Capitolul I ANALIZA SUCCINTA A SITUAIEI Turismul este un sector important al economiei mondiale i are o tendin de cretere permanent la nivel

internaional. Industria turismului cuprinde o gam variat de ntreprinderi publice i private, generatoare de beneficii economice i sociale, de noi locuri de munc pentru diferite categorii de angajai, oferind oportuniti de angajare mai cu seam pentru femei. Republica Moldova trebuie s se promoveze eficient ca o destinaie turistic pe pieele turistice internaionale. Industria turismului este extrem de fragmentat, fiind constituit din diferite ntreprinderi mici i mari, att din sectorul public, ct i din cel privat. Evoluarea ei necesit coordonare, investiii, instruire i marketing, ceea ce determin coordonarea dintre Guvern, autoritile administraiei publice locale, ntreprinderile comerciale i comuniti. Turismul constituie o activitate economic ce se rsfrnge asupra majoritii sectoarelor sociale. A devenit iminent faptul de a demonstra c turismul nu se refer doar la unele persoane, care i petrec anual vacanele, ci, prin serviciile prestate, poate avea un impact pozitiv asupra ntregii societi n prezent aportul turismului n economia naional este relativ nesemnificativ. Nivelul calitativ sczut al capacitilor de cazare i venitul obinut din activitatea turistic plaseaz Republica Moldova printre rile n care turismul este slab dezvoltat. n ultimii 10 ani, evoluia circulaiei turistice n Republica Moldova manifest o tendin relativ de reducere a numrului de vizitatori, ca rezultat al efectelor negative din sfera economico-social a rii (vezi diagrama): Evoluia circulaiei turistice n Republica Moldova n cadrul turismului organizat (mii vizitatori):

n pofida faptului c numrul total al vizitatorilor s-a redus de la 140,4 mii n anul 1993 pn la 115,9 mii n anul 2002, se observ totui o tendin de cretere a acestui indicator ncepnd cu anul 1999. Astfel, numrul turitilor n anul 2002 a crescut cu 55,5 mii n comparaie cu anul 1998. Majoritatea agenilor economici titulari ai licenei in turism sunt concentrai in capitala Republicii, pe al doilea loc fiind oraul Blti, capitala de nord a Republicii Moldova (Anexa 1). Datele statistice disponibile privind numrul de sosiri n cadrul turismului internaional receptor i turismului intern al Republicii Moldova nu snt exhaustive. Analiza diferitelor date referitoare la sosirile vizitatorilor strini, fcut de expertul OMT n Republica Moldova (numrul vizelor eliberate, pachetele turistice vndute de turoperatori, numrul de pasageri transportai prin Aeroportul Internaional Chiinu etc.), demonstreaz c n anul 2000 Republica Moldova a fost vizitat de 105 mii - 115 mii de vizitatori strini. Pentru prognozarea ratei de cretere a fost utilizat ca baz cifra de 110000 de sosiri de vizitatori strini n Republica Moldova. Lipsesc date privind numrul de vizite efectuate de populaia autohton n interiorul rii. Acest sector important nu este inclus n prognozrile de cretere. Turismul intern insereaz, probabil, un numr cu mult mai mare de vizitatori dect turismul receptor, dar n cadrul turismului intern cheltuielile pe cap de locuitor snt mai mici. De menionat c totui contribuia, sub aspect economic, a turismului intern este fundamental pentru viabilitatea multor agenii de turism.

Turismul nu evolueaz de la sine, concurena fiind puternic. Nu are temei supoziia c Republica Moldova va atinge automat nivelul de cretere ateptat pentru Europa Central. S-a prognozat c n perioada analizat nu va avea loc nici un dezastru natural sau provocat de om, care ar putea afecta dezvoltarea turismului. S-a considerat c durata medie de edere a vizitatorilor va rmne la nivelul de 4,5 zile, cu toate c exist tendine generale de reducere a acesteia. Dei are o suprafa mic, Republica Moldova dispune de un considerabil potenial turistic, reprezentat, nti de toate, de aspectul geomorfologic al teritoriului o neobinuit diversitate de rezervaii peisajistice sau landafturi naturale i monumente geologice unice, de valoare european i mondial. Comunitile agricole i satele pitoreti pot oferi diferite servicii turitilor care doresc s se odihneasc n snul naturii: cazare n case tradiionale de tip rural; posibilitatea de ncadrare n activiti i preocupri rurale; familiarizarea cu folclorul, distraciile i tradiiile locale; familiarizarea cu meteugurile practicate n localitatea dat, precum i posibilitatea de participare a doritorilor la procesul meteugritului; posibilitatea de procurare a produselor meteugreti. Formele prioritare ale turismului practicate n ultimul deceniu n Republica Moldova snt turismul rural, vitivinicol, cultural, de sntate i frumusee.

Capitolul II MASURI DE ALINIERE A TURISMULUI AUTOHTON LA PROIECTELE UNIUNII EUROPENE DE DEZVOLTARE A TURISMULUI RURAL Organizaia Mondial a Turismului a dat urmtoarea definiie turismului durabil: "Dezvoltarea durabil a turismului satisface necesitile actuale ale turitilor i ale regiunilor de primire, protejnd i sporind oportunitile pentru viitor. Managementul tuturor resurselor trebuie s se efectueze ntr-un mod care ar permite s fie satisfcute necesitile economice, sociale i estetice, meninndu-se integritatea cultural, procesele ecologice eseniale, diversitatea biologic i sistemele de suport ale vieii." Dezvoltarea turismului trebuie s fie durabil sub aspect ecologic, viabil i rentabil sub raport economic i echitabil din punct de vedere etic i social pentru populaia local. La nivel de comunitate, turismul urmeaz a se dezvolta n context cu turismul regional, naional i internaional. Republica Moldova ca destinaie turistic posed o vast ofert pentru vizitatorii si. Produsul turistic al rii reprezint o combinaie complex de medii naturale i medii create de om, mnstiri vechi, pduri linitite, dealuri nesfrite, cer prielnic i soare prietenos, ceea ce ofer un farmec special acestei ri. Oamenii din Moldova sunt renumii pentru ospitalitatea sa. In Republica Moldova Turismul rural este o forma de turism care se desfasoara in mediul rural, valorificnd resursele turistice locale (naturale, culturale, umane) ca si dotrile si echipamente turistice, inclusiv pensiunile si fermele agroturistice. In lipsa unei definiii adecvate a turismului rural agreata pe teritoriul UE, termenul folosit este acel de : turism verde. Culoarea simbol avnd rolul de a distinge aceasta forma de turism de celelalte cum sunt: turismul alb sporturile de iarna; turismul albastru vacanta la mare, turism al luminilor turismul urban. In acest sens turismul verde poate fi definit ca o activitate turistica practicata atat in zonele rurale cat si in alte locuri de pe litoral unde turismul specific nu este prea dezvoltat; in zonele de dealuri si montan precum si in alte spatii rurale. Att turismul rural cat mai ales agroturismul se bazeaz pe potenialul spaiului rural, pe oameni si produse specifice locului care trebuie sa se adapteze cerinelor pieii turistice, trebuie sa-si amenajeze gosposdariile pentru a fi la nivelul standardelor de calitate dorite de turiti, sa puna in valoare tradiiile culinare specifice locului. Agroturismul reprezint aciunea de deplasare a unei persoane intr-o localitate rurala, nepoluata, avnd un specific agrar finalizata pentru un

sejur de cel puin 24 de ore intr-o gospodrie rneasc, consumul de produse locale alimentare si nealimentare, coabitarea, observaia, asistenta si coparticiparea in comunitatea sociala locala prin respectarea normelor ce fac posibila ntreaga aciune. Agroturismul se contureaz ca o activitate capabila sa valorifice excelentul de cazare existent in gospodriile rneti spre consumul persoanelor care pe o perioada determinata de timp, vin in aezrile rurale pentru odihna, recreare, agrement. Turismul rural pare sa atrag vizitatori din clasa economica nalta a societii , mai ales turiti de vrsta a 3a. In viitor se preconizeaz o cretere a pieei turismului rural, poate mai mult dect a altor tipuri de turism de vacanta. Multe corporaii, comisii europene, guvernamentale sau non-guvernamentale prezint un interes pentru turismul rural. Industria turismului rural este inca fragmentata si pe alocuri slab coordonata. Dei in esena , turismul rural , prin concept este anti-urban , mare parte din turiti caut un nivel urban din punct de vedere al facilitailor si serviciilor. Consiliul Europei a lansat campania pentru "Lumea Rurala" care a avut o incidenta puternica asupra dezvoltrii turistice in UE. Raportul Adunrii Parlamentare cu privire la turismul rural si integrarea sa ntr-o politica globala, invita toate statele membre sa promoveze turismul rural care prin protejarea mediului si a identitii culturale locale poate contribui la realizarea unui contract social care va garanta, ntr-o politica europeana integrata, echilibrul ecocultural si social dintre ora si sat. Turismul rural se realizeaz n majoritatea cazurilor n acele regiuni care beneficiaz de ajutor financiar din partea Fondului de Dezvoltare Structural si Fondului Regional al Uniunii Europene, care s-au redus simitor. De exemplu, n cadrul sprijinului acordat de UE pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare n mediul rural, locul cel mai important l ocupa masurile de ncurajare a turismului rural si a pregtirii profesionale n domeniul turismului. Aceasta presupune finanarea investiiilor menite sa creeze facilitai n domeniul turismului, cum ar fi: cazarea la fermele rneti, dezvoltarea parcurilor naturale, a activitilor sportive (golf, skietc.). n anul 1990, Comisia UE a adoptat o noua iniiativa pentru dezvoltarea rurala, intitulata LEADER (Links between Actions for this Development of the Rural Economy" legturi ntre aciunile pentru dezvoltarea economiei rurale). Conform acestei iniiative, Comunitatea si-a propus sa ncurajeze integrarea dezvoltrii rurale la nivel local. Prin iniiativa LEADER se nfiineaz o reea de circa 100 grupuri de aciuni n domeniul localitilor rurale.

Comparativ cu alte naiuni, britanicii au un cult deosebit pentru natura, iar turismul rural reprezint o forma de apropiere de stilul de viata rustic, cu mai puin confort, dar mai multa relaxare. Turismul rural din Marea Britanie este in general un turism de sejur , cu o tradiie nsemnata mai ales in zonele din sudul Angliei , un turism rural ce corespunde unor standarde nalte din punct de vedere al amenajrilor turistice de la structuri de primire, alimentaie publica, pana la infrastructura generala si locala. Se caracterizeaz de asemenea prin complexitate, prin abundenta tipurilor de sate turistice si nu in ultimul rnd prin tradiii, tradiii ce confer identitate spaiului rural britanic. Este de menionat si caracterul de urbanizare a ruralului fenomen instalat datorita gradului de dezvoltarea regatului in general dar si ineficientei politicilor de conservare a tradiionalului. Realizarea prezentului proiect este posibil n condiiile respectrii urmtoarelor principii: - Planificarea, amenajarea i exploatarea turistic, la nivel local, ca parte integrant a strategiei dezvoltrii durabile a turismului la nivel naional; - Participarea diferitelor autoriti publice, a sectorului privat, a asociaiilor de protecie a mediului i a populaiei la procesul de planificare a turismului; - Gestionarea i planificarea durabil a turismului, inndu-se cont de protecia mediului natural i uman n zonele de primire; - Repartizarea echitabil a avantajelor i a cheltuielilor ntre promotorii turismului i populaia din zonele de primire; - Informarea, educarea, ncurajarea i atragerea populaiei locale n procesul de amenajare turistic; - Evaluarea prealabil a proiectelor de amenajare turistic i a eventualelor impacturi de la derularea proiectelor; - Participarea populaiei locale la elaborarea unor programe de colaborare n scopul optimizrii activitii turistice.

Capitolul III EVALUAREA EFICIENTEI PROIECTULUI

BIBLIOGRAFIE: Strategia de dezvoltare durabil a turismului n Republica Moldova n anii 2003-2015 Raport pe indicatorii turistici n Republica Moldova n anii 2003-2010 http://turism.gov.md/index.php?pag=integrare_europeana&opa=view&id=50&start=&l http://fondulculturii.wordpress.com/turism/ http://ro.scribd.com/doc/46957823/Turismul-Rural-in-Marea-Britanie

Anexa 1 Numrul agenilor economici titulari ai licenei n turism nregistrai n 2011, repartizai pe uniti teritorial-administrative in Republica Moldova:

N r. d/o 1 .

Unitatea Teritorial-Administrativ

Numr economici

ageni

Chiinu 2 . Bli 3 . Anenii Noi 4 . Basarabeasca 5 . Briceni 6 . Cahul 7 . Cantemir 8 . Clrai 9 . 1 0 . Cueni Cimilia

329

18

0 0

1 1 . Criuleni 1 2 . Dondueni 1 3 . Drochia 1 4 . Dubsari 1 5 . Edine 1 6 . Fleti 1 7 . Floreti 1 8 . Glodeni 1 9 . 2 Hnceti Ialoveni 1 3 0 1 0 2 0 0 0 0

2 1 . Leova 2 2 . Nisporeni 2 3 . Ocnia 2 4 . Orhei 2 5 . Rezina 2 6 . Rcani 2 7 . Sngerei 2 8 . Soroca 2 9 . 3 Streni oldneti 3 0 3 0 0 2 4 0 1 0

3 1 . tefan Vod 3 2 . Taraclia 3 3 . Teleneti 3 4 . Ungheni 3 5 . Comrat 3 6 . Ciadar-Lunga 3 7 . Vulcanesti Total 2 383 0 1 3 1 0 0