Cateva denumiri esentiale -term medicala generala http://www.pcfarm.ro/dictionar.

php Icnit sughit Tinnitus senzatii de zgomot in urechi sau in jurl capului,cap surditate Vertij vartej in jurul capului Lipotimie lesin Hipoprosexie tulb atentiei prin dimin capacit de concentrare si ainsuf pt nou Hipomnezie slabirea memorie Hiperhidroza transpiratie abundenta Bufeuri calduri Otoragie curge sange din urechi Otopatie afect a ap auditiv in general Altruist generos Tahipnee creste resp Rinoree curge nasul Otoree curge urechea Hiposmie diminuarea acuitatii olfactive Anosmie diminuarea simtului mirosului Menoragie hemoragii uterine Incontinenata urinala ,fecala neretinut Bradipshihie incetinrea afect pshi intelectuale uneori la depresie Amenoree absenta ciclului menstr Dispesie balonari greata indigestie Displazie anomalie a unui tesut organ ... Exoftamie bulbucarea ochilor Dispnee inecat in resp jena in respiratie Dismenore dureri menstr Metroanexita raceala apar genital fem Anexita Mioza contractie pupilei Midriaza dilatarira pupilei Tremor frisoane de frica Coxatraza reuma la sold Coxachie intoxicatie Brahicardie puls scazut Anhedonie a nu simti placerea Hedomnie a simti placerea Fatigabilitate oboseala Rinita Disolut corupt decazut dezmat Agrafia pierderea capacităţii de redare a ideilor prin scris Acalculia Simptom de afazie care constă în imposibilitatea de a utiliza cifrele şi numerele şi de a efectua calcule aritmetice Agnovile

Dementa Schizofrenia Mentismul Tulburare mintală caracterizată prin desfăşurarea tumultuoasă, incoercibilă a ideilor şi amintirilor Obsesia Paranoia Exonopatia Parasvicidam Sceptic care nua re incredere in nimic Perplexitate Latent Care există, dar nu se manifestă în exterior, putând izbucni oricând. Sislotic suflu sistolic Zgomot auzit la ausculatia cordului, perceput in momentul sistolei (momentul in care inima se contracta pentru a pompa sangele din ventricole in atrii). Anorexie inapetenta,lipsa pofeti d emancare Polifagie Consumare exagerată de alimente. Libido înclinat în permanenţă spre satisfacerea pornirilor senzuale EXTRAVERSIÚNE. înclinaţie psihologică deosebită către lucrurile din afara eului propriu, către ambianţa socială. ♢ orientare a libidoului în afara propriei persoane. 2. revărsare în afară a unui organ cavitar. ( Oligofrem Anxiogen Pshihopatie Oligofreni hidrocefali Dislalia Greutate în articularea , pronuntarea cuvintelor Rinolatia a vb pe nas Rinoplastia modelaria nasului Disartria Articulare defectuoasă a cuvintelor. Tahilalia Vorbire precipitată, cu debit mare de cuvinte, care conduce la articulare defectuoasă şi incompletă.
Bradilatia TULBURARILE DE RITM SI FLUENTA ALE VORBIR

Bradilalia. . Ritm lent de articulare a cuvintelor, care se întâlneşte în unele boli nervoase; bradiartri , bradiglosie. Bradimenorrea aftongia, logonevroza, tulburare a vorbirii, de natură nevrotică, manifestată prin greutate în pronunţarea corectă a unor cuvinte sau prin repetări ori omisiuni de silabe; bâlbâială. Bradilexia încetinire a ritmului cititului. Disfonia răguşeală.cordita Afonia care nu poate cânta corect, care nu are voce. LARINGOPLEGÍE s. f. paralizie a muşchilor laringelui, care duce la afonie. APSITIRÍE s. f. afonie extremă, caracterizată prin imposibilitatea de a emite mai mult de un murmur.

Fonostenia AFÁZIC, -Ă, afazici, -ce, adj. s.m. şi f. 1. Adj. De afazie, privitor la afazie. 2. S.m. şi f. Persoană care suferă de afazie. –. AFAZÍE, afazii, s.f. Pierdere totală sau parţială a facultăţii de a vorbi şi de a înţelege limbajul articulat. – PARAGRAFÍE, paragrafii, s.f. 1. Stare de afazie manifestată prin deformarea sau substituirea cuvintelor scrise. 2. (Jur.; înv.) Prescripţie. LOGOPLEGÍE, logoplegii, s.f. (Med.) Imposibilitate de a pronunţa unele cuvinte sau sunete; afazie, alalie. – DISFAZÍE s.f. (Med.) Afazie.

parafazíe s. f. (sil. mf. par-) afazie AFÁZI//C ~că (~ci, ~ce) Care ţine de afazie; propriu afaziei. AFAZÍ//E ~i f. Tulburare a sistemului nervos superior care constă în pierderea totală sau parţială a facultăţii de a vorbi. ACALCULÍE s.f. (Med.) Simptom de afazie care constă în imposibilitatea de a utiliza cifrele şi numerele şi de a efectua calcule aritmetice. AFAZÍE s.f. (Med.) Pierdere totală sau parţială a înţelegerii şi a posibilităţii de a reda cuvintele, ca urmare a unei leziuni cerebrale; disfazie; alalieALALÍE s.f. (Med.) Imposibilitate de a pronunţa unele cuvinte sau sunete; afazie;– ASILABÍE s.f. Varietate a afaziei constând în incapacitatea bolnavului de a uni fonemele în silabe. DISFAZÍE s.f. (Med.) Tulburare a vorbirii; dificultate la vorbit. V. afazie JARGONAFAZÍE s.f. (Med.) Afazie constând din folosirea de către bolnavi a unor cuvinte noi, inexistente şi fără semnificaţie. AFÁZIC, -Ă adj., s.m. şi f. (Suferind) de afazie

SURDITÁTE s.f. 1. (Med.) Surzenie; hipoacuzie. ♦ Surditate psihică = imposibilitate de a distinge prin auz obiectele de la care vin sunetele; surditate verbală = afazie caracterizată prin neînţelegerea semnificaţiei cuvintelor vorbite. 2. Calitate a unui sunet de a fi surd. AFÁZIC, -Ă adj., s. m. f. (suferind) de afazie. AFAZÍE s. f. pierdere, totală sau parţială, a posibilităţii de exprimare a cuvintelor, datorată unei leziuni a cortexului; disfazie. AFAZIOLOGÍE s. f. studiul ştiinţific al afaziei. ASILABÍE s. f. varietate de afazie, incapacitatea de a forma silabe, deşi bolnavul recunoaşte literele separat. AUTONOMAZÍE s. f. formă de afazie amnezică, dificultatea de a-şi aminti nume proprii sau substantive. DISPROZODÍE s. f. anomalie de ritm şi de intonaţie în cazurile de afazie. LOGOCOFÓZĂ s. f. afazie caracterizată prin neînţelegerea semnificaţiei cuvintelor vorbite. PARAFAZÍE s. f. afazie caracterizată prin înlocuirea cuvintelor indicate cu altele fără nici o legătură logică între ele SURDITÁTE s. f. 1. pierderea sensibilităţii auditive; surzenie; anacuzie, cofoză. o ~ verbală = afazie prin neînţelegerea semnificaţiei cuvintelor vorbite. 2. calitatea unui sunet de a fi surd. (< fr. surdité, /2/ sourdité, lat. surditas) ANACUZÍE s.f. (Med.) Pierderea totală a auzului; surzenie; cofoză. Apsihism Amnezia Hipermnezia Excitaţie excesivă, patologică a memoriei. Paramenzii CRIPTOMNEZÍE s.f. Incapacitate de a diferenţia evenimentele trăite de propria persoană de cele din vis, citite sau auzite. Allomnezia Pseudoremniscente Mitomanie Confabulatii prez inconstienta unor fapte imaginare Ecmnezia+ conf tr cu prez Formă de amnezie constând în uitarea evenimentelor recente şi evocarea unor fapte anterioare trirea trecutului Anecforia+reprod unor amintiri pe care per de cred uitate Alalia imposibilitate de a pronunţa unele cuvinte sau sunete; afazie, alalie Aprosexie slăbire a atenţiei, în stări confuzionale, demenţe şi oligofrenii.

Pitiatism Ansamblu de tulburări nervoase (isterice) vindecabile prin sugestie. i vindecabile prin persuasiune. Albinism Lipsă congenitală totală sau parţială a pigmenţilor (din piele, păr, pene etc.). 2) Anomalie care constă în decolorarea frunzelor unor plante din cauza lipsei de coloranţi. albinos Parosmia Tulburare olfactivă constând în percepţia falsă a unui miros. Diplopia Tulburare a vederii care constă în perceperea dublă a imaginii unui obiect. Osteomielita Inflamaţie simultană a oaselor şi a măduvei lor Adenopatie Nume dat bolilor glandelor sau ganglionilor limfatici, care se manifestă prin creşterea în volum şi inflamarea acestora. RUBEÓLĂ s. f. maladie infectocontagioasă, benignă (la copii), care produce febră uşoară, adenopatie şi o erupţie de pete roşii pe piele. ( Uveopatie Osteite Boală care constă în inflamarea acută sau cronică a unui os APEXÍTĂ s. f. 1. osteită a vârfului stâncii temporalului. 2. inflamaţie a porţiunii apexiene a dintelui. GLENOIDÍTĂ s.f. (Med.) Osteită a cavităţii glenoide a omoplatulu EBURNÁRE s.f. (Med.) Îngroşare a unui os care se produce în osteitele cronice; eburnaţie. PSEUDOPARALIZÍE s. f. neputinţă motrice nedureroasă a unuia sau a mai multor membre, determinată de osteită, osteocondrită, periostită sau fracturi CORACOIDÍTĂ s. f. osteită a apofizei ceracoide. MAXILÍTĂ s. f. osteită a maxilarelor CISTOÍDE s. n. pl. clasă de echinoderme fosile cu ţesutul globulos, fixat printr-un peduncul. ECHINODÉRM, echinoderme, s.n. (La pl.) Încrengătură de animale marine nevertebrate, cu schelet extern calcaros format din plăci, şi care se mişcă cu ajutorul ambulacrelor; Pleiocitoza Hiberalbuminorahie ATAXÍE s.f. (Med.) Tulburare a coordonării mişcărilor voluntare din cauza lezării unor căi nervoase şi centri nervoşi HEMIATAXÍE s.f. Ataxie care afectează o jumătate a corpulu TÁBES n. med. Maladie cronică tardivă, de natură sifilitică, caracterizată prin pierderea progresivă a coordonării mişcărilor; ataxie locomotorie CARDIOMALACÍE, cardiomalacii, s.f. (Med.) Distrofie a miocardului prin infiltrarea fibrei musculare cu grăsimi. LIPODISTROFÍE, lipodistrofii, s.f. (Med.) Distrofie a ţesutului adipos GENODISTROFÍE s. f. distrofie ereditară HEMIDISTROFÍE s. f. inaniţie parţială. LIPODISTROFÍE s. f. distrofie a ţesutului adipos subcutanat MELANODONŢÍE s. f. distrofie a dinţilor de lapte, care capătă o culoare brună şi suferă de o distrugere progresivă.

ODONTOSCLERÓZĂ s. f. proces degenerativ al pulpei dentare cu distrofie secundară. OSTEODISTROFÍE s. f. tulburare de nutriţie a ţesutului osos; distrofie osoasă DISTROFÍE s. f. 1. leziune organică, tisulară sau glandulară, având la bază tulburări metabolice. 2. boală cronică de nutriţie la sugari suferind de… Leucodistrofiile AMIOTROFÍE s. f. atrofie musculară; miatrofie. Miopatia Boală cronică cu caracter progresiv a sistemului muscular sau a unor muşchi, care se manifestă prin atrofii musculare MIOTONÍE s.f. Boală care se manifestă prin tulburări în contracţia muşchilor. Spasm muscular MIASTENÍE, miastenii, s.f. Boală a muşchilor scheletului, caracterizată prin oboseală anormală şi rapidă, până la epuizare, la cele mai mici eforturi. Fara semne d e parallizie Apraxia Incapacitate de a executa mişcări coordonate ca urmare a unor leziuni ale creierului. AGNOZÍE s.f. Pierdere sau tulburare a funcţiilor intelectuale de recunoaştere a celor văzute, auzite, pipăite,personele AMORFOGNOZÍE s. f. agnozie (parţială); imposibilitate de a recunoaşte tactil forma obiectelor. APRACTOAGNOZÍE s. f. apraxie asociată cu agnozie. ASTEROPSÍE s. f. agnozie vizuală constând în imposibilitatea de localizare a obiectelor apropiate, care par plasate în acelaşi plan în spaţiu HEMIAGNOZÍE s. f. agnozie limitată la o jumătate a corpului ENCEFALITĂ LETÁRGICĂ s. (MED.) boala somnului. Encefalita Poliomielita Boală infecţioasă epidemică sau contagioasă provocată de un virus specific, care produce leziuni anatomice în substanţa cenuşie a măduvei spinării, atingând celulele nervoase motorii, şi care se manifestă prin febră, tulburări digestive, somnolenţă şi dureri în muşchii membrelor, urmate de paralizii localizate de obicei la membrele inferioare; paralizie infantilă. [ Lipidoze Anevrism Dilatare patologică a pereţilor unui vas sangvin. – Hemipareza Diminuare a forţei, vitezei şi amplitudinii mişcărilor voluntare într-una din jumătăţile corpului, din motive organice sau funcţionale. Hemiplegie Paralizie a unei jumătăţi a corpului, datorită lezării unei părţi a căii nervoase motorii. DIPLEGÍE s. (MED.) hemiplegie dublă.

febră şi inflamarea glandelor salivare. Hemiplegie TRIPLEGÍE s.f.f.) Hemiplegie însoţită de paralizia unui membru din partea opusă a corpului. amorţeală. intoxicaţie prin ingerarea de vanilie. Senzaţie de furnicătură. (Med. PAROTIDÍTĂ s. nevropatie. şi care se manifestă prin insomnie. o ~ epidemică = boală contagioasă.f. Pareză manifestată la o jumătate din corp. inflamaţie a parotidelor. . continuă sau intermitentă. Durere de cap difuză sau localizată.) Parestezie a unei jumătăţi a corpului. de ceai etc. prurit. s. anxietate. manifestată prin erupţii papulare. – Dispartrie HEMIPARESTEZÍE.f. pierdere a simţului stereognostic. f.f. n. insomnii. înţepătură etc. cefalee. ( Ependimoane Cefalee CAFEÍSM s. f. cefalee. hemiplegie HEMIPLEGÍE s.f. – PARESTEZÍE. hemiplegie care afectează unul din membrele superioare şi membrul inferior opus. sindrom care se manifestă (la pubertate) prin cefalee persistentă. provocată de un virus. cefalee (localizată într-o anumită regiune a capului şi însoţită de tulburări digestive). iritabilitate etc. cefalee şi ameţeli. f. HEMIPLEXÍE s. cauzată de tulburări endocrine MIGRÉNĂ s. boală psihică datorată unor suprasolicitări. oreion VANILÍSM s. ALÉE s. STAUROPLEGÍE s.HEMIPARÉZĂ s. Totalitatea tulburărilor care apar în urma abuzului de cafea. – CEF EFEBOCRAZÍE s. (Med. care apare în unele boli ale sistemului nervos. f. Paralizie a unei jumătăţi laterale a corpului. hemiplexie. aritmie cardiacă etc. care se manifestă prin cefalee. f. s.. f. NEVRÓZĂ s.f.n. STEREOAGNOZÍE s. hemipareză. în cazuri de hemiplegie. parestezii. hemiparestezii. care se manifestă prin astenie.

In unele cazuri aceasta anomalie poate fi tratata. s. de la mucoasa invecinata infectata cu streptococ (angina. otita medie supurata). Ictus epileptic = criză de epilepsie. Aceasta anomalie poate fi cauzata de o malformatie renala a fatului. (Mică tumoare a pielii) care seamănă cu sarcomul. ictus apoplectic. APOPLEXÍE. Patogenie Infectia tegumentelor se poate produce prin: solutii de continuitate ale pielii (plagi. pe piele sau în organele interne. dambla.n. asociate cu descărcări de unde rapide şi ample pe traseul electroencefalogramei. de o stare de preeclampsie la mama sau luare de catre mama a unor medicamente. HEMIACROMATOPSÍE s. Ictus Ictus apoplectic Anenomul bazofil aden hipofizaranevrism = apoplexie.) Tumoare malignă a glandei pineale Glicom orbire Disinergia Hemianopsie lăbire sau pierdere a vederii într-o jumătate a fiecărei retine. (Med. hemianopsie pentru culori Hipsaritmia epilepsie infantilă caracterizată prin contracţii musculare bruşte şi frecvente. Angioamele Tumoare benignă a vaselor sanguine sau limfatice largira vaselor sanguine ANGIOMATÓZĂ s. nepermiţând ochilor să cuprindă decât o parte din câmpul vizual. . contiguitate. Erizipec dicala Boli infectioase . f. dermatomicoze. cauzată de obicei de o hemoragie cerebrală. punga apelor poate fi umpluta cu ser fiziologic pentru a evita o suferinta fetala prin compresia cordonului. dar de natură benignă . rinofaringita. OligohidramniosEste o anomalie a sarcinii ce se caracterizeaza printr-o cantitate insuficienta de lichid amniotic in raport cu stadiul de inaintare a sarcinii. s. tendinta la vindecare spontana si nu confera imunitate. ulcer varicos al gambei). Disfagie Dificultate în înghiţirea alimentelor. diseminare hematogena. -Ă adj.. manifestată prin pierderea bruscă a cunoştinţei şi prin convulsii. întâlnită în unele boli nervoase. Pierdere bruscă a cunoştinţei şi a sensibilităţii. o intarziare a cresterii intrauterine sau o depasire a termenului.f. caracterizata clinic prin aparitia unui placard dermitic si prin fenomene generale.Erizipelul Erizipelul este o boala infectioasa acuta a tegumentelor (exceptional si a mucoaselor). propagare limfatica (limfangite streptococice).n. atac. Etiologie Agentul etiologic este reprezentat de streptococul betahemolitic de grupa A. f. Concentrare bruscă de sânge într-un organ Lipidoze Sarcoidoza afecţiune prin multiple leziuni sarcoide SARCOÍD. apoplexii. Atunci cand se apropie termenul nasterii. arsuri. 2. Boala are o evolutie ciclica. in mod exceptional (septicemii). 1. afecţiune (congenitală) prin formarea unui mare număr de angioame.Cistricercoza Adenomul PINEALÓM s.

vasodilatatie. Simptome Perioada de incubatie este de 3-5 zile. Placardul dermitic are tendinta extensiva. uneori. flegmoane). este destinsa si lucioasa.Streptococii se multiplica in spatiile limfatice ale dermului. Asa se explica aspectul in "aripi de fluture" al erizipelului fetei. in vecinatatea unei solutii de continuitate a tegumentelor sau a unei mucoase infectate. Temperatura locala este cu 2-3° mai ridicata decat a pielii sanatoase. Durerea locala este putin accentuata. Perioada de stare a bolii se caracterizeaza prin prezenta placardului erizipelatos. Exudatul inflamator poate patrunde intre straturile epidermului. Prin modul de extindere. la nivelul plicelor. Sursa de infectie este reprezentata de bolnavii de boli streptococice si purtatori sanatosi de streptococ. Diagnostic Diagnosticul pozitiv se pune pe baza datelor clinice. realizand o dermita acuta. in special in zona centrala a placardului. propagarea facandu-se centrifug. placardul fiind usor reliefat fata de tesuturile sanatoase invecinate. La bolnavii cu tulburari grave. mult mai frecvente in infectia stafilococica. Viteza si directia de extindere depind de structura tesutului conjunctival subcutanat. de senzatie de tensiune. cu formarea de flictene. care cuprinde nasul si obrajii. din aproape in aproape. pielea isi pierde supletea. tumefactia este uniforma. Debutul bolii este brusc. Placardul se extinde in suprafata destul de repede (cativa cm pe zi). placardul poate deveni cianotic (erizipel albastru). dar respecta buza superioara. epidermul se poate necroza. legata de sensibilitatea organismului fata de streptococul betahemolitic. placardul se opreste sau isi intarzie extinderea. . Localizarea procesului infectios in spatiile limfatice explica limfangita si adenita din erizipel. Propagarea infectiei in hipoderm duce la edem masiv si (sau) procese supurative (celulite. Contagiozitatea este foarte redusa. ca si raritatea tromboflebitelor si a septicemiilor. prin obiecte contaminate. in "pata de ulei". fac exceptie erizipelul pavilionului urechii si cel al pielii capului. Acolo unde acesta este dens. Placardul erizipelatos poate sa apara in orice parte a corpului. adesea caramizie. precum si tumefierea dureroasa a ganglionilor limfatici aferenti regiunii respective. in zona in care va apare. cu frison intens si febra ridicata (39-40°). De obicei. sau indirecta. Culoarea placardului este rosie-inchisa. Placardul erizipelatos apare dupa 6-12 ore de la debut. palparea placardului fiind posibila. determinand un clivaj al acestora. din aproape in aproape. In patogenia erizipelului ete incriminata si interventia unei componente alergice. a adenopatiei si a fenomenelor generale. suportabila. abcese. este unic. erizipelul poate fi migrator sau eratic. edem si infiltratii celulare. Transmiterea este directa prin picaturi Flugge. fiind precedat. caracterizata prin hiperemie. Uneori.

dar leziunile pot deveni usor pruriginoase in timp. artralgie si artrita si gammopatie cu imunoglobuline M monoclonale cu o concentratie sub 10 g/l.Diagnostic diferential Se face cu eriteme. dermite. bratele si clavicula sunt mai rar implicate. gitul si capul. Oboseala si scaderea in greutate apar la unii pacienti. Noi leziuni apar zilnic. Patogeneza sindromului nu este inca bine definita. responsabila pentru manifestarile cutanate.netmedic.ro/ Sindromul schluder Sindromul Schnitzler este caracterizat de urticarie cronica. Acestea persista 12-24 de ore si dispar fara sechele. Examen fizic. Manifestarile cutanate raspund slab la antihistaminice. 5-3 cm in diametru. 0. usor elevate. http://www. totusi febra poate persista pina la 24-48 de ore. Eruptia urticariana consta din papule si placi roz. Toti pacientii prezinta eruptie cronica urticariana. Nu s-au identificat factori de risc. nonpruriginoasa in asociere cu febra recurenta. Aproximativ 90% dintre pacienti acuza febra recurenta. Semne si simptome Pacientii cu sindromul Schnitzler au virste intre 13-71 de ani la momentul diagnosticului. Fiecare episod febril se rezolva in citeva ore. S-au folosit numeroase medicamente pentru a trata acest sindrom dar fara eficienta. Eruptia cutanata este de obicei primul symptom care apare afectind mai ales trunchiul si extremitatile. si evitind palmele si talpile. sau mielomul IgM. Patogenie si cauze Patogeneza exacta a sindromului Schnitzler este neclara. Aproximativ 10-15% dintre pacienti dezvolta o afectiune limfoproliferativa. O alta teorie propusa este activarea necontrolata a interleukinei 1. Pruritul este absent. Femurul. de doua ori pe an. Toti pacientii cu acest sindrom prezinta urticarie cronica. 80% dintre pacienti prezinta artralgii. recurenta. corticosteroizii si imunosupresivele prezinta un grad de ameliorare a eruptiei si artralgiei. recurenta. Cei mai multi pacienti cu sindrom Schnitzler au o evolutie cronica benigna. durere osoasa. incluzind limfomul limfoplasmocitic. macroglobulinemia Waldenstrom. Antiinflamatoriile nonsteroidiene. Se considera ca depozitarea paraproteinei IgM conduce la formarea de complexe immune si activarea cascade complementului. 70% dureri osoase si mialgii. Angioedemul . Durerea osoasa afecteaza mai ales osul iliac si tibia. Episoadele pot surveni zilnic sau infrecvent. Remisiunea spontana nu a fost raportata. coloana vertebrala. Pruritul nu este comun la debut dar leziunile devin slab pruritigene dupa 2-3 ani la 45% dintre bolnavi.

este posibil dar este foarte rar. Limfadenopatia se poate regasi la 50% dintre pacienti. artralgie sau artrita. Unii pacienti au raspuns la tratamente cu thalidomide. urticaria de presiune. diateza atopica si lipsa scaunului. urticaria idiopatica cronica. 10-15% dintre pacienti vor dezvolta un neoplasm limfoplasmocitar. Manifestarile cutanate si extracutanate raspund slab la antihistaminicele H1 si H2. Sindrom Netherton . anemie -proliferare limfoida anormala in maduva osoasa. in special macroglobulinemia Waldenstrom. corticosteroizii si imunosupresoarele prezinta o ameliorare a artralgiilor si durerilor osoase dar nu si a eruptiei. vasele sunt intact iar limfaticele dermice prezinta edem superficial usor. Examen histologic. Prognostic Sindromul Schnitzler necesita evaluare pe termen lung datorita potentialului de a dezvolta afectiuni limfoproliferative. Diagnostic Studii de laborator: -toate cazurile sunt associate cu gammopatie la imunoforeza serului -VSH si protein C reactiva ridicate -leucocitoza. cloroquina. Parul de bambus reprezinta deformarea in bucla sau soseta a firelor de par prin . Tratament Antiinflamatoriile nesteroidiene. imunoglobuline intravenoase. azatioprina. Diagnosticul diferential se face cu urmatoarele afectiuni: lupus eritematos acut. trombocitoza. neutrofilice. plasmafereza. Se observa depozitarea de IgM si complement in dermul superior si la jonctiunea dermoepidermica. Se mai folosesc pefloxacin mesilate si anakinra. Examinarea mostrelor de piele arata infiltrate perivascular de PMN. tricorexis invaginata. Fototerapia cu psoralen si ultraviolete A a redus la unii pacienti eruptia. Nu s-a inregistrat remisiunea spontana completa. crioglobulinemia. leucocitoza -VSH ridicat. rituximab. tricorexis invaginata sau parul de bambus este o genodermatoza autosomal recesiva de cauza necunoscuta caracterizata de eritrodermie. o forma recombinata a receptorului natural pentru IL-1. ihtioza linear circumflexa. inflamatie limfocitica. hepatomegalia la 30% iar splenomegalia la 10%. ciclofosfamida.parul de bambus Sindromul Netherton. hepatosplenomegalie. Exista un set de criteria pentru a incadra pacientii in sindromul Schnitzler: -febra recurenta. durere osoasa -limfadenopatie. vasculita urticariana. anomalii ale oaselor. clorambucil. Prognosticul este totusi bun.

Aceasta conditie este profunda in primii ani de viata. Aceasta invaginare apare printrun defect de keratinizare intermitent. Afectarea mucoaselor nu este raportata. Steroizii topici sunt utili. Nu se cunoscte daca acest raspuns inflamator este unul primar sau secundar. Imposibilitatea de a avea scaun. serpiginoasa caracteristica cu scuame cu margini duble. Invaginarea parului este datorata unui defect a cortexului firului de par prin conversia incompleta a unei proteine de legare a fibrelor corticale. mai ales la nounascuti. Semne si simptome Eritrodermia. Nu este specifica acestui sindrom. cu hiponatremie si anomalii metabolice profunde. Este acompaniata de diaree si simptome de malabsorbtie. Pruritul este universal si poate fi stressant. Cresterea pierderii apei transdermice rezulta prin perturbarea functiei de bariera a corneocitelor. In anul al doilea de viata cei mai multi copii incep sa prezinte scaun. Leziunile migratorii ale ihtiozei lineare circumflexe sunt cauzate de un influx dermic de celule inflamatorii care sunt fagocitate de keratinocite. keratolitice si antibiotice pentru aceasta conditie. Conditia este mostenita autosomal recesiv cu expresivitate variabila. modificarile inflamatorii sunt frecvente in piele. Copiii cu acest sindrom dezvolta eritrodermie congenitala evidenta la nastere si in primele saptamini de viata. Precum si in alte dermatoze congenitale severe. Se recomanda aplicarea de emoliente. Atrofia viloasa jejunala se poate remite spontan pina la virsta de 10 ani. Defectul conduce la fragilitatea corticalei. Sindromul Netherton a fost clasificat ca un sindrom ihtiozic.invaginarea cuticulei distal a firului de par in cupa formata de cuticula proximala. Eritrodermia si deformarea parului persista. dar evolutia poate prezenta exacerbari intermitente. Pacientul necesita ingrijire medicala cind eritrodermia este generalizata si complicata cu infectii cutanate. invaginare si deformarea in bambus. Tinde sa persiste mai mult la adulti fata de copii. La histology se observa intreruperea focala a epidermei si anomalii de maturare ale cuticulei parului. retinoizii. Malabsorbtia este o enteropatie dermopatica. Ihtioza lineara circumflexa. dar la cei mai multi copii eritemul apare ca o dermatita eczemato-seboreica. Apare de obicei dupa virsta de 2 ani si este de scurta durata-doar citeva luni pina la ani. caracterizata de accentuare periorificiala a eruptiei. Ectroprionul se poate dezvolta la pacientii in virsta. Boala tinde sa se amelioreze cu virsta. Patogenie si cauze Etiologia sindromului este necunoscuta. . S-au mai incercat fototerapia PUVA. Este patognomonica pentru sindromul Netherton. Este o eruptie anulara/policiclica migratory.

mai ales la nuci. eritrokeratoderma variabilis. Acesta este scurt. a desmosomilor si corpi lamelari alterati -se vor efectua studii AND. eritrodermia. Steroizii topici sunt utili.Manifestarile atopice. Se descriu elemente de dermatita nespecifica si hiperplazie psoriaziforma. Tratament Regimurile terapeutice cuprind prevenirea infectiilor bacteriene cutanate. Hiperkeratoza este usoara fata de alte ihtioze. dar exista rapoarte care arata aparitia supresiei axei pituitaro-adrenale si aminoaciduria. Cei mai multi prezinta predispozitie atopica. Toti pacientii prezinta par anormal. Toti pacientii intrun anumit stadiu al bolii vor dezvolta alergie alimentara. Tratamentele incercate nu au fost de ajutor. Acest element este mai evident pe zonele de frictiune. keratolitice. Eritrodermia se poate transforma in ihtioza lineara circumflexa periodic. Diagnostic Studii de laborator: -microscopia parului arata nodulii de bambus -studiile ultrastructurale arata reducerea numarului de tonofilamente de keratohialin. Se descrie un infiltrate inflamator mixt cu distributie perivasculara. Colonizarea pielii si infectiile cutanate pot apare frecvent. cu un istoric familial puternic de astm. Eritrodermia si anomaliile parului persista. fara luciu. Boala tinde sa se amelioreze cu virsta. dar evolutia este punctata de exacerbari intermitente. aplicarea de emoliente. eczema si febra finului. Diagnosticul diferential se face cu urmatoarele afectiuni:acrodermatita enteropatica. Sprincenele prezinta de asemeni fire rupte. Examen histologic. timplele si occiputul. Se mai observa porokeratoza si absenta stratului granular. Parul de scalp creste citiva cm inainte de a se rupe. Sindromul Q-T lung • • • Introducere Simptome Tratament . Unii pacienti descriu si fragilitatea parului sau reducerea numarului firelor de par. Examen fizic.

Ingrijire intensiva. Unele aritmii pot fi fatale. durere. Sindromul Angelman • • • • Introducere Manifestari clinice Diagnostic Tratament Tratament Nu exista nici un tratament pentru sindromul Angelman. etc. cu devotament . chiar daca nu isi fac o ECG de rutina. emotiilor puternice (spaima. Pacientii cu acest sindrom nu au intotdeauna intervalul Q-T prelungit.Ergoterapie . Majoritatea au de asemenea un membru al familiei care sufera de acest sindrom. La pacientii cu acest sindrom intervalul Q-T poate fi prelungit in timpul activitatii fizice.). simptomele sunt pierderea cunostintei (sincopa) sau tulburari de ritm cardiac (aritmie). Pentru stimularea potentialului copiilor cu sindrom Angelman se recomanda: . suparare.Acesta poate fi normal cand pacientul isi face electrocardiograma (in timpul unei examinari de rutina. Unii tineri sanatosi pot fi suspectati de Q-T lung datorita istoricului familial si al lesinurilor inexplicabile.Terapie comunicationala . Se impune tratament simptomatic mai ales pentru crizele de tip epileptic. Un alt tip de sindrom Q-T lung poate duce la pierderea auzului pacientului.Terapie comportamentala .Logopedie . In toate familiile in care a existat o moarte subita sau in care se produc lesinuri inexplicabile. este necesara o investigatie a cauzei. de exemplu). deoarece pot provoca moarte subita. La ceilalti. Studiul pacientilor cu Q-T lung arata ca acestia au lesinat cel putin o data pana la varsta de 10 ani.Simptome Unii pacienti cu Q-T lung sunt asimptomatici.

Este caracteristic un istoric familial care sa cuprinda decesul subit. Cazurile in care se declanseaza in timpul activitatii fizice sunt rare. limitarea severa a vorbirii si dificultati locomotorii. Cu toate acestea. ividualizate le poate imbunatati semnificativ calitatea vietii. desi nu este obligatoriu deoarece sindromul poate apare sporadic. Febra este raportata ca declansatoare sau factor de exacerbare a manifestarilor sindromului Brugada. Examenul fizic este de obicei normal la pacientii cu sindrom Brugada. cauze Semne si simptome Diagnostic Tratament Semne si simptome Sincopa si stopul cardiac sunt cele mai comune manifestari clinice care conduc la diagnosticul de sindrom Brugada. Contextul evenimentelor cardiace este important. Diagnosticarea timpurie a sindromului si aplicarea unor masuri terapeutice ind Sindromul Brugada • • • • • Introducere Patogenie. Mai pot apare cosmarele si starile de anxietate nocturne.Prognostic Majoritatea bolnavilor cu sindrom Angelman au involutie grava. In multe cazuri stopul cardiac apare in timpul somnului sau repausului. ADHD . Totusi citeodata nu este prezent nici un simptom iar diagnosticul se bazeaza pe electrocardiografie care arata o supradenivelare a segmentului ST in derivatiile V1-V3. Se recomanda examinarea fizica pentru a exclude alte posibile cauze cardiace care pot fi asociate cu sincopa sau stopul cardiac la un pacient aparent sanatos. au o durata normala de viata si nu prezinta manifestari de progresie a involutiei pe masura ce inainteaza in varsta.Deficit de atentie .Tulburare hiperkinetica • • • • • • Introducere Manifestari clinice Diagnostic Afectiuni in care apare Tratament Prognostic .

poate sa duca la afectarea cronica a personalitatii. vegetatii. cacificarea inelului valvei mitrale -endocardita infectioasa. valvuloplastia percutana. endocardita. Regurgitarea mitrala cronica poate fi cauzata de urmatoarele : -boala cardiaca reumatica. sclerodermie -degenerarea mixomatoasa. copiii invatand pana la varsta adulta sa traiasca cu aceasta afectiune. sa se dezvolte armonios din punct de vedere social si emotional si sa-si valorifice potentialul (multi copiii cu ADHD sunt deosebit de creativi). care. disfunctia valvei mitrale protezice. boala reumatica acuta. prolaps valva mitrala. sindrom Ehlers-Danlos. sindrom Marfan -lupus eritematos sistemic. trauma. Tratamentul combinat se dovedeste insa eficient pentru mai mult de jumatate din cazurile de ADHD. simptomele nu se amelioreaza aproape nicioadata spontan. ruptura cordajelor tendinoase -perforatia cuspelor. scurgere perivalvulara protezica .Prognostic ADHD este un sindrom frecvent si grav. ruptura cordajelor tendinoase prin trauma. spontan -ruptura sau disfunctia muschilor papilari prin boala arteriala coronariana -dilatarea inelului mitral prin cardiomiopatii dilatative sau dilatatie anevrismala a ventriculului sting -cardiomiopatia hipertrofica. tumori:mixomul atrial -degenerarea mixomatoasa: prolaps de valva mitrala. Dupa pubertate. Regurgitare mitrala • • • • • Introducere Cauze si factori de risc Semne si simptome Diagnostic Tratament Cauze si factori de risc Regurgitarea mitrala acuta poate fi cauzata de urmatoarele afectiuni: -boala arteriala coronariana: infarctul miocardic acut sau ischemia -disfunctia muschiului papilar prin ischemie tranzitorie sau infarct miocardic -ruperea cordajelor tendinoase sau disfunctia lor -endocardita infectioasa prin formare de abcese. lupus sistemic eritematos. netratat.

care se dezvolta plecand de la dermul superficial. angioamele mature sau plane.sau poate fi vorba de siringobulbie idiopatica (fara o cauza anume). pergolide. insa cazurile cu debut mult mai precoce nu sunt deloc rare. foarte frecvente la sugari. ca urmare a unor malformatii specifice . Angioame Tumora vasculara circumscrisa. Siringobulbia Siringobulbia reprezinta de fapt o tulburare neurologica ce se caracterizeaza prin aparitia unei cavitati pline cu lichid in maduva spinala ce se extinde ascendent spre trunchiul cerebral. Siringobulbia este adesea asociata cu siringomielia (situatie in care cavitatea este limitata strict la maduva spinala) dar si cu diverse malformatii nervoase caracterizate in principal prin obstructia lichidului cefalorahidian cu aparitia hidrocefaliei. lipsita de substanta cerebrala care determina aparitia paraliziilor faciale senzitive. dezvoltata din celule endoteliale sau din pericite.disrafism spinal . fenestrari ale valvei mitrale -cauze farmacologice: ergotamina. se alungeste si se poate extinde in substanta alba si cenusie. insa de cele mai multe ori se prezinta sub forma unei zone lichidiene. Ele se prezinta sub doua aspecte diferite: angioamele tuberoase sau angioamele "capsuna" formeaza proeminente mai mult sau mai putin voluminoase. Etiologia este deocamdata incomplet elucidata.Printre angioamele cutanate. alaturi de intreruperea cailor nervoase ascendente si descendente (motorii si senzoriale). angioamele imature regreseaza in mod spontan.foarte frecvent este vorba de o anomalie in circulatia lichidului cefalorahidian. metilsergide. Exista diferitie tipuri de angioame. comprimand astfel tesutul nervos ce contine tracturile corticospinale si spinotalamice (responsabile de transmiterea informatiilor nervoase din periferie la centrii superiori). in afara cazului ca angiomul este localizat intr-o zona importanta din punct de vedere functional (pleoape pentru vedere. Cavitatea se mareste. medicamentele anorexice.reprezentat de fapt de inchiderea incompleta a tubului neural (asociaza in unele cazuri si spina bifida) . congenitala sau dobandita. in cadrul primelor saptamani). insa sunt incriminati mai multi factori: . In majoritatea cazurilor. angioamele stelare si angioamele capilarovenoase: . Siringobulbia se poate manifesta la diverse varste.-cauze congenitale: despicaturi ale valvei mitrale. Tipuri . laringe pentru . cu originea in capilarele sanguine sau limfatice. bine delimitate si de culoare rosie. O simpla supraveghere dermatologica regulata este suficienta. se disting angioamele imature. angioamele subcutanate par mai putin superficiale. In unele cazuri exista posibilitatea de asociere a siringobulbiei cu sindromul Klippel-Feil (acesta apare datorita unor segmentari anormale ale vertebrelor cervicale in timpul organogenezei initiale. iar proeminenta lor poate fi acoperita de o piele normala sau albastruie.angioamele imature sunt malformatii ale sistemului vascular. de cele mai multe ori apare in jurul varstei de 20 de ani. iar abtinerea de la orice fel de tratament este conduita cea mai rationala. motorii sau mixte.

. Detroversie Levoversie Dextroelevatie Levoelevatie Detrodepresie Dispectie Ischemie Epitaxis +curge sange din nas Metroragie Hipocondria Dismorfofobic Iatrogen Stare psihică produsă sau agravată pe cale psihogenă de către medic. unei emoţii. idee fixă a cuiva care crede că suferă de o boală pe care în realitate nu o are Angoasa Nelinişte. Ele pot fi tratate prin injectarea de produse sclerozante sau prin ablatie chirurgicala. Acestea sunt clasicele "pete de vin" care. Angiomul matur este tratat cu laserul cu argon. dar impun practicarea unor examene complementare inaintea interventiei. adesea patologică tema puternica Hiperventilatie ventilaţie pulmonară exagerată faţă de aportul de oxigen Eructaţii râgâială. Cand nu dispar spontan.angioamele capilarovenoase sunt malformatii rare ale sistemului vascular care se prezinta ca proeminente albastrui situate pe traiectele venoase. in pofida aspectului lor uneori impresionant. Intr-o asemenea situatie.respiratie. . unei afecţiuni cardiace etc Epivolutia Abcese Colectare de puroi. Ele se afla mai ales pe fata si pe extremitati si sunt favorizate de sarcina. Hipokinezie Scădere a capacităţii de mişcare Ipocondrie Stare psihică morbidă. de tratament sau de condiţiile spitalizării. caracterizată prin nelinişte continuă. . Totusi. el va lua o culoare mai inchisa si se va acoperi de noduli proeminenti. formată în urma dezintegrării ţesuturilor. de obicei sub acţiunea unor agenţi microbieni sau parazitari. Disforie Tulburare a dispoziţiei caracterizată prin tristeţe profundă şi nemulţumire de sine. tulburare. aceste angioame se trateaza prin electrocoagulare sub anestezie locala.angioamele stelare telangiectazice sunt malformatii ale sistemului vascular care se prezinta ca mici pete rosii in forma de stea. soţită uneori de iritabilitate extremă şi de agresivitate. buze pentru dentitie). bine delimitată de ţesuturile din jur. Accelerare anormală a bătăilor inimii datorită unui efort fizic.angioamele mature sau plane sunt malformatii foarte frecvente ale sistemului vascular. nu antreneaza vreo tulburare functionala. Mai sunt intalnite si in cadrul cirozelor alcoolice. teamă şi preocupare obsesivă de starea sănătăţii proprii. pot fi avute in vedere o corticoterapie sau ablatia chirurgicala. râgâit. crescand in volum in timpul unui efort. Angiomul plan se va extinde in decursul vietii pacientului. îngrijorare. . rezultatele nu sunt intotdeauna perfecte si adesea este necesara repetarea operatiei. care se dezvolta plecand de la capilarele dermului superficial. usor suprainaltate. Tahicardie .

Tumoare de dimensiuni reduse. s. s. tiflocolite. s. care produce procese purulente locale (abcese) sau generalizate (septicemii). catar nazal şi abcese ale unor ganglioni. 2. (Med. s. granuloame. Inflamaţie a faringelui şi a amigdalelor care împiedică înghiţirea şi respiraţia. Boală infecţioasă a mânjilor şi a cailor tineri. GRANULÓM. ♦ Ţesut inflamat care apare la rădăcina unui dinte în urma unui abces cronic.f.m. 1. Inflamaţie a mucoasei stomacului.f. s. (În sintagma) Anghină pectorală = boală care se caracterizează prin dureri în regiunea inimii şi prin accese de asfixie şi care se datorează unor alterări funcţionale sau anatomice ale arterelor coronare. GÚRMĂ.f. [ tulburari de deglutie enterocolita Boală care constă în inflamaţia acută sau cronică a intestinului subţire şi a celui gros.f. s. leziuni umede sau uscate (însoţite de mâncărimi intense)suoară. – .f. ileocolite. GASTROENTEROCOLÍTĂ s. STAFILOCÓC.ACTINOMICÓZĂ s. abcese. apărută în urma unui proces inflamator.) Colită localizată în cec2. Inflamaţie a glandelor sudoripare. 1. caracterizată prin erupţii. anghine.f. s. râia cartofului. manifestată prin febră. Boală infecţioasă (la oameni şi la animale) provocată de anumite ciuperci şi bacterii.f. gurme. Boală de piele.f. provocată de germeni patogeni. manifestată prin scăderea pulsului boala coronaniana nevralgi precordiala ) in zona inimii= nevralgi retrosternale ANGHÍNĂ. (În sintagma) Actinomicoza cartofului = boală a cartofului provocată de bacteria Actynomices scabies. Dopamnina adranalina dispneea (respiraţia dificilă apnee (întreruperea respiraţiei bradicardie Încetinire a activităţii inimii. (Med. care evoluează sub forma unor abcese adânci. TIFLOCOLÍTĂ. intestinului subţire şi a colonului colita ulceroasa ILEOCOLÍTĂ.) Inflamaţie a ileonului şi a colonului. 2. eczeme. acută sau cronică. HIDROSADENÍTĂ s. de natură infecţioasă sau alergică. de obicei a celor de la sub ECZÉMĂ.n. Bacterie sferică ai cărei indivizi se grupează sub formă de ciorchini. stafilococi. care se manifestă prin apariţia unor abcese cronice.

(Med. de obicei. s. frecvente în astmul bronşic. flegmă. spută. Boală congenitală caracterizată prin uscarea şi descuamarea continuă a pielii. care apare în diverse boli IDIOSINCRASÍE.) produse de un microb SCROFULODÉRMĂ s. s. caracterizată prin sensibilitate sau intoleranţă la unele medicamente. caracterizată prin noduli localizaţi în hipoderm XERODERMÍE s. POICHILODERMÍE s.f.f. Extrasistole Contracţie suplimentară a inimii înaintea sistolei. extra-systole. mirosuri etc.) Tuberculoză a pielii. Transpiraţie abundentă care survine în anumite boli febrile. boală de piele caracterizată prin pete roşii acoperite de mici coji uscate lucitoare. Prurit Mâncărime intensă a pielii. colite. PIODERMÍTE s. provocând o durere uşoară.f. grup de dermatoze caracterizate prin leziuni eritematoscuamoase.f. în bronşita cronică şi în alte afecţiuni respiratorii. idiosincrasii. – Din fr. care dau pielii un aspect pestriţ. DERMATORÉE s.COLÍTĂ. n.pl. Secreţie şi expectoraţie abundente. Afecţiune cutanată caracterizată prin atrofii reticulare şi pigmentaţii. psoriazis Boală de piele caracterizată prin descuamări abundente. furuncule etc. 2. manifestată prin dureri abdominale şi tulburări digestive. şi care se manifestă.f. însoţite de mâncărime. Expectoraţie tuse . care întrerupe ritmul regulat al bătăilor cardiace. –. prin urticarie. Secreţie a căilor respiratorii.f. [ Urticarie Boală care se manifestă prin apariţia pe piele a unor băşicute de culoare roşie. asemănătoare psoriazisului. Eliminare prin tuse a produselor patologice din plămâni sau din căile respiratorii superioare. Inflamare acută sau cronică a colonului4. alimente. Afecţiuni purulente ale pielii (abcese. expectorare BRONHORÉE s. Reacţie proprie unor indivizi. eliminată prin tuse.f. localizate în diverse regiuni ale corpului. astm bronsic .f. însoţite de prurit PARAPSORIÁZIS s.

pneumonii. emfizemul pulmonar cronic.. raspandita in zonele calde. Sindrom care se datoreşte infiltrării de aer în interstiţiile ţesutului conjunctiv al unui organ. precum şi pierderii elasticităţii. (Pop. bronşita cronică.m.n. cauzată de pierderea elasticităţii ţesutului EMFIZEMATÓS. frisoane.n. (Suferind) de emfizem EMFIZÉM s. provocată în mod obişnuit de pneumococ sau de virusuri şi manifestată prin febră.f. Se manifesta prin dizenterie si pot aparea complicatii sub forma de leziuni hepatice. ♢ Emfizem pulmonar = dilatarea forţată a alveolelor pulmonare provocată de pierderea elasticităţii ţesutului Anorexie Edem angioneurotic Leucopenie Helicobacter pylori Giardioza Amoebiaza intestinala si hepatica Amoebiaza este o boala parazitara provocata de amoebe. şi f. tignafesuri.) Emfizem pulmonar (la animale). ♢ Emfizem pulmonar = dilatare excesivă şi permanentă a plămânilor datorită atrofiei şi ruperii septurilor dintre alveole. junghiuri. s. Inflamaţie a unui lob sau a unui segment pulmonar. Dializa • Introducere .tuberculoza pulmonară. – TIGNAFÉS. s. s. . ♢ Dublă pneumonie = pneumonie care afectează ambi EMFIZÉM. ♢ ~ pulmonar dilatare a alveolelor pulmonare. tuse. emfizeme. PNEUMONÍE. expectoraţii. Stare patologică constând în umflarea unui ţesut intern datorită infiltrării aerului în spaţiul intercelular. Umflătură produsă prin infiltrarea aerului în ţesuturi.. -OÁSĂ adj. s.n. 23 Jun EMFIZÉM ~e n.

numit cateter. medicul realizeaza o legatura intre o artera si o vena pentru a obtine un vas sanguin de calibru mai mare (fistula). . care se insereaza intr-o vena de calibru mare din gat. complicatii. In mod obisnuit. sedintele de hemodializa dureaza aproximativ patru ore si se efectueaza de trei ori pe saptamana. se poate utiliza un tub din material plastic pentru a uni artera si vena (grefa). Pentru a conecta pacientul la hemodializor. Atunci cand vasele sanguine ale pacientului nu sunt apte pentru realizarea unei fistule. prognostic Profilaxie Tratament Profilaxie Profilaxia TEP reprezinta un capitol esential in patologia TEP. Trombembolismul pulmonar • • • • • • • Introducere Tablou clinic Explorari paraclinice Diagnostic Evolutie.• • Hemodializa Dializa peritoneala Hemodializa Hemodializa presupune utilizarea unui “rinichi artificial” (hemodializor) in scopul eliminarii toxinelor si a excesului de apa si de substante chimice din sange. Ocazional conectarea se poate realiza cu ajutorul unui tub ingust din plastic.

Ea se poate efectua prin : a) tratamentul corect al TVP. miscari active sau pasive. hipercoagulabilitatea si lezarea peretilor venosi si implicit a factorilor de risc corectabili ai trombozei. antivitamine K) sau dextrani. b) profilaxia TV la persoanele cu factori de risc trombogeni. edemelor si manifestarilor de deshidratare. Scaderea coagulabilitatii sanguine se face cu anticoagulante (heparine. Combaterea stazei venoase dupa interventiile chirurgicale se poate face prin: mobilizarea precoce. ciorapi elastici pentru compresie gradata. compresie pneumatica intermitenta). sigure sau foarte probabile. Excesul de vasopresina si sindroamele asociate (SIADH) • • • • Introducere Semne si simptome Diagnostic Tratament si prognostic Diagnostic Diagnosticul de SIADH trebuie suspectat la pacientii cu hiponatremie si urina concentrate. Prevenirea leziunilor parietale venoase se face prin interventii chirurgicale cat mai putin traumatizante. compresie externa (masaj manual. In prezent exista numeroase mijloace farmacologice sau nonfarmacologice care se pot aplica. aseptice. stimulare electrica a muschilor intraoperator. cateterizari venoase atraumatice. . asociatecu letargie si absenta hipotensiunii ortostatice (tensiunea arteriala care nu scade atunci cand pacientul se ridica in picioare). pentru eliminarea sau minimalizarea efectelor celor 3 factori determinanti ai trombozei venoase: staza.

aspirina.cancer. Urticaria si angioedemul sunt produse de cresterea eliberarii de histamine si alte componente ale celulelor mastocitare. pseudohiponatremie si sindromul de celule bolnave. Angioedemul ereditar este o forma mostenita si este asociata cu nivele scazute sau anormale ale anumitor proteine sanguine. penicilina.afectiuni tiroidiene. frigul.hepatita. diagnosticul pozitiv se pune de obicei pe baza unui test de incarcare lichidiana. acidului uric seric. polidipsia primara. fructele de padure -injectiile-terapia imuna -medicamente. -dermatografia-scrisul pe piele apare atunci este aplicata o presiune pe piele sau aceasta este zgiriata.stressul emotional. Factori de risc: -membrii ai familiei cu angioedem sau urticarie -disfunctii ale sistemului imun -alte reactii alergice in trecut.Diagnosticul in SIADH este pus atunci cand sunt eliminate celelelte cauze de crestere a nivelului de vasopresina. nucile.exercitiile fizice.fructele de mare. Important in stabilirea diagnosticului de SIADH este si dozarea vasopresinei plasmaticesi urinare. lupus . lumina naturala.alimente alergene.veninul . alunele. diagnosticul este sustinut prin determinarea unor niveluri usor scazute ale ureei sanguine. fructe-capsunile. Cand diagnosticul de SIADH nu este evident dupa excluderea celorlalte cauze de hiponatremie. pene . .ibuprofen -aditivi alimentari -polen. starile hipertensive associate cu hiponatremie. In diagnosticul acestui sindrom este esentiala diferentierea de: hiponatremiile de dilutie.oul. Declansatorul eliberarii masive de histamina poate fi: -intepaturile de insecte. In plus fata de acesti factori urticaria mai poate apare si in urma transfuziilor de singe.latex -factori fizici caldura. creatininei si concentratiei de albumina. starile edematoase.apa. raminind linii rosii.puf. disfunctiilor sistemului imun.Histamina determina iesirea fluidului din vasele pielii si edemul acesteia.infectii. Urticaria si angioedemul pot surveni impreuna sau separat.

95% dintre bolnavi au radiografia anormala -teste de singe-cuantifica functia hepatica. Tricomoniaza Discrazii sanguine Bursita bursita de cot inflamatie a busitei Capsulita inflamatia unei capsule Sinovite Sinovita Stare patologica constand in inflamarea membranei sinoviale.scuipa Sarcoidoza • • • • • Introducere Simptome Diagnostic Tratament Prognostic Diagnostic Nu exista un test specific pentru sarcoidiza. impiedicand functionarea articulatiei pe care o captuseste membrana respectiva. testele folosite sunt: -radiografie toracica-poate arata granuloame sau noduli limfatici mariti.nivelul Ca di singe.o substanta care se fixeaza pe inflamatii. .Ascaridioza (limbricii) Espectorare.functia renala si activitatea hematopoietica -teste functionale pulmonare-spirometria -EKG -pulsoximetrie -masurarea gazelor sanguine -bronhoscopie cu fibroscop -biopsie -computer tomograf si RMN -PET scanare-foloseste gallium . crescut anormal in sarcoidoza.

inflamatia colonului Generalitati Boala Crohn este o afectiune inflamatorie intestinala (face parte din familia bolilor inflamatorii intestinale . Anemie feripriva Anemie hemolitica Discrazii sanguine Boala Crohn . care determina inflamatia si ulceratia tractului digestiv.BII). In psihiatrie. intalnit si in encefalita letargica ca expresie a leziunilor diencefalice. acest de somn amintind de somnul hipnotic observat in cursul sindroamelor catatonice si isterice. Somn profund. . insotit de diminuarea functiilor vitale. dar uita spusele si adoarme pe loc. prelungit. Stare de toropeala. caracterizata prin faptul ca bolnavul este capabil sa vorbeasca atunci cand este trezit.Tenosinovite Lombargii Radiculite Nefrita Oligurie miscarea vol unrinei Hematurie Leucopenie Agranulocitoza Hiperglicemie Gastralgie Hipoprotrombinemie Letargie Stare patologica de somn profund si prelungit. fara febra sau infectie. de apatie si de extrema vlaguire.

o substanta chimica numita dopamina. ce produc dopamina. fragilis). E. In boala Parkinson. De exemplu. o persoana dreptace la care tremorul se instaleaza pe partea stanga poate sa nu se simta stanjenita de aparitia acestui simptom si poate sa nu simta nevoia unui tratament pana cand simptomatologia se inrautateste. ce pot declansa boala prin diferite mecanisme imune. de prieteni si chiar de persoana in cauza. Boala Crohn si colita ulcerativa (denumita si colita ulcero-hemoragica. Cand se intampla acest lucru pot aparea probleme in miscarile corpului. in mod normal. Se stie. Fumatorii au un risc crescut de a dezvolta boala. prin intermediul caruia celulele nervoase controleaza miscarile corpului. Balbutie balbaiala Disprozodic tulb de viteza ritm influxiune si intensitate vb Sindrom Parkinson Boala Parkinson poate afecta capacitatea unei persoane de a-si controla miscarile corpului. Afectiunea evolueaza lent si uneori poate trece neobservata de familie. afecteaza colonul si rectul) sunt bolile inflamatorii digestive cel mai frecvent intalnite. Boala Crohn este deseori intalnita la mai multi membrii ai aceleasi familii (transmitere genetica). Simptomele acestei afectiuni apar de obicei la persoane cu varste intre 50 si 60 de ani. Yersinia enterolitica. Anumite celule nervoase de la nivelul creierului produc. se distrug ducand la nivele scazute ale acesteia. Tratamentul poate controla simptomele in primele faze evolutive ale bolii si este inceput imediat ce simptomele afecteaza activitatea zilnica si abilitatea de a munci a persoanei bolnave. Boala Crohn afecteaza straturile profunde ale tubului digestiv. insa are predilectie pentru partea terminala a intestinul subtire (ileon) si intestinul gros (colon). Un numar mic de persoane dezvolta simptomele doar pe o singura .Poate afecta orice portiune a tubului digestiv. ca factorii de mediu au un rol important in aparitia bolii. Acest articol acopera doar tratamentul general al bolii si nu simptomele particulare. Nu se cunoaste exact de ce unele persoane devolta boala. S-a dovedit faptul ca boala poate fi declansata de aparitia unui raspuns imun anormal impotriva bacteriilor intestinale saprofite (care se gasesc in mod normal la nivelul intestinului gros) sau prin mecanisme imune complexe secundare unor infectii cu diferite bacterii sau virusuri (Mycobacterii tuberculoase. B. insa exista studii medicale de specialitate care au dovedit existenta anumitor factori declansatori (triggeri). de asemenea. Boala Parkinson da o gama larga de simptome si complicatii.coli. Dopamina este un mediator chimic sau un neurotransmitator. O persoana ce nu poate sa-si indeplineasca sarcinile de serviciu datorita simptomelor bolii va dori sa inceapa tratamentul mult mai repede dacat o persoana care nu munceste sau care nu este afectata in activitatea zilnica de vreunul dintre simptome. aceste celule nervoase. cauzand ulceratii la acest nivel.

Sunt studii in desfasurare ce urmaresc sa determine daca exista o cauza genetica a bolii Parkinson. Nivelurile scazute de dopamina (mediatorul chimic) implicate in controlul miscarilor dau simptomatologia acestei afectiuni. SimptomeSus Tipul si severitatea simptomelor bolii variaza de la un bolnav la altul si in functie de stadiul bolii. Desi aceste cercetari sunt pe cale sa dezvaluie anumite raspunsuri. pot sa nu se dezvolte decat in fazele tardive ale afectiunii la alti pacienti sau pot sa nu apara deloc. de cele mai multe ori a mainii. Totusi. mai ales atunci cand persoana incearca sa se miste dintr-o pozitie de repaus. a bratului sau a piciorului. Cele mai frecvente simptome sunt: . De exemplu. ce produc dopamine. Rigiditatea poate afecta musculatura membrelor inferioare. un frate sau o sora cu aceasta boala. Acesti factori de risc pot fi: factori genetici. tusi sau pot pierde saliva pe la colturile gurii. . Unul dintre cele mai comune semne aparute la debutul bolii este reducerea balansarii bratului afectat in timpul mersului datorita rigiditatii musculare.tremorul (oscilatii lente si regulate). varsta. Lipsa acestui neurotransmitator apare atunci cand celulele nervoase dintr-o anumita parte a creierului (substanta neagra . miscarea de ridicare dintr-un scaun sau schimbarea pozitiei in pat pot fi dificile. transmiterea unor gene (unitatea de baza a ereditatii. Medicamentele pot controla simptomele intr-o oarecare masura. toxine din mediul inconjurator sau radicalii liberi. care pot aparea la un pacient in primele faze. Pierderea capacitatii de contractie a muschilor fetei poate . alcatuita din acid dezoxiribonucleic) anormale pare sa fie cauza bolii Parkinson cu debut precoce in cadrul unor familii la care se descopera aceasta afectiune la varste mult mai tinere. expertii nu stiu cu siguranta cauza acestei boli.rigiditatea musculara si durerea continua. Vorbirea este una monotona si soptita. Boala Parkinson poate cauza o varietate de complicatii pe masura ce evolueaza. se deterioreaza sau se distrug.miscari incetinite si limitate (bradikinezie). acestea devin din ce in ce mai ineficiente.slabirea muschilor fetei si a gatului. gatului sau a altei parti a corpului si poate duce la oboseala musculara si la anchilozare. Cauza exacta a acestei afectari a celulelor nervoase nu se cunoaste. Simptomele.substanta nigra). acestea neprogresand si pe cealalta parte. Doar un mic procent dintre cei ce au boala Parkinson au un parinte. dar o data cu evolutia bolii.parte a corpului. . Vorbirea si inghitirea pot deveni mai dificile si persoanele respective se pot ineca. Tremorul din boala Parkinson apare atunci cand persoana afectata de aceasta boala este treaza. . a fetei. Legatura dintre boala Parkinson si factorii de risc este inca in cercetare. este in pozitie sezanda sau in picioare (tremorul de repaus) si cedeaza atunci cand persoana misca partea afectata a corpului.

acestea fiind foarte apropiate si se pot inclina putin in fata din talie (pozitia garbovita).duce la o expresie faciala fixa. de asemenea exista probleme cu intoarcerile din timpul mersului. Abilitatile atletice scad si activitatile zilnice. . Initial tremorul poate afecta doar un brat sau doar un picior sau poate fi observat pe o intreaga parte a corpului. Totusi. Desi tremorul este unul dintre cele mai comune semne din boala Parkinson.crampe musculare si afectarea articulatiilor. . . In contrast cu tremorul din boala Parkinson. Modificarile scrisului de mana sunt obisnuite si scrisul devine mai mic (micrografie). Persoanele cu boala Parkinson pot face pasi marunti si tarandu-si picioarele. de asemenea. Tremorul mai poate afecta. acest tremor se poate extinde pe ambele parti ale corpului. Constipatia este obisnuita. limba si buzele. ale dispozitiei si ale gandirii la cei afectati de aceasta . o stare tratabila. Alte simptome Boala Parkinson poate cauza o varietate de alte simptome. . Acestea pot include: . scaderea tensiunii arteriale cand persoanele stau in pozitie ortostatica (hipotensiunea ortostatica) si disfunctii sexuale. aproape jumatate din cei care au un tremor nu au Parkinson. Pe masura ce boala avanseaza. Deseori poate afecta persoana in timpul mersului.probleme digestive si urinare. . .dificultati in deplasare (probleme ale mersului) si in mentinerea echilibrului (instabilitate posturala).o piele mai grasa si aparitia sau sporirea matretei. Medicamentele folosite in tratamentul bolii pot ajuta sau pot inrautati aceste simptome. tremorul de alte cauze se amelioreaza in repaus.aparitia brusca si scurta a imposibilitatii de a se misca. nu se imbunatateste o data cu miscarea membrului respectiv si se inrautateste atunci cand persoana incearca sa indeplineasca o anumita sarcina. aceste probleme de obicei apar mai tarziu in evolutia bolii. relaxarea completa sau intentia de a face o miscare sau chiar miscarea in sine reduc sau chiar opresc tremorul.probleme aparute in controlul involuntar sau automatic al unor functii ale organismului cum ar fi: cresterea transpiratiei. asa numita "masca Parkinsoniana". Somnul. Stresul emotional si solicitarea fizica fac ca tremorul sa fie mult mai evident.dexteritate si coordonare diminuate. cum ar fi imbracatul sau servirea mesei devin mai dificile. Dar aceste simptome pot sa fie date si de tratamentul folosit in boala Parkinson. desi in unele cazuri acesta ramane doar pe o singura parte. Tremorul este unul din primele semne pe care pacientii sau cei din familia lor il observa. de cele mai multe ori prost diagnosticata ca boala Parkinson. Balansul si problemele de echilibru pot duce si la cazaturi. .pot aparea tulburari ale somnului. Cauza cea mai frecventa a tremorului ne-Parkinsonian este tremorul esential. Controlul mictiunii este dificil si pot aparea urinari frecvente si imperioase.

indecisa si pasiva.tremorul esential (denumire prin care sunt grupate tipurile de tremor fara o semnificatie patologica aparenta si indeosebi ereditare). Este posibil ca aceste persoane sa vorbeasca mult mai putin decat vorbeau inainte. . . Exista o varietate de afectiuni cu simptome asemanatoare celor din boala Parkinson. miscari incetinite. mai ales la varsta adulta).boala Alzheimer. Unele dintre acestea pot fi reversibile. depresiei. .sindromul Parkinson intalnit in paralizia supranucleara progresiva (o afectiune degenerativa heterogena ce implica afectarea celulelor nervoase de la nivelul creierului. Afectiuni cu simptome asemanatoareSus Boala Parkinson poate fi greu de diagnosticat deoarece multe afectiuni au simptome. semne extrapiramidale.leziuni ale sistemului nervos central. rigiditatea musculara. ce se caracterizeaza prin aparitia unei demente cu evolutie lenta). tulburari ale echilibrului). ataxie ce apare. Depresia poate contribui la pierderea memoriei si la aparitia confuziei. . Poate aparea inainte de varsta de 25 de ani.boala. similare celor din boala Alzheimer (ansamblul dementelor degenerative primare. Confuzia si pierderea de memorie similare celor din primele stadii ale bolii Alzheimer nu apar decat in stadiile finale ale bolii Parkinson. starea pacientului poate fi imbunatatita. Depresia e foarte frecventa la aceste persoane si poate fi cauzata atat de modificarile chimice ce au loc la nivelul creierului cat si ca o reactie la aflarea vestii ca sufera de o boala ce duce la infirmitate.diferite afectiuni ale tiroidei. Alte afectiuni ce pot cauza simptome asemanatoare celor din boala Parkinson sunt: . care nu are alte simptome decat tremorul fin si rapid. O persoana afectata de boala Parkinson poate deveni cu usurinta o persoana dependenta de cei din jur. Insa. care sunt intalnite in boala Parkinson (tremorul. . Persoanele afectate de aceasta boala pot sa nu aiba un somn normal deoarece nu-si pot schimba pozitia in pat cu usurinta. halucinatiile (a auzi sau a vedea lucruri. care nu exista in realitate) si visele pline de imaginatie pot fi uneori cauzate de medicamentele folosite in tratamentul bolii Parkinson. daca nu sunt incurajate sa depaseasca momentul. a ganglionilor bazali sau a cerebelului) si in atrofia sistemica multipla (termen propus pentru asocierea variabila a urmatoarelor tulburari: disfunctie a sistemului nervos autonom. o persoana fricoasa. sa se retraga chiar si fata de familie si prieteni si sa ramana niste persoane inactive si retrase. in faza finala a bolii.infectii la nivelul sistemului nervos central (cum ar fi encefalita). . cu un tratament adecvat. Somnolenta sau insomnia pot aparea la acesti pacienti datorita anxietatii. Pierderea memoriei. sau oboselii fizice. .boli ale ficatului. Pana la una din trei persoane care sufera de boala Parkinson poate dezvolta dementa si confuzie.

Trebuie ca aceste probleme sa fie discutate cu medicul curant. folosirea apei din fantani. Aceasta are ca si rezultat o perioada in care persoana afectata de Parkinson nu mai are simptome si se poate deplasa si misca in mod normal. . la tineri. Exista multe afectiuni care pot dezvolta Parkinsonism (un grup de simptome ce includ tremorul. . Factorii de riscSus Factorii de risc in aceasta afectiune sunt dificil de identificat deoarece cauza bolii nu este cunoscuta. rigiditatea musculara. medicamentele. miscarile incetinite si tulburarile de echilibru). Intr-o perioada stresanta o persoana cu boala Parkinson poate avea o "izbucnire paradoxala". de asemenea.afectiuni psihiatrice. Avand cazuri in familie de boala Parkinson cu debut precoce acestea pot reprezenta un factor de risc important in aparitia bolii si la ceilalti membrii ai familiei. Unele studii au aratat ca expunerea prelungita la anumiti factori de mediu. Totusi. Majoritatea debuteaza dupa 50 de ani. dar pana acum acest lucru nu a fost demonstrat. in cazuri rare. . sa dea simptome similare celor din boala Parkinson Alte simptome ce pot aparea in aceasta afectiune pot include depresia si disfunctiile sexuale.tumori la nivelul creierului. Starea emotionala poate afecta simptomatologia bolii.infarctul miocardic. . Relaxarea.intoxicatia cu monoxid de carbon. de obicei. Anxietatea. dar aceasta forma este una rara. tensiunea nervoasa si tristetea pot inrautati evolutia bolii si simptomatologia. . Anumite medicamente (cum ar fi antipsihoticele si anumite medicamente folosite in tratamentul hipertensiunii arteriale) pot. Varsta avansata este singurul factor de risc cunoscut pentru boala Parkinson (nu este inclusa boala Parkinson cu debut precoce). poate creste riscul aparitiei bolii. Un numar foarte mic de persoane ce au fost diagnosticati cu aceasta afectiune au o ruda apropiata ce sufera de boala Parkinson. Nu se cunoaste un tratament pentru vindecarea acestei boli. cum ar fi pesticidele. tratamentul chirurgical. reduce simptomele. desi boala poate aparea si la persoane intre 30 si 50 de ani si chiar.. Se pare ca un istoric familial de boala Parkinson nu creste semnificativ riscul aparitiei afectiunii la un membru al familiei. chimicalele. exercitiile si schimbarile modului de viata pot reduce unele dintre simptomele bolii. Simptomele si evolutia acestei afectiuni pot varia foarte mult de la o persoana la alta.intoxicatiile cu metale grele (cum ar fi manganul).

pe perioada catorva luni. .apar alte complicatii. Descrierea pacientului ar trebui sa raspunda la urmatoarele intrebari: .tremorul a aparut brusc sau treptat? .Consultul de specialitateSus Este bine sa fie consultat medicul de familie atunci cand apar simptomele bolii Parkinson. Daca tremorul afecteaza activitatea de zi cu zi a unei persoane sau daca apar si alte simptome.ce a dus la imbunatatirea sau inrautatirea lui? . Expectativa vigilentaSus Daca se descopera aparitia tremorului. de obicei. . alterarea vorbirii sau probleme vizuale. paralizie. . atunci cand tremorul dureaza de mai mult timp. trebuie mers la doctor mai repede. acesta trebuie atent urmarit si trebuie discutat cu doctorul la urmatorul control medical.apare depresia. Totusi.logopedul. cum ar fi episoade severe de rigiditate pierderea brusca a mobilitatii – ce poate afecta mersul. . Alti specialisti ce pot fi implicati in urmarirea pacientului bolnav de Parkinson sunt: . Persoanele ce sufera de Parkinson trebuie sa mearga la medicul specialist in mod regulat (o data la 3-6 luni sau in functie de cum decide acesta) pentru modificarea tratamentului. pe masura ce boala evolueaza. Simptomele din boala Parkinson. Nu este nevoie de un tratament de urgenta. evolueaza lent. trebuie discutat cu medicul despre aparitia acestui tremor la urmatorul consult. Medici specialisti recomandatiSus Urmatorii medici pot diagnostica si trata boala Parkinson: . O descriere cat mai exacta poate ajuta medicul sa puna un diagnostic corect. Acestea pot fi semnele unui infarct miocardic.medicul de medicina interna.medicul de familie.exista modificari notabile ale simptomelor. .simptomele nu mai sunt ameliorate de medicamente.medicul neurolog. pierderea echilibrului. O persoana ce a fost diagnosticata cu boala Parkinson trebuie sa consulte doctorul imediat daca: .ce parte a corpului a fost afectata? Este indicat sa se apeleze serviciile de urgenta daca apar simptome precum stare de slabiciune brusca. .

Medicul va putea amana momentul prescrierii tratamentului pana cand simptomele bolii devin suparatoare si interfera in activitatea zilnica. mobilitatii si independentei.specialistul in terapie ocupationala. mai ales in mentinerea tonusului. pacientii cu boala Parkinson pot sa nu aiba nevoie de tratament. Metodele de tratament aditionale cum ar fi exercitiile fizice. putandu-se astfel pune diagnosticul de boala Parkinson. . specifice acestei afectiuni. O examinare RMN poate fi facuta pentru a exclude un infarct miocardic sau o tumora a sistemului nervos central. Un alt test imagistic numit PET (tomografie cu emisie de pozitroni) poate detecta nivele scazute de dopamina la nivelul creierului. efectele ei secundare (ce includ miscari involuntare si alte complicatii motorii) pot cauza probleme in stadiile tardive ale bolii.. Daca simptomele pacientului si rezultatele obtinute de doctor in timpul consultului nu sunt in intregime tipice bolii Parkinson se pot face anumite teste pentru a putea diagnostica alte afectiuni cu simptome asemanatoare. exista citeva optiuni. Daca este nevoie de tratament medicamentos. testele de sange pot fi facute pentru a verifica daca nu este cumva vorba de o afectiune tiroidiana sau hepatica. daca simptomele sunt usoare. Desi levodopa este inca considerata cel mai bun medicament pentru Parkinson.fizioterapeutul. Alte medicamente nondopaminergice ce pot fi folosite in primele faze evolutive ale bolii sunt amantadina. inhibitori de monoaminoxidaza (cum ar fi selegin) si anticolinergice (cum ar fi trihexifenidil). Medicul curant impreuna cu intreaga echipa ce supravegheaza pacientul bolnav de Parkinson il pot indruma pe acesta in ceea ce priveste suportul emotional si educatia medicala. fiind inca in faza experimentala. Studiile recente sugereaza ca tratamentul initial cu agonisti dopaminergici cum ar fi pramipexol si ropinirol pot intarzia necesitatea inceperii tratamentului cu levodopa si pot astfel intarzia aparitia efectelor secundare ale acesteia. aceasta investigatie nu este una uzuala deoarece este foarte scumpa si nu este disponibila in foarte multe spitale. Diagnosticul de boala Parkinson se bazeaza pe istoricul medical si pe un examen neurologic amanuntit. Acestea sunt importante pe intregul parcurs evolutiv . De exemplu. Totusi. fizioterapia si terapia ocupationala pot fi de ajutor in toate stadiile bolii Parkinson. Tratament generalitatiSus La inceput. Investigatii Nu exista teste de laborator care sa diagnosticheze boala Parkinson. Diagnostic si investigatiiSus 1. 2. Diagnostic precoce In acest moment nu exista nici un test screening pentru boala Parkinson.

Exercitiile fizice regulate. Nu exista nici un tratament care sa opreasca distrugerea celulelor nervoase ce duce la aparitia acestei afectiuni. unele medicamente pot ameliora simptomele bolii. folositor in tratarea simptomelor. dar si in mentinerea greutatii si in reducerea posibilitatii de aparitie a constipatiei. referitor la ce si cum mananca. De exemplu. Tratamentul este diferit pentru fiecare persoana in parte si se poate schimba pe masura ce boala evolueaza. deoarece consumul de proteine poate interfera cu absortia medicamentelor si poate modifica eficacitatea lor. O persoana aflata intr-o faza avansata a bolii este limitata in ceea ce priveste libertatea de miscare si efectuarea activitatilor zilnice. Trebuie sa existe o modificare si in ceea ce priveste alimentatia. a coordonarii si a rezistentei. mai ales in stadiile finale. specifica celor afectati de Parkinson. Daca starea de sanatate se modifica tratamentul trebuie si el ajustat pentru a obtine un echilibru intre calitatea vietii. tipul acestuia si cand sa se modifice medicatia. Recunoasterea si tratarea depresiei reprezinta o parte importanta a terapiei la domiciliu. pot fi de mare ajutor. Totusi. Simptomele se pot modifica de la o zi la alta si efectele adverse ale medicamentelor folosite in cadrul tratamentului pot limita eficienta acestuia. soptita.al bolii. o dieta echilibrata sunt foarte importante in cadrul tratamentului. Un logoped poate recomanda exercitii de respiratie si de vorbire ce pot sa ajute pacientii. Tratament de intretinereSus Exista o serie de masuri ce pot fi luate si la domiciliul persoanei afectate de Parkinson pentru a face ca aceasta sa faca fata mult mai usor simptomelor. familia si conditiile de viata pot influenta deciziile privind inceperea tratamentului. care au vorbirea monotona. dar in cazul unui numar mic de persoane. iar alimentele sa fie cat mai usor de mestecat. de asemenea. efectele secundare ale bolii si costurile tratamentului. Trebuie sfatuit pacientul sa-si foloseasca energia pentru activitatile strict necesare si sa-si amenajeze locuinta astfel incat sa-i fie foarte usor sa se deplaseze si lucrurile necesare sa-i fie la indemana. Depresia este frecventa la cei cu Parkinson si poate aparea inainte ca boala sa fie diagnosticata. Tratamentul chirurgical poate fi. Este indicat ca pacientii sa-si pastreze o stare cat mai buna de sanatate. precum si suportul emotional si practic din partea familiei. O dieta echilibrata. odihna. Toate acestea pot sa scuteasca pacientul de . Toate acestea il vor ajuta sa fie o persoana independenta. Varsta. Medicul curant va trebui sa modifice tratamentul in functie de modificarile ce apar in simptomatologia bolii. Exercitiile pot ajuta la mentinerea tonusului. imprecisa. ocupatia. In ceea ce priveste alimentatia persoanelor cu Parkinson este foarte important ca acestea sa ceara toate informatiile privind alimentatia medicului curant. acestia se pot hrani stand in picioare si mancand cate putin.

produse lactate slabe. lung. . Majoritatea pacientilor dezvolta un tremor de la usor la moderat. iar repozitionarea mobilei sa fie facuta astfel incat sa existe mereu ceva in care pacientul sa se sprijine atunci cand se deplaseaza. boala nu afecteaza intr-o prea mare masura viata persoanei in cauza. Tinand barbia ridicata. Totusi poate avea o serie de efecte adverse la doze mari sau dupa un tratament indelungat. care sunt foarte eficiente in toate fazele bolii. carne de pasare. Medicul specialist poate sa prescrie agonisti dopaminergici. care sa includa fructe. Tratamentul la domiciliu ii ajuta pe cei afectati sa se adapteze si pe masura ce boala avanseaza sa ramana independenti cat de mult este posibil. de pastrarea unei legaturi stranse cu familia si de pastrarea independentei. .sa urmeze o dieta sanatoasa.modificarea anumitor activitati si reamenajarea casei astfel incat activitatile zilnice sa fie cat mai mult simplificate. legume. . Deplasarea catre un punct fix pe pamant. Levodopa este cel mai cunoscut medicament folosit in tratamentul bolii Parkinson. dar o data cu trecerea timpului aceasta devine din ce in ce mai suparatoare. facand un prim pas precis. Miscarile sunt lente si limitate datorita rigiditatii musculare si incetinirii sau pierderii reflexelor automate (bradikinezie). Aspecte ce pot fi de folos in tratamentul ambulator al unui pacient cu Parkinson sunt: . cum ar fi pramipexol sau ropinirol pentru a pregati inceperea tratamentului cu levodopa.eventualele probleme legate de alimentatie. Tratamentul in acest stadiu este cantarit in functie de severitatea simptomelor si de efectele adverse ale medicamentelor. cereale. Tratament in cazul agravarii boliiSus Pe masura ce boala evolueaza. in stil de mars poate ajuta la depasirea episoadelor de rigiditate musculara. carne slaba. Tratament ambulatoriuSus Viata de zi cu zi a unui bolnav cu Parkinson La inceput. Doctorul va supraveghea evolutia fiecarui pacient in parte si va modifica tratamentul in functie de aparitia unor noi simptome. peste. Simptomele bolii se schimba pe masura ce afectiunea trece prin diferitele stadii evolutive. vegetale. inghitind des si evitand dulciurile se poate reduce salivatia. doctorul poate prescrie agonistii dopaminergici in acelasi timp cu levodopa. Studii recente au aratat ca aceste medicamente pot intarzia aparitia efectelor adverse ale levodopei. Calitatea vietii acestuia depinde in mare masura de continuarea activitatilor de la serviciu. Blocarea musculara poate fi rezolvata prin efectuarea unor miscari intentionate. simptomele devin din ce in ce mai suparatoare. De asemenea. Folosirea unui baston sau a unui mergator pot fi utile pe masura ce boala avanseaza.exercitiile fizice si fizioterapie.

levodopa sau agonistii dopaminergici este mai benefic in primele faze ale bolii. iar pentru reducerea acestuia poate fi buna luarea unei greutati in mana care tremura. Intrebarea privind care dintre aceste doua medicamente. Folosirea acestor medicamente in primele faze ale afectiunii duc la amanarea introducerii in tratament a levodopei si astfel se intarzie aparitia complicatiilor motorii.reducerea problemelor in ceea ce priveste mancatul si salivatia excesiva prin schimbarea mancarurilor si a felului cum sunt mancate.dopamina.a face fata blocajului motor. asociate cu boala Parkinson.a face fata disfunctiilor sexuale. Acesta poate sugera o serie de modificari in terapie. prin diferite metode cum ar fi mersul catre o tinta de pe podea. mai ales la cei sub 60 de ani. de varsta pacientului. precum si in functie de raspunsul acestuia la medicamente. dar au si o serie de efecte adverse. cand simptomele bolii duc la infirmitatea persoanei. nu este pe deplin lamurita. . ingrijorarea medicilor in ceea ce priveste efectele pe termen lung ale administrarii de levodopa in fazele initiale si in doze mari. . Acesta este primul medicament ce poate fi . de obicei. datorita folosirii acesteia pe o perioada lunga de timp si in doze crescute au aparut o serie de complicatii motorii.sa faca fata aparitie tremorului. care sa-si faca efectul la fiecare persoana in parte. . Totusi. Scopul acestui tratament medicamentos este de a suplini lipsa neurotransmitatorului . Tratamentul poate fi diferit in functie de simptome. care au fost dificil de tratat. De aceea. ce cauzeaza simptomatologia acestei afectiuni. Pe masura ce boala avanseaza medicul va putea prescrie concomitent levodopa si agonisti dopaminergici. . mai ales in primele etape ale bolii.. i-a facut pe acestia sa recomande tratamentul initial cu agonisti dopaminergici. aceasta ne mai putand sa-si desfasoare activitatile zilnice. mai nou aparuti (cum ar fi pramipexol si ropinirol). Apomorfina este un agonist dopaminergic folosit pentru tratarea episoadelor ocazionale de imobilitate. cum ar fi schimbarea medicamentelor sau a exercitiilor fizice Tratamentul medicamentosSus Tratamentul medicamentos este tratamentul uzual in cadrul bolii Parkinson. Trebuie discutat cu medicul si despre aceasta problema. Medicamentele pot ameliora simptomele. Este nevoie de timp pentru ca medicul sa stabileasca o combinatie eficienta de medicamente. Levodopa controleaza simptomele mult mai bine decat agonistii dopaminergici. Totusi. unii medici prefera sa foloseasca agonistii dopaminergici. avand in vedere studiile efectuate. levodopa este considerata cea mai eficienta in controlul simptomelor din boala Parkinson si pentru multi ani a fost medicamentul preferat in tratamentul celor noi diagnosticati cu Parkinson. Tratamentul este inceput.sa se lucreze cu un logoped pentru imbunatatirea vorbirii. Astazi. Dar si folosirea acestor medicamente poate conduce la aparitia complicatiilor motorii.

levodopa si alte medicamente pot fi mult mai eficiente. In general.oprirea brusca a medicatiei poate inrautati simptomele si poate fi periculoasa.injectat cand muschii devin rigizi si intepeniti si persoana in cauza nu se mai poate ridica dintr-un scaun sau nu-si mai poate desfasura activitatile zilnice. cum ar fi: . Medicii. dar trebuie luat in primele faze ale bolii. pramipexol. . Tratamentul cu apomorfina administrat la nevoie poate face posibila reducerea dozelor de agonisti dopaminergici. Un regim medicamentos ideal este acela ce controleaza simptomele bolii si efectele adverse sunt bine tolerate de pacient.modificari spontane in raspunsul pacientului la medicatie.spasme sau convulsii. . in loc sa urmeze un tratament in care dozele medicamentelor administrate oral sunt ajustate in functie de urgentele aparute.agenti anticolinergici (benztropina.inhibitor al monoaminoxidazei tip B. Este bine de stiut ca: . pergolid. Optiuni de medicamente O serie de medicamente pot fi folosite in tratamentul bolii Parkinson. . Pot aparea o serie de complicatii in urma unui tratament indelungat in boala Parkinson. Studii recente arata ca tratamentul cu doze mari de antioxidant coenzima Q10 poate incetini progresia bolii Parkinson. trihexifenidil). in diferitele faze ale acesteia.amantadina. Acest lucru duce si la scaderea efectelor adverse cum ar fi miscarile involuntare si convulsiile. pentru a minimaliza efectele adverse. Probleme pot aparea si ca rezultat al bolii in sine. tratamentul initial al bolii Parkinson incepe cu: . care pot include: . Apomorfina trebuie administrata impreuna cu medicamente antiemetice pentru a preveni aparitia greturilor si varsaturilor. atunci cand este nevoie. . vor incerca un singur medicament la un moment dat si vor recomanda doze mici. De retinut! Toate medicamentele folosite in tratamentul Parkinsonului pot avea efecte adverse neplacute. -levodopa si carbidopa. tolcapon.inhibitor periferic al catecol-0-metiltransferazei (COMT) -entacapon. Pot exista si unele cazuri in care se urmeaza tratamentul cu doze constante de levodopa si agonisti dopaminergici si uneori doze de apomorfina.imposibilitatea de a se misca . . in general. daca sunt luate inainte de mese. ropinirol).selegilina . Studii ulterioare sunt necesare pentru a determina cat de sigur este tratamentul si eficacitatea acestuia. .agonisti dopaminergici (bromcriptina.

care este in studiu. Electrostimularea profunda cerebrala este un tratament nou in terapia Parkinsonului. Trebuie sa se discute cu medicul despre efectele de acest tip. Este foarte important ca pacientul sa respecte cu strictete recomandarile medicului pentru un cat mai bun rezultat al terapiei. Aceasta terapie foloseste impulsuri electrice pentru stimularea unei anumite zone a creierului. fara a-si da seama persoana respectiva ca este pe cale sa adoarma. Acesta poate aparea si in momentul in care pacientul conduce masina si poate fi o amenintare grava la siguranta acestuia. neurotransplantul poate include si transplantarea nervilor din zonele sanatoase in zonele afectate sau folosirea celulelor modificate genetic. pentru terapia Parkinsonului. desi folosirea tesuturilor fetale este controversata. Impulsurile electrice sunt generate de o serie de electrozi plasati printr-o interventie chirurgicala in creier. Nu distruge substanta nervoasa de la nivelul creierului si are riscuri mult mai mici decat metodele vechi. Informatiile despre eficienta acestui procedeu sunt limitate si pana in acest moment. cand acesta nu mai controleaza simptomatologia intr-un mod adecvat. Medicamentele necesare tratarii acestei afectiuni sunt prescrise de medicul specialist. iar pacientul trebuie informat foarte bine in legatura cu modul in care acestea trebuie luate. cu levodopa sau alte medicamente. Aceste celule pot proveni de la un creier fetal. Un posibil efect advers serios al tratamentului cu agonisti dopaminergici este somnolenta diurna. cum ar fi palidotomia si talamotomia. mai distructive. Consta in implantul de celule care sa produca dopamina la nivelul creierului. Neurotransplantul a fost facut unui numar mic de persoane si poate fi facut doar in cateva centre medicale din lume.. Neurotransplantul este un procedeu experimental. Somnolenta brusca si coplesitoare. mai ales a cazurilor aflate intr-o faza avansata a bolii. Aceasta tehnica poate fi folosita si in combinatie cu tratamentul medicamentos. Schimbarea dozelor sau folosirea unei combinatii diferite de medicamente pot fi de ajutor in astfel de situatii. Palidotomia si talamotomia sunt rar facute in ziua de azi. daca pacientul urmeaza tratamentul cu agonisti dopaminergici. Aceasta tehnica chirurgicala este pe cale sa devina metoda chirurgicala preferata de terapie. care cauzeaza simptomele bolii.scaderea tonusului muscular. poate fi numita "atac de somn". In viitor. Ele implica distrugerea precisa a unei mici suprafete din portiunea profunda a creierului. nu este o optiune reala pentru cea mai mare majoritate a . Tratament chirurgicalSus Tratamentul chirurgical poate fi luat in considerare atunci cand medicamentele nu mai pot controla simptomele bolii sau cand efectele adverse sunt destul de severe si afecteaza activitatile de zi cu zi ale pacientului.

Efectele sale sunt vizibile dupa cateva luni sau mai mult si pana acum. Interventia chirurgicala nu reprezinta o rezolvare pentru cei cu boala Parkinson. medicatia este inca necesara. Procedurile prin care se stimuleaza nucleul subtalamic si globus pallidus controleaza o gama larga de simptome pe langa tremor si sunt folosite mult mai frecvent decat stimularea talamusului. 2. dupa aceasta. Electrostimularea profunda a talamusului este facuta pentru a trata tremorul dat de boala.electrostimularea profunda craniana. cand o persoana are un tremor sever pe o parte a corpului. chirurgia nu este o optiune pentru cei cu dementa sau probleme psihiatrice. Palidotomia si talamotomia Cativa neurochirurgi pot face aceste interventii chirurgicale. Cei cu o boala Parkinson avansata sau care au alte afectiuni (cum ar fi bolile de inima sau plamani. 1. dar interventia chirurgicala poate reduce numarul si dozele de medicamente necesare controlarii simptomelor bolii. Neurotransplantul Aceasta procedura este inca experimentala si nu a fost efectuata decat pe putine persoane. dar nici una dintre ele nu mai este facuta in mod uzual. . De asemenea. 3. De obicei.paliotomia (se face rar). cancerul sau afectiuni renale) nu sunt buni candidati la una dintre variantele de interventii chirurgicale. al unor simptome ce se inrautatesc.transplantul de celule nervoase (in faza experimentala). Persoanele care doresc sa ia in calcul o interventie chirurgicala in cadrul terapiei bolii Parkinson trebuie sa apeleze la cel mai bun neurochirurg disponibil. . Se pot primi informatii in legatura cu aceasta afectiune de la o serie de organizatii ce sprijina persoanele afectate de boala Parkinson.oamenilor. trebuie luata in seama electrostimularea cerebrala profunda deoarece are rezultate mult mai bune decat medicatia. Electrostimularea cerebrala profunda Electrostimularea cerebrala profunda nici nu vindeca boala Parkinson nici nu elimina nevoia medicatiei. Totusi. Toate acestea duc la reducerea efectelor adverse cauzate de medicamente si in acelasi timp se obtine si un control al bolii. . .talamotomia (se face rar). Optiuni chrurgicale . nu a fost documentat nici un beneficiu al acestei nterventii. unele persoane pot avea o serie de manifestari ce nu mai pot fi controlate. In cazul unei afectiuni ce poate evolua. De retinut! Tratamentul chirurgical devine o optiune pentru cei afectati de boala Parkinson atunci cand boala este avansata si medicatia nu mai poate controla boala intr-un mod adecvat.

pentru o scurta perioada de timp si miscarile. trebuie sa se discute cu medicul curant despre siguranta tratamentului si posibilitatea aparitiei efectelor adverse. jocuri. este important sa se mentina o stare cat mai buna de sanatate si sa se urmeze o dieta alimentara echilibrata. Profilaxie rgoterapie Terapie care utilizeaza activitatea in vederea readaptarii handicapatilor fizic si mintal. Exista. afectiuni reumatologice. miopatii. apoi sa se propuna o solutie cu contributia bolnavului si a medicului curant (cum sa eviti durerea in gesturile vietii zilnice la un pacient suferind de dureri lombare. . fie participand la ameliorarea starii lor. scris. Inainte de incercarea unor tratamente complementare. sechele posttraumatice. logopedia si terapia ocupationala pot fi de mare ajutor in terapia bolii Parkinson. activitati de tip profesional de toate tipurile etc. Numeroase terapii nutritionale au fost sugerate ca si tratamente ale bolii Parkinson. . daca este foarte probabil ca aceste medicamente sa dea rezultate bune. deocamdata.Alte tratamenteSus Fizioterapia. reinvatarea gesturilor vietii zilnice.) sunt bune de folosit in masura in care pot ajuta pacientul sa le adapteze la posibilitatile sale. o ergoterapie preventiva care vizeaza evitarea spitalizarii. Aceasta mediere permite sa se observe si sa se analizeze problemele pe care le pune boala in cauza. Indicatiile ei sunt foarte largi: boli mintale. antrenament pentru purtarea unei proteze.Ergoterapia preventiva vizeaza sfatuirea pacientului in ce priveste gesturile cotidiene si amenajarea locuintei si ii permite sa-si asume handicapul sau boala ramanand integrat in mediul sau de viata. Aceasta poate imbunatati. Scopul ergoterapiei este de a le reda bolnavilor independenta fie dandu-le posibilitatea sa se adapteze la deficitul lor. dar cauza acestei imbunatatiri nu este cunoscuta. boli cardiace etc. . Toate aceste informatii sunt de ajutor in luarea unei decizii privind tratamentul. activitati de captare a atentiei. de asemenea. arsuri. Pe aceasta baza. Nici una dintre acestea nu si-a dovedit eficacitatea. orice activitate (activitati artizanale ca impletitul sau tesutul. de exemplu). cum ar fi dieta. Totusi. indeosebi pentru persoanele in varsta. reinvatarea actiunilor zilnice etc. infirmitati motorii (paralizii.Ergoterapia reeducativa-readaptativa utilizeaza actiunea ca mediator pentru a ajunge la un obiectiv dat (cautarea unei mai bune coordonari a miscarilor. de exprimare. Depresia care nu raspunde la medicatie se poate imbunatati cu terapie cu electrosocuri.). Tratamentele complementare nu trebuie sa inlocuiasca medicamentele necesare tratarii bolii.).

hipotensiune arteriala sau alterarea acuta a statusului mental. prin recoltarea a doua probe de sange a cate 10 ml din care se vor realiza hemoculturile. arsuri. De asemenea. tahipnee. putand apare in: pancreatite acute. traumatisme. In unele cazuri. Apaxic hidrocefalee Hipoxie tare patologică constând în scăderea cantității de oxigen în țesuturi. embolism pulmonar. Egofilie Iubire patologica de sine Policontuzie lovituri Heteroagresiune lovire . insa putem constata urmatoarele: febra sau hipotermie. hemoculturile vor fi negative. Totusi raspunsul inflamator poate varia functie de particularitatile organismului.Sepsisul si socul septic • • • • • • • Introducere Semne si simptome Complicatii Modificari de laborator in sepsis Diagnostic Tratament Prognostic si prevenire Diagnostic Nu exista un test de laborator specific care sa stabileasca diagnosticul de sepsis. anevrism de aorta rupt. trombocitopenie. o hemocultura negativa poate indica absenta invaziei sanguine de catre agentul patogen. daca anterior s-au administrat antibiotice. leucocitoza sau leucopenie. SIRS = sindromul raspunsului inflamator sistemic poate avea si o etiologie noninfectioasa. tahicardie. Pentru diagnosticul etiologic (identificarea microorganismului infectant) este necesara izolarea microorganismului din sange sau dintr-o alta zona in care este localizata infectia. toate aceste manifestari sugereaza diagnosticul. infarct miocardic sau soc anafilactic.

f. mf.. Durere apărută spontan sau în urma excitării patologice a nervilor senzitivi. art. artr-) → algie Sursa: Dicționar ortografic | Trimisă de siveco. -ter-) algie Sursa: Dicționar ortografic | Trimisă de siveco. 10 Aug 2004 | Greșeală de tipar stomalgíe s. (sil. f. algie ALGÍE s. 10 Aug 2004 | Greșeală de tipar cardialgíe s. algía. – Din fr. 10 Aug 2004 | Greșeală de tipar gastralgíe s. art. 10 Aug 2004 | Greșeală de tipar artralgíe s. f. stom-) algie Sursa: Dicționar ortografic | Trimisă de siveco. Sursa: DEX '98 | Trimisă de ana_zecheru. (sil. algie. 10 Aug 2004 | Greșeală de tipar sfincteralgíe s. precum si un dezechilibru acido-bazic. Nefropatie affect rinichilor Spina bifida o malf a cocosului Algie Sensibilitate dureroasă. f. f. algíei Sursa: Dicționar ortografic | Trimisă de siveco. ot-) algie Sursa: Dicționar ortografic | Trimisă de siveco. 10 Aug 2004 | Greșeală de tipar epigastralgíe s. 10 Aug 2004 | Greșeală de tipar otalgíe s. 10 Aug 2004 | Greșeală de tipar . (sil. sfinc-.f. -di-al-) → algie Sursa: Dicționar ortografic | Trimisă de siveco. mf. rin-) algie Sursa: Dicționar ortografic | Trimisă de siveco. gastr-) → algie Sursa: Dicționar ortografic | Trimisă de siveco. g. algíi. mf. f. (sil. f.-d. (sil. mf. mf. (sil. f.Cenestopat Distonia cenestopata este o dereglare neurovegetativa care duce la un dezechilibru al functiilor simpatice si parasimpatice ale sistemului nervos. durere. 3 Jan 2003 | Greșeală de tipar algíe s. mf.f. gastr-) → algie Sursa: Dicționar ortografic | Trimisă de siveco. (sil. 10 Aug 2004 | Greșeală de tipar rinalgíe s. mf. (sil.

algesis]. La persoanel de sex feminin acesti 2 cromozomi. 17 Oct 2004 | Greșeală de tipar ALGÍE s. gr. Unele persoane pot prezenta majoritatea caracteristicilor bolii. [< fr. [< germ. sensibilitate dureroasă.ALGEZÍE s. Sindromul Turner este cauzat de absenta totala sau partiala a unuia dintre cei 2 cromozomi prezenti la sexul feminin. durere. 26 Dec 2005 | Greșeală de tipar ALG(O)-/ALGEZI-. (< fr.f. algie. gr. Algesie) Sindromul turner Sindromul Turner Sindromul Turner este o anomalie cromozomiala care afecteaza persoanele de sex feminin. cf. Sursa: DN | Trimisă de LauraGellner. (< germ. cromozomi care determina sexul copilului. Algesie. Simptomele include: • • • • • • • talie mica fata triunghiulara distanta mare intre ochi pleoape lasate urechi jos inserate gat palmat implantarea joasa a firelor de par de la nivelul cefei . Semne si simptome Simptomele difera de la caz la caz.) Sensibilitate dureroasă. iar altele foarte putine. -algie. algie. „algezie”. Doi dintre acesti cromozomi se numesc cromozomi sexuali. (Med. Cromozomul afectat poate poveni de la oricare dintre parinti. 15 Sep 2007 | Greșeală de tipar ALGEZÍE s.f. // (In forma -algie) Element secund de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) durere”. -algesie. Sursa: DN | Trimisă de LauraGellner. alg/o/-. El apare la 1 din 2500 de nasteri. ALGÍE elem. cf. algos – durere]. cf. Ei contin informatia genetica necesara dezvoltarii si functionarii normale a organismului. algési-. In mod normal fiecare celula contine 46 de cromozomi grupati in pereche. Cromozomii sunt structuri localizate in nucleul fiecarei celule a organismului. -ALGEZÍE. f. „durere”. algesis) Sursa: MDN | Trimisă de raduborza. algie. algos. gr. Algezie.

Determinarea cariotipul se poate face oricand si dupa nastere. Prelevarea se face prin amniocenteza. Tratamentul cu hormon de crestere (STH) poate imbunatati dezvoltarea copilului si . Tratament Nu exista tratament care sa vindece sindromul Turner. Insa exista tratamente care pot corecta unele dintre defectele cauzate de el. Ea se recomanda atunci cand: • • • • • • la un test de screening se observa anomalii fetale nou-nascutii prezinta gat palmat (cute de piele in plus la nivelul gatului) afectiuni cardiace specifice sindromului Turner ritm de crestere lent sau statura mica pubertate intarziata menstruatii neregulate Nu exista nici o legatura intre varsta mamei si incidenta sindromului Turner. Se poate apela la chirurgia plastica pentru a indeparta cutele de piele de la nivelul gatului.• • • • • • • • • • • • • • • • • • • maxilar ingust palat ogival eruptie dentara intarziata dinti supranumerari torace in forma de scut limfedeme congenitale la maini si picioare unghii scurte si convexe numar crescut de alunite pe piele IQ in limite normale dezvolatare insuficienta a organelor genitale (interne si externe) sterilitate strabism scolioza afectiuni cardiace hipertensiune arteriala afectiuni renale afectiuni ale tiroidei (hipotiroidie) infectii otice dezvoltare anormala a oaselor (in special a celor de la mana si cot) Diagnostic Diagnosticul prenatal se pune pe baza determinarii cariotipului. Acest test implica examinarea cromozomilor celulelor fetale obtinute din lichidul amniotic prelevat.

Cuprins 1. Multi barbati cu un cromozom X in plus nu stiu acest lucru si duc o viata normala. Cei cu sindrom Klinefelter pot fi descrisi ca barbati XXY sau ca barbati cu sindrom XXY. Multe persoane cu sindrom Turner care incep tratamentul de timpuriu pot atinge o inaltime medie normala. 9. 6.Generalitati Tratament initial Tratament de intretinere Tratament ambulatoriu Suspiciunea de sindrom Klinefelter CauzeSus . Prognostic Prognosticul depinde de severitatea afectiunilor cauzate de sindromul Turner. Cu ingrijire adecvata femeia poate duce sarcina la termen si poate naste normal. Majoritatea femeilor afectate insa duc o viata relativ normala. 5. Sindromul klinefelter Sindromul Klinefelter este o tulburare genetica ce afecteaza sexul masculin. Estrogenul se administreaza in doze mici pentru a declansa pubertatea. Generalitati Cauze Simptome Investigatii Tratament . Femeile cu sindrom Turner pot apela la fertilizare in vitro pentru a ramane insarcinate. Acest sindrom poate aparea in proportie de 1 la 500 pana la 1 la 1000 de masculi. Din cauza nedezvoltarii ovarului este necesara terapia cu estrogen. Se recomanda continuarea terapiei cu estrogeni pana la menopauza. Apoi doza de estrogeni se mareste. la care se adauga si progesteron pentru a declansa ciclul menstrual lunar. 7. care se incepe in jurul varstei de 12-14 ani. 3. sau mai multi cromozomi Y. Majoritatea celor cu sindrom Klinefelter au inca un cromozom X. unii barbati pot avea trei sau patru cromozomi X. 8. Sexul masculin are urmatoarea formula genetica: un cromozom X si unul Y. In cazuri rare. 4. In acest sindrom baietii au unul sau mai multi cromozomi x in plus fata de normal.poate contribui la cresterea in inaltime. 2.

baietii simtindu-se mult mai bine in pielea lor. baietii cu sindromul Klinefelter nu au o crestere a nivelului testosteronului. O monitorizare atenta poate preveni aparitia acestor efecte adverse. ce poate aparea in procesul de diviziune celulara. Se incepe prin dozarea testosteronului si a altor hormoni din sange. Acesta poate fi administrat sub forma injectabila. in special la nivelul fetei. ce apare dupa fecundarea ovulului de catre spermatozoid.Prezenta unui cromozom X in plus este de cele mai multe ori o eroare.GeneralitatiSus Principalul tratament este inlocuirea testosteronului (hormon masculin). -creste pilozitatea la nivelul intregului corp. ceea ce poate duce si la o integrare sociala mult mai buna. Efectele secundare ale administrarii de testosteron sunt rare si pot include: -agravarea acneei -dezvoltare sexuala mult mai rapida -probleme comportamentale (cum ar fi agresivitatea). baietii cu sindromul Klinefelter pot avea: Afectarea mentala. o forma sintetica de testosteron. SimptomeSus Nu exista semne ale acestei afectiuni pana la pubertate. Alte tratamente depind de simptomele aparute si pot include: un suport educational in ceea ce priveste dezvoltarea limbajului si indeplinirea indatoririlor scolare si consilierea in privinta adaptarii sociale. emotionala si comportamentala Cei ce sunt afectati de acest sindrom par sa aiba abilitati reduse in urmatoarele domenii: InvestigatiiSus Tratament . In aceasta perioada. Daca nivelul de testosteron este mic se poate administra un Depo-testosteron. care apare in mod normal in aceasta perioada a vietii. . axilar si pubian -creste masa musculara -imbunatateste viata sexuala -previne osteoporoza -poate preveni aparitia ginecomastiei -da un mai mare respect de sine. de gel sau de plasture aplicat pe piele. Datorita nivelului scazut de testosteron. Tratament initialSus Tratamentul de obicei incepe in jurul varstei de 11-12 ani.

Trebuie sa se discute cu medicul. de asemenea. desi este o afectiune genetica. -trebuie ca parintii sa faca fata aceste noi situatii aparute. fotbal. o discutie cu medicul despre tratament ar fi foarte buna. intalniri) pentru o cat mai buna comunicare cu cei ce asigura educatia fiului lor -ar fi buna si o informare a colegilor si profesorilor despre aceasta afectiune -trebuie incurajata independenta celor cu sindrom Klinefelter. baseball -trebuie formata o echipa din parinti. trebuie informat copilul. Diagnosticarea la timp si urmarea tratamentului specific pot evita acest lucru. daca are probleme de comportament sau dificultati la scoala si daca este mult mai inalt decat ceilalti membrii ai familiei. dar o buna informare poate duce intrun final la un real ajutor din partea acestora in cadrul tratamentului -tanarul trebuie sustinut de familia sa. . trebuie ca parintii sa discute cu medicul despre tot ceea ce ii intereseaza in legatura cu aceasta boala. trebuie mentionat ca multi oameni cu aceasta afectiune duc o viata normala -trebuie ca familia sa fie un membru activ al grupului de terapie. nu intotdeauna poate fi controlata aparitia ei. profesori si directorul scolii. daca parintii observa ca fiul lor nu s-a dezvoltat la fel ca si ceilalti adolescenti. pot fi folosite tot felul de mijloace (telefoane. trebuie cautati specialisti care au lucrat cu baieti cu aceeasi afectiune -trebuie incurajati sa participe la activitati care sa-i ajute sa-si imbunatateasca abilitatile practice si fizice. mai ales daca este nevoie de consiliere pentru eventualele probleme comportamentale si daca este nevoie de un logoped pentru problemele de limbaj. in functie de nivelul lui de cunoastere in legatura cu acest sindrom si trebuie sa fie incurajat pentru un bun succes al terapiei. temerile legate de necunoasterea acestei boli pot deveni o problema. inot. Un baiat ce nu s-a dezvoltat la fel ca si ceilalati baieti se poate gandi ca va exclus sau ridiculizat de prietenii lui. parintii pot crede ca ei sunt vinovati pentru aparitia acestei afectiuni a copilului lor. care sa-l ajute pe copil -trebuie sa se discute periodic cu profesorii despre cum se descurca la scoala copilul lor. emotionale. baschet. este important ca cel aflat in aceasta situatie sa nu fie dependent de cei din jurul lui si sa realizeze ca poate face totul de unul singur. prin practicarea unor sporturi cum ar fi: karate. dar si in legatura cu sentimentele lor -trebuie ca si parintii sa fie informati despre acest sindrom.Tratament de intretinereSus Tratamentul de intretinere poate include: Tratament ambulatoriuSus Tratamentul la domiciliu este important si pentru membrii familiei baiatului. pentru a intelege nevoile lui fizice. Suspiciunea de sindrom KlinefelterSus Dezvoltarea sexuala si schimbarile fizice aparute la varsta adolescentei sunt foarte importante.

foarte utila in descoperirea anomaliilor cromozomiale). acesti copii pot primi suport educational si in cadrul sistemului scolar -tratamentul cu testosteron. daca se suspicioneaza un astfel de sindrom.Daca un baiat a fost diagnosticat cu sindromul Klinefelter: -suport educational in legatura cu dificultatile de limbaj sau scolare. Testosteronul: Sindromul poate fi diagnosticat inainte de nastere printr-o investigatie numita amniocenteza (punctie transabdominala. Pe perioada pubertatii pot fi suspicionati baietii. De obicei acestea se recomanda de catre medic. sau pentru ca ele trec neobservate pana in acest moment. sub forma de gel sau sub forma unui plasture. deoarece nu sunt simptome sau semne ale afectiunii pana la acest moment. Mai poate fi diagnosticat si in copilarie. prin aflarea istoricului medical al persoanei respective sau prin efectuarea unui test numit cariotip (reprezentarea si clasificarea garniturii cromozomiale a unei celule. cititului sau a scrisului. Teste prenatale Amniocenteza si biopsia de vilozitati corionice nu sunt teste prenatale de rutina. pubertate sau in perioada de adult tanar. pentru a observa aparitia din timp a unor afectiuni autoimune. Alte teste de laborator care se pot face sunt dozarile hormonale si o analiza a spermei. Teste la copii sau adolescenti Aceasta afectiune nu se descopera pana in adolescenta. in logoped poate fi necesar atunci cand se observa in copilarie dificultati in dezvoltarea limbajului. dar nu ajuta si in rezolvarea infertilitatii. psihiatrice (cum ar fi depresia). care: -sunt mult mai inalti decat barbatii din familia sau au membrele inferioare mult mai lungi -au testicule mici. care nu cresc in dimensiuni la pubertate -au o hipertrofie a glandelor mamare (ginecomastie) mai mult de doi ani -au probleme in indeplinirea sarcinilor scolare sau sociale (au foarte putina incredere in . pentru cei ce doresc sa-si intemeieze o familie trebuie sa beneficieze de consiliere si de un tratament de fertilizare -controale medicale regulate pentru a monitoriza atent starea de sanatate. printr-un examen clinic amanuntit. efectuata la gravida in scopul recoltarii de lichid amniotic pentru studiul caracterelor sale chimice si citogenetice) sau prin biopsia vilozitatilor corionice. acesta este un tratament de durata. Totusi un medic poate suspiciona un sindrom Klinefelter cand un baiat are dificultati in privinta limbajului. atunci cand exista un istoric familial al unor afectiuni genetice (cum este sindromul Klinefelter) sau cand varsta mamei depaseste 35 de ani. care se poate administra injectabil. a unor probleme comportamentale. consilierea profesionala si un tratament adecvat pot fi necesare.

mergand de la un comportament rusinos si imatur pana la anxietate si agresivitate.ei. cauze acnee. sexul adolescenti. ceea ce duce la o serie de probleme la scoala sau in alte ocazii ce implica socializarea.poate avea membre inferioare mai lungi. iar pentru a procrea sunt nevoie de tehnici speciale de fertilizare. abuzul de alcool sau droguri. klinefelter. -probleme in dezvoltarea limbajului: acestia au dificultati in dezvoltarea limbajului si au un vocabular destul de sarac -incetinirea procesului de gandire. pilozitatea copii. sindromul klinefelter G Citomegalovirus . Teste la adult Sindromul poate fi descoperit in perioada de adult tanar cand se cauta cauza infertilitatii la un tanar aflat la varsta procrearii. Examinarile ce se pot face in acesta perioada sunt o anamneza amanuntita. un examen fizic si efectuarea cariotipului. dozari hormonale. depresia. cariotip normal. sexul copilului. Ca si teste de laborator se face cariotipul. faciala si o pilozitate scazuta in general -o musculatura slab dezvoltata -ginecomastie (hipertrofie difuza a glandelor mamare la barbat) -o inaltime mai mare decat ceilalti barbati din familia sa . dificultati in rezolvarea unor probleme sau in abilitatea intocmirii unui plan -dificultati in controlul impulsurilor -un timp de raspuns mult mai mare -dificultati in rezolvarea simultana a mai multor sarcini. De asemenea ei pot avea probleme in integrarea lor sociala. pot fi timizi. Ei pot avea si o serie de probleme emotionale. Baietii cu sindromul Klinefelter au testicule mai mici decat normal si in general pot fi infertili. imaturi sau dependenti de cei din jurul lor) -au retard mintal: unu la suta dintre cei cu retard mintal au si sindrom Klinefelter. La aceasta varsta se face un examen fizic complet si o anamneza riguroasa. cariotip genetic. cariotip. o analiza a spermei si dozarile hormonale. sindrom genetic. pilozitate faciala. . Taguri: analiza cariotip. umerii ingusti si bazinul lat. -pilozitate scazuta pubiana. Aproape 3% dintre tinerii infertili au sindrom Klinefelter. cum ar fi anxietatea.CMV verifica-ti sanatatea Alege pe manechin zona afectata si raspunde la intrebari pentru a primi acum diagnosticul prezumtiv. Este un risc pentru dezvoltarea unor afectiuni psihiatrice.

Pentru majoritatea persoanelor cu citomegalovirus. Infectia citomegalovirusului este de obicei nevatamatoare si rareori cauzeaza boli. . daca sistemul imunitar al unei persoane este slabit. Pentru majoritatea persoanelor sanatoase ce iau acest virus dupa nastere. 2. exista cateva simptome si nu exista consecinte medicale pe termen lung. Infectia primara poate cauza mai multe probleme in sarcina decat cea recurenta. epuizare.. la un interval de 3-12 saptamani de la expunere: . dar de obicei latent de-a lungul vietii respectivei persoane. nu vor exista probleme reale. atunci el poate deveni activ si poate cauza boala citomegalovirus. 4. In orice caz.citomegalovirus recurent. Exista diferite tipuri de infectii: . 8.oboseala.febra . Farmaciile Sensiblu Generalitati Citomegalovirusul (CMV) este un virus ce poate fi transmis fatului in plina dezvoltare inainte de nastere.citomegalovirus primar .sanatate a-z consulta medicul online impartasind experiente.inflamarea glandelor . pe cand altii prezinta urmatoarele simptome. 6. 7. virusul ramane activ. Cuprins 1. 5. Odata ce o persoana este infectata.. 3. Generalitati Simptome Caracteristicile citomegalovirusului Frecventa citomegalovirusului Diagnostic Tratament Prevenirea Citomegalovirusul in timpul sarcinii SimptomeSus Majoritatea copiilor si adultilor infectati cu citomegalovirus nu prezinta simptome.

Transmiterea se face prin contactul apropiat de persoana infestata.urina . Infectia poate exista in lichidele corpului precum: . Pentru a determina existenta sau nu a virusului. saliva. In cazul in care o femeie insarcinata este diagnosticata cu citomegalovirus.saliva . se fac analize de sange sau culturi de urina. precum amniocenteza.infectii la 50%-85% din adultii trecuti de varsta de 40 de ani . In momentul in care copilul s-a nascut se pot lua probe de sange. persoanelor ce lucreaza cu copii.riscul este crescut in cazul fatului aflat in uter. persoane afectate de HIV.Caracteristicile citomegalovirusuluiSus Citomegalovirusul face parte din grupul de virusi ai herpesului. caracterizat prin proprietatea de a ramane latent in organism pe o perioada lunga de timp. exista doua variante in care fatul poate fi examinat pentru existenta sau nu a acestuia. TratamentSus . prin urina. neavand legatura cu apa. Frecventa citomegalovirusuluiSus . Citomegalovirusul se poate afla in aceste lichide fara a putea fi detectate semnele si simptomele acestuia. limitarea dezvoltarii intrauterine si marirea tesutului in creier. Acesta nu are o rata mare de transmitere insa s-a observat faptul ca este mai transmisibil in cadrul centrelor pentru copii. din gat sau prelevare de tesut.lacrimi .laptele matern. Cum este transmis citomegalovirusul? Transmiterea citomegalovirusului se face de la persoana la persoana. urina si saliva.sange . Simptomele ce pot aparea sunt nivele scazute de lichid amniotic. DiagnosticSus Majoritatea citomegalovirusurilor sunt rar diagnosticate deoarece persoanele infestate prezinta putine simptome. prin care se pot lua probe de sange. laptele mamar sau alte fluide ale corpului. Testele de laborator pentru a cultiva virusul sunt scumpe si nu sunt la indemana oricarei tari.este mai comun in tarile mai dezvoltate . mancarea sau animalele.

grade diferite de retardare . Acestea sunt potentialele probleme ce pot aparea la copil in cazul in care acesta a fost afectat in timpul sarcinii: -o marire moderata a splinei si a ficatului . se poate trata cu unul din cele doua medicamente.copilul. ce sunt folosite doar in forme severe.7-4%. De fapt.In cazul unei infectii cu citomegalovirus in timpul sarcinii. Rata de transmitere la fat este de 24-75% cu o rata medie de 40%. Daca va spalati mainile cu sapun bun.5-10% nu vor prezenta simptome la nastere.ro Mononucleoza. Manifestarile si simptomele mononucleozei includ: . Citomegalovirusul in timpul sarciniiSus Femeile insarcinate sanatoase nu sunt expuse unui risc mare de infectare cu acest virus. puteti impiedica imprastierea citomegalovirusului. insa se fac cercetari pentru obtinerii unor vaccinuri. Persoanele care lucreaza cu copiii trebuie sa utilizeze metode igienice. este o infectie determinata de virusul EpsteinBarr. adesea numita "mono". ce vin in contact cu mainile si pot fi absorbite prin nas sau gura. . .aveti grija de igiena personala.nu folositi in comun mancarea si nici ustensilele pentru a manca sau paharul cu care beti. Recomandari femeilor insarcinate: . PrevenireaSus De cele mai multe ori. transmiterea citomegalovirusului poate fi prevenita deoarece acesta se face prin intermediul fluidelor corpului. Sursa: www. probleme cu vederea.febra .80-90% din copii prezinta complicatii in primii ani de viata precum: caderea parului. incluzand spalarea pe maini si folosirea manusilor in momentul schimbarii scutecelor.faceti un test pentru detectarea existentei sau nu a citomegalovirusului. incidenta de infectare cu citomegalovirusul primar variaza intre 0. insa cu timpul vor aparea probleme mintale si cu vederea. Femeile insarcinate ce au citomegalovirusul nu prezinta sau prezinta foarte putine simptome. insa copilul este expus unui risc destul de mare de a fi afectat. Nu exista tratamente pentru terapia prenatala si postnatala a infectiei.

In rare cazuri. Simptome Mod de transmitere Diagnostic Tratament Evolutie Complicatii Mod de transmitereSus Mononucleoza nu se transmite la fel de usor ca si ceilalti virusi. Semnele mononucleozei apar de obicei dupa 4-7 saptamani de la expunerea la virus.dispneea (respiratia dificila) . sunt necesare si alte testari infara acestuia (doar in cazurile in care rezultatele acestui test sunt neclare). Se transmite de la o persoana la alta prin sarut. care este o afectiune serioasa. Virusul Epstein-Barr se gaseste in saliva si mucus.foamea inexplicabila. Unul dintre testele comune folosit pentru diagnosticarea mononucleozei este denumit testul Monospot. persoanele fac aceasta infectie o singura data in viata. 6. 3.Acetaminofen sau Ibuprofen pentru febra si dureri Aspirina trebuie evitata la copii. 4. bogate in vitamine . deoarece poate determina sindrom Reye.asigurarea unei alimentatii usoare. 5. In general. Se pot administra antibiotice? .cefaleea (dureri de cap) . desi este posibil sa se transmita si prin tuse desi in foarte rare cazuri. TratamentSus Tratamentul mononucelozei este unul simptomatic si include: ..umflarea ganglionilor de la nivelul gatului .gargara cu sare sau faringosept pentru durerile de gat .faringita . cum ar fi cel care determina raceala obisnuita.repausul la pat . DiagnosticSus Diagnosticul se stabileste de catre un medic specialist pe baza simptomelor si unor teste sangvine. 2.oboseala . putand duce si la deces la copii. Apare cel mai frecvent la persoanele intre 15 si 35 de ani.consum lichidian crescut . Cuprins 1.pete albe pe peretele posterior al faringelui (sau pe amigdale) .

Acestea cresc riscul rupturii de splina. se recomanda tratamentul cu un antibiotic recomandat de medicul specialist. Trebuie evitat sportul in timpul mononucleozei? Sportul si activitatile sau exercitiile fizice trebuie evitate pana la recomadarea medicului. iar antibioticele (care distrug bacteriile) nu sunt eficiente impotriva virusilor. virusul Epstein-Barr persista in nazofaringe si in limfocite toata viata. Dar mononucleoza trece de la sine dupa aproximativ 4 saptamani. ComplicatiiSus . Mononucleoza este determinata de un virus.Antibioticele nu sunt de nici un folos in cazul mononucleozei. EvolutieSus Dupa infectie. In cazul in care se asociaza o infectie bacteriana in plus de mononucleoza. Activitatea fizica trebuie evitata pentru cel putin 34 saptamani dupa debutul infectiei cu virusul Epstein-Barr.

sanatate a-z consulta medicul online impartasind experiente. pentru ca. Simplist vorbind reprezinta introducerea unui ac subtire in cavitatea amniotica si extragerea de lichid amniotic.sangerari care apar mult mai usor decat de obicei . Functiile ei sunt in legatura cu formarea si distructia celulelor sangvine. in cazul in care apar. este foarte important ca pacientul sa fie avertizat asupra simptomelor ei. Desi ruptura de splina apare in rare cazuri de mononucleoza. evaluarea . sa se prezinte de urgenta la medic. cele mai frecvente si cunoscute fiind studiul genetic al celulelor fetale din lichidul amniotic.ameteli . Principala complicatie severa care poate aparea este splenomegalia (marirea in dimensiuni a splinei). Splina este localizata in partea stanga superioara a abdomenului (sub coastele din partea stanga). Motivele pentru care se executa aceasta procedura sunt multiple. chiar si ruptura splenica. Farmaciile Sensiblu Generalitati Amniocenteza reprezinta cu siguranta cea mai cunoscuta si practicata dintre metodele invazive de diagnostic fetal.palpitatii si tahicardie .. sub piept) .Complicatiile mononucleozei apar in putine cazuri.. Semnele si simptomele rupturii de splina includ: .durere severa in partea superioara a abdomenului (in partea stanga.dispnee Amniocenteza – Metoda invaziva de diagnostic verifica-ti sanatatea Alege pe manechin zona afectata si raspunde la intrebari pentru a primi acum diagnosticul prezumtiv.

Generalitati Amniocenteza genetica Incompatibilitatea RH .Manevra se executa in conditii de asepsie riguroasa (campuri sterile. in decubit. etc. peritoneu si perete uterin) dar mai ales echografic. .Seringa se sigileaza cu propriul ac protejat de teaca de plastic si se trimite la laboratorul de genetica. care este prevazut cu un obturator care sa evite incorporarea de tesut matern in cursul traversarii straturilor abdomenului gravidei (acesta ar compromite analiza genetica. 6.Delta OD 45 Maturitate pulmonara fetala Amniocenteza in ruptura prematura de membrane (RPM) Amniocenteza in infectii materne Amniocenteza geneticaSus Are drept principiu prelevarea de lichid amniotic in scopul cariotiparii celulelor fetale existente in acest lichid. . Tehnica: . evaluarea gradului de afectare a fatului in incompatibilitatea Rh.Pacienta este informata in amanuntime despre procedura (in ce consta. . .Se face asepsia abdomenului gravidei (procedura se executa transabdominal) cu betadina sau alcool iodat. . instrumente sterile. libera de parti fetale. 5. si care sa fie departe de locul de insertie a placentei. etc. studiul microbiologic al lichidului amniotic. manusi sterile. .). Doctorul sta in stanga pacientei.Pacienta este asezata pe un pat. dar pot fi folosite si ace mai groase. Cuprins 1. . 2.maturitatii pulmonare fetale. . aponevroza.Se scaneaza abdomenul gravidei si se cauta o zona in care sa existe o punga amniotica destul de consistenta. . care sunt beneficiile si riscurile). Acul are o grosime in general de 0. 3.Cand echoul varfului acului a ajuns in punga amniotica se extrage obturatorul acului si se extrage 1ml de lichid amniotic care se arunca (se evita astfel contaminarea cu tesut matern care ar putea ramane pe ac) apoi de extrage o cantitate de lichid amniotic egala cu varsta sarcinii (de exemplu la 20 saptamani se extrag 20ml).Se introduce acul dupa o prealabila anestezie locala cu xilina a peretelui abdominal.Se pun campuri sterile care sa izoleze zona unde se va executa procedura. Doctorul trebuie sa urmareasca strabaterea fiecarui strat abdominal atat tactil (simtind fiecare strat in parte strapuns: tegument. unde celulele continute in lichid vor fi cultivate si vor fi urmarite pe parcursul diviziunii lor.8 mm.Se foloseste un ac special in cazul amniocentezei genetice. vizualizand in permanenta varful acului. muschi. care trebuie sa analizeze numai tesut fetal). Lungimea acului variaza intre 18 cm si 22 cm. . numarandu-se si studiindu-se cromozomii (cariotipare). avand in stanga sa echograful cu ajutorul caruia se va efectua procedura. 4.

carmin indigo in sacul punctionat primul apoi se punctioneaza celalalt sac. cu sanse de esec mai mari in obtinerea de rezultate.Lezarea placentei cu sangerare intraamniotica.Delta OD 45Sus . sindromul cromozomului X fragil. insa riscul de avort este cu atat mai mare cu cat varsta sarcinii este mai mica.Acestea din urma pot fi in parte descoperite folosindu-se PCR (Polymerase Chain Reaction) si includ fibroza chistica. Incompatibilitatea RH .Antecedente in familie sau copii cu defecte cromozomiale. .Translocatii echilibrate la unul dintre parinti. etc. .Avort spontan. datele raportate variind intre 0. . de obicei se rezolva in 2-3 zile. . .Scurgere de lichid amniotic 1-2%.De asemene la aceasta varsta gestationala se poate extrage foarte putin lichid deci vor fi mai putine celule necesare cultivarii. Nu pot fi decelate mutatiile genetice.Izoimunizare Rh. .Varsta materna inaintata (peste 35 de ani). dupa procedura.) Indicatii: .Mozaicism .Avorturi spontane recurente.Prin aceasta procedura (cariotipare) pot fi descoperite aneuploidii.Lezarea fatului. cromozomi marker. Siguranta: . etc. deci amniocenteza poate fi facuta oricand pana la aceasta varsta a sarcinii astfel daca rezultatele indica anomalii cromozomiale. procent care depinde foarte mult de priceperea doctorului.Daca se incearca amniocenteza inainte de 14 saptamani procedura este mai dificila deoarece exista 2 cavitati. translocatii. . Complicatii: .Bradicardie fetala (tranzitorie).Amniotita 1% (infectie). Aceste limite sunt date de catre literatura din SUA (stat in care dupa 20 saptamani orice delivrenta este considerata nastere) dar la noi in tara nastere este considerata abia dupa saptamana 28. cuplul poate lua o hotarare daca sa pastreze sau sa intrerupa sarcina.Procedura poate fi executata optim intre 14 si 18 saptamani. ca sa enumar doar cateva dintre cele mai comune. . trisomie 18. sindromul DiGeorge.La cerere. . Dificultati in interpretarea citogenetica: . testul quadruplu sau la testul integrat indica un risc crescut de trisomie 21. . . cea corionica si cea amniotica.Studii citogenetice in cazul cand rezultatele la triplul test.Lichidul extras este centrifugat (se separa celulele de lichidul propriuzis care poate fi si el analizat din punct de vedere biochimic: AFP.Sarcina gemelara bivitelina (doua cavitati amniotice separate). bilirubina..5% si 5%. . (sindrom Down). . inversiuni. deletii. . . Se injecteaza.

.Moarte fetala in antecedente datorata incompatibilitatii Rh. proprietatile sale chimice sunt alterate in consecinta se produce o deviere de la normal a gradului de absorbtie a luminii polarizate 450nm. Alegerea momentului: .Daca lichidul amniotic este contaminat cu bilirubina. . .Deoarece in cursul procedurii se poate produce hemoragie materna cu agravarea sensbilizarii anti-Rh. trebuie acordata o mare atentie momentului efectuarii amniocentezei.Calea primara de excretie a bilirubinei este plamanul fetal de unde ajunge in lichidul amniotic.O a doua cale e?reprezentata de rinichi. ajungand in acelasi lichid amniotic prin intermediul urinei. . .Hemoglobina este eliberata in cantitati foarte mari in procesul de distrugere a hematiilor fetale de catre anticorpii materni. .Rezultatele se inscriu pe o hartie sub forma unui grafic.Diferenta dintre cele doua curbe poarta numele de OD 450 (delta optical density 450) .Lichidul amniotic este analizat in lumina polarizata care are o lungime de unda de 450nm.Se tinteste o zona in care sa nu existe placenta care sa fie interpusa pe traiectul acului. Interpretare: . . . .Lichidul prelevat. cu precizarea ca aici nu mai exista grija contaminarii cu tesut matern (deci se poate folosi un ac de punctie fara obturator). in general 10ml. . . .Iinainte de 26 de saptamani exista in mod normal o cantitate redusa de bilirubina in lichidul amniotic. se pastreaza in recipient inchis la culoare pentru a preveni denaturarea bilirubinei de catre lumina naturala.Reprezinta o metoda extrem de importanta in evaluarea severitatii izoimunizarii Rh si a gravitatii afectarii fetale. .Titruri de anticorpi mari (peste 1/16). asa ca inainte de aceasta varsta gestationala trebuie o oarecare grija in interpretarea rezultatelor.Bilirubina reprezinta un produs de metabolizare a hemoglobinei.In mare se respecta aceleasi principii de asepsie si manopera ca si la amniocenteza genetica. de dopplerul ACM si de antecedente.Fat sever afectat in antecedente datorita aceleasi incompatibilitati Rh. . Indicatii: .Prima amniocenteza trebuie sa se bazeze pe valorile doppler ale ACM.Esantionul se centrifugheaza iar supernatatantul se examineaza in vederea stabilirii gradului de impregnare a lichidului amniotic cu bilirubina.Momentul executarii procedurii depinde de titrul anticorpilor.Valori anormale doppler (se urmareste peak systolic velocity) pe artera cerebrala medie (ACM). . . Tehnica: . Curba de absorbtie a lichidului amniotic necontaminat este folosita drept martor.

Dar oare este suficient ca plamanul sa fie dezvoltat din punct de vedere anatomic? Vom vedea imediat. vehicularea acestui lichid inauntrul si in afara plamanului fetal furnizand un stimul important pentru dezvoltarea acestui organ. Odata cu “iesirea la aer”. Zona III – afectare severa cu posibila moarte intrauterina in 8-10 zile. Zona II – afectare moderata. Acest fenomen fizic se petrece si la nivelul alveolelor pulmonare. forta care se dezvolta la interfata dintre un mediu lichid si aer.sau curba Liley si reprezinta o cuantificare a gradului de distrugere (hemoliza) la care sunt supuse hematiile fetale. Ca si in cazul arborelui. Maturitate pulmonara fetalaSus Pe parcursul vietii intrauterine fatul respira lichid amniotic. fatul trage acest aer in plamani si astfel se schimba interfata descisa cu una noua. Si de aici putem sa-l studiem noi. Copilul ar fi fortat sa inspire de fiecare data cu aceeasi forta pentru a-si umple din nou alveolele cu aer. Vom observa ca balonul format in capatul tevii isi va pastra forma atata timp cat capatul opus al tevii este astupat. permitand ca procesul de inspir sa se produca fara efort (deoarece alveola ramane partial umflata). Interpretare: Va veti intreba probabil ce legatura are amniocenteza cu maturitatea pulmonara? Simplu: celulele alveolare secreta aceasta mixtura uleioasa (compusa din Lecitina si Sfingomielina) si astfel substantele ajung in lichidul amniotic. Exista o crestere lenta a . oxigen versus bioxid de carbon. Din fericire Natura a rezolvat aceasta problema prin elaborarea unui amestec de uleiuri speciale care sunt secretate de alveole. alveola/aer. denumite alveole pulmonare. si odata ce ati introdus aer in balon umflarea acestuia devine din ce in ce mai usoara). denumita surfactant captuseste suprafata alveolara si restabileste interfata lichid/alveola. de invingere a rezistentei balonului colabat. conductele devin din ce in ce mai subtiri si la un moment dat se termina cu niste dilatatii ca niste mici saci.Curba Liley are trei zone care pot sa dea masura afectarii fetale: Zona I – lipsa afectarii sau afectare usoara (totusi cam 10% dintre acestia vor necesita ulterior transfuzie). Raportul L/S este diferit in functie de varsta gestationala. In viata intrauterina fatul poate “respira” fara nici un efort deoarece interfata alveola/lichid amniotic nu dezvolta forta descrisa mai sus. Lucrul acesta va conduce la aparitia tensiunii superficiale. Aceste alveole au peretii extrem de subtiri si contin in grosimea lor numeroase capilare sanguine la nivelul carora se produce schimbul de gaze. proces care este mare consumator de energie (cred ca ati incercat cel putin odata in viata sa umflati un balon si ati remarcat ca cea mai dificila etapa este cea initiala. Mixtura uleioasa. Cand eliberam capatul observam ca balonasul de sapun se desumfla! Acest fenomen se datoreaza a ceea ce in fizica se numeste tensiune superficiala. . Analogia sper ca e clara. astfel incat alveola nu se mai colabeaza in expir. Plamanul este alcatuit dintr-o retea de “conducte” ramificate asemanatoare trunchiului si ramurilor unui copac. soldata cu colabarea alveolei in momentul expirului. Sa facem un experiment simplu: luam o solutie de sapun si introducem in ea un tubulet si suflam ca sa facem un balonas.

Determinarea acestui raport poate fi stabilita mai nou folosindu-se spectrofotometrie infrarosie si nu tehnica de depolarizare fluorescenta ca in TDxFLM. iar acest lucru este posibil doar in aproximativ 50% din cazuri. Din aceasta cauza se practica amniocenteza in cazuri de sarcini care necesita extragerea fatului cat mai devreme posibil. plamanul este matur. Aproximativ 30% dintre acestea nu vor prezenta simptome clinice de infectie (si nici nou-nascutii) deci este posibil sa nu fie necesara o interventie. Un raport L/S egal cu 2 semnifica un plaman fetal matur. denumit TDx-FLM ( unde FLM inseamna Fetal Lung Maturity). Limitare: In diabetul zaharat aceste valori sunt alterate. In consecinta maturitatea pulmonara fetala se apreciaza a fi instalata odata cu decelarea fosfatidil-glicerolului in lichidul amniotic. Majoritatea pacientelor cu RPM si culturi pozitive intra in travaliu in urmatoarele 48 de ore (deci chiar inainte ca rezultatele sa vina de la laborator) Procedura are o valoare limitata daca decizia va fi luata numai pe baza amniocentezei. Daca raportul este peste 55mg/g. Se fac culturi sau coloratii Gram pentru identificarea bacteriilor. O alta metoda relativ noua este folosirea unei tehnici ce masoara miligramele de surfactant la gramele de albumina din lichidul amniotic necentrifugat. momentul ales fiind acela in care plamanul fetal a ajuns la maturitate. Trebuie precizat ca acest tip de imunoglobulina semnifica existenta unui contact in trecut intre mama si germenele respectiv cu dezvoltarea imunitatii. Asta inseamna ca mama a contactat recent boala si acest lucru. Infectia manifesta clinic este mai comuna la gravidele cu frotiuri sau culturi pozitive. cel putin din punct . Valoarea creste daca exista dubii in privinta infectiei (semne clinice) sau a existentei rupturii de membrane (se injecteaza colorant care va trebui sa apara pe tamponul gravidei). care trebuie aspirat ulterior. folosind lumina fluorescenta depolarizata. iar intre 40mg/g si 54 mg/g maturitate tranzitionala. listeria sau toxoplasma. Amniocenteza in ruptura prematura de membrane (RPM) In cazul de RPM se practica amniocenteza pentru a se verifica daca lichidul amniotic este sau nu contaminat cu germenii patogeni rezidenti in vagin. Nu de putine ori am vazut drame in care mamele au fost sfatuite sa avorteze pentru ca au avut rezultatele analizelor de sange concludente pentru o infectie in trecut (IgG pozitiv). adica de faza acuta. Amniocenteza in infectii materneSus Exista la ora actuala la noi in tara numeroase controverse ce privesc infectiile materne cu germeni precum citomegalovirusul. rubeola. Acesta situatie trebuie sa fie clarificata: fatul nu poate fi afectat daca mama are imunitate. Foarte dificil de executat din punct de vedere tehnic deoarece exista foarte putin lichid. imaturitate tranzitionala sub 39mg/g. Problema devine si mai spinoasa daca mama dezvolta anticorpi de tip IgM.lecitinei pana in saptamana 34-35 apoi concentratia acesteia creste brusc. In acelasi timp concentratia sfingomielinei atinge un platou si apoi incepe sa scada.

ro/Reproducerea-umana-asistata/fertilizarea-in-vitrofiv-a-informatii-generale_1073">fertilizare in vitro. rubeola. toxoplasma. sanatate a-z consulta medicul online . Acum… sigur ca exista cupluri care mai bine intrerup sarcina decat sa “riste” sa dea nastere unui copil afectat.de vedere teoretic.Folosirea PCR din lichidul amniotic a revolutionat pur si simplu metodele de diagnostic a infectiilor prenatale. listeria .O alta metoda este folosirea lichidului pentru obtinerea unor culturi care sa ateste prezenta agentilor patogeni banuiti Indicatii: .medic primar obstetrica ginecologie (respiratie ingreunata) Amnioinfuzia transabdominala verifica-ti sanatatea Alege pe manechin zona afectata si raspunde la intrebari pentru a primi acum diagnosticul prezumtiv. Budapesta sau in Germania pentru a face aceste analize. permitand un diagnostic precoce al acestor afectiuni fara a fi nevoie de utilizarea unor metode invazive asupra fatului. poate conduce la afectarea fatului datorita capacitatii acestor germeni de a traversa placenta.Lichidul amniotic este folosit la detectarea ADN-ului agentului patogen (toxoplasma.Titruri IgM mari cu absenta anticorpilor clasa IgG pentru CMV.Seroconversie a titrurilor IgM catre IgG . Dan Tutunaru . Tehnica : . Si vestea cea mai buna este ca mamele aflate in aceasta grea situatie nu mai trebuie sa calatoreasca pana la Belgrad. . etc. si i se comunica la un moment dat ca mama a contactat o infectie cu toxoplasma sau CMV? Care este riscul acuma: sa nasca un copil posibil afectat sau sa avorteze un copil sanatos? Grea alegere. ci se pot adresa unui laborator de aici din Bucuresti. cu siguranta ca da.Rezultate echivoce la serologia pentru agentii patogeni enumerati mai sus Autor: dr.Amniocenteza se executa in aceleasi conditii ca cele descrise mai sus.sfatulmedicului. nu? Daca ar fi sa alegem dintre cele doua optiuni. eventual a cheltuit cateva mii de euro pentru o in vitro fiv a informatii generale" class="article-autolink article-autolink2" href="http://www. Dar oare asta e singura metoda? Si ce facem cu un cuplu care s-a chinuit ani de zile sa faca un copil.) prin folosirea unei metode denumita Polymerase Chain Reaction . Din fericire exista si o a treia optiune: analiza lichidului amniotic prin metode genetice speciale care sa deceleze prezenta fragmentelor patogene in acest mediu. . rubeola. HSV. CMV.

-Zona trebuie sa contina o cantitate cat mai mare de lichid amniotic. -Sub control ultrasonografic se urmareste atent ecoul varfului acului care strabate straturile peretelui abdominal si peretele uterin. greu vizualizabila echografic. -Este mult mai dificil de realizat decat amniocenteza deoarece acul trebuie sa patrunda intr-o zona cu lichid amniotic redus cantitativ. etc). 4. Farmaciile Sensiblu Generalitati Amnioinfuzia transabdominala reprezinta o procedura care are drept scop introducerea de lichid in cavitatea amniotica in cazurile cand lichidul amniotic este in cantitate redusa. -Odata ce ecoul varfului acului se afla in zona propice se injecteaza 20 ml de ser fiziologic incalzit in prealabil la 37 grade. Cuprins 1. -Ulterior se injecteaza ser fiziologic in ritm lent si constant de 50 ml pe ora. -Se scaneaza abdomenul gravidei si se cauta o zona in care sa nu existe placenta interpusa pe traiectoria acului. in consecinta acesta poate fi impins sau retras astfel incat sa se gaseasca in mijlocul zonei nou create..Are exact aceleasi principii ca procedura prin care se realizeaza amniocenteza.Oligohidramnios sever datorat unor malformatii fetale care nu pot fi descoperite echografic datorita dificultatii realizarii morfologiei fetale in conditii de lichid amniotic scazut. 3. Generalitati Tehnica Indicatii Complicatii Siguranta Dificultati TehnicaSus . -Daca acest lucru nu este posibil sa introduce acul intr-o zona in care se afla membrele fetale sau curburi ale corpului fetal (zona dintre barbie si gat. -Injectarea rapida a celor 20ml de ser permite realizarea unei pungi de lichid care sa permita evaluarea pozitiei acului. IndicatiiSus . -Semnul ca acul este intradevar in cavitatea amniotica il reprezinta aparitia la injectare a unui “jet” hipercogen (alb) vizualizabil pe ecranul echografului. Un ginecolog experimentat “simte” trecerea acului prin fiecare strat.. cea dintre occiput si ceafa. 2.impartasind experiente. 6. Amnioinfuzia se realizeaza pentru a permite realizarea echografiei morfologice . 5.

-Ruptura prematura de membrane (RPM). -Oligohidramnios dupa o amniocenteza precedenta. -Embolie amniotica in cazul injectarii rapide in cantitati mari a serului fiziologic (foarte rara). Inainte de procedura se extrage o cantitate redusa de lichid amniotic care se trimite la analiza bacteriologica (majoritatea pacientelor cu culturi pozitive dupa RPM intra in travaliu in maxim 48 ore).fetale pentru depistarea malformatiei. -Dupa proceduri de fetoscopie diagnostica sau interventionala cu scurgere persistenta de lichid amniotic prin punctele de introducere a instrumentelor. cavitate abdominala. -Lezarea fatului. Pacienta se pune sub tratament antibiotic si se urmareste cantitatea de lichid amniotic prin evaluarea AFI (amniotic fluid index). DificultatiSus . iar daca exista lichid putin plamanii nu se dezvolta in mod optim). -Control riguros si repetat a mediului vaginal si cervical din punct de vedere bacteriologic (daca este nevoie si a lichidului amniotic ori de cate ori trebuie repetata amnioinfuzia). -Lezarea placentei cu sangerare intraamniotica.Amniotita (infectia) este cea mai redutabila complicatie. Se introduce ser fiziologic pentru a inlocui lichidul amniotic pierdut. cu cat ruptura este mai aproape de col sau cu cat pierderea de lichid este mai rapida cu atat sansele de succes sunt mai reduse. placenta. -Injectare de ser fiziologic in afara cavitatii amniotice (in perete uterin. -Experienta si indemanarea ginecologului reprezinta doi factori extrem de importanti in asigurarea succesului procedurii. etc). -Oligohidramnios in cazuri cu indici de rezistenta crescuti pe arterele uterine pentru a preveni hipoplazia pulmonara fetala (fatul respira intr-o “atmosfera” de lichid cate ajuta la dezvoltarea pulmonara. -Ritmul amnioinfuziei trebuie sa fie lent. -Evaluare fetala prin echografie si test de nonstress. SigurantaSus Se declanseaza nasterea/extrage fatul cand s-a atins pragul maturitatii pulmonare fetale (34-36 saptamani). ComplicatiiSus . -Avort spontan/ nastere premature. Cu cat varsta este mai mica. -Izoimunizare Rh.Rata de succes in cazul membranelor rupte depinde foarte mult de gradul rupturii. Cand AFI scade sub 5 cm se repeta amnioinfuzia. . de locul unde s-a produs aceasta si de varsta gestationala la care s-a produs evenimentul.

inecomastie Crestere in volum a glandei mamare la barbat.Cauzele ginecomastiei sunt diverse: . Sindromul dawn Sindromul Down (trisomie 21) reprezintă o afecţiune cromozomială (o afecţiune din naştere. La om. geneticianul de origine franceză. rezultând astfel un număr total de 47 de cromozomi în loc de 46. Cauze . Totusi. Sinonim: oligohidramnios. benigna. cauza unei ginecomastii ramane adesea inexplicata. Un tratament local este asociat tratarii cauzei.hormonale (adenom cu prolactina. a descoperit că sindromul Down era cauzat de prezenţa unui cromozom 21 în plus. La noul-nascut si la adolescentul tanar. . Acest plan este purtat sub forma un mesaj codat prezent într-o substanţă chimică denumită ADN. Ginecomastia trebuie sa fie deosebita de adipomastie. 46 în total. Ea este. profesorul Jérôme Lejeune. Cromozomii sunt structuri microscopice prezente in fiecare celulă din fiecare ţesut al organismului. in general. in afara unor tumori de exceptie. bilaterala. de antialdosteroni) . mai des. afectare testiculara) . Ei poartă planul tuturor caracteristicilor pe care le moştenim.mecanice (iritatie locala). sunt 23 de perechi de cromozomi în fiecare celulă. Ginecomastia este o afectiune care afecteaza destul de frecvent barbatii in varsta. Atunci cand se apropie termenul nasterii. In unele cazuri aceasta anomalie poate fi tratata.medicamentoase (luarea de digitalice. Aceasta anomalie poate fi cauzata de o malformatie renala a fatului. mult mai frecventa. o intarziare a cresterii intrauterine sau o depasire a termenului. de o stare de preeclampsie la mama sau luare de catre mama a unor medicamente. punga apelor poate fi umpluta cu ser fiziologic pentru a evita o suferinta fetala prin compresia cordonului. o ginecomastie tranzitorie (intinzandu-se pe cateva luni) poate surveni din cauza unui dezechilibru hormonal in favoarea hormonilor feminini. Un set de 23 de cromozomi se moşteneşte de la tată iar celălalt set de 23 de la mamă. În 1959. care este prezentă la copil încă din momentul conceperii) cauzată de prezenţa unui cromozom 21 suplimentar. dar ea dispare de la sine in timp. care este o acumulare locala de tesut adipos.ste o anomalie a sarcinii ce se caracterizeaza printr-o cantitate insuficienta de lichid amniotic in raport cu stadiul de inaintare a sarcinii. Ginecomastia poate fi unilaterala sau.metabolice (insuficienta hepatica) .

dar motivul rămâne în continuare necunoscut. primul care a descris acest sindrom în anul 1866. prima celulă a dezvoltării copilului are 47 de cromozomi în loc de 46. Trisomia 21 Standard (cunoscută şi sub denumirea de Trisomie 21 primară sau Trisomie 21 normală). Acesta poate proveni fie din partea mamei. Totuşi. realizează un aspect .Un „Sindrom” reprezintă o suită de semne şi caracteristici. deşi variază la diferiţi pacienţi. această probabilitate este între 1 la 100 şi 1 la 200. Denumirea „Down” provine de la medicul englez.000 de persoane cu trisomie 21. fie din partea tatălui. apare ca urmare a unei diviziuni celulare necorespunzătoare fie a ovulului. Trisomia 21 standard nu este ereditară. Cel mai frecvent întâlnit tip de sindrom Down întâlnit. în Regatul Unit al Marii Britanii se nasc între unul şi doi copii cu sindrom Down. În România nu există o statistică. [modifică] Simptomatologie De obicei sindromul Down este diagnosticat clinic în perioada neonatală sau la sugar. fie a lichidului seminal care are 24 în loc de 23 de cromozomi. John Langdon Down. Nu există nici o modalitate de prezicere dacă o persoană este predispusă în producerea ovulelor sau spermei cu 24 de cromozomi. datorită dismorfiilor evocatoare care. odată ce aţi născut un copil cu Sindrom Down probabilitatea să aveţi un alt copil cu aceeaşi afecţiune. ceea ce înseamnă că un copil dintr-o mie suferă de acestă afecţiune. Per ansamblu. Toate persoanele cu Sindrom Down prezintă un anumit grad de dificultate de învăţare (retard mental). Este cunoscut faptul că la mamele mai în vârstă riscul de a da naşte unui copil cu Sindrom Down este mai mare. Atunci când acest ovul sau sperma fuzionează cu un ovul sau spermă normală. dar având în vedere faptul că la nivel modial incidenţa este de aproximativ 1-800 naşteri. Gradul de dizabilitate diferă de la o persoană la alta şi este imposibil de apreciat în momentul naşterii cât de grav va fi. Cuprins [ascunde] • • • • 1 Cauze 2 Simptomatologie 3 Bibliografie 4 Legături externe [modifică] Cauze Până în acest moment nu se cunosc cauzele prezenţei cromozomului suplimentar numărul 21. este destul de mare. cu aproximativ 100 de ani înainte ca acest cromozom suplimentar să fie descoperit. În fiecare zi. şi în consecinţă celulele copilului vor prezenta 47 de cromozomi. care este în mod considerabil mai redusă decât probabilitatea să-i spunem de a avea gemeni pe neaşteptate. se poate estima că sunt în jur de 30.

stenoză duodenală. Sinonim: pliu epicanthic. hiperextensibilitate articulară şi reflex Moro redus sau absent. Gâtul este scurt. Nou-născutul cu trisomie 21 are talia şi greutatea sub limita normală corespunzatoare vârstei. cu mameloane aplatizate şi cifoză dorso-lombară. epicanthusul trebuie operat. iar fruntea este bombată. cu protruzie linguală. Aceste pete Brushfield sunt mici. Dintre aceşti copii 30-40% pot prezenta defect septal atrioventricular complet (5. Epicanthusul este congenital. reflexul rotulian este slab. opacifierea cristalinului) (2). albicioase. Faţa este rotundă. Helixul are un aspect rulat. Irisul poate avea un aspect pătat (petele Brushfield). • • • Epicanus Prima pagina Termeni medicali Epicanthus Epicanthus Epicanthus Pliu cutanat vertical situat la unghiul intern al ochiului. Toracele poate fi în pâlnie. rotunde şi displazice. scrotală). Atunci cand este deranjant. Nou-născutul prezintă craniul mic şi rotund (brahicefalic). Coeficientul de inteligenţă poate să scadă după primii ani de viaţă. cu exces de piele pe ceafă. Pot fi prezente şi anomalii digestive ca de exemplu atrezie duodenală. Gura este mică. Pacienţii cu sindrom Down prezintă retard mental care poate varia de la mediu la sever. deschisă. gros.6). Aproximativ jumătate dintre pacienţi prezintă epicantus. hipotonie musculară. cu occiput aplatizat şi fontanele largi care se vor închide cu întârziere. la orice vârstă (4). brăzdată de şanturi (limbă plicaturată. Anoxie diminuarea aportului de oxigen la nivelul tesuturilor si celulelor. Bolta palatină este inaltă şi îngustă. . Conductul auditiv este mic. O altă malformaţie congenitală cardiovasculară care poate sa apară este reprezentată de canalul atrioventricular comun. Daca mascheaza o parte a globului ocular.Urechile sunt mai jos inserate. Spaţiul interdigital I de la picior este mult mai larg comparativ cu normalul. Limba este mare. Toţi nou-născuţii cu sindrom Down trebuie examinaţi de către un specialist pentru depistarea cataractei congenitale şi a altor anomalii oculare (strabism convergent. iar hipoacuzia şi surditatea poate afecta 50% din pacienţi cu sindrom Down. blefarite. profilul facial este plat datorită hipoplaziei oaselor proprii ale nasului. Mâinile sunt scurte si late cu deget V ce poate prezenta brahidactilie sau clinodactilie (încurbare) şi cu un singur pliu de flexie palmară (pliu simian). nistagmus. Aproximativ 40-50% dintre copiii cu sindrom Down prezintă malformaţii congenitale cardiovasculare. cel mai des si cel mai marcat la copiii din rasa galbena comparativ cu copiii din rasa aiba. El se intalneste frecvent in trisomia 21. epicanthusul poate simula un strabism (defect al paralelismului axelor oculare). Fantele palpebrale sunt orientate oblic. în sus şi înafară. mici.rotunde sau neregulate şi se dispun ca o coroană la joncţiunea treimii mijlocii cu treimea externă a irisului. iar antehelixul este proeminent (3).fenotipic caracteristic (1). hernie ombilicală şi pancreas inelar.

. inapetenta.in stadiul I bazinetul apare usor dilatat cu musculatura hipertrofiata si tendinta de tasare a papilelor. Rareori. aspectul jonctiunii pielo-ureterale cat si calitatea parenchimului renal. Diagnosticul este pus de multe ori ecografic.Hidrocefalita Hidronefroza congenitala Hidronefroza congenitala este determinata de obstructia jonctiunii pielo-ureterale ce produce distensia bazinetului si calicelor si leziuni atrofice ischemice ale parenchimului renal.in stadiul II punga hidronefrotica se mareste si comprima papilele. cudura stransa la jonctiunea dintre ureter si bazinet. . Tabloul clinic cuprinde semne ale tulburarilor produse de imposibilitatea evacuarii continutului pungii bazinetale. varsaturi. valvele ureterale si stenoza intrinseca a jonctinii pieloureterale. constipatie. Obstructia jonctiuniii pieloureterale determina evacuarea incompleta si acumularea urinii cu cresterea presiunii in sistemul colector. Factorii extrinseci implicati ar fi: originea inalta a ureterului din bazinet. ecografie Doppler. Rareori si numai la copiii mici poate aparea ca prim semn care alarmeaza o formatiune pseudotumorala abdominala. meteorism. Urografia evidentiaza dilatatia pielocaliceala sau. Anatomie patologica Se disting trei stadii anatomopatologice ale evolutiei leziunilor: . Durerea apare adesea sub forma unei jene lomabare acutizata in cazul ingestiei exagerate de lichide. . asocierea infectiei. frecvent intalnita. Aceata comprima parenchimul provocand la acest nivel ischemie si ulterior atrofie. intersectia ureterului cu vreo artera renala polara inferioara. Este cea mai intalnita anomalie a ureterului fiind mai frecventa de aproape 3 ori la barbati in raport cu femeile. prezenta bridelor conjunctive. Apar zone de congestie in medulara renala. renoscintigrama izotopica. tesutul conjunctiv inlocuieste treptat fibrele musculare hipertrofiate si tesutul elastic bazinetul devenind scleros si rigid. functia parenchimului renal restant este alterata. agraveaza leziunile. Factorii intrinseci includ: polipii. factori intrinseci si obstructia functionala. complicatii care pot surveni si in ultima faza distrugerea rinichiului. mut urografic. Urografia intravenoasa precizeaza foarte clar gradul de dilatare al sistemului pielo-caliceal. Initial tulburarile sunt dinamice dar ulterior datorita ischemiei apar procese de fibroza si stenoza organica.in stadiul III parenchimul renal este redus la o coaja subtire cu functia complet si ireversibil compromisa. Obstructia functionala este produsa de peristaltica anormala care are ca substrat modificari histologice caracteristice.toate acestea fiind leziuni rare si prezenta unui ureter hipoplazic –situatie mult mai frecventa. Etiopatogenie La aparitia acestei stari contribuie factori extrinseci. urografie diuretica. in cazuri care pun probleme de diagnstic se pot face si urmatoarele investigatii:arteriografie renala. in formele avansate rinichi marit de volum. atat prenatal cat si postnatal. Prin mecanism reflex parasimpatic pot aparea si anumite tulburari digestive cum ar fi greturi.

Infectiile (pot merge pana la pionefroza) si litiaza sunt cele mai frecvente complicatii asociate in general cu staza. Vizualizari 4121 . Toxoplasmoza congenitala • • • • • Introducere Contaminare Simptome Diagnostic Tratament Diagnostic Prezenta in sange a anticorpilor produsi pentru a proteja organismul impotriva parazitilor permite diagnosticarea toxoplasmozei. . inca de la inceputul sarcinii.pieloureteroplasia Anderson-Hynes constand in rezectia portiuni stenozate urmata de anastomoza larga pielo-ureterala se practica si in cazul incrucisarii ureterului proximal de catre un vas polar inferior. Exista mai multe tehnici dintre care cele mai folosite sunt: . aceasta depistare trebuie efectuata inainte de sarcina pentru a se asigura o supraveghere periodica a viitoarei mame. . . Indiferent de tehnica prognosticul este bun rata de succes atingand 85-90%. 14-02-2007. Tratamentul vizeaza reconstructia jonctiunii pieloureterale pentru indepartarea stazei si pastrarea rinichiului.endopielotomia anterograda sau retrograda este interventia endoscopica.procedurile cu flap bazinetal sunt indicate in situatia in care jonctiunea este decliva si ureterul atrofic. Depistarea acestor anticorpi este obligatorie la toate femeile insarcinate. In mod cu totul exceptional pot apare rupturi care se manifesta sub forma unui sindrom abdominal acut si chiar hipertensiune arteriala prin stenoza arterei renale. In plus. Se recomanda interventia precoce. Aparitia tumorilor uroteliale este deasemenea favorizata de staza.pieloureteroplastia in Y-V se face in cazul existentei unui bazinet extrarenal dilatat.Complicatiile apar progresiv in timpul evolutiei bolii putand ajunge pana la insuficienta renaala cronica in formele bilaterale. Toxoplasmoza congenitala poate fi diagnosticata si cu ajutorul unei punctii de lichid amniotic sau de sange fetal la femeia gravida.

php Tratament.psiholife. amenoree. ajungandu-se pana la amauroza. cat si factori psihologici. factori familiali si anumite evenimente de viata. . in pantaloni.ro/dictionar. In acel stadiu pneumoencefalografie va evidentia o ingustare a ventriculului III cu largirea ventriculilor laterali. ENCOPREZIS Encoprezisul este o defecatie involuntara care survine la un copil mai mare de doi ani care nu prezinta nici un semn de afectare organica. cu tulburari endocrine. Tumora va modifica seaua turceasca – remarcat radiologic ( cu excavare. Sheehan ). cu tendinta de crestere a glandei suprarenale. Largirea supraselara de catre adenom va duce la o hemianopsie bitemporala. Apare cefalee. ajungandu-se la o crestere anormala a bolnavului pana la gigantism. insuficienta glandelor sexuale. Posibilitatile de tratament: limitate ca si la adenomul cromofob. pana la erodare cu distrugerea bazei selelor ). Clinic: casexia hipofizara ( Simmond. stadiu in care se indica operatia. contur dublu. A ADENOMUL HIPOFIZAR Este o tumora benigna a hipofizei cu o evolutie primara prin tulburari endocrine sau o evolutie secundara cu modificari ale selei turcesti cu comprimarea formatiunilor anatomice. Encoprezisul poate fi o tulburare izolata sau poate fi un simptom in cadrul altei tulburari (o tulburare emotionala sau de conduita).Microcefalita Anakast rece rigid http://www. b)Insuficienta lobului hipofizar posterior: •Adenomul cromofob mai frecvent. subtire a dorsului selar. tulburari trofice. Encoprezisul este caracterizat de eliminarea de materii fecale voluntara sau involuntara si in locuri nepotrivite (pe podea. Apare acromegalia la fata si la extremitati. In etiologia encoprezisului sunt implicati atat factori constitutionali. in diferite colturi ale camerei). procesul stagnand un timp (intraselar). dereglari ale potentei si libidoului. •Adenomul eozinofil. factori ce tin de copil. Caracteristica radiologica : apare balonizarea selara cu contur bazal dublu. Radiologic largirea supraselara nu este atat de evidenta ca la edemul cromofob. datorita hiperfunctiei celulelor eozinofile si proliferarii somatotropinei. a)Insuficienta lobului hipofizar anterior evidentiaza un process inflamator necrozant. Simptomele clinice pot aparea din tinerete sau la varsta medie. Tratamentul implica existenta unei echipe multidisciplinare. Factorii psihologici au fost grupati in factori parentali. de motilitate.

Frecvent. Etichetata ca o dementa presenila. poliglotii raman numai numai cu posibilitatea de exprimare in limba materna. care emite teoria gestaltismului. muzicale si ale zgomotelor 3.afazia de receptie Wenicke. Pierre Marie nu accepta o localizare precisa a functiilor vorbirii. cu cuvinte stalcite. spontana si repetata. cu pierderea memoriei cunostintelor anterioare . 4. disartrica. senzoriale si mixte isi mentine valabilitatea. la fel cititul si scrisul. supleand acest defect prin perifraze sau unele gesture. cu debut psihic si cu un tablou clinic de patologie senila. vorbirea este alterata. in functie de conexiunile centrilor corticali ai vorbirii cu formatiunile subcorticale. Clasificarea afaziilor : 1. vasculare sau tumorale. in raport cu imaginile vizuale ale cuvintelor. care duce la o pierdere a intelegerii cu persoanele din jur.afazia totala – bolnavii au limbajul articulate pierdut. globale. datorita artriei muschilor fonatori. Clasificarea afaziilor dupa Dejerine : in motorii. intrucat localizarile acestor functii variza dupa caz.AFAZIA Este o alterare complexa a vorbirii suferindului cu dereglarea asociatiei dintre analizori. Exprimarea este greoaie. Se tinde la eliminarea vechilor conceptii asupra afaziei si inlocuirea lor cu conceptii lexocografice si gramaticale. vorbirea repetata este defectuasa. boala se caracterizeaza prin atrofie difuza a creierului . AGNOZIA Agnozia reprezinta o tulburare a recunoasterii senzoriale a unui obiect. 2. Se deosebesc: 1. Va exista dereglarea psihointelectuala. nu poate citi. 3. sustinand posibilitatea existentei unui limbaj interior in afazie cu o tulburare de intelect. Nu se poate vorbi de o dominanta totala a functiilor limbajului. fiind alexic. In surditatea verbala bolnavul nu intelege si nu poate executa corect ordinele. ALZHEIMER Afectiune mai rara.in marea afazie Broca. cu perturbari care constituie cecitatea verbala.apraxiei in leziuni difuze cerebrale. cu greseli sintactice si intoxicatie de cuvinte. dar prost. vorbeste prost. Bolnavii vorbesc mult.in afazia amnestica bolnavul nu poate denumi obiectele si uita cuvintele.afazia motorie duce la o dereglare a limbajului articulat. cu dereglarea memoriei topografice. afazia apare insotita de hemiplegie dreapta. care apare dupa 50 mde ani pe un fond vascular. sunt aproape muti. neintelegand scrisul. in stadii avansate ajungandu-se la o anartrie. bolnavul neputand pronunta corect cuvintele. Boala a incitat in ultimele decenii studii complexe pentru elucidarea fondului etiopatogenic controversat din cadrul patologiei neurologice a senescentei. Dupa Goldstein.agnozii vizuale si vizuospatiale pentru obiecte. Aceasta forma tipica a afaziei se manifesta prin surditate si cecitate verbala. cu parafazie. Bolnavul este agrafic.agnozii tactile( astereognozii) in leziuni ale cortexului cerebral 2. bolnavul va suferi o pierdere a integrarii cerebrale normale in raport cu cei din jur si in anumite situatii. izolandu-se trei sindroame. pronuntand noi cuvinte inexistente. imagini. jargonafazie. dat fiind existenta unei afazii motorii cu anartrie si a afaziei de receptie. Tulburarile grafice pot fi intalnite izolat in cadrul afaziei.agnozii auditive.

APRAXIA Alterarea automata a executarii actelor uzuale ale bolnavului. regrupand entitati variate clinice si etiopatogenice. acte antisociale si confabulatii in formele frontale.apraxia ideomotorie – care este unilaterala si implica alterare in evolutia miscarii la utilizarea obiectului.boala Alzheimer( AD – Alzheimer disease) SD. deosebite de cele parietale •forme mixte. Apar tulburari comportamentale. insotita si de crize comitiale. care par sa franeze evolutia bolii. Va exista totodata o instabilitate motorie.Grupa MID dementa prin multiinfarct 3. bolnavul uita de utilizarea ce trebuie data chibritului. girusul supramarginal din lobul parietal stang este considerat centrul apraxiei ideatorii si ideokinetice. triada caracteristica bolii. bradikinezie de orientare temporospatiala. In formele grave apare evident un sindrom afazoapraxoagnozic.apraxia ideatorie – cu imposibilitatea de finalizare a actului( motor) dorit. fara existenta unei ataxii motorii sau miscari involuntare. cel suferind nestiind sa-l foloseasca corect si ce miscari sa faca pentru aceasta( proba – aprinderea unui chibrit) In cadrul apraxiilor ideomotorii se observa: •apraxii de evocare – cu uitarea gestului necesar miscarii •apraxii de executie – forme rare cu o intoxicatie gestuala •apraxii frontale – ale succesiunii actelor.de evocare si executie Mai rar se intalnesc si apraxii specializate ca : apraxia bucolinguala.sau tacrinele.este considerata un centru coordonator predominant. . aceasta apraxie bilaterala de utilizare se va deosebi greu de apraxia ideomotorie 2. Recent in tratamentul acestei efectiuni se indica Tetrahydroaminoacridinele – THA. apraxia melokinetica. apraxia faciala . apraxia cantatului la pian. legate de gestualitate. ducand la un tablou clinic pseudodemential si la moarte. De asemenea. dificultate in operatiile mintale si manifeste tulburari ale personalitatii.intalnita mai ales la boala Pick. boala Alzheimer are trei tipuri caracteristici de leziuni corticale : degenerescente neurofibrilare placile senile angiopatia mieloida. Anatomopatologic. debutand cu manifestari psihice pseudoneurasteniforme si cu o degradare ulterioara psihointelectuala destul de rapida. Emisfera stanga – sediul limbajului la dreptaci si al gestualitatii.AD/ MID Aceasta boala este considerata o afectiune neoronala cu o atrofie corticala difuza. cunoscute in Franta sub numele de Cognex. Bolnavii vor prezenta tulburari de memorie. la un singur membru sau la extremitatea cefalica. exista trei grupe histopatologice diferite : 1. Astfel. Distingem: 1.dementa senila 2. Atunci cand aprinde un chibrit.

BOALA BALO Afectiune rara. in caz de afectiune neurologica care lezeaza fasciculul piramidal. ducand la flezxia degetului mare normal. se manifesta la adolescenti sau tineri prin : paralizii ale ultimelor perechi de nervi cranieni. vertije. Biemond in 1951. fapt efectuat la unii bolnavi cu ataxie ereditara de N V. hemipareza sau hemiplegie si staza papilara. Boala cu durata de 2. Este o malformatie congenitala a bulbului. AUTISMUL Unul din simptomele cardinale ale schizofreniei. stupor. se va produce o extensie a halucelui. terme enuntat de Bleuier. cerebelului si maduvei cervicale dispusa anormal. In precizarea diagnosticului formelor de ataxie ereditara se utilizeaza eficient tomografia computerizata. Factorul familial deceleaza diagnosticul intrucat aceasta afectiune se poate confunda cu o scleroza combinata cu o mieloza funiculara.SEGARRA (DEGENERESCENTA SPINOPONTINA) Boala descrisa in 1961. mioclonii. Bolnavul pierde contactul cu realitatea printr-o instrainare de lumea inconjuratoare cu lipsa de armonie a afectivitatii. Clinic : tulburari de vorbire. Bolnavul prezinta : cefalee. Uneori.CHIARI Malformatia Arnold – Chiari – tipul II. La bolnav. BOALA BIEMOND ( EREDO. BOALA DAWSON (ENCEFALITA SUBACUTA CU INCLUZII) Afectiune grava. bulbul aflandu-se in canalul rahidian. BOALA BOLLER. subacuta a copiilor. clinic.6 luni in perioada terminala duce la cvadriplegie. scleroze multiple) sau suferinte cerebrale corticale (accidente vasculare. ortostatiunea si mersul devenind imposibile. denumita encefalita demielinizanta concentrica. crize tonice si hiperkinetice. Veresceaghin in 1980. rigiditate decerebrala si tulburari psihice de aspect demential. tumori. Ataxia si hipotonia cerebeloasa cu timpul imobilizeaza bolnavul la pat. ceea ce constituie semnul Dupre. neuroinfectii. semne cerebeloase. traumatisme cerebrale). semnul Babinski pozitiv va fi insotit de rasfirarea celorlate degete in evantai. . o hemiplegie spinala sau cvadriplegie. Aceasta suferinta foarte rara. are un caracter ereditar cu transmisie autosomala dominanta si aparitie la varsta adulta. tumori.ARNOLD. B BABINSKI (SEMNUL BABINSKI) Reflex cutanat plantar care apare in caz de leziune piramidala de leziune piramidala de origine medulara (in mielite. cu debut insidios si evolutie lenta. la excitarea marginii externe a plantei.ATAXIA CORDOANELOR POSTRIOARE) Afectiune distincta din grupa ataxiilor ereditare cu degenerarea cordoanelor posterioare decelata de A.

cu disfagie si disartrie. torace evazat. cu eruptie fotosensibila a pielii. nistagmus. buzelor si limbii si departarea dintilor. caracterizata clinic prin ataxie cerebeloasa. Gat scurt. Boala a varstei tinere si a copilului cu dereglarea nutritiei si cresterii.Spatz din a doua copilarie. Mers greoi. BOALA HARTNUP ( BOALA H. Aceste afectiuni ii sunt caracteristice modificarile radiografice care evidentiaza calcificari ale ganglionilor bazali. diplopie. Trasaturi aspre. ducand si la tulburari psihice.SPATZ Boala Hallervorden. tremor intentional. stari de agitatie. ingrosarea unghiilor. La examenul fundului de ochi se constata depuneri pigmenatre oculare prin acumulare de produsi pigmentari metabolici.15 ani de la aparitia primelor simptome. Cresterea bolnavului este lenta cu nanism dizarmonic. Boala este datorata absorbtiei si transportului insuficient al aminoacizilor. Tabloul clinic se evidentiaza dupa o prima dezvoltare. aminoacidemie renala si dereglari biochimice in urina si fecale. tulburari de coordonare. cifoza lombara. BOALA HURLER (GARGOILISMUL) Afectiune genetica cu transmisie recesiva autosomala si recesiv legata de sex. prin : cap mare cu fruntea bombata. BOALA HALLERVORDEN. Deficit intelectual.10 ani cu hipertonie progresiva la membrele inferioare. iar tulburarile neurologice ar fi produse prin transformarile metabolice ale triptofanului in serotonina insuficient produsa. cu nas in sea. fiind favorizata de unele infectii sau de expunerea prelungita la soare. Uneori miscari coreiforme.BOALA FAHR Afectiune foarte rara cu caracter familial. neexistand o certa corespondenta a simptomatologiei cu localizarea calcificarilor. . Radiografic: craniu voluminous Organic: surditate progresiva. abdomen proeminent cu hernia inghinale si ombilicatie. asociata cu o distrofie care se amplifica o data cu cresterea. delir cutanat – o dermatita eczemoasa fotosensibila. creand un tablou partial asemanator unui sindrom pseudobulbar. Maini groase in trident cu degete scurte in grifa. atxic. este o suferinta foarte rara. Aceasta denumire eponomica de boala Fahr tinde sa fie abandonata.) Afectiune descrisa in 1956 de D Baron si reprezinta un sindrom cu caracter ereditar cu transmisie autosomal.recesiva a ataxiei cerebeloase. cu craniu in carena. Tratamentul include nicotinamida 40. adesea cu pregnanta familiala si uneori spontana. Debutul dupa 8. tulburari psihointelectuale cu tendinta spre dementa Afectiune foarte grava cu evolutie spre exitus in 10-12 ani.20 mg/ zi cu regim proteinic bogat. atetoide sau de torsiune si semnul Babinski pozitiv. tulburari psihice. Evolutie progresiva cu prognostic grav si exitus dupa 5. Diagnosticul este dificil de precizat in timpul vietii. supranumita si degenerescenta pigmentara a globului palid. evoluand asecndent la membrele superioare si la muschii endobucali. aparent normala in primii 3 ani.

BOALA KURU Semnifica o tremuratura. cu evolutie spre dementa. cu evolutie rapida. mai frecvente la adult. Produce accidente vasculare embolice in caz de decompresiune rapida. imagine caracteristica acestei boli). tulburari de echilibru si mers.4 ani. Aceasta modificare oculara poate aparea inaintea simptomelor cerebeloase. Seidel. cerebral sistemic. F. o encefalopatie spongioforma identificata de Zigas si D. afectiune familiala autosomal. lent evolutiva. Clinic se caracterizeaza prin : paraplegie. Uneori debut cu aspect discordant. alterarea limbajului ecolalic. avand o incupabatie lunga cu durata de ani. este o suferinta rara. Acestea. Clinic. mai ales. BOALA LINDAU (HEMANGIOBLASTOMUL CEREBELOS) Este din grupa hemangioblastomelor. circumscris.recesiva grava a acopiilor intre 1. Tumora chistica. . se tranforma in bule gazoase embolice. Tabloul clinic. Simptomatologia mult timp silentioasa. K. deficit de memorie. nascuti normali. cu evolutie rapida si cu etape de aparenta remisiune. leziuni de nervi cranieni in tumorile de ventricul IV. pierderea initiativei. amauroza. A. blocand drenarea sangelui in arteriole si capilare. comportamentale. mai ales. Gajduseck in 1973 in Noua Guinee. aparand adesea dupa 55 de ani. 1990) BOALA SCUFUNDATORILOR (BOALA DE CHESON) Boala a scafandrilor care lucreaza cu aparate speciale sub presiune de aer comprimat la multe atmosfere. boala Jakob. in maduva. Bolnavul prezinta cefalee cu varsaturi. la copiii mici. Unii autori considera aceasta afectiune apropiata genetic altor atrofii sistemice ( coreea Huntington. fenomene vestibulare. cu un proces degenerativ. Evolutie grava. BOALA PICK Boala foarte rara. neputandu-se elimina prin plamani. bulele de azot din sange degajandu-se in mare cantitate. tulburari afective. cu contractura si amfiotrofii. ireversibila. cu evolutie rapida ce duce la moarte. Alterarea personalitatii.4 ani. scleroza laterala amiotrofica – H. cu un fond de ateroscleroza cerebrala mai putin evident ca in boala Alzheimer. BOALA WERDNIG. cu exitus in 2. frecvent intalnita in cadrul tumorilor fosei posterioare. Schulze. Graviditatea poate fi un factor agravant. Tulburari psihointelectuale.SACHS Afectiune rara care apare. ducand la alterari neurologice in nevrax si. modificari ale fundului de ochi (aparitia unei pete retiniene cu aspect de cianoza. evidentiind un vas care pleaca de la pupila spre tumora angiomatoasa retiniana. Se observa mai frecvent la femei. BOALA TAY. C. Neurologic : sporadic simptome de aspect pseudoparkinsonian.HOFFMANN Atrofie spinala musculara progresiva.Creutzfeldt. este caracteristica unei tumori de fosa cerebrala posterioara. Examenul fundului de ochi in boala Lindau este caracteristic.

Bruxismele ar reflecta iradierea activitatii puntii catre nucleul trigemenului. datorita sectionarii fasciculului spinotalamic. trenanta si insotita de varsaturi explozive fara efort cu edem sau staza papilara si . denumita «durere de cap». BROWN. Simptomele debuteaza din tinerete. Relevatoarele bolii sunt grimasele fetei. • 1676 afişări CEFALEEA Exprima o durerez. V. Tabloul clinic. suferinta care nu trebuie confundata cu : migrena. accentuate la emotii. N. Tremorul intentional se accentueaza in pozitii fixe cu mana intinsa sau cu degetul la nas. De partea opusa sub leziune bolnavul prezinta tulburari de sensibilitate de tip paraplegic. Konovalov (1958) considera ca pot exista si cazuri neerediatr. •Cefaleea din procesele intracraniene expansive si abcesele cerebrale este puternica. adesea spontana. O data cu prinderea centrilor bulbari si aparitia tulburarilor respiratorii accentuate. Dupa topografie. Cauzele aparitiei sunt diverse.Cefalee de origine intracraniana : •Cefaleea vasculocerebrala a bolnavilor hipertensivi. grava. greturi.2 ani. Anatomic : se observa leziuni ale celuleor motorii din coarnele anterioare ale maduvei spinarii. BOALA WILSON (DEGENERESCENTA HEPATOLENTICULARA) Boala familiala descrisa de Wilson in 1944 ca o degenerare lenticulara progresiva. cu exacerbarea tulburarilor psihointelectuale. asociata cu ciroza ficatului. rar si afectarea nucleilor motori ai nervilor cranieni. Tardiv apar : tulburari de afectivitate. diafragma ramanand indemna.Atrofiile. deglutitie.familiale. a zonei cefalice a pacientului. copilul neputand tine capul drept. varsaturi. vasculara sau traumatica. In timpul respiratiei abdomanul se umfla. cefaleea nevrotica si altele. luand un caracter dizgratios. avand o evolutie lenta cu tremuraturi si modificari tonigene. moartea devine inevitabila in medie dupa 1. adesea precedate de tulburari astenonevrotice si leziune hepatica. Mersul devine greoi. BRUXISMELE Automatismele masticatorii nocturne la bolnavi cu scrasniri de dinti in timpul noptii sunt apreciate ca o manifestare patologica din cadrul comitialitatii. la muschii abdominali si intercostali. fonatie. afectuine metabolica cu determinism genetic. cu prinderea muschilor cefei.SEQUARD) Sindrom de hemisectiune medulara de cauza compresiva. etiologie si frecventa cefaleea poate fi sistematizata in : 1. initial mascate de grasime.SEQUARD (SINDROMUL BROWN. cu edem papilar. cu caderi si imposibilitate de ridicare si de mentinere in ortostatism. manifestat clinic printr-un tablou characteristic. Evolutia bolii este frecvent ascendenta. santurile vertebrale si la membrele inferioare. existand la acesti bolnavi modificari ale examenului EEG. apar evidente la muschii spatelui.

afectiuni intratoracice si intraabdominale. boala Pick sau Alzheimer si facomatoza. iritabilitate. cefalee. hemipareze.unele leziuni viscerale pot da o cefalee si o hiperalgezie a scalpului si fetei. piramidon. vasodilatatie cerebrala si distensie ventriculara dupa puseuri hypertensive sau presiune venoasa crescuta. meningoencefalita specifica. intoxicatii cu CO2. Uneori erorile de refractie vizuala. Uneori ea poate fi ecoul unei tumori cerebrale. Epilepsia ideopatica sau esentiala incrimineaza ereditatea. relatata clar de bolnav. glaucomul pot produce cefalee. EPILEPSIA Afectiune grava car epoate aparea in copilarie. Cauzele epilepsiei. CEREBELLAR (CRIZELE CEREBELOASE) Descrise de H. rotirea ochilor in sus. 2. cu exceptia tratamentului analgezic obisnuit (antinevralgice. vasculare. capul bolnavului cade pe spate. bradicardie si respiratie zgomotoasa. Se deosebesc : epilepsii ideopatice. Jackson. este intermitenta. . este persistenta si insotita de o hiperestezie a scalpului. afectiuni sau infectii intrauterine ale mamei. prin turgescenta hemodinamica. epilepsia vasculara. la oameni in varsta. cu convulsii. leziuni ale urechii medii. Dupa tabloul clinic se disting : epilepsii generalizate. fotofobie. Clinic: bolnavii cu edem cerebral prezinta o stare comatoasa tranzitorie. unele encefalite.nereactionand la tratament. extensia membrelor. strabismul. febra. Cauzele epilepsiei simptomatice : tumorile si traumatismele cu epilepsii precoce sau tardive dupa cateva luni. aparand crize comitiale la bolnavi cu infarcte cerebrale. toxice. Epilepsia tardiva (Late epilepsy) apare dupa 30 de ani cu un factor vascular evident. cu echivalente si absente.Cefaleea extracraniana: •In unele afectiuni ale oaselor craniene •Durerea referita . •Cefaleea psihogenica. 778 afişăriEDEMUL CEREBRAL Apare ca o reactie secundara nespecifica data de cauze multiple: inflamatorii. alcoolismul parintilor. esentiale si epilepsie simptomatica. La fel cefaleea se intalneste in sinuzitele obstructive. •Cefaleea dupa tuse are un caracter de arsura de scurta durata. faringiene. luesul. Marea criza comitiala este precedata de o aura senzoriala (parestezii. Edemul cerebral trebuie deosebit de “falsul edem” cu crestere parenchimatoasa de volum. Medicatia este in functie de cauza declansatoare a cefaleei. necedand la analgezice. semnul Kernig. Se caracterizeaza prin accese convulsive declansate brusc in crize paroxistice. In hipertensiunea intracraniana se vor evita substantele care ar deprima functia respiratorie. pe fond nevrotico. se traduce printr-o presiune cefalica. aspirina). partiale si focale 9localizate). edem cerebral. sindroame miofasciale cervicale. Tabloul clinic.anxios. fenomene care pot retroceda in cateva zile dupa tratamentul corespunzator. •Cefaleea prin iritatie meningee apare brusc in meningite. predominant in vertex. spondilozice. meningita tbc. Este continua si insotita de semne de iritatie meningee ca : redoarea cefei. aparand si disaparand spontan. apar brusc. suferinte dentare. cu durata limitata si tendinta de repetare.

In faza tonica capul in retroflexiune. Urmeaza faza clonica. Relaxarea sfincteriana adesea mixta. care sngereaza saliva spumegand. contractii bruste musculare.absente epileptice juvenile si epilesie mioclonica juvenila( petit mal) . bolnavul este omnubilat.epilepsie cu crize de grand mal •Ideopatice si (sau) simptomatice (dupa varsta si aparitie): -sindrom Wesr ( spasm infantil) -sindrom Lenox. la cateva secunde sau minute apare fulgerator marea criza cu faza tonico-coclonica cu contractia musculaturii si cianoza fetei. rotat cu membrele superioare flectate. crizele pot lua un aspect akinectic. Globii oculari. Bolnavii isi miscalimba lateral. acer confirma comitialitatea. dat fiind pericolul de edem cerebral care pune in primejdie viata bolnavului. Epilepsia minora – cu crize de « petit mal » fara convulsii.senzatie de soc electric. jena epigastrica. iar cele inferioare in extensie. flexia si extensia membrelor. senzatii gustative. Starea de rau epileptic. uneori aparand pana la 10. sunt semen de certa valoare a unei veritabile crize comitiale. intrerupandu-si activitatea scurta vreme .epilepsie infantila cu aproxisme occipitale •simptomatice : includ sindroame de o mare variabilitate individuala II. dispnee. prelungindu-se din gura. deviate in susu si in afara. cu privirea fixa. generalizate.si micropsie). In acest stadiu al crizei gasim semnul Babinski.absente epileptice ale copilariei (picnolepsie. adesea traumatizare.epilepsie benigna mioclonica a copilariei . cadere. In aceste situatii grave cu crize subintrante se va aplica un tratament intensiv anticonvulsivant.convulsii benigne (familiale) neonatale .Epilepsii si sindroame generalizate •Ideopatice : . locale.Epilepsii si sindroame localizate (focale. mioclonic sau psihic cu scurte absente Clasificarea internationala a epilepsiilor si a sindroamelor epileptice I. Aceasta se manifesta prin crize frecvente succedate la scurte intervale. ajungandu-se la interventie neurochirurgicala cu decompensare.Gastaut -epilepsie cu crize mioclonice •Simptomatice -de etiologie nespecifica -encefalopatie mioclonica timpurie -sindroame specifice : crize epileptice dupa unele boli . pupile midriatice. La 12 minute va urma relaxarea musculara care incheie marele acces epileptic. partiale) •ideopatice : . petit mal) . Dupa o aura auditiva sau psihica su « stari de vis ». flacari.200 de accese apileptice in o singura zi. cu rflex cornean abolit. sprijinindu-se spre a nu cadea.epilepsie infantila benigna cu varfuri centrotemporale . uneori isi mascheaza criza. macro. impresionanta. viziuni colorate. cu convulsii ale membrelor.

nistagmus. tulburari de echilibru si un sindrom cerebelos cu evolutie favorabila. stresuri -stari epileptice izolate aparanet neprovocate -epilepsia cronica progresiva partiala continua a copilariei H HEMIPLEGIA Paralizie a unei jumatati de corp. droguri. fiind insotita si de tulburari talamice. In infarctul cerebelos care ridica probleme de diagnostic se remarca trei forme (Cezar Ionel. fiind dificila identificarea unui sindrom cerebelos unilateral de un infarct datorita afectarii altor organe. si ireversibile dau cu timpul amiotrofii corticale. encefalitic sau traumatic. crize declansate de alcool. cea capsulara este totala si ireversibila. tulburari respiratorii.heitsanfalle) -convulsii febrile. Tabloul clinic. simptomatologia infarctului cerebelos fiind dictata de obtruarea arterelor care deservesc atat cerebelului. cu semnul Babinski pozitiv. cu tulburari de echilibru. in stadiile cronicizate grave cu accentuata hipertonie piramidala (in lama de briceag). hormoni. datorita lezarii in totalitate a fasciculului piramidal in capsula interna.in marele infarct cerebelos – debutul este acut. Hemiplegia corticala etse mai mult segmentara. uneori difuzate.cerebral si mai putin frecvent dupa un process tumoral. vertije si evolutie defavorabila 3.Epilepsii si sindroame nedeterminate Cu crize generalizate si focale : -crize neonatale -epilepsie mioclonica grava a copilariei -epilepsie la EEg cu varfuri si unde continue in timpul somnului -afazie epileptica dobandita. survenita adesea dupa un accident vasculo.infarct pseudotumoral edematos. cat si trunchiului cerebral. .Kleffner IV. Leziunile pure prin infarct cerebelos sunt foarte rare. cluns al piciorului. refelxe cutanate abdominale slabe sau abolite.Sindroame speciale -crize ocazionale (Gelegen. bronhopneumonii. predominat la membre. Sindrom Landau. globale. coma. proportional cu intensitatea sindromului piramidal. polikinetice. ca hemoragia de cerebel.o forma benigna – dominata de un sindrom vestibular cu vertij. 2. I INFARCTUL (RAMOLISMENTUL) CEREBELOS Cazurile de ramolisment (infarct) cerebelos sunt foarte arre raportate la ictusurile cerebrale si mai rare. Inimioara Cojocaru.III. Hemiplegiile mari. 19890 : 1. grav. rotulei sau mainii. Bolnavii prezinta : de partea hemiplegica reflexe osteotendinoase vii. insotiti de un sindrom meningial si simptome de trunchi cerebral.

se manifesta clinic prin : un sindrom optico. ameteli pasagere si interminente si semne de focar (pareze). descrisa in 1956. sindroame hipofizare si hidroecefalie interna. care consta clinic din paraplegie spastica familiala cu marcat deficit locomotor si cu degeneratia centrala a retinei. intalnim encefalopatia infantila. vor duce la o ischemie cerebrala. confuzie. 1951 .SCHOLZ Sindromul Kjellin. Ca sechele ale meningitelor.Brown. Mai rar. Este frecvent intalnita in patologia vasculocerebrala. Varietatea fenomenelor depinde de varsta biologica a creierului cu starea vaselor si de posibilitatea de asigurare a supleantei circulatorii. pareze tranzitorii si pseudobulbarism. adesea un segment periferic. Tulburarile de hemodinamica cerebrala cu o deficienta a debutului sangvin si a masei de oxigen care nu pot satisface nevoile fiziologice ale creierului. predominant nocturne. tulburari de constinta cu « drop atacks » cu echivalente. mai frecvent ca cel din insuficienta vetebrobazilara. cu un decalaj intre presiunea sangvina si rezistenta vasculara a creierului. F. stari confuze si unele manifestrai paroxistice sincopale. C. Cu atingerea bazei creierului. In insuficienta vertebrobazilara clinica pe prim plan va fi sindromul vestibular. In insuficienta circulatorie carotidiana si vertebrobazilara se constata simptome generale ca : cefalee. ca si epilepsia abdominala cu dureri paroxistice. agitatie psihomotorie.INSUFICIENTA CIRCULATORIE CEREBRALA Concept mai nou al hemodinamiei cerebrale (Denny. Haines. la mana sau degete. KOJEVNIKOV (EPILEPSIA PARTIALA MIOCLONICA CONTINUA) Se caracterizeaza prin crize rare de epilepsie.Bernard. uneori si leziuni de nervi cranieni ca in meningita tbc. Clinic : meningitele bacteriene se manifesta prin : un sindrom meningial. astenie. somnolenta si coma. 1953). K KJELLIN. Ictusul din insuficienta circulatorie carotidiana. cu mioclonii de lunga durata si localizare la un segment de corp. leziuni de nervi oculomotori. pareze. .piramidal cu ambliopii.BERNARD. H.Scolz este o suferinta neurologica rar intalnita. Millikan. M MENINGITELE Infectiile meningelui pot fi produse de bacterii cu lezarea sistemului nervos central si manifestari cerebrale. tulburari intelectuale.

cefalee. sulfone . rahialgii. prin protozoare (malarie.meningite bacterine : tbc. medicamentosi ca : alcoolul. tifoida. usoara hipercitoza si reactiile pentru sifilis in LCR si sange. leptospiroze 3. pe langa sindromul meningeal. Unii factori chimici. zona zoster si febre eruptive 2. arsenicul. semne de meningita cerebrospianala si leziuni ale nervilor oculomotori. stranut. In perioada de stare : apar. Incubatia. lues. factori endogeni. eritem nodos si varsaturi. . MENINGITA TIFICA Boala evolueaza clinic cu un sindrom meningeal. cisticeroza) si foarte rar prin ciuperci. indirect prin hrana si pe cale hematogena. hiperestezie cutanata. redoarea cefei. violenta. meningita poliometilica si meningitele secundare dupa gripa. se instaleaza prin patrunderea meningococului in organism prin rinofaringe. varsaturi. picaturi. cu convulsii si coma urmata de exitus. MENINGITA MENINGOCOCICA Meningita cerebrospinala. cu germeni depistabili pe culturi in LCR. fenomene bulbare. In perioada de stare : febra. bruceloza. Daca bolnavul nu va fi tratat dupa o stare de agitatie. Se cunosc : 1. semnul Kernig. febra si reactie meningiala cu greturi.positive. Invazia prin o perioada febrila cu cefalee. modificari LCR cu hiperalbuminoza.diabetul. Brudzinki. infectia propagandu-se prin tuse. Scaderea constanta a febrei este un indiciu de remisiune a bolii. cefalee. infectiosi sau fizici. contractura musculara cu atitudini atipice ca « cocos de pusca » sau opistotonus.hemoragica si cea din febra recurenta. toxici. uremia sau alergici dupa seroterapie pot declansa meningite.in medie 7 zile. Clinic : febra. coma si moarte. clinic cu stare generala grava. agitatie. ajungand in LCR. bismutul. meningococ. fosforul. herpes. vor surveni somnolenta cu paralizii. MENINGITA PALUSTRA Este o meningita infectioasa. aparuta la copii si tineri la scurt interval dupa contactul infectant. este meningita tbc. MENINGITA TBC Cea mai frecventa meningita bacteriana.s emanifesta prin astenie. Inconstant pasagere deficite motorii si atingeri de nervi oculomotorii. peste 39°. foarte rar intalnita.meningite prin spirocheta : febra recurenta.MENINGITA LUETICA Este cea mai importanta meningita spirochetica dupa spirochetoza ictero. MENINGITA SEROASA CU LICHID CLAR Meningitele seroase cu lichid clar sunt produse de agenti chimici. cu o ridicata mortalitate la copii.meningitele infectioase prin virusuri.

fata cu dificultate locomotorie. uneori edentatie si usoare tulburari psihice. Atunci cand cerem bolnavului sa desfaca mana stransa. Talie subtire si abdomen bombat anterior. Este prinsa fata. MILLARD. cu o excitabilitate foarte scazuta.forma scapulohumerala juvenila Erb a copilariei afecteaza musculature scapulohumerala. 3. cu atrofii care cuprind centura pelviana si cea sacrolombara.GUBLER Se intalneste adesea in accidentele vasculocerebrale cu afectarea protuberantei. amiotrafii familiale. mers stepat si caracteristica de decontractie lenta la limba. 2. atrofie testiculara. lordoza se accentueaza. existand acea decontractie foarte lenta. bicepsul si lungul supinator. 4. sindrom miopatic cu semne de corn anterior. forta musculara slaba. Gh.neurogene. 1978).Dejerine. cu loxitate ligamento. MIOTONIA CONGENITALA HIPERTROFICA THOMSEN Este o suferinnta cu caracter congenital.miopatia facioscapulohumerala Landouzy.abdominala Zimmerlin prinde muschii peritoracici si ai bratelor. cu transmisie dominanta autosomica » (Radu Horia.miopatia pubertatii toraco. Davidenkov descrie si forme localizate strict abdominal sau la muschii oculari. Ridicarea in picioarecaracteristica bolii – se face cu efort si sprijin in maini. 5. Mersul copilului este imposibil. suferinta primitiva a muschilor. Mersul este dficil (mai des urcatul si coboratul scarilor). Mers leganat « ca de rata ». Marinescu deosebeste urmatoarele forme clinice frecvent intalnite : 1. accentuand lordoza.. cu ochii deschisi. miatonia congenitala Oppenheim duce la atonie musculara de la nastere. MIOTONIA ATROFICA STEINERT Boala descrisa ca o « distrofie miotonica ereditar. cu buza superioara mare ca « de tapir » si ras transversal. deficit ponderal. . numita de Charcot « miopatie primitiva » si considerata ca o afectiune deosebita de amiotrofie spinala secundara. forme mixte miopatico. muschii maseteri si maini. Simptomatologia de baza o constituie atrofiile musculare la gambe. acesta devenind infirm. cu imagine de « catarare » pe propriul corp. lagoftalmie. cu hipertrofie. Amitrofii ale regiunii scapulohumerale.MIATONIA CONGENITALA OPPENHEIM Boala fara caracter familial ereditar. Fluieratul imposibil.miopatia caxofemurala Layden.familiala. creand un sindrom altern. intalnita la varste . distrofii musculare progresive tardive. eredofamilial si incurabila. desfacerea ei se va face greu. cataracta.articulara. Atrofia orbicularului pleoapelor. maini. Forme atipice : miopatia tardiva Nevin. cu atrofii ale pelvisului si regiunii sacrolombare. Tulburari troficoglandulare : calvitie.Moebius are o evolutie mai rapida. face trecerea intre miopatii si miotonii.miopatia pseudohipertrofica Duchenne a copiilor cu prinderea muschilor membrelor. MIOPATIA Boala a fost descrisa de Erb in 1980 ca « distrofie musculara progresiva ».

individualizata in 1927 de catre Pick si descrisa clinic in 1958 de A. spre deosebire de staza papilara care apare bilateral de la inceput. NIEMANN. nu este evidentiata decat prin unele modificari viscerale si biologice. cu afectarea sistemului nervos periferic. Paraplegia flasca centrala. semn cardinal dupa unii in precizarea diagnosticului. accentuate se instaleaza rapid. descrisa de H. Boala Niemann.PICK) Suferinta rara. Faber. Se remarca o lentoare a contarctiei musculare cu decontractie lenta. care pot produce neuropatii. rosie. Crocker si S. la pornire se efectueaza mai greu. unele infectii focale sinusale. Cauzele papilitei : leuconecraxita. observata in hemoragia mezencefalica mai ales. orbitare. cu hipotonie. pare vigil. flasciditate si picioare balante. precum si arahnoidita optochiasmatica. intoxicatia cu alcool metilic.Pick tip A. Miscarile bolnavului. produsa brusc in leziuni dorsale. • 890 afişări N NEUROPATIILE COLAGENICE Bolile de colagen. partial diseminat. encefalita din unele boli infectioase. bolnavul somnolent. deschide ochii fara sa fixeze. C. PARAPLEGIA Impotenta functionala a membrelor inferioare prin lezarea bilaterala a acii motorii medulare dupa o leziune de neuron motor central sau periferic. evidentiind la examenul fundului de ochi o papila congestionata. sunt afectiuni cu un proces inflamator cronic. neputand sa se exprime. stuporos.PICK (BOALA NIEMANN. Tabloul clinic. Boala apare in copilarie. aparuta din mica copilarie. cu chinina sau penicilamina. produce un deficit locomotor. Bolnavii au muschii corpului si ai membrelor hipertrofiati. cu un facies inexpresiv. in special. cu miscari rudimentare incetinite de aparare la stimuli si automatisme masticatorii.tinere.Forma NiemannPick tip C cuprinde fenomene neurologice evidente: oftalmoplegie supranucleara cu alterarea miscarilor de verticalitate si convergenta a globilor oculari. insa cu o forta musculara slaba sub posibilitatile volumului muschilor. Boala Niemann. in unele traumatisme cerebrale. adesea unilaterala. oculare. Cairns in 1952. meningita tbc. . de aspect atletic. corticale sau leziuni anoxice . ocluzia arterei temporale.Pick tip B. MUTISMUL AKINETIC Manifestare stuporoasa. P PAPILITA Inflamatie a nervului optic in care tulburarile vizuale precoce. tulburari de intelect si o hepatosplenomegalie. cu evolutie lenta si adesea cu sfarsit letal. este insotita de o suferinta a muschilor pelvini. Prezinta o relaxare musculara.

polineuropatii toxice. cu hiperrefletivitate osteotendinoasa. familiala. cu fenomene abdominale si uroporfirie. topaitor. PARAPLEGIA SPASTICA FAMILIALA STRUMPELL. bolnavul este imobilizat la pat. Miscarile devin greoaie. alterat. clonus. cu modificari tonigene ale corpului.Medin si prin diskaliemie. . cu “mers uneori digitigrad ». ajungandu-se in stadiile evoluate la o deplasare foarte greoaie. PARAPLEGIA SPASTICA SPINALA ERB Boala produsa de sifilis.spasmodica apar reflexele de automatism medular. luand un aspect ceros datorita hipersudoratiei. Apar tulburari trofice. Vorbirea bolnavului devine lenta. cu abductia coapselor. Debutul in copilarie indica o encefalopatie infantila. Babinski bilateral. in mielita luetica Erb cu o evolutie lenta in paraplegia spasmodica Strumpell. bolii. Hipertonia plastica ceroasa. poliradiculonevrite. care releva o contracture cu marirea tonusuluiin articulatia pumnului atunci cand bolnavul ridica membrul inferior de aceeasi parte cu flexia. spatic. abcese reci. extensia articulatiei pumnului efectualat de examinator. apare prin deficit de eliminare a potasiului prin urina. cu picioarele proiectate inainte si sprijinite in carje. numai in leziunile edematoase reversibile. In stadii grave cu mare contractura si retractii tendinoase. prin repetarea primei silabe. Rigiditatea musculara imprima segmentelor corpului o semiflexie. constictii toracice. monotona.LORRAIN Boala degenerative. Prognosticul acestei paraplegii adesea este mai bun ca al paraplegiei flasce din mielite. cu evolutie lenta de ani. tripla retractie si extensia controlaterala a membrelor inferioare In paralizia porfirica paralizia se instaleaza rapid. cu o evolutie lent progresiva. cu caracter incurabil. mai frecventa la barbati dupa 40 de ani. Fata bolnavului isi pierde mobilitatea si expresivitatea. Boala Gamstorp paralizia prin hiperkaliemie. hematomielie. automatisme medulare si tulburari sfincteriene. Se evidentiaza prin semnul Noica. Bolnavii acuza crampe. cu picioarele tarate in varus ecvin.medulare. traumatisme si raniri medulare sau lae rahisului la batrani. cu palilalie. este o afectiune de paleostriat. PARKINSON Boala Parkinson. va exista o contracture piramidala a membrelor paralizate. Mersul este foarte greoi. pana la imposibilitatea cu studiu akinetic.Lorrain si in encefalopatia infantila.Vindecarea este rara. In paraplegia spastica. beneficiind de tratament. parestezii. fara a pune bolnavul in pericol. atunci cand nu este sectionata maduva. boala Pott. Se observa o disparitie a expresivitatii afective. lente. In stadiul de paraplegie flasco. tulburari sfincteriene si genitale.Paraplegiile flasce pot fi date de : traumatisme vertebro. compresiuni medulare. reflexe de aparare. are o evolutie lent progresiva de ani cu instalarea unei parapareze spastice si greutate locomotorie.hipertonic de variata intensitate in functie de gravitatea si stadiul . Scrisul este de asemenea. Paraplegia spastica se observa in: leuconevraxite. devenind rigida (starea Gesicht). Tabloul clinic este dominat de un sindrom hiperkinetico. cu lezarea fasciculului piramidal. boala Heine. cu bradikinezie. scleroza laterala amiotrofica.

barbiei. arsuri. POLINEVRITA DIABETICA Predomina tulburarile de sensibilitate de aspect pseudotabetic. Acesta inceteaza la inchiderea ochilor si pot aparea la excitatii luminoase si deviatia capului. continuu.forma senzitiva acrodinica a adultului cu dureri si tulburari de sensibilitate superficiala 4.polinevrite senzitivo. Se va deosebi de boala Parkinson prin crizele oculogire. constituind semnul fisicului.cu schimbarea continua a pozitiei. ca si in Parkinson. Uneori se paote ajunge la stupor si dementa.polinevrita pseudotabetica din difterie si alcoolism 5. tonusul de postura al bolnavului va fi crescut. La factori emotionali apare kinezia paradoxala. In mers miscarile asociate ale bratelor dispar. PAVORUL NOCTURN Manifestare in accese episodice nocturne a copiilor. capului.caractersitice parkinsonismului postencefalic.polinevrite motorii pure (in salurnism) 3.Hiperkinezia consta intr-un tremor involuntar ritmic. ca neepileptica. Tulburarile psihice sunt mai accentuate ca in Parkinson. Se deosebesc : 1. Senzitiv : mialgii.forma psihopolinevritica din sindromul Korsakov a alcoolicilor cronici 6. Uneori predomina tulburarile de sensibilitate. In crize. de repaus. uneori cu semne piramidocerebeloase ca in scleroza combinata. fara modificari de reflexe. Adesea mononevrite. parestezii. In stadiile avansate tremorul impiedica actele uzuale. amorteli. Bradipsihie. cu o instabilitate motorie si acatizie. cu mers stepat si abolirea reflexelor achiliene. amiotrofii. mergand pana la dementa. tulburari psihice. dureri si atingeri de nervi oculomotorii. bolnavul decontractat putand alerga la locul fixat. fiind insotit de clipiri si miscari ale globilor oculari cu o stare confuza la trezire. dupa unii autori.motorii (in alcoolism) 2. hipoestezie simetrica periferica fara amiotrofii. iar hipertonia extrapiramidala ingreuneaza mersul. exacerbate la emotii. mai putin al picioarelor si limbii. faciali. polinevrita pseudomiopatica POLINEVRITA ALCOOLICA Se manifesta clinic prin tulburari de sensibilitate. mialgii. PARKINSONISMUL POSTENCEFALIC Apare la tineri in urma unui episod febril cu diplopie si somnolenta. In unele cazuri stadiul acut poate trece neobservat. apreciata. in special la degetele mainilor. Deficitul motor este mai accentuat la membrele inferioare. motilitate. .rar. POLINEVRITA Polinevrita este considerata un sindrom produs de prinderea simetrica a nervilor periferici. Tremor al buzelor.

Amnezia disociativa Perturbarea predominanta o constituie unul sau mai multe episoade de incapacitate de a evoca informatii personale importante. Anorexia nervoasa Refuzul de a mentine greutatea corporala la. chiar daca persoana este subponderala. de regula de natura stresanta. se creeaza forma pseudotabetica a polinevritei difterice. care s eva deosebi greu de un tabes. profesional sau in alte domenii importante de functionare. nedatorata influentei greutatii sau conformatiei corporale asupra autoevaluarii sau negarea seriozitatii greutatii corporale scazute actuale. fiind afectati muschii valului palatului si ai laringelui.POLINEVRITA DIFTERICA Tulburarile neorologice din formele grave ale bolii se in staleaza dupa vindecarea difteriei. prin difuzarea toxinei pe traiectul nervilor. Perturbarea nu survine exclusiv in cursul tulburarii de identitate disociativa. stresul posttraumatic. fiind caracterizata prin ataxie. Anxietate generalizata . sau deasupra unei greutati minime normale pentru etatea si inaltimea sa (pierderea in greutate ducand la mentinerea greutatii corporale la mai putin de 85 % din cea expectata sau incapacitatea de a lua in greutate plusul expectat in cursul perioadei de crestere. a te afla in multime sau stand la rand. in eventualitatea unui atac de panica sau de simptome similare panicii. fara prindereavalului palatin si cu tulburari de sensibilitate profunda. a te afla pe un pod si a calatori cu autobuzul. cu tulbuarri de deglutitie pentru lichide. Fricile agorafobice implica de regula grupe de situatii care include faptul de a te afla singur in afara casei. ducand la o greutate corporala de mai putin de 85% din cea expectata). abolirea reflexelor achiliene si rotuliene si stepaj Tulburari cu litera A Agorafobia Este anxietatea referitoare la. Situatiile sunt evitate sau sunt indurate cu o detresa semnificativa ori cu teama de a nu avea un atac de panica sau simptome similare panicii. trenul sau automobilul. ori necesita prezenta unui companion. Simptomele cauzeaza o detresa sau deteriorare in domeniul social. sau evitarea de locuri sau situatii din care scaparea poate fi dificila (sau jenanta) sau in care ajutorul poate sa nu fie accesibil. Perturbarea modului in care este experimentata greutatea sau conformatia corpului propriu. si care este prea intinsa pentru a putea fi explicata de uitarea comuna. Frica intensa de a nu lua in greutate sau dea deveni grasa. stresul acut sau tulburarii de somatizare si nu se datoreaza efectelor fiziologice ale unei substante sau ale unei conditii neurologice ori ale altei conditii medicale generale. fugii disociative. In formele tardive cu atingerea nervilor periferici.

Tulburarea de personalitate antisociala Un pattern pervasiv de desconsiderare si violare a drepturilor altora aparand de la etatea de 15 ani. batai puternice ale inimii sau accelerarea ritmului cardiac .frica de pierderea a controlului sau de a nu innebuni . .greata sau detresa abdominala .senzatie de amorteala sau de furnicaturi . Persoana constata ca este dificil sa-si controleze preocuparea. manipularea altora pentru profit sau placere personala.incapacitatea de a se conforma normelor sociale in legatura cu comportamentele legale. indicata de mintitul repetat. ca indicat de trei (sau mai multe) din urmatoarele: .frisoane sau valuri de caldura Aversiunea sexuala Aversiune extrema. .transpiratii . recurenta sau persistenta fata de contactul sexual si evitarea tuturor (sau aproape a tuturor) contactelor sexuale genitale cu un parter sexual.senzatie de ameteala.incorectitudine. Atac de panica Perioada distincta de frica intensa sau de disconfort in care patru (sau mai multe) din urmatoarele simptome apar brusc si ating culmea in decurs de 10 minute: . profesional sau in alte domenii importante de functionare. dezechilibru.frica de a nu muri .senzatie de sufocare sau de strangulare . preocuparea sau acuzele somatice cauzeaza o detresa sau deteriorarea semnificativa clinic in domeniul social.sentimentul de irealitate .palpitatii.durere sau disconfort precordial . Anxietatea si preocuparea sunt asociate cu trewi (sau mai multe) din urmatoarele sase simptome: • Neliniste sau sentimentul de stat ca oe ghimpi • A fi rapid fatigabil • Dificultate in concentrare sau senzatie de vid mental • Iritabilitate • Tensiune musculara • Perturbare de somn (dificultate in a adormi sau in a ramane adormit ori somn nelinistit si nesatisfacator) Anxietatea.Anxietate si preocupare survenind mai multe zile da decat nu timp de cel putin 6 luni. vertij sau lesin . indicata de comiterea repetata de acte care constituie motive de arest. in legatura cu un numar de evenimente sau activitati.tremor sau trepidatie . Perturbarea cauzeaza detresa sau dificultati interpersonale semnificative. uzul de alibiuri.

. Individul are cel putin 18 ani.iresponsabilitate considerabila. abuz de o substanta. . postul sau exercitii excesive. inadecvata ori dificultate in a controla mania (manifestari frecvente de .impulsivitate in cel putin doua domenii care sunt potential autoprejudiciate (cheltuieli. diuretice. . . si impulsivitate marcanta.comportament. . In decurs de 2 ore) a unei cantitati de mancare mai mare decat cea pe care cei mai multi oameni ar putea-o manca in aceeasi perioada de timp si in circumstante similare. timp de 3 luni.neglijenta nesabuita pentru siguranta sa sau a altora. Exista proba unei tulburari de conduita cu debut inainte de 15 ani. Un episod de mancat excesiv se caracterizeaza prin ambii itemi care urmeaza: • Mancatul intr-o anumita perioada de timp (de exe. Mancatul excesiv si comportamentele compensatorii inadecvate apar ambele. . Tulburari cu litera B Bulimia nervoasa Episoade recurente de mancat excesiv.lipsa de remuscare. sex. indicata prin a fi indiferent ori a justifica de ce a facut sa sufere ori a maltratat sau a furat de la altul. mancat excesiv).iritabilitate si agresivitate. Perturbarea nu survine exclusiv in cursul episoadelor de anorexie nervoasa. .un pattern de realatii interpersonale intense si instabile caracterizat prin alternare intre extremele de idealizare si devalorizare.. incepand precoce in perioada adulta si prezent intr-o varietate de contexte. ca indicat de cinci (sau mai multe) din urmatoarele: . Autoevaluarea este in mod nejustificat iinfluentata de conformatia si greutatea corpului.impulsivitate sau incapacitate de a planui dinainte.sentimentul cronic de vid. indicate de luptele sau atacurile corporale repetate.perturbare de identitate: imagine de sine sau constiinta de sine marcant si persistent instabila.instabilitate afectiva datorata unei reactivitati marcante a dispozitiei. imaginii de sine si afectelor.eforturi disperate de a evita abandonul real sau imaginar .manie intensa. clisme sau alte medicamente. gesturi sau amenintari recurente de suicid sau comportament automutilant. . sentimentul ca persoana respectiva nu poate stopa mancatul sau controla ce sau cat de mult mananca). . cum ar fi varsaturile autoprovocate. Comportament compensator inadecvat recurent in scopul prevenirii luarii in greutate. . condus imprudent. abuzul de laxative. indicata prin incapacitatea repetata de a avea un comportament consecvent in munca ori de a-si onora obligatiile financiare. in medie de cel putin doua ori pe saptamana. Tulburarea de personalitate borderline Un pattern pervasiv de instabilitate a relatiilor interpersonale. • Sentimentul de lipsa de control al mancatului in cursul episodului (de ex.

acele vremuri sunt apuse de mult. Niciodata nu este tarziu pentru o poveste. stare coleroasa permanenta. in legatura cu stresul Inapoi la dictionarSpecializari • • • • • • • • • Psihoterapie Psihosexologie Logopedie Consultanta organizationala Evaluare si testare de personal Psihodiagnostic Terapia prin arta Consilierea online Co-terapie de cuplu si familie Chestionar psihologic Vrei sa afli mai multe despre tine? Acum ai posibilitatea sa te cunosti. batai repetate) . . Citeste acum o poveste. tati.furie. Nimic mai neadevarat. Va punem la dispozitie un mic dictionar al acestora. Veti fi uluiti cate pot exista. poate va ganditi ca vremea povestilor a trecut. Povesti pentru viata Pentru ca sunteti adulti. iar acum. Alege sa citesti Cum sa-ti intelegi sotul Lasa-ma sa-ti aud glasul Mami. ma auziti? Articole Despre copii. Va ganditi ca povestile sunt pentru perioada copilariei. tranzitorii. Iti punem la dispozitie Chestionare psihologice care iti vor raspunde la curiozitatilor tale.ideatie paranoida sau simptome disociative severe. pentru parinti Adolescenta In cuplu Provocarile din viata adultilor Dictionar de fobii Afla explicatiile fobiilor.

Dictionar de logopedie Afla explicatiile termenilor din domeniul logopediei. Vezi si desenele altor copii.sursa DSM IV Desenul copilului meu Trimite desenul preferat al copilului tau la contact@terapiam. Acasă Tulburari cu litera C Cosmar Desteptari repetate din perioada de somn major sau din atipeli. care duce la un comportament submisiv si adeziv si la frica de separare si care incepe precoce in perioada adulta si este prezent intr-o varietate de contexte. securitate sau stima de sine. Experimentarea visului sau perturbarea de somn care rezulta din desteptarea cauzeaza o detresa sau deteriorare semnificativa clinic in domeniul social. Cleptomania Incapacitatea recurenta de a rezista impulsurilor de a fura obiecte care nu sunt necesare pentru uzul lor personal ori pentru valoarea lor monetara. dupa cum este indicat in cinci (sau mai multe) din urmatoarele: . La desteptarea din visele terifiante. Senzatie de tensiune imediat inaintea comiterii furtului. profesionala ori in alte domenii importante de functionare. Furtul nu este explicat mai bine de tulburarea de conduita. Placere. Dictionar tulburari mentale Afla explicatiile tulburarilor mentale . cu evocarea imediata a unor vise intinse si extrem de terifiante implicand de regula amenintari la supravietuire.. Dictionar de neurologie Afla explicatiile termenilor din domeniul neurologiei. Furtul nu este comis pentru a exprima furia sau razbunarea si nu este raspunsul la o idee deliranta sau la o halucinatie.ro si psihologii nostri iti vor spune lucruri interesante despre personalitatea lui. Persoana devine rapid orientata si alerta. de un episod maniacal ori tulburarea de personalitate antisociala. Inapoi la dictionarTulburarea de personalitate dependenta O necesitate excesiva si pervasiva de a fi supervizat. gratificatie sau usurare in timpul comiterii furtului.

nefericire . • Are dificultati in a-si exprima dezacordul fata de altii din cauza fricii de a nu pierde suportul sau aprobarea (nu implica frica reala de retributie) • Are dificultati in a initia proiecte ori a face ceva singur (din cauza lipsei de incredere in judecata sau capacitatile sale. • Cauta urgent alta relatie drept sursa de supervizare si suport cand o relatie stransa se termina. • Merge foarte departe spre a obtine solicitudine si suport de la altii. • Se simte incomodat sau lipsit de ajutor cand ramane singur din cauza fricii exagerate de a nu fi in stare sa aiba grija de sine.energie scazuta . dezgust.este pesimist . • Necesita ca altii sa-si asume responsabilitatea pentru cele mai importante domenii ale vietii lui. mai curand decat din cauza lipsei de motivatie sau de energie).este sceptic.hipervigilitate .perturbare a somnului . dezolare.este inclinat spre sentimente de culpa sau remuscare Tulburarea depresiv-anxioasa Dispozitie disforica recurenta sau persistenta. • Este preocupat in mod exagerat de frica de a nu fi lasat sa aiba grije de sine. acuzator si depreciativ fata de sine . Tulburarea de personalitate depresiva Un pattern pervasiv de comportamente si cognitii depresive. critic si prudent fata de altii .dificultate in concentrare sau vid mental .este ruminativ si dispus la aprehensiune .dispozitia habituala este dominata de tristete.iritanilitate . incepand precoce in perioada adulta si prezent intr-o varietate de contexte. dupa cum este indicat de cinci (sau mai multe) din urmatoarele: .usor de miscat pana la lacrimi .• Are dificultati in a lua decizii comune fara o cantitate excesiva de consilii si reasigurari din partea altora.este critic.aprehensiune . disperare. pana la punctul de a se oferi voluntar sa faca lucruri care sunt neplacute. Dispozitia distrofica este acompaniata timp de cel putin o luna de patru (sau mai multe) din urmatoarele simptome: .se asteapta la tot ce este mai rau . inutilitate si stima de sine scazuta .ideea de sine se concentreaza pe convingerile de insuficienta. durand cel putin o luna.

si inainte ca persoana s-o doreasca. . Tulburarea exploziva intermitenta Mai multe episoade distincte de incapacitate de a rezista impulsurilor agresive care duc la acte de atac grav sau de sistrugere a proprietatii. Perturbarea cauzeaza detresa sau dificultati interpersonale semnificative.disperare (pesimism pervasiv in legatura cu viitorul) . fie la barbat. Perturbarea cauzeaza detresa sau dificultati interpersonale semnificative. Gradul de agresivitate manifestata in cursul episoadelor este disproportionat in mod flagrant fata de orice stresori psihosociali precipitanti. cum ar fi noutatea partenerei sau situatiei sexuale si frecventa recenta a activitatii sexuale. Dorinta sexuala diminuata Fantezii sexuale si dorinta de activitate sexuala persistent sau recurent deficitare (sau absente). fie la femeie. Judecata de deficienta sau de absenta este facuta de clinician. • Nu doreste sa se asocieze cu alti oameni decat daca este sigur ca este apreciat. Perturbarea cauzeaza detresa sau dificultati interpersonale semnificative. intense. fantezii excitante sexual. impulsiuni sexuale sau comportamente implicand expunerea propriilor organe sexuale unui strain insuspectant. cum ar fi etatea si contextul vietii persoanei. Clinicianul trebuie sa tina seama de factorii care afecteaza durata fazei de excitatie. dezaprobare sau rejectie.stima de sine scazuta sau sentimente de inutilitate Dispareunie Durere genitala recurenta sau persistenta asociata cu contactul sexual. din cauza fricii de critica. Tulburarea de personalitate evitanta Un pattern pervasiv de inhibitie sociala. Exhibitionism In decursul unei perioade de cel putin 6 luni. dupa cum este indicat de patru (sau mai multe) din urmatoarele: • Evita activitatile profesionale care implica un contact interpersonal semnificativ. recurente. in timpul sau la scurt timp dupa penetrare. Ejacularea precoce Ejaculare persistenta sau recurenta la excitatie sexuala minima. incepand precoce in perioada adulta si prezent intr-o varietate de contexte. sentimente de insuficienta si hipersensibilitate la evaluarea negativa. luand in considerare factorii care afecteaza functionarea sexuala. inainte.. Perturbarea nu este cauzata exclusiv de vaginism sau de lipsa de lubrifiere.

stupefactie sau agatare de ceva. Inapoi la dictionarFobie specifica Frica intensa persistenta. recurente. Situatia fobica este evitata sau indurata cu anxietate sau detresa intensa. inaltimi. Fetisismul In decursul unei perioade de cel putin 6 luni. Frotteurismul . Situatiile sociale sau de functionare temute sunt evitate sau chiar uindurate cu anxietate sau detresa intensa. anticparea anxioasa sau detresa in situatia sociala sau de functionare temuta interfereaza semnificativ cu rutina normala. sange etc) Expunerea la stimulul fobic provoaca aproape in mod constant un raspuns anxios imediat care poate lua forma unui atac de panica circumscris situational sau predispus situational. Evitarea. recurente. cu functionarea profesionala sau activitati sociale ori cu relatia persoanei sau exista o detresa marcata in legatura cu faptul de a avea fobia. intense. inatractiv ori inferior altora. Obiectele fetis nu sunt limirtate la articolede imbracaminte feminina utilizate in travestire sau la instrumente destinate stimularii genitale (ex. Individul se teme ca va actiona intr-un mod care va fi jenant si umilitor. Fobie sociala Frica intensa si persistenta de una sau mai multe situatii speciale sau de functionare. Persoana recunoaste ca frica sa este excesiva si nejustificata. fantezii excitante sexual. • Este preocupat de faptul de a nu fi criticat sau rejectat in situatii sociale.• Manifesta retinere in relatiile intime din cauza fricii de a nu se face de ras sau de a nu fi ridiculizat. impulsiuni sexuale sau comportamente implicand uzul unor obiecte inerte (ex. excesiva sau nejustificata. durata este de cel putin 6 luni. accese coleroase. fantezii excitante sexual. intense. vibrator). • Este extrem de ezitant in a-si asuma riscuri personale ori de a se angaja in activitati noi pentru ca acestea pot evidentia punerea in dificultate. La indivizii sun 18 ani. Persoane recunoaste ca frica sa este excesiva sau nejustificata. Expunerea la situatia sociala temuta provoaca aproape constant anxietate. in care persoana este expusa unor oameni nonfamiliari sau unei posibile scrutari de catre altii. injectie. • Se vede pe sine ca inapt social. provocata de prezenta sau anticiparea unui obiect sau situatii specifice (zbor. animale. care ia forma unui atac de panica limitat situational sau predispus situational. • Este inhibat in situatii interpersonale noi din cauza sentimentelor de inadecvare. Fetisismul transvestic In decursul unei perioade de cel putin 6 luni. impulsiuni sexuale sau comportamente implicand travestirea. Lenjerie feminina). La copii anxietatea poate fi exprimata prin exclamatii.

este incomodat in situatiile in care nu se afla in centrul atentiei . profesional ori in alte domenii importante de functionare. NARCOLEPSIA Tulburare caracterizata prin somnolenta diurna excesiva. Tulburarea de personalitate histrionica Un pattern pervasiv de emotionalitate excesiva si de cautare a atentiei. Paralizia in timpul somnului si halucinatiile hipnagogice se manifesta doar la un sfert dintre pacienti. Convingerea subiectului nu este de intensitate deliranta si nu este limitata la preocuparea circumscrisa la aspect. fantezii excitante sexual. .prezinta o schimbare rapida si o expresie superficiala a emotiilor. . Hipersomnia primara Acuza predominanta o constituie somnolenta excesiva pentru cel putin o luna (sau mai putin daca este recurenta). impulsiuni sexuale sau comportamente implicand atingerea si frecarea de o persoana care nu consimte. adica usor de infuentat de altii sau de circumstante. Somnolenta excesiva cauzeaza o detresa sau deteriorarea semnificativa clinic in domeniul social. brusca a tonusului muscular ce cauzeaza slabiciune si imobilizare. Durata perturbarii este de cel putin 6 luni. incepand precoce in perioada adulta si prezent intr-o varietate de contexte. profesionala ori in alte domenii importante de functionare. .considera relatiile de a fi mai intime decat sunt in realitate Insomnia primara .este sugestionabil. bazata pe interpretarea eronata de catre acesta a simptomelor corporale. pierderea temporara. fie prin episoade prelungite de somn.interactiunea cu altii este caracterizata adesea printr-un comportament seducator sau provocator sexual inadecvat. . cu toate ca se poate instala si mai devreme. dupa cum este indicat de cinci (sau mai multe) din urmatoarele: . . Hipocondria Preocuparea subiectului in legatura cu faptul ca ar avea sau chiar convingerea ca are o maladie severa. Preocuparea persista in dispretul evaluarii medicale corespunzatoare si a asigurarii de contrariu.uzeaza in mod constant de aspectul fizic pentru a atrage atentia asupra sa.In decursul unei perioade de cel putin 6 luni.are un stil de a vorbi extrem de impresionistic si lipsit de detalii. Preocuparea cauzeaza o detresa sau deteriorare semnificativa in domeniul social. fiind mai frecventa la barbati. fie prin episoade de somn diurn care survin aproape zilnic. evidentiata. . teatralism si o expresie exagerata a emotiilor.prezinta autodramatizare. Debuteaza intre varstele de 10 si 20 de ani. intense. Somnolenta excesiva nu este aplicata mai bine de insomnie si nu survine exclusiv in cursul evolutiei altei tulburari de somn si nu poate fi explicata printr-o cantitate insuficienta de somn. recurente. Perturbarea nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante ori ale unei conditii medicale generale.

Narcolepsie Atacuri irezistibila de somn reconfortant care survin zilnic. ori paralizie de somn. la inceputul sau la terminarea episoadelor de somn. reduce sau stopa jocul de sansa. de culpa. Jocul de sansa patologic Comportament dezadaptativ de joc de sansa persistent si recurent. dupa cum este indicat de cinci (sau de mai multe) din urmatoarele: • Este preocupat de jocul de sansa (este preocupat de retrairea experintelor de joc anterioare. • Se bazeaza pe altii spre a procura banii necesari iesirii dintr-o situatie financiara disperata cauzata de jocul de sansa. Prezenta uneia sau a ambelor. anxietatea generalizata sau delirium). • A periclitat sau pierdut o relatie importanta. Perturbarea nu survine exclusiv in cursul altei tulburari mentale (de ex. • Are repetate eforturi infructuase de a controla. in decurs de cel putin 3 luni. • Necesita sa joace cu sume crescande de bani in vederea obtinerii excitatiei dorite.Acuza predominanta o constituie dificultatea in initierea sau mentinerea somnului ori somnul nereconfortant. • A comis acte ilegale. tulburarea depresiva majora. profesionala ori in alte domenii importante de functionare. pe terapeut sau pe altii. pentru cel putin o luna. Perturbarea nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante ori ale unei conditii medicale generale. din cele ce urmeaza: • Cataplexie (scurte episoade de pierdere bilaterala a tonusului muscular. anxietate sau depresie) • Dupa pierderea banilor la joc. cel mai adesea in asociere cu o emotie intensa) • Intruzii recurente de elemente ale somnului cu miscari oculare rapide. precum falsul. furtul. in tranzitia de la somn la vigilitate manifestate fie prin halucinatii hipnopompice sau hipnagogice. Perturbarea nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante ori ale unei conditii medicale generale. delapidarea. pentru a finanta jocul de sansa. Perturbarea de somn cauzeaza o detresa sau deteriorarea semnificativa clinic in domeniul social. • Joaca pentru a scapa de probleme ori pentru usurarea unei dispozitii disforice (sentimente de inutilitate. • Este nelinistit sau iritabil cand incearca sa reduca sau sa stopeze jocul de sansa. revine in alta zi pentru a recupera • Minte membrii familiei. frauda. de handicap sau de planificarea sansei ori se gandeste la modalitatile de procurare a banilor cu care sa joace). pentru a ascunde dimensiunea implicarii in jocul de sansa patologic. Tulburarea de personalitate narcisistica . ori o oportunitate educationala sau de cariera din cauza jocului de sansa. un post.

• Are un sentiment de indreptatire. chiar cand acestea nu au nici o valoare sentimentala. • Este adesea invidios pe altii sau crede ca altii sunt invidiosi pe el. scrupulos si inflexibil in probleme de moralitate.Un pattern pervasiv de grandoare. stralucire. mergand pana la excluderea activitatilor recreative si a amicitiilor. organizare sau planuri. curiozitate sau atractie pentru . Tensiune sau excitatie afectiva inaintea actului. necesitate de admiratie si lipsa de empatie. • Adopta un stil avar de a cheltui. ulburarea de personalitate obsesivo–compulsiva Un pattern pervasiv de preocupare pentru ordine. interes. frumusete sau amor ideal. • Este excesiv de devotat muncii si productivitatii. • Crede ca este “aparte” si unic si poate fi inteles numai de. dupa cum este indicat de cel putin patru (sau mai multe) din urmatoarele: • Este preocupat de detalii. • Manifesta rigiditate si obstinatie. liste. • Prezinta perfectionism care interfereaza cu indeplinirea sarcinilor (este incapabil sa realizeze un proiect. cat si fata de altii. sfidatoare. este incapabil sa recunoasca sau sa se identifice cu necesitatile sau sentimentele altora. Piromania Punerea deliberata si intentionata a focului in mai mult decat o singura ocazie. alti oameni (sau institutii) speciali ori cu status inalt. adica profita de altii spre a-si atinge propriile scopuri. in asa masura ca obiectivul major al activitatii este pierdut. • Este exploatator interpersonal. incepand precoce in perioada adulta si prezent intr-o varietate de contexte. banii fiind vazuti ca vazuti ce trebuie strans pentru eventuale catastrofe. ordine. • Este incapabil sa se debaraseze de obiecte uzate sau inutile. reguli. ori trebuie sa se asocieze numai cu. incepand precoce in perioada adulta si prezent intr-o varietate de contexte. etica sau valori. Fascinatie. deoarece nu sunt indeplinite standardele sale ectrem de stricte). dupa cum este indicat in cinci (sau mai multe) din urmatoarele: • Are un sentiment grandios de autoimportanta (isi exagereaza realizarile si talentele. • Necesita admiratie excesiva. • Refuza sa delege sarcini sau sa lucreze cu altii in afara de cazul cand acestia se supun exact modului lui de a face lucrurile. asteapta sa fie recunoscut ca superior fara realizari corespunzatoare). perfectionism si control mental si interpersonal in detrimentul flexibilitatii. • Este lipsit de empatie. • Este preocupat de fantezi de succes nelimitat. • Este hiperconstiincios. atat fata de sine. • Prezinta comportamente sau atitudini arogante. deschiderii si eficientei. de putere. adica pretentii exagerate de tratament favorabil special ori de supunere automata la dorintele sale.

a fost martora ori a fost confruntata cu un eveniment sau evenimente care au implicat moartea efectiva. Tulburarea de personalitate paranoida O neincredere si suspiciune pervaziva fata de altii. Punerea focului nu se explica mai bine de tulburarea de conduita. • Poarta pica tot timpul. pentru a exprima furia sau razbunarea. incluzand imagini. prejudiciaza sau inseala. Placere. utilizari. Punerea focului nu este facuta pentru un beneficiu financiar. fantezii excitante sexual. gratificatie sau usurare cand pune foc ori cand asista sau participa la inlaturarea consecintelor sale. ca raspuns la o idee deliranta sau halucinatie. consecinte). • Are suspiciuni recurente. incepand precoce in perioada adulta si prezente intr-o varietate de contexte. Evenimentul tramatic este reexprimat persistent intr-unul din urmatoarele moduri: • Amintiri detresante recurente si intrusive ale evenimentului. pentru a ameliora propriile circumstante de viata. impulsiuni sexuale sau comportamente implicand activitatea sexuala cu un copil sau cu copii prepuberi (in general in etate de 13 ani sau mai mici). fara o baza suficienta. injurii sau ofense. • Este preocupat de dubii nejustificate referitoare la loialitatea sau corectitudinea amicilor sau asociatilor. ganduri sau perceptii .foc si contextele sale situationale (de ex. La copii se poate manifesta printr-un comportament dezorganizat sau agitat. adica este implacabil fata de insulte. Stresul posttraumatic Persoana a fost supusa unui eveniment traumatic in care ambele din cele care urmeaza sunt prezente: • Persoana a experimentat. detalii. Pedofilia In decursul unei perioade de cel putin 6 luni. dupa cum este indicat de patru (sau mai multe) din urmatoarele: • Suspecteaza. • Citeste intentii degradante sau amenintatoare in remarci sau evenimente benigne. • Raspunsul persoanei a implicat o frica intensa. recurente. neputinta sau oroare. • Percepe atacuri la persoana sau la reputatia sa. fara nici o justificare. incat intentiile acestora sunt interpretate ca rauvoitoare. de un episod maniacal ori tulburarea de personalitate antisociala. ca expresie a unei ideologii sociopolitice. Persoana este in etate de cel putin 16 ani si cu cel putin 5 ani mai mare decat copilul sau copiii. ca altii il/o exploateaza. • Refuza sa aiba incredere (in altii) din cauza fricii nejustificate ca informatiile vor fi utilizate malitios contra sa. amenintarea cu moartea ori o vatamare serioasa sau o periclitare a integritatii corporale propri ori a altora. care nu sunt evidente altora si este prompt in a actiona coleros sau in a contraataca. pentru a ascunde o activitate criminala. ori ca rezultat al deteriorarii judecatii. intense.

aplatizare afectiva. comportament dezorganizat sau catatonic. aplatizare afectiva.Nu sunt satisfacute criteriile pentru tipul catatonic Tipul catatonic: (cel putin 2 din urmatoarele) . Tipul dezorganizat: . Schizofrenia Este o tulburare care dureaza cel putin 6 luni si include cel putin o luna de simptome ale fazei active: idei delirante. sa aiba copii) Simptome persistente de excitatie crescuta dupa cum este indicat de doua (sau de mai multe) din urmatoarele: • Dificultate in adormire sau a in ramane adormit • Iritabilitate sau accese coleroase • Dificultate in concentrare • Hipervigilitate • Raspuns de tresarire exagerat Durata perturbarii este de mai mult de 1 luna. Subtipurile schizofreniei Tipul paranoid: .activitate motorie excesiva .imobilitate motorie evidentiata prin catalepsie . comportament dezorganizat sau catatonic.negativism extrem .oricare din urmatoarele sunt notabile: limbaj dezorganizat.preocupare pentru una sau mai multe idei delirante sau halucinatii auditive frecvente .nici unul din urmatoarele simptome nu este notabil: limbaj dezorganizat. dupa cum este indicat de trei (sau mai multe) din urmatoarele: • Eforturi de a evita gandurile. comportament dezorganizat sau catatonic. sa se casatoreasca. locuri sau persoane care desteapta amintiri ale traumei • Incapacitatea de a aevoca un aspect important al traumei • Diminuarea marcata a interesului sau participarii la activitati semnificative • Sentimentul de detasare sau de instrainare de altii • Gama restransa a afectului • Sentimentul de viitor ingustat (nu doreste o cariere. .• Vise detresante recurente ale evenimentului • Actiune si simtire ca si cum evenimentul traumatic ar fi fost recurent • Detresa psihologica intensa la expunerea la stimuli interni sau externi care simbolizeaza sau seamana cu un aspect al evenimentului traumatic • Reactivitatea fiziologica la expunerea la stimuli interni sau externi care simbolizeaza sau seamana cu un aspect al evenimentului traumatic Evitarea persistenta a stimulilor asociati cu trauma si paralizia reactivitatii generale. limbaj dezorganizat. sentimentele sau conversatiile asociate cu trauma • Eforturi de a evita activitati. simptome negative.

.anxietate sociala excesiva care nu diminua odata cu familiarizarea si tinde a fi asociata mai curand cu temeri paranoide decat cu judecati negative despre sine Tulburarea de personalitate schizoida Un pattern pervasiv de detasare de relatiile sociale si o gama restransa de exprimare a emotiilor in situatii interpersonale.afect inadecvat sau coartat. altii decat rude de gradul I .gandire magica sau credinte stranii care influenteaza comportamentul si sunt incompatibile cu normele subculturale.comportament sau aspect bizar. incepand precoce in perioada adulta si prezent intr-o varietate de contexte. Timp de mai multe minute dupa desteptarea din episodul de somnambulism. dupa cum este indicat de cinci (sau mai multe) din urmatoarele: . Somnambulismul cauzeaza detresa sau deteriorare semnificativa clinic in domeniul social.lipsa prietenilor sau a confidentilor apropiati. . este relativ noncreativa la efortueile altora de a comunica cu ea si poate fi desteptata numai cu mare dificultate.are putin sau nu are nici un interes in a avea experinte sexuale cu alta persoana .. In timp ce somnambuleaza. . miscari stereotipe sau grimase notabile .bizarerii ale miscarii voluntare evidentiate prin posturi. dupa cum este indicat de patru (sau mai multe) din urmatoarele: .suspiciozitate sau ideatie paranoida.idei de referinta (excluzand ideile delirante de referinta) . excentric sau particular. persoana are o fata rigida. . survenind de regula in prima treime a episodului de somn major.ecolalie sau ecopraxie Somnambulism Episoade repetate de sculat din pat in timpul somnului si mers imprejur.gandire si limbaj bizar. La desteptare persoana are amnezie pentru episod. . inexpresiva. incluzand iluzii corporale. inclusiv de faptul de a fi membrul unei familii .nici nu doreste si nici nu se bucura de relatii stranse. profesional sau in alte domenii importante de functionare. . Perturbarea nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante ori ale unei conditii medicale generale. Tulburare de personalitate schizotipala Un pattern pervasiv de deficite sociale si interpersonale manifestat prin disconfort acut in relatii si reducerea capacitatii de a stabili relatii intime precum si prin distorsiuni cognitive si de perceptie.alege aproape intotdeauna activitati solitare . incepand precoce in perioada adulta si prezentate intro varietate de contexte.ii plac putine sau nu-i plac nici un fel de activitati . nu exista nici o deteriorare a activitatii mentale sau a comportamentului. si excentricitati de comportament.experinte perceptive insolite.

diaree sau intoleranta la diverse alimente) • Un simptom sexual: un istoric de cel putin un simptom sexual sau de reproducere. dupa o faza de excitatie normala in cursul activitatii sexuale pe care clinicianul. Tulburarea de somatizare Un istoric de mai multe acuze somatice incepand inainte de etatea de 30 de ani care survin o perioada de multi ani si care au drept rezultat solitarea tratamentului sau o deteriorare semnificativa in domeniul social. altele decat durerea (greata. a orgasmului. spate. impulsiuni sexuale sau comportamente implicand acte (reale. intense. fantezii excitante sexual. un raspuns adecvat de lubrifiere-umectare la excitatia sexuala.pare a fi indiferent/a la criticile sau laudele altora . disfunctie erectila sau ejaculatorie. retentie de urina. nu simulate) in care suferinta victimei este excitanta sexual pentru persoana. recurente. Tulburarea de orgasm a barbatului Intarzierea sau absenta.lipsa prietenilor sau a confidentilor apropiati. crize epileptice. cu simptome individuale survenind oricand in cursul perturbarii: • Patru simptome alergice: un istoric de durere sau cel putin patru sedii sau functiuni (cap. persistenta sau recurenta. detasare sau afectivitate plata. afonie. Perturbarea cauzeaza detresa sau dificultati interpersonale semnificative.prezinta raceala emotionala. abdomen. intensitate si durata. cum ar fi amnezia ori o pierdere a cunostintei. tanand cont de etatea persoanei. articulatii. piept etc) • Doua simptome gastrointestinale: un istoric de cel putin doua simptome gastrointenstinale. altul decat durerea (indiferenta sexuala. Tulburarea de erectie a barbatului . extremitati. varsaturi. Fiecare din urmatoarele criterii trebuie sa fi fost satisfacute. altii decat rude de gradul I . flatulenta. alta decat lesinul) Sadismul sexual In decursul unei perioade de cel putin 6 luni. simptome disociative.. Perturbarea cauzeaza detresa sau dificultati interpersonale semnificative. Tulburarea de excitatie sexuala a femeii Incapacitatea persistenta sau recurenta de a atinge sau de a a mentine pana la realizarea activitatii sexuale. profesional sau in alte domenii importante de functionare. o considera a fi adecvata in focalizare. menstruatii neregulate etc) • Un simptom pseudoneurologic: un istoric de cel putin un simptom sau deficit sugerand o conditie neurologica nelimitata la durere (dificultate in deglutitie sau senzatie de nod in gat.

ro/interpretarea-psihologica-viselor . Voyeurism In decursul unei perioade de cel putin 6 luni. a orgasmului. profesional sau in alte domenii importante de functionare. Diagnosticul de tulburare de orgasm a femeii trebuie sa se bazeze pe judecata clinicianului ca abilitatea orgasmica a femeii este mai redusa decat ar fi rezonabil pentru etatea femeii. Nici un vis nu este evocat in detaliu si exista amnezie pentru episod. Perturbarea cauzeaza detresa sau dificultati interpersonale semnificative. Tulburarea de orgasm a femeii Intarzierea sau absenta. persistent sau recurent. fantezii excitante sexual. Lipsa relativa de reactivitate la eforturile altora de a calma persoana in timpul episodului. Perturbarea nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante ori ale unei conditii medicale generale. respiratia rapida si transpiratia. Episoadele cauzeaza detresa sau deteriorare semnificativa clinic in domeniul social.terapiam. dupa o faza de excitatie normala. Teroarea de somn Episoade recurente de desteptare brusca din somn. Perturbarea cauzeaza detresa sau dificultati interpersonale semnificative. intense. Frica intensa si semne de agitatie vegetativa. cum ar fi tahicardia. recurente.terapiam.Incapacitate recurenta sau persistenta de a atinge ori de a mentine o erectie adecvata pana la realizarea activitatii sexuale. Inapoi la dictionar Vaginism Spasm involuntar. Femeile prezinta o mare variabilitate in tipul sau intensitatea stimularii care declanseaza orgasmul. in cursul fiecarui episod. http://www. care interfereaza cu actul sexual. al musculaturii treimii externe a vaginului. in curs de dezbracare sau angajata in activitatea sexuala. Perturbarea cauzeaza detresa sau dificultati interpersonale semnificative. experienta sa sexuala si adecvarea stimularii sexuale pe care o primeste. persistenta sau recurenta.ro/vise-cu-litera http://www. impulsiuni sexuale sau comportamente implicand actul privirii unei persoane care nu suspecteaza nimic si care este nuda.survenind de regula in cursul primei treimi a episodului de somn major si incapand cu un strigat de panica.

prin repetari a inceputului cuvintelor. orale sau grafice. Afazia este un sindrm neuropsihic ce consta in tulburarea sau pierderea functiilor psihice. Alalia se datoreaza unor disfunctii ale zonelor corticale ale vorbirii si este de trei feluri: motorie. cuvintele silabisite Bradifemie = tulburare de ritm a vorbirii. deci nu pot fi incadrate in sindromul debilitatii mintale. frecventa in bolile psihice in care exista o inhibitie psiho-motorie. dupa eforturi. rezultata din defectuasa reglare a limbajului si se manifesta prin dezordine intermitenta a pronuntiei: a. sa fie adesea articulate incorect. tonic. senzoriala si mixta. clonic. In terapia logopedica este posibila educarea vorbirii mai ales cand auzul nu prezinta o scadere. ceea ce determina o vorbire incorecta. Balbismul(balbaiala) = tulburare a vorbirii. fie prin absenta unui sunet sau a mai multor sunete . frecventa la copii. mai ales in realizarea unei conduite . viteza scazuta. se manifesta invers prin imposibilitatea articularii primei silabe. Au loc emisiuni precipitate. Afazia = tulburare in mecanismul psihic al vorbirii si consta in imposibilitatea de a exprima sau de a intelege cuvintele spuse sau scrise. agramatismul este cauzat de leziuni ale scoartei cerebrale Alalia = lipsa sau slaba dezvoltare a vorbirii. stirbita de inteles semantic si de expresivitate Agramatism = tulburare de vorbire si scris in care nu mai sunt respectate regulile gramaticale si in consecinta. ea fiind expresia verbala a bradipsihiei Bradifrenie = incetinirea ritmului de desfasurare a proceselor psihice. audimutitate. Este frecventa in oligofrenie. encefalopatii cronice post – traumatice. ceea ce face ca aceste. indiferent daca sunt vocale sau consoane. sindromul de nedezvoltare a vorbirii sau afazie congenitala. Este insotita de tulburari intelectuale corespunzator unor leziuni cerebrale localizate. Se distind 2 forme de balbism: a. taraganeala. Bradifazie = greutate.Dictionar de logopedie Afonemie = pronuntarea eliptica. uneori convulsive sau b. cu incetinirea procesului ideativ. mai rara la adulti. prin blocaje a unor foneme. manifestat prin repetitii ale silabelor initiale si b. incetineala in vorbire. in rafale urmate de momente de dificultate in articularea unor cuvinte. exprimarea devine incorecta. Persoanele dispun de auz normal si de dezvoltare intelectuala comuna. ceea ce presupune chiar si unele grimase sau crispari.

prin nerespectarea cerintelor morfologice si sintactice ale limbii orale si scrise. copilul cata sa o suplimenteze printr-o tensiune a musculatorii laringiene si perilaringiene. Sunt in atentia logopezilor modul de folosire al declinarilor. Emisia vicala este slabita. in special determinata de macroglosie. adica elaborarea si producerea grafemelor. care aduce modificari somatice. poate fi o glota ovalara care evidentiaza disfonia hipochinetica in evolutie. . Disgrafia = este o perturbare a limbajului scris. prin denaturarea articularii fonemului. Vocea oboseste usor. conjugarilor. Disgramatism = inccapacitatea de a formula gramatical actul vorbirii (in special. rugoasa. avand ca forma extrema bradifazia Disfemie = modificarea timbrului vocal. adica. caracterizata prin distorsiunea fonetica. intelectuala. nici ale motricitatii si orientarii spatiale. tulburarilor mecanice si pe de alta parte modificarilor psihice. adica ceea ce auzim cand se rosteste o vocala sau o consoana. La copilul normal psihic se constata ca in formarea si dezvoltarea abilitatilor de scris – citit nu este suficienta numai perceperea corecta a limbajului si grafemelor. stabilit in baza de articulare a limbii.Bradilalia = vorbirea anormal de lenta. fiind produsa de o utilizare incorecta a vocii fara defectiuni laringostropostopice. Poate fi de natura organica in afectiunile hipofizei. pe langa componenta motrica si psihica este incriminata si componenta neurologica. vocea ingrosata. survine in tulburarea de pronuntie a cuvintelor in logonevroza Disfonemie = este o forma simptomatologica a dislaliei . cu intervale mari intre cuvinte. acordurilor gramaticale si regulilor ortografice. Disfonia poate persista toata viata daca nu este corectata printr-o reeducare potrivita. care altereaza vocea. pronuntia dificila. vorbirii si cantului. cu repercursiuni semnificative asupra vocii. pe de o parte. este monotona si frecvent se vadeste lentoare. prin distorsiune fonetica se datoreaza nerespectarii punctului de articulare. datorita. disgrafia se datoreaza unor insuficiente motorii sau contractii musculare exagerate si adesea unor tulburari emotionale. poate fi prezenta vegetatiilor adenoide care dau rinolalia inchisa. Poate fi determinata de un torace stramt care micsoreaza volumul respirator. mintala. fapt care duce la o voce ragusita. dupa 5 ani). altfel spus disfonemia reflecta redarea invelisului sonor al fonemului. metabolice si psihice. cu modulare si grade diferite de disartrii. In sindromul disgrafic. nu respecta cerintele auzului fonematic si ale limbajului oral. La copilul cu dezvoltarea normala. necomforma cu tiparul fonetic al acestuia. dupa cum nici reprezentarea si ordonarea lor in spatiul paginii nu contribuie la realizarea actualului lexic pe deplin. Aceasta dislalie. a folosirii alfabetului limbii si al cuvintelor codificate sub forma grafemelor. uneori vocea este mai putin inteligibila. care reprezinta partea acustica a fonemului. cat si receptionarea si intelegerea sintezei grafemelor. Atat scrierea. Disfonie = modificarea timbrului vocal. Disfonia functionala a copilului se deosebeste de cea organica.

Dislalia = este cea mai frecventa tulburare intalnita, provocata de afectiuni organice sau functionale a elementelor periferice ale vorbirii; consta in imposibilitatea emisiei corecte a unui sunet sau a unui grup de sunete. Ea cuprinde deformarea sunetelor, substituirea, omiterea, inversarea lor spontana sau reprodusa, ceea ce schimba structura cuvantului si aspectul semantic, intelesul. Intalnita pana la 5 ani nu este forma patologica, intrucat depinde de ritmul propriu al dezvoltarii, deci are o natura fiziologica. Dupa 6-7 ani are aspect patologic atat din punct de vedere etiologic, cat si psihofiziologic. In functie de aspectele cantitative si calitative, de fonemele implicate morfostructural, de gradul de extindere, putem vorbi despre dislalie simpla si totala, generala. Varietatea lor depinde si de specificul etiologiei, de specificul limbii, cat si de existenta altor handicapuri si particularitati psiho-individuale ale persoanei. Dupa modul de deficienta a aparatului verbo-motor se disting: dislalia organica – anomalii ale organelor periferice ale aparatului vorbirii: dintii, limba, bolta, buze, maxilare) si dislalia functionala, cauzata de functionarea defectuasa a verbo-aparatului articulator: atrofia muschilor buzelor, limbii, obrajilor, valului palatin, maxilare deformate si muscatura deformata, inervatie neterminata, respiratie superficiala etc, cat si o insuficienta dezvoltare a auzului fonematic si a atentiei auditive. Pot fi frecvente si dislalii de cuvinte prin alterarea unor silabe: cu diftongi, triftongi sau grupe de consoane. Dislalia audiogena (otopatica) = de natura organica, cauzata de un deficit auditiv, prin leziuni la diferite nivele ale analizatorului acustic; ca urmare nu permit receptia normala a vorbirii, nici un autocontrol al propriei articulari. Leziunile ariilor corticale si subcorticale (talamus), cailor talamocorticale, dau o hipoacuzie de perceptie. Dislalia centrala (de evolutie) = consta in incapacitatea de a pronunta concret anumite sunete sau grupe de sunete si se manifesta prin alterarea, inlocuirea sau omiterea unor forme in structura silabelor sau a cuvintelor. Termenul “de evolutie” indica caracterul ei regresiv, spontan sau dupa un tratament logopedic. Are un caracter dismaturativ care se verifica prin faptul ca scade invers proportional cu varsta si in mod deosebit in terapia logopedia si psiho-pedagogica. Aceasta duislalie este favorizata de doua tipuri de conditii: intrinseci ( manifestate printr-o labilitate neuropsihica, consecutiva unui factor ereditar sau dobandit) si extrinseci (intalnite in cadrul unor tulburari din limbaj, din mediul ambiant sau a bilingvismului, inainte de constituirea limbajului in limba materna). Dislexia = tulburare a achizitiei normale a lecturii si a limbajului scris. Constatarile cercetatorului acestui sindrom lexico-grafic citeaza convergenta elementelor neurologice cu “elemente afectiv – sociale”. Actiune corelata auditiv – vizual – motora este transmisa in zonele corespunzatoare ale scoartei cerebrale pentru perceperea imaginii literei in timp ce miscarile globului ocular in directia randurilor din text formeaza o transmisie in lant datorita analizatorului motor. Analiza si sinteza actului lexic este si o urmare a auzului fonematic. Actul texic are loc prin cele trei mecanisme de receptie nervoasa, avand localizarea parieto-occipitala temporala, iar prin lexarea acestei zone se produce dezintergrarea cititului manifestata diferit. Dislexicul are dificultati prin inversiune de litere, silabe, cuvinte, cifre, unele stabile altele labile. De obicei sunt insotite de disgrafii si disortografii. Dislexia poate fi: fonematica, optica, literala si verbala, iar din punct de vedere genetic poate fi – constitutionala, de evolutie si afectiva.

Dislogie = tulburari de vorbire si limbaj atat sub aspectul formei cat si al continutului, consecutive tulburarilor de gandire, de logica, fara un substrat neurologic evident. Se manifesta prin alterarea caracteristicilor esentiale ale comunicarii verbale ( caracterul adresativ, situativ, stereotip, saracie lexicala, absenta controlului real asupra emiterii de raspunsuri, dezorganizarea limbajului, dificultati de intelehere siale aparatului verbomotor). Sub diferite aspece se intalneste in nevroze, dementa presenila, psihoze si psihopatii. Disprozodia = este o afazie de intonatie. Aceasta tulburarea de vorbire consta in alterarea molodicitatii (la afazici), care au un bagaj de cuvinte relativ important pastrat. Din aceasta cauza, ei dau impresia ca vorbesc cu accent de limba straina. Tulburarea apare si in nevroze, logonevroze, epilepsie, demente, ca si in bizareria discursului schizofrenic. Embolofazie = este o tulburare de limbaj caracterizata prin aparitia unui fonem sau cuvant fara sens in cadrul vorbirii. Embolofazia survine in encefalopatie, schizofrenie si dementa. Emerofonie = tulburare de vorbire caracterizata prin blocaj verbal aparuta in timpul noptii. Apare in nevroze, stari anxioase, schizofrenie. Fonastenie = voce lipsita de energie, slabiciune, vorbire lipsita de modulatii, miscare a buzelor fara sunet. Gamacism si paragamacism = tulburare de comunicare verbala constand in dificultatea de a propunta consoanele g si, respectiv k, cat si inlocuirea lor cu alte consoane. Ideoglosie = vorbire neinteligibila datorita frecventelor omisiuni, intervertiri si substituiri de sunete sau repetitii de cuvinte, devenind de neinteles de catre interlocutor. Este specifica oligofreniei, dar si in dislaliile pe fond normal, in cele polimorfe si la copiii anxiosi. Idiolalie = limbaj neinteligibil, inventat, care caracterizeaza formele grave ale tulburarilor de limbaj (afazie, alalie, dislalie, jargonofazie) Logopedie = disciplina psiho-pedagogica care se ocupa cu educarea, in special cu reeducarea – terapia corectiva – a limbajului. Studiaza natura si formele de manifestare a defectelor, tulburarilor de limbaj si vorbire, propunand metode si procedee de corectare adecvate logopatilor, cat si particularitatilor individuale si de varsta. Jargonofazie = tulburare de limbaj care consta intr-o exprimare neinteligibila, formata din sunete, silabe fara semnificatie, lipsita de mesaj. Sunt substituite unele cuvinte prin altele; in deformarea lor, discursul rezultat este incomprehensibil. Este frecvent intalnita in afazia motorie, in demente, in afazii de receptie cu leziuni localizate in lobul temporal stang.

Jargonografie = tulburare a expresiei grafice, de ordin caligrafic si psihografic, cu substituirea sau deformarea cuvintelor, care isi pierd semnificatia, mesajul fiind incomprehensibil. Este specifica afaziei motore si de receptie, cat si dementelor. Lalatiune = faza prelingvistica constand in emisii vocale fara semnificatie intentionala. Apare in jurul varstei de 3 luni, dupa faza de gangurit si conduce spre faza de verbiaj. Laliofobie = teama patologica de a vorbi, justificata oarecum la persoanele care prezinta balbism, sigmatism, dizartrie, elemente afazoide, capata caracter net patologic la persoanele dizarmonice, grevate de timiditate, complexe de inferioritate, la care actul vorbirii are semnificatia unui act de mare curaj. Lalopatie = orice forma de tulburare de vorbire si limbaj Logofobie = teama de a pronunta gresit un cuvant. Apare frecvent in logonevroza si este determinata de esecurile repetate Logolalie = deficienta de vorbire manifestata prin intarzierea sau nedezvoltarea limbajului, poate avea o determinanta neuropsihica sau un deficit in dezvoltarea intelectuala. Logonevroza = balbaiala nevrotica, forma clinica a nevrozelor motorii, cuprinzand un complex de tulburari functionale determinate psihogen, caracterizate prin dereglarea coordonarii musculaturii fonoarticulatorii Logoplegie = tulburare a limbajului vorbit, caracterizata prin imposibilitatea exprimarii, pronuntarii (chiar la 5-6 ani) silabelor si cuvintelor, corelate cu scaderea capacitatii de intelegere a limbajului scris si vorbit, asociata cu tulburari primare sau secundare ale capacitatii intelectuale. Logoree = tulburare a expresiei verbale, in sensul hiperactivitatii, constand intr-o crestere exagerata, necontrolata a ritmului si debitului verbal. Poate fi tematica (axata pe o tema principala), dezordonata sau disperata. Se produce asociat cu o excitatie psihomotorie, agitatie, excitabilitate patologica. Intr-o forma ameliorata se manifesta si la normali, aflati intr-o stare de surescitare provocata de evenimente stresante. Mutacism = manifestare deliberata, voluntara a unei persoane de a refuza comunicarea, datorita unei stari afective negative acute, de dispret, de opozitionism. Se intalneste la copii si tinerui normali, ca o manifestare de protest sau ca atitudine de supraestimare a valorii propriei persoane. Cauze care determina mutacismul: neincrederea, reticienta, protestul. Mutism = suprimare brusca, temporara a comunicarii verbale, in mod voluntar sau nu, in absenta oricaror leziuni nervoase centrale sau periferice ale aparatului fonator. In aceste cazuri, subiectul a folosit anterior limbajul. Fenomenul se petrece in situatii de trac, la

Bolnavul poate sa se hotarasca deseori sa inceteze comportamentul dar. activitati sau situatii insolite si cauzeaza suferinta sau umilinta altor persoane sau propriei persoane. denumita adesea “nazalitate”. in general. marcand pe o scara larga in hiper sau hipo. lipsind leziunea organica. prin modificarea tubului fonoarticulator. involuntara a unor silabe sau cuvinte dintr-o fraza. nu poate sa se abtina pentru mult timp. realizata prin mai multe batai decat cele necesare – pronuntarea labiala a sunetului prin vibrarea buzelor – pronuntarea interdentala a sunetului “r” – inlocuirea sunetului cu “l”.subiectii emotivi sau anxiosi. Teoria psihanalitica sustine ca parafilia rezulta dintr-o fixatie intr-una din fazele psihosexuale ale dezvoltarii sau ca este un effort de indepartare a anxietatii de castrare. iar trecerea la act este urmata de intense sentimente de vinovatie. Aceasta intonatie aparte a vocii care se formeaza din cauza unei sonoritati anormale este denumita “fonfaire”. sadismul sexual. fetisismul. Tahifemie = forma patologica de hiperactivitate verbala ce consta in accelerarea exagerata a debitului verbal. ritmul ingreunand mult prehensibilitatea comunicarii. Timbrul saustructura de supraton. voyeurismul. dislalie numita pararotacism. Se distinge de afazie sau mutenie. fantezii sau comportamente care implica obiecte. fie datorita “unei obstructii nazale”. fie in urma unor defecte mecanice. cu specific a consoanei “r” – care poate fi intalnita sub urmatoarele forme – omiterea totala a sunetului din cuvant – pronuntarea uvulara sau velara a sunetului care da graseierea – pronuntarea monovibranta a sunetului realizata printr-o singura bataie. Poate fi deliberat. Parafiliile au o predispozitie biologica ce poate fi reintarita si de factori psihologici (de exemplu. ale activitatii nazale. froteurismul. persoanele se angajeaza repetat in comportamentul deviant si sunt incapabili sa-si controleze impulsul respectiv. Activitatea parafilica este adeseori compulsiva. fie datorita “unei comunicatii intre rezonatorul oral si cel nazal”. Cu toata ritmicitatea grabita nu se constata defecte de ordin sintactic si nici fonetic • 8474 afişări Interpretare vise PARAFILIILE Semnifica dorinta sexuala intensa. Rotacism = aspect al dislaliei consoanelor. Rinolalia = se defineste ca functie instrumentala a organelor de vorbire. Sunt mai frecvente la barbati decat la femei. masochismul sexual. Teoria invatarii sustine ca actul parafilic s-a asociat cu excitatia sexuala in copilarie si a dus la invatare conditionata. Includ: exhibitionismul. anxios sau depresiv. spre deosebire de pronuntarea polivalenta. fetisismul transvestic. cerului gurii moale si tare. Pronuntarea corecta a sunetului este cea linguo – dentala apicala. Atunci cand este stresat. Palilalie = tulburare a limbajului ce consta in repetarea spontana. poate fi consecinta unei inhibitii patologice. pedofilia. . abuzul in copilarie). tulburare ce provine din cauza directiei inadecvate a curentului de aer pe cale orala. limitele. pacientul are o probabilitate mai mare de a se angaja in comportamentul deviant. lovire a varfului limbii. este rezultanta unei rezonante care se degaja in pasajul de trecere nasofaringian.

SINDROMUL KLEINE. Tulburarea algica are ca element esential durerea suficient de severa pentru a justifica atentia clinica. factorii psihologici sunt considerati a avea un rol important in debutul.PAVORUL NOCTURN Pavorul nocturn debuteaza in copilarie si dispare spontan la adolescenta dar poate debuta si la maturitate devenind cronic. severitatea sau persistenta durerii. la unii pacienti apar halucinatii. durerea cauzeaza deteriorare semnificativa in domeniul social. Durerea nu este produsa intentional sau simulata. asociate cu frica si fenomene vegetative intense (creste ritmul cardiac si respirator) ce dureaza de la 1 la 10 minute. in timpul somnului prin trezirea brusca cu un tipat de panica.n. profesional sau in alte domenii. (după fr. • bruxísm s. repetate. bricomanie. dezorientare.Acest sindrom consta in episoade de somnolenta si apetit LEVIN crescut zile sau saptamani si cu intervale luni de normalitate. Automatism masticator prin mișcări bruște. Se manifesta in prima treime a noptii. bruxomanie) . în cursul somnului. Trezirea din somnul diurn creeaza o stare de iritabilitate. depresie.

cunoscut sub numele de discondrosteoza Leri-Weill. Persoanele afectate nu prezintă niciun corpuscul Barr la nivelul celulelor epiteliale. Monosomia X mai poartă numele de sindrom Bonnevie-Ullrich sau disgenezie gonadală. care este condensat si inactivat genetic în interfaza ciclului celular. Factorii de risc ce predispun la aparitia sindromului Turner sunt încă necunoscuti: nu s-a dovedit asocierea vârstei mamei cu aparitia bolii sau existenta unei predispozitii genetice. care cuprinde o serie de manifestări determinate de lipsa unui cromozom X. Fenotipull clinic este asemănător si la persoanele cu un cariotip mozaic. X0 le lipseste cromozomul X patern. X0 sunt avortati spontan. O deletie a genei SHOX poate determina aparitia unui fenotip scheletic asemănător. Cauze Sindromul Turner este rezultatul lipsei unor gene situate pe braţul scurt al cromozomului X. Majoritatea produsilor de conceptie cu cariotipul 45. Semne şi simptome > pubertate întârziată .18 septembrie 2008 Sindromul Turner Definitie: Sindromul Turner sau Ullrich-Turner este o maladie cromozomială ce afectează exclusiv femeile. Patogenie: S-a dovedit că la două treimi dintre pacientii cu cariotipul 45. Corpusculul Barr sau corpusculul sexual X reprezintă unul dintre cei doi cromozomi X la femeie. Incidentă. Frecventa în populatie este de 1:2500 naşteri (fete).

dinti geminati. palat ogival. xeroftalmie. corpusculul Barr lipseste) > detectarea valorii gonadotrofinelor care va fi peste limita normalului > teste de functionalitate tiroidiană > teste de evaluare a metabolismului glucozei . IQ-ul este normal. glaucom. implantarea joasă a firelor de păr pe ceafă. hipertelorism. cubitus valgus (malformatii ale articulatiei cotului). bicuspidie de aortă. aceste femei au putut să devină mame purtătoare. Prin donarea de ovule. Cu toate acestea. iar portiunile cromozomiale rămase se unesc. Investigaţii > cariotipare > evidentierea corpusculului Barr în celulele mucoasei bucale prin metoda Sanderson-Stewart (în sindromul Turner. eruptie dentară întârziată. datorită tehnicilor moderne. Există însă o variantă a acestui sindrom. urechi jos inserate. multe femei cu sindrom Turner au reuşit să ducă până la capăt o sarcină. metacarpianul IV scurt. cataractă. datorită aparitiei anticorpilor antitiroidieni > sâni putin dezvoltati > modificări de sella turcica (saua turcească) > luxatie congenitală de sold > tulburări de vedere. Sarcina prezintă o serie de riscuri pentru femeile cu această anomalie cromozomială: complicatii cardiovasculare. epicantus. strabism. mucoasă vaginală uscată > rinichi în potcoavă > obezitate > diabet tip I în copilărie şi diabet tip II la maturitate > hemoragii gastrointestinale datorate malformatiilor vasculare > malformatii cardiovasculare: coarctatie de aortă. fante palpebrale antimongoloide. ptoză palpebrală. disectie de aortă la maturitate > hipotiroidism. nevi pigmentari. riscul de avort spontan sau de aparitie a unor defecte congenitale (sindrom Turner. ambliopie. discromatopsie > infectii ale urechii (frecvent otită medie).> sterilitate. > amenoree primară (absenta mesntruatiei) > limfedeme congenitale la nivelul mîinilor si picioarelor > disgenezie gonadală. sindrom Down) este crescut. micrognatie. torace în scut. unghii hipoplazice si convexe. sindromul Turner X-Ring (cromozom X inelar – apare prin ruperea segmentelor terminale ale ambelor brate ale cromozomului care se pierd. formând un inel) care este asociat cu retard mintal. cutis laxa (pierderea pliurilor cutanate). dinti supranumerari. maxilar îngust. fată triunghiulară. De asemenea. hipoacuzie (surditate) > IQ în limite normale Examen clinic Femeile cu sindrom Turner au un fenotip clinic specific: talie mică (datorate lipsei genei SHOX de pe cromozomul X). retinită. printre care disectia si ruptura de aortă. gât palmat (pterigium coli).

cele mai de temut fiind disectia si ruptura de aortă. Tratament > hormon de crestere. Diagnostic diferenţial Se face cu: sindromul Noonan. pentru stimularea dezvoltării caracterelor sexuale secundare > terapie de substitutie cu hormoni tiroidieni în cazul asocierii cu hipotiroidia > antihipertensive.> metode imagistice pentru detectarea anomaliilor organice > audiologie Diagnostic Sindromul Turner poate fi detectat din timpul sarcinii prin amniocenteză sau prin ultrasonografie (anomalii organice). limfedemul. Cariotiparea reprezintă efectuarea unei hărti cormozomiale individuale. la persoanele cu malformatii cardiace ce au dezvoltat hipertensiune arterială > tehnici de reproducere moderne. . disgenezia gonadală de altă cauză. prin care femeile cu sindrom Turner pot deveni mame purtătoare Complicaţii Apar ca urmare a defectelor cardiace congenitale. steroizi anabolici pentru stimularea creşterii > terapie de substituie cu estrogeni. Testul de electie pentru diagnosticarea monosomiei x rămâne cariotiparea. speranta de viată este mai mică decât media dar poate fi îmbunătătită prin atentia acordată bolilor cronice asociate. Prognostic Prognosticul este bun. disgenezia gonadală XY (testiculară) – sindromul Swyer.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful