P. 1
Boli

Boli

|Views: 119|Likes:
Published by crina_0111

More info:

Published by: crina_0111 on Mar 20, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/20/2013

pdf

text

original

Cateva denumiri esentiale -term medicala generala http://www.pcfarm.ro/dictionar.

php Icnit sughit Tinnitus senzatii de zgomot in urechi sau in jurl capului,cap surditate Vertij vartej in jurul capului Lipotimie lesin Hipoprosexie tulb atentiei prin dimin capacit de concentrare si ainsuf pt nou Hipomnezie slabirea memorie Hiperhidroza transpiratie abundenta Bufeuri calduri Otoragie curge sange din urechi Otopatie afect a ap auditiv in general Altruist generos Tahipnee creste resp Rinoree curge nasul Otoree curge urechea Hiposmie diminuarea acuitatii olfactive Anosmie diminuarea simtului mirosului Menoragie hemoragii uterine Incontinenata urinala ,fecala neretinut Bradipshihie incetinrea afect pshi intelectuale uneori la depresie Amenoree absenta ciclului menstr Dispesie balonari greata indigestie Displazie anomalie a unui tesut organ ... Exoftamie bulbucarea ochilor Dispnee inecat in resp jena in respiratie Dismenore dureri menstr Metroanexita raceala apar genital fem Anexita Mioza contractie pupilei Midriaza dilatarira pupilei Tremor frisoane de frica Coxatraza reuma la sold Coxachie intoxicatie Brahicardie puls scazut Anhedonie a nu simti placerea Hedomnie a simti placerea Fatigabilitate oboseala Rinita Disolut corupt decazut dezmat Agrafia pierderea capacităţii de redare a ideilor prin scris Acalculia Simptom de afazie care constă în imposibilitatea de a utiliza cifrele şi numerele şi de a efectua calcule aritmetice Agnovile

Dementa Schizofrenia Mentismul Tulburare mintală caracterizată prin desfăşurarea tumultuoasă, incoercibilă a ideilor şi amintirilor Obsesia Paranoia Exonopatia Parasvicidam Sceptic care nua re incredere in nimic Perplexitate Latent Care există, dar nu se manifestă în exterior, putând izbucni oricând. Sislotic suflu sistolic Zgomot auzit la ausculatia cordului, perceput in momentul sistolei (momentul in care inima se contracta pentru a pompa sangele din ventricole in atrii). Anorexie inapetenta,lipsa pofeti d emancare Polifagie Consumare exagerată de alimente. Libido înclinat în permanenţă spre satisfacerea pornirilor senzuale EXTRAVERSIÚNE. înclinaţie psihologică deosebită către lucrurile din afara eului propriu, către ambianţa socială. ♢ orientare a libidoului în afara propriei persoane. 2. revărsare în afară a unui organ cavitar. ( Oligofrem Anxiogen Pshihopatie Oligofreni hidrocefali Dislalia Greutate în articularea , pronuntarea cuvintelor Rinolatia a vb pe nas Rinoplastia modelaria nasului Disartria Articulare defectuoasă a cuvintelor. Tahilalia Vorbire precipitată, cu debit mare de cuvinte, care conduce la articulare defectuoasă şi incompletă.
Bradilatia TULBURARILE DE RITM SI FLUENTA ALE VORBIR

Bradilalia. . Ritm lent de articulare a cuvintelor, care se întâlneşte în unele boli nervoase; bradiartri , bradiglosie. Bradimenorrea aftongia, logonevroza, tulburare a vorbirii, de natură nevrotică, manifestată prin greutate în pronunţarea corectă a unor cuvinte sau prin repetări ori omisiuni de silabe; bâlbâială. Bradilexia încetinire a ritmului cititului. Disfonia răguşeală.cordita Afonia care nu poate cânta corect, care nu are voce. LARINGOPLEGÍE s. f. paralizie a muşchilor laringelui, care duce la afonie. APSITIRÍE s. f. afonie extremă, caracterizată prin imposibilitatea de a emite mai mult de un murmur.

Fonostenia AFÁZIC, -Ă, afazici, -ce, adj. s.m. şi f. 1. Adj. De afazie, privitor la afazie. 2. S.m. şi f. Persoană care suferă de afazie. –. AFAZÍE, afazii, s.f. Pierdere totală sau parţială a facultăţii de a vorbi şi de a înţelege limbajul articulat. – PARAGRAFÍE, paragrafii, s.f. 1. Stare de afazie manifestată prin deformarea sau substituirea cuvintelor scrise. 2. (Jur.; înv.) Prescripţie. LOGOPLEGÍE, logoplegii, s.f. (Med.) Imposibilitate de a pronunţa unele cuvinte sau sunete; afazie, alalie. – DISFAZÍE s.f. (Med.) Afazie.

parafazíe s. f. (sil. mf. par-) afazie AFÁZI//C ~că (~ci, ~ce) Care ţine de afazie; propriu afaziei. AFAZÍ//E ~i f. Tulburare a sistemului nervos superior care constă în pierderea totală sau parţială a facultăţii de a vorbi. ACALCULÍE s.f. (Med.) Simptom de afazie care constă în imposibilitatea de a utiliza cifrele şi numerele şi de a efectua calcule aritmetice. AFAZÍE s.f. (Med.) Pierdere totală sau parţială a înţelegerii şi a posibilităţii de a reda cuvintele, ca urmare a unei leziuni cerebrale; disfazie; alalieALALÍE s.f. (Med.) Imposibilitate de a pronunţa unele cuvinte sau sunete; afazie;– ASILABÍE s.f. Varietate a afaziei constând în incapacitatea bolnavului de a uni fonemele în silabe. DISFAZÍE s.f. (Med.) Tulburare a vorbirii; dificultate la vorbit. V. afazie JARGONAFAZÍE s.f. (Med.) Afazie constând din folosirea de către bolnavi a unor cuvinte noi, inexistente şi fără semnificaţie. AFÁZIC, -Ă adj., s.m. şi f. (Suferind) de afazie

SURDITÁTE s.f. 1. (Med.) Surzenie; hipoacuzie. ♦ Surditate psihică = imposibilitate de a distinge prin auz obiectele de la care vin sunetele; surditate verbală = afazie caracterizată prin neînţelegerea semnificaţiei cuvintelor vorbite. 2. Calitate a unui sunet de a fi surd. AFÁZIC, -Ă adj., s. m. f. (suferind) de afazie. AFAZÍE s. f. pierdere, totală sau parţială, a posibilităţii de exprimare a cuvintelor, datorată unei leziuni a cortexului; disfazie. AFAZIOLOGÍE s. f. studiul ştiinţific al afaziei. ASILABÍE s. f. varietate de afazie, incapacitatea de a forma silabe, deşi bolnavul recunoaşte literele separat. AUTONOMAZÍE s. f. formă de afazie amnezică, dificultatea de a-şi aminti nume proprii sau substantive. DISPROZODÍE s. f. anomalie de ritm şi de intonaţie în cazurile de afazie. LOGOCOFÓZĂ s. f. afazie caracterizată prin neînţelegerea semnificaţiei cuvintelor vorbite. PARAFAZÍE s. f. afazie caracterizată prin înlocuirea cuvintelor indicate cu altele fără nici o legătură logică între ele SURDITÁTE s. f. 1. pierderea sensibilităţii auditive; surzenie; anacuzie, cofoză. o ~ verbală = afazie prin neînţelegerea semnificaţiei cuvintelor vorbite. 2. calitatea unui sunet de a fi surd. (< fr. surdité, /2/ sourdité, lat. surditas) ANACUZÍE s.f. (Med.) Pierderea totală a auzului; surzenie; cofoză. Apsihism Amnezia Hipermnezia Excitaţie excesivă, patologică a memoriei. Paramenzii CRIPTOMNEZÍE s.f. Incapacitate de a diferenţia evenimentele trăite de propria persoană de cele din vis, citite sau auzite. Allomnezia Pseudoremniscente Mitomanie Confabulatii prez inconstienta unor fapte imaginare Ecmnezia+ conf tr cu prez Formă de amnezie constând în uitarea evenimentelor recente şi evocarea unor fapte anterioare trirea trecutului Anecforia+reprod unor amintiri pe care per de cred uitate Alalia imposibilitate de a pronunţa unele cuvinte sau sunete; afazie, alalie Aprosexie slăbire a atenţiei, în stări confuzionale, demenţe şi oligofrenii.

Pitiatism Ansamblu de tulburări nervoase (isterice) vindecabile prin sugestie. i vindecabile prin persuasiune. Albinism Lipsă congenitală totală sau parţială a pigmenţilor (din piele, păr, pene etc.). 2) Anomalie care constă în decolorarea frunzelor unor plante din cauza lipsei de coloranţi. albinos Parosmia Tulburare olfactivă constând în percepţia falsă a unui miros. Diplopia Tulburare a vederii care constă în perceperea dublă a imaginii unui obiect. Osteomielita Inflamaţie simultană a oaselor şi a măduvei lor Adenopatie Nume dat bolilor glandelor sau ganglionilor limfatici, care se manifestă prin creşterea în volum şi inflamarea acestora. RUBEÓLĂ s. f. maladie infectocontagioasă, benignă (la copii), care produce febră uşoară, adenopatie şi o erupţie de pete roşii pe piele. ( Uveopatie Osteite Boală care constă în inflamarea acută sau cronică a unui os APEXÍTĂ s. f. 1. osteită a vârfului stâncii temporalului. 2. inflamaţie a porţiunii apexiene a dintelui. GLENOIDÍTĂ s.f. (Med.) Osteită a cavităţii glenoide a omoplatulu EBURNÁRE s.f. (Med.) Îngroşare a unui os care se produce în osteitele cronice; eburnaţie. PSEUDOPARALIZÍE s. f. neputinţă motrice nedureroasă a unuia sau a mai multor membre, determinată de osteită, osteocondrită, periostită sau fracturi CORACOIDÍTĂ s. f. osteită a apofizei ceracoide. MAXILÍTĂ s. f. osteită a maxilarelor CISTOÍDE s. n. pl. clasă de echinoderme fosile cu ţesutul globulos, fixat printr-un peduncul. ECHINODÉRM, echinoderme, s.n. (La pl.) Încrengătură de animale marine nevertebrate, cu schelet extern calcaros format din plăci, şi care se mişcă cu ajutorul ambulacrelor; Pleiocitoza Hiberalbuminorahie ATAXÍE s.f. (Med.) Tulburare a coordonării mişcărilor voluntare din cauza lezării unor căi nervoase şi centri nervoşi HEMIATAXÍE s.f. Ataxie care afectează o jumătate a corpulu TÁBES n. med. Maladie cronică tardivă, de natură sifilitică, caracterizată prin pierderea progresivă a coordonării mişcărilor; ataxie locomotorie CARDIOMALACÍE, cardiomalacii, s.f. (Med.) Distrofie a miocardului prin infiltrarea fibrei musculare cu grăsimi. LIPODISTROFÍE, lipodistrofii, s.f. (Med.) Distrofie a ţesutului adipos GENODISTROFÍE s. f. distrofie ereditară HEMIDISTROFÍE s. f. inaniţie parţială. LIPODISTROFÍE s. f. distrofie a ţesutului adipos subcutanat MELANODONŢÍE s. f. distrofie a dinţilor de lapte, care capătă o culoare brună şi suferă de o distrugere progresivă.

ODONTOSCLERÓZĂ s. f. proces degenerativ al pulpei dentare cu distrofie secundară. OSTEODISTROFÍE s. f. tulburare de nutriţie a ţesutului osos; distrofie osoasă DISTROFÍE s. f. 1. leziune organică, tisulară sau glandulară, având la bază tulburări metabolice. 2. boală cronică de nutriţie la sugari suferind de… Leucodistrofiile AMIOTROFÍE s. f. atrofie musculară; miatrofie. Miopatia Boală cronică cu caracter progresiv a sistemului muscular sau a unor muşchi, care se manifestă prin atrofii musculare MIOTONÍE s.f. Boală care se manifestă prin tulburări în contracţia muşchilor. Spasm muscular MIASTENÍE, miastenii, s.f. Boală a muşchilor scheletului, caracterizată prin oboseală anormală şi rapidă, până la epuizare, la cele mai mici eforturi. Fara semne d e parallizie Apraxia Incapacitate de a executa mişcări coordonate ca urmare a unor leziuni ale creierului. AGNOZÍE s.f. Pierdere sau tulburare a funcţiilor intelectuale de recunoaştere a celor văzute, auzite, pipăite,personele AMORFOGNOZÍE s. f. agnozie (parţială); imposibilitate de a recunoaşte tactil forma obiectelor. APRACTOAGNOZÍE s. f. apraxie asociată cu agnozie. ASTEROPSÍE s. f. agnozie vizuală constând în imposibilitatea de localizare a obiectelor apropiate, care par plasate în acelaşi plan în spaţiu HEMIAGNOZÍE s. f. agnozie limitată la o jumătate a corpului ENCEFALITĂ LETÁRGICĂ s. (MED.) boala somnului. Encefalita Poliomielita Boală infecţioasă epidemică sau contagioasă provocată de un virus specific, care produce leziuni anatomice în substanţa cenuşie a măduvei spinării, atingând celulele nervoase motorii, şi care se manifestă prin febră, tulburări digestive, somnolenţă şi dureri în muşchii membrelor, urmate de paralizii localizate de obicei la membrele inferioare; paralizie infantilă. [ Lipidoze Anevrism Dilatare patologică a pereţilor unui vas sangvin. – Hemipareza Diminuare a forţei, vitezei şi amplitudinii mişcărilor voluntare într-una din jumătăţile corpului, din motive organice sau funcţionale. Hemiplegie Paralizie a unei jumătăţi a corpului, datorită lezării unei părţi a căii nervoase motorii. DIPLEGÍE s. (MED.) hemiplegie dublă.

– PARESTEZÍE. Pareză manifestată la o jumătate din corp. . NEVRÓZĂ s. Hemiplegie TRIPLEGÍE s. iritabilitate etc. parestezii. ( Ependimoane Cefalee CAFEÍSM s. (Med. aritmie cardiacă etc. s.f. anxietate. nevropatie. STAUROPLEGÍE s.) Hemiplegie însoţită de paralizia unui membru din partea opusă a corpului. prurit.. boală psihică datorată unor suprasolicitări. – CEF EFEBOCRAZÍE s. intoxicaţie prin ingerarea de vanilie. oreion VANILÍSM s. hemiparestezii. Paralizie a unei jumătăţi laterale a corpului. HEMIPLEXÍE s. provocată de un virus. cefalee şi ameţeli. f.f. insomnii. Senzaţie de furnicătură. n. s. ALÉE s. PAROTIDÍTĂ s. hemiplexie.f.f. Totalitatea tulburărilor care apar în urma abuzului de cafea.) Parestezie a unei jumătăţi a corpului. care se manifestă prin cefalee. f. manifestată prin erupţii papulare. cefalee. cauzată de tulburări endocrine MIGRÉNĂ s. care apare în unele boli ale sistemului nervos. înţepătură etc. f. de ceai etc. în cazuri de hemiplegie. sindrom care se manifestă (la pubertate) prin cefalee persistentă.HEMIPARÉZĂ s. STEREOAGNOZÍE s. pierdere a simţului stereognostic. inflamaţie a parotidelor. (Med. hemipareză. febră şi inflamarea glandelor salivare. f. continuă sau intermitentă. f. hemiplegie HEMIPLEGÍE s.f. cefalee. cefalee (localizată într-o anumită regiune a capului şi însoţită de tulburări digestive). care se manifestă prin astenie. hemiplegie care afectează unul din membrele superioare şi membrul inferior opus. amorţeală. – Dispartrie HEMIPARESTEZÍE. Durere de cap difuză sau localizată.f. şi care se manifestă prin insomnie.f. o ~ epidemică = boală contagioasă. f.n.

de la mucoasa invecinata infectata cu streptococ (angina. Aceasta anomalie poate fi cauzata de o malformatie renala a fatului. OligohidramniosEste o anomalie a sarcinii ce se caracterizeaza printr-o cantitate insuficienta de lichid amniotic in raport cu stadiul de inaintare a sarcinii. contiguitate. dermatomicoze. tendinta la vindecare spontana si nu confera imunitate. dambla.Erizipelul Erizipelul este o boala infectioasa acuta a tegumentelor (exceptional si a mucoaselor). rinofaringita. APOPLEXÍE. caracterizata clinic prin aparitia unui placard dermitic si prin fenomene generale. afecţiune (congenitală) prin formarea unui mare număr de angioame. . Ictus epileptic = criză de epilepsie. Etiologie Agentul etiologic este reprezentat de streptococul betahemolitic de grupa A. 1. hemianopsie pentru culori Hipsaritmia epilepsie infantilă caracterizată prin contracţii musculare bruşte şi frecvente. diseminare hematogena. asociate cu descărcări de unde rapide şi ample pe traseul electroencefalogramei. 2.) Tumoare malignă a glandei pineale Glicom orbire Disinergia Hemianopsie lăbire sau pierdere a vederii într-o jumătate a fiecărei retine. Erizipec dicala Boli infectioase . manifestată prin pierderea bruscă a cunoştinţei şi prin convulsii. in mod exceptional (septicemii). ictus apoplectic.. In unele cazuri aceasta anomalie poate fi tratata. arsuri. propagare limfatica (limfangite streptococice). nepermiţând ochilor să cuprindă decât o parte din câmpul vizual. Atunci cand se apropie termenul nasterii.n. întâlnită în unele boli nervoase.Cistricercoza Adenomul PINEALÓM s. -Ă adj. f.n. punga apelor poate fi umpluta cu ser fiziologic pentru a evita o suferinta fetala prin compresia cordonului. (Med. Disfagie Dificultate în înghiţirea alimentelor. Pierdere bruscă a cunoştinţei şi a sensibilităţii. f. pe piele sau în organele interne. ulcer varicos al gambei). de o stare de preeclampsie la mama sau luare de catre mama a unor medicamente. o intarziare a cresterii intrauterine sau o depasire a termenului. Patogenie Infectia tegumentelor se poate produce prin: solutii de continuitate ale pielii (plagi. atac. Boala are o evolutie ciclica. HEMIACROMATOPSÍE s. cauzată de obicei de o hemoragie cerebrală.f. Ictus Ictus apoplectic Anenomul bazofil aden hipofizaranevrism = apoplexie. s. Angioamele Tumoare benignă a vaselor sanguine sau limfatice largira vaselor sanguine ANGIOMATÓZĂ s. (Mică tumoare a pielii) care seamănă cu sarcomul. Concentrare bruscă de sânge într-un organ Lipidoze Sarcoidoza afecţiune prin multiple leziuni sarcoide SARCOÍD. s. dar de natură benignă . apoplexii. otita medie supurata).

care cuprinde nasul si obrajii. Localizarea procesului infectios in spatiile limfatice explica limfangita si adenita din erizipel. Placardul erizipelatos apare dupa 6-12 ore de la debut. suportabila. in special in zona centrala a placardului. flegmoane). Placardul erizipelatos poate sa apara in orice parte a corpului. din aproape in aproape. abcese. Contagiozitatea este foarte redusa. Sursa de infectie este reprezentata de bolnavii de boli streptococice si purtatori sanatosi de streptococ. In patogenia erizipelului ete incriminata si interventia unei componente alergice. in "pata de ulei". Uneori. Debutul bolii este brusc. placardul poate deveni cianotic (erizipel albastru). placardul fiind usor reliefat fata de tesuturile sanatoase invecinate. De obicei. . Asa se explica aspectul in "aripi de fluture" al erizipelului fetei. Durerea locala este putin accentuata. Propagarea infectiei in hipoderm duce la edem masiv si (sau) procese supurative (celulite. placardul se opreste sau isi intarzie extinderea. la nivelul plicelor. Temperatura locala este cu 2-3° mai ridicata decat a pielii sanatoase. Simptome Perioada de incubatie este de 3-5 zile. este destinsa si lucioasa.Streptococii se multiplica in spatiile limfatice ale dermului. a adenopatiei si a fenomenelor generale. realizand o dermita acuta. cu formarea de flictene. palparea placardului fiind posibila. tumefactia este uniforma. propagarea facandu-se centrifug. La bolnavii cu tulburari grave. in vecinatatea unei solutii de continuitate a tegumentelor sau a unei mucoase infectate. determinand un clivaj al acestora. epidermul se poate necroza. precum si tumefierea dureroasa a ganglionilor limfatici aferenti regiunii respective. pielea isi pierde supletea. Culoarea placardului este rosie-inchisa. vasodilatatie. Viteza si directia de extindere depind de structura tesutului conjunctival subcutanat. adesea caramizie. uneori. prin obiecte contaminate. Diagnostic Diagnosticul pozitiv se pune pe baza datelor clinice. sau indirecta. mult mai frecvente in infectia stafilococica. fiind precedat. ca si raritatea tromboflebitelor si a septicemiilor. dar respecta buza superioara. Placardul dermitic are tendinta extensiva. in zona in care va apare. Acolo unde acesta este dens. fac exceptie erizipelul pavilionului urechii si cel al pielii capului. din aproape in aproape. caracterizata prin hiperemie. Placardul se extinde in suprafata destul de repede (cativa cm pe zi). Perioada de stare a bolii se caracterizeaza prin prezenta placardului erizipelatos. Prin modul de extindere. legata de sensibilitatea organismului fata de streptococul betahemolitic. de senzatie de tensiune. edem si infiltratii celulare. Exudatul inflamator poate patrunde intre straturile epidermului. este unic. cu frison intens si febra ridicata (39-40°). Transmiterea este directa prin picaturi Flugge. erizipelul poate fi migrator sau eratic.

Eruptia urticariana consta din papule si placi roz. Se considera ca depozitarea paraproteinei IgM conduce la formarea de complexe immune si activarea cascade complementului. Acestea persista 12-24 de ore si dispar fara sechele. S-au folosit numeroase medicamente pentru a trata acest sindrom dar fara eficienta. dar leziunile pot deveni usor pruriginoase in timp. Semne si simptome Pacientii cu sindromul Schnitzler au virste intre 13-71 de ani la momentul diagnosticului. Pruritul este absent. Oboseala si scaderea in greutate apar la unii pacienti. Fiecare episod febril se rezolva in citeva ore. Femurul. 70% dureri osoase si mialgii. Toti pacientii prezinta eruptie cronica urticariana. Toti pacientii cu acest sindrom prezinta urticarie cronica. Examen fizic. Cei mai multi pacienti cu sindrom Schnitzler au o evolutie cronica benigna. Nu s-au identificat factori de risc. dermite. coloana vertebrala. gitul si capul. 0. Episoadele pot surveni zilnic sau infrecvent. Antiinflamatoriile nonsteroidiene. Remisiunea spontana nu a fost raportata. corticosteroizii si imunosupresivele prezinta un grad de ameliorare a eruptiei si artralgiei.netmedic. 80% dintre pacienti prezinta artralgii.Diagnostic diferential Se face cu eriteme. usor elevate. Aproximativ 10-15% dintre pacienti dezvolta o afectiune limfoproliferativa. incluzind limfomul limfoplasmocitic. Pruritul nu este comun la debut dar leziunile devin slab pruritigene dupa 2-3 ani la 45% dintre bolnavi. de doua ori pe an. recurenta. nonpruriginoasa in asociere cu febra recurenta. Durerea osoasa afecteaza mai ales osul iliac si tibia. Manifestarile cutanate raspund slab la antihistaminice. si evitind palmele si talpile. artralgie si artrita si gammopatie cu imunoglobuline M monoclonale cu o concentratie sub 10 g/l. Noi leziuni apar zilnic. Angioedemul . 5-3 cm in diametru. O alta teorie propusa este activarea necontrolata a interleukinei 1. Patogenie si cauze Patogeneza exacta a sindromului Schnitzler este neclara. recurenta. macroglobulinemia Waldenstrom. totusi febra poate persista pina la 24-48 de ore. bratele si clavicula sunt mai rar implicate. sau mielomul IgM. http://www. durere osoasa. Aproximativ 90% dintre pacienti acuza febra recurenta. responsabila pentru manifestarile cutanate.ro/ Sindromul schluder Sindromul Schnitzler este caracterizat de urticarie cronica. Patogeneza sindromului nu este inca bine definita. Eruptia cutanata este de obicei primul symptom care apare afectind mai ales trunchiul si extremitatile.

tricorexis invaginata. tricorexis invaginata sau parul de bambus este o genodermatoza autosomal recesiva de cauza necunoscuta caracterizata de eritrodermie. Fototerapia cu psoralen si ultraviolete A a redus la unii pacienti eruptia. Examen histologic. Prognostic Sindromul Schnitzler necesita evaluare pe termen lung datorita potentialului de a dezvolta afectiuni limfoproliferative. Parul de bambus reprezinta deformarea in bucla sau soseta a firelor de par prin . vasculita urticariana. in special macroglobulinemia Waldenstrom. azatioprina. Unii pacienti au raspuns la tratamente cu thalidomide.parul de bambus Sindromul Netherton. clorambucil. trombocitoza. crioglobulinemia. vasele sunt intact iar limfaticele dermice prezinta edem superficial usor. Tratament Antiinflamatoriile nesteroidiene. Se observa depozitarea de IgM si complement in dermul superior si la jonctiunea dermoepidermica. ihtioza linear circumflexa. anomalii ale oaselor. 10-15% dintre pacienti vor dezvolta un neoplasm limfoplasmocitar.este posibil dar este foarte rar. imunoglobuline intravenoase. leucocitoza -VSH ridicat. urticaria de presiune. inflamatie limfocitica. Sindrom Netherton . Limfadenopatia se poate regasi la 50% dintre pacienti. durere osoasa -limfadenopatie. Se mai folosesc pefloxacin mesilate si anakinra. cloroquina. artralgie sau artrita. rituximab. Examinarea mostrelor de piele arata infiltrate perivascular de PMN. urticaria idiopatica cronica. hepatosplenomegalie. plasmafereza. o forma recombinata a receptorului natural pentru IL-1. hepatomegalia la 30% iar splenomegalia la 10%. ciclofosfamida. corticosteroizii si imunosupresoarele prezinta o ameliorare a artralgiilor si durerilor osoase dar nu si a eruptiei. Prognosticul este totusi bun. anemie -proliferare limfoida anormala in maduva osoasa. diateza atopica si lipsa scaunului. Diagnostic Studii de laborator: -toate cazurile sunt associate cu gammopatie la imunoforeza serului -VSH si protein C reactiva ridicate -leucocitoza. neutrofilice. Diagnosticul diferential se face cu urmatoarele afectiuni: lupus eritematos acut. Nu s-a inregistrat remisiunea spontana completa. Manifestarile cutanate si extracutanate raspund slab la antihistaminicele H1 si H2. Exista un set de criteria pentru a incadra pacientii in sindromul Schnitzler: -febra recurenta.

Este patognomonica pentru sindromul Netherton.invaginarea cuticulei distal a firului de par in cupa formata de cuticula proximala. Malabsorbtia este o enteropatie dermopatica. Aceasta conditie este profunda in primii ani de viata. dar la cei mai multi copii eritemul apare ca o dermatita eczemato-seboreica. caracterizata de accentuare periorificiala a eruptiei. invaginare si deformarea in bambus. Defectul conduce la fragilitatea corticalei. Ihtioza lineara circumflexa. Leziunile migratorii ale ihtiozei lineare circumflexe sunt cauzate de un influx dermic de celule inflamatorii care sunt fagocitate de keratinocite. Imposibilitatea de a avea scaun. Conditia este mostenita autosomal recesiv cu expresivitate variabila. Invaginarea parului este datorata unui defect a cortexului firului de par prin conversia incompleta a unei proteine de legare a fibrelor corticale. mai ales la nounascuti. Aceasta invaginare apare printrun defect de keratinizare intermitent. keratolitice si antibiotice pentru aceasta conditie. Eritrodermia si deformarea parului persista. Patogenie si cauze Etiologia sindromului este necunoscuta. cu hiponatremie si anomalii metabolice profunde. Cresterea pierderii apei transdermice rezulta prin perturbarea functiei de bariera a corneocitelor. Tinde sa persiste mai mult la adulti fata de copii. Semne si simptome Eritrodermia. . Este acompaniata de diaree si simptome de malabsorbtie. Ectroprionul se poate dezvolta la pacientii in virsta. Este o eruptie anulara/policiclica migratory. Apare de obicei dupa virsta de 2 ani si este de scurta durata-doar citeva luni pina la ani. Se recomanda aplicarea de emoliente. Precum si in alte dermatoze congenitale severe. Afectarea mucoaselor nu este raportata. Nu este specifica acestui sindrom. Boala tinde sa se amelioreze cu virsta. Sindromul Netherton a fost clasificat ca un sindrom ihtiozic. Pacientul necesita ingrijire medicala cind eritrodermia este generalizata si complicata cu infectii cutanate. Copiii cu acest sindrom dezvolta eritrodermie congenitala evidenta la nastere si in primele saptamini de viata. In anul al doilea de viata cei mai multi copii incep sa prezinte scaun. retinoizii. Pruritul este universal si poate fi stressant. S-au mai incercat fototerapia PUVA. Atrofia viloasa jejunala se poate remite spontan pina la virsta de 10 ani. Steroizii topici sunt utili. La histology se observa intreruperea focala a epidermei si anomalii de maturare ale cuticulei parului. dar evolutia poate prezenta exacerbari intermitente. modificarile inflamatorii sunt frecvente in piele. Nu se cunoscte daca acest raspuns inflamator este unul primar sau secundar. serpiginoasa caracteristica cu scuame cu margini duble.

Cei mai multi prezinta predispozitie atopica. Tratamentele incercate nu au fost de ajutor. fara luciu. Parul de scalp creste citiva cm inainte de a se rupe. Acesta este scurt. Se mai observa porokeratoza si absenta stratului granular. Toti pacientii intrun anumit stadiu al bolii vor dezvolta alergie alimentara.Manifestarile atopice. cu un istoric familial puternic de astm. mai ales la nuci. Acest element este mai evident pe zonele de frictiune. Hiperkeratoza este usoara fata de alte ihtioze. dar evolutia este punctata de exacerbari intermitente. eritrokeratoderma variabilis. aplicarea de emoliente. Se descriu elemente de dermatita nespecifica si hiperplazie psoriaziforma. dar exista rapoarte care arata aparitia supresiei axei pituitaro-adrenale si aminoaciduria. Diagnosticul diferential se face cu urmatoarele afectiuni:acrodermatita enteropatica. a desmosomilor si corpi lamelari alterati -se vor efectua studii AND. Toti pacientii prezinta par anormal. eczema si febra finului. keratolitice. Se descrie un infiltrate inflamator mixt cu distributie perivasculara. Sindromul Q-T lung • • • Introducere Simptome Tratament . Eritrodermia si anomaliile parului persista. Diagnostic Studii de laborator: -microscopia parului arata nodulii de bambus -studiile ultrastructurale arata reducerea numarului de tonofilamente de keratohialin. Eritrodermia se poate transforma in ihtioza lineara circumflexa periodic. eritrodermia. Examen fizic. timplele si occiputul. Tratament Regimurile terapeutice cuprind prevenirea infectiilor bacteriene cutanate. Colonizarea pielii si infectiile cutanate pot apare frecvent. Steroizii topici sunt utili. Unii pacienti descriu si fragilitatea parului sau reducerea numarului firelor de par. Sprincenele prezinta de asemeni fire rupte. Examen histologic. Boala tinde sa se amelioreze cu virsta.

Studiul pacientilor cu Q-T lung arata ca acestia au lesinat cel putin o data pana la varsta de 10 ani. Se impune tratament simptomatic mai ales pentru crizele de tip epileptic. cu devotament .Terapie comunicationala . este necesara o investigatie a cauzei. durere. Sindromul Angelman • • • • Introducere Manifestari clinice Diagnostic Tratament Tratament Nu exista nici un tratament pentru sindromul Angelman. Unii tineri sanatosi pot fi suspectati de Q-T lung datorita istoricului familial si al lesinurilor inexplicabile. emotiilor puternice (spaima. In toate familiile in care a existat o moarte subita sau in care se produc lesinuri inexplicabile.Ergoterapie .Ingrijire intensiva. de exemplu).Simptome Unii pacienti cu Q-T lung sunt asimptomatici.Logopedie . Un alt tip de sindrom Q-T lung poate duce la pierderea auzului pacientului. Unele aritmii pot fi fatale. suparare. Majoritatea au de asemenea un membru al familiei care sufera de acest sindrom. La pacientii cu acest sindrom intervalul Q-T poate fi prelungit in timpul activitatii fizice.Acesta poate fi normal cand pacientul isi face electrocardiograma (in timpul unei examinari de rutina. chiar daca nu isi fac o ECG de rutina.Terapie comportamentala . etc.). Pentru stimularea potentialului copiilor cu sindrom Angelman se recomanda: . simptomele sunt pierderea cunostintei (sincopa) sau tulburari de ritm cardiac (aritmie). Pacientii cu acest sindrom nu au intotdeauna intervalul Q-T prelungit. deoarece pot provoca moarte subita. La ceilalti.

In multe cazuri stopul cardiac apare in timpul somnului sau repausului. Diagnosticarea timpurie a sindromului si aplicarea unor masuri terapeutice ind Sindromul Brugada • • • • • Introducere Patogenie. Examenul fizic este de obicei normal la pacientii cu sindrom Brugada. Cu toate acestea. ividualizate le poate imbunatati semnificativ calitatea vietii. cauze Semne si simptome Diagnostic Tratament Semne si simptome Sincopa si stopul cardiac sunt cele mai comune manifestari clinice care conduc la diagnosticul de sindrom Brugada. Febra este raportata ca declansatoare sau factor de exacerbare a manifestarilor sindromului Brugada. Totusi citeodata nu este prezent nici un simptom iar diagnosticul se bazeaza pe electrocardiografie care arata o supradenivelare a segmentului ST in derivatiile V1-V3. Se recomanda examinarea fizica pentru a exclude alte posibile cauze cardiace care pot fi asociate cu sincopa sau stopul cardiac la un pacient aparent sanatos.Deficit de atentie . au o durata normala de viata si nu prezinta manifestari de progresie a involutiei pe masura ce inainteaza in varsta. Este caracteristic un istoric familial care sa cuprinda decesul subit. Cazurile in care se declanseaza in timpul activitatii fizice sunt rare. Contextul evenimentelor cardiace este important.Prognostic Majoritatea bolnavilor cu sindrom Angelman au involutie grava.Tulburare hiperkinetica • • • • • • Introducere Manifestari clinice Diagnostic Afectiuni in care apare Tratament Prognostic . ADHD . limitarea severa a vorbirii si dificultati locomotorii. desi nu este obligatoriu deoarece sindromul poate apare sporadic. Mai pot apare cosmarele si starile de anxietate nocturne.

scurgere perivalvulara protezica . ruptura cordajelor tendinoase prin trauma.Prognostic ADHD este un sindrom frecvent si grav. netratat. endocardita. copiii invatand pana la varsta adulta sa traiasca cu aceasta afectiune. sclerodermie -degenerarea mixomatoasa. ruptura cordajelor tendinoase -perforatia cuspelor. spontan -ruptura sau disfunctia muschilor papilari prin boala arteriala coronariana -dilatarea inelului mitral prin cardiomiopatii dilatative sau dilatatie anevrismala a ventriculului sting -cardiomiopatia hipertrofica. Tratamentul combinat se dovedeste insa eficient pentru mai mult de jumatate din cazurile de ADHD. Dupa pubertate. disfunctia valvei mitrale protezice. Regurgitare mitrala • • • • • Introducere Cauze si factori de risc Semne si simptome Diagnostic Tratament Cauze si factori de risc Regurgitarea mitrala acuta poate fi cauzata de urmatoarele afectiuni: -boala arteriala coronariana: infarctul miocardic acut sau ischemia -disfunctia muschiului papilar prin ischemie tranzitorie sau infarct miocardic -ruperea cordajelor tendinoase sau disfunctia lor -endocardita infectioasa prin formare de abcese. sindrom Marfan -lupus eritematos sistemic. cacificarea inelului valvei mitrale -endocardita infectioasa. boala reumatica acuta. trauma. sindrom Ehlers-Danlos. simptomele nu se amelioreaza aproape nicioadata spontan. poate sa duca la afectarea cronica a personalitatii. Regurgitarea mitrala cronica poate fi cauzata de urmatoarele : -boala cardiaca reumatica. prolaps valva mitrala. sa se dezvolte armonios din punct de vedere social si emotional si sa-si valorifice potentialul (multi copiii cu ADHD sunt deosebit de creativi). tumori:mixomul atrial -degenerarea mixomatoasa: prolaps de valva mitrala. valvuloplastia percutana. lupus sistemic eritematos. vegetatii. care.

Etiologia este deocamdata incomplet elucidata. angioamele imature regreseaza in mod spontan. ca urmare a unor malformatii specifice . In majoritatea cazurilor. Exista diferitie tipuri de angioame. Siringobulbia Siringobulbia reprezinta de fapt o tulburare neurologica ce se caracterizeaza prin aparitia unei cavitati pline cu lichid in maduva spinala ce se extinde ascendent spre trunchiul cerebral. congenitala sau dobandita.disrafism spinal . de cele mai multe ori apare in jurul varstei de 20 de ani. iar proeminenta lor poate fi acoperita de o piele normala sau albastruie.reprezentat de fapt de inchiderea incompleta a tubului neural (asociaza in unele cazuri si spina bifida) . In unele cazuri exista posibilitatea de asociere a siringobulbiei cu sindromul Klippel-Feil (acesta apare datorita unor segmentari anormale ale vertebrelor cervicale in timpul organogenezei initiale. alaturi de intreruperea cailor nervoase ascendente si descendente (motorii si senzoriale). care se dezvolta plecand de la dermul superficial. Siringobulbia se poate manifesta la diverse varste. dezvoltata din celule endoteliale sau din pericite. pergolide. Angioame Tumora vasculara circumscrisa. laringe pentru . foarte frecvente la sugari. insa sunt incriminati mai multi factori: . medicamentele anorexice.-cauze congenitale: despicaturi ale valvei mitrale. in cadrul primelor saptamani).sau poate fi vorba de siringobulbie idiopatica (fara o cauza anume). comprimand astfel tesutul nervos ce contine tracturile corticospinale si spinotalamice (responsabile de transmiterea informatiilor nervoase din periferie la centrii superiori). iar abtinerea de la orice fel de tratament este conduita cea mai rationala. O simpla supraveghere dermatologica regulata este suficienta. se alungeste si se poate extinde in substanta alba si cenusie. Siringobulbia este adesea asociata cu siringomielia (situatie in care cavitatea este limitata strict la maduva spinala) dar si cu diverse malformatii nervoase caracterizate in principal prin obstructia lichidului cefalorahidian cu aparitia hidrocefaliei. metilsergide. Cavitatea se mareste.Printre angioamele cutanate. fenestrari ale valvei mitrale -cauze farmacologice: ergotamina. cu originea in capilarele sanguine sau limfatice. angioamele subcutanate par mai putin superficiale. in afara cazului ca angiomul este localizat intr-o zona importanta din punct de vedere functional (pleoape pentru vedere. Ele se prezinta sub doua aspecte diferite: angioamele tuberoase sau angioamele "capsuna" formeaza proeminente mai mult sau mai putin voluminoase. insa de cele mai multe ori se prezinta sub forma unei zone lichidiene. se disting angioamele imature. angioamele stelare si angioamele capilarovenoase: . motorii sau mixte.foarte frecvent este vorba de o anomalie in circulatia lichidului cefalorahidian. insa cazurile cu debut mult mai precoce nu sunt deloc rare. bine delimitate si de culoare rosie. angioamele mature sau plane. Tipuri . lipsita de substanta cerebrala care determina aparitia paraliziilor faciale senzitive.angioamele imature sunt malformatii ale sistemului vascular.

Cand nu dispar spontan. rezultatele nu sunt intotdeauna perfecte si adesea este necesara repetarea operatiei. Acestea sunt clasicele "pete de vin" care. crescand in volum in timpul unui efort. el va lua o culoare mai inchisa si se va acoperi de noduli proeminenti.angioamele capilarovenoase sunt malformatii rare ale sistemului vascular care se prezinta ca proeminente albastrui situate pe traiectele venoase. de obicei sub acţiunea unor agenţi microbieni sau parazitari. unei emoţii. Detroversie Levoversie Dextroelevatie Levoelevatie Detrodepresie Dispectie Ischemie Epitaxis +curge sange din nas Metroragie Hipocondria Dismorfofobic Iatrogen Stare psihică produsă sau agravată pe cale psihogenă de către medic. formată în urma dezintegrării ţesuturilor. Intr-o asemenea situatie. dar impun practicarea unor examene complementare inaintea interventiei. pot fi avute in vedere o corticoterapie sau ablatia chirurgicala. Angiomul matur este tratat cu laserul cu argon.angioamele stelare telangiectazice sunt malformatii ale sistemului vascular care se prezinta ca mici pete rosii in forma de stea. . Accelerare anormală a bătăilor inimii datorită unui efort fizic. tulburare. îngrijorare. buze pentru dentitie). Tahicardie . soţită uneori de iritabilitate extremă şi de agresivitate. teamă şi preocupare obsesivă de starea sănătăţii proprii. care se dezvolta plecand de la capilarele dermului superficial. adesea patologică tema puternica Hiperventilatie ventilaţie pulmonară exagerată faţă de aportul de oxigen Eructaţii râgâială. unei afecţiuni cardiace etc Epivolutia Abcese Colectare de puroi. . de tratament sau de condiţiile spitalizării. usor suprainaltate. . . nu antreneaza vreo tulburare functionala. Ele se afla mai ales pe fata si pe extremitati si sunt favorizate de sarcina. Ele pot fi tratate prin injectarea de produse sclerozante sau prin ablatie chirurgicala.respiratie. Disforie Tulburare a dispoziţiei caracterizată prin tristeţe profundă şi nemulţumire de sine. râgâit. caracterizată prin nelinişte continuă. in pofida aspectului lor uneori impresionant. Totusi. bine delimitată de ţesuturile din jur. Angiomul plan se va extinde in decursul vietii pacientului. Hipokinezie Scădere a capacităţii de mişcare Ipocondrie Stare psihică morbidă. aceste angioame se trateaza prin electrocoagulare sub anestezie locala. Mai sunt intalnite si in cadrul cirozelor alcoolice.angioamele mature sau plane sunt malformatii foarte frecvente ale sistemului vascular. idee fixă a cuiva care crede că suferă de o boală pe care în realitate nu o are Angoasa Nelinişte.

GÚRMĂ. Boală infecţioasă (la oameni şi la animale) provocată de anumite ciuperci şi bacterii. provocată de germeni patogeni. s. Boală de piele. care se manifestă prin apariţia unor abcese cronice. stafilococi. 1. s. ♦ Ţesut inflamat care apare la rădăcina unui dinte în urma unui abces cronic. ileocolite.ACTINOMICÓZĂ s. de obicei a celor de la sub ECZÉMĂ.f. care produce procese purulente locale (abcese) sau generalizate (septicemii). [ tulburari de deglutie enterocolita Boală care constă în inflamaţia acută sau cronică a intestinului subţire şi a celui gros.f. (În sintagma) Actinomicoza cartofului = boală a cartofului provocată de bacteria Actynomices scabies. s. (Med. tiflocolite. eczeme. intestinului subţire şi a colonului colita ulceroasa ILEOCOLÍTĂ.f.f. Inflamaţie a mucoasei stomacului. de natură infecţioasă sau alergică.m. leziuni umede sau uscate (însoţite de mâncărimi intense)suoară. Inflamaţie a faringelui şi a amigdalelor care împiedică înghiţirea şi respiraţia. 1. abcese.f. STAFILOCÓC. care evoluează sub forma unor abcese adânci. Dopamnina adranalina dispneea (respiraţia dificilă apnee (întreruperea respiraţiei bradicardie Încetinire a activităţii inimii. 2.n. Bacterie sferică ai cărei indivizi se grupează sub formă de ciorchini.f. anghine. granuloame. caracterizată prin erupţii. manifestată prin scăderea pulsului boala coronaniana nevralgi precordiala ) in zona inimii= nevralgi retrosternale ANGHÍNĂ. s.f. Tumoare de dimensiuni reduse. manifestată prin febră. s.) Colită localizată în cec2. 2.) Inflamaţie a ileonului şi a colonului. TIFLOCOLÍTĂ. HIDROSADENÍTĂ s. GRANULÓM. râia cartofului. GASTROENTEROCOLÍTĂ s. apărută în urma unui proces inflamator. catar nazal şi abcese ale unor ganglioni. Boală infecţioasă a mânjilor şi a cailor tineri. s. (În sintagma) Anghină pectorală = boală care se caracterizează prin dureri în regiunea inimii şi prin accese de asfixie şi care se datorează unor alterări funcţionale sau anatomice ale arterelor coronare. s. acută sau cronică. – . Inflamaţie a glandelor sudoripare.f. gurme. (Med.

Afecţiuni purulente ale pielii (abcese. care întrerupe ritmul regulat al bătăilor cardiace. expectorare BRONHORÉE s. şi care se manifestă.) produse de un microb SCROFULODÉRMĂ s. însoţite de prurit PARAPSORIÁZIS s. frecvente în astmul bronşic. – Din fr. Secreţie a căilor respiratorii. de obicei. care apare în diverse boli IDIOSINCRASÍE. POICHILODERMÍE s. [ Urticarie Boală care se manifestă prin apariţia pe piele a unor băşicute de culoare roşie. Inflamare acută sau cronică a colonului4.f.f. asemănătoare psoriazisului. alimente. extra-systole.pl. s. psoriazis Boală de piele caracterizată prin descuamări abundente. grup de dermatoze caracterizate prin leziuni eritematoscuamoase.f. Prurit Mâncărime intensă a pielii. Expectoraţie tuse . eliminată prin tuse. s. –. boală de piele caracterizată prin pete roşii acoperite de mici coji uscate lucitoare. 2. astm bronsic . DERMATORÉE s.f. flegmă. Boală congenitală caracterizată prin uscarea şi descuamarea continuă a pielii. însoţite de mâncărime. localizate în diverse regiuni ale corpului. Extrasistole Contracţie suplimentară a inimii înaintea sistolei. care dau pielii un aspect pestriţ. prin urticarie. colite. Transpiraţie abundentă care survine în anumite boli febrile. PIODERMÍTE s.f. Eliminare prin tuse a produselor patologice din plămâni sau din căile respiratorii superioare. furuncule etc. manifestată prin dureri abdominale şi tulburări digestive. caracterizată prin noduli localizaţi în hipoderm XERODERMÍE s.f. (Med. mirosuri etc.COLÍTĂ. idiosincrasii. n. spută. Afecţiune cutanată caracterizată prin atrofii reticulare şi pigmentaţii. caracterizată prin sensibilitate sau intoleranţă la unele medicamente. Reacţie proprie unor indivizi.f.) Tuberculoză a pielii. provocând o durere uşoară. în bronşita cronică şi în alte afecţiuni respiratorii. Secreţie şi expectoraţie abundente.f.

expectoraţii. Se manifesta prin dizenterie si pot aparea complicatii sub forma de leziuni hepatice. bronşita cronică. raspandita in zonele calde.n. s. ♢ Emfizem pulmonar = dilatarea forţată a alveolelor pulmonare provocată de pierderea elasticităţii ţesutului Anorexie Edem angioneurotic Leucopenie Helicobacter pylori Giardioza Amoebiaza intestinala si hepatica Amoebiaza este o boala parazitara provocata de amoebe.n. (Pop. Dializa • Introducere . s. Stare patologică constând în umflarea unui ţesut intern datorită infiltrării aerului în spaţiul intercelular. frisoane. PNEUMONÍE. ♢ Emfizem pulmonar = dilatare excesivă şi permanentă a plămânilor datorită atrofiei şi ruperii septurilor dintre alveole.tuberculoza pulmonară. şi f. – TIGNAFÉS. precum şi pierderii elasticităţii. provocată în mod obişnuit de pneumococ sau de virusuri şi manifestată prin febră.n. tignafesuri. pneumonii. ♢ ~ pulmonar dilatare a alveolelor pulmonare.) Emfizem pulmonar (la animale). Sindrom care se datoreşte infiltrării de aer în interstiţiile ţesutului conjunctiv al unui organ. -OÁSĂ adj. . cauzată de pierderea elasticităţii ţesutului EMFIZEMATÓS. emfizeme. s.. Inflamaţie a unui lob sau a unui segment pulmonar. junghiuri.m.f. (Suferind) de emfizem EMFIZÉM s. Umflătură produsă prin infiltrarea aerului în ţesuturi. ♢ Dublă pneumonie = pneumonie care afectează ambi EMFIZÉM.. s. 23 Jun EMFIZÉM ~e n. tuse. emfizemul pulmonar cronic.

Pentru a conecta pacientul la hemodializor. medicul realizeaza o legatura intre o artera si o vena pentru a obtine un vas sanguin de calibru mai mare (fistula). complicatii. In mod obisnuit. . prognostic Profilaxie Tratament Profilaxie Profilaxia TEP reprezinta un capitol esential in patologia TEP. sedintele de hemodializa dureaza aproximativ patru ore si se efectueaza de trei ori pe saptamana. se poate utiliza un tub din material plastic pentru a uni artera si vena (grefa).• • Hemodializa Dializa peritoneala Hemodializa Hemodializa presupune utilizarea unui “rinichi artificial” (hemodializor) in scopul eliminarii toxinelor si a excesului de apa si de substante chimice din sange. Trombembolismul pulmonar • • • • • • • Introducere Tablou clinic Explorari paraclinice Diagnostic Evolutie. numit cateter. Ocazional conectarea se poate realiza cu ajutorul unui tub ingust din plastic. Atunci cand vasele sanguine ale pacientului nu sunt apte pentru realizarea unei fistule. care se insereaza intr-o vena de calibru mare din gat.

. Combaterea stazei venoase dupa interventiile chirurgicale se poate face prin: mobilizarea precoce. In prezent exista numeroase mijloace farmacologice sau nonfarmacologice care se pot aplica. sigure sau foarte probabile. Scaderea coagulabilitatii sanguine se face cu anticoagulante (heparine. asociatecu letargie si absenta hipotensiunii ortostatice (tensiunea arteriala care nu scade atunci cand pacientul se ridica in picioare). aseptice. compresie externa (masaj manual. cateterizari venoase atraumatice.Ea se poate efectua prin : a) tratamentul corect al TVP. Prevenirea leziunilor parietale venoase se face prin interventii chirurgicale cat mai putin traumatizante. antivitamine K) sau dextrani. compresie pneumatica intermitenta). miscari active sau pasive. edemelor si manifestarilor de deshidratare. b) profilaxia TV la persoanele cu factori de risc trombogeni. ciorapi elastici pentru compresie gradata. hipercoagulabilitatea si lezarea peretilor venosi si implicit a factorilor de risc corectabili ai trombozei. stimulare electrica a muschilor intraoperator. Excesul de vasopresina si sindroamele asociate (SIADH) • • • • Introducere Semne si simptome Diagnostic Tratament si prognostic Diagnostic Diagnosticul de SIADH trebuie suspectat la pacientii cu hiponatremie si urina concentrate. pentru eliminarea sau minimalizarea efectelor celor 3 factori determinanti ai trombozei venoase: staza.

pene .Histamina determina iesirea fluidului din vasele pielii si edemul acesteia.alimente alergene. penicilina.ibuprofen -aditivi alimentari -polen. Factori de risc: -membrii ai familiei cu angioedem sau urticarie -disfunctii ale sistemului imun -alte reactii alergice in trecut.afectiuni tiroidiene. -dermatografia-scrisul pe piele apare atunci este aplicata o presiune pe piele sau aceasta este zgiriata. In plus fata de acesti factori urticaria mai poate apare si in urma transfuziilor de singe.hepatita. Urticaria si angioedemul pot surveni impreuna sau separat. In diagnosticul acestui sindrom este esentiala diferentierea de: hiponatremiile de dilutie.infectii. lumina naturala.puf. Important in stabilirea diagnosticului de SIADH este si dozarea vasopresinei plasmaticesi urinare.oul. fructele de padure -injectiile-terapia imuna -medicamente. Cand diagnosticul de SIADH nu este evident dupa excluderea celorlalte cauze de hiponatremie. acidului uric seric. creatininei si concentratiei de albumina. disfunctiilor sistemului imun. Declansatorul eliberarii masive de histamina poate fi: -intepaturile de insecte. polidipsia primara.aspirina. Urticaria si angioedemul sunt produse de cresterea eliberarii de histamine si alte componente ale celulelor mastocitare. Angioedemul ereditar este o forma mostenita si este asociata cu nivele scazute sau anormale ale anumitor proteine sanguine. fructe-capsunile. starile hipertensive associate cu hiponatremie. lupus .exercitiile fizice. frigul. raminind linii rosii. diagnosticul pozitiv se pune de obicei pe baza unui test de incarcare lichidiana.fructele de mare. starile edematoase. nucile. .Diagnosticul in SIADH este pus atunci cand sunt eliminate celelelte cauze de crestere a nivelului de vasopresina.stressul emotional. pseudohiponatremie si sindromul de celule bolnave. diagnosticul este sustinut prin determinarea unor niveluri usor scazute ale ureei sanguine.latex -factori fizici caldura.veninul .apa.cancer. alunele.

Tricomoniaza Discrazii sanguine Bursita bursita de cot inflamatie a busitei Capsulita inflamatia unei capsule Sinovite Sinovita Stare patologica constand in inflamarea membranei sinoviale.Ascaridioza (limbricii) Espectorare.scuipa Sarcoidoza • • • • • Introducere Simptome Diagnostic Tratament Prognostic Diagnostic Nu exista un test specific pentru sarcoidiza.nivelul Ca di singe. 95% dintre bolnavi au radiografia anormala -teste de singe-cuantifica functia hepatica. testele folosite sunt: -radiografie toracica-poate arata granuloame sau noduli limfatici mariti. impiedicand functionarea articulatiei pe care o captuseste membrana respectiva. crescut anormal in sarcoidoza.functia renala si activitatea hematopoietica -teste functionale pulmonare-spirometria -EKG -pulsoximetrie -masurarea gazelor sanguine -bronhoscopie cu fibroscop -biopsie -computer tomograf si RMN -PET scanare-foloseste gallium . .o substanta care se fixeaza pe inflamatii.

intalnit si in encefalita letargica ca expresie a leziunilor diencefalice.inflamatia colonului Generalitati Boala Crohn este o afectiune inflamatorie intestinala (face parte din familia bolilor inflamatorii intestinale . acest de somn amintind de somnul hipnotic observat in cursul sindroamelor catatonice si isterice. In psihiatrie. insotit de diminuarea functiilor vitale. .BII). fara febra sau infectie. de apatie si de extrema vlaguire. Stare de toropeala. dar uita spusele si adoarme pe loc. care determina inflamatia si ulceratia tractului digestiv.Tenosinovite Lombargii Radiculite Nefrita Oligurie miscarea vol unrinei Hematurie Leucopenie Agranulocitoza Hiperglicemie Gastralgie Hipoprotrombinemie Letargie Stare patologica de somn profund si prelungit. prelungit. Somn profund. Anemie feripriva Anemie hemolitica Discrazii sanguine Boala Crohn . caracterizata prin faptul ca bolnavul este capabil sa vorbeasca atunci cand este trezit.

fragilis). Se stie. In boala Parkinson. Cand se intampla acest lucru pot aparea probleme in miscarile corpului.coli. Boala Crohn afecteaza straturile profunde ale tubului digestiv. Boala Parkinson da o gama larga de simptome si complicatii. de asemenea. S-a dovedit faptul ca boala poate fi declansata de aparitia unui raspuns imun anormal impotriva bacteriilor intestinale saprofite (care se gasesc in mod normal la nivelul intestinului gros) sau prin mecanisme imune complexe secundare unor infectii cu diferite bacterii sau virusuri (Mycobacterii tuberculoase. Un numar mic de persoane dezvolta simptomele doar pe o singura . afecteaza colonul si rectul) sunt bolile inflamatorii digestive cel mai frecvent intalnite. Acest articol acopera doar tratamentul general al bolii si nu simptomele particulare. Boala Crohn este deseori intalnita la mai multi membrii ai aceleasi familii (transmitere genetica). se distrug ducand la nivele scazute ale acesteia. o substanta chimica numita dopamina. in mod normal. o persoana dreptace la care tremorul se instaleaza pe partea stanga poate sa nu se simta stanjenita de aparitia acestui simptom si poate sa nu simta nevoia unui tratament pana cand simptomatologia se inrautateste. prin intermediul caruia celulele nervoase controleaza miscarile corpului. ca factorii de mediu au un rol important in aparitia bolii. Nu se cunoaste exact de ce unele persoane devolta boala. Boala Crohn si colita ulcerativa (denumita si colita ulcero-hemoragica. cauzand ulceratii la acest nivel. Fumatorii au un risc crescut de a dezvolta boala. B. Simptomele acestei afectiuni apar de obicei la persoane cu varste intre 50 si 60 de ani. O persoana ce nu poate sa-si indeplineasca sarcinile de serviciu datorita simptomelor bolii va dori sa inceapa tratamentul mult mai repede dacat o persoana care nu munceste sau care nu este afectata in activitatea zilnica de vreunul dintre simptome. de prieteni si chiar de persoana in cauza. E. De exemplu. ce pot declansa boala prin diferite mecanisme imune. Balbutie balbaiala Disprozodic tulb de viteza ritm influxiune si intensitate vb Sindrom Parkinson Boala Parkinson poate afecta capacitatea unei persoane de a-si controla miscarile corpului. Dopamina este un mediator chimic sau un neurotransmitator. ce produc dopamina.Poate afecta orice portiune a tubului digestiv. Yersinia enterolitica. Afectiunea evolueaza lent si uneori poate trece neobservata de familie. aceste celule nervoase. Tratamentul poate controla simptomele in primele faze evolutive ale bolii si este inceput imediat ce simptomele afecteaza activitatea zilnica si abilitatea de a munci a persoanei bolnave. insa exista studii medicale de specialitate care au dovedit existenta anumitor factori declansatori (triggeri). Anumite celule nervoase de la nivelul creierului produc. insa are predilectie pentru partea terminala a intestinul subtire (ileon) si intestinul gros (colon).

acestea devin din ce in ce mai ineficiente. .slabirea muschilor fetei si a gatului. Vorbirea este una monotona si soptita. Cele mai frecvente simptome sunt: . Doar un mic procent dintre cei ce au boala Parkinson au un parinte. Vorbirea si inghitirea pot deveni mai dificile si persoanele respective se pot ineca. dar o data cu evolutia bolii. Desi aceste cercetari sunt pe cale sa dezvaluie anumite raspunsuri. Sunt studii in desfasurare ce urmaresc sa determine daca exista o cauza genetica a bolii Parkinson. expertii nu stiu cu siguranta cauza acestei boli. Unul dintre cele mai comune semne aparute la debutul bolii este reducerea balansarii bratului afectat in timpul mersului datorita rigiditatii musculare. . SimptomeSus Tipul si severitatea simptomelor bolii variaza de la un bolnav la altul si in functie de stadiul bolii. varsta. care pot aparea la un pacient in primele faze. ce produc dopamine. acestea neprogresand si pe cealalta parte. este in pozitie sezanda sau in picioare (tremorul de repaus) si cedeaza atunci cand persoana misca partea afectata a corpului. Pierderea capacitatii de contractie a muschilor fetei poate .miscari incetinite si limitate (bradikinezie). se deterioreaza sau se distrug. Simptomele. gatului sau a altei parti a corpului si poate duce la oboseala musculara si la anchilozare. a fetei. Nivelurile scazute de dopamina (mediatorul chimic) implicate in controlul miscarilor dau simptomatologia acestei afectiuni. tusi sau pot pierde saliva pe la colturile gurii. Boala Parkinson poate cauza o varietate de complicatii pe masura ce evolueaza. Cauza exacta a acestei afectari a celulelor nervoase nu se cunoaste. miscarea de ridicare dintr-un scaun sau schimbarea pozitiei in pat pot fi dificile. Medicamentele pot controla simptomele intr-o oarecare masura. Tremorul din boala Parkinson apare atunci cand persoana afectata de aceasta boala este treaza. Lipsa acestui neurotransmitator apare atunci cand celulele nervoase dintr-o anumita parte a creierului (substanta neagra . Acesti factori de risc pot fi: factori genetici. transmiterea unor gene (unitatea de baza a ereditatii. pot sa nu se dezvolte decat in fazele tardive ale afectiunii la alti pacienti sau pot sa nu apara deloc. De exemplu. de cele mai multe ori a mainii. un frate sau o sora cu aceasta boala. a bratului sau a piciorului. toxine din mediul inconjurator sau radicalii liberi. alcatuita din acid dezoxiribonucleic) anormale pare sa fie cauza bolii Parkinson cu debut precoce in cadrul unor familii la care se descopera aceasta afectiune la varste mult mai tinere. Rigiditatea poate afecta musculatura membrelor inferioare. mai ales atunci cand persoana incearca sa se miste dintr-o pozitie de repaus. . Legatura dintre boala Parkinson si factorii de risc este inca in cercetare.tremorul (oscilatii lente si regulate).parte a corpului. Totusi.rigiditatea musculara si durerea continua.substanta nigra).

o piele mai grasa si aparitia sau sporirea matretei. cum ar fi imbracatul sau servirea mesei devin mai dificile. Desi tremorul este unul dintre cele mai comune semne din boala Parkinson. Alte simptome Boala Parkinson poate cauza o varietate de alte simptome. de asemenea. . de asemenea exista probleme cu intoarcerile din timpul mersului. limba si buzele. Stresul emotional si solicitarea fizica fac ca tremorul sa fie mult mai evident. desi in unele cazuri acesta ramane doar pe o singura parte. Acestea pot include: .pot aparea tulburari ale somnului. . Tremorul este unul din primele semne pe care pacientii sau cei din familia lor il observa. Constipatia este obisnuita. acestea fiind foarte apropiate si se pot inclina putin in fata din talie (pozitia garbovita).probleme aparute in controlul involuntar sau automatic al unor functii ale organismului cum ar fi: cresterea transpiratiei. . . aproape jumatate din cei care au un tremor nu au Parkinson. Dar aceste simptome pot sa fie date si de tratamentul folosit in boala Parkinson. de cele mai multe ori prost diagnosticata ca boala Parkinson. acest tremor se poate extinde pe ambele parti ale corpului. o stare tratabila. Somnul. In contrast cu tremorul din boala Parkinson. Abilitatile atletice scad si activitatile zilnice. Pe masura ce boala avanseaza. . Modificarile scrisului de mana sunt obisnuite si scrisul devine mai mic (micrografie). Tremorul mai poate afecta. Deseori poate afecta persoana in timpul mersului. scaderea tensiunii arteriale cand persoanele stau in pozitie ortostatica (hipotensiunea ortostatica) si disfunctii sexuale. relaxarea completa sau intentia de a face o miscare sau chiar miscarea in sine reduc sau chiar opresc tremorul. Totusi.duce la o expresie faciala fixa. Controlul mictiunii este dificil si pot aparea urinari frecvente si imperioase. tremorul de alte cauze se amelioreaza in repaus. Medicamentele folosite in tratamentul bolii pot ajuta sau pot inrautati aceste simptome. aceste probleme de obicei apar mai tarziu in evolutia bolii.crampe musculare si afectarea articulatiilor. Initial tremorul poate afecta doar un brat sau doar un picior sau poate fi observat pe o intreaga parte a corpului. .aparitia brusca si scurta a imposibilitatii de a se misca. . nu se imbunatateste o data cu miscarea membrului respectiv si se inrautateste atunci cand persoana incearca sa indeplineasca o anumita sarcina. Persoanele cu boala Parkinson pot face pasi marunti si tarandu-si picioarele. ale dispozitiei si ale gandirii la cei afectati de aceasta .probleme digestive si urinare.dificultati in deplasare (probleme ale mersului) si in mentinerea echilibrului (instabilitate posturala). asa numita "masca Parkinsoniana". Cauza cea mai frecventa a tremorului ne-Parkinsonian este tremorul esential. Balansul si problemele de echilibru pot duce si la cazaturi.dexteritate si coordonare diminuate.

a ganglionilor bazali sau a cerebelului) si in atrofia sistemica multipla (termen propus pentru asocierea variabila a urmatoarelor tulburari: disfunctie a sistemului nervos autonom.leziuni ale sistemului nervos central. Afectiuni cu simptome asemanatoareSus Boala Parkinson poate fi greu de diagnosticat deoarece multe afectiuni au simptome. Poate aparea inainte de varsta de 25 de ani. Somnolenta sau insomnia pot aparea la acesti pacienti datorita anxietatii. . sau oboselii fizice. . Alte afectiuni ce pot cauza simptome asemanatoare celor din boala Parkinson sunt: . . rigiditatea musculara. ataxie ce apare. starea pacientului poate fi imbunatatita. . tulburari ale echilibrului).boala Alzheimer.sindromul Parkinson intalnit in paralizia supranucleara progresiva (o afectiune degenerativa heterogena ce implica afectarea celulelor nervoase de la nivelul creierului. care sunt intalnite in boala Parkinson (tremorul.boli ale ficatului. . halucinatiile (a auzi sau a vedea lucruri. in faza finala a bolii. sa se retraga chiar si fata de familie si prieteni si sa ramana niste persoane inactive si retrase. o persoana fricoasa. Exista o varietate de afectiuni cu simptome asemanatoare celor din boala Parkinson. similare celor din boala Alzheimer (ansamblul dementelor degenerative primare. Depresia poate contribui la pierderea memoriei si la aparitia confuziei. . daca nu sunt incurajate sa depaseasca momentul. Pana la una din trei persoane care sufera de boala Parkinson poate dezvolta dementa si confuzie. indecisa si pasiva. mai ales la varsta adulta). Persoanele afectate de aceasta boala pot sa nu aiba un somn normal deoarece nu-si pot schimba pozitia in pat cu usurinta. O persoana afectata de boala Parkinson poate deveni cu usurinta o persoana dependenta de cei din jur. depresiei. care nu exista in realitate) si visele pline de imaginatie pot fi uneori cauzate de medicamentele folosite in tratamentul bolii Parkinson. care nu are alte simptome decat tremorul fin si rapid. Este posibil ca aceste persoane sa vorbeasca mult mai putin decat vorbeau inainte. Unele dintre acestea pot fi reversibile. cu un tratament adecvat. Depresia e foarte frecventa la aceste persoane si poate fi cauzata atat de modificarile chimice ce au loc la nivelul creierului cat si ca o reactie la aflarea vestii ca sufera de o boala ce duce la infirmitate. ce se caracterizeaza prin aparitia unei demente cu evolutie lenta).boala. Pierderea memoriei. miscari incetinite.diferite afectiuni ale tiroidei. Insa. semne extrapiramidale. .infectii la nivelul sistemului nervos central (cum ar fi encefalita). Confuzia si pierderea de memorie similare celor din primele stadii ale bolii Alzheimer nu apar decat in stadiile finale ale bolii Parkinson.tremorul esential (denumire prin care sunt grupate tipurile de tremor fara o semnificatie patologica aparenta si indeosebi ereditare).

Aceasta are ca si rezultat o perioada in care persoana afectata de Parkinson nu mai are simptome si se poate deplasa si misca in mod normal. folosirea apei din fantani. Avand cazuri in familie de boala Parkinson cu debut precoce acestea pot reprezenta un factor de risc important in aparitia bolii si la ceilalti membrii ai familiei. poate creste riscul aparitiei bolii. Se pare ca un istoric familial de boala Parkinson nu creste semnificativ riscul aparitiei afectiunii la un membru al familiei. .tumori la nivelul creierului. Unele studii au aratat ca expunerea prelungita la anumiti factori de mediu. Varsta avansata este singurul factor de risc cunoscut pentru boala Parkinson (nu este inclusa boala Parkinson cu debut precoce). Exista multe afectiuni care pot dezvolta Parkinsonism (un grup de simptome ce includ tremorul. . Relaxarea. . chimicalele. exercitiile si schimbarile modului de viata pot reduce unele dintre simptomele bolii. cum ar fi pesticidele. tensiunea nervoasa si tristetea pot inrautati evolutia bolii si simptomatologia. Un numar foarte mic de persoane ce au fost diagnosticati cu aceasta afectiune au o ruda apropiata ce sufera de boala Parkinson. Totusi. Simptomele si evolutia acestei afectiuni pot varia foarte mult de la o persoana la alta. . medicamentele.intoxicatia cu monoxid de carbon. Anumite medicamente (cum ar fi antipsihoticele si anumite medicamente folosite in tratamentul hipertensiunii arteriale) pot. desi boala poate aparea si la persoane intre 30 si 50 de ani si chiar. in cazuri rare. miscarile incetinite si tulburarile de echilibru). Majoritatea debuteaza dupa 50 de ani. rigiditatea musculara. Nu se cunoaste un tratament pentru vindecarea acestei boli. Anxietatea. dar aceasta forma este una rara.afectiuni psihiatrice.intoxicatiile cu metale grele (cum ar fi manganul). reduce simptomele. tratamentul chirurgical.. Trebuie ca aceste probleme sa fie discutate cu medicul curant. . de obicei. dar pana acum acest lucru nu a fost demonstrat. la tineri. Intr-o perioada stresanta o persoana cu boala Parkinson poate avea o "izbucnire paradoxala".infarctul miocardic. sa dea simptome similare celor din boala Parkinson Alte simptome ce pot aparea in aceasta afectiune pot include depresia si disfunctiile sexuale. de asemenea. Factorii de riscSus Factorii de risc in aceasta afectiune sunt dificil de identificat deoarece cauza bolii nu este cunoscuta. Starea emotionala poate afecta simptomatologia bolii.

medicul de medicina interna.simptomele nu mai sunt ameliorate de medicamente. . evolueaza lent. Alti specialisti ce pot fi implicati in urmarirea pacientului bolnav de Parkinson sunt: . trebuie mers la doctor mai repede. pe perioada catorva luni. Acestea pot fi semnele unui infarct miocardic.ce parte a corpului a fost afectata? Este indicat sa se apeleze serviciile de urgenta daca apar simptome precum stare de slabiciune brusca. O descriere cat mai exacta poate ajuta medicul sa puna un diagnostic corect. O persoana ce a fost diagnosticata cu boala Parkinson trebuie sa consulte doctorul imediat daca: .logopedul. Descrierea pacientului ar trebui sa raspunda la urmatoarele intrebari: .apar alte complicatii. Totusi. Persoanele ce sufera de Parkinson trebuie sa mearga la medicul specialist in mod regulat (o data la 3-6 luni sau in functie de cum decide acesta) pentru modificarea tratamentului. alterarea vorbirii sau probleme vizuale. Nu este nevoie de un tratament de urgenta.Consultul de specialitateSus Este bine sa fie consultat medicul de familie atunci cand apar simptomele bolii Parkinson. acesta trebuie atent urmarit si trebuie discutat cu doctorul la urmatorul control medical. . pierderea echilibrului. Medici specialisti recomandatiSus Urmatorii medici pot diagnostica si trata boala Parkinson: .tremorul a aparut brusc sau treptat? . cum ar fi episoade severe de rigiditate pierderea brusca a mobilitatii – ce poate afecta mersul. . de obicei. pe masura ce boala evolueaza. .apare depresia. atunci cand tremorul dureaza de mai mult timp.medicul neurolog. Daca tremorul afecteaza activitatea de zi cu zi a unei persoane sau daca apar si alte simptome.exista modificari notabile ale simptomelor. Simptomele din boala Parkinson. Expectativa vigilentaSus Daca se descopera aparitia tremorului.medicul de familie. . trebuie discutat cu medicul despre aparitia acestui tremor la urmatorul consult.ce a dus la imbunatatirea sau inrautatirea lui? . . paralizie.

Studiile recente sugereaza ca tratamentul initial cu agonisti dopaminergici cum ar fi pramipexol si ropinirol pot intarzia necesitatea inceperii tratamentului cu levodopa si pot astfel intarzia aparitia efectelor secundare ale acesteia. 2. Diagnosticul de boala Parkinson se bazeaza pe istoricul medical si pe un examen neurologic amanuntit. fiind inca in faza experimentala. Metodele de tratament aditionale cum ar fi exercitiile fizice. . Diagnostic si investigatiiSus 1. Desi levodopa este inca considerata cel mai bun medicament pentru Parkinson. aceasta investigatie nu este una uzuala deoarece este foarte scumpa si nu este disponibila in foarte multe spitale. De exemplu.specialistul in terapie ocupationala. Alte medicamente nondopaminergice ce pot fi folosite in primele faze evolutive ale bolii sunt amantadina. Acestea sunt importante pe intregul parcurs evolutiv .. fizioterapia si terapia ocupationala pot fi de ajutor in toate stadiile bolii Parkinson. Daca simptomele pacientului si rezultatele obtinute de doctor in timpul consultului nu sunt in intregime tipice bolii Parkinson se pot face anumite teste pentru a putea diagnostica alte afectiuni cu simptome asemanatoare.fizioterapeutul. Totusi. Medicul va putea amana momentul prescrierii tratamentului pana cand simptomele bolii devin suparatoare si interfera in activitatea zilnica. Medicul curant impreuna cu intreaga echipa ce supravegheaza pacientul bolnav de Parkinson il pot indruma pe acesta in ceea ce priveste suportul emotional si educatia medicala. Diagnostic precoce In acest moment nu exista nici un test screening pentru boala Parkinson. specifice acestei afectiuni. inhibitori de monoaminoxidaza (cum ar fi selegin) si anticolinergice (cum ar fi trihexifenidil). mai ales in mentinerea tonusului. Investigatii Nu exista teste de laborator care sa diagnosticheze boala Parkinson. O examinare RMN poate fi facuta pentru a exclude un infarct miocardic sau o tumora a sistemului nervos central. efectele ei secundare (ce includ miscari involuntare si alte complicatii motorii) pot cauza probleme in stadiile tardive ale bolii. pacientii cu boala Parkinson pot sa nu aiba nevoie de tratament. Tratament generalitatiSus La inceput. testele de sange pot fi facute pentru a verifica daca nu este cumva vorba de o afectiune tiroidiana sau hepatica. Un alt test imagistic numit PET (tomografie cu emisie de pozitroni) poate detecta nivele scazute de dopamina la nivelul creierului. putandu-se astfel pune diagnosticul de boala Parkinson. daca simptomele sunt usoare. exista citeva optiuni. mobilitatii si independentei. Daca este nevoie de tratament medicamentos.

odihna. iar alimentele sa fie cat mai usor de mestecat. In ceea ce priveste alimentatia persoanelor cu Parkinson este foarte important ca acestea sa ceara toate informatiile privind alimentatia medicului curant. Tratamentul este diferit pentru fiecare persoana in parte si se poate schimba pe masura ce boala evolueaza. unele medicamente pot ameliora simptomele bolii. Exercitiile fizice regulate. care au vorbirea monotona. specifica celor afectati de Parkinson. deoarece consumul de proteine poate interfera cu absortia medicamentelor si poate modifica eficacitatea lor. dar si in mentinerea greutatii si in reducerea posibilitatii de aparitie a constipatiei. Nu exista nici un tratament care sa opreasca distrugerea celulelor nervoase ce duce la aparitia acestei afectiuni. Recunoasterea si tratarea depresiei reprezinta o parte importanta a terapiei la domiciliu. Depresia este frecventa la cei cu Parkinson si poate aparea inainte ca boala sa fie diagnosticata. Toate acestea pot sa scuteasca pacientul de . Medicul curant va trebui sa modifice tratamentul in functie de modificarile ce apar in simptomatologia bolii. Totusi. Trebuie sfatuit pacientul sa-si foloseasca energia pentru activitatile strict necesare si sa-si amenajeze locuinta astfel incat sa-i fie foarte usor sa se deplaseze si lucrurile necesare sa-i fie la indemana. acestia se pot hrani stand in picioare si mancand cate putin. Exercitiile pot ajuta la mentinerea tonusului. O persoana aflata intr-o faza avansata a bolii este limitata in ceea ce priveste libertatea de miscare si efectuarea activitatilor zilnice. Tratamentul chirurgical poate fi. referitor la ce si cum mananca. Un logoped poate recomanda exercitii de respiratie si de vorbire ce pot sa ajute pacientii. pot fi de mare ajutor. Toate acestea il vor ajuta sa fie o persoana independenta. Varsta. Trebuie sa existe o modificare si in ceea ce priveste alimentatia. Simptomele se pot modifica de la o zi la alta si efectele adverse ale medicamentelor folosite in cadrul tratamentului pot limita eficienta acestuia. o dieta echilibrata sunt foarte importante in cadrul tratamentului. a coordonarii si a rezistentei. O dieta echilibrata. efectele secundare ale bolii si costurile tratamentului. precum si suportul emotional si practic din partea familiei. soptita. ocupatia. mai ales in stadiile finale. De exemplu. dar in cazul unui numar mic de persoane. familia si conditiile de viata pot influenta deciziile privind inceperea tratamentului.al bolii. folositor in tratarea simptomelor. Tratament de intretinereSus Exista o serie de masuri ce pot fi luate si la domiciliul persoanei afectate de Parkinson pentru a face ca aceasta sa faca fata mult mai usor simptomelor. imprecisa. Daca starea de sanatate se modifica tratamentul trebuie si el ajustat pentru a obtine un echilibru intre calitatea vietii. Este indicat ca pacientii sa-si pastreze o stare cat mai buna de sanatate. tipul acestuia si cand sa se modifice medicatia. de asemenea.

Levodopa este cel mai cunoscut medicament folosit in tratamentul bolii Parkinson. Studii recente au aratat ca aceste medicamente pot intarzia aparitia efectelor adverse ale levodopei. Tinand barbia ridicata. iar repozitionarea mobilei sa fie facuta astfel incat sa existe mereu ceva in care pacientul sa se sprijine atunci cand se deplaseaza. carne de pasare.eventualele probleme legate de alimentatie. cereale.sa urmeze o dieta sanatoasa. Deplasarea catre un punct fix pe pamant. boala nu afecteaza intr-o prea mare masura viata persoanei in cauza. vegetale. Tratament ambulatoriuSus Viata de zi cu zi a unui bolnav cu Parkinson La inceput. facand un prim pas precis. Aspecte ce pot fi de folos in tratamentul ambulator al unui pacient cu Parkinson sunt: . Simptomele bolii se schimba pe masura ce afectiunea trece prin diferitele stadii evolutive. simptomele devin din ce in ce mai suparatoare. . . carne slaba. . Blocarea musculara poate fi rezolvata prin efectuarea unor miscari intentionate. Miscarile sunt lente si limitate datorita rigiditatii musculare si incetinirii sau pierderii reflexelor automate (bradikinezie).exercitiile fizice si fizioterapie.modificarea anumitor activitati si reamenajarea casei astfel incat activitatile zilnice sa fie cat mai mult simplificate. in stil de mars poate ajuta la depasirea episoadelor de rigiditate musculara. cum ar fi pramipexol sau ropinirol pentru a pregati inceperea tratamentului cu levodopa. inghitind des si evitand dulciurile se poate reduce salivatia. de pastrarea unei legaturi stranse cu familia si de pastrarea independentei. produse lactate slabe. Tratament in cazul agravarii boliiSus Pe masura ce boala evolueaza. Doctorul va supraveghea evolutia fiecarui pacient in parte si va modifica tratamentul in functie de aparitia unor noi simptome. Majoritatea pacientilor dezvolta un tremor de la usor la moderat. Tratamentul la domiciliu ii ajuta pe cei afectati sa se adapteze si pe masura ce boala avanseaza sa ramana independenti cat de mult este posibil. peste. care sunt foarte eficiente in toate fazele bolii. doctorul poate prescrie agonistii dopaminergici in acelasi timp cu levodopa. De asemenea. lung. Totusi poate avea o serie de efecte adverse la doze mari sau dupa un tratament indelungat. care sa includa fructe. dar o data cu trecerea timpului aceasta devine din ce in ce mai suparatoare. Folosirea unui baston sau a unui mergator pot fi utile pe masura ce boala avanseaza. Medicul specialist poate sa prescrie agonisti dopaminergici. Tratamentul in acest stadiu este cantarit in functie de severitatea simptomelor si de efectele adverse ale medicamentelor. legume. Calitatea vietii acestuia depinde in mare masura de continuarea activitatilor de la serviciu.

Levodopa controleaza simptomele mult mai bine decat agonistii dopaminergici. Totusi. iar pentru reducerea acestuia poate fi buna luarea unei greutati in mana care tremura. avand in vedere studiile efectuate. Dar si folosirea acestor medicamente poate conduce la aparitia complicatiilor motorii. Acesta poate sugera o serie de modificari in terapie. Tratamentul poate fi diferit in functie de simptome. mai ales la cei sub 60 de ani.. cum ar fi schimbarea medicamentelor sau a exercitiilor fizice Tratamentul medicamentosSus Tratamentul medicamentos este tratamentul uzual in cadrul bolii Parkinson. aceasta ne mai putand sa-si desfasoare activitatile zilnice. Trebuie discutat cu medicul si despre aceasta problema. ce cauzeaza simptomatologia acestei afectiuni. . Totusi. De aceea. Apomorfina este un agonist dopaminergic folosit pentru tratarea episoadelor ocazionale de imobilitate. levodopa este considerata cea mai eficienta in controlul simptomelor din boala Parkinson si pentru multi ani a fost medicamentul preferat in tratamentul celor noi diagnosticati cu Parkinson. Intrebarea privind care dintre aceste doua medicamente. dar au si o serie de efecte adverse. .a face fata disfunctiilor sexuale. ingrijorarea medicilor in ceea ce priveste efectele pe termen lung ale administrarii de levodopa in fazele initiale si in doze mari. Folosirea acestor medicamente in primele faze ale afectiunii duc la amanarea introducerii in tratament a levodopei si astfel se intarzie aparitia complicatiilor motorii. i-a facut pe acestia sa recomande tratamentul initial cu agonisti dopaminergici. nu este pe deplin lamurita.sa faca fata aparitie tremorului. Astazi. de obicei. care sa-si faca efectul la fiecare persoana in parte. precum si in functie de raspunsul acestuia la medicamente. care au fost dificil de tratat. datorita folosirii acesteia pe o perioada lunga de timp si in doze crescute au aparut o serie de complicatii motorii. . Tratamentul este inceput. Pe masura ce boala avanseaza medicul va putea prescrie concomitent levodopa si agonisti dopaminergici. Acesta este primul medicament ce poate fi . mai nou aparuti (cum ar fi pramipexol si ropinirol).reducerea problemelor in ceea ce priveste mancatul si salivatia excesiva prin schimbarea mancarurilor si a felului cum sunt mancate. de varsta pacientului. . mai ales in primele etape ale bolii. prin diferite metode cum ar fi mersul catre o tinta de pe podea. unii medici prefera sa foloseasca agonistii dopaminergici.a face fata blocajului motor. Este nevoie de timp pentru ca medicul sa stabileasca o combinatie eficienta de medicamente. asociate cu boala Parkinson. levodopa sau agonistii dopaminergici este mai benefic in primele faze ale bolii. Medicamentele pot ameliora simptomele. cand simptomele bolii duc la infirmitatea persoanei. Scopul acestui tratament medicamentos este de a suplini lipsa neurotransmitatorului .dopamina.sa se lucreze cu un logoped pentru imbunatatirea vorbirii.

Optiuni de medicamente O serie de medicamente pot fi folosite in tratamentul bolii Parkinson. trihexifenidil). .injectat cand muschii devin rigizi si intepeniti si persoana in cauza nu se mai poate ridica dintr-un scaun sau nu-si mai poate desfasura activitatile zilnice.imposibilitatea de a se misca . Un regim medicamentos ideal este acela ce controleaza simptomele bolii si efectele adverse sunt bine tolerate de pacient.selegilina . ropinirol). Acest lucru duce si la scaderea efectelor adverse cum ar fi miscarile involuntare si convulsiile. vor incerca un singur medicament la un moment dat si vor recomanda doze mici. Studii ulterioare sunt necesare pentru a determina cat de sigur este tratamentul si eficacitatea acestuia.inhibitor periferic al catecol-0-metiltransferazei (COMT) -entacapon. .inhibitor al monoaminoxidazei tip B. Medicii.spasme sau convulsii. . atunci cand este nevoie. pentru a minimaliza efectele adverse. Apomorfina trebuie administrata impreuna cu medicamente antiemetice pentru a preveni aparitia greturilor si varsaturilor. Studii recente arata ca tratamentul cu doze mari de antioxidant coenzima Q10 poate incetini progresia bolii Parkinson. .amantadina. care pot include: . De retinut! Toate medicamentele folosite in tratamentul Parkinsonului pot avea efecte adverse neplacute. Probleme pot aparea si ca rezultat al bolii in sine.oprirea brusca a medicatiei poate inrautati simptomele si poate fi periculoasa. Pot exista si unele cazuri in care se urmeaza tratamentul cu doze constante de levodopa si agonisti dopaminergici si uneori doze de apomorfina. Este bine de stiut ca: . dar trebuie luat in primele faze ale bolii. .modificari spontane in raspunsul pacientului la medicatie. tratamentul initial al bolii Parkinson incepe cu: . in loc sa urmeze un tratament in care dozele medicamentelor administrate oral sunt ajustate in functie de urgentele aparute.levodopa si alte medicamente pot fi mult mai eficiente. In general.agenti anticolinergici (benztropina. Pot aparea o serie de complicatii in urma unui tratament indelungat in boala Parkinson. pergolid. daca sunt luate inainte de mese. -levodopa si carbidopa. cum ar fi: . tolcapon. .agonisti dopaminergici (bromcriptina. in general. Tratamentul cu apomorfina administrat la nevoie poate face posibila reducerea dozelor de agonisti dopaminergici. pramipexol. in diferitele faze ale acesteia.

desi folosirea tesuturilor fetale este controversata. Tratament chirurgicalSus Tratamentul chirurgical poate fi luat in considerare atunci cand medicamentele nu mai pot controla simptomele bolii sau cand efectele adverse sunt destul de severe si afecteaza activitatile de zi cu zi ale pacientului. Medicamentele necesare tratarii acestei afectiuni sunt prescrise de medicul specialist. Neurotransplantul a fost facut unui numar mic de persoane si poate fi facut doar in cateva centre medicale din lume. cand acesta nu mai controleaza simptomatologia intr-un mod adecvat. daca pacientul urmeaza tratamentul cu agonisti dopaminergici. poate fi numita "atac de somn". cum ar fi palidotomia si talamotomia. iar pacientul trebuie informat foarte bine in legatura cu modul in care acestea trebuie luate. mai ales a cazurilor aflate intr-o faza avansata a bolii. mai distructive. Schimbarea dozelor sau folosirea unei combinatii diferite de medicamente pot fi de ajutor in astfel de situatii. Palidotomia si talamotomia sunt rar facute in ziua de azi. Un posibil efect advers serios al tratamentului cu agonisti dopaminergici este somnolenta diurna. Aceasta tehnica chirurgicala este pe cale sa devina metoda chirurgicala preferata de terapie. Impulsurile electrice sunt generate de o serie de electrozi plasati printr-o interventie chirurgicala in creier.scaderea tonusului muscular. nu este o optiune reala pentru cea mai mare majoritate a . Ele implica distrugerea precisa a unei mici suprafete din portiunea profunda a creierului. Aceasta terapie foloseste impulsuri electrice pentru stimularea unei anumite zone a creierului. fara a-si da seama persoana respectiva ca este pe cale sa adoarma. cu levodopa sau alte medicamente. care este in studiu. Consta in implantul de celule care sa produca dopamina la nivelul creierului.. Nu distruge substanta nervoasa de la nivelul creierului si are riscuri mult mai mici decat metodele vechi. pentru terapia Parkinsonului. Trebuie sa se discute cu medicul despre efectele de acest tip. Acesta poate aparea si in momentul in care pacientul conduce masina si poate fi o amenintare grava la siguranta acestuia. In viitor. Somnolenta brusca si coplesitoare. Este foarte important ca pacientul sa respecte cu strictete recomandarile medicului pentru un cat mai bun rezultat al terapiei. Informatiile despre eficienta acestui procedeu sunt limitate si pana in acest moment. Neurotransplantul este un procedeu experimental. care cauzeaza simptomele bolii. Aceste celule pot proveni de la un creier fetal. Aceasta tehnica poate fi folosita si in combinatie cu tratamentul medicamentos. neurotransplantul poate include si transplantarea nervilor din zonele sanatoase in zonele afectate sau folosirea celulelor modificate genetic. Electrostimularea profunda cerebrala este un tratament nou in terapia Parkinsonului.

chirurgia nu este o optiune pentru cei cu dementa sau probleme psihiatrice. cand o persoana are un tremor sever pe o parte a corpului. nu a fost documentat nici un beneficiu al acestei nterventii.oamenilor.electrostimularea profunda craniana. unele persoane pot avea o serie de manifestari ce nu mai pot fi controlate. Persoanele care doresc sa ia in calcul o interventie chirurgicala in cadrul terapiei bolii Parkinson trebuie sa apeleze la cel mai bun neurochirurg disponibil. De retinut! Tratamentul chirurgical devine o optiune pentru cei afectati de boala Parkinson atunci cand boala este avansata si medicatia nu mai poate controla boala intr-un mod adecvat. Procedurile prin care se stimuleaza nucleul subtalamic si globus pallidus controleaza o gama larga de simptome pe langa tremor si sunt folosite mult mai frecvent decat stimularea talamusului. Efectele sale sunt vizibile dupa cateva luni sau mai mult si pana acum. . dupa aceasta. Electrostimularea cerebrala profunda Electrostimularea cerebrala profunda nici nu vindeca boala Parkinson nici nu elimina nevoia medicatiei. . Se pot primi informatii in legatura cu aceasta afectiune de la o serie de organizatii ce sprijina persoanele afectate de boala Parkinson.talamotomia (se face rar). dar interventia chirurgicala poate reduce numarul si dozele de medicamente necesare controlarii simptomelor bolii. Palidotomia si talamotomia Cativa neurochirurgi pot face aceste interventii chirurgicale. . trebuie luata in seama electrostimularea cerebrala profunda deoarece are rezultate mult mai bune decat medicatia. Totusi. medicatia este inca necesara. In cazul unei afectiuni ce poate evolua. 3. De obicei. 1. Optiuni chrurgicale . De asemenea. Interventia chirurgicala nu reprezinta o rezolvare pentru cei cu boala Parkinson. Cei cu o boala Parkinson avansata sau care au alte afectiuni (cum ar fi bolile de inima sau plamani. . 2. Electrostimularea profunda a talamusului este facuta pentru a trata tremorul dat de boala. Neurotransplantul Aceasta procedura este inca experimentala si nu a fost efectuata decat pe putine persoane.transplantul de celule nervoase (in faza experimentala). Toate acestea duc la reducerea efectelor adverse cauzate de medicamente si in acelasi timp se obtine si un control al bolii. al unor simptome ce se inrautatesc. dar nici una dintre ele nu mai este facuta in mod uzual.paliotomia (se face rar). cancerul sau afectiuni renale) nu sunt buni candidati la una dintre variantele de interventii chirurgicale.

infirmitati motorii (paralizii. Exista. este important sa se mentina o stare cat mai buna de sanatate si sa se urmeze o dieta alimentara echilibrata. de asemenea. Totusi. . dar cauza acestei imbunatatiri nu este cunoscuta.Ergoterapia preventiva vizeaza sfatuirea pacientului in ce priveste gesturile cotidiene si amenajarea locuintei si ii permite sa-si asume handicapul sau boala ramanand integrat in mediul sau de viata. trebuie sa se discute cu medicul curant despre siguranta tratamentului si posibilitatea aparitiei efectelor adverse. apoi sa se propuna o solutie cu contributia bolnavului si a medicului curant (cum sa eviti durerea in gesturile vietii zilnice la un pacient suferind de dureri lombare. .) sunt bune de folosit in masura in care pot ajuta pacientul sa le adapteze la posibilitatile sale. Pe aceasta baza. reinvatarea actiunilor zilnice etc. de exemplu). afectiuni reumatologice. Numeroase terapii nutritionale au fost sugerate ca si tratamente ale bolii Parkinson. Aceasta mediere permite sa se observe si sa se analizeze problemele pe care le pune boala in cauza. Inainte de incercarea unor tratamente complementare. Tratamentele complementare nu trebuie sa inlocuiasca medicamentele necesare tratarii bolii. jocuri. deocamdata. Indicatiile ei sunt foarte largi: boli mintale. miopatii. sechele posttraumatice. reinvatarea gesturilor vietii zilnice. arsuri. Scopul ergoterapiei este de a le reda bolnavilor independenta fie dandu-le posibilitatea sa se adapteze la deficitul lor. o ergoterapie preventiva care vizeaza evitarea spitalizarii. activitati de tip profesional de toate tipurile etc. Toate aceste informatii sunt de ajutor in luarea unei decizii privind tratamentul. logopedia si terapia ocupationala pot fi de mare ajutor in terapia bolii Parkinson. scris. cum ar fi dieta. fie participand la ameliorarea starii lor. antrenament pentru purtarea unei proteze. Profilaxie rgoterapie Terapie care utilizeaza activitatea in vederea readaptarii handicapatilor fizic si mintal.Ergoterapia reeducativa-readaptativa utilizeaza actiunea ca mediator pentru a ajunge la un obiectiv dat (cautarea unei mai bune coordonari a miscarilor. boli cardiace etc. Nici una dintre acestea nu si-a dovedit eficacitatea. activitati de captare a atentiei. Aceasta poate imbunatati.). de exprimare. pentru o scurta perioada de timp si miscarile.).Alte tratamenteSus Fizioterapia. . daca este foarte probabil ca aceste medicamente sa dea rezultate bune. indeosebi pentru persoanele in varsta. orice activitate (activitati artizanale ca impletitul sau tesutul. Depresia care nu raspunde la medicatie se poate imbunatati cu terapie cu electrosocuri.

o hemocultura negativa poate indica absenta invaziei sanguine de catre agentul patogen. daca anterior s-au administrat antibiotice. embolism pulmonar. leucocitoza sau leucopenie. insa putem constata urmatoarele: febra sau hipotermie. hipotensiune arteriala sau alterarea acuta a statusului mental. prin recoltarea a doua probe de sange a cate 10 ml din care se vor realiza hemoculturile. tahipnee. Apaxic hidrocefalee Hipoxie tare patologică constând în scăderea cantității de oxigen în țesuturi. SIRS = sindromul raspunsului inflamator sistemic poate avea si o etiologie noninfectioasa. Totusi raspunsul inflamator poate varia functie de particularitatile organismului. toate aceste manifestari sugereaza diagnosticul. trombocitopenie. Pentru diagnosticul etiologic (identificarea microorganismului infectant) este necesara izolarea microorganismului din sange sau dintr-o alta zona in care este localizata infectia. anevrism de aorta rupt.Sepsisul si socul septic • • • • • • • Introducere Semne si simptome Complicatii Modificari de laborator in sepsis Diagnostic Tratament Prognostic si prevenire Diagnostic Nu exista un test de laborator specific care sa stabileasca diagnosticul de sepsis. arsuri. traumatisme. hemoculturile vor fi negative. In unele cazuri. Egofilie Iubire patologica de sine Policontuzie lovituri Heteroagresiune lovire . putand apare in: pancreatite acute. De asemenea. tahicardie. infarct miocardic sau soc anafilactic.

(sil. algíei Sursa: Dicționar ortografic | Trimisă de siveco. stom-) algie Sursa: Dicționar ortografic | Trimisă de siveco. ot-) algie Sursa: Dicționar ortografic | Trimisă de siveco.. -ter-) algie Sursa: Dicționar ortografic | Trimisă de siveco. mf. 10 Aug 2004 | Greșeală de tipar otalgíe s. (sil. 10 Aug 2004 | Greșeală de tipar epigastralgíe s. mf. sfinc-. algie ALGÍE s. f. Durere apărută spontan sau în urma excitării patologice a nervilor senzitivi. algie. f. rin-) algie Sursa: Dicționar ortografic | Trimisă de siveco. Nefropatie affect rinichilor Spina bifida o malf a cocosului Algie Sensibilitate dureroasă. 10 Aug 2004 | Greșeală de tipar . f. artr-) → algie Sursa: Dicționar ortografic | Trimisă de siveco. art. f. art. 10 Aug 2004 | Greșeală de tipar artralgíe s. (sil.f. mf. (sil. f. 10 Aug 2004 | Greșeală de tipar cardialgíe s. Sursa: DEX '98 | Trimisă de ana_zecheru. f. (sil. 10 Aug 2004 | Greșeală de tipar stomalgíe s. 10 Aug 2004 | Greșeală de tipar gastralgíe s. mf.f. algíi.Cenestopat Distonia cenestopata este o dereglare neurovegetativa care duce la un dezechilibru al functiilor simpatice si parasimpatice ale sistemului nervos. g. 10 Aug 2004 | Greșeală de tipar rinalgíe s. mf. mf. (sil. mf. 10 Aug 2004 | Greșeală de tipar sfincteralgíe s. precum si un dezechilibru acido-bazic. (sil. algía. 3 Jan 2003 | Greșeală de tipar algíe s. gastr-) → algie Sursa: Dicționar ortografic | Trimisă de siveco. durere. -di-al-) → algie Sursa: Dicționar ortografic | Trimisă de siveco. f.-d. (sil. – Din fr. gastr-) → algie Sursa: Dicționar ortografic | Trimisă de siveco. f.

algos.) Sensibilitate dureroasă. Algesie. cromozomi care determina sexul copilului. cf. gr. durere. (Med. gr. -ALGEZÍE. (< germ. sensibilitate dureroasă. Cromozomii sunt structuri localizate in nucleul fiecarei celule a organismului. Semne si simptome Simptomele difera de la caz la caz.ALGEZÍE s. f. 26 Dec 2005 | Greșeală de tipar ALG(O)-/ALGEZI-. Sursa: DN | Trimisă de LauraGellner. gr. 17 Oct 2004 | Greșeală de tipar ALGÍE s. algesis]. alg/o/-. iar altele foarte putine. Algesie) Sindromul turner Sindromul Turner Sindromul Turner este o anomalie cromozomiala care afecteaza persoanele de sex feminin. „algezie”. algie. Sindromul Turner este cauzat de absenta totala sau partiala a unuia dintre cei 2 cromozomi prezenti la sexul feminin. 15 Sep 2007 | Greșeală de tipar ALGEZÍE s. Ei contin informatia genetica necesara dezvoltarii si functionarii normale a organismului. -algesie. algos – durere]. (< fr. cf. -algie. algie. algie. El apare la 1 din 2500 de nasteri. La persoanel de sex feminin acesti 2 cromozomi. ALGÍE elem. [< germ. Simptomele include: • • • • • • • talie mica fata triunghiulara distanta mare intre ochi pleoape lasate urechi jos inserate gat palmat implantarea joasa a firelor de par de la nivelul cefei .f. Algezie. In mod normal fiecare celula contine 46 de cromozomi grupati in pereche. algesis) Sursa: MDN | Trimisă de raduborza. // (In forma -algie) Element secund de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) durere”. Unele persoane pot prezenta majoritatea caracteristicilor bolii. algési-. Doi dintre acesti cromozomi se numesc cromozomi sexuali. Sursa: DN | Trimisă de LauraGellner. cf. „durere”. [< fr.f. Cromozomul afectat poate poveni de la oricare dintre parinti.

Tratament Nu exista tratament care sa vindece sindromul Turner.• • • • • • • • • • • • • • • • • • • maxilar ingust palat ogival eruptie dentara intarziata dinti supranumerari torace in forma de scut limfedeme congenitale la maini si picioare unghii scurte si convexe numar crescut de alunite pe piele IQ in limite normale dezvolatare insuficienta a organelor genitale (interne si externe) sterilitate strabism scolioza afectiuni cardiace hipertensiune arteriala afectiuni renale afectiuni ale tiroidei (hipotiroidie) infectii otice dezvoltare anormala a oaselor (in special a celor de la mana si cot) Diagnostic Diagnosticul prenatal se pune pe baza determinarii cariotipului. Tratamentul cu hormon de crestere (STH) poate imbunatati dezvoltarea copilului si . Ea se recomanda atunci cand: • • • • • • la un test de screening se observa anomalii fetale nou-nascutii prezinta gat palmat (cute de piele in plus la nivelul gatului) afectiuni cardiace specifice sindromului Turner ritm de crestere lent sau statura mica pubertate intarziata menstruatii neregulate Nu exista nici o legatura intre varsta mamei si incidenta sindromului Turner. Se poate apela la chirurgia plastica pentru a indeparta cutele de piele de la nivelul gatului. Determinarea cariotipul se poate face oricand si dupa nastere. Prelevarea se face prin amniocenteza. Acest test implica examinarea cromozomilor celulelor fetale obtinute din lichidul amniotic prelevat. Insa exista tratamente care pot corecta unele dintre defectele cauzate de el.

Cu ingrijire adecvata femeia poate duce sarcina la termen si poate naste normal. Cuprins 1. 7. Majoritatea celor cu sindrom Klinefelter au inca un cromozom X. Estrogenul se administreaza in doze mici pentru a declansa pubertatea. Acest sindrom poate aparea in proportie de 1 la 500 pana la 1 la 1000 de masculi. Multe persoane cu sindrom Turner care incep tratamentul de timpuriu pot atinge o inaltime medie normala. In cazuri rare. 2.poate contribui la cresterea in inaltime. 5. Din cauza nedezvoltarii ovarului este necesara terapia cu estrogen. Cei cu sindrom Klinefelter pot fi descrisi ca barbati XXY sau ca barbati cu sindrom XXY. care se incepe in jurul varstei de 12-14 ani. Sindromul klinefelter Sindromul Klinefelter este o tulburare genetica ce afecteaza sexul masculin. 9. unii barbati pot avea trei sau patru cromozomi X.Generalitati Tratament initial Tratament de intretinere Tratament ambulatoriu Suspiciunea de sindrom Klinefelter CauzeSus . In acest sindrom baietii au unul sau mai multi cromozomi x in plus fata de normal. Se recomanda continuarea terapiei cu estrogeni pana la menopauza. Femeile cu sindrom Turner pot apela la fertilizare in vitro pentru a ramane insarcinate. Multi barbati cu un cromozom X in plus nu stiu acest lucru si duc o viata normala. 4. Majoritatea femeilor afectate insa duc o viata relativ normala. Sexul masculin are urmatoarea formula genetica: un cromozom X si unul Y. Apoi doza de estrogeni se mareste. Prognostic Prognosticul depinde de severitatea afectiunilor cauzate de sindromul Turner. la care se adauga si progesteron pentru a declansa ciclul menstrual lunar. 8. Generalitati Cauze Simptome Investigatii Tratament . sau mai multi cromozomi Y. 6. 3.

-creste pilozitatea la nivelul intregului corp. ce apare dupa fecundarea ovulului de catre spermatozoid. SimptomeSus Nu exista semne ale acestei afectiuni pana la pubertate. de gel sau de plasture aplicat pe piele. . O monitorizare atenta poate preveni aparitia acestor efecte adverse. Alte tratamente depind de simptomele aparute si pot include: un suport educational in ceea ce priveste dezvoltarea limbajului si indeplinirea indatoririlor scolare si consilierea in privinta adaptarii sociale. baietii simtindu-se mult mai bine in pielea lor. emotionala si comportamentala Cei ce sunt afectati de acest sindrom par sa aiba abilitati reduse in urmatoarele domenii: InvestigatiiSus Tratament . care apare in mod normal in aceasta perioada a vietii. Acesta poate fi administrat sub forma injectabila. Daca nivelul de testosteron este mic se poate administra un Depo-testosteron. Efectele secundare ale administrarii de testosteron sunt rare si pot include: -agravarea acneei -dezvoltare sexuala mult mai rapida -probleme comportamentale (cum ar fi agresivitatea). In aceasta perioada. Se incepe prin dozarea testosteronului si a altor hormoni din sange. o forma sintetica de testosteron. Tratament initialSus Tratamentul de obicei incepe in jurul varstei de 11-12 ani. ceea ce poate duce si la o integrare sociala mult mai buna. baietii cu sindromul Klinefelter pot avea: Afectarea mentala. Datorita nivelului scazut de testosteron. ce poate aparea in procesul de diviziune celulara. axilar si pubian -creste masa musculara -imbunatateste viata sexuala -previne osteoporoza -poate preveni aparitia ginecomastiei -da un mai mare respect de sine. in special la nivelul fetei.GeneralitatiSus Principalul tratament este inlocuirea testosteronului (hormon masculin).Prezenta unui cromozom X in plus este de cele mai multe ori o eroare. baietii cu sindromul Klinefelter nu au o crestere a nivelului testosteronului.

baseball -trebuie formata o echipa din parinti.Tratament de intretinereSus Tratamentul de intretinere poate include: Tratament ambulatoriuSus Tratamentul la domiciliu este important si pentru membrii familiei baiatului. dar si in legatura cu sentimentele lor -trebuie ca si parintii sa fie informati despre acest sindrom. -trebuie ca parintii sa faca fata aceste noi situatii aparute. fotbal. profesori si directorul scolii. daca are probleme de comportament sau dificultati la scoala si daca este mult mai inalt decat ceilalti membrii ai familiei. este important ca cel aflat in aceasta situatie sa nu fie dependent de cei din jurul lui si sa realizeze ca poate face totul de unul singur. temerile legate de necunoasterea acestei boli pot deveni o problema. care sa-l ajute pe copil -trebuie sa se discute periodic cu profesorii despre cum se descurca la scoala copilul lor. inot. baschet. trebuie ca parintii sa discute cu medicul despre tot ceea ce ii intereseaza in legatura cu aceasta boala. intalniri) pentru o cat mai buna comunicare cu cei ce asigura educatia fiului lor -ar fi buna si o informare a colegilor si profesorilor despre aceasta afectiune -trebuie incurajata independenta celor cu sindrom Klinefelter. pentru a intelege nevoile lui fizice. parintii pot crede ca ei sunt vinovati pentru aparitia acestei afectiuni a copilului lor. . mai ales daca este nevoie de consiliere pentru eventualele probleme comportamentale si daca este nevoie de un logoped pentru problemele de limbaj. dar o buna informare poate duce intrun final la un real ajutor din partea acestora in cadrul tratamentului -tanarul trebuie sustinut de familia sa. desi este o afectiune genetica. o discutie cu medicul despre tratament ar fi foarte buna. Diagnosticarea la timp si urmarea tratamentului specific pot evita acest lucru. Un baiat ce nu s-a dezvoltat la fel ca si ceilalati baieti se poate gandi ca va exclus sau ridiculizat de prietenii lui. de asemenea. trebuie mentionat ca multi oameni cu aceasta afectiune duc o viata normala -trebuie ca familia sa fie un membru activ al grupului de terapie. Suspiciunea de sindrom KlinefelterSus Dezvoltarea sexuala si schimbarile fizice aparute la varsta adolescentei sunt foarte importante. emotionale. Trebuie sa se discute cu medicul. pot fi folosite tot felul de mijloace (telefoane. daca parintii observa ca fiul lor nu s-a dezvoltat la fel ca si ceilalti adolescenti. trebuie cautati specialisti care au lucrat cu baieti cu aceeasi afectiune -trebuie incurajati sa participe la activitati care sa-i ajute sa-si imbunatateasca abilitatile practice si fizice. nu intotdeauna poate fi controlata aparitia ei. prin practicarea unor sporturi cum ar fi: karate. trebuie informat copilul. in functie de nivelul lui de cunoastere in legatura cu acest sindrom si trebuie sa fie incurajat pentru un bun succes al terapiei.

a unor probleme comportamentale. daca se suspicioneaza un astfel de sindrom. dar nu ajuta si in rezolvarea infertilitatii. prin aflarea istoricului medical al persoanei respective sau prin efectuarea unui test numit cariotip (reprezentarea si clasificarea garniturii cromozomiale a unei celule. consilierea profesionala si un tratament adecvat pot fi necesare. efectuata la gravida in scopul recoltarii de lichid amniotic pentru studiul caracterelor sale chimice si citogenetice) sau prin biopsia vilozitatilor corionice. De obicei acestea se recomanda de catre medic. care nu cresc in dimensiuni la pubertate -au o hipertrofie a glandelor mamare (ginecomastie) mai mult de doi ani -au probleme in indeplinirea sarcinilor scolare sau sociale (au foarte putina incredere in . foarte utila in descoperirea anomaliilor cromozomiale). care se poate administra injectabil. pubertate sau in perioada de adult tanar. acesta este un tratament de durata. printr-un examen clinic amanuntit.Daca un baiat a fost diagnosticat cu sindromul Klinefelter: -suport educational in legatura cu dificultatile de limbaj sau scolare. psihiatrice (cum ar fi depresia). sau pentru ca ele trec neobservate pana in acest moment. pentru a observa aparitia din timp a unor afectiuni autoimune. Pe perioada pubertatii pot fi suspicionati baietii. atunci cand exista un istoric familial al unor afectiuni genetice (cum este sindromul Klinefelter) sau cand varsta mamei depaseste 35 de ani. pentru cei ce doresc sa-si intemeieze o familie trebuie sa beneficieze de consiliere si de un tratament de fertilizare -controale medicale regulate pentru a monitoriza atent starea de sanatate. acesti copii pot primi suport educational si in cadrul sistemului scolar -tratamentul cu testosteron. sub forma de gel sau sub forma unui plasture. Testosteronul: Sindromul poate fi diagnosticat inainte de nastere printr-o investigatie numita amniocenteza (punctie transabdominala. deoarece nu sunt simptome sau semne ale afectiunii pana la acest moment. Mai poate fi diagnosticat si in copilarie. Alte teste de laborator care se pot face sunt dozarile hormonale si o analiza a spermei. Totusi un medic poate suspiciona un sindrom Klinefelter cand un baiat are dificultati in privinta limbajului. in logoped poate fi necesar atunci cand se observa in copilarie dificultati in dezvoltarea limbajului. cititului sau a scrisului. care: -sunt mult mai inalti decat barbatii din familia sau au membrele inferioare mult mai lungi -au testicule mici. Teste prenatale Amniocenteza si biopsia de vilozitati corionice nu sunt teste prenatale de rutina. Teste la copii sau adolescenti Aceasta afectiune nu se descopera pana in adolescenta.

Este un risc pentru dezvoltarea unor afectiuni psihiatrice. -pilozitate scazuta pubiana. Baietii cu sindromul Klinefelter au testicule mai mici decat normal si in general pot fi infertili.ei. iar pentru a procrea sunt nevoie de tehnici speciale de fertilizare. -probleme in dezvoltarea limbajului: acestia au dificultati in dezvoltarea limbajului si au un vocabular destul de sarac -incetinirea procesului de gandire. abuzul de alcool sau droguri. ceea ce duce la o serie de probleme la scoala sau in alte ocazii ce implica socializarea. faciala si o pilozitate scazuta in general -o musculatura slab dezvoltata -ginecomastie (hipertrofie difuza a glandelor mamare la barbat) -o inaltime mai mare decat ceilalti barbati din familia sa . dificultati in rezolvarea unor probleme sau in abilitatea intocmirii unui plan -dificultati in controlul impulsurilor -un timp de raspuns mult mai mare -dificultati in rezolvarea simultana a mai multor sarcini. o analiza a spermei si dozarile hormonale.poate avea membre inferioare mai lungi. depresia. un examen fizic si efectuarea cariotipului. pot fi timizi. pilozitate faciala. Taguri: analiza cariotip. Examinarile ce se pot face in acesta perioada sunt o anamneza amanuntita. cauze acnee. sexul adolescenti. cariotip genetic. Aproape 3% dintre tinerii infertili au sindrom Klinefelter. klinefelter. Teste la adult Sindromul poate fi descoperit in perioada de adult tanar cand se cauta cauza infertilitatii la un tanar aflat la varsta procrearii. sexul copilului. cariotip normal. pilozitatea copii. cariotip. La aceasta varsta se face un examen fizic complet si o anamneza riguroasa. mergand de la un comportament rusinos si imatur pana la anxietate si agresivitate. cum ar fi anxietatea. . Ca si teste de laborator se face cariotipul.CMV verifica-ti sanatatea Alege pe manechin zona afectata si raspunde la intrebari pentru a primi acum diagnosticul prezumtiv. dozari hormonale. Ei pot avea si o serie de probleme emotionale. sindromul klinefelter G Citomegalovirus . De asemenea ei pot avea probleme in integrarea lor sociala. imaturi sau dependenti de cei din jurul lor) -au retard mintal: unu la suta dintre cei cu retard mintal au si sindrom Klinefelter. sindrom genetic. umerii ingusti si bazinul lat.

oboseala.febra . 7. Farmaciile Sensiblu Generalitati Citomegalovirusul (CMV) este un virus ce poate fi transmis fatului in plina dezvoltare inainte de nastere. 4. daca sistemul imunitar al unei persoane este slabit. Infectia citomegalovirusului este de obicei nevatamatoare si rareori cauzeaza boli. epuizare. 6. 3. Pentru majoritatea persoanelor cu citomegalovirus. exista cateva simptome si nu exista consecinte medicale pe termen lung. Exista diferite tipuri de infectii: . Infectia primara poate cauza mai multe probleme in sarcina decat cea recurenta. Odata ce o persoana este infectata.inflamarea glandelor . atunci el poate deveni activ si poate cauza boala citomegalovirus.citomegalovirus primar . pe cand altii prezinta urmatoarele simptome.sanatate a-z consulta medicul online impartasind experiente. 5. dar de obicei latent de-a lungul vietii respectivei persoane.. nu vor exista probleme reale. virusul ramane activ. 2. . 8.citomegalovirus recurent.. In orice caz. la un interval de 3-12 saptamani de la expunere: . Cuprins 1. Pentru majoritatea persoanelor sanatoase ce iau acest virus dupa nastere. Generalitati Simptome Caracteristicile citomegalovirusului Frecventa citomegalovirusului Diagnostic Tratament Prevenirea Citomegalovirusul in timpul sarcinii SimptomeSus Majoritatea copiilor si adultilor infectati cu citomegalovirus nu prezinta simptome.

saliva . prin care se pot lua probe de sange. DiagnosticSus Majoritatea citomegalovirusurilor sunt rar diagnosticate deoarece persoanele infestate prezinta putine simptome. Infectia poate exista in lichidele corpului precum: .urina . persoane afectate de HIV. Citomegalovirusul se poate afla in aceste lichide fara a putea fi detectate semnele si simptomele acestuia. limitarea dezvoltarii intrauterine si marirea tesutului in creier. In cazul in care o femeie insarcinata este diagnosticata cu citomegalovirus. In momentul in care copilul s-a nascut se pot lua probe de sange.Caracteristicile citomegalovirusuluiSus Citomegalovirusul face parte din grupul de virusi ai herpesului. precum amniocenteza. urina si saliva.sange . Acesta nu are o rata mare de transmitere insa s-a observat faptul ca este mai transmisibil in cadrul centrelor pentru copii. Pentru a determina existenta sau nu a virusului.Transmiterea se face prin contactul apropiat de persoana infestata. Simptomele ce pot aparea sunt nivele scazute de lichid amniotic.este mai comun in tarile mai dezvoltate .laptele matern. se fac analize de sange sau culturi de urina. TratamentSus . persoanelor ce lucreaza cu copii.lacrimi .infectii la 50%-85% din adultii trecuti de varsta de 40 de ani . saliva. caracterizat prin proprietatea de a ramane latent in organism pe o perioada lunga de timp. din gat sau prelevare de tesut. exista doua variante in care fatul poate fi examinat pentru existenta sau nu a acestuia. prin urina. laptele mamar sau alte fluide ale corpului.riscul este crescut in cazul fatului aflat in uter. Frecventa citomegalovirusuluiSus . neavand legatura cu apa. Testele de laborator pentru a cultiva virusul sunt scumpe si nu sunt la indemana oricarei tari. mancarea sau animalele. Cum este transmis citomegalovirusul? Transmiterea citomegalovirusului se face de la persoana la persoana.

PrevenireaSus De cele mai multe ori.ro Mononucleoza.7-4%.copilul.5-10% nu vor prezenta simptome la nastere. Daca va spalati mainile cu sapun bun. probleme cu vederea.80-90% din copii prezinta complicatii in primii ani de viata precum: caderea parului. se poate trata cu unul din cele doua medicamente. incluzand spalarea pe maini si folosirea manusilor in momentul schimbarii scutecelor. grade diferite de retardare . incidenta de infectare cu citomegalovirusul primar variaza intre 0. este o infectie determinata de virusul EpsteinBarr.In cazul unei infectii cu citomegalovirus in timpul sarcinii. ce vin in contact cu mainile si pot fi absorbite prin nas sau gura. Manifestarile si simptomele mononucleozei includ: . ce sunt folosite doar in forme severe. . Femeile insarcinate ce au citomegalovirusul nu prezinta sau prezinta foarte putine simptome. Recomandari femeilor insarcinate: . Rata de transmitere la fat este de 24-75% cu o rata medie de 40%.aveti grija de igiena personala. transmiterea citomegalovirusului poate fi prevenita deoarece acesta se face prin intermediul fluidelor corpului.nu folositi in comun mancarea si nici ustensilele pentru a manca sau paharul cu care beti. . insa cu timpul vor aparea probleme mintale si cu vederea. Citomegalovirusul in timpul sarciniiSus Femeile insarcinate sanatoase nu sunt expuse unui risc mare de infectare cu acest virus. Sursa: www. insa copilul este expus unui risc destul de mare de a fi afectat. insa se fac cercetari pentru obtinerii unor vaccinuri. Acestea sunt potentialele probleme ce pot aparea la copil in cazul in care acesta a fost afectat in timpul sarcinii: -o marire moderata a splinei si a ficatului . Nu exista tratamente pentru terapia prenatala si postnatala a infectiei. Persoanele care lucreaza cu copiii trebuie sa utilizeze metode igienice.faceti un test pentru detectarea existentei sau nu a citomegalovirusului. puteti impiedica imprastierea citomegalovirusului. adesea numita "mono".febra . De fapt.

foamea inexplicabila. desi este posibil sa se transmita si prin tuse desi in foarte rare cazuri. putand duce si la deces la copii. care este o afectiune serioasa. Simptome Mod de transmitere Diagnostic Tratament Evolutie Complicatii Mod de transmitereSus Mononucleoza nu se transmite la fel de usor ca si ceilalti virusi. Unul dintre testele comune folosit pentru diagnosticarea mononucleozei este denumit testul Monospot. Semnele mononucleozei apar de obicei dupa 4-7 saptamani de la expunerea la virus. 6.cefaleea (dureri de cap) . Se transmite de la o persoana la alta prin sarut.faringita .dispneea (respiratia dificila) . sunt necesare si alte testari infara acestuia (doar in cazurile in care rezultatele acestui test sunt neclare).. DiagnosticSus Diagnosticul se stabileste de catre un medic specialist pe baza simptomelor si unor teste sangvine. bogate in vitamine . Cuprins 1.umflarea ganglionilor de la nivelul gatului . 4. Virusul Epstein-Barr se gaseste in saliva si mucus.repausul la pat . TratamentSus Tratamentul mononucelozei este unul simptomatic si include: .pete albe pe peretele posterior al faringelui (sau pe amigdale) . 3. 2. Se pot administra antibiotice? . 5. In rare cazuri.gargara cu sare sau faringosept pentru durerile de gat .oboseala . In general. deoarece poate determina sindrom Reye. persoanele fac aceasta infectie o singura data in viata.consum lichidian crescut .asigurarea unei alimentatii usoare. cum ar fi cel care determina raceala obisnuita. Apare cel mai frecvent la persoanele intre 15 si 35 de ani.Acetaminofen sau Ibuprofen pentru febra si dureri Aspirina trebuie evitata la copii.

Acestea cresc riscul rupturii de splina. Activitatea fizica trebuie evitata pentru cel putin 34 saptamani dupa debutul infectiei cu virusul Epstein-Barr. Trebuie evitat sportul in timpul mononucleozei? Sportul si activitatile sau exercitiile fizice trebuie evitate pana la recomadarea medicului. Mononucleoza este determinata de un virus. virusul Epstein-Barr persista in nazofaringe si in limfocite toata viata. In cazul in care se asociaza o infectie bacteriana in plus de mononucleoza. iar antibioticele (care distrug bacteriile) nu sunt eficiente impotriva virusilor. Dar mononucleoza trece de la sine dupa aproximativ 4 saptamani. se recomanda tratamentul cu un antibiotic recomandat de medicul specialist. EvolutieSus Dupa infectie. ComplicatiiSus .Antibioticele nu sunt de nici un folos in cazul mononucleozei.

sangerari care apar mult mai usor decat de obicei . Simplist vorbind reprezinta introducerea unui ac subtire in cavitatea amniotica si extragerea de lichid amniotic.. Semnele si simptomele rupturii de splina includ: .Complicatiile mononucleozei apar in putine cazuri. Desi ruptura de splina apare in rare cazuri de mononucleoza. chiar si ruptura splenica. sub piept) . sanatate a-z consulta medicul online impartasind experiente. pentru ca.. Functiile ei sunt in legatura cu formarea si distructia celulelor sangvine. cele mai frecvente si cunoscute fiind studiul genetic al celulelor fetale din lichidul amniotic. sa se prezinte de urgenta la medic.ameteli . este foarte important ca pacientul sa fie avertizat asupra simptomelor ei.palpitatii si tahicardie .dispnee Amniocenteza – Metoda invaziva de diagnostic verifica-ti sanatatea Alege pe manechin zona afectata si raspunde la intrebari pentru a primi acum diagnosticul prezumtiv.durere severa in partea superioara a abdomenului (in partea stanga. Farmaciile Sensiblu Generalitati Amniocenteza reprezinta cu siguranta cea mai cunoscuta si practicata dintre metodele invazive de diagnostic fetal. Splina este localizata in partea stanga superioara a abdomenului (sub coastele din partea stanga). evaluarea . in cazul in care apar. Motivele pentru care se executa aceasta procedura sunt multiple. Principala complicatie severa care poate aparea este splenomegalia (marirea in dimensiuni a splinei).

. 5. manusi sterile. . Doctorul trebuie sa urmareasca strabaterea fiecarui strat abdominal atat tactil (simtind fiecare strat in parte strapuns: tegument. studiul microbiologic al lichidului amniotic. etc.Se scaneaza abdomenul gravidei si se cauta o zona in care sa existe o punga amniotica destul de consistenta. vizualizand in permanenta varful acului. numarandu-se si studiindu-se cromozomii (cariotipare). 4.).8 mm. dar pot fi folosite si ace mai groase.Delta OD 45 Maturitate pulmonara fetala Amniocenteza in ruptura prematura de membrane (RPM) Amniocenteza in infectii materne Amniocenteza geneticaSus Are drept principiu prelevarea de lichid amniotic in scopul cariotiparii celulelor fetale existente in acest lichid. peritoneu si perete uterin) dar mai ales echografic. care este prevazut cu un obturator care sa evite incorporarea de tesut matern in cursul traversarii straturilor abdomenului gravidei (acesta ar compromite analiza genetica.Cand echoul varfului acului a ajuns in punga amniotica se extrage obturatorul acului si se extrage 1ml de lichid amniotic care se arunca (se evita astfel contaminarea cu tesut matern care ar putea ramane pe ac) apoi de extrage o cantitate de lichid amniotic egala cu varsta sarcinii (de exemplu la 20 saptamani se extrag 20ml). . 3. unde celulele continute in lichid vor fi cultivate si vor fi urmarite pe parcursul diviziunii lor. muschi. etc. . 6.Se foloseste un ac special in cazul amniocentezei genetice. libera de parti fetale. instrumente sterile. . Doctorul sta in stanga pacientei. Tehnica: .Se introduce acul dupa o prealabila anestezie locala cu xilina a peretelui abdominal. .Se pun campuri sterile care sa izoleze zona unde se va executa procedura. Generalitati Amniocenteza genetica Incompatibilitatea RH .Se face asepsia abdomenului gravidei (procedura se executa transabdominal) cu betadina sau alcool iodat.maturitatii pulmonare fetale. evaluarea gradului de afectare a fatului in incompatibilitatea Rh. . Acul are o grosime in general de 0. Lungimea acului variaza intre 18 cm si 22 cm. . avand in stanga sa echograful cu ajutorul caruia se va efectua procedura. 2. .Seringa se sigileaza cu propriul ac protejat de teaca de plastic si se trimite la laboratorul de genetica. care sunt beneficiile si riscurile). si care sa fie departe de locul de insertie a placentei.Pacienta este informata in amanuntime despre procedura (in ce consta.Manevra se executa in conditii de asepsie riguroasa (campuri sterile.Pacienta este asezata pe un pat. care trebuie sa analizeze numai tesut fetal). aponevroza. Cuprins 1. . in decubit.

Mozaicism .Delta OD 45Sus . etc.Daca se incearca amniocenteza inainte de 14 saptamani procedura este mai dificila deoarece exista 2 cavitati. deletii. . Dificultati in interpretarea citogenetica: . . . . cu sanse de esec mai mari in obtinerea de rezultate.Bradicardie fetala (tranzitorie). .La cerere.Amniotita 1% (infectie). . Nu pot fi decelate mutatiile genetice. sindromul cromozomului X fragil.Scurgere de lichid amniotic 1-2%. dupa procedura. bilirubina.) Indicatii: . procent care depinde foarte mult de priceperea doctorului.Lezarea placentei cu sangerare intraamniotica. . .. translocatii.Sarcina gemelara bivitelina (doua cavitati amniotice separate).5% si 5%.Antecedente in familie sau copii cu defecte cromozomiale. cuplul poate lua o hotarare daca sa pastreze sau sa intrerupa sarcina. Aceste limite sunt date de catre literatura din SUA (stat in care dupa 20 saptamani orice delivrenta este considerata nastere) dar la noi in tara nastere este considerata abia dupa saptamana 28. . . inversiuni.Acestea din urma pot fi in parte descoperite folosindu-se PCR (Polymerase Chain Reaction) si includ fibroza chistica. cromozomi marker.Izoimunizare Rh.De asemene la aceasta varsta gestationala se poate extrage foarte putin lichid deci vor fi mai putine celule necesare cultivarii. datele raportate variind intre 0. Incompatibilitatea RH . Complicatii: . (sindrom Down). testul quadruplu sau la testul integrat indica un risc crescut de trisomie 21.Lichidul extras este centrifugat (se separa celulele de lichidul propriuzis care poate fi si el analizat din punct de vedere biochimic: AFP. de obicei se rezolva in 2-3 zile. . insa riscul de avort este cu atat mai mare cu cat varsta sarcinii este mai mica. Siguranta: . .Translocatii echilibrate la unul dintre parinti.Avort spontan.Lezarea fatului. .Varsta materna inaintata (peste 35 de ani).Avorturi spontane recurente. ca sa enumar doar cateva dintre cele mai comune. sindromul DiGeorge. trisomie 18. etc. . Se injecteaza. deci amniocenteza poate fi facuta oricand pana la aceasta varsta a sarcinii astfel daca rezultatele indica anomalii cromozomiale.Procedura poate fi executata optim intre 14 si 18 saptamani. . cea corionica si cea amniotica.Prin aceasta procedura (cariotipare) pot fi descoperite aneuploidii. carmin indigo in sacul punctionat primul apoi se punctioneaza celalalt sac.Studii citogenetice in cazul cand rezultatele la triplul test.

Deoarece in cursul procedurii se poate produce hemoragie materna cu agravarea sensbilizarii anti-Rh. .Se tinteste o zona in care sa nu existe placenta care sa fie interpusa pe traiectul acului.Fat sever afectat in antecedente datorita aceleasi incompatibilitati Rh.Iinainte de 26 de saptamani exista in mod normal o cantitate redusa de bilirubina in lichidul amniotic.O a doua cale e?reprezentata de rinichi.Titruri de anticorpi mari (peste 1/16). . . Tehnica: . se pastreaza in recipient inchis la culoare pentru a preveni denaturarea bilirubinei de catre lumina naturala.Calea primara de excretie a bilirubinei este plamanul fetal de unde ajunge in lichidul amniotic.Bilirubina reprezinta un produs de metabolizare a hemoglobinei. Curba de absorbtie a lichidului amniotic necontaminat este folosita drept martor.Daca lichidul amniotic este contaminat cu bilirubina.Moarte fetala in antecedente datorata incompatibilitatii Rh. . asa ca inainte de aceasta varsta gestationala trebuie o oarecare grija in interpretarea rezultatelor. Indicatii: .In mare se respecta aceleasi principii de asepsie si manopera ca si la amniocenteza genetica. . . Interpretare: . . Alegerea momentului: . .Valori anormale doppler (se urmareste peak systolic velocity) pe artera cerebrala medie (ACM).Rezultatele se inscriu pe o hartie sub forma unui grafic. .Momentul executarii procedurii depinde de titrul anticorpilor.Reprezinta o metoda extrem de importanta in evaluarea severitatii izoimunizarii Rh si a gravitatii afectarii fetale. . de dopplerul ACM si de antecedente. . .Lichidul amniotic este analizat in lumina polarizata care are o lungime de unda de 450nm.Hemoglobina este eliberata in cantitati foarte mari in procesul de distrugere a hematiilor fetale de catre anticorpii materni. ajungand in acelasi lichid amniotic prin intermediul urinei.Prima amniocenteza trebuie sa se bazeze pe valorile doppler ale ACM. in general 10ml.Lichidul prelevat. .Diferenta dintre cele doua curbe poarta numele de OD 450 (delta optical density 450) . . . . proprietatile sale chimice sunt alterate in consecinta se produce o deviere de la normal a gradului de absorbtie a luminii polarizate 450nm. trebuie acordata o mare atentie momentului efectuarii amniocentezei. cu precizarea ca aici nu mai exista grija contaminarii cu tesut matern (deci se poate folosi un ac de punctie fara obturator).Esantionul se centrifugheaza iar supernatatantul se examineaza in vederea stabilirii gradului de impregnare a lichidului amniotic cu bilirubina.

fatul trage acest aer in plamani si astfel se schimba interfata descisa cu una noua. Raportul L/S este diferit in functie de varsta gestationala. Dar oare este suficient ca plamanul sa fie dezvoltat din punct de vedere anatomic? Vom vedea imediat. Copilul ar fi fortat sa inspire de fiecare data cu aceeasi forta pentru a-si umple din nou alveolele cu aer. alveola/aer. In viata intrauterina fatul poate “respira” fara nici un efort deoarece interfata alveola/lichid amniotic nu dezvolta forta descrisa mai sus. forta care se dezvolta la interfata dintre un mediu lichid si aer.Curba Liley are trei zone care pot sa dea masura afectarii fetale: Zona I – lipsa afectarii sau afectare usoara (totusi cam 10% dintre acestia vor necesita ulterior transfuzie). Exista o crestere lenta a . permitand ca procesul de inspir sa se produca fara efort (deoarece alveola ramane partial umflata). soldata cu colabarea alveolei in momentul expirului. si odata ce ati introdus aer in balon umflarea acestuia devine din ce in ce mai usoara). Zona III – afectare severa cu posibila moarte intrauterina in 8-10 zile. Acest fenomen fizic se petrece si la nivelul alveolelor pulmonare. . Interpretare: Va veti intreba probabil ce legatura are amniocenteza cu maturitatea pulmonara? Simplu: celulele alveolare secreta aceasta mixtura uleioasa (compusa din Lecitina si Sfingomielina) si astfel substantele ajung in lichidul amniotic. denumite alveole pulmonare. Si de aici putem sa-l studiem noi. Cand eliberam capatul observam ca balonasul de sapun se desumfla! Acest fenomen se datoreaza a ceea ce in fizica se numeste tensiune superficiala. Vom observa ca balonul format in capatul tevii isi va pastra forma atata timp cat capatul opus al tevii este astupat. Ca si in cazul arborelui. astfel incat alveola nu se mai colabeaza in expir. Mixtura uleioasa. Maturitate pulmonara fetalaSus Pe parcursul vietii intrauterine fatul respira lichid amniotic. Sa facem un experiment simplu: luam o solutie de sapun si introducem in ea un tubulet si suflam ca sa facem un balonas. proces care este mare consumator de energie (cred ca ati incercat cel putin odata in viata sa umflati un balon si ati remarcat ca cea mai dificila etapa este cea initiala. Din fericire Natura a rezolvat aceasta problema prin elaborarea unui amestec de uleiuri speciale care sunt secretate de alveole. Odata cu “iesirea la aer”. vehicularea acestui lichid inauntrul si in afara plamanului fetal furnizand un stimul important pentru dezvoltarea acestui organ. Zona II – afectare moderata. Aceste alveole au peretii extrem de subtiri si contin in grosimea lor numeroase capilare sanguine la nivelul carora se produce schimbul de gaze.sau curba Liley si reprezinta o cuantificare a gradului de distrugere (hemoliza) la care sunt supuse hematiile fetale. de invingere a rezistentei balonului colabat. denumita surfactant captuseste suprafata alveolara si restabileste interfata lichid/alveola. Analogia sper ca e clara. conductele devin din ce in ce mai subtiri si la un moment dat se termina cu niste dilatatii ca niste mici saci. oxigen versus bioxid de carbon. Lucrul acesta va conduce la aparitia tensiunii superficiale. Plamanul este alcatuit dintr-o retea de “conducte” ramificate asemanatoare trunchiului si ramurilor unui copac.

Amniocenteza in ruptura prematura de membrane (RPM) In cazul de RPM se practica amniocenteza pentru a se verifica daca lichidul amniotic este sau nu contaminat cu germenii patogeni rezidenti in vagin. denumit TDx-FLM ( unde FLM inseamna Fetal Lung Maturity). Acesta situatie trebuie sa fie clarificata: fatul nu poate fi afectat daca mama are imunitate. Limitare: In diabetul zaharat aceste valori sunt alterate. Nu de putine ori am vazut drame in care mamele au fost sfatuite sa avorteze pentru ca au avut rezultatele analizelor de sange concludente pentru o infectie in trecut (IgG pozitiv). iar intre 40mg/g si 54 mg/g maturitate tranzitionala. Problema devine si mai spinoasa daca mama dezvolta anticorpi de tip IgM. Trebuie precizat ca acest tip de imunoglobulina semnifica existenta unui contact in trecut intre mama si germenele respectiv cu dezvoltarea imunitatii. Foarte dificil de executat din punct de vedere tehnic deoarece exista foarte putin lichid. imaturitate tranzitionala sub 39mg/g.lecitinei pana in saptamana 34-35 apoi concentratia acesteia creste brusc. iar acest lucru este posibil doar in aproximativ 50% din cazuri. In acelasi timp concentratia sfingomielinei atinge un platou si apoi incepe sa scada. Asta inseamna ca mama a contactat recent boala si acest lucru. Aproximativ 30% dintre acestea nu vor prezenta simptome clinice de infectie (si nici nou-nascutii) deci este posibil sa nu fie necesara o interventie. Majoritatea pacientelor cu RPM si culturi pozitive intra in travaliu in urmatoarele 48 de ore (deci chiar inainte ca rezultatele sa vina de la laborator) Procedura are o valoare limitata daca decizia va fi luata numai pe baza amniocentezei. O alta metoda relativ noua este folosirea unei tehnici ce masoara miligramele de surfactant la gramele de albumina din lichidul amniotic necentrifugat. Determinarea acestui raport poate fi stabilita mai nou folosindu-se spectrofotometrie infrarosie si nu tehnica de depolarizare fluorescenta ca in TDxFLM. folosind lumina fluorescenta depolarizata. Amniocenteza in infectii materneSus Exista la ora actuala la noi in tara numeroase controverse ce privesc infectiile materne cu germeni precum citomegalovirusul. Valoarea creste daca exista dubii in privinta infectiei (semne clinice) sau a existentei rupturii de membrane (se injecteaza colorant care va trebui sa apara pe tamponul gravidei). cel putin din punct . adica de faza acuta. plamanul este matur. Din aceasta cauza se practica amniocenteza in cazuri de sarcini care necesita extragerea fatului cat mai devreme posibil. Se fac culturi sau coloratii Gram pentru identificarea bacteriilor. listeria sau toxoplasma. Un raport L/S egal cu 2 semnifica un plaman fetal matur. Infectia manifesta clinic este mai comuna la gravidele cu frotiuri sau culturi pozitive. momentul ales fiind acela in care plamanul fetal a ajuns la maturitate. rubeola. care trebuie aspirat ulterior. Daca raportul este peste 55mg/g. In consecinta maturitatea pulmonara fetala se apreciaza a fi instalata odata cu decelarea fosfatidil-glicerolului in lichidul amniotic.

Folosirea PCR din lichidul amniotic a revolutionat pur si simplu metodele de diagnostic a infectiilor prenatale. . Si vestea cea mai buna este ca mamele aflate in aceasta grea situatie nu mai trebuie sa calatoreasca pana la Belgrad.ro/Reproducerea-umana-asistata/fertilizarea-in-vitrofiv-a-informatii-generale_1073">fertilizare in vitro.Titruri IgM mari cu absenta anticorpilor clasa IgG pentru CMV.Seroconversie a titrurilor IgM catre IgG . nu? Daca ar fi sa alegem dintre cele doua optiuni.sfatulmedicului. rubeola. Budapesta sau in Germania pentru a face aceste analize. Dan Tutunaru . poate conduce la afectarea fatului datorita capacitatii acestor germeni de a traversa placenta. Din fericire exista si o a treia optiune: analiza lichidului amniotic prin metode genetice speciale care sa deceleze prezenta fragmentelor patogene in acest mediu. CMV. sanatate a-z consulta medicul online .Lichidul amniotic este folosit la detectarea ADN-ului agentului patogen (toxoplasma. toxoplasma.Rezultate echivoce la serologia pentru agentii patogeni enumerati mai sus Autor: dr.de vedere teoretic. ci se pot adresa unui laborator de aici din Bucuresti. .) prin folosirea unei metode denumita Polymerase Chain Reaction .medic primar obstetrica ginecologie (respiratie ingreunata) Amnioinfuzia transabdominala verifica-ti sanatatea Alege pe manechin zona afectata si raspunde la intrebari pentru a primi acum diagnosticul prezumtiv. Acum… sigur ca exista cupluri care mai bine intrerup sarcina decat sa “riste” sa dea nastere unui copil afectat. rubeola. HSV.Amniocenteza se executa in aceleasi conditii ca cele descrise mai sus. etc. eventual a cheltuit cateva mii de euro pentru o in vitro fiv a informatii generale" class="article-autolink article-autolink2" href="http://www. listeria . Dar oare asta e singura metoda? Si ce facem cu un cuplu care s-a chinuit ani de zile sa faca un copil.O alta metoda este folosirea lichidului pentru obtinerea unor culturi care sa ateste prezenta agentilor patogeni banuiti Indicatii: . permitand un diagnostic precoce al acestor afectiuni fara a fi nevoie de utilizarea unor metode invazive asupra fatului. cu siguranta ca da. Tehnica : . si i se comunica la un moment dat ca mama a contactat o infectie cu toxoplasma sau CMV? Care este riscul acuma: sa nasca un copil posibil afectat sau sa avorteze un copil sanatos? Grea alegere.

Un ginecolog experimentat “simte” trecerea acului prin fiecare strat. IndicatiiSus . in consecinta acesta poate fi impins sau retras astfel incat sa se gaseasca in mijlocul zonei nou create. -Se scaneaza abdomenul gravidei si se cauta o zona in care sa nu existe placenta interpusa pe traiectoria acului. -Semnul ca acul este intradevar in cavitatea amniotica il reprezinta aparitia la injectare a unui “jet” hipercogen (alb) vizualizabil pe ecranul echografului. cea dintre occiput si ceafa.. 2. -Este mult mai dificil de realizat decat amniocenteza deoarece acul trebuie sa patrunda intr-o zona cu lichid amniotic redus cantitativ. 5.Oligohidramnios sever datorat unor malformatii fetale care nu pot fi descoperite echografic datorita dificultatii realizarii morfologiei fetale in conditii de lichid amniotic scazut. Amnioinfuzia se realizeaza pentru a permite realizarea echografiei morfologice . Cuprins 1.Are exact aceleasi principii ca procedura prin care se realizeaza amniocenteza. -Injectarea rapida a celor 20ml de ser permite realizarea unei pungi de lichid care sa permita evaluarea pozitiei acului.. greu vizualizabila echografic. 3. 6. -Daca acest lucru nu este posibil sa introduce acul intr-o zona in care se afla membrele fetale sau curburi ale corpului fetal (zona dintre barbie si gat. -Odata ce ecoul varfului acului se afla in zona propice se injecteaza 20 ml de ser fiziologic incalzit in prealabil la 37 grade. -Sub control ultrasonografic se urmareste atent ecoul varfului acului care strabate straturile peretelui abdominal si peretele uterin.impartasind experiente. -Ulterior se injecteaza ser fiziologic in ritm lent si constant de 50 ml pe ora. etc). 4. Farmaciile Sensiblu Generalitati Amnioinfuzia transabdominala reprezinta o procedura care are drept scop introducerea de lichid in cavitatea amniotica in cazurile cand lichidul amniotic este in cantitate redusa. Generalitati Tehnica Indicatii Complicatii Siguranta Dificultati TehnicaSus . -Zona trebuie sa contina o cantitate cat mai mare de lichid amniotic.

etc). -Experienta si indemanarea ginecologului reprezinta doi factori extrem de importanti in asigurarea succesului procedurii. -Izoimunizare Rh. Inainte de procedura se extrage o cantitate redusa de lichid amniotic care se trimite la analiza bacteriologica (majoritatea pacientelor cu culturi pozitive dupa RPM intra in travaliu in maxim 48 ore). Se introduce ser fiziologic pentru a inlocui lichidul amniotic pierdut.Rata de succes in cazul membranelor rupte depinde foarte mult de gradul rupturii. -Dupa proceduri de fetoscopie diagnostica sau interventionala cu scurgere persistenta de lichid amniotic prin punctele de introducere a instrumentelor. cavitate abdominala. -Oligohidramnios in cazuri cu indici de rezistenta crescuti pe arterele uterine pentru a preveni hipoplazia pulmonara fetala (fatul respira intr-o “atmosfera” de lichid cate ajuta la dezvoltarea pulmonara. -Evaluare fetala prin echografie si test de nonstress. SigurantaSus Se declanseaza nasterea/extrage fatul cand s-a atins pragul maturitatii pulmonare fetale (34-36 saptamani). .fetale pentru depistarea malformatiei. Cu cat varsta este mai mica. -Embolie amniotica in cazul injectarii rapide in cantitati mari a serului fiziologic (foarte rara). -Control riguros si repetat a mediului vaginal si cervical din punct de vedere bacteriologic (daca este nevoie si a lichidului amniotic ori de cate ori trebuie repetata amnioinfuzia). -Avort spontan/ nastere premature. placenta. -Lezarea placentei cu sangerare intraamniotica. Pacienta se pune sub tratament antibiotic si se urmareste cantitatea de lichid amniotic prin evaluarea AFI (amniotic fluid index). -Oligohidramnios dupa o amniocenteza precedenta. -Injectare de ser fiziologic in afara cavitatii amniotice (in perete uterin. -Lezarea fatului. -Ruptura prematura de membrane (RPM).Amniotita (infectia) este cea mai redutabila complicatie. ComplicatiiSus . cu cat ruptura este mai aproape de col sau cu cat pierderea de lichid este mai rapida cu atat sansele de succes sunt mai reduse. de locul unde s-a produs aceasta si de varsta gestationala la care s-a produs evenimentul. DificultatiSus . -Ritmul amnioinfuziei trebuie sa fie lent. Cand AFI scade sub 5 cm se repeta amnioinfuzia. iar daca exista lichid putin plamanii nu se dezvolta in mod optim).

Sindromul dawn Sindromul Down (trisomie 21) reprezintă o afecţiune cromozomială (o afecţiune din naştere. in afara unor tumori de exceptie.Cauzele ginecomastiei sunt diverse: .hormonale (adenom cu prolactina. Ea este. dar ea dispare de la sine in timp. a descoperit că sindromul Down era cauzat de prezenţa unui cromozom 21 în plus. Sinonim: oligohidramnios. bilaterala. 46 în total. cauza unei ginecomastii ramane adesea inexplicata. Aceasta anomalie poate fi cauzata de o malformatie renala a fatului. afectare testiculara) . La om. Cromozomii sunt structuri microscopice prezente in fiecare celulă din fiecare ţesut al organismului. care este prezentă la copil încă din momentul conceperii) cauzată de prezenţa unui cromozom 21 suplimentar. Un set de 23 de cromozomi se moşteneşte de la tată iar celălalt set de 23 de la mamă. benigna. rezultând astfel un număr total de 47 de cromozomi în loc de 46.medicamentoase (luarea de digitalice. Ei poartă planul tuturor caracteristicilor pe care le moştenim. Cauze . sunt 23 de perechi de cromozomi în fiecare celulă.ste o anomalie a sarcinii ce se caracterizeaza printr-o cantitate insuficienta de lichid amniotic in raport cu stadiul de inaintare a sarcinii. Totusi. Ginecomastia trebuie sa fie deosebita de adipomastie. Acest plan este purtat sub forma un mesaj codat prezent într-o substanţă chimică denumită ADN. care este o acumulare locala de tesut adipos. o ginecomastie tranzitorie (intinzandu-se pe cateva luni) poate surveni din cauza unui dezechilibru hormonal in favoarea hormonilor feminini. geneticianul de origine franceză. Ginecomastia este o afectiune care afecteaza destul de frecvent barbatii in varsta. punga apelor poate fi umpluta cu ser fiziologic pentru a evita o suferinta fetala prin compresia cordonului. . La noul-nascut si la adolescentul tanar. Ginecomastia poate fi unilaterala sau. o intarziare a cresterii intrauterine sau o depasire a termenului. inecomastie Crestere in volum a glandei mamare la barbat. profesorul Jérôme Lejeune. In unele cazuri aceasta anomalie poate fi tratata. in general. de o stare de preeclampsie la mama sau luare de catre mama a unor medicamente.mecanice (iritatie locala). În 1959. mai des.metabolice (insuficienta hepatica) . de antialdosteroni) . Un tratament local este asociat tratarii cauzei. mult mai frecventa. Atunci cand se apropie termenul nasterii.

Cuprins [ascunde] • • • • 1 Cauze 2 Simptomatologie 3 Bibliografie 4 Legături externe [modifică] Cauze Până în acest moment nu se cunosc cauzele prezenţei cromozomului suplimentar numărul 21. care este în mod considerabil mai redusă decât probabilitatea să-i spunem de a avea gemeni pe neaşteptate. această probabilitate este între 1 la 100 şi 1 la 200. În fiecare zi. este destul de mare.000 de persoane cu trisomie 21. Atunci când acest ovul sau sperma fuzionează cu un ovul sau spermă normală. [modifică] Simptomatologie De obicei sindromul Down este diagnosticat clinic în perioada neonatală sau la sugar. dar având în vedere faptul că la nivel modial incidenţa este de aproximativ 1-800 naşteri. Nu există nici o modalitate de prezicere dacă o persoană este predispusă în producerea ovulelor sau spermei cu 24 de cromozomi. odată ce aţi născut un copil cu Sindrom Down probabilitatea să aveţi un alt copil cu aceeaşi afecţiune. Denumirea „Down” provine de la medicul englez. în Regatul Unit al Marii Britanii se nasc între unul şi doi copii cu sindrom Down.Un „Sindrom” reprezintă o suită de semne şi caracteristici. datorită dismorfiilor evocatoare care. Acesta poate proveni fie din partea mamei. realizează un aspect . fie a lichidului seminal care are 24 în loc de 23 de cromozomi. ceea ce înseamnă că un copil dintr-o mie suferă de acestă afecţiune. Cel mai frecvent întâlnit tip de sindrom Down întâlnit. John Langdon Down. deşi variază la diferiţi pacienţi. primul care a descris acest sindrom în anul 1866. cu aproximativ 100 de ani înainte ca acest cromozom suplimentar să fie descoperit. Totuşi. dar motivul rămâne în continuare necunoscut. Per ansamblu. fie din partea tatălui. Este cunoscut faptul că la mamele mai în vârstă riscul de a da naşte unui copil cu Sindrom Down este mai mare. prima celulă a dezvoltării copilului are 47 de cromozomi în loc de 46. şi în consecinţă celulele copilului vor prezenta 47 de cromozomi. apare ca urmare a unei diviziuni celulare necorespunzătoare fie a ovulului. Toate persoanele cu Sindrom Down prezintă un anumit grad de dificultate de învăţare (retard mental). În România nu există o statistică. Trisomia 21 Standard (cunoscută şi sub denumirea de Trisomie 21 primară sau Trisomie 21 normală). Trisomia 21 standard nu este ereditară. se poate estima că sunt în jur de 30. Gradul de dizabilitate diferă de la o persoană la alta şi este imposibil de apreciat în momentul naşterii cât de grav va fi.

opacifierea cristalinului) (2). la orice vârstă (4). hipotonie musculară. Limba este mare. profilul facial este plat datorită hipoplaziei oaselor proprii ale nasului. hiperextensibilitate articulară şi reflex Moro redus sau absent. blefarite. Nou-născutul cu trisomie 21 are talia şi greutatea sub limita normală corespunzatoare vârstei.fenotipic caracteristic (1). Fantele palpebrale sunt orientate oblic. Dintre aceşti copii 30-40% pot prezenta defect septal atrioventricular complet (5. Toracele poate fi în pâlnie. iar hipoacuzia şi surditatea poate afecta 50% din pacienţi cu sindrom Down. epicanthusul trebuie operat. Spaţiul interdigital I de la picior este mult mai larg comparativ cu normalul. rotunde şi displazice. Bolta palatină este inaltă şi îngustă. cu mameloane aplatizate şi cifoză dorso-lombară. scrotală). • • • Epicanus Prima pagina Termeni medicali Epicanthus Epicanthus Epicanthus Pliu cutanat vertical situat la unghiul intern al ochiului. Aproximativ jumătate dintre pacienţi prezintă epicantus. Gâtul este scurt.Urechile sunt mai jos inserate. Sinonim: pliu epicanthic. Mâinile sunt scurte si late cu deget V ce poate prezenta brahidactilie sau clinodactilie (încurbare) şi cu un singur pliu de flexie palmară (pliu simian). Pot fi prezente şi anomalii digestive ca de exemplu atrezie duodenală. iar fruntea este bombată. Anoxie diminuarea aportului de oxigen la nivelul tesuturilor si celulelor. Conductul auditiv este mic. Irisul poate avea un aspect pătat (petele Brushfield). Atunci cand este deranjant.rotunde sau neregulate şi se dispun ca o coroană la joncţiunea treimii mijlocii cu treimea externă a irisului. Epicanthusul este congenital. deschisă. . Daca mascheaza o parte a globului ocular.6). Coeficientul de inteligenţă poate să scadă după primii ani de viaţă. Aceste pete Brushfield sunt mici. Faţa este rotundă. iar antehelixul este proeminent (3). hernie ombilicală şi pancreas inelar. cel mai des si cel mai marcat la copiii din rasa galbena comparativ cu copiii din rasa aiba. Aproximativ 40-50% dintre copiii cu sindrom Down prezintă malformaţii congenitale cardiovasculare. mici. nistagmus. stenoză duodenală. Toţi nou-născuţii cu sindrom Down trebuie examinaţi de către un specialist pentru depistarea cataractei congenitale şi a altor anomalii oculare (strabism convergent. gros. Gura este mică. brăzdată de şanturi (limbă plicaturată. reflexul rotulian este slab. El se intalneste frecvent in trisomia 21. albicioase. Nou-născutul prezintă craniul mic şi rotund (brahicefalic). cu protruzie linguală. Pacienţii cu sindrom Down prezintă retard mental care poate varia de la mediu la sever. în sus şi înafară. Helixul are un aspect rulat. cu exces de piele pe ceafă. cu occiput aplatizat şi fontanele largi care se vor închide cu întârziere. O altă malformaţie congenitală cardiovasculară care poate sa apară este reprezentată de canalul atrioventricular comun. epicanthusul poate simula un strabism (defect al paralelismului axelor oculare).

Factorii extrinseci implicati ar fi: originea inalta a ureterului din bazinet. Anatomie patologica Se disting trei stadii anatomopatologice ale evolutiei leziunilor: . complicatii care pot surveni si in ultima faza distrugerea rinichiului. in cazuri care pun probleme de diagnstic se pot face si urmatoarele investigatii:arteriografie renala.in stadiul III parenchimul renal este redus la o coaja subtire cu functia complet si ireversibil compromisa. . meteorism. asocierea infectiei. .in stadiul II punga hidronefrotica se mareste si comprima papilele. Factorii intrinseci includ: polipii. agraveaza leziunile. Aceata comprima parenchimul provocand la acest nivel ischemie si ulterior atrofie. Durerea apare adesea sub forma unei jene lomabare acutizata in cazul ingestiei exagerate de lichide. Prin mecanism reflex parasimpatic pot aparea si anumite tulburari digestive cum ar fi greturi. .in stadiul I bazinetul apare usor dilatat cu musculatura hipertrofiata si tendinta de tasare a papilelor. Rareori si numai la copiii mici poate aparea ca prim semn care alarmeaza o formatiune pseudotumorala abdominala. varsaturi. mut urografic. Apar zone de congestie in medulara renala. Obstructia functionala este produsa de peristaltica anormala care are ca substrat modificari histologice caracteristice. constipatie. Tabloul clinic cuprinde semne ale tulburarilor produse de imposibilitatea evacuarii continutului pungii bazinetale. factori intrinseci si obstructia functionala. Etiopatogenie La aparitia acestei stari contribuie factori extrinseci. renoscintigrama izotopica. Rareori. Urografia evidentiaza dilatatia pielocaliceala sau. frecvent intalnita. intersectia ureterului cu vreo artera renala polara inferioara. in formele avansate rinichi marit de volum. ecografie Doppler. Obstructia jonctiuniii pieloureterale determina evacuarea incompleta si acumularea urinii cu cresterea presiunii in sistemul colector. Urografia intravenoasa precizeaza foarte clar gradul de dilatare al sistemului pielo-caliceal. Este cea mai intalnita anomalie a ureterului fiind mai frecventa de aproape 3 ori la barbati in raport cu femeile. prezenta bridelor conjunctive. inapetenta. Diagnosticul este pus de multe ori ecografic. urografie diuretica. cudura stransa la jonctiunea dintre ureter si bazinet. functia parenchimului renal restant este alterata. atat prenatal cat si postnatal. valvele ureterale si stenoza intrinseca a jonctinii pieloureterale. Initial tulburarile sunt dinamice dar ulterior datorita ischemiei apar procese de fibroza si stenoza organica. tesutul conjunctiv inlocuieste treptat fibrele musculare hipertrofiate si tesutul elastic bazinetul devenind scleros si rigid.Hidrocefalita Hidronefroza congenitala Hidronefroza congenitala este determinata de obstructia jonctiunii pielo-ureterale ce produce distensia bazinetului si calicelor si leziuni atrofice ischemice ale parenchimului renal.toate acestea fiind leziuni rare si prezenta unui ureter hipoplazic –situatie mult mai frecventa. aspectul jonctiunii pielo-ureterale cat si calitatea parenchimului renal.

endopielotomia anterograda sau retrograda este interventia endoscopica. Infectiile (pot merge pana la pionefroza) si litiaza sunt cele mai frecvente complicatii asociate in general cu staza. Aparitia tumorilor uroteliale este deasemenea favorizata de staza. Tratamentul vizeaza reconstructia jonctiunii pieloureterale pentru indepartarea stazei si pastrarea rinichiului. Depistarea acestor anticorpi este obligatorie la toate femeile insarcinate.Complicatiile apar progresiv in timpul evolutiei bolii putand ajunge pana la insuficienta renaala cronica in formele bilaterale. Toxoplasmoza congenitala poate fi diagnosticata si cu ajutorul unei punctii de lichid amniotic sau de sange fetal la femeia gravida. .pieloureteroplastia in Y-V se face in cazul existentei unui bazinet extrarenal dilatat. . 14-02-2007. Indiferent de tehnica prognosticul este bun rata de succes atingand 85-90%.pieloureteroplasia Anderson-Hynes constand in rezectia portiuni stenozate urmata de anastomoza larga pielo-ureterala se practica si in cazul incrucisarii ureterului proximal de catre un vas polar inferior. Vizualizari 4121 . In mod cu totul exceptional pot apare rupturi care se manifesta sub forma unui sindrom abdominal acut si chiar hipertensiune arteriala prin stenoza arterei renale. . Toxoplasmoza congenitala • • • • • Introducere Contaminare Simptome Diagnostic Tratament Diagnostic Prezenta in sange a anticorpilor produsi pentru a proteja organismul impotriva parazitilor permite diagnosticarea toxoplasmozei. In plus. Exista mai multe tehnici dintre care cele mai folosite sunt: . Se recomanda interventia precoce. aceasta depistare trebuie efectuata inainte de sarcina pentru a se asigura o supraveghere periodica a viitoarei mame. inca de la inceputul sarcinii.procedurile cu flap bazinetal sunt indicate in situatia in care jonctiunea este decliva si ureterul atrofic.

Tumora va modifica seaua turceasca – remarcat radiologic ( cu excavare. pana la erodare cu distrugerea bazei selelor ). Apare acromegalia la fata si la extremitati. In acel stadiu pneumoencefalografie va evidentia o ingustare a ventriculului III cu largirea ventriculilor laterali. Caracteristica radiologica : apare balonizarea selara cu contur bazal dublu. Radiologic largirea supraselara nu este atat de evidenta ca la edemul cromofob. Encoprezisul poate fi o tulburare izolata sau poate fi un simptom in cadrul altei tulburari (o tulburare emotionala sau de conduita). Clinic: casexia hipofizara ( Simmond. cu tulburari endocrine. stadiu in care se indica operatia. ajungandu-se pana la amauroza. . •Adenomul eozinofil. ENCOPREZIS Encoprezisul este o defecatie involuntara care survine la un copil mai mare de doi ani care nu prezinta nici un semn de afectare organica. procesul stagnand un timp (intraselar). a)Insuficienta lobului hipofizar anterior evidentiaza un process inflamator necrozant. Factorii psihologici au fost grupati in factori parentali. Largirea supraselara de catre adenom va duce la o hemianopsie bitemporala.php Tratament. Encoprezisul este caracterizat de eliminarea de materii fecale voluntara sau involuntara si in locuri nepotrivite (pe podea. Sheehan ). factori ce tin de copil. subtire a dorsului selar. amenoree. cu tendinta de crestere a glandei suprarenale. de motilitate. Simptomele clinice pot aparea din tinerete sau la varsta medie. A ADENOMUL HIPOFIZAR Este o tumora benigna a hipofizei cu o evolutie primara prin tulburari endocrine sau o evolutie secundara cu modificari ale selei turcesti cu comprimarea formatiunilor anatomice. factori familiali si anumite evenimente de viata. b)Insuficienta lobului hipofizar posterior: •Adenomul cromofob mai frecvent. insuficienta glandelor sexuale.Microcefalita Anakast rece rigid http://www. cat si factori psihologici. tulburari trofice. Apare cefalee. datorita hiperfunctiei celulelor eozinofile si proliferarii somatotropinei. Tratamentul implica existenta unei echipe multidisciplinare. contur dublu. ajungandu-se la o crestere anormala a bolnavului pana la gigantism. dereglari ale potentei si libidoului. In etiologia encoprezisului sunt implicati atat factori constitutionali. Posibilitatile de tratament: limitate ca si la adenomul cromofob.ro/dictionar. in diferite colturi ale camerei). in pantaloni.psiholife.

agnozii auditive.agnozii vizuale si vizuospatiale pentru obiecte. Exprimarea este greoaie.agnozii tactile( astereognozii) in leziuni ale cortexului cerebral 2. Dupa Goldstein. Boala a incitat in ultimele decenii studii complexe pentru elucidarea fondului etiopatogenic controversat din cadrul patologiei neurologice a senescentei. sunt aproape muti. AGNOZIA Agnozia reprezinta o tulburare a recunoasterii senzoriale a unui obiect. vorbirea este alterata. Pierre Marie nu accepta o localizare precisa a functiilor vorbirii. Frecvent. Clasificarea afaziilor : 1. boala se caracterizeaza prin atrofie difuza a creierului . afazia apare insotita de hemiplegie dreapta. vorbirea repetata este defectuasa. Bolnavul este agrafic. fiind alexic. poliglotii raman numai numai cu posibilitatea de exprimare in limba materna. Va exista dereglarea psihointelectuala. bolnavul va suferi o pierdere a integrarii cerebrale normale in raport cu cei din jur si in anumite situatii. vasculare sau tumorale. jargonafazie. cu cuvinte stalcite. in stadii avansate ajungandu-se la o anartrie. nu poate citi. vorbeste prost. bolnavul neputand pronunta corect cuvintele.afazia de receptie Wenicke. dar prost. care apare dupa 50 mde ani pe un fond vascular. pronuntand noi cuvinte inexistente. la fel cititul si scrisul.AFAZIA Este o alterare complexa a vorbirii suferindului cu dereglarea asociatiei dintre analizori. 2. izolandu-se trei sindroame. ALZHEIMER Afectiune mai rara. 3. in functie de conexiunile centrilor corticali ai vorbirii cu formatiunile subcorticale. supleand acest defect prin perifraze sau unele gesture. Se deosebesc: 1. in raport cu imaginile vizuale ale cuvintelor. Etichetata ca o dementa presenila. imagini. care emite teoria gestaltismului. Aceasta forma tipica a afaziei se manifesta prin surditate si cecitate verbala. Nu se poate vorbi de o dominanta totala a functiilor limbajului. cu pierderea memoriei cunostintelor anterioare . sustinand posibilitatea existentei unui limbaj interior in afazie cu o tulburare de intelect. care duce la o pierdere a intelegerii cu persoanele din jur. spontana si repetata.in marea afazie Broca. datorita artriei muschilor fonatori. dat fiind existenta unei afazii motorii cu anartrie si a afaziei de receptie. neintelegand scrisul. Tulburarile grafice pot fi intalnite izolat in cadrul afaziei. cu debut psihic si cu un tablou clinic de patologie senila. senzoriale si mixte isi mentine valabilitatea.afazia motorie duce la o dereglare a limbajului articulat. Bolnavii vorbesc mult. Se tinde la eliminarea vechilor conceptii asupra afaziei si inlocuirea lor cu conceptii lexocografice si gramaticale. disartrica. cu perturbari care constituie cecitatea verbala. intrucat localizarile acestor functii variza dupa caz. 4. cu greseli sintactice si intoxicatie de cuvinte.afazia totala – bolnavii au limbajul articulate pierdut.in afazia amnestica bolnavul nu poate denumi obiectele si uita cuvintele.apraxiei in leziuni difuze cerebrale. cu parafazie. globale. Clasificarea afaziilor dupa Dejerine : in motorii. muzicale si ale zgomotelor 3. In surditatea verbala bolnavul nu intelege si nu poate executa corect ordinele. cu dereglarea memoriei topografice.

Grupa MID dementa prin multiinfarct 3. acte antisociale si confabulatii in formele frontale. girusul supramarginal din lobul parietal stang este considerat centrul apraxiei ideatorii si ideokinetice.intalnita mai ales la boala Pick. Va exista totodata o instabilitate motorie. Atunci cand aprinde un chibrit. insotita si de crize comitiale. care par sa franeze evolutia bolii. apraxia faciala . APRAXIA Alterarea automata a executarii actelor uzuale ale bolnavului. legate de gestualitate. Anatomopatologic. Bolnavii vor prezenta tulburari de memorie. exista trei grupe histopatologice diferite : 1. deosebite de cele parietale •forme mixte. Emisfera stanga – sediul limbajului la dreptaci si al gestualitatii. fara existenta unei ataxii motorii sau miscari involuntare. Distingem: 1.sau tacrinele. apraxia melokinetica. De asemenea. cel suferind nestiind sa-l foloseasca corect si ce miscari sa faca pentru aceasta( proba – aprinderea unui chibrit) In cadrul apraxiilor ideomotorii se observa: •apraxii de evocare – cu uitarea gestului necesar miscarii •apraxii de executie – forme rare cu o intoxicatie gestuala •apraxii frontale – ale succesiunii actelor. bradikinezie de orientare temporospatiala. regrupand entitati variate clinice si etiopatogenice.apraxia ideatorie – cu imposibilitatea de finalizare a actului( motor) dorit. cunoscute in Franta sub numele de Cognex.este considerata un centru coordonator predominant.de evocare si executie Mai rar se intalnesc si apraxii specializate ca : apraxia bucolinguala. . Recent in tratamentul acestei efectiuni se indica Tetrahydroaminoacridinele – THA. aceasta apraxie bilaterala de utilizare se va deosebi greu de apraxia ideomotorie 2. apraxia cantatului la pian. In formele grave apare evident un sindrom afazoapraxoagnozic. la un singur membru sau la extremitatea cefalica. ducand la un tablou clinic pseudodemential si la moarte. bolnavul uita de utilizarea ce trebuie data chibritului. Astfel. boala Alzheimer are trei tipuri caracteristici de leziuni corticale : degenerescente neurofibrilare placile senile angiopatia mieloida.boala Alzheimer( AD – Alzheimer disease) SD.AD/ MID Aceasta boala este considerata o afectiune neoronala cu o atrofie corticala difuza. Apar tulburari comportamentale. debutand cu manifestari psihice pseudoneurasteniforme si cu o degradare ulterioara psihointelectuala destul de rapida.dementa senila 2. dificultate in operatiile mintale si manifeste tulburari ale personalitatii. triada caracteristica bolii.apraxia ideomotorie – care este unilaterala si implica alterare in evolutia miscarii la utilizarea obiectului.

ATAXIA CORDOANELOR POSTRIOARE) Afectiune distincta din grupa ataxiilor ereditare cu degenerarea cordoanelor posterioare decelata de A. subacuta a copiilor. BOALA DAWSON (ENCEFALITA SUBACUTA CU INCLUZII) Afectiune grava. se manifesta la adolescenti sau tineri prin : paralizii ale ultimelor perechi de nervi cranieni. B BABINSKI (SEMNUL BABINSKI) Reflex cutanat plantar care apare in caz de leziune piramidala de leziune piramidala de origine medulara (in mielite. bulbul aflandu-se in canalul rahidian. in caz de afectiune neurologica care lezeaza fasciculul piramidal. Factorul familial deceleaza diagnosticul intrucat aceasta afectiune se poate confunda cu o scleroza combinata cu o mieloza funiculara.SEGARRA (DEGENERESCENTA SPINOPONTINA) Boala descrisa in 1961. stupor. Aceasta suferinta foarte rara. la excitarea marginii externe a plantei. cerebelului si maduvei cervicale dispusa anormal. semne cerebeloase. Clinic : tulburari de vorbire. denumita encefalita demielinizanta concentrica. Este o malformatie congenitala a bulbului. Bolnavul pierde contactul cu realitatea printr-o instrainare de lumea inconjuratoare cu lipsa de armonie a afectivitatii. fapt efectuat la unii bolnavi cu ataxie ereditara de N V. Uneori. Veresceaghin in 1980. Bolnavul prezinta : cefalee. tumori. o hemiplegie spinala sau cvadriplegie. Boala cu durata de 2. scleroze multiple) sau suferinte cerebrale corticale (accidente vasculare. BOALA BIEMOND ( EREDO. tumori. are un caracter ereditar cu transmisie autosomala dominanta si aparitie la varsta adulta. hemipareza sau hemiplegie si staza papilara. BOALA BOLLER. traumatisme cerebrale).CHIARI Malformatia Arnold – Chiari – tipul II. mioclonii. se va produce o extensie a halucelui. ceea ce constituie semnul Dupre. BOALA BALO Afectiune rara.ARNOLD. rigiditate decerebrala si tulburari psihice de aspect demential. AUTISMUL Unul din simptomele cardinale ale schizofreniei. crize tonice si hiperkinetice. cu debut insidios si evolutie lenta. La bolnav. Biemond in 1951. vertije. semnul Babinski pozitiv va fi insotit de rasfirarea celorlate degete in evantai. clinic. ortostatiunea si mersul devenind imposibile. terme enuntat de Bleuier.6 luni in perioada terminala duce la cvadriplegie. . ducand la flezxia degetului mare normal. Ataxia si hipotonia cerebeloasa cu timpul imobilizeaza bolnavul la pat. In precizarea diagnosticului formelor de ataxie ereditara se utilizeaza eficient tomografia computerizata. neuroinfectii.

asociata cu o distrofie care se amplifica o data cu cresterea. Radiografic: craniu voluminous Organic: surditate progresiva. Debutul dupa 8.10 ani cu hipertonie progresiva la membrele inferioare. supranumita si degenerescenta pigmentara a globului palid. Maini groase in trident cu degete scurte in grifa. Trasaturi aspre. atetoide sau de torsiune si semnul Babinski pozitiv. . fiind favorizata de unele infectii sau de expunerea prelungita la soare. tulburari psihointelectuale cu tendinta spre dementa Afectiune foarte grava cu evolutie spre exitus in 10-12 ani. adesea cu pregnanta familiala si uneori spontana. evoluand asecndent la membrele superioare si la muschii endobucali. aparent normala in primii 3 ani.BOALA FAHR Afectiune foarte rara cu caracter familial. Tabloul clinic se evidentiaza dupa o prima dezvoltare. Boala este datorata absorbtiei si transportului insuficient al aminoacizilor. abdomen proeminent cu hernia inghinale si ombilicatie. cu eruptie fotosensibila a pielii. cu craniu in carena. prin : cap mare cu fruntea bombata. BOALA HURLER (GARGOILISMUL) Afectiune genetica cu transmisie recesiva autosomala si recesiv legata de sex.) Afectiune descrisa in 1956 de D Baron si reprezinta un sindrom cu caracter ereditar cu transmisie autosomal. caracterizata clinic prin ataxie cerebeloasa. Cresterea bolnavului este lenta cu nanism dizarmonic.15 ani de la aparitia primelor simptome. cu disfagie si disartrie. este o suferinta foarte rara. Boala a varstei tinere si a copilului cu dereglarea nutritiei si cresterii. Aceasta denumire eponomica de boala Fahr tinde sa fie abandonata. aminoacidemie renala si dereglari biochimice in urina si fecale. Deficit intelectual. tremor intentional. BOALA HARTNUP ( BOALA H. buzelor si limbii si departarea dintilor. La examenul fundului de ochi se constata depuneri pigmenatre oculare prin acumulare de produsi pigmentari metabolici. stari de agitatie. nistagmus. tulburari de coordonare.Spatz din a doua copilarie.SPATZ Boala Hallervorden. Gat scurt. iar tulburarile neurologice ar fi produse prin transformarile metabolice ale triptofanului in serotonina insuficient produsa. neexistand o certa corespondenta a simptomatologiei cu localizarea calcificarilor. Evolutie progresiva cu prognostic grav si exitus dupa 5. cu nas in sea. Aceste afectiuni ii sunt caracteristice modificarile radiografice care evidentiaza calcificari ale ganglionilor bazali. cifoza lombara.recesiva a ataxiei cerebeloase. delir cutanat – o dermatita eczemoasa fotosensibila. Mers greoi. ingrosarea unghiilor.20 mg/ zi cu regim proteinic bogat. Diagnosticul este dificil de precizat in timpul vietii. Uneori miscari coreiforme. BOALA HALLERVORDEN. tulburari psihice. atxic. Tratamentul include nicotinamida 40. diplopie. ducand si la tulburari psihice. creand un tablou partial asemanator unui sindrom pseudobulbar. torace evazat.

Simptomatologia mult timp silentioasa. Tulburari psihointelectuale.HOFFMANN Atrofie spinala musculara progresiva. cu un proces degenerativ. aparand adesea dupa 55 de ani. mai ales. K. Acestea. BOALA TAY. Uneori debut cu aspect discordant. evidentiind un vas care pleaca de la pupila spre tumora angiomatoasa retiniana. Clinic. amauroza. Graviditatea poate fi un factor agravant. pierderea initiativei.4 ani. scleroza laterala amiotrofica – H. Tabloul clinic. deficit de memorie. cu evolutie spre dementa. Aceasta modificare oculara poate aparea inaintea simptomelor cerebeloase. Neurologic : sporadic simptome de aspect pseudoparkinsonian. modificari ale fundului de ochi (aparitia unei pete retiniene cu aspect de cianoza. circumscris. Schulze. Se observa mai frecvent la femei.recesiva grava a acopiilor intre 1. nascuti normali. mai frecvente la adult. .Creutzfeldt. bulele de azot din sange degajandu-se in mare cantitate. 1990) BOALA SCUFUNDATORILOR (BOALA DE CHESON) Boala a scafandrilor care lucreaza cu aparate speciale sub presiune de aer comprimat la multe atmosfere. este o suferinta rara. Seidel. BOALA WERDNIG. este caracteristica unei tumori de fosa cerebrala posterioara. Tumora chistica. tulburari afective. F. cu un fond de ateroscleroza cerebrala mai putin evident ca in boala Alzheimer. alterarea limbajului ecolalic. ducand la alterari neurologice in nevrax si. Evolutie grava. cu contractura si amfiotrofii. BOALA PICK Boala foarte rara. fenomene vestibulare. lent evolutiva. ireversibila. Bolnavul prezinta cefalee cu varsaturi. comportamentale. leziuni de nervi cranieni in tumorile de ventricul IV. Gajduseck in 1973 in Noua Guinee. cu evolutie rapida ce duce la moarte. o encefalopatie spongioforma identificata de Zigas si D. blocand drenarea sangelui in arteriole si capilare. mai ales. Produce accidente vasculare embolice in caz de decompresiune rapida. Alterarea personalitatii. C. cerebral sistemic. se tranforma in bule gazoase embolice. Clinic se caracterizeaza prin : paraplegie. avand o incupabatie lunga cu durata de ani. Unii autori considera aceasta afectiune apropiata genetic altor atrofii sistemice ( coreea Huntington. Examenul fundului de ochi in boala Lindau este caracteristic. frecvent intalnita in cadrul tumorilor fosei posterioare. imagine caracteristica acestei boli). in maduva. la copiii mici. cu exitus in 2. boala Jakob. A. tulburari de echilibru si mers. cu evolutie rapida. cu evolutie rapida si cu etape de aparenta remisiune.4 ani. BOALA LINDAU (HEMANGIOBLASTOMUL CEREBELOS) Este din grupa hemangioblastomelor. afectiune familiala autosomal.SACHS Afectiune rara care apare.BOALA KURU Semnifica o tremuratura. neputandu-se elimina prin plamani.

varsaturi. moartea devine inevitabila in medie dupa 1. In timpul respiratiei abdomanul se umfla. Tardiv apar : tulburari de afectivitate. avand o evolutie lenta cu tremuraturi si modificari tonigene. trenanta si insotita de varsaturi explozive fara efort cu edem sau staza papilara si . O data cu prinderea centrilor bulbari si aparitia tulburarilor respiratorii accentuate. Evolutia bolii este frecvent ascendenta. V. denumita «durere de cap». a zonei cefalice a pacientului. cu edem papilar.2 ani. suferinta care nu trebuie confundata cu : migrena. Cauzele aparitiei sunt diverse. adesea spontana. existand la acesti bolnavi modificari ale examenului EEG. initial mascate de grasime.Cefalee de origine intracraniana : •Cefaleea vasculocerebrala a bolnavilor hipertensivi. Anatomic : se observa leziuni ale celuleor motorii din coarnele anterioare ale maduvei spinarii. manifestat clinic printr-un tablou characteristic. greturi. luand un caracter dizgratios. cu caderi si imposibilitate de ridicare si de mentinere in ortostatism.SEQUARD) Sindrom de hemisectiune medulara de cauza compresiva. cefaleea nevrotica si altele. N. BOALA WILSON (DEGENERESCENTA HEPATOLENTICULARA) Boala familiala descrisa de Wilson in 1944 ca o degenerare lenticulara progresiva. De partea opusa sub leziune bolnavul prezinta tulburari de sensibilitate de tip paraplegic. Tabloul clinic.familiale. deglutitie. Dupa topografie. Bruxismele ar reflecta iradierea activitatii puntii catre nucleul trigemenului. Relevatoarele bolii sunt grimasele fetei. Konovalov (1958) considera ca pot exista si cazuri neerediatr. cu exacerbarea tulburarilor psihointelectuale. BRUXISMELE Automatismele masticatorii nocturne la bolnavi cu scrasniri de dinti in timpul noptii sunt apreciate ca o manifestare patologica din cadrul comitialitatii. •Cefaleea din procesele intracraniene expansive si abcesele cerebrale este puternica. afectuine metabolica cu determinism genetic. datorita sectionarii fasciculului spinotalamic. diafragma ramanand indemna. Tremorul intentional se accentueaza in pozitii fixe cu mana intinsa sau cu degetul la nas. vasculara sau traumatica. rar si afectarea nucleilor motori ai nervilor cranieni. asociata cu ciroza ficatului. santurile vertebrale si la membrele inferioare. Mersul devine greoi. la muschii abdominali si intercostali. fonatie. apar evidente la muschii spatelui. cu prinderea muschilor cefei.Atrofiile. • 1676 afişări CEFALEEA Exprima o durerez. copilul neputand tine capul drept. etiologie si frecventa cefaleea poate fi sistematizata in : 1. grava.SEQUARD (SINDROMUL BROWN. accentuate la emotii. Simptomele debuteaza din tinerete. BROWN. adesea precedate de tulburari astenonevrotice si leziune hepatica.

hemipareze. aparand crize comitiale la bolnavi cu infarcte cerebrale. iritabilitate. Tabloul clinic. sindroame miofasciale cervicale. vasculare. •Cefaleea psihogenica. intoxicatii cu CO2. edem cerebral. Uneori ea poate fi ecoul unei tumori cerebrale. Este continua si insotita de semne de iritatie meningee ca : redoarea cefei. extensia membrelor. . faringiene.Cefaleea extracraniana: •In unele afectiuni ale oaselor craniene •Durerea referita . rotirea ochilor in sus. piramidon. relatata clar de bolnav. cu exceptia tratamentului analgezic obisnuit (antinevralgice. bradicardie si respiratie zgomotoasa. Dupa tabloul clinic se disting : epilepsii generalizate. In hipertensiunea intracraniana se vor evita substantele care ar deprima functia respiratorie. prin turgescenta hemodinamica. cu convulsii. leziuni ale urechii medii. 778 afişăriEDEMUL CEREBRAL Apare ca o reactie secundara nespecifica data de cauze multiple: inflamatorii. esentiale si epilepsie simptomatica. glaucomul pot produce cefalee. Clinic: bolnavii cu edem cerebral prezinta o stare comatoasa tranzitorie. fenomene care pot retroceda in cateva zile dupa tratamentul corespunzator. meningoencefalita specifica. meningita tbc. La fel cefaleea se intalneste in sinuzitele obstructive. strabismul.unele leziuni viscerale pot da o cefalee si o hiperalgezie a scalpului si fetei. febra. Cauzele epilepsiei. •Cefaleea prin iritatie meningee apare brusc in meningite. boala Pick sau Alzheimer si facomatoza. Se deosebesc : epilepsii ideopatice. vasodilatatie cerebrala si distensie ventriculara dupa puseuri hypertensive sau presiune venoasa crescuta. Epilepsia tardiva (Late epilepsy) apare dupa 30 de ani cu un factor vascular evident. se traduce printr-o presiune cefalica. CEREBELLAR (CRIZELE CEREBELOASE) Descrise de H. afectiuni intratoracice si intraabdominale. capul bolnavului cade pe spate. partiale si focale 9localizate). Marea criza comitiala este precedata de o aura senzoriala (parestezii. cu durata limitata si tendinta de repetare. alcoolismul parintilor. este intermitenta. cu echivalente si absente. epilepsia vasculara. Edemul cerebral trebuie deosebit de “falsul edem” cu crestere parenchimatoasa de volum.nereactionand la tratament. unele encefalite. fotofobie. semnul Kernig. Uneori erorile de refractie vizuala. •Cefaleea dupa tuse are un caracter de arsura de scurta durata. 2. luesul. EPILEPSIA Afectiune grava car epoate aparea in copilarie. predominant in vertex. Medicatia este in functie de cauza declansatoare a cefaleei.anxios. necedand la analgezice. aparand si disaparand spontan. Jackson. cefalee. Epilepsia ideopatica sau esentiala incrimineaza ereditatea. apar brusc. la oameni in varsta. Cauzele epilepsiei simptomatice : tumorile si traumatismele cu epilepsii precoce sau tardive dupa cateva luni. spondilozice. Se caracterizeaza prin accese convulsive declansate brusc in crize paroxistice. afectiuni sau infectii intrauterine ale mamei. este persistenta si insotita de o hiperestezie a scalpului. suferinte dentare. toxice. aspirina). pe fond nevrotico.

In aceste situatii grave cu crize subintrante se va aplica un tratament intensiv anticonvulsivant. macro. crizele pot lua un aspect akinectic.Epilepsii si sindroame generalizate •Ideopatice : . uneori isi mascheaza criza. In faza tonica capul in retroflexiune. Dupa o aura auditiva sau psihica su « stari de vis ».Gastaut -epilepsie cu crize mioclonice •Simptomatice -de etiologie nespecifica -encefalopatie mioclonica timpurie -sindroame specifice : crize epileptice dupa unele boli . In acest stadiu al crizei gasim semnul Babinski. sunt semen de certa valoare a unei veritabile crize comitiale. la cateva secunde sau minute apare fulgerator marea criza cu faza tonico-coclonica cu contractia musculaturii si cianoza fetei. impresionanta. rotat cu membrele superioare flectate. Epilepsia minora – cu crize de « petit mal » fara convulsii. flexia si extensia membrelor. generalizate. dispnee.absente epileptice juvenile si epilesie mioclonica juvenila( petit mal) .epilepsie cu crize de grand mal •Ideopatice si (sau) simptomatice (dupa varsta si aparitie): -sindrom Wesr ( spasm infantil) -sindrom Lenox.absente epileptice ale copilariei (picnolepsie.convulsii benigne (familiale) neonatale . partiale) •ideopatice : . Urmeaza faza clonica.epilepsie benigna mioclonica a copilariei . flacari. dat fiind pericolul de edem cerebral care pune in primejdie viata bolnavului. care sngereaza saliva spumegand. uneori aparand pana la 10. petit mal) . Relaxarea sfincteriana adesea mixta. ajungandu-se la interventie neurochirurgicala cu decompensare. Starea de rau epileptic. acer confirma comitialitatea. viziuni colorate. sprijinindu-se spre a nu cadea. cu convulsii ale membrelor. intrerupandu-si activitatea scurta vreme . cadere. senzatii gustative.senzatie de soc electric. adesea traumatizare.epilepsie infantila benigna cu varfuri centrotemporale . locale. Aceasta se manifesta prin crize frecvente succedate la scurte intervale.Epilepsii si sindroame localizate (focale. deviate in susu si in afara. Bolnavii isi miscalimba lateral.epilepsie infantila cu aproxisme occipitale •simptomatice : includ sindroame de o mare variabilitate individuala II. bolnavul este omnubilat. contractii bruste musculare. cu rflex cornean abolit. Globii oculari. mioclonic sau psihic cu scurte absente Clasificarea internationala a epilepsiilor si a sindroamelor epileptice I. cu privirea fixa. pupile midriatice. jena epigastrica. prelungindu-se din gura. La 12 minute va urma relaxarea musculara care incheie marele acces epileptic.200 de accese apileptice in o singura zi.si micropsie). iar cele inferioare in extensie.

Hemiplegiile mari. tulburari de echilibru si un sindrom cerebelos cu evolutie favorabila. encefalitic sau traumatic.in marele infarct cerebelos – debutul este acut.Sindroame speciale -crize ocazionale (Gelegen.Kleffner IV.III.o forma benigna – dominata de un sindrom vestibular cu vertij.heitsanfalle) -convulsii febrile. predominat la membre.cerebral si mai putin frecvent dupa un process tumoral. fiind insotita si de tulburari talamice. cat si trunchiului cerebral. cu tulburari de echilibru. Tabloul clinic. cluns al piciorului. cea capsulara este totala si ireversibila. ca hemoragia de cerebel. fiind dificila identificarea unui sindrom cerebelos unilateral de un infarct datorita afectarii altor organe. crize declansate de alcool. 2. tulburari respiratorii. hormoni. Hemiplegia corticala etse mai mult segmentara. proportional cu intensitatea sindromului piramidal. bronhopneumonii. I INFARCTUL (RAMOLISMENTUL) CEREBELOS Cazurile de ramolisment (infarct) cerebelos sunt foarte arre raportate la ictusurile cerebrale si mai rare. Sindrom Landau. vertije si evolutie defavorabila 3. Inimioara Cojocaru. stresuri -stari epileptice izolate aparanet neprovocate -epilepsia cronica progresiva partiala continua a copilariei H HEMIPLEGIA Paralizie a unei jumatati de corp.Epilepsii si sindroame nedeterminate Cu crize generalizate si focale : -crize neonatale -epilepsie mioclonica grava a copilariei -epilepsie la EEg cu varfuri si unde continue in timpul somnului -afazie epileptica dobandita. 19890 : 1. simptomatologia infarctului cerebelos fiind dictata de obtruarea arterelor care deservesc atat cerebelului. in stadiile cronicizate grave cu accentuata hipertonie piramidala (in lama de briceag). polikinetice. insotiti de un sindrom meningial si simptome de trunchi cerebral. droguri. cu semnul Babinski pozitiv. nistagmus. rotulei sau mainii. si ireversibile dau cu timpul amiotrofii corticale.infarct pseudotumoral edematos. grav. globale. Bolnavii prezinta : de partea hemiplegica reflexe osteotendinoase vii. In infarctul cerebelos care ridica probleme de diagnostic se remarca trei forme (Cezar Ionel. survenita adesea dupa un accident vasculo. datorita lezarii in totalitate a fasciculului piramidal in capsula interna. coma. . Leziunile pure prin infarct cerebelos sunt foarte rare. refelxe cutanate abdominale slabe sau abolite. uneori difuzate.

Este frecvent intalnita in patologia vasculocerebrala. tulburari de constinta cu « drop atacks » cu echivalente. mai frecvent ca cel din insuficienta vetebrobazilara. la mana sau degete. .INSUFICIENTA CIRCULATORIE CEREBRALA Concept mai nou al hemodinamiei cerebrale (Denny. KOJEVNIKOV (EPILEPSIA PARTIALA MIOCLONICA CONTINUA) Se caracterizeaza prin crize rare de epilepsie. adesea un segment periferic. descrisa in 1956. Ictusul din insuficienta circulatorie carotidiana. 1953). M MENINGITELE Infectiile meningelui pot fi produse de bacterii cu lezarea sistemului nervos central si manifestari cerebrale. 1951 . cu mioclonii de lunga durata si localizare la un segment de corp.Brown.Scolz este o suferinta neurologica rar intalnita. In insuficienta vertebrobazilara clinica pe prim plan va fi sindromul vestibular. pareze. F. somnolenta si coma. Clinic : meningitele bacteriene se manifesta prin : un sindrom meningial. pareze tranzitorii si pseudobulbarism. predominant nocturne. Varietatea fenomenelor depinde de varsta biologica a creierului cu starea vaselor si de posibilitatea de asigurare a supleantei circulatorii.SCHOLZ Sindromul Kjellin.Bernard. intalnim encefalopatia infantila. Mai rar. In insuficienta circulatorie carotidiana si vertebrobazilara se constata simptome generale ca : cefalee. Haines. Millikan. stari confuze si unele manifestrai paroxistice sincopale.piramidal cu ambliopii. ameteli pasagere si interminente si semne de focar (pareze). agitatie psihomotorie. confuzie. cu un decalaj intre presiunea sangvina si rezistenta vasculara a creierului. H. astenie. Ca sechele ale meningitelor. K KJELLIN. C.BERNARD. uneori si leziuni de nervi cranieni ca in meningita tbc. leziuni de nervi oculomotori. Cu atingerea bazei creierului. Tulburarile de hemodinamica cerebrala cu o deficienta a debutului sangvin si a masei de oxigen care nu pot satisface nevoile fiziologice ale creierului. tulburari intelectuale. se manifesta clinic prin : un sindrom optico. vor duce la o ischemie cerebrala. ca si epilepsia abdominala cu dureri paroxistice. sindroame hipofizare si hidroecefalie interna. care consta clinic din paraplegie spastica familiala cu marcat deficit locomotor si cu degeneratia centrala a retinei.

tifoida. peste 39°. cisticeroza) si foarte rar prin ciuperci. MENINGITA MENINGOCOCICA Meningita cerebrospinala. Daca bolnavul nu va fi tratat dupa o stare de agitatie. violenta. semnul Kernig. toxici. vor surveni somnolenta cu paralizii.meningitele infectioase prin virusuri. fenomene bulbare. In perioada de stare : febra. bruceloza. cu convulsii si coma urmata de exitus.in medie 7 zile. MENINGITA TIFICA Boala evolueaza clinic cu un sindrom meningeal. MENINGITA SEROASA CU LICHID CLAR Meningitele seroase cu lichid clar sunt produse de agenti chimici. modificari LCR cu hiperalbuminoza. pe langa sindromul meningeal. Scaderea constanta a febrei este un indiciu de remisiune a bolii. sulfone . zona zoster si febre eruptive 2. hiperestezie cutanata.s emanifesta prin astenie. cefalee. este meningita tbc. coma si moarte. In perioada de stare : apar. meningococ.diabetul. herpes. indirect prin hrana si pe cale hematogena. aparuta la copii si tineri la scurt interval dupa contactul infectant.MENINGITA LUETICA Este cea mai importanta meningita spirochetica dupa spirochetoza ictero. redoarea cefei. Clinic : febra. Invazia prin o perioada febrila cu cefalee. eritem nodos si varsaturi. Se cunosc : 1. lues. meningita poliometilica si meningitele secundare dupa gripa. febra si reactie meningiala cu greturi. prin protozoare (malarie. uremia sau alergici dupa seroterapie pot declansa meningite. arsenicul. infectiosi sau fizici. fosforul. MENINGITA PALUSTRA Este o meningita infectioasa.meningite prin spirocheta : febra recurenta. Brudzinki. cefalee.positive. stranut. semne de meningita cerebrospianala si leziuni ale nervilor oculomotori. varsaturi. infectia propagandu-se prin tuse. Inconstant pasagere deficite motorii si atingeri de nervi oculomotorii.hemoragica si cea din febra recurenta. cu o ridicata mortalitate la copii. bismutul. foarte rar intalnita. clinic cu stare generala grava. picaturi. se instaleaza prin patrunderea meningococului in organism prin rinofaringe. Incubatia.meningite bacterine : tbc. . rahialgii. leptospiroze 3. Unii factori chimici. MENINGITA TBC Cea mai frecventa meningita bacteriana. ajungand in LCR. cu germeni depistabili pe culturi in LCR. factori endogeni. contractura musculara cu atitudini atipice ca « cocos de pusca » sau opistotonus. medicamentosi ca : alcoolul. agitatie. usoara hipercitoza si reactiile pentru sifilis in LCR si sange.

forta musculara slaba.miopatia caxofemurala Layden. Atunci cand cerem bolnavului sa desfaca mana stransa. 1978). distrofii musculare progresive tardive. Simptomatologia de baza o constituie atrofiile musculare la gambe. intalnita la varste . Mers leganat « ca de rata ». deficit ponderal. cu transmisie dominanta autosomica » (Radu Horia. creand un sindrom altern. Marinescu deosebeste urmatoarele forme clinice frecvent intalnite : 1. uneori edentatie si usoare tulburari psihice. miatonia congenitala Oppenheim duce la atonie musculara de la nastere. cu hipertrofie. . Davidenkov descrie si forme localizate strict abdominal sau la muschii oculari. MIOTONIA CONGENITALA HIPERTROFICA THOMSEN Este o suferinnta cu caracter congenital.MIATONIA CONGENITALA OPPENHEIM Boala fara caracter familial ereditar. lagoftalmie.Moebius are o evolutie mai rapida. cu atrofii care cuprind centura pelviana si cea sacrolombara.miopatia pubertatii toraco. cu atrofii ale pelvisului si regiunii sacrolombare. cu ochii deschisi. Mersul este dficil (mai des urcatul si coboratul scarilor). 3. muschii maseteri si maini. Atrofia orbicularului pleoapelor. forme mixte miopatico. Amitrofii ale regiunii scapulohumerale.familiala. Talie subtire si abdomen bombat anterior. Tulburari troficoglandulare : calvitie.abdominala Zimmerlin prinde muschii peritoracici si ai bratelor. sindrom miopatic cu semne de corn anterior. Gh. suferinta primitiva a muschilor.GUBLER Se intalneste adesea in accidentele vasculocerebrale cu afectarea protuberantei. Este prinsa fata. cu imagine de « catarare » pe propriul corp. Ridicarea in picioarecaracteristica bolii – se face cu efort si sprijin in maini. 4. mers stepat si caracteristica de decontractie lenta la limba. 5. MILLARD.. existand acea decontractie foarte lenta. lordoza se accentueaza.articulara. cataracta.neurogene. 2. maini. acesta devenind infirm. MIOPATIA Boala a fost descrisa de Erb in 1980 ca « distrofie musculara progresiva ». accentuand lordoza. face trecerea intre miopatii si miotonii. cu o excitabilitate foarte scazuta. fata cu dificultate locomotorie. bicepsul si lungul supinator.Dejerine. Forme atipice : miopatia tardiva Nevin. cu buza superioara mare ca « de tapir » si ras transversal. Mersul copilului este imposibil. numita de Charcot « miopatie primitiva » si considerata ca o afectiune deosebita de amiotrofie spinala secundara. MIOTONIA ATROFICA STEINERT Boala descrisa ca o « distrofie miotonica ereditar. cu loxitate ligamento. eredofamilial si incurabila. desfacerea ei se va face greu.forma scapulohumerala juvenila Erb a copilariei afecteaza musculature scapulohumerala.miopatia facioscapulohumerala Landouzy. atrofie testiculara.miopatia pseudohipertrofica Duchenne a copiilor cu prinderea muschilor membrelor. amiotrafii familiale. Fluieratul imposibil.

evidentiind la examenul fundului de ochi o papila congestionata. • 890 afişări N NEUROPATIILE COLAGENICE Bolile de colagen. accentuate se instaleaza rapid.tinere. bolnavul somnolent. cu chinina sau penicilamina. Se remarca o lentoare a contarctiei musculare cu decontractie lenta.PICK (BOALA NIEMANN. deschide ochii fara sa fixeze. la pornire se efectueaza mai greu. in special. nu este evidentiata decat prin unele modificari viscerale si biologice. pare vigil. C.PICK) Suferinta rara. ocluzia arterei temporale. PARAPLEGIA Impotenta functionala a membrelor inferioare prin lezarea bilaterala a acii motorii medulare dupa o leziune de neuron motor central sau periferic. in unele traumatisme cerebrale. NIEMANN. descrisa de H. corticale sau leziuni anoxice . Boala Niemann. produsa brusc in leziuni dorsale. tulburari de intelect si o hepatosplenomegalie. observata in hemoragia mezencefalica mai ales.Pick tip A. cu un facies inexpresiv. semn cardinal dupa unii in precizarea diagnosticului. Tabloul clinic. unele infectii focale sinusale. Boala apare in copilarie. Faber. neputand sa se exprime. Miscarile bolnavului. Paraplegia flasca centrala. precum si arahnoidita optochiasmatica. Cauzele papilitei : leuconecraxita. rosie. Boala Niemann. MUTISMUL AKINETIC Manifestare stuporoasa. flasciditate si picioare balante. Prezinta o relaxare musculara. insa cu o forta musculara slaba sub posibilitatile volumului muschilor. oculare. P PAPILITA Inflamatie a nervului optic in care tulburarile vizuale precoce. adesea unilaterala. . Bolnavii au muschii corpului si ai membrelor hipertrofiati. partial diseminat. cu afectarea sistemului nervos periferic. cu miscari rudimentare incetinite de aparare la stimuli si automatisme masticatorii. cu hipotonie. sunt afectiuni cu un proces inflamator cronic. meningita tbc. intoxicatia cu alcool metilic. encefalita din unele boli infectioase. orbitare. este insotita de o suferinta a muschilor pelvini.Forma NiemannPick tip C cuprinde fenomene neurologice evidente: oftalmoplegie supranucleara cu alterarea miscarilor de verticalitate si convergenta a globilor oculari. Crocker si S. stuporos. cu evolutie lenta si adesea cu sfarsit letal. de aspect atletic. spre deosebire de staza papilara care apare bilateral de la inceput. aparuta din mica copilarie. care pot produce neuropatii. produce un deficit locomotor. individualizata in 1927 de catre Pick si descrisa clinic in 1958 de A.Pick tip B. Cairns in 1952.

familiala. va exista o contracture piramidala a membrelor paralizate. Boala Gamstorp paralizia prin hiperkaliemie. ajungandu-se in stadiile evoluate la o deplasare foarte greoaie. In stadii grave cu mare contractura si retractii tendinoase. este o afectiune de paleostriat.hipertonic de variata intensitate in functie de gravitatea si stadiul . luand un aspect ceros datorita hipersudoratiei. are o evolutie lent progresiva de ani cu instalarea unei parapareze spastice si greutate locomotorie. boala Heine. clonus. tripla retractie si extensia controlaterala a membrelor inferioare In paralizia porfirica paralizia se instaleaza rapid. Se observa o disparitie a expresivitatii afective. Rigiditatea musculara imprima segmentelor corpului o semiflexie. polineuropatii toxice. cu o evolutie lent progresiva. Vorbirea bolnavului devine lenta. In paraplegia spastica. constictii toracice. compresiuni medulare. mai frecventa la barbati dupa 40 de ani. reflexe de aparare. Se evidentiaza prin semnul Noica. automatisme medulare si tulburari sfincteriene.Medin si prin diskaliemie. alterat. Miscarile devin greoaie.Vindecarea este rara. PARAPLEGIA SPASTICA SPINALA ERB Boala produsa de sifilis. cu modificari tonigene ale corpului.Paraplegiile flasce pot fi date de : traumatisme vertebro. monotona. cu caracter incurabil. lente. Paraplegia spastica se observa in: leuconevraxite. Prognosticul acestei paraplegii adesea este mai bun ca al paraplegiei flasce din mielite. cu abductia coapselor. spatic. bolii. Scrisul este de asemenea. PARKINSON Boala Parkinson. Hipertonia plastica ceroasa. Debutul in copilarie indica o encefalopatie infantila.medulare.spasmodica apar reflexele de automatism medular. Bolnavii acuza crampe. boala Pott. abcese reci. parestezii. numai in leziunile edematoase reversibile. cu hiperrefletivitate osteotendinoasa. In stadiul de paraplegie flasco. scleroza laterala amiotrofica.LORRAIN Boala degenerative. hematomielie. Fata bolnavului isi pierde mobilitatea si expresivitatea. Babinski bilateral. care releva o contracture cu marirea tonusuluiin articulatia pumnului atunci cand bolnavul ridica membrul inferior de aceeasi parte cu flexia. fara a pune bolnavul in pericol. in mielita luetica Erb cu o evolutie lenta in paraplegia spasmodica Strumpell. extensia articulatiei pumnului efectualat de examinator. devenind rigida (starea Gesicht). tulburari sfincteriene si genitale. bolnavul este imobilizat la pat. prin repetarea primei silabe. cu evolutie lenta de ani. cu “mers uneori digitigrad ». topaitor. traumatisme si raniri medulare sau lae rahisului la batrani. Mersul este foarte greoi. cu picioarele tarate in varus ecvin. pana la imposibilitatea cu studiu akinetic. cu lezarea fasciculului piramidal. . Tabloul clinic este dominat de un sindrom hiperkinetico.Lorrain si in encefalopatia infantila. PARAPLEGIA SPASTICA FAMILIALA STRUMPELL. cu fenomene abdominale si uroporfirie. cu picioarele proiectate inainte si sprijinite in carje. Apar tulburari trofice. apare prin deficit de eliminare a potasiului prin urina. cu palilalie. cu bradikinezie. poliradiculonevrite. beneficiind de tratament. atunci cand nu este sectionata maduva.

Se deosebesc : 1. constituind semnul fisicului. polinevrita pseudomiopatica POLINEVRITA ALCOOLICA Se manifesta clinic prin tulburari de sensibilitate. capului. barbiei. mialgii. ca neepileptica. amiotrofii.rar. ca si in Parkinson. Acesta inceteaza la inchiderea ochilor si pot aparea la excitatii luminoase si deviatia capului. PARKINSONISMUL POSTENCEFALIC Apare la tineri in urma unui episod febril cu diplopie si somnolenta. Se va deosebi de boala Parkinson prin crizele oculogire. mergand pana la dementa. continuu. POLINEVRITA Polinevrita este considerata un sindrom produs de prinderea simetrica a nervilor periferici. dureri si atingeri de nervi oculomotorii. In unele cazuri stadiul acut poate trece neobservat. hipoestezie simetrica periferica fara amiotrofii. tonusul de postura al bolnavului va fi crescut. In crize. fiind insotit de clipiri si miscari ale globilor oculari cu o stare confuza la trezire. tulburari psihice.polinevrita pseudotabetica din difterie si alcoolism 5. . in special la degetele mainilor. cu o instabilitate motorie si acatizie. parestezii. de repaus. In stadiile avansate tremorul impiedica actele uzuale. exacerbate la emotii. Deficitul motor este mai accentuat la membrele inferioare.cu schimbarea continua a pozitiei.caractersitice parkinsonismului postencefalic. Tremor al buzelor. Adesea mononevrite.motorii (in alcoolism) 2. fara modificari de reflexe.forma psihopolinevritica din sindromul Korsakov a alcoolicilor cronici 6. arsuri. Tulburarile psihice sunt mai accentuate ca in Parkinson. bolnavul decontractat putand alerga la locul fixat. motilitate. cu mers stepat si abolirea reflexelor achiliene.Hiperkinezia consta intr-un tremor involuntar ritmic. La factori emotionali apare kinezia paradoxala. uneori cu semne piramidocerebeloase ca in scleroza combinata. iar hipertonia extrapiramidala ingreuneaza mersul. amorteli. mai putin al picioarelor si limbii.forma senzitiva acrodinica a adultului cu dureri si tulburari de sensibilitate superficiala 4. Uneori predomina tulburarile de sensibilitate. faciali. Bradipsihie. POLINEVRITA DIABETICA Predomina tulburarile de sensibilitate de aspect pseudotabetic. Uneori se paote ajunge la stupor si dementa. In mers miscarile asociate ale bratelor dispar. dupa unii autori. Senzitiv : mialgii. apreciata. PAVORUL NOCTURN Manifestare in accese episodice nocturne a copiilor.polinevrite motorii pure (in salurnism) 3.polinevrite senzitivo.

Simptomele cauzeaza o detresa sau deteriorare in domeniul social. Amnezia disociativa Perturbarea predominanta o constituie unul sau mai multe episoade de incapacitate de a evoca informatii personale importante. trenul sau automobilul. Fricile agorafobice implica de regula grupe de situatii care include faptul de a te afla singur in afara casei. cu tulbuarri de deglutitie pentru lichide. profesional sau in alte domenii importante de functionare. fara prindereavalului palatin si cu tulburari de sensibilitate profunda. Perturbarea nu survine exclusiv in cursul tulburarii de identitate disociativa. nedatorata influentei greutatii sau conformatiei corporale asupra autoevaluarii sau negarea seriozitatii greutatii corporale scazute actuale. chiar daca persoana este subponderala. in eventualitatea unui atac de panica sau de simptome similare panicii. fugii disociative. In formele tardive cu atingerea nervilor periferici. Anorexia nervoasa Refuzul de a mentine greutatea corporala la. sau deasupra unei greutati minime normale pentru etatea si inaltimea sa (pierderea in greutate ducand la mentinerea greutatii corporale la mai putin de 85 % din cea expectata sau incapacitatea de a lua in greutate plusul expectat in cursul perioadei de crestere. se creeaza forma pseudotabetica a polinevritei difterice. stresul posttraumatic. stresul acut sau tulburarii de somatizare si nu se datoreaza efectelor fiziologice ale unei substante sau ale unei conditii neurologice ori ale altei conditii medicale generale. a te afla in multime sau stand la rand. a te afla pe un pod si a calatori cu autobuzul.POLINEVRITA DIFTERICA Tulburarile neorologice din formele grave ale bolii se in staleaza dupa vindecarea difteriei. abolirea reflexelor achiliene si rotuliene si stepaj Tulburari cu litera A Agorafobia Este anxietatea referitoare la. sau evitarea de locuri sau situatii din care scaparea poate fi dificila (sau jenanta) sau in care ajutorul poate sa nu fie accesibil. prin difuzarea toxinei pe traiectul nervilor. Frica intensa de a nu lua in greutate sau dea deveni grasa. fiind caracterizata prin ataxie. care s eva deosebi greu de un tabes. ducand la o greutate corporala de mai putin de 85% din cea expectata). si care este prea intinsa pentru a putea fi explicata de uitarea comuna. Situatiile sunt evitate sau sunt indurate cu o detresa semnificativa ori cu teama de a nu avea un atac de panica sau simptome similare panicii. de regula de natura stresanta. ori necesita prezenta unui companion. fiind afectati muschii valului palatului si ai laringelui. Anxietate generalizata . Perturbarea modului in care este experimentata greutatea sau conformatia corpului propriu.

preocuparea sau acuzele somatice cauzeaza o detresa sau deteriorarea semnificativa clinic in domeniul social. .durere sau disconfort precordial . manipularea altora pentru profit sau placere personala.palpitatii.Anxietate si preocupare survenind mai multe zile da decat nu timp de cel putin 6 luni.senzatie de amorteala sau de furnicaturi .sentimentul de irealitate .tremor sau trepidatie . Persoana constata ca este dificil sa-si controleze preocuparea. dezechilibru.greata sau detresa abdominala .frisoane sau valuri de caldura Aversiunea sexuala Aversiune extrema.transpiratii . Atac de panica Perioada distincta de frica intensa sau de disconfort in care patru (sau mai multe) din urmatoarele simptome apar brusc si ating culmea in decurs de 10 minute: .frica de pierderea a controlului sau de a nu innebuni .incapacitatea de a se conforma normelor sociale in legatura cu comportamentele legale. profesional sau in alte domenii importante de functionare. indicata de comiterea repetata de acte care constituie motive de arest. . ca indicat de trei (sau mai multe) din urmatoarele: . in legatura cu un numar de evenimente sau activitati. recurenta sau persistenta fata de contactul sexual si evitarea tuturor (sau aproape a tuturor) contactelor sexuale genitale cu un parter sexual. indicata de mintitul repetat. Tulburarea de personalitate antisociala Un pattern pervasiv de desconsiderare si violare a drepturilor altora aparand de la etatea de 15 ani. vertij sau lesin .incorectitudine.frica de a nu muri .senzatie de sufocare sau de strangulare . batai puternice ale inimii sau accelerarea ritmului cardiac .senzatie de ameteala. uzul de alibiuri. Anxietatea si preocuparea sunt asociate cu trewi (sau mai multe) din urmatoarele sase simptome: • Neliniste sau sentimentul de stat ca oe ghimpi • A fi rapid fatigabil • Dificultate in concentrare sau senzatie de vid mental • Iritabilitate • Tensiune musculara • Perturbare de somn (dificultate in a adormi sau in a ramane adormit ori somn nelinistit si nesatisfacator) Anxietatea. Perturbarea cauzeaza detresa sau dificultati interpersonale semnificative.

clisme sau alte medicamente. Tulburarea de personalitate borderline Un pattern pervasiv de instabilitate a relatiilor interpersonale. Mancatul excesiv si comportamentele compensatorii inadecvate apar ambele. diuretice.manie intensa. . Exista proba unei tulburari de conduita cu debut inainte de 15 ani. sentimentul ca persoana respectiva nu poate stopa mancatul sau controla ce sau cat de mult mananca). Individul are cel putin 18 ani. indicata prin a fi indiferent ori a justifica de ce a facut sa sufere ori a maltratat sau a furat de la altul.instabilitate afectiva datorata unei reactivitati marcante a dispozitiei. postul sau exercitii excesive. in medie de cel putin doua ori pe saptamana.iritabilitate si agresivitate.impulsivitate in cel putin doua domenii care sunt potential autoprejudiciate (cheltuieli. . Autoevaluarea este in mod nejustificat iinfluentata de conformatia si greutatea corpului. . . cum ar fi varsaturile autoprovocate. Perturbarea nu survine exclusiv in cursul episoadelor de anorexie nervoasa.perturbare de identitate: imagine de sine sau constiinta de sine marcant si persistent instabila.impulsivitate sau incapacitate de a planui dinainte. . . condus imprudent.iresponsabilitate considerabila. incepand precoce in perioada adulta si prezent intr-o varietate de contexte.. Comportament compensator inadecvat recurent in scopul prevenirii luarii in greutate.un pattern de realatii interpersonale intense si instabile caracterizat prin alternare intre extremele de idealizare si devalorizare. imaginii de sine si afectelor. indicate de luptele sau atacurile corporale repetate.comportament. Un episod de mancat excesiv se caracterizeaza prin ambii itemi care urmeaza: • Mancatul intr-o anumita perioada de timp (de exe. Tulburari cu litera B Bulimia nervoasa Episoade recurente de mancat excesiv. indicata prin incapacitatea repetata de a avea un comportament consecvent in munca ori de a-si onora obligatiile financiare. inadecvata ori dificultate in a controla mania (manifestari frecvente de . • Sentimentul de lipsa de control al mancatului in cursul episodului (de ex. mancat excesiv). sex. gesturi sau amenintari recurente de suicid sau comportament automutilant. abuz de o substanta. .sentimentul cronic de vid. timp de 3 luni. ca indicat de cinci (sau mai multe) din urmatoarele: . si impulsivitate marcanta.lipsa de remuscare.neglijenta nesabuita pentru siguranta sa sau a altora. . . In decurs de 2 ore) a unei cantitati de mancare mai mare decat cea pe care cei mai multi oameni ar putea-o manca in aceeasi perioada de timp si in circumstante similare.eforturi disperate de a evita abandonul real sau imaginar . abuzul de laxative. .

furie. Citeste acum o poveste. tati. Niciodata nu este tarziu pentru o poveste. iar acum. acele vremuri sunt apuse de mult. Iti punem la dispozitie Chestionare psihologice care iti vor raspunde la curiozitatilor tale. tranzitorii.ideatie paranoida sau simptome disociative severe. poate va ganditi ca vremea povestilor a trecut. batai repetate) . pentru parinti Adolescenta In cuplu Provocarile din viata adultilor Dictionar de fobii Afla explicatiile fobiilor. Veti fi uluiti cate pot exista. Alege sa citesti Cum sa-ti intelegi sotul Lasa-ma sa-ti aud glasul Mami. Nimic mai neadevarat. ma auziti? Articole Despre copii. stare coleroasa permanenta. . Povesti pentru viata Pentru ca sunteti adulti. Va punem la dispozitie un mic dictionar al acestora. in legatura cu stresul Inapoi la dictionarSpecializari • • • • • • • • • Psihoterapie Psihosexologie Logopedie Consultanta organizationala Evaluare si testare de personal Psihodiagnostic Terapia prin arta Consilierea online Co-terapie de cuplu si familie Chestionar psihologic Vrei sa afli mai multe despre tine? Acum ai posibilitatea sa te cunosti. Va ganditi ca povestile sunt pentru perioada copilariei.

Vezi si desenele altor copii. gratificatie sau usurare in timpul comiterii furtului. Placere.ro si psihologii nostri iti vor spune lucruri interesante despre personalitatea lui. Persoana devine rapid orientata si alerta. cu evocarea imediata a unor vise intinse si extrem de terifiante implicand de regula amenintari la supravietuire. Acasă Tulburari cu litera C Cosmar Desteptari repetate din perioada de somn major sau din atipeli. Cleptomania Incapacitatea recurenta de a rezista impulsurilor de a fura obiecte care nu sunt necesare pentru uzul lor personal ori pentru valoarea lor monetara.sursa DSM IV Desenul copilului meu Trimite desenul preferat al copilului tau la contact@terapiam. de un episod maniacal ori tulburarea de personalitate antisociala. Furtul nu este comis pentru a exprima furia sau razbunarea si nu este raspunsul la o idee deliranta sau la o halucinatie. dupa cum este indicat in cinci (sau mai multe) din urmatoarele: . La desteptarea din visele terifiante. care duce la un comportament submisiv si adeziv si la frica de separare si care incepe precoce in perioada adulta si este prezent intr-o varietate de contexte. Furtul nu este explicat mai bine de tulburarea de conduita. securitate sau stima de sine. Dictionar tulburari mentale Afla explicatiile tulburarilor mentale . Senzatie de tensiune imediat inaintea comiterii furtului. Experimentarea visului sau perturbarea de somn care rezulta din desteptarea cauzeaza o detresa sau deteriorare semnificativa clinic in domeniul social. Dictionar de neurologie Afla explicatiile termenilor din domeniul neurologiei. profesionala ori in alte domenii importante de functionare.. Inapoi la dictionarTulburarea de personalitate dependenta O necesitate excesiva si pervasiva de a fi supervizat.Dictionar de logopedie Afla explicatiile termenilor din domeniul logopediei.

este pesimist .se asteapta la tot ce este mai rau . • Este preocupat in mod exagerat de frica de a nu fi lasat sa aiba grije de sine.este critic.iritanilitate . • Necesita ca altii sa-si asume responsabilitatea pentru cele mai importante domenii ale vietii lui. pana la punctul de a se oferi voluntar sa faca lucruri care sunt neplacute.aprehensiune . nefericire .hipervigilitate . dezgust. inutilitate si stima de sine scazuta . durand cel putin o luna.• Are dificultati in a lua decizii comune fara o cantitate excesiva de consilii si reasigurari din partea altora. dupa cum este indicat de cinci (sau mai multe) din urmatoarele: .este sceptic. • Are dificultati in a-si exprima dezacordul fata de altii din cauza fricii de a nu pierde suportul sau aprobarea (nu implica frica reala de retributie) • Are dificultati in a initia proiecte ori a face ceva singur (din cauza lipsei de incredere in judecata sau capacitatile sale. critic si prudent fata de altii . • Se simte incomodat sau lipsit de ajutor cand ramane singur din cauza fricii exagerate de a nu fi in stare sa aiba grija de sine.este inclinat spre sentimente de culpa sau remuscare Tulburarea depresiv-anxioasa Dispozitie disforica recurenta sau persistenta. Tulburarea de personalitate depresiva Un pattern pervasiv de comportamente si cognitii depresive. • Cauta urgent alta relatie drept sursa de supervizare si suport cand o relatie stransa se termina.ideea de sine se concentreaza pe convingerile de insuficienta. disperare. acuzator si depreciativ fata de sine . incepand precoce in perioada adulta si prezent intr-o varietate de contexte. dezolare. • Merge foarte departe spre a obtine solicitudine si suport de la altii.perturbare a somnului .usor de miscat pana la lacrimi .energie scazuta . mai curand decat din cauza lipsei de motivatie sau de energie).dificultate in concentrare sau vid mental .dispozitia habituala este dominata de tristete. Dispozitia distrofica este acompaniata timp de cel putin o luna de patru (sau mai multe) din urmatoarele simptome: .este ruminativ si dispus la aprehensiune .

fantezii excitante sexual. si inainte ca persoana s-o doreasca. cum ar fi noutatea partenerei sau situatiei sexuale si frecventa recenta a activitatii sexuale. dezaprobare sau rejectie. in timpul sau la scurt timp dupa penetrare. Perturbarea cauzeaza detresa sau dificultati interpersonale semnificative. Perturbarea cauzeaza detresa sau dificultati interpersonale semnificative. . fie la femeie. inainte. Perturbarea cauzeaza detresa sau dificultati interpersonale semnificative. intense. Perturbarea nu este cauzata exclusiv de vaginism sau de lipsa de lubrifiere. impulsiuni sexuale sau comportamente implicand expunerea propriilor organe sexuale unui strain insuspectant. incepand precoce in perioada adulta si prezent intr-o varietate de contexte.disperare (pesimism pervasiv in legatura cu viitorul) .. din cauza fricii de critica. Dorinta sexuala diminuata Fantezii sexuale si dorinta de activitate sexuala persistent sau recurent deficitare (sau absente). Exhibitionism In decursul unei perioade de cel putin 6 luni. Ejacularea precoce Ejaculare persistenta sau recurenta la excitatie sexuala minima. Clinicianul trebuie sa tina seama de factorii care afecteaza durata fazei de excitatie. Tulburarea de personalitate evitanta Un pattern pervasiv de inhibitie sociala.stima de sine scazuta sau sentimente de inutilitate Dispareunie Durere genitala recurenta sau persistenta asociata cu contactul sexual. Judecata de deficienta sau de absenta este facuta de clinician. fie la barbat. Tulburarea exploziva intermitenta Mai multe episoade distincte de incapacitate de a rezista impulsurilor agresive care duc la acte de atac grav sau de sistrugere a proprietatii. recurente. Gradul de agresivitate manifestata in cursul episoadelor este disproportionat in mod flagrant fata de orice stresori psihosociali precipitanti. sentimente de insuficienta si hipersensibilitate la evaluarea negativa. cum ar fi etatea si contextul vietii persoanei. • Nu doreste sa se asocieze cu alti oameni decat daca este sigur ca este apreciat. dupa cum este indicat de patru (sau mai multe) din urmatoarele: • Evita activitatile profesionale care implica un contact interpersonal semnificativ. luand in considerare factorii care afecteaza functionarea sexuala.

recurente. Persoana recunoaste ca frica sa este excesiva si nejustificata. La indivizii sun 18 ani. durata este de cel putin 6 luni. Situatiile sociale sau de functionare temute sunt evitate sau chiar uindurate cu anxietate sau detresa intensa. anticparea anxioasa sau detresa in situatia sociala sau de functionare temuta interfereaza semnificativ cu rutina normala. Individul se teme ca va actiona intr-un mod care va fi jenant si umilitor. care ia forma unui atac de panica limitat situational sau predispus situational. intense. fantezii excitante sexual. Fobie sociala Frica intensa si persistenta de una sau mai multe situatii speciale sau de functionare. injectie. accese coleroase. sange etc) Expunerea la stimulul fobic provoaca aproape in mod constant un raspuns anxios imediat care poate lua forma unui atac de panica circumscris situational sau predispus situational. Persoane recunoaste ca frica sa este excesiva sau nejustificata. • Este preocupat de faptul de a nu fi criticat sau rejectat in situatii sociale. in care persoana este expusa unor oameni nonfamiliari sau unei posibile scrutari de catre altii. Frotteurismul . impulsiuni sexuale sau comportamente implicand uzul unor obiecte inerte (ex. inaltimi. impulsiuni sexuale sau comportamente implicand travestirea. inatractiv ori inferior altora.• Manifesta retinere in relatiile intime din cauza fricii de a nu se face de ras sau de a nu fi ridiculizat. Evitarea. animale. • Se vede pe sine ca inapt social. recurente. • Este inhibat in situatii interpersonale noi din cauza sentimentelor de inadecvare. Situatia fobica este evitata sau indurata cu anxietate sau detresa intensa. stupefactie sau agatare de ceva. excesiva sau nejustificata. Fetisismul In decursul unei perioade de cel putin 6 luni. provocata de prezenta sau anticiparea unui obiect sau situatii specifice (zbor. • Este extrem de ezitant in a-si asuma riscuri personale ori de a se angaja in activitati noi pentru ca acestea pot evidentia punerea in dificultate. intense. Expunerea la situatia sociala temuta provoaca aproape constant anxietate. Lenjerie feminina). vibrator). Fetisismul transvestic In decursul unei perioade de cel putin 6 luni. Inapoi la dictionarFobie specifica Frica intensa persistenta. Obiectele fetis nu sunt limirtate la articolede imbracaminte feminina utilizate in travestire sau la instrumente destinate stimularii genitale (ex. cu functionarea profesionala sau activitati sociale ori cu relatia persoanei sau exista o detresa marcata in legatura cu faptul de a avea fobia. fantezii excitante sexual. La copii anxietatea poate fi exprimata prin exclamatii.

fiind mai frecventa la barbati. pierderea temporara. adica usor de infuentat de altii sau de circumstante.In decursul unei perioade de cel putin 6 luni. impulsiuni sexuale sau comportamente implicand atingerea si frecarea de o persoana care nu consimte.prezinta o schimbare rapida si o expresie superficiala a emotiilor. Perturbarea nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante ori ale unei conditii medicale generale.este sugestionabil. fantezii excitante sexual. recurente.uzeaza in mod constant de aspectul fizic pentru a atrage atentia asupra sa. Somnolenta excesiva cauzeaza o detresa sau deteriorarea semnificativa clinic in domeniul social. Convingerea subiectului nu este de intensitate deliranta si nu este limitata la preocuparea circumscrisa la aspect. teatralism si o expresie exagerata a emotiilor. Hipersomnia primara Acuza predominanta o constituie somnolenta excesiva pentru cel putin o luna (sau mai putin daca este recurenta). Paralizia in timpul somnului si halucinatiile hipnagogice se manifesta doar la un sfert dintre pacienti. . profesionala ori in alte domenii importante de functionare. profesional ori in alte domenii importante de functionare. intense. evidentiata. fie prin episoade de somn diurn care survin aproape zilnic.este incomodat in situatiile in care nu se afla in centrul atentiei . . Preocuparea persista in dispretul evaluarii medicale corespunzatoare si a asigurarii de contrariu. Tulburarea de personalitate histrionica Un pattern pervasiv de emotionalitate excesiva si de cautare a atentiei. dupa cum este indicat de cinci (sau mai multe) din urmatoarele: . bazata pe interpretarea eronata de catre acesta a simptomelor corporale.considera relatiile de a fi mai intime decat sunt in realitate Insomnia primara .prezinta autodramatizare. Durata perturbarii este de cel putin 6 luni. Somnolenta excesiva nu este aplicata mai bine de insomnie si nu survine exclusiv in cursul evolutiei altei tulburari de somn si nu poate fi explicata printr-o cantitate insuficienta de somn. brusca a tonusului muscular ce cauzeaza slabiciune si imobilizare.are un stil de a vorbi extrem de impresionistic si lipsit de detalii. cu toate ca se poate instala si mai devreme. . incepand precoce in perioada adulta si prezent intr-o varietate de contexte. NARCOLEPSIA Tulburare caracterizata prin somnolenta diurna excesiva. fie prin episoade prelungite de somn. Debuteaza intre varstele de 10 si 20 de ani. . Hipocondria Preocuparea subiectului in legatura cu faptul ca ar avea sau chiar convingerea ca are o maladie severa. Preocuparea cauzeaza o detresa sau deteriorare semnificativa in domeniul social.interactiunea cu altii este caracterizata adesea printr-un comportament seducator sau provocator sexual inadecvat. . .

dupa cum este indicat de cinci (sau de mai multe) din urmatoarele: • Este preocupat de jocul de sansa (este preocupat de retrairea experintelor de joc anterioare. • Joaca pentru a scapa de probleme ori pentru usurarea unei dispozitii disforice (sentimente de inutilitate. delapidarea. anxietatea generalizata sau delirium). Perturbarea de somn cauzeaza o detresa sau deteriorarea semnificativa clinic in domeniul social. anxietate sau depresie) • Dupa pierderea banilor la joc. reduce sau stopa jocul de sansa. • A periclitat sau pierdut o relatie importanta. Perturbarea nu survine exclusiv in cursul altei tulburari mentale (de ex. • Necesita sa joace cu sume crescande de bani in vederea obtinerii excitatiei dorite. precum falsul. • A comis acte ilegale. furtul. pentru a ascunde dimensiunea implicarii in jocul de sansa patologic. Tulburarea de personalitate narcisistica . Jocul de sansa patologic Comportament dezadaptativ de joc de sansa persistent si recurent. Perturbarea nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante ori ale unei conditii medicale generale. Prezenta uneia sau a ambelor. pentru a finanta jocul de sansa. de handicap sau de planificarea sansei ori se gandeste la modalitatile de procurare a banilor cu care sa joace). pentru cel putin o luna. la inceputul sau la terminarea episoadelor de somn. un post. ori paralizie de somn. tulburarea depresiva majora. in decurs de cel putin 3 luni. profesionala ori in alte domenii importante de functionare. frauda. de culpa. revine in alta zi pentru a recupera • Minte membrii familiei. • Se bazeaza pe altii spre a procura banii necesari iesirii dintr-o situatie financiara disperata cauzata de jocul de sansa. ori o oportunitate educationala sau de cariera din cauza jocului de sansa. din cele ce urmeaza: • Cataplexie (scurte episoade de pierdere bilaterala a tonusului muscular. • Este nelinistit sau iritabil cand incearca sa reduca sau sa stopeze jocul de sansa. Perturbarea nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante ori ale unei conditii medicale generale. Narcolepsie Atacuri irezistibila de somn reconfortant care survin zilnic. • Are repetate eforturi infructuase de a controla. cel mai adesea in asociere cu o emotie intensa) • Intruzii recurente de elemente ale somnului cu miscari oculare rapide. pe terapeut sau pe altii.Acuza predominanta o constituie dificultatea in initierea sau mentinerea somnului ori somnul nereconfortant. in tranzitia de la somn la vigilitate manifestate fie prin halucinatii hipnopompice sau hipnagogice.

atat fata de sine. curiozitate sau atractie pentru . stralucire. alti oameni (sau institutii) speciali ori cu status inalt. • Adopta un stil avar de a cheltui. adica profita de altii spre a-si atinge propriile scopuri. interes. • Este excesiv de devotat muncii si productivitatii. etica sau valori. • Este lipsit de empatie. mergand pana la excluderea activitatilor recreative si a amicitiilor. • Are un sentiment de indreptatire. este incapabil sa recunoasca sau sa se identifice cu necesitatile sau sentimentele altora. • Este preocupat de fantezi de succes nelimitat. • Prezinta perfectionism care interfereaza cu indeplinirea sarcinilor (este incapabil sa realizeze un proiect. • Este incapabil sa se debaraseze de obiecte uzate sau inutile. deschiderii si eficientei. chiar cand acestea nu au nici o valoare sentimentala. liste. ordine. Piromania Punerea deliberata si intentionata a focului in mai mult decat o singura ocazie. frumusete sau amor ideal. dupa cum este indicat in cinci (sau mai multe) din urmatoarele: • Are un sentiment grandios de autoimportanta (isi exagereaza realizarile si talentele. • Necesita admiratie excesiva. dupa cum este indicat de cel putin patru (sau mai multe) din urmatoarele: • Este preocupat de detalii. incepand precoce in perioada adulta si prezent intr-o varietate de contexte. asteapta sa fie recunoscut ca superior fara realizari corespunzatoare). cat si fata de altii. banii fiind vazuti ca vazuti ce trebuie strans pentru eventuale catastrofe. adica pretentii exagerate de tratament favorabil special ori de supunere automata la dorintele sale. reguli. • Este hiperconstiincios.Un pattern pervasiv de grandoare. • Este exploatator interpersonal. • Crede ca este “aparte” si unic si poate fi inteles numai de. • Prezinta comportamente sau atitudini arogante. sfidatoare. perfectionism si control mental si interpersonal in detrimentul flexibilitatii. scrupulos si inflexibil in probleme de moralitate. • Refuza sa delege sarcini sau sa lucreze cu altii in afara de cazul cand acestia se supun exact modului lui de a face lucrurile. deoarece nu sunt indeplinite standardele sale ectrem de stricte). de putere. necesitate de admiratie si lipsa de empatie. ori trebuie sa se asocieze numai cu. • Este adesea invidios pe altii sau crede ca altii sunt invidiosi pe el. Tensiune sau excitatie afectiva inaintea actului. • Manifesta rigiditate si obstinatie. incepand precoce in perioada adulta si prezent intr-o varietate de contexte. organizare sau planuri. Fascinatie. in asa masura ca obiectivul major al activitatii este pierdut. ulburarea de personalitate obsesivo–compulsiva Un pattern pervasiv de preocupare pentru ordine.

Stresul posttraumatic Persoana a fost supusa unui eveniment traumatic in care ambele din cele care urmeaza sunt prezente: • Persoana a experimentat. Punerea focului nu este facuta pentru un beneficiu financiar. dupa cum este indicat de patru (sau mai multe) din urmatoarele: • Suspecteaza. injurii sau ofense. pentru a ascunde o activitate criminala. intense. Tulburarea de personalitate paranoida O neincredere si suspiciune pervaziva fata de altii. • Este preocupat de dubii nejustificate referitoare la loialitatea sau corectitudinea amicilor sau asociatilor. incat intentiile acestora sunt interpretate ca rauvoitoare. • Raspunsul persoanei a implicat o frica intensa.foc si contextele sale situationale (de ex. fara o baza suficienta. pentru a ameliora propriile circumstante de viata. fantezii excitante sexual. • Are suspiciuni recurente. • Refuza sa aiba incredere (in altii) din cauza fricii nejustificate ca informatiile vor fi utilizate malitios contra sa. impulsiuni sexuale sau comportamente implicand activitatea sexuala cu un copil sau cu copii prepuberi (in general in etate de 13 ani sau mai mici). Evenimentul tramatic este reexprimat persistent intr-unul din urmatoarele moduri: • Amintiri detresante recurente si intrusive ale evenimentului. Pedofilia In decursul unei perioade de cel putin 6 luni. recurente. Punerea focului nu se explica mai bine de tulburarea de conduita. detalii. ca expresie a unei ideologii sociopolitice. fara nici o justificare. adica este implacabil fata de insulte. neputinta sau oroare. incluzand imagini. Persoana este in etate de cel putin 16 ani si cu cel putin 5 ani mai mare decat copilul sau copiii. care nu sunt evidente altora si este prompt in a actiona coleros sau in a contraataca. prejudiciaza sau inseala. La copii se poate manifesta printr-un comportament dezorganizat sau agitat. pentru a exprima furia sau razbunarea. gratificatie sau usurare cand pune foc ori cand asista sau participa la inlaturarea consecintelor sale. utilizari. ca altii il/o exploateaza. ganduri sau perceptii . ca raspuns la o idee deliranta sau halucinatie. • Citeste intentii degradante sau amenintatoare in remarci sau evenimente benigne. a fost martora ori a fost confruntata cu un eveniment sau evenimente care au implicat moartea efectiva. • Percepe atacuri la persoana sau la reputatia sa. incepand precoce in perioada adulta si prezente intr-o varietate de contexte. consecinte). de un episod maniacal ori tulburarea de personalitate antisociala. amenintarea cu moartea ori o vatamare serioasa sau o periclitare a integritatii corporale propri ori a altora. Placere. • Poarta pica tot timpul. ori ca rezultat al deteriorarii judecatii.

comportament dezorganizat sau catatonic.nici unul din urmatoarele simptome nu este notabil: limbaj dezorganizat. Subtipurile schizofreniei Tipul paranoid: . comportament dezorganizat sau catatonic.activitate motorie excesiva .oricare din urmatoarele sunt notabile: limbaj dezorganizat. sentimentele sau conversatiile asociate cu trauma • Eforturi de a evita activitati. aplatizare afectiva. dupa cum este indicat de trei (sau mai multe) din urmatoarele: • Eforturi de a evita gandurile. comportament dezorganizat sau catatonic. sa aiba copii) Simptome persistente de excitatie crescuta dupa cum este indicat de doua (sau de mai multe) din urmatoarele: • Dificultate in adormire sau a in ramane adormit • Iritabilitate sau accese coleroase • Dificultate in concentrare • Hipervigilitate • Raspuns de tresarire exagerat Durata perturbarii este de mai mult de 1 luna. simptome negative.negativism extrem . aplatizare afectiva. Tipul dezorganizat: . .Nu sunt satisfacute criteriile pentru tipul catatonic Tipul catatonic: (cel putin 2 din urmatoarele) . limbaj dezorganizat.preocupare pentru una sau mai multe idei delirante sau halucinatii auditive frecvente .imobilitate motorie evidentiata prin catalepsie . Schizofrenia Este o tulburare care dureaza cel putin 6 luni si include cel putin o luna de simptome ale fazei active: idei delirante.• Vise detresante recurente ale evenimentului • Actiune si simtire ca si cum evenimentul traumatic ar fi fost recurent • Detresa psihologica intensa la expunerea la stimuli interni sau externi care simbolizeaza sau seamana cu un aspect al evenimentului traumatic • Reactivitatea fiziologica la expunerea la stimuli interni sau externi care simbolizeaza sau seamana cu un aspect al evenimentului traumatic Evitarea persistenta a stimulilor asociati cu trauma si paralizia reactivitatii generale. sa se casatoreasca. locuri sau persoane care desteapta amintiri ale traumei • Incapacitatea de a aevoca un aspect important al traumei • Diminuarea marcata a interesului sau participarii la activitati semnificative • Sentimentul de detasare sau de instrainare de altii • Gama restransa a afectului • Sentimentul de viitor ingustat (nu doreste o cariere.

afect inadecvat sau coartat. persoana are o fata rigida. In timp ce somnambuleaza. Timp de mai multe minute dupa desteptarea din episodul de somnambulism. Perturbarea nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante ori ale unei conditii medicale generale. si excentricitati de comportament. . incepand precoce in perioada adulta si prezent intr-o varietate de contexte. . profesional sau in alte domenii importante de functionare. inclusiv de faptul de a fi membrul unei familii .gandire si limbaj bizar. incluzand iluzii corporale.lipsa prietenilor sau a confidentilor apropiati. miscari stereotipe sau grimase notabile .bizarerii ale miscarii voluntare evidentiate prin posturi. Somnambulismul cauzeaza detresa sau deteriorare semnificativa clinic in domeniul social. incepand precoce in perioada adulta si prezentate intro varietate de contexte.alege aproape intotdeauna activitati solitare .gandire magica sau credinte stranii care influenteaza comportamentul si sunt incompatibile cu normele subculturale. excentric sau particular. . este relativ noncreativa la efortueile altora de a comunica cu ea si poate fi desteptata numai cu mare dificultate.ii plac putine sau nu-i plac nici un fel de activitati . survenind de regula in prima treime a episodului de somn major. inexpresiva.idei de referinta (excluzand ideile delirante de referinta) . . dupa cum este indicat de cinci (sau mai multe) din urmatoarele: .experinte perceptive insolite. altii decat rude de gradul I .ecolalie sau ecopraxie Somnambulism Episoade repetate de sculat din pat in timpul somnului si mers imprejur.comportament sau aspect bizar. dupa cum este indicat de patru (sau mai multe) din urmatoarele: . .are putin sau nu are nici un interes in a avea experinte sexuale cu alta persoana . Tulburare de personalitate schizotipala Un pattern pervasiv de deficite sociale si interpersonale manifestat prin disconfort acut in relatii si reducerea capacitatii de a stabili relatii intime precum si prin distorsiuni cognitive si de perceptie.anxietate sociala excesiva care nu diminua odata cu familiarizarea si tinde a fi asociata mai curand cu temeri paranoide decat cu judecati negative despre sine Tulburarea de personalitate schizoida Un pattern pervasiv de detasare de relatiile sociale si o gama restransa de exprimare a emotiilor in situatii interpersonale. La desteptare persoana are amnezie pentru episod..suspiciozitate sau ideatie paranoida. . nu exista nici o deteriorare a activitatii mentale sau a comportamentului.nici nu doreste si nici nu se bucura de relatii stranse.

Tulburarea de erectie a barbatului . diaree sau intoleranta la diverse alimente) • Un simptom sexual: un istoric de cel putin un simptom sexual sau de reproducere. extremitati.lipsa prietenilor sau a confidentilor apropiati. afonie. articulatii. menstruatii neregulate etc) • Un simptom pseudoneurologic: un istoric de cel putin un simptom sau deficit sugerand o conditie neurologica nelimitata la durere (dificultate in deglutitie sau senzatie de nod in gat. impulsiuni sexuale sau comportamente implicand acte (reale. dupa o faza de excitatie normala in cursul activitatii sexuale pe care clinicianul. persistenta sau recurenta.. Tulburarea de somatizare Un istoric de mai multe acuze somatice incepand inainte de etatea de 30 de ani care survin o perioada de multi ani si care au drept rezultat solitarea tratamentului sau o deteriorare semnificativa in domeniul social. crize epileptice. cu simptome individuale survenind oricand in cursul perturbarii: • Patru simptome alergice: un istoric de durere sau cel putin patru sedii sau functiuni (cap. varsaturi. nu simulate) in care suferinta victimei este excitanta sexual pentru persoana. Perturbarea cauzeaza detresa sau dificultati interpersonale semnificative. altii decat rude de gradul I .pare a fi indiferent/a la criticile sau laudele altora . disfunctie erectila sau ejaculatorie. Fiecare din urmatoarele criterii trebuie sa fi fost satisfacute. spate. tanand cont de etatea persoanei. cum ar fi amnezia ori o pierdere a cunostintei. alta decat lesinul) Sadismul sexual In decursul unei perioade de cel putin 6 luni. abdomen. o considera a fi adecvata in focalizare. piept etc) • Doua simptome gastrointestinale: un istoric de cel putin doua simptome gastrointenstinale. altele decat durerea (greata. Tulburarea de orgasm a barbatului Intarzierea sau absenta. recurente. flatulenta. a orgasmului. Tulburarea de excitatie sexuala a femeii Incapacitatea persistenta sau recurenta de a atinge sau de a a mentine pana la realizarea activitatii sexuale. altul decat durerea (indiferenta sexuala. simptome disociative. fantezii excitante sexual. intensitate si durata. profesional sau in alte domenii importante de functionare.prezinta raceala emotionala. retentie de urina. un raspuns adecvat de lubrifiere-umectare la excitatia sexuala. Perturbarea cauzeaza detresa sau dificultati interpersonale semnificative. detasare sau afectivitate plata. intense.

Perturbarea nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante ori ale unei conditii medicale generale. impulsiuni sexuale sau comportamente implicand actul privirii unei persoane care nu suspecteaza nimic si care este nuda. http://www. Nici un vis nu este evocat in detaliu si exista amnezie pentru episod. a orgasmului.Incapacitate recurenta sau persistenta de a atinge ori de a mentine o erectie adecvata pana la realizarea activitatii sexuale. Tulburarea de orgasm a femeii Intarzierea sau absenta. al musculaturii treimii externe a vaginului.terapiam. Frica intensa si semne de agitatie vegetativa. cum ar fi tahicardia. Perturbarea cauzeaza detresa sau dificultati interpersonale semnificative. Femeile prezinta o mare variabilitate in tipul sau intensitatea stimularii care declanseaza orgasmul. intense. Lipsa relativa de reactivitate la eforturile altora de a calma persoana in timpul episodului. persistenta sau recurenta. recurente. Inapoi la dictionar Vaginism Spasm involuntar. profesional sau in alte domenii importante de functionare. respiratia rapida si transpiratia. in curs de dezbracare sau angajata in activitatea sexuala.ro/interpretarea-psihologica-viselor . experienta sa sexuala si adecvarea stimularii sexuale pe care o primeste. fantezii excitante sexual. Diagnosticul de tulburare de orgasm a femeii trebuie sa se bazeze pe judecata clinicianului ca abilitatea orgasmica a femeii este mai redusa decat ar fi rezonabil pentru etatea femeii. Episoadele cauzeaza detresa sau deteriorare semnificativa clinic in domeniul social. dupa o faza de excitatie normala. Voyeurism In decursul unei perioade de cel putin 6 luni. in cursul fiecarui episod. Perturbarea cauzeaza detresa sau dificultati interpersonale semnificative.ro/vise-cu-litera http://www.terapiam. Teroarea de somn Episoade recurente de desteptare brusca din somn. Perturbarea cauzeaza detresa sau dificultati interpersonale semnificative. persistent sau recurent.survenind de regula in cursul primei treimi a episodului de somn major si incapand cu un strigat de panica. care interfereaza cu actul sexual.

In terapia logopedica este posibila educarea vorbirii mai ales cand auzul nu prezinta o scadere. Se distind 2 forme de balbism: a. mai ales in realizarea unei conduite . Afazia = tulburare in mecanismul psihic al vorbirii si consta in imposibilitatea de a exprima sau de a intelege cuvintele spuse sau scrise. ceea ce determina o vorbire incorecta. audimutitate. clonic. Alalia se datoreaza unor disfunctii ale zonelor corticale ale vorbirii si este de trei feluri: motorie. fie prin absenta unui sunet sau a mai multor sunete . Persoanele dispun de auz normal si de dezvoltare intelectuala comuna. ceea ce presupune chiar si unele grimase sau crispari.Dictionar de logopedie Afonemie = pronuntarea eliptica. Au loc emisiuni precipitate. mai rara la adulti. frecventa in bolile psihice in care exista o inhibitie psiho-motorie. uneori convulsive sau b. senzoriala si mixta. orale sau grafice. cuvintele silabisite Bradifemie = tulburare de ritm a vorbirii. Bradifazie = greutate. Este insotita de tulburari intelectuale corespunzator unor leziuni cerebrale localizate. se manifesta invers prin imposibilitatea articularii primei silabe. dupa eforturi. incetineala in vorbire. tonic. agramatismul este cauzat de leziuni ale scoartei cerebrale Alalia = lipsa sau slaba dezvoltare a vorbirii. manifestat prin repetitii ale silabelor initiale si b. Balbismul(balbaiala) = tulburare a vorbirii. taraganeala. prin repetari a inceputului cuvintelor. rezultata din defectuasa reglare a limbajului si se manifesta prin dezordine intermitenta a pronuntiei: a. sa fie adesea articulate incorect. stirbita de inteles semantic si de expresivitate Agramatism = tulburare de vorbire si scris in care nu mai sunt respectate regulile gramaticale si in consecinta. ea fiind expresia verbala a bradipsihiei Bradifrenie = incetinirea ritmului de desfasurare a proceselor psihice. viteza scazuta. indiferent daca sunt vocale sau consoane. deci nu pot fi incadrate in sindromul debilitatii mintale. in rafale urmate de momente de dificultate in articularea unor cuvinte. encefalopatii cronice post – traumatice. prin blocaje a unor foneme. ceea ce face ca aceste. exprimarea devine incorecta. cu incetinirea procesului ideativ. frecventa la copii. Este frecventa in oligofrenie. sindromul de nedezvoltare a vorbirii sau afazie congenitala. Afazia este un sindrm neuropsihic ce consta in tulburarea sau pierderea functiilor psihice.

poate fi prezenta vegetatiilor adenoide care dau rinolalia inchisa. Disfonie = modificarea timbrului vocal. Aceasta dislalie. metabolice si psihice. care aduce modificari somatice. Poate fi determinata de un torace stramt care micsoreaza volumul respirator. este monotona si frecvent se vadeste lentoare. adica ceea ce auzim cand se rosteste o vocala sau o consoana. prin distorsiune fonetica se datoreaza nerespectarii punctului de articulare. care altereaza vocea. dupa 5 ani). cat si receptionarea si intelegerea sintezei grafemelor. Emisia vicala este slabita. caracterizata prin distorsiunea fonetica. tulburarilor mecanice si pe de alta parte modificarilor psihice. cu modulare si grade diferite de disartrii. conjugarilor. stabilit in baza de articulare a limbii. nici ale motricitatii si orientarii spatiale. cu intervale mari intre cuvinte. Vocea oboseste usor. Disgrafia = este o perturbare a limbajului scris. disgrafia se datoreaza unor insuficiente motorii sau contractii musculare exagerate si adesea unor tulburari emotionale. Disfonia poate persista toata viata daca nu este corectata printr-o reeducare potrivita. necomforma cu tiparul fonetic al acestuia. pe de o parte. prin denaturarea articularii fonemului. Disgramatism = inccapacitatea de a formula gramatical actul vorbirii (in special. poate fi o glota ovalara care evidentiaza disfonia hipochinetica in evolutie. intelectuala. nu respecta cerintele auzului fonematic si ale limbajului oral. Sunt in atentia logopezilor modul de folosire al declinarilor. Poate fi de natura organica in afectiunile hipofizei. fiind produsa de o utilizare incorecta a vocii fara defectiuni laringostropostopice. La copilul cu dezvoltarea normala. vorbirii si cantului. adica. survine in tulburarea de pronuntie a cuvintelor in logonevroza Disfonemie = este o forma simptomatologica a dislaliei . fapt care duce la o voce ragusita. mintala. vocea ingrosata. uneori vocea este mai putin inteligibila. Disfonia functionala a copilului se deosebeste de cea organica. avand ca forma extrema bradifazia Disfemie = modificarea timbrului vocal. prin nerespectarea cerintelor morfologice si sintactice ale limbii orale si scrise. In sindromul disgrafic. in special determinata de macroglosie. dupa cum nici reprezentarea si ordonarea lor in spatiul paginii nu contribuie la realizarea actualului lexic pe deplin. altfel spus disfonemia reflecta redarea invelisului sonor al fonemului. rugoasa. La copilul normal psihic se constata ca in formarea si dezvoltarea abilitatilor de scris – citit nu este suficienta numai perceperea corecta a limbajului si grafemelor. cu repercursiuni semnificative asupra vocii.Bradilalia = vorbirea anormal de lenta. care reprezinta partea acustica a fonemului. Atat scrierea. acordurilor gramaticale si regulilor ortografice. pronuntia dificila. a folosirii alfabetului limbii si al cuvintelor codificate sub forma grafemelor. copilul cata sa o suplimenteze printr-o tensiune a musculatorii laringiene si perilaringiene. adica elaborarea si producerea grafemelor. datorita. pe langa componenta motrica si psihica este incriminata si componenta neurologica. .

Dislalia = este cea mai frecventa tulburare intalnita, provocata de afectiuni organice sau functionale a elementelor periferice ale vorbirii; consta in imposibilitatea emisiei corecte a unui sunet sau a unui grup de sunete. Ea cuprinde deformarea sunetelor, substituirea, omiterea, inversarea lor spontana sau reprodusa, ceea ce schimba structura cuvantului si aspectul semantic, intelesul. Intalnita pana la 5 ani nu este forma patologica, intrucat depinde de ritmul propriu al dezvoltarii, deci are o natura fiziologica. Dupa 6-7 ani are aspect patologic atat din punct de vedere etiologic, cat si psihofiziologic. In functie de aspectele cantitative si calitative, de fonemele implicate morfostructural, de gradul de extindere, putem vorbi despre dislalie simpla si totala, generala. Varietatea lor depinde si de specificul etiologiei, de specificul limbii, cat si de existenta altor handicapuri si particularitati psiho-individuale ale persoanei. Dupa modul de deficienta a aparatului verbo-motor se disting: dislalia organica – anomalii ale organelor periferice ale aparatului vorbirii: dintii, limba, bolta, buze, maxilare) si dislalia functionala, cauzata de functionarea defectuasa a verbo-aparatului articulator: atrofia muschilor buzelor, limbii, obrajilor, valului palatin, maxilare deformate si muscatura deformata, inervatie neterminata, respiratie superficiala etc, cat si o insuficienta dezvoltare a auzului fonematic si a atentiei auditive. Pot fi frecvente si dislalii de cuvinte prin alterarea unor silabe: cu diftongi, triftongi sau grupe de consoane. Dislalia audiogena (otopatica) = de natura organica, cauzata de un deficit auditiv, prin leziuni la diferite nivele ale analizatorului acustic; ca urmare nu permit receptia normala a vorbirii, nici un autocontrol al propriei articulari. Leziunile ariilor corticale si subcorticale (talamus), cailor talamocorticale, dau o hipoacuzie de perceptie. Dislalia centrala (de evolutie) = consta in incapacitatea de a pronunta concret anumite sunete sau grupe de sunete si se manifesta prin alterarea, inlocuirea sau omiterea unor forme in structura silabelor sau a cuvintelor. Termenul “de evolutie” indica caracterul ei regresiv, spontan sau dupa un tratament logopedic. Are un caracter dismaturativ care se verifica prin faptul ca scade invers proportional cu varsta si in mod deosebit in terapia logopedia si psiho-pedagogica. Aceasta duislalie este favorizata de doua tipuri de conditii: intrinseci ( manifestate printr-o labilitate neuropsihica, consecutiva unui factor ereditar sau dobandit) si extrinseci (intalnite in cadrul unor tulburari din limbaj, din mediul ambiant sau a bilingvismului, inainte de constituirea limbajului in limba materna). Dislexia = tulburare a achizitiei normale a lecturii si a limbajului scris. Constatarile cercetatorului acestui sindrom lexico-grafic citeaza convergenta elementelor neurologice cu “elemente afectiv – sociale”. Actiune corelata auditiv – vizual – motora este transmisa in zonele corespunzatoare ale scoartei cerebrale pentru perceperea imaginii literei in timp ce miscarile globului ocular in directia randurilor din text formeaza o transmisie in lant datorita analizatorului motor. Analiza si sinteza actului lexic este si o urmare a auzului fonematic. Actul texic are loc prin cele trei mecanisme de receptie nervoasa, avand localizarea parieto-occipitala temporala, iar prin lexarea acestei zone se produce dezintergrarea cititului manifestata diferit. Dislexicul are dificultati prin inversiune de litere, silabe, cuvinte, cifre, unele stabile altele labile. De obicei sunt insotite de disgrafii si disortografii. Dislexia poate fi: fonematica, optica, literala si verbala, iar din punct de vedere genetic poate fi – constitutionala, de evolutie si afectiva.

Dislogie = tulburari de vorbire si limbaj atat sub aspectul formei cat si al continutului, consecutive tulburarilor de gandire, de logica, fara un substrat neurologic evident. Se manifesta prin alterarea caracteristicilor esentiale ale comunicarii verbale ( caracterul adresativ, situativ, stereotip, saracie lexicala, absenta controlului real asupra emiterii de raspunsuri, dezorganizarea limbajului, dificultati de intelehere siale aparatului verbomotor). Sub diferite aspece se intalneste in nevroze, dementa presenila, psihoze si psihopatii. Disprozodia = este o afazie de intonatie. Aceasta tulburarea de vorbire consta in alterarea molodicitatii (la afazici), care au un bagaj de cuvinte relativ important pastrat. Din aceasta cauza, ei dau impresia ca vorbesc cu accent de limba straina. Tulburarea apare si in nevroze, logonevroze, epilepsie, demente, ca si in bizareria discursului schizofrenic. Embolofazie = este o tulburare de limbaj caracterizata prin aparitia unui fonem sau cuvant fara sens in cadrul vorbirii. Embolofazia survine in encefalopatie, schizofrenie si dementa. Emerofonie = tulburare de vorbire caracterizata prin blocaj verbal aparuta in timpul noptii. Apare in nevroze, stari anxioase, schizofrenie. Fonastenie = voce lipsita de energie, slabiciune, vorbire lipsita de modulatii, miscare a buzelor fara sunet. Gamacism si paragamacism = tulburare de comunicare verbala constand in dificultatea de a propunta consoanele g si, respectiv k, cat si inlocuirea lor cu alte consoane. Ideoglosie = vorbire neinteligibila datorita frecventelor omisiuni, intervertiri si substituiri de sunete sau repetitii de cuvinte, devenind de neinteles de catre interlocutor. Este specifica oligofreniei, dar si in dislaliile pe fond normal, in cele polimorfe si la copiii anxiosi. Idiolalie = limbaj neinteligibil, inventat, care caracterizeaza formele grave ale tulburarilor de limbaj (afazie, alalie, dislalie, jargonofazie) Logopedie = disciplina psiho-pedagogica care se ocupa cu educarea, in special cu reeducarea – terapia corectiva – a limbajului. Studiaza natura si formele de manifestare a defectelor, tulburarilor de limbaj si vorbire, propunand metode si procedee de corectare adecvate logopatilor, cat si particularitatilor individuale si de varsta. Jargonofazie = tulburare de limbaj care consta intr-o exprimare neinteligibila, formata din sunete, silabe fara semnificatie, lipsita de mesaj. Sunt substituite unele cuvinte prin altele; in deformarea lor, discursul rezultat este incomprehensibil. Este frecvent intalnita in afazia motorie, in demente, in afazii de receptie cu leziuni localizate in lobul temporal stang.

Jargonografie = tulburare a expresiei grafice, de ordin caligrafic si psihografic, cu substituirea sau deformarea cuvintelor, care isi pierd semnificatia, mesajul fiind incomprehensibil. Este specifica afaziei motore si de receptie, cat si dementelor. Lalatiune = faza prelingvistica constand in emisii vocale fara semnificatie intentionala. Apare in jurul varstei de 3 luni, dupa faza de gangurit si conduce spre faza de verbiaj. Laliofobie = teama patologica de a vorbi, justificata oarecum la persoanele care prezinta balbism, sigmatism, dizartrie, elemente afazoide, capata caracter net patologic la persoanele dizarmonice, grevate de timiditate, complexe de inferioritate, la care actul vorbirii are semnificatia unui act de mare curaj. Lalopatie = orice forma de tulburare de vorbire si limbaj Logofobie = teama de a pronunta gresit un cuvant. Apare frecvent in logonevroza si este determinata de esecurile repetate Logolalie = deficienta de vorbire manifestata prin intarzierea sau nedezvoltarea limbajului, poate avea o determinanta neuropsihica sau un deficit in dezvoltarea intelectuala. Logonevroza = balbaiala nevrotica, forma clinica a nevrozelor motorii, cuprinzand un complex de tulburari functionale determinate psihogen, caracterizate prin dereglarea coordonarii musculaturii fonoarticulatorii Logoplegie = tulburare a limbajului vorbit, caracterizata prin imposibilitatea exprimarii, pronuntarii (chiar la 5-6 ani) silabelor si cuvintelor, corelate cu scaderea capacitatii de intelegere a limbajului scris si vorbit, asociata cu tulburari primare sau secundare ale capacitatii intelectuale. Logoree = tulburare a expresiei verbale, in sensul hiperactivitatii, constand intr-o crestere exagerata, necontrolata a ritmului si debitului verbal. Poate fi tematica (axata pe o tema principala), dezordonata sau disperata. Se produce asociat cu o excitatie psihomotorie, agitatie, excitabilitate patologica. Intr-o forma ameliorata se manifesta si la normali, aflati intr-o stare de surescitare provocata de evenimente stresante. Mutacism = manifestare deliberata, voluntara a unei persoane de a refuza comunicarea, datorita unei stari afective negative acute, de dispret, de opozitionism. Se intalneste la copii si tinerui normali, ca o manifestare de protest sau ca atitudine de supraestimare a valorii propriei persoane. Cauze care determina mutacismul: neincrederea, reticienta, protestul. Mutism = suprimare brusca, temporara a comunicarii verbale, in mod voluntar sau nu, in absenta oricaror leziuni nervoase centrale sau periferice ale aparatului fonator. In aceste cazuri, subiectul a folosit anterior limbajul. Fenomenul se petrece in situatii de trac, la

Se distinge de afazie sau mutenie. Timbrul saustructura de supraton. persoanele se angajeaza repetat in comportamentul deviant si sunt incapabili sa-si controleze impulsul respectiv. in general. Parafiliile au o predispozitie biologica ce poate fi reintarita si de factori psihologici (de exemplu. poate fi consecinta unei inhibitii patologice. Aceasta intonatie aparte a vocii care se formeaza din cauza unei sonoritati anormale este denumita “fonfaire”. abuzul in copilarie). marcand pe o scara larga in hiper sau hipo. anxios sau depresiv. spre deosebire de pronuntarea polivalenta. involuntara a unor silabe sau cuvinte dintr-o fraza. Teoria psihanalitica sustine ca parafilia rezulta dintr-o fixatie intr-una din fazele psihosexuale ale dezvoltarii sau ca este un effort de indepartare a anxietatii de castrare. Sunt mai frecvente la barbati decat la femei. voyeurismul. Rotacism = aspect al dislaliei consoanelor. Atunci cand este stresat. fantezii sau comportamente care implica obiecte. activitati sau situatii insolite si cauzeaza suferinta sau umilinta altor persoane sau propriei persoane. realizata prin mai multe batai decat cele necesare – pronuntarea labiala a sunetului prin vibrarea buzelor – pronuntarea interdentala a sunetului “r” – inlocuirea sunetului cu “l”. fetisismul transvestic. lovire a varfului limbii. fie datorita “unei comunicatii intre rezonatorul oral si cel nazal”. Palilalie = tulburare a limbajului ce consta in repetarea spontana. nu poate sa se abtina pentru mult timp. Tahifemie = forma patologica de hiperactivitate verbala ce consta in accelerarea exagerata a debitului verbal. ritmul ingreunand mult prehensibilitatea comunicarii. . fie in urma unor defecte mecanice. Bolnavul poate sa se hotarasca deseori sa inceteze comportamentul dar. Activitatea parafilica este adeseori compulsiva.subiectii emotivi sau anxiosi. fetisismul. dislalie numita pararotacism. cu specific a consoanei “r” – care poate fi intalnita sub urmatoarele forme – omiterea totala a sunetului din cuvant – pronuntarea uvulara sau velara a sunetului care da graseierea – pronuntarea monovibranta a sunetului realizata printr-o singura bataie. lipsind leziunea organica. este rezultanta unei rezonante care se degaja in pasajul de trecere nasofaringian. cerului gurii moale si tare. Poate fi deliberat. prin modificarea tubului fonoarticulator. Pronuntarea corecta a sunetului este cea linguo – dentala apicala. froteurismul. pedofilia. fie datorita “unei obstructii nazale”. sadismul sexual. denumita adesea “nazalitate”. Rinolalia = se defineste ca functie instrumentala a organelor de vorbire. masochismul sexual. pacientul are o probabilitate mai mare de a se angaja in comportamentul deviant. tulburare ce provine din cauza directiei inadecvate a curentului de aer pe cale orala. iar trecerea la act este urmata de intense sentimente de vinovatie. limitele. ale activitatii nazale. Cu toata ritmicitatea grabita nu se constata defecte de ordin sintactic si nici fonetic • 8474 afişări Interpretare vise PARAFILIILE Semnifica dorinta sexuala intensa. Teoria invatarii sustine ca actul parafilic s-a asociat cu excitatia sexuala in copilarie si a dus la invatare conditionata. Includ: exhibitionismul.

severitatea sau persistenta durerii. durerea cauzeaza deteriorare semnificativa in domeniul social. repetate.n. in timpul somnului prin trezirea brusca cu un tipat de panica. Trezirea din somnul diurn creeaza o stare de iritabilitate. Automatism masticator prin mișcări bruște. bricomanie. (după fr. • bruxísm s.PAVORUL NOCTURN Pavorul nocturn debuteaza in copilarie si dispare spontan la adolescenta dar poate debuta si la maturitate devenind cronic. Tulburarea algica are ca element esential durerea suficient de severa pentru a justifica atentia clinica. factorii psihologici sunt considerati a avea un rol important in debutul. depresie. SINDROMUL KLEINE. Se manifesta in prima treime a noptii. la unii pacienti apar halucinatii. în cursul somnului. dezorientare. profesional sau in alte domenii.Acest sindrom consta in episoade de somnolenta si apetit LEVIN crescut zile sau saptamani si cu intervale luni de normalitate. asociate cu frica si fenomene vegetative intense (creste ritmul cardiac si respirator) ce dureaza de la 1 la 10 minute. Durerea nu este produsa intentional sau simulata. bruxomanie) .

care cuprinde o serie de manifestări determinate de lipsa unui cromozom X. Majoritatea produsilor de conceptie cu cariotipul 45. Incidentă. O deletie a genei SHOX poate determina aparitia unui fenotip scheletic asemănător. Semne şi simptome > pubertate întârziată . Monosomia X mai poartă numele de sindrom Bonnevie-Ullrich sau disgenezie gonadală. Factorii de risc ce predispun la aparitia sindromului Turner sunt încă necunoscuti: nu s-a dovedit asocierea vârstei mamei cu aparitia bolii sau existenta unei predispozitii genetice. care este condensat si inactivat genetic în interfaza ciclului celular. X0 le lipseste cromozomul X patern. Corpusculul Barr sau corpusculul sexual X reprezintă unul dintre cei doi cromozomi X la femeie. Patogenie: S-a dovedit că la două treimi dintre pacientii cu cariotipul 45. Persoanele afectate nu prezintă niciun corpuscul Barr la nivelul celulelor epiteliale. X0 sunt avortati spontan. Cauze Sindromul Turner este rezultatul lipsei unor gene situate pe braţul scurt al cromozomului X. cunoscut sub numele de discondrosteoza Leri-Weill.18 septembrie 2008 Sindromul Turner Definitie: Sindromul Turner sau Ullrich-Turner este o maladie cromozomială ce afectează exclusiv femeile. Frecventa în populatie este de 1:2500 naşteri (fete). Fenotipull clinic este asemănător si la persoanele cu un cariotip mozaic.

mucoasă vaginală uscată > rinichi în potcoavă > obezitate > diabet tip I în copilărie şi diabet tip II la maturitate > hemoragii gastrointestinale datorate malformatiilor vasculare > malformatii cardiovasculare: coarctatie de aortă.> sterilitate. multe femei cu sindrom Turner au reuşit să ducă până la capăt o sarcină. hipertelorism. palat ogival. Există însă o variantă a acestui sindrom. micrognatie. maxilar îngust. fante palpebrale antimongoloide. Investigaţii > cariotipare > evidentierea corpusculului Barr în celulele mucoasei bucale prin metoda Sanderson-Stewart (în sindromul Turner. unghii hipoplazice si convexe. sindrom Down) este crescut. metacarpianul IV scurt. corpusculul Barr lipseste) > detectarea valorii gonadotrofinelor care va fi peste limita normalului > teste de functionalitate tiroidiană > teste de evaluare a metabolismului glucozei . > amenoree primară (absenta mesntruatiei) > limfedeme congenitale la nivelul mîinilor si picioarelor > disgenezie gonadală. torace în scut. nevi pigmentari. hipoacuzie (surditate) > IQ în limite normale Examen clinic Femeile cu sindrom Turner au un fenotip clinic specific: talie mică (datorate lipsei genei SHOX de pe cromozomul X). riscul de avort spontan sau de aparitie a unor defecte congenitale (sindrom Turner. strabism. cataractă. sindromul Turner X-Ring (cromozom X inelar – apare prin ruperea segmentelor terminale ale ambelor brate ale cromozomului care se pierd. gât palmat (pterigium coli). glaucom. cutis laxa (pierderea pliurilor cutanate). retinită. IQ-ul este normal. dinti geminati. epicantus. printre care disectia si ruptura de aortă. iar portiunile cromozomiale rămase se unesc. ambliopie. formând un inel) care este asociat cu retard mintal. bicuspidie de aortă. xeroftalmie. disectie de aortă la maturitate > hipotiroidism. discromatopsie > infectii ale urechii (frecvent otită medie). fată triunghiulară. aceste femei au putut să devină mame purtătoare. dinti supranumerari. Prin donarea de ovule. De asemenea. datorită aparitiei anticorpilor antitiroidieni > sâni putin dezvoltati > modificări de sella turcica (saua turcească) > luxatie congenitală de sold > tulburări de vedere. implantarea joasă a firelor de păr pe ceafă. eruptie dentară întârziată. urechi jos inserate. Sarcina prezintă o serie de riscuri pentru femeile cu această anomalie cromozomială: complicatii cardiovasculare. ptoză palpebrală. datorită tehnicilor moderne. cubitus valgus (malformatii ale articulatiei cotului). Cu toate acestea.

disgenezia gonadală XY (testiculară) – sindromul Swyer. steroizi anabolici pentru stimularea creşterii > terapie de substituie cu estrogeni. speranta de viată este mai mică decât media dar poate fi îmbunătătită prin atentia acordată bolilor cronice asociate. disgenezia gonadală de altă cauză. la persoanele cu malformatii cardiace ce au dezvoltat hipertensiune arterială > tehnici de reproducere moderne. Cariotiparea reprezintă efectuarea unei hărti cormozomiale individuale. prin care femeile cu sindrom Turner pot deveni mame purtătoare Complicaţii Apar ca urmare a defectelor cardiace congenitale. .> metode imagistice pentru detectarea anomaliilor organice > audiologie Diagnostic Sindromul Turner poate fi detectat din timpul sarcinii prin amniocenteză sau prin ultrasonografie (anomalii organice). Tratament > hormon de crestere. Prognostic Prognosticul este bun. Diagnostic diferenţial Se face cu: sindromul Noonan. limfedemul. pentru stimularea dezvoltării caracterelor sexuale secundare > terapie de substitutie cu hormoni tiroidieni în cazul asocierii cu hipotiroidia > antihipertensive. cele mai de temut fiind disectia si ruptura de aortă. Testul de electie pentru diagnosticarea monosomiei x rămâne cariotiparea.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->