Cateva denumiri esentiale -term medicala generala http://www.pcfarm.ro/dictionar.

php Icnit sughit Tinnitus senzatii de zgomot in urechi sau in jurl capului,cap surditate Vertij vartej in jurul capului Lipotimie lesin Hipoprosexie tulb atentiei prin dimin capacit de concentrare si ainsuf pt nou Hipomnezie slabirea memorie Hiperhidroza transpiratie abundenta Bufeuri calduri Otoragie curge sange din urechi Otopatie afect a ap auditiv in general Altruist generos Tahipnee creste resp Rinoree curge nasul Otoree curge urechea Hiposmie diminuarea acuitatii olfactive Anosmie diminuarea simtului mirosului Menoragie hemoragii uterine Incontinenata urinala ,fecala neretinut Bradipshihie incetinrea afect pshi intelectuale uneori la depresie Amenoree absenta ciclului menstr Dispesie balonari greata indigestie Displazie anomalie a unui tesut organ ... Exoftamie bulbucarea ochilor Dispnee inecat in resp jena in respiratie Dismenore dureri menstr Metroanexita raceala apar genital fem Anexita Mioza contractie pupilei Midriaza dilatarira pupilei Tremor frisoane de frica Coxatraza reuma la sold Coxachie intoxicatie Brahicardie puls scazut Anhedonie a nu simti placerea Hedomnie a simti placerea Fatigabilitate oboseala Rinita Disolut corupt decazut dezmat Agrafia pierderea capacităţii de redare a ideilor prin scris Acalculia Simptom de afazie care constă în imposibilitatea de a utiliza cifrele şi numerele şi de a efectua calcule aritmetice Agnovile

Dementa Schizofrenia Mentismul Tulburare mintală caracterizată prin desfăşurarea tumultuoasă, incoercibilă a ideilor şi amintirilor Obsesia Paranoia Exonopatia Parasvicidam Sceptic care nua re incredere in nimic Perplexitate Latent Care există, dar nu se manifestă în exterior, putând izbucni oricând. Sislotic suflu sistolic Zgomot auzit la ausculatia cordului, perceput in momentul sistolei (momentul in care inima se contracta pentru a pompa sangele din ventricole in atrii). Anorexie inapetenta,lipsa pofeti d emancare Polifagie Consumare exagerată de alimente. Libido înclinat în permanenţă spre satisfacerea pornirilor senzuale EXTRAVERSIÚNE. înclinaţie psihologică deosebită către lucrurile din afara eului propriu, către ambianţa socială. ♢ orientare a libidoului în afara propriei persoane. 2. revărsare în afară a unui organ cavitar. ( Oligofrem Anxiogen Pshihopatie Oligofreni hidrocefali Dislalia Greutate în articularea , pronuntarea cuvintelor Rinolatia a vb pe nas Rinoplastia modelaria nasului Disartria Articulare defectuoasă a cuvintelor. Tahilalia Vorbire precipitată, cu debit mare de cuvinte, care conduce la articulare defectuoasă şi incompletă.
Bradilatia TULBURARILE DE RITM SI FLUENTA ALE VORBIR

Bradilalia. . Ritm lent de articulare a cuvintelor, care se întâlneşte în unele boli nervoase; bradiartri , bradiglosie. Bradimenorrea aftongia, logonevroza, tulburare a vorbirii, de natură nevrotică, manifestată prin greutate în pronunţarea corectă a unor cuvinte sau prin repetări ori omisiuni de silabe; bâlbâială. Bradilexia încetinire a ritmului cititului. Disfonia răguşeală.cordita Afonia care nu poate cânta corect, care nu are voce. LARINGOPLEGÍE s. f. paralizie a muşchilor laringelui, care duce la afonie. APSITIRÍE s. f. afonie extremă, caracterizată prin imposibilitatea de a emite mai mult de un murmur.

Fonostenia AFÁZIC, -Ă, afazici, -ce, adj. s.m. şi f. 1. Adj. De afazie, privitor la afazie. 2. S.m. şi f. Persoană care suferă de afazie. –. AFAZÍE, afazii, s.f. Pierdere totală sau parţială a facultăţii de a vorbi şi de a înţelege limbajul articulat. – PARAGRAFÍE, paragrafii, s.f. 1. Stare de afazie manifestată prin deformarea sau substituirea cuvintelor scrise. 2. (Jur.; înv.) Prescripţie. LOGOPLEGÍE, logoplegii, s.f. (Med.) Imposibilitate de a pronunţa unele cuvinte sau sunete; afazie, alalie. – DISFAZÍE s.f. (Med.) Afazie.

parafazíe s. f. (sil. mf. par-) afazie AFÁZI//C ~că (~ci, ~ce) Care ţine de afazie; propriu afaziei. AFAZÍ//E ~i f. Tulburare a sistemului nervos superior care constă în pierderea totală sau parţială a facultăţii de a vorbi. ACALCULÍE s.f. (Med.) Simptom de afazie care constă în imposibilitatea de a utiliza cifrele şi numerele şi de a efectua calcule aritmetice. AFAZÍE s.f. (Med.) Pierdere totală sau parţială a înţelegerii şi a posibilităţii de a reda cuvintele, ca urmare a unei leziuni cerebrale; disfazie; alalieALALÍE s.f. (Med.) Imposibilitate de a pronunţa unele cuvinte sau sunete; afazie;– ASILABÍE s.f. Varietate a afaziei constând în incapacitatea bolnavului de a uni fonemele în silabe. DISFAZÍE s.f. (Med.) Tulburare a vorbirii; dificultate la vorbit. V. afazie JARGONAFAZÍE s.f. (Med.) Afazie constând din folosirea de către bolnavi a unor cuvinte noi, inexistente şi fără semnificaţie. AFÁZIC, -Ă adj., s.m. şi f. (Suferind) de afazie

SURDITÁTE s.f. 1. (Med.) Surzenie; hipoacuzie. ♦ Surditate psihică = imposibilitate de a distinge prin auz obiectele de la care vin sunetele; surditate verbală = afazie caracterizată prin neînţelegerea semnificaţiei cuvintelor vorbite. 2. Calitate a unui sunet de a fi surd. AFÁZIC, -Ă adj., s. m. f. (suferind) de afazie. AFAZÍE s. f. pierdere, totală sau parţială, a posibilităţii de exprimare a cuvintelor, datorată unei leziuni a cortexului; disfazie. AFAZIOLOGÍE s. f. studiul ştiinţific al afaziei. ASILABÍE s. f. varietate de afazie, incapacitatea de a forma silabe, deşi bolnavul recunoaşte literele separat. AUTONOMAZÍE s. f. formă de afazie amnezică, dificultatea de a-şi aminti nume proprii sau substantive. DISPROZODÍE s. f. anomalie de ritm şi de intonaţie în cazurile de afazie. LOGOCOFÓZĂ s. f. afazie caracterizată prin neînţelegerea semnificaţiei cuvintelor vorbite. PARAFAZÍE s. f. afazie caracterizată prin înlocuirea cuvintelor indicate cu altele fără nici o legătură logică între ele SURDITÁTE s. f. 1. pierderea sensibilităţii auditive; surzenie; anacuzie, cofoză. o ~ verbală = afazie prin neînţelegerea semnificaţiei cuvintelor vorbite. 2. calitatea unui sunet de a fi surd. (< fr. surdité, /2/ sourdité, lat. surditas) ANACUZÍE s.f. (Med.) Pierderea totală a auzului; surzenie; cofoză. Apsihism Amnezia Hipermnezia Excitaţie excesivă, patologică a memoriei. Paramenzii CRIPTOMNEZÍE s.f. Incapacitate de a diferenţia evenimentele trăite de propria persoană de cele din vis, citite sau auzite. Allomnezia Pseudoremniscente Mitomanie Confabulatii prez inconstienta unor fapte imaginare Ecmnezia+ conf tr cu prez Formă de amnezie constând în uitarea evenimentelor recente şi evocarea unor fapte anterioare trirea trecutului Anecforia+reprod unor amintiri pe care per de cred uitate Alalia imposibilitate de a pronunţa unele cuvinte sau sunete; afazie, alalie Aprosexie slăbire a atenţiei, în stări confuzionale, demenţe şi oligofrenii.

Pitiatism Ansamblu de tulburări nervoase (isterice) vindecabile prin sugestie. i vindecabile prin persuasiune. Albinism Lipsă congenitală totală sau parţială a pigmenţilor (din piele, păr, pene etc.). 2) Anomalie care constă în decolorarea frunzelor unor plante din cauza lipsei de coloranţi. albinos Parosmia Tulburare olfactivă constând în percepţia falsă a unui miros. Diplopia Tulburare a vederii care constă în perceperea dublă a imaginii unui obiect. Osteomielita Inflamaţie simultană a oaselor şi a măduvei lor Adenopatie Nume dat bolilor glandelor sau ganglionilor limfatici, care se manifestă prin creşterea în volum şi inflamarea acestora. RUBEÓLĂ s. f. maladie infectocontagioasă, benignă (la copii), care produce febră uşoară, adenopatie şi o erupţie de pete roşii pe piele. ( Uveopatie Osteite Boală care constă în inflamarea acută sau cronică a unui os APEXÍTĂ s. f. 1. osteită a vârfului stâncii temporalului. 2. inflamaţie a porţiunii apexiene a dintelui. GLENOIDÍTĂ s.f. (Med.) Osteită a cavităţii glenoide a omoplatulu EBURNÁRE s.f. (Med.) Îngroşare a unui os care se produce în osteitele cronice; eburnaţie. PSEUDOPARALIZÍE s. f. neputinţă motrice nedureroasă a unuia sau a mai multor membre, determinată de osteită, osteocondrită, periostită sau fracturi CORACOIDÍTĂ s. f. osteită a apofizei ceracoide. MAXILÍTĂ s. f. osteită a maxilarelor CISTOÍDE s. n. pl. clasă de echinoderme fosile cu ţesutul globulos, fixat printr-un peduncul. ECHINODÉRM, echinoderme, s.n. (La pl.) Încrengătură de animale marine nevertebrate, cu schelet extern calcaros format din plăci, şi care se mişcă cu ajutorul ambulacrelor; Pleiocitoza Hiberalbuminorahie ATAXÍE s.f. (Med.) Tulburare a coordonării mişcărilor voluntare din cauza lezării unor căi nervoase şi centri nervoşi HEMIATAXÍE s.f. Ataxie care afectează o jumătate a corpulu TÁBES n. med. Maladie cronică tardivă, de natură sifilitică, caracterizată prin pierderea progresivă a coordonării mişcărilor; ataxie locomotorie CARDIOMALACÍE, cardiomalacii, s.f. (Med.) Distrofie a miocardului prin infiltrarea fibrei musculare cu grăsimi. LIPODISTROFÍE, lipodistrofii, s.f. (Med.) Distrofie a ţesutului adipos GENODISTROFÍE s. f. distrofie ereditară HEMIDISTROFÍE s. f. inaniţie parţială. LIPODISTROFÍE s. f. distrofie a ţesutului adipos subcutanat MELANODONŢÍE s. f. distrofie a dinţilor de lapte, care capătă o culoare brună şi suferă de o distrugere progresivă.

ODONTOSCLERÓZĂ s. f. proces degenerativ al pulpei dentare cu distrofie secundară. OSTEODISTROFÍE s. f. tulburare de nutriţie a ţesutului osos; distrofie osoasă DISTROFÍE s. f. 1. leziune organică, tisulară sau glandulară, având la bază tulburări metabolice. 2. boală cronică de nutriţie la sugari suferind de… Leucodistrofiile AMIOTROFÍE s. f. atrofie musculară; miatrofie. Miopatia Boală cronică cu caracter progresiv a sistemului muscular sau a unor muşchi, care se manifestă prin atrofii musculare MIOTONÍE s.f. Boală care se manifestă prin tulburări în contracţia muşchilor. Spasm muscular MIASTENÍE, miastenii, s.f. Boală a muşchilor scheletului, caracterizată prin oboseală anormală şi rapidă, până la epuizare, la cele mai mici eforturi. Fara semne d e parallizie Apraxia Incapacitate de a executa mişcări coordonate ca urmare a unor leziuni ale creierului. AGNOZÍE s.f. Pierdere sau tulburare a funcţiilor intelectuale de recunoaştere a celor văzute, auzite, pipăite,personele AMORFOGNOZÍE s. f. agnozie (parţială); imposibilitate de a recunoaşte tactil forma obiectelor. APRACTOAGNOZÍE s. f. apraxie asociată cu agnozie. ASTEROPSÍE s. f. agnozie vizuală constând în imposibilitatea de localizare a obiectelor apropiate, care par plasate în acelaşi plan în spaţiu HEMIAGNOZÍE s. f. agnozie limitată la o jumătate a corpului ENCEFALITĂ LETÁRGICĂ s. (MED.) boala somnului. Encefalita Poliomielita Boală infecţioasă epidemică sau contagioasă provocată de un virus specific, care produce leziuni anatomice în substanţa cenuşie a măduvei spinării, atingând celulele nervoase motorii, şi care se manifestă prin febră, tulburări digestive, somnolenţă şi dureri în muşchii membrelor, urmate de paralizii localizate de obicei la membrele inferioare; paralizie infantilă. [ Lipidoze Anevrism Dilatare patologică a pereţilor unui vas sangvin. – Hemipareza Diminuare a forţei, vitezei şi amplitudinii mişcărilor voluntare într-una din jumătăţile corpului, din motive organice sau funcţionale. Hemiplegie Paralizie a unei jumătăţi a corpului, datorită lezării unei părţi a căii nervoase motorii. DIPLEGÍE s. (MED.) hemiplegie dublă.

Senzaţie de furnicătură. boală psihică datorată unor suprasolicitări.f.f. aritmie cardiacă etc. Paralizie a unei jumătăţi laterale a corpului.f. . PAROTIDÍTĂ s. parestezii. care se manifestă prin astenie. HEMIPLEXÍE s.n. ALÉE s. f.HEMIPARÉZĂ s. intoxicaţie prin ingerarea de vanilie. provocată de un virus. – CEF EFEBOCRAZÍE s. pierdere a simţului stereognostic.f. – PARESTEZÍE. oreion VANILÍSM s. ( Ependimoane Cefalee CAFEÍSM s. cefalee. (Med. NEVRÓZĂ s. s.) Parestezie a unei jumătăţi a corpului. f. hemiparestezii. şi care se manifestă prin insomnie. Durere de cap difuză sau localizată. inflamaţie a parotidelor. de ceai etc. continuă sau intermitentă. f.) Hemiplegie însoţită de paralizia unui membru din partea opusă a corpului. cauzată de tulburări endocrine MIGRÉNĂ s. f. hemipareză.f. insomnii.f. Hemiplegie TRIPLEGÍE s. amorţeală. Totalitatea tulburărilor care apar în urma abuzului de cafea. – Dispartrie HEMIPARESTEZÍE. (Med. înţepătură etc. prurit. hemiplegie care afectează unul din membrele superioare şi membrul inferior opus. nevropatie. cefalee şi ameţeli. f. anxietate. STAUROPLEGÍE s. manifestată prin erupţii papulare. hemiplexie. s. iritabilitate etc. sindrom care se manifestă (la pubertate) prin cefalee persistentă. cefalee.. în cazuri de hemiplegie. care se manifestă prin cefalee. f.f. STEREOAGNOZÍE s. cefalee (localizată într-o anumită regiune a capului şi însoţită de tulburări digestive). febră şi inflamarea glandelor salivare. o ~ epidemică = boală contagioasă. care apare în unele boli ale sistemului nervos. Pareză manifestată la o jumătate din corp. hemiplegie HEMIPLEGÍE s. n.

pe piele sau în organele interne. caracterizata clinic prin aparitia unui placard dermitic si prin fenomene generale. . rinofaringita. 2. punga apelor poate fi umpluta cu ser fiziologic pentru a evita o suferinta fetala prin compresia cordonului. (Med.Cistricercoza Adenomul PINEALÓM s. Patogenie Infectia tegumentelor se poate produce prin: solutii de continuitate ale pielii (plagi. Ictus epileptic = criză de epilepsie. de la mucoasa invecinata infectata cu streptococ (angina. in mod exceptional (septicemii). propagare limfatica (limfangite streptococice). contiguitate. Angioamele Tumoare benignă a vaselor sanguine sau limfatice largira vaselor sanguine ANGIOMATÓZĂ s. asociate cu descărcări de unde rapide şi ample pe traseul electroencefalogramei.. f. afecţiune (congenitală) prin formarea unui mare număr de angioame. Etiologie Agentul etiologic este reprezentat de streptococul betahemolitic de grupa A. diseminare hematogena. Concentrare bruscă de sânge într-un organ Lipidoze Sarcoidoza afecţiune prin multiple leziuni sarcoide SARCOÍD. dar de natură benignă .Erizipelul Erizipelul este o boala infectioasa acuta a tegumentelor (exceptional si a mucoaselor). hemianopsie pentru culori Hipsaritmia epilepsie infantilă caracterizată prin contracţii musculare bruşte şi frecvente. f. atac. cauzată de obicei de o hemoragie cerebrală. arsuri. HEMIACROMATOPSÍE s. Ictus Ictus apoplectic Anenomul bazofil aden hipofizaranevrism = apoplexie. APOPLEXÍE. otita medie supurata). Disfagie Dificultate în înghiţirea alimentelor. In unele cazuri aceasta anomalie poate fi tratata. de o stare de preeclampsie la mama sau luare de catre mama a unor medicamente. Erizipec dicala Boli infectioase . Atunci cand se apropie termenul nasterii. OligohidramniosEste o anomalie a sarcinii ce se caracterizeaza printr-o cantitate insuficienta de lichid amniotic in raport cu stadiul de inaintare a sarcinii. -Ă adj. s. o intarziare a cresterii intrauterine sau o depasire a termenului.n. Boala are o evolutie ciclica. (Mică tumoare a pielii) care seamănă cu sarcomul. Aceasta anomalie poate fi cauzata de o malformatie renala a fatului. dermatomicoze. manifestată prin pierderea bruscă a cunoştinţei şi prin convulsii.f. Pierdere bruscă a cunoştinţei şi a sensibilităţii. apoplexii. 1.) Tumoare malignă a glandei pineale Glicom orbire Disinergia Hemianopsie lăbire sau pierdere a vederii într-o jumătate a fiecărei retine. tendinta la vindecare spontana si nu confera imunitate. ictus apoplectic. dambla.n. ulcer varicos al gambei). întâlnită în unele boli nervoase. nepermiţând ochilor să cuprindă decât o parte din câmpul vizual. s.

mult mai frecvente in infectia stafilococica. din aproape in aproape. Simptome Perioada de incubatie este de 3-5 zile. Placardul erizipelatos apare dupa 6-12 ore de la debut. Transmiterea este directa prin picaturi Flugge. flegmoane). De obicei. propagarea facandu-se centrifug. cu frison intens si febra ridicata (39-40°). palparea placardului fiind posibila. Sursa de infectie este reprezentata de bolnavii de boli streptococice si purtatori sanatosi de streptococ. Durerea locala este putin accentuata. cu formarea de flictene. legata de sensibilitatea organismului fata de streptococul betahemolitic. dar respecta buza superioara. . ca si raritatea tromboflebitelor si a septicemiilor. Placardul erizipelatos poate sa apara in orice parte a corpului. precum si tumefierea dureroasa a ganglionilor limfatici aferenti regiunii respective. placardul se opreste sau isi intarzie extinderea. Contagiozitatea este foarte redusa. adesea caramizie. Prin modul de extindere. suportabila. Uneori.Streptococii se multiplica in spatiile limfatice ale dermului. in special in zona centrala a placardului. uneori. Diagnostic Diagnosticul pozitiv se pune pe baza datelor clinice. prin obiecte contaminate. Exudatul inflamator poate patrunde intre straturile epidermului. de senzatie de tensiune. Viteza si directia de extindere depind de structura tesutului conjunctival subcutanat. este destinsa si lucioasa. din aproape in aproape. realizand o dermita acuta. Perioada de stare a bolii se caracterizeaza prin prezenta placardului erizipelatos. pielea isi pierde supletea. erizipelul poate fi migrator sau eratic. sau indirecta. in zona in care va apare. caracterizata prin hiperemie. Acolo unde acesta este dens. este unic. Placardul dermitic are tendinta extensiva. Propagarea infectiei in hipoderm duce la edem masiv si (sau) procese supurative (celulite. Debutul bolii este brusc. placardul fiind usor reliefat fata de tesuturile sanatoase invecinate. placardul poate deveni cianotic (erizipel albastru). fac exceptie erizipelul pavilionului urechii si cel al pielii capului. Temperatura locala este cu 2-3° mai ridicata decat a pielii sanatoase. abcese. in "pata de ulei". vasodilatatie. care cuprinde nasul si obrajii. in vecinatatea unei solutii de continuitate a tegumentelor sau a unei mucoase infectate. Culoarea placardului este rosie-inchisa. tumefactia este uniforma. In patogenia erizipelului ete incriminata si interventia unei componente alergice. Placardul se extinde in suprafata destul de repede (cativa cm pe zi). Asa se explica aspectul in "aripi de fluture" al erizipelului fetei. edem si infiltratii celulare. La bolnavii cu tulburari grave. determinand un clivaj al acestora. a adenopatiei si a fenomenelor generale. fiind precedat. la nivelul plicelor. epidermul se poate necroza. Localizarea procesului infectios in spatiile limfatice explica limfangita si adenita din erizipel.

0. bratele si clavicula sunt mai rar implicate. responsabila pentru manifestarile cutanate. Toti pacientii prezinta eruptie cronica urticariana. totusi febra poate persista pina la 24-48 de ore. de doua ori pe an.Diagnostic diferential Se face cu eriteme. Pruritul nu este comun la debut dar leziunile devin slab pruritigene dupa 2-3 ani la 45% dintre bolnavi. Eruptia cutanata este de obicei primul symptom care apare afectind mai ales trunchiul si extremitatile. Cei mai multi pacienti cu sindrom Schnitzler au o evolutie cronica benigna. Remisiunea spontana nu a fost raportata. recurenta. Durerea osoasa afecteaza mai ales osul iliac si tibia.netmedic. Manifestarile cutanate raspund slab la antihistaminice. Patogenie si cauze Patogeneza exacta a sindromului Schnitzler este neclara. Se considera ca depozitarea paraproteinei IgM conduce la formarea de complexe immune si activarea cascade complementului. Toti pacientii cu acest sindrom prezinta urticarie cronica. Angioedemul . dar leziunile pot deveni usor pruriginoase in timp. 5-3 cm in diametru. sau mielomul IgM. macroglobulinemia Waldenstrom. Aproximativ 90% dintre pacienti acuza febra recurenta. durere osoasa. 70% dureri osoase si mialgii. nonpruriginoasa in asociere cu febra recurenta. O alta teorie propusa este activarea necontrolata a interleukinei 1. Oboseala si scaderea in greutate apar la unii pacienti. dermite. Pruritul este absent. Examen fizic. Antiinflamatoriile nonsteroidiene. coloana vertebrala. corticosteroizii si imunosupresivele prezinta un grad de ameliorare a eruptiei si artralgiei. Fiecare episod febril se rezolva in citeva ore. Semne si simptome Pacientii cu sindromul Schnitzler au virste intre 13-71 de ani la momentul diagnosticului. Patogeneza sindromului nu este inca bine definita. http://www. Episoadele pot surveni zilnic sau infrecvent. usor elevate.ro/ Sindromul schluder Sindromul Schnitzler este caracterizat de urticarie cronica. 80% dintre pacienti prezinta artralgii. si evitind palmele si talpile. gitul si capul. S-au folosit numeroase medicamente pentru a trata acest sindrom dar fara eficienta. Noi leziuni apar zilnic. artralgie si artrita si gammopatie cu imunoglobuline M monoclonale cu o concentratie sub 10 g/l. Acestea persista 12-24 de ore si dispar fara sechele. Eruptia urticariana consta din papule si placi roz. recurenta. Femurul. incluzind limfomul limfoplasmocitic. Aproximativ 10-15% dintre pacienti dezvolta o afectiune limfoproliferativa. Nu s-au identificat factori de risc.

urticaria idiopatica cronica. Prognostic Sindromul Schnitzler necesita evaluare pe termen lung datorita potentialului de a dezvolta afectiuni limfoproliferative. Se mai folosesc pefloxacin mesilate si anakinra. vasele sunt intact iar limfaticele dermice prezinta edem superficial usor. o forma recombinata a receptorului natural pentru IL-1. clorambucil. Prognosticul este totusi bun. Unii pacienti au raspuns la tratamente cu thalidomide. Exista un set de criteria pentru a incadra pacientii in sindromul Schnitzler: -febra recurenta. anemie -proliferare limfoida anormala in maduva osoasa. hepatosplenomegalie. inflamatie limfocitica. Examinarea mostrelor de piele arata infiltrate perivascular de PMN. Manifestarile cutanate si extracutanate raspund slab la antihistaminicele H1 si H2. artralgie sau artrita. Fototerapia cu psoralen si ultraviolete A a redus la unii pacienti eruptia. Diagnostic Studii de laborator: -toate cazurile sunt associate cu gammopatie la imunoforeza serului -VSH si protein C reactiva ridicate -leucocitoza. Examen histologic. diateza atopica si lipsa scaunului. hepatomegalia la 30% iar splenomegalia la 10%. leucocitoza -VSH ridicat. cloroquina. ciclofosfamida. ihtioza linear circumflexa. azatioprina. Se observa depozitarea de IgM si complement in dermul superior si la jonctiunea dermoepidermica. anomalii ale oaselor. tricorexis invaginata sau parul de bambus este o genodermatoza autosomal recesiva de cauza necunoscuta caracterizata de eritrodermie. 10-15% dintre pacienti vor dezvolta un neoplasm limfoplasmocitar. Diagnosticul diferential se face cu urmatoarele afectiuni: lupus eritematos acut.parul de bambus Sindromul Netherton. crioglobulinemia. in special macroglobulinemia Waldenstrom. Sindrom Netherton . Tratament Antiinflamatoriile nesteroidiene. Parul de bambus reprezinta deformarea in bucla sau soseta a firelor de par prin . imunoglobuline intravenoase. plasmafereza. durere osoasa -limfadenopatie. Nu s-a inregistrat remisiunea spontana completa. trombocitoza. urticaria de presiune. neutrofilice. corticosteroizii si imunosupresoarele prezinta o ameliorare a artralgiilor si durerilor osoase dar nu si a eruptiei. rituximab. vasculita urticariana. Limfadenopatia se poate regasi la 50% dintre pacienti. tricorexis invaginata.este posibil dar este foarte rar.

. Tinde sa persiste mai mult la adulti fata de copii. Pruritul este universal si poate fi stressant. Cresterea pierderii apei transdermice rezulta prin perturbarea functiei de bariera a corneocitelor. Ectroprionul se poate dezvolta la pacientii in virsta. La histology se observa intreruperea focala a epidermei si anomalii de maturare ale cuticulei parului. Malabsorbtia este o enteropatie dermopatica. Sindromul Netherton a fost clasificat ca un sindrom ihtiozic. Imposibilitatea de a avea scaun. invaginare si deformarea in bambus. Aceasta conditie este profunda in primii ani de viata. Invaginarea parului este datorata unui defect a cortexului firului de par prin conversia incompleta a unei proteine de legare a fibrelor corticale. Este acompaniata de diaree si simptome de malabsorbtie. dar la cei mai multi copii eritemul apare ca o dermatita eczemato-seboreica. retinoizii. Este patognomonica pentru sindromul Netherton. Leziunile migratorii ale ihtiozei lineare circumflexe sunt cauzate de un influx dermic de celule inflamatorii care sunt fagocitate de keratinocite. Steroizii topici sunt utili.invaginarea cuticulei distal a firului de par in cupa formata de cuticula proximala. Semne si simptome Eritrodermia. Defectul conduce la fragilitatea corticalei. mai ales la nounascuti. keratolitice si antibiotice pentru aceasta conditie. Boala tinde sa se amelioreze cu virsta. modificarile inflamatorii sunt frecvente in piele. Eritrodermia si deformarea parului persista. Atrofia viloasa jejunala se poate remite spontan pina la virsta de 10 ani. Conditia este mostenita autosomal recesiv cu expresivitate variabila. Patogenie si cauze Etiologia sindromului este necunoscuta. S-au mai incercat fototerapia PUVA. Afectarea mucoaselor nu este raportata. Nu se cunoscte daca acest raspuns inflamator este unul primar sau secundar. Apare de obicei dupa virsta de 2 ani si este de scurta durata-doar citeva luni pina la ani. In anul al doilea de viata cei mai multi copii incep sa prezinte scaun. Se recomanda aplicarea de emoliente. Este o eruptie anulara/policiclica migratory. cu hiponatremie si anomalii metabolice profunde. caracterizata de accentuare periorificiala a eruptiei. dar evolutia poate prezenta exacerbari intermitente. Ihtioza lineara circumflexa. Aceasta invaginare apare printrun defect de keratinizare intermitent. Pacientul necesita ingrijire medicala cind eritrodermia este generalizata si complicata cu infectii cutanate. serpiginoasa caracteristica cu scuame cu margini duble. Nu este specifica acestui sindrom. Precum si in alte dermatoze congenitale severe. Copiii cu acest sindrom dezvolta eritrodermie congenitala evidenta la nastere si in primele saptamini de viata.

Unii pacienti descriu si fragilitatea parului sau reducerea numarului firelor de par. aplicarea de emoliente. eczema si febra finului. Toti pacientii prezinta par anormal. a desmosomilor si corpi lamelari alterati -se vor efectua studii AND. Diagnosticul diferential se face cu urmatoarele afectiuni:acrodermatita enteropatica. Colonizarea pielii si infectiile cutanate pot apare frecvent. Steroizii topici sunt utili. dar exista rapoarte care arata aparitia supresiei axei pituitaro-adrenale si aminoaciduria. Boala tinde sa se amelioreze cu virsta. keratolitice. mai ales la nuci. eritrodermia. Se descriu elemente de dermatita nespecifica si hiperplazie psoriaziforma. dar evolutia este punctata de exacerbari intermitente. Se descrie un infiltrate inflamator mixt cu distributie perivasculara. Cei mai multi prezinta predispozitie atopica. Eritrodermia si anomaliile parului persista. Tratamentele incercate nu au fost de ajutor. eritrokeratoderma variabilis.Manifestarile atopice. Parul de scalp creste citiva cm inainte de a se rupe. Examen fizic. Se mai observa porokeratoza si absenta stratului granular. Acest element este mai evident pe zonele de frictiune. Diagnostic Studii de laborator: -microscopia parului arata nodulii de bambus -studiile ultrastructurale arata reducerea numarului de tonofilamente de keratohialin. Eritrodermia se poate transforma in ihtioza lineara circumflexa periodic. fara luciu. Hiperkeratoza este usoara fata de alte ihtioze. timplele si occiputul. Examen histologic. Acesta este scurt. Sindromul Q-T lung • • • Introducere Simptome Tratament . cu un istoric familial puternic de astm. Sprincenele prezinta de asemeni fire rupte. Toti pacientii intrun anumit stadiu al bolii vor dezvolta alergie alimentara. Tratament Regimurile terapeutice cuprind prevenirea infectiilor bacteriene cutanate.

durere. de exemplu). Sindromul Angelman • • • • Introducere Manifestari clinice Diagnostic Tratament Tratament Nu exista nici un tratament pentru sindromul Angelman. chiar daca nu isi fac o ECG de rutina.Terapie comportamentala .Terapie comunicationala . Pentru stimularea potentialului copiilor cu sindrom Angelman se recomanda: . simptomele sunt pierderea cunostintei (sincopa) sau tulburari de ritm cardiac (aritmie). Majoritatea au de asemenea un membru al familiei care sufera de acest sindrom.). este necesara o investigatie a cauzei. Pacientii cu acest sindrom nu au intotdeauna intervalul Q-T prelungit. La pacientii cu acest sindrom intervalul Q-T poate fi prelungit in timpul activitatii fizice. suparare. emotiilor puternice (spaima. Unele aritmii pot fi fatale. cu devotament .Simptome Unii pacienti cu Q-T lung sunt asimptomatici.Logopedie . Studiul pacientilor cu Q-T lung arata ca acestia au lesinat cel putin o data pana la varsta de 10 ani. Unii tineri sanatosi pot fi suspectati de Q-T lung datorita istoricului familial si al lesinurilor inexplicabile. Se impune tratament simptomatic mai ales pentru crizele de tip epileptic. In toate familiile in care a existat o moarte subita sau in care se produc lesinuri inexplicabile. Un alt tip de sindrom Q-T lung poate duce la pierderea auzului pacientului. etc.Ingrijire intensiva.Acesta poate fi normal cand pacientul isi face electrocardiograma (in timpul unei examinari de rutina.Ergoterapie . La ceilalti. deoarece pot provoca moarte subita.

Diagnosticarea timpurie a sindromului si aplicarea unor masuri terapeutice ind Sindromul Brugada • • • • • Introducere Patogenie. Febra este raportata ca declansatoare sau factor de exacerbare a manifestarilor sindromului Brugada. ADHD .Prognostic Majoritatea bolnavilor cu sindrom Angelman au involutie grava. cauze Semne si simptome Diagnostic Tratament Semne si simptome Sincopa si stopul cardiac sunt cele mai comune manifestari clinice care conduc la diagnosticul de sindrom Brugada. desi nu este obligatoriu deoarece sindromul poate apare sporadic. Este caracteristic un istoric familial care sa cuprinda decesul subit.Deficit de atentie .Tulburare hiperkinetica • • • • • • Introducere Manifestari clinice Diagnostic Afectiuni in care apare Tratament Prognostic . Cu toate acestea. au o durata normala de viata si nu prezinta manifestari de progresie a involutiei pe masura ce inainteaza in varsta. limitarea severa a vorbirii si dificultati locomotorii. Totusi citeodata nu este prezent nici un simptom iar diagnosticul se bazeaza pe electrocardiografie care arata o supradenivelare a segmentului ST in derivatiile V1-V3. In multe cazuri stopul cardiac apare in timpul somnului sau repausului. Mai pot apare cosmarele si starile de anxietate nocturne. Contextul evenimentelor cardiace este important. ividualizate le poate imbunatati semnificativ calitatea vietii. Examenul fizic este de obicei normal la pacientii cu sindrom Brugada. Se recomanda examinarea fizica pentru a exclude alte posibile cauze cardiace care pot fi asociate cu sincopa sau stopul cardiac la un pacient aparent sanatos. Cazurile in care se declanseaza in timpul activitatii fizice sunt rare.

poate sa duca la afectarea cronica a personalitatii. cacificarea inelului valvei mitrale -endocardita infectioasa. netratat. sindrom Ehlers-Danlos. sclerodermie -degenerarea mixomatoasa. prolaps valva mitrala. Tratamentul combinat se dovedeste insa eficient pentru mai mult de jumatate din cazurile de ADHD. copiii invatand pana la varsta adulta sa traiasca cu aceasta afectiune. vegetatii. endocardita. Regurgitare mitrala • • • • • Introducere Cauze si factori de risc Semne si simptome Diagnostic Tratament Cauze si factori de risc Regurgitarea mitrala acuta poate fi cauzata de urmatoarele afectiuni: -boala arteriala coronariana: infarctul miocardic acut sau ischemia -disfunctia muschiului papilar prin ischemie tranzitorie sau infarct miocardic -ruperea cordajelor tendinoase sau disfunctia lor -endocardita infectioasa prin formare de abcese. sa se dezvolte armonios din punct de vedere social si emotional si sa-si valorifice potentialul (multi copiii cu ADHD sunt deosebit de creativi). ruptura cordajelor tendinoase -perforatia cuspelor. spontan -ruptura sau disfunctia muschilor papilari prin boala arteriala coronariana -dilatarea inelului mitral prin cardiomiopatii dilatative sau dilatatie anevrismala a ventriculului sting -cardiomiopatia hipertrofica. tumori:mixomul atrial -degenerarea mixomatoasa: prolaps de valva mitrala. sindrom Marfan -lupus eritematos sistemic. disfunctia valvei mitrale protezice. care. lupus sistemic eritematos. scurgere perivalvulara protezica . trauma. ruptura cordajelor tendinoase prin trauma. Dupa pubertate.Prognostic ADHD este un sindrom frecvent si grav. boala reumatica acuta. Regurgitarea mitrala cronica poate fi cauzata de urmatoarele : -boala cardiaca reumatica. valvuloplastia percutana. simptomele nu se amelioreaza aproape nicioadata spontan.

Siringobulbia Siringobulbia reprezinta de fapt o tulburare neurologica ce se caracterizeaza prin aparitia unei cavitati pline cu lichid in maduva spinala ce se extinde ascendent spre trunchiul cerebral. motorii sau mixte. Ele se prezinta sub doua aspecte diferite: angioamele tuberoase sau angioamele "capsuna" formeaza proeminente mai mult sau mai putin voluminoase. cu originea in capilarele sanguine sau limfatice. alaturi de intreruperea cailor nervoase ascendente si descendente (motorii si senzoriale). foarte frecvente la sugari. Siringobulbia se poate manifesta la diverse varste. O simpla supraveghere dermatologica regulata este suficienta. angioamele stelare si angioamele capilarovenoase: .reprezentat de fapt de inchiderea incompleta a tubului neural (asociaza in unele cazuri si spina bifida) . Angioame Tumora vasculara circumscrisa. In majoritatea cazurilor. insa de cele mai multe ori se prezinta sub forma unei zone lichidiene. dezvoltata din celule endoteliale sau din pericite. angioamele subcutanate par mai putin superficiale. se disting angioamele imature. de cele mai multe ori apare in jurul varstei de 20 de ani. congenitala sau dobandita. laringe pentru . fenestrari ale valvei mitrale -cauze farmacologice: ergotamina.-cauze congenitale: despicaturi ale valvei mitrale. Cavitatea se mareste. insa cazurile cu debut mult mai precoce nu sunt deloc rare. In unele cazuri exista posibilitatea de asociere a siringobulbiei cu sindromul Klippel-Feil (acesta apare datorita unor segmentari anormale ale vertebrelor cervicale in timpul organogenezei initiale. iar proeminenta lor poate fi acoperita de o piele normala sau albastruie. lipsita de substanta cerebrala care determina aparitia paraliziilor faciale senzitive. bine delimitate si de culoare rosie. iar abtinerea de la orice fel de tratament este conduita cea mai rationala. Siringobulbia este adesea asociata cu siringomielia (situatie in care cavitatea este limitata strict la maduva spinala) dar si cu diverse malformatii nervoase caracterizate in principal prin obstructia lichidului cefalorahidian cu aparitia hidrocefaliei. care se dezvolta plecand de la dermul superficial.Printre angioamele cutanate. Etiologia este deocamdata incomplet elucidata. se alungeste si se poate extinde in substanta alba si cenusie. ca urmare a unor malformatii specifice .foarte frecvent este vorba de o anomalie in circulatia lichidului cefalorahidian. pergolide. metilsergide. in afara cazului ca angiomul este localizat intr-o zona importanta din punct de vedere functional (pleoape pentru vedere.sau poate fi vorba de siringobulbie idiopatica (fara o cauza anume). insa sunt incriminati mai multi factori: . angioamele imature regreseaza in mod spontan. angioamele mature sau plane.angioamele imature sunt malformatii ale sistemului vascular. medicamentele anorexice. Tipuri . Exista diferitie tipuri de angioame. comprimand astfel tesutul nervos ce contine tracturile corticospinale si spinotalamice (responsabile de transmiterea informatiilor nervoase din periferie la centrii superiori). in cadrul primelor saptamani).disrafism spinal .

Totusi.angioamele mature sau plane sunt malformatii foarte frecvente ale sistemului vascular. soţită uneori de iritabilitate extremă şi de agresivitate. de tratament sau de condiţiile spitalizării. buze pentru dentitie). Ele se afla mai ales pe fata si pe extremitati si sunt favorizate de sarcina. Ele pot fi tratate prin injectarea de produse sclerozante sau prin ablatie chirurgicala. . rezultatele nu sunt intotdeauna perfecte si adesea este necesara repetarea operatiei. Hipokinezie Scădere a capacităţii de mişcare Ipocondrie Stare psihică morbidă. crescand in volum in timpul unui efort. in pofida aspectului lor uneori impresionant. aceste angioame se trateaza prin electrocoagulare sub anestezie locala. dar impun practicarea unor examene complementare inaintea interventiei. Tahicardie . unei emoţii. îngrijorare. Detroversie Levoversie Dextroelevatie Levoelevatie Detrodepresie Dispectie Ischemie Epitaxis +curge sange din nas Metroragie Hipocondria Dismorfofobic Iatrogen Stare psihică produsă sau agravată pe cale psihogenă de către medic.respiratie. Mai sunt intalnite si in cadrul cirozelor alcoolice. Angiomul plan se va extinde in decursul vietii pacientului. teamă şi preocupare obsesivă de starea sănătăţii proprii.angioamele capilarovenoase sunt malformatii rare ale sistemului vascular care se prezinta ca proeminente albastrui situate pe traiectele venoase. Disforie Tulburare a dispoziţiei caracterizată prin tristeţe profundă şi nemulţumire de sine. . pot fi avute in vedere o corticoterapie sau ablatia chirurgicala. Cand nu dispar spontan. usor suprainaltate. care se dezvolta plecand de la capilarele dermului superficial. râgâit. caracterizată prin nelinişte continuă. adesea patologică tema puternica Hiperventilatie ventilaţie pulmonară exagerată faţă de aportul de oxigen Eructaţii râgâială. nu antreneaza vreo tulburare functionala. Angiomul matur este tratat cu laserul cu argon. Accelerare anormală a bătăilor inimii datorită unui efort fizic. unei afecţiuni cardiace etc Epivolutia Abcese Colectare de puroi. tulburare. de obicei sub acţiunea unor agenţi microbieni sau parazitari. . formată în urma dezintegrării ţesuturilor. bine delimitată de ţesuturile din jur. Acestea sunt clasicele "pete de vin" care. Intr-o asemenea situatie. el va lua o culoare mai inchisa si se va acoperi de noduli proeminenti. idee fixă a cuiva care crede că suferă de o boală pe care în realitate nu o are Angoasa Nelinişte.angioamele stelare telangiectazice sunt malformatii ale sistemului vascular care se prezinta ca mici pete rosii in forma de stea. .

♦ Ţesut inflamat care apare la rădăcina unui dinte în urma unui abces cronic.f. manifestată prin scăderea pulsului boala coronaniana nevralgi precordiala ) in zona inimii= nevralgi retrosternale ANGHÍNĂ. s. s. de natură infecţioasă sau alergică.) Inflamaţie a ileonului şi a colonului. acută sau cronică.f.) Colită localizată în cec2. stafilococi. provocată de germeni patogeni. caracterizată prin erupţii. s. (În sintagma) Actinomicoza cartofului = boală a cartofului provocată de bacteria Actynomices scabies. manifestată prin febră. anghine. 1. s. apărută în urma unui proces inflamator.f. granuloame.f. gurme.n. s. eczeme. STAFILOCÓC. s. (Med. Boală de piele.m. care se manifestă prin apariţia unor abcese cronice. GASTROENTEROCOLÍTĂ s. Boală infecţioasă (la oameni şi la animale) provocată de anumite ciuperci şi bacterii. 2. care evoluează sub forma unor abcese adânci. tiflocolite.f. abcese. râia cartofului.ACTINOMICÓZĂ s. intestinului subţire şi a colonului colita ulceroasa ILEOCOLÍTĂ. leziuni umede sau uscate (însoţite de mâncărimi intense)suoară. catar nazal şi abcese ale unor ganglioni. Inflamaţie a glandelor sudoripare. 2. care produce procese purulente locale (abcese) sau generalizate (septicemii). Boală infecţioasă a mânjilor şi a cailor tineri. de obicei a celor de la sub ECZÉMĂ. Inflamaţie a mucoasei stomacului. ileocolite. TIFLOCOLÍTĂ.f. Dopamnina adranalina dispneea (respiraţia dificilă apnee (întreruperea respiraţiei bradicardie Încetinire a activităţii inimii. Tumoare de dimensiuni reduse. (În sintagma) Anghină pectorală = boală care se caracterizează prin dureri în regiunea inimii şi prin accese de asfixie şi care se datorează unor alterări funcţionale sau anatomice ale arterelor coronare. GÚRMĂ.f. GRANULÓM. 1. [ tulburari de deglutie enterocolita Boală care constă în inflamaţia acută sau cronică a intestinului subţire şi a celui gros. HIDROSADENÍTĂ s. Bacterie sferică ai cărei indivizi se grupează sub formă de ciorchini. s. – .f. (Med. Inflamaţie a faringelui şi a amigdalelor care împiedică înghiţirea şi respiraţia.

Extrasistole Contracţie suplimentară a inimii înaintea sistolei. localizate în diverse regiuni ale corpului. de obicei. [ Urticarie Boală care se manifestă prin apariţia pe piele a unor băşicute de culoare roşie. s.COLÍTĂ. caracterizată prin sensibilitate sau intoleranţă la unele medicamente. Expectoraţie tuse . 2.f. extra-systole. (Med. însoţite de mâncărime. în bronşita cronică şi în alte afecţiuni respiratorii.f. caracterizată prin noduli localizaţi în hipoderm XERODERMÍE s. Prurit Mâncărime intensă a pielii. spută. PIODERMÍTE s.f. psoriazis Boală de piele caracterizată prin descuamări abundente. Secreţie şi expectoraţie abundente. însoţite de prurit PARAPSORIÁZIS s. manifestată prin dureri abdominale şi tulburări digestive. Reacţie proprie unor indivizi. prin urticarie. furuncule etc.) Tuberculoză a pielii. eliminată prin tuse.pl. Secreţie a căilor respiratorii. boală de piele caracterizată prin pete roşii acoperite de mici coji uscate lucitoare.f. frecvente în astmul bronşic. s. POICHILODERMÍE s.f.f. DERMATORÉE s. Boală congenitală caracterizată prin uscarea şi descuamarea continuă a pielii. care întrerupe ritmul regulat al bătăilor cardiace. provocând o durere uşoară. Afecţiuni purulente ale pielii (abcese. Eliminare prin tuse a produselor patologice din plămâni sau din căile respiratorii superioare. care dau pielii un aspect pestriţ. Transpiraţie abundentă care survine în anumite boli febrile. n. grup de dermatoze caracterizate prin leziuni eritematoscuamoase. Inflamare acută sau cronică a colonului4.f. flegmă. –. mirosuri etc. – Din fr. asemănătoare psoriazisului. care apare în diverse boli IDIOSINCRASÍE.f.) produse de un microb SCROFULODÉRMĂ s. Afecţiune cutanată caracterizată prin atrofii reticulare şi pigmentaţii. colite. astm bronsic . idiosincrasii. şi care se manifestă. expectorare BRONHORÉE s. alimente.

23 Jun EMFIZÉM ~e n. Se manifesta prin dizenterie si pot aparea complicatii sub forma de leziuni hepatice. s. ♢ Emfizem pulmonar = dilatarea forţată a alveolelor pulmonare provocată de pierderea elasticităţii ţesutului Anorexie Edem angioneurotic Leucopenie Helicobacter pylori Giardioza Amoebiaza intestinala si hepatica Amoebiaza este o boala parazitara provocata de amoebe.) Emfizem pulmonar (la animale).n. şi f. (Pop.tuberculoza pulmonară. bronşita cronică. PNEUMONÍE. . – TIGNAFÉS. emfizeme. junghiuri. expectoraţii. tignafesuri. Dializa • Introducere .. Sindrom care se datoreşte infiltrării de aer în interstiţiile ţesutului conjunctiv al unui organ. pneumonii.n. raspandita in zonele calde. Umflătură produsă prin infiltrarea aerului în ţesuturi. frisoane. ♢ Dublă pneumonie = pneumonie care afectează ambi EMFIZÉM. s. s. s. cauzată de pierderea elasticităţii ţesutului EMFIZEMATÓS. provocată în mod obişnuit de pneumococ sau de virusuri şi manifestată prin febră.n. emfizemul pulmonar cronic. precum şi pierderii elasticităţii. Stare patologică constând în umflarea unui ţesut intern datorită infiltrării aerului în spaţiul intercelular.. -OÁSĂ adj. Inflamaţie a unui lob sau a unui segment pulmonar. ♢ ~ pulmonar dilatare a alveolelor pulmonare. ♢ Emfizem pulmonar = dilatare excesivă şi permanentă a plămânilor datorită atrofiei şi ruperii septurilor dintre alveole.f.m. tuse. (Suferind) de emfizem EMFIZÉM s.

Ocazional conectarea se poate realiza cu ajutorul unui tub ingust din plastic. Trombembolismul pulmonar • • • • • • • Introducere Tablou clinic Explorari paraclinice Diagnostic Evolutie.• • Hemodializa Dializa peritoneala Hemodializa Hemodializa presupune utilizarea unui “rinichi artificial” (hemodializor) in scopul eliminarii toxinelor si a excesului de apa si de substante chimice din sange. care se insereaza intr-o vena de calibru mare din gat. prognostic Profilaxie Tratament Profilaxie Profilaxia TEP reprezinta un capitol esential in patologia TEP. sedintele de hemodializa dureaza aproximativ patru ore si se efectueaza de trei ori pe saptamana. se poate utiliza un tub din material plastic pentru a uni artera si vena (grefa). Pentru a conecta pacientul la hemodializor. Atunci cand vasele sanguine ale pacientului nu sunt apte pentru realizarea unei fistule. . complicatii. numit cateter. In mod obisnuit. medicul realizeaza o legatura intre o artera si o vena pentru a obtine un vas sanguin de calibru mai mare (fistula).

miscari active sau pasive. stimulare electrica a muschilor intraoperator. antivitamine K) sau dextrani. compresie pneumatica intermitenta). pentru eliminarea sau minimalizarea efectelor celor 3 factori determinanti ai trombozei venoase: staza. ciorapi elastici pentru compresie gradata.Ea se poate efectua prin : a) tratamentul corect al TVP. cateterizari venoase atraumatice. . Prevenirea leziunilor parietale venoase se face prin interventii chirurgicale cat mai putin traumatizante. edemelor si manifestarilor de deshidratare. aseptice. sigure sau foarte probabile. Scaderea coagulabilitatii sanguine se face cu anticoagulante (heparine. hipercoagulabilitatea si lezarea peretilor venosi si implicit a factorilor de risc corectabili ai trombozei. Combaterea stazei venoase dupa interventiile chirurgicale se poate face prin: mobilizarea precoce. asociatecu letargie si absenta hipotensiunii ortostatice (tensiunea arteriala care nu scade atunci cand pacientul se ridica in picioare). In prezent exista numeroase mijloace farmacologice sau nonfarmacologice care se pot aplica. Excesul de vasopresina si sindroamele asociate (SIADH) • • • • Introducere Semne si simptome Diagnostic Tratament si prognostic Diagnostic Diagnosticul de SIADH trebuie suspectat la pacientii cu hiponatremie si urina concentrate. compresie externa (masaj manual. b) profilaxia TV la persoanele cu factori de risc trombogeni.

alunele. starile hipertensive associate cu hiponatremie. pseudohiponatremie si sindromul de celule bolnave. fructe-capsunile.veninul . Cand diagnosticul de SIADH nu este evident dupa excluderea celorlalte cauze de hiponatremie. Angioedemul ereditar este o forma mostenita si este asociata cu nivele scazute sau anormale ale anumitor proteine sanguine. acidului uric seric.oul.ibuprofen -aditivi alimentari -polen. Important in stabilirea diagnosticului de SIADH este si dozarea vasopresinei plasmaticesi urinare. Urticaria si angioedemul pot surveni impreuna sau separat.aspirina. lumina naturala. frigul. creatininei si concentratiei de albumina. disfunctiilor sistemului imun.afectiuni tiroidiene.cancer.latex -factori fizici caldura.fructele de mare. diagnosticul pozitiv se pune de obicei pe baza unui test de incarcare lichidiana. polidipsia primara. lupus .Histamina determina iesirea fluidului din vasele pielii si edemul acesteia. diagnosticul este sustinut prin determinarea unor niveluri usor scazute ale ureei sanguine.Diagnosticul in SIADH este pus atunci cand sunt eliminate celelelte cauze de crestere a nivelului de vasopresina.stressul emotional.infectii. In diagnosticul acestui sindrom este esentiala diferentierea de: hiponatremiile de dilutie. Factori de risc: -membrii ai familiei cu angioedem sau urticarie -disfunctii ale sistemului imun -alte reactii alergice in trecut.exercitiile fizice.alimente alergene. In plus fata de acesti factori urticaria mai poate apare si in urma transfuziilor de singe. pene .puf. fructele de padure -injectiile-terapia imuna -medicamente. -dermatografia-scrisul pe piele apare atunci este aplicata o presiune pe piele sau aceasta este zgiriata. raminind linii rosii. nucile. Declansatorul eliberarii masive de histamina poate fi: -intepaturile de insecte. .apa. Urticaria si angioedemul sunt produse de cresterea eliberarii de histamine si alte componente ale celulelor mastocitare. starile edematoase. penicilina.hepatita.

. testele folosite sunt: -radiografie toracica-poate arata granuloame sau noduli limfatici mariti. Tricomoniaza Discrazii sanguine Bursita bursita de cot inflamatie a busitei Capsulita inflamatia unei capsule Sinovite Sinovita Stare patologica constand in inflamarea membranei sinoviale.functia renala si activitatea hematopoietica -teste functionale pulmonare-spirometria -EKG -pulsoximetrie -masurarea gazelor sanguine -bronhoscopie cu fibroscop -biopsie -computer tomograf si RMN -PET scanare-foloseste gallium .Ascaridioza (limbricii) Espectorare.o substanta care se fixeaza pe inflamatii.scuipa Sarcoidoza • • • • • Introducere Simptome Diagnostic Tratament Prognostic Diagnostic Nu exista un test specific pentru sarcoidiza. impiedicand functionarea articulatiei pe care o captuseste membrana respectiva.nivelul Ca di singe. crescut anormal in sarcoidoza. 95% dintre bolnavi au radiografia anormala -teste de singe-cuantifica functia hepatica.

Somn profund. dar uita spusele si adoarme pe loc. intalnit si in encefalita letargica ca expresie a leziunilor diencefalice. Anemie feripriva Anemie hemolitica Discrazii sanguine Boala Crohn . acest de somn amintind de somnul hipnotic observat in cursul sindroamelor catatonice si isterice. .Tenosinovite Lombargii Radiculite Nefrita Oligurie miscarea vol unrinei Hematurie Leucopenie Agranulocitoza Hiperglicemie Gastralgie Hipoprotrombinemie Letargie Stare patologica de somn profund si prelungit. In psihiatrie.BII). Stare de toropeala.inflamatia colonului Generalitati Boala Crohn este o afectiune inflamatorie intestinala (face parte din familia bolilor inflamatorii intestinale . insotit de diminuarea functiilor vitale. fara febra sau infectie. caracterizata prin faptul ca bolnavul este capabil sa vorbeasca atunci cand este trezit. de apatie si de extrema vlaguire. prelungit. care determina inflamatia si ulceratia tractului digestiv.

Poate afecta orice portiune a tubului digestiv. prin intermediul caruia celulele nervoase controleaza miscarile corpului. Nu se cunoaste exact de ce unele persoane devolta boala. afecteaza colonul si rectul) sunt bolile inflamatorii digestive cel mai frecvent intalnite. Acest articol acopera doar tratamentul general al bolii si nu simptomele particulare. Dopamina este un mediator chimic sau un neurotransmitator. S-a dovedit faptul ca boala poate fi declansata de aparitia unui raspuns imun anormal impotriva bacteriilor intestinale saprofite (care se gasesc in mod normal la nivelul intestinului gros) sau prin mecanisme imune complexe secundare unor infectii cu diferite bacterii sau virusuri (Mycobacterii tuberculoase. Anumite celule nervoase de la nivelul creierului produc. in mod normal. De exemplu. fragilis). Fumatorii au un risc crescut de a dezvolta boala. de prieteni si chiar de persoana in cauza. Simptomele acestei afectiuni apar de obicei la persoane cu varste intre 50 si 60 de ani. o substanta chimica numita dopamina. O persoana ce nu poate sa-si indeplineasca sarcinile de serviciu datorita simptomelor bolii va dori sa inceapa tratamentul mult mai repede dacat o persoana care nu munceste sau care nu este afectata in activitatea zilnica de vreunul dintre simptome. insa exista studii medicale de specialitate care au dovedit existenta anumitor factori declansatori (triggeri). Yersinia enterolitica. Tratamentul poate controla simptomele in primele faze evolutive ale bolii si este inceput imediat ce simptomele afecteaza activitatea zilnica si abilitatea de a munci a persoanei bolnave. ce pot declansa boala prin diferite mecanisme imune. Cand se intampla acest lucru pot aparea probleme in miscarile corpului. Boala Crohn este deseori intalnita la mai multi membrii ai aceleasi familii (transmitere genetica).coli. se distrug ducand la nivele scazute ale acesteia. Afectiunea evolueaza lent si uneori poate trece neobservata de familie. Boala Parkinson da o gama larga de simptome si complicatii. Balbutie balbaiala Disprozodic tulb de viteza ritm influxiune si intensitate vb Sindrom Parkinson Boala Parkinson poate afecta capacitatea unei persoane de a-si controla miscarile corpului. E. Boala Crohn si colita ulcerativa (denumita si colita ulcero-hemoragica. In boala Parkinson. cauzand ulceratii la acest nivel. insa are predilectie pentru partea terminala a intestinul subtire (ileon) si intestinul gros (colon). ca factorii de mediu au un rol important in aparitia bolii. B. de asemenea. Boala Crohn afecteaza straturile profunde ale tubului digestiv. ce produc dopamina. aceste celule nervoase. o persoana dreptace la care tremorul se instaleaza pe partea stanga poate sa nu se simta stanjenita de aparitia acestui simptom si poate sa nu simta nevoia unui tratament pana cand simptomatologia se inrautateste. Un numar mic de persoane dezvolta simptomele doar pe o singura . Se stie.

Acesti factori de risc pot fi: factori genetici. Boala Parkinson poate cauza o varietate de complicatii pe masura ce evolueaza. mai ales atunci cand persoana incearca sa se miste dintr-o pozitie de repaus. a fetei. De exemplu. gatului sau a altei parti a corpului si poate duce la oboseala musculara si la anchilozare. Nivelurile scazute de dopamina (mediatorul chimic) implicate in controlul miscarilor dau simptomatologia acestei afectiuni. acestea devin din ce in ce mai ineficiente. care pot aparea la un pacient in primele faze. Legatura dintre boala Parkinson si factorii de risc este inca in cercetare. tusi sau pot pierde saliva pe la colturile gurii. acestea neprogresand si pe cealalta parte. Doar un mic procent dintre cei ce au boala Parkinson au un parinte. Tremorul din boala Parkinson apare atunci cand persoana afectata de aceasta boala este treaza. toxine din mediul inconjurator sau radicalii liberi. Sunt studii in desfasurare ce urmaresc sa determine daca exista o cauza genetica a bolii Parkinson. Pierderea capacitatii de contractie a muschilor fetei poate . . se deterioreaza sau se distrug. Totusi. . Cele mai frecvente simptome sunt: .rigiditatea musculara si durerea continua.miscari incetinite si limitate (bradikinezie). miscarea de ridicare dintr-un scaun sau schimbarea pozitiei in pat pot fi dificile. dar o data cu evolutia bolii. SimptomeSus Tipul si severitatea simptomelor bolii variaza de la un bolnav la altul si in functie de stadiul bolii. este in pozitie sezanda sau in picioare (tremorul de repaus) si cedeaza atunci cand persoana misca partea afectata a corpului. un frate sau o sora cu aceasta boala. pot sa nu se dezvolte decat in fazele tardive ale afectiunii la alti pacienti sau pot sa nu apara deloc. expertii nu stiu cu siguranta cauza acestei boli. Rigiditatea poate afecta musculatura membrelor inferioare. Simptomele. Vorbirea este una monotona si soptita. alcatuita din acid dezoxiribonucleic) anormale pare sa fie cauza bolii Parkinson cu debut precoce in cadrul unor familii la care se descopera aceasta afectiune la varste mult mai tinere. Desi aceste cercetari sunt pe cale sa dezvaluie anumite raspunsuri. varsta. . ce produc dopamine. Lipsa acestui neurotransmitator apare atunci cand celulele nervoase dintr-o anumita parte a creierului (substanta neagra . Medicamentele pot controla simptomele intr-o oarecare masura. Unul dintre cele mai comune semne aparute la debutul bolii este reducerea balansarii bratului afectat in timpul mersului datorita rigiditatii musculare. Vorbirea si inghitirea pot deveni mai dificile si persoanele respective se pot ineca.tremorul (oscilatii lente si regulate).slabirea muschilor fetei si a gatului. Cauza exacta a acestei afectari a celulelor nervoase nu se cunoaste. transmiterea unor gene (unitatea de baza a ereditatii.substanta nigra). a bratului sau a piciorului. de cele mai multe ori a mainii.parte a corpului.

ale dispozitiei si ale gandirii la cei afectati de aceasta .dexteritate si coordonare diminuate. Stresul emotional si solicitarea fizica fac ca tremorul sa fie mult mai evident. Modificarile scrisului de mana sunt obisnuite si scrisul devine mai mic (micrografie). Somnul. scaderea tensiunii arteriale cand persoanele stau in pozitie ortostatica (hipotensiunea ortostatica) si disfunctii sexuale. . Balansul si problemele de echilibru pot duce si la cazaturi. Deseori poate afecta persoana in timpul mersului. Alte simptome Boala Parkinson poate cauza o varietate de alte simptome.crampe musculare si afectarea articulatiilor. Constipatia este obisnuita.dificultati in deplasare (probleme ale mersului) si in mentinerea echilibrului (instabilitate posturala). tremorul de alte cauze se amelioreaza in repaus. Pe masura ce boala avanseaza. .pot aparea tulburari ale somnului. Dar aceste simptome pot sa fie date si de tratamentul folosit in boala Parkinson.o piele mai grasa si aparitia sau sporirea matretei.probleme digestive si urinare. aceste probleme de obicei apar mai tarziu in evolutia bolii. In contrast cu tremorul din boala Parkinson. cum ar fi imbracatul sau servirea mesei devin mai dificile. acest tremor se poate extinde pe ambele parti ale corpului. Cauza cea mai frecventa a tremorului ne-Parkinsonian este tremorul esential. acestea fiind foarte apropiate si se pot inclina putin in fata din talie (pozitia garbovita). Controlul mictiunii este dificil si pot aparea urinari frecvente si imperioase. de cele mai multe ori prost diagnosticata ca boala Parkinson. desi in unele cazuri acesta ramane doar pe o singura parte. Totusi. de asemenea. Abilitatile atletice scad si activitatile zilnice.probleme aparute in controlul involuntar sau automatic al unor functii ale organismului cum ar fi: cresterea transpiratiei. nu se imbunatateste o data cu miscarea membrului respectiv si se inrautateste atunci cand persoana incearca sa indeplineasca o anumita sarcina.duce la o expresie faciala fixa. Persoanele cu boala Parkinson pot face pasi marunti si tarandu-si picioarele. o stare tratabila. limba si buzele. Desi tremorul este unul dintre cele mai comune semne din boala Parkinson. relaxarea completa sau intentia de a face o miscare sau chiar miscarea in sine reduc sau chiar opresc tremorul. Tremorul mai poate afecta. Tremorul este unul din primele semne pe care pacientii sau cei din familia lor il observa.aparitia brusca si scurta a imposibilitatii de a se misca. asa numita "masca Parkinsoniana". Acestea pot include: . Medicamentele folosite in tratamentul bolii pot ajuta sau pot inrautati aceste simptome. Initial tremorul poate afecta doar un brat sau doar un picior sau poate fi observat pe o intreaga parte a corpului. . de asemenea exista probleme cu intoarcerile din timpul mersului. . . . aproape jumatate din cei care au un tremor nu au Parkinson. .

Pana la una din trei persoane care sufera de boala Parkinson poate dezvolta dementa si confuzie.diferite afectiuni ale tiroidei. Exista o varietate de afectiuni cu simptome asemanatoare celor din boala Parkinson. . Pierderea memoriei. cu un tratament adecvat. starea pacientului poate fi imbunatatita. depresiei. O persoana afectata de boala Parkinson poate deveni cu usurinta o persoana dependenta de cei din jur.boli ale ficatului. Unele dintre acestea pot fi reversibile. sau oboselii fizice. care nu are alte simptome decat tremorul fin si rapid. halucinatiile (a auzi sau a vedea lucruri. ce se caracterizeaza prin aparitia unei demente cu evolutie lenta). . mai ales la varsta adulta). semne extrapiramidale.boala. in faza finala a bolii. daca nu sunt incurajate sa depaseasca momentul. Confuzia si pierderea de memorie similare celor din primele stadii ale bolii Alzheimer nu apar decat in stadiile finale ale bolii Parkinson. ataxie ce apare. similare celor din boala Alzheimer (ansamblul dementelor degenerative primare. Poate aparea inainte de varsta de 25 de ani. rigiditatea musculara.leziuni ale sistemului nervos central.tremorul esential (denumire prin care sunt grupate tipurile de tremor fara o semnificatie patologica aparenta si indeosebi ereditare).sindromul Parkinson intalnit in paralizia supranucleara progresiva (o afectiune degenerativa heterogena ce implica afectarea celulelor nervoase de la nivelul creierului. Depresia poate contribui la pierderea memoriei si la aparitia confuziei.infectii la nivelul sistemului nervos central (cum ar fi encefalita). . Persoanele afectate de aceasta boala pot sa nu aiba un somn normal deoarece nu-si pot schimba pozitia in pat cu usurinta. care nu exista in realitate) si visele pline de imaginatie pot fi uneori cauzate de medicamentele folosite in tratamentul bolii Parkinson. indecisa si pasiva. Somnolenta sau insomnia pot aparea la acesti pacienti datorita anxietatii. . . Este posibil ca aceste persoane sa vorbeasca mult mai putin decat vorbeau inainte. Alte afectiuni ce pot cauza simptome asemanatoare celor din boala Parkinson sunt: . . care sunt intalnite in boala Parkinson (tremorul. Afectiuni cu simptome asemanatoareSus Boala Parkinson poate fi greu de diagnosticat deoarece multe afectiuni au simptome. tulburari ale echilibrului).boala Alzheimer. sa se retraga chiar si fata de familie si prieteni si sa ramana niste persoane inactive si retrase. o persoana fricoasa. a ganglionilor bazali sau a cerebelului) si in atrofia sistemica multipla (termen propus pentru asocierea variabila a urmatoarelor tulburari: disfunctie a sistemului nervos autonom. Depresia e foarte frecventa la aceste persoane si poate fi cauzata atat de modificarile chimice ce au loc la nivelul creierului cat si ca o reactie la aflarea vestii ca sufera de o boala ce duce la infirmitate. miscari incetinite. . Insa.

Relaxarea. dar pana acum acest lucru nu a fost demonstrat. Se pare ca un istoric familial de boala Parkinson nu creste semnificativ riscul aparitiei afectiunii la un membru al familiei. reduce simptomele. miscarile incetinite si tulburarile de echilibru). Factorii de riscSus Factorii de risc in aceasta afectiune sunt dificil de identificat deoarece cauza bolii nu este cunoscuta. de asemenea. Majoritatea debuteaza dupa 50 de ani. exercitiile si schimbarile modului de viata pot reduce unele dintre simptomele bolii. Intr-o perioada stresanta o persoana cu boala Parkinson poate avea o "izbucnire paradoxala". sa dea simptome similare celor din boala Parkinson Alte simptome ce pot aparea in aceasta afectiune pot include depresia si disfunctiile sexuale. dar aceasta forma este una rara. . Varsta avansata este singurul factor de risc cunoscut pentru boala Parkinson (nu este inclusa boala Parkinson cu debut precoce). rigiditatea musculara. Aceasta are ca si rezultat o perioada in care persoana afectata de Parkinson nu mai are simptome si se poate deplasa si misca in mod normal. de obicei. la tineri.tumori la nivelul creierului. . Simptomele si evolutia acestei afectiuni pot varia foarte mult de la o persoana la alta. Trebuie ca aceste probleme sa fie discutate cu medicul curant. . folosirea apei din fantani. Un numar foarte mic de persoane ce au fost diagnosticati cu aceasta afectiune au o ruda apropiata ce sufera de boala Parkinson. Exista multe afectiuni care pot dezvolta Parkinsonism (un grup de simptome ce includ tremorul. Anumite medicamente (cum ar fi antipsihoticele si anumite medicamente folosite in tratamentul hipertensiunii arteriale) pot.. . chimicalele. Anxietatea.intoxicatiile cu metale grele (cum ar fi manganul). cum ar fi pesticidele. Starea emotionala poate afecta simptomatologia bolii. desi boala poate aparea si la persoane intre 30 si 50 de ani si chiar. medicamentele.afectiuni psihiatrice. Unele studii au aratat ca expunerea prelungita la anumiti factori de mediu.infarctul miocardic. poate creste riscul aparitiei bolii. Totusi. in cazuri rare. tensiunea nervoasa si tristetea pot inrautati evolutia bolii si simptomatologia. . tratamentul chirurgical. Avand cazuri in familie de boala Parkinson cu debut precoce acestea pot reprezenta un factor de risc important in aparitia bolii si la ceilalti membrii ai familiei.intoxicatia cu monoxid de carbon. Nu se cunoaste un tratament pentru vindecarea acestei boli.

paralizie.medicul de medicina interna. Alti specialisti ce pot fi implicati in urmarirea pacientului bolnav de Parkinson sunt: .Consultul de specialitateSus Este bine sa fie consultat medicul de familie atunci cand apar simptomele bolii Parkinson. . pierderea echilibrului.apare depresia. . evolueaza lent.simptomele nu mai sunt ameliorate de medicamente. Nu este nevoie de un tratament de urgenta.medicul neurolog. O descriere cat mai exacta poate ajuta medicul sa puna un diagnostic corect. O persoana ce a fost diagnosticata cu boala Parkinson trebuie sa consulte doctorul imediat daca: . Simptomele din boala Parkinson.medicul de familie.exista modificari notabile ale simptomelor. pe masura ce boala evolueaza. Descrierea pacientului ar trebui sa raspunda la urmatoarele intrebari: . pe perioada catorva luni. trebuie mers la doctor mai repede. Totusi.logopedul. de obicei. atunci cand tremorul dureaza de mai mult timp. acesta trebuie atent urmarit si trebuie discutat cu doctorul la urmatorul control medical. alterarea vorbirii sau probleme vizuale.apar alte complicatii.ce parte a corpului a fost afectata? Este indicat sa se apeleze serviciile de urgenta daca apar simptome precum stare de slabiciune brusca. trebuie discutat cu medicul despre aparitia acestui tremor la urmatorul consult. . .ce a dus la imbunatatirea sau inrautatirea lui? .tremorul a aparut brusc sau treptat? . Medici specialisti recomandatiSus Urmatorii medici pot diagnostica si trata boala Parkinson: . . Acestea pot fi semnele unui infarct miocardic. Daca tremorul afecteaza activitatea de zi cu zi a unei persoane sau daca apar si alte simptome. . cum ar fi episoade severe de rigiditate pierderea brusca a mobilitatii – ce poate afecta mersul. Expectativa vigilentaSus Daca se descopera aparitia tremorului. Persoanele ce sufera de Parkinson trebuie sa mearga la medicul specialist in mod regulat (o data la 3-6 luni sau in functie de cum decide acesta) pentru modificarea tratamentului.

Diagnostic precoce In acest moment nu exista nici un test screening pentru boala Parkinson. Daca simptomele pacientului si rezultatele obtinute de doctor in timpul consultului nu sunt in intregime tipice bolii Parkinson se pot face anumite teste pentru a putea diagnostica alte afectiuni cu simptome asemanatoare.fizioterapeutul. Medicul va putea amana momentul prescrierii tratamentului pana cand simptomele bolii devin suparatoare si interfera in activitatea zilnica. pacientii cu boala Parkinson pot sa nu aiba nevoie de tratament. daca simptomele sunt usoare. aceasta investigatie nu este una uzuala deoarece este foarte scumpa si nu este disponibila in foarte multe spitale. putandu-se astfel pune diagnosticul de boala Parkinson. inhibitori de monoaminoxidaza (cum ar fi selegin) si anticolinergice (cum ar fi trihexifenidil). fiind inca in faza experimentala. Diagnostic si investigatiiSus 1. exista citeva optiuni. Un alt test imagistic numit PET (tomografie cu emisie de pozitroni) poate detecta nivele scazute de dopamina la nivelul creierului. mai ales in mentinerea tonusului.specialistul in terapie ocupationala. Medicul curant impreuna cu intreaga echipa ce supravegheaza pacientul bolnav de Parkinson il pot indruma pe acesta in ceea ce priveste suportul emotional si educatia medicala. mobilitatii si independentei. Daca este nevoie de tratament medicamentos. Diagnosticul de boala Parkinson se bazeaza pe istoricul medical si pe un examen neurologic amanuntit. Desi levodopa este inca considerata cel mai bun medicament pentru Parkinson. 2. De exemplu. Investigatii Nu exista teste de laborator care sa diagnosticheze boala Parkinson. Totusi. . Acestea sunt importante pe intregul parcurs evolutiv . Tratament generalitatiSus La inceput. efectele ei secundare (ce includ miscari involuntare si alte complicatii motorii) pot cauza probleme in stadiile tardive ale bolii. Alte medicamente nondopaminergice ce pot fi folosite in primele faze evolutive ale bolii sunt amantadina. fizioterapia si terapia ocupationala pot fi de ajutor in toate stadiile bolii Parkinson. testele de sange pot fi facute pentru a verifica daca nu este cumva vorba de o afectiune tiroidiana sau hepatica. Metodele de tratament aditionale cum ar fi exercitiile fizice. Studiile recente sugereaza ca tratamentul initial cu agonisti dopaminergici cum ar fi pramipexol si ropinirol pot intarzia necesitatea inceperii tratamentului cu levodopa si pot astfel intarzia aparitia efectelor secundare ale acesteia. specifice acestei afectiuni. O examinare RMN poate fi facuta pentru a exclude un infarct miocardic sau o tumora a sistemului nervos central..

Varsta. Depresia este frecventa la cei cu Parkinson si poate aparea inainte ca boala sa fie diagnosticata. Tratamentul este diferit pentru fiecare persoana in parte si se poate schimba pe masura ce boala evolueaza. Tratamentul chirurgical poate fi. odihna. a coordonarii si a rezistentei. O persoana aflata intr-o faza avansata a bolii este limitata in ceea ce priveste libertatea de miscare si efectuarea activitatilor zilnice. Trebuie sa existe o modificare si in ceea ce priveste alimentatia. Daca starea de sanatate se modifica tratamentul trebuie si el ajustat pentru a obtine un echilibru intre calitatea vietii. Totusi. Recunoasterea si tratarea depresiei reprezinta o parte importanta a terapiei la domiciliu. Exercitiile pot ajuta la mentinerea tonusului. ocupatia. dar si in mentinerea greutatii si in reducerea posibilitatii de aparitie a constipatiei. o dieta echilibrata sunt foarte importante in cadrul tratamentului. deoarece consumul de proteine poate interfera cu absortia medicamentelor si poate modifica eficacitatea lor. Un logoped poate recomanda exercitii de respiratie si de vorbire ce pot sa ajute pacientii. pot fi de mare ajutor. Toate acestea il vor ajuta sa fie o persoana independenta. referitor la ce si cum mananca. Simptomele se pot modifica de la o zi la alta si efectele adverse ale medicamentelor folosite in cadrul tratamentului pot limita eficienta acestuia. acestia se pot hrani stand in picioare si mancand cate putin. care au vorbirea monotona. Este indicat ca pacientii sa-si pastreze o stare cat mai buna de sanatate. iar alimentele sa fie cat mai usor de mestecat. Tratament de intretinereSus Exista o serie de masuri ce pot fi luate si la domiciliul persoanei afectate de Parkinson pentru a face ca aceasta sa faca fata mult mai usor simptomelor. familia si conditiile de viata pot influenta deciziile privind inceperea tratamentului. Trebuie sfatuit pacientul sa-si foloseasca energia pentru activitatile strict necesare si sa-si amenajeze locuinta astfel incat sa-i fie foarte usor sa se deplaseze si lucrurile necesare sa-i fie la indemana. tipul acestuia si cand sa se modifice medicatia. dar in cazul unui numar mic de persoane. precum si suportul emotional si practic din partea familiei. Exercitiile fizice regulate. specifica celor afectati de Parkinson. unele medicamente pot ameliora simptomele bolii. mai ales in stadiile finale. folositor in tratarea simptomelor. imprecisa. In ceea ce priveste alimentatia persoanelor cu Parkinson este foarte important ca acestea sa ceara toate informatiile privind alimentatia medicului curant. Medicul curant va trebui sa modifice tratamentul in functie de modificarile ce apar in simptomatologia bolii. O dieta echilibrata. de asemenea. Nu exista nici un tratament care sa opreasca distrugerea celulelor nervoase ce duce la aparitia acestei afectiuni.al bolii. efectele secundare ale bolii si costurile tratamentului. Toate acestea pot sa scuteasca pacientul de . soptita. De exemplu.

Tratamentul la domiciliu ii ajuta pe cei afectati sa se adapteze si pe masura ce boala avanseaza sa ramana independenti cat de mult este posibil. Levodopa este cel mai cunoscut medicament folosit in tratamentul bolii Parkinson. care sa includa fructe. Tratamentul in acest stadiu este cantarit in functie de severitatea simptomelor si de efectele adverse ale medicamentelor. cereale. inghitind des si evitand dulciurile se poate reduce salivatia. Miscarile sunt lente si limitate datorita rigiditatii musculare si incetinirii sau pierderii reflexelor automate (bradikinezie). Blocarea musculara poate fi rezolvata prin efectuarea unor miscari intentionate. doctorul poate prescrie agonistii dopaminergici in acelasi timp cu levodopa. Folosirea unui baston sau a unui mergator pot fi utile pe masura ce boala avanseaza. Studii recente au aratat ca aceste medicamente pot intarzia aparitia efectelor adverse ale levodopei. simptomele devin din ce in ce mai suparatoare. De asemenea. Deplasarea catre un punct fix pe pamant. de pastrarea unei legaturi stranse cu familia si de pastrarea independentei. iar repozitionarea mobilei sa fie facuta astfel incat sa existe mereu ceva in care pacientul sa se sprijine atunci cand se deplaseaza. . Totusi poate avea o serie de efecte adverse la doze mari sau dupa un tratament indelungat. Tinand barbia ridicata. produse lactate slabe.modificarea anumitor activitati si reamenajarea casei astfel incat activitatile zilnice sa fie cat mai mult simplificate. Aspecte ce pot fi de folos in tratamentul ambulator al unui pacient cu Parkinson sunt: .sa urmeze o dieta sanatoasa. Majoritatea pacientilor dezvolta un tremor de la usor la moderat. peste.exercitiile fizice si fizioterapie. Medicul specialist poate sa prescrie agonisti dopaminergici. boala nu afecteaza intr-o prea mare masura viata persoanei in cauza. cum ar fi pramipexol sau ropinirol pentru a pregati inceperea tratamentului cu levodopa. care sunt foarte eficiente in toate fazele bolii. .eventualele probleme legate de alimentatie. . facand un prim pas precis. carne slaba. carne de pasare. Doctorul va supraveghea evolutia fiecarui pacient in parte si va modifica tratamentul in functie de aparitia unor noi simptome. lung. in stil de mars poate ajuta la depasirea episoadelor de rigiditate musculara. Tratament ambulatoriuSus Viata de zi cu zi a unui bolnav cu Parkinson La inceput. legume. Calitatea vietii acestuia depinde in mare masura de continuarea activitatilor de la serviciu. dar o data cu trecerea timpului aceasta devine din ce in ce mai suparatoare. Tratament in cazul agravarii boliiSus Pe masura ce boala evolueaza. vegetale. Simptomele bolii se schimba pe masura ce afectiunea trece prin diferitele stadii evolutive.

a face fata disfunctiilor sexuale. care au fost dificil de tratat. . Totusi. Totusi. prin diferite metode cum ar fi mersul catre o tinta de pe podea. ce cauzeaza simptomatologia acestei afectiuni. mai ales la cei sub 60 de ani.reducerea problemelor in ceea ce priveste mancatul si salivatia excesiva prin schimbarea mancarurilor si a felului cum sunt mancate. datorita folosirii acesteia pe o perioada lunga de timp si in doze crescute au aparut o serie de complicatii motorii. de obicei. . levodopa sau agonistii dopaminergici este mai benefic in primele faze ale bolii. cum ar fi schimbarea medicamentelor sau a exercitiilor fizice Tratamentul medicamentosSus Tratamentul medicamentos este tratamentul uzual in cadrul bolii Parkinson. Tratamentul poate fi diferit in functie de simptome..a face fata blocajului motor.sa se lucreze cu un logoped pentru imbunatatirea vorbirii. Astazi. Intrebarea privind care dintre aceste doua medicamente. Pe masura ce boala avanseaza medicul va putea prescrie concomitent levodopa si agonisti dopaminergici. levodopa este considerata cea mai eficienta in controlul simptomelor din boala Parkinson si pentru multi ani a fost medicamentul preferat in tratamentul celor noi diagnosticati cu Parkinson. dar au si o serie de efecte adverse. Levodopa controleaza simptomele mult mai bine decat agonistii dopaminergici. i-a facut pe acestia sa recomande tratamentul initial cu agonisti dopaminergici. De aceea. Apomorfina este un agonist dopaminergic folosit pentru tratarea episoadelor ocazionale de imobilitate. ingrijorarea medicilor in ceea ce priveste efectele pe termen lung ale administrarii de levodopa in fazele initiale si in doze mari. Tratamentul este inceput. care sa-si faca efectul la fiecare persoana in parte. .sa faca fata aparitie tremorului. . nu este pe deplin lamurita. precum si in functie de raspunsul acestuia la medicamente. Acesta poate sugera o serie de modificari in terapie. unii medici prefera sa foloseasca agonistii dopaminergici. aceasta ne mai putand sa-si desfasoare activitatile zilnice. Dar si folosirea acestor medicamente poate conduce la aparitia complicatiilor motorii. mai nou aparuti (cum ar fi pramipexol si ropinirol). Trebuie discutat cu medicul si despre aceasta problema. cand simptomele bolii duc la infirmitatea persoanei. de varsta pacientului. iar pentru reducerea acestuia poate fi buna luarea unei greutati in mana care tremura. Acesta este primul medicament ce poate fi . avand in vedere studiile efectuate. Scopul acestui tratament medicamentos este de a suplini lipsa neurotransmitatorului . asociate cu boala Parkinson. mai ales in primele etape ale bolii.dopamina. Medicamentele pot ameliora simptomele. Folosirea acestor medicamente in primele faze ale afectiunii duc la amanarea introducerii in tratament a levodopei si astfel se intarzie aparitia complicatiilor motorii. Este nevoie de timp pentru ca medicul sa stabileasca o combinatie eficienta de medicamente.

. vor incerca un singur medicament la un moment dat si vor recomanda doze mici. Un regim medicamentos ideal este acela ce controleaza simptomele bolii si efectele adverse sunt bine tolerate de pacient. in loc sa urmeze un tratament in care dozele medicamentelor administrate oral sunt ajustate in functie de urgentele aparute. .inhibitor al monoaminoxidazei tip B. in diferitele faze ale acesteia. Studii ulterioare sunt necesare pentru a determina cat de sigur este tratamentul si eficacitatea acestuia.levodopa si alte medicamente pot fi mult mai eficiente.selegilina . . Acest lucru duce si la scaderea efectelor adverse cum ar fi miscarile involuntare si convulsiile. pentru a minimaliza efectele adverse. De retinut! Toate medicamentele folosite in tratamentul Parkinsonului pot avea efecte adverse neplacute. care pot include: . trihexifenidil). dar trebuie luat in primele faze ale bolii. . daca sunt luate inainte de mese.injectat cand muschii devin rigizi si intepeniti si persoana in cauza nu se mai poate ridica dintr-un scaun sau nu-si mai poate desfasura activitatile zilnice. Pot exista si unele cazuri in care se urmeaza tratamentul cu doze constante de levodopa si agonisti dopaminergici si uneori doze de apomorfina. tolcapon.imposibilitatea de a se misca . pergolid.inhibitor periferic al catecol-0-metiltransferazei (COMT) -entacapon. In general. Medicii.agenti anticolinergici (benztropina. Apomorfina trebuie administrata impreuna cu medicamente antiemetice pentru a preveni aparitia greturilor si varsaturilor. Tratamentul cu apomorfina administrat la nevoie poate face posibila reducerea dozelor de agonisti dopaminergici. ropinirol). . -levodopa si carbidopa. Optiuni de medicamente O serie de medicamente pot fi folosite in tratamentul bolii Parkinson.spasme sau convulsii.modificari spontane in raspunsul pacientului la medicatie. atunci cand este nevoie. Probleme pot aparea si ca rezultat al bolii in sine. cum ar fi: . Este bine de stiut ca: . Pot aparea o serie de complicatii in urma unui tratament indelungat in boala Parkinson. in general.agonisti dopaminergici (bromcriptina. Studii recente arata ca tratamentul cu doze mari de antioxidant coenzima Q10 poate incetini progresia bolii Parkinson. tratamentul initial al bolii Parkinson incepe cu: . pramipexol.oprirea brusca a medicatiei poate inrautati simptomele si poate fi periculoasa.amantadina. .

Nu distruge substanta nervoasa de la nivelul creierului si are riscuri mult mai mici decat metodele vechi. mai distructive. desi folosirea tesuturilor fetale este controversata. Aceste celule pot proveni de la un creier fetal. neurotransplantul poate include si transplantarea nervilor din zonele sanatoase in zonele afectate sau folosirea celulelor modificate genetic. Consta in implantul de celule care sa produca dopamina la nivelul creierului. Medicamentele necesare tratarii acestei afectiuni sunt prescrise de medicul specialist. Tratament chirurgicalSus Tratamentul chirurgical poate fi luat in considerare atunci cand medicamentele nu mai pot controla simptomele bolii sau cand efectele adverse sunt destul de severe si afecteaza activitatile de zi cu zi ale pacientului. Aceasta tehnica chirurgicala este pe cale sa devina metoda chirurgicala preferata de terapie. Somnolenta brusca si coplesitoare. nu este o optiune reala pentru cea mai mare majoritate a . Impulsurile electrice sunt generate de o serie de electrozi plasati printr-o interventie chirurgicala in creier. Electrostimularea profunda cerebrala este un tratament nou in terapia Parkinsonului. mai ales a cazurilor aflate intr-o faza avansata a bolii. fara a-si da seama persoana respectiva ca este pe cale sa adoarma. poate fi numita "atac de somn". Palidotomia si talamotomia sunt rar facute in ziua de azi. Un posibil efect advers serios al tratamentului cu agonisti dopaminergici este somnolenta diurna. Neurotransplantul a fost facut unui numar mic de persoane si poate fi facut doar in cateva centre medicale din lume. Schimbarea dozelor sau folosirea unei combinatii diferite de medicamente pot fi de ajutor in astfel de situatii. cand acesta nu mai controleaza simptomatologia intr-un mod adecvat. cum ar fi palidotomia si talamotomia. Aceasta terapie foloseste impulsuri electrice pentru stimularea unei anumite zone a creierului.scaderea tonusului muscular. care este in studiu. Acesta poate aparea si in momentul in care pacientul conduce masina si poate fi o amenintare grava la siguranta acestuia. cu levodopa sau alte medicamente. daca pacientul urmeaza tratamentul cu agonisti dopaminergici.. Trebuie sa se discute cu medicul despre efectele de acest tip. Aceasta tehnica poate fi folosita si in combinatie cu tratamentul medicamentos. care cauzeaza simptomele bolii. pentru terapia Parkinsonului. iar pacientul trebuie informat foarte bine in legatura cu modul in care acestea trebuie luate. Ele implica distrugerea precisa a unei mici suprafete din portiunea profunda a creierului. Informatiile despre eficienta acestui procedeu sunt limitate si pana in acest moment. Este foarte important ca pacientul sa respecte cu strictete recomandarile medicului pentru un cat mai bun rezultat al terapiei. Neurotransplantul este un procedeu experimental. In viitor.

medicatia este inca necesara. 3. al unor simptome ce se inrautatesc. De retinut! Tratamentul chirurgical devine o optiune pentru cei afectati de boala Parkinson atunci cand boala este avansata si medicatia nu mai poate controla boala intr-un mod adecvat. trebuie luata in seama electrostimularea cerebrala profunda deoarece are rezultate mult mai bune decat medicatia.talamotomia (se face rar).paliotomia (se face rar). dar nici una dintre ele nu mai este facuta in mod uzual. Efectele sale sunt vizibile dupa cateva luni sau mai mult si pana acum. . Procedurile prin care se stimuleaza nucleul subtalamic si globus pallidus controleaza o gama larga de simptome pe langa tremor si sunt folosite mult mai frecvent decat stimularea talamusului. Totusi. Toate acestea duc la reducerea efectelor adverse cauzate de medicamente si in acelasi timp se obtine si un control al bolii. Cei cu o boala Parkinson avansata sau care au alte afectiuni (cum ar fi bolile de inima sau plamani. Persoanele care doresc sa ia in calcul o interventie chirurgicala in cadrul terapiei bolii Parkinson trebuie sa apeleze la cel mai bun neurochirurg disponibil. Electrostimularea cerebrala profunda Electrostimularea cerebrala profunda nici nu vindeca boala Parkinson nici nu elimina nevoia medicatiei. De obicei. . . cancerul sau afectiuni renale) nu sunt buni candidati la una dintre variantele de interventii chirurgicale. dar interventia chirurgicala poate reduce numarul si dozele de medicamente necesare controlarii simptomelor bolii. De asemenea.transplantul de celule nervoase (in faza experimentala). Palidotomia si talamotomia Cativa neurochirurgi pot face aceste interventii chirurgicale. cand o persoana are un tremor sever pe o parte a corpului. Optiuni chrurgicale . In cazul unei afectiuni ce poate evolua. 1. . Neurotransplantul Aceasta procedura este inca experimentala si nu a fost efectuata decat pe putine persoane. Interventia chirurgicala nu reprezinta o rezolvare pentru cei cu boala Parkinson. Electrostimularea profunda a talamusului este facuta pentru a trata tremorul dat de boala. 2.electrostimularea profunda craniana. chirurgia nu este o optiune pentru cei cu dementa sau probleme psihiatrice.oamenilor. nu a fost documentat nici un beneficiu al acestei nterventii. dupa aceasta. unele persoane pot avea o serie de manifestari ce nu mai pot fi controlate. Se pot primi informatii in legatura cu aceasta afectiune de la o serie de organizatii ce sprijina persoanele afectate de boala Parkinson.

Depresia care nu raspunde la medicatie se poate imbunatati cu terapie cu electrosocuri. pentru o scurta perioada de timp si miscarile. logopedia si terapia ocupationala pot fi de mare ajutor in terapia bolii Parkinson. jocuri. scris. . este important sa se mentina o stare cat mai buna de sanatate si sa se urmeze o dieta alimentara echilibrata. activitati de captare a atentiei. cum ar fi dieta. apoi sa se propuna o solutie cu contributia bolnavului si a medicului curant (cum sa eviti durerea in gesturile vietii zilnice la un pacient suferind de dureri lombare. Pe aceasta baza. dar cauza acestei imbunatatiri nu este cunoscuta. Scopul ergoterapiei este de a le reda bolnavilor independenta fie dandu-le posibilitatea sa se adapteze la deficitul lor. . reinvatarea actiunilor zilnice etc. Exista.Alte tratamenteSus Fizioterapia.). trebuie sa se discute cu medicul curant despre siguranta tratamentului si posibilitatea aparitiei efectelor adverse. o ergoterapie preventiva care vizeaza evitarea spitalizarii. reinvatarea gesturilor vietii zilnice. Totusi. boli cardiace etc. afectiuni reumatologice. fie participand la ameliorarea starii lor. antrenament pentru purtarea unei proteze.Ergoterapia reeducativa-readaptativa utilizeaza actiunea ca mediator pentru a ajunge la un obiectiv dat (cautarea unei mai bune coordonari a miscarilor. Nici una dintre acestea nu si-a dovedit eficacitatea. Toate aceste informatii sunt de ajutor in luarea unei decizii privind tratamentul. daca este foarte probabil ca aceste medicamente sa dea rezultate bune. Tratamentele complementare nu trebuie sa inlocuiasca medicamentele necesare tratarii bolii. miopatii. de exemplu). infirmitati motorii (paralizii. orice activitate (activitati artizanale ca impletitul sau tesutul. Profilaxie rgoterapie Terapie care utilizeaza activitatea in vederea readaptarii handicapatilor fizic si mintal.) sunt bune de folosit in masura in care pot ajuta pacientul sa le adapteze la posibilitatile sale.). sechele posttraumatice. deocamdata.Ergoterapia preventiva vizeaza sfatuirea pacientului in ce priveste gesturile cotidiene si amenajarea locuintei si ii permite sa-si asume handicapul sau boala ramanand integrat in mediul sau de viata. activitati de tip profesional de toate tipurile etc. arsuri. de asemenea. . Aceasta poate imbunatati. Inainte de incercarea unor tratamente complementare. Aceasta mediere permite sa se observe si sa se analizeze problemele pe care le pune boala in cauza. indeosebi pentru persoanele in varsta. Numeroase terapii nutritionale au fost sugerate ca si tratamente ale bolii Parkinson. de exprimare. Indicatiile ei sunt foarte largi: boli mintale.

In unele cazuri. daca anterior s-au administrat antibiotice. SIRS = sindromul raspunsului inflamator sistemic poate avea si o etiologie noninfectioasa. prin recoltarea a doua probe de sange a cate 10 ml din care se vor realiza hemoculturile. toate aceste manifestari sugereaza diagnosticul. trombocitopenie. tahipnee. hemoculturile vor fi negative.Sepsisul si socul septic • • • • • • • Introducere Semne si simptome Complicatii Modificari de laborator in sepsis Diagnostic Tratament Prognostic si prevenire Diagnostic Nu exista un test de laborator specific care sa stabileasca diagnosticul de sepsis. Pentru diagnosticul etiologic (identificarea microorganismului infectant) este necesara izolarea microorganismului din sange sau dintr-o alta zona in care este localizata infectia. arsuri. hipotensiune arteriala sau alterarea acuta a statusului mental. o hemocultura negativa poate indica absenta invaziei sanguine de catre agentul patogen. anevrism de aorta rupt. infarct miocardic sau soc anafilactic. insa putem constata urmatoarele: febra sau hipotermie. embolism pulmonar. leucocitoza sau leucopenie. putand apare in: pancreatite acute. tahicardie. De asemenea. Egofilie Iubire patologica de sine Policontuzie lovituri Heteroagresiune lovire . Totusi raspunsul inflamator poate varia functie de particularitatile organismului. traumatisme. Apaxic hidrocefalee Hipoxie tare patologică constând în scăderea cantității de oxigen în țesuturi.

algíi. algíei Sursa: Dicționar ortografic | Trimisă de siveco. 10 Aug 2004 | Greșeală de tipar artralgíe s. sfinc-. f. Durere apărută spontan sau în urma excitării patologice a nervilor senzitivi.f. f. (sil. durere. 10 Aug 2004 | Greșeală de tipar epigastralgíe s. mf. 10 Aug 2004 | Greșeală de tipar rinalgíe s. ot-) algie Sursa: Dicționar ortografic | Trimisă de siveco.Cenestopat Distonia cenestopata este o dereglare neurovegetativa care duce la un dezechilibru al functiilor simpatice si parasimpatice ale sistemului nervos. – Din fr. (sil. 10 Aug 2004 | Greșeală de tipar sfincteralgíe s. gastr-) → algie Sursa: Dicționar ortografic | Trimisă de siveco. f. algía. stom-) algie Sursa: Dicționar ortografic | Trimisă de siveco.-d. art. (sil. 10 Aug 2004 | Greșeală de tipar otalgíe s.. 10 Aug 2004 | Greșeală de tipar cardialgíe s. f. rin-) algie Sursa: Dicționar ortografic | Trimisă de siveco. f. mf. mf.f. mf. f. algie ALGÍE s. 10 Aug 2004 | Greșeală de tipar gastralgíe s. 3 Jan 2003 | Greșeală de tipar algíe s. (sil. algie. Nefropatie affect rinichilor Spina bifida o malf a cocosului Algie Sensibilitate dureroasă. (sil. (sil. -ter-) algie Sursa: Dicționar ortografic | Trimisă de siveco. mf. Sursa: DEX '98 | Trimisă de ana_zecheru. artr-) → algie Sursa: Dicționar ortografic | Trimisă de siveco. (sil. f. (sil. mf. precum si un dezechilibru acido-bazic. 10 Aug 2004 | Greșeală de tipar . mf. g. art. 10 Aug 2004 | Greșeală de tipar stomalgíe s. -di-al-) → algie Sursa: Dicționar ortografic | Trimisă de siveco. f. gastr-) → algie Sursa: Dicționar ortografic | Trimisă de siveco.

algie.) Sensibilitate dureroasă. algie. Doi dintre acesti cromozomi se numesc cromozomi sexuali. sensibilitate dureroasă. Sindromul Turner este cauzat de absenta totala sau partiala a unuia dintre cei 2 cromozomi prezenti la sexul feminin. 15 Sep 2007 | Greșeală de tipar ALGEZÍE s. -algesie. „durere”. Unele persoane pot prezenta majoritatea caracteristicilor bolii. El apare la 1 din 2500 de nasteri. Semne si simptome Simptomele difera de la caz la caz. (< germ. gr. algie. In mod normal fiecare celula contine 46 de cromozomi grupati in pereche. cromozomi care determina sexul copilului. gr. Sursa: DN | Trimisă de LauraGellner. 26 Dec 2005 | Greșeală de tipar ALG(O)-/ALGEZI-. 17 Oct 2004 | Greșeală de tipar ALGÍE s. La persoanel de sex feminin acesti 2 cromozomi. [< fr. cf. Algesie) Sindromul turner Sindromul Turner Sindromul Turner este o anomalie cromozomiala care afecteaza persoanele de sex feminin. gr. Sursa: DN | Trimisă de LauraGellner. algesis]. alg/o/-. Algesie. cf. Ei contin informatia genetica necesara dezvoltarii si functionarii normale a organismului. Algezie. ALGÍE elem. // (In forma -algie) Element secund de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) durere”. iar altele foarte putine.f. durere. -ALGEZÍE.f. -algie. (Med. Cromozomul afectat poate poveni de la oricare dintre parinti. algos. (< fr. Simptomele include: • • • • • • • talie mica fata triunghiulara distanta mare intre ochi pleoape lasate urechi jos inserate gat palmat implantarea joasa a firelor de par de la nivelul cefei . [< germ. „algezie”.ALGEZÍE s. algos – durere]. algesis) Sursa: MDN | Trimisă de raduborza. Cromozomii sunt structuri localizate in nucleul fiecarei celule a organismului. f. cf. algési-.

Determinarea cariotipul se poate face oricand si dupa nastere. Se poate apela la chirurgia plastica pentru a indeparta cutele de piele de la nivelul gatului. Tratament Nu exista tratament care sa vindece sindromul Turner. Ea se recomanda atunci cand: • • • • • • la un test de screening se observa anomalii fetale nou-nascutii prezinta gat palmat (cute de piele in plus la nivelul gatului) afectiuni cardiace specifice sindromului Turner ritm de crestere lent sau statura mica pubertate intarziata menstruatii neregulate Nu exista nici o legatura intre varsta mamei si incidenta sindromului Turner.• • • • • • • • • • • • • • • • • • • maxilar ingust palat ogival eruptie dentara intarziata dinti supranumerari torace in forma de scut limfedeme congenitale la maini si picioare unghii scurte si convexe numar crescut de alunite pe piele IQ in limite normale dezvolatare insuficienta a organelor genitale (interne si externe) sterilitate strabism scolioza afectiuni cardiace hipertensiune arteriala afectiuni renale afectiuni ale tiroidei (hipotiroidie) infectii otice dezvoltare anormala a oaselor (in special a celor de la mana si cot) Diagnostic Diagnosticul prenatal se pune pe baza determinarii cariotipului. Acest test implica examinarea cromozomilor celulelor fetale obtinute din lichidul amniotic prelevat. Insa exista tratamente care pot corecta unele dintre defectele cauzate de el. Prelevarea se face prin amniocenteza. Tratamentul cu hormon de crestere (STH) poate imbunatati dezvoltarea copilului si .

Acest sindrom poate aparea in proportie de 1 la 500 pana la 1 la 1000 de masculi. Sexul masculin are urmatoarea formula genetica: un cromozom X si unul Y. 9. 5. Cu ingrijire adecvata femeia poate duce sarcina la termen si poate naste normal. 6. Majoritatea femeilor afectate insa duc o viata relativ normala. Se recomanda continuarea terapiei cu estrogeni pana la menopauza. 3. In acest sindrom baietii au unul sau mai multi cromozomi x in plus fata de normal. Multe persoane cu sindrom Turner care incep tratamentul de timpuriu pot atinge o inaltime medie normala. unii barbati pot avea trei sau patru cromozomi X. In cazuri rare.poate contribui la cresterea in inaltime. sau mai multi cromozomi Y. Sindromul klinefelter Sindromul Klinefelter este o tulburare genetica ce afecteaza sexul masculin. la care se adauga si progesteron pentru a declansa ciclul menstrual lunar. Prognostic Prognosticul depinde de severitatea afectiunilor cauzate de sindromul Turner. Multi barbati cu un cromozom X in plus nu stiu acest lucru si duc o viata normala. 8. 2. Cei cu sindrom Klinefelter pot fi descrisi ca barbati XXY sau ca barbati cu sindrom XXY. 7. Apoi doza de estrogeni se mareste. Generalitati Cauze Simptome Investigatii Tratament .Generalitati Tratament initial Tratament de intretinere Tratament ambulatoriu Suspiciunea de sindrom Klinefelter CauzeSus . Cuprins 1. Femeile cu sindrom Turner pot apela la fertilizare in vitro pentru a ramane insarcinate. Estrogenul se administreaza in doze mici pentru a declansa pubertatea. Majoritatea celor cu sindrom Klinefelter au inca un cromozom X. Din cauza nedezvoltarii ovarului este necesara terapia cu estrogen. 4. care se incepe in jurul varstei de 12-14 ani.

baietii simtindu-se mult mai bine in pielea lor. emotionala si comportamentala Cei ce sunt afectati de acest sindrom par sa aiba abilitati reduse in urmatoarele domenii: InvestigatiiSus Tratament . baietii cu sindromul Klinefelter nu au o crestere a nivelului testosteronului. o forma sintetica de testosteron. -creste pilozitatea la nivelul intregului corp. ceea ce poate duce si la o integrare sociala mult mai buna. Efectele secundare ale administrarii de testosteron sunt rare si pot include: -agravarea acneei -dezvoltare sexuala mult mai rapida -probleme comportamentale (cum ar fi agresivitatea). baietii cu sindromul Klinefelter pot avea: Afectarea mentala. Datorita nivelului scazut de testosteron. Daca nivelul de testosteron este mic se poate administra un Depo-testosteron. care apare in mod normal in aceasta perioada a vietii. de gel sau de plasture aplicat pe piele. Alte tratamente depind de simptomele aparute si pot include: un suport educational in ceea ce priveste dezvoltarea limbajului si indeplinirea indatoririlor scolare si consilierea in privinta adaptarii sociale. in special la nivelul fetei. ce apare dupa fecundarea ovulului de catre spermatozoid. SimptomeSus Nu exista semne ale acestei afectiuni pana la pubertate. O monitorizare atenta poate preveni aparitia acestor efecte adverse. axilar si pubian -creste masa musculara -imbunatateste viata sexuala -previne osteoporoza -poate preveni aparitia ginecomastiei -da un mai mare respect de sine. Acesta poate fi administrat sub forma injectabila. Se incepe prin dozarea testosteronului si a altor hormoni din sange. In aceasta perioada. ce poate aparea in procesul de diviziune celulara. Tratament initialSus Tratamentul de obicei incepe in jurul varstei de 11-12 ani.GeneralitatiSus Principalul tratament este inlocuirea testosteronului (hormon masculin). .Prezenta unui cromozom X in plus este de cele mai multe ori o eroare.

pentru a intelege nevoile lui fizice. desi este o afectiune genetica. este important ca cel aflat in aceasta situatie sa nu fie dependent de cei din jurul lui si sa realizeze ca poate face totul de unul singur. o discutie cu medicul despre tratament ar fi foarte buna. daca are probleme de comportament sau dificultati la scoala si daca este mult mai inalt decat ceilalti membrii ai familiei. de asemenea. dar si in legatura cu sentimentele lor -trebuie ca si parintii sa fie informati despre acest sindrom. Diagnosticarea la timp si urmarea tratamentului specific pot evita acest lucru. Trebuie sa se discute cu medicul. baschet. dar o buna informare poate duce intrun final la un real ajutor din partea acestora in cadrul tratamentului -tanarul trebuie sustinut de familia sa. nu intotdeauna poate fi controlata aparitia ei. prin practicarea unor sporturi cum ar fi: karate. daca parintii observa ca fiul lor nu s-a dezvoltat la fel ca si ceilalti adolescenti. mai ales daca este nevoie de consiliere pentru eventualele probleme comportamentale si daca este nevoie de un logoped pentru problemele de limbaj. baseball -trebuie formata o echipa din parinti. trebuie informat copilul. fotbal. inot. . parintii pot crede ca ei sunt vinovati pentru aparitia acestei afectiuni a copilului lor.Tratament de intretinereSus Tratamentul de intretinere poate include: Tratament ambulatoriuSus Tratamentul la domiciliu este important si pentru membrii familiei baiatului. emotionale. in functie de nivelul lui de cunoastere in legatura cu acest sindrom si trebuie sa fie incurajat pentru un bun succes al terapiei. pot fi folosite tot felul de mijloace (telefoane. Un baiat ce nu s-a dezvoltat la fel ca si ceilalati baieti se poate gandi ca va exclus sau ridiculizat de prietenii lui. trebuie ca parintii sa discute cu medicul despre tot ceea ce ii intereseaza in legatura cu aceasta boala. trebuie cautati specialisti care au lucrat cu baieti cu aceeasi afectiune -trebuie incurajati sa participe la activitati care sa-i ajute sa-si imbunatateasca abilitatile practice si fizice. care sa-l ajute pe copil -trebuie sa se discute periodic cu profesorii despre cum se descurca la scoala copilul lor. Suspiciunea de sindrom KlinefelterSus Dezvoltarea sexuala si schimbarile fizice aparute la varsta adolescentei sunt foarte importante. -trebuie ca parintii sa faca fata aceste noi situatii aparute. trebuie mentionat ca multi oameni cu aceasta afectiune duc o viata normala -trebuie ca familia sa fie un membru activ al grupului de terapie. profesori si directorul scolii. temerile legate de necunoasterea acestei boli pot deveni o problema. intalniri) pentru o cat mai buna comunicare cu cei ce asigura educatia fiului lor -ar fi buna si o informare a colegilor si profesorilor despre aceasta afectiune -trebuie incurajata independenta celor cu sindrom Klinefelter.

printr-un examen clinic amanuntit. Alte teste de laborator care se pot face sunt dozarile hormonale si o analiza a spermei. a unor probleme comportamentale. foarte utila in descoperirea anomaliilor cromozomiale). acesti copii pot primi suport educational si in cadrul sistemului scolar -tratamentul cu testosteron. Teste prenatale Amniocenteza si biopsia de vilozitati corionice nu sunt teste prenatale de rutina. care nu cresc in dimensiuni la pubertate -au o hipertrofie a glandelor mamare (ginecomastie) mai mult de doi ani -au probleme in indeplinirea sarcinilor scolare sau sociale (au foarte putina incredere in . pentru a observa aparitia din timp a unor afectiuni autoimune. deoarece nu sunt simptome sau semne ale afectiunii pana la acest moment. care: -sunt mult mai inalti decat barbatii din familia sau au membrele inferioare mult mai lungi -au testicule mici. in logoped poate fi necesar atunci cand se observa in copilarie dificultati in dezvoltarea limbajului. atunci cand exista un istoric familial al unor afectiuni genetice (cum este sindromul Klinefelter) sau cand varsta mamei depaseste 35 de ani.Daca un baiat a fost diagnosticat cu sindromul Klinefelter: -suport educational in legatura cu dificultatile de limbaj sau scolare. Teste la copii sau adolescenti Aceasta afectiune nu se descopera pana in adolescenta. Pe perioada pubertatii pot fi suspicionati baietii. sau pentru ca ele trec neobservate pana in acest moment. prin aflarea istoricului medical al persoanei respective sau prin efectuarea unui test numit cariotip (reprezentarea si clasificarea garniturii cromozomiale a unei celule. sub forma de gel sau sub forma unui plasture. pentru cei ce doresc sa-si intemeieze o familie trebuie sa beneficieze de consiliere si de un tratament de fertilizare -controale medicale regulate pentru a monitoriza atent starea de sanatate. Totusi un medic poate suspiciona un sindrom Klinefelter cand un baiat are dificultati in privinta limbajului. Testosteronul: Sindromul poate fi diagnosticat inainte de nastere printr-o investigatie numita amniocenteza (punctie transabdominala. cititului sau a scrisului. psihiatrice (cum ar fi depresia). acesta este un tratament de durata. care se poate administra injectabil. daca se suspicioneaza un astfel de sindrom. De obicei acestea se recomanda de catre medic. Mai poate fi diagnosticat si in copilarie. efectuata la gravida in scopul recoltarii de lichid amniotic pentru studiul caracterelor sale chimice si citogenetice) sau prin biopsia vilozitatilor corionice. consilierea profesionala si un tratament adecvat pot fi necesare. dar nu ajuta si in rezolvarea infertilitatii. pubertate sau in perioada de adult tanar.

pot fi timizi. sindromul klinefelter G Citomegalovirus . imaturi sau dependenti de cei din jurul lor) -au retard mintal: unu la suta dintre cei cu retard mintal au si sindrom Klinefelter.ei. un examen fizic si efectuarea cariotipului. . sindrom genetic. -probleme in dezvoltarea limbajului: acestia au dificultati in dezvoltarea limbajului si au un vocabular destul de sarac -incetinirea procesului de gandire. o analiza a spermei si dozarile hormonale. Aproape 3% dintre tinerii infertili au sindrom Klinefelter. Taguri: analiza cariotip. mergand de la un comportament rusinos si imatur pana la anxietate si agresivitate. cauze acnee. ceea ce duce la o serie de probleme la scoala sau in alte ocazii ce implica socializarea. La aceasta varsta se face un examen fizic complet si o anamneza riguroasa. Teste la adult Sindromul poate fi descoperit in perioada de adult tanar cand se cauta cauza infertilitatii la un tanar aflat la varsta procrearii. cariotip. umerii ingusti si bazinul lat. De asemenea ei pot avea probleme in integrarea lor sociala. Ca si teste de laborator se face cariotipul. Ei pot avea si o serie de probleme emotionale. depresia. -pilozitate scazuta pubiana. Este un risc pentru dezvoltarea unor afectiuni psihiatrice. pilozitate faciala. Examinarile ce se pot face in acesta perioada sunt o anamneza amanuntita. sexul adolescenti.poate avea membre inferioare mai lungi. dificultati in rezolvarea unor probleme sau in abilitatea intocmirii unui plan -dificultati in controlul impulsurilor -un timp de raspuns mult mai mare -dificultati in rezolvarea simultana a mai multor sarcini. dozari hormonale. sexul copilului. cariotip genetic. cum ar fi anxietatea. klinefelter. cariotip normal. abuzul de alcool sau droguri.CMV verifica-ti sanatatea Alege pe manechin zona afectata si raspunde la intrebari pentru a primi acum diagnosticul prezumtiv. faciala si o pilozitate scazuta in general -o musculatura slab dezvoltata -ginecomastie (hipertrofie difuza a glandelor mamare la barbat) -o inaltime mai mare decat ceilalti barbati din familia sa . pilozitatea copii. Baietii cu sindromul Klinefelter au testicule mai mici decat normal si in general pot fi infertili. iar pentru a procrea sunt nevoie de tehnici speciale de fertilizare.

. Pentru majoritatea persoanelor sanatoase ce iau acest virus dupa nastere. atunci el poate deveni activ si poate cauza boala citomegalovirus. 3. virusul ramane activ.citomegalovirus recurent. 7.. 5.oboseala. la un interval de 3-12 saptamani de la expunere: .inflamarea glandelor . pe cand altii prezinta urmatoarele simptome. . Exista diferite tipuri de infectii: .citomegalovirus primar . Generalitati Simptome Caracteristicile citomegalovirusului Frecventa citomegalovirusului Diagnostic Tratament Prevenirea Citomegalovirusul in timpul sarcinii SimptomeSus Majoritatea copiilor si adultilor infectati cu citomegalovirus nu prezinta simptome. daca sistemul imunitar al unei persoane este slabit. Pentru majoritatea persoanelor cu citomegalovirus. 4.sanatate a-z consulta medicul online impartasind experiente. In orice caz. 8. Odata ce o persoana este infectata. dar de obicei latent de-a lungul vietii respectivei persoane. 6. Farmaciile Sensiblu Generalitati Citomegalovirusul (CMV) este un virus ce poate fi transmis fatului in plina dezvoltare inainte de nastere. Infectia citomegalovirusului este de obicei nevatamatoare si rareori cauzeaza boli.febra . nu vor exista probleme reale. exista cateva simptome si nu exista consecinte medicale pe termen lung. epuizare. 2. Infectia primara poate cauza mai multe probleme in sarcina decat cea recurenta. Cuprins 1.

persoanelor ce lucreaza cu copii.urina . precum amniocenteza. TratamentSus .laptele matern.Transmiterea se face prin contactul apropiat de persoana infestata. se fac analize de sange sau culturi de urina. limitarea dezvoltarii intrauterine si marirea tesutului in creier.riscul este crescut in cazul fatului aflat in uter. Simptomele ce pot aparea sunt nivele scazute de lichid amniotic.sange . caracterizat prin proprietatea de a ramane latent in organism pe o perioada lunga de timp. din gat sau prelevare de tesut. Testele de laborator pentru a cultiva virusul sunt scumpe si nu sunt la indemana oricarei tari. persoane afectate de HIV. mancarea sau animalele. Infectia poate exista in lichidele corpului precum: . Citomegalovirusul se poate afla in aceste lichide fara a putea fi detectate semnele si simptomele acestuia.este mai comun in tarile mai dezvoltate .Caracteristicile citomegalovirusuluiSus Citomegalovirusul face parte din grupul de virusi ai herpesului. In momentul in care copilul s-a nascut se pot lua probe de sange. Cum este transmis citomegalovirusul? Transmiterea citomegalovirusului se face de la persoana la persoana.infectii la 50%-85% din adultii trecuti de varsta de 40 de ani . Pentru a determina existenta sau nu a virusului. neavand legatura cu apa.saliva . exista doua variante in care fatul poate fi examinat pentru existenta sau nu a acestuia. In cazul in care o femeie insarcinata este diagnosticata cu citomegalovirus.lacrimi . Frecventa citomegalovirusuluiSus . Acesta nu are o rata mare de transmitere insa s-a observat faptul ca este mai transmisibil in cadrul centrelor pentru copii. DiagnosticSus Majoritatea citomegalovirusurilor sunt rar diagnosticate deoarece persoanele infestate prezinta putine simptome. laptele mamar sau alte fluide ale corpului. prin urina. saliva. urina si saliva. prin care se pot lua probe de sange.

PrevenireaSus De cele mai multe ori. Citomegalovirusul in timpul sarciniiSus Femeile insarcinate sanatoase nu sunt expuse unui risc mare de infectare cu acest virus.nu folositi in comun mancarea si nici ustensilele pentru a manca sau paharul cu care beti. incidenta de infectare cu citomegalovirusul primar variaza intre 0. Nu exista tratamente pentru terapia prenatala si postnatala a infectiei.copilul. Acestea sunt potentialele probleme ce pot aparea la copil in cazul in care acesta a fost afectat in timpul sarcinii: -o marire moderata a splinei si a ficatului . ce vin in contact cu mainile si pot fi absorbite prin nas sau gura. De fapt.In cazul unei infectii cu citomegalovirus in timpul sarcinii. Sursa: www.faceti un test pentru detectarea existentei sau nu a citomegalovirusului. transmiterea citomegalovirusului poate fi prevenita deoarece acesta se face prin intermediul fluidelor corpului. puteti impiedica imprastierea citomegalovirusului. Daca va spalati mainile cu sapun bun. este o infectie determinata de virusul EpsteinBarr. se poate trata cu unul din cele doua medicamente. insa cu timpul vor aparea probleme mintale si cu vederea. Femeile insarcinate ce au citomegalovirusul nu prezinta sau prezinta foarte putine simptome.aveti grija de igiena personala. grade diferite de retardare . insa se fac cercetari pentru obtinerii unor vaccinuri.7-4%.5-10% nu vor prezenta simptome la nastere.80-90% din copii prezinta complicatii in primii ani de viata precum: caderea parului. . Persoanele care lucreaza cu copiii trebuie sa utilizeze metode igienice. Rata de transmitere la fat este de 24-75% cu o rata medie de 40%. incluzand spalarea pe maini si folosirea manusilor in momentul schimbarii scutecelor. probleme cu vederea. adesea numita "mono".ro Mononucleoza.febra . Recomandari femeilor insarcinate: . Manifestarile si simptomele mononucleozei includ: . ce sunt folosite doar in forme severe. . insa copilul este expus unui risc destul de mare de a fi afectat.

pete albe pe peretele posterior al faringelui (sau pe amigdale) . desi este posibil sa se transmita si prin tuse desi in foarte rare cazuri. putand duce si la deces la copii.consum lichidian crescut .faringita . care este o afectiune serioasa. Simptome Mod de transmitere Diagnostic Tratament Evolutie Complicatii Mod de transmitereSus Mononucleoza nu se transmite la fel de usor ca si ceilalti virusi. persoanele fac aceasta infectie o singura data in viata.dispneea (respiratia dificila) . 3.foamea inexplicabila. Semnele mononucleozei apar de obicei dupa 4-7 saptamani de la expunerea la virus. Se transmite de la o persoana la alta prin sarut.umflarea ganglionilor de la nivelul gatului .oboseala .asigurarea unei alimentatii usoare. 6. TratamentSus Tratamentul mononucelozei este unul simptomatic si include: . bogate in vitamine . Virusul Epstein-Barr se gaseste in saliva si mucus. 4.Acetaminofen sau Ibuprofen pentru febra si dureri Aspirina trebuie evitata la copii. DiagnosticSus Diagnosticul se stabileste de catre un medic specialist pe baza simptomelor si unor teste sangvine. 2.cefaleea (dureri de cap) . Unul dintre testele comune folosit pentru diagnosticarea mononucleozei este denumit testul Monospot.gargara cu sare sau faringosept pentru durerile de gat . Apare cel mai frecvent la persoanele intre 15 si 35 de ani. cum ar fi cel care determina raceala obisnuita. Se pot administra antibiotice? . 5. In general. In rare cazuri.repausul la pat .. Cuprins 1. deoarece poate determina sindrom Reye. sunt necesare si alte testari infara acestuia (doar in cazurile in care rezultatele acestui test sunt neclare).

Mononucleoza este determinata de un virus. Activitatea fizica trebuie evitata pentru cel putin 34 saptamani dupa debutul infectiei cu virusul Epstein-Barr. Dar mononucleoza trece de la sine dupa aproximativ 4 saptamani. se recomanda tratamentul cu un antibiotic recomandat de medicul specialist.Antibioticele nu sunt de nici un folos in cazul mononucleozei. EvolutieSus Dupa infectie. Trebuie evitat sportul in timpul mononucleozei? Sportul si activitatile sau exercitiile fizice trebuie evitate pana la recomadarea medicului. In cazul in care se asociaza o infectie bacteriana in plus de mononucleoza. ComplicatiiSus . virusul Epstein-Barr persista in nazofaringe si in limfocite toata viata. iar antibioticele (care distrug bacteriile) nu sunt eficiente impotriva virusilor. Acestea cresc riscul rupturii de splina.

este foarte important ca pacientul sa fie avertizat asupra simptomelor ei. evaluarea . Simplist vorbind reprezinta introducerea unui ac subtire in cavitatea amniotica si extragerea de lichid amniotic. pentru ca. Principala complicatie severa care poate aparea este splenomegalia (marirea in dimensiuni a splinei).dispnee Amniocenteza – Metoda invaziva de diagnostic verifica-ti sanatatea Alege pe manechin zona afectata si raspunde la intrebari pentru a primi acum diagnosticul prezumtiv. Splina este localizata in partea stanga superioara a abdomenului (sub coastele din partea stanga).. in cazul in care apar. cele mai frecvente si cunoscute fiind studiul genetic al celulelor fetale din lichidul amniotic.durere severa in partea superioara a abdomenului (in partea stanga.ameteli . Farmaciile Sensiblu Generalitati Amniocenteza reprezinta cu siguranta cea mai cunoscuta si practicata dintre metodele invazive de diagnostic fetal. sa se prezinte de urgenta la medic.Complicatiile mononucleozei apar in putine cazuri. Desi ruptura de splina apare in rare cazuri de mononucleoza.sangerari care apar mult mai usor decat de obicei . Functiile ei sunt in legatura cu formarea si distructia celulelor sangvine.palpitatii si tahicardie . chiar si ruptura splenica. Semnele si simptomele rupturii de splina includ: . sanatate a-z consulta medicul online impartasind experiente.. sub piept) . Motivele pentru care se executa aceasta procedura sunt multiple.

Manevra se executa in conditii de asepsie riguroasa (campuri sterile. Doctorul trebuie sa urmareasca strabaterea fiecarui strat abdominal atat tactil (simtind fiecare strat in parte strapuns: tegument.maturitatii pulmonare fetale.Se scaneaza abdomenul gravidei si se cauta o zona in care sa existe o punga amniotica destul de consistenta. . etc. . avand in stanga sa echograful cu ajutorul caruia se va efectua procedura.Cand echoul varfului acului a ajuns in punga amniotica se extrage obturatorul acului si se extrage 1ml de lichid amniotic care se arunca (se evita astfel contaminarea cu tesut matern care ar putea ramane pe ac) apoi de extrage o cantitate de lichid amniotic egala cu varsta sarcinii (de exemplu la 20 saptamani se extrag 20ml). 6. etc. peritoneu si perete uterin) dar mai ales echografic. . instrumente sterile.8 mm.Pacienta este informata in amanuntime despre procedura (in ce consta.Pacienta este asezata pe un pat. Cuprins 1.Se pun campuri sterile care sa izoleze zona unde se va executa procedura. Acul are o grosime in general de 0. .Se foloseste un ac special in cazul amniocentezei genetice. muschi. libera de parti fetale. vizualizand in permanenta varful acului. studiul microbiologic al lichidului amniotic. evaluarea gradului de afectare a fatului in incompatibilitatea Rh. aponevroza. care este prevazut cu un obturator care sa evite incorporarea de tesut matern in cursul traversarii straturilor abdomenului gravidei (acesta ar compromite analiza genetica. . numarandu-se si studiindu-se cromozomii (cariotipare).Seringa se sigileaza cu propriul ac protejat de teaca de plastic si se trimite la laboratorul de genetica. Tehnica: . . Generalitati Amniocenteza genetica Incompatibilitatea RH . 3. care sunt beneficiile si riscurile).). si care sa fie departe de locul de insertie a placentei. . dar pot fi folosite si ace mai groase. 4. . unde celulele continute in lichid vor fi cultivate si vor fi urmarite pe parcursul diviziunii lor.Se face asepsia abdomenului gravidei (procedura se executa transabdominal) cu betadina sau alcool iodat. care trebuie sa analizeze numai tesut fetal). 2. . in decubit.Se introduce acul dupa o prealabila anestezie locala cu xilina a peretelui abdominal. Lungimea acului variaza intre 18 cm si 22 cm. Doctorul sta in stanga pacientei.Delta OD 45 Maturitate pulmonara fetala Amniocenteza in ruptura prematura de membrane (RPM) Amniocenteza in infectii materne Amniocenteza geneticaSus Are drept principiu prelevarea de lichid amniotic in scopul cariotiparii celulelor fetale existente in acest lichid. . manusi sterile. 5.

etc. . sindromul DiGeorge. .Lezarea fatului. .Lichidul extras este centrifugat (se separa celulele de lichidul propriuzis care poate fi si el analizat din punct de vedere biochimic: AFP. sindromul cromozomului X fragil.Amniotita 1% (infectie).Studii citogenetice in cazul cand rezultatele la triplul test. Aceste limite sunt date de catre literatura din SUA (stat in care dupa 20 saptamani orice delivrenta este considerata nastere) dar la noi in tara nastere este considerata abia dupa saptamana 28.Acestea din urma pot fi in parte descoperite folosindu-se PCR (Polymerase Chain Reaction) si includ fibroza chistica. Se injecteaza. .Varsta materna inaintata (peste 35 de ani).Avorturi spontane recurente. . Siguranta: . carmin indigo in sacul punctionat primul apoi se punctioneaza celalalt sac. deci amniocenteza poate fi facuta oricand pana la aceasta varsta a sarcinii astfel daca rezultatele indica anomalii cromozomiale. Nu pot fi decelate mutatiile genetice.Translocatii echilibrate la unul dintre parinti.Bradicardie fetala (tranzitorie).Antecedente in familie sau copii cu defecte cromozomiale. cuplul poate lua o hotarare daca sa pastreze sau sa intrerupa sarcina. Complicatii: . .Izoimunizare Rh. . . . Dificultati in interpretarea citogenetica: . (sindrom Down). . de obicei se rezolva in 2-3 zile.La cerere.Daca se incearca amniocenteza inainte de 14 saptamani procedura este mai dificila deoarece exista 2 cavitati.Delta OD 45Sus . cromozomi marker.De asemene la aceasta varsta gestationala se poate extrage foarte putin lichid deci vor fi mai putine celule necesare cultivarii. cea corionica si cea amniotica. .. trisomie 18. inversiuni. Incompatibilitatea RH . . . datele raportate variind intre 0. ca sa enumar doar cateva dintre cele mai comune. procent care depinde foarte mult de priceperea doctorului.Sarcina gemelara bivitelina (doua cavitati amniotice separate).5% si 5%. . . cu sanse de esec mai mari in obtinerea de rezultate.Prin aceasta procedura (cariotipare) pot fi descoperite aneuploidii. testul quadruplu sau la testul integrat indica un risc crescut de trisomie 21.Mozaicism . translocatii. dupa procedura.) Indicatii: . etc. bilirubina.Avort spontan.Procedura poate fi executata optim intre 14 si 18 saptamani. insa riscul de avort este cu atat mai mare cu cat varsta sarcinii este mai mica.Lezarea placentei cu sangerare intraamniotica. deletii.Scurgere de lichid amniotic 1-2%.

Alegerea momentului: .Iinainte de 26 de saptamani exista in mod normal o cantitate redusa de bilirubina in lichidul amniotic. Indicatii: . .O a doua cale e?reprezentata de rinichi.Lichidul amniotic este analizat in lumina polarizata care are o lungime de unda de 450nm. Tehnica: . trebuie acordata o mare atentie momentului efectuarii amniocentezei. .Valori anormale doppler (se urmareste peak systolic velocity) pe artera cerebrala medie (ACM). . . ajungand in acelasi lichid amniotic prin intermediul urinei.Deoarece in cursul procedurii se poate produce hemoragie materna cu agravarea sensbilizarii anti-Rh. proprietatile sale chimice sunt alterate in consecinta se produce o deviere de la normal a gradului de absorbtie a luminii polarizate 450nm.Moarte fetala in antecedente datorata incompatibilitatii Rh. cu precizarea ca aici nu mai exista grija contaminarii cu tesut matern (deci se poate folosi un ac de punctie fara obturator). .Momentul executarii procedurii depinde de titrul anticorpilor. . .Prima amniocenteza trebuie sa se bazeze pe valorile doppler ale ACM. Interpretare: .Lichidul prelevat.Bilirubina reprezinta un produs de metabolizare a hemoglobinei. in general 10ml. se pastreaza in recipient inchis la culoare pentru a preveni denaturarea bilirubinei de catre lumina naturala.Fat sever afectat in antecedente datorita aceleasi incompatibilitati Rh.Se tinteste o zona in care sa nu existe placenta care sa fie interpusa pe traiectul acului.In mare se respecta aceleasi principii de asepsie si manopera ca si la amniocenteza genetica.Titruri de anticorpi mari (peste 1/16). .Esantionul se centrifugheaza iar supernatatantul se examineaza in vederea stabilirii gradului de impregnare a lichidului amniotic cu bilirubina. Curba de absorbtie a lichidului amniotic necontaminat este folosita drept martor. . asa ca inainte de aceasta varsta gestationala trebuie o oarecare grija in interpretarea rezultatelor.Diferenta dintre cele doua curbe poarta numele de OD 450 (delta optical density 450) .Daca lichidul amniotic este contaminat cu bilirubina. . . .Reprezinta o metoda extrem de importanta in evaluarea severitatii izoimunizarii Rh si a gravitatii afectarii fetale.Hemoglobina este eliberata in cantitati foarte mari in procesul de distrugere a hematiilor fetale de catre anticorpii materni. .Calea primara de excretie a bilirubinei este plamanul fetal de unde ajunge in lichidul amniotic. . . . de dopplerul ACM si de antecedente.Rezultatele se inscriu pe o hartie sub forma unui grafic.

Aceste alveole au peretii extrem de subtiri si contin in grosimea lor numeroase capilare sanguine la nivelul carora se produce schimbul de gaze. si odata ce ati introdus aer in balon umflarea acestuia devine din ce in ce mai usoara).sau curba Liley si reprezinta o cuantificare a gradului de distrugere (hemoliza) la care sunt supuse hematiile fetale. forta care se dezvolta la interfata dintre un mediu lichid si aer. astfel incat alveola nu se mai colabeaza in expir. Analogia sper ca e clara. Maturitate pulmonara fetalaSus Pe parcursul vietii intrauterine fatul respira lichid amniotic. Lucrul acesta va conduce la aparitia tensiunii superficiale. oxigen versus bioxid de carbon. Mixtura uleioasa. . soldata cu colabarea alveolei in momentul expirului. Interpretare: Va veti intreba probabil ce legatura are amniocenteza cu maturitatea pulmonara? Simplu: celulele alveolare secreta aceasta mixtura uleioasa (compusa din Lecitina si Sfingomielina) si astfel substantele ajung in lichidul amniotic. Vom observa ca balonul format in capatul tevii isi va pastra forma atata timp cat capatul opus al tevii este astupat. proces care este mare consumator de energie (cred ca ati incercat cel putin odata in viata sa umflati un balon si ati remarcat ca cea mai dificila etapa este cea initiala. In viata intrauterina fatul poate “respira” fara nici un efort deoarece interfata alveola/lichid amniotic nu dezvolta forta descrisa mai sus. denumite alveole pulmonare. Zona II – afectare moderata. permitand ca procesul de inspir sa se produca fara efort (deoarece alveola ramane partial umflata). Plamanul este alcatuit dintr-o retea de “conducte” ramificate asemanatoare trunchiului si ramurilor unui copac. denumita surfactant captuseste suprafata alveolara si restabileste interfata lichid/alveola.Curba Liley are trei zone care pot sa dea masura afectarii fetale: Zona I – lipsa afectarii sau afectare usoara (totusi cam 10% dintre acestia vor necesita ulterior transfuzie). de invingere a rezistentei balonului colabat. Din fericire Natura a rezolvat aceasta problema prin elaborarea unui amestec de uleiuri speciale care sunt secretate de alveole. Raportul L/S este diferit in functie de varsta gestationala. Cand eliberam capatul observam ca balonasul de sapun se desumfla! Acest fenomen se datoreaza a ceea ce in fizica se numeste tensiune superficiala. Odata cu “iesirea la aer”. Si de aici putem sa-l studiem noi. conductele devin din ce in ce mai subtiri si la un moment dat se termina cu niste dilatatii ca niste mici saci. Dar oare este suficient ca plamanul sa fie dezvoltat din punct de vedere anatomic? Vom vedea imediat. vehicularea acestui lichid inauntrul si in afara plamanului fetal furnizand un stimul important pentru dezvoltarea acestui organ. Zona III – afectare severa cu posibila moarte intrauterina in 8-10 zile. Ca si in cazul arborelui. Exista o crestere lenta a . alveola/aer. fatul trage acest aer in plamani si astfel se schimba interfata descisa cu una noua. Acest fenomen fizic se petrece si la nivelul alveolelor pulmonare. Copilul ar fi fortat sa inspire de fiecare data cu aceeasi forta pentru a-si umple din nou alveolele cu aer. Sa facem un experiment simplu: luam o solutie de sapun si introducem in ea un tubulet si suflam ca sa facem un balonas.

Amniocenteza in infectii materneSus Exista la ora actuala la noi in tara numeroase controverse ce privesc infectiile materne cu germeni precum citomegalovirusul. cel putin din punct . momentul ales fiind acela in care plamanul fetal a ajuns la maturitate. plamanul este matur. adica de faza acuta. Amniocenteza in ruptura prematura de membrane (RPM) In cazul de RPM se practica amniocenteza pentru a se verifica daca lichidul amniotic este sau nu contaminat cu germenii patogeni rezidenti in vagin. Acesta situatie trebuie sa fie clarificata: fatul nu poate fi afectat daca mama are imunitate. denumit TDx-FLM ( unde FLM inseamna Fetal Lung Maturity). In consecinta maturitatea pulmonara fetala se apreciaza a fi instalata odata cu decelarea fosfatidil-glicerolului in lichidul amniotic. rubeola. Trebuie precizat ca acest tip de imunoglobulina semnifica existenta unui contact in trecut intre mama si germenele respectiv cu dezvoltarea imunitatii. listeria sau toxoplasma. Daca raportul este peste 55mg/g. iar acest lucru este posibil doar in aproximativ 50% din cazuri. care trebuie aspirat ulterior.lecitinei pana in saptamana 34-35 apoi concentratia acesteia creste brusc. Majoritatea pacientelor cu RPM si culturi pozitive intra in travaliu in urmatoarele 48 de ore (deci chiar inainte ca rezultatele sa vina de la laborator) Procedura are o valoare limitata daca decizia va fi luata numai pe baza amniocentezei. Determinarea acestui raport poate fi stabilita mai nou folosindu-se spectrofotometrie infrarosie si nu tehnica de depolarizare fluorescenta ca in TDxFLM. In acelasi timp concentratia sfingomielinei atinge un platou si apoi incepe sa scada. Nu de putine ori am vazut drame in care mamele au fost sfatuite sa avorteze pentru ca au avut rezultatele analizelor de sange concludente pentru o infectie in trecut (IgG pozitiv). iar intre 40mg/g si 54 mg/g maturitate tranzitionala. Asta inseamna ca mama a contactat recent boala si acest lucru. Foarte dificil de executat din punct de vedere tehnic deoarece exista foarte putin lichid. Se fac culturi sau coloratii Gram pentru identificarea bacteriilor. Infectia manifesta clinic este mai comuna la gravidele cu frotiuri sau culturi pozitive. Aproximativ 30% dintre acestea nu vor prezenta simptome clinice de infectie (si nici nou-nascutii) deci este posibil sa nu fie necesara o interventie. Problema devine si mai spinoasa daca mama dezvolta anticorpi de tip IgM. Valoarea creste daca exista dubii in privinta infectiei (semne clinice) sau a existentei rupturii de membrane (se injecteaza colorant care va trebui sa apara pe tamponul gravidei). O alta metoda relativ noua este folosirea unei tehnici ce masoara miligramele de surfactant la gramele de albumina din lichidul amniotic necentrifugat. Un raport L/S egal cu 2 semnifica un plaman fetal matur. imaturitate tranzitionala sub 39mg/g. Limitare: In diabetul zaharat aceste valori sunt alterate. Din aceasta cauza se practica amniocenteza in cazuri de sarcini care necesita extragerea fatului cat mai devreme posibil. folosind lumina fluorescenta depolarizata.

rubeola. rubeola.Rezultate echivoce la serologia pentru agentii patogeni enumerati mai sus Autor: dr. Budapesta sau in Germania pentru a face aceste analize. si i se comunica la un moment dat ca mama a contactat o infectie cu toxoplasma sau CMV? Care este riscul acuma: sa nasca un copil posibil afectat sau sa avorteze un copil sanatos? Grea alegere. CMV. poate conduce la afectarea fatului datorita capacitatii acestor germeni de a traversa placenta.Seroconversie a titrurilor IgM catre IgG . sanatate a-z consulta medicul online .medic primar obstetrica ginecologie (respiratie ingreunata) Amnioinfuzia transabdominala verifica-ti sanatatea Alege pe manechin zona afectata si raspunde la intrebari pentru a primi acum diagnosticul prezumtiv.ro/Reproducerea-umana-asistata/fertilizarea-in-vitrofiv-a-informatii-generale_1073">fertilizare in vitro. .Titruri IgM mari cu absenta anticorpilor clasa IgG pentru CMV. . HSV. eventual a cheltuit cateva mii de euro pentru o in vitro fiv a informatii generale" class="article-autolink article-autolink2" href="http://www. cu siguranta ca da.Folosirea PCR din lichidul amniotic a revolutionat pur si simplu metodele de diagnostic a infectiilor prenatale.sfatulmedicului. listeria . Dar oare asta e singura metoda? Si ce facem cu un cuplu care s-a chinuit ani de zile sa faca un copil.Lichidul amniotic este folosit la detectarea ADN-ului agentului patogen (toxoplasma.) prin folosirea unei metode denumita Polymerase Chain Reaction . Acum… sigur ca exista cupluri care mai bine intrerup sarcina decat sa “riste” sa dea nastere unui copil afectat. Din fericire exista si o a treia optiune: analiza lichidului amniotic prin metode genetice speciale care sa deceleze prezenta fragmentelor patogene in acest mediu. ci se pot adresa unui laborator de aici din Bucuresti. etc.Amniocenteza se executa in aceleasi conditii ca cele descrise mai sus. Tehnica : .O alta metoda este folosirea lichidului pentru obtinerea unor culturi care sa ateste prezenta agentilor patogeni banuiti Indicatii: .de vedere teoretic. toxoplasma. Dan Tutunaru . nu? Daca ar fi sa alegem dintre cele doua optiuni. Si vestea cea mai buna este ca mamele aflate in aceasta grea situatie nu mai trebuie sa calatoreasca pana la Belgrad. permitand un diagnostic precoce al acestor afectiuni fara a fi nevoie de utilizarea unor metode invazive asupra fatului.

. -Ulterior se injecteaza ser fiziologic in ritm lent si constant de 50 ml pe ora. 4. 5. IndicatiiSus . Amnioinfuzia se realizeaza pentru a permite realizarea echografiei morfologice .Oligohidramnios sever datorat unor malformatii fetale care nu pot fi descoperite echografic datorita dificultatii realizarii morfologiei fetale in conditii de lichid amniotic scazut. -Semnul ca acul este intradevar in cavitatea amniotica il reprezinta aparitia la injectare a unui “jet” hipercogen (alb) vizualizabil pe ecranul echografului. 2. in consecinta acesta poate fi impins sau retras astfel incat sa se gaseasca in mijlocul zonei nou create. -Se scaneaza abdomenul gravidei si se cauta o zona in care sa nu existe placenta interpusa pe traiectoria acului. -Daca acest lucru nu este posibil sa introduce acul intr-o zona in care se afla membrele fetale sau curburi ale corpului fetal (zona dintre barbie si gat.Are exact aceleasi principii ca procedura prin care se realizeaza amniocenteza. Generalitati Tehnica Indicatii Complicatii Siguranta Dificultati TehnicaSus . Un ginecolog experimentat “simte” trecerea acului prin fiecare strat. -Injectarea rapida a celor 20ml de ser permite realizarea unei pungi de lichid care sa permita evaluarea pozitiei acului.. cea dintre occiput si ceafa. -Odata ce ecoul varfului acului se afla in zona propice se injecteaza 20 ml de ser fiziologic incalzit in prealabil la 37 grade. etc). -Zona trebuie sa contina o cantitate cat mai mare de lichid amniotic. Cuprins 1. greu vizualizabila echografic. 6. -Sub control ultrasonografic se urmareste atent ecoul varfului acului care strabate straturile peretelui abdominal si peretele uterin. Farmaciile Sensiblu Generalitati Amnioinfuzia transabdominala reprezinta o procedura care are drept scop introducerea de lichid in cavitatea amniotica in cazurile cand lichidul amniotic este in cantitate redusa. 3.impartasind experiente. -Este mult mai dificil de realizat decat amniocenteza deoarece acul trebuie sa patrunda intr-o zona cu lichid amniotic redus cantitativ.

-Embolie amniotica in cazul injectarii rapide in cantitati mari a serului fiziologic (foarte rara). . -Evaluare fetala prin echografie si test de nonstress. -Ritmul amnioinfuziei trebuie sa fie lent. -Izoimunizare Rh. Cu cat varsta este mai mica. etc). -Oligohidramnios in cazuri cu indici de rezistenta crescuti pe arterele uterine pentru a preveni hipoplazia pulmonara fetala (fatul respira intr-o “atmosfera” de lichid cate ajuta la dezvoltarea pulmonara. -Oligohidramnios dupa o amniocenteza precedenta. Pacienta se pune sub tratament antibiotic si se urmareste cantitatea de lichid amniotic prin evaluarea AFI (amniotic fluid index). -Experienta si indemanarea ginecologului reprezinta doi factori extrem de importanti in asigurarea succesului procedurii.Amniotita (infectia) este cea mai redutabila complicatie. cavitate abdominala. -Lezarea fatului. -Injectare de ser fiziologic in afara cavitatii amniotice (in perete uterin. de locul unde s-a produs aceasta si de varsta gestationala la care s-a produs evenimentul. Cand AFI scade sub 5 cm se repeta amnioinfuzia. -Dupa proceduri de fetoscopie diagnostica sau interventionala cu scurgere persistenta de lichid amniotic prin punctele de introducere a instrumentelor. -Avort spontan/ nastere premature.Rata de succes in cazul membranelor rupte depinde foarte mult de gradul rupturii. -Lezarea placentei cu sangerare intraamniotica. -Control riguros si repetat a mediului vaginal si cervical din punct de vedere bacteriologic (daca este nevoie si a lichidului amniotic ori de cate ori trebuie repetata amnioinfuzia). Inainte de procedura se extrage o cantitate redusa de lichid amniotic care se trimite la analiza bacteriologica (majoritatea pacientelor cu culturi pozitive dupa RPM intra in travaliu in maxim 48 ore). -Ruptura prematura de membrane (RPM). ComplicatiiSus . Se introduce ser fiziologic pentru a inlocui lichidul amniotic pierdut. SigurantaSus Se declanseaza nasterea/extrage fatul cand s-a atins pragul maturitatii pulmonare fetale (34-36 saptamani). placenta. iar daca exista lichid putin plamanii nu se dezvolta in mod optim). DificultatiSus . cu cat ruptura este mai aproape de col sau cu cat pierderea de lichid este mai rapida cu atat sansele de succes sunt mai reduse.fetale pentru depistarea malformatiei.

. 46 în total. Totusi. Sindromul dawn Sindromul Down (trisomie 21) reprezintă o afecţiune cromozomială (o afecţiune din naştere. La noul-nascut si la adolescentul tanar. rezultând astfel un număr total de 47 de cromozomi în loc de 46. În 1959. care este prezentă la copil încă din momentul conceperii) cauzată de prezenţa unui cromozom 21 suplimentar. Ginecomastia este o afectiune care afecteaza destul de frecvent barbatii in varsta. Un set de 23 de cromozomi se moşteneşte de la tată iar celălalt set de 23 de la mamă. sunt 23 de perechi de cromozomi în fiecare celulă. La om. mai des. Atunci cand se apropie termenul nasterii. Un tratament local este asociat tratarii cauzei. Ginecomastia trebuie sa fie deosebita de adipomastie. Ea este. Aceasta anomalie poate fi cauzata de o malformatie renala a fatului.ste o anomalie a sarcinii ce se caracterizeaza printr-o cantitate insuficienta de lichid amniotic in raport cu stadiul de inaintare a sarcinii. benigna. Cromozomii sunt structuri microscopice prezente in fiecare celulă din fiecare ţesut al organismului. Cauze . care este o acumulare locala de tesut adipos. o ginecomastie tranzitorie (intinzandu-se pe cateva luni) poate surveni din cauza unui dezechilibru hormonal in favoarea hormonilor feminini. bilaterala. de antialdosteroni) . inecomastie Crestere in volum a glandei mamare la barbat. afectare testiculara) . Sinonim: oligohidramnios. o intarziare a cresterii intrauterine sau o depasire a termenului. mult mai frecventa. dar ea dispare de la sine in timp. geneticianul de origine franceză. Ginecomastia poate fi unilaterala sau. Ei poartă planul tuturor caracteristicilor pe care le moştenim. Acest plan este purtat sub forma un mesaj codat prezent într-o substanţă chimică denumită ADN. a descoperit că sindromul Down era cauzat de prezenţa unui cromozom 21 în plus.metabolice (insuficienta hepatica) . punga apelor poate fi umpluta cu ser fiziologic pentru a evita o suferinta fetala prin compresia cordonului. de o stare de preeclampsie la mama sau luare de catre mama a unor medicamente. cauza unei ginecomastii ramane adesea inexplicata.mecanice (iritatie locala).medicamentoase (luarea de digitalice. In unele cazuri aceasta anomalie poate fi tratata. profesorul Jérôme Lejeune.hormonale (adenom cu prolactina. in afara unor tumori de exceptie.Cauzele ginecomastiei sunt diverse: . in general.

Denumirea „Down” provine de la medicul englez. Toate persoanele cu Sindrom Down prezintă un anumit grad de dificultate de învăţare (retard mental). datorită dismorfiilor evocatoare care. primul care a descris acest sindrom în anul 1866. prima celulă a dezvoltării copilului are 47 de cromozomi în loc de 46. Totuşi. Atunci când acest ovul sau sperma fuzionează cu un ovul sau spermă normală. Trisomia 21 standard nu este ereditară. Nu există nici o modalitate de prezicere dacă o persoană este predispusă în producerea ovulelor sau spermei cu 24 de cromozomi. [modifică] Simptomatologie De obicei sindromul Down este diagnosticat clinic în perioada neonatală sau la sugar. se poate estima că sunt în jur de 30. Trisomia 21 Standard (cunoscută şi sub denumirea de Trisomie 21 primară sau Trisomie 21 normală). în Regatul Unit al Marii Britanii se nasc între unul şi doi copii cu sindrom Down. Per ansamblu. Este cunoscut faptul că la mamele mai în vârstă riscul de a da naşte unui copil cu Sindrom Down este mai mare. Gradul de dizabilitate diferă de la o persoană la alta şi este imposibil de apreciat în momentul naşterii cât de grav va fi.Un „Sindrom” reprezintă o suită de semne şi caracteristici. În fiecare zi. cu aproximativ 100 de ani înainte ca acest cromozom suplimentar să fie descoperit. apare ca urmare a unei diviziuni celulare necorespunzătoare fie a ovulului. dar motivul rămâne în continuare necunoscut. deşi variază la diferiţi pacienţi. realizează un aspect . care este în mod considerabil mai redusă decât probabilitatea să-i spunem de a avea gemeni pe neaşteptate. John Langdon Down. odată ce aţi născut un copil cu Sindrom Down probabilitatea să aveţi un alt copil cu aceeaşi afecţiune. Cuprins [ascunde] • • • • 1 Cauze 2 Simptomatologie 3 Bibliografie 4 Legături externe [modifică] Cauze Până în acest moment nu se cunosc cauzele prezenţei cromozomului suplimentar numărul 21. fie a lichidului seminal care are 24 în loc de 23 de cromozomi. această probabilitate este între 1 la 100 şi 1 la 200. dar având în vedere faptul că la nivel modial incidenţa este de aproximativ 1-800 naşteri. fie din partea tatălui. Cel mai frecvent întâlnit tip de sindrom Down întâlnit. şi în consecinţă celulele copilului vor prezenta 47 de cromozomi. În România nu există o statistică.000 de persoane cu trisomie 21. este destul de mare. ceea ce înseamnă că un copil dintr-o mie suferă de acestă afecţiune. Acesta poate proveni fie din partea mamei.

. deschisă. Mâinile sunt scurte si late cu deget V ce poate prezenta brahidactilie sau clinodactilie (încurbare) şi cu un singur pliu de flexie palmară (pliu simian). Aproximativ 40-50% dintre copiii cu sindrom Down prezintă malformaţii congenitale cardiovasculare. Bolta palatină este inaltă şi îngustă. la orice vârstă (4). Aproximativ jumătate dintre pacienţi prezintă epicantus. reflexul rotulian este slab. Sinonim: pliu epicanthic. Toracele poate fi în pâlnie. Anoxie diminuarea aportului de oxigen la nivelul tesuturilor si celulelor. Dintre aceşti copii 30-40% pot prezenta defect septal atrioventricular complet (5. Toţi nou-născuţii cu sindrom Down trebuie examinaţi de către un specialist pentru depistarea cataractei congenitale şi a altor anomalii oculare (strabism convergent. în sus şi înafară. Conductul auditiv este mic. Nou-născutul prezintă craniul mic şi rotund (brahicefalic). Aceste pete Brushfield sunt mici. Irisul poate avea un aspect pătat (petele Brushfield). Limba este mare. • • • Epicanus Prima pagina Termeni medicali Epicanthus Epicanthus Epicanthus Pliu cutanat vertical situat la unghiul intern al ochiului. albicioase. nistagmus. cel mai des si cel mai marcat la copiii din rasa galbena comparativ cu copiii din rasa aiba. Gâtul este scurt. Nou-născutul cu trisomie 21 are talia şi greutatea sub limita normală corespunzatoare vârstei. Atunci cand este deranjant. cu occiput aplatizat şi fontanele largi care se vor închide cu întârziere.6). hiperextensibilitate articulară şi reflex Moro redus sau absent. opacifierea cristalinului) (2). iar antehelixul este proeminent (3). iar hipoacuzia şi surditatea poate afecta 50% din pacienţi cu sindrom Down. Fantele palpebrale sunt orientate oblic. El se intalneste frecvent in trisomia 21. stenoză duodenală. hipotonie musculară. Gura este mică.fenotipic caracteristic (1). rotunde şi displazice. iar fruntea este bombată. blefarite. epicanthusul poate simula un strabism (defect al paralelismului axelor oculare). Spaţiul interdigital I de la picior este mult mai larg comparativ cu normalul. Coeficientul de inteligenţă poate să scadă după primii ani de viaţă. Helixul are un aspect rulat.Urechile sunt mai jos inserate. mici. epicanthusul trebuie operat. brăzdată de şanturi (limbă plicaturată. cu protruzie linguală. profilul facial este plat datorită hipoplaziei oaselor proprii ale nasului. Pot fi prezente şi anomalii digestive ca de exemplu atrezie duodenală. Epicanthusul este congenital. gros. hernie ombilicală şi pancreas inelar. O altă malformaţie congenitală cardiovasculară care poate sa apară este reprezentată de canalul atrioventricular comun. Faţa este rotundă. Pacienţii cu sindrom Down prezintă retard mental care poate varia de la mediu la sever. Daca mascheaza o parte a globului ocular. scrotală).rotunde sau neregulate şi se dispun ca o coroană la joncţiunea treimii mijlocii cu treimea externă a irisului. cu mameloane aplatizate şi cifoză dorso-lombară. cu exces de piele pe ceafă.

Factorii extrinseci implicati ar fi: originea inalta a ureterului din bazinet. . intersectia ureterului cu vreo artera renala polara inferioara. ecografie Doppler. Rareori si numai la copiii mici poate aparea ca prim semn care alarmeaza o formatiune pseudotumorala abdominala. .in stadiul III parenchimul renal este redus la o coaja subtire cu functia complet si ireversibil compromisa. Tabloul clinic cuprinde semne ale tulburarilor produse de imposibilitatea evacuarii continutului pungii bazinetale. Anatomie patologica Se disting trei stadii anatomopatologice ale evolutiei leziunilor: . Obstructia jonctiuniii pieloureterale determina evacuarea incompleta si acumularea urinii cu cresterea presiunii in sistemul colector. in formele avansate rinichi marit de volum. renoscintigrama izotopica. Este cea mai intalnita anomalie a ureterului fiind mai frecventa de aproape 3 ori la barbati in raport cu femeile. complicatii care pot surveni si in ultima faza distrugerea rinichiului. Durerea apare adesea sub forma unei jene lomabare acutizata in cazul ingestiei exagerate de lichide. meteorism. Urografia evidentiaza dilatatia pielocaliceala sau. . cudura stransa la jonctiunea dintre ureter si bazinet.in stadiul II punga hidronefrotica se mareste si comprima papilele. Diagnosticul este pus de multe ori ecografic. valvele ureterale si stenoza intrinseca a jonctinii pieloureterale. Initial tulburarile sunt dinamice dar ulterior datorita ischemiei apar procese de fibroza si stenoza organica. mut urografic.in stadiul I bazinetul apare usor dilatat cu musculatura hipertrofiata si tendinta de tasare a papilelor. frecvent intalnita. Factorii intrinseci includ: polipii. inapetenta. Etiopatogenie La aparitia acestei stari contribuie factori extrinseci. Urografia intravenoasa precizeaza foarte clar gradul de dilatare al sistemului pielo-caliceal.toate acestea fiind leziuni rare si prezenta unui ureter hipoplazic –situatie mult mai frecventa. constipatie. functia parenchimului renal restant este alterata. aspectul jonctiunii pielo-ureterale cat si calitatea parenchimului renal. asocierea infectiei. atat prenatal cat si postnatal. varsaturi. tesutul conjunctiv inlocuieste treptat fibrele musculare hipertrofiate si tesutul elastic bazinetul devenind scleros si rigid. Aceata comprima parenchimul provocand la acest nivel ischemie si ulterior atrofie. agraveaza leziunile. urografie diuretica. Prin mecanism reflex parasimpatic pot aparea si anumite tulburari digestive cum ar fi greturi. factori intrinseci si obstructia functionala. Obstructia functionala este produsa de peristaltica anormala care are ca substrat modificari histologice caracteristice. in cazuri care pun probleme de diagnstic se pot face si urmatoarele investigatii:arteriografie renala. prezenta bridelor conjunctive. Rareori.Hidrocefalita Hidronefroza congenitala Hidronefroza congenitala este determinata de obstructia jonctiunii pielo-ureterale ce produce distensia bazinetului si calicelor si leziuni atrofice ischemice ale parenchimului renal. Apar zone de congestie in medulara renala.

inca de la inceputul sarcinii. . 14-02-2007.endopielotomia anterograda sau retrograda este interventia endoscopica. Indiferent de tehnica prognosticul este bun rata de succes atingand 85-90%. Toxoplasmoza congenitala poate fi diagnosticata si cu ajutorul unei punctii de lichid amniotic sau de sange fetal la femeia gravida. Toxoplasmoza congenitala • • • • • Introducere Contaminare Simptome Diagnostic Tratament Diagnostic Prezenta in sange a anticorpilor produsi pentru a proteja organismul impotriva parazitilor permite diagnosticarea toxoplasmozei. In mod cu totul exceptional pot apare rupturi care se manifesta sub forma unui sindrom abdominal acut si chiar hipertensiune arteriala prin stenoza arterei renale. Aparitia tumorilor uroteliale este deasemenea favorizata de staza. .pieloureteroplastia in Y-V se face in cazul existentei unui bazinet extrarenal dilatat.procedurile cu flap bazinetal sunt indicate in situatia in care jonctiunea este decliva si ureterul atrofic. . Infectiile (pot merge pana la pionefroza) si litiaza sunt cele mai frecvente complicatii asociate in general cu staza. Tratamentul vizeaza reconstructia jonctiunii pieloureterale pentru indepartarea stazei si pastrarea rinichiului.Complicatiile apar progresiv in timpul evolutiei bolii putand ajunge pana la insuficienta renaala cronica in formele bilaterale.pieloureteroplasia Anderson-Hynes constand in rezectia portiuni stenozate urmata de anastomoza larga pielo-ureterala se practica si in cazul incrucisarii ureterului proximal de catre un vas polar inferior. Exista mai multe tehnici dintre care cele mai folosite sunt: . Depistarea acestor anticorpi este obligatorie la toate femeile insarcinate. aceasta depistare trebuie efectuata inainte de sarcina pentru a se asigura o supraveghere periodica a viitoarei mame. Se recomanda interventia precoce. Vizualizari 4121 . In plus.

psiholife. Tratamentul implica existenta unei echipe multidisciplinare. dereglari ale potentei si libidoului. insuficienta glandelor sexuale. Apare cefalee. factori familiali si anumite evenimente de viata. stadiu in care se indica operatia.php Tratament. Clinic: casexia hipofizara ( Simmond. Tumora va modifica seaua turceasca – remarcat radiologic ( cu excavare. cu tulburari endocrine. ajungandu-se pana la amauroza. in pantaloni. In etiologia encoprezisului sunt implicati atat factori constitutionali. Apare acromegalia la fata si la extremitati. in diferite colturi ale camerei). Encoprezisul este caracterizat de eliminarea de materii fecale voluntara sau involuntara si in locuri nepotrivite (pe podea. ENCOPREZIS Encoprezisul este o defecatie involuntara care survine la un copil mai mare de doi ani care nu prezinta nici un semn de afectare organica.ro/dictionar. Sheehan ). In acel stadiu pneumoencefalografie va evidentia o ingustare a ventriculului III cu largirea ventriculilor laterali. . subtire a dorsului selar. cat si factori psihologici. procesul stagnand un timp (intraselar). Posibilitatile de tratament: limitate ca si la adenomul cromofob. a)Insuficienta lobului hipofizar anterior evidentiaza un process inflamator necrozant. datorita hiperfunctiei celulelor eozinofile si proliferarii somatotropinei. Encoprezisul poate fi o tulburare izolata sau poate fi un simptom in cadrul altei tulburari (o tulburare emotionala sau de conduita). Radiologic largirea supraselara nu este atat de evidenta ca la edemul cromofob.Microcefalita Anakast rece rigid http://www. contur dublu. ajungandu-se la o crestere anormala a bolnavului pana la gigantism. pana la erodare cu distrugerea bazei selelor ). •Adenomul eozinofil. Caracteristica radiologica : apare balonizarea selara cu contur bazal dublu. Largirea supraselara de catre adenom va duce la o hemianopsie bitemporala. b)Insuficienta lobului hipofizar posterior: •Adenomul cromofob mai frecvent. Factorii psihologici au fost grupati in factori parentali. A ADENOMUL HIPOFIZAR Este o tumora benigna a hipofizei cu o evolutie primara prin tulburari endocrine sau o evolutie secundara cu modificari ale selei turcesti cu comprimarea formatiunilor anatomice. amenoree. Simptomele clinice pot aparea din tinerete sau la varsta medie. factori ce tin de copil. cu tendinta de crestere a glandei suprarenale. tulburari trofice. de motilitate.

spontana si repetata. sustinand posibilitatea existentei unui limbaj interior in afazie cu o tulburare de intelect. pronuntand noi cuvinte inexistente. Bolnavul este agrafic. vasculare sau tumorale. intrucat localizarile acestor functii variza dupa caz.AFAZIA Este o alterare complexa a vorbirii suferindului cu dereglarea asociatiei dintre analizori.agnozii tactile( astereognozii) in leziuni ale cortexului cerebral 2. Se tinde la eliminarea vechilor conceptii asupra afaziei si inlocuirea lor cu conceptii lexocografice si gramaticale. dat fiind existenta unei afazii motorii cu anartrie si a afaziei de receptie. Nu se poate vorbi de o dominanta totala a functiilor limbajului.afazia totala – bolnavii au limbajul articulate pierdut. muzicale si ale zgomotelor 3. sunt aproape muti.agnozii auditive. fiind alexic. cu parafazie. supleand acest defect prin perifraze sau unele gesture. Exprimarea este greoaie. bolnavul neputand pronunta corect cuvintele. care duce la o pierdere a intelegerii cu persoanele din jur. Boala a incitat in ultimele decenii studii complexe pentru elucidarea fondului etiopatogenic controversat din cadrul patologiei neurologice a senescentei.agnozii vizuale si vizuospatiale pentru obiecte. ALZHEIMER Afectiune mai rara. 2. in stadii avansate ajungandu-se la o anartrie. Tulburarile grafice pot fi intalnite izolat in cadrul afaziei. Clasificarea afaziilor : 1. vorbirea este alterata. cu greseli sintactice si intoxicatie de cuvinte. 3. In surditatea verbala bolnavul nu intelege si nu poate executa corect ordinele. cu dereglarea memoriei topografice. care apare dupa 50 mde ani pe un fond vascular. dar prost. Clasificarea afaziilor dupa Dejerine : in motorii. poliglotii raman numai numai cu posibilitatea de exprimare in limba materna. cu cuvinte stalcite. Aceasta forma tipica a afaziei se manifesta prin surditate si cecitate verbala. vorbeste prost. 4. Bolnavii vorbesc mult. Dupa Goldstein. Frecvent. care emite teoria gestaltismului. neintelegand scrisul. Etichetata ca o dementa presenila. afazia apare insotita de hemiplegie dreapta. AGNOZIA Agnozia reprezinta o tulburare a recunoasterii senzoriale a unui obiect. senzoriale si mixte isi mentine valabilitatea.afazia motorie duce la o dereglare a limbajului articulat. in functie de conexiunile centrilor corticali ai vorbirii cu formatiunile subcorticale. cu perturbari care constituie cecitatea verbala. globale. Pierre Marie nu accepta o localizare precisa a functiilor vorbirii. datorita artriei muschilor fonatori. la fel cititul si scrisul.afazia de receptie Wenicke. bolnavul va suferi o pierdere a integrarii cerebrale normale in raport cu cei din jur si in anumite situatii. izolandu-se trei sindroame. Va exista dereglarea psihointelectuala. vorbirea repetata este defectuasa.apraxiei in leziuni difuze cerebrale. jargonafazie. boala se caracterizeaza prin atrofie difuza a creierului . Se deosebesc: 1. nu poate citi. in raport cu imaginile vizuale ale cuvintelor. cu pierderea memoriei cunostintelor anterioare .in afazia amnestica bolnavul nu poate denumi obiectele si uita cuvintele.in marea afazie Broca. cu debut psihic si cu un tablou clinic de patologie senila. imagini. disartrica.

Emisfera stanga – sediul limbajului la dreptaci si al gestualitatii. Va exista totodata o instabilitate motorie.apraxia ideomotorie – care este unilaterala si implica alterare in evolutia miscarii la utilizarea obiectului. fara existenta unei ataxii motorii sau miscari involuntare. deosebite de cele parietale •forme mixte. debutand cu manifestari psihice pseudoneurasteniforme si cu o degradare ulterioara psihointelectuala destul de rapida. Astfel. Anatomopatologic. apraxia cantatului la pian.sau tacrinele.dementa senila 2. bolnavul uita de utilizarea ce trebuie data chibritului.apraxia ideatorie – cu imposibilitatea de finalizare a actului( motor) dorit. Recent in tratamentul acestei efectiuni se indica Tetrahydroaminoacridinele – THA. ducand la un tablou clinic pseudodemential si la moarte. Atunci cand aprinde un chibrit.AD/ MID Aceasta boala este considerata o afectiune neoronala cu o atrofie corticala difuza. insotita si de crize comitiale. care par sa franeze evolutia bolii.de evocare si executie Mai rar se intalnesc si apraxii specializate ca : apraxia bucolinguala. Apar tulburari comportamentale.intalnita mai ales la boala Pick. dificultate in operatiile mintale si manifeste tulburari ale personalitatii. la un singur membru sau la extremitatea cefalica. APRAXIA Alterarea automata a executarii actelor uzuale ale bolnavului. bradikinezie de orientare temporospatiala. exista trei grupe histopatologice diferite : 1. De asemenea. regrupand entitati variate clinice si etiopatogenice. cel suferind nestiind sa-l foloseasca corect si ce miscari sa faca pentru aceasta( proba – aprinderea unui chibrit) In cadrul apraxiilor ideomotorii se observa: •apraxii de evocare – cu uitarea gestului necesar miscarii •apraxii de executie – forme rare cu o intoxicatie gestuala •apraxii frontale – ale succesiunii actelor. girusul supramarginal din lobul parietal stang este considerat centrul apraxiei ideatorii si ideokinetice. . legate de gestualitate. apraxia faciala .boala Alzheimer( AD – Alzheimer disease) SD. aceasta apraxie bilaterala de utilizare se va deosebi greu de apraxia ideomotorie 2. apraxia melokinetica. In formele grave apare evident un sindrom afazoapraxoagnozic. triada caracteristica bolii. boala Alzheimer are trei tipuri caracteristici de leziuni corticale : degenerescente neurofibrilare placile senile angiopatia mieloida. acte antisociale si confabulatii in formele frontale.este considerata un centru coordonator predominant. cunoscute in Franta sub numele de Cognex. Bolnavii vor prezenta tulburari de memorie.Grupa MID dementa prin multiinfarct 3. Distingem: 1.

ceea ce constituie semnul Dupre. se va produce o extensie a halucelui. se manifesta la adolescenti sau tineri prin : paralizii ale ultimelor perechi de nervi cranieni. tumori. traumatisme cerebrale). Uneori. BOALA DAWSON (ENCEFALITA SUBACUTA CU INCLUZII) Afectiune grava. Este o malformatie congenitala a bulbului. Ataxia si hipotonia cerebeloasa cu timpul imobilizeaza bolnavul la pat. BOALA BIEMOND ( EREDO. ducand la flezxia degetului mare normal. Factorul familial deceleaza diagnosticul intrucat aceasta afectiune se poate confunda cu o scleroza combinata cu o mieloza funiculara. cerebelului si maduvei cervicale dispusa anormal. stupor. In precizarea diagnosticului formelor de ataxie ereditara se utilizeaza eficient tomografia computerizata. BOALA BALO Afectiune rara. B BABINSKI (SEMNUL BABINSKI) Reflex cutanat plantar care apare in caz de leziune piramidala de leziune piramidala de origine medulara (in mielite. terme enuntat de Bleuier. Boala cu durata de 2. semnul Babinski pozitiv va fi insotit de rasfirarea celorlate degete in evantai. AUTISMUL Unul din simptomele cardinale ale schizofreniei. semne cerebeloase. neuroinfectii. la excitarea marginii externe a plantei. are un caracter ereditar cu transmisie autosomala dominanta si aparitie la varsta adulta. hemipareza sau hemiplegie si staza papilara.CHIARI Malformatia Arnold – Chiari – tipul II. vertije. in caz de afectiune neurologica care lezeaza fasciculul piramidal.SEGARRA (DEGENERESCENTA SPINOPONTINA) Boala descrisa in 1961. Aceasta suferinta foarte rara. subacuta a copiilor. Bolnavul pierde contactul cu realitatea printr-o instrainare de lumea inconjuratoare cu lipsa de armonie a afectivitatii. fapt efectuat la unii bolnavi cu ataxie ereditara de N V. scleroze multiple) sau suferinte cerebrale corticale (accidente vasculare. BOALA BOLLER. La bolnav.6 luni in perioada terminala duce la cvadriplegie. denumita encefalita demielinizanta concentrica. . Bolnavul prezinta : cefalee. cu debut insidios si evolutie lenta.ARNOLD. Biemond in 1951. mioclonii. rigiditate decerebrala si tulburari psihice de aspect demential. clinic. o hemiplegie spinala sau cvadriplegie. Clinic : tulburari de vorbire. ortostatiunea si mersul devenind imposibile. tumori.ATAXIA CORDOANELOR POSTRIOARE) Afectiune distincta din grupa ataxiilor ereditare cu degenerarea cordoanelor posterioare decelata de A. crize tonice si hiperkinetice. bulbul aflandu-se in canalul rahidian. Veresceaghin in 1980.

Diagnosticul este dificil de precizat in timpul vietii. Debutul dupa 8. Aceasta denumire eponomica de boala Fahr tinde sa fie abandonata. Boala este datorata absorbtiei si transportului insuficient al aminoacizilor. La examenul fundului de ochi se constata depuneri pigmenatre oculare prin acumulare de produsi pigmentari metabolici. cifoza lombara. Mers greoi. Uneori miscari coreiforme. tulburari psihointelectuale cu tendinta spre dementa Afectiune foarte grava cu evolutie spre exitus in 10-12 ani. iar tulburarile neurologice ar fi produse prin transformarile metabolice ale triptofanului in serotonina insuficient produsa. evoluand asecndent la membrele superioare si la muschii endobucali. atetoide sau de torsiune si semnul Babinski pozitiv. Tabloul clinic se evidentiaza dupa o prima dezvoltare. este o suferinta foarte rara.BOALA FAHR Afectiune foarte rara cu caracter familial. Deficit intelectual. prin : cap mare cu fruntea bombata. supranumita si degenerescenta pigmentara a globului palid.10 ani cu hipertonie progresiva la membrele inferioare. nistagmus. diplopie. asociata cu o distrofie care se amplifica o data cu cresterea. buzelor si limbii si departarea dintilor. atxic. fiind favorizata de unele infectii sau de expunerea prelungita la soare. Boala a varstei tinere si a copilului cu dereglarea nutritiei si cresterii. Cresterea bolnavului este lenta cu nanism dizarmonic. stari de agitatie. tulburari psihice. Maini groase in trident cu degete scurte in grifa. tremor intentional.15 ani de la aparitia primelor simptome. creand un tablou partial asemanator unui sindrom pseudobulbar. delir cutanat – o dermatita eczemoasa fotosensibila. torace evazat. ducand si la tulburari psihice. adesea cu pregnanta familiala si uneori spontana. Tratamentul include nicotinamida 40. Aceste afectiuni ii sunt caracteristice modificarile radiografice care evidentiaza calcificari ale ganglionilor bazali. Evolutie progresiva cu prognostic grav si exitus dupa 5. Trasaturi aspre.recesiva a ataxiei cerebeloase. tulburari de coordonare. neexistand o certa corespondenta a simptomatologiei cu localizarea calcificarilor. BOALA HALLERVORDEN.20 mg/ zi cu regim proteinic bogat.SPATZ Boala Hallervorden. BOALA HURLER (GARGOILISMUL) Afectiune genetica cu transmisie recesiva autosomala si recesiv legata de sex. . BOALA HARTNUP ( BOALA H. cu eruptie fotosensibila a pielii. aparent normala in primii 3 ani. abdomen proeminent cu hernia inghinale si ombilicatie. Gat scurt. ingrosarea unghiilor. cu craniu in carena. aminoacidemie renala si dereglari biochimice in urina si fecale.) Afectiune descrisa in 1956 de D Baron si reprezinta un sindrom cu caracter ereditar cu transmisie autosomal.Spatz din a doua copilarie. Radiografic: craniu voluminous Organic: surditate progresiva. caracterizata clinic prin ataxie cerebeloasa. cu disfagie si disartrie. cu nas in sea.

BOALA PICK Boala foarte rara.recesiva grava a acopiilor intre 1. Tabloul clinic. deficit de memorie. BOALA TAY. Acestea. ducand la alterari neurologice in nevrax si. circumscris. Examenul fundului de ochi in boala Lindau este caracteristic. afectiune familiala autosomal.4 ani. Tulburari psihointelectuale. evidentiind un vas care pleaca de la pupila spre tumora angiomatoasa retiniana. cerebral sistemic. Clinic. cu exitus in 2. Alterarea personalitatii. K. Clinic se caracterizeaza prin : paraplegie. cu evolutie rapida. Aceasta modificare oculara poate aparea inaintea simptomelor cerebeloase. leziuni de nervi cranieni in tumorile de ventricul IV. boala Jakob. comportamentale. neputandu-se elimina prin plamani. Seidel. mai ales. Neurologic : sporadic simptome de aspect pseudoparkinsonian. la copiii mici. cu evolutie rapida ce duce la moarte. cu contractura si amfiotrofii. cu un proces degenerativ. Se observa mai frecvent la femei. Gajduseck in 1973 in Noua Guinee. se tranforma in bule gazoase embolice. mai frecvente la adult.4 ani. 1990) BOALA SCUFUNDATORILOR (BOALA DE CHESON) Boala a scafandrilor care lucreaza cu aparate speciale sub presiune de aer comprimat la multe atmosfere. Graviditatea poate fi un factor agravant. Simptomatologia mult timp silentioasa. A. bulele de azot din sange degajandu-se in mare cantitate. alterarea limbajului ecolalic.BOALA KURU Semnifica o tremuratura. imagine caracteristica acestei boli). fenomene vestibulare.HOFFMANN Atrofie spinala musculara progresiva. cu un fond de ateroscleroza cerebrala mai putin evident ca in boala Alzheimer. BOALA LINDAU (HEMANGIOBLASTOMUL CEREBELOS) Este din grupa hemangioblastomelor. cu evolutie spre dementa. avand o incupabatie lunga cu durata de ani. mai ales. Uneori debut cu aspect discordant. in maduva. BOALA WERDNIG. Unii autori considera aceasta afectiune apropiata genetic altor atrofii sistemice ( coreea Huntington. frecvent intalnita in cadrul tumorilor fosei posterioare. aparand adesea dupa 55 de ani. scleroza laterala amiotrofica – H. pierderea initiativei. amauroza. Produce accidente vasculare embolice in caz de decompresiune rapida. lent evolutiva. tulburari de echilibru si mers. tulburari afective. Tumora chistica. C. nascuti normali. este o suferinta rara. Evolutie grava. modificari ale fundului de ochi (aparitia unei pete retiniene cu aspect de cianoza.SACHS Afectiune rara care apare. ireversibila. este caracteristica unei tumori de fosa cerebrala posterioara.Creutzfeldt. blocand drenarea sangelui in arteriole si capilare. cu evolutie rapida si cu etape de aparenta remisiune. o encefalopatie spongioforma identificata de Zigas si D. . Schulze. Bolnavul prezinta cefalee cu varsaturi. F.

Anatomic : se observa leziuni ale celuleor motorii din coarnele anterioare ale maduvei spinarii. Konovalov (1958) considera ca pot exista si cazuri neerediatr. cu prinderea muschilor cefei. De partea opusa sub leziune bolnavul prezinta tulburari de sensibilitate de tip paraplegic. trenanta si insotita de varsaturi explozive fara efort cu edem sau staza papilara si . etiologie si frecventa cefaleea poate fi sistematizata in : 1. asociata cu ciroza ficatului. Tremorul intentional se accentueaza in pozitii fixe cu mana intinsa sau cu degetul la nas. apar evidente la muschii spatelui. datorita sectionarii fasciculului spinotalamic. Simptomele debuteaza din tinerete. greturi. denumita «durere de cap». N. luand un caracter dizgratios.Cefalee de origine intracraniana : •Cefaleea vasculocerebrala a bolnavilor hipertensivi. grava. suferinta care nu trebuie confundata cu : migrena. avand o evolutie lenta cu tremuraturi si modificari tonigene. Tardiv apar : tulburari de afectivitate. Mersul devine greoi.2 ani. diafragma ramanand indemna. adesea spontana. BRUXISMELE Automatismele masticatorii nocturne la bolnavi cu scrasniri de dinti in timpul noptii sunt apreciate ca o manifestare patologica din cadrul comitialitatii. varsaturi. cu edem papilar. accentuate la emotii. Evolutia bolii este frecvent ascendenta. Tabloul clinic. In timpul respiratiei abdomanul se umfla. • 1676 afişări CEFALEEA Exprima o durerez. Cauzele aparitiei sunt diverse. afectuine metabolica cu determinism genetic. santurile vertebrale si la membrele inferioare. adesea precedate de tulburari astenonevrotice si leziune hepatica. BROWN.familiale. existand la acesti bolnavi modificari ale examenului EEG. copilul neputand tine capul drept.Atrofiile. deglutitie.SEQUARD (SINDROMUL BROWN. Dupa topografie. la muschii abdominali si intercostali. cu exacerbarea tulburarilor psihointelectuale. vasculara sau traumatica. rar si afectarea nucleilor motori ai nervilor cranieni. initial mascate de grasime. Bruxismele ar reflecta iradierea activitatii puntii catre nucleul trigemenului. O data cu prinderea centrilor bulbari si aparitia tulburarilor respiratorii accentuate. cu caderi si imposibilitate de ridicare si de mentinere in ortostatism. Relevatoarele bolii sunt grimasele fetei. moartea devine inevitabila in medie dupa 1. fonatie. V. cefaleea nevrotica si altele. manifestat clinic printr-un tablou characteristic.SEQUARD) Sindrom de hemisectiune medulara de cauza compresiva. a zonei cefalice a pacientului. •Cefaleea din procesele intracraniene expansive si abcesele cerebrale este puternica. BOALA WILSON (DEGENERESCENTA HEPATOLENTICULARA) Boala familiala descrisa de Wilson in 1944 ca o degenerare lenticulara progresiva.

luesul. meningita tbc. Cauzele epilepsiei simptomatice : tumorile si traumatismele cu epilepsii precoce sau tardive dupa cateva luni. Jackson. predominant in vertex. Este continua si insotita de semne de iritatie meningee ca : redoarea cefei. aparand si disaparand spontan. se traduce printr-o presiune cefalica. Epilepsia ideopatica sau esentiala incrimineaza ereditatea. leziuni ale urechii medii. cu durata limitata si tendinta de repetare. spondilozice. esentiale si epilepsie simptomatica. prin turgescenta hemodinamica. aparand crize comitiale la bolnavi cu infarcte cerebrale. aspirina). intoxicatii cu CO2. . epilepsia vasculara. apar brusc. este persistenta si insotita de o hiperestezie a scalpului. sindroame miofasciale cervicale.unele leziuni viscerale pot da o cefalee si o hiperalgezie a scalpului si fetei. cu convulsii. capul bolnavului cade pe spate.anxios. cu exceptia tratamentului analgezic obisnuit (antinevralgice. cu echivalente si absente. 2. la oameni in varsta. fotofobie. vasodilatatie cerebrala si distensie ventriculara dupa puseuri hypertensive sau presiune venoasa crescuta. Marea criza comitiala este precedata de o aura senzoriala (parestezii. In hipertensiunea intracraniana se vor evita substantele care ar deprima functia respiratorie. partiale si focale 9localizate). pe fond nevrotico.nereactionand la tratament. extensia membrelor. •Cefaleea psihogenica. Uneori erorile de refractie vizuala. meningoencefalita specifica. fenomene care pot retroceda in cateva zile dupa tratamentul corespunzator. boala Pick sau Alzheimer si facomatoza. glaucomul pot produce cefalee. •Cefaleea prin iritatie meningee apare brusc in meningite. bradicardie si respiratie zgomotoasa. •Cefaleea dupa tuse are un caracter de arsura de scurta durata. strabismul. unele encefalite. este intermitenta. 778 afişăriEDEMUL CEREBRAL Apare ca o reactie secundara nespecifica data de cauze multiple: inflamatorii. Dupa tabloul clinic se disting : epilepsii generalizate. iritabilitate. Clinic: bolnavii cu edem cerebral prezinta o stare comatoasa tranzitorie. Se caracterizeaza prin accese convulsive declansate brusc in crize paroxistice. vasculare. semnul Kernig. EPILEPSIA Afectiune grava car epoate aparea in copilarie. piramidon. CEREBELLAR (CRIZELE CEREBELOASE) Descrise de H. Se deosebesc : epilepsii ideopatice. toxice. Uneori ea poate fi ecoul unei tumori cerebrale. afectiuni intratoracice si intraabdominale. febra. Medicatia este in functie de cauza declansatoare a cefaleei. hemipareze. rotirea ochilor in sus. necedand la analgezice. alcoolismul parintilor. faringiene. Edemul cerebral trebuie deosebit de “falsul edem” cu crestere parenchimatoasa de volum. suferinte dentare. cefalee. Epilepsia tardiva (Late epilepsy) apare dupa 30 de ani cu un factor vascular evident. Cauzele epilepsiei. La fel cefaleea se intalneste in sinuzitele obstructive. afectiuni sau infectii intrauterine ale mamei. relatata clar de bolnav.Cefaleea extracraniana: •In unele afectiuni ale oaselor craniene •Durerea referita . Tabloul clinic. edem cerebral.

flexia si extensia membrelor. bolnavul este omnubilat. ajungandu-se la interventie neurochirurgicala cu decompensare. adesea traumatizare. In faza tonica capul in retroflexiune.Epilepsii si sindroame generalizate •Ideopatice : . dat fiind pericolul de edem cerebral care pune in primejdie viata bolnavului. In acest stadiu al crizei gasim semnul Babinski. Bolnavii isi miscalimba lateral. viziuni colorate. care sngereaza saliva spumegand. prelungindu-se din gura. cu rflex cornean abolit. jena epigastrica. uneori isi mascheaza criza. mioclonic sau psihic cu scurte absente Clasificarea internationala a epilepsiilor si a sindroamelor epileptice I. cadere.Epilepsii si sindroame localizate (focale. generalizate. Starea de rau epileptic. sprijinindu-se spre a nu cadea. cu privirea fixa. petit mal) . uneori aparand pana la 10. senzatii gustative. impresionanta.convulsii benigne (familiale) neonatale . sunt semen de certa valoare a unei veritabile crize comitiale. contractii bruste musculare.epilepsie cu crize de grand mal •Ideopatice si (sau) simptomatice (dupa varsta si aparitie): -sindrom Wesr ( spasm infantil) -sindrom Lenox. Relaxarea sfincteriana adesea mixta.epilepsie infantila cu aproxisme occipitale •simptomatice : includ sindroame de o mare variabilitate individuala II.Gastaut -epilepsie cu crize mioclonice •Simptomatice -de etiologie nespecifica -encefalopatie mioclonica timpurie -sindroame specifice : crize epileptice dupa unele boli . Globii oculari.absente epileptice juvenile si epilesie mioclonica juvenila( petit mal) . flacari. acer confirma comitialitatea. pupile midriatice. iar cele inferioare in extensie.senzatie de soc electric. locale. Urmeaza faza clonica. La 12 minute va urma relaxarea musculara care incheie marele acces epileptic. intrerupandu-si activitatea scurta vreme . Aceasta se manifesta prin crize frecvente succedate la scurte intervale. cu convulsii ale membrelor. deviate in susu si in afara. partiale) •ideopatice : . macro. Dupa o aura auditiva sau psihica su « stari de vis ». rotat cu membrele superioare flectate. la cateva secunde sau minute apare fulgerator marea criza cu faza tonico-coclonica cu contractia musculaturii si cianoza fetei.absente epileptice ale copilariei (picnolepsie.si micropsie). dispnee.epilepsie infantila benigna cu varfuri centrotemporale . In aceste situatii grave cu crize subintrante se va aplica un tratament intensiv anticonvulsivant.epilepsie benigna mioclonica a copilariei . Epilepsia minora – cu crize de « petit mal » fara convulsii.200 de accese apileptice in o singura zi. crizele pot lua un aspect akinectic.

Sindroame speciale -crize ocazionale (Gelegen.Epilepsii si sindroame nedeterminate Cu crize generalizate si focale : -crize neonatale -epilepsie mioclonica grava a copilariei -epilepsie la EEg cu varfuri si unde continue in timpul somnului -afazie epileptica dobandita.III. cluns al piciorului. In infarctul cerebelos care ridica probleme de diagnostic se remarca trei forme (Cezar Ionel. globale. cu semnul Babinski pozitiv. Sindrom Landau. crize declansate de alcool. 2. ca hemoragia de cerebel. . predominat la membre. Bolnavii prezinta : de partea hemiplegica reflexe osteotendinoase vii. fiind insotita si de tulburari talamice.Kleffner IV. I INFARCTUL (RAMOLISMENTUL) CEREBELOS Cazurile de ramolisment (infarct) cerebelos sunt foarte arre raportate la ictusurile cerebrale si mai rare.in marele infarct cerebelos – debutul este acut. rotulei sau mainii. nistagmus. encefalitic sau traumatic. cea capsulara este totala si ireversibila. grav. 19890 : 1.o forma benigna – dominata de un sindrom vestibular cu vertij. Leziunile pure prin infarct cerebelos sunt foarte rare. simptomatologia infarctului cerebelos fiind dictata de obtruarea arterelor care deservesc atat cerebelului. tulburari respiratorii. hormoni. insotiti de un sindrom meningial si simptome de trunchi cerebral. Hemiplegiile mari. cat si trunchiului cerebral. droguri. refelxe cutanate abdominale slabe sau abolite. si ireversibile dau cu timpul amiotrofii corticale. tulburari de echilibru si un sindrom cerebelos cu evolutie favorabila. survenita adesea dupa un accident vasculo. Tabloul clinic. polikinetice. Hemiplegia corticala etse mai mult segmentara. stresuri -stari epileptice izolate aparanet neprovocate -epilepsia cronica progresiva partiala continua a copilariei H HEMIPLEGIA Paralizie a unei jumatati de corp.cerebral si mai putin frecvent dupa un process tumoral. coma. fiind dificila identificarea unui sindrom cerebelos unilateral de un infarct datorita afectarii altor organe. proportional cu intensitatea sindromului piramidal.infarct pseudotumoral edematos. bronhopneumonii. datorita lezarii in totalitate a fasciculului piramidal in capsula interna. in stadiile cronicizate grave cu accentuata hipertonie piramidala (in lama de briceag).heitsanfalle) -convulsii febrile. cu tulburari de echilibru. Inimioara Cojocaru. vertije si evolutie defavorabila 3. uneori difuzate.

cu mioclonii de lunga durata si localizare la un segment de corp. tulburari de constinta cu « drop atacks » cu echivalente. 1951 . mai frecvent ca cel din insuficienta vetebrobazilara. Haines.Brown. vor duce la o ischemie cerebrala. intalnim encefalopatia infantila. H. Ca sechele ale meningitelor. M MENINGITELE Infectiile meningelui pot fi produse de bacterii cu lezarea sistemului nervos central si manifestari cerebrale. stari confuze si unele manifestrai paroxistice sincopale. confuzie. se manifesta clinic prin : un sindrom optico.SCHOLZ Sindromul Kjellin. astenie. tulburari intelectuale. Millikan. Varietatea fenomenelor depinde de varsta biologica a creierului cu starea vaselor si de posibilitatea de asigurare a supleantei circulatorii. Ictusul din insuficienta circulatorie carotidiana. F.INSUFICIENTA CIRCULATORIE CEREBRALA Concept mai nou al hemodinamiei cerebrale (Denny.BERNARD. Tulburarile de hemodinamica cerebrala cu o deficienta a debutului sangvin si a masei de oxigen care nu pot satisface nevoile fiziologice ale creierului. In insuficienta circulatorie carotidiana si vertebrobazilara se constata simptome generale ca : cefalee. somnolenta si coma. agitatie psihomotorie. ameteli pasagere si interminente si semne de focar (pareze). cu un decalaj intre presiunea sangvina si rezistenta vasculara a creierului. C. ca si epilepsia abdominala cu dureri paroxistice. Cu atingerea bazei creierului.piramidal cu ambliopii. KOJEVNIKOV (EPILEPSIA PARTIALA MIOCLONICA CONTINUA) Se caracterizeaza prin crize rare de epilepsie. K KJELLIN. 1953). la mana sau degete. descrisa in 1956. Clinic : meningitele bacteriene se manifesta prin : un sindrom meningial. pareze tranzitorii si pseudobulbarism.Scolz este o suferinta neurologica rar intalnita. leziuni de nervi oculomotori. uneori si leziuni de nervi cranieni ca in meningita tbc. predominant nocturne. pareze. adesea un segment periferic. In insuficienta vertebrobazilara clinica pe prim plan va fi sindromul vestibular. Este frecvent intalnita in patologia vasculocerebrala. .Bernard. care consta clinic din paraplegie spastica familiala cu marcat deficit locomotor si cu degeneratia centrala a retinei. Mai rar. sindroame hipofizare si hidroecefalie interna.

factori endogeni.s emanifesta prin astenie. Invazia prin o perioada febrila cu cefalee. Daca bolnavul nu va fi tratat dupa o stare de agitatie. leptospiroze 3. rahialgii. cu germeni depistabili pe culturi in LCR.diabetul. hiperestezie cutanata. cu convulsii si coma urmata de exitus. infectiosi sau fizici. toxici.in medie 7 zile. meningita poliometilica si meningitele secundare dupa gripa. Clinic : febra. redoarea cefei. picaturi. MENINGITA PALUSTRA Este o meningita infectioasa. sulfone .meningitele infectioase prin virusuri.MENINGITA LUETICA Este cea mai importanta meningita spirochetica dupa spirochetoza ictero. infectia propagandu-se prin tuse. cisticeroza) si foarte rar prin ciuperci. varsaturi. usoara hipercitoza si reactiile pentru sifilis in LCR si sange. uremia sau alergici dupa seroterapie pot declansa meningite. MENINGITA TIFICA Boala evolueaza clinic cu un sindrom meningeal. lues. tifoida. arsenicul. prin protozoare (malarie. MENINGITA MENINGOCOCICA Meningita cerebrospinala. pe langa sindromul meningeal. febra si reactie meningiala cu greturi. cefalee. foarte rar intalnita. peste 39°. zona zoster si febre eruptive 2. herpes. cefalee. vor surveni somnolenta cu paralizii. modificari LCR cu hiperalbuminoza.meningite bacterine : tbc. este meningita tbc. meningococ. bruceloza. agitatie. coma si moarte. Brudzinki. violenta.meningite prin spirocheta : febra recurenta.positive. bismutul. Scaderea constanta a febrei este un indiciu de remisiune a bolii. se instaleaza prin patrunderea meningococului in organism prin rinofaringe. In perioada de stare : febra.hemoragica si cea din febra recurenta. Incubatia. cu o ridicata mortalitate la copii. stranut. ajungand in LCR. semnul Kernig. Unii factori chimici. eritem nodos si varsaturi. medicamentosi ca : alcoolul. MENINGITA SEROASA CU LICHID CLAR Meningitele seroase cu lichid clar sunt produse de agenti chimici. indirect prin hrana si pe cale hematogena. In perioada de stare : apar. . semne de meningita cerebrospianala si leziuni ale nervilor oculomotori. aparuta la copii si tineri la scurt interval dupa contactul infectant. fosforul. contractura musculara cu atitudini atipice ca « cocos de pusca » sau opistotonus. fenomene bulbare. Se cunosc : 1. MENINGITA TBC Cea mai frecventa meningita bacteriana. clinic cu stare generala grava. Inconstant pasagere deficite motorii si atingeri de nervi oculomotorii.

Tulburari troficoglandulare : calvitie. sindrom miopatic cu semne de corn anterior. Forme atipice : miopatia tardiva Nevin.MIATONIA CONGENITALA OPPENHEIM Boala fara caracter familial ereditar. Amitrofii ale regiunii scapulohumerale.forma scapulohumerala juvenila Erb a copilariei afecteaza musculature scapulohumerala. desfacerea ei se va face greu.miopatia caxofemurala Layden. cu atrofii care cuprind centura pelviana si cea sacrolombara. muschii maseteri si maini. 3. Davidenkov descrie si forme localizate strict abdominal sau la muschii oculari.abdominala Zimmerlin prinde muschii peritoracici si ai bratelor. MIOTONIA ATROFICA STEINERT Boala descrisa ca o « distrofie miotonica ereditar. Mersul copilului este imposibil. 2. cu transmisie dominanta autosomica » (Radu Horia.Dejerine. MIOPATIA Boala a fost descrisa de Erb in 1980 ca « distrofie musculara progresiva ». cu imagine de « catarare » pe propriul corp. lagoftalmie. Marinescu deosebeste urmatoarele forme clinice frecvent intalnite : 1. uneori edentatie si usoare tulburari psihice. acesta devenind infirm. existand acea decontractie foarte lenta. cu atrofii ale pelvisului si regiunii sacrolombare. MIOTONIA CONGENITALA HIPERTROFICA THOMSEN Este o suferinnta cu caracter congenital. MILLARD.miopatia pseudohipertrofica Duchenne a copiilor cu prinderea muschilor membrelor. atrofie testiculara. Simptomatologia de baza o constituie atrofiile musculare la gambe. forta musculara slaba.miopatia pubertatii toraco. bicepsul si lungul supinator.Moebius are o evolutie mai rapida. Atrofia orbicularului pleoapelor. lordoza se accentueaza. mers stepat si caracteristica de decontractie lenta la limba. deficit ponderal. forme mixte miopatico.GUBLER Se intalneste adesea in accidentele vasculocerebrale cu afectarea protuberantei. Este prinsa fata. . cataracta. cu loxitate ligamento.miopatia facioscapulohumerala Landouzy.. 1978). Mersul este dficil (mai des urcatul si coboratul scarilor). Talie subtire si abdomen bombat anterior. cu buza superioara mare ca « de tapir » si ras transversal.familiala. accentuand lordoza. eredofamilial si incurabila. distrofii musculare progresive tardive.articulara. fata cu dificultate locomotorie. 4. 5. amiotrafii familiale. cu ochii deschisi. Atunci cand cerem bolnavului sa desfaca mana stransa.neurogene. cu hipertrofie. miatonia congenitala Oppenheim duce la atonie musculara de la nastere. intalnita la varste . Ridicarea in picioarecaracteristica bolii – se face cu efort si sprijin in maini. Gh. suferinta primitiva a muschilor. cu o excitabilitate foarte scazuta. maini. face trecerea intre miopatii si miotonii. Fluieratul imposibil. Mers leganat « ca de rata ». numita de Charcot « miopatie primitiva » si considerata ca o afectiune deosebita de amiotrofie spinala secundara. creand un sindrom altern.

cu hipotonie. ocluzia arterei temporale. P PAPILITA Inflamatie a nervului optic in care tulburarile vizuale precoce.tinere. cu un facies inexpresiv.Pick tip A. observata in hemoragia mezencefalica mai ales. Boala Niemann. flasciditate si picioare balante. care pot produce neuropatii.PICK) Suferinta rara. nu este evidentiata decat prin unele modificari viscerale si biologice. adesea unilaterala. . PARAPLEGIA Impotenta functionala a membrelor inferioare prin lezarea bilaterala a acii motorii medulare dupa o leziune de neuron motor central sau periferic. meningita tbc. in unele traumatisme cerebrale.Pick tip B. evidentiind la examenul fundului de ochi o papila congestionata. unele infectii focale sinusale. produsa brusc in leziuni dorsale. orbitare. produce un deficit locomotor. • 890 afişări N NEUROPATIILE COLAGENICE Bolile de colagen. Boala apare in copilarie. la pornire se efectueaza mai greu. descrisa de H. Miscarile bolnavului. pare vigil. cu evolutie lenta si adesea cu sfarsit letal. Tabloul clinic. individualizata in 1927 de catre Pick si descrisa clinic in 1958 de A. spre deosebire de staza papilara care apare bilateral de la inceput. cu chinina sau penicilamina. cu miscari rudimentare incetinite de aparare la stimuli si automatisme masticatorii. Faber. deschide ochii fara sa fixeze. Paraplegia flasca centrala. in special. cu afectarea sistemului nervos periferic. aparuta din mica copilarie. semn cardinal dupa unii in precizarea diagnosticului. Cauzele papilitei : leuconecraxita. Crocker si S. insa cu o forta musculara slaba sub posibilitatile volumului muschilor. encefalita din unele boli infectioase. neputand sa se exprime. NIEMANN.PICK (BOALA NIEMANN. corticale sau leziuni anoxice . este insotita de o suferinta a muschilor pelvini. precum si arahnoidita optochiasmatica. partial diseminat.Forma NiemannPick tip C cuprinde fenomene neurologice evidente: oftalmoplegie supranucleara cu alterarea miscarilor de verticalitate si convergenta a globilor oculari. Prezinta o relaxare musculara. de aspect atletic. Cairns in 1952. oculare. intoxicatia cu alcool metilic. Se remarca o lentoare a contarctiei musculare cu decontractie lenta. Bolnavii au muschii corpului si ai membrelor hipertrofiati. tulburari de intelect si o hepatosplenomegalie. accentuate se instaleaza rapid. stuporos. bolnavul somnolent. MUTISMUL AKINETIC Manifestare stuporoasa. sunt afectiuni cu un proces inflamator cronic. rosie. Boala Niemann. C.

Lorrain si in encefalopatia infantila. Boala Gamstorp paralizia prin hiperkaliemie. bolii. compresiuni medulare.hipertonic de variata intensitate in functie de gravitatea si stadiul . cu “mers uneori digitigrad ». are o evolutie lent progresiva de ani cu instalarea unei parapareze spastice si greutate locomotorie. traumatisme si raniri medulare sau lae rahisului la batrani. cu hiperrefletivitate osteotendinoasa. Mersul este foarte greoi.Vindecarea este rara.LORRAIN Boala degenerative. care releva o contracture cu marirea tonusuluiin articulatia pumnului atunci cand bolnavul ridica membrul inferior de aceeasi parte cu flexia. cu picioarele proiectate inainte si sprijinite in carje. Se evidentiaza prin semnul Noica. PARKINSON Boala Parkinson. abcese reci. in mielita luetica Erb cu o evolutie lenta in paraplegia spasmodica Strumpell. prin repetarea primei silabe.Medin si prin diskaliemie. familiala. hematomielie. spatic. este o afectiune de paleostriat. polineuropatii toxice. Babinski bilateral. alterat. Miscarile devin greoaie. PARAPLEGIA SPASTICA FAMILIALA STRUMPELL. monotona. topaitor. Paraplegia spastica se observa in: leuconevraxite. boala Pott. bolnavul este imobilizat la pat. ajungandu-se in stadiile evoluate la o deplasare foarte greoaie. parestezii.Paraplegiile flasce pot fi date de : traumatisme vertebro. fara a pune bolnavul in pericol. reflexe de aparare. numai in leziunile edematoase reversibile. devenind rigida (starea Gesicht). Se observa o disparitie a expresivitatii afective. Debutul in copilarie indica o encefalopatie infantila. clonus. Bolnavii acuza crampe. lente. cu modificari tonigene ale corpului. boala Heine. cu abductia coapselor. Hipertonia plastica ceroasa. scleroza laterala amiotrofica. Rigiditatea musculara imprima segmentelor corpului o semiflexie. Vorbirea bolnavului devine lenta. pana la imposibilitatea cu studiu akinetic. extensia articulatiei pumnului efectualat de examinator. va exista o contracture piramidala a membrelor paralizate. automatisme medulare si tulburari sfincteriene. Scrisul este de asemenea. cu evolutie lenta de ani. cu o evolutie lent progresiva. In paraplegia spastica. luand un aspect ceros datorita hipersudoratiei. Tabloul clinic este dominat de un sindrom hiperkinetico. tripla retractie si extensia controlaterala a membrelor inferioare In paralizia porfirica paralizia se instaleaza rapid. cu palilalie. cu picioarele tarate in varus ecvin. cu bradikinezie. In stadiul de paraplegie flasco. beneficiind de tratament. tulburari sfincteriene si genitale. cu fenomene abdominale si uroporfirie. .medulare. constictii toracice. Fata bolnavului isi pierde mobilitatea si expresivitatea.spasmodica apar reflexele de automatism medular. cu lezarea fasciculului piramidal. cu caracter incurabil. PARAPLEGIA SPASTICA SPINALA ERB Boala produsa de sifilis. atunci cand nu este sectionata maduva. poliradiculonevrite. Prognosticul acestei paraplegii adesea este mai bun ca al paraplegiei flasce din mielite. apare prin deficit de eliminare a potasiului prin urina. mai frecventa la barbati dupa 40 de ani. Apar tulburari trofice. In stadii grave cu mare contractura si retractii tendinoase.

Uneori predomina tulburarile de sensibilitate. ca si in Parkinson. constituind semnul fisicului. In unele cazuri stadiul acut poate trece neobservat. In stadiile avansate tremorul impiedica actele uzuale. in special la degetele mainilor. de repaus. iar hipertonia extrapiramidala ingreuneaza mersul. PARKINSONISMUL POSTENCEFALIC Apare la tineri in urma unui episod febril cu diplopie si somnolenta.polinevrite motorii pure (in salurnism) 3. dureri si atingeri de nervi oculomotorii. POLINEVRITA DIABETICA Predomina tulburarile de sensibilitate de aspect pseudotabetic. In mers miscarile asociate ale bratelor dispar. Se deosebesc : 1. tonusul de postura al bolnavului va fi crescut.rar. amiotrofii. hipoestezie simetrica periferica fara amiotrofii. arsuri. exacerbate la emotii. continuu. parestezii. Adesea mononevrite. fara modificari de reflexe. cu mers stepat si abolirea reflexelor achiliene.forma senzitiva acrodinica a adultului cu dureri si tulburari de sensibilitate superficiala 4. dupa unii autori. tulburari psihice.forma psihopolinevritica din sindromul Korsakov a alcoolicilor cronici 6.polinevrita pseudotabetica din difterie si alcoolism 5. PAVORUL NOCTURN Manifestare in accese episodice nocturne a copiilor. bolnavul decontractat putand alerga la locul fixat. Acesta inceteaza la inchiderea ochilor si pot aparea la excitatii luminoase si deviatia capului. Bradipsihie. mialgii. Deficitul motor este mai accentuat la membrele inferioare.cu schimbarea continua a pozitiei. ca neepileptica. faciali.Hiperkinezia consta intr-un tremor involuntar ritmic. Tulburarile psihice sunt mai accentuate ca in Parkinson. apreciata. In crize. La factori emotionali apare kinezia paradoxala.motorii (in alcoolism) 2. capului. fiind insotit de clipiri si miscari ale globilor oculari cu o stare confuza la trezire. uneori cu semne piramidocerebeloase ca in scleroza combinata.caractersitice parkinsonismului postencefalic. barbiei. Tremor al buzelor. amorteli. mai putin al picioarelor si limbii.polinevrite senzitivo. polinevrita pseudomiopatica POLINEVRITA ALCOOLICA Se manifesta clinic prin tulburari de sensibilitate. Senzitiv : mialgii. . mergand pana la dementa. cu o instabilitate motorie si acatizie. motilitate. Se va deosebi de boala Parkinson prin crizele oculogire. POLINEVRITA Polinevrita este considerata un sindrom produs de prinderea simetrica a nervilor periferici. Uneori se paote ajunge la stupor si dementa.

stresul acut sau tulburarii de somatizare si nu se datoreaza efectelor fiziologice ale unei substante sau ale unei conditii neurologice ori ale altei conditii medicale generale. Fricile agorafobice implica de regula grupe de situatii care include faptul de a te afla singur in afara casei. care s eva deosebi greu de un tabes. fara prindereavalului palatin si cu tulburari de sensibilitate profunda. Frica intensa de a nu lua in greutate sau dea deveni grasa. sau evitarea de locuri sau situatii din care scaparea poate fi dificila (sau jenanta) sau in care ajutorul poate sa nu fie accesibil. se creeaza forma pseudotabetica a polinevritei difterice. de regula de natura stresanta. prin difuzarea toxinei pe traiectul nervilor. fugii disociative. Perturbarea modului in care este experimentata greutatea sau conformatia corpului propriu. fiind afectati muschii valului palatului si ai laringelui. Anorexia nervoasa Refuzul de a mentine greutatea corporala la. cu tulbuarri de deglutitie pentru lichide. Amnezia disociativa Perturbarea predominanta o constituie unul sau mai multe episoade de incapacitate de a evoca informatii personale importante. chiar daca persoana este subponderala. si care este prea intinsa pentru a putea fi explicata de uitarea comuna. fiind caracterizata prin ataxie. stresul posttraumatic. in eventualitatea unui atac de panica sau de simptome similare panicii. nedatorata influentei greutatii sau conformatiei corporale asupra autoevaluarii sau negarea seriozitatii greutatii corporale scazute actuale. ori necesita prezenta unui companion. Situatiile sunt evitate sau sunt indurate cu o detresa semnificativa ori cu teama de a nu avea un atac de panica sau simptome similare panicii. ducand la o greutate corporala de mai putin de 85% din cea expectata). Anxietate generalizata . a te afla pe un pod si a calatori cu autobuzul. In formele tardive cu atingerea nervilor periferici. Simptomele cauzeaza o detresa sau deteriorare in domeniul social. profesional sau in alte domenii importante de functionare. sau deasupra unei greutati minime normale pentru etatea si inaltimea sa (pierderea in greutate ducand la mentinerea greutatii corporale la mai putin de 85 % din cea expectata sau incapacitatea de a lua in greutate plusul expectat in cursul perioadei de crestere. Perturbarea nu survine exclusiv in cursul tulburarii de identitate disociativa. a te afla in multime sau stand la rand. abolirea reflexelor achiliene si rotuliene si stepaj Tulburari cu litera A Agorafobia Este anxietatea referitoare la.POLINEVRITA DIFTERICA Tulburarile neorologice din formele grave ale bolii se in staleaza dupa vindecarea difteriei. trenul sau automobilul.

ca indicat de trei (sau mai multe) din urmatoarele: . . recurenta sau persistenta fata de contactul sexual si evitarea tuturor (sau aproape a tuturor) contactelor sexuale genitale cu un parter sexual.senzatie de ameteala. Persoana constata ca este dificil sa-si controleze preocuparea. vertij sau lesin . Tulburarea de personalitate antisociala Un pattern pervasiv de desconsiderare si violare a drepturilor altora aparand de la etatea de 15 ani. .incorectitudine.frica de a nu muri .greata sau detresa abdominala .tremor sau trepidatie . Perturbarea cauzeaza detresa sau dificultati interpersonale semnificative. Atac de panica Perioada distincta de frica intensa sau de disconfort in care patru (sau mai multe) din urmatoarele simptome apar brusc si ating culmea in decurs de 10 minute: .durere sau disconfort precordial . preocuparea sau acuzele somatice cauzeaza o detresa sau deteriorarea semnificativa clinic in domeniul social. indicata de comiterea repetata de acte care constituie motive de arest. indicata de mintitul repetat.senzatie de sufocare sau de strangulare . batai puternice ale inimii sau accelerarea ritmului cardiac .transpiratii . Anxietatea si preocuparea sunt asociate cu trewi (sau mai multe) din urmatoarele sase simptome: • Neliniste sau sentimentul de stat ca oe ghimpi • A fi rapid fatigabil • Dificultate in concentrare sau senzatie de vid mental • Iritabilitate • Tensiune musculara • Perturbare de somn (dificultate in a adormi sau in a ramane adormit ori somn nelinistit si nesatisfacator) Anxietatea.frica de pierderea a controlului sau de a nu innebuni .incapacitatea de a se conforma normelor sociale in legatura cu comportamentele legale. dezechilibru.Anxietate si preocupare survenind mai multe zile da decat nu timp de cel putin 6 luni. uzul de alibiuri.sentimentul de irealitate . in legatura cu un numar de evenimente sau activitati.palpitatii.frisoane sau valuri de caldura Aversiunea sexuala Aversiune extrema. profesional sau in alte domenii importante de functionare. manipularea altora pentru profit sau placere personala.senzatie de amorteala sau de furnicaturi .

Perturbarea nu survine exclusiv in cursul episoadelor de anorexie nervoasa. .neglijenta nesabuita pentru siguranta sa sau a altora.impulsivitate in cel putin doua domenii care sunt potential autoprejudiciate (cheltuieli. . . inadecvata ori dificultate in a controla mania (manifestari frecvente de . Autoevaluarea este in mod nejustificat iinfluentata de conformatia si greutatea corpului. .iritabilitate si agresivitate.comportament. . timp de 3 luni.impulsivitate sau incapacitate de a planui dinainte. indicata prin incapacitatea repetata de a avea un comportament consecvent in munca ori de a-si onora obligatiile financiare.sentimentul cronic de vid. si impulsivitate marcanta.eforturi disperate de a evita abandonul real sau imaginar .. • Sentimentul de lipsa de control al mancatului in cursul episodului (de ex. imaginii de sine si afectelor. in medie de cel putin doua ori pe saptamana. In decurs de 2 ore) a unei cantitati de mancare mai mare decat cea pe care cei mai multi oameni ar putea-o manca in aceeasi perioada de timp si in circumstante similare. indicate de luptele sau atacurile corporale repetate. sex. Comportament compensator inadecvat recurent in scopul prevenirii luarii in greutate. Exista proba unei tulburari de conduita cu debut inainte de 15 ani. Mancatul excesiv si comportamentele compensatorii inadecvate apar ambele. Tulburari cu litera B Bulimia nervoasa Episoade recurente de mancat excesiv. condus imprudent. mancat excesiv).manie intensa. incepand precoce in perioada adulta si prezent intr-o varietate de contexte.un pattern de realatii interpersonale intense si instabile caracterizat prin alternare intre extremele de idealizare si devalorizare. postul sau exercitii excesive.lipsa de remuscare. . clisme sau alte medicamente.instabilitate afectiva datorata unei reactivitati marcante a dispozitiei. cum ar fi varsaturile autoprovocate.iresponsabilitate considerabila. Tulburarea de personalitate borderline Un pattern pervasiv de instabilitate a relatiilor interpersonale. abuzul de laxative. abuz de o substanta. sentimentul ca persoana respectiva nu poate stopa mancatul sau controla ce sau cat de mult mananca). .perturbare de identitate: imagine de sine sau constiinta de sine marcant si persistent instabila. gesturi sau amenintari recurente de suicid sau comportament automutilant. . Individul are cel putin 18 ani. . . ca indicat de cinci (sau mai multe) din urmatoarele: . diuretice. indicata prin a fi indiferent ori a justifica de ce a facut sa sufere ori a maltratat sau a furat de la altul. Un episod de mancat excesiv se caracterizeaza prin ambii itemi care urmeaza: • Mancatul intr-o anumita perioada de timp (de exe.

Veti fi uluiti cate pot exista. Povesti pentru viata Pentru ca sunteti adulti. iar acum. acele vremuri sunt apuse de mult.furie. tati.ideatie paranoida sau simptome disociative severe. poate va ganditi ca vremea povestilor a trecut. ma auziti? Articole Despre copii. Iti punem la dispozitie Chestionare psihologice care iti vor raspunde la curiozitatilor tale. Niciodata nu este tarziu pentru o poveste. . pentru parinti Adolescenta In cuplu Provocarile din viata adultilor Dictionar de fobii Afla explicatiile fobiilor. Citeste acum o poveste. in legatura cu stresul Inapoi la dictionarSpecializari • • • • • • • • • Psihoterapie Psihosexologie Logopedie Consultanta organizationala Evaluare si testare de personal Psihodiagnostic Terapia prin arta Consilierea online Co-terapie de cuplu si familie Chestionar psihologic Vrei sa afli mai multe despre tine? Acum ai posibilitatea sa te cunosti. batai repetate) . Alege sa citesti Cum sa-ti intelegi sotul Lasa-ma sa-ti aud glasul Mami. Nimic mai neadevarat. tranzitorii. Va punem la dispozitie un mic dictionar al acestora. stare coleroasa permanenta. Va ganditi ca povestile sunt pentru perioada copilariei.

cu evocarea imediata a unor vise intinse si extrem de terifiante implicand de regula amenintari la supravietuire. de un episod maniacal ori tulburarea de personalitate antisociala. Experimentarea visului sau perturbarea de somn care rezulta din desteptarea cauzeaza o detresa sau deteriorare semnificativa clinic in domeniul social. Cleptomania Incapacitatea recurenta de a rezista impulsurilor de a fura obiecte care nu sunt necesare pentru uzul lor personal ori pentru valoarea lor monetara.Dictionar de logopedie Afla explicatiile termenilor din domeniul logopediei. securitate sau stima de sine. Dictionar de neurologie Afla explicatiile termenilor din domeniul neurologiei. profesionala ori in alte domenii importante de functionare. Furtul nu este explicat mai bine de tulburarea de conduita.sursa DSM IV Desenul copilului meu Trimite desenul preferat al copilului tau la contact@terapiam. dupa cum este indicat in cinci (sau mai multe) din urmatoarele: . Furtul nu este comis pentru a exprima furia sau razbunarea si nu este raspunsul la o idee deliranta sau la o halucinatie. Senzatie de tensiune imediat inaintea comiterii furtului. Vezi si desenele altor copii. gratificatie sau usurare in timpul comiterii furtului. Persoana devine rapid orientata si alerta.ro si psihologii nostri iti vor spune lucruri interesante despre personalitatea lui. Placere. Dictionar tulburari mentale Afla explicatiile tulburarilor mentale . La desteptarea din visele terifiante.. Acasă Tulburari cu litera C Cosmar Desteptari repetate din perioada de somn major sau din atipeli. Inapoi la dictionarTulburarea de personalitate dependenta O necesitate excesiva si pervasiva de a fi supervizat. care duce la un comportament submisiv si adeziv si la frica de separare si care incepe precoce in perioada adulta si este prezent intr-o varietate de contexte.

• Necesita ca altii sa-si asume responsabilitatea pentru cele mai importante domenii ale vietii lui.dificultate in concentrare sau vid mental . • Cauta urgent alta relatie drept sursa de supervizare si suport cand o relatie stransa se termina.energie scazuta .este inclinat spre sentimente de culpa sau remuscare Tulburarea depresiv-anxioasa Dispozitie disforica recurenta sau persistenta.este ruminativ si dispus la aprehensiune .iritanilitate . • Se simte incomodat sau lipsit de ajutor cand ramane singur din cauza fricii exagerate de a nu fi in stare sa aiba grija de sine. • Merge foarte departe spre a obtine solicitudine si suport de la altii. critic si prudent fata de altii . Dispozitia distrofica este acompaniata timp de cel putin o luna de patru (sau mai multe) din urmatoarele simptome: . disperare. pana la punctul de a se oferi voluntar sa faca lucruri care sunt neplacute.se asteapta la tot ce este mai rau . acuzator si depreciativ fata de sine .hipervigilitate .aprehensiune . inutilitate si stima de sine scazuta . dupa cum este indicat de cinci (sau mai multe) din urmatoarele: . dezgust. nefericire .este sceptic. • Este preocupat in mod exagerat de frica de a nu fi lasat sa aiba grije de sine.dispozitia habituala este dominata de tristete.este critic.ideea de sine se concentreaza pe convingerile de insuficienta. mai curand decat din cauza lipsei de motivatie sau de energie).usor de miscat pana la lacrimi .perturbare a somnului . • Are dificultati in a-si exprima dezacordul fata de altii din cauza fricii de a nu pierde suportul sau aprobarea (nu implica frica reala de retributie) • Are dificultati in a initia proiecte ori a face ceva singur (din cauza lipsei de incredere in judecata sau capacitatile sale. durand cel putin o luna.este pesimist .• Are dificultati in a lua decizii comune fara o cantitate excesiva de consilii si reasigurari din partea altora. dezolare. incepand precoce in perioada adulta si prezent intr-o varietate de contexte. Tulburarea de personalitate depresiva Un pattern pervasiv de comportamente si cognitii depresive.

Ejacularea precoce Ejaculare persistenta sau recurenta la excitatie sexuala minima. fantezii excitante sexual.. impulsiuni sexuale sau comportamente implicand expunerea propriilor organe sexuale unui strain insuspectant. Gradul de agresivitate manifestata in cursul episoadelor este disproportionat in mod flagrant fata de orice stresori psihosociali precipitanti. Perturbarea cauzeaza detresa sau dificultati interpersonale semnificative. intense. Perturbarea nu este cauzata exclusiv de vaginism sau de lipsa de lubrifiere. dezaprobare sau rejectie. Tulburarea de personalitate evitanta Un pattern pervasiv de inhibitie sociala. Perturbarea cauzeaza detresa sau dificultati interpersonale semnificative. Perturbarea cauzeaza detresa sau dificultati interpersonale semnificative. • Nu doreste sa se asocieze cu alti oameni decat daca este sigur ca este apreciat. si inainte ca persoana s-o doreasca. recurente.stima de sine scazuta sau sentimente de inutilitate Dispareunie Durere genitala recurenta sau persistenta asociata cu contactul sexual. sentimente de insuficienta si hipersensibilitate la evaluarea negativa. . fie la femeie. Clinicianul trebuie sa tina seama de factorii care afecteaza durata fazei de excitatie. Judecata de deficienta sau de absenta este facuta de clinician. in timpul sau la scurt timp dupa penetrare. inainte. din cauza fricii de critica. incepand precoce in perioada adulta si prezent intr-o varietate de contexte.disperare (pesimism pervasiv in legatura cu viitorul) . dupa cum este indicat de patru (sau mai multe) din urmatoarele: • Evita activitatile profesionale care implica un contact interpersonal semnificativ. cum ar fi noutatea partenerei sau situatiei sexuale si frecventa recenta a activitatii sexuale. fie la barbat. Dorinta sexuala diminuata Fantezii sexuale si dorinta de activitate sexuala persistent sau recurent deficitare (sau absente). Tulburarea exploziva intermitenta Mai multe episoade distincte de incapacitate de a rezista impulsurilor agresive care duc la acte de atac grav sau de sistrugere a proprietatii. luand in considerare factorii care afecteaza functionarea sexuala. cum ar fi etatea si contextul vietii persoanei. Exhibitionism In decursul unei perioade de cel putin 6 luni.

Fetisismul transvestic In decursul unei perioade de cel putin 6 luni. Evitarea. recurente. recurente. injectie. excesiva sau nejustificata. Situatiile sociale sau de functionare temute sunt evitate sau chiar uindurate cu anxietate sau detresa intensa. Obiectele fetis nu sunt limirtate la articolede imbracaminte feminina utilizate in travestire sau la instrumente destinate stimularii genitale (ex. • Este extrem de ezitant in a-si asuma riscuri personale ori de a se angaja in activitati noi pentru ca acestea pot evidentia punerea in dificultate. Inapoi la dictionarFobie specifica Frica intensa persistenta. La copii anxietatea poate fi exprimata prin exclamatii. Frotteurismul . in care persoana este expusa unor oameni nonfamiliari sau unei posibile scrutari de catre altii. Expunerea la situatia sociala temuta provoaca aproape constant anxietate. animale. • Se vede pe sine ca inapt social. Situatia fobica este evitata sau indurata cu anxietate sau detresa intensa. vibrator). inatractiv ori inferior altora. impulsiuni sexuale sau comportamente implicand uzul unor obiecte inerte (ex. accese coleroase. intense. Lenjerie feminina). cu functionarea profesionala sau activitati sociale ori cu relatia persoanei sau exista o detresa marcata in legatura cu faptul de a avea fobia. Persoane recunoaste ca frica sa este excesiva sau nejustificata. durata este de cel putin 6 luni. fantezii excitante sexual. stupefactie sau agatare de ceva. Persoana recunoaste ca frica sa este excesiva si nejustificata. care ia forma unui atac de panica limitat situational sau predispus situational.• Manifesta retinere in relatiile intime din cauza fricii de a nu se face de ras sau de a nu fi ridiculizat. Individul se teme ca va actiona intr-un mod care va fi jenant si umilitor. • Este inhibat in situatii interpersonale noi din cauza sentimentelor de inadecvare. impulsiuni sexuale sau comportamente implicand travestirea. intense. inaltimi. Fobie sociala Frica intensa si persistenta de una sau mai multe situatii speciale sau de functionare. fantezii excitante sexual. provocata de prezenta sau anticiparea unui obiect sau situatii specifice (zbor. anticparea anxioasa sau detresa in situatia sociala sau de functionare temuta interfereaza semnificativ cu rutina normala. • Este preocupat de faptul de a nu fi criticat sau rejectat in situatii sociale. sange etc) Expunerea la stimulul fobic provoaca aproape in mod constant un raspuns anxios imediat care poate lua forma unui atac de panica circumscris situational sau predispus situational. La indivizii sun 18 ani. Fetisismul In decursul unei perioade de cel putin 6 luni.

este incomodat in situatiile in care nu se afla in centrul atentiei . Perturbarea nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante ori ale unei conditii medicale generale. . incepand precoce in perioada adulta si prezent intr-o varietate de contexte. profesionala ori in alte domenii importante de functionare. Hipocondria Preocuparea subiectului in legatura cu faptul ca ar avea sau chiar convingerea ca are o maladie severa. .uzeaza in mod constant de aspectul fizic pentru a atrage atentia asupra sa. evidentiata. Convingerea subiectului nu este de intensitate deliranta si nu este limitata la preocuparea circumscrisa la aspect. NARCOLEPSIA Tulburare caracterizata prin somnolenta diurna excesiva.In decursul unei perioade de cel putin 6 luni. Tulburarea de personalitate histrionica Un pattern pervasiv de emotionalitate excesiva si de cautare a atentiei.considera relatiile de a fi mai intime decat sunt in realitate Insomnia primara . adica usor de infuentat de altii sau de circumstante.are un stil de a vorbi extrem de impresionistic si lipsit de detalii. bazata pe interpretarea eronata de catre acesta a simptomelor corporale. Preocuparea persista in dispretul evaluarii medicale corespunzatoare si a asigurarii de contrariu. recurente.interactiunea cu altii este caracterizata adesea printr-un comportament seducator sau provocator sexual inadecvat. intense.este sugestionabil. fantezii excitante sexual. teatralism si o expresie exagerata a emotiilor. cu toate ca se poate instala si mai devreme. Preocuparea cauzeaza o detresa sau deteriorare semnificativa in domeniul social. Debuteaza intre varstele de 10 si 20 de ani. Durata perturbarii este de cel putin 6 luni. Paralizia in timpul somnului si halucinatiile hipnagogice se manifesta doar la un sfert dintre pacienti. fie prin episoade de somn diurn care survin aproape zilnic. . dupa cum este indicat de cinci (sau mai multe) din urmatoarele: .prezinta autodramatizare. brusca a tonusului muscular ce cauzeaza slabiciune si imobilizare. fiind mai frecventa la barbati. . Somnolenta excesiva nu este aplicata mai bine de insomnie si nu survine exclusiv in cursul evolutiei altei tulburari de somn si nu poate fi explicata printr-o cantitate insuficienta de somn. . profesional ori in alte domenii importante de functionare. . pierderea temporara. Hipersomnia primara Acuza predominanta o constituie somnolenta excesiva pentru cel putin o luna (sau mai putin daca este recurenta). fie prin episoade prelungite de somn.prezinta o schimbare rapida si o expresie superficiala a emotiilor. Somnolenta excesiva cauzeaza o detresa sau deteriorarea semnificativa clinic in domeniul social. impulsiuni sexuale sau comportamente implicand atingerea si frecarea de o persoana care nu consimte.

ori o oportunitate educationala sau de cariera din cauza jocului de sansa. • Se bazeaza pe altii spre a procura banii necesari iesirii dintr-o situatie financiara disperata cauzata de jocul de sansa. Prezenta uneia sau a ambelor. • Este nelinistit sau iritabil cand incearca sa reduca sau sa stopeze jocul de sansa. Narcolepsie Atacuri irezistibila de somn reconfortant care survin zilnic. dupa cum este indicat de cinci (sau de mai multe) din urmatoarele: • Este preocupat de jocul de sansa (este preocupat de retrairea experintelor de joc anterioare. in decurs de cel putin 3 luni.Acuza predominanta o constituie dificultatea in initierea sau mentinerea somnului ori somnul nereconfortant. de handicap sau de planificarea sansei ori se gandeste la modalitatile de procurare a banilor cu care sa joace). revine in alta zi pentru a recupera • Minte membrii familiei. • Joaca pentru a scapa de probleme ori pentru usurarea unei dispozitii disforice (sentimente de inutilitate. • Necesita sa joace cu sume crescande de bani in vederea obtinerii excitatiei dorite. frauda. cel mai adesea in asociere cu o emotie intensa) • Intruzii recurente de elemente ale somnului cu miscari oculare rapide. Jocul de sansa patologic Comportament dezadaptativ de joc de sansa persistent si recurent. • A periclitat sau pierdut o relatie importanta. Perturbarea nu survine exclusiv in cursul altei tulburari mentale (de ex. anxietatea generalizata sau delirium). profesionala ori in alte domenii importante de functionare. precum falsul. Tulburarea de personalitate narcisistica . furtul. in tranzitia de la somn la vigilitate manifestate fie prin halucinatii hipnopompice sau hipnagogice. pe terapeut sau pe altii. ori paralizie de somn. tulburarea depresiva majora. un post. pentru cel putin o luna. anxietate sau depresie) • Dupa pierderea banilor la joc. reduce sau stopa jocul de sansa. Perturbarea nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante ori ale unei conditii medicale generale. de culpa. Perturbarea nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante ori ale unei conditii medicale generale. delapidarea. pentru a finanta jocul de sansa. • A comis acte ilegale. pentru a ascunde dimensiunea implicarii in jocul de sansa patologic. • Are repetate eforturi infructuase de a controla. din cele ce urmeaza: • Cataplexie (scurte episoade de pierdere bilaterala a tonusului muscular. la inceputul sau la terminarea episoadelor de somn. Perturbarea de somn cauzeaza o detresa sau deteriorarea semnificativa clinic in domeniul social.

incepand precoce in perioada adulta si prezent intr-o varietate de contexte. deoarece nu sunt indeplinite standardele sale ectrem de stricte). este incapabil sa recunoasca sau sa se identifice cu necesitatile sau sentimentele altora. reguli. sfidatoare. • Crede ca este “aparte” si unic si poate fi inteles numai de. ulburarea de personalitate obsesivo–compulsiva Un pattern pervasiv de preocupare pentru ordine. • Are un sentiment de indreptatire. mergand pana la excluderea activitatilor recreative si a amicitiilor. organizare sau planuri. banii fiind vazuti ca vazuti ce trebuie strans pentru eventuale catastrofe. curiozitate sau atractie pentru . • Necesita admiratie excesiva. Piromania Punerea deliberata si intentionata a focului in mai mult decat o singura ocazie. ordine. • Refuza sa delege sarcini sau sa lucreze cu altii in afara de cazul cand acestia se supun exact modului lui de a face lucrurile. incepand precoce in perioada adulta si prezent intr-o varietate de contexte. alti oameni (sau institutii) speciali ori cu status inalt. • Este exploatator interpersonal.Un pattern pervasiv de grandoare. adica pretentii exagerate de tratament favorabil special ori de supunere automata la dorintele sale. asteapta sa fie recunoscut ca superior fara realizari corespunzatoare). de putere. Tensiune sau excitatie afectiva inaintea actului. • Prezinta comportamente sau atitudini arogante. interes. liste. • Adopta un stil avar de a cheltui. chiar cand acestea nu au nici o valoare sentimentala. frumusete sau amor ideal. • Este excesiv de devotat muncii si productivitatii. cat si fata de altii. necesitate de admiratie si lipsa de empatie. • Este adesea invidios pe altii sau crede ca altii sunt invidiosi pe el. • Manifesta rigiditate si obstinatie. in asa masura ca obiectivul major al activitatii este pierdut. • Este preocupat de fantezi de succes nelimitat. deschiderii si eficientei. • Prezinta perfectionism care interfereaza cu indeplinirea sarcinilor (este incapabil sa realizeze un proiect. Fascinatie. etica sau valori. atat fata de sine. adica profita de altii spre a-si atinge propriile scopuri. stralucire. perfectionism si control mental si interpersonal in detrimentul flexibilitatii. ori trebuie sa se asocieze numai cu. • Este incapabil sa se debaraseze de obiecte uzate sau inutile. • Este lipsit de empatie. dupa cum este indicat in cinci (sau mai multe) din urmatoarele: • Are un sentiment grandios de autoimportanta (isi exagereaza realizarile si talentele. • Este hiperconstiincios. dupa cum este indicat de cel putin patru (sau mai multe) din urmatoarele: • Este preocupat de detalii. scrupulos si inflexibil in probleme de moralitate.

• Poarta pica tot timpul. adica este implacabil fata de insulte. gratificatie sau usurare cand pune foc ori cand asista sau participa la inlaturarea consecintelor sale. a fost martora ori a fost confruntata cu un eveniment sau evenimente care au implicat moartea efectiva. Punerea focului nu se explica mai bine de tulburarea de conduita. incat intentiile acestora sunt interpretate ca rauvoitoare. Stresul posttraumatic Persoana a fost supusa unui eveniment traumatic in care ambele din cele care urmeaza sunt prezente: • Persoana a experimentat. • Este preocupat de dubii nejustificate referitoare la loialitatea sau corectitudinea amicilor sau asociatilor. care nu sunt evidente altora si este prompt in a actiona coleros sau in a contraataca. detalii. utilizari. dupa cum este indicat de patru (sau mai multe) din urmatoarele: • Suspecteaza. neputinta sau oroare. • Percepe atacuri la persoana sau la reputatia sa. • Are suspiciuni recurente. Punerea focului nu este facuta pentru un beneficiu financiar. Persoana este in etate de cel putin 16 ani si cu cel putin 5 ani mai mare decat copilul sau copiii. fantezii excitante sexual.foc si contextele sale situationale (de ex. • Refuza sa aiba incredere (in altii) din cauza fricii nejustificate ca informatiile vor fi utilizate malitios contra sa. ganduri sau perceptii . pentru a exprima furia sau razbunarea. injurii sau ofense. ca altii il/o exploateaza. fara o baza suficienta. fara nici o justificare. pentru a ameliora propriile circumstante de viata. La copii se poate manifesta printr-un comportament dezorganizat sau agitat. ca raspuns la o idee deliranta sau halucinatie. Placere. ori ca rezultat al deteriorarii judecatii. • Raspunsul persoanei a implicat o frica intensa. Evenimentul tramatic este reexprimat persistent intr-unul din urmatoarele moduri: • Amintiri detresante recurente si intrusive ale evenimentului. Pedofilia In decursul unei perioade de cel putin 6 luni. • Citeste intentii degradante sau amenintatoare in remarci sau evenimente benigne. intense. consecinte). incepand precoce in perioada adulta si prezente intr-o varietate de contexte. de un episod maniacal ori tulburarea de personalitate antisociala. amenintarea cu moartea ori o vatamare serioasa sau o periclitare a integritatii corporale propri ori a altora. pentru a ascunde o activitate criminala. impulsiuni sexuale sau comportamente implicand activitatea sexuala cu un copil sau cu copii prepuberi (in general in etate de 13 ani sau mai mici). incluzand imagini. recurente. prejudiciaza sau inseala. ca expresie a unei ideologii sociopolitice. Tulburarea de personalitate paranoida O neincredere si suspiciune pervaziva fata de altii.

comportament dezorganizat sau catatonic.imobilitate motorie evidentiata prin catalepsie .nici unul din urmatoarele simptome nu este notabil: limbaj dezorganizat. Tipul dezorganizat: . sa se casatoreasca.negativism extrem . Schizofrenia Este o tulburare care dureaza cel putin 6 luni si include cel putin o luna de simptome ale fazei active: idei delirante. . comportament dezorganizat sau catatonic. aplatizare afectiva. dupa cum este indicat de trei (sau mai multe) din urmatoarele: • Eforturi de a evita gandurile. locuri sau persoane care desteapta amintiri ale traumei • Incapacitatea de a aevoca un aspect important al traumei • Diminuarea marcata a interesului sau participarii la activitati semnificative • Sentimentul de detasare sau de instrainare de altii • Gama restransa a afectului • Sentimentul de viitor ingustat (nu doreste o cariere. aplatizare afectiva.preocupare pentru una sau mai multe idei delirante sau halucinatii auditive frecvente . comportament dezorganizat sau catatonic.activitate motorie excesiva .Nu sunt satisfacute criteriile pentru tipul catatonic Tipul catatonic: (cel putin 2 din urmatoarele) . limbaj dezorganizat.• Vise detresante recurente ale evenimentului • Actiune si simtire ca si cum evenimentul traumatic ar fi fost recurent • Detresa psihologica intensa la expunerea la stimuli interni sau externi care simbolizeaza sau seamana cu un aspect al evenimentului traumatic • Reactivitatea fiziologica la expunerea la stimuli interni sau externi care simbolizeaza sau seamana cu un aspect al evenimentului traumatic Evitarea persistenta a stimulilor asociati cu trauma si paralizia reactivitatii generale. simptome negative. Subtipurile schizofreniei Tipul paranoid: . sentimentele sau conversatiile asociate cu trauma • Eforturi de a evita activitati. sa aiba copii) Simptome persistente de excitatie crescuta dupa cum este indicat de doua (sau de mai multe) din urmatoarele: • Dificultate in adormire sau a in ramane adormit • Iritabilitate sau accese coleroase • Dificultate in concentrare • Hipervigilitate • Raspuns de tresarire exagerat Durata perturbarii este de mai mult de 1 luna.oricare din urmatoarele sunt notabile: limbaj dezorganizat.

survenind de regula in prima treime a episodului de somn major. . Timp de mai multe minute dupa desteptarea din episodul de somnambulism. inexpresiva. profesional sau in alte domenii importante de functionare. Somnambulismul cauzeaza detresa sau deteriorare semnificativa clinic in domeniul social. altii decat rude de gradul I .experinte perceptive insolite. .ii plac putine sau nu-i plac nici un fel de activitati . . .alege aproape intotdeauna activitati solitare . miscari stereotipe sau grimase notabile . persoana are o fata rigida. . dupa cum este indicat de patru (sau mai multe) din urmatoarele: .comportament sau aspect bizar. este relativ noncreativa la efortueile altora de a comunica cu ea si poate fi desteptata numai cu mare dificultate. La desteptare persoana are amnezie pentru episod.gandire si limbaj bizar.bizarerii ale miscarii voluntare evidentiate prin posturi. si excentricitati de comportament.are putin sau nu are nici un interes in a avea experinte sexuale cu alta persoana .gandire magica sau credinte stranii care influenteaza comportamentul si sunt incompatibile cu normele subculturale.anxietate sociala excesiva care nu diminua odata cu familiarizarea si tinde a fi asociata mai curand cu temeri paranoide decat cu judecati negative despre sine Tulburarea de personalitate schizoida Un pattern pervasiv de detasare de relatiile sociale si o gama restransa de exprimare a emotiilor in situatii interpersonale. Perturbarea nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante ori ale unei conditii medicale generale. inclusiv de faptul de a fi membrul unei familii . excentric sau particular. Tulburare de personalitate schizotipala Un pattern pervasiv de deficite sociale si interpersonale manifestat prin disconfort acut in relatii si reducerea capacitatii de a stabili relatii intime precum si prin distorsiuni cognitive si de perceptie.lipsa prietenilor sau a confidentilor apropiati. nu exista nici o deteriorare a activitatii mentale sau a comportamentului. incepand precoce in perioada adulta si prezent intr-o varietate de contexte. dupa cum este indicat de cinci (sau mai multe) din urmatoarele: . .idei de referinta (excluzand ideile delirante de referinta) .ecolalie sau ecopraxie Somnambulism Episoade repetate de sculat din pat in timpul somnului si mers imprejur.afect inadecvat sau coartat.. In timp ce somnambuleaza.nici nu doreste si nici nu se bucura de relatii stranse. incepand precoce in perioada adulta si prezentate intro varietate de contexte. incluzand iluzii corporale.suspiciozitate sau ideatie paranoida.

cu simptome individuale survenind oricand in cursul perturbarii: • Patru simptome alergice: un istoric de durere sau cel putin patru sedii sau functiuni (cap. nu simulate) in care suferinta victimei este excitanta sexual pentru persoana. menstruatii neregulate etc) • Un simptom pseudoneurologic: un istoric de cel putin un simptom sau deficit sugerand o conditie neurologica nelimitata la durere (dificultate in deglutitie sau senzatie de nod in gat. spate. persistenta sau recurenta. impulsiuni sexuale sau comportamente implicand acte (reale. flatulenta. Tulburarea de erectie a barbatului . diaree sau intoleranta la diverse alimente) • Un simptom sexual: un istoric de cel putin un simptom sexual sau de reproducere. abdomen. altul decat durerea (indiferenta sexuala. fantezii excitante sexual. altele decat durerea (greata. tanand cont de etatea persoanei.lipsa prietenilor sau a confidentilor apropiati. Tulburarea de excitatie sexuala a femeii Incapacitatea persistenta sau recurenta de a atinge sau de a a mentine pana la realizarea activitatii sexuale. un raspuns adecvat de lubrifiere-umectare la excitatia sexuala. profesional sau in alte domenii importante de functionare. varsaturi. articulatii. afonie. a orgasmului. Perturbarea cauzeaza detresa sau dificultati interpersonale semnificative. piept etc) • Doua simptome gastrointestinale: un istoric de cel putin doua simptome gastrointenstinale.pare a fi indiferent/a la criticile sau laudele altora . Tulburarea de somatizare Un istoric de mai multe acuze somatice incepand inainte de etatea de 30 de ani care survin o perioada de multi ani si care au drept rezultat solitarea tratamentului sau o deteriorare semnificativa in domeniul social. disfunctie erectila sau ejaculatorie. Perturbarea cauzeaza detresa sau dificultati interpersonale semnificative. cum ar fi amnezia ori o pierdere a cunostintei.. intense. extremitati. retentie de urina. alta decat lesinul) Sadismul sexual In decursul unei perioade de cel putin 6 luni. Tulburarea de orgasm a barbatului Intarzierea sau absenta. altii decat rude de gradul I . dupa o faza de excitatie normala in cursul activitatii sexuale pe care clinicianul. Fiecare din urmatoarele criterii trebuie sa fi fost satisfacute. o considera a fi adecvata in focalizare. recurente. simptome disociative. detasare sau afectivitate plata. intensitate si durata. crize epileptice.prezinta raceala emotionala.

Episoadele cauzeaza detresa sau deteriorare semnificativa clinic in domeniul social. cum ar fi tahicardia. profesional sau in alte domenii importante de functionare. Teroarea de somn Episoade recurente de desteptare brusca din somn. respiratia rapida si transpiratia. http://www.survenind de regula in cursul primei treimi a episodului de somn major si incapand cu un strigat de panica. Lipsa relativa de reactivitate la eforturile altora de a calma persoana in timpul episodului. Perturbarea cauzeaza detresa sau dificultati interpersonale semnificative.Incapacitate recurenta sau persistenta de a atinge ori de a mentine o erectie adecvata pana la realizarea activitatii sexuale. Voyeurism In decursul unei perioade de cel putin 6 luni. Perturbarea nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante ori ale unei conditii medicale generale. Perturbarea cauzeaza detresa sau dificultati interpersonale semnificative. persistent sau recurent.ro/interpretarea-psihologica-viselor . dupa o faza de excitatie normala.terapiam. care interfereaza cu actul sexual. Diagnosticul de tulburare de orgasm a femeii trebuie sa se bazeze pe judecata clinicianului ca abilitatea orgasmica a femeii este mai redusa decat ar fi rezonabil pentru etatea femeii. impulsiuni sexuale sau comportamente implicand actul privirii unei persoane care nu suspecteaza nimic si care este nuda. experienta sa sexuala si adecvarea stimularii sexuale pe care o primeste. in curs de dezbracare sau angajata in activitatea sexuala. in cursul fiecarui episod. Perturbarea cauzeaza detresa sau dificultati interpersonale semnificative. fantezii excitante sexual. a orgasmului. intense. recurente. Nici un vis nu este evocat in detaliu si exista amnezie pentru episod. Tulburarea de orgasm a femeii Intarzierea sau absenta.terapiam. Femeile prezinta o mare variabilitate in tipul sau intensitatea stimularii care declanseaza orgasmul. al musculaturii treimii externe a vaginului. Frica intensa si semne de agitatie vegetativa. persistenta sau recurenta.ro/vise-cu-litera http://www. Inapoi la dictionar Vaginism Spasm involuntar.

agramatismul este cauzat de leziuni ale scoartei cerebrale Alalia = lipsa sau slaba dezvoltare a vorbirii. Persoanele dispun de auz normal si de dezvoltare intelectuala comuna. incetineala in vorbire. frecventa la copii. sa fie adesea articulate incorect. viteza scazuta. stirbita de inteles semantic si de expresivitate Agramatism = tulburare de vorbire si scris in care nu mai sunt respectate regulile gramaticale si in consecinta. cuvintele silabisite Bradifemie = tulburare de ritm a vorbirii. senzoriala si mixta. Alalia se datoreaza unor disfunctii ale zonelor corticale ale vorbirii si este de trei feluri: motorie. mai ales in realizarea unei conduite . In terapia logopedica este posibila educarea vorbirii mai ales cand auzul nu prezinta o scadere. taraganeala. Se distind 2 forme de balbism: a. encefalopatii cronice post – traumatice. deci nu pot fi incadrate in sindromul debilitatii mintale. mai rara la adulti. rezultata din defectuasa reglare a limbajului si se manifesta prin dezordine intermitenta a pronuntiei: a. Este insotita de tulburari intelectuale corespunzator unor leziuni cerebrale localizate. frecventa in bolile psihice in care exista o inhibitie psiho-motorie. manifestat prin repetitii ale silabelor initiale si b. Afazia = tulburare in mecanismul psihic al vorbirii si consta in imposibilitatea de a exprima sau de a intelege cuvintele spuse sau scrise. sindromul de nedezvoltare a vorbirii sau afazie congenitala. audimutitate. indiferent daca sunt vocale sau consoane. ceea ce face ca aceste. ea fiind expresia verbala a bradipsihiei Bradifrenie = incetinirea ritmului de desfasurare a proceselor psihice. exprimarea devine incorecta. ceea ce presupune chiar si unele grimase sau crispari. orale sau grafice. Bradifazie = greutate. clonic. ceea ce determina o vorbire incorecta. cu incetinirea procesului ideativ. Este frecventa in oligofrenie. Afazia este un sindrm neuropsihic ce consta in tulburarea sau pierderea functiilor psihice. tonic. Au loc emisiuni precipitate. dupa eforturi. fie prin absenta unui sunet sau a mai multor sunete . se manifesta invers prin imposibilitatea articularii primei silabe. prin blocaje a unor foneme. in rafale urmate de momente de dificultate in articularea unor cuvinte. Balbismul(balbaiala) = tulburare a vorbirii.Dictionar de logopedie Afonemie = pronuntarea eliptica. uneori convulsive sau b. prin repetari a inceputului cuvintelor.

care altereaza vocea. cu modulare si grade diferite de disartrii. stabilit in baza de articulare a limbii. necomforma cu tiparul fonetic al acestuia. dupa 5 ani). in special determinata de macroglosie. pe de o parte. poate fi o glota ovalara care evidentiaza disfonia hipochinetica in evolutie. Poate fi de natura organica in afectiunile hipofizei. uneori vocea este mai putin inteligibila. datorita. disgrafia se datoreaza unor insuficiente motorii sau contractii musculare exagerate si adesea unor tulburari emotionale. intelectuala. Disgramatism = inccapacitatea de a formula gramatical actul vorbirii (in special. nici ale motricitatii si orientarii spatiale. dupa cum nici reprezentarea si ordonarea lor in spatiul paginii nu contribuie la realizarea actualului lexic pe deplin. fiind produsa de o utilizare incorecta a vocii fara defectiuni laringostropostopice. fapt care duce la o voce ragusita. prin denaturarea articularii fonemului. caracterizata prin distorsiunea fonetica. pronuntia dificila. vocea ingrosata. Disfonia functionala a copilului se deosebeste de cea organica. este monotona si frecvent se vadeste lentoare. metabolice si psihice. Sunt in atentia logopezilor modul de folosire al declinarilor. vorbirii si cantului. In sindromul disgrafic. Poate fi determinata de un torace stramt care micsoreaza volumul respirator. care aduce modificari somatice. poate fi prezenta vegetatiilor adenoide care dau rinolalia inchisa. altfel spus disfonemia reflecta redarea invelisului sonor al fonemului. tulburarilor mecanice si pe de alta parte modificarilor psihice. La copilul normal psihic se constata ca in formarea si dezvoltarea abilitatilor de scris – citit nu este suficienta numai perceperea corecta a limbajului si grafemelor. care reprezinta partea acustica a fonemului. conjugarilor. avand ca forma extrema bradifazia Disfemie = modificarea timbrului vocal. Emisia vicala este slabita. cat si receptionarea si intelegerea sintezei grafemelor. acordurilor gramaticale si regulilor ortografice. adica. mintala. Aceasta dislalie.Bradilalia = vorbirea anormal de lenta. Vocea oboseste usor. adica elaborarea si producerea grafemelor. copilul cata sa o suplimenteze printr-o tensiune a musculatorii laringiene si perilaringiene. cu repercursiuni semnificative asupra vocii. Disfonia poate persista toata viata daca nu este corectata printr-o reeducare potrivita. prin nerespectarea cerintelor morfologice si sintactice ale limbii orale si scrise. nu respecta cerintele auzului fonematic si ale limbajului oral. pe langa componenta motrica si psihica este incriminata si componenta neurologica. cu intervale mari intre cuvinte. . prin distorsiune fonetica se datoreaza nerespectarii punctului de articulare. Disgrafia = este o perturbare a limbajului scris. a folosirii alfabetului limbii si al cuvintelor codificate sub forma grafemelor. rugoasa. Atat scrierea. La copilul cu dezvoltarea normala. adica ceea ce auzim cand se rosteste o vocala sau o consoana. survine in tulburarea de pronuntie a cuvintelor in logonevroza Disfonemie = este o forma simptomatologica a dislaliei . Disfonie = modificarea timbrului vocal.

Dislalia = este cea mai frecventa tulburare intalnita, provocata de afectiuni organice sau functionale a elementelor periferice ale vorbirii; consta in imposibilitatea emisiei corecte a unui sunet sau a unui grup de sunete. Ea cuprinde deformarea sunetelor, substituirea, omiterea, inversarea lor spontana sau reprodusa, ceea ce schimba structura cuvantului si aspectul semantic, intelesul. Intalnita pana la 5 ani nu este forma patologica, intrucat depinde de ritmul propriu al dezvoltarii, deci are o natura fiziologica. Dupa 6-7 ani are aspect patologic atat din punct de vedere etiologic, cat si psihofiziologic. In functie de aspectele cantitative si calitative, de fonemele implicate morfostructural, de gradul de extindere, putem vorbi despre dislalie simpla si totala, generala. Varietatea lor depinde si de specificul etiologiei, de specificul limbii, cat si de existenta altor handicapuri si particularitati psiho-individuale ale persoanei. Dupa modul de deficienta a aparatului verbo-motor se disting: dislalia organica – anomalii ale organelor periferice ale aparatului vorbirii: dintii, limba, bolta, buze, maxilare) si dislalia functionala, cauzata de functionarea defectuasa a verbo-aparatului articulator: atrofia muschilor buzelor, limbii, obrajilor, valului palatin, maxilare deformate si muscatura deformata, inervatie neterminata, respiratie superficiala etc, cat si o insuficienta dezvoltare a auzului fonematic si a atentiei auditive. Pot fi frecvente si dislalii de cuvinte prin alterarea unor silabe: cu diftongi, triftongi sau grupe de consoane. Dislalia audiogena (otopatica) = de natura organica, cauzata de un deficit auditiv, prin leziuni la diferite nivele ale analizatorului acustic; ca urmare nu permit receptia normala a vorbirii, nici un autocontrol al propriei articulari. Leziunile ariilor corticale si subcorticale (talamus), cailor talamocorticale, dau o hipoacuzie de perceptie. Dislalia centrala (de evolutie) = consta in incapacitatea de a pronunta concret anumite sunete sau grupe de sunete si se manifesta prin alterarea, inlocuirea sau omiterea unor forme in structura silabelor sau a cuvintelor. Termenul “de evolutie” indica caracterul ei regresiv, spontan sau dupa un tratament logopedic. Are un caracter dismaturativ care se verifica prin faptul ca scade invers proportional cu varsta si in mod deosebit in terapia logopedia si psiho-pedagogica. Aceasta duislalie este favorizata de doua tipuri de conditii: intrinseci ( manifestate printr-o labilitate neuropsihica, consecutiva unui factor ereditar sau dobandit) si extrinseci (intalnite in cadrul unor tulburari din limbaj, din mediul ambiant sau a bilingvismului, inainte de constituirea limbajului in limba materna). Dislexia = tulburare a achizitiei normale a lecturii si a limbajului scris. Constatarile cercetatorului acestui sindrom lexico-grafic citeaza convergenta elementelor neurologice cu “elemente afectiv – sociale”. Actiune corelata auditiv – vizual – motora este transmisa in zonele corespunzatoare ale scoartei cerebrale pentru perceperea imaginii literei in timp ce miscarile globului ocular in directia randurilor din text formeaza o transmisie in lant datorita analizatorului motor. Analiza si sinteza actului lexic este si o urmare a auzului fonematic. Actul texic are loc prin cele trei mecanisme de receptie nervoasa, avand localizarea parieto-occipitala temporala, iar prin lexarea acestei zone se produce dezintergrarea cititului manifestata diferit. Dislexicul are dificultati prin inversiune de litere, silabe, cuvinte, cifre, unele stabile altele labile. De obicei sunt insotite de disgrafii si disortografii. Dislexia poate fi: fonematica, optica, literala si verbala, iar din punct de vedere genetic poate fi – constitutionala, de evolutie si afectiva.

Dislogie = tulburari de vorbire si limbaj atat sub aspectul formei cat si al continutului, consecutive tulburarilor de gandire, de logica, fara un substrat neurologic evident. Se manifesta prin alterarea caracteristicilor esentiale ale comunicarii verbale ( caracterul adresativ, situativ, stereotip, saracie lexicala, absenta controlului real asupra emiterii de raspunsuri, dezorganizarea limbajului, dificultati de intelehere siale aparatului verbomotor). Sub diferite aspece se intalneste in nevroze, dementa presenila, psihoze si psihopatii. Disprozodia = este o afazie de intonatie. Aceasta tulburarea de vorbire consta in alterarea molodicitatii (la afazici), care au un bagaj de cuvinte relativ important pastrat. Din aceasta cauza, ei dau impresia ca vorbesc cu accent de limba straina. Tulburarea apare si in nevroze, logonevroze, epilepsie, demente, ca si in bizareria discursului schizofrenic. Embolofazie = este o tulburare de limbaj caracterizata prin aparitia unui fonem sau cuvant fara sens in cadrul vorbirii. Embolofazia survine in encefalopatie, schizofrenie si dementa. Emerofonie = tulburare de vorbire caracterizata prin blocaj verbal aparuta in timpul noptii. Apare in nevroze, stari anxioase, schizofrenie. Fonastenie = voce lipsita de energie, slabiciune, vorbire lipsita de modulatii, miscare a buzelor fara sunet. Gamacism si paragamacism = tulburare de comunicare verbala constand in dificultatea de a propunta consoanele g si, respectiv k, cat si inlocuirea lor cu alte consoane. Ideoglosie = vorbire neinteligibila datorita frecventelor omisiuni, intervertiri si substituiri de sunete sau repetitii de cuvinte, devenind de neinteles de catre interlocutor. Este specifica oligofreniei, dar si in dislaliile pe fond normal, in cele polimorfe si la copiii anxiosi. Idiolalie = limbaj neinteligibil, inventat, care caracterizeaza formele grave ale tulburarilor de limbaj (afazie, alalie, dislalie, jargonofazie) Logopedie = disciplina psiho-pedagogica care se ocupa cu educarea, in special cu reeducarea – terapia corectiva – a limbajului. Studiaza natura si formele de manifestare a defectelor, tulburarilor de limbaj si vorbire, propunand metode si procedee de corectare adecvate logopatilor, cat si particularitatilor individuale si de varsta. Jargonofazie = tulburare de limbaj care consta intr-o exprimare neinteligibila, formata din sunete, silabe fara semnificatie, lipsita de mesaj. Sunt substituite unele cuvinte prin altele; in deformarea lor, discursul rezultat este incomprehensibil. Este frecvent intalnita in afazia motorie, in demente, in afazii de receptie cu leziuni localizate in lobul temporal stang.

Jargonografie = tulburare a expresiei grafice, de ordin caligrafic si psihografic, cu substituirea sau deformarea cuvintelor, care isi pierd semnificatia, mesajul fiind incomprehensibil. Este specifica afaziei motore si de receptie, cat si dementelor. Lalatiune = faza prelingvistica constand in emisii vocale fara semnificatie intentionala. Apare in jurul varstei de 3 luni, dupa faza de gangurit si conduce spre faza de verbiaj. Laliofobie = teama patologica de a vorbi, justificata oarecum la persoanele care prezinta balbism, sigmatism, dizartrie, elemente afazoide, capata caracter net patologic la persoanele dizarmonice, grevate de timiditate, complexe de inferioritate, la care actul vorbirii are semnificatia unui act de mare curaj. Lalopatie = orice forma de tulburare de vorbire si limbaj Logofobie = teama de a pronunta gresit un cuvant. Apare frecvent in logonevroza si este determinata de esecurile repetate Logolalie = deficienta de vorbire manifestata prin intarzierea sau nedezvoltarea limbajului, poate avea o determinanta neuropsihica sau un deficit in dezvoltarea intelectuala. Logonevroza = balbaiala nevrotica, forma clinica a nevrozelor motorii, cuprinzand un complex de tulburari functionale determinate psihogen, caracterizate prin dereglarea coordonarii musculaturii fonoarticulatorii Logoplegie = tulburare a limbajului vorbit, caracterizata prin imposibilitatea exprimarii, pronuntarii (chiar la 5-6 ani) silabelor si cuvintelor, corelate cu scaderea capacitatii de intelegere a limbajului scris si vorbit, asociata cu tulburari primare sau secundare ale capacitatii intelectuale. Logoree = tulburare a expresiei verbale, in sensul hiperactivitatii, constand intr-o crestere exagerata, necontrolata a ritmului si debitului verbal. Poate fi tematica (axata pe o tema principala), dezordonata sau disperata. Se produce asociat cu o excitatie psihomotorie, agitatie, excitabilitate patologica. Intr-o forma ameliorata se manifesta si la normali, aflati intr-o stare de surescitare provocata de evenimente stresante. Mutacism = manifestare deliberata, voluntara a unei persoane de a refuza comunicarea, datorita unei stari afective negative acute, de dispret, de opozitionism. Se intalneste la copii si tinerui normali, ca o manifestare de protest sau ca atitudine de supraestimare a valorii propriei persoane. Cauze care determina mutacismul: neincrederea, reticienta, protestul. Mutism = suprimare brusca, temporara a comunicarii verbale, in mod voluntar sau nu, in absenta oricaror leziuni nervoase centrale sau periferice ale aparatului fonator. In aceste cazuri, subiectul a folosit anterior limbajul. Fenomenul se petrece in situatii de trac, la

Bolnavul poate sa se hotarasca deseori sa inceteze comportamentul dar. voyeurismul. Parafiliile au o predispozitie biologica ce poate fi reintarita si de factori psihologici (de exemplu. Rinolalia = se defineste ca functie instrumentala a organelor de vorbire. Timbrul saustructura de supraton. limitele. iar trecerea la act este urmata de intense sentimente de vinovatie. lipsind leziunea organica. Teoria psihanalitica sustine ca parafilia rezulta dintr-o fixatie intr-una din fazele psihosexuale ale dezvoltarii sau ca este un effort de indepartare a anxietatii de castrare. denumita adesea “nazalitate”. fetisismul. Activitatea parafilica este adeseori compulsiva. tulburare ce provine din cauza directiei inadecvate a curentului de aer pe cale orala. anxios sau depresiv. ritmul ingreunand mult prehensibilitatea comunicarii.subiectii emotivi sau anxiosi. froteurismul. nu poate sa se abtina pentru mult timp. Atunci cand este stresat. dislalie numita pararotacism. lovire a varfului limbii. cu specific a consoanei “r” – care poate fi intalnita sub urmatoarele forme – omiterea totala a sunetului din cuvant – pronuntarea uvulara sau velara a sunetului care da graseierea – pronuntarea monovibranta a sunetului realizata printr-o singura bataie. abuzul in copilarie). Poate fi deliberat. involuntara a unor silabe sau cuvinte dintr-o fraza. Cu toata ritmicitatea grabita nu se constata defecte de ordin sintactic si nici fonetic • 8474 afişări Interpretare vise PARAFILIILE Semnifica dorinta sexuala intensa. Pronuntarea corecta a sunetului este cea linguo – dentala apicala. pacientul are o probabilitate mai mare de a se angaja in comportamentul deviant. Se distinge de afazie sau mutenie. fetisismul transvestic. Rotacism = aspect al dislaliei consoanelor. prin modificarea tubului fonoarticulator. fie in urma unor defecte mecanice. Palilalie = tulburare a limbajului ce consta in repetarea spontana. Tahifemie = forma patologica de hiperactivitate verbala ce consta in accelerarea exagerata a debitului verbal. activitati sau situatii insolite si cauzeaza suferinta sau umilinta altor persoane sau propriei persoane. Includ: exhibitionismul. persoanele se angajeaza repetat in comportamentul deviant si sunt incapabili sa-si controleze impulsul respectiv. fantezii sau comportamente care implica obiecte. poate fi consecinta unei inhibitii patologice. este rezultanta unei rezonante care se degaja in pasajul de trecere nasofaringian. . spre deosebire de pronuntarea polivalenta. fie datorita “unei comunicatii intre rezonatorul oral si cel nazal”. fie datorita “unei obstructii nazale”. Aceasta intonatie aparte a vocii care se formeaza din cauza unei sonoritati anormale este denumita “fonfaire”. cerului gurii moale si tare. in general. ale activitatii nazale. marcand pe o scara larga in hiper sau hipo. Teoria invatarii sustine ca actul parafilic s-a asociat cu excitatia sexuala in copilarie si a dus la invatare conditionata. Sunt mai frecvente la barbati decat la femei. pedofilia. realizata prin mai multe batai decat cele necesare – pronuntarea labiala a sunetului prin vibrarea buzelor – pronuntarea interdentala a sunetului “r” – inlocuirea sunetului cu “l”. sadismul sexual. masochismul sexual.

Tulburarea algica are ca element esential durerea suficient de severa pentru a justifica atentia clinica. Durerea nu este produsa intentional sau simulata.Acest sindrom consta in episoade de somnolenta si apetit LEVIN crescut zile sau saptamani si cu intervale luni de normalitate. severitatea sau persistenta durerii. repetate.n. Se manifesta in prima treime a noptii. la unii pacienti apar halucinatii. in timpul somnului prin trezirea brusca cu un tipat de panica. depresie.PAVORUL NOCTURN Pavorul nocturn debuteaza in copilarie si dispare spontan la adolescenta dar poate debuta si la maturitate devenind cronic. profesional sau in alte domenii. SINDROMUL KLEINE. factorii psihologici sunt considerati a avea un rol important in debutul. bricomanie. dezorientare. asociate cu frica si fenomene vegetative intense (creste ritmul cardiac si respirator) ce dureaza de la 1 la 10 minute. durerea cauzeaza deteriorare semnificativa in domeniul social. Trezirea din somnul diurn creeaza o stare de iritabilitate. Automatism masticator prin mișcări bruște. bruxomanie) . • bruxísm s. în cursul somnului. (după fr.

X0 sunt avortati spontan. care cuprinde o serie de manifestări determinate de lipsa unui cromozom X. care este condensat si inactivat genetic în interfaza ciclului celular. Persoanele afectate nu prezintă niciun corpuscul Barr la nivelul celulelor epiteliale. Factorii de risc ce predispun la aparitia sindromului Turner sunt încă necunoscuti: nu s-a dovedit asocierea vârstei mamei cu aparitia bolii sau existenta unei predispozitii genetice. Fenotipull clinic este asemănător si la persoanele cu un cariotip mozaic. X0 le lipseste cromozomul X patern. Frecventa în populatie este de 1:2500 naşteri (fete). Incidentă.18 septembrie 2008 Sindromul Turner Definitie: Sindromul Turner sau Ullrich-Turner este o maladie cromozomială ce afectează exclusiv femeile. Semne şi simptome > pubertate întârziată . Cauze Sindromul Turner este rezultatul lipsei unor gene situate pe braţul scurt al cromozomului X. Monosomia X mai poartă numele de sindrom Bonnevie-Ullrich sau disgenezie gonadală. Patogenie: S-a dovedit că la două treimi dintre pacientii cu cariotipul 45. cunoscut sub numele de discondrosteoza Leri-Weill. O deletie a genei SHOX poate determina aparitia unui fenotip scheletic asemănător. Corpusculul Barr sau corpusculul sexual X reprezintă unul dintre cei doi cromozomi X la femeie. Majoritatea produsilor de conceptie cu cariotipul 45.

glaucom. dinti geminati. cubitus valgus (malformatii ale articulatiei cotului). fată triunghiulară. > amenoree primară (absenta mesntruatiei) > limfedeme congenitale la nivelul mîinilor si picioarelor > disgenezie gonadală. sindromul Turner X-Ring (cromozom X inelar – apare prin ruperea segmentelor terminale ale ambelor brate ale cromozomului care se pierd. sindrom Down) este crescut. unghii hipoplazice si convexe. Sarcina prezintă o serie de riscuri pentru femeile cu această anomalie cromozomială: complicatii cardiovasculare. metacarpianul IV scurt. micrognatie. hipertelorism. printre care disectia si ruptura de aortă. fante palpebrale antimongoloide. ambliopie. discromatopsie > infectii ale urechii (frecvent otită medie). epicantus. eruptie dentară întârziată. formând un inel) care este asociat cu retard mintal. palat ogival. implantarea joasă a firelor de păr pe ceafă. Prin donarea de ovule. maxilar îngust. aceste femei au putut să devină mame purtătoare. xeroftalmie. Investigaţii > cariotipare > evidentierea corpusculului Barr în celulele mucoasei bucale prin metoda Sanderson-Stewart (în sindromul Turner.> sterilitate. datorită aparitiei anticorpilor antitiroidieni > sâni putin dezvoltati > modificări de sella turcica (saua turcească) > luxatie congenitală de sold > tulburări de vedere. strabism. hipoacuzie (surditate) > IQ în limite normale Examen clinic Femeile cu sindrom Turner au un fenotip clinic specific: talie mică (datorate lipsei genei SHOX de pe cromozomul X). datorită tehnicilor moderne. De asemenea. torace în scut. iar portiunile cromozomiale rămase se unesc. IQ-ul este normal. cataractă. bicuspidie de aortă. Există însă o variantă a acestui sindrom. retinită. cutis laxa (pierderea pliurilor cutanate). ptoză palpebrală. gât palmat (pterigium coli). nevi pigmentari. urechi jos inserate. mucoasă vaginală uscată > rinichi în potcoavă > obezitate > diabet tip I în copilărie şi diabet tip II la maturitate > hemoragii gastrointestinale datorate malformatiilor vasculare > malformatii cardiovasculare: coarctatie de aortă. riscul de avort spontan sau de aparitie a unor defecte congenitale (sindrom Turner. disectie de aortă la maturitate > hipotiroidism. multe femei cu sindrom Turner au reuşit să ducă până la capăt o sarcină. Cu toate acestea. dinti supranumerari. corpusculul Barr lipseste) > detectarea valorii gonadotrofinelor care va fi peste limita normalului > teste de functionalitate tiroidiană > teste de evaluare a metabolismului glucozei .

Testul de electie pentru diagnosticarea monosomiei x rămâne cariotiparea. cele mai de temut fiind disectia si ruptura de aortă. disgenezia gonadală XY (testiculară) – sindromul Swyer. steroizi anabolici pentru stimularea creşterii > terapie de substituie cu estrogeni. speranta de viată este mai mică decât media dar poate fi îmbunătătită prin atentia acordată bolilor cronice asociate. . Prognostic Prognosticul este bun. Tratament > hormon de crestere. limfedemul. prin care femeile cu sindrom Turner pot deveni mame purtătoare Complicaţii Apar ca urmare a defectelor cardiace congenitale. Cariotiparea reprezintă efectuarea unei hărti cormozomiale individuale. Diagnostic diferenţial Se face cu: sindromul Noonan. la persoanele cu malformatii cardiace ce au dezvoltat hipertensiune arterială > tehnici de reproducere moderne. disgenezia gonadală de altă cauză. pentru stimularea dezvoltării caracterelor sexuale secundare > terapie de substitutie cu hormoni tiroidieni în cazul asocierii cu hipotiroidia > antihipertensive.> metode imagistice pentru detectarea anomaliilor organice > audiologie Diagnostic Sindromul Turner poate fi detectat din timpul sarcinii prin amniocenteză sau prin ultrasonografie (anomalii organice).