Cateva denumiri esentiale -term medicala generala http://www.pcfarm.ro/dictionar.

php Icnit sughit Tinnitus senzatii de zgomot in urechi sau in jurl capului,cap surditate Vertij vartej in jurul capului Lipotimie lesin Hipoprosexie tulb atentiei prin dimin capacit de concentrare si ainsuf pt nou Hipomnezie slabirea memorie Hiperhidroza transpiratie abundenta Bufeuri calduri Otoragie curge sange din urechi Otopatie afect a ap auditiv in general Altruist generos Tahipnee creste resp Rinoree curge nasul Otoree curge urechea Hiposmie diminuarea acuitatii olfactive Anosmie diminuarea simtului mirosului Menoragie hemoragii uterine Incontinenata urinala ,fecala neretinut Bradipshihie incetinrea afect pshi intelectuale uneori la depresie Amenoree absenta ciclului menstr Dispesie balonari greata indigestie Displazie anomalie a unui tesut organ ... Exoftamie bulbucarea ochilor Dispnee inecat in resp jena in respiratie Dismenore dureri menstr Metroanexita raceala apar genital fem Anexita Mioza contractie pupilei Midriaza dilatarira pupilei Tremor frisoane de frica Coxatraza reuma la sold Coxachie intoxicatie Brahicardie puls scazut Anhedonie a nu simti placerea Hedomnie a simti placerea Fatigabilitate oboseala Rinita Disolut corupt decazut dezmat Agrafia pierderea capacităţii de redare a ideilor prin scris Acalculia Simptom de afazie care constă în imposibilitatea de a utiliza cifrele şi numerele şi de a efectua calcule aritmetice Agnovile

Dementa Schizofrenia Mentismul Tulburare mintală caracterizată prin desfăşurarea tumultuoasă, incoercibilă a ideilor şi amintirilor Obsesia Paranoia Exonopatia Parasvicidam Sceptic care nua re incredere in nimic Perplexitate Latent Care există, dar nu se manifestă în exterior, putând izbucni oricând. Sislotic suflu sistolic Zgomot auzit la ausculatia cordului, perceput in momentul sistolei (momentul in care inima se contracta pentru a pompa sangele din ventricole in atrii). Anorexie inapetenta,lipsa pofeti d emancare Polifagie Consumare exagerată de alimente. Libido înclinat în permanenţă spre satisfacerea pornirilor senzuale EXTRAVERSIÚNE. înclinaţie psihologică deosebită către lucrurile din afara eului propriu, către ambianţa socială. ♢ orientare a libidoului în afara propriei persoane. 2. revărsare în afară a unui organ cavitar. ( Oligofrem Anxiogen Pshihopatie Oligofreni hidrocefali Dislalia Greutate în articularea , pronuntarea cuvintelor Rinolatia a vb pe nas Rinoplastia modelaria nasului Disartria Articulare defectuoasă a cuvintelor. Tahilalia Vorbire precipitată, cu debit mare de cuvinte, care conduce la articulare defectuoasă şi incompletă.
Bradilatia TULBURARILE DE RITM SI FLUENTA ALE VORBIR

Bradilalia. . Ritm lent de articulare a cuvintelor, care se întâlneşte în unele boli nervoase; bradiartri , bradiglosie. Bradimenorrea aftongia, logonevroza, tulburare a vorbirii, de natură nevrotică, manifestată prin greutate în pronunţarea corectă a unor cuvinte sau prin repetări ori omisiuni de silabe; bâlbâială. Bradilexia încetinire a ritmului cititului. Disfonia răguşeală.cordita Afonia care nu poate cânta corect, care nu are voce. LARINGOPLEGÍE s. f. paralizie a muşchilor laringelui, care duce la afonie. APSITIRÍE s. f. afonie extremă, caracterizată prin imposibilitatea de a emite mai mult de un murmur.

Fonostenia AFÁZIC, -Ă, afazici, -ce, adj. s.m. şi f. 1. Adj. De afazie, privitor la afazie. 2. S.m. şi f. Persoană care suferă de afazie. –. AFAZÍE, afazii, s.f. Pierdere totală sau parţială a facultăţii de a vorbi şi de a înţelege limbajul articulat. – PARAGRAFÍE, paragrafii, s.f. 1. Stare de afazie manifestată prin deformarea sau substituirea cuvintelor scrise. 2. (Jur.; înv.) Prescripţie. LOGOPLEGÍE, logoplegii, s.f. (Med.) Imposibilitate de a pronunţa unele cuvinte sau sunete; afazie, alalie. – DISFAZÍE s.f. (Med.) Afazie.

parafazíe s. f. (sil. mf. par-) afazie AFÁZI//C ~că (~ci, ~ce) Care ţine de afazie; propriu afaziei. AFAZÍ//E ~i f. Tulburare a sistemului nervos superior care constă în pierderea totală sau parţială a facultăţii de a vorbi. ACALCULÍE s.f. (Med.) Simptom de afazie care constă în imposibilitatea de a utiliza cifrele şi numerele şi de a efectua calcule aritmetice. AFAZÍE s.f. (Med.) Pierdere totală sau parţială a înţelegerii şi a posibilităţii de a reda cuvintele, ca urmare a unei leziuni cerebrale; disfazie; alalieALALÍE s.f. (Med.) Imposibilitate de a pronunţa unele cuvinte sau sunete; afazie;– ASILABÍE s.f. Varietate a afaziei constând în incapacitatea bolnavului de a uni fonemele în silabe. DISFAZÍE s.f. (Med.) Tulburare a vorbirii; dificultate la vorbit. V. afazie JARGONAFAZÍE s.f. (Med.) Afazie constând din folosirea de către bolnavi a unor cuvinte noi, inexistente şi fără semnificaţie. AFÁZIC, -Ă adj., s.m. şi f. (Suferind) de afazie

SURDITÁTE s.f. 1. (Med.) Surzenie; hipoacuzie. ♦ Surditate psihică = imposibilitate de a distinge prin auz obiectele de la care vin sunetele; surditate verbală = afazie caracterizată prin neînţelegerea semnificaţiei cuvintelor vorbite. 2. Calitate a unui sunet de a fi surd. AFÁZIC, -Ă adj., s. m. f. (suferind) de afazie. AFAZÍE s. f. pierdere, totală sau parţială, a posibilităţii de exprimare a cuvintelor, datorată unei leziuni a cortexului; disfazie. AFAZIOLOGÍE s. f. studiul ştiinţific al afaziei. ASILABÍE s. f. varietate de afazie, incapacitatea de a forma silabe, deşi bolnavul recunoaşte literele separat. AUTONOMAZÍE s. f. formă de afazie amnezică, dificultatea de a-şi aminti nume proprii sau substantive. DISPROZODÍE s. f. anomalie de ritm şi de intonaţie în cazurile de afazie. LOGOCOFÓZĂ s. f. afazie caracterizată prin neînţelegerea semnificaţiei cuvintelor vorbite. PARAFAZÍE s. f. afazie caracterizată prin înlocuirea cuvintelor indicate cu altele fără nici o legătură logică între ele SURDITÁTE s. f. 1. pierderea sensibilităţii auditive; surzenie; anacuzie, cofoză. o ~ verbală = afazie prin neînţelegerea semnificaţiei cuvintelor vorbite. 2. calitatea unui sunet de a fi surd. (< fr. surdité, /2/ sourdité, lat. surditas) ANACUZÍE s.f. (Med.) Pierderea totală a auzului; surzenie; cofoză. Apsihism Amnezia Hipermnezia Excitaţie excesivă, patologică a memoriei. Paramenzii CRIPTOMNEZÍE s.f. Incapacitate de a diferenţia evenimentele trăite de propria persoană de cele din vis, citite sau auzite. Allomnezia Pseudoremniscente Mitomanie Confabulatii prez inconstienta unor fapte imaginare Ecmnezia+ conf tr cu prez Formă de amnezie constând în uitarea evenimentelor recente şi evocarea unor fapte anterioare trirea trecutului Anecforia+reprod unor amintiri pe care per de cred uitate Alalia imposibilitate de a pronunţa unele cuvinte sau sunete; afazie, alalie Aprosexie slăbire a atenţiei, în stări confuzionale, demenţe şi oligofrenii.

Pitiatism Ansamblu de tulburări nervoase (isterice) vindecabile prin sugestie. i vindecabile prin persuasiune. Albinism Lipsă congenitală totală sau parţială a pigmenţilor (din piele, păr, pene etc.). 2) Anomalie care constă în decolorarea frunzelor unor plante din cauza lipsei de coloranţi. albinos Parosmia Tulburare olfactivă constând în percepţia falsă a unui miros. Diplopia Tulburare a vederii care constă în perceperea dublă a imaginii unui obiect. Osteomielita Inflamaţie simultană a oaselor şi a măduvei lor Adenopatie Nume dat bolilor glandelor sau ganglionilor limfatici, care se manifestă prin creşterea în volum şi inflamarea acestora. RUBEÓLĂ s. f. maladie infectocontagioasă, benignă (la copii), care produce febră uşoară, adenopatie şi o erupţie de pete roşii pe piele. ( Uveopatie Osteite Boală care constă în inflamarea acută sau cronică a unui os APEXÍTĂ s. f. 1. osteită a vârfului stâncii temporalului. 2. inflamaţie a porţiunii apexiene a dintelui. GLENOIDÍTĂ s.f. (Med.) Osteită a cavităţii glenoide a omoplatulu EBURNÁRE s.f. (Med.) Îngroşare a unui os care se produce în osteitele cronice; eburnaţie. PSEUDOPARALIZÍE s. f. neputinţă motrice nedureroasă a unuia sau a mai multor membre, determinată de osteită, osteocondrită, periostită sau fracturi CORACOIDÍTĂ s. f. osteită a apofizei ceracoide. MAXILÍTĂ s. f. osteită a maxilarelor CISTOÍDE s. n. pl. clasă de echinoderme fosile cu ţesutul globulos, fixat printr-un peduncul. ECHINODÉRM, echinoderme, s.n. (La pl.) Încrengătură de animale marine nevertebrate, cu schelet extern calcaros format din plăci, şi care se mişcă cu ajutorul ambulacrelor; Pleiocitoza Hiberalbuminorahie ATAXÍE s.f. (Med.) Tulburare a coordonării mişcărilor voluntare din cauza lezării unor căi nervoase şi centri nervoşi HEMIATAXÍE s.f. Ataxie care afectează o jumătate a corpulu TÁBES n. med. Maladie cronică tardivă, de natură sifilitică, caracterizată prin pierderea progresivă a coordonării mişcărilor; ataxie locomotorie CARDIOMALACÍE, cardiomalacii, s.f. (Med.) Distrofie a miocardului prin infiltrarea fibrei musculare cu grăsimi. LIPODISTROFÍE, lipodistrofii, s.f. (Med.) Distrofie a ţesutului adipos GENODISTROFÍE s. f. distrofie ereditară HEMIDISTROFÍE s. f. inaniţie parţială. LIPODISTROFÍE s. f. distrofie a ţesutului adipos subcutanat MELANODONŢÍE s. f. distrofie a dinţilor de lapte, care capătă o culoare brună şi suferă de o distrugere progresivă.

ODONTOSCLERÓZĂ s. f. proces degenerativ al pulpei dentare cu distrofie secundară. OSTEODISTROFÍE s. f. tulburare de nutriţie a ţesutului osos; distrofie osoasă DISTROFÍE s. f. 1. leziune organică, tisulară sau glandulară, având la bază tulburări metabolice. 2. boală cronică de nutriţie la sugari suferind de… Leucodistrofiile AMIOTROFÍE s. f. atrofie musculară; miatrofie. Miopatia Boală cronică cu caracter progresiv a sistemului muscular sau a unor muşchi, care se manifestă prin atrofii musculare MIOTONÍE s.f. Boală care se manifestă prin tulburări în contracţia muşchilor. Spasm muscular MIASTENÍE, miastenii, s.f. Boală a muşchilor scheletului, caracterizată prin oboseală anormală şi rapidă, până la epuizare, la cele mai mici eforturi. Fara semne d e parallizie Apraxia Incapacitate de a executa mişcări coordonate ca urmare a unor leziuni ale creierului. AGNOZÍE s.f. Pierdere sau tulburare a funcţiilor intelectuale de recunoaştere a celor văzute, auzite, pipăite,personele AMORFOGNOZÍE s. f. agnozie (parţială); imposibilitate de a recunoaşte tactil forma obiectelor. APRACTOAGNOZÍE s. f. apraxie asociată cu agnozie. ASTEROPSÍE s. f. agnozie vizuală constând în imposibilitatea de localizare a obiectelor apropiate, care par plasate în acelaşi plan în spaţiu HEMIAGNOZÍE s. f. agnozie limitată la o jumătate a corpului ENCEFALITĂ LETÁRGICĂ s. (MED.) boala somnului. Encefalita Poliomielita Boală infecţioasă epidemică sau contagioasă provocată de un virus specific, care produce leziuni anatomice în substanţa cenuşie a măduvei spinării, atingând celulele nervoase motorii, şi care se manifestă prin febră, tulburări digestive, somnolenţă şi dureri în muşchii membrelor, urmate de paralizii localizate de obicei la membrele inferioare; paralizie infantilă. [ Lipidoze Anevrism Dilatare patologică a pereţilor unui vas sangvin. – Hemipareza Diminuare a forţei, vitezei şi amplitudinii mişcărilor voluntare într-una din jumătăţile corpului, din motive organice sau funcţionale. Hemiplegie Paralizie a unei jumătăţi a corpului, datorită lezării unei părţi a căii nervoase motorii. DIPLEGÍE s. (MED.) hemiplegie dublă.

boală psihică datorată unor suprasolicitări. hemiparestezii. anxietate. provocată de un virus. Durere de cap difuză sau localizată. cefalee şi ameţeli. ALÉE s.f.n. – Dispartrie HEMIPARESTEZÍE.f. cefalee.) Parestezie a unei jumătăţi a corpului. care se manifestă prin astenie. aritmie cardiacă etc. Paralizie a unei jumătăţi laterale a corpului.f. Totalitatea tulburărilor care apar în urma abuzului de cafea. Pareză manifestată la o jumătate din corp. . (Med. o ~ epidemică = boală contagioasă. cefalee (localizată într-o anumită regiune a capului şi însoţită de tulburări digestive). în cazuri de hemiplegie. prurit. febră şi inflamarea glandelor salivare. Hemiplegie TRIPLEGÍE s. PAROTIDÍTĂ s. continuă sau intermitentă. STAUROPLEGÍE s. f.f. hemiplegie care afectează unul din membrele superioare şi membrul inferior opus. – PARESTEZÍE. iritabilitate etc. f. f. cefalee. care apare în unele boli ale sistemului nervos. s.HEMIPARÉZĂ s. amorţeală. cauzată de tulburări endocrine MIGRÉNĂ s. care se manifestă prin cefalee. hemiplexie. inflamaţie a parotidelor.f. s.) Hemiplegie însoţită de paralizia unui membru din partea opusă a corpului. f. HEMIPLEXÍE s. hemipareză. hemiplegie HEMIPLEGÍE s. parestezii. înţepătură etc. STEREOAGNOZÍE s. şi care se manifestă prin insomnie.f.f. f. NEVRÓZĂ s. de ceai etc. – CEF EFEBOCRAZÍE s.. insomnii. manifestată prin erupţii papulare. n. oreion VANILÍSM s. Senzaţie de furnicătură. sindrom care se manifestă (la pubertate) prin cefalee persistentă. nevropatie. pierdere a simţului stereognostic. (Med. f. intoxicaţie prin ingerarea de vanilie. ( Ependimoane Cefalee CAFEÍSM s.

afecţiune (congenitală) prin formarea unui mare număr de angioame. hemianopsie pentru culori Hipsaritmia epilepsie infantilă caracterizată prin contracţii musculare bruşte şi frecvente. asociate cu descărcări de unde rapide şi ample pe traseul electroencefalogramei. HEMIACROMATOPSÍE s. apoplexii. Atunci cand se apropie termenul nasterii. -Ă adj. contiguitate. In unele cazuri aceasta anomalie poate fi tratata. 2. (Med. tendinta la vindecare spontana si nu confera imunitate. ulcer varicos al gambei). Patogenie Infectia tegumentelor se poate produce prin: solutii de continuitate ale pielii (plagi. s. in mod exceptional (septicemii). nepermiţând ochilor să cuprindă decât o parte din câmpul vizual. de la mucoasa invecinata infectata cu streptococ (angina. caracterizata clinic prin aparitia unui placard dermitic si prin fenomene generale. dambla. Concentrare bruscă de sânge într-un organ Lipidoze Sarcoidoza afecţiune prin multiple leziuni sarcoide SARCOÍD. arsuri. manifestată prin pierderea bruscă a cunoştinţei şi prin convulsii. f. 1. Etiologie Agentul etiologic este reprezentat de streptococul betahemolitic de grupa A.Erizipelul Erizipelul este o boala infectioasa acuta a tegumentelor (exceptional si a mucoaselor). rinofaringita. propagare limfatica (limfangite streptococice). de o stare de preeclampsie la mama sau luare de catre mama a unor medicamente. diseminare hematogena. cauzată de obicei de o hemoragie cerebrală. Pierdere bruscă a cunoştinţei şi a sensibilităţii. s. ictus apoplectic. Angioamele Tumoare benignă a vaselor sanguine sau limfatice largira vaselor sanguine ANGIOMATÓZĂ s.n. Erizipec dicala Boli infectioase . o intarziare a cresterii intrauterine sau o depasire a termenului. dar de natură benignă . dermatomicoze.n. otita medie supurata).Cistricercoza Adenomul PINEALÓM s. (Mică tumoare a pielii) care seamănă cu sarcomul. Boala are o evolutie ciclica.f. punga apelor poate fi umpluta cu ser fiziologic pentru a evita o suferinta fetala prin compresia cordonului. atac. f.. întâlnită în unele boli nervoase. APOPLEXÍE. Disfagie Dificultate în înghiţirea alimentelor. Aceasta anomalie poate fi cauzata de o malformatie renala a fatului. . OligohidramniosEste o anomalie a sarcinii ce se caracterizeaza printr-o cantitate insuficienta de lichid amniotic in raport cu stadiul de inaintare a sarcinii. Ictus Ictus apoplectic Anenomul bazofil aden hipofizaranevrism = apoplexie.) Tumoare malignă a glandei pineale Glicom orbire Disinergia Hemianopsie lăbire sau pierdere a vederii într-o jumătate a fiecărei retine. Ictus epileptic = criză de epilepsie. pe piele sau în organele interne.

Contagiozitatea este foarte redusa. mult mai frecvente in infectia stafilococica. Acolo unde acesta este dens. la nivelul plicelor. placardul fiind usor reliefat fata de tesuturile sanatoase invecinate. din aproape in aproape. Placardul se extinde in suprafata destul de repede (cativa cm pe zi). erizipelul poate fi migrator sau eratic. Viteza si directia de extindere depind de structura tesutului conjunctival subcutanat. determinand un clivaj al acestora. Diagnostic Diagnosticul pozitiv se pune pe baza datelor clinice. Perioada de stare a bolii se caracterizeaza prin prezenta placardului erizipelatos. de senzatie de tensiune. Exudatul inflamator poate patrunde intre straturile epidermului. in vecinatatea unei solutii de continuitate a tegumentelor sau a unei mucoase infectate. din aproape in aproape. in zona in care va apare. fac exceptie erizipelul pavilionului urechii si cel al pielii capului. fiind precedat. caracterizata prin hiperemie. placardul se opreste sau isi intarzie extinderea. Localizarea procesului infectios in spatiile limfatice explica limfangita si adenita din erizipel. a adenopatiei si a fenomenelor generale. flegmoane). Prin modul de extindere. La bolnavii cu tulburari grave. Simptome Perioada de incubatie este de 3-5 zile. Placardul dermitic are tendinta extensiva. realizand o dermita acuta. De obicei. tumefactia este uniforma. prin obiecte contaminate. Asa se explica aspectul in "aripi de fluture" al erizipelului fetei. legata de sensibilitatea organismului fata de streptococul betahemolitic. pielea isi pierde supletea. Placardul erizipelatos apare dupa 6-12 ore de la debut. cu formarea de flictene. Durerea locala este putin accentuata. propagarea facandu-se centrifug.Streptococii se multiplica in spatiile limfatice ale dermului. care cuprinde nasul si obrajii. edem si infiltratii celulare. in special in zona centrala a placardului. palparea placardului fiind posibila. Transmiterea este directa prin picaturi Flugge. Temperatura locala este cu 2-3° mai ridicata decat a pielii sanatoase. Debutul bolii este brusc. adesea caramizie. uneori. In patogenia erizipelului ete incriminata si interventia unei componente alergice. este unic. dar respecta buza superioara. Sursa de infectie este reprezentata de bolnavii de boli streptococice si purtatori sanatosi de streptococ. vasodilatatie. in "pata de ulei". epidermul se poate necroza. Placardul erizipelatos poate sa apara in orice parte a corpului. ca si raritatea tromboflebitelor si a septicemiilor. Uneori. cu frison intens si febra ridicata (39-40°). Culoarea placardului este rosie-inchisa. Propagarea infectiei in hipoderm duce la edem masiv si (sau) procese supurative (celulite. placardul poate deveni cianotic (erizipel albastru). suportabila. precum si tumefierea dureroasa a ganglionilor limfatici aferenti regiunii respective. este destinsa si lucioasa. . abcese. sau indirecta.

recurenta. Durerea osoasa afecteaza mai ales osul iliac si tibia. Angioedemul . Aproximativ 10-15% dintre pacienti dezvolta o afectiune limfoproliferativa. bratele si clavicula sunt mai rar implicate. Femurul. Semne si simptome Pacientii cu sindromul Schnitzler au virste intre 13-71 de ani la momentul diagnosticului. 0. Episoadele pot surveni zilnic sau infrecvent. sau mielomul IgM. Pruritul nu este comun la debut dar leziunile devin slab pruritigene dupa 2-3 ani la 45% dintre bolnavi. Aproximativ 90% dintre pacienti acuza febra recurenta. dar leziunile pot deveni usor pruriginoase in timp. si evitind palmele si talpile. O alta teorie propusa este activarea necontrolata a interleukinei 1. artralgie si artrita si gammopatie cu imunoglobuline M monoclonale cu o concentratie sub 10 g/l. Fiecare episod febril se rezolva in citeva ore. Eruptia cutanata este de obicei primul symptom care apare afectind mai ales trunchiul si extremitatile. Manifestarile cutanate raspund slab la antihistaminice. usor elevate. Antiinflamatoriile nonsteroidiene. macroglobulinemia Waldenstrom. totusi febra poate persista pina la 24-48 de ore. Toti pacientii prezinta eruptie cronica urticariana. Remisiunea spontana nu a fost raportata. Patogenie si cauze Patogeneza exacta a sindromului Schnitzler este neclara. incluzind limfomul limfoplasmocitic. gitul si capul. Pruritul este absent. 5-3 cm in diametru.ro/ Sindromul schluder Sindromul Schnitzler este caracterizat de urticarie cronica. Oboseala si scaderea in greutate apar la unii pacienti. Acestea persista 12-24 de ore si dispar fara sechele. http://www. Examen fizic. durere osoasa.Diagnostic diferential Se face cu eriteme.netmedic. Nu s-au identificat factori de risc. de doua ori pe an. Toti pacientii cu acest sindrom prezinta urticarie cronica. Eruptia urticariana consta din papule si placi roz. coloana vertebrala. corticosteroizii si imunosupresivele prezinta un grad de ameliorare a eruptiei si artralgiei. Se considera ca depozitarea paraproteinei IgM conduce la formarea de complexe immune si activarea cascade complementului. dermite. responsabila pentru manifestarile cutanate. Patogeneza sindromului nu este inca bine definita. nonpruriginoasa in asociere cu febra recurenta. 80% dintre pacienti prezinta artralgii. 70% dureri osoase si mialgii. Cei mai multi pacienti cu sindrom Schnitzler au o evolutie cronica benigna. S-au folosit numeroase medicamente pentru a trata acest sindrom dar fara eficienta. recurenta. Noi leziuni apar zilnic.

Examen histologic. Diagnostic Studii de laborator: -toate cazurile sunt associate cu gammopatie la imunoforeza serului -VSH si protein C reactiva ridicate -leucocitoza. 10-15% dintre pacienti vor dezvolta un neoplasm limfoplasmocitar. imunoglobuline intravenoase. ciclofosfamida. inflamatie limfocitica. Tratament Antiinflamatoriile nesteroidiene. Prognostic Sindromul Schnitzler necesita evaluare pe termen lung datorita potentialului de a dezvolta afectiuni limfoproliferative. Examinarea mostrelor de piele arata infiltrate perivascular de PMN. cloroquina. vasculita urticariana. artralgie sau artrita.parul de bambus Sindromul Netherton. urticaria de presiune. hepatosplenomegalie. clorambucil. Parul de bambus reprezinta deformarea in bucla sau soseta a firelor de par prin . vasele sunt intact iar limfaticele dermice prezinta edem superficial usor. plasmafereza. in special macroglobulinemia Waldenstrom. Manifestarile cutanate si extracutanate raspund slab la antihistaminicele H1 si H2. crioglobulinemia. trombocitoza. rituximab. durere osoasa -limfadenopatie. neutrofilice. tricorexis invaginata. Diagnosticul diferential se face cu urmatoarele afectiuni: lupus eritematos acut. Limfadenopatia se poate regasi la 50% dintre pacienti. Fototerapia cu psoralen si ultraviolete A a redus la unii pacienti eruptia. Exista un set de criteria pentru a incadra pacientii in sindromul Schnitzler: -febra recurenta. Nu s-a inregistrat remisiunea spontana completa. diateza atopica si lipsa scaunului. urticaria idiopatica cronica. anemie -proliferare limfoida anormala in maduva osoasa. azatioprina. corticosteroizii si imunosupresoarele prezinta o ameliorare a artralgiilor si durerilor osoase dar nu si a eruptiei. Prognosticul este totusi bun. Se observa depozitarea de IgM si complement in dermul superior si la jonctiunea dermoepidermica. leucocitoza -VSH ridicat.este posibil dar este foarte rar. o forma recombinata a receptorului natural pentru IL-1. anomalii ale oaselor. ihtioza linear circumflexa. Se mai folosesc pefloxacin mesilate si anakinra. tricorexis invaginata sau parul de bambus este o genodermatoza autosomal recesiva de cauza necunoscuta caracterizata de eritrodermie. Sindrom Netherton . hepatomegalia la 30% iar splenomegalia la 10%. Unii pacienti au raspuns la tratamente cu thalidomide.

Boala tinde sa se amelioreze cu virsta. retinoizii. Nu se cunoscte daca acest raspuns inflamator este unul primar sau secundar. Imposibilitatea de a avea scaun. Atrofia viloasa jejunala se poate remite spontan pina la virsta de 10 ani. Steroizii topici sunt utili. Leziunile migratorii ale ihtiozei lineare circumflexe sunt cauzate de un influx dermic de celule inflamatorii care sunt fagocitate de keratinocite. Este o eruptie anulara/policiclica migratory. Patogenie si cauze Etiologia sindromului este necunoscuta. Conditia este mostenita autosomal recesiv cu expresivitate variabila. La histology se observa intreruperea focala a epidermei si anomalii de maturare ale cuticulei parului. invaginare si deformarea in bambus. Defectul conduce la fragilitatea corticalei. Tinde sa persiste mai mult la adulti fata de copii. Ihtioza lineara circumflexa. keratolitice si antibiotice pentru aceasta conditie. Aceasta invaginare apare printrun defect de keratinizare intermitent. Copiii cu acest sindrom dezvolta eritrodermie congenitala evidenta la nastere si in primele saptamini de viata. Afectarea mucoaselor nu este raportata. Cresterea pierderii apei transdermice rezulta prin perturbarea functiei de bariera a corneocitelor. Ectroprionul se poate dezvolta la pacientii in virsta. In anul al doilea de viata cei mai multi copii incep sa prezinte scaun. Aceasta conditie este profunda in primii ani de viata. dar evolutia poate prezenta exacerbari intermitente. caracterizata de accentuare periorificiala a eruptiei. Se recomanda aplicarea de emoliente. Sindromul Netherton a fost clasificat ca un sindrom ihtiozic. modificarile inflamatorii sunt frecvente in piele. Semne si simptome Eritrodermia. S-au mai incercat fototerapia PUVA. . cu hiponatremie si anomalii metabolice profunde. Precum si in alte dermatoze congenitale severe. Pruritul este universal si poate fi stressant. serpiginoasa caracteristica cu scuame cu margini duble. Pacientul necesita ingrijire medicala cind eritrodermia este generalizata si complicata cu infectii cutanate. Este acompaniata de diaree si simptome de malabsorbtie. Malabsorbtia este o enteropatie dermopatica.invaginarea cuticulei distal a firului de par in cupa formata de cuticula proximala. Eritrodermia si deformarea parului persista. Este patognomonica pentru sindromul Netherton. Invaginarea parului este datorata unui defect a cortexului firului de par prin conversia incompleta a unei proteine de legare a fibrelor corticale. Nu este specifica acestui sindrom. dar la cei mai multi copii eritemul apare ca o dermatita eczemato-seboreica. mai ales la nounascuti. Apare de obicei dupa virsta de 2 ani si este de scurta durata-doar citeva luni pina la ani.

cu un istoric familial puternic de astm. Tratament Regimurile terapeutice cuprind prevenirea infectiilor bacteriene cutanate. Parul de scalp creste citiva cm inainte de a se rupe. Steroizii topici sunt utili. Eritrodermia si anomaliile parului persista. Eritrodermia se poate transforma in ihtioza lineara circumflexa periodic. Cei mai multi prezinta predispozitie atopica. Toti pacientii intrun anumit stadiu al bolii vor dezvolta alergie alimentara. Se descriu elemente de dermatita nespecifica si hiperplazie psoriaziforma. Boala tinde sa se amelioreze cu virsta. Hiperkeratoza este usoara fata de alte ihtioze. Acesta este scurt. dar evolutia este punctata de exacerbari intermitente. Se mai observa porokeratoza si absenta stratului granular. timplele si occiputul. Sindromul Q-T lung • • • Introducere Simptome Tratament . Se descrie un infiltrate inflamator mixt cu distributie perivasculara. Toti pacientii prezinta par anormal. Tratamentele incercate nu au fost de ajutor. Colonizarea pielii si infectiile cutanate pot apare frecvent. Acest element este mai evident pe zonele de frictiune. fara luciu. Unii pacienti descriu si fragilitatea parului sau reducerea numarului firelor de par. Sprincenele prezinta de asemeni fire rupte. eczema si febra finului. mai ales la nuci.Manifestarile atopice. Diagnostic Studii de laborator: -microscopia parului arata nodulii de bambus -studiile ultrastructurale arata reducerea numarului de tonofilamente de keratohialin. dar exista rapoarte care arata aparitia supresiei axei pituitaro-adrenale si aminoaciduria. keratolitice. eritrodermia. Examen histologic. Examen fizic. Diagnosticul diferential se face cu urmatoarele afectiuni:acrodermatita enteropatica. aplicarea de emoliente. a desmosomilor si corpi lamelari alterati -se vor efectua studii AND. eritrokeratoderma variabilis.

Pacientii cu acest sindrom nu au intotdeauna intervalul Q-T prelungit.Terapie comportamentala . Sindromul Angelman • • • • Introducere Manifestari clinice Diagnostic Tratament Tratament Nu exista nici un tratament pentru sindromul Angelman. cu devotament . etc.Acesta poate fi normal cand pacientul isi face electrocardiograma (in timpul unei examinari de rutina.Simptome Unii pacienti cu Q-T lung sunt asimptomatici. de exemplu). Unii tineri sanatosi pot fi suspectati de Q-T lung datorita istoricului familial si al lesinurilor inexplicabile. Pentru stimularea potentialului copiilor cu sindrom Angelman se recomanda: . deoarece pot provoca moarte subita. La pacientii cu acest sindrom intervalul Q-T poate fi prelungit in timpul activitatii fizice. suparare. emotiilor puternice (spaima.Ingrijire intensiva. Majoritatea au de asemenea un membru al familiei care sufera de acest sindrom. simptomele sunt pierderea cunostintei (sincopa) sau tulburari de ritm cardiac (aritmie). Unele aritmii pot fi fatale. chiar daca nu isi fac o ECG de rutina. La ceilalti. Un alt tip de sindrom Q-T lung poate duce la pierderea auzului pacientului.Ergoterapie .Terapie comunicationala . este necesara o investigatie a cauzei. In toate familiile in care a existat o moarte subita sau in care se produc lesinuri inexplicabile. Se impune tratament simptomatic mai ales pentru crizele de tip epileptic.). durere.Logopedie . Studiul pacientilor cu Q-T lung arata ca acestia au lesinat cel putin o data pana la varsta de 10 ani.

Cazurile in care se declanseaza in timpul activitatii fizice sunt rare. Totusi citeodata nu este prezent nici un simptom iar diagnosticul se bazeaza pe electrocardiografie care arata o supradenivelare a segmentului ST in derivatiile V1-V3. cauze Semne si simptome Diagnostic Tratament Semne si simptome Sincopa si stopul cardiac sunt cele mai comune manifestari clinice care conduc la diagnosticul de sindrom Brugada. Este caracteristic un istoric familial care sa cuprinda decesul subit. ividualizate le poate imbunatati semnificativ calitatea vietii.Tulburare hiperkinetica • • • • • • Introducere Manifestari clinice Diagnostic Afectiuni in care apare Tratament Prognostic .Deficit de atentie . Contextul evenimentelor cardiace este important. Febra este raportata ca declansatoare sau factor de exacerbare a manifestarilor sindromului Brugada. desi nu este obligatoriu deoarece sindromul poate apare sporadic. In multe cazuri stopul cardiac apare in timpul somnului sau repausului. Cu toate acestea.Prognostic Majoritatea bolnavilor cu sindrom Angelman au involutie grava. limitarea severa a vorbirii si dificultati locomotorii. Se recomanda examinarea fizica pentru a exclude alte posibile cauze cardiace care pot fi asociate cu sincopa sau stopul cardiac la un pacient aparent sanatos. ADHD . Mai pot apare cosmarele si starile de anxietate nocturne. au o durata normala de viata si nu prezinta manifestari de progresie a involutiei pe masura ce inainteaza in varsta. Examenul fizic este de obicei normal la pacientii cu sindrom Brugada. Diagnosticarea timpurie a sindromului si aplicarea unor masuri terapeutice ind Sindromul Brugada • • • • • Introducere Patogenie.

care. cacificarea inelului valvei mitrale -endocardita infectioasa. Dupa pubertate. scurgere perivalvulara protezica . ruptura cordajelor tendinoase -perforatia cuspelor. netratat. endocardita. lupus sistemic eritematos. tumori:mixomul atrial -degenerarea mixomatoasa: prolaps de valva mitrala. sindrom Marfan -lupus eritematos sistemic. trauma. sindrom Ehlers-Danlos. simptomele nu se amelioreaza aproape nicioadata spontan. poate sa duca la afectarea cronica a personalitatii. valvuloplastia percutana. prolaps valva mitrala. Regurgitarea mitrala cronica poate fi cauzata de urmatoarele : -boala cardiaca reumatica. boala reumatica acuta. sa se dezvolte armonios din punct de vedere social si emotional si sa-si valorifice potentialul (multi copiii cu ADHD sunt deosebit de creativi).Prognostic ADHD este un sindrom frecvent si grav. Regurgitare mitrala • • • • • Introducere Cauze si factori de risc Semne si simptome Diagnostic Tratament Cauze si factori de risc Regurgitarea mitrala acuta poate fi cauzata de urmatoarele afectiuni: -boala arteriala coronariana: infarctul miocardic acut sau ischemia -disfunctia muschiului papilar prin ischemie tranzitorie sau infarct miocardic -ruperea cordajelor tendinoase sau disfunctia lor -endocardita infectioasa prin formare de abcese. Tratamentul combinat se dovedeste insa eficient pentru mai mult de jumatate din cazurile de ADHD. disfunctia valvei mitrale protezice. copiii invatand pana la varsta adulta sa traiasca cu aceasta afectiune. sclerodermie -degenerarea mixomatoasa. vegetatii. spontan -ruptura sau disfunctia muschilor papilari prin boala arteriala coronariana -dilatarea inelului mitral prin cardiomiopatii dilatative sau dilatatie anevrismala a ventriculului sting -cardiomiopatia hipertrofica. ruptura cordajelor tendinoase prin trauma.

O simpla supraveghere dermatologica regulata este suficienta.angioamele imature sunt malformatii ale sistemului vascular. fenestrari ale valvei mitrale -cauze farmacologice: ergotamina. insa de cele mai multe ori se prezinta sub forma unei zone lichidiene.foarte frecvent este vorba de o anomalie in circulatia lichidului cefalorahidian. se disting angioamele imature. se alungeste si se poate extinde in substanta alba si cenusie. care se dezvolta plecand de la dermul superficial. laringe pentru . Siringobulbia este adesea asociata cu siringomielia (situatie in care cavitatea este limitata strict la maduva spinala) dar si cu diverse malformatii nervoase caracterizate in principal prin obstructia lichidului cefalorahidian cu aparitia hidrocefaliei. foarte frecvente la sugari. in cadrul primelor saptamani).-cauze congenitale: despicaturi ale valvei mitrale. metilsergide. bine delimitate si de culoare rosie. in afara cazului ca angiomul este localizat intr-o zona importanta din punct de vedere functional (pleoape pentru vedere. In majoritatea cazurilor. medicamentele anorexice. angioamele stelare si angioamele capilarovenoase: .sau poate fi vorba de siringobulbie idiopatica (fara o cauza anume). Ele se prezinta sub doua aspecte diferite: angioamele tuberoase sau angioamele "capsuna" formeaza proeminente mai mult sau mai putin voluminoase. insa sunt incriminati mai multi factori: . Siringobulbia se poate manifesta la diverse varste. Etiologia este deocamdata incomplet elucidata. angioamele mature sau plane. angioamele imature regreseaza in mod spontan. congenitala sau dobandita. Exista diferitie tipuri de angioame.disrafism spinal . Cavitatea se mareste.reprezentat de fapt de inchiderea incompleta a tubului neural (asociaza in unele cazuri si spina bifida) . lipsita de substanta cerebrala care determina aparitia paraliziilor faciale senzitive. Angioame Tumora vasculara circumscrisa. Tipuri . alaturi de intreruperea cailor nervoase ascendente si descendente (motorii si senzoriale). cu originea in capilarele sanguine sau limfatice. insa cazurile cu debut mult mai precoce nu sunt deloc rare.Printre angioamele cutanate. iar proeminenta lor poate fi acoperita de o piele normala sau albastruie. angioamele subcutanate par mai putin superficiale. iar abtinerea de la orice fel de tratament este conduita cea mai rationala. de cele mai multe ori apare in jurul varstei de 20 de ani. In unele cazuri exista posibilitatea de asociere a siringobulbiei cu sindromul Klippel-Feil (acesta apare datorita unor segmentari anormale ale vertebrelor cervicale in timpul organogenezei initiale. pergolide. comprimand astfel tesutul nervos ce contine tracturile corticospinale si spinotalamice (responsabile de transmiterea informatiilor nervoase din periferie la centrii superiori). ca urmare a unor malformatii specifice . dezvoltata din celule endoteliale sau din pericite. Siringobulbia Siringobulbia reprezinta de fapt o tulburare neurologica ce se caracterizeaza prin aparitia unei cavitati pline cu lichid in maduva spinala ce se extinde ascendent spre trunchiul cerebral. motorii sau mixte.

angioamele stelare telangiectazice sunt malformatii ale sistemului vascular care se prezinta ca mici pete rosii in forma de stea. unei afecţiuni cardiace etc Epivolutia Abcese Colectare de puroi. . Detroversie Levoversie Dextroelevatie Levoelevatie Detrodepresie Dispectie Ischemie Epitaxis +curge sange din nas Metroragie Hipocondria Dismorfofobic Iatrogen Stare psihică produsă sau agravată pe cale psihogenă de către medic. teamă şi preocupare obsesivă de starea sănătăţii proprii. tulburare. crescand in volum in timpul unui efort. Hipokinezie Scădere a capacităţii de mişcare Ipocondrie Stare psihică morbidă. soţită uneori de iritabilitate extremă şi de agresivitate.angioamele capilarovenoase sunt malformatii rare ale sistemului vascular care se prezinta ca proeminente albastrui situate pe traiectele venoase. nu antreneaza vreo tulburare functionala. unei emoţii. bine delimitată de ţesuturile din jur. Accelerare anormală a bătăilor inimii datorită unui efort fizic. adesea patologică tema puternica Hiperventilatie ventilaţie pulmonară exagerată faţă de aportul de oxigen Eructaţii râgâială. Intr-o asemenea situatie. Acestea sunt clasicele "pete de vin" care. in pofida aspectului lor uneori impresionant.angioamele mature sau plane sunt malformatii foarte frecvente ale sistemului vascular.respiratie. idee fixă a cuiva care crede că suferă de o boală pe care în realitate nu o are Angoasa Nelinişte. usor suprainaltate. formată în urma dezintegrării ţesuturilor. Ele se afla mai ales pe fata si pe extremitati si sunt favorizate de sarcina. Disforie Tulburare a dispoziţiei caracterizată prin tristeţe profundă şi nemulţumire de sine. îngrijorare. Cand nu dispar spontan. . . Angiomul matur este tratat cu laserul cu argon. Ele pot fi tratate prin injectarea de produse sclerozante sau prin ablatie chirurgicala. pot fi avute in vedere o corticoterapie sau ablatia chirurgicala. aceste angioame se trateaza prin electrocoagulare sub anestezie locala. Angiomul plan se va extinde in decursul vietii pacientului. el va lua o culoare mai inchisa si se va acoperi de noduli proeminenti. caracterizată prin nelinişte continuă. Mai sunt intalnite si in cadrul cirozelor alcoolice. Totusi. de obicei sub acţiunea unor agenţi microbieni sau parazitari. rezultatele nu sunt intotdeauna perfecte si adesea este necesara repetarea operatiei. de tratament sau de condiţiile spitalizării. dar impun practicarea unor examene complementare inaintea interventiei. care se dezvolta plecand de la capilarele dermului superficial. buze pentru dentitie). . Tahicardie . râgâit.

manifestată prin scăderea pulsului boala coronaniana nevralgi precordiala ) in zona inimii= nevralgi retrosternale ANGHÍNĂ. s. anghine.f. Boală infecţioasă a mânjilor şi a cailor tineri. intestinului subţire şi a colonului colita ulceroasa ILEOCOLÍTĂ. eczeme. s.f. s. Boală infecţioasă (la oameni şi la animale) provocată de anumite ciuperci şi bacterii. TIFLOCOLÍTĂ. care se manifestă prin apariţia unor abcese cronice. 2. catar nazal şi abcese ale unor ganglioni.f.m. râia cartofului.f. HIDROSADENÍTĂ s.) Colită localizată în cec2. apărută în urma unui proces inflamator. Boală de piele. STAFILOCÓC. (În sintagma) Anghină pectorală = boală care se caracterizează prin dureri în regiunea inimii şi prin accese de asfixie şi care se datorează unor alterări funcţionale sau anatomice ale arterelor coronare. granuloame. (Med. Dopamnina adranalina dispneea (respiraţia dificilă apnee (întreruperea respiraţiei bradicardie Încetinire a activităţii inimii. s. Bacterie sferică ai cărei indivizi se grupează sub formă de ciorchini. de obicei a celor de la sub ECZÉMĂ. Tumoare de dimensiuni reduse. s. GÚRMĂ. GASTROENTEROCOLÍTĂ s. [ tulburari de deglutie enterocolita Boală care constă în inflamaţia acută sau cronică a intestinului subţire şi a celui gros.f. 1.f.f. gurme. tiflocolite. acută sau cronică.ACTINOMICÓZĂ s. Inflamaţie a faringelui şi a amigdalelor care împiedică înghiţirea şi respiraţia. 2. abcese. (În sintagma) Actinomicoza cartofului = boală a cartofului provocată de bacteria Actynomices scabies.f.n. (Med. caracterizată prin erupţii. care produce procese purulente locale (abcese) sau generalizate (septicemii). de natură infecţioasă sau alergică. 1. care evoluează sub forma unor abcese adânci. stafilococi. leziuni umede sau uscate (însoţite de mâncărimi intense)suoară. Inflamaţie a glandelor sudoripare. s. provocată de germeni patogeni. ileocolite. s. GRANULÓM. – . ♦ Ţesut inflamat care apare la rădăcina unui dinte în urma unui abces cronic. manifestată prin febră.) Inflamaţie a ileonului şi a colonului. Inflamaţie a mucoasei stomacului.

colite. (Med. Prurit Mâncărime intensă a pielii. şi care se manifestă.f. manifestată prin dureri abdominale şi tulburări digestive. însoţite de prurit PARAPSORIÁZIS s. –. spută. Inflamare acută sau cronică a colonului4. Transpiraţie abundentă care survine în anumite boli febrile. asemănătoare psoriazisului. grup de dermatoze caracterizate prin leziuni eritematoscuamoase. psoriazis Boală de piele caracterizată prin descuamări abundente. idiosincrasii.) produse de un microb SCROFULODÉRMĂ s. 2. frecvente în astmul bronşic.f.pl.f. însoţite de mâncărime. Reacţie proprie unor indivizi. boală de piele caracterizată prin pete roşii acoperite de mici coji uscate lucitoare. eliminată prin tuse. care apare în diverse boli IDIOSINCRASÍE. extra-systole.) Tuberculoză a pielii. mirosuri etc. caracterizată prin noduli localizaţi în hipoderm XERODERMÍE s. alimente. s. localizate în diverse regiuni ale corpului. Secreţie a căilor respiratorii. care întrerupe ritmul regulat al bătăilor cardiace.f. astm bronsic . Extrasistole Contracţie suplimentară a inimii înaintea sistolei.f. provocând o durere uşoară. Boală congenitală caracterizată prin uscarea şi descuamarea continuă a pielii. POICHILODERMÍE s.f. [ Urticarie Boală care se manifestă prin apariţia pe piele a unor băşicute de culoare roşie. s. furuncule etc. n.f. care dau pielii un aspect pestriţ. Expectoraţie tuse . Afecţiuni purulente ale pielii (abcese. caracterizată prin sensibilitate sau intoleranţă la unele medicamente.f. flegmă. DERMATORÉE s. PIODERMÍTE s. expectorare BRONHORÉE s.COLÍTĂ. Eliminare prin tuse a produselor patologice din plămâni sau din căile respiratorii superioare. – Din fr. prin urticarie. în bronşita cronică şi în alte afecţiuni respiratorii. Secreţie şi expectoraţie abundente. Afecţiune cutanată caracterizată prin atrofii reticulare şi pigmentaţii. de obicei.

junghiuri.n. -OÁSĂ adj. emfizeme. – TIGNAFÉS.f. expectoraţii.n. s. Stare patologică constând în umflarea unui ţesut intern datorită infiltrării aerului în spaţiul intercelular. şi f. ♢ ~ pulmonar dilatare a alveolelor pulmonare. cauzată de pierderea elasticităţii ţesutului EMFIZEMATÓS. raspandita in zonele calde. 23 Jun EMFIZÉM ~e n.tuberculoza pulmonară.m.) Emfizem pulmonar (la animale). ♢ Emfizem pulmonar = dilatarea forţată a alveolelor pulmonare provocată de pierderea elasticităţii ţesutului Anorexie Edem angioneurotic Leucopenie Helicobacter pylori Giardioza Amoebiaza intestinala si hepatica Amoebiaza este o boala parazitara provocata de amoebe. Umflătură produsă prin infiltrarea aerului în ţesuturi.. s. (Suferind) de emfizem EMFIZÉM s. . tignafesuri. s. Inflamaţie a unui lob sau a unui segment pulmonar. emfizemul pulmonar cronic.n. Sindrom care se datoreşte infiltrării de aer în interstiţiile ţesutului conjunctiv al unui organ. bronşita cronică. ♢ Dublă pneumonie = pneumonie care afectează ambi EMFIZÉM. pneumonii. s. PNEUMONÍE. ♢ Emfizem pulmonar = dilatare excesivă şi permanentă a plămânilor datorită atrofiei şi ruperii septurilor dintre alveole. (Pop. precum şi pierderii elasticităţii. Se manifesta prin dizenterie si pot aparea complicatii sub forma de leziuni hepatice.. provocată în mod obişnuit de pneumococ sau de virusuri şi manifestată prin febră. tuse. Dializa • Introducere . frisoane.

prognostic Profilaxie Tratament Profilaxie Profilaxia TEP reprezinta un capitol esential in patologia TEP. In mod obisnuit.• • Hemodializa Dializa peritoneala Hemodializa Hemodializa presupune utilizarea unui “rinichi artificial” (hemodializor) in scopul eliminarii toxinelor si a excesului de apa si de substante chimice din sange. Trombembolismul pulmonar • • • • • • • Introducere Tablou clinic Explorari paraclinice Diagnostic Evolutie. care se insereaza intr-o vena de calibru mare din gat. . complicatii. medicul realizeaza o legatura intre o artera si o vena pentru a obtine un vas sanguin de calibru mai mare (fistula). Pentru a conecta pacientul la hemodializor. Atunci cand vasele sanguine ale pacientului nu sunt apte pentru realizarea unei fistule. Ocazional conectarea se poate realiza cu ajutorul unui tub ingust din plastic. se poate utiliza un tub din material plastic pentru a uni artera si vena (grefa). sedintele de hemodializa dureaza aproximativ patru ore si se efectueaza de trei ori pe saptamana. numit cateter.

In prezent exista numeroase mijloace farmacologice sau nonfarmacologice care se pot aplica. ciorapi elastici pentru compresie gradata. Scaderea coagulabilitatii sanguine se face cu anticoagulante (heparine.Ea se poate efectua prin : a) tratamentul corect al TVP. . aseptice. compresie pneumatica intermitenta). sigure sau foarte probabile. cateterizari venoase atraumatice. antivitamine K) sau dextrani. edemelor si manifestarilor de deshidratare. compresie externa (masaj manual. stimulare electrica a muschilor intraoperator. Excesul de vasopresina si sindroamele asociate (SIADH) • • • • Introducere Semne si simptome Diagnostic Tratament si prognostic Diagnostic Diagnosticul de SIADH trebuie suspectat la pacientii cu hiponatremie si urina concentrate. b) profilaxia TV la persoanele cu factori de risc trombogeni. pentru eliminarea sau minimalizarea efectelor celor 3 factori determinanti ai trombozei venoase: staza. Prevenirea leziunilor parietale venoase se face prin interventii chirurgicale cat mai putin traumatizante. Combaterea stazei venoase dupa interventiile chirurgicale se poate face prin: mobilizarea precoce. hipercoagulabilitatea si lezarea peretilor venosi si implicit a factorilor de risc corectabili ai trombozei. miscari active sau pasive. asociatecu letargie si absenta hipotensiunii ortostatice (tensiunea arteriala care nu scade atunci cand pacientul se ridica in picioare).

latex -factori fizici caldura.puf. acidului uric seric.aspirina.infectii. pseudohiponatremie si sindromul de celule bolnave.alimente alergene. . Urticaria si angioedemul pot surveni impreuna sau separat.cancer.fructele de mare. Factori de risc: -membrii ai familiei cu angioedem sau urticarie -disfunctii ale sistemului imun -alte reactii alergice in trecut. starile edematoase. diagnosticul pozitiv se pune de obicei pe baza unui test de incarcare lichidiana. In diagnosticul acestui sindrom este esentiala diferentierea de: hiponatremiile de dilutie. starile hipertensive associate cu hiponatremie. creatininei si concentratiei de albumina.Diagnosticul in SIADH este pus atunci cand sunt eliminate celelelte cauze de crestere a nivelului de vasopresina. frigul.ibuprofen -aditivi alimentari -polen.Histamina determina iesirea fluidului din vasele pielii si edemul acesteia.exercitiile fizice. pene . Declansatorul eliberarii masive de histamina poate fi: -intepaturile de insecte.apa.hepatita. alunele.afectiuni tiroidiene. lupus . fructele de padure -injectiile-terapia imuna -medicamente. -dermatografia-scrisul pe piele apare atunci este aplicata o presiune pe piele sau aceasta este zgiriata. diagnosticul este sustinut prin determinarea unor niveluri usor scazute ale ureei sanguine. nucile. Angioedemul ereditar este o forma mostenita si este asociata cu nivele scazute sau anormale ale anumitor proteine sanguine. raminind linii rosii. polidipsia primara. Urticaria si angioedemul sunt produse de cresterea eliberarii de histamine si alte componente ale celulelor mastocitare. Cand diagnosticul de SIADH nu este evident dupa excluderea celorlalte cauze de hiponatremie.veninul . In plus fata de acesti factori urticaria mai poate apare si in urma transfuziilor de singe. disfunctiilor sistemului imun.stressul emotional. fructe-capsunile.oul. penicilina. lumina naturala. Important in stabilirea diagnosticului de SIADH este si dozarea vasopresinei plasmaticesi urinare.

functia renala si activitatea hematopoietica -teste functionale pulmonare-spirometria -EKG -pulsoximetrie -masurarea gazelor sanguine -bronhoscopie cu fibroscop -biopsie -computer tomograf si RMN -PET scanare-foloseste gallium .Ascaridioza (limbricii) Espectorare.nivelul Ca di singe. testele folosite sunt: -radiografie toracica-poate arata granuloame sau noduli limfatici mariti. crescut anormal in sarcoidoza. impiedicand functionarea articulatiei pe care o captuseste membrana respectiva. . 95% dintre bolnavi au radiografia anormala -teste de singe-cuantifica functia hepatica. Tricomoniaza Discrazii sanguine Bursita bursita de cot inflamatie a busitei Capsulita inflamatia unei capsule Sinovite Sinovita Stare patologica constand in inflamarea membranei sinoviale.scuipa Sarcoidoza • • • • • Introducere Simptome Diagnostic Tratament Prognostic Diagnostic Nu exista un test specific pentru sarcoidiza.o substanta care se fixeaza pe inflamatii.

dar uita spusele si adoarme pe loc.BII). prelungit. fara febra sau infectie. caracterizata prin faptul ca bolnavul este capabil sa vorbeasca atunci cand este trezit. Anemie feripriva Anemie hemolitica Discrazii sanguine Boala Crohn . Stare de toropeala. acest de somn amintind de somnul hipnotic observat in cursul sindroamelor catatonice si isterice. Somn profund.Tenosinovite Lombargii Radiculite Nefrita Oligurie miscarea vol unrinei Hematurie Leucopenie Agranulocitoza Hiperglicemie Gastralgie Hipoprotrombinemie Letargie Stare patologica de somn profund si prelungit.inflamatia colonului Generalitati Boala Crohn este o afectiune inflamatorie intestinala (face parte din familia bolilor inflamatorii intestinale . care determina inflamatia si ulceratia tractului digestiv. In psihiatrie. intalnit si in encefalita letargica ca expresie a leziunilor diencefalice. insotit de diminuarea functiilor vitale. . de apatie si de extrema vlaguire.

de prieteni si chiar de persoana in cauza. Balbutie balbaiala Disprozodic tulb de viteza ritm influxiune si intensitate vb Sindrom Parkinson Boala Parkinson poate afecta capacitatea unei persoane de a-si controla miscarile corpului. o persoana dreptace la care tremorul se instaleaza pe partea stanga poate sa nu se simta stanjenita de aparitia acestui simptom si poate sa nu simta nevoia unui tratament pana cand simptomatologia se inrautateste. cauzand ulceratii la acest nivel. Boala Parkinson da o gama larga de simptome si complicatii. Un numar mic de persoane dezvolta simptomele doar pe o singura . ce pot declansa boala prin diferite mecanisme imune. Afectiunea evolueaza lent si uneori poate trece neobservata de familie. Dopamina este un mediator chimic sau un neurotransmitator. Acest articol acopera doar tratamentul general al bolii si nu simptomele particulare. Simptomele acestei afectiuni apar de obicei la persoane cu varste intre 50 si 60 de ani. Cand se intampla acest lucru pot aparea probleme in miscarile corpului. Anumite celule nervoase de la nivelul creierului produc. In boala Parkinson. se distrug ducand la nivele scazute ale acesteia.Poate afecta orice portiune a tubului digestiv. S-a dovedit faptul ca boala poate fi declansata de aparitia unui raspuns imun anormal impotriva bacteriilor intestinale saprofite (care se gasesc in mod normal la nivelul intestinului gros) sau prin mecanisme imune complexe secundare unor infectii cu diferite bacterii sau virusuri (Mycobacterii tuberculoase. Tratamentul poate controla simptomele in primele faze evolutive ale bolii si este inceput imediat ce simptomele afecteaza activitatea zilnica si abilitatea de a munci a persoanei bolnave. B. prin intermediul caruia celulele nervoase controleaza miscarile corpului. Nu se cunoaste exact de ce unele persoane devolta boala. Boala Crohn afecteaza straturile profunde ale tubului digestiv. afecteaza colonul si rectul) sunt bolile inflamatorii digestive cel mai frecvent intalnite. O persoana ce nu poate sa-si indeplineasca sarcinile de serviciu datorita simptomelor bolii va dori sa inceapa tratamentul mult mai repede dacat o persoana care nu munceste sau care nu este afectata in activitatea zilnica de vreunul dintre simptome. ce produc dopamina. Boala Crohn si colita ulcerativa (denumita si colita ulcero-hemoragica. ca factorii de mediu au un rol important in aparitia bolii. insa exista studii medicale de specialitate care au dovedit existenta anumitor factori declansatori (triggeri). Se stie. Boala Crohn este deseori intalnita la mai multi membrii ai aceleasi familii (transmitere genetica). insa are predilectie pentru partea terminala a intestinul subtire (ileon) si intestinul gros (colon). Yersinia enterolitica. aceste celule nervoase. Fumatorii au un risc crescut de a dezvolta boala. De exemplu. de asemenea. E. fragilis). o substanta chimica numita dopamina.coli. in mod normal.

Pierderea capacitatii de contractie a muschilor fetei poate . SimptomeSus Tipul si severitatea simptomelor bolii variaza de la un bolnav la altul si in functie de stadiul bolii. Tremorul din boala Parkinson apare atunci cand persoana afectata de aceasta boala este treaza. De exemplu. .miscari incetinite si limitate (bradikinezie). . Vorbirea este una monotona si soptita. Lipsa acestui neurotransmitator apare atunci cand celulele nervoase dintr-o anumita parte a creierului (substanta neagra . de cele mai multe ori a mainii. toxine din mediul inconjurator sau radicalii liberi.rigiditatea musculara si durerea continua. miscarea de ridicare dintr-un scaun sau schimbarea pozitiei in pat pot fi dificile. un frate sau o sora cu aceasta boala. Legatura dintre boala Parkinson si factorii de risc este inca in cercetare.substanta nigra). Sunt studii in desfasurare ce urmaresc sa determine daca exista o cauza genetica a bolii Parkinson. alcatuita din acid dezoxiribonucleic) anormale pare sa fie cauza bolii Parkinson cu debut precoce in cadrul unor familii la care se descopera aceasta afectiune la varste mult mai tinere. gatului sau a altei parti a corpului si poate duce la oboseala musculara si la anchilozare. Cauza exacta a acestei afectari a celulelor nervoase nu se cunoaste. a bratului sau a piciorului. Desi aceste cercetari sunt pe cale sa dezvaluie anumite raspunsuri. Totusi. Medicamentele pot controla simptomele intr-o oarecare masura. Rigiditatea poate afecta musculatura membrelor inferioare.tremorul (oscilatii lente si regulate). Nivelurile scazute de dopamina (mediatorul chimic) implicate in controlul miscarilor dau simptomatologia acestei afectiuni. varsta. este in pozitie sezanda sau in picioare (tremorul de repaus) si cedeaza atunci cand persoana misca partea afectata a corpului. acestea neprogresand si pe cealalta parte. ce produc dopamine. a fetei. tusi sau pot pierde saliva pe la colturile gurii. Unul dintre cele mai comune semne aparute la debutul bolii este reducerea balansarii bratului afectat in timpul mersului datorita rigiditatii musculare. Boala Parkinson poate cauza o varietate de complicatii pe masura ce evolueaza. mai ales atunci cand persoana incearca sa se miste dintr-o pozitie de repaus. pot sa nu se dezvolte decat in fazele tardive ale afectiunii la alti pacienti sau pot sa nu apara deloc. Cele mai frecvente simptome sunt: . care pot aparea la un pacient in primele faze.parte a corpului. . dar o data cu evolutia bolii. transmiterea unor gene (unitatea de baza a ereditatii. acestea devin din ce in ce mai ineficiente. expertii nu stiu cu siguranta cauza acestei boli.slabirea muschilor fetei si a gatului. Doar un mic procent dintre cei ce au boala Parkinson au un parinte. Acesti factori de risc pot fi: factori genetici. Simptomele. Vorbirea si inghitirea pot deveni mai dificile si persoanele respective se pot ineca. se deterioreaza sau se distrug.

aparitia brusca si scurta a imposibilitatii de a se misca. asa numita "masca Parkinsoniana". Stresul emotional si solicitarea fizica fac ca tremorul sa fie mult mai evident. scaderea tensiunii arteriale cand persoanele stau in pozitie ortostatica (hipotensiunea ortostatica) si disfunctii sexuale. limba si buzele. Persoanele cu boala Parkinson pot face pasi marunti si tarandu-si picioarele. Modificarile scrisului de mana sunt obisnuite si scrisul devine mai mic (micrografie). . Tremorul mai poate afecta.o piele mai grasa si aparitia sau sporirea matretei. aceste probleme de obicei apar mai tarziu in evolutia bolii. aproape jumatate din cei care au un tremor nu au Parkinson.pot aparea tulburari ale somnului.dexteritate si coordonare diminuate. .dificultati in deplasare (probleme ale mersului) si in mentinerea echilibrului (instabilitate posturala). Totusi. Balansul si problemele de echilibru pot duce si la cazaturi. de cele mai multe ori prost diagnosticata ca boala Parkinson. .probleme aparute in controlul involuntar sau automatic al unor functii ale organismului cum ar fi: cresterea transpiratiei. . . . Alte simptome Boala Parkinson poate cauza o varietate de alte simptome. Cauza cea mai frecventa a tremorului ne-Parkinsonian este tremorul esential. ale dispozitiei si ale gandirii la cei afectati de aceasta . cum ar fi imbracatul sau servirea mesei devin mai dificile. acestea fiind foarte apropiate si se pot inclina putin in fata din talie (pozitia garbovita). Initial tremorul poate afecta doar un brat sau doar un picior sau poate fi observat pe o intreaga parte a corpului. Medicamentele folosite in tratamentul bolii pot ajuta sau pot inrautati aceste simptome. relaxarea completa sau intentia de a face o miscare sau chiar miscarea in sine reduc sau chiar opresc tremorul. tremorul de alte cauze se amelioreaza in repaus. Deseori poate afecta persoana in timpul mersului. Somnul. nu se imbunatateste o data cu miscarea membrului respectiv si se inrautateste atunci cand persoana incearca sa indeplineasca o anumita sarcina. Dar aceste simptome pot sa fie date si de tratamentul folosit in boala Parkinson. Constipatia este obisnuita. Desi tremorul este unul dintre cele mai comune semne din boala Parkinson. de asemenea. o stare tratabila. In contrast cu tremorul din boala Parkinson. acest tremor se poate extinde pe ambele parti ale corpului. Acestea pot include: . Controlul mictiunii este dificil si pot aparea urinari frecvente si imperioase. desi in unele cazuri acesta ramane doar pe o singura parte. Tremorul este unul din primele semne pe care pacientii sau cei din familia lor il observa.probleme digestive si urinare. Pe masura ce boala avanseaza. .crampe musculare si afectarea articulatiilor.duce la o expresie faciala fixa. Abilitatile atletice scad si activitatile zilnice. de asemenea exista probleme cu intoarcerile din timpul mersului.

mai ales la varsta adulta). similare celor din boala Alzheimer (ansamblul dementelor degenerative primare. Confuzia si pierderea de memorie similare celor din primele stadii ale bolii Alzheimer nu apar decat in stadiile finale ale bolii Parkinson. . rigiditatea musculara. in faza finala a bolii. Alte afectiuni ce pot cauza simptome asemanatoare celor din boala Parkinson sunt: . . daca nu sunt incurajate sa depaseasca momentul. Exista o varietate de afectiuni cu simptome asemanatoare celor din boala Parkinson. . care sunt intalnite in boala Parkinson (tremorul.tremorul esential (denumire prin care sunt grupate tipurile de tremor fara o semnificatie patologica aparenta si indeosebi ereditare). . Poate aparea inainte de varsta de 25 de ani. care nu are alte simptome decat tremorul fin si rapid. . Depresia e foarte frecventa la aceste persoane si poate fi cauzata atat de modificarile chimice ce au loc la nivelul creierului cat si ca o reactie la aflarea vestii ca sufera de o boala ce duce la infirmitate. Somnolenta sau insomnia pot aparea la acesti pacienti datorita anxietatii. . Afectiuni cu simptome asemanatoareSus Boala Parkinson poate fi greu de diagnosticat deoarece multe afectiuni au simptome. ataxie ce apare. indecisa si pasiva. Pierderea memoriei.leziuni ale sistemului nervos central. miscari incetinite. depresiei.boala. tulburari ale echilibrului).boli ale ficatului. O persoana afectata de boala Parkinson poate deveni cu usurinta o persoana dependenta de cei din jur. Persoanele afectate de aceasta boala pot sa nu aiba un somn normal deoarece nu-si pot schimba pozitia in pat cu usurinta. a ganglionilor bazali sau a cerebelului) si in atrofia sistemica multipla (termen propus pentru asocierea variabila a urmatoarelor tulburari: disfunctie a sistemului nervos autonom. o persoana fricoasa. care nu exista in realitate) si visele pline de imaginatie pot fi uneori cauzate de medicamentele folosite in tratamentul bolii Parkinson. cu un tratament adecvat. Unele dintre acestea pot fi reversibile. Este posibil ca aceste persoane sa vorbeasca mult mai putin decat vorbeau inainte. semne extrapiramidale. Pana la una din trei persoane care sufera de boala Parkinson poate dezvolta dementa si confuzie. halucinatiile (a auzi sau a vedea lucruri.sindromul Parkinson intalnit in paralizia supranucleara progresiva (o afectiune degenerativa heterogena ce implica afectarea celulelor nervoase de la nivelul creierului. Insa. .diferite afectiuni ale tiroidei.boala Alzheimer. sa se retraga chiar si fata de familie si prieteni si sa ramana niste persoane inactive si retrase. sau oboselii fizice. ce se caracterizeaza prin aparitia unei demente cu evolutie lenta). starea pacientului poate fi imbunatatita.infectii la nivelul sistemului nervos central (cum ar fi encefalita). Depresia poate contribui la pierderea memoriei si la aparitia confuziei.

desi boala poate aparea si la persoane intre 30 si 50 de ani si chiar. exercitiile si schimbarile modului de viata pot reduce unele dintre simptomele bolii.tumori la nivelul creierului.infarctul miocardic. Unele studii au aratat ca expunerea prelungita la anumiti factori de mediu. Starea emotionala poate afecta simptomatologia bolii. Majoritatea debuteaza dupa 50 de ani. tensiunea nervoasa si tristetea pot inrautati evolutia bolii si simptomatologia.intoxicatia cu monoxid de carbon. poate creste riscul aparitiei bolii. Trebuie ca aceste probleme sa fie discutate cu medicul curant. .afectiuni psihiatrice. Avand cazuri in familie de boala Parkinson cu debut precoce acestea pot reprezenta un factor de risc important in aparitia bolii si la ceilalti membrii ai familiei. . Intr-o perioada stresanta o persoana cu boala Parkinson poate avea o "izbucnire paradoxala". Aceasta are ca si rezultat o perioada in care persoana afectata de Parkinson nu mai are simptome si se poate deplasa si misca in mod normal. in cazuri rare. de asemenea. chimicalele. dar pana acum acest lucru nu a fost demonstrat. Totusi. rigiditatea musculara. Varsta avansata este singurul factor de risc cunoscut pentru boala Parkinson (nu este inclusa boala Parkinson cu debut precoce). Un numar foarte mic de persoane ce au fost diagnosticati cu aceasta afectiune au o ruda apropiata ce sufera de boala Parkinson. miscarile incetinite si tulburarile de echilibru). Nu se cunoaste un tratament pentru vindecarea acestei boli. . Simptomele si evolutia acestei afectiuni pot varia foarte mult de la o persoana la alta. sa dea simptome similare celor din boala Parkinson Alte simptome ce pot aparea in aceasta afectiune pot include depresia si disfunctiile sexuale. cum ar fi pesticidele. de obicei. Factorii de riscSus Factorii de risc in aceasta afectiune sunt dificil de identificat deoarece cauza bolii nu este cunoscuta. la tineri. Anumite medicamente (cum ar fi antipsihoticele si anumite medicamente folosite in tratamentul hipertensiunii arteriale) pot. Anxietatea. Exista multe afectiuni care pot dezvolta Parkinsonism (un grup de simptome ce includ tremorul.intoxicatiile cu metale grele (cum ar fi manganul). medicamentele. . Se pare ca un istoric familial de boala Parkinson nu creste semnificativ riscul aparitiei afectiunii la un membru al familiei. tratamentul chirurgical. reduce simptomele. folosirea apei din fantani. dar aceasta forma este una rara. . Relaxarea..

acesta trebuie atent urmarit si trebuie discutat cu doctorul la urmatorul control medical.simptomele nu mai sunt ameliorate de medicamente.medicul de familie.tremorul a aparut brusc sau treptat? . . cum ar fi episoade severe de rigiditate pierderea brusca a mobilitatii – ce poate afecta mersul. paralizie. .apar alte complicatii. pe masura ce boala evolueaza. Totusi. trebuie discutat cu medicul despre aparitia acestui tremor la urmatorul consult. . pierderea echilibrului.medicul neurolog.logopedul. Alti specialisti ce pot fi implicati in urmarirea pacientului bolnav de Parkinson sunt: . alterarea vorbirii sau probleme vizuale. Nu este nevoie de un tratament de urgenta.exista modificari notabile ale simptomelor. Acestea pot fi semnele unui infarct miocardic. atunci cand tremorul dureaza de mai mult timp. O persoana ce a fost diagnosticata cu boala Parkinson trebuie sa consulte doctorul imediat daca: . . Expectativa vigilentaSus Daca se descopera aparitia tremorului. Medici specialisti recomandatiSus Urmatorii medici pot diagnostica si trata boala Parkinson: . Daca tremorul afecteaza activitatea de zi cu zi a unei persoane sau daca apar si alte simptome. O descriere cat mai exacta poate ajuta medicul sa puna un diagnostic corect. Persoanele ce sufera de Parkinson trebuie sa mearga la medicul specialist in mod regulat (o data la 3-6 luni sau in functie de cum decide acesta) pentru modificarea tratamentului. .medicul de medicina interna.ce a dus la imbunatatirea sau inrautatirea lui? . Simptomele din boala Parkinson.apare depresia. pe perioada catorva luni. de obicei. .Consultul de specialitateSus Este bine sa fie consultat medicul de familie atunci cand apar simptomele bolii Parkinson. Descrierea pacientului ar trebui sa raspunda la urmatoarele intrebari: . evolueaza lent.ce parte a corpului a fost afectata? Este indicat sa se apeleze serviciile de urgenta daca apar simptome precum stare de slabiciune brusca. trebuie mers la doctor mai repede.

Investigatii Nu exista teste de laborator care sa diagnosticheze boala Parkinson. Medicul va putea amana momentul prescrierii tratamentului pana cand simptomele bolii devin suparatoare si interfera in activitatea zilnica. Un alt test imagistic numit PET (tomografie cu emisie de pozitroni) poate detecta nivele scazute de dopamina la nivelul creierului. 2. exista citeva optiuni. fizioterapia si terapia ocupationala pot fi de ajutor in toate stadiile bolii Parkinson. Daca este nevoie de tratament medicamentos. specifice acestei afectiuni. aceasta investigatie nu este una uzuala deoarece este foarte scumpa si nu este disponibila in foarte multe spitale. Diagnosticul de boala Parkinson se bazeaza pe istoricul medical si pe un examen neurologic amanuntit. Daca simptomele pacientului si rezultatele obtinute de doctor in timpul consultului nu sunt in intregime tipice bolii Parkinson se pot face anumite teste pentru a putea diagnostica alte afectiuni cu simptome asemanatoare. Diagnostic si investigatiiSus 1. putandu-se astfel pune diagnosticul de boala Parkinson. Metodele de tratament aditionale cum ar fi exercitiile fizice. . Totusi. Diagnostic precoce In acest moment nu exista nici un test screening pentru boala Parkinson. fiind inca in faza experimentala.. Acestea sunt importante pe intregul parcurs evolutiv . mobilitatii si independentei. efectele ei secundare (ce includ miscari involuntare si alte complicatii motorii) pot cauza probleme in stadiile tardive ale bolii. Desi levodopa este inca considerata cel mai bun medicament pentru Parkinson. O examinare RMN poate fi facuta pentru a exclude un infarct miocardic sau o tumora a sistemului nervos central. pacientii cu boala Parkinson pot sa nu aiba nevoie de tratament. Tratament generalitatiSus La inceput. De exemplu. mai ales in mentinerea tonusului. inhibitori de monoaminoxidaza (cum ar fi selegin) si anticolinergice (cum ar fi trihexifenidil). Studiile recente sugereaza ca tratamentul initial cu agonisti dopaminergici cum ar fi pramipexol si ropinirol pot intarzia necesitatea inceperii tratamentului cu levodopa si pot astfel intarzia aparitia efectelor secundare ale acesteia. testele de sange pot fi facute pentru a verifica daca nu este cumva vorba de o afectiune tiroidiana sau hepatica. Medicul curant impreuna cu intreaga echipa ce supravegheaza pacientul bolnav de Parkinson il pot indruma pe acesta in ceea ce priveste suportul emotional si educatia medicala.specialistul in terapie ocupationala. daca simptomele sunt usoare. Alte medicamente nondopaminergice ce pot fi folosite in primele faze evolutive ale bolii sunt amantadina.fizioterapeutul.

Daca starea de sanatate se modifica tratamentul trebuie si el ajustat pentru a obtine un echilibru intre calitatea vietii. soptita. specifica celor afectati de Parkinson. acestia se pot hrani stand in picioare si mancand cate putin. O dieta echilibrata. Nu exista nici un tratament care sa opreasca distrugerea celulelor nervoase ce duce la aparitia acestei afectiuni. iar alimentele sa fie cat mai usor de mestecat. de asemenea. Varsta. Tratament de intretinereSus Exista o serie de masuri ce pot fi luate si la domiciliul persoanei afectate de Parkinson pentru a face ca aceasta sa faca fata mult mai usor simptomelor. unele medicamente pot ameliora simptomele bolii. Recunoasterea si tratarea depresiei reprezinta o parte importanta a terapiei la domiciliu. Tratamentul chirurgical poate fi. Totusi. Trebuie sa existe o modificare si in ceea ce priveste alimentatia. precum si suportul emotional si practic din partea familiei. Toate acestea il vor ajuta sa fie o persoana independenta. familia si conditiile de viata pot influenta deciziile privind inceperea tratamentului. ocupatia. efectele secundare ale bolii si costurile tratamentului. Este indicat ca pacientii sa-si pastreze o stare cat mai buna de sanatate. O persoana aflata intr-o faza avansata a bolii este limitata in ceea ce priveste libertatea de miscare si efectuarea activitatilor zilnice. care au vorbirea monotona. a coordonarii si a rezistentei. Trebuie sfatuit pacientul sa-si foloseasca energia pentru activitatile strict necesare si sa-si amenajeze locuinta astfel incat sa-i fie foarte usor sa se deplaseze si lucrurile necesare sa-i fie la indemana. mai ales in stadiile finale. tipul acestuia si cand sa se modifice medicatia. Medicul curant va trebui sa modifice tratamentul in functie de modificarile ce apar in simptomatologia bolii. Tratamentul este diferit pentru fiecare persoana in parte si se poate schimba pe masura ce boala evolueaza. dar si in mentinerea greutatii si in reducerea posibilitatii de aparitie a constipatiei. o dieta echilibrata sunt foarte importante in cadrul tratamentului. De exemplu. Exercitiile fizice regulate.al bolii. pot fi de mare ajutor. dar in cazul unui numar mic de persoane. Simptomele se pot modifica de la o zi la alta si efectele adverse ale medicamentelor folosite in cadrul tratamentului pot limita eficienta acestuia. folositor in tratarea simptomelor. odihna. Un logoped poate recomanda exercitii de respiratie si de vorbire ce pot sa ajute pacientii. imprecisa. Exercitiile pot ajuta la mentinerea tonusului. deoarece consumul de proteine poate interfera cu absortia medicamentelor si poate modifica eficacitatea lor. In ceea ce priveste alimentatia persoanelor cu Parkinson este foarte important ca acestea sa ceara toate informatiile privind alimentatia medicului curant. Depresia este frecventa la cei cu Parkinson si poate aparea inainte ca boala sa fie diagnosticata. referitor la ce si cum mananca. Toate acestea pot sa scuteasca pacientul de .

carne de pasare. peste. Totusi poate avea o serie de efecte adverse la doze mari sau dupa un tratament indelungat. in stil de mars poate ajuta la depasirea episoadelor de rigiditate musculara. Levodopa este cel mai cunoscut medicament folosit in tratamentul bolii Parkinson. facand un prim pas precis. Tratamentul in acest stadiu este cantarit in functie de severitatea simptomelor si de efectele adverse ale medicamentelor. Medicul specialist poate sa prescrie agonisti dopaminergici. Tratament in cazul agravarii boliiSus Pe masura ce boala evolueaza. . Deplasarea catre un punct fix pe pamant. Miscarile sunt lente si limitate datorita rigiditatii musculare si incetinirii sau pierderii reflexelor automate (bradikinezie). Tratamentul la domiciliu ii ajuta pe cei afectati sa se adapteze si pe masura ce boala avanseaza sa ramana independenti cat de mult este posibil. Simptomele bolii se schimba pe masura ce afectiunea trece prin diferitele stadii evolutive. cum ar fi pramipexol sau ropinirol pentru a pregati inceperea tratamentului cu levodopa. inghitind des si evitand dulciurile se poate reduce salivatia. Tinand barbia ridicata.modificarea anumitor activitati si reamenajarea casei astfel incat activitatile zilnice sa fie cat mai mult simplificate. . boala nu afecteaza intr-o prea mare masura viata persoanei in cauza. Aspecte ce pot fi de folos in tratamentul ambulator al unui pacient cu Parkinson sunt: . de pastrarea unei legaturi stranse cu familia si de pastrarea independentei. lung. De asemenea. care sunt foarte eficiente in toate fazele bolii. Majoritatea pacientilor dezvolta un tremor de la usor la moderat. Calitatea vietii acestuia depinde in mare masura de continuarea activitatilor de la serviciu.exercitiile fizice si fizioterapie. care sa includa fructe. Studii recente au aratat ca aceste medicamente pot intarzia aparitia efectelor adverse ale levodopei. vegetale. doctorul poate prescrie agonistii dopaminergici in acelasi timp cu levodopa.sa urmeze o dieta sanatoasa. Blocarea musculara poate fi rezolvata prin efectuarea unor miscari intentionate. cereale. Tratament ambulatoriuSus Viata de zi cu zi a unui bolnav cu Parkinson La inceput. carne slaba. iar repozitionarea mobilei sa fie facuta astfel incat sa existe mereu ceva in care pacientul sa se sprijine atunci cand se deplaseaza. produse lactate slabe.eventualele probleme legate de alimentatie. Folosirea unui baston sau a unui mergator pot fi utile pe masura ce boala avanseaza. dar o data cu trecerea timpului aceasta devine din ce in ce mai suparatoare. Doctorul va supraveghea evolutia fiecarui pacient in parte si va modifica tratamentul in functie de aparitia unor noi simptome. legume. . simptomele devin din ce in ce mai suparatoare.

de varsta pacientului. care au fost dificil de tratat. dar au si o serie de efecte adverse. Astazi. datorita folosirii acesteia pe o perioada lunga de timp si in doze crescute au aparut o serie de complicatii motorii. Tratamentul poate fi diferit in functie de simptome.a face fata disfunctiilor sexuale. Trebuie discutat cu medicul si despre aceasta problema. prin diferite metode cum ar fi mersul catre o tinta de pe podea. unii medici prefera sa foloseasca agonistii dopaminergici. Medicamentele pot ameliora simptomele. . Totusi. precum si in functie de raspunsul acestuia la medicamente. mai nou aparuti (cum ar fi pramipexol si ropinirol). cand simptomele bolii duc la infirmitatea persoanei. Dar si folosirea acestor medicamente poate conduce la aparitia complicatiilor motorii.a face fata blocajului motor. i-a facut pe acestia sa recomande tratamentul initial cu agonisti dopaminergici. Levodopa controleaza simptomele mult mai bine decat agonistii dopaminergici.sa se lucreze cu un logoped pentru imbunatatirea vorbirii.dopamina. . Scopul acestui tratament medicamentos este de a suplini lipsa neurotransmitatorului . Acesta este primul medicament ce poate fi . aceasta ne mai putand sa-si desfasoare activitatile zilnice. Intrebarea privind care dintre aceste doua medicamente. Folosirea acestor medicamente in primele faze ale afectiunii duc la amanarea introducerii in tratament a levodopei si astfel se intarzie aparitia complicatiilor motorii. avand in vedere studiile efectuate. .. Apomorfina este un agonist dopaminergic folosit pentru tratarea episoadelor ocazionale de imobilitate. nu este pe deplin lamurita. De aceea. Este nevoie de timp pentru ca medicul sa stabileasca o combinatie eficienta de medicamente. Pe masura ce boala avanseaza medicul va putea prescrie concomitent levodopa si agonisti dopaminergici. levodopa sau agonistii dopaminergici este mai benefic in primele faze ale bolii. mai ales in primele etape ale bolii. ingrijorarea medicilor in ceea ce priveste efectele pe termen lung ale administrarii de levodopa in fazele initiale si in doze mari. cum ar fi schimbarea medicamentelor sau a exercitiilor fizice Tratamentul medicamentosSus Tratamentul medicamentos este tratamentul uzual in cadrul bolii Parkinson. asociate cu boala Parkinson.sa faca fata aparitie tremorului. ce cauzeaza simptomatologia acestei afectiuni. iar pentru reducerea acestuia poate fi buna luarea unei greutati in mana care tremura. mai ales la cei sub 60 de ani. . care sa-si faca efectul la fiecare persoana in parte. de obicei.reducerea problemelor in ceea ce priveste mancatul si salivatia excesiva prin schimbarea mancarurilor si a felului cum sunt mancate. Totusi. levodopa este considerata cea mai eficienta in controlul simptomelor din boala Parkinson si pentru multi ani a fost medicamentul preferat in tratamentul celor noi diagnosticati cu Parkinson. Tratamentul este inceput. Acesta poate sugera o serie de modificari in terapie.

levodopa si alte medicamente pot fi mult mai eficiente. . Pot aparea o serie de complicatii in urma unui tratament indelungat in boala Parkinson. Pot exista si unele cazuri in care se urmeaza tratamentul cu doze constante de levodopa si agonisti dopaminergici si uneori doze de apomorfina.imposibilitatea de a se misca . dar trebuie luat in primele faze ale bolii. vor incerca un singur medicament la un moment dat si vor recomanda doze mici. . In general.agonisti dopaminergici (bromcriptina. Studii ulterioare sunt necesare pentru a determina cat de sigur este tratamentul si eficacitatea acestuia.inhibitor periferic al catecol-0-metiltransferazei (COMT) -entacapon. tolcapon. -levodopa si carbidopa. in diferitele faze ale acesteia. De retinut! Toate medicamentele folosite in tratamentul Parkinsonului pot avea efecte adverse neplacute. trihexifenidil).inhibitor al monoaminoxidazei tip B. . in general.selegilina . Optiuni de medicamente O serie de medicamente pot fi folosite in tratamentul bolii Parkinson. pergolid. cum ar fi: . Apomorfina trebuie administrata impreuna cu medicamente antiemetice pentru a preveni aparitia greturilor si varsaturilor.modificari spontane in raspunsul pacientului la medicatie. Medicii.amantadina.injectat cand muschii devin rigizi si intepeniti si persoana in cauza nu se mai poate ridica dintr-un scaun sau nu-si mai poate desfasura activitatile zilnice. daca sunt luate inainte de mese. tratamentul initial al bolii Parkinson incepe cu: . Studii recente arata ca tratamentul cu doze mari de antioxidant coenzima Q10 poate incetini progresia bolii Parkinson. . pramipexol. ropinirol).agenti anticolinergici (benztropina.spasme sau convulsii. . care pot include: . Un regim medicamentos ideal este acela ce controleaza simptomele bolii si efectele adverse sunt bine tolerate de pacient. Tratamentul cu apomorfina administrat la nevoie poate face posibila reducerea dozelor de agonisti dopaminergici. Acest lucru duce si la scaderea efectelor adverse cum ar fi miscarile involuntare si convulsiile. pentru a minimaliza efectele adverse. atunci cand este nevoie. Este bine de stiut ca: . in loc sa urmeze un tratament in care dozele medicamentelor administrate oral sunt ajustate in functie de urgentele aparute. Probleme pot aparea si ca rezultat al bolii in sine.oprirea brusca a medicatiei poate inrautati simptomele si poate fi periculoasa. .

Palidotomia si talamotomia sunt rar facute in ziua de azi. Impulsurile electrice sunt generate de o serie de electrozi plasati printr-o interventie chirurgicala in creier. Aceste celule pot proveni de la un creier fetal. Aceasta tehnica chirurgicala este pe cale sa devina metoda chirurgicala preferata de terapie. Neurotransplantul este un procedeu experimental. Un posibil efect advers serios al tratamentului cu agonisti dopaminergici este somnolenta diurna. iar pacientul trebuie informat foarte bine in legatura cu modul in care acestea trebuie luate.scaderea tonusului muscular. pentru terapia Parkinsonului. Informatiile despre eficienta acestui procedeu sunt limitate si pana in acest moment. mai distructive. Medicamentele necesare tratarii acestei afectiuni sunt prescrise de medicul specialist. mai ales a cazurilor aflate intr-o faza avansata a bolii.. cum ar fi palidotomia si talamotomia. Aceasta terapie foloseste impulsuri electrice pentru stimularea unei anumite zone a creierului. Acesta poate aparea si in momentul in care pacientul conduce masina si poate fi o amenintare grava la siguranta acestuia. daca pacientul urmeaza tratamentul cu agonisti dopaminergici. nu este o optiune reala pentru cea mai mare majoritate a . Este foarte important ca pacientul sa respecte cu strictete recomandarile medicului pentru un cat mai bun rezultat al terapiei. Electrostimularea profunda cerebrala este un tratament nou in terapia Parkinsonului. Somnolenta brusca si coplesitoare. Trebuie sa se discute cu medicul despre efectele de acest tip. desi folosirea tesuturilor fetale este controversata. Tratament chirurgicalSus Tratamentul chirurgical poate fi luat in considerare atunci cand medicamentele nu mai pot controla simptomele bolii sau cand efectele adverse sunt destul de severe si afecteaza activitatile de zi cu zi ale pacientului. Neurotransplantul a fost facut unui numar mic de persoane si poate fi facut doar in cateva centre medicale din lume. Schimbarea dozelor sau folosirea unei combinatii diferite de medicamente pot fi de ajutor in astfel de situatii. fara a-si da seama persoana respectiva ca este pe cale sa adoarma. care este in studiu. Nu distruge substanta nervoasa de la nivelul creierului si are riscuri mult mai mici decat metodele vechi. In viitor. Aceasta tehnica poate fi folosita si in combinatie cu tratamentul medicamentos. care cauzeaza simptomele bolii. neurotransplantul poate include si transplantarea nervilor din zonele sanatoase in zonele afectate sau folosirea celulelor modificate genetic. cand acesta nu mai controleaza simptomatologia intr-un mod adecvat. Consta in implantul de celule care sa produca dopamina la nivelul creierului. Ele implica distrugerea precisa a unei mici suprafete din portiunea profunda a creierului. poate fi numita "atac de somn". cu levodopa sau alte medicamente.

dar nici una dintre ele nu mai este facuta in mod uzual. . Electrostimularea cerebrala profunda Electrostimularea cerebrala profunda nici nu vindeca boala Parkinson nici nu elimina nevoia medicatiei. De asemenea. nu a fost documentat nici un beneficiu al acestei nterventii. 3.talamotomia (se face rar).transplantul de celule nervoase (in faza experimentala). Efectele sale sunt vizibile dupa cateva luni sau mai mult si pana acum. dar interventia chirurgicala poate reduce numarul si dozele de medicamente necesare controlarii simptomelor bolii. 2. Cei cu o boala Parkinson avansata sau care au alte afectiuni (cum ar fi bolile de inima sau plamani. De obicei. In cazul unei afectiuni ce poate evolua. Optiuni chrurgicale . Electrostimularea profunda a talamusului este facuta pentru a trata tremorul dat de boala. unele persoane pot avea o serie de manifestari ce nu mai pot fi controlate. trebuie luata in seama electrostimularea cerebrala profunda deoarece are rezultate mult mai bune decat medicatia. Palidotomia si talamotomia Cativa neurochirurgi pot face aceste interventii chirurgicale. cancerul sau afectiuni renale) nu sunt buni candidati la una dintre variantele de interventii chirurgicale. De retinut! Tratamentul chirurgical devine o optiune pentru cei afectati de boala Parkinson atunci cand boala este avansata si medicatia nu mai poate controla boala intr-un mod adecvat. . Neurotransplantul Aceasta procedura este inca experimentala si nu a fost efectuata decat pe putine persoane. medicatia este inca necesara. dupa aceasta.paliotomia (se face rar).oamenilor. . chirurgia nu este o optiune pentru cei cu dementa sau probleme psihiatrice. Se pot primi informatii in legatura cu aceasta afectiune de la o serie de organizatii ce sprijina persoanele afectate de boala Parkinson. Persoanele care doresc sa ia in calcul o interventie chirurgicala in cadrul terapiei bolii Parkinson trebuie sa apeleze la cel mai bun neurochirurg disponibil. Toate acestea duc la reducerea efectelor adverse cauzate de medicamente si in acelasi timp se obtine si un control al bolii. Interventia chirurgicala nu reprezinta o rezolvare pentru cei cu boala Parkinson. Procedurile prin care se stimuleaza nucleul subtalamic si globus pallidus controleaza o gama larga de simptome pe langa tremor si sunt folosite mult mai frecvent decat stimularea talamusului. cand o persoana are un tremor sever pe o parte a corpului. 1. Totusi.electrostimularea profunda craniana. . al unor simptome ce se inrautatesc.

. jocuri. . reinvatarea actiunilor zilnice etc. scris. antrenament pentru purtarea unei proteze.). Pe aceasta baza. trebuie sa se discute cu medicul curant despre siguranta tratamentului si posibilitatea aparitiei efectelor adverse. Indicatiile ei sunt foarte largi: boli mintale.Alte tratamenteSus Fizioterapia. o ergoterapie preventiva care vizeaza evitarea spitalizarii. Profilaxie rgoterapie Terapie care utilizeaza activitatea in vederea readaptarii handicapatilor fizic si mintal. orice activitate (activitati artizanale ca impletitul sau tesutul. este important sa se mentina o stare cat mai buna de sanatate si sa se urmeze o dieta alimentara echilibrata. daca este foarte probabil ca aceste medicamente sa dea rezultate bune. . sechele posttraumatice. Exista. de exemplu). Totusi. indeosebi pentru persoanele in varsta.Ergoterapia preventiva vizeaza sfatuirea pacientului in ce priveste gesturile cotidiene si amenajarea locuintei si ii permite sa-si asume handicapul sau boala ramanand integrat in mediul sau de viata. Numeroase terapii nutritionale au fost sugerate ca si tratamente ale bolii Parkinson. deocamdata. dar cauza acestei imbunatatiri nu este cunoscuta. de exprimare. arsuri.). Aceasta poate imbunatati. afectiuni reumatologice. activitati de captare a atentiei. pentru o scurta perioada de timp si miscarile. Inainte de incercarea unor tratamente complementare. Scopul ergoterapiei este de a le reda bolnavilor independenta fie dandu-le posibilitatea sa se adapteze la deficitul lor. Toate aceste informatii sunt de ajutor in luarea unei decizii privind tratamentul. de asemenea. activitati de tip profesional de toate tipurile etc. fie participand la ameliorarea starii lor. Tratamentele complementare nu trebuie sa inlocuiasca medicamentele necesare tratarii bolii. infirmitati motorii (paralizii. Depresia care nu raspunde la medicatie se poate imbunatati cu terapie cu electrosocuri. boli cardiace etc. Aceasta mediere permite sa se observe si sa se analizeze problemele pe care le pune boala in cauza. apoi sa se propuna o solutie cu contributia bolnavului si a medicului curant (cum sa eviti durerea in gesturile vietii zilnice la un pacient suferind de dureri lombare. reinvatarea gesturilor vietii zilnice.) sunt bune de folosit in masura in care pot ajuta pacientul sa le adapteze la posibilitatile sale.Ergoterapia reeducativa-readaptativa utilizeaza actiunea ca mediator pentru a ajunge la un obiectiv dat (cautarea unei mai bune coordonari a miscarilor. miopatii. Nici una dintre acestea nu si-a dovedit eficacitatea. cum ar fi dieta. logopedia si terapia ocupationala pot fi de mare ajutor in terapia bolii Parkinson.

tahicardie. Totusi raspunsul inflamator poate varia functie de particularitatile organismului. hipotensiune arteriala sau alterarea acuta a statusului mental. toate aceste manifestari sugereaza diagnosticul. Pentru diagnosticul etiologic (identificarea microorganismului infectant) este necesara izolarea microorganismului din sange sau dintr-o alta zona in care este localizata infectia.Sepsisul si socul septic • • • • • • • Introducere Semne si simptome Complicatii Modificari de laborator in sepsis Diagnostic Tratament Prognostic si prevenire Diagnostic Nu exista un test de laborator specific care sa stabileasca diagnosticul de sepsis. SIRS = sindromul raspunsului inflamator sistemic poate avea si o etiologie noninfectioasa. traumatisme. leucocitoza sau leucopenie. embolism pulmonar. arsuri. anevrism de aorta rupt. De asemenea. In unele cazuri. prin recoltarea a doua probe de sange a cate 10 ml din care se vor realiza hemoculturile. daca anterior s-au administrat antibiotice. Egofilie Iubire patologica de sine Policontuzie lovituri Heteroagresiune lovire . hemoculturile vor fi negative. o hemocultura negativa poate indica absenta invaziei sanguine de catre agentul patogen. tahipnee. infarct miocardic sau soc anafilactic. putand apare in: pancreatite acute. Apaxic hidrocefalee Hipoxie tare patologică constând în scăderea cantității de oxigen în țesuturi. insa putem constata urmatoarele: febra sau hipotermie. trombocitopenie.

10 Aug 2004 | Greșeală de tipar cardialgíe s.f. (sil. g. (sil. precum si un dezechilibru acido-bazic. f. 10 Aug 2004 | Greșeală de tipar sfincteralgíe s. sfinc-. mf. 10 Aug 2004 | Greșeală de tipar rinalgíe s. gastr-) → algie Sursa: Dicționar ortografic | Trimisă de siveco. 10 Aug 2004 | Greșeală de tipar artralgíe s. artr-) → algie Sursa: Dicționar ortografic | Trimisă de siveco. f. f. (sil. algie ALGÍE s. Nefropatie affect rinichilor Spina bifida o malf a cocosului Algie Sensibilitate dureroasă.-d. 10 Aug 2004 | Greșeală de tipar .Cenestopat Distonia cenestopata este o dereglare neurovegetativa care duce la un dezechilibru al functiilor simpatice si parasimpatice ale sistemului nervos. mf. 3 Jan 2003 | Greșeală de tipar algíe s. (sil. f. algíi. – Din fr. algía. f.f. ot-) algie Sursa: Dicționar ortografic | Trimisă de siveco. f. stom-) algie Sursa: Dicționar ortografic | Trimisă de siveco.. durere. mf. mf. 10 Aug 2004 | Greșeală de tipar epigastralgíe s. algíei Sursa: Dicționar ortografic | Trimisă de siveco. (sil. f. Sursa: DEX '98 | Trimisă de ana_zecheru. Durere apărută spontan sau în urma excitării patologice a nervilor senzitivi. 10 Aug 2004 | Greșeală de tipar stomalgíe s. rin-) algie Sursa: Dicționar ortografic | Trimisă de siveco. mf. algie. mf. (sil. f. -ter-) algie Sursa: Dicționar ortografic | Trimisă de siveco. -di-al-) → algie Sursa: Dicționar ortografic | Trimisă de siveco. (sil. art. 10 Aug 2004 | Greșeală de tipar gastralgíe s. gastr-) → algie Sursa: Dicționar ortografic | Trimisă de siveco. 10 Aug 2004 | Greșeală de tipar otalgíe s. (sil. art. mf.

ALGÍE elem. -algie. algie. algesis) Sursa: MDN | Trimisă de raduborza. algési-. 17 Oct 2004 | Greșeală de tipar ALGÍE s. algie. (< germ. [< germ. algesis]. Algesie. // (In forma -algie) Element secund de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) durere”. -algesie. gr. „algezie”. iar altele foarte putine.f. 26 Dec 2005 | Greșeală de tipar ALG(O)-/ALGEZI-. Cromozomul afectat poate poveni de la oricare dintre parinti. Semne si simptome Simptomele difera de la caz la caz.) Sensibilitate dureroasă. alg/o/-. Sursa: DN | Trimisă de LauraGellner. f. algos – durere]. La persoanel de sex feminin acesti 2 cromozomi. gr. cf. gr. El apare la 1 din 2500 de nasteri. „durere”. Cromozomii sunt structuri localizate in nucleul fiecarei celule a organismului. algie. cf.ALGEZÍE s. Doi dintre acesti cromozomi se numesc cromozomi sexuali. Algezie. -ALGEZÍE. sensibilitate dureroasă. Simptomele include: • • • • • • • talie mica fata triunghiulara distanta mare intre ochi pleoape lasate urechi jos inserate gat palmat implantarea joasa a firelor de par de la nivelul cefei .f. Unele persoane pot prezenta majoritatea caracteristicilor bolii. durere. In mod normal fiecare celula contine 46 de cromozomi grupati in pereche. 15 Sep 2007 | Greșeală de tipar ALGEZÍE s. [< fr. cromozomi care determina sexul copilului. algos. Sindromul Turner este cauzat de absenta totala sau partiala a unuia dintre cei 2 cromozomi prezenti la sexul feminin. Sursa: DN | Trimisă de LauraGellner. Ei contin informatia genetica necesara dezvoltarii si functionarii normale a organismului. cf. Algesie) Sindromul turner Sindromul Turner Sindromul Turner este o anomalie cromozomiala care afecteaza persoanele de sex feminin. (< fr. (Med.

Insa exista tratamente care pot corecta unele dintre defectele cauzate de el. Determinarea cariotipul se poate face oricand si dupa nastere. Ea se recomanda atunci cand: • • • • • • la un test de screening se observa anomalii fetale nou-nascutii prezinta gat palmat (cute de piele in plus la nivelul gatului) afectiuni cardiace specifice sindromului Turner ritm de crestere lent sau statura mica pubertate intarziata menstruatii neregulate Nu exista nici o legatura intre varsta mamei si incidenta sindromului Turner. Tratament Nu exista tratament care sa vindece sindromul Turner. Acest test implica examinarea cromozomilor celulelor fetale obtinute din lichidul amniotic prelevat. Prelevarea se face prin amniocenteza.• • • • • • • • • • • • • • • • • • • maxilar ingust palat ogival eruptie dentara intarziata dinti supranumerari torace in forma de scut limfedeme congenitale la maini si picioare unghii scurte si convexe numar crescut de alunite pe piele IQ in limite normale dezvolatare insuficienta a organelor genitale (interne si externe) sterilitate strabism scolioza afectiuni cardiace hipertensiune arteriala afectiuni renale afectiuni ale tiroidei (hipotiroidie) infectii otice dezvoltare anormala a oaselor (in special a celor de la mana si cot) Diagnostic Diagnosticul prenatal se pune pe baza determinarii cariotipului. Se poate apela la chirurgia plastica pentru a indeparta cutele de piele de la nivelul gatului. Tratamentul cu hormon de crestere (STH) poate imbunatati dezvoltarea copilului si .

7. Generalitati Cauze Simptome Investigatii Tratament . unii barbati pot avea trei sau patru cromozomi X. In acest sindrom baietii au unul sau mai multi cromozomi x in plus fata de normal. 5. Majoritatea femeilor afectate insa duc o viata relativ normala. care se incepe in jurul varstei de 12-14 ani. 3. Estrogenul se administreaza in doze mici pentru a declansa pubertatea. Sexul masculin are urmatoarea formula genetica: un cromozom X si unul Y. Prognostic Prognosticul depinde de severitatea afectiunilor cauzate de sindromul Turner. Sindromul klinefelter Sindromul Klinefelter este o tulburare genetica ce afecteaza sexul masculin. la care se adauga si progesteron pentru a declansa ciclul menstrual lunar. Multi barbati cu un cromozom X in plus nu stiu acest lucru si duc o viata normala. Apoi doza de estrogeni se mareste. sau mai multi cromozomi Y. Din cauza nedezvoltarii ovarului este necesara terapia cu estrogen.Generalitati Tratament initial Tratament de intretinere Tratament ambulatoriu Suspiciunea de sindrom Klinefelter CauzeSus . Cuprins 1. 8. Majoritatea celor cu sindrom Klinefelter au inca un cromozom X.poate contribui la cresterea in inaltime. 4. In cazuri rare. 6. Cu ingrijire adecvata femeia poate duce sarcina la termen si poate naste normal. Acest sindrom poate aparea in proportie de 1 la 500 pana la 1 la 1000 de masculi. 9. 2. Se recomanda continuarea terapiei cu estrogeni pana la menopauza. Multe persoane cu sindrom Turner care incep tratamentul de timpuriu pot atinge o inaltime medie normala. Cei cu sindrom Klinefelter pot fi descrisi ca barbati XXY sau ca barbati cu sindrom XXY. Femeile cu sindrom Turner pot apela la fertilizare in vitro pentru a ramane insarcinate.

baietii simtindu-se mult mai bine in pielea lor.Prezenta unui cromozom X in plus este de cele mai multe ori o eroare. O monitorizare atenta poate preveni aparitia acestor efecte adverse. Acesta poate fi administrat sub forma injectabila. SimptomeSus Nu exista semne ale acestei afectiuni pana la pubertate. axilar si pubian -creste masa musculara -imbunatateste viata sexuala -previne osteoporoza -poate preveni aparitia ginecomastiei -da un mai mare respect de sine. baietii cu sindromul Klinefelter pot avea: Afectarea mentala. in special la nivelul fetei. Daca nivelul de testosteron este mic se poate administra un Depo-testosteron. Datorita nivelului scazut de testosteron. Tratament initialSus Tratamentul de obicei incepe in jurul varstei de 11-12 ani. baietii cu sindromul Klinefelter nu au o crestere a nivelului testosteronului. Alte tratamente depind de simptomele aparute si pot include: un suport educational in ceea ce priveste dezvoltarea limbajului si indeplinirea indatoririlor scolare si consilierea in privinta adaptarii sociale.GeneralitatiSus Principalul tratament este inlocuirea testosteronului (hormon masculin). care apare in mod normal in aceasta perioada a vietii. o forma sintetica de testosteron. emotionala si comportamentala Cei ce sunt afectati de acest sindrom par sa aiba abilitati reduse in urmatoarele domenii: InvestigatiiSus Tratament . Efectele secundare ale administrarii de testosteron sunt rare si pot include: -agravarea acneei -dezvoltare sexuala mult mai rapida -probleme comportamentale (cum ar fi agresivitatea). -creste pilozitatea la nivelul intregului corp. ceea ce poate duce si la o integrare sociala mult mai buna. Se incepe prin dozarea testosteronului si a altor hormoni din sange. ce poate aparea in procesul de diviziune celulara. ce apare dupa fecundarea ovulului de catre spermatozoid. In aceasta perioada. de gel sau de plasture aplicat pe piele. .

emotionale.Tratament de intretinereSus Tratamentul de intretinere poate include: Tratament ambulatoriuSus Tratamentul la domiciliu este important si pentru membrii familiei baiatului. in functie de nivelul lui de cunoastere in legatura cu acest sindrom si trebuie sa fie incurajat pentru un bun succes al terapiei. Trebuie sa se discute cu medicul. de asemenea. Diagnosticarea la timp si urmarea tratamentului specific pot evita acest lucru. daca are probleme de comportament sau dificultati la scoala si daca este mult mai inalt decat ceilalti membrii ai familiei. baseball -trebuie formata o echipa din parinti. o discutie cu medicul despre tratament ar fi foarte buna. inot. trebuie mentionat ca multi oameni cu aceasta afectiune duc o viata normala -trebuie ca familia sa fie un membru activ al grupului de terapie. nu intotdeauna poate fi controlata aparitia ei. pentru a intelege nevoile lui fizice. mai ales daca este nevoie de consiliere pentru eventualele probleme comportamentale si daca este nevoie de un logoped pentru problemele de limbaj. desi este o afectiune genetica. parintii pot crede ca ei sunt vinovati pentru aparitia acestei afectiuni a copilului lor. dar o buna informare poate duce intrun final la un real ajutor din partea acestora in cadrul tratamentului -tanarul trebuie sustinut de familia sa. trebuie informat copilul. profesori si directorul scolii. fotbal. -trebuie ca parintii sa faca fata aceste noi situatii aparute. Un baiat ce nu s-a dezvoltat la fel ca si ceilalati baieti se poate gandi ca va exclus sau ridiculizat de prietenii lui. intalniri) pentru o cat mai buna comunicare cu cei ce asigura educatia fiului lor -ar fi buna si o informare a colegilor si profesorilor despre aceasta afectiune -trebuie incurajata independenta celor cu sindrom Klinefelter. pot fi folosite tot felul de mijloace (telefoane. baschet. este important ca cel aflat in aceasta situatie sa nu fie dependent de cei din jurul lui si sa realizeze ca poate face totul de unul singur. prin practicarea unor sporturi cum ar fi: karate. trebuie cautati specialisti care au lucrat cu baieti cu aceeasi afectiune -trebuie incurajati sa participe la activitati care sa-i ajute sa-si imbunatateasca abilitatile practice si fizice. care sa-l ajute pe copil -trebuie sa se discute periodic cu profesorii despre cum se descurca la scoala copilul lor. daca parintii observa ca fiul lor nu s-a dezvoltat la fel ca si ceilalti adolescenti. temerile legate de necunoasterea acestei boli pot deveni o problema. dar si in legatura cu sentimentele lor -trebuie ca si parintii sa fie informati despre acest sindrom. trebuie ca parintii sa discute cu medicul despre tot ceea ce ii intereseaza in legatura cu aceasta boala. Suspiciunea de sindrom KlinefelterSus Dezvoltarea sexuala si schimbarile fizice aparute la varsta adolescentei sunt foarte importante. .

pentru cei ce doresc sa-si intemeieze o familie trebuie sa beneficieze de consiliere si de un tratament de fertilizare -controale medicale regulate pentru a monitoriza atent starea de sanatate. Mai poate fi diagnosticat si in copilarie. Totusi un medic poate suspiciona un sindrom Klinefelter cand un baiat are dificultati in privinta limbajului. in logoped poate fi necesar atunci cand se observa in copilarie dificultati in dezvoltarea limbajului. De obicei acestea se recomanda de catre medic. printr-un examen clinic amanuntit. cititului sau a scrisului. consilierea profesionala si un tratament adecvat pot fi necesare.Daca un baiat a fost diagnosticat cu sindromul Klinefelter: -suport educational in legatura cu dificultatile de limbaj sau scolare. efectuata la gravida in scopul recoltarii de lichid amniotic pentru studiul caracterelor sale chimice si citogenetice) sau prin biopsia vilozitatilor corionice. psihiatrice (cum ar fi depresia). sub forma de gel sau sub forma unui plasture. Testosteronul: Sindromul poate fi diagnosticat inainte de nastere printr-o investigatie numita amniocenteza (punctie transabdominala. sau pentru ca ele trec neobservate pana in acest moment. Alte teste de laborator care se pot face sunt dozarile hormonale si o analiza a spermei. deoarece nu sunt simptome sau semne ale afectiunii pana la acest moment. atunci cand exista un istoric familial al unor afectiuni genetice (cum este sindromul Klinefelter) sau cand varsta mamei depaseste 35 de ani. pubertate sau in perioada de adult tanar. care se poate administra injectabil. Pe perioada pubertatii pot fi suspicionati baietii. foarte utila in descoperirea anomaliilor cromozomiale). Teste prenatale Amniocenteza si biopsia de vilozitati corionice nu sunt teste prenatale de rutina. a unor probleme comportamentale. acesta este un tratament de durata. dar nu ajuta si in rezolvarea infertilitatii. acesti copii pot primi suport educational si in cadrul sistemului scolar -tratamentul cu testosteron. pentru a observa aparitia din timp a unor afectiuni autoimune. Teste la copii sau adolescenti Aceasta afectiune nu se descopera pana in adolescenta. care nu cresc in dimensiuni la pubertate -au o hipertrofie a glandelor mamare (ginecomastie) mai mult de doi ani -au probleme in indeplinirea sarcinilor scolare sau sociale (au foarte putina incredere in . care: -sunt mult mai inalti decat barbatii din familia sau au membrele inferioare mult mai lungi -au testicule mici. prin aflarea istoricului medical al persoanei respective sau prin efectuarea unui test numit cariotip (reprezentarea si clasificarea garniturii cromozomiale a unei celule. daca se suspicioneaza un astfel de sindrom.

dificultati in rezolvarea unor probleme sau in abilitatea intocmirii unui plan -dificultati in controlul impulsurilor -un timp de raspuns mult mai mare -dificultati in rezolvarea simultana a mai multor sarcini. sexul copilului.CMV verifica-ti sanatatea Alege pe manechin zona afectata si raspunde la intrebari pentru a primi acum diagnosticul prezumtiv. pilozitatea copii. o analiza a spermei si dozarile hormonale. La aceasta varsta se face un examen fizic complet si o anamneza riguroasa. umerii ingusti si bazinul lat. sindromul klinefelter G Citomegalovirus . Teste la adult Sindromul poate fi descoperit in perioada de adult tanar cand se cauta cauza infertilitatii la un tanar aflat la varsta procrearii. De asemenea ei pot avea probleme in integrarea lor sociala. Ca si teste de laborator se face cariotipul. Ei pot avea si o serie de probleme emotionale. iar pentru a procrea sunt nevoie de tehnici speciale de fertilizare. cariotip genetic. ceea ce duce la o serie de probleme la scoala sau in alte ocazii ce implica socializarea. Aproape 3% dintre tinerii infertili au sindrom Klinefelter. faciala si o pilozitate scazuta in general -o musculatura slab dezvoltata -ginecomastie (hipertrofie difuza a glandelor mamare la barbat) -o inaltime mai mare decat ceilalti barbati din familia sa . Este un risc pentru dezvoltarea unor afectiuni psihiatrice. cariotip. cariotip normal. . cauze acnee. pot fi timizi. depresia. pilozitate faciala. cum ar fi anxietatea. -pilozitate scazuta pubiana. Baietii cu sindromul Klinefelter au testicule mai mici decat normal si in general pot fi infertili. Examinarile ce se pot face in acesta perioada sunt o anamneza amanuntita. un examen fizic si efectuarea cariotipului.poate avea membre inferioare mai lungi. sexul adolescenti. klinefelter.ei. mergand de la un comportament rusinos si imatur pana la anxietate si agresivitate. imaturi sau dependenti de cei din jurul lor) -au retard mintal: unu la suta dintre cei cu retard mintal au si sindrom Klinefelter. sindrom genetic. -probleme in dezvoltarea limbajului: acestia au dificultati in dezvoltarea limbajului si au un vocabular destul de sarac -incetinirea procesului de gandire. dozari hormonale. Taguri: analiza cariotip. abuzul de alcool sau droguri.

la un interval de 3-12 saptamani de la expunere: .sanatate a-z consulta medicul online impartasind experiente. Infectia primara poate cauza mai multe probleme in sarcina decat cea recurenta. Pentru majoritatea persoanelor cu citomegalovirus. 8. Generalitati Simptome Caracteristicile citomegalovirusului Frecventa citomegalovirusului Diagnostic Tratament Prevenirea Citomegalovirusul in timpul sarcinii SimptomeSus Majoritatea copiilor si adultilor infectati cu citomegalovirus nu prezinta simptome. Cuprins 1. In orice caz. Odata ce o persoana este infectata. dar de obicei latent de-a lungul vietii respectivei persoane. 5..citomegalovirus recurent. nu vor exista probleme reale. daca sistemul imunitar al unei persoane este slabit. 7.inflamarea glandelor . virusul ramane activ.oboseala. 4. Infectia citomegalovirusului este de obicei nevatamatoare si rareori cauzeaza boli. Exista diferite tipuri de infectii: . . epuizare. Farmaciile Sensiblu Generalitati Citomegalovirusul (CMV) este un virus ce poate fi transmis fatului in plina dezvoltare inainte de nastere. 2..febra . 6. 3.citomegalovirus primar . atunci el poate deveni activ si poate cauza boala citomegalovirus. Pentru majoritatea persoanelor sanatoase ce iau acest virus dupa nastere. pe cand altii prezinta urmatoarele simptome. exista cateva simptome si nu exista consecinte medicale pe termen lung.

TratamentSus . DiagnosticSus Majoritatea citomegalovirusurilor sunt rar diagnosticate deoarece persoanele infestate prezinta putine simptome. persoanelor ce lucreaza cu copii. Testele de laborator pentru a cultiva virusul sunt scumpe si nu sunt la indemana oricarei tari. se fac analize de sange sau culturi de urina.este mai comun in tarile mai dezvoltate .infectii la 50%-85% din adultii trecuti de varsta de 40 de ani . Cum este transmis citomegalovirusul? Transmiterea citomegalovirusului se face de la persoana la persoana. mancarea sau animalele. Frecventa citomegalovirusuluiSus . persoane afectate de HIV.riscul este crescut in cazul fatului aflat in uter. Simptomele ce pot aparea sunt nivele scazute de lichid amniotic. Infectia poate exista in lichidele corpului precum: . Citomegalovirusul se poate afla in aceste lichide fara a putea fi detectate semnele si simptomele acestuia.laptele matern. caracterizat prin proprietatea de a ramane latent in organism pe o perioada lunga de timp.urina . In cazul in care o femeie insarcinata este diagnosticata cu citomegalovirus.lacrimi . limitarea dezvoltarii intrauterine si marirea tesutului in creier. prin urina. precum amniocenteza. saliva. urina si saliva. neavand legatura cu apa.Transmiterea se face prin contactul apropiat de persoana infestata. In momentul in care copilul s-a nascut se pot lua probe de sange. prin care se pot lua probe de sange. laptele mamar sau alte fluide ale corpului.sange .saliva .Caracteristicile citomegalovirusuluiSus Citomegalovirusul face parte din grupul de virusi ai herpesului. Pentru a determina existenta sau nu a virusului. Acesta nu are o rata mare de transmitere insa s-a observat faptul ca este mai transmisibil in cadrul centrelor pentru copii. din gat sau prelevare de tesut. exista doua variante in care fatul poate fi examinat pentru existenta sau nu a acestuia.

.nu folositi in comun mancarea si nici ustensilele pentru a manca sau paharul cu care beti. Citomegalovirusul in timpul sarciniiSus Femeile insarcinate sanatoase nu sunt expuse unui risc mare de infectare cu acest virus. De fapt. insa cu timpul vor aparea probleme mintale si cu vederea. este o infectie determinata de virusul EpsteinBarr. insa se fac cercetari pentru obtinerii unor vaccinuri.7-4%. probleme cu vederea. incidenta de infectare cu citomegalovirusul primar variaza intre 0. grade diferite de retardare . Recomandari femeilor insarcinate: .5-10% nu vor prezenta simptome la nastere.aveti grija de igiena personala. Nu exista tratamente pentru terapia prenatala si postnatala a infectiei. puteti impiedica imprastierea citomegalovirusului. Rata de transmitere la fat este de 24-75% cu o rata medie de 40%. . transmiterea citomegalovirusului poate fi prevenita deoarece acesta se face prin intermediul fluidelor corpului.copilul.febra . Persoanele care lucreaza cu copiii trebuie sa utilizeze metode igienice. Sursa: www.faceti un test pentru detectarea existentei sau nu a citomegalovirusului. incluzand spalarea pe maini si folosirea manusilor in momentul schimbarii scutecelor. se poate trata cu unul din cele doua medicamente. ce sunt folosite doar in forme severe. Femeile insarcinate ce au citomegalovirusul nu prezinta sau prezinta foarte putine simptome. Acestea sunt potentialele probleme ce pot aparea la copil in cazul in care acesta a fost afectat in timpul sarcinii: -o marire moderata a splinei si a ficatului .ro Mononucleoza. PrevenireaSus De cele mai multe ori.80-90% din copii prezinta complicatii in primii ani de viata precum: caderea parului. insa copilul este expus unui risc destul de mare de a fi afectat. adesea numita "mono".In cazul unei infectii cu citomegalovirus in timpul sarcinii. ce vin in contact cu mainile si pot fi absorbite prin nas sau gura. Daca va spalati mainile cu sapun bun. Manifestarile si simptomele mononucleozei includ: .

putand duce si la deces la copii. Virusul Epstein-Barr se gaseste in saliva si mucus.Acetaminofen sau Ibuprofen pentru febra si dureri Aspirina trebuie evitata la copii. cum ar fi cel care determina raceala obisnuita. 2. Semnele mononucleozei apar de obicei dupa 4-7 saptamani de la expunerea la virus.umflarea ganglionilor de la nivelul gatului . Simptome Mod de transmitere Diagnostic Tratament Evolutie Complicatii Mod de transmitereSus Mononucleoza nu se transmite la fel de usor ca si ceilalti virusi.cefaleea (dureri de cap) .. Unul dintre testele comune folosit pentru diagnosticarea mononucleozei este denumit testul Monospot. DiagnosticSus Diagnosticul se stabileste de catre un medic specialist pe baza simptomelor si unor teste sangvine. Apare cel mai frecvent la persoanele intre 15 si 35 de ani. In rare cazuri.consum lichidian crescut .oboseala . In general. bogate in vitamine . 3. persoanele fac aceasta infectie o singura data in viata.gargara cu sare sau faringosept pentru durerile de gat .dispneea (respiratia dificila) . Cuprins 1. TratamentSus Tratamentul mononucelozei este unul simptomatic si include: .pete albe pe peretele posterior al faringelui (sau pe amigdale) . 6. 5. care este o afectiune serioasa. deoarece poate determina sindrom Reye.faringita .foamea inexplicabila. desi este posibil sa se transmita si prin tuse desi in foarte rare cazuri. sunt necesare si alte testari infara acestuia (doar in cazurile in care rezultatele acestui test sunt neclare). 4.repausul la pat . Se transmite de la o persoana la alta prin sarut.asigurarea unei alimentatii usoare. Se pot administra antibiotice? .

Mononucleoza este determinata de un virus. virusul Epstein-Barr persista in nazofaringe si in limfocite toata viata. iar antibioticele (care distrug bacteriile) nu sunt eficiente impotriva virusilor. se recomanda tratamentul cu un antibiotic recomandat de medicul specialist. Dar mononucleoza trece de la sine dupa aproximativ 4 saptamani. EvolutieSus Dupa infectie. Activitatea fizica trebuie evitata pentru cel putin 34 saptamani dupa debutul infectiei cu virusul Epstein-Barr.Antibioticele nu sunt de nici un folos in cazul mononucleozei. Trebuie evitat sportul in timpul mononucleozei? Sportul si activitatile sau exercitiile fizice trebuie evitate pana la recomadarea medicului. ComplicatiiSus . In cazul in care se asociaza o infectie bacteriana in plus de mononucleoza. Acestea cresc riscul rupturii de splina.

. sub piept) . Desi ruptura de splina apare in rare cazuri de mononucleoza. Farmaciile Sensiblu Generalitati Amniocenteza reprezinta cu siguranta cea mai cunoscuta si practicata dintre metodele invazive de diagnostic fetal. in cazul in care apar. Motivele pentru care se executa aceasta procedura sunt multiple.sangerari care apar mult mai usor decat de obicei .ameteli . Principala complicatie severa care poate aparea este splenomegalia (marirea in dimensiuni a splinei). cele mai frecvente si cunoscute fiind studiul genetic al celulelor fetale din lichidul amniotic.palpitatii si tahicardie . Splina este localizata in partea stanga superioara a abdomenului (sub coastele din partea stanga). este foarte important ca pacientul sa fie avertizat asupra simptomelor ei. pentru ca. Functiile ei sunt in legatura cu formarea si distructia celulelor sangvine. sanatate a-z consulta medicul online impartasind experiente. Simplist vorbind reprezinta introducerea unui ac subtire in cavitatea amniotica si extragerea de lichid amniotic. evaluarea .Complicatiile mononucleozei apar in putine cazuri. chiar si ruptura splenica.. Semnele si simptomele rupturii de splina includ: . sa se prezinte de urgenta la medic.dispnee Amniocenteza – Metoda invaziva de diagnostic verifica-ti sanatatea Alege pe manechin zona afectata si raspunde la intrebari pentru a primi acum diagnosticul prezumtiv.durere severa in partea superioara a abdomenului (in partea stanga.

Manevra se executa in conditii de asepsie riguroasa (campuri sterile. . . vizualizand in permanenta varful acului. avand in stanga sa echograful cu ajutorul caruia se va efectua procedura. .8 mm. . . Doctorul trebuie sa urmareasca strabaterea fiecarui strat abdominal atat tactil (simtind fiecare strat in parte strapuns: tegument.Pacienta este informata in amanuntime despre procedura (in ce consta. studiul microbiologic al lichidului amniotic. 3. peritoneu si perete uterin) dar mai ales echografic.Se scaneaza abdomenul gravidei si se cauta o zona in care sa existe o punga amniotica destul de consistenta. evaluarea gradului de afectare a fatului in incompatibilitatea Rh. in decubit. dar pot fi folosite si ace mai groase.maturitatii pulmonare fetale.Seringa se sigileaza cu propriul ac protejat de teaca de plastic si se trimite la laboratorul de genetica. unde celulele continute in lichid vor fi cultivate si vor fi urmarite pe parcursul diviziunii lor.Se pun campuri sterile care sa izoleze zona unde se va executa procedura. aponevroza. 2. . Generalitati Amniocenteza genetica Incompatibilitatea RH .Se foloseste un ac special in cazul amniocentezei genetice. Cuprins 1. instrumente sterile. care este prevazut cu un obturator care sa evite incorporarea de tesut matern in cursul traversarii straturilor abdomenului gravidei (acesta ar compromite analiza genetica. libera de parti fetale. Doctorul sta in stanga pacientei. . Acul are o grosime in general de 0. care trebuie sa analizeze numai tesut fetal). 6. . muschi. numarandu-se si studiindu-se cromozomii (cariotipare). 5.Se introduce acul dupa o prealabila anestezie locala cu xilina a peretelui abdominal.). care sunt beneficiile si riscurile).Pacienta este asezata pe un pat. manusi sterile. Tehnica: . etc. si care sa fie departe de locul de insertie a placentei. . 4. etc. .Delta OD 45 Maturitate pulmonara fetala Amniocenteza in ruptura prematura de membrane (RPM) Amniocenteza in infectii materne Amniocenteza geneticaSus Are drept principiu prelevarea de lichid amniotic in scopul cariotiparii celulelor fetale existente in acest lichid.Cand echoul varfului acului a ajuns in punga amniotica se extrage obturatorul acului si se extrage 1ml de lichid amniotic care se arunca (se evita astfel contaminarea cu tesut matern care ar putea ramane pe ac) apoi de extrage o cantitate de lichid amniotic egala cu varsta sarcinii (de exemplu la 20 saptamani se extrag 20ml). Lungimea acului variaza intre 18 cm si 22 cm.Se face asepsia abdomenului gravidei (procedura se executa transabdominal) cu betadina sau alcool iodat.

Varsta materna inaintata (peste 35 de ani).Sarcina gemelara bivitelina (doua cavitati amniotice separate). insa riscul de avort este cu atat mai mare cu cat varsta sarcinii este mai mica.Lichidul extras este centrifugat (se separa celulele de lichidul propriuzis care poate fi si el analizat din punct de vedere biochimic: AFP.Lezarea fatului.La cerere. .Antecedente in familie sau copii cu defecte cromozomiale.Avort spontan. cromozomi marker. Complicatii: . deletii.Translocatii echilibrate la unul dintre parinti.Amniotita 1% (infectie).Lezarea placentei cu sangerare intraamniotica. Incompatibilitatea RH .Avorturi spontane recurente. . . . sindromul cromozomului X fragil. . Nu pot fi decelate mutatiile genetice.Daca se incearca amniocenteza inainte de 14 saptamani procedura este mai dificila deoarece exista 2 cavitati. bilirubina. sindromul DiGeorge.Delta OD 45Sus . Se injecteaza. . . trisomie 18. . translocatii. dupa procedura. .Studii citogenetice in cazul cand rezultatele la triplul test.Mozaicism .Procedura poate fi executata optim intre 14 si 18 saptamani.Bradicardie fetala (tranzitorie). ca sa enumar doar cateva dintre cele mai comune. cea corionica si cea amniotica. testul quadruplu sau la testul integrat indica un risc crescut de trisomie 21. cuplul poate lua o hotarare daca sa pastreze sau sa intrerupa sarcina.Acestea din urma pot fi in parte descoperite folosindu-se PCR (Polymerase Chain Reaction) si includ fibroza chistica.5% si 5%. . etc.. . procent care depinde foarte mult de priceperea doctorului. .Prin aceasta procedura (cariotipare) pot fi descoperite aneuploidii. . inversiuni. Siguranta: . Aceste limite sunt date de catre literatura din SUA (stat in care dupa 20 saptamani orice delivrenta este considerata nastere) dar la noi in tara nastere este considerata abia dupa saptamana 28. datele raportate variind intre 0.) Indicatii: . Dificultati in interpretarea citogenetica: . etc.Scurgere de lichid amniotic 1-2%. (sindrom Down).Izoimunizare Rh. . deci amniocenteza poate fi facuta oricand pana la aceasta varsta a sarcinii astfel daca rezultatele indica anomalii cromozomiale.De asemene la aceasta varsta gestationala se poate extrage foarte putin lichid deci vor fi mai putine celule necesare cultivarii. de obicei se rezolva in 2-3 zile. cu sanse de esec mai mari in obtinerea de rezultate. carmin indigo in sacul punctionat primul apoi se punctioneaza celalalt sac. .

cu precizarea ca aici nu mai exista grija contaminarii cu tesut matern (deci se poate folosi un ac de punctie fara obturator). de dopplerul ACM si de antecedente. . proprietatile sale chimice sunt alterate in consecinta se produce o deviere de la normal a gradului de absorbtie a luminii polarizate 450nm.Iinainte de 26 de saptamani exista in mod normal o cantitate redusa de bilirubina in lichidul amniotic. .Moarte fetala in antecedente datorata incompatibilitatii Rh. .Bilirubina reprezinta un produs de metabolizare a hemoglobinei. in general 10ml. .Calea primara de excretie a bilirubinei este plamanul fetal de unde ajunge in lichidul amniotic. Tehnica: . .Esantionul se centrifugheaza iar supernatatantul se examineaza in vederea stabilirii gradului de impregnare a lichidului amniotic cu bilirubina.Hemoglobina este eliberata in cantitati foarte mari in procesul de distrugere a hematiilor fetale de catre anticorpii materni.Lichidul amniotic este analizat in lumina polarizata care are o lungime de unda de 450nm. .Fat sever afectat in antecedente datorita aceleasi incompatibilitati Rh. se pastreaza in recipient inchis la culoare pentru a preveni denaturarea bilirubinei de catre lumina naturala.Lichidul prelevat. .Prima amniocenteza trebuie sa se bazeze pe valorile doppler ale ACM. . asa ca inainte de aceasta varsta gestationala trebuie o oarecare grija in interpretarea rezultatelor. .Reprezinta o metoda extrem de importanta in evaluarea severitatii izoimunizarii Rh si a gravitatii afectarii fetale.Daca lichidul amniotic este contaminat cu bilirubina.O a doua cale e?reprezentata de rinichi. .In mare se respecta aceleasi principii de asepsie si manopera ca si la amniocenteza genetica. Indicatii: .Diferenta dintre cele doua curbe poarta numele de OD 450 (delta optical density 450) . . trebuie acordata o mare atentie momentului efectuarii amniocentezei. ajungand in acelasi lichid amniotic prin intermediul urinei. .Momentul executarii procedurii depinde de titrul anticorpilor. Alegerea momentului: .Titruri de anticorpi mari (peste 1/16). . . Curba de absorbtie a lichidului amniotic necontaminat este folosita drept martor.Valori anormale doppler (se urmareste peak systolic velocity) pe artera cerebrala medie (ACM).Deoarece in cursul procedurii se poate produce hemoragie materna cu agravarea sensbilizarii anti-Rh.Se tinteste o zona in care sa nu existe placenta care sa fie interpusa pe traiectul acului. .Rezultatele se inscriu pe o hartie sub forma unui grafic. Interpretare: . .

Si de aici putem sa-l studiem noi.sau curba Liley si reprezinta o cuantificare a gradului de distrugere (hemoliza) la care sunt supuse hematiile fetale. Aceste alveole au peretii extrem de subtiri si contin in grosimea lor numeroase capilare sanguine la nivelul carora se produce schimbul de gaze. si odata ce ati introdus aer in balon umflarea acestuia devine din ce in ce mai usoara). Exista o crestere lenta a . permitand ca procesul de inspir sa se produca fara efort (deoarece alveola ramane partial umflata). denumita surfactant captuseste suprafata alveolara si restabileste interfata lichid/alveola. Vom observa ca balonul format in capatul tevii isi va pastra forma atata timp cat capatul opus al tevii este astupat. Copilul ar fi fortat sa inspire de fiecare data cu aceeasi forta pentru a-si umple din nou alveolele cu aer. de invingere a rezistentei balonului colabat. soldata cu colabarea alveolei in momentul expirului. Odata cu “iesirea la aer”. Maturitate pulmonara fetalaSus Pe parcursul vietii intrauterine fatul respira lichid amniotic. oxigen versus bioxid de carbon. Acest fenomen fizic se petrece si la nivelul alveolelor pulmonare. Lucrul acesta va conduce la aparitia tensiunii superficiale. . Din fericire Natura a rezolvat aceasta problema prin elaborarea unui amestec de uleiuri speciale care sunt secretate de alveole. Sa facem un experiment simplu: luam o solutie de sapun si introducem in ea un tubulet si suflam ca sa facem un balonas. Dar oare este suficient ca plamanul sa fie dezvoltat din punct de vedere anatomic? Vom vedea imediat. In viata intrauterina fatul poate “respira” fara nici un efort deoarece interfata alveola/lichid amniotic nu dezvolta forta descrisa mai sus. astfel incat alveola nu se mai colabeaza in expir. Mixtura uleioasa.Curba Liley are trei zone care pot sa dea masura afectarii fetale: Zona I – lipsa afectarii sau afectare usoara (totusi cam 10% dintre acestia vor necesita ulterior transfuzie). vehicularea acestui lichid inauntrul si in afara plamanului fetal furnizand un stimul important pentru dezvoltarea acestui organ. alveola/aer. forta care se dezvolta la interfata dintre un mediu lichid si aer. denumite alveole pulmonare. Ca si in cazul arborelui. Zona II – afectare moderata. Plamanul este alcatuit dintr-o retea de “conducte” ramificate asemanatoare trunchiului si ramurilor unui copac. Raportul L/S este diferit in functie de varsta gestationala. Analogia sper ca e clara. proces care este mare consumator de energie (cred ca ati incercat cel putin odata in viata sa umflati un balon si ati remarcat ca cea mai dificila etapa este cea initiala. Interpretare: Va veti intreba probabil ce legatura are amniocenteza cu maturitatea pulmonara? Simplu: celulele alveolare secreta aceasta mixtura uleioasa (compusa din Lecitina si Sfingomielina) si astfel substantele ajung in lichidul amniotic. fatul trage acest aer in plamani si astfel se schimba interfata descisa cu una noua. conductele devin din ce in ce mai subtiri si la un moment dat se termina cu niste dilatatii ca niste mici saci. Zona III – afectare severa cu posibila moarte intrauterina in 8-10 zile. Cand eliberam capatul observam ca balonasul de sapun se desumfla! Acest fenomen se datoreaza a ceea ce in fizica se numeste tensiune superficiala.

iar acest lucru este posibil doar in aproximativ 50% din cazuri. In acelasi timp concentratia sfingomielinei atinge un platou si apoi incepe sa scada. plamanul este matur. adica de faza acuta. In consecinta maturitatea pulmonara fetala se apreciaza a fi instalata odata cu decelarea fosfatidil-glicerolului in lichidul amniotic. Infectia manifesta clinic este mai comuna la gravidele cu frotiuri sau culturi pozitive. Amniocenteza in infectii materneSus Exista la ora actuala la noi in tara numeroase controverse ce privesc infectiile materne cu germeni precum citomegalovirusul. Daca raportul este peste 55mg/g. Majoritatea pacientelor cu RPM si culturi pozitive intra in travaliu in urmatoarele 48 de ore (deci chiar inainte ca rezultatele sa vina de la laborator) Procedura are o valoare limitata daca decizia va fi luata numai pe baza amniocentezei. iar intre 40mg/g si 54 mg/g maturitate tranzitionala. O alta metoda relativ noua este folosirea unei tehnici ce masoara miligramele de surfactant la gramele de albumina din lichidul amniotic necentrifugat. Din aceasta cauza se practica amniocenteza in cazuri de sarcini care necesita extragerea fatului cat mai devreme posibil. care trebuie aspirat ulterior. Determinarea acestui raport poate fi stabilita mai nou folosindu-se spectrofotometrie infrarosie si nu tehnica de depolarizare fluorescenta ca in TDxFLM. listeria sau toxoplasma. imaturitate tranzitionala sub 39mg/g. Nu de putine ori am vazut drame in care mamele au fost sfatuite sa avorteze pentru ca au avut rezultatele analizelor de sange concludente pentru o infectie in trecut (IgG pozitiv). Trebuie precizat ca acest tip de imunoglobulina semnifica existenta unui contact in trecut intre mama si germenele respectiv cu dezvoltarea imunitatii. Foarte dificil de executat din punct de vedere tehnic deoarece exista foarte putin lichid. momentul ales fiind acela in care plamanul fetal a ajuns la maturitate. Acesta situatie trebuie sa fie clarificata: fatul nu poate fi afectat daca mama are imunitate. folosind lumina fluorescenta depolarizata. Un raport L/S egal cu 2 semnifica un plaman fetal matur. Asta inseamna ca mama a contactat recent boala si acest lucru. Amniocenteza in ruptura prematura de membrane (RPM) In cazul de RPM se practica amniocenteza pentru a se verifica daca lichidul amniotic este sau nu contaminat cu germenii patogeni rezidenti in vagin. rubeola. cel putin din punct . Aproximativ 30% dintre acestea nu vor prezenta simptome clinice de infectie (si nici nou-nascutii) deci este posibil sa nu fie necesara o interventie. Limitare: In diabetul zaharat aceste valori sunt alterate. Se fac culturi sau coloratii Gram pentru identificarea bacteriilor. Valoarea creste daca exista dubii in privinta infectiei (semne clinice) sau a existentei rupturii de membrane (se injecteaza colorant care va trebui sa apara pe tamponul gravidei). denumit TDx-FLM ( unde FLM inseamna Fetal Lung Maturity).lecitinei pana in saptamana 34-35 apoi concentratia acesteia creste brusc. Problema devine si mai spinoasa daca mama dezvolta anticorpi de tip IgM.

si i se comunica la un moment dat ca mama a contactat o infectie cu toxoplasma sau CMV? Care este riscul acuma: sa nasca un copil posibil afectat sau sa avorteze un copil sanatos? Grea alegere.Lichidul amniotic este folosit la detectarea ADN-ului agentului patogen (toxoplasma. Din fericire exista si o a treia optiune: analiza lichidului amniotic prin metode genetice speciale care sa deceleze prezenta fragmentelor patogene in acest mediu.de vedere teoretic.sfatulmedicului. ci se pot adresa unui laborator de aici din Bucuresti. toxoplasma. Dar oare asta e singura metoda? Si ce facem cu un cuplu care s-a chinuit ani de zile sa faca un copil. Tehnica : . rubeola. sanatate a-z consulta medicul online . Budapesta sau in Germania pentru a face aceste analize. HSV.medic primar obstetrica ginecologie (respiratie ingreunata) Amnioinfuzia transabdominala verifica-ti sanatatea Alege pe manechin zona afectata si raspunde la intrebari pentru a primi acum diagnosticul prezumtiv. listeria . .Rezultate echivoce la serologia pentru agentii patogeni enumerati mai sus Autor: dr.ro/Reproducerea-umana-asistata/fertilizarea-in-vitrofiv-a-informatii-generale_1073">fertilizare in vitro. Dan Tutunaru .Titruri IgM mari cu absenta anticorpilor clasa IgG pentru CMV. permitand un diagnostic precoce al acestor afectiuni fara a fi nevoie de utilizarea unor metode invazive asupra fatului.Amniocenteza se executa in aceleasi conditii ca cele descrise mai sus. etc. poate conduce la afectarea fatului datorita capacitatii acestor germeni de a traversa placenta.O alta metoda este folosirea lichidului pentru obtinerea unor culturi care sa ateste prezenta agentilor patogeni banuiti Indicatii: . rubeola.Seroconversie a titrurilor IgM catre IgG .) prin folosirea unei metode denumita Polymerase Chain Reaction . Si vestea cea mai buna este ca mamele aflate in aceasta grea situatie nu mai trebuie sa calatoreasca pana la Belgrad. nu? Daca ar fi sa alegem dintre cele doua optiuni. cu siguranta ca da. Acum… sigur ca exista cupluri care mai bine intrerup sarcina decat sa “riste” sa dea nastere unui copil afectat. .Folosirea PCR din lichidul amniotic a revolutionat pur si simplu metodele de diagnostic a infectiilor prenatale. CMV. eventual a cheltuit cateva mii de euro pentru o in vitro fiv a informatii generale" class="article-autolink article-autolink2" href="http://www.

-Daca acest lucru nu este posibil sa introduce acul intr-o zona in care se afla membrele fetale sau curburi ale corpului fetal (zona dintre barbie si gat. -Se scaneaza abdomenul gravidei si se cauta o zona in care sa nu existe placenta interpusa pe traiectoria acului. Generalitati Tehnica Indicatii Complicatii Siguranta Dificultati TehnicaSus . 6.Are exact aceleasi principii ca procedura prin care se realizeaza amniocenteza. -Odata ce ecoul varfului acului se afla in zona propice se injecteaza 20 ml de ser fiziologic incalzit in prealabil la 37 grade. Un ginecolog experimentat “simte” trecerea acului prin fiecare strat. 3.. IndicatiiSus . -Ulterior se injecteaza ser fiziologic in ritm lent si constant de 50 ml pe ora. -Injectarea rapida a celor 20ml de ser permite realizarea unei pungi de lichid care sa permita evaluarea pozitiei acului. -Sub control ultrasonografic se urmareste atent ecoul varfului acului care strabate straturile peretelui abdominal si peretele uterin.impartasind experiente.. Farmaciile Sensiblu Generalitati Amnioinfuzia transabdominala reprezinta o procedura care are drept scop introducerea de lichid in cavitatea amniotica in cazurile cand lichidul amniotic este in cantitate redusa. etc). -Este mult mai dificil de realizat decat amniocenteza deoarece acul trebuie sa patrunda intr-o zona cu lichid amniotic redus cantitativ. Cuprins 1. -Semnul ca acul este intradevar in cavitatea amniotica il reprezinta aparitia la injectare a unui “jet” hipercogen (alb) vizualizabil pe ecranul echografului. 4. 5. Amnioinfuzia se realizeaza pentru a permite realizarea echografiei morfologice . in consecinta acesta poate fi impins sau retras astfel incat sa se gaseasca in mijlocul zonei nou create. -Zona trebuie sa contina o cantitate cat mai mare de lichid amniotic. greu vizualizabila echografic.Oligohidramnios sever datorat unor malformatii fetale care nu pot fi descoperite echografic datorita dificultatii realizarii morfologiei fetale in conditii de lichid amniotic scazut. cea dintre occiput si ceafa. 2.

-Izoimunizare Rh. Cand AFI scade sub 5 cm se repeta amnioinfuzia. SigurantaSus Se declanseaza nasterea/extrage fatul cand s-a atins pragul maturitatii pulmonare fetale (34-36 saptamani). -Dupa proceduri de fetoscopie diagnostica sau interventionala cu scurgere persistenta de lichid amniotic prin punctele de introducere a instrumentelor.fetale pentru depistarea malformatiei. de locul unde s-a produs aceasta si de varsta gestationala la care s-a produs evenimentul. -Embolie amniotica in cazul injectarii rapide in cantitati mari a serului fiziologic (foarte rara). -Injectare de ser fiziologic in afara cavitatii amniotice (in perete uterin. Inainte de procedura se extrage o cantitate redusa de lichid amniotic care se trimite la analiza bacteriologica (majoritatea pacientelor cu culturi pozitive dupa RPM intra in travaliu in maxim 48 ore). Cu cat varsta este mai mica. cu cat ruptura este mai aproape de col sau cu cat pierderea de lichid este mai rapida cu atat sansele de succes sunt mai reduse. DificultatiSus . -Ruptura prematura de membrane (RPM).Rata de succes in cazul membranelor rupte depinde foarte mult de gradul rupturii. Pacienta se pune sub tratament antibiotic si se urmareste cantitatea de lichid amniotic prin evaluarea AFI (amniotic fluid index). cavitate abdominala. . -Lezarea fatului. -Avort spontan/ nastere premature.Amniotita (infectia) este cea mai redutabila complicatie. -Lezarea placentei cu sangerare intraamniotica. -Ritmul amnioinfuziei trebuie sa fie lent. Se introduce ser fiziologic pentru a inlocui lichidul amniotic pierdut. iar daca exista lichid putin plamanii nu se dezvolta in mod optim). -Evaluare fetala prin echografie si test de nonstress. placenta. -Oligohidramnios in cazuri cu indici de rezistenta crescuti pe arterele uterine pentru a preveni hipoplazia pulmonara fetala (fatul respira intr-o “atmosfera” de lichid cate ajuta la dezvoltarea pulmonara. -Experienta si indemanarea ginecologului reprezinta doi factori extrem de importanti in asigurarea succesului procedurii. etc). -Oligohidramnios dupa o amniocenteza precedenta. ComplicatiiSus . -Control riguros si repetat a mediului vaginal si cervical din punct de vedere bacteriologic (daca este nevoie si a lichidului amniotic ori de cate ori trebuie repetata amnioinfuzia).

care este prezentă la copil încă din momentul conceperii) cauzată de prezenţa unui cromozom 21 suplimentar. o ginecomastie tranzitorie (intinzandu-se pe cateva luni) poate surveni din cauza unui dezechilibru hormonal in favoarea hormonilor feminini. Cromozomii sunt structuri microscopice prezente in fiecare celulă din fiecare ţesut al organismului. benigna. o intarziare a cresterii intrauterine sau o depasire a termenului. . punga apelor poate fi umpluta cu ser fiziologic pentru a evita o suferinta fetala prin compresia cordonului.metabolice (insuficienta hepatica) . cauza unei ginecomastii ramane adesea inexplicata.mecanice (iritatie locala). a descoperit că sindromul Down era cauzat de prezenţa unui cromozom 21 în plus. Ginecomastia trebuie sa fie deosebita de adipomastie. Cauze . in general. La noul-nascut si la adolescentul tanar. Ginecomastia este o afectiune care afecteaza destul de frecvent barbatii in varsta. profesorul Jérôme Lejeune. Un tratament local este asociat tratarii cauzei. Totusi.hormonale (adenom cu prolactina. Sinonim: oligohidramnios. de antialdosteroni) . Ginecomastia poate fi unilaterala sau. In unele cazuri aceasta anomalie poate fi tratata. dar ea dispare de la sine in timp. Un set de 23 de cromozomi se moşteneşte de la tată iar celălalt set de 23 de la mamă. 46 în total. bilaterala. La om. Atunci cand se apropie termenul nasterii. Ei poartă planul tuturor caracteristicilor pe care le moştenim.ste o anomalie a sarcinii ce se caracterizeaza printr-o cantitate insuficienta de lichid amniotic in raport cu stadiul de inaintare a sarcinii. Sindromul dawn Sindromul Down (trisomie 21) reprezintă o afecţiune cromozomială (o afecţiune din naştere. afectare testiculara) . de o stare de preeclampsie la mama sau luare de catre mama a unor medicamente. În 1959.Cauzele ginecomastiei sunt diverse: . in afara unor tumori de exceptie. rezultând astfel un număr total de 47 de cromozomi în loc de 46. mult mai frecventa. Aceasta anomalie poate fi cauzata de o malformatie renala a fatului. mai des. geneticianul de origine franceză. inecomastie Crestere in volum a glandei mamare la barbat. Ea este. sunt 23 de perechi de cromozomi în fiecare celulă.medicamentoase (luarea de digitalice. care este o acumulare locala de tesut adipos. Acest plan este purtat sub forma un mesaj codat prezent într-o substanţă chimică denumită ADN.

[modifică] Simptomatologie De obicei sindromul Down este diagnosticat clinic în perioada neonatală sau la sugar. datorită dismorfiilor evocatoare care. Nu există nici o modalitate de prezicere dacă o persoană este predispusă în producerea ovulelor sau spermei cu 24 de cromozomi. Atunci când acest ovul sau sperma fuzionează cu un ovul sau spermă normală. Trisomia 21 standard nu este ereditară. Toate persoanele cu Sindrom Down prezintă un anumit grad de dificultate de învăţare (retard mental). prima celulă a dezvoltării copilului are 47 de cromozomi în loc de 46. dar având în vedere faptul că la nivel modial incidenţa este de aproximativ 1-800 naşteri. în Regatul Unit al Marii Britanii se nasc între unul şi doi copii cu sindrom Down. şi în consecinţă celulele copilului vor prezenta 47 de cromozomi. deşi variază la diferiţi pacienţi. Gradul de dizabilitate diferă de la o persoană la alta şi este imposibil de apreciat în momentul naşterii cât de grav va fi. Cel mai frecvent întâlnit tip de sindrom Down întâlnit. fie din partea tatălui. Cuprins [ascunde] • • • • 1 Cauze 2 Simptomatologie 3 Bibliografie 4 Legături externe [modifică] Cauze Până în acest moment nu se cunosc cauzele prezenţei cromozomului suplimentar numărul 21. În România nu există o statistică. realizează un aspect . cu aproximativ 100 de ani înainte ca acest cromozom suplimentar să fie descoperit.000 de persoane cu trisomie 21. primul care a descris acest sindrom în anul 1866. Per ansamblu. ceea ce înseamnă că un copil dintr-o mie suferă de acestă afecţiune. este destul de mare. Totuşi. această probabilitate este între 1 la 100 şi 1 la 200. Este cunoscut faptul că la mamele mai în vârstă riscul de a da naşte unui copil cu Sindrom Down este mai mare. Acesta poate proveni fie din partea mamei. Denumirea „Down” provine de la medicul englez.Un „Sindrom” reprezintă o suită de semne şi caracteristici. În fiecare zi. apare ca urmare a unei diviziuni celulare necorespunzătoare fie a ovulului. dar motivul rămâne în continuare necunoscut. Trisomia 21 Standard (cunoscută şi sub denumirea de Trisomie 21 primară sau Trisomie 21 normală). se poate estima că sunt în jur de 30. odată ce aţi născut un copil cu Sindrom Down probabilitatea să aveţi un alt copil cu aceeaşi afecţiune. fie a lichidului seminal care are 24 în loc de 23 de cromozomi. care este în mod considerabil mai redusă decât probabilitatea să-i spunem de a avea gemeni pe neaşteptate. John Langdon Down.

Atunci cand este deranjant. Toţi nou-născuţii cu sindrom Down trebuie examinaţi de către un specialist pentru depistarea cataractei congenitale şi a altor anomalii oculare (strabism convergent. Limba este mare. la orice vârstă (4). Nou-născutul cu trisomie 21 are talia şi greutatea sub limita normală corespunzatoare vârstei. Nou-născutul prezintă craniul mic şi rotund (brahicefalic).Urechile sunt mai jos inserate. blefarite. epicanthusul trebuie operat.fenotipic caracteristic (1). cel mai des si cel mai marcat la copiii din rasa galbena comparativ cu copiii din rasa aiba. cu mameloane aplatizate şi cifoză dorso-lombară. deschisă. Bolta palatină este inaltă şi îngustă. stenoză duodenală. Daca mascheaza o parte a globului ocular. Aceste pete Brushfield sunt mici. El se intalneste frecvent in trisomia 21. iar fruntea este bombată. hipotonie musculară. cu protruzie linguală. hiperextensibilitate articulară şi reflex Moro redus sau absent. brăzdată de şanturi (limbă plicaturată. Sinonim: pliu epicanthic. iar hipoacuzia şi surditatea poate afecta 50% din pacienţi cu sindrom Down. Pot fi prezente şi anomalii digestive ca de exemplu atrezie duodenală. Toracele poate fi în pâlnie. Pacienţii cu sindrom Down prezintă retard mental care poate varia de la mediu la sever. cu exces de piele pe ceafă. Mâinile sunt scurte si late cu deget V ce poate prezenta brahidactilie sau clinodactilie (încurbare) şi cu un singur pliu de flexie palmară (pliu simian). Spaţiul interdigital I de la picior este mult mai larg comparativ cu normalul. profilul facial este plat datorită hipoplaziei oaselor proprii ale nasului. scrotală). Conductul auditiv este mic.6). rotunde şi displazice. . reflexul rotulian este slab. Helixul are un aspect rulat. în sus şi înafară. mici.rotunde sau neregulate şi se dispun ca o coroană la joncţiunea treimii mijlocii cu treimea externă a irisului. albicioase. nistagmus. Fantele palpebrale sunt orientate oblic. Anoxie diminuarea aportului de oxigen la nivelul tesuturilor si celulelor. Irisul poate avea un aspect pătat (petele Brushfield). epicanthusul poate simula un strabism (defect al paralelismului axelor oculare). Gura este mică. Coeficientul de inteligenţă poate să scadă după primii ani de viaţă. Dintre aceşti copii 30-40% pot prezenta defect septal atrioventricular complet (5. Epicanthusul este congenital. cu occiput aplatizat şi fontanele largi care se vor închide cu întârziere. O altă malformaţie congenitală cardiovasculară care poate sa apară este reprezentată de canalul atrioventricular comun. gros. Aproximativ jumătate dintre pacienţi prezintă epicantus. Gâtul este scurt. • • • Epicanus Prima pagina Termeni medicali Epicanthus Epicanthus Epicanthus Pliu cutanat vertical situat la unghiul intern al ochiului. hernie ombilicală şi pancreas inelar. Faţa este rotundă. iar antehelixul este proeminent (3). Aproximativ 40-50% dintre copiii cu sindrom Down prezintă malformaţii congenitale cardiovasculare. opacifierea cristalinului) (2).

cudura stransa la jonctiunea dintre ureter si bazinet. agraveaza leziunile. valvele ureterale si stenoza intrinseca a jonctinii pieloureterale.in stadiul II punga hidronefrotica se mareste si comprima papilele. prezenta bridelor conjunctive. tesutul conjunctiv inlocuieste treptat fibrele musculare hipertrofiate si tesutul elastic bazinetul devenind scleros si rigid. Initial tulburarile sunt dinamice dar ulterior datorita ischemiei apar procese de fibroza si stenoza organica.toate acestea fiind leziuni rare si prezenta unui ureter hipoplazic –situatie mult mai frecventa. Factorii extrinseci implicati ar fi: originea inalta a ureterului din bazinet. renoscintigrama izotopica. complicatii care pot surveni si in ultima faza distrugerea rinichiului. meteorism. Factorii intrinseci includ: polipii. intersectia ureterului cu vreo artera renala polara inferioara.in stadiul I bazinetul apare usor dilatat cu musculatura hipertrofiata si tendinta de tasare a papilelor.in stadiul III parenchimul renal este redus la o coaja subtire cu functia complet si ireversibil compromisa. Apar zone de congestie in medulara renala. Este cea mai intalnita anomalie a ureterului fiind mai frecventa de aproape 3 ori la barbati in raport cu femeile. in cazuri care pun probleme de diagnstic se pot face si urmatoarele investigatii:arteriografie renala. factori intrinseci si obstructia functionala. Urografia intravenoasa precizeaza foarte clar gradul de dilatare al sistemului pielo-caliceal. in formele avansate rinichi marit de volum. Rareori. Obstructia jonctiuniii pieloureterale determina evacuarea incompleta si acumularea urinii cu cresterea presiunii in sistemul colector. varsaturi. Etiopatogenie La aparitia acestei stari contribuie factori extrinseci. aspectul jonctiunii pielo-ureterale cat si calitatea parenchimului renal. asocierea infectiei. functia parenchimului renal restant este alterata. Rareori si numai la copiii mici poate aparea ca prim semn care alarmeaza o formatiune pseudotumorala abdominala. Urografia evidentiaza dilatatia pielocaliceala sau. Diagnosticul este pus de multe ori ecografic. . . atat prenatal cat si postnatal. Obstructia functionala este produsa de peristaltica anormala care are ca substrat modificari histologice caracteristice. mut urografic. Aceata comprima parenchimul provocand la acest nivel ischemie si ulterior atrofie. ecografie Doppler. Tabloul clinic cuprinde semne ale tulburarilor produse de imposibilitatea evacuarii continutului pungii bazinetale. Durerea apare adesea sub forma unei jene lomabare acutizata in cazul ingestiei exagerate de lichide. . constipatie.Hidrocefalita Hidronefroza congenitala Hidronefroza congenitala este determinata de obstructia jonctiunii pielo-ureterale ce produce distensia bazinetului si calicelor si leziuni atrofice ischemice ale parenchimului renal. Anatomie patologica Se disting trei stadii anatomopatologice ale evolutiei leziunilor: . Prin mecanism reflex parasimpatic pot aparea si anumite tulburari digestive cum ar fi greturi. inapetenta. frecvent intalnita. urografie diuretica.

aceasta depistare trebuie efectuata inainte de sarcina pentru a se asigura o supraveghere periodica a viitoarei mame. inca de la inceputul sarcinii.Complicatiile apar progresiv in timpul evolutiei bolii putand ajunge pana la insuficienta renaala cronica in formele bilaterale. Aparitia tumorilor uroteliale este deasemenea favorizata de staza. .procedurile cu flap bazinetal sunt indicate in situatia in care jonctiunea este decliva si ureterul atrofic. In plus. Toxoplasmoza congenitala • • • • • Introducere Contaminare Simptome Diagnostic Tratament Diagnostic Prezenta in sange a anticorpilor produsi pentru a proteja organismul impotriva parazitilor permite diagnosticarea toxoplasmozei. Exista mai multe tehnici dintre care cele mai folosite sunt: . . Vizualizari 4121 . Indiferent de tehnica prognosticul este bun rata de succes atingand 85-90%. . Tratamentul vizeaza reconstructia jonctiunii pieloureterale pentru indepartarea stazei si pastrarea rinichiului.pieloureteroplastia in Y-V se face in cazul existentei unui bazinet extrarenal dilatat.pieloureteroplasia Anderson-Hynes constand in rezectia portiuni stenozate urmata de anastomoza larga pielo-ureterala se practica si in cazul incrucisarii ureterului proximal de catre un vas polar inferior. Infectiile (pot merge pana la pionefroza) si litiaza sunt cele mai frecvente complicatii asociate in general cu staza. Toxoplasmoza congenitala poate fi diagnosticata si cu ajutorul unei punctii de lichid amniotic sau de sange fetal la femeia gravida. Se recomanda interventia precoce.endopielotomia anterograda sau retrograda este interventia endoscopica. In mod cu totul exceptional pot apare rupturi care se manifesta sub forma unui sindrom abdominal acut si chiar hipertensiune arteriala prin stenoza arterei renale. 14-02-2007. Depistarea acestor anticorpi este obligatorie la toate femeile insarcinate.

Tratamentul implica existenta unei echipe multidisciplinare. Apare acromegalia la fata si la extremitati. Radiologic largirea supraselara nu este atat de evidenta ca la edemul cromofob. subtire a dorsului selar. Sheehan ). procesul stagnand un timp (intraselar). cu tulburari endocrine.psiholife.Microcefalita Anakast rece rigid http://www. amenoree. Simptomele clinice pot aparea din tinerete sau la varsta medie. factori familiali si anumite evenimente de viata. Encoprezisul este caracterizat de eliminarea de materii fecale voluntara sau involuntara si in locuri nepotrivite (pe podea. factori ce tin de copil. a)Insuficienta lobului hipofizar anterior evidentiaza un process inflamator necrozant.ro/dictionar. dereglari ale potentei si libidoului. ajungandu-se la o crestere anormala a bolnavului pana la gigantism. In acel stadiu pneumoencefalografie va evidentia o ingustare a ventriculului III cu largirea ventriculilor laterali. . Caracteristica radiologica : apare balonizarea selara cu contur bazal dublu. in pantaloni. Clinic: casexia hipofizara ( Simmond.php Tratament. Factorii psihologici au fost grupati in factori parentali. cu tendinta de crestere a glandei suprarenale. pana la erodare cu distrugerea bazei selelor ). ajungandu-se pana la amauroza. de motilitate. •Adenomul eozinofil. Posibilitatile de tratament: limitate ca si la adenomul cromofob. b)Insuficienta lobului hipofizar posterior: •Adenomul cromofob mai frecvent. cat si factori psihologici. Largirea supraselara de catre adenom va duce la o hemianopsie bitemporala. stadiu in care se indica operatia. Encoprezisul poate fi o tulburare izolata sau poate fi un simptom in cadrul altei tulburari (o tulburare emotionala sau de conduita). In etiologia encoprezisului sunt implicati atat factori constitutionali. tulburari trofice. datorita hiperfunctiei celulelor eozinofile si proliferarii somatotropinei. in diferite colturi ale camerei). contur dublu. Tumora va modifica seaua turceasca – remarcat radiologic ( cu excavare. Apare cefalee. insuficienta glandelor sexuale. A ADENOMUL HIPOFIZAR Este o tumora benigna a hipofizei cu o evolutie primara prin tulburari endocrine sau o evolutie secundara cu modificari ale selei turcesti cu comprimarea formatiunilor anatomice. ENCOPREZIS Encoprezisul este o defecatie involuntara care survine la un copil mai mare de doi ani care nu prezinta nici un semn de afectare organica.

poliglotii raman numai numai cu posibilitatea de exprimare in limba materna. vorbirea este alterata. vorbeste prost. Bolnavul este agrafic. spontana si repetata. izolandu-se trei sindroame. in functie de conexiunile centrilor corticali ai vorbirii cu formatiunile subcorticale. In surditatea verbala bolnavul nu intelege si nu poate executa corect ordinele. supleand acest defect prin perifraze sau unele gesture.agnozii vizuale si vizuospatiale pentru obiecte. Se tinde la eliminarea vechilor conceptii asupra afaziei si inlocuirea lor cu conceptii lexocografice si gramaticale.agnozii auditive. sustinand posibilitatea existentei unui limbaj interior in afazie cu o tulburare de intelect. intrucat localizarile acestor functii variza dupa caz. jargonafazie. cu cuvinte stalcite.afazia de receptie Wenicke. cu greseli sintactice si intoxicatie de cuvinte. care duce la o pierdere a intelegerii cu persoanele din jur. Etichetata ca o dementa presenila. imagini. bolnavul va suferi o pierdere a integrarii cerebrale normale in raport cu cei din jur si in anumite situatii. Bolnavii vorbesc mult.afazia motorie duce la o dereglare a limbajului articulat. care emite teoria gestaltismului. Pierre Marie nu accepta o localizare precisa a functiilor vorbirii. sunt aproape muti. pronuntand noi cuvinte inexistente. cu parafazie.apraxiei in leziuni difuze cerebrale. vasculare sau tumorale.afazia totala – bolnavii au limbajul articulate pierdut. 2. Frecvent. globale. senzoriale si mixte isi mentine valabilitatea. Dupa Goldstein. cu dereglarea memoriei topografice. vorbirea repetata este defectuasa. in raport cu imaginile vizuale ale cuvintelor. Clasificarea afaziilor dupa Dejerine : in motorii. cu debut psihic si cu un tablou clinic de patologie senila. cu pierderea memoriei cunostintelor anterioare . Nu se poate vorbi de o dominanta totala a functiilor limbajului. care apare dupa 50 mde ani pe un fond vascular. cu perturbari care constituie cecitatea verbala. nu poate citi.agnozii tactile( astereognozii) in leziuni ale cortexului cerebral 2. AGNOZIA Agnozia reprezinta o tulburare a recunoasterii senzoriale a unui obiect. Exprimarea este greoaie. muzicale si ale zgomotelor 3. Aceasta forma tipica a afaziei se manifesta prin surditate si cecitate verbala. Va exista dereglarea psihointelectuala. neintelegand scrisul. Se deosebesc: 1. Tulburarile grafice pot fi intalnite izolat in cadrul afaziei. la fel cititul si scrisul. disartrica. datorita artriei muschilor fonatori. boala se caracterizeaza prin atrofie difuza a creierului .in afazia amnestica bolnavul nu poate denumi obiectele si uita cuvintele.AFAZIA Este o alterare complexa a vorbirii suferindului cu dereglarea asociatiei dintre analizori.in marea afazie Broca. dat fiind existenta unei afazii motorii cu anartrie si a afaziei de receptie. 4. 3. ALZHEIMER Afectiune mai rara. dar prost. fiind alexic. in stadii avansate ajungandu-se la o anartrie. bolnavul neputand pronunta corect cuvintele. Boala a incitat in ultimele decenii studii complexe pentru elucidarea fondului etiopatogenic controversat din cadrul patologiei neurologice a senescentei. Clasificarea afaziilor : 1. afazia apare insotita de hemiplegie dreapta.

In formele grave apare evident un sindrom afazoapraxoagnozic. triada caracteristica bolii. deosebite de cele parietale •forme mixte.apraxia ideatorie – cu imposibilitatea de finalizare a actului( motor) dorit. boala Alzheimer are trei tipuri caracteristici de leziuni corticale : degenerescente neurofibrilare placile senile angiopatia mieloida. ducand la un tablou clinic pseudodemential si la moarte. dificultate in operatiile mintale si manifeste tulburari ale personalitatii. apraxia melokinetica.AD/ MID Aceasta boala este considerata o afectiune neoronala cu o atrofie corticala difuza. girusul supramarginal din lobul parietal stang este considerat centrul apraxiei ideatorii si ideokinetice. acte antisociale si confabulatii in formele frontale. aceasta apraxie bilaterala de utilizare se va deosebi greu de apraxia ideomotorie 2. cel suferind nestiind sa-l foloseasca corect si ce miscari sa faca pentru aceasta( proba – aprinderea unui chibrit) In cadrul apraxiilor ideomotorii se observa: •apraxii de evocare – cu uitarea gestului necesar miscarii •apraxii de executie – forme rare cu o intoxicatie gestuala •apraxii frontale – ale succesiunii actelor. fara existenta unei ataxii motorii sau miscari involuntare. Atunci cand aprinde un chibrit. debutand cu manifestari psihice pseudoneurasteniforme si cu o degradare ulterioara psihointelectuala destul de rapida. apraxia cantatului la pian.dementa senila 2.apraxia ideomotorie – care este unilaterala si implica alterare in evolutia miscarii la utilizarea obiectului.de evocare si executie Mai rar se intalnesc si apraxii specializate ca : apraxia bucolinguala. bolnavul uita de utilizarea ce trebuie data chibritului. . regrupand entitati variate clinice si etiopatogenice. legate de gestualitate. exista trei grupe histopatologice diferite : 1. Distingem: 1. Astfel. la un singur membru sau la extremitatea cefalica. APRAXIA Alterarea automata a executarii actelor uzuale ale bolnavului. De asemenea.sau tacrinele. care par sa franeze evolutia bolii.Grupa MID dementa prin multiinfarct 3.boala Alzheimer( AD – Alzheimer disease) SD. Bolnavii vor prezenta tulburari de memorie. Va exista totodata o instabilitate motorie. apraxia faciala . Recent in tratamentul acestei efectiuni se indica Tetrahydroaminoacridinele – THA.este considerata un centru coordonator predominant. Anatomopatologic.intalnita mai ales la boala Pick. Apar tulburari comportamentale. Emisfera stanga – sediul limbajului la dreptaci si al gestualitatii. bradikinezie de orientare temporospatiala. cunoscute in Franta sub numele de Cognex. insotita si de crize comitiale.

fapt efectuat la unii bolnavi cu ataxie ereditara de N V. BOALA BALO Afectiune rara. B BABINSKI (SEMNUL BABINSKI) Reflex cutanat plantar care apare in caz de leziune piramidala de leziune piramidala de origine medulara (in mielite. La bolnav.ATAXIA CORDOANELOR POSTRIOARE) Afectiune distincta din grupa ataxiilor ereditare cu degenerarea cordoanelor posterioare decelata de A. in caz de afectiune neurologica care lezeaza fasciculul piramidal. tumori. In precizarea diagnosticului formelor de ataxie ereditara se utilizeaza eficient tomografia computerizata. Clinic : tulburari de vorbire. scleroze multiple) sau suferinte cerebrale corticale (accidente vasculare. hemipareza sau hemiplegie si staza papilara. ortostatiunea si mersul devenind imposibile. Factorul familial deceleaza diagnosticul intrucat aceasta afectiune se poate confunda cu o scleroza combinata cu o mieloza funiculara. traumatisme cerebrale). neuroinfectii. are un caracter ereditar cu transmisie autosomala dominanta si aparitie la varsta adulta. subacuta a copiilor. Bolnavul prezinta : cefalee. AUTISMUL Unul din simptomele cardinale ale schizofreniei. .SEGARRA (DEGENERESCENTA SPINOPONTINA) Boala descrisa in 1961. clinic.6 luni in perioada terminala duce la cvadriplegie. ducand la flezxia degetului mare normal. BOALA BIEMOND ( EREDO.ARNOLD. BOALA BOLLER. denumita encefalita demielinizanta concentrica. Biemond in 1951. o hemiplegie spinala sau cvadriplegie. la excitarea marginii externe a plantei. stupor. semnul Babinski pozitiv va fi insotit de rasfirarea celorlate degete in evantai. se manifesta la adolescenti sau tineri prin : paralizii ale ultimelor perechi de nervi cranieni. ceea ce constituie semnul Dupre. crize tonice si hiperkinetice. BOALA DAWSON (ENCEFALITA SUBACUTA CU INCLUZII) Afectiune grava. Bolnavul pierde contactul cu realitatea printr-o instrainare de lumea inconjuratoare cu lipsa de armonie a afectivitatii.CHIARI Malformatia Arnold – Chiari – tipul II. se va produce o extensie a halucelui. Ataxia si hipotonia cerebeloasa cu timpul imobilizeaza bolnavul la pat. Aceasta suferinta foarte rara. cerebelului si maduvei cervicale dispusa anormal. Veresceaghin in 1980. rigiditate decerebrala si tulburari psihice de aspect demential. vertije. Este o malformatie congenitala a bulbului. semne cerebeloase. Boala cu durata de 2. bulbul aflandu-se in canalul rahidian. tumori. terme enuntat de Bleuier. cu debut insidios si evolutie lenta. mioclonii. Uneori.

Diagnosticul este dificil de precizat in timpul vietii.SPATZ Boala Hallervorden. fiind favorizata de unele infectii sau de expunerea prelungita la soare.BOALA FAHR Afectiune foarte rara cu caracter familial.15 ani de la aparitia primelor simptome.) Afectiune descrisa in 1956 de D Baron si reprezinta un sindrom cu caracter ereditar cu transmisie autosomal. evoluand asecndent la membrele superioare si la muschii endobucali. tulburari psihice. caracterizata clinic prin ataxie cerebeloasa. tulburari de coordonare. asociata cu o distrofie care se amplifica o data cu cresterea. diplopie. tulburari psihointelectuale cu tendinta spre dementa Afectiune foarte grava cu evolutie spre exitus in 10-12 ani. aminoacidemie renala si dereglari biochimice in urina si fecale. Aceste afectiuni ii sunt caracteristice modificarile radiografice care evidentiaza calcificari ale ganglionilor bazali. Radiografic: craniu voluminous Organic: surditate progresiva. Mers greoi. Aceasta denumire eponomica de boala Fahr tinde sa fie abandonata.10 ani cu hipertonie progresiva la membrele inferioare. ducand si la tulburari psihice. buzelor si limbii si departarea dintilor. iar tulburarile neurologice ar fi produse prin transformarile metabolice ale triptofanului in serotonina insuficient produsa. Tabloul clinic se evidentiaza dupa o prima dezvoltare. nistagmus. Uneori miscari coreiforme. Evolutie progresiva cu prognostic grav si exitus dupa 5. Maini groase in trident cu degete scurte in grifa. stari de agitatie. .20 mg/ zi cu regim proteinic bogat. abdomen proeminent cu hernia inghinale si ombilicatie. Tratamentul include nicotinamida 40. supranumita si degenerescenta pigmentara a globului palid. Debutul dupa 8. Gat scurt. Boala este datorata absorbtiei si transportului insuficient al aminoacizilor. neexistand o certa corespondenta a simptomatologiei cu localizarea calcificarilor. este o suferinta foarte rara. cu disfagie si disartrie. Boala a varstei tinere si a copilului cu dereglarea nutritiei si cresterii. ingrosarea unghiilor. delir cutanat – o dermatita eczemoasa fotosensibila. Trasaturi aspre. BOALA HURLER (GARGOILISMUL) Afectiune genetica cu transmisie recesiva autosomala si recesiv legata de sex. cu nas in sea. aparent normala in primii 3 ani. adesea cu pregnanta familiala si uneori spontana. atxic. atetoide sau de torsiune si semnul Babinski pozitiv.recesiva a ataxiei cerebeloase. Cresterea bolnavului este lenta cu nanism dizarmonic. tremor intentional. torace evazat. cifoza lombara. BOALA HARTNUP ( BOALA H. creand un tablou partial asemanator unui sindrom pseudobulbar. La examenul fundului de ochi se constata depuneri pigmenatre oculare prin acumulare de produsi pigmentari metabolici. Deficit intelectual. BOALA HALLERVORDEN. prin : cap mare cu fruntea bombata. cu eruptie fotosensibila a pielii. cu craniu in carena.Spatz din a doua copilarie.

bulele de azot din sange degajandu-se in mare cantitate. deficit de memorie. Neurologic : sporadic simptome de aspect pseudoparkinsonian. Produce accidente vasculare embolice in caz de decompresiune rapida. frecvent intalnita in cadrul tumorilor fosei posterioare. boala Jakob. comportamentale. cu un fond de ateroscleroza cerebrala mai putin evident ca in boala Alzheimer. alterarea limbajului ecolalic. Clinic. fenomene vestibulare. tulburari afective. cu contractura si amfiotrofii. Bolnavul prezinta cefalee cu varsaturi. Schulze. BOALA LINDAU (HEMANGIOBLASTOMUL CEREBELOS) Este din grupa hemangioblastomelor. pierderea initiativei. Uneori debut cu aspect discordant. Tumora chistica. aparand adesea dupa 55 de ani. C. A. cu evolutie spre dementa.BOALA KURU Semnifica o tremuratura. Seidel. BOALA PICK Boala foarte rara. Unii autori considera aceasta afectiune apropiata genetic altor atrofii sistemice ( coreea Huntington. in maduva. tulburari de echilibru si mers. avand o incupabatie lunga cu durata de ani.4 ani. neputandu-se elimina prin plamani. cu un proces degenerativ. Graviditatea poate fi un factor agravant.4 ani. Aceasta modificare oculara poate aparea inaintea simptomelor cerebeloase. Tabloul clinic. Gajduseck in 1973 in Noua Guinee. 1990) BOALA SCUFUNDATORILOR (BOALA DE CHESON) Boala a scafandrilor care lucreaza cu aparate speciale sub presiune de aer comprimat la multe atmosfere.SACHS Afectiune rara care apare. Evolutie grava. cu exitus in 2. se tranforma in bule gazoase embolice. ireversibila. este o suferinta rara. Examenul fundului de ochi in boala Lindau este caracteristic. modificari ale fundului de ochi (aparitia unei pete retiniene cu aspect de cianoza. mai frecvente la adult. cu evolutie rapida ce duce la moarte. scleroza laterala amiotrofica – H. amauroza. Alterarea personalitatii. cu evolutie rapida. imagine caracteristica acestei boli). nascuti normali. blocand drenarea sangelui in arteriole si capilare.HOFFMANN Atrofie spinala musculara progresiva. Clinic se caracterizeaza prin : paraplegie. la copiii mici. K. Tulburari psihointelectuale. Acestea.recesiva grava a acopiilor intre 1. cu evolutie rapida si cu etape de aparenta remisiune. leziuni de nervi cranieni in tumorile de ventricul IV. BOALA TAY. F. evidentiind un vas care pleaca de la pupila spre tumora angiomatoasa retiniana. o encefalopatie spongioforma identificata de Zigas si D. mai ales. lent evolutiva. . Se observa mai frecvent la femei. mai ales. Simptomatologia mult timp silentioasa. BOALA WERDNIG. afectiune familiala autosomal. ducand la alterari neurologice in nevrax si. cerebral sistemic. este caracteristica unei tumori de fosa cerebrala posterioara.Creutzfeldt. circumscris.

De partea opusa sub leziune bolnavul prezinta tulburari de sensibilitate de tip paraplegic.SEQUARD) Sindrom de hemisectiune medulara de cauza compresiva. • 1676 afişări CEFALEEA Exprima o durerez. cu prinderea muschilor cefei. BRUXISMELE Automatismele masticatorii nocturne la bolnavi cu scrasniri de dinti in timpul noptii sunt apreciate ca o manifestare patologica din cadrul comitialitatii. accentuate la emotii. manifestat clinic printr-un tablou characteristic. moartea devine inevitabila in medie dupa 1. Dupa topografie. Evolutia bolii este frecvent ascendenta. BOALA WILSON (DEGENERESCENTA HEPATOLENTICULARA) Boala familiala descrisa de Wilson in 1944 ca o degenerare lenticulara progresiva. avand o evolutie lenta cu tremuraturi si modificari tonigene. vasculara sau traumatica. Cauzele aparitiei sunt diverse. Tremorul intentional se accentueaza in pozitii fixe cu mana intinsa sau cu degetul la nas. cefaleea nevrotica si altele. suferinta care nu trebuie confundata cu : migrena. adesea precedate de tulburari astenonevrotice si leziune hepatica. greturi. grava. datorita sectionarii fasciculului spinotalamic. Mersul devine greoi. cu edem papilar. N.Cefalee de origine intracraniana : •Cefaleea vasculocerebrala a bolnavilor hipertensivi.familiale. trenanta si insotita de varsaturi explozive fara efort cu edem sau staza papilara si . adesea spontana. In timpul respiratiei abdomanul se umfla. Simptomele debuteaza din tinerete. a zonei cefalice a pacientului. apar evidente la muschii spatelui. rar si afectarea nucleilor motori ai nervilor cranieni. etiologie si frecventa cefaleea poate fi sistematizata in : 1. denumita «durere de cap». cu exacerbarea tulburarilor psihointelectuale.Atrofiile. BROWN. initial mascate de grasime. Konovalov (1958) considera ca pot exista si cazuri neerediatr. diafragma ramanand indemna. luand un caracter dizgratios. asociata cu ciroza ficatului. V. Bruxismele ar reflecta iradierea activitatii puntii catre nucleul trigemenului. •Cefaleea din procesele intracraniene expansive si abcesele cerebrale este puternica. afectuine metabolica cu determinism genetic. santurile vertebrale si la membrele inferioare. Anatomic : se observa leziuni ale celuleor motorii din coarnele anterioare ale maduvei spinarii. copilul neputand tine capul drept. fonatie. Tabloul clinic.SEQUARD (SINDROMUL BROWN. cu caderi si imposibilitate de ridicare si de mentinere in ortostatism. O data cu prinderea centrilor bulbari si aparitia tulburarilor respiratorii accentuate. varsaturi. deglutitie. Tardiv apar : tulburari de afectivitate. la muschii abdominali si intercostali. Relevatoarele bolii sunt grimasele fetei.2 ani. existand la acesti bolnavi modificari ale examenului EEG.

Este continua si insotita de semne de iritatie meningee ca : redoarea cefei. prin turgescenta hemodinamica. Cauzele epilepsiei. aspirina). rotirea ochilor in sus. •Cefaleea prin iritatie meningee apare brusc in meningite. Epilepsia ideopatica sau esentiala incrimineaza ereditatea. Dupa tabloul clinic se disting : epilepsii generalizate. bradicardie si respiratie zgomotoasa. necedand la analgezice. intoxicatii cu CO2. 2. cu durata limitata si tendinta de repetare. afectiuni intratoracice si intraabdominale. Uneori erorile de refractie vizuala. este persistenta si insotita de o hiperestezie a scalpului. glaucomul pot produce cefalee. vasculare. Clinic: bolnavii cu edem cerebral prezinta o stare comatoasa tranzitorie. piramidon. aparand si disaparand spontan. predominant in vertex.anxios. Cauzele epilepsiei simptomatice : tumorile si traumatismele cu epilepsii precoce sau tardive dupa cateva luni. leziuni ale urechii medii. Jackson.unele leziuni viscerale pot da o cefalee si o hiperalgezie a scalpului si fetei. •Cefaleea psihogenica. Se deosebesc : epilepsii ideopatice. cu convulsii. toxice. meningoencefalita specifica. In hipertensiunea intracraniana se vor evita substantele care ar deprima functia respiratorie. sindroame miofasciale cervicale. Epilepsia tardiva (Late epilepsy) apare dupa 30 de ani cu un factor vascular evident. •Cefaleea dupa tuse are un caracter de arsura de scurta durata. boala Pick sau Alzheimer si facomatoza. strabismul. afectiuni sau infectii intrauterine ale mamei. apar brusc. La fel cefaleea se intalneste in sinuzitele obstructive. Se caracterizeaza prin accese convulsive declansate brusc in crize paroxistice.Cefaleea extracraniana: •In unele afectiuni ale oaselor craniene •Durerea referita . Uneori ea poate fi ecoul unei tumori cerebrale. semnul Kernig. febra. suferinte dentare. fenomene care pot retroceda in cateva zile dupa tratamentul corespunzator. aparand crize comitiale la bolnavi cu infarcte cerebrale. meningita tbc. iritabilitate. la oameni in varsta. vasodilatatie cerebrala si distensie ventriculara dupa puseuri hypertensive sau presiune venoasa crescuta. hemipareze. luesul. epilepsia vasculara. cu exceptia tratamentului analgezic obisnuit (antinevralgice. cefalee. unele encefalite. fotofobie. esentiale si epilepsie simptomatica. EPILEPSIA Afectiune grava car epoate aparea in copilarie. spondilozice. capul bolnavului cade pe spate. Edemul cerebral trebuie deosebit de “falsul edem” cu crestere parenchimatoasa de volum. extensia membrelor. Medicatia este in functie de cauza declansatoare a cefaleei. Marea criza comitiala este precedata de o aura senzoriala (parestezii. . cu echivalente si absente. este intermitenta. partiale si focale 9localizate). alcoolismul parintilor. 778 afişăriEDEMUL CEREBRAL Apare ca o reactie secundara nespecifica data de cauze multiple: inflamatorii. se traduce printr-o presiune cefalica. pe fond nevrotico.nereactionand la tratament. CEREBELLAR (CRIZELE CEREBELOASE) Descrise de H. faringiene. relatata clar de bolnav. edem cerebral. Tabloul clinic.

epilepsie infantila benigna cu varfuri centrotemporale . cu privirea fixa. pupile midriatice. prelungindu-se din gura. bolnavul este omnubilat. dispnee. ajungandu-se la interventie neurochirurgicala cu decompensare. locale. contractii bruste musculare.Epilepsii si sindroame generalizate •Ideopatice : . generalizate. rotat cu membrele superioare flectate. intrerupandu-si activitatea scurta vreme . cu convulsii ale membrelor.absente epileptice juvenile si epilesie mioclonica juvenila( petit mal) .200 de accese apileptice in o singura zi. flexia si extensia membrelor. care sngereaza saliva spumegand. crizele pot lua un aspect akinectic. cadere. Relaxarea sfincteriana adesea mixta. uneori aparand pana la 10. cu rflex cornean abolit. mioclonic sau psihic cu scurte absente Clasificarea internationala a epilepsiilor si a sindroamelor epileptice I. macro. In aceste situatii grave cu crize subintrante se va aplica un tratament intensiv anticonvulsivant. partiale) •ideopatice : . iar cele inferioare in extensie. viziuni colorate. adesea traumatizare.senzatie de soc electric. Dupa o aura auditiva sau psihica su « stari de vis ». Epilepsia minora – cu crize de « petit mal » fara convulsii. impresionanta. sunt semen de certa valoare a unei veritabile crize comitiale. dat fiind pericolul de edem cerebral care pune in primejdie viata bolnavului. flacari. uneori isi mascheaza criza.epilepsie cu crize de grand mal •Ideopatice si (sau) simptomatice (dupa varsta si aparitie): -sindrom Wesr ( spasm infantil) -sindrom Lenox. acer confirma comitialitatea.Epilepsii si sindroame localizate (focale. Urmeaza faza clonica.epilepsie infantila cu aproxisme occipitale •simptomatice : includ sindroame de o mare variabilitate individuala II. La 12 minute va urma relaxarea musculara care incheie marele acces epileptic. Globii oculari.epilepsie benigna mioclonica a copilariei . jena epigastrica.convulsii benigne (familiale) neonatale . sprijinindu-se spre a nu cadea. Starea de rau epileptic. deviate in susu si in afara. In faza tonica capul in retroflexiune. Bolnavii isi miscalimba lateral. senzatii gustative. Aceasta se manifesta prin crize frecvente succedate la scurte intervale.Gastaut -epilepsie cu crize mioclonice •Simptomatice -de etiologie nespecifica -encefalopatie mioclonica timpurie -sindroame specifice : crize epileptice dupa unele boli . la cateva secunde sau minute apare fulgerator marea criza cu faza tonico-coclonica cu contractia musculaturii si cianoza fetei. In acest stadiu al crizei gasim semnul Babinski. petit mal) .absente epileptice ale copilariei (picnolepsie.si micropsie).

globale. coma. Tabloul clinic. encefalitic sau traumatic. uneori difuzate. Leziunile pure prin infarct cerebelos sunt foarte rare.Kleffner IV. Hemiplegia corticala etse mai mult segmentara. vertije si evolutie defavorabila 3. si ireversibile dau cu timpul amiotrofii corticale. survenita adesea dupa un accident vasculo. cea capsulara este totala si ireversibila. Bolnavii prezinta : de partea hemiplegica reflexe osteotendinoase vii.heitsanfalle) -convulsii febrile. proportional cu intensitatea sindromului piramidal.cerebral si mai putin frecvent dupa un process tumoral. Inimioara Cojocaru. predominat la membre. droguri. Hemiplegiile mari. Sindrom Landau. cat si trunchiului cerebral.Epilepsii si sindroame nedeterminate Cu crize generalizate si focale : -crize neonatale -epilepsie mioclonica grava a copilariei -epilepsie la EEg cu varfuri si unde continue in timpul somnului -afazie epileptica dobandita. tulburari respiratorii. . datorita lezarii in totalitate a fasciculului piramidal in capsula interna. refelxe cutanate abdominale slabe sau abolite. cu semnul Babinski pozitiv. in stadiile cronicizate grave cu accentuata hipertonie piramidala (in lama de briceag). fiind dificila identificarea unui sindrom cerebelos unilateral de un infarct datorita afectarii altor organe. polikinetice.III. crize declansate de alcool. I INFARCTUL (RAMOLISMENTUL) CEREBELOS Cazurile de ramolisment (infarct) cerebelos sunt foarte arre raportate la ictusurile cerebrale si mai rare.Sindroame speciale -crize ocazionale (Gelegen. grav. cluns al piciorului. cu tulburari de echilibru. 2.o forma benigna – dominata de un sindrom vestibular cu vertij. stresuri -stari epileptice izolate aparanet neprovocate -epilepsia cronica progresiva partiala continua a copilariei H HEMIPLEGIA Paralizie a unei jumatati de corp. In infarctul cerebelos care ridica probleme de diagnostic se remarca trei forme (Cezar Ionel. simptomatologia infarctului cerebelos fiind dictata de obtruarea arterelor care deservesc atat cerebelului. nistagmus.infarct pseudotumoral edematos. bronhopneumonii. insotiti de un sindrom meningial si simptome de trunchi cerebral. rotulei sau mainii. hormoni. fiind insotita si de tulburari talamice. ca hemoragia de cerebel. tulburari de echilibru si un sindrom cerebelos cu evolutie favorabila. 19890 : 1.in marele infarct cerebelos – debutul este acut.

. se manifesta clinic prin : un sindrom optico. Tulburarile de hemodinamica cerebrala cu o deficienta a debutului sangvin si a masei de oxigen care nu pot satisface nevoile fiziologice ale creierului. Ca sechele ale meningitelor.piramidal cu ambliopii.BERNARD. Mai rar. predominant nocturne. confuzie. Ictusul din insuficienta circulatorie carotidiana.Brown. K KJELLIN.Bernard.Scolz este o suferinta neurologica rar intalnita. pareze. Varietatea fenomenelor depinde de varsta biologica a creierului cu starea vaselor si de posibilitatea de asigurare a supleantei circulatorii. ca si epilepsia abdominala cu dureri paroxistice. In insuficienta circulatorie carotidiana si vertebrobazilara se constata simptome generale ca : cefalee. H. adesea un segment periferic. sindroame hipofizare si hidroecefalie interna. somnolenta si coma. astenie. Haines. mai frecvent ca cel din insuficienta vetebrobazilara. M MENINGITELE Infectiile meningelui pot fi produse de bacterii cu lezarea sistemului nervos central si manifestari cerebrale. leziuni de nervi oculomotori. F. uneori si leziuni de nervi cranieni ca in meningita tbc. intalnim encefalopatia infantila. descrisa in 1956. 1951 . cu un decalaj intre presiunea sangvina si rezistenta vasculara a creierului. vor duce la o ischemie cerebrala. Clinic : meningitele bacteriene se manifesta prin : un sindrom meningial. la mana sau degete. cu mioclonii de lunga durata si localizare la un segment de corp. agitatie psihomotorie. stari confuze si unele manifestrai paroxistice sincopale. pareze tranzitorii si pseudobulbarism. tulburari intelectuale. tulburari de constinta cu « drop atacks » cu echivalente. C. In insuficienta vertebrobazilara clinica pe prim plan va fi sindromul vestibular.INSUFICIENTA CIRCULATORIE CEREBRALA Concept mai nou al hemodinamiei cerebrale (Denny. care consta clinic din paraplegie spastica familiala cu marcat deficit locomotor si cu degeneratia centrala a retinei.SCHOLZ Sindromul Kjellin. Cu atingerea bazei creierului. KOJEVNIKOV (EPILEPSIA PARTIALA MIOCLONICA CONTINUA) Se caracterizeaza prin crize rare de epilepsie. Este frecvent intalnita in patologia vasculocerebrala. 1953). ameteli pasagere si interminente si semne de focar (pareze). Millikan.

agitatie. Clinic : febra. stranut. arsenicul. Scaderea constanta a febrei este un indiciu de remisiune a bolii. violenta.MENINGITA LUETICA Este cea mai importanta meningita spirochetica dupa spirochetoza ictero. meningococ.diabetul. cefalee. este meningita tbc. zona zoster si febre eruptive 2. pe langa sindromul meningeal. MENINGITA TIFICA Boala evolueaza clinic cu un sindrom meningeal. cu germeni depistabili pe culturi in LCR. MENINGITA SEROASA CU LICHID CLAR Meningitele seroase cu lichid clar sunt produse de agenti chimici. redoarea cefei. leptospiroze 3.hemoragica si cea din febra recurenta. cefalee. sulfone . Unii factori chimici. tifoida. aparuta la copii si tineri la scurt interval dupa contactul infectant. Invazia prin o perioada febrila cu cefalee.s emanifesta prin astenie. lues. bismutul. MENINGITA PALUSTRA Este o meningita infectioasa. meningita poliometilica si meningitele secundare dupa gripa. bruceloza. foarte rar intalnita. ajungand in LCR. varsaturi. medicamentosi ca : alcoolul. fosforul. herpes. fenomene bulbare. Daca bolnavul nu va fi tratat dupa o stare de agitatie. usoara hipercitoza si reactiile pentru sifilis in LCR si sange. cisticeroza) si foarte rar prin ciuperci. rahialgii. uremia sau alergici dupa seroterapie pot declansa meningite. Inconstant pasagere deficite motorii si atingeri de nervi oculomotorii. prin protozoare (malarie. infectiosi sau fizici. Brudzinki. .positive. toxici. semnul Kernig.meningite bacterine : tbc. MENINGITA MENINGOCOCICA Meningita cerebrospinala. hiperestezie cutanata. In perioada de stare : febra. MENINGITA TBC Cea mai frecventa meningita bacteriana. contractura musculara cu atitudini atipice ca « cocos de pusca » sau opistotonus. modificari LCR cu hiperalbuminoza. Se cunosc : 1. indirect prin hrana si pe cale hematogena. peste 39°. Incubatia. clinic cu stare generala grava. cu convulsii si coma urmata de exitus. infectia propagandu-se prin tuse. se instaleaza prin patrunderea meningococului in organism prin rinofaringe. vor surveni somnolenta cu paralizii. In perioada de stare : apar.in medie 7 zile. eritem nodos si varsaturi. factori endogeni. cu o ridicata mortalitate la copii. picaturi. febra si reactie meningiala cu greturi.meningite prin spirocheta : febra recurenta.meningitele infectioase prin virusuri. semne de meningita cerebrospianala si leziuni ale nervilor oculomotori. coma si moarte.

miopatia caxofemurala Layden. Tulburari troficoglandulare : calvitie. Forme atipice : miopatia tardiva Nevin. atrofie testiculara.miopatia pseudohipertrofica Duchenne a copiilor cu prinderea muschilor membrelor. desfacerea ei se va face greu. accentuand lordoza. bicepsul si lungul supinator. 5. eredofamilial si incurabila.GUBLER Se intalneste adesea in accidentele vasculocerebrale cu afectarea protuberantei. . deficit ponderal. mers stepat si caracteristica de decontractie lenta la limba. MIOTONIA CONGENITALA HIPERTROFICA THOMSEN Este o suferinnta cu caracter congenital. Gh. Talie subtire si abdomen bombat anterior. forta musculara slaba. lagoftalmie. sindrom miopatic cu semne de corn anterior. cu buza superioara mare ca « de tapir » si ras transversal.neurogene. cu atrofii care cuprind centura pelviana si cea sacrolombara. 2. cu imagine de « catarare » pe propriul corp. Ridicarea in picioarecaracteristica bolii – se face cu efort si sprijin in maini. cu ochii deschisi. fata cu dificultate locomotorie. lordoza se accentueaza. forme mixte miopatico. uneori edentatie si usoare tulburari psihice. Amitrofii ale regiunii scapulohumerale.abdominala Zimmerlin prinde muschii peritoracici si ai bratelor. suferinta primitiva a muschilor. muschii maseteri si maini. Simptomatologia de baza o constituie atrofiile musculare la gambe. Atrofia orbicularului pleoapelor. 4. miatonia congenitala Oppenheim duce la atonie musculara de la nastere. 3.. creand un sindrom altern. MIOPATIA Boala a fost descrisa de Erb in 1980 ca « distrofie musculara progresiva ».miopatia pubertatii toraco. acesta devenind infirm. distrofii musculare progresive tardive.miopatia facioscapulohumerala Landouzy. MILLARD. 1978). cu loxitate ligamento. cu hipertrofie. MIOTONIA ATROFICA STEINERT Boala descrisa ca o « distrofie miotonica ereditar. face trecerea intre miopatii si miotonii. cataracta.familiala.Dejerine. Atunci cand cerem bolnavului sa desfaca mana stransa. maini. cu atrofii ale pelvisului si regiunii sacrolombare. Mersul este dficil (mai des urcatul si coboratul scarilor). cu o excitabilitate foarte scazuta. cu transmisie dominanta autosomica » (Radu Horia. existand acea decontractie foarte lenta. Mersul copilului este imposibil. Davidenkov descrie si forme localizate strict abdominal sau la muschii oculari. Fluieratul imposibil.forma scapulohumerala juvenila Erb a copilariei afecteaza musculature scapulohumerala.MIATONIA CONGENITALA OPPENHEIM Boala fara caracter familial ereditar. Mers leganat « ca de rata ».articulara. amiotrafii familiale. Marinescu deosebeste urmatoarele forme clinice frecvent intalnite : 1.Moebius are o evolutie mai rapida. Este prinsa fata. intalnita la varste . numita de Charcot « miopatie primitiva » si considerata ca o afectiune deosebita de amiotrofie spinala secundara.

ocluzia arterei temporale. corticale sau leziuni anoxice . care pot produce neuropatii.Pick tip A. precum si arahnoidita optochiasmatica. Crocker si S. evidentiind la examenul fundului de ochi o papila congestionata. deschide ochii fara sa fixeze. Boala Niemann. nu este evidentiata decat prin unele modificari viscerale si biologice. rosie. insa cu o forta musculara slaba sub posibilitatile volumului muschilor. produce un deficit locomotor. cu afectarea sistemului nervos periferic. Cairns in 1952. Bolnavii au muschii corpului si ai membrelor hipertrofiati. C. meningita tbc. NIEMANN. Boala apare in copilarie. spre deosebire de staza papilara care apare bilateral de la inceput.PICK (BOALA NIEMANN. unele infectii focale sinusale.tinere. cu chinina sau penicilamina. accentuate se instaleaza rapid. Cauzele papilitei : leuconecraxita. cu un facies inexpresiv. descrisa de H. tulburari de intelect si o hepatosplenomegalie. • 890 afişări N NEUROPATIILE COLAGENICE Bolile de colagen. observata in hemoragia mezencefalica mai ales. bolnavul somnolent. intoxicatia cu alcool metilic. encefalita din unele boli infectioase. semn cardinal dupa unii in precizarea diagnosticului. cu hipotonie.PICK) Suferinta rara. Paraplegia flasca centrala. Prezinta o relaxare musculara. MUTISMUL AKINETIC Manifestare stuporoasa. stuporos. neputand sa se exprime. este insotita de o suferinta a muschilor pelvini. Tabloul clinic. partial diseminat. P PAPILITA Inflamatie a nervului optic in care tulburarile vizuale precoce. cu evolutie lenta si adesea cu sfarsit letal. Miscarile bolnavului. la pornire se efectueaza mai greu. flasciditate si picioare balante. de aspect atletic. pare vigil.Forma NiemannPick tip C cuprinde fenomene neurologice evidente: oftalmoplegie supranucleara cu alterarea miscarilor de verticalitate si convergenta a globilor oculari. PARAPLEGIA Impotenta functionala a membrelor inferioare prin lezarea bilaterala a acii motorii medulare dupa o leziune de neuron motor central sau periferic. cu miscari rudimentare incetinite de aparare la stimuli si automatisme masticatorii.Pick tip B. Faber. . orbitare. Se remarca o lentoare a contarctiei musculare cu decontractie lenta. Boala Niemann. adesea unilaterala. produsa brusc in leziuni dorsale. aparuta din mica copilarie. individualizata in 1927 de catre Pick si descrisa clinic in 1958 de A. in special. in unele traumatisme cerebrale. oculare. sunt afectiuni cu un proces inflamator cronic.

tulburari sfincteriene si genitale. in mielita luetica Erb cu o evolutie lenta in paraplegia spasmodica Strumpell. In paraplegia spastica. traumatisme si raniri medulare sau lae rahisului la batrani. poliradiculonevrite. cu o evolutie lent progresiva. atunci cand nu este sectionata maduva. prin repetarea primei silabe. cu “mers uneori digitigrad ». cu picioarele tarate in varus ecvin.Lorrain si in encefalopatia infantila. Se evidentiaza prin semnul Noica. abcese reci. In stadiul de paraplegie flasco. lente. boala Heine. Rigiditatea musculara imprima segmentelor corpului o semiflexie. alterat. constictii toracice. Miscarile devin greoaie. PARAPLEGIA SPASTICA FAMILIALA STRUMPELL. Babinski bilateral. bolnavul este imobilizat la pat. familiala. Tabloul clinic este dominat de un sindrom hiperkinetico. Se observa o disparitie a expresivitatii afective. ajungandu-se in stadiile evoluate la o deplasare foarte greoaie. hematomielie. topaitor. mai frecventa la barbati dupa 40 de ani. cu caracter incurabil. cu fenomene abdominale si uroporfirie. Vorbirea bolnavului devine lenta. Hipertonia plastica ceroasa. care releva o contracture cu marirea tonusuluiin articulatia pumnului atunci cand bolnavul ridica membrul inferior de aceeasi parte cu flexia. spatic. tripla retractie si extensia controlaterala a membrelor inferioare In paralizia porfirica paralizia se instaleaza rapid. Boala Gamstorp paralizia prin hiperkaliemie.medulare. devenind rigida (starea Gesicht). monotona. Paraplegia spastica se observa in: leuconevraxite. compresiuni medulare. cu picioarele proiectate inainte si sprijinite in carje. Bolnavii acuza crampe. cu bradikinezie. extensia articulatiei pumnului efectualat de examinator. .LORRAIN Boala degenerative. cu palilalie. boala Pott. beneficiind de tratament.hipertonic de variata intensitate in functie de gravitatea si stadiul . numai in leziunile edematoase reversibile.spasmodica apar reflexele de automatism medular. va exista o contracture piramidala a membrelor paralizate.Medin si prin diskaliemie. Scrisul este de asemenea. In stadii grave cu mare contractura si retractii tendinoase. parestezii. cu evolutie lenta de ani. scleroza laterala amiotrofica.Vindecarea este rara. are o evolutie lent progresiva de ani cu instalarea unei parapareze spastice si greutate locomotorie. clonus.Paraplegiile flasce pot fi date de : traumatisme vertebro. Prognosticul acestei paraplegii adesea este mai bun ca al paraplegiei flasce din mielite. bolii. PARKINSON Boala Parkinson. este o afectiune de paleostriat. Debutul in copilarie indica o encefalopatie infantila. PARAPLEGIA SPASTICA SPINALA ERB Boala produsa de sifilis. cu hiperrefletivitate osteotendinoasa. fara a pune bolnavul in pericol. pana la imposibilitatea cu studiu akinetic. automatisme medulare si tulburari sfincteriene. reflexe de aparare. polineuropatii toxice. cu modificari tonigene ale corpului. Mersul este foarte greoi. Apar tulburari trofice. Fata bolnavului isi pierde mobilitatea si expresivitatea. cu abductia coapselor. apare prin deficit de eliminare a potasiului prin urina. cu lezarea fasciculului piramidal. luand un aspect ceros datorita hipersudoratiei.

polinevrite motorii pure (in salurnism) 3. Adesea mononevrite. Uneori predomina tulburarile de sensibilitate. fara modificari de reflexe. ca si in Parkinson. mai putin al picioarelor si limbii.cu schimbarea continua a pozitiei. . In crize. hipoestezie simetrica periferica fara amiotrofii. PARKINSONISMUL POSTENCEFALIC Apare la tineri in urma unui episod febril cu diplopie si somnolenta. amorteli. capului. amiotrofii. tulburari psihice.forma psihopolinevritica din sindromul Korsakov a alcoolicilor cronici 6. apreciata. uneori cu semne piramidocerebeloase ca in scleroza combinata. bolnavul decontractat putand alerga la locul fixat. iar hipertonia extrapiramidala ingreuneaza mersul. Tulburarile psihice sunt mai accentuate ca in Parkinson. Senzitiv : mialgii. motilitate. Bradipsihie.caractersitice parkinsonismului postencefalic. PAVORUL NOCTURN Manifestare in accese episodice nocturne a copiilor.motorii (in alcoolism) 2. Deficitul motor este mai accentuat la membrele inferioare. parestezii. mialgii. dupa unii autori.Hiperkinezia consta intr-un tremor involuntar ritmic. cu mers stepat si abolirea reflexelor achiliene. constituind semnul fisicului. La factori emotionali apare kinezia paradoxala. Acesta inceteaza la inchiderea ochilor si pot aparea la excitatii luminoase si deviatia capului. POLINEVRITA DIABETICA Predomina tulburarile de sensibilitate de aspect pseudotabetic. arsuri. Tremor al buzelor. Se va deosebi de boala Parkinson prin crizele oculogire. polinevrita pseudomiopatica POLINEVRITA ALCOOLICA Se manifesta clinic prin tulburari de sensibilitate. POLINEVRITA Polinevrita este considerata un sindrom produs de prinderea simetrica a nervilor periferici. exacerbate la emotii. In stadiile avansate tremorul impiedica actele uzuale.polinevrita pseudotabetica din difterie si alcoolism 5. cu o instabilitate motorie si acatizie.rar. continuu. Uneori se paote ajunge la stupor si dementa. Se deosebesc : 1. de repaus. In unele cazuri stadiul acut poate trece neobservat.forma senzitiva acrodinica a adultului cu dureri si tulburari de sensibilitate superficiala 4. faciali. ca neepileptica. In mers miscarile asociate ale bratelor dispar. mergand pana la dementa. fiind insotit de clipiri si miscari ale globilor oculari cu o stare confuza la trezire. in special la degetele mainilor. barbiei. tonusul de postura al bolnavului va fi crescut.polinevrite senzitivo. dureri si atingeri de nervi oculomotorii.

care s eva deosebi greu de un tabes. sau evitarea de locuri sau situatii din care scaparea poate fi dificila (sau jenanta) sau in care ajutorul poate sa nu fie accesibil. nedatorata influentei greutatii sau conformatiei corporale asupra autoevaluarii sau negarea seriozitatii greutatii corporale scazute actuale. Anorexia nervoasa Refuzul de a mentine greutatea corporala la. stresul acut sau tulburarii de somatizare si nu se datoreaza efectelor fiziologice ale unei substante sau ale unei conditii neurologice ori ale altei conditii medicale generale. Situatiile sunt evitate sau sunt indurate cu o detresa semnificativa ori cu teama de a nu avea un atac de panica sau simptome similare panicii. ducand la o greutate corporala de mai putin de 85% din cea expectata). de regula de natura stresanta. Fricile agorafobice implica de regula grupe de situatii care include faptul de a te afla singur in afara casei. a te afla pe un pod si a calatori cu autobuzul. Perturbarea modului in care este experimentata greutatea sau conformatia corpului propriu. sau deasupra unei greutati minime normale pentru etatea si inaltimea sa (pierderea in greutate ducand la mentinerea greutatii corporale la mai putin de 85 % din cea expectata sau incapacitatea de a lua in greutate plusul expectat in cursul perioadei de crestere. Frica intensa de a nu lua in greutate sau dea deveni grasa. profesional sau in alte domenii importante de functionare. trenul sau automobilul. se creeaza forma pseudotabetica a polinevritei difterice. a te afla in multime sau stand la rand. prin difuzarea toxinei pe traiectul nervilor. fugii disociative. fiind afectati muschii valului palatului si ai laringelui. si care este prea intinsa pentru a putea fi explicata de uitarea comuna. in eventualitatea unui atac de panica sau de simptome similare panicii. Amnezia disociativa Perturbarea predominanta o constituie unul sau mai multe episoade de incapacitate de a evoca informatii personale importante. cu tulbuarri de deglutitie pentru lichide. abolirea reflexelor achiliene si rotuliene si stepaj Tulburari cu litera A Agorafobia Este anxietatea referitoare la. Simptomele cauzeaza o detresa sau deteriorare in domeniul social. Anxietate generalizata . stresul posttraumatic. fara prindereavalului palatin si cu tulburari de sensibilitate profunda. ori necesita prezenta unui companion. chiar daca persoana este subponderala. Perturbarea nu survine exclusiv in cursul tulburarii de identitate disociativa.POLINEVRITA DIFTERICA Tulburarile neorologice din formele grave ale bolii se in staleaza dupa vindecarea difteriei. fiind caracterizata prin ataxie. In formele tardive cu atingerea nervilor periferici.

Persoana constata ca este dificil sa-si controleze preocuparea. manipularea altora pentru profit sau placere personala.incapacitatea de a se conforma normelor sociale in legatura cu comportamentele legale. Tulburarea de personalitate antisociala Un pattern pervasiv de desconsiderare si violare a drepturilor altora aparand de la etatea de 15 ani. in legatura cu un numar de evenimente sau activitati. . Atac de panica Perioada distincta de frica intensa sau de disconfort in care patru (sau mai multe) din urmatoarele simptome apar brusc si ating culmea in decurs de 10 minute: .incorectitudine.tremor sau trepidatie .senzatie de sufocare sau de strangulare . ca indicat de trei (sau mai multe) din urmatoarele: . dezechilibru.frisoane sau valuri de caldura Aversiunea sexuala Aversiune extrema. vertij sau lesin . indicata de mintitul repetat. batai puternice ale inimii sau accelerarea ritmului cardiac . recurenta sau persistenta fata de contactul sexual si evitarea tuturor (sau aproape a tuturor) contactelor sexuale genitale cu un parter sexual. indicata de comiterea repetata de acte care constituie motive de arest.durere sau disconfort precordial .Anxietate si preocupare survenind mai multe zile da decat nu timp de cel putin 6 luni. Perturbarea cauzeaza detresa sau dificultati interpersonale semnificative.senzatie de ameteala.senzatie de amorteala sau de furnicaturi . .frica de pierderea a controlului sau de a nu innebuni . Anxietatea si preocuparea sunt asociate cu trewi (sau mai multe) din urmatoarele sase simptome: • Neliniste sau sentimentul de stat ca oe ghimpi • A fi rapid fatigabil • Dificultate in concentrare sau senzatie de vid mental • Iritabilitate • Tensiune musculara • Perturbare de somn (dificultate in a adormi sau in a ramane adormit ori somn nelinistit si nesatisfacator) Anxietatea.frica de a nu muri .transpiratii .greata sau detresa abdominala .palpitatii. preocuparea sau acuzele somatice cauzeaza o detresa sau deteriorarea semnificativa clinic in domeniul social.sentimentul de irealitate . uzul de alibiuri. profesional sau in alte domenii importante de functionare.

timp de 3 luni. Comportament compensator inadecvat recurent in scopul prevenirii luarii in greutate. sex. Perturbarea nu survine exclusiv in cursul episoadelor de anorexie nervoasa.. . . . Un episod de mancat excesiv se caracterizeaza prin ambii itemi care urmeaza: • Mancatul intr-o anumita perioada de timp (de exe. postul sau exercitii excesive. Tulburari cu litera B Bulimia nervoasa Episoade recurente de mancat excesiv. incepand precoce in perioada adulta si prezent intr-o varietate de contexte. Mancatul excesiv si comportamentele compensatorii inadecvate apar ambele. Autoevaluarea este in mod nejustificat iinfluentata de conformatia si greutatea corpului. si impulsivitate marcanta. .impulsivitate sau incapacitate de a planui dinainte. condus imprudent. sentimentul ca persoana respectiva nu poate stopa mancatul sau controla ce sau cat de mult mananca). .neglijenta nesabuita pentru siguranta sa sau a altora.un pattern de realatii interpersonale intense si instabile caracterizat prin alternare intre extremele de idealizare si devalorizare. cum ar fi varsaturile autoprovocate. indicata prin incapacitatea repetata de a avea un comportament consecvent in munca ori de a-si onora obligatiile financiare.sentimentul cronic de vid. in medie de cel putin doua ori pe saptamana. . • Sentimentul de lipsa de control al mancatului in cursul episodului (de ex. indicata prin a fi indiferent ori a justifica de ce a facut sa sufere ori a maltratat sau a furat de la altul. Tulburarea de personalitate borderline Un pattern pervasiv de instabilitate a relatiilor interpersonale. Individul are cel putin 18 ani.lipsa de remuscare. . In decurs de 2 ore) a unei cantitati de mancare mai mare decat cea pe care cei mai multi oameni ar putea-o manca in aceeasi perioada de timp si in circumstante similare. inadecvata ori dificultate in a controla mania (manifestari frecvente de . gesturi sau amenintari recurente de suicid sau comportament automutilant.impulsivitate in cel putin doua domenii care sunt potential autoprejudiciate (cheltuieli.comportament. abuz de o substanta.iresponsabilitate considerabila. abuzul de laxative. clisme sau alte medicamente.instabilitate afectiva datorata unei reactivitati marcante a dispozitiei. Exista proba unei tulburari de conduita cu debut inainte de 15 ani. imaginii de sine si afectelor. mancat excesiv).iritabilitate si agresivitate. ca indicat de cinci (sau mai multe) din urmatoarele: . .eforturi disperate de a evita abandonul real sau imaginar . .manie intensa. diuretice. .perturbare de identitate: imagine de sine sau constiinta de sine marcant si persistent instabila. indicate de luptele sau atacurile corporale repetate.

ideatie paranoida sau simptome disociative severe. Veti fi uluiti cate pot exista. Va punem la dispozitie un mic dictionar al acestora. Povesti pentru viata Pentru ca sunteti adulti. iar acum. Nimic mai neadevarat. Va ganditi ca povestile sunt pentru perioada copilariei. in legatura cu stresul Inapoi la dictionarSpecializari • • • • • • • • • Psihoterapie Psihosexologie Logopedie Consultanta organizationala Evaluare si testare de personal Psihodiagnostic Terapia prin arta Consilierea online Co-terapie de cuplu si familie Chestionar psihologic Vrei sa afli mai multe despre tine? Acum ai posibilitatea sa te cunosti. Niciodata nu este tarziu pentru o poveste. Citeste acum o poveste. pentru parinti Adolescenta In cuplu Provocarile din viata adultilor Dictionar de fobii Afla explicatiile fobiilor. ma auziti? Articole Despre copii.furie. Alege sa citesti Cum sa-ti intelegi sotul Lasa-ma sa-ti aud glasul Mami. stare coleroasa permanenta. tati. poate va ganditi ca vremea povestilor a trecut. Iti punem la dispozitie Chestionare psihologice care iti vor raspunde la curiozitatilor tale. acele vremuri sunt apuse de mult. . batai repetate) . tranzitorii.

cu evocarea imediata a unor vise intinse si extrem de terifiante implicand de regula amenintari la supravietuire. Furtul nu este explicat mai bine de tulburarea de conduita. La desteptarea din visele terifiante. profesionala ori in alte domenii importante de functionare. Dictionar tulburari mentale Afla explicatiile tulburarilor mentale . dupa cum este indicat in cinci (sau mai multe) din urmatoarele: . Dictionar de neurologie Afla explicatiile termenilor din domeniul neurologiei. Furtul nu este comis pentru a exprima furia sau razbunarea si nu este raspunsul la o idee deliranta sau la o halucinatie. gratificatie sau usurare in timpul comiterii furtului. Persoana devine rapid orientata si alerta. Cleptomania Incapacitatea recurenta de a rezista impulsurilor de a fura obiecte care nu sunt necesare pentru uzul lor personal ori pentru valoarea lor monetara.Dictionar de logopedie Afla explicatiile termenilor din domeniul logopediei. Inapoi la dictionarTulburarea de personalitate dependenta O necesitate excesiva si pervasiva de a fi supervizat. Senzatie de tensiune imediat inaintea comiterii furtului. care duce la un comportament submisiv si adeziv si la frica de separare si care incepe precoce in perioada adulta si este prezent intr-o varietate de contexte. Acasă Tulburari cu litera C Cosmar Desteptari repetate din perioada de somn major sau din atipeli. Experimentarea visului sau perturbarea de somn care rezulta din desteptarea cauzeaza o detresa sau deteriorare semnificativa clinic in domeniul social. Placere.sursa DSM IV Desenul copilului meu Trimite desenul preferat al copilului tau la contact@terapiam. securitate sau stima de sine. Vezi si desenele altor copii.ro si psihologii nostri iti vor spune lucruri interesante despre personalitatea lui.. de un episod maniacal ori tulburarea de personalitate antisociala.

este pesimist .este ruminativ si dispus la aprehensiune .energie scazuta . • Merge foarte departe spre a obtine solicitudine si suport de la altii.usor de miscat pana la lacrimi . pana la punctul de a se oferi voluntar sa faca lucruri care sunt neplacute. nefericire . dupa cum este indicat de cinci (sau mai multe) din urmatoarele: .este inclinat spre sentimente de culpa sau remuscare Tulburarea depresiv-anxioasa Dispozitie disforica recurenta sau persistenta. disperare. • Se simte incomodat sau lipsit de ajutor cand ramane singur din cauza fricii exagerate de a nu fi in stare sa aiba grija de sine.hipervigilitate . • Este preocupat in mod exagerat de frica de a nu fi lasat sa aiba grije de sine.• Are dificultati in a lua decizii comune fara o cantitate excesiva de consilii si reasigurari din partea altora.perturbare a somnului .se asteapta la tot ce este mai rau . • Are dificultati in a-si exprima dezacordul fata de altii din cauza fricii de a nu pierde suportul sau aprobarea (nu implica frica reala de retributie) • Are dificultati in a initia proiecte ori a face ceva singur (din cauza lipsei de incredere in judecata sau capacitatile sale. durand cel putin o luna. mai curand decat din cauza lipsei de motivatie sau de energie). Tulburarea de personalitate depresiva Un pattern pervasiv de comportamente si cognitii depresive.iritanilitate .aprehensiune .este critic. • Cauta urgent alta relatie drept sursa de supervizare si suport cand o relatie stransa se termina. dezolare. • Necesita ca altii sa-si asume responsabilitatea pentru cele mai importante domenii ale vietii lui. dezgust. incepand precoce in perioada adulta si prezent intr-o varietate de contexte. inutilitate si stima de sine scazuta .dispozitia habituala este dominata de tristete.ideea de sine se concentreaza pe convingerile de insuficienta. critic si prudent fata de altii . Dispozitia distrofica este acompaniata timp de cel putin o luna de patru (sau mai multe) din urmatoarele simptome: . acuzator si depreciativ fata de sine .este sceptic.dificultate in concentrare sau vid mental .

cum ar fi etatea si contextul vietii persoanei. inainte. Perturbarea cauzeaza detresa sau dificultati interpersonale semnificative. Gradul de agresivitate manifestata in cursul episoadelor este disproportionat in mod flagrant fata de orice stresori psihosociali precipitanti. Judecata de deficienta sau de absenta este facuta de clinician. recurente. incepand precoce in perioada adulta si prezent intr-o varietate de contexte.disperare (pesimism pervasiv in legatura cu viitorul) . Perturbarea nu este cauzata exclusiv de vaginism sau de lipsa de lubrifiere. sentimente de insuficienta si hipersensibilitate la evaluarea negativa. .. intense. Exhibitionism In decursul unei perioade de cel putin 6 luni. dupa cum este indicat de patru (sau mai multe) din urmatoarele: • Evita activitatile profesionale care implica un contact interpersonal semnificativ. dezaprobare sau rejectie. Perturbarea cauzeaza detresa sau dificultati interpersonale semnificative.stima de sine scazuta sau sentimente de inutilitate Dispareunie Durere genitala recurenta sau persistenta asociata cu contactul sexual. Clinicianul trebuie sa tina seama de factorii care afecteaza durata fazei de excitatie. • Nu doreste sa se asocieze cu alti oameni decat daca este sigur ca este apreciat. cum ar fi noutatea partenerei sau situatiei sexuale si frecventa recenta a activitatii sexuale. fie la femeie. in timpul sau la scurt timp dupa penetrare. fantezii excitante sexual. Tulburarea exploziva intermitenta Mai multe episoade distincte de incapacitate de a rezista impulsurilor agresive care duc la acte de atac grav sau de sistrugere a proprietatii. Perturbarea cauzeaza detresa sau dificultati interpersonale semnificative. Dorinta sexuala diminuata Fantezii sexuale si dorinta de activitate sexuala persistent sau recurent deficitare (sau absente). si inainte ca persoana s-o doreasca. din cauza fricii de critica. Ejacularea precoce Ejaculare persistenta sau recurenta la excitatie sexuala minima. impulsiuni sexuale sau comportamente implicand expunerea propriilor organe sexuale unui strain insuspectant. fie la barbat. luand in considerare factorii care afecteaza functionarea sexuala. Tulburarea de personalitate evitanta Un pattern pervasiv de inhibitie sociala.

• Este inhibat in situatii interpersonale noi din cauza sentimentelor de inadecvare. injectie. intense. • Este extrem de ezitant in a-si asuma riscuri personale ori de a se angaja in activitati noi pentru ca acestea pot evidentia punerea in dificultate. Evitarea. intense. accese coleroase. anticparea anxioasa sau detresa in situatia sociala sau de functionare temuta interfereaza semnificativ cu rutina normala. Situatiile sociale sau de functionare temute sunt evitate sau chiar uindurate cu anxietate sau detresa intensa. fantezii excitante sexual. La indivizii sun 18 ani. impulsiuni sexuale sau comportamente implicand travestirea. Frotteurismul . Fetisismul In decursul unei perioade de cel putin 6 luni. Inapoi la dictionarFobie specifica Frica intensa persistenta. impulsiuni sexuale sau comportamente implicand uzul unor obiecte inerte (ex.• Manifesta retinere in relatiile intime din cauza fricii de a nu se face de ras sau de a nu fi ridiculizat. • Este preocupat de faptul de a nu fi criticat sau rejectat in situatii sociale. excesiva sau nejustificata. vibrator). Fobie sociala Frica intensa si persistenta de una sau mai multe situatii speciale sau de functionare. La copii anxietatea poate fi exprimata prin exclamatii. inaltimi. sange etc) Expunerea la stimulul fobic provoaca aproape in mod constant un raspuns anxios imediat care poate lua forma unui atac de panica circumscris situational sau predispus situational. fantezii excitante sexual. Fetisismul transvestic In decursul unei perioade de cel putin 6 luni. in care persoana este expusa unor oameni nonfamiliari sau unei posibile scrutari de catre altii. recurente. Individul se teme ca va actiona intr-un mod care va fi jenant si umilitor. Expunerea la situatia sociala temuta provoaca aproape constant anxietate. animale. Persoana recunoaste ca frica sa este excesiva si nejustificata. care ia forma unui atac de panica limitat situational sau predispus situational. Lenjerie feminina). durata este de cel putin 6 luni. stupefactie sau agatare de ceva. provocata de prezenta sau anticiparea unui obiect sau situatii specifice (zbor. • Se vede pe sine ca inapt social. inatractiv ori inferior altora. Situatia fobica este evitata sau indurata cu anxietate sau detresa intensa. cu functionarea profesionala sau activitati sociale ori cu relatia persoanei sau exista o detresa marcata in legatura cu faptul de a avea fobia. Persoane recunoaste ca frica sa este excesiva sau nejustificata. recurente. Obiectele fetis nu sunt limirtate la articolede imbracaminte feminina utilizate in travestire sau la instrumente destinate stimularii genitale (ex.

uzeaza in mod constant de aspectul fizic pentru a atrage atentia asupra sa.prezinta o schimbare rapida si o expresie superficiala a emotiilor. .prezinta autodramatizare. Convingerea subiectului nu este de intensitate deliranta si nu este limitata la preocuparea circumscrisa la aspect.este sugestionabil. Somnolenta excesiva nu este aplicata mai bine de insomnie si nu survine exclusiv in cursul evolutiei altei tulburari de somn si nu poate fi explicata printr-o cantitate insuficienta de somn. . .este incomodat in situatiile in care nu se afla in centrul atentiei . Paralizia in timpul somnului si halucinatiile hipnagogice se manifesta doar la un sfert dintre pacienti. Somnolenta excesiva cauzeaza o detresa sau deteriorarea semnificativa clinic in domeniul social. Durata perturbarii este de cel putin 6 luni. evidentiata.interactiunea cu altii este caracterizata adesea printr-un comportament seducator sau provocator sexual inadecvat. incepand precoce in perioada adulta si prezent intr-o varietate de contexte. fantezii excitante sexual. . Debuteaza intre varstele de 10 si 20 de ani. profesional ori in alte domenii importante de functionare. pierderea temporara. intense. NARCOLEPSIA Tulburare caracterizata prin somnolenta diurna excesiva. adica usor de infuentat de altii sau de circumstante. cu toate ca se poate instala si mai devreme.are un stil de a vorbi extrem de impresionistic si lipsit de detalii. impulsiuni sexuale sau comportamente implicand atingerea si frecarea de o persoana care nu consimte. Perturbarea nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante ori ale unei conditii medicale generale. .considera relatiile de a fi mai intime decat sunt in realitate Insomnia primara . profesionala ori in alte domenii importante de functionare. recurente. bazata pe interpretarea eronata de catre acesta a simptomelor corporale. teatralism si o expresie exagerata a emotiilor. Hipocondria Preocuparea subiectului in legatura cu faptul ca ar avea sau chiar convingerea ca are o maladie severa. Tulburarea de personalitate histrionica Un pattern pervasiv de emotionalitate excesiva si de cautare a atentiei.In decursul unei perioade de cel putin 6 luni. fie prin episoade de somn diurn care survin aproape zilnic. dupa cum este indicat de cinci (sau mai multe) din urmatoarele: . Preocuparea persista in dispretul evaluarii medicale corespunzatoare si a asigurarii de contrariu. . fie prin episoade prelungite de somn. fiind mai frecventa la barbati. Hipersomnia primara Acuza predominanta o constituie somnolenta excesiva pentru cel putin o luna (sau mai putin daca este recurenta). brusca a tonusului muscular ce cauzeaza slabiciune si imobilizare. Preocuparea cauzeaza o detresa sau deteriorare semnificativa in domeniul social.

• Se bazeaza pe altii spre a procura banii necesari iesirii dintr-o situatie financiara disperata cauzata de jocul de sansa. reduce sau stopa jocul de sansa. un post. furtul. de culpa. pe terapeut sau pe altii. pentru cel putin o luna. cel mai adesea in asociere cu o emotie intensa) • Intruzii recurente de elemente ale somnului cu miscari oculare rapide. Perturbarea nu survine exclusiv in cursul altei tulburari mentale (de ex. ori paralizie de somn. anxietatea generalizata sau delirium). din cele ce urmeaza: • Cataplexie (scurte episoade de pierdere bilaterala a tonusului muscular.Acuza predominanta o constituie dificultatea in initierea sau mentinerea somnului ori somnul nereconfortant. tulburarea depresiva majora. in tranzitia de la somn la vigilitate manifestate fie prin halucinatii hipnopompice sau hipnagogice. Perturbarea nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante ori ale unei conditii medicale generale. frauda. de handicap sau de planificarea sansei ori se gandeste la modalitatile de procurare a banilor cu care sa joace). la inceputul sau la terminarea episoadelor de somn. • A comis acte ilegale. profesionala ori in alte domenii importante de functionare. delapidarea. ori o oportunitate educationala sau de cariera din cauza jocului de sansa. pentru a finanta jocul de sansa. • Joaca pentru a scapa de probleme ori pentru usurarea unei dispozitii disforice (sentimente de inutilitate. • Este nelinistit sau iritabil cand incearca sa reduca sau sa stopeze jocul de sansa. in decurs de cel putin 3 luni. Prezenta uneia sau a ambelor. Jocul de sansa patologic Comportament dezadaptativ de joc de sansa persistent si recurent. • Necesita sa joace cu sume crescande de bani in vederea obtinerii excitatiei dorite. revine in alta zi pentru a recupera • Minte membrii familiei. pentru a ascunde dimensiunea implicarii in jocul de sansa patologic. Tulburarea de personalitate narcisistica . Narcolepsie Atacuri irezistibila de somn reconfortant care survin zilnic. • Are repetate eforturi infructuase de a controla. • A periclitat sau pierdut o relatie importanta. anxietate sau depresie) • Dupa pierderea banilor la joc. Perturbarea nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante ori ale unei conditii medicale generale. Perturbarea de somn cauzeaza o detresa sau deteriorarea semnificativa clinic in domeniul social. dupa cum este indicat de cinci (sau de mai multe) din urmatoarele: • Este preocupat de jocul de sansa (este preocupat de retrairea experintelor de joc anterioare. precum falsul.

• Este adesea invidios pe altii sau crede ca altii sunt invidiosi pe el. Fascinatie. in asa masura ca obiectivul major al activitatii este pierdut. • Are un sentiment de indreptatire. • Manifesta rigiditate si obstinatie.Un pattern pervasiv de grandoare. • Crede ca este “aparte” si unic si poate fi inteles numai de. • Este exploatator interpersonal. perfectionism si control mental si interpersonal in detrimentul flexibilitatii. dupa cum este indicat in cinci (sau mai multe) din urmatoarele: • Are un sentiment grandios de autoimportanta (isi exagereaza realizarile si talentele. banii fiind vazuti ca vazuti ce trebuie strans pentru eventuale catastrofe. • Necesita admiratie excesiva. • Este hiperconstiincios. incepand precoce in perioada adulta si prezent intr-o varietate de contexte. reguli. chiar cand acestea nu au nici o valoare sentimentala. • Refuza sa delege sarcini sau sa lucreze cu altii in afara de cazul cand acestia se supun exact modului lui de a face lucrurile. organizare sau planuri. • Este lipsit de empatie. Piromania Punerea deliberata si intentionata a focului in mai mult decat o singura ocazie. adica profita de altii spre a-si atinge propriile scopuri. curiozitate sau atractie pentru . • Adopta un stil avar de a cheltui. adica pretentii exagerate de tratament favorabil special ori de supunere automata la dorintele sale. scrupulos si inflexibil in probleme de moralitate. • Prezinta comportamente sau atitudini arogante. • Este incapabil sa se debaraseze de obiecte uzate sau inutile. sfidatoare. ordine. dupa cum este indicat de cel putin patru (sau mai multe) din urmatoarele: • Este preocupat de detalii. alti oameni (sau institutii) speciali ori cu status inalt. incepand precoce in perioada adulta si prezent intr-o varietate de contexte. interes. este incapabil sa recunoasca sau sa se identifice cu necesitatile sau sentimentele altora. de putere. • Este preocupat de fantezi de succes nelimitat. Tensiune sau excitatie afectiva inaintea actului. frumusete sau amor ideal. liste. etica sau valori. ulburarea de personalitate obsesivo–compulsiva Un pattern pervasiv de preocupare pentru ordine. mergand pana la excluderea activitatilor recreative si a amicitiilor. deoarece nu sunt indeplinite standardele sale ectrem de stricte). asteapta sa fie recunoscut ca superior fara realizari corespunzatoare). cat si fata de altii. necesitate de admiratie si lipsa de empatie. • Este excesiv de devotat muncii si productivitatii. deschiderii si eficientei. • Prezinta perfectionism care interfereaza cu indeplinirea sarcinilor (este incapabil sa realizeze un proiect. atat fata de sine. ori trebuie sa se asocieze numai cu. stralucire.

incepand precoce in perioada adulta si prezente intr-o varietate de contexte. Evenimentul tramatic este reexprimat persistent intr-unul din urmatoarele moduri: • Amintiri detresante recurente si intrusive ale evenimentului. prejudiciaza sau inseala. amenintarea cu moartea ori o vatamare serioasa sau o periclitare a integritatii corporale propri ori a altora. care nu sunt evidente altora si este prompt in a actiona coleros sau in a contraataca. • Are suspiciuni recurente. Punerea focului nu se explica mai bine de tulburarea de conduita. fantezii excitante sexual. Tulburarea de personalitate paranoida O neincredere si suspiciune pervaziva fata de altii. ca expresie a unei ideologii sociopolitice. detalii. Placere. • Refuza sa aiba incredere (in altii) din cauza fricii nejustificate ca informatiile vor fi utilizate malitios contra sa. incat intentiile acestora sunt interpretate ca rauvoitoare. ori ca rezultat al deteriorarii judecatii. injurii sau ofense. pentru a ameliora propriile circumstante de viata. intense. utilizari. Punerea focului nu este facuta pentru un beneficiu financiar. • Este preocupat de dubii nejustificate referitoare la loialitatea sau corectitudinea amicilor sau asociatilor.foc si contextele sale situationale (de ex. de un episod maniacal ori tulburarea de personalitate antisociala. impulsiuni sexuale sau comportamente implicand activitatea sexuala cu un copil sau cu copii prepuberi (in general in etate de 13 ani sau mai mici). gratificatie sau usurare cand pune foc ori cand asista sau participa la inlaturarea consecintelor sale. Persoana este in etate de cel putin 16 ani si cu cel putin 5 ani mai mare decat copilul sau copiii. a fost martora ori a fost confruntata cu un eveniment sau evenimente care au implicat moartea efectiva. • Raspunsul persoanei a implicat o frica intensa. pentru a exprima furia sau razbunarea. pentru a ascunde o activitate criminala. ganduri sau perceptii . ca altii il/o exploateaza. • Poarta pica tot timpul. ca raspuns la o idee deliranta sau halucinatie. dupa cum este indicat de patru (sau mai multe) din urmatoarele: • Suspecteaza. recurente. incluzand imagini. La copii se poate manifesta printr-un comportament dezorganizat sau agitat. fara o baza suficienta. fara nici o justificare. neputinta sau oroare. adica este implacabil fata de insulte. Pedofilia In decursul unei perioade de cel putin 6 luni. • Percepe atacuri la persoana sau la reputatia sa. • Citeste intentii degradante sau amenintatoare in remarci sau evenimente benigne. Stresul posttraumatic Persoana a fost supusa unui eveniment traumatic in care ambele din cele care urmeaza sunt prezente: • Persoana a experimentat. consecinte).

.activitate motorie excesiva . limbaj dezorganizat. comportament dezorganizat sau catatonic.preocupare pentru una sau mai multe idei delirante sau halucinatii auditive frecvente .negativism extrem . dupa cum este indicat de trei (sau mai multe) din urmatoarele: • Eforturi de a evita gandurile.Nu sunt satisfacute criteriile pentru tipul catatonic Tipul catatonic: (cel putin 2 din urmatoarele) .• Vise detresante recurente ale evenimentului • Actiune si simtire ca si cum evenimentul traumatic ar fi fost recurent • Detresa psihologica intensa la expunerea la stimuli interni sau externi care simbolizeaza sau seamana cu un aspect al evenimentului traumatic • Reactivitatea fiziologica la expunerea la stimuli interni sau externi care simbolizeaza sau seamana cu un aspect al evenimentului traumatic Evitarea persistenta a stimulilor asociati cu trauma si paralizia reactivitatii generale.imobilitate motorie evidentiata prin catalepsie . Subtipurile schizofreniei Tipul paranoid: . simptome negative.nici unul din urmatoarele simptome nu este notabil: limbaj dezorganizat. sentimentele sau conversatiile asociate cu trauma • Eforturi de a evita activitati. aplatizare afectiva. Tipul dezorganizat: . locuri sau persoane care desteapta amintiri ale traumei • Incapacitatea de a aevoca un aspect important al traumei • Diminuarea marcata a interesului sau participarii la activitati semnificative • Sentimentul de detasare sau de instrainare de altii • Gama restransa a afectului • Sentimentul de viitor ingustat (nu doreste o cariere.oricare din urmatoarele sunt notabile: limbaj dezorganizat. aplatizare afectiva. comportament dezorganizat sau catatonic. sa aiba copii) Simptome persistente de excitatie crescuta dupa cum este indicat de doua (sau de mai multe) din urmatoarele: • Dificultate in adormire sau a in ramane adormit • Iritabilitate sau accese coleroase • Dificultate in concentrare • Hipervigilitate • Raspuns de tresarire exagerat Durata perturbarii este de mai mult de 1 luna. Schizofrenia Este o tulburare care dureaza cel putin 6 luni si include cel putin o luna de simptome ale fazei active: idei delirante. sa se casatoreasca. comportament dezorganizat sau catatonic.

bizarerii ale miscarii voluntare evidentiate prin posturi. . dupa cum este indicat de cinci (sau mai multe) din urmatoarele: . incepand precoce in perioada adulta si prezentate intro varietate de contexte. Somnambulismul cauzeaza detresa sau deteriorare semnificativa clinic in domeniul social.alege aproape intotdeauna activitati solitare . . In timp ce somnambuleaza. .gandire si limbaj bizar. . persoana are o fata rigida. Perturbarea nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante ori ale unei conditii medicale generale.gandire magica sau credinte stranii care influenteaza comportamentul si sunt incompatibile cu normele subculturale. inclusiv de faptul de a fi membrul unei familii . dupa cum este indicat de patru (sau mai multe) din urmatoarele: . miscari stereotipe sau grimase notabile .. profesional sau in alte domenii importante de functionare. incluzand iluzii corporale. altii decat rude de gradul I .lipsa prietenilor sau a confidentilor apropiati. survenind de regula in prima treime a episodului de somn major. este relativ noncreativa la efortueile altora de a comunica cu ea si poate fi desteptata numai cu mare dificultate.suspiciozitate sau ideatie paranoida.anxietate sociala excesiva care nu diminua odata cu familiarizarea si tinde a fi asociata mai curand cu temeri paranoide decat cu judecati negative despre sine Tulburarea de personalitate schizoida Un pattern pervasiv de detasare de relatiile sociale si o gama restransa de exprimare a emotiilor in situatii interpersonale. Tulburare de personalitate schizotipala Un pattern pervasiv de deficite sociale si interpersonale manifestat prin disconfort acut in relatii si reducerea capacitatii de a stabili relatii intime precum si prin distorsiuni cognitive si de perceptie.ii plac putine sau nu-i plac nici un fel de activitati .experinte perceptive insolite. . La desteptare persoana are amnezie pentru episod. si excentricitati de comportament. inexpresiva. incepand precoce in perioada adulta si prezent intr-o varietate de contexte.nici nu doreste si nici nu se bucura de relatii stranse. nu exista nici o deteriorare a activitatii mentale sau a comportamentului.comportament sau aspect bizar.afect inadecvat sau coartat. Timp de mai multe minute dupa desteptarea din episodul de somnambulism.idei de referinta (excluzand ideile delirante de referinta) .ecolalie sau ecopraxie Somnambulism Episoade repetate de sculat din pat in timpul somnului si mers imprejur. excentric sau particular.are putin sau nu are nici un interes in a avea experinte sexuale cu alta persoana . .

altii decat rude de gradul I . piept etc) • Doua simptome gastrointestinale: un istoric de cel putin doua simptome gastrointenstinale. cu simptome individuale survenind oricand in cursul perturbarii: • Patru simptome alergice: un istoric de durere sau cel putin patru sedii sau functiuni (cap.prezinta raceala emotionala. intense. crize epileptice. o considera a fi adecvata in focalizare. afonie. retentie de urina. intensitate si durata. persistenta sau recurenta. diaree sau intoleranta la diverse alimente) • Un simptom sexual: un istoric de cel putin un simptom sexual sau de reproducere. Fiecare din urmatoarele criterii trebuie sa fi fost satisfacute. recurente. spate. altul decat durerea (indiferenta sexuala. detasare sau afectivitate plata. profesional sau in alte domenii importante de functionare. tanand cont de etatea persoanei. disfunctie erectila sau ejaculatorie. Perturbarea cauzeaza detresa sau dificultati interpersonale semnificative. cum ar fi amnezia ori o pierdere a cunostintei. a orgasmului.pare a fi indiferent/a la criticile sau laudele altora . nu simulate) in care suferinta victimei este excitanta sexual pentru persoana. impulsiuni sexuale sau comportamente implicand acte (reale. extremitati.lipsa prietenilor sau a confidentilor apropiati. Tulburarea de orgasm a barbatului Intarzierea sau absenta. dupa o faza de excitatie normala in cursul activitatii sexuale pe care clinicianul. abdomen. altele decat durerea (greata. articulatii. Tulburarea de erectie a barbatului . alta decat lesinul) Sadismul sexual In decursul unei perioade de cel putin 6 luni. Tulburarea de somatizare Un istoric de mai multe acuze somatice incepand inainte de etatea de 30 de ani care survin o perioada de multi ani si care au drept rezultat solitarea tratamentului sau o deteriorare semnificativa in domeniul social. menstruatii neregulate etc) • Un simptom pseudoneurologic: un istoric de cel putin un simptom sau deficit sugerand o conditie neurologica nelimitata la durere (dificultate in deglutitie sau senzatie de nod in gat. varsaturi. simptome disociative.. flatulenta. Tulburarea de excitatie sexuala a femeii Incapacitatea persistenta sau recurenta de a atinge sau de a a mentine pana la realizarea activitatii sexuale. un raspuns adecvat de lubrifiere-umectare la excitatia sexuala. Perturbarea cauzeaza detresa sau dificultati interpersonale semnificative. fantezii excitante sexual.

in cursul fiecarui episod. Perturbarea nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante ori ale unei conditii medicale generale. al musculaturii treimii externe a vaginului. Teroarea de somn Episoade recurente de desteptare brusca din somn. Frica intensa si semne de agitatie vegetativa. respiratia rapida si transpiratia. profesional sau in alte domenii importante de functionare.Incapacitate recurenta sau persistenta de a atinge ori de a mentine o erectie adecvata pana la realizarea activitatii sexuale. persistenta sau recurenta. cum ar fi tahicardia. Diagnosticul de tulburare de orgasm a femeii trebuie sa se bazeze pe judecata clinicianului ca abilitatea orgasmica a femeii este mai redusa decat ar fi rezonabil pentru etatea femeii. Perturbarea cauzeaza detresa sau dificultati interpersonale semnificative. Inapoi la dictionar Vaginism Spasm involuntar. impulsiuni sexuale sau comportamente implicand actul privirii unei persoane care nu suspecteaza nimic si care este nuda. intense. Voyeurism In decursul unei perioade de cel putin 6 luni. Perturbarea cauzeaza detresa sau dificultati interpersonale semnificative. http://www. experienta sa sexuala si adecvarea stimularii sexuale pe care o primeste.ro/interpretarea-psihologica-viselor . Nici un vis nu este evocat in detaliu si exista amnezie pentru episod. recurente. persistent sau recurent. Lipsa relativa de reactivitate la eforturile altora de a calma persoana in timpul episodului. care interfereaza cu actul sexual. Femeile prezinta o mare variabilitate in tipul sau intensitatea stimularii care declanseaza orgasmul.ro/vise-cu-litera http://www.terapiam. Tulburarea de orgasm a femeii Intarzierea sau absenta. dupa o faza de excitatie normala. fantezii excitante sexual.survenind de regula in cursul primei treimi a episodului de somn major si incapand cu un strigat de panica. a orgasmului. Episoadele cauzeaza detresa sau deteriorare semnificativa clinic in domeniul social.terapiam. in curs de dezbracare sau angajata in activitatea sexuala. Perturbarea cauzeaza detresa sau dificultati interpersonale semnificative.

indiferent daca sunt vocale sau consoane. Se distind 2 forme de balbism: a. deci nu pot fi incadrate in sindromul debilitatii mintale. taraganeala. mai ales in realizarea unei conduite . ceea ce determina o vorbire incorecta. frecventa in bolile psihice in care exista o inhibitie psiho-motorie. cu incetinirea procesului ideativ. fie prin absenta unui sunet sau a mai multor sunete . encefalopatii cronice post – traumatice. agramatismul este cauzat de leziuni ale scoartei cerebrale Alalia = lipsa sau slaba dezvoltare a vorbirii. Este frecventa in oligofrenie. orale sau grafice. Balbismul(balbaiala) = tulburare a vorbirii. Au loc emisiuni precipitate. Persoanele dispun de auz normal si de dezvoltare intelectuala comuna. ea fiind expresia verbala a bradipsihiei Bradifrenie = incetinirea ritmului de desfasurare a proceselor psihice. senzoriala si mixta. exprimarea devine incorecta. Este insotita de tulburari intelectuale corespunzator unor leziuni cerebrale localizate. frecventa la copii. mai rara la adulti. stirbita de inteles semantic si de expresivitate Agramatism = tulburare de vorbire si scris in care nu mai sunt respectate regulile gramaticale si in consecinta. Bradifazie = greutate. se manifesta invers prin imposibilitatea articularii primei silabe. sindromul de nedezvoltare a vorbirii sau afazie congenitala. dupa eforturi. uneori convulsive sau b. prin repetari a inceputului cuvintelor. ceea ce face ca aceste. clonic. cuvintele silabisite Bradifemie = tulburare de ritm a vorbirii. rezultata din defectuasa reglare a limbajului si se manifesta prin dezordine intermitenta a pronuntiei: a. viteza scazuta. in rafale urmate de momente de dificultate in articularea unor cuvinte. incetineala in vorbire. sa fie adesea articulate incorect. ceea ce presupune chiar si unele grimase sau crispari. Afazia este un sindrm neuropsihic ce consta in tulburarea sau pierderea functiilor psihice. Alalia se datoreaza unor disfunctii ale zonelor corticale ale vorbirii si este de trei feluri: motorie.Dictionar de logopedie Afonemie = pronuntarea eliptica. Afazia = tulburare in mecanismul psihic al vorbirii si consta in imposibilitatea de a exprima sau de a intelege cuvintele spuse sau scrise. audimutitate. prin blocaje a unor foneme. manifestat prin repetitii ale silabelor initiale si b. In terapia logopedica este posibila educarea vorbirii mai ales cand auzul nu prezinta o scadere. tonic.

nici ale motricitatii si orientarii spatiale. adica ceea ce auzim cand se rosteste o vocala sau o consoana. cu repercursiuni semnificative asupra vocii. fiind produsa de o utilizare incorecta a vocii fara defectiuni laringostropostopice. rugoasa. pe de o parte. Disfonia functionala a copilului se deosebeste de cea organica. tulburarilor mecanice si pe de alta parte modificarilor psihice. care altereaza vocea. Emisia vicala este slabita. prin distorsiune fonetica se datoreaza nerespectarii punctului de articulare. acordurilor gramaticale si regulilor ortografice.Bradilalia = vorbirea anormal de lenta. Aceasta dislalie. Disfonia poate persista toata viata daca nu este corectata printr-o reeducare potrivita. mintala. survine in tulburarea de pronuntie a cuvintelor in logonevroza Disfonemie = este o forma simptomatologica a dislaliei . nu respecta cerintele auzului fonematic si ale limbajului oral. . Sunt in atentia logopezilor modul de folosire al declinarilor. cat si receptionarea si intelegerea sintezei grafemelor. vocea ingrosata. stabilit in baza de articulare a limbii. caracterizata prin distorsiunea fonetica. In sindromul disgrafic. prin denaturarea articularii fonemului. a folosirii alfabetului limbii si al cuvintelor codificate sub forma grafemelor. Atat scrierea. prin nerespectarea cerintelor morfologice si sintactice ale limbii orale si scrise. cu modulare si grade diferite de disartrii. Poate fi de natura organica in afectiunile hipofizei. disgrafia se datoreaza unor insuficiente motorii sau contractii musculare exagerate si adesea unor tulburari emotionale. adica elaborarea si producerea grafemelor. La copilul cu dezvoltarea normala. Poate fi determinata de un torace stramt care micsoreaza volumul respirator. este monotona si frecvent se vadeste lentoare. dupa 5 ani). metabolice si psihice. uneori vocea este mai putin inteligibila. pronuntia dificila. Disfonie = modificarea timbrului vocal. poate fi o glota ovalara care evidentiaza disfonia hipochinetica in evolutie. copilul cata sa o suplimenteze printr-o tensiune a musculatorii laringiene si perilaringiene. conjugarilor. poate fi prezenta vegetatiilor adenoide care dau rinolalia inchisa. Disgramatism = inccapacitatea de a formula gramatical actul vorbirii (in special. avand ca forma extrema bradifazia Disfemie = modificarea timbrului vocal. fapt care duce la o voce ragusita. Vocea oboseste usor. dupa cum nici reprezentarea si ordonarea lor in spatiul paginii nu contribuie la realizarea actualului lexic pe deplin. La copilul normal psihic se constata ca in formarea si dezvoltarea abilitatilor de scris – citit nu este suficienta numai perceperea corecta a limbajului si grafemelor. necomforma cu tiparul fonetic al acestuia. Disgrafia = este o perturbare a limbajului scris. vorbirii si cantului. adica. altfel spus disfonemia reflecta redarea invelisului sonor al fonemului. care reprezinta partea acustica a fonemului. datorita. intelectuala. pe langa componenta motrica si psihica este incriminata si componenta neurologica. care aduce modificari somatice. in special determinata de macroglosie. cu intervale mari intre cuvinte.

Dislalia = este cea mai frecventa tulburare intalnita, provocata de afectiuni organice sau functionale a elementelor periferice ale vorbirii; consta in imposibilitatea emisiei corecte a unui sunet sau a unui grup de sunete. Ea cuprinde deformarea sunetelor, substituirea, omiterea, inversarea lor spontana sau reprodusa, ceea ce schimba structura cuvantului si aspectul semantic, intelesul. Intalnita pana la 5 ani nu este forma patologica, intrucat depinde de ritmul propriu al dezvoltarii, deci are o natura fiziologica. Dupa 6-7 ani are aspect patologic atat din punct de vedere etiologic, cat si psihofiziologic. In functie de aspectele cantitative si calitative, de fonemele implicate morfostructural, de gradul de extindere, putem vorbi despre dislalie simpla si totala, generala. Varietatea lor depinde si de specificul etiologiei, de specificul limbii, cat si de existenta altor handicapuri si particularitati psiho-individuale ale persoanei. Dupa modul de deficienta a aparatului verbo-motor se disting: dislalia organica – anomalii ale organelor periferice ale aparatului vorbirii: dintii, limba, bolta, buze, maxilare) si dislalia functionala, cauzata de functionarea defectuasa a verbo-aparatului articulator: atrofia muschilor buzelor, limbii, obrajilor, valului palatin, maxilare deformate si muscatura deformata, inervatie neterminata, respiratie superficiala etc, cat si o insuficienta dezvoltare a auzului fonematic si a atentiei auditive. Pot fi frecvente si dislalii de cuvinte prin alterarea unor silabe: cu diftongi, triftongi sau grupe de consoane. Dislalia audiogena (otopatica) = de natura organica, cauzata de un deficit auditiv, prin leziuni la diferite nivele ale analizatorului acustic; ca urmare nu permit receptia normala a vorbirii, nici un autocontrol al propriei articulari. Leziunile ariilor corticale si subcorticale (talamus), cailor talamocorticale, dau o hipoacuzie de perceptie. Dislalia centrala (de evolutie) = consta in incapacitatea de a pronunta concret anumite sunete sau grupe de sunete si se manifesta prin alterarea, inlocuirea sau omiterea unor forme in structura silabelor sau a cuvintelor. Termenul “de evolutie” indica caracterul ei regresiv, spontan sau dupa un tratament logopedic. Are un caracter dismaturativ care se verifica prin faptul ca scade invers proportional cu varsta si in mod deosebit in terapia logopedia si psiho-pedagogica. Aceasta duislalie este favorizata de doua tipuri de conditii: intrinseci ( manifestate printr-o labilitate neuropsihica, consecutiva unui factor ereditar sau dobandit) si extrinseci (intalnite in cadrul unor tulburari din limbaj, din mediul ambiant sau a bilingvismului, inainte de constituirea limbajului in limba materna). Dislexia = tulburare a achizitiei normale a lecturii si a limbajului scris. Constatarile cercetatorului acestui sindrom lexico-grafic citeaza convergenta elementelor neurologice cu “elemente afectiv – sociale”. Actiune corelata auditiv – vizual – motora este transmisa in zonele corespunzatoare ale scoartei cerebrale pentru perceperea imaginii literei in timp ce miscarile globului ocular in directia randurilor din text formeaza o transmisie in lant datorita analizatorului motor. Analiza si sinteza actului lexic este si o urmare a auzului fonematic. Actul texic are loc prin cele trei mecanisme de receptie nervoasa, avand localizarea parieto-occipitala temporala, iar prin lexarea acestei zone se produce dezintergrarea cititului manifestata diferit. Dislexicul are dificultati prin inversiune de litere, silabe, cuvinte, cifre, unele stabile altele labile. De obicei sunt insotite de disgrafii si disortografii. Dislexia poate fi: fonematica, optica, literala si verbala, iar din punct de vedere genetic poate fi – constitutionala, de evolutie si afectiva.

Dislogie = tulburari de vorbire si limbaj atat sub aspectul formei cat si al continutului, consecutive tulburarilor de gandire, de logica, fara un substrat neurologic evident. Se manifesta prin alterarea caracteristicilor esentiale ale comunicarii verbale ( caracterul adresativ, situativ, stereotip, saracie lexicala, absenta controlului real asupra emiterii de raspunsuri, dezorganizarea limbajului, dificultati de intelehere siale aparatului verbomotor). Sub diferite aspece se intalneste in nevroze, dementa presenila, psihoze si psihopatii. Disprozodia = este o afazie de intonatie. Aceasta tulburarea de vorbire consta in alterarea molodicitatii (la afazici), care au un bagaj de cuvinte relativ important pastrat. Din aceasta cauza, ei dau impresia ca vorbesc cu accent de limba straina. Tulburarea apare si in nevroze, logonevroze, epilepsie, demente, ca si in bizareria discursului schizofrenic. Embolofazie = este o tulburare de limbaj caracterizata prin aparitia unui fonem sau cuvant fara sens in cadrul vorbirii. Embolofazia survine in encefalopatie, schizofrenie si dementa. Emerofonie = tulburare de vorbire caracterizata prin blocaj verbal aparuta in timpul noptii. Apare in nevroze, stari anxioase, schizofrenie. Fonastenie = voce lipsita de energie, slabiciune, vorbire lipsita de modulatii, miscare a buzelor fara sunet. Gamacism si paragamacism = tulburare de comunicare verbala constand in dificultatea de a propunta consoanele g si, respectiv k, cat si inlocuirea lor cu alte consoane. Ideoglosie = vorbire neinteligibila datorita frecventelor omisiuni, intervertiri si substituiri de sunete sau repetitii de cuvinte, devenind de neinteles de catre interlocutor. Este specifica oligofreniei, dar si in dislaliile pe fond normal, in cele polimorfe si la copiii anxiosi. Idiolalie = limbaj neinteligibil, inventat, care caracterizeaza formele grave ale tulburarilor de limbaj (afazie, alalie, dislalie, jargonofazie) Logopedie = disciplina psiho-pedagogica care se ocupa cu educarea, in special cu reeducarea – terapia corectiva – a limbajului. Studiaza natura si formele de manifestare a defectelor, tulburarilor de limbaj si vorbire, propunand metode si procedee de corectare adecvate logopatilor, cat si particularitatilor individuale si de varsta. Jargonofazie = tulburare de limbaj care consta intr-o exprimare neinteligibila, formata din sunete, silabe fara semnificatie, lipsita de mesaj. Sunt substituite unele cuvinte prin altele; in deformarea lor, discursul rezultat este incomprehensibil. Este frecvent intalnita in afazia motorie, in demente, in afazii de receptie cu leziuni localizate in lobul temporal stang.

Jargonografie = tulburare a expresiei grafice, de ordin caligrafic si psihografic, cu substituirea sau deformarea cuvintelor, care isi pierd semnificatia, mesajul fiind incomprehensibil. Este specifica afaziei motore si de receptie, cat si dementelor. Lalatiune = faza prelingvistica constand in emisii vocale fara semnificatie intentionala. Apare in jurul varstei de 3 luni, dupa faza de gangurit si conduce spre faza de verbiaj. Laliofobie = teama patologica de a vorbi, justificata oarecum la persoanele care prezinta balbism, sigmatism, dizartrie, elemente afazoide, capata caracter net patologic la persoanele dizarmonice, grevate de timiditate, complexe de inferioritate, la care actul vorbirii are semnificatia unui act de mare curaj. Lalopatie = orice forma de tulburare de vorbire si limbaj Logofobie = teama de a pronunta gresit un cuvant. Apare frecvent in logonevroza si este determinata de esecurile repetate Logolalie = deficienta de vorbire manifestata prin intarzierea sau nedezvoltarea limbajului, poate avea o determinanta neuropsihica sau un deficit in dezvoltarea intelectuala. Logonevroza = balbaiala nevrotica, forma clinica a nevrozelor motorii, cuprinzand un complex de tulburari functionale determinate psihogen, caracterizate prin dereglarea coordonarii musculaturii fonoarticulatorii Logoplegie = tulburare a limbajului vorbit, caracterizata prin imposibilitatea exprimarii, pronuntarii (chiar la 5-6 ani) silabelor si cuvintelor, corelate cu scaderea capacitatii de intelegere a limbajului scris si vorbit, asociata cu tulburari primare sau secundare ale capacitatii intelectuale. Logoree = tulburare a expresiei verbale, in sensul hiperactivitatii, constand intr-o crestere exagerata, necontrolata a ritmului si debitului verbal. Poate fi tematica (axata pe o tema principala), dezordonata sau disperata. Se produce asociat cu o excitatie psihomotorie, agitatie, excitabilitate patologica. Intr-o forma ameliorata se manifesta si la normali, aflati intr-o stare de surescitare provocata de evenimente stresante. Mutacism = manifestare deliberata, voluntara a unei persoane de a refuza comunicarea, datorita unei stari afective negative acute, de dispret, de opozitionism. Se intalneste la copii si tinerui normali, ca o manifestare de protest sau ca atitudine de supraestimare a valorii propriei persoane. Cauze care determina mutacismul: neincrederea, reticienta, protestul. Mutism = suprimare brusca, temporara a comunicarii verbale, in mod voluntar sau nu, in absenta oricaror leziuni nervoase centrale sau periferice ale aparatului fonator. In aceste cazuri, subiectul a folosit anterior limbajul. Fenomenul se petrece in situatii de trac, la

este rezultanta unei rezonante care se degaja in pasajul de trecere nasofaringian. in general. Activitatea parafilica este adeseori compulsiva. Teoria invatarii sustine ca actul parafilic s-a asociat cu excitatia sexuala in copilarie si a dus la invatare conditionata. fantezii sau comportamente care implica obiecte. Cu toata ritmicitatea grabita nu se constata defecte de ordin sintactic si nici fonetic • 8474 afişări Interpretare vise PARAFILIILE Semnifica dorinta sexuala intensa. cu specific a consoanei “r” – care poate fi intalnita sub urmatoarele forme – omiterea totala a sunetului din cuvant – pronuntarea uvulara sau velara a sunetului care da graseierea – pronuntarea monovibranta a sunetului realizata printr-o singura bataie. Pronuntarea corecta a sunetului este cea linguo – dentala apicala. Rotacism = aspect al dislaliei consoanelor. lipsind leziunea organica. dislalie numita pararotacism. fie datorita “unei comunicatii intre rezonatorul oral si cel nazal”. fetisismul transvestic. Se distinge de afazie sau mutenie. tulburare ce provine din cauza directiei inadecvate a curentului de aer pe cale orala. abuzul in copilarie). realizata prin mai multe batai decat cele necesare – pronuntarea labiala a sunetului prin vibrarea buzelor – pronuntarea interdentala a sunetului “r” – inlocuirea sunetului cu “l”. Timbrul saustructura de supraton. Tahifemie = forma patologica de hiperactivitate verbala ce consta in accelerarea exagerata a debitului verbal.subiectii emotivi sau anxiosi. fie in urma unor defecte mecanice. fetisismul. cerului gurii moale si tare. Rinolalia = se defineste ca functie instrumentala a organelor de vorbire. anxios sau depresiv. ritmul ingreunand mult prehensibilitatea comunicarii. poate fi consecinta unei inhibitii patologice. Poate fi deliberat. prin modificarea tubului fonoarticulator. denumita adesea “nazalitate”. persoanele se angajeaza repetat in comportamentul deviant si sunt incapabili sa-si controleze impulsul respectiv. Palilalie = tulburare a limbajului ce consta in repetarea spontana. fie datorita “unei obstructii nazale”. Bolnavul poate sa se hotarasca deseori sa inceteze comportamentul dar. Sunt mai frecvente la barbati decat la femei. masochismul sexual. ale activitatii nazale. Parafiliile au o predispozitie biologica ce poate fi reintarita si de factori psihologici (de exemplu. Atunci cand este stresat. lovire a varfului limbii. pedofilia. marcand pe o scara larga in hiper sau hipo. voyeurismul. Aceasta intonatie aparte a vocii care se formeaza din cauza unei sonoritati anormale este denumita “fonfaire”. pacientul are o probabilitate mai mare de a se angaja in comportamentul deviant. Includ: exhibitionismul. involuntara a unor silabe sau cuvinte dintr-o fraza. iar trecerea la act este urmata de intense sentimente de vinovatie. sadismul sexual. Teoria psihanalitica sustine ca parafilia rezulta dintr-o fixatie intr-una din fazele psihosexuale ale dezvoltarii sau ca este un effort de indepartare a anxietatii de castrare. froteurismul. spre deosebire de pronuntarea polivalenta. limitele. . nu poate sa se abtina pentru mult timp. activitati sau situatii insolite si cauzeaza suferinta sau umilinta altor persoane sau propriei persoane.

repetate. Durerea nu este produsa intentional sau simulata. asociate cu frica si fenomene vegetative intense (creste ritmul cardiac si respirator) ce dureaza de la 1 la 10 minute. profesional sau in alte domenii. factorii psihologici sunt considerati a avea un rol important in debutul. depresie. la unii pacienti apar halucinatii. in timpul somnului prin trezirea brusca cu un tipat de panica. Trezirea din somnul diurn creeaza o stare de iritabilitate.n. • bruxísm s.PAVORUL NOCTURN Pavorul nocturn debuteaza in copilarie si dispare spontan la adolescenta dar poate debuta si la maturitate devenind cronic.Acest sindrom consta in episoade de somnolenta si apetit LEVIN crescut zile sau saptamani si cu intervale luni de normalitate. SINDROMUL KLEINE. severitatea sau persistenta durerii. durerea cauzeaza deteriorare semnificativa in domeniul social. Tulburarea algica are ca element esential durerea suficient de severa pentru a justifica atentia clinica. dezorientare. (după fr. bricomanie. Automatism masticator prin mișcări bruște. bruxomanie) . în cursul somnului. Se manifesta in prima treime a noptii.

18 septembrie 2008 Sindromul Turner Definitie: Sindromul Turner sau Ullrich-Turner este o maladie cromozomială ce afectează exclusiv femeile. Factorii de risc ce predispun la aparitia sindromului Turner sunt încă necunoscuti: nu s-a dovedit asocierea vârstei mamei cu aparitia bolii sau existenta unei predispozitii genetice. Majoritatea produsilor de conceptie cu cariotipul 45. care cuprinde o serie de manifestări determinate de lipsa unui cromozom X. Incidentă. Persoanele afectate nu prezintă niciun corpuscul Barr la nivelul celulelor epiteliale. X0 sunt avortati spontan. cunoscut sub numele de discondrosteoza Leri-Weill. Patogenie: S-a dovedit că la două treimi dintre pacientii cu cariotipul 45. Cauze Sindromul Turner este rezultatul lipsei unor gene situate pe braţul scurt al cromozomului X. Fenotipull clinic este asemănător si la persoanele cu un cariotip mozaic. O deletie a genei SHOX poate determina aparitia unui fenotip scheletic asemănător. care este condensat si inactivat genetic în interfaza ciclului celular. Frecventa în populatie este de 1:2500 naşteri (fete). Corpusculul Barr sau corpusculul sexual X reprezintă unul dintre cei doi cromozomi X la femeie. Semne şi simptome > pubertate întârziată . X0 le lipseste cromozomul X patern. Monosomia X mai poartă numele de sindrom Bonnevie-Ullrich sau disgenezie gonadală.

ambliopie. Prin donarea de ovule. ptoză palpebrală. discromatopsie > infectii ale urechii (frecvent otită medie). sindrom Down) este crescut. fată triunghiulară. Sarcina prezintă o serie de riscuri pentru femeile cu această anomalie cromozomială: complicatii cardiovasculare. sindromul Turner X-Ring (cromozom X inelar – apare prin ruperea segmentelor terminale ale ambelor brate ale cromozomului care se pierd. Există însă o variantă a acestui sindrom. > amenoree primară (absenta mesntruatiei) > limfedeme congenitale la nivelul mîinilor si picioarelor > disgenezie gonadală. unghii hipoplazice si convexe. corpusculul Barr lipseste) > detectarea valorii gonadotrofinelor care va fi peste limita normalului > teste de functionalitate tiroidiană > teste de evaluare a metabolismului glucozei . torace în scut.> sterilitate. micrognatie. glaucom. retinită. multe femei cu sindrom Turner au reuşit să ducă până la capăt o sarcină. maxilar îngust. cubitus valgus (malformatii ale articulatiei cotului). implantarea joasă a firelor de păr pe ceafă. nevi pigmentari. hipertelorism. gât palmat (pterigium coli). dinti supranumerari. datorită tehnicilor moderne. iar portiunile cromozomiale rămase se unesc. palat ogival. IQ-ul este normal. riscul de avort spontan sau de aparitie a unor defecte congenitale (sindrom Turner. De asemenea. urechi jos inserate. epicantus. fante palpebrale antimongoloide. cataractă. bicuspidie de aortă. strabism. disectie de aortă la maturitate > hipotiroidism. dinti geminati. Investigaţii > cariotipare > evidentierea corpusculului Barr în celulele mucoasei bucale prin metoda Sanderson-Stewart (în sindromul Turner. formând un inel) care este asociat cu retard mintal. cutis laxa (pierderea pliurilor cutanate). mucoasă vaginală uscată > rinichi în potcoavă > obezitate > diabet tip I în copilărie şi diabet tip II la maturitate > hemoragii gastrointestinale datorate malformatiilor vasculare > malformatii cardiovasculare: coarctatie de aortă. datorită aparitiei anticorpilor antitiroidieni > sâni putin dezvoltati > modificări de sella turcica (saua turcească) > luxatie congenitală de sold > tulburări de vedere. hipoacuzie (surditate) > IQ în limite normale Examen clinic Femeile cu sindrom Turner au un fenotip clinic specific: talie mică (datorate lipsei genei SHOX de pe cromozomul X). printre care disectia si ruptura de aortă. eruptie dentară întârziată. Cu toate acestea. aceste femei au putut să devină mame purtătoare. xeroftalmie. metacarpianul IV scurt.

limfedemul. Diagnostic diferenţial Se face cu: sindromul Noonan. speranta de viată este mai mică decât media dar poate fi îmbunătătită prin atentia acordată bolilor cronice asociate. pentru stimularea dezvoltării caracterelor sexuale secundare > terapie de substitutie cu hormoni tiroidieni în cazul asocierii cu hipotiroidia > antihipertensive. prin care femeile cu sindrom Turner pot deveni mame purtătoare Complicaţii Apar ca urmare a defectelor cardiace congenitale. la persoanele cu malformatii cardiace ce au dezvoltat hipertensiune arterială > tehnici de reproducere moderne. Cariotiparea reprezintă efectuarea unei hărti cormozomiale individuale.> metode imagistice pentru detectarea anomaliilor organice > audiologie Diagnostic Sindromul Turner poate fi detectat din timpul sarcinii prin amniocenteză sau prin ultrasonografie (anomalii organice). cele mai de temut fiind disectia si ruptura de aortă. Testul de electie pentru diagnosticarea monosomiei x rămâne cariotiparea. Tratament > hormon de crestere. . Prognostic Prognosticul este bun. disgenezia gonadală de altă cauză. steroizi anabolici pentru stimularea creşterii > terapie de substituie cu estrogeni. disgenezia gonadală XY (testiculară) – sindromul Swyer.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful