DESPRE CAPCANELE PE CARE NI LE INTINDE TELEVIZORUL

n Romnia mass-media este o putere. Dintre mijloacele mass-media cel mai mare impac t l are televizorul. Ca aparat, televizorul este o inventie a mintii omenesti - c are n sine nu este nociv; ns modul n care el este folosit, cu precdere n ultimii unspr zece ani la noi si n ultimii treizeci de ani n occident, l-a transformat n cea mai distructiv arm din lume - pentru suflet.

Televiziunea are o tendint tot mai accelerat si mai accentuat de a nu mai ndeplini f unctia de divertisment, informatie, cultur, etc., ci pe aceea de a forma un om no u, splat de tot ce e bun. Televizorul are o lucrare "religioas", o influent spiritu al de netgduit. El a reusit ceea ce nu s-a mai realizat de la Turnul Babel - s uneas c toat omenirea n tot ceea ce nu este Dumnezeu. Atunci (la Turnul Babel) ca s-i opre asc de la ru, Dumnezeu a mprtit limbile, iar astzi, prin televizor, de la un capt al p tului la cellalt o singur limb huleste tot ceea ce este sfnt. Televizorul alung pentru totdeauna pe Dumnezeu din sufletul omului si l nlocuieste cu toate pornirile drcesti. Televizorul nu strecoar n mod pervers n om o singur patim, ci toate patimile mari - so domia, curvia, iubirea de aur si de bani, setea de snge, hula mpotriva Duhului Sfnt, egoismuL setea de putere si de slav desart, precum si pe cele mai mici (care de fapt nu sunt deloc mici): lenea, judecarea aproapel ui, nepsarea, curiozitatea nefolositoare si bolnvicioas. Telenovelele sunt speciali zate n amplificarea acestei ultime patimi. Televizorul nu nghite numai indivizi, ci popoare ntregi. Desigur, aparent, nu e ma i pctos un televizor dect un bordel, dar televizorul are totusi o putere distructiv cu mult mai mare dect acesta, pentru c n fiecare cas introduce un bordel, n care intr cu usurint toti (printi si copii) si la orice or. Omul intr n contact cu lumea prin cele cinci simturi: vz, auz, miros, gust, pipit. D intre aceste simturi, vederea este cea prin care intr cele mai multe imagini si i nformatii. Personalitatea omului, prin facultti ale ei precum sunt: cunoasterea, n telegerea, memoria, imaginatia, este foarte dependent de ceea ce primeste prin ac est simt. Acesta este motivul pentru care nu ne prea ocupm de radio, care nu are puterea de nrurire a televizorului. Radioul se adreseaz auzului. Televizorul se adr eseaz vzului, n primul rnd, dar si auzului. Este mai periculos dect ziarele. Acestea se adreseaz si ele vzului, dar imaginile sunt nemisctoare - par moarte. Imaginile d e la televizor sunt vii, misctoare: de aci puterea lor.

Omul mptimit de televizor nu mai ntelege c imaginile pe care acesta i le ofer le priv este nu la rece, ci acestea intr n viata lui interioar, pe care o influenteaz, o mod eleaz dup chipul lor (spune-mi cu cine te nsotesti, ca s-ti spun cine esti). n timp s e produce o simbioz ntre om si televizor, o ntovrsire n care ns primul este factorul iv, cel care primeste orice, fr nici un discernmnt. Omul devine pur si simplu un mat erial care se las, fr s-si dea seama, prelucrat n duhul tovarsului su, care treptat i vine chiar si stpn. Astfel televizorul devine de fapt adevratul dumnezeu al omului, cruia i se nchin, l ascult, i slujeste, chiar dac privitorul este crestin botezat n ele Sfintei Treimi. Dumnezeu cu adevrat este cel cu care ai o legtur constient. Cei crora li se pare c exagerez s fac o comparatie ntre timpul pe care l petrec n fata mic lui ecran si timpul pe care l petrec n fata icoanei n rugciune, ntre interesul si emo tia cu care primesc magini cel mai adesea murdare, si formalismul cu care fac o r ugciune, prea adesea nlucit de imagini ptimase, demonice.

Este televizorul vinovat de toate relele din lume? Oare el le-a adus? Nu. Dar el amplific la maxim rul n lume, l rafineaz, l generalizeaz, i d o putere pe care aces a mai avut-o pn astzi. Rul exista si fr televizor, dar nu avea forta si ntinderea pe are le are n prezent. "Sunt oare numai rele la televizor?"

Sunt si bune, dar att de amestecate cu cele rele, nct nu mai sunt deci bune, n msura n care, acceptnd aceast "amestecare rea", ajung, oarecum, s le motiveze, s le gireze. Acolo unde rul e amestecat cu binele nu mai este locul lui Dumnezeu, ci al diavo lului. Atunci cnd a mncat din pom Adam a cunoscut si binele, si rul, dar a ajuns ro b numai al rului. Un doctor ginecolog care face chiuretaje nu va scpa de osnda lui Dumnezeu pentru c a ajutat pe unele femei s nasc. Cnd pe aceeasi conduct (ecranul tel evizorului) curge ap de izvor curat si mizeria dintrun grajd de vite, cel care se adap de acolo, ce gust va simti: al apei sau al blegarului? Comparatia ntre televiz or si aceast conduct pare dur, dar n privinta filmelor pornografice si a asa-numitel or filme "sexy" este foarte elocvent si exprim realitatea.

Omule care te uiti la televizor, trebuie s stii c asimilezi tot ceea ce vezi acolo si ncet-ncet vei ajunge si s fii ceea ce asimilezi! Dac ntr-o revist de patru pagini toate sunt pline de articole crestine, dar jos, pe ultima pagin, se d un numr de telefon al unei linii erotice, revista aceasta este anticrestin. "Nu puteti sluji lui Dumnezeu si lui mamona" (Matei 6, 24). "La televizor sunt si lucruri bune, noi le desprtim de cele rele".

Ca s alegi trebuie un criteriu n functie de care s te orientezi n privmta binelui si a rului. Adultii (peste 40 de ani), care n-au crescut cu mizeriile de la televiz or, s-ar putea s aib un criteriu n bunul lor simt. Dar dac nu sunt bine ancorati ntro viat religioas, vor fi si ei foarte ngduitori n privinta rului. Ce criteriu are ns eratia tnr (sub 50 de ani) care din copilrie s-a hrnit cu fllme erotice, de groaz si d e incredibil violent? Personalitatea adolescentului se va forma pe aceast temelie s purcat si subred. Rul si binele sunt amestecate n capul lui. El nu va apuca niciodat vrsta discernerii binelui de ru, pentru c n-a trit niciodat numai n bine. n lumea fizi pentru a vedea un obiect mai bine, trebuie s te apropii de el. n lumea spiritual, aceast lege este valabil numai n cazul virtutilor. n ceea ce priveste pcatul, nu-l po ti vedea dect dac te distantezi de el. Acesta este motivul pentru care Sfintii si p lng pcatele si se mrturisesc pctosi, iar homosexualii se mndresc cu patima lor, fac pa rad si cer drepturi. Televizorul nu este un singur drac, ci iadul ntreg. Cnd a aprut televizorul marele stat major al iadului l-a primit ca pe cea mai plcut surpriz din istorie. Nu se ast epta ca nsusi omul s-i procure inventia cea mai potrivit spre a-i dezvolta si final iza toate intentiile sale infernale. Televizorul este periculos nu numai pentru c ne arat rele, ci si pentru c ne nvat s fa cem foarte multe feluri de rele, oferind chiar vaste posibilitti de "nalt califcare" n toate domeniile malefice. Dintre toate relele televizorului, dou sunt cele mai mari: - desfrnarea - calomnierea, judecarea si dispretuirea aproapelui, si prin aceasta distrugerea psihologic si sufleteasc a oricrei persoane, ca si compromiterea oricrei idei, inte ntii sau institutii benefice. Cum intr prin micul ecran desfrnarea n om? Orice imagine care apare pe retin este transmis sufletului. Cele trei puteri ale s ufletului (ratiune, sentiment, voint) sunt toate colorate potrivit imaginii primi te. Imaginea "sexy" face ratiunea s treac ncet prin etapele urmtoare: la nceput respi

