuni anatomice în substanţa cenuşie a măduvei spinării, atingând celulele nervoase motorii, şi care se manifestă prin febră, tulburări digestive, somnolenţă şi dureri în muşchii membrelor, urmate de paralizii localizate de obicei la membrele inferioare; paralizie infantilă. [ Lipidoze Anevrism Dilatare patologică a pereţilor unui vas sangvin. – Hemipareza Diminuare a forţei, vitezei şi amplitudinii mişcărilor voluntare într-una din jumătăţile corpului, din motive organice sau funcţionale. Hemiplegie Paralizie a unei jumătăţi a corpului, datorită lezării unei părţi a căii nervoase motorii. DIPLEGÍE s. (MED.) hemiplegie dublă.

anxietate. boală psihică datorată unor suprasolicitări. f. sindrom care se manifestă (la pubertate) prin cefalee persistentă. provocată de un virus.f. febră şi inflamarea glandelor salivare. s. . amorţeală. Pareză manifestată la o jumătate din corp. prurit.) Hemiplegie însoţită de paralizia unui membru din partea opusă a corpului. continuă sau intermitentă. Hemiplegie TRIPLEGÍE s.f. în cazuri de hemiplegie. hemiplegie care afectează unul din membrele superioare şi membrul inferior opus. (Med. cefalee. de ceai etc. inflamaţie a parotidelor. f. n. cefalee (localizată într-o anumită regiune a capului şi însoţită de tulburări digestive).n. ( Ependimoane Cefalee CAFEÍSM s.f. (Med. şi care se manifestă prin insomnie. – PARESTEZÍE. Senzaţie de furnicătură. s. care se manifestă prin cefalee. iritabilitate etc.f. f. înţepătură etc. intoxicaţie prin ingerarea de vanilie. Paralizie a unei jumătăţi laterale a corpului. care se manifestă prin astenie. care apare în unele boli ale sistemului nervos. insomnii. f. hemiplexie. STAUROPLEGÍE s. STEREOAGNOZÍE s. PAROTIDÍTĂ s. hemipareză.) Parestezie a unei jumătăţi a corpului. aritmie cardiacă etc. ALÉE s. nevropatie. o ~ epidemică = boală contagioasă.f.f.f.. cefalee. parestezii. Totalitatea tulburărilor care apar în urma abuzului de cafea. – Dispartrie HEMIPARESTEZÍE. manifestată prin erupţii papulare. Durere de cap difuză sau localizată. hemiparestezii. HEMIPLEXÍE s. f. cefalee şi ameţeli. – CEF EFEBOCRAZÍE s. f. NEVRÓZĂ s. hemiplegie HEMIPLEGÍE s. oreion VANILÍSM s. cauzată de tulburări endocrine MIGRÉNĂ s. pierdere a simţului stereognostic.HEMIPARÉZĂ s.

punga apelor poate fi umpluta cu ser fiziologic pentru a evita o suferinta fetala prin compresia cordonului.. pe piele sau în organele interne. (Med. s. de o stare de preeclampsie la mama sau luare de catre mama a unor medicamente. Erizipec dicala Boli infectioase .f. OligohidramniosEste o anomalie a sarcinii ce se caracterizeaza printr-o cantitate insuficienta de lichid amniotic in raport cu stadiul de inaintare a sarcinii. Patogenie Infectia tegumentelor se poate produce prin: solutii de continuitate ale pielii (plagi. Etiologie Agentul etiologic este reprezentat de streptococul betahemolitic de grupa A. ictus apoplectic. HEMIACROMATOPSÍE s. ulcer varicos al gambei). 1. de la mucoasa invecinata infectata cu streptococ (angina. arsuri.) Tumoare malignă a glandei pineale Glicom orbire Disinergia Hemianopsie lăbire sau pierdere a vederii într-o jumătate a fiecărei retine. diseminare hematogena. Disfagie Dificultate în înghiţirea alimentelor. apoplexii. hemianopsie pentru culori Hipsaritmia epilepsie infantilă caracterizată prin contracţii musculare bruşte şi frecvente.Erizipelul Erizipelul este o boala infectioasa acuta a tegumentelor (exceptional si a mucoaselor). Ictus epileptic = criză de epilepsie.Cistricercoza Adenomul PINEALÓM s. întâlnită în unele boli nervoase. Atunci cand se apropie termenul nasterii. caracterizata clinic prin aparitia unui placard dermitic si prin fenomene generale. APOPLEXÍE. . atac. 2. contiguitate. cauzată de obicei de o hemoragie cerebrală. f. dermatomicoze. asociate cu descărcări de unde rapide şi ample pe traseul electroencefalogramei. rinofaringita. Aceasta anomalie poate fi cauzata de o malformatie renala a fatului. f.n. o intarziare a cresterii intrauterine sau o depasire a termenului. otita medie supurata). In unele cazuri aceasta anomalie poate fi tratata. Pierdere bruscă a cunoştinţei şi a sensibilităţii. Angioamele Tumoare benignă a vaselor sanguine sau limfatice largira vaselor sanguine ANGIOMATÓZĂ s. dambla. in mod exceptional (septicemii). (Mică tumoare a pielii) care seamănă cu sarcomul. dar de natură benignă . nepermiţând ochilor să cuprindă decât o parte din câmpul vizual. tendinta la vindecare spontana si nu confera imunitate.n. Boala are o evolutie ciclica. Concentrare bruscă de sânge într-un organ Lipidoze Sarcoidoza afecţiune prin multiple leziuni sarcoide SARCOÍD. s. Ictus Ictus apoplectic Anenomul bazofil aden hipofizaranevrism = apoplexie. manifestată prin pierderea bruscă a cunoştinţei şi prin convulsii. -Ă adj. afecţiune (congenitală) prin formarea unui mare număr de angioame. propagare limfatica (limfangite streptococice).

De obicei. cu frison intens si febra ridicata (39-40°). mult mai frecvente in infectia stafilococica. Temperatura locala este cu 2-3° mai ridicata decat a pielii sanatoase. Debutul bolii este brusc. La bolnavii cu tulburari grave. caracterizata prin hiperemie. pielea isi pierde supletea.Streptococii se multiplica in spatiile limfatice ale dermului. vasodilatatie. din aproape in aproape. Placardul dermitic are tendinta extensiva. Viteza si directia de extindere depind de structura tesutului conjunctival subcutanat. . cu formarea de flictene. Culoarea placardului este rosie-inchisa. palparea placardului fiind posibila. erizipelul poate fi migrator sau eratic. prin obiecte contaminate. este destinsa si lucioasa. Asa se explica aspectul in "aripi de fluture" al erizipelului fetei. dar respecta buza superioara. Placardul erizipelatos poate sa apara in orice parte a corpului. Propagarea infectiei in hipoderm duce la edem masiv si (sau) procese supurative (celulite. Prin modul de extindere. de senzatie de tensiune. a adenopatiei si a fenomenelor generale. legata de sensibilitatea organismului fata de streptococul betahemolitic. din aproape in aproape. adesea caramizie. fiind precedat. in "pata de ulei". sau indirecta. tumefactia este uniforma. Contagiozitatea este foarte redusa. Transmiterea este directa prin picaturi Flugge. Diagnostic Diagnosticul pozitiv se pune pe baza datelor clinice. este unic. determinand un clivaj al acestora. in zona in care va apare. placardul poate deveni cianotic (erizipel albastru). Acolo unde acesta este dens. Perioada de stare a bolii se caracterizeaza prin prezenta placardului erizipelatos. Simptome Perioada de incubatie este de 3-5 zile. propagarea facandu-se centrifug. Sursa de infectie este reprezentata de bolnavii de boli streptococice si purtatori sanatosi de streptococ. precum si tumefierea dureroasa a ganglionilor limfatici aferenti regiunii respective. abcese. uneori. epidermul se poate necroza. flegmoane). Placardul erizipelatos apare dupa 6-12 ore de la debut. ca si raritatea tromboflebitelor si a septicemiilor. Exudatul inflamator poate patrunde intre straturile epidermului. la nivelul plicelor. realizand o dermita acuta. placardul fiind usor reliefat fata de tesuturile sanatoase invecinate. care cuprinde nasul si obrajii. fac exceptie erizipelul pavilionului urechii si cel al pielii capului. In patogenia erizipelului ete incriminata si interventia unei componente alergice. in vecinatatea unei solutii de continuitate a tegumentelor sau a unei mucoase infectate. edem si infiltratii celulare. Localizarea procesului infectios in spatiile limfatice explica limfangita si adenita din erizipel. Uneori. suportabila. Durerea locala este putin accentuata. in special in zona centrala a placardului. Placardul se extinde in suprafata destul de repede (cativa cm pe zi). placardul se opreste sau isi intarzie extinderea.

dermite.netmedic. 5-3 cm in diametru. S-au folosit numeroase medicamente pentru a trata acest sindrom dar fara eficienta. 0. gitul si capul. usor elevate. Eruptia cutanata este de obicei primul symptom care apare afectind mai ales trunchiul si extremitatile. 70% dureri osoase si mialgii.Diagnostic diferential Se face cu eriteme. dar leziunile pot deveni usor pruriginoase in timp. Durerea osoasa afecteaza mai ales osul iliac si tibia. Patogeneza sindromului nu este inca bine definita. Pruritul este absent. Toti pacientii prezinta eruptie cronica urticariana. responsabila pentru manifestarile cutanate. si evitind palmele si talpile. Fiecare episod febril se rezolva in citeva ore. incluzind limfomul limfoplasmocitic. http://www. Manifestarile cutanate raspund slab la antihistaminice. Aproximativ 10-15% dintre pacienti dezvolta o afectiune limfoproliferativa. Se considera ca depozitarea paraproteinei IgM conduce la formarea de complexe immune si activarea cascade complementului. O alta teorie propusa este activarea necontrolata a interleukinei 1. Aproximativ 90% dintre pacienti acuza febra recurenta. Angioedemul . artralgie si artrita si gammopatie cu imunoglobuline M monoclonale cu o concentratie sub 10 g/l. Pruritul nu este comun la debut dar leziunile devin slab pruritigene dupa 2-3 ani la 45% dintre bolnavi. Examen fizic. Remisiunea spontana nu a fost raportata. Patogenie si cauze Patogeneza exacta a sindromului Schnitzler este neclara. macroglobulinemia Waldenstrom. sau mielomul IgM. nonpruriginoasa in asociere cu febra recurenta. Eruptia urticariana consta din papule si placi roz. corticosteroizii si imunosupresivele prezinta un grad de ameliorare a eruptiei si artralgiei. coloana vertebrala. recurenta. de doua ori pe an. Episoadele pot surveni zilnic sau infrecvent. Nu s-au identificat factori de risc. Femurul. Oboseala si scaderea in greutate apar la unii pacienti. Acestea persista 12-24 de ore si dispar fara sechele.ro/ Sindromul schluder Sindromul Schnitzler este caracterizat de urticarie cronica. Toti pacientii cu acest sindrom prezinta urticarie cronica. Cei mai multi pacienti cu sindrom Schnitzler au o evolutie cronica benigna. totusi febra poate persista pina la 24-48 de ore. Antiinflamatoriile nonsteroidiene. recurenta. Semne si simptome Pacientii cu sindromul Schnitzler au virste intre 13-71 de ani la momentul diagnosticului. durere osoasa. bratele si clavicula sunt mai rar implicate. 80% dintre pacienti prezinta artralgii. Noi leziuni apar zilnic.

artralgie sau artrita. Examinarea mostrelor de piele arata infiltrate perivascular de PMN. leucocitoza -VSH ridicat. hepatosplenomegalie. in special macroglobulinemia Waldenstrom. urticaria idiopatica cronica. inflamatie limfocitica. ihtioza linear circumflexa. azatioprina. Parul de bambus reprezinta deformarea in bucla sau soseta a firelor de par prin . anemie -proliferare limfoida anormala in maduva osoasa. crioglobulinemia. Diagnostic Studii de laborator: -toate cazurile sunt associate cu gammopatie la imunoforeza serului -VSH si protein C reactiva ridicate -leucocitoza. anomalii ale oaselor. neutrofilice. corticosteroizii si imunosupresoarele prezinta o ameliorare a artralgiilor si durerilor osoase dar nu si a eruptiei. durere osoasa -limfadenopatie. 10-15% dintre pacienti vor dezvolta un neoplasm limfoplasmocitar. Tratament Antiinflamatoriile nesteroidiene. Se observa depozitarea de IgM si complement in dermul superior si la jonctiunea dermoepidermica. Manifestarile cutanate si extracutanate raspund slab la antihistaminicele H1 si H2. Unii pacienti au raspuns la tratamente cu thalidomide. Sindrom Netherton . hepatomegalia la 30% iar splenomegalia la 10%. Prognostic Sindromul Schnitzler necesita evaluare pe termen lung datorita potentialului de a dezvolta afectiuni limfoproliferative. Prognosticul este totusi bun. Limfadenopatia se poate regasi la 50% dintre pacienti.este posibil dar este foarte rar. Exista un set de criteria pentru a incadra pacientii in sindromul Schnitzler: -febra recurenta. o forma recombinata a receptorului natural pentru IL-1. tricorexis invaginata sau parul de bambus este o genodermatoza autosomal recesiva de cauza necunoscuta caracterizata de eritrodermie. diateza atopica si lipsa scaunului. trombocitoza. ciclofosfamida. imunoglobuline intravenoase. Examen histologic. urticaria de presiune.parul de bambus Sindromul Netherton. plasmafereza. tricorexis invaginata. Nu s-a inregistrat remisiunea spontana completa. Se mai folosesc pefloxacin mesilate si anakinra. cloroquina. vasculita urticariana. vasele sunt intact iar limfaticele dermice prezinta edem superficial usor. clorambucil. Fototerapia cu psoralen si ultraviolete A a redus la unii pacienti eruptia. Diagnosticul diferential se face cu urmatoarele afectiuni: lupus eritematos acut. rituximab.

Pacientul necesita ingrijire medicala cind eritrodermia este generalizata si complicata cu infectii cutanate. Imposibilitatea de a avea scaun. Malabsorbtia este o enteropatie dermopatica. Defectul conduce la fragilitatea corticalei. retinoizii. Aceasta conditie este profunda in primii ani de viata. Afectarea mucoaselor nu este raportata. In anul al doilea de viata cei mai multi copii incep sa prezinte scaun. Este acompaniata de diaree si simptome de malabsorbtie. serpiginoasa caracteristica cu scuame cu margini duble. dar evolutia poate prezenta exacerbari intermitente. modificarile inflamatorii sunt frecvente in piele. Nu este specifica acestui sindrom. mai ales la nounascuti. Invaginarea parului este datorata unui defect a cortexului firului de par prin conversia incompleta a unei proteine de legare a fibrelor corticale. La histology se observa intreruperea focala a epidermei si anomalii de maturare ale cuticulei parului. Apare de obicei dupa virsta de 2 ani si este de scurta durata-doar citeva luni pina la ani. Este o eruptie anulara/policiclica migratory. Conditia este mostenita autosomal recesiv cu expresivitate variabila. Precum si in alte dermatoze congenitale severe. Boala tinde sa se amelioreze cu virsta. S-au mai incercat fototerapia PUVA. Nu se cunoscte daca acest raspuns inflamator este unul primar sau secundar. keratolitice si antibiotice pentru aceasta conditie. Sindromul Netherton a fost clasificat ca un sindrom ihtiozic. Semne si simptome Eritrodermia. Se recomanda aplicarea de emoliente. dar la cei mai multi copii eritemul apare ca o dermatita eczemato-seboreica. . Atrofia viloasa jejunala se poate remite spontan pina la virsta de 10 ani. Leziunile migratorii ale ihtiozei lineare circumflexe sunt cauzate de un influx dermic de celule inflamatorii care sunt fagocitate de keratinocite. invaginare si deformarea in bambus.invaginarea cuticulei distal a firului de par in cupa formata de cuticula proximala. Aceasta invaginare apare printrun defect de keratinizare intermitent. cu hiponatremie si anomalii metabolice profunde. Pruritul este universal si poate fi stressant. Ihtioza lineara circumflexa. Steroizii topici sunt utili. Copiii cu acest sindrom dezvolta eritrodermie congenitala evidenta la nastere si in primele saptamini de viata. caracterizata de accentuare periorificiala a eruptiei. Patogenie si cauze Etiologia sindromului este necunoscuta. Cresterea pierderii apei transdermice rezulta prin perturbarea functiei de bariera a corneocitelor. Tinde sa persiste mai mult la adulti fata de copii. Ectroprionul se poate dezvolta la pacientii in virsta. Eritrodermia si deformarea parului persista. Este patognomonica pentru sindromul Netherton.

Diagnostic Studii de laborator: -microscopia parului arata nodulii de bambus -studiile ultrastructurale arata reducerea numarului de tonofilamente de keratohialin. Hiperkeratoza este usoara fata de alte ihtioze. Unii pacienti descriu si fragilitatea parului sau reducerea numarului firelor de par. Tratamentele incercate nu au fost de ajutor. dar evolutia este punctata de exacerbari intermitente. dar exista rapoarte care arata aparitia supresiei axei pituitaro-adrenale si aminoaciduria. Examen fizic. Acesta este scurt. Cei mai multi prezinta predispozitie atopica. Toti pacientii prezinta par anormal. Colonizarea pielii si infectiile cutanate pot apare frecvent. mai ales la nuci. Boala tinde sa se amelioreze cu virsta. Sprincenele prezinta de asemeni fire rupte. Examen histologic. keratolitice. Tratament Regimurile terapeutice cuprind prevenirea infectiilor bacteriene cutanate. aplicarea de emoliente. eritrokeratoderma variabilis. Se descriu elemente de dermatita nespecifica si hiperplazie psoriaziforma. eczema si febra finului.Manifestarile atopice. Steroizii topici sunt utili. Eritrodermia si anomaliile parului persista. Sindromul Q-T lung • • • Introducere Simptome Tratament . timplele si occiputul. Se descrie un infiltrate inflamator mixt cu distributie perivasculara. Parul de scalp creste citiva cm inainte de a se rupe. fara luciu. Acest element este mai evident pe zonele de frictiune. Eritrodermia se poate transforma in ihtioza lineara circumflexa periodic. Diagnosticul diferential se face cu urmatoarele afectiuni:acrodermatita enteropatica. Toti pacientii intrun anumit stadiu al bolii vor dezvolta alergie alimentara. a desmosomilor si corpi lamelari alterati -se vor efectua studii AND. eritrodermia. cu un istoric familial puternic de astm. Se mai observa porokeratoza si absenta stratului granular.

Terapie comunicationala .Logopedie .Ergoterapie . deoarece pot provoca moarte subita. Pentru stimularea potentialului copiilor cu sindrom Angelman se recomanda: .Simptome Unii pacienti cu Q-T lung sunt asimptomatici. cu devotament . Majoritatea au de asemenea un membru al familiei care sufera de acest sindrom. suparare. Un alt tip de sindrom Q-T lung poate duce la pierderea auzului pacientului. Pacientii cu acest sindrom nu au intotdeauna intervalul Q-T prelungit. Se impune tratament simptomatic mai ales pentru crizele de tip epileptic.Terapie comportamentala . La ceilalti.Acesta poate fi normal cand pacientul isi face electrocardiograma (in timpul unei examinari de rutina.). emotiilor puternice (spaima.Ingrijire intensiva. este necesara o investigatie a cauzei. Studiul pacientilor cu Q-T lung arata ca acestia au lesinat cel putin o data pana la varsta de 10 ani. Unii tineri sanatosi pot fi suspectati de Q-T lung datorita istoricului familial si al lesinurilor inexplicabile. durere. In toate familiile in care a existat o moarte subita sau in care se produc lesinuri inexplicabile. La pacientii cu acest sindrom intervalul Q-T poate fi prelungit in timpul activitatii fizice. chiar daca nu isi fac o ECG de rutina. simptomele sunt pierderea cunostintei (sincopa) sau tulburari de ritm cardiac (aritmie). Unele aritmii pot fi fatale. etc. Sindromul Angelman • • • • Introducere Manifestari clinice Diagnostic Tratament Tratament Nu exista nici un tratament pentru sindromul Angelman. de exemplu).

cauze Semne si simptome Diagnostic Tratament Semne si simptome Sincopa si stopul cardiac sunt cele mai comune manifestari clinice care conduc la diagnosticul de sindrom Brugada. Cu toate acestea. Contextul evenimentelor cardiace este important.Tulburare hiperkinetica • • • • • • Introducere Manifestari clinice Diagnostic Afectiuni in care apare Tratament Prognostic . Totusi citeodata nu este prezent nici un simptom iar diagnosticul se bazeaza pe electrocardiografie care arata o supradenivelare a segmentului ST in derivatiile V1-V3. ADHD . Este caracteristic un istoric familial care sa cuprinda decesul subit. Febra este raportata ca declansatoare sau factor de exacerbare a manifestarilor sindromului Brugada.Deficit de atentie . desi nu este obligatoriu deoarece sindromul poate apare sporadic. In multe cazuri stopul cardiac apare in timpul somnului sau repausului. ividualizate le poate imbunatati semnificativ calitatea vietii. Se recomanda examinarea fizica pentru a exclude alte posibile cauze cardiace care pot fi asociate cu sincopa sau stopul cardiac la un pacient aparent sanatos.Prognostic Majoritatea bolnavilor cu sindrom Angelman au involutie grava. limitarea severa a vorbirii si dificultati locomotorii. Examenul fizic este de obicei normal la pacientii cu sindrom Brugada. au o durata normala de viata si nu prezinta manifestari de progresie a involutiei pe masura ce inainteaza in varsta. Diagnosticarea timpurie a sindromului si aplicarea unor masuri terapeutice ind Sindromul Brugada • • • • • Introducere Patogenie. Mai pot apare cosmarele si starile de anxietate nocturne. Cazurile in care se declanseaza in timpul activitatii fizice sunt rare.

Regurgitare mitrala • • • • • Introducere Cauze si factori de risc Semne si simptome Diagnostic Tratament Cauze si factori de risc Regurgitarea mitrala acuta poate fi cauzata de urmatoarele afectiuni: -boala arteriala coronariana: infarctul miocardic acut sau ischemia -disfunctia muschiului papilar prin ischemie tranzitorie sau infarct miocardic -ruperea cordajelor tendinoase sau disfunctia lor -endocardita infectioasa prin formare de abcese. disfunctia valvei mitrale protezice. Tratamentul combinat se dovedeste insa eficient pentru mai mult de jumatate din cazurile de ADHD. sa se dezvolte armonios din punct de vedere social si emotional si sa-si valorifice potentialul (multi copiii cu ADHD sunt deosebit de creativi). vegetatii. prolaps valva mitrala. ruptura cordajelor tendinoase prin trauma. netratat. poate sa duca la afectarea cronica a personalitatii. scurgere perivalvulara protezica . valvuloplastia percutana. simptomele nu se amelioreaza aproape nicioadata spontan. trauma. copiii invatand pana la varsta adulta sa traiasca cu aceasta afectiune. Regurgitarea mitrala cronica poate fi cauzata de urmatoarele : -boala cardiaca reumatica.Prognostic ADHD este un sindrom frecvent si grav. sindrom Ehlers-Danlos. ruptura cordajelor tendinoase -perforatia cuspelor. tumori:mixomul atrial -degenerarea mixomatoasa: prolaps de valva mitrala. care. endocardita. lupus sistemic eritematos. Dupa pubertate. boala reumatica acuta. sindrom Marfan -lupus eritematos sistemic. cacificarea inelului valvei mitrale -endocardita infectioasa. spontan -ruptura sau disfunctia muschilor papilari prin boala arteriala coronariana -dilatarea inelului mitral prin cardiomiopatii dilatative sau dilatatie anevrismala a ventriculului sting -cardiomiopatia hipertrofica. sclerodermie -degenerarea mixomatoasa.

angioamele mature sau plane. congenitala sau dobandita.disrafism spinal . care se dezvolta plecand de la dermul superficial. medicamentele anorexice. ca urmare a unor malformatii specifice . Ele se prezinta sub doua aspecte diferite: angioamele tuberoase sau angioamele "capsuna" formeaza proeminente mai mult sau mai putin voluminoase. de cele mai multe ori apare in jurul varstei de 20 de ani. dezvoltata din celule endoteliale sau din pericite. insa cazurile cu debut mult mai precoce nu sunt deloc rare. alaturi de intreruperea cailor nervoase ascendente si descendente (motorii si senzoriale). se disting angioamele imature. Etiologia este deocamdata incomplet elucidata. metilsergide. lipsita de substanta cerebrala care determina aparitia paraliziilor faciale senzitive. Exista diferitie tipuri de angioame.foarte frecvent este vorba de o anomalie in circulatia lichidului cefalorahidian. Cavitatea se mareste. iar abtinerea de la orice fel de tratament este conduita cea mai rationala. Siringobulbia se poate manifesta la diverse varste.-cauze congenitale: despicaturi ale valvei mitrale. motorii sau mixte. cu originea in capilarele sanguine sau limfatice. in cadrul primelor saptamani). laringe pentru . pergolide. Tipuri . angioamele stelare si angioamele capilarovenoase: . in afara cazului ca angiomul este localizat intr-o zona importanta din punct de vedere functional (pleoape pentru vedere. bine delimitate si de culoare rosie.angioamele imature sunt malformatii ale sistemului vascular. In unele cazuri exista posibilitatea de asociere a siringobulbiei cu sindromul Klippel-Feil (acesta apare datorita unor segmentari anormale ale vertebrelor cervicale in timpul organogenezei initiale.Printre angioamele cutanate. insa de cele mai multe ori se prezinta sub forma unei zone lichidiene. insa sunt incriminati mai multi factori: . fenestrari ale valvei mitrale -cauze farmacologice: ergotamina. O simpla supraveghere dermatologica regulata este suficienta. Angioame Tumora vasculara circumscrisa. se alungeste si se poate extinde in substanta alba si cenusie. angioamele imature regreseaza in mod spontan. angioamele subcutanate par mai putin superficiale. comprimand astfel tesutul nervos ce contine tracturile corticospinale si spinotalamice (responsabile de transmiterea informatiilor nervoase din periferie la centrii superiori). Siringobulbia este adesea asociata cu siringomielia (situatie in care cavitatea este limitata strict la maduva spinala) dar si cu diverse malformatii nervoase caracterizate in principal prin obstructia lichidului cefalorahidian cu aparitia hidrocefaliei. iar proeminenta lor poate fi acoperita de o piele normala sau albastruie. foarte frecvente la sugari.reprezentat de fapt de inchiderea incompleta a tubului neural (asociaza in unele cazuri si spina bifida) . In majoritatea cazurilor. Siringobulbia Siringobulbia reprezinta de fapt o tulburare neurologica ce se caracterizeaza prin aparitia unei cavitati pline cu lichid in maduva spinala ce se extinde ascendent spre trunchiul cerebral.sau poate fi vorba de siringobulbie idiopatica (fara o cauza anume).

care se dezvolta plecand de la capilarele dermului superficial.angioamele capilarovenoase sunt malformatii rare ale sistemului vascular care se prezinta ca proeminente albastrui situate pe traiectele venoase. teamă şi preocupare obsesivă de starea sănătăţii proprii.angioamele mature sau plane sunt malformatii foarte frecvente ale sistemului vascular. de tratament sau de condiţiile spitalizării. bine delimitată de ţesuturile din jur. Ele se afla mai ales pe fata si pe extremitati si sunt favorizate de sarcina. aceste angioame se trateaza prin electrocoagulare sub anestezie locala. Detroversie Levoversie Dextroelevatie Levoelevatie Detrodepresie Dispectie Ischemie Epitaxis +curge sange din nas Metroragie Hipocondria Dismorfofobic Iatrogen Stare psihică produsă sau agravată pe cale psihogenă de către medic.respiratie.angioamele stelare telangiectazice sunt malformatii ale sistemului vascular care se prezinta ca mici pete rosii in forma de stea. caracterizată prin nelinişte continuă. Angiomul plan se va extinde in decursul vietii pacientului. . râgâit. tulburare. nu antreneaza vreo tulburare functionala. crescand in volum in timpul unui efort. Angiomul matur este tratat cu laserul cu argon. soţită uneori de iritabilitate extremă şi de agresivitate. Totusi. Mai sunt intalnite si in cadrul cirozelor alcoolice. . usor suprainaltate. Accelerare anormală a bătăilor inimii datorită unui efort fizic. Disforie Tulburare a dispoziţiei caracterizată prin tristeţe profundă şi nemulţumire de sine. unei afecţiuni cardiace etc Epivolutia Abcese Colectare de puroi. el va lua o culoare mai inchisa si se va acoperi de noduli proeminenti. Tahicardie . pot fi avute in vedere o corticoterapie sau ablatia chirurgicala. unei emoţii. Ele pot fi tratate prin injectarea de produse sclerozante sau prin ablatie chirurgicala. de obicei sub acţiunea unor agenţi microbieni sau parazitari. formată în urma dezintegrării ţesuturilor. îngrijorare. Intr-o asemenea situatie. dar impun practicarea unor examene complementare inaintea interventiei. rezultatele nu sunt intotdeauna perfecte si adesea este necesara repetarea operatiei. Cand nu dispar spontan. Hipokinezie Scădere a capacităţii de mişcare Ipocondrie Stare psihică morbidă. in pofida aspectului lor uneori impresionant. . Acestea sunt clasicele "pete de vin" care. buze pentru dentitie). idee fixă a cuiva care crede că suferă de o boală pe care în realitate nu o are Angoasa Nelinişte. . adesea patologică tema puternica Hiperventilatie ventilaţie pulmonară exagerată faţă de aportul de oxigen Eructaţii râgâială.

granuloame.) Colită localizată în cec2. STAFILOCÓC.f. 2.f. 2.f. abcese. acută sau cronică.m. apărută în urma unui proces inflamator. s. Dopamnina adranalina dispneea (respiraţia dificilă apnee (întreruperea respiraţiei bradicardie Încetinire a activităţii inimii. (Med. Bacterie sferică ai cărei indivizi se grupează sub formă de ciorchini.) Inflamaţie a ileonului şi a colonului. s. manifestată prin febră. Boală infecţioasă a mânjilor şi a cailor tineri.n. – .ACTINOMICÓZĂ s. GÚRMĂ. s. stafilococi.f. GASTROENTEROCOLÍTĂ s. manifestată prin scăderea pulsului boala coronaniana nevralgi precordiala ) in zona inimii= nevralgi retrosternale ANGHÍNĂ. (În sintagma) Actinomicoza cartofului = boală a cartofului provocată de bacteria Actynomices scabies. Boală de piele. provocată de germeni patogeni. (În sintagma) Anghină pectorală = boală care se caracterizează prin dureri în regiunea inimii şi prin accese de asfixie şi care se datorează unor alterări funcţionale sau anatomice ale arterelor coronare. caracterizată prin erupţii. HIDROSADENÍTĂ s. anghine.f. [ tulburari de deglutie enterocolita Boală care constă în inflamaţia acută sau cronică a intestinului subţire şi a celui gros. gurme. ileocolite. tiflocolite. Inflamaţie a mucoasei stomacului. de natură infecţioasă sau alergică. 1. (Med. Inflamaţie a glandelor sudoripare. care se manifestă prin apariţia unor abcese cronice. care evoluează sub forma unor abcese adânci.f. ♦ Ţesut inflamat care apare la rădăcina unui dinte în urma unui abces cronic. râia cartofului. Boală infecţioasă (la oameni şi la animale) provocată de anumite ciuperci şi bacterii. eczeme. Tumoare de dimensiuni reduse. 1. TIFLOCOLÍTĂ. Inflamaţie a faringelui şi a amigdalelor care împiedică înghiţirea şi respiraţia. s. GRANULÓM. s. catar nazal şi abcese ale unor ganglioni. de obicei a celor de la sub ECZÉMĂ.f.f. intestinului subţire şi a colonului colita ulceroasa ILEOCOLÍTĂ. s. s. leziuni umede sau uscate (însoţite de mâncărimi intense)suoară. care produce procese purulente locale (abcese) sau generalizate (septicemii).

care apare în diverse boli IDIOSINCRASÍE. n. Eliminare prin tuse a produselor patologice din plămâni sau din căile respiratorii superioare. Afecţiune cutanată caracterizată prin atrofii reticulare şi pigmentaţii. Secreţie şi expectoraţie abundente.pl.f. grup de dermatoze caracterizate prin leziuni eritematoscuamoase. care întrerupe ritmul regulat al bătăilor cardiace. provocând o durere uşoară.f. colite. caracterizată prin sensibilitate sau intoleranţă la unele medicamente.f. prin urticarie. Transpiraţie abundentă care survine în anumite boli febrile. spută. boală de piele caracterizată prin pete roşii acoperite de mici coji uscate lucitoare. s. în bronşita cronică şi în alte afecţiuni respiratorii. mirosuri etc. Reacţie proprie unor indivizi. 2. Expectoraţie tuse . frecvente în astmul bronşic. psoriazis Boală de piele caracterizată prin descuamări abundente. –.f.f. extra-systole. localizate în diverse regiuni ale corpului. (Med. alimente. şi care se manifestă. furuncule etc. astm bronsic . asemănătoare psoriazisului. POICHILODERMÍE s. flegmă. care dau pielii un aspect pestriţ. eliminată prin tuse.f. manifestată prin dureri abdominale şi tulburări digestive. Secreţie a căilor respiratorii. caracterizată prin noduli localizaţi în hipoderm XERODERMÍE s. Inflamare acută sau cronică a colonului4. expectorare BRONHORÉE s. însoţite de prurit PARAPSORIÁZIS s.f. Extrasistole Contracţie suplimentară a inimii înaintea sistolei. – Din fr.) Tuberculoză a pielii. PIODERMÍTE s. Prurit Mâncărime intensă a pielii. Boală congenitală caracterizată prin uscarea şi descuamarea continuă a pielii. însoţite de mâncărime. de obicei. Afecţiuni purulente ale pielii (abcese. s. idiosincrasii. DERMATORÉE s.COLÍTĂ.f.) produse de un microb SCROFULODÉRMĂ s. [ Urticarie Boală care se manifestă prin apariţia pe piele a unor băşicute de culoare roşie.

s. bronşita cronică.f. Dializa • Introducere .. ♢ Emfizem pulmonar = dilatarea forţată a alveolelor pulmonare provocată de pierderea elasticităţii ţesutului Anorexie Edem angioneurotic Leucopenie Helicobacter pylori Giardioza Amoebiaza intestinala si hepatica Amoebiaza este o boala parazitara provocata de amoebe. precum şi pierderii elasticităţii. emfizeme.. raspandita in zonele calde. s.n.n. expectoraţii. ♢ ~ pulmonar dilatare a alveolelor pulmonare. Se manifesta prin dizenterie si pot aparea complicatii sub forma de leziuni hepatice. tignafesuri. 23 Jun EMFIZÉM ~e n. s. provocată în mod obişnuit de pneumococ sau de virusuri şi manifestată prin febră. frisoane. PNEUMONÍE. pneumonii. -OÁSĂ adj. Inflamaţie a unui lob sau a unui segment pulmonar.n. s. tuse. Sindrom care se datoreşte infiltrării de aer în interstiţiile ţesutului conjunctiv al unui organ. ♢ Emfizem pulmonar = dilatare excesivă şi permanentă a plămânilor datorită atrofiei şi ruperii septurilor dintre alveole. Stare patologică constând în umflarea unui ţesut intern datorită infiltrării aerului în spaţiul intercelular. (Suferind) de emfizem EMFIZÉM s. Umflătură produsă prin infiltrarea aerului în ţesuturi. emfizemul pulmonar cronic. şi f.tuberculoza pulmonară. ♢ Dublă pneumonie = pneumonie care afectează ambi EMFIZÉM.m. junghiuri.) Emfizem pulmonar (la animale). . cauzată de pierderea elasticităţii ţesutului EMFIZEMATÓS. (Pop. – TIGNAFÉS.

Trombembolismul pulmonar • • • • • • • Introducere Tablou clinic Explorari paraclinice Diagnostic Evolutie. care se insereaza intr-o vena de calibru mare din gat. sedintele de hemodializa dureaza aproximativ patru ore si se efectueaza de trei ori pe saptamana. complicatii. prognostic Profilaxie Tratament Profilaxie Profilaxia TEP reprezinta un capitol esential in patologia TEP. numit cateter. Atunci cand vasele sanguine ale pacientului nu sunt apte pentru realizarea unei fistule. . se poate utiliza un tub din material plastic pentru a uni artera si vena (grefa). medicul realizeaza o legatura intre o artera si o vena pentru a obtine un vas sanguin de calibru mai mare (fistula). Pentru a conecta pacientul la hemodializor. In mod obisnuit. Ocazional conectarea se poate realiza cu ajutorul unui tub ingust din plastic.• • Hemodializa Dializa peritoneala Hemodializa Hemodializa presupune utilizarea unui “rinichi artificial” (hemodializor) in scopul eliminarii toxinelor si a excesului de apa si de substante chimice din sange.

edemelor si manifestarilor de deshidratare. compresie externa (masaj manual.Ea se poate efectua prin : a) tratamentul corect al TVP. pentru eliminarea sau minimalizarea efectelor celor 3 factori determinanti ai trombozei venoase: staza. Combaterea stazei venoase dupa interventiile chirurgicale se poate face prin: mobilizarea precoce. In prezent exista numeroase mijloace farmacologice sau nonfarmacologice care se pot aplica. miscari active sau pasive. b) profilaxia TV la persoanele cu factori de risc trombogeni. stimulare electrica a muschilor intraoperator. sigure sau foarte probabile. compresie pneumatica intermitenta). asociatecu letargie si absenta hipotensiunii ortostatice (tensiunea arteriala care nu scade atunci cand pacientul se ridica in picioare). cateterizari venoase atraumatice. Prevenirea leziunilor parietale venoase se face prin interventii chirurgicale cat mai putin traumatizante. hipercoagulabilitatea si lezarea peretilor venosi si implicit a factorilor de risc corectabili ai trombozei. aseptice. . ciorapi elastici pentru compresie gradata. Scaderea coagulabilitatii sanguine se face cu anticoagulante (heparine. Excesul de vasopresina si sindroamele asociate (SIADH) • • • • Introducere Semne si simptome Diagnostic Tratament si prognostic Diagnostic Diagnosticul de SIADH trebuie suspectat la pacientii cu hiponatremie si urina concentrate. antivitamine K) sau dextrani.

infectii.stressul emotional. alunele. starile edematoase.hepatita. disfunctiilor sistemului imun. diagnosticul este sustinut prin determinarea unor niveluri usor scazute ale ureei sanguine.alimente alergene. pene . acidului uric seric. nucile.latex -factori fizici caldura. Declansatorul eliberarii masive de histamina poate fi: -intepaturile de insecte. In diagnosticul acestui sindrom este esentiala diferentierea de: hiponatremiile de dilutie.puf. In plus fata de acesti factori urticaria mai poate apare si in urma transfuziilor de singe. lupus . Urticaria si angioedemul sunt produse de cresterea eliberarii de histamine si alte componente ale celulelor mastocitare. penicilina. frigul.veninul . diagnosticul pozitiv se pune de obicei pe baza unui test de incarcare lichidiana. raminind linii rosii.Diagnosticul in SIADH este pus atunci cand sunt eliminate celelelte cauze de crestere a nivelului de vasopresina.fructele de mare.Histamina determina iesirea fluidului din vasele pielii si edemul acesteia. Cand diagnosticul de SIADH nu este evident dupa excluderea celorlalte cauze de hiponatremie. fructele de padure -injectiile-terapia imuna -medicamente. Factori de risc: -membrii ai familiei cu angioedem sau urticarie -disfunctii ale sistemului imun -alte reactii alergice in trecut.oul. creatininei si concentratiei de albumina. fructe-capsunile.ibuprofen -aditivi alimentari -polen.aspirina. pseudohiponatremie si sindromul de celule bolnave. -dermatografia-scrisul pe piele apare atunci este aplicata o presiune pe piele sau aceasta este zgiriata.cancer. polidipsia primara. starile hipertensive associate cu hiponatremie.apa. Important in stabilirea diagnosticului de SIADH este si dozarea vasopresinei plasmaticesi urinare. . Urticaria si angioedemul pot surveni impreuna sau separat. lumina naturala.afectiuni tiroidiene. Angioedemul ereditar este o forma mostenita si este asociata cu nivele scazute sau anormale ale anumitor proteine sanguine.exercitiile fizice.

testele folosite sunt: -radiografie toracica-poate arata granuloame sau noduli limfatici mariti.nivelul Ca di singe. 95% dintre bolnavi au radiografia anormala -teste de singe-cuantifica functia hepatica. Tricomoniaza Discrazii sanguine Bursita bursita de cot inflamatie a busitei Capsulita inflamatia unei capsule Sinovite Sinovita Stare patologica constand in inflamarea membranei sinoviale.scuipa Sarcoidoza • • • • • Introducere Simptome Diagnostic Tratament Prognostic Diagnostic Nu exista un test specific pentru sarcoidiza.Ascaridioza (limbricii) Espectorare.o substanta care se fixeaza pe inflamatii. impiedicand functionarea articulatiei pe care o captuseste membrana respectiva.functia renala si activitatea hematopoietica -teste functionale pulmonare-spirometria -EKG -pulsoximetrie -masurarea gazelor sanguine -bronhoscopie cu fibroscop -biopsie -computer tomograf si RMN -PET scanare-foloseste gallium . . crescut anormal in sarcoidoza.

inflamatia colonului Generalitati Boala Crohn este o afectiune inflamatorie intestinala (face parte din familia bolilor inflamatorii intestinale . insotit de diminuarea functiilor vitale. .BII).Tenosinovite Lombargii Radiculite Nefrita Oligurie miscarea vol unrinei Hematurie Leucopenie Agranulocitoza Hiperglicemie Gastralgie Hipoprotrombinemie Letargie Stare patologica de somn profund si prelungit. In psihiatrie. Stare de toropeala. care determina inflamatia si ulceratia tractului digestiv. fara febra sau infectie. Anemie feripriva Anemie hemolitica Discrazii sanguine Boala Crohn . de apatie si de extrema vlaguire. Somn profund. dar uita spusele si adoarme pe loc. prelungit. acest de somn amintind de somnul hipnotic observat in cursul sindroamelor catatonice si isterice. intalnit si in encefalita letargica ca expresie a leziunilor diencefalice. caracterizata prin faptul ca bolnavul este capabil sa vorbeasca atunci cand este trezit.

Tratamentul poate controla simptomele in primele faze evolutive ale bolii si este inceput imediat ce simptomele afecteaza activitatea zilnica si abilitatea de a munci a persoanei bolnave. O persoana ce nu poate sa-si indeplineasca sarcinile de serviciu datorita simptomelor bolii va dori sa inceapa tratamentul mult mai repede dacat o persoana care nu munceste sau care nu este afectata in activitatea zilnica de vreunul dintre simptome. Dopamina este un mediator chimic sau un neurotransmitator. ca factorii de mediu au un rol important in aparitia bolii. Simptomele acestei afectiuni apar de obicei la persoane cu varste intre 50 si 60 de ani. Boala Crohn afecteaza straturile profunde ale tubului digestiv. prin intermediul caruia celulele nervoase controleaza miscarile corpului. Balbutie balbaiala Disprozodic tulb de viteza ritm influxiune si intensitate vb Sindrom Parkinson Boala Parkinson poate afecta capacitatea unei persoane de a-si controla miscarile corpului. Boala Crohn este deseori intalnita la mai multi membrii ai aceleasi familii (transmitere genetica). Afectiunea evolueaza lent si uneori poate trece neobservata de familie. Yersinia enterolitica. aceste celule nervoase. de asemenea. afecteaza colonul si rectul) sunt bolile inflamatorii digestive cel mai frecvent intalnite. ce produc dopamina. cauzand ulceratii la acest nivel. ce pot declansa boala prin diferite mecanisme imune. B. Cand se intampla acest lucru pot aparea probleme in miscarile corpului. Boala Crohn si colita ulcerativa (denumita si colita ulcero-hemoragica. E. o substanta chimica numita dopamina. o persoana dreptace la care tremorul se instaleaza pe partea stanga poate sa nu se simta stanjenita de aparitia acestui simptom si poate sa nu simta nevoia unui tratament pana cand simptomatologia se inrautateste. insa exista studii medicale de specialitate care au dovedit existenta anumitor factori declansatori (triggeri). Nu se cunoaste exact de ce unele persoane devolta boala. insa are predilectie pentru partea terminala a intestinul subtire (ileon) si intestinul gros (colon). Anumite celule nervoase de la nivelul creierului produc. Acest articol acopera doar tratamentul general al bolii si nu simptomele particulare. Fumatorii au un risc crescut de a dezvolta boala. de prieteni si chiar de persoana in cauza. S-a dovedit faptul ca boala poate fi declansata de aparitia unui raspuns imun anormal impotriva bacteriilor intestinale saprofite (care se gasesc in mod normal la nivelul intestinului gros) sau prin mecanisme imune complexe secundare unor infectii cu diferite bacterii sau virusuri (Mycobacterii tuberculoase. Se stie.coli. De exemplu. in mod normal. Boala Parkinson da o gama larga de simptome si complicatii. Un numar mic de persoane dezvolta simptomele doar pe o singura . In boala Parkinson. fragilis). se distrug ducand la nivele scazute ale acesteia.Poate afecta orice portiune a tubului digestiv.

parte a corpului. care pot aparea la un pacient in primele faze. . Rigiditatea poate afecta musculatura membrelor inferioare. pot sa nu se dezvolte decat in fazele tardive ale afectiunii la alti pacienti sau pot sa nu apara deloc. . Desi aceste cercetari sunt pe cale sa dezvaluie anumite raspunsuri. SimptomeSus Tipul si severitatea simptomelor bolii variaza de la un bolnav la altul si in functie de stadiul bolii. mai ales atunci cand persoana incearca sa se miste dintr-o pozitie de repaus. Simptomele. Totusi. Unul dintre cele mai comune semne aparute la debutul bolii este reducerea balansarii bratului afectat in timpul mersului datorita rigiditatii musculare. Cauza exacta a acestei afectari a celulelor nervoase nu se cunoaste. miscarea de ridicare dintr-un scaun sau schimbarea pozitiei in pat pot fi dificile.slabirea muschilor fetei si a gatului. Vorbirea si inghitirea pot deveni mai dificile si persoanele respective se pot ineca. toxine din mediul inconjurator sau radicalii liberi. Boala Parkinson poate cauza o varietate de complicatii pe masura ce evolueaza.tremorul (oscilatii lente si regulate). Lipsa acestui neurotransmitator apare atunci cand celulele nervoase dintr-o anumita parte a creierului (substanta neagra . dar o data cu evolutia bolii. tusi sau pot pierde saliva pe la colturile gurii. Acesti factori de risc pot fi: factori genetici. Vorbirea este una monotona si soptita. Legatura dintre boala Parkinson si factorii de risc este inca in cercetare. Sunt studii in desfasurare ce urmaresc sa determine daca exista o cauza genetica a bolii Parkinson.rigiditatea musculara si durerea continua. expertii nu stiu cu siguranta cauza acestei boli. Cele mai frecvente simptome sunt: . de cele mai multe ori a mainii. se deterioreaza sau se distrug. un frate sau o sora cu aceasta boala. varsta. . Nivelurile scazute de dopamina (mediatorul chimic) implicate in controlul miscarilor dau simptomatologia acestei afectiuni. acestea neprogresand si pe cealalta parte. transmiterea unor gene (unitatea de baza a ereditatii. Medicamentele pot controla simptomele intr-o oarecare masura.substanta nigra). a bratului sau a piciorului. acestea devin din ce in ce mai ineficiente. gatului sau a altei parti a corpului si poate duce la oboseala musculara si la anchilozare. Doar un mic procent dintre cei ce au boala Parkinson au un parinte. Pierderea capacitatii de contractie a muschilor fetei poate . este in pozitie sezanda sau in picioare (tremorul de repaus) si cedeaza atunci cand persoana misca partea afectata a corpului. alcatuita din acid dezoxiribonucleic) anormale pare sa fie cauza bolii Parkinson cu debut precoce in cadrul unor familii la care se descopera aceasta afectiune la varste mult mai tinere. a fetei. Tremorul din boala Parkinson apare atunci cand persoana afectata de aceasta boala este treaza.miscari incetinite si limitate (bradikinezie). De exemplu. ce produc dopamine.

de cele mai multe ori prost diagnosticata ca boala Parkinson. ale dispozitiei si ale gandirii la cei afectati de aceasta . Pe masura ce boala avanseaza. relaxarea completa sau intentia de a face o miscare sau chiar miscarea in sine reduc sau chiar opresc tremorul. . aceste probleme de obicei apar mai tarziu in evolutia bolii.crampe musculare si afectarea articulatiilor. Medicamentele folosite in tratamentul bolii pot ajuta sau pot inrautati aceste simptome. . Acestea pot include: . . desi in unele cazuri acesta ramane doar pe o singura parte.dexteritate si coordonare diminuate. Totusi. Initial tremorul poate afecta doar un brat sau doar un picior sau poate fi observat pe o intreaga parte a corpului. Stresul emotional si solicitarea fizica fac ca tremorul sa fie mult mai evident. scaderea tensiunii arteriale cand persoanele stau in pozitie ortostatica (hipotensiunea ortostatica) si disfunctii sexuale. Somnul.o piele mai grasa si aparitia sau sporirea matretei.duce la o expresie faciala fixa. . Desi tremorul este unul dintre cele mai comune semne din boala Parkinson. cum ar fi imbracatul sau servirea mesei devin mai dificile. asa numita "masca Parkinsoniana". Modificarile scrisului de mana sunt obisnuite si scrisul devine mai mic (micrografie).probleme digestive si urinare.probleme aparute in controlul involuntar sau automatic al unor functii ale organismului cum ar fi: cresterea transpiratiei. . Deseori poate afecta persoana in timpul mersului. Tremorul este unul din primele semne pe care pacientii sau cei din familia lor il observa. Alte simptome Boala Parkinson poate cauza o varietate de alte simptome. nu se imbunatateste o data cu miscarea membrului respectiv si se inrautateste atunci cand persoana incearca sa indeplineasca o anumita sarcina. Controlul mictiunii este dificil si pot aparea urinari frecvente si imperioase. Persoanele cu boala Parkinson pot face pasi marunti si tarandu-si picioarele. Abilitatile atletice scad si activitatile zilnice. Constipatia este obisnuita. . tremorul de alte cauze se amelioreaza in repaus. Dar aceste simptome pot sa fie date si de tratamentul folosit in boala Parkinson. Tremorul mai poate afecta. o stare tratabila.pot aparea tulburari ale somnului. acestea fiind foarte apropiate si se pot inclina putin in fata din talie (pozitia garbovita).dificultati in deplasare (probleme ale mersului) si in mentinerea echilibrului (instabilitate posturala). . de asemenea. de asemenea exista probleme cu intoarcerile din timpul mersului. In contrast cu tremorul din boala Parkinson. aproape jumatate din cei care au un tremor nu au Parkinson. Cauza cea mai frecventa a tremorului ne-Parkinsonian este tremorul esential. Balansul si problemele de echilibru pot duce si la cazaturi. acest tremor se poate extinde pe ambele parti ale corpului.aparitia brusca si scurta a imposibilitatii de a se misca. limba si buzele.

care nu are alte simptome decat tremorul fin si rapid. . indecisa si pasiva. halucinatiile (a auzi sau a vedea lucruri. Pana la una din trei persoane care sufera de boala Parkinson poate dezvolta dementa si confuzie. . in faza finala a bolii. Persoanele afectate de aceasta boala pot sa nu aiba un somn normal deoarece nu-si pot schimba pozitia in pat cu usurinta. similare celor din boala Alzheimer (ansamblul dementelor degenerative primare. semne extrapiramidale. o persoana fricoasa. Alte afectiuni ce pot cauza simptome asemanatoare celor din boala Parkinson sunt: . care nu exista in realitate) si visele pline de imaginatie pot fi uneori cauzate de medicamentele folosite in tratamentul bolii Parkinson. care sunt intalnite in boala Parkinson (tremorul. . Depresia poate contribui la pierderea memoriei si la aparitia confuziei.boala Alzheimer. rigiditatea musculara. . Exista o varietate de afectiuni cu simptome asemanatoare celor din boala Parkinson.infectii la nivelul sistemului nervos central (cum ar fi encefalita). . Somnolenta sau insomnia pot aparea la acesti pacienti datorita anxietatii. starea pacientului poate fi imbunatatita. miscari incetinite. a ganglionilor bazali sau a cerebelului) si in atrofia sistemica multipla (termen propus pentru asocierea variabila a urmatoarelor tulburari: disfunctie a sistemului nervos autonom. depresiei.sindromul Parkinson intalnit in paralizia supranucleara progresiva (o afectiune degenerativa heterogena ce implica afectarea celulelor nervoase de la nivelul creierului. sau oboselii fizice.leziuni ale sistemului nervos central. cu un tratament adecvat.boala. Pierderea memoriei. O persoana afectata de boala Parkinson poate deveni cu usurinta o persoana dependenta de cei din jur. .tremorul esential (denumire prin care sunt grupate tipurile de tremor fara o semnificatie patologica aparenta si indeosebi ereditare). Depresia e foarte frecventa la aceste persoane si poate fi cauzata atat de modificarile chimice ce au loc la nivelul creierului cat si ca o reactie la aflarea vestii ca sufera de o boala ce duce la infirmitate. Insa. sa se retraga chiar si fata de familie si prieteni si sa ramana niste persoane inactive si retrase. daca nu sunt incurajate sa depaseasca momentul. mai ales la varsta adulta). Unele dintre acestea pot fi reversibile. Afectiuni cu simptome asemanatoareSus Boala Parkinson poate fi greu de diagnosticat deoarece multe afectiuni au simptome. . Poate aparea inainte de varsta de 25 de ani.boli ale ficatului.diferite afectiuni ale tiroidei. ce se caracterizeaza prin aparitia unei demente cu evolutie lenta). tulburari ale echilibrului). Confuzia si pierderea de memorie similare celor din primele stadii ale bolii Alzheimer nu apar decat in stadiile finale ale bolii Parkinson. ataxie ce apare. Este posibil ca aceste persoane sa vorbeasca mult mai putin decat vorbeau inainte.

rigiditatea musculara. Un numar foarte mic de persoane ce au fost diagnosticati cu aceasta afectiune au o ruda apropiata ce sufera de boala Parkinson. . Intr-o perioada stresanta o persoana cu boala Parkinson poate avea o "izbucnire paradoxala". Avand cazuri in familie de boala Parkinson cu debut precoce acestea pot reprezenta un factor de risc important in aparitia bolii si la ceilalti membrii ai familiei. . Se pare ca un istoric familial de boala Parkinson nu creste semnificativ riscul aparitiei afectiunii la un membru al familiei. sa dea simptome similare celor din boala Parkinson Alte simptome ce pot aparea in aceasta afectiune pot include depresia si disfunctiile sexuale. Nu se cunoaste un tratament pentru vindecarea acestei boli. miscarile incetinite si tulburarile de echilibru).tumori la nivelul creierului. Varsta avansata este singurul factor de risc cunoscut pentru boala Parkinson (nu este inclusa boala Parkinson cu debut precoce). folosirea apei din fantani. Relaxarea.intoxicatia cu monoxid de carbon. Anxietatea. exercitiile si schimbarile modului de viata pot reduce unele dintre simptomele bolii. Majoritatea debuteaza dupa 50 de ani. Anumite medicamente (cum ar fi antipsihoticele si anumite medicamente folosite in tratamentul hipertensiunii arteriale) pot. dar pana acum acest lucru nu a fost demonstrat. Aceasta are ca si rezultat o perioada in care persoana afectata de Parkinson nu mai are simptome si se poate deplasa si misca in mod normal. Exista multe afectiuni care pot dezvolta Parkinsonism (un grup de simptome ce includ tremorul.afectiuni psihiatrice. Unele studii au aratat ca expunerea prelungita la anumiti factori de mediu. poate creste riscul aparitiei bolii. desi boala poate aparea si la persoane intre 30 si 50 de ani si chiar.. tensiunea nervoasa si tristetea pot inrautati evolutia bolii si simptomatologia. Trebuie ca aceste probleme sa fie discutate cu medicul curant. . de obicei.intoxicatiile cu metale grele (cum ar fi manganul). cum ar fi pesticidele. Starea emotionala poate afecta simptomatologia bolii. dar aceasta forma este una rara. Factorii de riscSus Factorii de risc in aceasta afectiune sunt dificil de identificat deoarece cauza bolii nu este cunoscuta. medicamentele.infarctul miocardic. la tineri. chimicalele. de asemenea. . Totusi. reduce simptomele. . in cazuri rare. Simptomele si evolutia acestei afectiuni pot varia foarte mult de la o persoana la alta. tratamentul chirurgical.

.ce a dus la imbunatatirea sau inrautatirea lui? .Consultul de specialitateSus Este bine sa fie consultat medicul de familie atunci cand apar simptomele bolii Parkinson. Acestea pot fi semnele unui infarct miocardic.ce parte a corpului a fost afectata? Este indicat sa se apeleze serviciile de urgenta daca apar simptome precum stare de slabiciune brusca. Persoanele ce sufera de Parkinson trebuie sa mearga la medicul specialist in mod regulat (o data la 3-6 luni sau in functie de cum decide acesta) pentru modificarea tratamentului. evolueaza lent. . acesta trebuie atent urmarit si trebuie discutat cu doctorul la urmatorul control medical. de obicei.apar alte complicatii. Descrierea pacientului ar trebui sa raspunda la urmatoarele intrebari: . Expectativa vigilentaSus Daca se descopera aparitia tremorului. Medici specialisti recomandatiSus Urmatorii medici pot diagnostica si trata boala Parkinson: . atunci cand tremorul dureaza de mai mult timp.simptomele nu mai sunt ameliorate de medicamente.medicul neurolog. Simptomele din boala Parkinson. .tremorul a aparut brusc sau treptat? . Totusi. pierderea echilibrului.medicul de medicina interna.exista modificari notabile ale simptomelor. . Nu este nevoie de un tratament de urgenta. O descriere cat mai exacta poate ajuta medicul sa puna un diagnostic corect. Alti specialisti ce pot fi implicati in urmarirea pacientului bolnav de Parkinson sunt: . Daca tremorul afecteaza activitatea de zi cu zi a unei persoane sau daca apar si alte simptome.logopedul. cum ar fi episoade severe de rigiditate pierderea brusca a mobilitatii – ce poate afecta mersul.medicul de familie. pe perioada catorva luni. . trebuie mers la doctor mai repede. O persoana ce a fost diagnosticata cu boala Parkinson trebuie sa consulte doctorul imediat daca: . alterarea vorbirii sau probleme vizuale. paralizie. . pe masura ce boala evolueaza.apare depresia. trebuie discutat cu medicul despre aparitia acestui tremor la urmatorul consult.

.fizioterapeutul. specifice acestei afectiuni. inhibitori de monoaminoxidaza (cum ar fi selegin) si anticolinergice (cum ar fi trihexifenidil). Studiile recente sugereaza ca tratamentul initial cu agonisti dopaminergici cum ar fi pramipexol si ropinirol pot intarzia necesitatea inceperii tratamentului cu levodopa si pot astfel intarzia aparitia efectelor secundare ale acesteia. fiind inca in faza experimentala. Daca simptomele pacientului si rezultatele obtinute de doctor in timpul consultului nu sunt in intregime tipice bolii Parkinson se pot face anumite teste pentru a putea diagnostica alte afectiuni cu simptome asemanatoare. Alte medicamente nondopaminergice ce pot fi folosite in primele faze evolutive ale bolii sunt amantadina. testele de sange pot fi facute pentru a verifica daca nu este cumva vorba de o afectiune tiroidiana sau hepatica. mai ales in mentinerea tonusului. mobilitatii si independentei. Investigatii Nu exista teste de laborator care sa diagnosticheze boala Parkinson. Un alt test imagistic numit PET (tomografie cu emisie de pozitroni) poate detecta nivele scazute de dopamina la nivelul creierului. exista citeva optiuni. Medicul curant impreuna cu intreaga echipa ce supravegheaza pacientul bolnav de Parkinson il pot indruma pe acesta in ceea ce priveste suportul emotional si educatia medicala. 2. Desi levodopa este inca considerata cel mai bun medicament pentru Parkinson. Metodele de tratament aditionale cum ar fi exercitiile fizice. aceasta investigatie nu este una uzuala deoarece este foarte scumpa si nu este disponibila in foarte multe spitale. De exemplu. efectele ei secundare (ce includ miscari involuntare si alte complicatii motorii) pot cauza probleme in stadiile tardive ale bolii. Totusi. pacientii cu boala Parkinson pot sa nu aiba nevoie de tratament. O examinare RMN poate fi facuta pentru a exclude un infarct miocardic sau o tumora a sistemului nervos central. Diagnostic precoce In acest moment nu exista nici un test screening pentru boala Parkinson. Tratament generalitatiSus La inceput. Diagnostic si investigatiiSus 1. Medicul va putea amana momentul prescrierii tratamentului pana cand simptomele bolii devin suparatoare si interfera in activitatea zilnica. Acestea sunt importante pe intregul parcurs evolutiv . . daca simptomele sunt usoare. Daca este nevoie de tratament medicamentos. fizioterapia si terapia ocupationala pot fi de ajutor in toate stadiile bolii Parkinson. Diagnosticul de boala Parkinson se bazeaza pe istoricul medical si pe un examen neurologic amanuntit.specialistul in terapie ocupationala. putandu-se astfel pune diagnosticul de boala Parkinson.

referitor la ce si cum mananca. ocupatia. familia si conditiile de viata pot influenta deciziile privind inceperea tratamentului. Tratament de intretinereSus Exista o serie de masuri ce pot fi luate si la domiciliul persoanei afectate de Parkinson pentru a face ca aceasta sa faca fata mult mai usor simptomelor. Tratamentul chirurgical poate fi. o dieta echilibrata sunt foarte importante in cadrul tratamentului. Tratamentul este diferit pentru fiecare persoana in parte si se poate schimba pe masura ce boala evolueaza. Exercitiile pot ajuta la mentinerea tonusului. tipul acestuia si cand sa se modifice medicatia. deoarece consumul de proteine poate interfera cu absortia medicamentelor si poate modifica eficacitatea lor. folositor in tratarea simptomelor. Nu exista nici un tratament care sa opreasca distrugerea celulelor nervoase ce duce la aparitia acestei afectiuni. soptita. Totusi. O dieta echilibrata. Medicul curant va trebui sa modifice tratamentul in functie de modificarile ce apar in simptomatologia bolii. pot fi de mare ajutor. specifica celor afectati de Parkinson. Toate acestea il vor ajuta sa fie o persoana independenta. care au vorbirea monotona. efectele secundare ale bolii si costurile tratamentului. Este indicat ca pacientii sa-si pastreze o stare cat mai buna de sanatate. unele medicamente pot ameliora simptomele bolii.al bolii. Varsta. de asemenea. De exemplu. iar alimentele sa fie cat mai usor de mestecat. odihna. Trebuie sfatuit pacientul sa-si foloseasca energia pentru activitatile strict necesare si sa-si amenajeze locuinta astfel incat sa-i fie foarte usor sa se deplaseze si lucrurile necesare sa-i fie la indemana. dar si in mentinerea greutatii si in reducerea posibilitatii de aparitie a constipatiei. Daca starea de sanatate se modifica tratamentul trebuie si el ajustat pentru a obtine un echilibru intre calitatea vietii. imprecisa. precum si suportul emotional si practic din partea familiei. dar in cazul unui numar mic de persoane. mai ales in stadiile finale. Un logoped poate recomanda exercitii de respiratie si de vorbire ce pot sa ajute pacientii. acestia se pot hrani stand in picioare si mancand cate putin. Simptomele se pot modifica de la o zi la alta si efectele adverse ale medicamentelor folosite in cadrul tratamentului pot limita eficienta acestuia. Depresia este frecventa la cei cu Parkinson si poate aparea inainte ca boala sa fie diagnosticata. Recunoasterea si tratarea depresiei reprezinta o parte importanta a terapiei la domiciliu. Trebuie sa existe o modificare si in ceea ce priveste alimentatia. In ceea ce priveste alimentatia persoanelor cu Parkinson este foarte important ca acestea sa ceara toate informatiile privind alimentatia medicului curant. Toate acestea pot sa scuteasca pacientul de . Exercitiile fizice regulate. a coordonarii si a rezistentei. O persoana aflata intr-o faza avansata a bolii este limitata in ceea ce priveste libertatea de miscare si efectuarea activitatilor zilnice.

exercitiile fizice si fizioterapie. Majoritatea pacientilor dezvolta un tremor de la usor la moderat. Medicul specialist poate sa prescrie agonisti dopaminergici. cereale. Calitatea vietii acestuia depinde in mare masura de continuarea activitatilor de la serviciu. Levodopa este cel mai cunoscut medicament folosit in tratamentul bolii Parkinson. doctorul poate prescrie agonistii dopaminergici in acelasi timp cu levodopa. facand un prim pas precis. de pastrarea unei legaturi stranse cu familia si de pastrarea independentei. simptomele devin din ce in ce mai suparatoare. Aspecte ce pot fi de folos in tratamentul ambulator al unui pacient cu Parkinson sunt: . boala nu afecteaza intr-o prea mare masura viata persoanei in cauza.eventualele probleme legate de alimentatie. vegetale. peste. inghitind des si evitand dulciurile se poate reduce salivatia. De asemenea. Simptomele bolii se schimba pe masura ce afectiunea trece prin diferitele stadii evolutive. . Miscarile sunt lente si limitate datorita rigiditatii musculare si incetinirii sau pierderii reflexelor automate (bradikinezie). produse lactate slabe. iar repozitionarea mobilei sa fie facuta astfel incat sa existe mereu ceva in care pacientul sa se sprijine atunci cand se deplaseaza. . Tratamentul la domiciliu ii ajuta pe cei afectati sa se adapteze si pe masura ce boala avanseaza sa ramana independenti cat de mult este posibil. legume. lung.modificarea anumitor activitati si reamenajarea casei astfel incat activitatile zilnice sa fie cat mai mult simplificate. carne de pasare. . Doctorul va supraveghea evolutia fiecarui pacient in parte si va modifica tratamentul in functie de aparitia unor noi simptome.sa urmeze o dieta sanatoasa. Tratamentul in acest stadiu este cantarit in functie de severitatea simptomelor si de efectele adverse ale medicamentelor. Tratament ambulatoriuSus Viata de zi cu zi a unui bolnav cu Parkinson La inceput. Folosirea unui baston sau a unui mergator pot fi utile pe masura ce boala avanseaza. Blocarea musculara poate fi rezolvata prin efectuarea unor miscari intentionate. dar o data cu trecerea timpului aceasta devine din ce in ce mai suparatoare. in stil de mars poate ajuta la depasirea episoadelor de rigiditate musculara. Tratament in cazul agravarii boliiSus Pe masura ce boala evolueaza. carne slaba. Studii recente au aratat ca aceste medicamente pot intarzia aparitia efectelor adverse ale levodopei. Totusi poate avea o serie de efecte adverse la doze mari sau dupa un tratament indelungat. cum ar fi pramipexol sau ropinirol pentru a pregati inceperea tratamentului cu levodopa. Deplasarea catre un punct fix pe pamant. care sunt foarte eficiente in toate fazele bolii. care sa includa fructe. Tinand barbia ridicata.

cum ar fi schimbarea medicamentelor sau a exercitiilor fizice Tratamentul medicamentosSus Tratamentul medicamentos este tratamentul uzual in cadrul bolii Parkinson. levodopa este considerata cea mai eficienta in controlul simptomelor din boala Parkinson si pentru multi ani a fost medicamentul preferat in tratamentul celor noi diagnosticati cu Parkinson. mai ales in primele etape ale bolii.sa se lucreze cu un logoped pentru imbunatatirea vorbirii. avand in vedere studiile efectuate.sa faca fata aparitie tremorului. Tratamentul poate fi diferit in functie de simptome. Acesta poate sugera o serie de modificari in terapie. de obicei. iar pentru reducerea acestuia poate fi buna luarea unei greutati in mana care tremura. Totusi. nu este pe deplin lamurita. Totusi.dopamina. aceasta ne mai putand sa-si desfasoare activitatile zilnice. unii medici prefera sa foloseasca agonistii dopaminergici. Folosirea acestor medicamente in primele faze ale afectiunii duc la amanarea introducerii in tratament a levodopei si astfel se intarzie aparitia complicatiilor motorii. ingrijorarea medicilor in ceea ce priveste efectele pe termen lung ale administrarii de levodopa in fazele initiale si in doze mari. Pe masura ce boala avanseaza medicul va putea prescrie concomitent levodopa si agonisti dopaminergici. Trebuie discutat cu medicul si despre aceasta problema. . care sa-si faca efectul la fiecare persoana in parte. mai ales la cei sub 60 de ani. datorita folosirii acesteia pe o perioada lunga de timp si in doze crescute au aparut o serie de complicatii motorii. dar au si o serie de efecte adverse. Acesta este primul medicament ce poate fi . Astazi. . precum si in functie de raspunsul acestuia la medicamente. Apomorfina este un agonist dopaminergic folosit pentru tratarea episoadelor ocazionale de imobilitate. asociate cu boala Parkinson. Este nevoie de timp pentru ca medicul sa stabileasca o combinatie eficienta de medicamente. ce cauzeaza simptomatologia acestei afectiuni.reducerea problemelor in ceea ce priveste mancatul si salivatia excesiva prin schimbarea mancarurilor si a felului cum sunt mancate. De aceea. de varsta pacientului. levodopa sau agonistii dopaminergici este mai benefic in primele faze ale bolii. cand simptomele bolii duc la infirmitatea persoanei. Dar si folosirea acestor medicamente poate conduce la aparitia complicatiilor motorii. prin diferite metode cum ar fi mersul catre o tinta de pe podea. mai nou aparuti (cum ar fi pramipexol si ropinirol).a face fata disfunctiilor sexuale. . care au fost dificil de tratat. . i-a facut pe acestia sa recomande tratamentul initial cu agonisti dopaminergici. Levodopa controleaza simptomele mult mai bine decat agonistii dopaminergici. Medicamentele pot ameliora simptomele. Scopul acestui tratament medicamentos este de a suplini lipsa neurotransmitatorului . Intrebarea privind care dintre aceste doua medicamente. Tratamentul este inceput..a face fata blocajului motor.

spasme sau convulsii. .inhibitor periferic al catecol-0-metiltransferazei (COMT) -entacapon. Pot exista si unele cazuri in care se urmeaza tratamentul cu doze constante de levodopa si agonisti dopaminergici si uneori doze de apomorfina. Un regim medicamentos ideal este acela ce controleaza simptomele bolii si efectele adverse sunt bine tolerate de pacient. pergolid. care pot include: . atunci cand este nevoie. . daca sunt luate inainte de mese. . Apomorfina trebuie administrata impreuna cu medicamente antiemetice pentru a preveni aparitia greturilor si varsaturilor. Medicii. Pot aparea o serie de complicatii in urma unui tratament indelungat in boala Parkinson. Este bine de stiut ca: . . Acest lucru duce si la scaderea efectelor adverse cum ar fi miscarile involuntare si convulsiile.imposibilitatea de a se misca . ropinirol). in loc sa urmeze un tratament in care dozele medicamentelor administrate oral sunt ajustate in functie de urgentele aparute. tratamentul initial al bolii Parkinson incepe cu: .agenti anticolinergici (benztropina.inhibitor al monoaminoxidazei tip B. Optiuni de medicamente O serie de medicamente pot fi folosite in tratamentul bolii Parkinson. Studii ulterioare sunt necesare pentru a determina cat de sigur este tratamentul si eficacitatea acestuia. . . in diferitele faze ale acesteia. Tratamentul cu apomorfina administrat la nevoie poate face posibila reducerea dozelor de agonisti dopaminergici.amantadina. De retinut! Toate medicamentele folosite in tratamentul Parkinsonului pot avea efecte adverse neplacute.selegilina . -levodopa si carbidopa. Studii recente arata ca tratamentul cu doze mari de antioxidant coenzima Q10 poate incetini progresia bolii Parkinson. Probleme pot aparea si ca rezultat al bolii in sine. dar trebuie luat in primele faze ale bolii. pramipexol.modificari spontane in raspunsul pacientului la medicatie. vor incerca un singur medicament la un moment dat si vor recomanda doze mici.injectat cand muschii devin rigizi si intepeniti si persoana in cauza nu se mai poate ridica dintr-un scaun sau nu-si mai poate desfasura activitatile zilnice. cum ar fi: . In general. pentru a minimaliza efectele adverse.oprirea brusca a medicatiei poate inrautati simptomele si poate fi periculoasa.agonisti dopaminergici (bromcriptina.levodopa si alte medicamente pot fi mult mai eficiente. trihexifenidil). tolcapon. in general.

Ele implica distrugerea precisa a unei mici suprafete din portiunea profunda a creierului. Informatiile despre eficienta acestui procedeu sunt limitate si pana in acest moment. Un posibil efect advers serios al tratamentului cu agonisti dopaminergici este somnolenta diurna. Somnolenta brusca si coplesitoare. Impulsurile electrice sunt generate de o serie de electrozi plasati printr-o interventie chirurgicala in creier. cum ar fi palidotomia si talamotomia. Aceste celule pot proveni de la un creier fetal. Aceasta tehnica chirurgicala este pe cale sa devina metoda chirurgicala preferata de terapie. Electrostimularea profunda cerebrala este un tratament nou in terapia Parkinsonului. Aceasta terapie foloseste impulsuri electrice pentru stimularea unei anumite zone a creierului. Trebuie sa se discute cu medicul despre efectele de acest tip. fara a-si da seama persoana respectiva ca este pe cale sa adoarma. poate fi numita "atac de somn". care cauzeaza simptomele bolii. Palidotomia si talamotomia sunt rar facute in ziua de azi. nu este o optiune reala pentru cea mai mare majoritate a . Neurotransplantul este un procedeu experimental. cand acesta nu mai controleaza simptomatologia intr-un mod adecvat. cu levodopa sau alte medicamente. Tratament chirurgicalSus Tratamentul chirurgical poate fi luat in considerare atunci cand medicamentele nu mai pot controla simptomele bolii sau cand efectele adverse sunt destul de severe si afecteaza activitatile de zi cu zi ale pacientului. neurotransplantul poate include si transplantarea nervilor din zonele sanatoase in zonele afectate sau folosirea celulelor modificate genetic. mai distructive. Acesta poate aparea si in momentul in care pacientul conduce masina si poate fi o amenintare grava la siguranta acestuia.scaderea tonusului muscular. desi folosirea tesuturilor fetale este controversata. Aceasta tehnica poate fi folosita si in combinatie cu tratamentul medicamentos. Consta in implantul de celule care sa produca dopamina la nivelul creierului. Neurotransplantul a fost facut unui numar mic de persoane si poate fi facut doar in cateva centre medicale din lume. care este in studiu. mai ales a cazurilor aflate intr-o faza avansata a bolii. pentru terapia Parkinsonului. Medicamentele necesare tratarii acestei afectiuni sunt prescrise de medicul specialist. Este foarte important ca pacientul sa respecte cu strictete recomandarile medicului pentru un cat mai bun rezultat al terapiei. Nu distruge substanta nervoasa de la nivelul creierului si are riscuri mult mai mici decat metodele vechi. iar pacientul trebuie informat foarte bine in legatura cu modul in care acestea trebuie luate. Schimbarea dozelor sau folosirea unei combinatii diferite de medicamente pot fi de ajutor in astfel de situatii. daca pacientul urmeaza tratamentul cu agonisti dopaminergici.. In viitor.

De obicei. cand o persoana are un tremor sever pe o parte a corpului. 2. Totusi. . nu a fost documentat nici un beneficiu al acestei nterventii.talamotomia (se face rar). al unor simptome ce se inrautatesc. De retinut! Tratamentul chirurgical devine o optiune pentru cei afectati de boala Parkinson atunci cand boala este avansata si medicatia nu mai poate controla boala intr-un mod adecvat. Interventia chirurgicala nu reprezinta o rezolvare pentru cei cu boala Parkinson. trebuie luata in seama electrostimularea cerebrala profunda deoarece are rezultate mult mai bune decat medicatia. Electrostimularea profunda a talamusului este facuta pentru a trata tremorul dat de boala. Cei cu o boala Parkinson avansata sau care au alte afectiuni (cum ar fi bolile de inima sau plamani. Se pot primi informatii in legatura cu aceasta afectiune de la o serie de organizatii ce sprijina persoanele afectate de boala Parkinson. medicatia este inca necesara. Procedurile prin care se stimuleaza nucleul subtalamic si globus pallidus controleaza o gama larga de simptome pe langa tremor si sunt folosite mult mai frecvent decat stimularea talamusului. 1. De asemenea. Efectele sale sunt vizibile dupa cateva luni sau mai mult si pana acum. chirurgia nu este o optiune pentru cei cu dementa sau probleme psihiatrice. Neurotransplantul Aceasta procedura este inca experimentala si nu a fost efectuata decat pe putine persoane. unele persoane pot avea o serie de manifestari ce nu mai pot fi controlate. Toate acestea duc la reducerea efectelor adverse cauzate de medicamente si in acelasi timp se obtine si un control al bolii.paliotomia (se face rar). Optiuni chrurgicale . dupa aceasta.oamenilor. dar nici una dintre ele nu mai este facuta in mod uzual. cancerul sau afectiuni renale) nu sunt buni candidati la una dintre variantele de interventii chirurgicale. Palidotomia si talamotomia Cativa neurochirurgi pot face aceste interventii chirurgicale. 3. In cazul unei afectiuni ce poate evolua. Persoanele care doresc sa ia in calcul o interventie chirurgicala in cadrul terapiei bolii Parkinson trebuie sa apeleze la cel mai bun neurochirurg disponibil. . dar interventia chirurgicala poate reduce numarul si dozele de medicamente necesare controlarii simptomelor bolii. Electrostimularea cerebrala profunda Electrostimularea cerebrala profunda nici nu vindeca boala Parkinson nici nu elimina nevoia medicatiei.transplantul de celule nervoase (in faza experimentala).electrostimularea profunda craniana. . .

Aceasta poate imbunatati. scris. reinvatarea actiunilor zilnice etc. Totusi. de asemenea. trebuie sa se discute cu medicul curant despre siguranta tratamentului si posibilitatea aparitiei efectelor adverse. indeosebi pentru persoanele in varsta. Exista. jocuri. Indicatiile ei sunt foarte largi: boli mintale. deocamdata. este important sa se mentina o stare cat mai buna de sanatate si sa se urmeze o dieta alimentara echilibrata. Tratamentele complementare nu trebuie sa inlocuiasca medicamentele necesare tratarii bolii. pentru o scurta perioada de timp si miscarile. activitati de tip profesional de toate tipurile etc. . sechele posttraumatice.Ergoterapia preventiva vizeaza sfatuirea pacientului in ce priveste gesturile cotidiene si amenajarea locuintei si ii permite sa-si asume handicapul sau boala ramanand integrat in mediul sau de viata. daca este foarte probabil ca aceste medicamente sa dea rezultate bune. Toate aceste informatii sunt de ajutor in luarea unei decizii privind tratamentul. cum ar fi dieta. de exemplu). apoi sa se propuna o solutie cu contributia bolnavului si a medicului curant (cum sa eviti durerea in gesturile vietii zilnice la un pacient suferind de dureri lombare. Pe aceasta baza. logopedia si terapia ocupationala pot fi de mare ajutor in terapia bolii Parkinson. Aceasta mediere permite sa se observe si sa se analizeze problemele pe care le pune boala in cauza. . reinvatarea gesturilor vietii zilnice. boli cardiace etc. Depresia care nu raspunde la medicatie se poate imbunatati cu terapie cu electrosocuri. orice activitate (activitati artizanale ca impletitul sau tesutul. arsuri. antrenament pentru purtarea unei proteze.). Nici una dintre acestea nu si-a dovedit eficacitatea.Alte tratamenteSus Fizioterapia. activitati de captare a atentiei. afectiuni reumatologice. o ergoterapie preventiva care vizeaza evitarea spitalizarii. .). fie participand la ameliorarea starii lor. Numeroase terapii nutritionale au fost sugerate ca si tratamente ale bolii Parkinson.) sunt bune de folosit in masura in care pot ajuta pacientul sa le adapteze la posibilitatile sale. Scopul ergoterapiei este de a le reda bolnavilor independenta fie dandu-le posibilitatea sa se adapteze la deficitul lor. de exprimare. dar cauza acestei imbunatatiri nu este cunoscuta. Profilaxie rgoterapie Terapie care utilizeaza activitatea in vederea readaptarii handicapatilor fizic si mintal.Ergoterapia reeducativa-readaptativa utilizeaza actiunea ca mediator pentru a ajunge la un obiectiv dat (cautarea unei mai bune coordonari a miscarilor. Inainte de incercarea unor tratamente complementare. infirmitati motorii (paralizii. miopatii.

Totusi raspunsul inflamator poate varia functie de particularitatile organismului. prin recoltarea a doua probe de sange a cate 10 ml din care se vor realiza hemoculturile. putand apare in: pancreatite acute. insa putem constata urmatoarele: febra sau hipotermie. o hemocultura negativa poate indica absenta invaziei sanguine de catre agentul patogen. traumatisme. leucocitoza sau leucopenie. daca anterior s-au administrat antibiotice. infarct miocardic sau soc anafilactic. Pentru diagnosticul etiologic (identificarea microorganismului infectant) este necesara izolarea microorganismului din sange sau dintr-o alta zona in care este localizata infectia.Sepsisul si socul septic • • • • • • • Introducere Semne si simptome Complicatii Modificari de laborator in sepsis Diagnostic Tratament Prognostic si prevenire Diagnostic Nu exista un test de laborator specific care sa stabileasca diagnosticul de sepsis. De asemenea. tahicardie. hipotensiune arteriala sau alterarea acuta a statusului mental. Egofilie Iubire patologica de sine Policontuzie lovituri Heteroagresiune lovire . Apaxic hidrocefalee Hipoxie tare patologică constând în scăderea cantității de oxigen în țesuturi. trombocitopenie. tahipnee. embolism pulmonar. hemoculturile vor fi negative. anevrism de aorta rupt. In unele cazuri. toate aceste manifestari sugereaza diagnosticul. SIRS = sindromul raspunsului inflamator sistemic poate avea si o etiologie noninfectioasa. arsuri.

f. (sil. artr-) → algie Sursa: Dicționar ortografic | Trimisă de siveco. (sil.Cenestopat Distonia cenestopata este o dereglare neurovegetativa care duce la un dezechilibru al functiilor simpatice si parasimpatice ale sistemului nervos. durere. mf. mf. 10 Aug 2004 | Greșeală de tipar artralgíe s. algie. Nefropatie affect rinichilor Spina bifida o malf a cocosului Algie Sensibilitate dureroasă. mf. (sil. -ter-) algie Sursa: Dicționar ortografic | Trimisă de siveco. sfinc-. -di-al-) → algie Sursa: Dicționar ortografic | Trimisă de siveco. (sil. 10 Aug 2004 | Greșeală de tipar . stom-) algie Sursa: Dicționar ortografic | Trimisă de siveco. precum si un dezechilibru acido-bazic. (sil. (sil. f.. 10 Aug 2004 | Greșeală de tipar otalgíe s. Durere apărută spontan sau în urma excitării patologice a nervilor senzitivi. algía. 10 Aug 2004 | Greșeală de tipar epigastralgíe s. algíei Sursa: Dicționar ortografic | Trimisă de siveco. – Din fr. mf. 3 Jan 2003 | Greșeală de tipar algíe s. (sil. art. 10 Aug 2004 | Greșeală de tipar sfincteralgíe s. (sil. Sursa: DEX '98 | Trimisă de ana_zecheru. f. f. gastr-) → algie Sursa: Dicționar ortografic | Trimisă de siveco. 10 Aug 2004 | Greșeală de tipar stomalgíe s. g. 10 Aug 2004 | Greșeală de tipar rinalgíe s.-d. gastr-) → algie Sursa: Dicționar ortografic | Trimisă de siveco. f. art. f. rin-) algie Sursa: Dicționar ortografic | Trimisă de siveco. mf. f. f.f. algie ALGÍE s. ot-) algie Sursa: Dicționar ortografic | Trimisă de siveco. algíi. 10 Aug 2004 | Greșeală de tipar cardialgíe s. 10 Aug 2004 | Greșeală de tipar gastralgíe s. f. mf. mf.

sensibilitate dureroasă. ALGÍE elem. La persoanel de sex feminin acesti 2 cromozomi.f. -algie. Semne si simptome Simptomele difera de la caz la caz. algie. In mod normal fiecare celula contine 46 de cromozomi grupati in pereche. 17 Oct 2004 | Greșeală de tipar ALGÍE s. [< fr. (< germ. Ei contin informatia genetica necesara dezvoltarii si functionarii normale a organismului. „durere”. Sursa: DN | Trimisă de LauraGellner. (Med. (< fr. El apare la 1 din 2500 de nasteri. Unele persoane pot prezenta majoritatea caracteristicilor bolii. Doi dintre acesti cromozomi se numesc cromozomi sexuali. cf. cf. cromozomi care determina sexul copilului. [< germ. Algesie. Cromozomii sunt structuri localizate in nucleul fiecarei celule a organismului. algos. f. alg/o/-. Simptomele include: • • • • • • • talie mica fata triunghiulara distanta mare intre ochi pleoape lasate urechi jos inserate gat palmat implantarea joasa a firelor de par de la nivelul cefei . gr. Algezie. algie. algési-. // (In forma -algie) Element secund de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) durere”. algie. 15 Sep 2007 | Greșeală de tipar ALGEZÍE s. gr. cf.ALGEZÍE s. durere. algesis]. Algesie) Sindromul turner Sindromul Turner Sindromul Turner este o anomalie cromozomiala care afecteaza persoanele de sex feminin. Cromozomul afectat poate poveni de la oricare dintre parinti. „algezie”. iar altele foarte putine. Sindromul Turner este cauzat de absenta totala sau partiala a unuia dintre cei 2 cromozomi prezenti la sexul feminin.f. -algesie. algos – durere]. 26 Dec 2005 | Greșeală de tipar ALG(O)-/ALGEZI-. Sursa: DN | Trimisă de LauraGellner.) Sensibilitate dureroasă. gr. -ALGEZÍE. algesis) Sursa: MDN | Trimisă de raduborza.

Tratament Nu exista tratament care sa vindece sindromul Turner. Insa exista tratamente care pot corecta unele dintre defectele cauzate de el.• • • • • • • • • • • • • • • • • • • maxilar ingust palat ogival eruptie dentara intarziata dinti supranumerari torace in forma de scut limfedeme congenitale la maini si picioare unghii scurte si convexe numar crescut de alunite pe piele IQ in limite normale dezvolatare insuficienta a organelor genitale (interne si externe) sterilitate strabism scolioza afectiuni cardiace hipertensiune arteriala afectiuni renale afectiuni ale tiroidei (hipotiroidie) infectii otice dezvoltare anormala a oaselor (in special a celor de la mana si cot) Diagnostic Diagnosticul prenatal se pune pe baza determinarii cariotipului. Tratamentul cu hormon de crestere (STH) poate imbunatati dezvoltarea copilului si . Ea se recomanda atunci cand: • • • • • • la un test de screening se observa anomalii fetale nou-nascutii prezinta gat palmat (cute de piele in plus la nivelul gatului) afectiuni cardiace specifice sindromului Turner ritm de crestere lent sau statura mica pubertate intarziata menstruatii neregulate Nu exista nici o legatura intre varsta mamei si incidenta sindromului Turner. Prelevarea se face prin amniocenteza. Acest test implica examinarea cromozomilor celulelor fetale obtinute din lichidul amniotic prelevat. Se poate apela la chirurgia plastica pentru a indeparta cutele de piele de la nivelul gatului. Determinarea cariotipul se poate face oricand si dupa nastere.

Cu ingrijire adecvata femeia poate duce sarcina la termen si poate naste normal. 9. Prognostic Prognosticul depinde de severitatea afectiunilor cauzate de sindromul Turner. Sindromul klinefelter Sindromul Klinefelter este o tulburare genetica ce afecteaza sexul masculin. unii barbati pot avea trei sau patru cromozomi X. 4. 2. Cuprins 1. 7. Estrogenul se administreaza in doze mici pentru a declansa pubertatea. Sexul masculin are urmatoarea formula genetica: un cromozom X si unul Y. Din cauza nedezvoltarii ovarului este necesara terapia cu estrogen. sau mai multi cromozomi Y. Majoritatea celor cu sindrom Klinefelter au inca un cromozom X. Acest sindrom poate aparea in proportie de 1 la 500 pana la 1 la 1000 de masculi. Multi barbati cu un cromozom X in plus nu stiu acest lucru si duc o viata normala. Se recomanda continuarea terapiei cu estrogeni pana la menopauza.poate contribui la cresterea in inaltime. Majoritatea femeilor afectate insa duc o viata relativ normala. Multe persoane cu sindrom Turner care incep tratamentul de timpuriu pot atinge o inaltime medie normala. 5. In cazuri rare. 6. Apoi doza de estrogeni se mareste. Femeile cu sindrom Turner pot apela la fertilizare in vitro pentru a ramane insarcinate. In acest sindrom baietii au unul sau mai multi cromozomi x in plus fata de normal. Generalitati Cauze Simptome Investigatii Tratament . Cei cu sindrom Klinefelter pot fi descrisi ca barbati XXY sau ca barbati cu sindrom XXY. 3. la care se adauga si progesteron pentru a declansa ciclul menstrual lunar.Generalitati Tratament initial Tratament de intretinere Tratament ambulatoriu Suspiciunea de sindrom Klinefelter CauzeSus . care se incepe in jurul varstei de 12-14 ani. 8.

Acesta poate fi administrat sub forma injectabila. emotionala si comportamentala Cei ce sunt afectati de acest sindrom par sa aiba abilitati reduse in urmatoarele domenii: InvestigatiiSus Tratament .GeneralitatiSus Principalul tratament este inlocuirea testosteronului (hormon masculin). in special la nivelul fetei. Daca nivelul de testosteron este mic se poate administra un Depo-testosteron. . ce apare dupa fecundarea ovulului de catre spermatozoid. Alte tratamente depind de simptomele aparute si pot include: un suport educational in ceea ce priveste dezvoltarea limbajului si indeplinirea indatoririlor scolare si consilierea in privinta adaptarii sociale. O monitorizare atenta poate preveni aparitia acestor efecte adverse. o forma sintetica de testosteron. Tratament initialSus Tratamentul de obicei incepe in jurul varstei de 11-12 ani. Efectele secundare ale administrarii de testosteron sunt rare si pot include: -agravarea acneei -dezvoltare sexuala mult mai rapida -probleme comportamentale (cum ar fi agresivitatea). ce poate aparea in procesul de diviziune celulara.Prezenta unui cromozom X in plus este de cele mai multe ori o eroare. de gel sau de plasture aplicat pe piele. SimptomeSus Nu exista semne ale acestei afectiuni pana la pubertate. Datorita nivelului scazut de testosteron. ceea ce poate duce si la o integrare sociala mult mai buna. baietii cu sindromul Klinefelter nu au o crestere a nivelului testosteronului. baietii simtindu-se mult mai bine in pielea lor. axilar si pubian -creste masa musculara -imbunatateste viata sexuala -previne osteoporoza -poate preveni aparitia ginecomastiei -da un mai mare respect de sine. Se incepe prin dozarea testosteronului si a altor hormoni din sange. care apare in mod normal in aceasta perioada a vietii. baietii cu sindromul Klinefelter pot avea: Afectarea mentala. -creste pilozitatea la nivelul intregului corp. In aceasta perioada.

Trebuie sa se discute cu medicul. daca parintii observa ca fiul lor nu s-a dezvoltat la fel ca si ceilalti adolescenti.Tratament de intretinereSus Tratamentul de intretinere poate include: Tratament ambulatoriuSus Tratamentul la domiciliu este important si pentru membrii familiei baiatului. daca are probleme de comportament sau dificultati la scoala si daca este mult mai inalt decat ceilalti membrii ai familiei. baschet. trebuie mentionat ca multi oameni cu aceasta afectiune duc o viata normala -trebuie ca familia sa fie un membru activ al grupului de terapie. pentru a intelege nevoile lui fizice. emotionale. Diagnosticarea la timp si urmarea tratamentului specific pot evita acest lucru. mai ales daca este nevoie de consiliere pentru eventualele probleme comportamentale si daca este nevoie de un logoped pentru problemele de limbaj. pot fi folosite tot felul de mijloace (telefoane. in functie de nivelul lui de cunoastere in legatura cu acest sindrom si trebuie sa fie incurajat pentru un bun succes al terapiei. inot. dar si in legatura cu sentimentele lor -trebuie ca si parintii sa fie informati despre acest sindrom. prin practicarea unor sporturi cum ar fi: karate. -trebuie ca parintii sa faca fata aceste noi situatii aparute. care sa-l ajute pe copil -trebuie sa se discute periodic cu profesorii despre cum se descurca la scoala copilul lor. Suspiciunea de sindrom KlinefelterSus Dezvoltarea sexuala si schimbarile fizice aparute la varsta adolescentei sunt foarte importante. temerile legate de necunoasterea acestei boli pot deveni o problema. trebuie cautati specialisti care au lucrat cu baieti cu aceeasi afectiune -trebuie incurajati sa participe la activitati care sa-i ajute sa-si imbunatateasca abilitatile practice si fizice. desi este o afectiune genetica. Un baiat ce nu s-a dezvoltat la fel ca si ceilalati baieti se poate gandi ca va exclus sau ridiculizat de prietenii lui. nu intotdeauna poate fi controlata aparitia ei. parintii pot crede ca ei sunt vinovati pentru aparitia acestei afectiuni a copilului lor. este important ca cel aflat in aceasta situatie sa nu fie dependent de cei din jurul lui si sa realizeze ca poate face totul de unul singur. baseball -trebuie formata o echipa din parinti. o discutie cu medicul despre tratament ar fi foarte buna. intalniri) pentru o cat mai buna comunicare cu cei ce asigura educatia fiului lor -ar fi buna si o informare a colegilor si profesorilor despre aceasta afectiune -trebuie incurajata independenta celor cu sindrom Klinefelter. de asemenea. trebuie ca parintii sa discute cu medicul despre tot ceea ce ii intereseaza in legatura cu aceasta boala. fotbal. profesori si directorul scolii. . trebuie informat copilul. dar o buna informare poate duce intrun final la un real ajutor din partea acestora in cadrul tratamentului -tanarul trebuie sustinut de familia sa.

Pe perioada pubertatii pot fi suspicionati baietii. a unor probleme comportamentale. dar nu ajuta si in rezolvarea infertilitatii. care nu cresc in dimensiuni la pubertate -au o hipertrofie a glandelor mamare (ginecomastie) mai mult de doi ani -au probleme in indeplinirea sarcinilor scolare sau sociale (au foarte putina incredere in . De obicei acestea se recomanda de catre medic. acesta este un tratament de durata. printr-un examen clinic amanuntit. sub forma de gel sau sub forma unui plasture. Alte teste de laborator care se pot face sunt dozarile hormonale si o analiza a spermei. Mai poate fi diagnosticat si in copilarie. pubertate sau in perioada de adult tanar. acesti copii pot primi suport educational si in cadrul sistemului scolar -tratamentul cu testosteron. Teste prenatale Amniocenteza si biopsia de vilozitati corionice nu sunt teste prenatale de rutina. deoarece nu sunt simptome sau semne ale afectiunii pana la acest moment. daca se suspicioneaza un astfel de sindrom. atunci cand exista un istoric familial al unor afectiuni genetice (cum este sindromul Klinefelter) sau cand varsta mamei depaseste 35 de ani. consilierea profesionala si un tratament adecvat pot fi necesare. in logoped poate fi necesar atunci cand se observa in copilarie dificultati in dezvoltarea limbajului. Testosteronul: Sindromul poate fi diagnosticat inainte de nastere printr-o investigatie numita amniocenteza (punctie transabdominala. Totusi un medic poate suspiciona un sindrom Klinefelter cand un baiat are dificultati in privinta limbajului. Teste la copii sau adolescenti Aceasta afectiune nu se descopera pana in adolescenta. cititului sau a scrisului. sau pentru ca ele trec neobservate pana in acest moment. prin aflarea istoricului medical al persoanei respective sau prin efectuarea unui test numit cariotip (reprezentarea si clasificarea garniturii cromozomiale a unei celule. care se poate administra injectabil. pentru cei ce doresc sa-si intemeieze o familie trebuie sa beneficieze de consiliere si de un tratament de fertilizare -controale medicale regulate pentru a monitoriza atent starea de sanatate. foarte utila in descoperirea anomaliilor cromozomiale). efectuata la gravida in scopul recoltarii de lichid amniotic pentru studiul caracterelor sale chimice si citogenetice) sau prin biopsia vilozitatilor corionice.Daca un baiat a fost diagnosticat cu sindromul Klinefelter: -suport educational in legatura cu dificultatile de limbaj sau scolare. care: -sunt mult mai inalti decat barbatii din familia sau au membrele inferioare mult mai lungi -au testicule mici. psihiatrice (cum ar fi depresia). pentru a observa aparitia din timp a unor afectiuni autoimune.

o analiza a spermei si dozarile hormonale.CMV verifica-ti sanatatea Alege pe manechin zona afectata si raspunde la intrebari pentru a primi acum diagnosticul prezumtiv. pot fi timizi. cum ar fi anxietatea. abuzul de alcool sau droguri. De asemenea ei pot avea probleme in integrarea lor sociala. imaturi sau dependenti de cei din jurul lor) -au retard mintal: unu la suta dintre cei cu retard mintal au si sindrom Klinefelter. un examen fizic si efectuarea cariotipului. klinefelter.ei. sindromul klinefelter G Citomegalovirus . umerii ingusti si bazinul lat. iar pentru a procrea sunt nevoie de tehnici speciale de fertilizare. . ceea ce duce la o serie de probleme la scoala sau in alte ocazii ce implica socializarea. faciala si o pilozitate scazuta in general -o musculatura slab dezvoltata -ginecomastie (hipertrofie difuza a glandelor mamare la barbat) -o inaltime mai mare decat ceilalti barbati din familia sa . sexul copilului. dificultati in rezolvarea unor probleme sau in abilitatea intocmirii unui plan -dificultati in controlul impulsurilor -un timp de raspuns mult mai mare -dificultati in rezolvarea simultana a mai multor sarcini. Teste la adult Sindromul poate fi descoperit in perioada de adult tanar cand se cauta cauza infertilitatii la un tanar aflat la varsta procrearii. Baietii cu sindromul Klinefelter au testicule mai mici decat normal si in general pot fi infertili. La aceasta varsta se face un examen fizic complet si o anamneza riguroasa. cariotip normal. pilozitatea copii. -pilozitate scazuta pubiana. mergand de la un comportament rusinos si imatur pana la anxietate si agresivitate. Ei pot avea si o serie de probleme emotionale. cauze acnee. cariotip. cariotip genetic. Aproape 3% dintre tinerii infertili au sindrom Klinefelter. depresia. pilozitate faciala. dozari hormonale. Este un risc pentru dezvoltarea unor afectiuni psihiatrice. Examinarile ce se pot face in acesta perioada sunt o anamneza amanuntita. Taguri: analiza cariotip. sindrom genetic. Ca si teste de laborator se face cariotipul. sexul adolescenti.poate avea membre inferioare mai lungi. -probleme in dezvoltarea limbajului: acestia au dificultati in dezvoltarea limbajului si au un vocabular destul de sarac -incetinirea procesului de gandire.

5..oboseala. In orice caz. virusul ramane activ. 4. Pentru majoritatea persoanelor sanatoase ce iau acest virus dupa nastere. pe cand altii prezinta urmatoarele simptome. exista cateva simptome si nu exista consecinte medicale pe termen lung. nu vor exista probleme reale.. Exista diferite tipuri de infectii: . atunci el poate deveni activ si poate cauza boala citomegalovirus. 8. Infectia citomegalovirusului este de obicei nevatamatoare si rareori cauzeaza boli. 7. dar de obicei latent de-a lungul vietii respectivei persoane. . daca sistemul imunitar al unei persoane este slabit. Odata ce o persoana este infectata.citomegalovirus primar .febra . 3.sanatate a-z consulta medicul online impartasind experiente. epuizare. Cuprins 1. 6. Generalitati Simptome Caracteristicile citomegalovirusului Frecventa citomegalovirusului Diagnostic Tratament Prevenirea Citomegalovirusul in timpul sarcinii SimptomeSus Majoritatea copiilor si adultilor infectati cu citomegalovirus nu prezinta simptome. Farmaciile Sensiblu Generalitati Citomegalovirusul (CMV) este un virus ce poate fi transmis fatului in plina dezvoltare inainte de nastere. la un interval de 3-12 saptamani de la expunere: . 2. Infectia primara poate cauza mai multe probleme in sarcina decat cea recurenta.citomegalovirus recurent. Pentru majoritatea persoanelor cu citomegalovirus.inflamarea glandelor .

exista doua variante in care fatul poate fi examinat pentru existenta sau nu a acestuia. prin care se pot lua probe de sange. In cazul in care o femeie insarcinata este diagnosticata cu citomegalovirus. neavand legatura cu apa.urina . din gat sau prelevare de tesut. limitarea dezvoltarii intrauterine si marirea tesutului in creier. se fac analize de sange sau culturi de urina. Acesta nu are o rata mare de transmitere insa s-a observat faptul ca este mai transmisibil in cadrul centrelor pentru copii. TratamentSus . persoanelor ce lucreaza cu copii. laptele mamar sau alte fluide ale corpului.saliva .Transmiterea se face prin contactul apropiat de persoana infestata. Infectia poate exista in lichidele corpului precum: .Caracteristicile citomegalovirusuluiSus Citomegalovirusul face parte din grupul de virusi ai herpesului.riscul este crescut in cazul fatului aflat in uter. Frecventa citomegalovirusuluiSus .infectii la 50%-85% din adultii trecuti de varsta de 40 de ani . precum amniocenteza. urina si saliva. Cum este transmis citomegalovirusul? Transmiterea citomegalovirusului se face de la persoana la persoana.laptele matern. saliva.lacrimi . persoane afectate de HIV. mancarea sau animalele.este mai comun in tarile mai dezvoltate .sange . Testele de laborator pentru a cultiva virusul sunt scumpe si nu sunt la indemana oricarei tari. DiagnosticSus Majoritatea citomegalovirusurilor sunt rar diagnosticate deoarece persoanele infestate prezinta putine simptome. Simptomele ce pot aparea sunt nivele scazute de lichid amniotic. In momentul in care copilul s-a nascut se pot lua probe de sange. Pentru a determina existenta sau nu a virusului. Citomegalovirusul se poate afla in aceste lichide fara a putea fi detectate semnele si simptomele acestuia. caracterizat prin proprietatea de a ramane latent in organism pe o perioada lunga de timp. prin urina.

probleme cu vederea. Acestea sunt potentialele probleme ce pot aparea la copil in cazul in care acesta a fost afectat in timpul sarcinii: -o marire moderata a splinei si a ficatului . Nu exista tratamente pentru terapia prenatala si postnatala a infectiei.5-10% nu vor prezenta simptome la nastere. Sursa: www.copilul. Manifestarile si simptomele mononucleozei includ: . ce vin in contact cu mainile si pot fi absorbite prin nas sau gura. Rata de transmitere la fat este de 24-75% cu o rata medie de 40%. grade diferite de retardare . PrevenireaSus De cele mai multe ori. ce sunt folosite doar in forme severe.In cazul unei infectii cu citomegalovirus in timpul sarcinii. se poate trata cu unul din cele doua medicamente. Citomegalovirusul in timpul sarciniiSus Femeile insarcinate sanatoase nu sunt expuse unui risc mare de infectare cu acest virus. . adesea numita "mono".faceti un test pentru detectarea existentei sau nu a citomegalovirusului. Daca va spalati mainile cu sapun bun. incidenta de infectare cu citomegalovirusul primar variaza intre 0. Recomandari femeilor insarcinate: .ro Mononucleoza. Femeile insarcinate ce au citomegalovirusul nu prezinta sau prezinta foarte putine simptome. puteti impiedica imprastierea citomegalovirusului. incluzand spalarea pe maini si folosirea manusilor in momentul schimbarii scutecelor. insa copilul este expus unui risc destul de mare de a fi afectat. transmiterea citomegalovirusului poate fi prevenita deoarece acesta se face prin intermediul fluidelor corpului.80-90% din copii prezinta complicatii in primii ani de viata precum: caderea parului. insa se fac cercetari pentru obtinerii unor vaccinuri. este o infectie determinata de virusul EpsteinBarr.aveti grija de igiena personala. .febra . Persoanele care lucreaza cu copiii trebuie sa utilizeze metode igienice.nu folositi in comun mancarea si nici ustensilele pentru a manca sau paharul cu care beti. De fapt. insa cu timpul vor aparea probleme mintale si cu vederea.7-4%.

sunt necesare si alte testari infara acestuia (doar in cazurile in care rezultatele acestui test sunt neclare). In general. deoarece poate determina sindrom Reye.umflarea ganglionilor de la nivelul gatului .faringita .pete albe pe peretele posterior al faringelui (sau pe amigdale) . Cuprins 1.gargara cu sare sau faringosept pentru durerile de gat . In rare cazuri. 6. Se transmite de la o persoana la alta prin sarut. Apare cel mai frecvent la persoanele intre 15 si 35 de ani. cum ar fi cel care determina raceala obisnuita. putand duce si la deces la copii. DiagnosticSus Diagnosticul se stabileste de catre un medic specialist pe baza simptomelor si unor teste sangvine.asigurarea unei alimentatii usoare. 5.dispneea (respiratia dificila) . 3. Virusul Epstein-Barr se gaseste in saliva si mucus. desi este posibil sa se transmita si prin tuse desi in foarte rare cazuri. 2. Unul dintre testele comune folosit pentru diagnosticarea mononucleozei este denumit testul Monospot. care este o afectiune serioasa. Simptome Mod de transmitere Diagnostic Tratament Evolutie Complicatii Mod de transmitereSus Mononucleoza nu se transmite la fel de usor ca si ceilalti virusi. Semnele mononucleozei apar de obicei dupa 4-7 saptamani de la expunerea la virus. bogate in vitamine .foamea inexplicabila.cefaleea (dureri de cap) .repausul la pat .oboseala . persoanele fac aceasta infectie o singura data in viata. TratamentSus Tratamentul mononucelozei este unul simptomatic si include: . 4.consum lichidian crescut .Acetaminofen sau Ibuprofen pentru febra si dureri Aspirina trebuie evitata la copii. Se pot administra antibiotice? ..

Mononucleoza este determinata de un virus. Trebuie evitat sportul in timpul mononucleozei? Sportul si activitatile sau exercitiile fizice trebuie evitate pana la recomadarea medicului. Activitatea fizica trebuie evitata pentru cel putin 34 saptamani dupa debutul infectiei cu virusul Epstein-Barr. virusul Epstein-Barr persista in nazofaringe si in limfocite toata viata. Acestea cresc riscul rupturii de splina. EvolutieSus Dupa infectie. In cazul in care se asociaza o infectie bacteriana in plus de mononucleoza. ComplicatiiSus . Dar mononucleoza trece de la sine dupa aproximativ 4 saptamani.Antibioticele nu sunt de nici un folos in cazul mononucleozei. se recomanda tratamentul cu un antibiotic recomandat de medicul specialist. iar antibioticele (care distrug bacteriile) nu sunt eficiente impotriva virusilor.

Complicatiile mononucleozei apar in putine cazuri.. Simplist vorbind reprezinta introducerea unui ac subtire in cavitatea amniotica si extragerea de lichid amniotic. Desi ruptura de splina apare in rare cazuri de mononucleoza.ameteli .sangerari care apar mult mai usor decat de obicei . chiar si ruptura splenica. pentru ca. in cazul in care apar. Farmaciile Sensiblu Generalitati Amniocenteza reprezinta cu siguranta cea mai cunoscuta si practicata dintre metodele invazive de diagnostic fetal.dispnee Amniocenteza – Metoda invaziva de diagnostic verifica-ti sanatatea Alege pe manechin zona afectata si raspunde la intrebari pentru a primi acum diagnosticul prezumtiv. Principala complicatie severa care poate aparea este splenomegalia (marirea in dimensiuni a splinei). Semnele si simptomele rupturii de splina includ: . Splina este localizata in partea stanga superioara a abdomenului (sub coastele din partea stanga). cele mai frecvente si cunoscute fiind studiul genetic al celulelor fetale din lichidul amniotic. este foarte important ca pacientul sa fie avertizat asupra simptomelor ei. Motivele pentru care se executa aceasta procedura sunt multiple. sub piept) .. Functiile ei sunt in legatura cu formarea si distructia celulelor sangvine.palpitatii si tahicardie . evaluarea . sanatate a-z consulta medicul online impartasind experiente.durere severa in partea superioara a abdomenului (in partea stanga. sa se prezinte de urgenta la medic.

Tehnica: . avand in stanga sa echograful cu ajutorul caruia se va efectua procedura.maturitatii pulmonare fetale.Seringa se sigileaza cu propriul ac protejat de teaca de plastic si se trimite la laboratorul de genetica.8 mm. . Doctorul trebuie sa urmareasca strabaterea fiecarui strat abdominal atat tactil (simtind fiecare strat in parte strapuns: tegument. studiul microbiologic al lichidului amniotic. . .Se scaneaza abdomenul gravidei si se cauta o zona in care sa existe o punga amniotica destul de consistenta. care trebuie sa analizeze numai tesut fetal). si care sa fie departe de locul de insertie a placentei. . muschi. 2.Cand echoul varfului acului a ajuns in punga amniotica se extrage obturatorul acului si se extrage 1ml de lichid amniotic care se arunca (se evita astfel contaminarea cu tesut matern care ar putea ramane pe ac) apoi de extrage o cantitate de lichid amniotic egala cu varsta sarcinii (de exemplu la 20 saptamani se extrag 20ml). aponevroza. Lungimea acului variaza intre 18 cm si 22 cm. dar pot fi folosite si ace mai groase. evaluarea gradului de afectare a fatului in incompatibilitatea Rh. Acul are o grosime in general de 0. 5. Generalitati Amniocenteza genetica Incompatibilitatea RH . Doctorul sta in stanga pacientei. . care este prevazut cu un obturator care sa evite incorporarea de tesut matern in cursul traversarii straturilor abdomenului gravidei (acesta ar compromite analiza genetica. etc. in decubit.Se pun campuri sterile care sa izoleze zona unde se va executa procedura. .Pacienta este informata in amanuntime despre procedura (in ce consta.Manevra se executa in conditii de asepsie riguroasa (campuri sterile. 6. manusi sterile.Se face asepsia abdomenului gravidei (procedura se executa transabdominal) cu betadina sau alcool iodat. libera de parti fetale. 3. care sunt beneficiile si riscurile). etc. unde celulele continute in lichid vor fi cultivate si vor fi urmarite pe parcursul diviziunii lor. . numarandu-se si studiindu-se cromozomii (cariotipare).).Se introduce acul dupa o prealabila anestezie locala cu xilina a peretelui abdominal.Se foloseste un ac special in cazul amniocentezei genetice. . . peritoneu si perete uterin) dar mai ales echografic. Cuprins 1. instrumente sterile.Pacienta este asezata pe un pat. vizualizand in permanenta varful acului. 4.Delta OD 45 Maturitate pulmonara fetala Amniocenteza in ruptura prematura de membrane (RPM) Amniocenteza in infectii materne Amniocenteza geneticaSus Are drept principiu prelevarea de lichid amniotic in scopul cariotiparii celulelor fetale existente in acest lichid. .

de obicei se rezolva in 2-3 zile. testul quadruplu sau la testul integrat indica un risc crescut de trisomie 21.Daca se incearca amniocenteza inainte de 14 saptamani procedura este mai dificila deoarece exista 2 cavitati. deletii.Translocatii echilibrate la unul dintre parinti. Aceste limite sunt date de catre literatura din SUA (stat in care dupa 20 saptamani orice delivrenta este considerata nastere) dar la noi in tara nastere este considerata abia dupa saptamana 28. .Studii citogenetice in cazul cand rezultatele la triplul test. .Avorturi spontane recurente. ca sa enumar doar cateva dintre cele mai comune. . cea corionica si cea amniotica. bilirubina. sindromul DiGeorge. datele raportate variind intre 0. . cromozomi marker.Avort spontan. cu sanse de esec mai mari in obtinerea de rezultate. Nu pot fi decelate mutatiile genetice.Lezarea fatului. deci amniocenteza poate fi facuta oricand pana la aceasta varsta a sarcinii astfel daca rezultatele indica anomalii cromozomiale. dupa procedura. inversiuni. trisomie 18. . cuplul poate lua o hotarare daca sa pastreze sau sa intrerupa sarcina.Prin aceasta procedura (cariotipare) pot fi descoperite aneuploidii. .Varsta materna inaintata (peste 35 de ani).Antecedente in familie sau copii cu defecte cromozomiale. . Complicatii: . .. carmin indigo in sacul punctionat primul apoi se punctioneaza celalalt sac. . . .Mozaicism .Lichidul extras este centrifugat (se separa celulele de lichidul propriuzis care poate fi si el analizat din punct de vedere biochimic: AFP. . etc.La cerere. Incompatibilitatea RH .Amniotita 1% (infectie). (sindrom Down).Procedura poate fi executata optim intre 14 si 18 saptamani.Scurgere de lichid amniotic 1-2%.5% si 5%. sindromul cromozomului X fragil.Acestea din urma pot fi in parte descoperite folosindu-se PCR (Polymerase Chain Reaction) si includ fibroza chistica.Sarcina gemelara bivitelina (doua cavitati amniotice separate). Se injecteaza. .Lezarea placentei cu sangerare intraamniotica. . Dificultati in interpretarea citogenetica: .Izoimunizare Rh.De asemene la aceasta varsta gestationala se poate extrage foarte putin lichid deci vor fi mai putine celule necesare cultivarii. Siguranta: .Delta OD 45Sus . . translocatii.Bradicardie fetala (tranzitorie). insa riscul de avort este cu atat mai mare cu cat varsta sarcinii este mai mica.) Indicatii: . procent care depinde foarte mult de priceperea doctorului. etc.

Se tinteste o zona in care sa nu existe placenta care sa fie interpusa pe traiectul acului. .Valori anormale doppler (se urmareste peak systolic velocity) pe artera cerebrala medie (ACM).Momentul executarii procedurii depinde de titrul anticorpilor.Rezultatele se inscriu pe o hartie sub forma unui grafic. .Esantionul se centrifugheaza iar supernatatantul se examineaza in vederea stabilirii gradului de impregnare a lichidului amniotic cu bilirubina. . . .Hemoglobina este eliberata in cantitati foarte mari in procesul de distrugere a hematiilor fetale de catre anticorpii materni.O a doua cale e?reprezentata de rinichi.Moarte fetala in antecedente datorata incompatibilitatii Rh.Fat sever afectat in antecedente datorita aceleasi incompatibilitati Rh.Lichidul prelevat. se pastreaza in recipient inchis la culoare pentru a preveni denaturarea bilirubinei de catre lumina naturala. de dopplerul ACM si de antecedente. Indicatii: . Alegerea momentului: . proprietatile sale chimice sunt alterate in consecinta se produce o deviere de la normal a gradului de absorbtie a luminii polarizate 450nm. . . .Titruri de anticorpi mari (peste 1/16). . Curba de absorbtie a lichidului amniotic necontaminat este folosita drept martor.Deoarece in cursul procedurii se poate produce hemoragie materna cu agravarea sensbilizarii anti-Rh. in general 10ml.In mare se respecta aceleasi principii de asepsie si manopera ca si la amniocenteza genetica. trebuie acordata o mare atentie momentului efectuarii amniocentezei.Calea primara de excretie a bilirubinei este plamanul fetal de unde ajunge in lichidul amniotic.Prima amniocenteza trebuie sa se bazeze pe valorile doppler ale ACM. . asa ca inainte de aceasta varsta gestationala trebuie o oarecare grija in interpretarea rezultatelor. . ajungand in acelasi lichid amniotic prin intermediul urinei.Reprezinta o metoda extrem de importanta in evaluarea severitatii izoimunizarii Rh si a gravitatii afectarii fetale. . Tehnica: . .Daca lichidul amniotic este contaminat cu bilirubina. . .Diferenta dintre cele doua curbe poarta numele de OD 450 (delta optical density 450) .Bilirubina reprezinta un produs de metabolizare a hemoglobinei. .Iinainte de 26 de saptamani exista in mod normal o cantitate redusa de bilirubina in lichidul amniotic. cu precizarea ca aici nu mai exista grija contaminarii cu tesut matern (deci se poate folosi un ac de punctie fara obturator). Interpretare: .Lichidul amniotic este analizat in lumina polarizata care are o lungime de unda de 450nm.

vehicularea acestui lichid inauntrul si in afara plamanului fetal furnizand un stimul important pentru dezvoltarea acestui organ. denumite alveole pulmonare. Exista o crestere lenta a . Zona II – afectare moderata. proces care este mare consumator de energie (cred ca ati incercat cel putin odata in viata sa umflati un balon si ati remarcat ca cea mai dificila etapa este cea initiala. Vom observa ca balonul format in capatul tevii isi va pastra forma atata timp cat capatul opus al tevii este astupat. forta care se dezvolta la interfata dintre un mediu lichid si aer. . alveola/aer. denumita surfactant captuseste suprafata alveolara si restabileste interfata lichid/alveola. si odata ce ati introdus aer in balon umflarea acestuia devine din ce in ce mai usoara). Lucrul acesta va conduce la aparitia tensiunii superficiale. Maturitate pulmonara fetalaSus Pe parcursul vietii intrauterine fatul respira lichid amniotic. soldata cu colabarea alveolei in momentul expirului.Curba Liley are trei zone care pot sa dea masura afectarii fetale: Zona I – lipsa afectarii sau afectare usoara (totusi cam 10% dintre acestia vor necesita ulterior transfuzie). Copilul ar fi fortat sa inspire de fiecare data cu aceeasi forta pentru a-si umple din nou alveolele cu aer. Mixtura uleioasa. de invingere a rezistentei balonului colabat. Dar oare este suficient ca plamanul sa fie dezvoltat din punct de vedere anatomic? Vom vedea imediat. permitand ca procesul de inspir sa se produca fara efort (deoarece alveola ramane partial umflata). conductele devin din ce in ce mai subtiri si la un moment dat se termina cu niste dilatatii ca niste mici saci. fatul trage acest aer in plamani si astfel se schimba interfata descisa cu una noua. Ca si in cazul arborelui. Interpretare: Va veti intreba probabil ce legatura are amniocenteza cu maturitatea pulmonara? Simplu: celulele alveolare secreta aceasta mixtura uleioasa (compusa din Lecitina si Sfingomielina) si astfel substantele ajung in lichidul amniotic. Cand eliberam capatul observam ca balonasul de sapun se desumfla! Acest fenomen se datoreaza a ceea ce in fizica se numeste tensiune superficiala. Analogia sper ca e clara. Din fericire Natura a rezolvat aceasta problema prin elaborarea unui amestec de uleiuri speciale care sunt secretate de alveole. Plamanul este alcatuit dintr-o retea de “conducte” ramificate asemanatoare trunchiului si ramurilor unui copac. In viata intrauterina fatul poate “respira” fara nici un efort deoarece interfata alveola/lichid amniotic nu dezvolta forta descrisa mai sus. Acest fenomen fizic se petrece si la nivelul alveolelor pulmonare. Aceste alveole au peretii extrem de subtiri si contin in grosimea lor numeroase capilare sanguine la nivelul carora se produce schimbul de gaze. astfel incat alveola nu se mai colabeaza in expir. Odata cu “iesirea la aer”. Raportul L/S este diferit in functie de varsta gestationala.sau curba Liley si reprezinta o cuantificare a gradului de distrugere (hemoliza) la care sunt supuse hematiile fetale. oxigen versus bioxid de carbon. Si de aici putem sa-l studiem noi. Sa facem un experiment simplu: luam o solutie de sapun si introducem in ea un tubulet si suflam ca sa facem un balonas. Zona III – afectare severa cu posibila moarte intrauterina in 8-10 zile.

Problema devine si mai spinoasa daca mama dezvolta anticorpi de tip IgM. Daca raportul este peste 55mg/g. Valoarea creste daca exista dubii in privinta infectiei (semne clinice) sau a existentei rupturii de membrane (se injecteaza colorant care va trebui sa apara pe tamponul gravidei). Se fac culturi sau coloratii Gram pentru identificarea bacteriilor. Determinarea acestui raport poate fi stabilita mai nou folosindu-se spectrofotometrie infrarosie si nu tehnica de depolarizare fluorescenta ca in TDxFLM. Limitare: In diabetul zaharat aceste valori sunt alterate. Infectia manifesta clinic este mai comuna la gravidele cu frotiuri sau culturi pozitive. rubeola. plamanul este matur. Amniocenteza in ruptura prematura de membrane (RPM) In cazul de RPM se practica amniocenteza pentru a se verifica daca lichidul amniotic este sau nu contaminat cu germenii patogeni rezidenti in vagin. adica de faza acuta. denumit TDx-FLM ( unde FLM inseamna Fetal Lung Maturity). Asta inseamna ca mama a contactat recent boala si acest lucru. cel putin din punct . Trebuie precizat ca acest tip de imunoglobulina semnifica existenta unui contact in trecut intre mama si germenele respectiv cu dezvoltarea imunitatii. Un raport L/S egal cu 2 semnifica un plaman fetal matur. listeria sau toxoplasma. Aproximativ 30% dintre acestea nu vor prezenta simptome clinice de infectie (si nici nou-nascutii) deci este posibil sa nu fie necesara o interventie. momentul ales fiind acela in care plamanul fetal a ajuns la maturitate. Acesta situatie trebuie sa fie clarificata: fatul nu poate fi afectat daca mama are imunitate. Amniocenteza in infectii materneSus Exista la ora actuala la noi in tara numeroase controverse ce privesc infectiile materne cu germeni precum citomegalovirusul. imaturitate tranzitionala sub 39mg/g. Nu de putine ori am vazut drame in care mamele au fost sfatuite sa avorteze pentru ca au avut rezultatele analizelor de sange concludente pentru o infectie in trecut (IgG pozitiv). In consecinta maturitatea pulmonara fetala se apreciaza a fi instalata odata cu decelarea fosfatidil-glicerolului in lichidul amniotic. Foarte dificil de executat din punct de vedere tehnic deoarece exista foarte putin lichid. In acelasi timp concentratia sfingomielinei atinge un platou si apoi incepe sa scada. folosind lumina fluorescenta depolarizata. iar acest lucru este posibil doar in aproximativ 50% din cazuri. Din aceasta cauza se practica amniocenteza in cazuri de sarcini care necesita extragerea fatului cat mai devreme posibil. iar intre 40mg/g si 54 mg/g maturitate tranzitionala.lecitinei pana in saptamana 34-35 apoi concentratia acesteia creste brusc. Majoritatea pacientelor cu RPM si culturi pozitive intra in travaliu in urmatoarele 48 de ore (deci chiar inainte ca rezultatele sa vina de la laborator) Procedura are o valoare limitata daca decizia va fi luata numai pe baza amniocentezei. O alta metoda relativ noua este folosirea unei tehnici ce masoara miligramele de surfactant la gramele de albumina din lichidul amniotic necentrifugat. care trebuie aspirat ulterior.

etc.de vedere teoretic. Din fericire exista si o a treia optiune: analiza lichidului amniotic prin metode genetice speciale care sa deceleze prezenta fragmentelor patogene in acest mediu.Amniocenteza se executa in aceleasi conditii ca cele descrise mai sus.sfatulmedicului. si i se comunica la un moment dat ca mama a contactat o infectie cu toxoplasma sau CMV? Care este riscul acuma: sa nasca un copil posibil afectat sau sa avorteze un copil sanatos? Grea alegere. HSV. Dan Tutunaru . toxoplasma.) prin folosirea unei metode denumita Polymerase Chain Reaction .Seroconversie a titrurilor IgM catre IgG . ci se pot adresa unui laborator de aici din Bucuresti.Rezultate echivoce la serologia pentru agentii patogeni enumerati mai sus Autor: dr. cu siguranta ca da.Titruri IgM mari cu absenta anticorpilor clasa IgG pentru CMV. eventual a cheltuit cateva mii de euro pentru o in vitro fiv a informatii generale" class="article-autolink article-autolink2" href="http://www. Dar oare asta e singura metoda? Si ce facem cu un cuplu care s-a chinuit ani de zile sa faca un copil. nu? Daca ar fi sa alegem dintre cele doua optiuni.Lichidul amniotic este folosit la detectarea ADN-ului agentului patogen (toxoplasma. rubeola. sanatate a-z consulta medicul online . poate conduce la afectarea fatului datorita capacitatii acestor germeni de a traversa placenta. rubeola. CMV.Folosirea PCR din lichidul amniotic a revolutionat pur si simplu metodele de diagnostic a infectiilor prenatale. listeria .ro/Reproducerea-umana-asistata/fertilizarea-in-vitrofiv-a-informatii-generale_1073">fertilizare in vitro.medic primar obstetrica ginecologie (respiratie ingreunata) Amnioinfuzia transabdominala verifica-ti sanatatea Alege pe manechin zona afectata si raspunde la intrebari pentru a primi acum diagnosticul prezumtiv. Acum… sigur ca exista cupluri care mai bine intrerup sarcina decat sa “riste” sa dea nastere unui copil afectat. Tehnica : . . permitand un diagnostic precoce al acestor afectiuni fara a fi nevoie de utilizarea unor metode invazive asupra fatului. Si vestea cea mai buna este ca mamele aflate in aceasta grea situatie nu mai trebuie sa calatoreasca pana la Belgrad.O alta metoda este folosirea lichidului pentru obtinerea unor culturi care sa ateste prezenta agentilor patogeni banuiti Indicatii: . Budapesta sau in Germania pentru a face aceste analize. .

5. Generalitati Tehnica Indicatii Complicatii Siguranta Dificultati TehnicaSus . cea dintre occiput si ceafa.. 4. -Ulterior se injecteaza ser fiziologic in ritm lent si constant de 50 ml pe ora..impartasind experiente. -Sub control ultrasonografic se urmareste atent ecoul varfului acului care strabate straturile peretelui abdominal si peretele uterin. -Se scaneaza abdomenul gravidei si se cauta o zona in care sa nu existe placenta interpusa pe traiectoria acului.Are exact aceleasi principii ca procedura prin care se realizeaza amniocenteza. -Injectarea rapida a celor 20ml de ser permite realizarea unei pungi de lichid care sa permita evaluarea pozitiei acului. -Odata ce ecoul varfului acului se afla in zona propice se injecteaza 20 ml de ser fiziologic incalzit in prealabil la 37 grade.Oligohidramnios sever datorat unor malformatii fetale care nu pot fi descoperite echografic datorita dificultatii realizarii morfologiei fetale in conditii de lichid amniotic scazut. in consecinta acesta poate fi impins sau retras astfel incat sa se gaseasca in mijlocul zonei nou create. Amnioinfuzia se realizeaza pentru a permite realizarea echografiei morfologice . -Daca acest lucru nu este posibil sa introduce acul intr-o zona in care se afla membrele fetale sau curburi ale corpului fetal (zona dintre barbie si gat. 6. IndicatiiSus . 2. -Semnul ca acul este intradevar in cavitatea amniotica il reprezinta aparitia la injectare a unui “jet” hipercogen (alb) vizualizabil pe ecranul echografului. Farmaciile Sensiblu Generalitati Amnioinfuzia transabdominala reprezinta o procedura care are drept scop introducerea de lichid in cavitatea amniotica in cazurile cand lichidul amniotic este in cantitate redusa. etc). 3. -Zona trebuie sa contina o cantitate cat mai mare de lichid amniotic. Cuprins 1. Un ginecolog experimentat “simte” trecerea acului prin fiecare strat. -Este mult mai dificil de realizat decat amniocenteza deoarece acul trebuie sa patrunda intr-o zona cu lichid amniotic redus cantitativ. greu vizualizabila echografic.

Cu cat varsta este mai mica. -Izoimunizare Rh. -Ritmul amnioinfuziei trebuie sa fie lent. Se introduce ser fiziologic pentru a inlocui lichidul amniotic pierdut. cavitate abdominala. -Oligohidramnios in cazuri cu indici de rezistenta crescuti pe arterele uterine pentru a preveni hipoplazia pulmonara fetala (fatul respira intr-o “atmosfera” de lichid cate ajuta la dezvoltarea pulmonara. -Control riguros si repetat a mediului vaginal si cervical din punct de vedere bacteriologic (daca este nevoie si a lichidului amniotic ori de cate ori trebuie repetata amnioinfuzia). DificultatiSus . . -Embolie amniotica in cazul injectarii rapide in cantitati mari a serului fiziologic (foarte rara). ComplicatiiSus . de locul unde s-a produs aceasta si de varsta gestationala la care s-a produs evenimentul. -Lezarea fatului. -Injectare de ser fiziologic in afara cavitatii amniotice (in perete uterin. -Evaluare fetala prin echografie si test de nonstress. -Dupa proceduri de fetoscopie diagnostica sau interventionala cu scurgere persistenta de lichid amniotic prin punctele de introducere a instrumentelor. iar daca exista lichid putin plamanii nu se dezvolta in mod optim). -Ruptura prematura de membrane (RPM). placenta. -Experienta si indemanarea ginecologului reprezinta doi factori extrem de importanti in asigurarea succesului procedurii. Pacienta se pune sub tratament antibiotic si se urmareste cantitatea de lichid amniotic prin evaluarea AFI (amniotic fluid index).Rata de succes in cazul membranelor rupte depinde foarte mult de gradul rupturii.Amniotita (infectia) este cea mai redutabila complicatie. -Oligohidramnios dupa o amniocenteza precedenta. cu cat ruptura este mai aproape de col sau cu cat pierderea de lichid este mai rapida cu atat sansele de succes sunt mai reduse.fetale pentru depistarea malformatiei. -Lezarea placentei cu sangerare intraamniotica. Inainte de procedura se extrage o cantitate redusa de lichid amniotic care se trimite la analiza bacteriologica (majoritatea pacientelor cu culturi pozitive dupa RPM intra in travaliu in maxim 48 ore). SigurantaSus Se declanseaza nasterea/extrage fatul cand s-a atins pragul maturitatii pulmonare fetale (34-36 saptamani). Cand AFI scade sub 5 cm se repeta amnioinfuzia. -Avort spontan/ nastere premature. etc).

care este prezentă la copil încă din momentul conceperii) cauzată de prezenţa unui cromozom 21 suplimentar. În 1959. mult mai frecventa.medicamentoase (luarea de digitalice. profesorul Jérôme Lejeune.metabolice (insuficienta hepatica) . La om. Ea este. cauza unei ginecomastii ramane adesea inexplicata. de antialdosteroni) .hormonale (adenom cu prolactina.Cauzele ginecomastiei sunt diverse: . afectare testiculara) . Aceasta anomalie poate fi cauzata de o malformatie renala a fatului.ste o anomalie a sarcinii ce se caracterizeaza printr-o cantitate insuficienta de lichid amniotic in raport cu stadiul de inaintare a sarcinii. de o stare de preeclampsie la mama sau luare de catre mama a unor medicamente. o intarziare a cresterii intrauterine sau o depasire a termenului. Un set de 23 de cromozomi se moşteneşte de la tată iar celălalt set de 23 de la mamă. mai des. bilaterala. Ginecomastia trebuie sa fie deosebita de adipomastie. rezultând astfel un număr total de 47 de cromozomi în loc de 46. a descoperit că sindromul Down era cauzat de prezenţa unui cromozom 21 în plus. Ginecomastia este o afectiune care afecteaza destul de frecvent barbatii in varsta. In unele cazuri aceasta anomalie poate fi tratata. punga apelor poate fi umpluta cu ser fiziologic pentru a evita o suferinta fetala prin compresia cordonului. in general. Totusi. benigna. Ginecomastia poate fi unilaterala sau. o ginecomastie tranzitorie (intinzandu-se pe cateva luni) poate surveni din cauza unui dezechilibru hormonal in favoarea hormonilor feminini. geneticianul de origine franceză. Cromozomii sunt structuri microscopice prezente in fiecare celulă din fiecare ţesut al organismului. Un tratament local este asociat tratarii cauzei. Acest plan este purtat sub forma un mesaj codat prezent într-o substanţă chimică denumită ADN. in afara unor tumori de exceptie. inecomastie Crestere in volum a glandei mamare la barbat. Sinonim: oligohidramnios. La noul-nascut si la adolescentul tanar. Cauze . care este o acumulare locala de tesut adipos. Sindromul dawn Sindromul Down (trisomie 21) reprezintă o afecţiune cromozomială (o afecţiune din naştere. Atunci cand se apropie termenul nasterii. 46 în total. Ei poartă planul tuturor caracteristicilor pe care le moştenim. sunt 23 de perechi de cromozomi în fiecare celulă. dar ea dispare de la sine in timp.mecanice (iritatie locala). .

000 de persoane cu trisomie 21. cu aproximativ 100 de ani înainte ca acest cromozom suplimentar să fie descoperit.Un „Sindrom” reprezintă o suită de semne şi caracteristici. John Langdon Down. fie a lichidului seminal care are 24 în loc de 23 de cromozomi. Gradul de dizabilitate diferă de la o persoană la alta şi este imposibil de apreciat în momentul naşterii cât de grav va fi. Nu există nici o modalitate de prezicere dacă o persoană este predispusă în producerea ovulelor sau spermei cu 24 de cromozomi. Este cunoscut faptul că la mamele mai în vârstă riscul de a da naşte unui copil cu Sindrom Down este mai mare. ceea ce înseamnă că un copil dintr-o mie suferă de acestă afecţiune. odată ce aţi născut un copil cu Sindrom Down probabilitatea să aveţi un alt copil cu aceeaşi afecţiune. fie din partea tatălui. Toate persoanele cu Sindrom Down prezintă un anumit grad de dificultate de învăţare (retard mental). datorită dismorfiilor evocatoare care. Totuşi. Trisomia 21 Standard (cunoscută şi sub denumirea de Trisomie 21 primară sau Trisomie 21 normală). dar motivul rămâne în continuare necunoscut. Cel mai frecvent întâlnit tip de sindrom Down întâlnit. În România nu există o statistică. în Regatul Unit al Marii Britanii se nasc între unul şi doi copii cu sindrom Down. este destul de mare. Atunci când acest ovul sau sperma fuzionează cu un ovul sau spermă normală. deşi variază la diferiţi pacienţi. [modifică] Simptomatologie De obicei sindromul Down este diagnosticat clinic în perioada neonatală sau la sugar. dar având în vedere faptul că la nivel modial incidenţa este de aproximativ 1-800 naşteri. În fiecare zi. se poate estima că sunt în jur de 30. primul care a descris acest sindrom în anul 1866. Denumirea „Down” provine de la medicul englez. Cuprins [ascunde] • • • • 1 Cauze 2 Simptomatologie 3 Bibliografie 4 Legături externe [modifică] Cauze Până în acest moment nu se cunosc cauzele prezenţei cromozomului suplimentar numărul 21. apare ca urmare a unei diviziuni celulare necorespunzătoare fie a ovulului. Trisomia 21 standard nu este ereditară. Acesta poate proveni fie din partea mamei. realizează un aspect . Per ansamblu. care este în mod considerabil mai redusă decât probabilitatea să-i spunem de a avea gemeni pe neaşteptate. prima celulă a dezvoltării copilului are 47 de cromozomi în loc de 46. şi în consecinţă celulele copilului vor prezenta 47 de cromozomi. această probabilitate este între 1 la 100 şi 1 la 200.

Epicanthusul este congenital. blefarite. Limba este mare. Fantele palpebrale sunt orientate oblic. Toracele poate fi în pâlnie. Sinonim: pliu epicanthic. Mâinile sunt scurte si late cu deget V ce poate prezenta brahidactilie sau clinodactilie (încurbare) şi cu un singur pliu de flexie palmară (pliu simian). în sus şi înafară. iar hipoacuzia şi surditatea poate afecta 50% din pacienţi cu sindrom Down. O altă malformaţie congenitală cardiovasculară care poate sa apară este reprezentată de canalul atrioventricular comun. Dintre aceşti copii 30-40% pot prezenta defect septal atrioventricular complet (5. Faţa este rotundă. reflexul rotulian este slab. iar antehelixul este proeminent (3). stenoză duodenală.Urechile sunt mai jos inserate. Daca mascheaza o parte a globului ocular. rotunde şi displazice. Gâtul este scurt. Helixul are un aspect rulat. deschisă. El se intalneste frecvent in trisomia 21. epicanthusul trebuie operat. brăzdată de şanturi (limbă plicaturată. Aproximativ 40-50% dintre copiii cu sindrom Down prezintă malformaţii congenitale cardiovasculare. Nou-născutul prezintă craniul mic şi rotund (brahicefalic). Conductul auditiv este mic.rotunde sau neregulate şi se dispun ca o coroană la joncţiunea treimii mijlocii cu treimea externă a irisului. Bolta palatină este inaltă şi îngustă. albicioase. mici. Aproximativ jumătate dintre pacienţi prezintă epicantus. nistagmus. cel mai des si cel mai marcat la copiii din rasa galbena comparativ cu copiii din rasa aiba. Spaţiul interdigital I de la picior este mult mai larg comparativ cu normalul. Pot fi prezente şi anomalii digestive ca de exemplu atrezie duodenală. Atunci cand este deranjant. opacifierea cristalinului) (2). cu mameloane aplatizate şi cifoză dorso-lombară. Anoxie diminuarea aportului de oxigen la nivelul tesuturilor si celulelor. . Gura este mică. hiperextensibilitate articulară şi reflex Moro redus sau absent. iar fruntea este bombată. profilul facial este plat datorită hipoplaziei oaselor proprii ale nasului. Irisul poate avea un aspect pătat (petele Brushfield). Pacienţii cu sindrom Down prezintă retard mental care poate varia de la mediu la sever. hipotonie musculară. cu occiput aplatizat şi fontanele largi care se vor închide cu întârziere. cu protruzie linguală.fenotipic caracteristic (1). Coeficientul de inteligenţă poate să scadă după primii ani de viaţă. Aceste pete Brushfield sunt mici. hernie ombilicală şi pancreas inelar. scrotală). cu exces de piele pe ceafă. gros. • • • Epicanus Prima pagina Termeni medicali Epicanthus Epicanthus Epicanthus Pliu cutanat vertical situat la unghiul intern al ochiului.6). Nou-născutul cu trisomie 21 are talia şi greutatea sub limita normală corespunzatoare vârstei. Toţi nou-născuţii cu sindrom Down trebuie examinaţi de către un specialist pentru depistarea cataractei congenitale şi a altor anomalii oculare (strabism convergent. epicanthusul poate simula un strabism (defect al paralelismului axelor oculare). la orice vârstă (4).

Rareori. Apar zone de congestie in medulara renala. factori intrinseci si obstructia functionala. varsaturi. . frecvent intalnita. Anatomie patologica Se disting trei stadii anatomopatologice ale evolutiei leziunilor: . . Prin mecanism reflex parasimpatic pot aparea si anumite tulburari digestive cum ar fi greturi. Urografia intravenoasa precizeaza foarte clar gradul de dilatare al sistemului pielo-caliceal. renoscintigrama izotopica. cudura stransa la jonctiunea dintre ureter si bazinet. mut urografic. intersectia ureterului cu vreo artera renala polara inferioara. Factorii extrinseci implicati ar fi: originea inalta a ureterului din bazinet.in stadiul II punga hidronefrotica se mareste si comprima papilele. tesutul conjunctiv inlocuieste treptat fibrele musculare hipertrofiate si tesutul elastic bazinetul devenind scleros si rigid. Obstructia jonctiuniii pieloureterale determina evacuarea incompleta si acumularea urinii cu cresterea presiunii in sistemul colector. meteorism. Factorii intrinseci includ: polipii. Initial tulburarile sunt dinamice dar ulterior datorita ischemiei apar procese de fibroza si stenoza organica. Tabloul clinic cuprinde semne ale tulburarilor produse de imposibilitatea evacuarii continutului pungii bazinetale. inapetenta.Hidrocefalita Hidronefroza congenitala Hidronefroza congenitala este determinata de obstructia jonctiunii pielo-ureterale ce produce distensia bazinetului si calicelor si leziuni atrofice ischemice ale parenchimului renal. Aceata comprima parenchimul provocand la acest nivel ischemie si ulterior atrofie. complicatii care pot surveni si in ultima faza distrugerea rinichiului. Este cea mai intalnita anomalie a ureterului fiind mai frecventa de aproape 3 ori la barbati in raport cu femeile. aspectul jonctiunii pielo-ureterale cat si calitatea parenchimului renal. urografie diuretica. asocierea infectiei. Urografia evidentiaza dilatatia pielocaliceala sau. in cazuri care pun probleme de diagnstic se pot face si urmatoarele investigatii:arteriografie renala. Diagnosticul este pus de multe ori ecografic. Obstructia functionala este produsa de peristaltica anormala care are ca substrat modificari histologice caracteristice. ecografie Doppler. Rareori si numai la copiii mici poate aparea ca prim semn care alarmeaza o formatiune pseudotumorala abdominala. valvele ureterale si stenoza intrinseca a jonctinii pieloureterale. Durerea apare adesea sub forma unei jene lomabare acutizata in cazul ingestiei exagerate de lichide.in stadiul III parenchimul renal este redus la o coaja subtire cu functia complet si ireversibil compromisa. prezenta bridelor conjunctive. . in formele avansate rinichi marit de volum. Etiopatogenie La aparitia acestei stari contribuie factori extrinseci. constipatie.toate acestea fiind leziuni rare si prezenta unui ureter hipoplazic –situatie mult mai frecventa.in stadiul I bazinetul apare usor dilatat cu musculatura hipertrofiata si tendinta de tasare a papilelor. functia parenchimului renal restant este alterata. agraveaza leziunile. atat prenatal cat si postnatal.

Vizualizari 4121 .pieloureteroplasia Anderson-Hynes constand in rezectia portiuni stenozate urmata de anastomoza larga pielo-ureterala se practica si in cazul incrucisarii ureterului proximal de catre un vas polar inferior. In plus. . Infectiile (pot merge pana la pionefroza) si litiaza sunt cele mai frecvente complicatii asociate in general cu staza. Tratamentul vizeaza reconstructia jonctiunii pieloureterale pentru indepartarea stazei si pastrarea rinichiului. 14-02-2007. Aparitia tumorilor uroteliale este deasemenea favorizata de staza. Indiferent de tehnica prognosticul este bun rata de succes atingand 85-90%.pieloureteroplastia in Y-V se face in cazul existentei unui bazinet extrarenal dilatat. In mod cu totul exceptional pot apare rupturi care se manifesta sub forma unui sindrom abdominal acut si chiar hipertensiune arteriala prin stenoza arterei renale. Se recomanda interventia precoce. Toxoplasmoza congenitala • • • • • Introducere Contaminare Simptome Diagnostic Tratament Diagnostic Prezenta in sange a anticorpilor produsi pentru a proteja organismul impotriva parazitilor permite diagnosticarea toxoplasmozei. aceasta depistare trebuie efectuata inainte de sarcina pentru a se asigura o supraveghere periodica a viitoarei mame. Depistarea acestor anticorpi este obligatorie la toate femeile insarcinate. . .endopielotomia anterograda sau retrograda este interventia endoscopica. Exista mai multe tehnici dintre care cele mai folosite sunt: .Complicatiile apar progresiv in timpul evolutiei bolii putand ajunge pana la insuficienta renaala cronica in formele bilaterale.procedurile cu flap bazinetal sunt indicate in situatia in care jonctiunea este decliva si ureterul atrofic. Toxoplasmoza congenitala poate fi diagnosticata si cu ajutorul unei punctii de lichid amniotic sau de sange fetal la femeia gravida. inca de la inceputul sarcinii.

b)Insuficienta lobului hipofizar posterior: •Adenomul cromofob mai frecvent. factori ce tin de copil. insuficienta glandelor sexuale. •Adenomul eozinofil. in pantaloni. subtire a dorsului selar. amenoree.psiholife. Tratamentul implica existenta unei echipe multidisciplinare. A ADENOMUL HIPOFIZAR Este o tumora benigna a hipofizei cu o evolutie primara prin tulburari endocrine sau o evolutie secundara cu modificari ale selei turcesti cu comprimarea formatiunilor anatomice. ajungandu-se pana la amauroza. Factorii psihologici au fost grupati in factori parentali.ro/dictionar. datorita hiperfunctiei celulelor eozinofile si proliferarii somatotropinei. In etiologia encoprezisului sunt implicati atat factori constitutionali. In acel stadiu pneumoencefalografie va evidentia o ingustare a ventriculului III cu largirea ventriculilor laterali. cat si factori psihologici. . de motilitate. Tumora va modifica seaua turceasca – remarcat radiologic ( cu excavare. Encoprezisul poate fi o tulburare izolata sau poate fi un simptom in cadrul altei tulburari (o tulburare emotionala sau de conduita). Caracteristica radiologica : apare balonizarea selara cu contur bazal dublu. Apare acromegalia la fata si la extremitati. pana la erodare cu distrugerea bazei selelor ). ajungandu-se la o crestere anormala a bolnavului pana la gigantism. a)Insuficienta lobului hipofizar anterior evidentiaza un process inflamator necrozant. Simptomele clinice pot aparea din tinerete sau la varsta medie. contur dublu. in diferite colturi ale camerei). stadiu in care se indica operatia. Clinic: casexia hipofizara ( Simmond. Radiologic largirea supraselara nu este atat de evidenta ca la edemul cromofob. cu tulburari endocrine. cu tendinta de crestere a glandei suprarenale.php Tratament. Largirea supraselara de catre adenom va duce la o hemianopsie bitemporala. Posibilitatile de tratament: limitate ca si la adenomul cromofob. Sheehan ). Apare cefalee. ENCOPREZIS Encoprezisul este o defecatie involuntara care survine la un copil mai mare de doi ani care nu prezinta nici un semn de afectare organica. tulburari trofice.Microcefalita Anakast rece rigid http://www. factori familiali si anumite evenimente de viata. Encoprezisul este caracterizat de eliminarea de materii fecale voluntara sau involuntara si in locuri nepotrivite (pe podea. procesul stagnand un timp (intraselar). dereglari ale potentei si libidoului.

Bolnavul este agrafic. boala se caracterizeaza prin atrofie difuza a creierului . care apare dupa 50 mde ani pe un fond vascular. jargonafazie. care duce la o pierdere a intelegerii cu persoanele din jur. dat fiind existenta unei afazii motorii cu anartrie si a afaziei de receptie. pronuntand noi cuvinte inexistente. 3.agnozii vizuale si vizuospatiale pentru obiecte. Boala a incitat in ultimele decenii studii complexe pentru elucidarea fondului etiopatogenic controversat din cadrul patologiei neurologice a senescentei. dar prost. globale.agnozii tactile( astereognozii) in leziuni ale cortexului cerebral 2. neintelegand scrisul. cu debut psihic si cu un tablou clinic de patologie senila. fiind alexic. bolnavul neputand pronunta corect cuvintele. intrucat localizarile acestor functii variza dupa caz.in afazia amnestica bolnavul nu poate denumi obiectele si uita cuvintele. datorita artriei muschilor fonatori. AGNOZIA Agnozia reprezinta o tulburare a recunoasterii senzoriale a unui obiect.afazia totala – bolnavii au limbajul articulate pierdut. bolnavul va suferi o pierdere a integrarii cerebrale normale in raport cu cei din jur si in anumite situatii. muzicale si ale zgomotelor 3.AFAZIA Este o alterare complexa a vorbirii suferindului cu dereglarea asociatiei dintre analizori.apraxiei in leziuni difuze cerebrale. Clasificarea afaziilor : 1. Pierre Marie nu accepta o localizare precisa a functiilor vorbirii. in raport cu imaginile vizuale ale cuvintelor. care emite teoria gestaltismului.agnozii auditive. senzoriale si mixte isi mentine valabilitatea. Exprimarea este greoaie. cu perturbari care constituie cecitatea verbala.in marea afazie Broca. sunt aproape muti. Va exista dereglarea psihointelectuala. Bolnavii vorbesc mult. Frecvent. 2. la fel cititul si scrisul. cu cuvinte stalcite. vasculare sau tumorale. supleand acest defect prin perifraze sau unele gesture. Se tinde la eliminarea vechilor conceptii asupra afaziei si inlocuirea lor cu conceptii lexocografice si gramaticale. vorbeste prost. cu dereglarea memoriei topografice. vorbirea repetata este defectuasa. Clasificarea afaziilor dupa Dejerine : in motorii. disartrica. imagini. In surditatea verbala bolnavul nu intelege si nu poate executa corect ordinele. vorbirea este alterata. sustinand posibilitatea existentei unui limbaj interior in afazie cu o tulburare de intelect. spontana si repetata. izolandu-se trei sindroame. cu parafazie. cu greseli sintactice si intoxicatie de cuvinte. Dupa Goldstein. in stadii avansate ajungandu-se la o anartrie. 4. afazia apare insotita de hemiplegie dreapta. in functie de conexiunile centrilor corticali ai vorbirii cu formatiunile subcorticale. nu poate citi. poliglotii raman numai numai cu posibilitatea de exprimare in limba materna. Aceasta forma tipica a afaziei se manifesta prin surditate si cecitate verbala. Nu se poate vorbi de o dominanta totala a functiilor limbajului. ALZHEIMER Afectiune mai rara. Etichetata ca o dementa presenila. Tulburarile grafice pot fi intalnite izolat in cadrul afaziei.afazia de receptie Wenicke.afazia motorie duce la o dereglare a limbajului articulat. cu pierderea memoriei cunostintelor anterioare . Se deosebesc: 1.

In formele grave apare evident un sindrom afazoapraxoagnozic. ducand la un tablou clinic pseudodemential si la moarte. legate de gestualitate. la un singur membru sau la extremitatea cefalica. girusul supramarginal din lobul parietal stang este considerat centrul apraxiei ideatorii si ideokinetice. regrupand entitati variate clinice si etiopatogenice. deosebite de cele parietale •forme mixte.apraxia ideomotorie – care este unilaterala si implica alterare in evolutia miscarii la utilizarea obiectului. apraxia melokinetica.AD/ MID Aceasta boala este considerata o afectiune neoronala cu o atrofie corticala difuza. cunoscute in Franta sub numele de Cognex. De asemenea.sau tacrinele. cel suferind nestiind sa-l foloseasca corect si ce miscari sa faca pentru aceasta( proba – aprinderea unui chibrit) In cadrul apraxiilor ideomotorii se observa: •apraxii de evocare – cu uitarea gestului necesar miscarii •apraxii de executie – forme rare cu o intoxicatie gestuala •apraxii frontale – ale succesiunii actelor. Atunci cand aprinde un chibrit. insotita si de crize comitiale. apraxia cantatului la pian.intalnita mai ales la boala Pick.Grupa MID dementa prin multiinfarct 3. Va exista totodata o instabilitate motorie. fara existenta unei ataxii motorii sau miscari involuntare. Recent in tratamentul acestei efectiuni se indica Tetrahydroaminoacridinele – THA.apraxia ideatorie – cu imposibilitatea de finalizare a actului( motor) dorit. . debutand cu manifestari psihice pseudoneurasteniforme si cu o degradare ulterioara psihointelectuala destul de rapida.boala Alzheimer( AD – Alzheimer disease) SD. APRAXIA Alterarea automata a executarii actelor uzuale ale bolnavului. triada caracteristica bolii. aceasta apraxie bilaterala de utilizare se va deosebi greu de apraxia ideomotorie 2. Emisfera stanga – sediul limbajului la dreptaci si al gestualitatii.de evocare si executie Mai rar se intalnesc si apraxii specializate ca : apraxia bucolinguala. apraxia faciala . care par sa franeze evolutia bolii.este considerata un centru coordonator predominant. Bolnavii vor prezenta tulburari de memorie. bradikinezie de orientare temporospatiala. bolnavul uita de utilizarea ce trebuie data chibritului. Distingem: 1. Astfel. exista trei grupe histopatologice diferite : 1. Anatomopatologic.dementa senila 2. dificultate in operatiile mintale si manifeste tulburari ale personalitatii. acte antisociale si confabulatii in formele frontale. Apar tulburari comportamentale. boala Alzheimer are trei tipuri caracteristici de leziuni corticale : degenerescente neurofibrilare placile senile angiopatia mieloida.

Ataxia si hipotonia cerebeloasa cu timpul imobilizeaza bolnavul la pat. denumita encefalita demielinizanta concentrica. semne cerebeloase. . rigiditate decerebrala si tulburari psihice de aspect demential. mioclonii. Veresceaghin in 1980. Uneori.CHIARI Malformatia Arnold – Chiari – tipul II. subacuta a copiilor. stupor. Boala cu durata de 2. B BABINSKI (SEMNUL BABINSKI) Reflex cutanat plantar care apare in caz de leziune piramidala de leziune piramidala de origine medulara (in mielite. BOALA BIEMOND ( EREDO.SEGARRA (DEGENERESCENTA SPINOPONTINA) Boala descrisa in 1961. La bolnav. ducand la flezxia degetului mare normal. ortostatiunea si mersul devenind imposibile.6 luni in perioada terminala duce la cvadriplegie. Biemond in 1951. In precizarea diagnosticului formelor de ataxie ereditara se utilizeaza eficient tomografia computerizata. scleroze multiple) sau suferinte cerebrale corticale (accidente vasculare. Bolnavul pierde contactul cu realitatea printr-o instrainare de lumea inconjuratoare cu lipsa de armonie a afectivitatii. BOALA BOLLER. tumori. vertije. cu debut insidios si evolutie lenta.ARNOLD. cerebelului si maduvei cervicale dispusa anormal. traumatisme cerebrale). Este o malformatie congenitala a bulbului. Factorul familial deceleaza diagnosticul intrucat aceasta afectiune se poate confunda cu o scleroza combinata cu o mieloza funiculara. tumori. Bolnavul prezinta : cefalee. hemipareza sau hemiplegie si staza papilara. BOALA DAWSON (ENCEFALITA SUBACUTA CU INCLUZII) Afectiune grava.ATAXIA CORDOANELOR POSTRIOARE) Afectiune distincta din grupa ataxiilor ereditare cu degenerarea cordoanelor posterioare decelata de A. neuroinfectii. AUTISMUL Unul din simptomele cardinale ale schizofreniei. semnul Babinski pozitiv va fi insotit de rasfirarea celorlate degete in evantai. se va produce o extensie a halucelui. o hemiplegie spinala sau cvadriplegie. clinic. Clinic : tulburari de vorbire. terme enuntat de Bleuier. fapt efectuat la unii bolnavi cu ataxie ereditara de N V. are un caracter ereditar cu transmisie autosomala dominanta si aparitie la varsta adulta. se manifesta la adolescenti sau tineri prin : paralizii ale ultimelor perechi de nervi cranieni. crize tonice si hiperkinetice. bulbul aflandu-se in canalul rahidian. in caz de afectiune neurologica care lezeaza fasciculul piramidal. BOALA BALO Afectiune rara. la excitarea marginii externe a plantei. Aceasta suferinta foarte rara. ceea ce constituie semnul Dupre.

evoluand asecndent la membrele superioare si la muschii endobucali. Tabloul clinic se evidentiaza dupa o prima dezvoltare. cu craniu in carena.SPATZ Boala Hallervorden. fiind favorizata de unele infectii sau de expunerea prelungita la soare. tulburari psihice. stari de agitatie.recesiva a ataxiei cerebeloase. . prin : cap mare cu fruntea bombata. Radiografic: craniu voluminous Organic: surditate progresiva. adesea cu pregnanta familiala si uneori spontana. ducand si la tulburari psihice. Gat scurt.15 ani de la aparitia primelor simptome. Aceasta denumire eponomica de boala Fahr tinde sa fie abandonata. tulburari de coordonare. BOALA HALLERVORDEN. buzelor si limbii si departarea dintilor. aminoacidemie renala si dereglari biochimice in urina si fecale. diplopie. atxic. Evolutie progresiva cu prognostic grav si exitus dupa 5. caracterizata clinic prin ataxie cerebeloasa. creand un tablou partial asemanator unui sindrom pseudobulbar. Boala este datorata absorbtiei si transportului insuficient al aminoacizilor. Cresterea bolnavului este lenta cu nanism dizarmonic. ingrosarea unghiilor. tremor intentional. Mers greoi.10 ani cu hipertonie progresiva la membrele inferioare. Deficit intelectual. torace evazat. iar tulburarile neurologice ar fi produse prin transformarile metabolice ale triptofanului in serotonina insuficient produsa. Maini groase in trident cu degete scurte in grifa.Spatz din a doua copilarie.) Afectiune descrisa in 1956 de D Baron si reprezinta un sindrom cu caracter ereditar cu transmisie autosomal. cu disfagie si disartrie. Debutul dupa 8. aparent normala in primii 3 ani. Boala a varstei tinere si a copilului cu dereglarea nutritiei si cresterii. BOALA HARTNUP ( BOALA H. delir cutanat – o dermatita eczemoasa fotosensibila. tulburari psihointelectuale cu tendinta spre dementa Afectiune foarte grava cu evolutie spre exitus in 10-12 ani. cu eruptie fotosensibila a pielii. neexistand o certa corespondenta a simptomatologiei cu localizarea calcificarilor. atetoide sau de torsiune si semnul Babinski pozitiv. Trasaturi aspre. Uneori miscari coreiforme. abdomen proeminent cu hernia inghinale si ombilicatie. BOALA HURLER (GARGOILISMUL) Afectiune genetica cu transmisie recesiva autosomala si recesiv legata de sex. Tratamentul include nicotinamida 40. cifoza lombara. Diagnosticul este dificil de precizat in timpul vietii. este o suferinta foarte rara.BOALA FAHR Afectiune foarte rara cu caracter familial. supranumita si degenerescenta pigmentara a globului palid. nistagmus. cu nas in sea.20 mg/ zi cu regim proteinic bogat. asociata cu o distrofie care se amplifica o data cu cresterea. La examenul fundului de ochi se constata depuneri pigmenatre oculare prin acumulare de produsi pigmentari metabolici. Aceste afectiuni ii sunt caracteristice modificarile radiografice care evidentiaza calcificari ale ganglionilor bazali.

ireversibila. Graviditatea poate fi un factor agravant. este o suferinta rara. cu un proces degenerativ. cu contractura si amfiotrofii.SACHS Afectiune rara care apare. Tabloul clinic. se tranforma in bule gazoase embolice. 1990) BOALA SCUFUNDATORILOR (BOALA DE CHESON) Boala a scafandrilor care lucreaza cu aparate speciale sub presiune de aer comprimat la multe atmosfere.4 ani. cu evolutie spre dementa. mai ales. fenomene vestibulare. mai frecvente la adult. BOALA PICK Boala foarte rara. BOALA LINDAU (HEMANGIOBLASTOMUL CEREBELOS) Este din grupa hemangioblastomelor. pierderea initiativei. K. cerebral sistemic.HOFFMANN Atrofie spinala musculara progresiva. scleroza laterala amiotrofica – H. Clinic se caracterizeaza prin : paraplegie. leziuni de nervi cranieni in tumorile de ventricul IV. blocand drenarea sangelui in arteriole si capilare. cu evolutie rapida si cu etape de aparenta remisiune. Seidel. Unii autori considera aceasta afectiune apropiata genetic altor atrofii sistemice ( coreea Huntington. Alterarea personalitatii.4 ani. Produce accidente vasculare embolice in caz de decompresiune rapida. circumscris. aparand adesea dupa 55 de ani. BOALA WERDNIG. Neurologic : sporadic simptome de aspect pseudoparkinsonian. comportamentale. Se observa mai frecvent la femei. bulele de azot din sange degajandu-se in mare cantitate. amauroza. in maduva. Bolnavul prezinta cefalee cu varsaturi. boala Jakob. lent evolutiva. modificari ale fundului de ochi (aparitia unei pete retiniene cu aspect de cianoza. tulburari de echilibru si mers. mai ales. afectiune familiala autosomal.BOALA KURU Semnifica o tremuratura. deficit de memorie. cu evolutie rapida. Schulze. Gajduseck in 1973 in Noua Guinee. Tulburari psihointelectuale. Simptomatologia mult timp silentioasa. alterarea limbajului ecolalic. Acestea. Aceasta modificare oculara poate aparea inaintea simptomelor cerebeloase. BOALA TAY. Uneori debut cu aspect discordant. Clinic. neputandu-se elimina prin plamani. evidentiind un vas care pleaca de la pupila spre tumora angiomatoasa retiniana. A. nascuti normali. la copiii mici.recesiva grava a acopiilor intre 1. ducand la alterari neurologice in nevrax si. . cu exitus in 2. F.Creutzfeldt. Tumora chistica. Examenul fundului de ochi in boala Lindau este caracteristic. avand o incupabatie lunga cu durata de ani. este caracteristica unei tumori de fosa cerebrala posterioara. Evolutie grava. C. o encefalopatie spongioforma identificata de Zigas si D. imagine caracteristica acestei boli). cu evolutie rapida ce duce la moarte. cu un fond de ateroscleroza cerebrala mai putin evident ca in boala Alzheimer. tulburari afective. frecvent intalnita in cadrul tumorilor fosei posterioare.

BROWN.familiale. afectuine metabolica cu determinism genetic. BOALA WILSON (DEGENERESCENTA HEPATOLENTICULARA) Boala familiala descrisa de Wilson in 1944 ca o degenerare lenticulara progresiva. cu exacerbarea tulburarilor psihointelectuale.SEQUARD (SINDROMUL BROWN. suferinta care nu trebuie confundata cu : migrena. datorita sectionarii fasciculului spinotalamic. luand un caracter dizgratios. manifestat clinic printr-un tablou characteristic. Cauzele aparitiei sunt diverse. BRUXISMELE Automatismele masticatorii nocturne la bolnavi cu scrasniri de dinti in timpul noptii sunt apreciate ca o manifestare patologica din cadrul comitialitatii.SEQUARD) Sindrom de hemisectiune medulara de cauza compresiva. Tremorul intentional se accentueaza in pozitii fixe cu mana intinsa sau cu degetul la nas. •Cefaleea din procesele intracraniene expansive si abcesele cerebrale este puternica. deglutitie.2 ani. asociata cu ciroza ficatului. diafragma ramanand indemna. santurile vertebrale si la membrele inferioare. Tabloul clinic. la muschii abdominali si intercostali. Mersul devine greoi. adesea precedate de tulburari astenonevrotice si leziune hepatica. Dupa topografie. Anatomic : se observa leziuni ale celuleor motorii din coarnele anterioare ale maduvei spinarii. In timpul respiratiei abdomanul se umfla. cefaleea nevrotica si altele. a zonei cefalice a pacientului. initial mascate de grasime. existand la acesti bolnavi modificari ale examenului EEG.Cefalee de origine intracraniana : •Cefaleea vasculocerebrala a bolnavilor hipertensivi. denumita «durere de cap». • 1676 afişări CEFALEEA Exprima o durerez. adesea spontana. trenanta si insotita de varsaturi explozive fara efort cu edem sau staza papilara si . Simptomele debuteaza din tinerete. copilul neputand tine capul drept. greturi.Atrofiile. etiologie si frecventa cefaleea poate fi sistematizata in : 1. Konovalov (1958) considera ca pot exista si cazuri neerediatr. De partea opusa sub leziune bolnavul prezinta tulburari de sensibilitate de tip paraplegic. avand o evolutie lenta cu tremuraturi si modificari tonigene. rar si afectarea nucleilor motori ai nervilor cranieni. varsaturi. Relevatoarele bolii sunt grimasele fetei. cu prinderea muschilor cefei. V. N. Evolutia bolii este frecvent ascendenta. Tardiv apar : tulburari de afectivitate. fonatie. O data cu prinderea centrilor bulbari si aparitia tulburarilor respiratorii accentuate. cu caderi si imposibilitate de ridicare si de mentinere in ortostatism. cu edem papilar. accentuate la emotii. apar evidente la muschii spatelui. grava. vasculara sau traumatica. moartea devine inevitabila in medie dupa 1. Bruxismele ar reflecta iradierea activitatii puntii catre nucleul trigemenului.

Cauzele epilepsiei simptomatice : tumorile si traumatismele cu epilepsii precoce sau tardive dupa cateva luni.anxios. suferinte dentare. prin turgescenta hemodinamica. Uneori erorile de refractie vizuala. La fel cefaleea se intalneste in sinuzitele obstructive. cu durata limitata si tendinta de repetare. partiale si focale 9localizate). fotofobie. extensia membrelor. Edemul cerebral trebuie deosebit de “falsul edem” cu crestere parenchimatoasa de volum. CEREBELLAR (CRIZELE CEREBELOASE) Descrise de H. faringiene. Marea criza comitiala este precedata de o aura senzoriala (parestezii. bradicardie si respiratie zgomotoasa. se traduce printr-o presiune cefalica. vasculare. febra. rotirea ochilor in sus. necedand la analgezice. iritabilitate. este persistenta si insotita de o hiperestezie a scalpului. piramidon. cu exceptia tratamentului analgezic obisnuit (antinevralgice. meningita tbc. relatata clar de bolnav. Jackson. Uneori ea poate fi ecoul unei tumori cerebrale.nereactionand la tratament. glaucomul pot produce cefalee. luesul. Este continua si insotita de semne de iritatie meningee ca : redoarea cefei. epilepsia vasculara. Clinic: bolnavii cu edem cerebral prezinta o stare comatoasa tranzitorie. •Cefaleea prin iritatie meningee apare brusc in meningite. •Cefaleea psihogenica. meningoencefalita specifica. cu echivalente si absente. alcoolismul parintilor. Medicatia este in functie de cauza declansatoare a cefaleei. aparand crize comitiale la bolnavi cu infarcte cerebrale. unele encefalite. vasodilatatie cerebrala si distensie ventriculara dupa puseuri hypertensive sau presiune venoasa crescuta. leziuni ale urechii medii. apar brusc. esentiale si epilepsie simptomatica. pe fond nevrotico. Cauzele epilepsiei. EPILEPSIA Afectiune grava car epoate aparea in copilarie. cu convulsii. spondilozice. semnul Kernig. cefalee. fenomene care pot retroceda in cateva zile dupa tratamentul corespunzator. predominant in vertex. strabismul. capul bolnavului cade pe spate. •Cefaleea dupa tuse are un caracter de arsura de scurta durata. afectiuni sau infectii intrauterine ale mamei. este intermitenta. la oameni in varsta.Cefaleea extracraniana: •In unele afectiuni ale oaselor craniene •Durerea referita . Epilepsia tardiva (Late epilepsy) apare dupa 30 de ani cu un factor vascular evident. intoxicatii cu CO2. hemipareze. afectiuni intratoracice si intraabdominale. 2. sindroame miofasciale cervicale. Se caracterizeaza prin accese convulsive declansate brusc in crize paroxistice. Epilepsia ideopatica sau esentiala incrimineaza ereditatea. . Dupa tabloul clinic se disting : epilepsii generalizate. In hipertensiunea intracraniana se vor evita substantele care ar deprima functia respiratorie.unele leziuni viscerale pot da o cefalee si o hiperalgezie a scalpului si fetei. edem cerebral. aspirina). 778 afişăriEDEMUL CEREBRAL Apare ca o reactie secundara nespecifica data de cauze multiple: inflamatorii. aparand si disaparand spontan. Tabloul clinic. boala Pick sau Alzheimer si facomatoza. Se deosebesc : epilepsii ideopatice. toxice.

Starea de rau epileptic. cu convulsii ale membrelor. viziuni colorate. mioclonic sau psihic cu scurte absente Clasificarea internationala a epilepsiilor si a sindroamelor epileptice I. iar cele inferioare in extensie. rotat cu membrele superioare flectate. Urmeaza faza clonica. adesea traumatizare. pupile midriatice.epilepsie infantila benigna cu varfuri centrotemporale . Relaxarea sfincteriana adesea mixta. generalizate. contractii bruste musculare.Epilepsii si sindroame generalizate •Ideopatice : . dispnee.si micropsie). cu privirea fixa.absente epileptice juvenile si epilesie mioclonica juvenila( petit mal) . crizele pot lua un aspect akinectic. sprijinindu-se spre a nu cadea. senzatii gustative. uneori isi mascheaza criza. impresionanta. In aceste situatii grave cu crize subintrante se va aplica un tratament intensiv anticonvulsivant. In acest stadiu al crizei gasim semnul Babinski. prelungindu-se din gura. Dupa o aura auditiva sau psihica su « stari de vis ».convulsii benigne (familiale) neonatale .absente epileptice ale copilariei (picnolepsie.epilepsie benigna mioclonica a copilariei . sunt semen de certa valoare a unei veritabile crize comitiale. In faza tonica capul in retroflexiune.Epilepsii si sindroame localizate (focale. Aceasta se manifesta prin crize frecvente succedate la scurte intervale. jena epigastrica. ajungandu-se la interventie neurochirurgicala cu decompensare. partiale) •ideopatice : . flexia si extensia membrelor. la cateva secunde sau minute apare fulgerator marea criza cu faza tonico-coclonica cu contractia musculaturii si cianoza fetei.epilepsie infantila cu aproxisme occipitale •simptomatice : includ sindroame de o mare variabilitate individuala II. petit mal) .epilepsie cu crize de grand mal •Ideopatice si (sau) simptomatice (dupa varsta si aparitie): -sindrom Wesr ( spasm infantil) -sindrom Lenox. acer confirma comitialitatea. Bolnavii isi miscalimba lateral. locale. care sngereaza saliva spumegand. Globii oculari. Epilepsia minora – cu crize de « petit mal » fara convulsii. deviate in susu si in afara. intrerupandu-si activitatea scurta vreme . uneori aparand pana la 10. cu rflex cornean abolit. cadere.senzatie de soc electric. dat fiind pericolul de edem cerebral care pune in primejdie viata bolnavului. macro. flacari. bolnavul este omnubilat. La 12 minute va urma relaxarea musculara care incheie marele acces epileptic.Gastaut -epilepsie cu crize mioclonice •Simptomatice -de etiologie nespecifica -encefalopatie mioclonica timpurie -sindroame specifice : crize epileptice dupa unele boli .200 de accese apileptice in o singura zi.

globale. grav. nistagmus. encefalitic sau traumatic. si ireversibile dau cu timpul amiotrofii corticale.cerebral si mai putin frecvent dupa un process tumoral. cu tulburari de echilibru. cat si trunchiului cerebral. uneori difuzate. I INFARCTUL (RAMOLISMENTUL) CEREBELOS Cazurile de ramolisment (infarct) cerebelos sunt foarte arre raportate la ictusurile cerebrale si mai rare.Sindroame speciale -crize ocazionale (Gelegen. insotiti de un sindrom meningial si simptome de trunchi cerebral. coma.heitsanfalle) -convulsii febrile.III. In infarctul cerebelos care ridica probleme de diagnostic se remarca trei forme (Cezar Ionel. Tabloul clinic. predominat la membre. hormoni.infarct pseudotumoral edematos. fiind dificila identificarea unui sindrom cerebelos unilateral de un infarct datorita afectarii altor organe.in marele infarct cerebelos – debutul este acut. droguri. in stadiile cronicizate grave cu accentuata hipertonie piramidala (in lama de briceag). Hemiplegia corticala etse mai mult segmentara. stresuri -stari epileptice izolate aparanet neprovocate -epilepsia cronica progresiva partiala continua a copilariei H HEMIPLEGIA Paralizie a unei jumatati de corp. crize declansate de alcool.Epilepsii si sindroame nedeterminate Cu crize generalizate si focale : -crize neonatale -epilepsie mioclonica grava a copilariei -epilepsie la EEg cu varfuri si unde continue in timpul somnului -afazie epileptica dobandita.o forma benigna – dominata de un sindrom vestibular cu vertij. ca hemoragia de cerebel. Bolnavii prezinta : de partea hemiplegica reflexe osteotendinoase vii. fiind insotita si de tulburari talamice. tulburari de echilibru si un sindrom cerebelos cu evolutie favorabila. cu semnul Babinski pozitiv. rotulei sau mainii. cluns al piciorului. datorita lezarii in totalitate a fasciculului piramidal in capsula interna. polikinetice. . 2. Hemiplegiile mari. Sindrom Landau. bronhopneumonii. refelxe cutanate abdominale slabe sau abolite. Inimioara Cojocaru. Leziunile pure prin infarct cerebelos sunt foarte rare. vertije si evolutie defavorabila 3. proportional cu intensitatea sindromului piramidal. tulburari respiratorii.Kleffner IV. 19890 : 1. simptomatologia infarctului cerebelos fiind dictata de obtruarea arterelor care deservesc atat cerebelului. cea capsulara este totala si ireversibila. survenita adesea dupa un accident vasculo.

confuzie. Ca sechele ale meningitelor. descrisa in 1956. KOJEVNIKOV (EPILEPSIA PARTIALA MIOCLONICA CONTINUA) Se caracterizeaza prin crize rare de epilepsie. stari confuze si unele manifestrai paroxistice sincopale. se manifesta clinic prin : un sindrom optico. care consta clinic din paraplegie spastica familiala cu marcat deficit locomotor si cu degeneratia centrala a retinei. la mana sau degete. .piramidal cu ambliopii. ameteli pasagere si interminente si semne de focar (pareze).Scolz este o suferinta neurologica rar intalnita. Mai rar. Ictusul din insuficienta circulatorie carotidiana.BERNARD. adesea un segment periferic. H. pareze tranzitorii si pseudobulbarism. tulburari de constinta cu « drop atacks » cu echivalente. intalnim encefalopatia infantila.SCHOLZ Sindromul Kjellin. F. Tulburarile de hemodinamica cerebrala cu o deficienta a debutului sangvin si a masei de oxigen care nu pot satisface nevoile fiziologice ale creierului. sindroame hipofizare si hidroecefalie interna. cu mioclonii de lunga durata si localizare la un segment de corp. somnolenta si coma. pareze. K KJELLIN. Millikan. 1953). Haines. agitatie psihomotorie. Este frecvent intalnita in patologia vasculocerebrala. Cu atingerea bazei creierului. predominant nocturne. leziuni de nervi oculomotori. ca si epilepsia abdominala cu dureri paroxistice. astenie.Brown. uneori si leziuni de nervi cranieni ca in meningita tbc. Varietatea fenomenelor depinde de varsta biologica a creierului cu starea vaselor si de posibilitatea de asigurare a supleantei circulatorii. In insuficienta vertebrobazilara clinica pe prim plan va fi sindromul vestibular. 1951 . cu un decalaj intre presiunea sangvina si rezistenta vasculara a creierului. M MENINGITELE Infectiile meningelui pot fi produse de bacterii cu lezarea sistemului nervos central si manifestari cerebrale. tulburari intelectuale.Bernard. In insuficienta circulatorie carotidiana si vertebrobazilara se constata simptome generale ca : cefalee. Clinic : meningitele bacteriene se manifesta prin : un sindrom meningial. C. mai frecvent ca cel din insuficienta vetebrobazilara.INSUFICIENTA CIRCULATORIE CEREBRALA Concept mai nou al hemodinamiei cerebrale (Denny. vor duce la o ischemie cerebrala.

bismutul. ajungand in LCR. prin protozoare (malarie. se instaleaza prin patrunderea meningococului in organism prin rinofaringe. . meningococ. cu germeni depistabili pe culturi in LCR. In perioada de stare : apar. toxici. Invazia prin o perioada febrila cu cefalee. eritem nodos si varsaturi. tifoida. Scaderea constanta a febrei este un indiciu de remisiune a bolii. MENINGITA TBC Cea mai frecventa meningita bacteriana. Se cunosc : 1. Incubatia. clinic cu stare generala grava.meningite prin spirocheta : febra recurenta. cisticeroza) si foarte rar prin ciuperci. lues. violenta. Clinic : febra. modificari LCR cu hiperalbuminoza.s emanifesta prin astenie.MENINGITA LUETICA Este cea mai importanta meningita spirochetica dupa spirochetoza ictero. indirect prin hrana si pe cale hematogena. bruceloza. cefalee. varsaturi. sulfone . fenomene bulbare. cu convulsii si coma urmata de exitus. herpes. usoara hipercitoza si reactiile pentru sifilis in LCR si sange. In perioada de stare : febra. zona zoster si febre eruptive 2. stranut. leptospiroze 3. medicamentosi ca : alcoolul. MENINGITA MENINGOCOCICA Meningita cerebrospinala. Unii factori chimici. Inconstant pasagere deficite motorii si atingeri de nervi oculomotorii. aparuta la copii si tineri la scurt interval dupa contactul infectant. cu o ridicata mortalitate la copii. cefalee. hiperestezie cutanata. factori endogeni.meningitele infectioase prin virusuri. pe langa sindromul meningeal. Daca bolnavul nu va fi tratat dupa o stare de agitatie. coma si moarte.in medie 7 zile. Brudzinki. semne de meningita cerebrospianala si leziuni ale nervilor oculomotori. arsenicul. redoarea cefei. contractura musculara cu atitudini atipice ca « cocos de pusca » sau opistotonus. fosforul.positive. infectiosi sau fizici. rahialgii. uremia sau alergici dupa seroterapie pot declansa meningite. agitatie.meningite bacterine : tbc. semnul Kernig. MENINGITA SEROASA CU LICHID CLAR Meningitele seroase cu lichid clar sunt produse de agenti chimici. MENINGITA PALUSTRA Este o meningita infectioasa. MENINGITA TIFICA Boala evolueaza clinic cu un sindrom meningeal. meningita poliometilica si meningitele secundare dupa gripa.hemoragica si cea din febra recurenta. vor surveni somnolenta cu paralizii. peste 39°. foarte rar intalnita. infectia propagandu-se prin tuse. febra si reactie meningiala cu greturi.diabetul. picaturi. este meningita tbc.

Moebius are o evolutie mai rapida. cataracta. suferinta primitiva a muschilor. Mers leganat « ca de rata ».abdominala Zimmerlin prinde muschii peritoracici si ai bratelor. Davidenkov descrie si forme localizate strict abdominal sau la muschii oculari. cu transmisie dominanta autosomica » (Radu Horia. accentuand lordoza.Dejerine. lordoza se accentueaza.miopatia caxofemurala Layden. bicepsul si lungul supinator.MIATONIA CONGENITALA OPPENHEIM Boala fara caracter familial ereditar.articulara. 3. MIOTONIA ATROFICA STEINERT Boala descrisa ca o « distrofie miotonica ereditar. amiotrafii familiale. MIOPATIA Boala a fost descrisa de Erb in 1980 ca « distrofie musculara progresiva ». miatonia congenitala Oppenheim duce la atonie musculara de la nastere. fata cu dificultate locomotorie. 2. Simptomatologia de baza o constituie atrofiile musculare la gambe. 4. Ridicarea in picioarecaracteristica bolii – se face cu efort si sprijin in maini.familiala. Forme atipice : miopatia tardiva Nevin. Amitrofii ale regiunii scapulohumerale. Mersul este dficil (mai des urcatul si coboratul scarilor). cu loxitate ligamento. cu hipertrofie. numita de Charcot « miopatie primitiva » si considerata ca o afectiune deosebita de amiotrofie spinala secundara. Tulburari troficoglandulare : calvitie. existand acea decontractie foarte lenta. Talie subtire si abdomen bombat anterior. acesta devenind infirm. Fluieratul imposibil. cu ochii deschisi. Atunci cand cerem bolnavului sa desfaca mana stransa. creand un sindrom altern. .miopatia facioscapulohumerala Landouzy.. Este prinsa fata. forme mixte miopatico. muschii maseteri si maini. 5. sindrom miopatic cu semne de corn anterior. Gh. cu atrofii ale pelvisului si regiunii sacrolombare. face trecerea intre miopatii si miotonii. Atrofia orbicularului pleoapelor. lagoftalmie. Mersul copilului este imposibil. desfacerea ei se va face greu.GUBLER Se intalneste adesea in accidentele vasculocerebrale cu afectarea protuberantei.miopatia pubertatii toraco. 1978). cu imagine de « catarare » pe propriul corp. atrofie testiculara. mers stepat si caracteristica de decontractie lenta la limba.forma scapulohumerala juvenila Erb a copilariei afecteaza musculature scapulohumerala. intalnita la varste . uneori edentatie si usoare tulburari psihice. eredofamilial si incurabila. cu o excitabilitate foarte scazuta. Marinescu deosebeste urmatoarele forme clinice frecvent intalnite : 1. cu buza superioara mare ca « de tapir » si ras transversal. MIOTONIA CONGENITALA HIPERTROFICA THOMSEN Este o suferinnta cu caracter congenital.neurogene.miopatia pseudohipertrofica Duchenne a copiilor cu prinderea muschilor membrelor. forta musculara slaba. distrofii musculare progresive tardive. cu atrofii care cuprind centura pelviana si cea sacrolombara. maini. MILLARD. deficit ponderal.

Prezinta o relaxare musculara. Faber. Se remarca o lentoare a contarctiei musculare cu decontractie lenta. Boala Niemann. cu afectarea sistemului nervos periferic. semn cardinal dupa unii in precizarea diagnosticului. cu un facies inexpresiv. in unele traumatisme cerebrale. produsa brusc in leziuni dorsale. P PAPILITA Inflamatie a nervului optic in care tulburarile vizuale precoce. aparuta din mica copilarie. pare vigil. deschide ochii fara sa fixeze. intoxicatia cu alcool metilic.Pick tip B.Forma NiemannPick tip C cuprinde fenomene neurologice evidente: oftalmoplegie supranucleara cu alterarea miscarilor de verticalitate si convergenta a globilor oculari. neputand sa se exprime. adesea unilaterala. tulburari de intelect si o hepatosplenomegalie. oculare. produce un deficit locomotor. evidentiind la examenul fundului de ochi o papila congestionata. .PICK) Suferinta rara. sunt afectiuni cu un proces inflamator cronic.Pick tip A. flasciditate si picioare balante. accentuate se instaleaza rapid. PARAPLEGIA Impotenta functionala a membrelor inferioare prin lezarea bilaterala a acii motorii medulare dupa o leziune de neuron motor central sau periferic. de aspect atletic.tinere. C. Cairns in 1952. Paraplegia flasca centrala. ocluzia arterei temporale. Boala apare in copilarie. observata in hemoragia mezencefalica mai ales. Boala Niemann. cu hipotonie.PICK (BOALA NIEMANN. la pornire se efectueaza mai greu. care pot produce neuropatii. Miscarile bolnavului. cu chinina sau penicilamina. NIEMANN. insa cu o forta musculara slaba sub posibilitatile volumului muschilor. Bolnavii au muschii corpului si ai membrelor hipertrofiati. encefalita din unele boli infectioase. spre deosebire de staza papilara care apare bilateral de la inceput. Cauzele papilitei : leuconecraxita. • 890 afişări N NEUROPATIILE COLAGENICE Bolile de colagen. descrisa de H. corticale sau leziuni anoxice . precum si arahnoidita optochiasmatica. stuporos. MUTISMUL AKINETIC Manifestare stuporoasa. in special. Crocker si S. unele infectii focale sinusale. individualizata in 1927 de catre Pick si descrisa clinic in 1958 de A. meningita tbc. este insotita de o suferinta a muschilor pelvini. cu miscari rudimentare incetinite de aparare la stimuli si automatisme masticatorii. bolnavul somnolent. nu este evidentiata decat prin unele modificari viscerale si biologice. Tabloul clinic. partial diseminat. orbitare. cu evolutie lenta si adesea cu sfarsit letal. rosie.

va exista o contracture piramidala a membrelor paralizate. Scrisul este de asemenea. care releva o contracture cu marirea tonusuluiin articulatia pumnului atunci cand bolnavul ridica membrul inferior de aceeasi parte cu flexia. cu caracter incurabil. bolii. in mielita luetica Erb cu o evolutie lenta in paraplegia spasmodica Strumpell.spasmodica apar reflexele de automatism medular. Babinski bilateral. monotona. Se evidentiaza prin semnul Noica. cu “mers uneori digitigrad ». Vorbirea bolnavului devine lenta. cu hiperrefletivitate osteotendinoasa. Hipertonia plastica ceroasa. reflexe de aparare. In stadiul de paraplegie flasco. pana la imposibilitatea cu studiu akinetic. mai frecventa la barbati dupa 40 de ani. In stadii grave cu mare contractura si retractii tendinoase. topaitor. prin repetarea primei silabe. cu bradikinezie. boala Heine. Rigiditatea musculara imprima segmentelor corpului o semiflexie. atunci cand nu este sectionata maduva. poliradiculonevrite.medulare. cu o evolutie lent progresiva. traumatisme si raniri medulare sau lae rahisului la batrani. familiala. cu modificari tonigene ale corpului. PARAPLEGIA SPASTICA FAMILIALA STRUMPELL. cu picioarele tarate in varus ecvin. luand un aspect ceros datorita hipersudoratiei. compresiuni medulare. In paraplegia spastica. beneficiind de tratament. Boala Gamstorp paralizia prin hiperkaliemie. este o afectiune de paleostriat. fara a pune bolnavul in pericol.hipertonic de variata intensitate in functie de gravitatea si stadiul . cu evolutie lenta de ani. numai in leziunile edematoase reversibile. alterat. devenind rigida (starea Gesicht). cu fenomene abdominale si uroporfirie. Fata bolnavului isi pierde mobilitatea si expresivitatea. boala Pott. ajungandu-se in stadiile evoluate la o deplasare foarte greoaie. PARKINSON Boala Parkinson. apare prin deficit de eliminare a potasiului prin urina. clonus. Prognosticul acestei paraplegii adesea este mai bun ca al paraplegiei flasce din mielite. Miscarile devin greoaie. scleroza laterala amiotrofica. polineuropatii toxice.LORRAIN Boala degenerative. extensia articulatiei pumnului efectualat de examinator. Se observa o disparitie a expresivitatii afective. Mersul este foarte greoi. tulburari sfincteriene si genitale.Lorrain si in encefalopatia infantila. constictii toracice. automatisme medulare si tulburari sfincteriene.Vindecarea este rara. cu abductia coapselor. Bolnavii acuza crampe. cu palilalie. Paraplegia spastica se observa in: leuconevraxite. Apar tulburari trofice. cu lezarea fasciculului piramidal. Tabloul clinic este dominat de un sindrom hiperkinetico.Paraplegiile flasce pot fi date de : traumatisme vertebro. spatic. cu picioarele proiectate inainte si sprijinite in carje. parestezii. abcese reci. .Medin si prin diskaliemie. are o evolutie lent progresiva de ani cu instalarea unei parapareze spastice si greutate locomotorie. PARAPLEGIA SPASTICA SPINALA ERB Boala produsa de sifilis. bolnavul este imobilizat la pat. tripla retractie si extensia controlaterala a membrelor inferioare In paralizia porfirica paralizia se instaleaza rapid. Debutul in copilarie indica o encefalopatie infantila. lente. hematomielie.

polinevrita pseudomiopatica POLINEVRITA ALCOOLICA Se manifesta clinic prin tulburari de sensibilitate. fiind insotit de clipiri si miscari ale globilor oculari cu o stare confuza la trezire. apreciata. mai putin al picioarelor si limbii. In mers miscarile asociate ale bratelor dispar. In unele cazuri stadiul acut poate trece neobservat.cu schimbarea continua a pozitiei. Adesea mononevrite. POLINEVRITA Polinevrita este considerata un sindrom produs de prinderea simetrica a nervilor periferici.Hiperkinezia consta intr-un tremor involuntar ritmic.polinevrita pseudotabetica din difterie si alcoolism 5. constituind semnul fisicului. in special la degetele mainilor. cu o instabilitate motorie si acatizie. Acesta inceteaza la inchiderea ochilor si pot aparea la excitatii luminoase si deviatia capului. uneori cu semne piramidocerebeloase ca in scleroza combinata. Bradipsihie. barbiei. mialgii.forma senzitiva acrodinica a adultului cu dureri si tulburari de sensibilitate superficiala 4.polinevrite senzitivo. dureri si atingeri de nervi oculomotorii. tulburari psihice. motilitate. PAVORUL NOCTURN Manifestare in accese episodice nocturne a copiilor. capului. In crize.forma psihopolinevritica din sindromul Korsakov a alcoolicilor cronici 6. ca neepileptica. faciali.rar. tonusul de postura al bolnavului va fi crescut. La factori emotionali apare kinezia paradoxala. Tulburarile psihice sunt mai accentuate ca in Parkinson. iar hipertonia extrapiramidala ingreuneaza mersul. In stadiile avansate tremorul impiedica actele uzuale. Uneori se paote ajunge la stupor si dementa. de repaus. Senzitiv : mialgii. fara modificari de reflexe. ca si in Parkinson. exacerbate la emotii. amiotrofii. Se va deosebi de boala Parkinson prin crizele oculogire. dupa unii autori.motorii (in alcoolism) 2. Tremor al buzelor. mergand pana la dementa. amorteli. hipoestezie simetrica periferica fara amiotrofii. Deficitul motor este mai accentuat la membrele inferioare. parestezii. arsuri.caractersitice parkinsonismului postencefalic. PARKINSONISMUL POSTENCEFALIC Apare la tineri in urma unui episod febril cu diplopie si somnolenta. cu mers stepat si abolirea reflexelor achiliene. Uneori predomina tulburarile de sensibilitate. POLINEVRITA DIABETICA Predomina tulburarile de sensibilitate de aspect pseudotabetic.polinevrite motorii pure (in salurnism) 3. continuu. . bolnavul decontractat putand alerga la locul fixat. Se deosebesc : 1.

Situatiile sunt evitate sau sunt indurate cu o detresa semnificativa ori cu teama de a nu avea un atac de panica sau simptome similare panicii. fiind caracterizata prin ataxie. Perturbarea nu survine exclusiv in cursul tulburarii de identitate disociativa. sau deasupra unei greutati minime normale pentru etatea si inaltimea sa (pierderea in greutate ducand la mentinerea greutatii corporale la mai putin de 85 % din cea expectata sau incapacitatea de a lua in greutate plusul expectat in cursul perioadei de crestere. Frica intensa de a nu lua in greutate sau dea deveni grasa. fugii disociative. se creeaza forma pseudotabetica a polinevritei difterice. de regula de natura stresanta. ducand la o greutate corporala de mai putin de 85% din cea expectata). profesional sau in alte domenii importante de functionare. care s eva deosebi greu de un tabes. Anorexia nervoasa Refuzul de a mentine greutatea corporala la. a te afla in multime sau stand la rand. Simptomele cauzeaza o detresa sau deteriorare in domeniul social. nedatorata influentei greutatii sau conformatiei corporale asupra autoevaluarii sau negarea seriozitatii greutatii corporale scazute actuale. si care este prea intinsa pentru a putea fi explicata de uitarea comuna. Fricile agorafobice implica de regula grupe de situatii care include faptul de a te afla singur in afara casei. stresul acut sau tulburarii de somatizare si nu se datoreaza efectelor fiziologice ale unei substante sau ale unei conditii neurologice ori ale altei conditii medicale generale. stresul posttraumatic. fara prindereavalului palatin si cu tulburari de sensibilitate profunda. ori necesita prezenta unui companion. Anxietate generalizata . Perturbarea modului in care este experimentata greutatea sau conformatia corpului propriu. cu tulbuarri de deglutitie pentru lichide. fiind afectati muschii valului palatului si ai laringelui. chiar daca persoana este subponderala. Amnezia disociativa Perturbarea predominanta o constituie unul sau mai multe episoade de incapacitate de a evoca informatii personale importante. in eventualitatea unui atac de panica sau de simptome similare panicii. In formele tardive cu atingerea nervilor periferici. a te afla pe un pod si a calatori cu autobuzul. prin difuzarea toxinei pe traiectul nervilor. trenul sau automobilul. abolirea reflexelor achiliene si rotuliene si stepaj Tulburari cu litera A Agorafobia Este anxietatea referitoare la.POLINEVRITA DIFTERICA Tulburarile neorologice din formele grave ale bolii se in staleaza dupa vindecarea difteriei. sau evitarea de locuri sau situatii din care scaparea poate fi dificila (sau jenanta) sau in care ajutorul poate sa nu fie accesibil.

manipularea altora pentru profit sau placere personala.Anxietate si preocupare survenind mai multe zile da decat nu timp de cel putin 6 luni. Tulburarea de personalitate antisociala Un pattern pervasiv de desconsiderare si violare a drepturilor altora aparand de la etatea de 15 ani. uzul de alibiuri.palpitatii.senzatie de ameteala.senzatie de amorteala sau de furnicaturi . indicata de comiterea repetata de acte care constituie motive de arest. batai puternice ale inimii sau accelerarea ritmului cardiac . profesional sau in alte domenii importante de functionare.incorectitudine.frica de pierderea a controlului sau de a nu innebuni .tremor sau trepidatie . in legatura cu un numar de evenimente sau activitati. .sentimentul de irealitate .senzatie de sufocare sau de strangulare .frisoane sau valuri de caldura Aversiunea sexuala Aversiune extrema. . Anxietatea si preocuparea sunt asociate cu trewi (sau mai multe) din urmatoarele sase simptome: • Neliniste sau sentimentul de stat ca oe ghimpi • A fi rapid fatigabil • Dificultate in concentrare sau senzatie de vid mental • Iritabilitate • Tensiune musculara • Perturbare de somn (dificultate in a adormi sau in a ramane adormit ori somn nelinistit si nesatisfacator) Anxietatea. Atac de panica Perioada distincta de frica intensa sau de disconfort in care patru (sau mai multe) din urmatoarele simptome apar brusc si ating culmea in decurs de 10 minute: . recurenta sau persistenta fata de contactul sexual si evitarea tuturor (sau aproape a tuturor) contactelor sexuale genitale cu un parter sexual. Perturbarea cauzeaza detresa sau dificultati interpersonale semnificative. dezechilibru.greata sau detresa abdominala . ca indicat de trei (sau mai multe) din urmatoarele: . Persoana constata ca este dificil sa-si controleze preocuparea. indicata de mintitul repetat. vertij sau lesin .durere sau disconfort precordial .incapacitatea de a se conforma normelor sociale in legatura cu comportamentele legale. preocuparea sau acuzele somatice cauzeaza o detresa sau deteriorarea semnificativa clinic in domeniul social.frica de a nu muri .transpiratii .

Comportament compensator inadecvat recurent in scopul prevenirii luarii in greutate. • Sentimentul de lipsa de control al mancatului in cursul episodului (de ex. .impulsivitate sau incapacitate de a planui dinainte. Perturbarea nu survine exclusiv in cursul episoadelor de anorexie nervoasa. Un episod de mancat excesiv se caracterizeaza prin ambii itemi care urmeaza: • Mancatul intr-o anumita perioada de timp (de exe.eforturi disperate de a evita abandonul real sau imaginar . gesturi sau amenintari recurente de suicid sau comportament automutilant.perturbare de identitate: imagine de sine sau constiinta de sine marcant si persistent instabila. abuzul de laxative. . in medie de cel putin doua ori pe saptamana. . indicata prin incapacitatea repetata de a avea un comportament consecvent in munca ori de a-si onora obligatiile financiare. mancat excesiv). cum ar fi varsaturile autoprovocate. .manie intensa. imaginii de sine si afectelor. abuz de o substanta. Tulburari cu litera B Bulimia nervoasa Episoade recurente de mancat excesiv.un pattern de realatii interpersonale intense si instabile caracterizat prin alternare intre extremele de idealizare si devalorizare. clisme sau alte medicamente. diuretice. .iritabilitate si agresivitate.. Tulburarea de personalitate borderline Un pattern pervasiv de instabilitate a relatiilor interpersonale. Autoevaluarea este in mod nejustificat iinfluentata de conformatia si greutatea corpului. indicata prin a fi indiferent ori a justifica de ce a facut sa sufere ori a maltratat sau a furat de la altul. Mancatul excesiv si comportamentele compensatorii inadecvate apar ambele. indicate de luptele sau atacurile corporale repetate. ca indicat de cinci (sau mai multe) din urmatoarele: . Exista proba unei tulburari de conduita cu debut inainte de 15 ani. sex.neglijenta nesabuita pentru siguranta sa sau a altora. . postul sau exercitii excesive. sentimentul ca persoana respectiva nu poate stopa mancatul sau controla ce sau cat de mult mananca). inadecvata ori dificultate in a controla mania (manifestari frecvente de . . incepand precoce in perioada adulta si prezent intr-o varietate de contexte. condus imprudent. .iresponsabilitate considerabila. Individul are cel putin 18 ani.sentimentul cronic de vid.impulsivitate in cel putin doua domenii care sunt potential autoprejudiciate (cheltuieli. si impulsivitate marcanta.instabilitate afectiva datorata unei reactivitati marcante a dispozitiei. timp de 3 luni.lipsa de remuscare. In decurs de 2 ore) a unei cantitati de mancare mai mare decat cea pe care cei mai multi oameni ar putea-o manca in aceeasi perioada de timp si in circumstante similare. . .comportament.

furie. in legatura cu stresul Inapoi la dictionarSpecializari • • • • • • • • • Psihoterapie Psihosexologie Logopedie Consultanta organizationala Evaluare si testare de personal Psihodiagnostic Terapia prin arta Consilierea online Co-terapie de cuplu si familie Chestionar psihologic Vrei sa afli mai multe despre tine? Acum ai posibilitatea sa te cunosti.ideatie paranoida sau simptome disociative severe. ma auziti? Articole Despre copii. poate va ganditi ca vremea povestilor a trecut. batai repetate) . Alege sa citesti Cum sa-ti intelegi sotul Lasa-ma sa-ti aud glasul Mami. iar acum. Nimic mai neadevarat. stare coleroasa permanenta. pentru parinti Adolescenta In cuplu Provocarile din viata adultilor Dictionar de fobii Afla explicatiile fobiilor. Niciodata nu este tarziu pentru o poveste. Citeste acum o poveste. Va ganditi ca povestile sunt pentru perioada copilariei. acele vremuri sunt apuse de mult. Veti fi uluiti cate pot exista. tranzitorii. . tati. Povesti pentru viata Pentru ca sunteti adulti. Va punem la dispozitie un mic dictionar al acestora. Iti punem la dispozitie Chestionare psihologice care iti vor raspunde la curiozitatilor tale.

Dictionar de logopedie Afla explicatiile termenilor din domeniul logopediei. Senzatie de tensiune imediat inaintea comiterii furtului. Vezi si desenele altor copii. Placere.ro si psihologii nostri iti vor spune lucruri interesante despre personalitatea lui. profesionala ori in alte domenii importante de functionare. Acasă Tulburari cu litera C Cosmar Desteptari repetate din perioada de somn major sau din atipeli. securitate sau stima de sine.. Persoana devine rapid orientata si alerta. gratificatie sau usurare in timpul comiterii furtului. care duce la un comportament submisiv si adeziv si la frica de separare si care incepe precoce in perioada adulta si este prezent intr-o varietate de contexte. Dictionar de neurologie Afla explicatiile termenilor din domeniul neurologiei. dupa cum este indicat in cinci (sau mai multe) din urmatoarele: . de un episod maniacal ori tulburarea de personalitate antisociala. Dictionar tulburari mentale Afla explicatiile tulburarilor mentale . Inapoi la dictionarTulburarea de personalitate dependenta O necesitate excesiva si pervasiva de a fi supervizat. La desteptarea din visele terifiante. Furtul nu este comis pentru a exprima furia sau razbunarea si nu este raspunsul la o idee deliranta sau la o halucinatie.sursa DSM IV Desenul copilului meu Trimite desenul preferat al copilului tau la contact@terapiam. Experimentarea visului sau perturbarea de somn care rezulta din desteptarea cauzeaza o detresa sau deteriorare semnificativa clinic in domeniul social. cu evocarea imediata a unor vise intinse si extrem de terifiante implicand de regula amenintari la supravietuire. Cleptomania Incapacitatea recurenta de a rezista impulsurilor de a fura obiecte care nu sunt necesare pentru uzul lor personal ori pentru valoarea lor monetara. Furtul nu este explicat mai bine de tulburarea de conduita.

acuzator si depreciativ fata de sine . • Se simte incomodat sau lipsit de ajutor cand ramane singur din cauza fricii exagerate de a nu fi in stare sa aiba grija de sine. critic si prudent fata de altii . dezgust.• Are dificultati in a lua decizii comune fara o cantitate excesiva de consilii si reasigurari din partea altora.se asteapta la tot ce este mai rau .este ruminativ si dispus la aprehensiune .hipervigilitate . dupa cum este indicat de cinci (sau mai multe) din urmatoarele: . durand cel putin o luna. • Este preocupat in mod exagerat de frica de a nu fi lasat sa aiba grije de sine. • Cauta urgent alta relatie drept sursa de supervizare si suport cand o relatie stransa se termina.iritanilitate . • Are dificultati in a-si exprima dezacordul fata de altii din cauza fricii de a nu pierde suportul sau aprobarea (nu implica frica reala de retributie) • Are dificultati in a initia proiecte ori a face ceva singur (din cauza lipsei de incredere in judecata sau capacitatile sale.ideea de sine se concentreaza pe convingerile de insuficienta.aprehensiune .perturbare a somnului .este critic. incepand precoce in perioada adulta si prezent intr-o varietate de contexte.energie scazuta . disperare.este pesimist .usor de miscat pana la lacrimi . Tulburarea de personalitate depresiva Un pattern pervasiv de comportamente si cognitii depresive. • Necesita ca altii sa-si asume responsabilitatea pentru cele mai importante domenii ale vietii lui.este sceptic. Dispozitia distrofica este acompaniata timp de cel putin o luna de patru (sau mai multe) din urmatoarele simptome: . inutilitate si stima de sine scazuta . • Merge foarte departe spre a obtine solicitudine si suport de la altii. nefericire . pana la punctul de a se oferi voluntar sa faca lucruri care sunt neplacute.este inclinat spre sentimente de culpa sau remuscare Tulburarea depresiv-anxioasa Dispozitie disforica recurenta sau persistenta. mai curand decat din cauza lipsei de motivatie sau de energie). dezolare.dispozitia habituala este dominata de tristete.dificultate in concentrare sau vid mental .

fie la barbat. intense. impulsiuni sexuale sau comportamente implicand expunerea propriilor organe sexuale unui strain insuspectant. dupa cum este indicat de patru (sau mai multe) din urmatoarele: • Evita activitatile profesionale care implica un contact interpersonal semnificativ. Gradul de agresivitate manifestata in cursul episoadelor este disproportionat in mod flagrant fata de orice stresori psihosociali precipitanti.disperare (pesimism pervasiv in legatura cu viitorul) . din cauza fricii de critica. Tulburarea de personalitate evitanta Un pattern pervasiv de inhibitie sociala. recurente. Tulburarea exploziva intermitenta Mai multe episoade distincte de incapacitate de a rezista impulsurilor agresive care duc la acte de atac grav sau de sistrugere a proprietatii. Perturbarea cauzeaza detresa sau dificultati interpersonale semnificative. cum ar fi etatea si contextul vietii persoanei. Ejacularea precoce Ejaculare persistenta sau recurenta la excitatie sexuala minima. inainte. fie la femeie.. sentimente de insuficienta si hipersensibilitate la evaluarea negativa. dezaprobare sau rejectie. Exhibitionism In decursul unei perioade de cel putin 6 luni. Clinicianul trebuie sa tina seama de factorii care afecteaza durata fazei de excitatie. fantezii excitante sexual. . Perturbarea cauzeaza detresa sau dificultati interpersonale semnificative. • Nu doreste sa se asocieze cu alti oameni decat daca este sigur ca este apreciat. Dorinta sexuala diminuata Fantezii sexuale si dorinta de activitate sexuala persistent sau recurent deficitare (sau absente). cum ar fi noutatea partenerei sau situatiei sexuale si frecventa recenta a activitatii sexuale. in timpul sau la scurt timp dupa penetrare. Judecata de deficienta sau de absenta este facuta de clinician. Perturbarea cauzeaza detresa sau dificultati interpersonale semnificative. luand in considerare factorii care afecteaza functionarea sexuala. Perturbarea nu este cauzata exclusiv de vaginism sau de lipsa de lubrifiere.stima de sine scazuta sau sentimente de inutilitate Dispareunie Durere genitala recurenta sau persistenta asociata cu contactul sexual. si inainte ca persoana s-o doreasca. incepand precoce in perioada adulta si prezent intr-o varietate de contexte.

Expunerea la situatia sociala temuta provoaca aproape constant anxietate.• Manifesta retinere in relatiile intime din cauza fricii de a nu se face de ras sau de a nu fi ridiculizat. Fetisismul transvestic In decursul unei perioade de cel putin 6 luni. inatractiv ori inferior altora. Individul se teme ca va actiona intr-un mod care va fi jenant si umilitor. impulsiuni sexuale sau comportamente implicand travestirea. • Este extrem de ezitant in a-si asuma riscuri personale ori de a se angaja in activitati noi pentru ca acestea pot evidentia punerea in dificultate. impulsiuni sexuale sau comportamente implicand uzul unor obiecte inerte (ex. excesiva sau nejustificata. durata este de cel putin 6 luni. sange etc) Expunerea la stimulul fobic provoaca aproape in mod constant un raspuns anxios imediat care poate lua forma unui atac de panica circumscris situational sau predispus situational. in care persoana este expusa unor oameni nonfamiliari sau unei posibile scrutari de catre altii. inaltimi. Persoana recunoaste ca frica sa este excesiva si nejustificata. care ia forma unui atac de panica limitat situational sau predispus situational. Fetisismul In decursul unei perioade de cel putin 6 luni. fantezii excitante sexual. injectie. vibrator). Situatiile sociale sau de functionare temute sunt evitate sau chiar uindurate cu anxietate sau detresa intensa. intense. Inapoi la dictionarFobie specifica Frica intensa persistenta. La copii anxietatea poate fi exprimata prin exclamatii. provocata de prezenta sau anticiparea unui obiect sau situatii specifice (zbor. recurente. anticparea anxioasa sau detresa in situatia sociala sau de functionare temuta interfereaza semnificativ cu rutina normala. animale. fantezii excitante sexual. Frotteurismul . Situatia fobica este evitata sau indurata cu anxietate sau detresa intensa. • Este preocupat de faptul de a nu fi criticat sau rejectat in situatii sociale. • Este inhibat in situatii interpersonale noi din cauza sentimentelor de inadecvare. accese coleroase. stupefactie sau agatare de ceva. Evitarea. Lenjerie feminina). cu functionarea profesionala sau activitati sociale ori cu relatia persoanei sau exista o detresa marcata in legatura cu faptul de a avea fobia. • Se vede pe sine ca inapt social. Fobie sociala Frica intensa si persistenta de una sau mai multe situatii speciale sau de functionare. Obiectele fetis nu sunt limirtate la articolede imbracaminte feminina utilizate in travestire sau la instrumente destinate stimularii genitale (ex. La indivizii sun 18 ani. Persoane recunoaste ca frica sa este excesiva sau nejustificata. recurente. intense.

Preocuparea persista in dispretul evaluarii medicale corespunzatoare si a asigurarii de contrariu. Convingerea subiectului nu este de intensitate deliranta si nu este limitata la preocuparea circumscrisa la aspect. profesionala ori in alte domenii importante de functionare.are un stil de a vorbi extrem de impresionistic si lipsit de detalii. fie prin episoade de somn diurn care survin aproape zilnic. teatralism si o expresie exagerata a emotiilor. Debuteaza intre varstele de 10 si 20 de ani.considera relatiile de a fi mai intime decat sunt in realitate Insomnia primara . Durata perturbarii este de cel putin 6 luni. intense. Hipocondria Preocuparea subiectului in legatura cu faptul ca ar avea sau chiar convingerea ca are o maladie severa. Hipersomnia primara Acuza predominanta o constituie somnolenta excesiva pentru cel putin o luna (sau mai putin daca este recurenta).prezinta autodramatizare. Somnolenta excesiva cauzeaza o detresa sau deteriorarea semnificativa clinic in domeniul social. evidentiata. fantezii excitante sexual. . NARCOLEPSIA Tulburare caracterizata prin somnolenta diurna excesiva. recurente. impulsiuni sexuale sau comportamente implicand atingerea si frecarea de o persoana care nu consimte. dupa cum este indicat de cinci (sau mai multe) din urmatoarele: . cu toate ca se poate instala si mai devreme. pierderea temporara.In decursul unei perioade de cel putin 6 luni. bazata pe interpretarea eronata de catre acesta a simptomelor corporale. incepand precoce in perioada adulta si prezent intr-o varietate de contexte. fiind mai frecventa la barbati. Perturbarea nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante ori ale unei conditii medicale generale.interactiunea cu altii este caracterizata adesea printr-un comportament seducator sau provocator sexual inadecvat. . profesional ori in alte domenii importante de functionare. Paralizia in timpul somnului si halucinatiile hipnagogice se manifesta doar la un sfert dintre pacienti.este sugestionabil. brusca a tonusului muscular ce cauzeaza slabiciune si imobilizare. Preocuparea cauzeaza o detresa sau deteriorare semnificativa in domeniul social.prezinta o schimbare rapida si o expresie superficiala a emotiilor. adica usor de infuentat de altii sau de circumstante.uzeaza in mod constant de aspectul fizic pentru a atrage atentia asupra sa. . . . fie prin episoade prelungite de somn. Somnolenta excesiva nu este aplicata mai bine de insomnie si nu survine exclusiv in cursul evolutiei altei tulburari de somn si nu poate fi explicata printr-o cantitate insuficienta de somn. Tulburarea de personalitate histrionica Un pattern pervasiv de emotionalitate excesiva si de cautare a atentiei. .este incomodat in situatiile in care nu se afla in centrul atentiei .

• Este nelinistit sau iritabil cand incearca sa reduca sau sa stopeze jocul de sansa. precum falsul. de culpa. pe terapeut sau pe altii. dupa cum este indicat de cinci (sau de mai multe) din urmatoarele: • Este preocupat de jocul de sansa (este preocupat de retrairea experintelor de joc anterioare. anxietatea generalizata sau delirium). la inceputul sau la terminarea episoadelor de somn. pentru a ascunde dimensiunea implicarii in jocul de sansa patologic. reduce sau stopa jocul de sansa. pentru cel putin o luna. Jocul de sansa patologic Comportament dezadaptativ de joc de sansa persistent si recurent. • Joaca pentru a scapa de probleme ori pentru usurarea unei dispozitii disforice (sentimente de inutilitate. • Se bazeaza pe altii spre a procura banii necesari iesirii dintr-o situatie financiara disperata cauzata de jocul de sansa.Acuza predominanta o constituie dificultatea in initierea sau mentinerea somnului ori somnul nereconfortant. • A periclitat sau pierdut o relatie importanta. • A comis acte ilegale. ori paralizie de somn. in decurs de cel putin 3 luni. cel mai adesea in asociere cu o emotie intensa) • Intruzii recurente de elemente ale somnului cu miscari oculare rapide. frauda. Perturbarea nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante ori ale unei conditii medicale generale. tulburarea depresiva majora. Perturbarea nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante ori ale unei conditii medicale generale. Prezenta uneia sau a ambelor. furtul. un post. • Are repetate eforturi infructuase de a controla. pentru a finanta jocul de sansa. revine in alta zi pentru a recupera • Minte membrii familiei. profesionala ori in alte domenii importante de functionare. • Necesita sa joace cu sume crescande de bani in vederea obtinerii excitatiei dorite. anxietate sau depresie) • Dupa pierderea banilor la joc. de handicap sau de planificarea sansei ori se gandeste la modalitatile de procurare a banilor cu care sa joace). Narcolepsie Atacuri irezistibila de somn reconfortant care survin zilnic. din cele ce urmeaza: • Cataplexie (scurte episoade de pierdere bilaterala a tonusului muscular. Perturbarea nu survine exclusiv in cursul altei tulburari mentale (de ex. delapidarea. Tulburarea de personalitate narcisistica . in tranzitia de la somn la vigilitate manifestate fie prin halucinatii hipnopompice sau hipnagogice. ori o oportunitate educationala sau de cariera din cauza jocului de sansa. Perturbarea de somn cauzeaza o detresa sau deteriorarea semnificativa clinic in domeniul social.

deoarece nu sunt indeplinite standardele sale ectrem de stricte). deschiderii si eficientei. de putere. interes. incepand precoce in perioada adulta si prezent intr-o varietate de contexte. scrupulos si inflexibil in probleme de moralitate. organizare sau planuri. • Crede ca este “aparte” si unic si poate fi inteles numai de. este incapabil sa recunoasca sau sa se identifice cu necesitatile sau sentimentele altora. Tensiune sau excitatie afectiva inaintea actului. • Este lipsit de empatie. stralucire. alti oameni (sau institutii) speciali ori cu status inalt. in asa masura ca obiectivul major al activitatii este pierdut. • Este incapabil sa se debaraseze de obiecte uzate sau inutile. sfidatoare. asteapta sa fie recunoscut ca superior fara realizari corespunzatoare). chiar cand acestea nu au nici o valoare sentimentala. ulburarea de personalitate obsesivo–compulsiva Un pattern pervasiv de preocupare pentru ordine. dupa cum este indicat de cel putin patru (sau mai multe) din urmatoarele: • Este preocupat de detalii. liste. ori trebuie sa se asocieze numai cu. necesitate de admiratie si lipsa de empatie. etica sau valori. curiozitate sau atractie pentru . • Prezinta comportamente sau atitudini arogante. • Este hiperconstiincios. incepand precoce in perioada adulta si prezent intr-o varietate de contexte. Fascinatie. • Manifesta rigiditate si obstinatie. • Este adesea invidios pe altii sau crede ca altii sunt invidiosi pe el. atat fata de sine. • Este preocupat de fantezi de succes nelimitat. cat si fata de altii. Piromania Punerea deliberata si intentionata a focului in mai mult decat o singura ocazie. dupa cum este indicat in cinci (sau mai multe) din urmatoarele: • Are un sentiment grandios de autoimportanta (isi exagereaza realizarile si talentele. reguli. adica pretentii exagerate de tratament favorabil special ori de supunere automata la dorintele sale. • Necesita admiratie excesiva. • Are un sentiment de indreptatire. • Adopta un stil avar de a cheltui. ordine. • Prezinta perfectionism care interfereaza cu indeplinirea sarcinilor (este incapabil sa realizeze un proiect.Un pattern pervasiv de grandoare. adica profita de altii spre a-si atinge propriile scopuri. • Este excesiv de devotat muncii si productivitatii. perfectionism si control mental si interpersonal in detrimentul flexibilitatii. mergand pana la excluderea activitatilor recreative si a amicitiilor. frumusete sau amor ideal. banii fiind vazuti ca vazuti ce trebuie strans pentru eventuale catastrofe. • Este exploatator interpersonal. • Refuza sa delege sarcini sau sa lucreze cu altii in afara de cazul cand acestia se supun exact modului lui de a face lucrurile.

Punerea focului nu este facuta pentru un beneficiu financiar. incluzand imagini. recurente. • Refuza sa aiba incredere (in altii) din cauza fricii nejustificate ca informatiile vor fi utilizate malitios contra sa. • Citeste intentii degradante sau amenintatoare in remarci sau evenimente benigne. detalii. fara nici o justificare. amenintarea cu moartea ori o vatamare serioasa sau o periclitare a integritatii corporale propri ori a altora. care nu sunt evidente altora si este prompt in a actiona coleros sau in a contraataca. Pedofilia In decursul unei perioade de cel putin 6 luni. Punerea focului nu se explica mai bine de tulburarea de conduita. • Percepe atacuri la persoana sau la reputatia sa. pentru a ameliora propriile circumstante de viata. prejudiciaza sau inseala. de un episod maniacal ori tulburarea de personalitate antisociala. injurii sau ofense. Tulburarea de personalitate paranoida O neincredere si suspiciune pervaziva fata de altii. ca expresie a unei ideologii sociopolitice. La copii se poate manifesta printr-un comportament dezorganizat sau agitat. utilizari. impulsiuni sexuale sau comportamente implicand activitatea sexuala cu un copil sau cu copii prepuberi (in general in etate de 13 ani sau mai mici). Stresul posttraumatic Persoana a fost supusa unui eveniment traumatic in care ambele din cele care urmeaza sunt prezente: • Persoana a experimentat. ori ca rezultat al deteriorarii judecatii. fantezii excitante sexual. • Este preocupat de dubii nejustificate referitoare la loialitatea sau corectitudinea amicilor sau asociatilor. fara o baza suficienta. pentru a ascunde o activitate criminala. adica este implacabil fata de insulte. • Raspunsul persoanei a implicat o frica intensa. Placere. incepand precoce in perioada adulta si prezente intr-o varietate de contexte. neputinta sau oroare. Persoana este in etate de cel putin 16 ani si cu cel putin 5 ani mai mare decat copilul sau copiii. consecinte). ca raspuns la o idee deliranta sau halucinatie. a fost martora ori a fost confruntata cu un eveniment sau evenimente care au implicat moartea efectiva. Evenimentul tramatic este reexprimat persistent intr-unul din urmatoarele moduri: • Amintiri detresante recurente si intrusive ale evenimentului. pentru a exprima furia sau razbunarea. • Are suspiciuni recurente. intense. • Poarta pica tot timpul.foc si contextele sale situationale (de ex. incat intentiile acestora sunt interpretate ca rauvoitoare. ca altii il/o exploateaza. dupa cum este indicat de patru (sau mai multe) din urmatoarele: • Suspecteaza. ganduri sau perceptii . gratificatie sau usurare cand pune foc ori cand asista sau participa la inlaturarea consecintelor sale.

Nu sunt satisfacute criteriile pentru tipul catatonic Tipul catatonic: (cel putin 2 din urmatoarele) .activitate motorie excesiva . sa se casatoreasca. aplatizare afectiva.nici unul din urmatoarele simptome nu este notabil: limbaj dezorganizat. comportament dezorganizat sau catatonic. Tipul dezorganizat: . Schizofrenia Este o tulburare care dureaza cel putin 6 luni si include cel putin o luna de simptome ale fazei active: idei delirante.oricare din urmatoarele sunt notabile: limbaj dezorganizat.negativism extrem . locuri sau persoane care desteapta amintiri ale traumei • Incapacitatea de a aevoca un aspect important al traumei • Diminuarea marcata a interesului sau participarii la activitati semnificative • Sentimentul de detasare sau de instrainare de altii • Gama restransa a afectului • Sentimentul de viitor ingustat (nu doreste o cariere. aplatizare afectiva. Subtipurile schizofreniei Tipul paranoid: . sa aiba copii) Simptome persistente de excitatie crescuta dupa cum este indicat de doua (sau de mai multe) din urmatoarele: • Dificultate in adormire sau a in ramane adormit • Iritabilitate sau accese coleroase • Dificultate in concentrare • Hipervigilitate • Raspuns de tresarire exagerat Durata perturbarii este de mai mult de 1 luna. comportament dezorganizat sau catatonic. comportament dezorganizat sau catatonic. simptome negative. sentimentele sau conversatiile asociate cu trauma • Eforturi de a evita activitati. dupa cum este indicat de trei (sau mai multe) din urmatoarele: • Eforturi de a evita gandurile.imobilitate motorie evidentiata prin catalepsie . . limbaj dezorganizat.• Vise detresante recurente ale evenimentului • Actiune si simtire ca si cum evenimentul traumatic ar fi fost recurent • Detresa psihologica intensa la expunerea la stimuli interni sau externi care simbolizeaza sau seamana cu un aspect al evenimentului traumatic • Reactivitatea fiziologica la expunerea la stimuli interni sau externi care simbolizeaza sau seamana cu un aspect al evenimentului traumatic Evitarea persistenta a stimulilor asociati cu trauma si paralizia reactivitatii generale.preocupare pentru una sau mai multe idei delirante sau halucinatii auditive frecvente .

excentric sau particular.suspiciozitate sau ideatie paranoida. persoana are o fata rigida.nici nu doreste si nici nu se bucura de relatii stranse. profesional sau in alte domenii importante de functionare. In timp ce somnambuleaza.ecolalie sau ecopraxie Somnambulism Episoade repetate de sculat din pat in timpul somnului si mers imprejur. nu exista nici o deteriorare a activitatii mentale sau a comportamentului. . Perturbarea nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante ori ale unei conditii medicale generale.afect inadecvat sau coartat.gandire si limbaj bizar.are putin sau nu are nici un interes in a avea experinte sexuale cu alta persoana . Timp de mai multe minute dupa desteptarea din episodul de somnambulism. .lipsa prietenilor sau a confidentilor apropiati. . miscari stereotipe sau grimase notabile .comportament sau aspect bizar. si excentricitati de comportament. inclusiv de faptul de a fi membrul unei familii .experinte perceptive insolite. dupa cum este indicat de patru (sau mai multe) din urmatoarele: . survenind de regula in prima treime a episodului de somn major.ii plac putine sau nu-i plac nici un fel de activitati . altii decat rude de gradul I . Somnambulismul cauzeaza detresa sau deteriorare semnificativa clinic in domeniul social. este relativ noncreativa la efortueile altora de a comunica cu ea si poate fi desteptata numai cu mare dificultate. incepand precoce in perioada adulta si prezentate intro varietate de contexte. incluzand iluzii corporale. incepand precoce in perioada adulta si prezent intr-o varietate de contexte. .idei de referinta (excluzand ideile delirante de referinta) . Tulburare de personalitate schizotipala Un pattern pervasiv de deficite sociale si interpersonale manifestat prin disconfort acut in relatii si reducerea capacitatii de a stabili relatii intime precum si prin distorsiuni cognitive si de perceptie.gandire magica sau credinte stranii care influenteaza comportamentul si sunt incompatibile cu normele subculturale. dupa cum este indicat de cinci (sau mai multe) din urmatoarele: .. .bizarerii ale miscarii voluntare evidentiate prin posturi.anxietate sociala excesiva care nu diminua odata cu familiarizarea si tinde a fi asociata mai curand cu temeri paranoide decat cu judecati negative despre sine Tulburarea de personalitate schizoida Un pattern pervasiv de detasare de relatiile sociale si o gama restransa de exprimare a emotiilor in situatii interpersonale. La desteptare persoana are amnezie pentru episod. inexpresiva.alege aproape intotdeauna activitati solitare . .

intense. altii decat rude de gradul I . a orgasmului. Tulburarea de erectie a barbatului . flatulenta.. disfunctie erectila sau ejaculatorie. altele decat durerea (greata. afonie. cum ar fi amnezia ori o pierdere a cunostintei. simptome disociative. Tulburarea de orgasm a barbatului Intarzierea sau absenta. crize epileptice. tanand cont de etatea persoanei. extremitati. Perturbarea cauzeaza detresa sau dificultati interpersonale semnificative. Perturbarea cauzeaza detresa sau dificultati interpersonale semnificative. Tulburarea de excitatie sexuala a femeii Incapacitatea persistenta sau recurenta de a atinge sau de a a mentine pana la realizarea activitatii sexuale. persistenta sau recurenta. diaree sau intoleranta la diverse alimente) • Un simptom sexual: un istoric de cel putin un simptom sexual sau de reproducere. impulsiuni sexuale sau comportamente implicand acte (reale. profesional sau in alte domenii importante de functionare. retentie de urina. menstruatii neregulate etc) • Un simptom pseudoneurologic: un istoric de cel putin un simptom sau deficit sugerand o conditie neurologica nelimitata la durere (dificultate in deglutitie sau senzatie de nod in gat. dupa o faza de excitatie normala in cursul activitatii sexuale pe care clinicianul. spate. detasare sau afectivitate plata.pare a fi indiferent/a la criticile sau laudele altora . recurente. piept etc) • Doua simptome gastrointestinale: un istoric de cel putin doua simptome gastrointenstinale. cu simptome individuale survenind oricand in cursul perturbarii: • Patru simptome alergice: un istoric de durere sau cel putin patru sedii sau functiuni (cap. un raspuns adecvat de lubrifiere-umectare la excitatia sexuala. o considera a fi adecvata in focalizare. articulatii. alta decat lesinul) Sadismul sexual In decursul unei perioade de cel putin 6 luni. altul decat durerea (indiferenta sexuala. Tulburarea de somatizare Un istoric de mai multe acuze somatice incepand inainte de etatea de 30 de ani care survin o perioada de multi ani si care au drept rezultat solitarea tratamentului sau o deteriorare semnificativa in domeniul social. varsaturi.prezinta raceala emotionala. Fiecare din urmatoarele criterii trebuie sa fi fost satisfacute. abdomen.lipsa prietenilor sau a confidentilor apropiati. fantezii excitante sexual. nu simulate) in care suferinta victimei este excitanta sexual pentru persoana. intensitate si durata.

Frica intensa si semne de agitatie vegetativa.ro/vise-cu-litera http://www. experienta sa sexuala si adecvarea stimularii sexuale pe care o primeste.terapiam. Perturbarea cauzeaza detresa sau dificultati interpersonale semnificative. a orgasmului. Perturbarea cauzeaza detresa sau dificultati interpersonale semnificative. dupa o faza de excitatie normala. Perturbarea nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante ori ale unei conditii medicale generale. al musculaturii treimii externe a vaginului. Nici un vis nu este evocat in detaliu si exista amnezie pentru episod. Tulburarea de orgasm a femeii Intarzierea sau absenta. fantezii excitante sexual. cum ar fi tahicardia.Incapacitate recurenta sau persistenta de a atinge ori de a mentine o erectie adecvata pana la realizarea activitatii sexuale.survenind de regula in cursul primei treimi a episodului de somn major si incapand cu un strigat de panica. profesional sau in alte domenii importante de functionare. Diagnosticul de tulburare de orgasm a femeii trebuie sa se bazeze pe judecata clinicianului ca abilitatea orgasmica a femeii este mai redusa decat ar fi rezonabil pentru etatea femeii. in curs de dezbracare sau angajata in activitatea sexuala. Teroarea de somn Episoade recurente de desteptare brusca din somn. Perturbarea cauzeaza detresa sau dificultati interpersonale semnificative. respiratia rapida si transpiratia. intense. Inapoi la dictionar Vaginism Spasm involuntar. persistenta sau recurenta. recurente. Episoadele cauzeaza detresa sau deteriorare semnificativa clinic in domeniul social. Femeile prezinta o mare variabilitate in tipul sau intensitatea stimularii care declanseaza orgasmul. Voyeurism In decursul unei perioade de cel putin 6 luni. http://www. care interfereaza cu actul sexual.ro/interpretarea-psihologica-viselor . persistent sau recurent. Lipsa relativa de reactivitate la eforturile altora de a calma persoana in timpul episodului. in cursul fiecarui episod.terapiam. impulsiuni sexuale sau comportamente implicand actul privirii unei persoane care nu suspecteaza nimic si care este nuda.

Balbismul(balbaiala) = tulburare a vorbirii. incetineala in vorbire. manifestat prin repetitii ale silabelor initiale si b. clonic. deci nu pot fi incadrate in sindromul debilitatii mintale. Persoanele dispun de auz normal si de dezvoltare intelectuala comuna. viteza scazuta. rezultata din defectuasa reglare a limbajului si se manifesta prin dezordine intermitenta a pronuntiei: a. agramatismul este cauzat de leziuni ale scoartei cerebrale Alalia = lipsa sau slaba dezvoltare a vorbirii.Dictionar de logopedie Afonemie = pronuntarea eliptica. ceea ce face ca aceste. ceea ce determina o vorbire incorecta. frecventa la copii. dupa eforturi. prin repetari a inceputului cuvintelor. Este frecventa in oligofrenie. senzoriala si mixta. cuvintele silabisite Bradifemie = tulburare de ritm a vorbirii. ea fiind expresia verbala a bradipsihiei Bradifrenie = incetinirea ritmului de desfasurare a proceselor psihice. Afazia este un sindrm neuropsihic ce consta in tulburarea sau pierderea functiilor psihice. Au loc emisiuni precipitate. stirbita de inteles semantic si de expresivitate Agramatism = tulburare de vorbire si scris in care nu mai sunt respectate regulile gramaticale si in consecinta. taraganeala. cu incetinirea procesului ideativ. exprimarea devine incorecta. Afazia = tulburare in mecanismul psihic al vorbirii si consta in imposibilitatea de a exprima sau de a intelege cuvintele spuse sau scrise. sa fie adesea articulate incorect. ceea ce presupune chiar si unele grimase sau crispari. Este insotita de tulburari intelectuale corespunzator unor leziuni cerebrale localizate. fie prin absenta unui sunet sau a mai multor sunete . orale sau grafice. tonic. frecventa in bolile psihice in care exista o inhibitie psiho-motorie. audimutitate. Alalia se datoreaza unor disfunctii ale zonelor corticale ale vorbirii si este de trei feluri: motorie. se manifesta invers prin imposibilitatea articularii primei silabe. In terapia logopedica este posibila educarea vorbirii mai ales cand auzul nu prezinta o scadere. indiferent daca sunt vocale sau consoane. prin blocaje a unor foneme. Se distind 2 forme de balbism: a. in rafale urmate de momente de dificultate in articularea unor cuvinte. Bradifazie = greutate. mai rara la adulti. encefalopatii cronice post – traumatice. mai ales in realizarea unei conduite . uneori convulsive sau b. sindromul de nedezvoltare a vorbirii sau afazie congenitala.

rugoasa. avand ca forma extrema bradifazia Disfemie = modificarea timbrului vocal. disgrafia se datoreaza unor insuficiente motorii sau contractii musculare exagerate si adesea unor tulburari emotionale. Poate fi determinata de un torace stramt care micsoreaza volumul respirator. cu repercursiuni semnificative asupra vocii. In sindromul disgrafic. cu modulare si grade diferite de disartrii. La copilul normal psihic se constata ca in formarea si dezvoltarea abilitatilor de scris – citit nu este suficienta numai perceperea corecta a limbajului si grafemelor. adica. poate fi prezenta vegetatiilor adenoide care dau rinolalia inchisa. survine in tulburarea de pronuntie a cuvintelor in logonevroza Disfonemie = este o forma simptomatologica a dislaliei . Vocea oboseste usor. uneori vocea este mai putin inteligibila. La copilul cu dezvoltarea normala. vorbirii si cantului. adica ceea ce auzim cand se rosteste o vocala sau o consoana. stabilit in baza de articulare a limbii. poate fi o glota ovalara care evidentiaza disfonia hipochinetica in evolutie. prin denaturarea articularii fonemului. datorita. nici ale motricitatii si orientarii spatiale. vocea ingrosata. dupa 5 ani). Aceasta dislalie. acordurilor gramaticale si regulilor ortografice. pe de o parte. cu intervale mari intre cuvinte. Disfonie = modificarea timbrului vocal. caracterizata prin distorsiunea fonetica. prin nerespectarea cerintelor morfologice si sintactice ale limbii orale si scrise.Bradilalia = vorbirea anormal de lenta. prin distorsiune fonetica se datoreaza nerespectarii punctului de articulare. tulburarilor mecanice si pe de alta parte modificarilor psihice. Disfonia poate persista toata viata daca nu este corectata printr-o reeducare potrivita. cat si receptionarea si intelegerea sintezei grafemelor. in special determinata de macroglosie. conjugarilor. Atat scrierea. altfel spus disfonemia reflecta redarea invelisului sonor al fonemului. Sunt in atentia logopezilor modul de folosire al declinarilor. metabolice si psihice. intelectuala. fapt care duce la o voce ragusita. . pe langa componenta motrica si psihica este incriminata si componenta neurologica. care reprezinta partea acustica a fonemului. copilul cata sa o suplimenteze printr-o tensiune a musculatorii laringiene si perilaringiene. adica elaborarea si producerea grafemelor. fiind produsa de o utilizare incorecta a vocii fara defectiuni laringostropostopice. care altereaza vocea. necomforma cu tiparul fonetic al acestuia. care aduce modificari somatice. dupa cum nici reprezentarea si ordonarea lor in spatiul paginii nu contribuie la realizarea actualului lexic pe deplin. Disfonia functionala a copilului se deosebeste de cea organica. pronuntia dificila. Emisia vicala este slabita. Disgrafia = este o perturbare a limbajului scris. este monotona si frecvent se vadeste lentoare. mintala. nu respecta cerintele auzului fonematic si ale limbajului oral. Disgramatism = inccapacitatea de a formula gramatical actul vorbirii (in special. a folosirii alfabetului limbii si al cuvintelor codificate sub forma grafemelor. Poate fi de natura organica in afectiunile hipofizei.

Dislalia = este cea mai frecventa tulburare intalnita, provocata de afectiuni organice sau functionale a elementelor periferice ale vorbirii; consta in imposibilitatea emisiei corecte a unui sunet sau a unui grup de sunete. Ea cuprinde deformarea sunetelor, substituirea, omiterea, inversarea lor spontana sau reprodusa, ceea ce schimba structura cuvantului si aspectul semantic, intelesul. Intalnita pana la 5 ani nu este forma patologica, intrucat depinde de ritmul propriu al dezvoltarii, deci are o natura fiziologica. Dupa 6-7 ani are aspect patologic atat din punct de vedere etiologic, cat si psihofiziologic. In functie de aspectele cantitative si calitative, de fonemele implicate morfostructural, de gradul de extindere, putem vorbi despre dislalie simpla si totala, generala. Varietatea lor depinde si de specificul etiologiei, de specificul limbii, cat si de existenta altor handicapuri si particularitati psiho-individuale ale persoanei. Dupa modul de deficienta a aparatului verbo-motor se disting: dislalia organica – anomalii ale organelor periferice ale aparatului vorbirii: dintii, limba, bolta, buze, maxilare) si dislalia functionala, cauzata de functionarea defectuasa a verbo-aparatului articulator: atrofia muschilor buzelor, limbii, obrajilor, valului palatin, maxilare deformate si muscatura deformata, inervatie neterminata, respiratie superficiala etc, cat si o insuficienta dezvoltare a auzului fonematic si a atentiei auditive. Pot fi frecvente si dislalii de cuvinte prin alterarea unor silabe: cu diftongi, triftongi sau grupe de consoane. Dislalia audiogena (otopatica) = de natura organica, cauzata de un deficit auditiv, prin leziuni la diferite nivele ale analizatorului acustic; ca urmare nu permit receptia normala a vorbirii, nici un autocontrol al propriei articulari. Leziunile ariilor corticale si subcorticale (talamus), cailor talamocorticale, dau o hipoacuzie de perceptie. Dislalia centrala (de evolutie) = consta in incapacitatea de a pronunta concret anumite sunete sau grupe de sunete si se manifesta prin alterarea, inlocuirea sau omiterea unor forme in structura silabelor sau a cuvintelor. Termenul “de evolutie” indica caracterul ei regresiv, spontan sau dupa un tratament logopedic. Are un caracter dismaturativ care se verifica prin faptul ca scade invers proportional cu varsta si in mod deosebit in terapia logopedia si psiho-pedagogica. Aceasta duislalie este favorizata de doua tipuri de conditii: intrinseci ( manifestate printr-o labilitate neuropsihica, consecutiva unui factor ereditar sau dobandit) si extrinseci (intalnite in cadrul unor tulburari din limbaj, din mediul ambiant sau a bilingvismului, inainte de constituirea limbajului in limba materna). Dislexia = tulburare a achizitiei normale a lecturii si a limbajului scris. Constatarile cercetatorului acestui sindrom lexico-grafic citeaza convergenta elementelor neurologice cu “elemente afectiv – sociale”. Actiune corelata auditiv – vizual – motora este transmisa in zonele corespunzatoare ale scoartei cerebrale pentru perceperea imaginii literei in timp ce miscarile globului ocular in directia randurilor din text formeaza o transmisie in lant datorita analizatorului motor. Analiza si sinteza actului lexic este si o urmare a auzului fonematic. Actul texic are loc prin cele trei mecanisme de receptie nervoasa, avand localizarea parieto-occipitala temporala, iar prin lexarea acestei zone se produce dezintergrarea cititului manifestata diferit. Dislexicul are dificultati prin inversiune de litere, silabe, cuvinte, cifre, unele stabile altele labile. De obicei sunt insotite de disgrafii si disortografii. Dislexia poate fi: fonematica, optica, literala si verbala, iar din punct de vedere genetic poate fi – constitutionala, de evolutie si afectiva.

Dislogie = tulburari de vorbire si limbaj atat sub aspectul formei cat si al continutului, consecutive tulburarilor de gandire, de logica, fara un substrat neurologic evident. Se manifesta prin alterarea caracteristicilor esentiale ale comunicarii verbale ( caracterul adresativ, situativ, stereotip, saracie lexicala, absenta controlului real asupra emiterii de raspunsuri, dezorganizarea limbajului, dificultati de intelehere siale aparatului verbomotor). Sub diferite aspece se intalneste in nevroze, dementa presenila, psihoze si psihopatii. Disprozodia = este o afazie de intonatie. Aceasta tulburarea de vorbire consta in alterarea molodicitatii (la afazici), care au un bagaj de cuvinte relativ important pastrat. Din aceasta cauza, ei dau impresia ca vorbesc cu accent de limba straina. Tulburarea apare si in nevroze, logonevroze, epilepsie, demente, ca si in bizareria discursului schizofrenic. Embolofazie = este o tulburare de limbaj caracterizata prin aparitia unui fonem sau cuvant fara sens in cadrul vorbirii. Embolofazia survine in encefalopatie, schizofrenie si dementa. Emerofonie = tulburare de vorbire caracterizata prin blocaj verbal aparuta in timpul noptii. Apare in nevroze, stari anxioase, schizofrenie. Fonastenie = voce lipsita de energie, slabiciune, vorbire lipsita de modulatii, miscare a buzelor fara sunet. Gamacism si paragamacism = tulburare de comunicare verbala constand in dificultatea de a propunta consoanele g si, respectiv k, cat si inlocuirea lor cu alte consoane. Ideoglosie = vorbire neinteligibila datorita frecventelor omisiuni, intervertiri si substituiri de sunete sau repetitii de cuvinte, devenind de neinteles de catre interlocutor. Este specifica oligofreniei, dar si in dislaliile pe fond normal, in cele polimorfe si la copiii anxiosi. Idiolalie = limbaj neinteligibil, inventat, care caracterizeaza formele grave ale tulburarilor de limbaj (afazie, alalie, dislalie, jargonofazie) Logopedie = disciplina psiho-pedagogica care se ocupa cu educarea, in special cu reeducarea – terapia corectiva – a limbajului. Studiaza natura si formele de manifestare a defectelor, tulburarilor de limbaj si vorbire, propunand metode si procedee de corectare adecvate logopatilor, cat si particularitatilor individuale si de varsta. Jargonofazie = tulburare de limbaj care consta intr-o exprimare neinteligibila, formata din sunete, silabe fara semnificatie, lipsita de mesaj. Sunt substituite unele cuvinte prin altele; in deformarea lor, discursul rezultat este incomprehensibil. Este frecvent intalnita in afazia motorie, in demente, in afazii de receptie cu leziuni localizate in lobul temporal stang.

Jargonografie = tulburare a expresiei grafice, de ordin caligrafic si psihografic, cu substituirea sau deformarea cuvintelor, care isi pierd semnificatia, mesajul fiind incomprehensibil. Este specifica afaziei motore si de receptie, cat si dementelor. Lalatiune = faza prelingvistica constand in emisii vocale fara semnificatie intentionala. Apare in jurul varstei de 3 luni, dupa faza de gangurit si conduce spre faza de verbiaj. Laliofobie = teama patologica de a vorbi, justificata oarecum la persoanele care prezinta balbism, sigmatism, dizartrie, elemente afazoide, capata caracter net patologic la persoanele dizarmonice, grevate de timiditate, complexe de inferioritate, la care actul vorbirii are semnificatia unui act de mare curaj. Lalopatie = orice forma de tulburare de vorbire si limbaj Logofobie = teama de a pronunta gresit un cuvant. Apare frecvent in logonevroza si este determinata de esecurile repetate Logolalie = deficienta de vorbire manifestata prin intarzierea sau nedezvoltarea limbajului, poate avea o determinanta neuropsihica sau un deficit in dezvoltarea intelectuala. Logonevroza = balbaiala nevrotica, forma clinica a nevrozelor motorii, cuprinzand un complex de tulburari functionale determinate psihogen, caracterizate prin dereglarea coordonarii musculaturii fonoarticulatorii Logoplegie = tulburare a limbajului vorbit, caracterizata prin imposibilitatea exprimarii, pronuntarii (chiar la 5-6 ani) silabelor si cuvintelor, corelate cu scaderea capacitatii de intelegere a limbajului scris si vorbit, asociata cu tulburari primare sau secundare ale capacitatii intelectuale. Logoree = tulburare a expresiei verbale, in sensul hiperactivitatii, constand intr-o crestere exagerata, necontrolata a ritmului si debitului verbal. Poate fi tematica (axata pe o tema principala), dezordonata sau disperata. Se produce asociat cu o excitatie psihomotorie, agitatie, excitabilitate patologica. Intr-o forma ameliorata se manifesta si la normali, aflati intr-o stare de surescitare provocata de evenimente stresante. Mutacism = manifestare deliberata, voluntara a unei persoane de a refuza comunicarea, datorita unei stari afective negative acute, de dispret, de opozitionism. Se intalneste la copii si tinerui normali, ca o manifestare de protest sau ca atitudine de supraestimare a valorii propriei persoane. Cauze care determina mutacismul: neincrederea, reticienta, protestul. Mutism = suprimare brusca, temporara a comunicarii verbale, in mod voluntar sau nu, in absenta oricaror leziuni nervoase centrale sau periferice ale aparatului fonator. In aceste cazuri, subiectul a folosit anterior limbajul. Fenomenul se petrece in situatii de trac, la

pedofilia. Pronuntarea corecta a sunetului este cea linguo – dentala apicala. limitele. . ale activitatii nazale. Aceasta intonatie aparte a vocii care se formeaza din cauza unei sonoritati anormale este denumita “fonfaire”. fie in urma unor defecte mecanice. iar trecerea la act este urmata de intense sentimente de vinovatie. abuzul in copilarie). prin modificarea tubului fonoarticulator. masochismul sexual. in general. Cu toata ritmicitatea grabita nu se constata defecte de ordin sintactic si nici fonetic • 8474 afişări Interpretare vise PARAFILIILE Semnifica dorinta sexuala intensa. Timbrul saustructura de supraton. Activitatea parafilica este adeseori compulsiva. sadismul sexual. Rinolalia = se defineste ca functie instrumentala a organelor de vorbire. realizata prin mai multe batai decat cele necesare – pronuntarea labiala a sunetului prin vibrarea buzelor – pronuntarea interdentala a sunetului “r” – inlocuirea sunetului cu “l”. Palilalie = tulburare a limbajului ce consta in repetarea spontana. Includ: exhibitionismul. ritmul ingreunand mult prehensibilitatea comunicarii. Teoria psihanalitica sustine ca parafilia rezulta dintr-o fixatie intr-una din fazele psihosexuale ale dezvoltarii sau ca este un effort de indepartare a anxietatii de castrare. fetisismul transvestic. fantezii sau comportamente care implica obiecte. nu poate sa se abtina pentru mult timp. pacientul are o probabilitate mai mare de a se angaja in comportamentul deviant. denumita adesea “nazalitate”. Parafiliile au o predispozitie biologica ce poate fi reintarita si de factori psihologici (de exemplu. Teoria invatarii sustine ca actul parafilic s-a asociat cu excitatia sexuala in copilarie si a dus la invatare conditionata. voyeurismul. lovire a varfului limbii. Sunt mai frecvente la barbati decat la femei. froteurismul. fetisismul. lipsind leziunea organica. anxios sau depresiv. Tahifemie = forma patologica de hiperactivitate verbala ce consta in accelerarea exagerata a debitului verbal. poate fi consecinta unei inhibitii patologice. este rezultanta unei rezonante care se degaja in pasajul de trecere nasofaringian. Bolnavul poate sa se hotarasca deseori sa inceteze comportamentul dar.subiectii emotivi sau anxiosi. involuntara a unor silabe sau cuvinte dintr-o fraza. Atunci cand este stresat. Rotacism = aspect al dislaliei consoanelor. tulburare ce provine din cauza directiei inadecvate a curentului de aer pe cale orala. persoanele se angajeaza repetat in comportamentul deviant si sunt incapabili sa-si controleze impulsul respectiv. activitati sau situatii insolite si cauzeaza suferinta sau umilinta altor persoane sau propriei persoane. Poate fi deliberat. fie datorita “unei comunicatii intre rezonatorul oral si cel nazal”. spre deosebire de pronuntarea polivalenta. cu specific a consoanei “r” – care poate fi intalnita sub urmatoarele forme – omiterea totala a sunetului din cuvant – pronuntarea uvulara sau velara a sunetului care da graseierea – pronuntarea monovibranta a sunetului realizata printr-o singura bataie. cerului gurii moale si tare. marcand pe o scara larga in hiper sau hipo. dislalie numita pararotacism. Se distinge de afazie sau mutenie. fie datorita “unei obstructii nazale”.

Acest sindrom consta in episoade de somnolenta si apetit LEVIN crescut zile sau saptamani si cu intervale luni de normalitate. • bruxísm s. profesional sau in alte domenii.n. la unii pacienti apar halucinatii. Se manifesta in prima treime a noptii. bricomanie. bruxomanie) . SINDROMUL KLEINE. în cursul somnului. dezorientare. asociate cu frica si fenomene vegetative intense (creste ritmul cardiac si respirator) ce dureaza de la 1 la 10 minute. repetate. durerea cauzeaza deteriorare semnificativa in domeniul social.PAVORUL NOCTURN Pavorul nocturn debuteaza in copilarie si dispare spontan la adolescenta dar poate debuta si la maturitate devenind cronic. (după fr. Tulburarea algica are ca element esential durerea suficient de severa pentru a justifica atentia clinica. Trezirea din somnul diurn creeaza o stare de iritabilitate. in timpul somnului prin trezirea brusca cu un tipat de panica. Durerea nu este produsa intentional sau simulata. factorii psihologici sunt considerati a avea un rol important in debutul. depresie. Automatism masticator prin mișcări bruște. severitatea sau persistenta durerii.

X0 sunt avortati spontan. Semne şi simptome > pubertate întârziată . Majoritatea produsilor de conceptie cu cariotipul 45. Cauze Sindromul Turner este rezultatul lipsei unor gene situate pe braţul scurt al cromozomului X. Patogenie: S-a dovedit că la două treimi dintre pacientii cu cariotipul 45. Fenotipull clinic este asemănător si la persoanele cu un cariotip mozaic. Factorii de risc ce predispun la aparitia sindromului Turner sunt încă necunoscuti: nu s-a dovedit asocierea vârstei mamei cu aparitia bolii sau existenta unei predispozitii genetice. cunoscut sub numele de discondrosteoza Leri-Weill. O deletie a genei SHOX poate determina aparitia unui fenotip scheletic asemănător. X0 le lipseste cromozomul X patern.18 septembrie 2008 Sindromul Turner Definitie: Sindromul Turner sau Ullrich-Turner este o maladie cromozomială ce afectează exclusiv femeile. Monosomia X mai poartă numele de sindrom Bonnevie-Ullrich sau disgenezie gonadală. care cuprinde o serie de manifestări determinate de lipsa unui cromozom X. Corpusculul Barr sau corpusculul sexual X reprezintă unul dintre cei doi cromozomi X la femeie. care este condensat si inactivat genetic în interfaza ciclului celular. Persoanele afectate nu prezintă niciun corpuscul Barr la nivelul celulelor epiteliale. Frecventa în populatie este de 1:2500 naşteri (fete). Incidentă.

urechi jos inserate. micrognatie. nevi pigmentari. ambliopie. disectie de aortă la maturitate > hipotiroidism. implantarea joasă a firelor de păr pe ceafă. datorită tehnicilor moderne. Cu toate acestea. ptoză palpebrală. cutis laxa (pierderea pliurilor cutanate). Sarcina prezintă o serie de riscuri pentru femeile cu această anomalie cromozomială: complicatii cardiovasculare. aceste femei au putut să devină mame purtătoare. riscul de avort spontan sau de aparitie a unor defecte congenitale (sindrom Turner. metacarpianul IV scurt. bicuspidie de aortă. > amenoree primară (absenta mesntruatiei) > limfedeme congenitale la nivelul mîinilor si picioarelor > disgenezie gonadală. epicantus. sindromul Turner X-Ring (cromozom X inelar – apare prin ruperea segmentelor terminale ale ambelor brate ale cromozomului care se pierd. retinită. torace în scut. glaucom. cataractă. Investigaţii > cariotipare > evidentierea corpusculului Barr în celulele mucoasei bucale prin metoda Sanderson-Stewart (în sindromul Turner. multe femei cu sindrom Turner au reuşit să ducă până la capăt o sarcină. mucoasă vaginală uscată > rinichi în potcoavă > obezitate > diabet tip I în copilărie şi diabet tip II la maturitate > hemoragii gastrointestinale datorate malformatiilor vasculare > malformatii cardiovasculare: coarctatie de aortă. De asemenea.> sterilitate. palat ogival. printre care disectia si ruptura de aortă. IQ-ul este normal. dinti geminati. Există însă o variantă a acestui sindrom. Prin donarea de ovule. datorită aparitiei anticorpilor antitiroidieni > sâni putin dezvoltati > modificări de sella turcica (saua turcească) > luxatie congenitală de sold > tulburări de vedere. hipoacuzie (surditate) > IQ în limite normale Examen clinic Femeile cu sindrom Turner au un fenotip clinic specific: talie mică (datorate lipsei genei SHOX de pe cromozomul X). hipertelorism. dinti supranumerari. strabism. xeroftalmie. corpusculul Barr lipseste) > detectarea valorii gonadotrofinelor care va fi peste limita normalului > teste de functionalitate tiroidiană > teste de evaluare a metabolismului glucozei . cubitus valgus (malformatii ale articulatiei cotului). iar portiunile cromozomiale rămase se unesc. formând un inel) care este asociat cu retard mintal. gât palmat (pterigium coli). sindrom Down) este crescut. fată triunghiulară. maxilar îngust. discromatopsie > infectii ale urechii (frecvent otită medie). fante palpebrale antimongoloide. unghii hipoplazice si convexe. eruptie dentară întârziată.

. limfedemul. la persoanele cu malformatii cardiace ce au dezvoltat hipertensiune arterială > tehnici de reproducere moderne. disgenezia gonadală de altă cauză. pentru stimularea dezvoltării caracterelor sexuale secundare > terapie de substitutie cu hormoni tiroidieni în cazul asocierii cu hipotiroidia > antihipertensive. prin care femeile cu sindrom Turner pot deveni mame purtătoare Complicaţii Apar ca urmare a defectelor cardiace congenitale. Cariotiparea reprezintă efectuarea unei hărti cormozomiale individuale. Prognostic Prognosticul este bun. Tratament > hormon de crestere. Diagnostic diferenţial Se face cu: sindromul Noonan. speranta de viată este mai mică decât media dar poate fi îmbunătătită prin atentia acordată bolilor cronice asociate. steroizi anabolici pentru stimularea creşterii > terapie de substituie cu estrogeni. disgenezia gonadală XY (testiculară) – sindromul Swyer. cele mai de temut fiind disectia si ruptura de aortă.> metode imagistice pentru detectarea anomaliilor organice > audiologie Diagnostic Sindromul Turner poate fi detectat din timpul sarcinii prin amniocenteză sau prin ultrasonografie (anomalii organice). Testul de electie pentru diagnosticarea monosomiei x rămâne cariotiparea.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful