Dreptul si psihologia au in comun fatpul ca incearca sa inteleaga si sa prezica comport uman.

Cu toate acestea, dincolo de acest comun de focalizare cele doua difera in ceea ce priveste niv de valoare, premisele de baza, modelele, abordarile, criteriile de explicatii si metode. Astfel, n timp ce att psihologia i dreptul material, procesele juridice i jurisprudena adreseaza presupuneri despre cauzele si modificarile de comportament, , despre procesul d perceptie, memorie, recunostere si luarea de decizii, si despre cum oamenii gandesc si simt, altadata facilitarea reciproca a fost marcata de absenta sa. De ce acest lucru? Argumentele au fost fcute (de exemplu, Tapp, 1969) c n timp ce legea este o valoareincarcata i subiectiva, bazndu-se pe tradiia i precedent, psihologia este o valoarea libera i obiectiva, bazndu-se pe cercetri empirice. Legea este o art practic, un sistem de reguli, un mijloc de control social, fiind preocupata cu rezolvarea problemelor concrete. Psihologie, pe de alt parte, este o tiin, preocupata cu descrierea, explicaia, nelegerea, pronosticuri i controlul comportamentului uman. Haward (1979) vorbete de drept ca fiind un "abator de vaci sacre" pentru psihologie, n msura n care toate credinele pe care psihologii le detin ??? sunt contestate de ctre avocai. Filosofic, psiholog crede n un anumit grad de determinism (sau cauzalitate), n timp ce avocatul crede n vointa proprie. In timp ce psihologul tinde sa vb in termeni ce tin de cauze ale comport, avocatii vb in termeni de motiv (judecata) al comport. Dreptul concepe (isi imagineaza) oamenii??? ca ei isi controleaza comport liberi sin intr-un mod constient, alegand actiunile lor si asumandu-si responsabilitatea. Bentley subliniaza faptul ca contiina i voina liber sunt axiomatice n teorie juridic. Acestea nu stau f bn cu psihologia pt ca au un cadru diferit de motive. La nivel de constructie a teoriei si a practicii de zi cu zi, avocatii se bazeaza pe simtulcomun (simtul-realitatii) al generalizarii despre comport uman, bazat pe speculatii, introspectie, intuitie, reflectie, credinte transmise cultural si observatii personale anecdotice. Pe de alta parte, psihologia, favorizeaza cercetarea empirica si, in cazul in care testarea este fezabila si posibila dpdv etic, testarea experimentala. Astfel, buna asezare de bun sim, n "schema lucrurilor" este un teren de btlie major: in cazul n care psihologia este de acord cu bunul sim, avocai simt ca nimic nu a fost dobndit prin interaciunea lor cu psihologi; n cazul n care psihologia nu este de acord sau produce constatari contra-intuitive, avocaii prefer s aiba de-a face cu simtul-comun, intuiie, poate pentru c ei cred c afirmatiile psihologice contra-factuale, deghizai n adevr, poate fi nimic mai mult dect teorii controversate sau speculative, slab susinut de dovezi disponibile. Psihologia ne-a oferit modele, concepte i constatri care au schimbat radical modul n care gndim despre oameni, adesea cu implicaii pentru lege, deoarece legea, procedurile judiciare i discuii de drept i jurispruden toate implic presupuneri despre natura fiinelor umane, capacitile lor i

comportamentul lor. Teoriile si cercetarile psihologice au influientat, inter alia, legile privind discriminarea, pedeapsa capital, pornografia, comportamentul sexual, abuzul asupra copilului, precum i condiiile n care indivizii nu pot fi responsabili pentru aciunile lor. PREMISE PSIHOLOGICE: Psihologie pretinde a fi att o tiin teoretic i, n acelai timp o disciplina aplicat, capabil s serveasc n afacerile practice ale lumii (Clifford, 1981). e face aceast afirmaie, deoarece, ca o disciplin, ea se vede pe sine ca obiectiv, empiric, eclecticA si umana. Ceea ce st la baza acestei auto-percepie este acceptarea unui numr de premise. PREMISA 1: Acceptarea Metodei Stiintifice: Psihologie accept faptul c tiina este doar o abordare a descoperirii i prin care se dispune de cunotine. Acesta este considerat a fi diferit de bunul sim, metafizica, religie, magie, traditie, raionalismul i fenomenologie, nu din cauza obiectul su, ci din cauza metodologiei sale. psihologia este unificat i distinct, din cauza metodei sale sau logica de descoperire. Tehnicile specifice variaza intre si in diferite subdiscipline ale psihologiei, dar metoda de baza ramane aceasi atenta, observare controlata, rationament rational si constrans si subjecting of theories to empirical Test??? Descrierea este obiectivul empiric al psihologiei, iar expicatia este cel teoretic. PREMISA 2: Acceptarea ipotezelor de baza ale Initiativelor Stiintifice??? Abordarea psihologic este ghidat de ipoteze, care sunt nedemonstrate. cestea constituie substructura axiomatic a psihologiei. Natura este ordonat i regulat. Evenimente nu apar la intamplare. Modificarea n sine afieaz modele care pot fi nelese. Aceast credin este valabil pentru toi oamenii, condiiile i fenomene. Putem ti natura. Aceasta este o axiom important pentru psihologie, deoarece presupune c oamenii sunt la fel de mult o parte a naturii cum sunt alte obiecte naturale, i, dei posed caracteristici unice i distinctive, poate fi nc neleas i explicat prin aceleai metode ca i toat tiina. Nimic nu e de la sine inteles cererile pt adevar treb sa fie demonstrate obiectiv. Trditia, credinta subiectiva si simtul comun nu sunt suficiente pt verificare. Aici se afl atitudine sceptic i critic a psihologiei. Cunosterea e achizitionata de la dobandirae de experienta - Acest accent pus pe cunoatere empiric este un contor de la convingerea c cunoaterea este nnscut n oameni i c raiunea pur este suficient pentru a produce cunotine verificabile Premisa 3 Acceptarea regulilor din regulamentul stiintific

Axiomele pre-teoretice de mai sus apar la suprafata at cand ne examinam normele stiintei. Acestea sunt multe, dar cele principale sunt dup cum urmeaz.: - Folosii definiii operaionale - Generalitate descrierile sa fie exprimate in termeni de variabile nu de stimul specifici care sunt expusi acestor variabile. De ex, pedeapsa

Premisa 4: Acceptarea procesului de cercetare generic Cunoaterea tiinific este cunoaterea demonstrabil att prin raiune i experien. tiina opereaz n dou lumi distincte, dar legate ntre ele, conceptual / teoretic i. observaional / empirice. Validarae logica si verificarea empirica sunt criteriile stiintei de a evalua creantele cunoasterii. Logica se ocupa cu rationamentul valid dar nu cu adevarul empiric. Astfel, n timp ce valabilitate are de a face cu consisten intern, experien sau empirismul are de a face cu aproximri la adevr. ambele aceste modaliti de raionament, i ambele obiective sau scopuri, sunt consacrate n procesul de cercetare. Problema formularii: Observarea unei probleme care urmeaz s fie neleas poate veni de oriunde sau oricine. Frmularea pr presupune gandirae la o pr si tentativa de a genera posibile explicatii. Aceste posibile explicatii sunt apoi transformate in posibile teste de corectitudine. De obicei asta e fc sub forma de ipoteze. Ipoteze: Reprezinta idei transpuse in propozitii testabile care pot fi confirmate sau infirmate. Designeul de cercetare: Instrumentul de masura: Colectarae datelor: Deciziile treb facute in ceea ce priveste calculul la timpul de expunere, durata, cantitatea si natura datelor ce urmeaza sa fie colectate. O pr de baza e ca datele ar treb cuantificate intr-un fel, fie inainte sau dupa. In aceasta zone se poate face diferentierea mai clara intre psiholog si psihiatru. Spre deosebire de psiholog, psihiatru este preocupat s asculta la enunuri ale unei persoane i apoi se angajeze n interpretarea acestor enunuri. Cu toate acestea, atunci cnd psihiatrii folosesc teste pentru a ajuta interpretarea lor ele vin mai aproape de psiholog,deoarece aceste teste vor avea implicate standardizare pe un nr mare de pers. Analiza datelor: n numr foarte mare de teste statistice sunt potenial disponibile unui psiholog, iar un avocat vine la psiholog si e intrigat de acest lucru. Asta nu este o pr reala, cu toate acestea, din cauza alegerii testelor statistice adecvate este dictata de lucruri cum ar fi nr de grupuri din studiu, chiar daca conditiile au legatura sau nu si nivelul masurarii VD. Generalizarea: Analiza statistica permite generalizarea la alte esantioane din care esantionul experimental a fost extras, si populatia and the population of that sample per se. In masura in care studiul a reprodus o the extent that the study reproduced the conditions of the situation to which the person wishes to generalise tentative generalisation is defensible. In general, the issue of

extrapolation from known situations to unknown situations is a question of internal and external validity

Metodele psihologiei: Comp obs si schimbraile in comport sunt cauzate de ceva, fie ca e vb de factori ext sau int cum ar fi capacitatea limitata de procesare, atitudini, credinte sau valori, sau obisnuinta sau conditionare. Aplicarea unor metode de cercetare e preocupata de a stabili care esre cauza. 1) Experimentul adevarat. E definit ca o alocare aleatorie a sub la conditii experimentale si manipularea uneia sau a mai multor VI, e considerat cel mai bun mod de a clarifica relatia cauza-efect. Prin distribuirea aleatorie a sub in cond experimentale orice diferente individuale, datorate individualitatii pers diferite, sunt raspandite in designeul experimental si atata timp cat aceste dif dilueaza orice efect real care e prezent, ele nu vor distorsiona efectele reale. Variind o variabila sau mai multe, in timp ce celelalte conditii raman constante permite delimitarea clara intre relatia cauza-efect. Caracteristica esentiala manipularea sau schimbarea unui aspect al unei situatii si observarea efectelor acestei schimbari. Situatia care e manipulata VI ( e controlata de E si e independenta de pers care iau parte la experiment). VD- aspectele care se masoara. Exp de baza implica 2 gr de pers:lotul experimental si cel de ctrl Testele statistice sunt aplicate means??? Diferitelor grupuri manipulate, si daac diferentele numerice traduce in diferente statistice semnificative at aceasta declara ca dif observate intre dif grupuri sunt de incredere si nu se datoreaza intamplarii. Aceasta ar treb sa se generalizeze la esantion si la intreaga populatie. Exista totusi anumite probleme. In analizele experimentale este comparata cu media grupurilor si, din cauza dif individuale, e posibil ca rez unei pers din grup sa nu fie mai ridicate sau mai scazute decat aceasta. That is, group means may not represent the performance of any one individual in that group. This has the implication that, for example, a mean difference between adult and child witness groups, in favour of adults, may mask the fact that some children actually outperformed some adults.

O a doua pr e ca semnificatia e evaluata in termeni de prezenta sau absenta, si nu de marime. Dar semnif nu e egal importanta, ci pur si simplu indica faptul ca e putin probabil ca efectul sa fi aparut din intamplare. Nu e nevoie numai sa stim k exista un efect, ci si daca acesta e suficient de mare pt a conta pt scopurile practice. O alta pr - met exp e artificiala. Acest lucru ridica intrebari legate de valid ext si int. Valid int- gradul in care putem fi siguri ca variatia VD se datoreaza manipularii VI. Valid ext mas in care rez pot fi generalizate la alte sit. Problema e faptul ca cu cat creste un anumit tip de validitate, cu atat scade alt tip. Toate celelalte metode de cercetare disponibile i utilizate de ctre psiholog, au propriile probleme, care, pe echilibru, sunt mai problematic dect experimental metoda. Cu toate acestea, n anumite situaii, experimentul adevrat nu este disponibil ca opiune i alte metode trebuie s fie adoptate, aa cum este descris mai jos.

2) Studiul de caz Sunt de 2 feluri: archival case histories or case studies proper. n the first, a researcher surveys the case records of many people, trying to discern trends or patterns. Such study can provide important descriptive information but not much else. The second type of case study involves longitudinal studies of single subjects over time with many observations being made. Exist mai multe probleme cu acest tip de cercetare: nu exista niciun standard adecvat cu care sa se compare schimbarea pt k ele sunt idiografice (bazate pe o pers); generalizarae e problematica pt ca variabilele sunt confundate, cauzalitatea nu poate fi atribuita. 3) Observatia Acesata e adesea menionat ca studiile de teren. Aici oamenii sunt observati n habitatele lor naturale. Cele mai mari probleme sunt ce i cum s observe. Cum sa masori implica prelevarea de probe de comport, precum si deciziile despre care ver whether to measure frequency, rate, magnitude, duration or latency (i.e. period before onset) of behaviour will also have to be made. Cea mai mare problema sunteti la mila evenimentelor. Daca evenim nu are loc sau alte lucruri se intampal in acel moment, ambele sa fie sau ssa nu fie vazute. Dac acesta este cazul, apoi, din nou avem majore problemele legate de atribuirea cauzalitii. n msura n care aceste metode nu pot atribui cauzalitate, atunci acest tip de cercetare este doar ilustrativ, descriptiv, interesant sau sugestiv. 4 )Studii corelationale Aceste tipuri de studii caute relaii ntre dou sau mai multe elemente sau variabile, cel puin unul dintre care nu este controlat de cercettor. aceasta este folosit n principal atunci cnd manipularea este imposibil sau impracticabil multiplu

regresie sau factorul de analiz, n care multe variabile sunt inter-corelate, au fost frecvent utilizate cu acest tip de metode pentru a determina prezena sau importana clusterelor relevante de factori comuni sau corelri. Problema cu studii corelaionale este faptul c corelaia nu nseamn legtura de cauzalitate. Tot ceea ce un studiu de corelaie poate arta este unul din dou lucruri: n cazul n care nu exist este nici o corelaie, atunci nu poate exista nici o relaie de cauzalitate ntre sau printre variabilele investigate; n cazul n care, cu toate acestea, exist o semnificativ statistic coresponden ntre sau printre variabile, legtura de cauzalitate nu poate fi dedus. acest lucru este din cauza posibilitii unui mediator, dar variabil nedetectate, cu adevrat de cauzalitate a fi prezent. 5) Designeul cvasi-exp Aici putem manipula direct variabila independent, dar nu putem aloca aleatoriu subiecii la condiiile experimentale. Pentru ca astfel de proiecte sunt ntotdeauna de-a face cu grupuri intacte (de exemplu, pre-existente diferite grupuri de persoane), n condiii experimentale specifice, cauzalitatea este ntotdeauna problematic, deoarece ali factori ar putea fi n calitate de confund ntre aceste grupuri intacte 6) Chestionarul Se produce o imensa cantitate de inform pe o gama larga de pr intr-un interval scurt de timp. Cu toate acestea, are mai multe dificulti i dezavantaje. Intrebarile treb sa fie f bn alc, rasp sa fie considerate in termeni de nivel de masurare si nu toata lumea inapoiaza chestionarul. Nu exista o verificare posibila There is no check possible that the respondent filled out the questionnaire in the way it was hoped they wouldor even that they, rather than someone else, filled it out 7) Cercetarea calitativa Explica comport prin schimbari fundamentale in structurile si mecanismele care sunt legate de varsta. Datele solicitate sunt calitative, mai degrab dect cantitativ, i sunt preocupai cu sentimentele, conceptele i imagini pe care oamenii o au despre problema care face obiectul anchetei Acest tip de cercetare este ntrit de dezvoltarea analizei de discurs, i alte tehnici de cvasi-cuantificabile cum ar fi un fel Q, care i fac pe oameni pentru a sorta un numr mare de declaraii ntrun nr de rang si apoi interpreteaza categoriile de respindenti care ofera aceasi ordine a rangurilor !!! 8) Metoda statistica Tehnica major statistic este de regresie multipl. Aceasta tehnica e folosita de cei care accepta ca orice comport ae multideterminat si complex. Regresia multipla presupune ca VI sunt corelate dar e posibil sa separe individual sau in comun contributia oricarui

factor pt orice VD. Contributia sexului, a varstei, statutul economic, timpul pe care il petrece la TV, tipul rasial, pot fi luate toate impreuna in analiza de regesia multipla si contributia in dividuala sau colectiva a fiecarei variabile pt, de ex, evaluarae comport delicvent. VALORI IN PSIHOLOGIE: Am nceput prin argumentnd c psihologii cuprind o gam larg de specializri. Dup cum psihologia a evoluat de la 1890 ncoace i impunndu-se ca o tiin empiric ce se bazeaz pe obs sistematica. Multi psihologi se clasifica in psihologi biologi, psiho-fiziologi sau neuropsihologi. Presupunmerae lor de baza e ca toate evenim psihologice corespun unei activitati din creier. Principala preocuparee sa explice fen psihologice prin intermediul santurilor si tesuturilor din creier, neurotransmitatori, sau activ hormonalastimulata de activ creierului. Astfel, ei vor fi interesati, de exemplu, de cum hormonii infl starea de spirit si comport, ce supraf ale creierului controleaza zonele de vb sau de ratiune si cum leziunile creierului pot cauza pierderea acestor facultati sau cum drogurile pot infl comport rational. Majorit metodelor vor fi experimentale. Psihologii comportamentali nu vor invoca structuri neurofiziologice pt a tine cont de comport. Nici nu vor incerca sa recruteze concepte mentalistice. Ei vor fi interesati sa explice relatiile functionale dintre stimuli si rasp prin recurgerea la recompense si sanctiuni, si programarea acestora. Metoda lor e experimentala si teoriile invatarii. Psiho comport pot explica cauzele crimelor si radacinele comportamentelor particulare. Psihol cogntitivisti sunt preocupati de procesele mentale sup ale perceptiei, memoriei, gandire si luarae deciziilor. Ei vor explica comport manifest prin recurgerea la mecanisme cognitive si procese. Un cadru explicativ implica prelucrare de inform, prin care inform sunt procesate in dif moduri selectate, transf, traduse, comparate si diferentiate de celelalte inform deja existente in memorie. Aceste psihologii au avut deja un mare de contact cu sistemul de justiie penal n domeniile de martori, confesiuni i juriul de luare a deciziilor. Un psihanalitic va aborda pct de vedere a scolii psihanalitice a lui Freud si va argumenta ca multe comport provin din procesele inconstiente. Ei vor folosii studi de caz si metoda biografica. Pacientul paote vb liber despre viata sa in scopul de a facilita aducerea la suprafata blocuri profunde de anxietate. Analiza viselor poate juca un rol in descoperirea motivelor ascunde din comport. Aceste psihologii se vor preocupa cu periculozitatea, comport agresiv, traume ce pot avea efecte profunde si pe termen lung . Psih dezvoltarii se refera la aspecte ale dezv de la nastere pana la batranete. Ei vor fi interesati de unele chestiuni precum separarea, fixarea si lipirea si abilitatile cogn care au impact. Psihol personalit se refera la unicitatea pers. Ei vor sa stabileasca dim ensiunile majore ale personalitatii pe care oamenii pot fi diferiti. Asta este, dac ar trebui s tratm pe toi ca unic, astfel exclude posibilitatea de a prezice comportamentul lor, dar ctig o perspectiv mai bogat n trsturile lor unice, sau pentru a vizualiza fiecare persoan ca o constelaie de trsturi cunoscute i, astfel, oarecum previzibil

n situaii cunoscute Metodele lor va implica chestionare de personalitate, grile de repertoriu, de observare i studii corelaionale. Psih clinici nu sunt instruiti medical (ca psihiatrii), dar ei au de-a face cu comport anormale si psihiatrice de toate felurile. Consilierii pishologici n timp ce de multe ori au de-a face cu un comportament anormal, tind s fie preocupat cu forme mai putin severe de anormalitate. Ambele tipuri de psihologi se ocupa de diagnosticarea si tratamentul problemelor emotionale sau comportamentale, ei au in vedere bolile psihice, dependenta de droguri, conflictele familiale si , in special consilierul psihol, mai putin ajustari grave de probleme. E probabil ca at knd un avocat este confruntat cu psihologia, el poate fi scuzat exclamand:ce disciplina? indiferent de natura de activitate fiind investigat, exist ntotdeauna un nivel de analiz dincolo de nivelul "ce". acest nivel mai profund solicit ntrebarea "cum" i "de ce These questions are the focus
of all professionals who called themselves psychologists, and it is the nature of the answers to these questions which cause the 'bewildering confederacy' of psychology to cohere, despite their very different methods of enquiry concerning the addressing of these questions.