nge ceea ce a vzut, apoi accept imaginea si, n cele din urm, o primeste cci bariera, m potrivirea ratiunii a fost do bort de patim. Simtirea, mai nti se scrbeste de mizeria moral de acolo, apoi este indiferent, iar la urm doreste s fac ntocmai ceea ce a vzut. Vointa - nemaifind condus de ratiune si ntrit de afectivitate, trece si ea de la mpotr ivire la cutarea desfrnrii. Aceast trecere se face n timp, dac omul vede mai multe fil me si secvente cu scene pornografice. Biruinta pornografiei asupra psihicului es te att la nivel constient, ct si la nivel subconstient. n subsolurile fiintei, n sub constient, videoteca pornografic creeaz miscri care se ridic n constient si constrnge pe om s fac unele lucruri cu o putere (

ic) pe care el nu o ntelege de unde provine si creia nu i se mai poate mpotrivi. De exemplu, un tnr care mai nainte pe cnd trecea pe lng o tarab cu crti cuta romanele l do veanu sau poeziile lui Eminescu, astzi caut manualele chinezesti sau indiene de initiere n practicile, nu arareori perverse, sexuale. Privirea unei femei, care n ainte nu l tulbura, astzi trezeste n el dorinte josnice. Aceast schimbare se datorea z acumulrii pornografice din subconstientul su. ntreaga sa personalitate este astfel treptat pecetluit cu "numrul fiarei" (Apoc. 15, 8).

Imaginatia este terenul n care aceste influente se vd cel mai clar. Filmele lucrea z aici n dou moduri: unii tineri, vznd de ce sunt capabili "eroii" lor, capt complexe e inferioritate fat de sexul opus, se vd urti, incapabili de vitejii prea mari n dom eniu, devin necomunicativi, nchisi n sine, tristi si recurg la "defulri" sexuale (o nanie si altele nrudite cu ea) n care n-au nevoie de partener. Altii (bine ndoctrin ati de fllme) devin obsedati de desfrnare, incapabili de nfrnare si cu manifestri se xuale care depsesc n perversitate Sodoma si Gomora. Unii ca acestia, dac se cstoresc, vor spurca patul conjugal si vor aduce pe lume copii cu mari probleme psihofizi ce. Cstoriile n care se fac pcatele sodomice nu rezist n timp. Dac acestea ar fi cazur izolate, rul n-ar fi asa de mare. Din pcate, aceste perversiuni, pe care Dumnezeu le-a pedepsit n Sodoma si Gomora cu foc din cer si ploaie de pucioas (a se vedea cartea Facerea, capitolul 19, din Sfnta Scriptur), s-au extins nespus de mult. Cin e a contribuit cel mai mult la aceast pierztoare extindere? Televizorul, "educator ul" poporului nostru. Iat c treptat imaginea de la televizor devine viat. Treptat, imaginarul a reusit ba tjocorirea si schimonosirea realului. Ceea ce noi am prezentat schematic mai nain te (modul n care omul este invadat si biruit de pornografie) stiu si constientize az perfect regizorii acestor filme. Dovada faptului c stiu este nsusi rezultatul ob tinut. Deci care este scopul acestor filme? S fac din fiecare cettean al mprtiei lui D umnezeu (crestin botezat) un locuitor al Sodomei (aceasta este pecetea fiarei ap ocaliptice) - iar dac va muri fr pocint si un viitor osndit n iad. Dar oare de ce n primul rnd desfrnare, si nu alte pcate? Aceasta deoarece nimic nu-l desfigureaz pe om sufleteste att de mult ca desfrnarea, nimic nu-l distruge mai repede si mai ireversibil, nimic nu-l scrbeste pe Dumnez eu la un om mai mult dect pcatul acesta. Oare de attea mii de ani, de cnd este omeni rea, au avut nevoie oamenii s fie educati sexual prin televizor pentru a se nmulti ? nicidecum. Scopul real al prezentei n fiecare film a imaginii desfrnrii este de f apt cel cu totul contrar: distrugerea omenirii. Se stie prea bine c desfrnarea red uce de fapt natalitatea. n bordeluri, unde este cea mai intens activitate sexual, n u se naste nici un copil. Mam smerit, grijulie si iubitoare, si amant senzual, rafin at si pervers sunt dou feluri de nsusiri ale femeii, care se exclud. Iat numai un exemplu - din multe altele asemntoare care s-ar putea da spre a arta mo dul n care rafineaz televizorul pcatul curviei. n urm cu cteva zeci de ani filmele de

dragoste, romantice, prezentau tineri care si mrturiseau sentimentele, dar n privin ta manifestrilor fizice totul se reducea la o privire cald, la o strngere de mn si (s au) la o mbrtisare nevinovat. Apoi au aprut sruturile din ce n ce mai lungi, mai "apet isante" si mai dese. ncet, ncet au aprut femeile semimbrcate, dezbrcate si scenele ero tice din ce n ce mai "curajoase" si mai variate. Astzi exist o adevrat art si industri e a pornograflei (extrem de bnoas). Rul nu s-a oprit aici. Dup 1989 s-a ndesit la noi n tar folosirea cuvntului: "homosexual". Prima reactie a fost cea de scrb. La televi zor, mai nti totul s-a redus la niste aluzii ironice (lumea rdea pe seama lor), dar mai apoi cenzura constiintei, treptat a fost dobort. Apoi s-au ndesit filmele avnd ca personaje centrale homosexuali, au aprut spectacole "vesele", de divertisment si interviuri cu ei. Care este mesajul acestor fcturi, care de care mai perfide si mai imunde, care s-a ncercat a ni se inocula? Acela c, de fapt si de drept (?!) s i ei sunt oameni ca si noi, obisnuiti, ba chiar cu unele calitti deosebite - fiin d invocate chiar nume de personalitti artistice, literare etc. -, iar pornirile l or sexuale nu sunt nici pcate, nici manifestri patologice, ci alternative "cumseca de" la manifestrile heterosexuale. Iat cum s-a escaladat astfel o alt culme ngrozito are a rului.

Ni se sugereaz c ceea ce face majoritatea este bine (spiritul de turm), si astfel na intarea n ru si continu actiunea ndobitocitoare, desi a ajuns deja foarte departe. Au nceput s apar (deocamdat sporadic) si secvente cu aluzii la pcatul zoofiliei, al des frnrii cu animale care, ca si sodomia, opreste 15 ani de la mprtsirea cu Sfintele Tai ne pe svrsitorii lor. Si iat cum vedem mplinindu-se, sub ochii nostri, proorocia fcut de Sfntul Antonie cel Mare cu aproape 1700 de ani n urm: "Va veni vremea ca oamenii s nnebuneasc si cnd vor vedea pe cineva c nu nnebuneste, se vor scula asupra lui, zic du-i c el este nebun, pentru c nu este asemenea lor".

Nimeni nu poate s ajung ntr-o singur zi un mare pctos. Diavolul stie lucrul acesta si actioneaz n consecint: drm treptat toate puterile bune ale sufletului si ridic n locu or templul su. "mprtia lui Dumnezeu este nluntrul vostru" spune Mntuitorul. Tot acolo rea si cel ru s si zideasc ntunecata sa mprtie.

Legislatia, ct vreme a rmas supus legilor divine, a fost categoric n privinta acestui pcat: pedeapsa cu moartea, n Vechiul Testament; apoi, nchisoarea. Acum, practica ho mosexual nu mai este pedepsit de lege. Rul ns nu se opreste nici aici, pentru c mai su nt bariere care trebuie s cad. Homosexualii vor s nfleze copii (v dati seama la ce va fi supus un copil care are printi doi brbati), vor s se cstoreasc n biseric, vor s otoniti preoti, vor legiferarea pedofiliei. Sunt o minoritate care cere drepturi care s-i permit s ajung majoritate, pentru ca s poat atunci s impun noi legi, nelegi e. n Sodoma si Gomora Dumnezeu a cobort foc din cer pentru c locuitorii acestor cett i (bogate) nu numai c fceau acest pcat, ci i fortau pe toti cei ce veneau acolo s svrs asc si ei rutatea. Cum se poate distruge o persoan nevinovat prin televizor

Emisiunile calomniatoare, mincinoase, nu pot fi verificate de publicul larg. ns ac este emisiuni creeaz atitudini ostile fat de persoana vizat. Chiar dac dup zece astfe l de emisiuni mincinoase va aprea o emisiune care restabilieste adevrul, totusi smnt a rului a fost aruncat. Omul acela, nconjurat de nencredere, suspiciune si dusmnie di n partea celorlalti, ncepe s-si piard echilibrul luntric chiar dac este nevinovat. Mi nciunile spuse despre el, acuzatiile de care nu se poate apra si sentimentul nepu tintei l drm luntric. Nu numai oameni, dar si idei si institutii pot fi distruse prin aceast metod. Iat ce fort au la ndemn cei care conduc televiziunea n Romnia si n l Cine amendeaz un ziar sau un post de televiziune pentru calomnierea si umilirea u nei persoane? Cine d certiflcat de corectitudine oamenilor care lucreaz n massmedia ?

Desenele animate - nevinovate numai n aparent, au un caracter hipnotic, nrobesc suf letul copilului. Creeaz viciul privirii necontenite la televizor. Acum se uit la d esene animate, iar dup 12-14 ani la filme de "actiune", de rzboi, la flme pornograf ice, "sexy", de extrem violent si de groaz. n afar de aceasta, desenele animate de as tzi umbl tot mai vdit la modelarea unei conceptii false a copilului despre Dumnezeu si lume. n unele desene animate, eroul principal, "demonic", este un personaj pus pe pozne si, chiar dac are cornite, este prezentat astfel nct s devin ct mai simpatic . Potrivit nvtturii crestine ns, demonul - chiar mic dac este ("demonic") - nu este de tot un lucrtor viclean al ruttii si mpreun colaborator cu fratii si ncornorati mai ma i, n urzirea de planuri mestesugite spre pierderea neamului omenesc.

Robotii cu ochi rosii si aripi (draci moderni) care se rzboiesc ntre ei si ucid cu aberant cruzime, inoculeaz copiilor setea de violent. Imaginile desenelor animate care se misc cu repeziciune zpcesc mintea copilului, l fac si pe el s fie sucit, s n-a ib astmpr, i rpesc dorinta de nvttur. Violenfa desenelor animate trece n realitate. sunt astzi 100000 de copii asociati n grupri ucigase. La noi, n Romnia, crimele ngroz itoare svrsite de unii copii i-au fcut pe responsabilii de la Televiziune s nsemneze, prin buline, cercuri, triunghiuri si ptrate colorate, filmele nocive pentru copi i. Dar aceasta este oare de ajuns spre a opri vizionarea acestor filme de ctre co pii, ai cror printi sunt ei nsisi n grav confuzie moral, iar celor care dau pe post as emenea productii cinematografice ucigtoare de suflete le vor fi de ajuns bulinele si celelalte semne spre a se apra la dreapta si nfricosata Judecat a lui Hristos?

Trei exemple spre a arta cum trece imaginea micului ecran n realitate

1. n urm cu ctiva ani a aprut la noi n tar o caset video intitulat "Sirenele - satani l n muzica rock". Autorui acestei casete, grec de origine, fost cntret rock, mrturis este c filosofia de viat si-a format-o pe cnd era copil, din filmele stiintifico-fa ntastice, care l-au fascinat. Din aceste filme ("Rzboiul stelelor" si altele) a t ras concluzia c universul este condus de dou forte impersonale, a binelui si a rulu i, care se afl ntr-un nencetat conflict, iar valorile supreme sunt puterea, orgoliu l si gloria. Autorul acestei casete video face parte dintre putinii nselati care s-au ntors la adevr. ns cti tineri, care n copilrie s-au "hrnit" cu "Rzboiul stelelo -au murit fr s stie c Dumnezeu este unul singur si pretuieste mai mult iubirea dect u ra, smerenia dect mndria, iertarea dect rzbunarea! 2. Filmele stiintifico-fantastice au rspndit n omenire o nou credint: aceea n existent a extraterestrilor. Nimeni astzi nu se mai ndoieste de existenta lor. Un ieromonah ortodox din America, Printele Serafim Rose, arat n cartea sa "Ortodoxia si religia vitorului" c aparitiile extraterestre sunt de fapt experiente mediumistice de nat ur demonic. Un fel de sedinte de spiritism n care pmntenii intr n contact cu duhurile ttii, pentru care nu este nici o greutate s ia chipul "cettenilor" unor alte civili zatii. 3. Exist astzi n lume aproximativ 1500 de "vampiri" (cei mai multi n America) - oame ni ce dorm n cosciuge, beau snge, etc. Toti acesti "vampiri" sunt copiii care odin ioar au vizionat filmele de groaz avnd ca "eroi" astfel de personaje. nchipuirea lor a fost att de marcat, nct le-a deformat total imaginea asupra realittii propriei lor persoane. n loc s seconsidere si s triasc precum oamenii, ei au ajuns s se considere si s triasc efectiv ca "vampiri". Vrjitoarele, al cror mestesug este osndit si amenintat cu grele urgii dumnezeiesti n toate paginile Sfintei Scripturi, astzi si demonstreaz abilittile pe micul ecran, d au interviuri, si fac reclam si si dau adresele. n zilele noastre oamenii nu se mai tem de Dumnezeu, ci de vrji, nu i mai cer ajutorul Lui, ci vrajitoarelor, iar astr ologia este nelipsit din programele TV, sub forma, de rtcire si nselare, a citirii z odiilor, att de vehement condamnate de Sfnta Scriptur si de scrierile Sfintilor Prin

ti. Dar iat ce ne spune n aceast privint si Sfnta Scriptur: "Brbatul sau femeia, de vo chema mortii sau de vor vrji s moar neaprat: cu pietre s fe ucisi, c sngele lor este upra lor" (Levtic 20, 27). "Iar partea celor necredinciosi... si fermectori... est e n iezerul care arde, cu foc si cu pucioas" (Apocalipsa 20, 27). Jocurile de noroc n-ar putea mbogti att de repede pe unii, putini, dar vicleni, pe seama altora, multi dar creduli, dac n-ar fi televizorul. Naivul telespectator vznd premiile colosale vnturate pe micul ecran se si vede cstigtorul unuia dintre ele. El nu stie c adevratii cstigtori sunt - matematic - cei ce organizeaz jocurile. Putin ii premiati culeg firimiturile, iar cei mai multi rmn cu iluziile spulberate. Invazia publicittii n vinderea unui produs, pe piat, un rol important l are reclama. Atunci cnd un fllm serial are succes la public, produsele crora li se face reclama n timpul lui sunt mai bine vndute, asa nct omul care iubeste un film serial "nghite" fr s vrea pe lng a si produsul cruia i se face reclam. Ce este ru n aceasta? Rul este c televizorul dev ine astfel, dintr-un mijloc de asa-zis divertisment, stpnul ntregii noastre vieti, care ne porunceste cum s ne mbrcm, ce s mncm, cum s vorbim, cum s gndim .

O firm american care comercializa cafea si-a sporit cu mult vnzrile n urma aparitiei la televiziune a unui serial a crui actiune se nvrtea n jurul unei cesti de cafea. P ersonajele principale ale acestui serial, un tnr si o tnr, au o pasiune co mun: marca de cafea comercializat de acea firm american. Pe msur ce americanii ndrgeau personajel acestui film le crestea si apetitul pentru cafeaua cu pricina. Este uimitoare rbdarea prosteasc de care dau dovad unii oameni care, pe lng un film d e 45 de minute, nghit si 15 minute de publicitate. Americanizarea. Majoritatea covrsitoare a filmelor fiind americane, dau iluzia rspn dirii stilului de viat american, strin felului nostru de a fi. Prin aceste filme s e realizeaz de fapt o colonizare ideologic de la distant, o nrobire a mentalittii si a sensibilittii crestine a unui ntreg popor. Chiar dac cea mai mare parte a america nilor sunt crestini neoprotestanti, trebuie spus c aceste filme n-au n ele nci un f el de nuant crestin. Sunt pur si simplu pgne si anticrestine. Occidentul, pe care lau invadat mai demult, deja s-a debarasat de ele, fiind suprasaturat de nerusina rea lor, eliminndu-le metodic, sistematic si rapid. Stirile, care - chipurile - ar trebui s fie emisiuni mai serioase, s-au pervertit si ele. Violentele, uciderile ntre rude, morti terifiante, incesturi, violuri um plu astzi mai tot spatiul lor. Oare ce fel de informatie poate fi aceasta, c n cuta re sat un om beat a venit acas, a luat toporul si l-a omort pe tatl su? Sau altele d e acest gen. Aceste "stiri" reprezentau nainte subiectul de discutie si de brf al b abelor de pe la sate si al celor lipsiti de orice orizont spiritual si intelectu al, iar astzi se transmit la ore de maxim audient, de oameni scoliti special pentru o asemenea activitate. Pe de alt parte zvonurile ("n ziua cutare va fi un cutremu r devastator", "iarna aceasta va fi polar" etc.) terorizeaz, streseaz pe bietii oam eni care doresc s afle ultimele noutti. Televizorul devine astfel un puternic fact or de stress. Ne cultivm prin televizor? Nimeni nu ajunge om de cultur pierznd timpul n fata micul ui ecran, ci citind crti, tocindu-si coatele. Televizorul caut cu insucces s se sub stituie actului de cultur; dimpotriv, s-a observat c interesul pentru carte dispare la copiii ce-si petrec timpul n fata televizorului. Cronofagia. Chiar emisiunile aparent nevinovate (meciurile de fotbal, ntrecerile sportive) au un aspect negativ: pierderea timpului. Fiecare clip a vietii omului are o valoare infinit. n timp omul cstig sau pierde vesnicia. Cumplite sunt, n incons tienta si iresponsabilitatea lor, expresiile: "mi pierd timpul cu... Mi-am omort t

impul cu...". Copiii mei nu se uit la prostii. Asa zic si cred printii care nu stiu ce programe vizioneaz copiii n absenta lor, sau chiar n prezenta lor, atunci cnd "btrnii" dorm. Un ii copii si adolescenti tin telecomanda n mn si filmul erotic se transform ntr-o secu nd, printr-o simpl apsare de buton, ntr-un nevinovat film documentar. Cntecele. n marea lor majoritate sunt indecente, spurcate, arunc n aer bunul simt, p udoarea, prin mesaje pornografice, ndemnuri la violent si anarhie si refrenuri ce se lipesc imediat de mintea tnrului. Sunt posturi de radio si televiziune care de dimineata pn noaptea nu transmit dect asemenea soiuri de muzic, prin care se demoniz eaz mai ales mintea tinerilor (viitorii adulti). Cu umoru-i inegalabil, n "Jurnalu l fericirii", Printele Nicolae Steinhardt a numit-o muzica lui "bughi-mambo-rag". .. Ca si filmele, si cntecele, fiind n cea mai mare parte americane, produc o amer icanizare a poporului romn si a lumii ntregi. Tinerii si tinerele de pe strad arat p rin hainele lor cum sunt echipate starurile muzicii de astzi. Cele spuse n aceste rnduri vor prea unora exagerate, unilaterale sau chiar absurde, dar n realitate rul care vine prin micul - asa cum este alintat el n prezent ecran este cu mult mai mare si mai greu de evaluat. ns fiind de natur spiritual nu se ved e nici cu luneta, nici cu microscopul si nici nu poate fi cntrit cu cntarul. Care este pozitia crestin fat de televizor? Crestinul care si trieste cu seriozitate fgduintele botezului ("M lepd de satana si de toti slujitorii lui si de toate lucrurile lui si de toat trufia lui si m mpreunez cu Hristos") va elimina cu desvrsire din casa lui si din viata lui acest lucru nec restinesc. Mai ales acolo unde sunt si copii, nu exist alt solutie. Asa cum spune un printe de la Mnstirea Frsinei, Psaltirea si Ceaslovul sunt televizo rul crestinului. Cei care vor un adevrat "divertisment", l pot afla curat, folosit or si ziditor n "Rugciuni de dimineat", si "de sear", n "Paraclisul Maicii Domnului", n "Acatistul Domnului nostru Iisus Hristos". Cei care vor mai mult dect aceste "e misiuni" s deschid Psaltirea ntre orele 0-5 noaptea. Vor cunoaste "senzatii tari" d uhovnicesti si vor avea negresit triri ceresti, vor ntelege si experimenta ct este de adevrat cuvntul celui supranumit "Aluta pocintei", marele dascl al lumii si ierarh , Sfntul Ioan Gur de Aur, care spune: "Dulce este somnul, dar mai dulce este rugciu nea".

ncheiem delicatul si mult controversatul subiect cu o scurt si aleas rugciune, nelip sit de pe buzele, din mintile si inimile multor evlaviosi crestini dreptmritori n t oate mprejurrile vietii de acum, vremelnice, pmntesti: 'Slav ndelung rbdrii Tale, Doa , slav iubirii Tale de oameni, Stpne, slav bunttii Tale, Sfinte'. Amin.

Extrase din "TELEVIZORUL - O NOUA CETATE A SODOMEI" de Parintele Toma