Sunteți pe pagina 1din 1

Stema Romniei, adoptat de cele doua Camere ale Parlamentului, reunite in sesiunea din 10 septembrie 1992, const ntr-un

vultur sau o acvil, pe un scut, avnd aripile deschise; n cioc ine o cruce iar n gheare o spad i un sceptru. ntre aripile protectoare se afl un scut mprit n cinci pri cuprinznd stemele celor 5 regiuni istorice :

Stema rii Romneti : vultur sau acvil cu capul conturnat, avnd n cioc o cruce, la dreapta un soare, la stnga o luncrai-nou. Prima versiune este atestat pe un document din 20 ianuarie 1368 emis de domnul Vladislav I. Stema Olteniei: n 1872 pe emblema Principatelor Unite a fost introdus separat, n afara vulturului Munteniei i bourului moldovenesc i simbolul Olteniei, pe un fond rou, un leu ncoronat ieea dintr-o coroana antic i o stea, totul din aur. Din 1921 ea a cptat forma de azi,n cartierul al treilea, pe fond rou, un leu ieind dintr-un pod (podul de la Drobeta, ambele de aur). Stema Moldovei: capul de bour cruia i este asociat o stea, o lun crai-nou i o roz, fiind atestat pe hrisovul din 30 martie 1392, dat de domnul Roman I. Stema Transilvaniei: scut mprit n dou cmpuri: n cmpul superior era o jumtate de acvil, cu zborul desfcut, ieind din linia de demarcaie, iar n cmpul inferior, turnuri de cetate, ultimele amintind de vechiul nume al Transilvaniei,Siebenbrgen ("apte ceti"), nume atestat din anul 1296. Stema Transilvaniei este atestat din secolul al XVI-lea. Banatul, Criana i Maramureul nu au avut steme, dar pe 23 iunie 1921, a fost stabilit ca stema Olteniei s fie atribuit i Banatului iar stema Transilvaniei s fie atribuit i Crianei i Maramureului. Stema Dobrogei const din doi delfini afrontai, pe fond de azur, dispui cu capul n jos.