A este o boala degenerativa progresiva care determina modificari in creierul persoanei afectate Placile senile Modificari caracteristice bolii

A- acumularea de placi senile printre celulele nervoase neuroni din creier. Placile senile contin in principal Beta amiloid care este un fragment dintr-o proteina pe care organismul o produce in mod normal / proteina precursoare a amiloidului APP . In cazul unei persoane sanatoasa ac. fragmente de proteina sunt degradate si eliminate. Insa in A ele se acumuleaza formand placi insolubile. Degenererea neurofibrilara Degegenerarea Neurofibrilara consta in formarea in interiorul neuronilor a unor fascicule groase de fibre dispuse ca niste ghemuri. Aceste fascicule sunt constituite in principal dintr-o proteina numita tau, care in mod normal intra in alcatuirea unei structuri mumita microtub. Microtubulii au un rol impportant in transportul a diferite substante inclusiv al celor cu rol nutritiv, in interiorul neuronilor. In A, proteinele tau sunt anormale si microtubulii sunt afectati, iar neuroni nu mai pot functiona normal. Cauze In A sunt implicate 2 categorii principale de factori genetici si de mediu. Din acest punct de vedere se descriu 2 forme ale acestui tip de dementa : Familiala si non familiala. D A familiala se refera la un nr. redus de cazuri considerand in genneral ca reprezinta mai putin de 5% din totalul modalit transmiterii ereditara asociata de regula cu o varsta mai mica de 60 ani la debutul bolii. Forma de boala in care factorii genetici au rol determinant : rudele de gr I ale persoanei cu A au un risc mai crescut de a face A 50% la 80 de ani. DA non familiala constitue mai mult de 95% include situatii in care nu exista transfer ereditar. Factorii cu rol decisiv : exista 2 ipoteze 1 afectiuni de natura predominant genetica dar influentata de factorii de mediu si 2 afectiunile in care rolul predominant il are act de mediu are o functie hotaratoare. Aspectele genetice identifica o serie de gene a caror implicare in etiologia BA este determinanta. Genele familiale caracteristice in DA provoaca o forma de boala cu debut in decadele 4 si 5 de viata. Ac cazuri se asociaza in principal cu o serie de mutatii cromozomiale. De asemenea peste 20 de gene au fost asociate cu o forma sporadica de boala. Factorii de mediu alimentatia, aluminium si infectiile virale au o contributie la producerea BA. De asem o activitate fizica si intelectuala peste medie in perioada adulta reprezinta un imp factor de reducere a riscului de aparitie a bolii. Nivelul scazut de educatie,.Statusul socio economic redus /adica nutritia necorespunza- toare si traumatismele cranio cerebrale se coreleaza cu aparitia DA mai ales la persoane care au gr. I cu aceasta afectiune. Dieta bogata in lipide creste riscul aparitiei B .Unii acizi grasi din alimente se asociaza cu prezenta de tulburari cognitive la batrani in timp ce altii au rol protector uleiul de peste Colesterol factor de risc pt DA nivelul Colesterolului circulant este afectat in mare masura de alim glucidele si lipidele in special cele saturate contribuie la formarea Colesterolului seric. Statinele reduc riscul de boala probabil prin scaderea nivelului de Colesterol. Aluminiul este de asemenea cunoscut ca neorotoxic / Bolnavii cu insuficienta renala cronica dializa indelungata . Cresterea cantitatii aluminiului din creier la pacientii cu A. Dintre agentii patogeni virali anumite tipuri de virusuri herpetice prezente latent in sistemul nervos central al multor persoane reactivandu-se in conditii de stress si de deprimare a sistemului imun si determina inflamatia tesutului cerebral.Aceste virusuri au rol determinant in DA Factorii genetici nu actioneaza izolat ci interactioneaza cu factorii de mediu. Genele nu au doar un efect direct ci si unul indirect. De ex un factor genetic poate influenta preferintele legate de dieta actionand asadar prin intermediul relatiei ditre individ si mediu.Hipertensiunea si hipercolesterolemia se asociaza de asemenea cu aparitia DA si ambele sunt in mare masura determinate de factori genetici. Clar predispozitia genetica este importanta prin controlul influentelor externe ca si aportul de colesterol .Important pt pacient si membrii familiei se poate prezice privind istoricul persoanei.

Un studiu cu privire la aparitia si evolutia handicapurilor usoare cognitive si boala Alzheimer a demonstrat o legatura clara intre dieta de tip mediteranean si sanatatea creierului.

O alimentatie bogata in fructe, legume, nuci, peste si cereale, dar scazuta cantitativ in ceea ce priveste carnea si lactatele integrale este benefica pentru creier si pentru inima. Studiul a cercetat un grup de pacienti care sufereau de probleme usoare de natura cognitiva in paralele cu un grup de oameni sanatosi. Cinci ani mai tarziu, 25 % din oamenii din grupul sanatos au dat semne de probleme usoare la nivel cognitiv, si s-a descoperit ca cei care au urmat o dieta mediteraneana au avut un risc mai mic de a dezvolta respectiva boala. Un numar de persoane din grupul cu probleme cognitive s-a imbolnavit de Alzheimer si s-a demonstrat ca aceia care au avut o alimentatie bogata in fructe, legume si peste aveau sanse mai reduse sa se imbolnaveasca de Alzheimer. Desi trebuie sa se faca cercetari suplimentare pentru a confima aceste descoperiri, rezultatele sunt promitatoare. Studiul a fost pur observational, iar expertii nu pot confirma cu certitudine ca dieta de tip mediteranean poate vindeca bolile neurologice. Totusi putem afirma ca acest tip de dieta este benefica in probleme ca hipertensiunea, bolile de inima, diabetul sau alte boli similare. Nivelul colesterolului si nivelul zaharului din sange e mai mic daca se prefera o alimentatie mediteraneana; alte beneficii ar fi reducerea inflamatiilor, o cauza importanta a accidentelor cognitive usoare.

Tratamentul tulburarilor de comportament In unele cazuri, anumite terapii medicamentoase pot rezolva tulburarile de comportament sau simptomele ce cauzeaza disconfortul pacientului cu Alzheimer sau al ingrijitorului. Aceste medicamente se folosesc de obicei atunci cand alte mijloace au dat gres. De exemplu in cazul insomniilor aparute chiar si dupa exercitii fizice si evitarea somnului din timpul zilei, poate fi necesar tratamentul medicamentos. In cazul tulburarilor de comportament, dupa epuizarea altor mijloace se indica administarea de tranchilizante. Aceste medicamente sunt indicate atunci cand: - un anumit comportament este daunator bolnavului sau persoanelor din jurul acestuia - eforturile prin care se abordeaza tulburarile de comportament, de genul schimbarilor de mediu sau asigurarea unei rutine au esuat - comportamentul este intolerabil pentru persoana care-l ingrijeste pe bolnav - bolnavul are dificultati in a face diferenta intre real si ireal (psihoza). Psihoza cauzeaza credinte false (deziluzii) sau halucinatii. Terapii alternative Tratamentul cu anumite plante, de genul ginkgo-biloba sunt considerate experimetale. Alte terapii de genul terapiei cu lumina, aromoterapia si exercitii fizice, pot ajuta la diminuarea tulburarilor comportamentale de genul agitatiei, dar trebuiesc efectuate numai sub supraveghere. Aromoterapia. Un studiu efectuat pe un numar redus de pacienti a demonstrat ca aceasta terapie, atunci cand este folosita sub forma unui lotiuni cu uleiuri esentiale, poate fi utila in reducerea agitatiei la persoanele cu dementa severa. Totusi pentru a i se dovedi eficacitatea sunt necesare mai multe studii. Terapia cu lumina. Acest tratament este folosit deseori pentru tratarea depresiei. Poate fi util in tratarea depresiei, agitatiei sau insomniilor asociate cu boala Alzheimer. Persoanele sunt expuse fie la lumina naturala fie la lumina artificiala timp de cateva ore in fiecare dimineata sau seara pentru diminuarea depresiei. Exercitiile fizice usoare de genul, mersul pe jos sau innotatul pot de asemenea diminua simptomele de depresie cauzate de boala Alzheimer. O alta posibilitate de a reduce agitatia este ascultarea unei muzici relaxante in timpul mesei sau a baii. Profilaxie
Pana in acest moment nu se cunosc mijloace de prevenire a bolii Alzheimer. Desi nici o substanta nu a fost dovedita ca previne boala Alzheimer, cercetatorii studiaza posibilitatile ca anumite substante sa reduca riscul de dezvoltare a bolii sau sa intarzie

instalarea ei. Aceste substante sunt: - vitamina E si alti antioxidanti in cantitati moderate - in cazul in care se diagnosticheaza nivele crescute de homocisteina se indica cresterea aportului de acid folic si vitamina B6 si B12 - antiinflamatorii nesteroidiene, ca indometacinul, ibuprofenul, naproxenul sau aspirina in doze zilnice - statinele, medicamente folosite in mod obisnuit pentru scaderea colesterolului seric. Exista putine dovezi asupra faptului ca mentinerea unei activitati intelectuale continue ar diminua riscul de dezvoltare al bolii Alzheimer. Anumite activitati ca cititul cu regularitate al ziarului, cartilor, revistelor, jucatul de carti sau alte jocuri, rezolvarea rebusurilor, vizitele la muzeu sau chiar privitul activ la televizor sau ascultatul la radio pot ajuta la evitarea dezvoltarii simptomelor bolii Alzheimer. Desi aceasta teorie de "foloseste sau pierzi" nu este dovedit ca ar fi eficienta, dar nu exista dovezi ca aceste activitati de folosire a intelectului ar fi daunatoare. Pe masura ce se descopera cauzele bolii Alzheimer se vor descoperi si mijloace de prevenire a ei. Medicamentele ce sunt in momentul de fata in studii folosite pentru prevenirea formarii placilor de amiloid si a formatiunilor neurofibrilare, pot fi folosite in viitor la persoanele cu risc de Alzheimer. Se fac cercetari cu privire la crearea unui vaccin pentru Alzheimer. Tratamentul tulburarilor de comportament In unele cazuri, anumite terapii medicamentoase pot rezolva tulburarile de comportament sau simptomele ce cauzeaza disconfortul pacientului cu Alzheimer sau al ingrijitorului. Aceste medicamente se folosesc de obicei atunci cand alte mijloace au dat gres. De exemplu in cazul insomniilor aparute chiar si dupa exercitii fizice si evitarea somnului din timpul zilei, poate fi necesar tratamentul medicamentos. In cazul tulburarilor de comportament, dupa epuizarea altor mijloace se indica administarea de tranchilizante. Aceste medicamente sunt indicate atunci cand: - un anumit comportament este daunator bolnavului sau persoanelor din jurul acestuia - eforturile prin care se abordeaza tulburarile de comportament, de genul schimbarilor de mediu sau asigurarea unei rutine au esuat - comportamentul este intolerabil pentru persoana care-l ingrijeste pe bolnav - bolnavul are dificultati in a face diferenta intre real si ireal (psihoza). Psihoza cauzeaza credinte false (deziluzii) sau halucinatii. Cele mai bune 13 alimente si ce efecte au asupra organismului Daca ceri parerea catorva nutritionisti asupra celor mai bune alimente, cel mai probabil vei obtine liste pe alocuri diferite si asta deoarece fiecare aliment este o sursa bogata de ingrediente active, insa diferite - unele, spre exemplu, au fibre si proteine, dar mai deloc vitamine si minerale, in timp ce altele contin fitonutrienti ce lupta cu bolile, dar nu si proteine. Trucul este insa, conform expertilor, sa oferi organismului o varietate cat mai mare. Alimentele de mai jos se numara printre cele mai bune, reprezentand un pas de inceput ideal catre o alimentatie mai sanatoasa. 1. Merele Acestea sunt bogate in antioxidanti puternici, precum quercetina si catechina, care protejeaza celulele de deteriorari, ceea ce inseamna un risc redus de cancer si boli cardiovasculare. Esential este insa sa mananci si coaja lor, cercetarile aratand ca aceasta contine de cinci ori mai multi polifenoli decat pulpa. In plus, merele contin si multe fibre - aproape de doua ori mai multe decat alte fructe comune precum perele, strugurii sau grepfruturile (fibrele sunt de folos in caz de constipatie). 2. Avocado E mai greu de gasit si mai scump, dar acest fruct contine grasimi mononesaturate, sanatoase, care au fost legate de un risc redus de cancer, boli de inima si diabet. Avocado ajuta la

regenerarea tesuturilor si a sangelui, stabilizeaza glicemia si este excelent pentru problemele de inima. Este bogat si fibre (11-17 gr) Alimente care te scapa de diverse boli Multe dintre bolile lumii moderne sunt provocate de alimentatia deficitara, gresita, care dureaza ani in sir, caci multe produse sunt prea grase, tratate cu substante chimice sau nesanatoase din diferite alte cauze. Totusi, daca stii sa alegi mancarea potrivita, poti preveni cu succes unele afectiuni sau chiar poti scapa de anumite probleme pe care le-ai dobandit din neatentia fata de propriul corp. Iata ce trebuie sa stii, potrivit Rodale: Fasolea Fasolea se numara printre cele mai ieftine alimente, dar si cele mai subapreciate. Are un continut ridicat de isoflavone, acestea ajutand inima sa functioneze cum trebuie, intarind oasele si prostata, dar ameliorand si simptomele menopauzei. Nu are multe grasimi, dar destule proteine, putand fi consumata in unele zile in loc de carnea rosie. O poti adauga in tocana, supa si chiar in paste sau piure. Are extrem de multi nutrienti, dar ai grija la cea din conserve, caci de multe ori are exces de sare sau se pot scurge in ea substante periculoase, precum bisfenol A. Usturoiul si ceapa Facand parte din aceeasi familie, atat usturoiul, cat si ceapa sunt extrem de importante si bune pentru sanatate. In ciuda mirosului lor neplacut, ar trebui consumate in mod frecvent. Usturoiul are 70 de fitochimicale care scad tensiunea cu 30% si previn cancerul ovarian, corectal si nu numai. Ceapa are quercitina mai multa decat orice alt aliment, un flavonoid care mentine un flux sanguin sanatos si previne cheagurile. Alimente care te ajuta sa gandesti mai bine Viata este din ce in ce mai agitata si ai nevoie de foarte multa putere de concentrare pentru a face fata activitatilor cotidiene. Pentru a-ti mentine creierul in forma maxima poti face diverse exercitii, dar te poti baza si pe o alimentatie sanatoasa. Desi nu exista un aliment-minune care sa-ti promita eficienta maxima, poti face zi de zi alegeri potrivite, conform Third Age, consumand: Peste Probabil ca ai mai auzit si inainte, dar pestele chiar este foarte bun pentru creierul tau, mai ales cel gras, care este plin de acizi grasi omega 3, acesta prevenind dementa si atacul cerebral. El incetineste si declinul mintal si imbunatateste memoria. Incearca sa mananci cel putin 3 portii pe saptamana. Bananele In afara faptului ca reprezinta o sursa foarte buna de potasiu si magneziu, bananele te ajuta si sa-ti amintesti mai bine diverse lucruri. Un studiu a aratat faptul ca studentii care consuma acest fruct au rezultate mai bune la examene. Bananele au si vitamina B6, care incurajeaza productia de serotonina, fapt ce iti imbunatateste starea de spirit si puterea de concentrare. Cafeaua Cafeaua nu doar te energizeaza, ci are si efect benefic in ceea ce priveste memoria de lunga durata, mai ales in randul femeilor. Nu trebuie sa te simti vinovata de ceasca pe care o consumi dimineata, dar ai grija sa nu depasesti 3 cesti pe zi. Spanacul Spanacul abunda in antioxidanti si fier, fiind printre cele mai sanatoase verdeturi posibile Alimente care garantat imbunatatesc memoria

Oricat de incredibil ar parea, exista cu adevarat cateva alimente-minune, care iti vor imbunatati memoria si te vor face sa te concentrezi mai bine in situatii-limita. Poate ca nu vor avea efecte imediate, dar cu timpul vei observa cu siguranta o schimbare benefica. In plus, vei primi o multime de vitamine esentiale, fiind si mancaruri slabe, cu putine calorii, care vor incuraja scaderea in greutate. Iata ce este bine sa consumi, potrivit Symptom Find: Afinele Afinele sunt cunoscute dintotdeauna ca fiind foarte sanatoase pentru organism, dar mai ales pentru creier. Studiile arata ca fitochimicalele numite antocianine sunt continute din plin de aceste fructe, ele avand proprietati de imbunanatire a memoriei. Antocianinele pot remedia unele probleme cauzate de varsta inaintata, iar faptul ca fructul are un indice glicemic scazut face ca acesta sa fie potrivit si pentru persoanele care trebuie sa aiba grija la nivelul zaharului din sange. Merele Zicala conform careia un mar pe zi tine medicul departe este cat se poate de adevarata, caci aceste fructe contin un antioxidant numit quercitina, despre care numeroase studii au aratat ca reduce riscul aparitiei Alzheimer-ului. La fel ca afinele, si merele contin antocianina, care este buna si pentru piele. Somonul Somonul este bogat in acizi grasi omega 3, acestia aducand numeroase beneficii sanatatii. Unul dintre cele mai importante este faptul ca ajuta la buna functionare a creierului, scad riscul... Vitamina care previne Alzheimerul O capsula de Vitamina B pe zi, luata incepand cu varsta mijlocie, protejeaza memoria pe masura ce trec anii, prevenind instalarea Alzheimerului, spun oamenii de stiinta britanici. In conditiile in care boala nu are un leac, descoperirea este una extrem de importanta.Studiul care a ajuns la aceasta concluzie a fost realizat pe un loc de pensionari (270 la numar) cu pierderi usoare de memorie, precursor al bolii, care au luat zilnic, timp de doi ani, capsule de Vitamina B. Dupa acest interval de timp, s-a observat ca acestia s-au descurcat cu 70% mai bine la testele de memorie decat cei care nu luasera acest "tratament", lor administrandu-lise placebo. Potrivit autorilor studiului, dozele de Vitamina B previn micsorarea creierului, aflata in stransa legatura cu pierderile de memorie. Capsulele administrate in cadrul experiemntului aveau un continut mare de Vitamina B6, 9 si 12. Spre exemplu, doza de Vitamina B12 era de 300 de ori mai mare decat se poate obtine mancand alimente cu un continut mare din acaesta vitamina, cum ar fi bananele, cerealele integrale si carnea. Totusi, astfel de suplimente sunt periculoase daca sunt luate "dupa ureche", ele putand "hrani" cancerele existente. In plus, interactioneaza cu medicamentele pentru artrita si psoriazis, avertizeaza cei aflati in spatele lingurita de sare pe zi afecteaza creierul si provoaca Alzheimer Sarea consumata in exces afecteaza creierul, dar si inima, au avertizat de curand medicii. Persoanele varstnice care urmeaza o dieta sarata si fac putine exercitii sufera un declin mental mult mai repede decat cei care sunt mai prudenti in aceasta privinta. Rezultatul unui nou studiu este ingrijorator: doar putin peste o lingurita de sare pe zi tulbura mintea si creste riscul de Alzheimer, arata Daily Mail. Pericolul pentru inima este cunoscut, insa acum s-a demonstrat ca acest aliment care face mancarea mai gustoasa deterioreaza creierul persoanelor in varsta. La studiu au participat 1.262 de persoane cu varsta cuprinse intre 67 si 84 de ani. Acestea au fost monitorizate timp de trei ani. La inceput le-a fost evaluata sanatatea mintala si apoi din an in an testele au fost refacute. Sarea da dependenta la fel ca tigarile si drogurile tari Doctorul Alexandra Fiocco, de la Universitatea din Toronto, a declarat ca a descoperit ca exista mult mai multe persoane care aleg dieta bogata in sare si nu fac miscare, in

comparatie cu cele care au grija la ceea ce consuma si fac exercitii. Cercetatorii cred ca descoperirea legaturii dintre sare si sanatea creierului ar putea ajuta oamenii in varsta sa aiba mai multa grija la ceea ce mananca si astfel sa fie mai sanatosi. "Acesta este unul dintre primele studii cu privire la sare. Este un alt aspect important al unei diete. Trebuie sa consumi cat mai multe fructe si legume proaspete si sa stai departe desare. Pestele, fructele si nucile te pot scapa de Alzheimer Anumite combinatii de mancare, inclusiv pestele, fructele si nucile, sunt legate de reducerea riscului de imbolnavire cu Alzheimer, se afirma intr-un studiu publicat de revista "Archives of Neurology". De asemenea, exista o legatura intre lactatele cu continut scazut de grasimi, carnea rosie, unt si lupta impotriva aceleiasi boli. Cercetatorii de la Universitatea Columbia au ajuns la aceste concluzii dupa ce au studiat 2.148 de adulti cu varsta de peste 65 de ani, care nu aveau Alzheimer. Potrivit AFP, in timpul acestui studiu, 253 de subiecti s-au imbolnavit de Alzheimer. Cercetatorii sustin ca printre alimentele care reduc riscul dezvoltarii acestei boli care afecteaza creierul se afla nucile, pestele, rosiile, carnea de pui, fructele si legumele cu frunze verzi. "Este important ca aceste alimente sa fie combinate. La fel de importante sunt lactatele cu continut scazut de grasimi", mai precizeaza studiul citat Alimente pentru un creier tanar Numeroasele studii din ultimii ani au legat dieta de functiile cognitive, oamenii de stiinta intocmind incet-incet o lista a alimentelor care par sa aiba o influenta speciala asupra starii de sanatate a creierului. Unele cercetari au aratat ca anumite alimente maresc IQ-ul, altele concentrarea, imbunatatesc starea de spirit, sau reduc riscul de declin cognitiv, dementa sau riscul de aparitie a Alzheimer. Sfatul CookingWell.com este sa nu uiti sa consumi urmatoarele alimente, pentru a fi sigur cati amintesti si alte lucruri ulterior. La loc de frunte se afla afinele, capsunile, murele, ardeiul gras, iute, gogosarul, portocalele, merele, spanacul si nu in ultimul rand alimentele bogate in Vitamina E, cum ar fi nucile, uleiul de soia, de rapita, germenii de grau, cerealele integrale si orzul. Esentiale sunt si alimentele bogate in acid folic, aici intrand legumele cu frunze verzi, citricele, fasolea, dar si cele abundand in acizi grasi omega 3, cum ar fi pestele. Un studiu realizat in urma cu cativa ani pe 4.740 de varstnici a aratat ca, in cazul lor, cea mai fericita este combinatia de suplimente de Vitamina C si E, care reduce riscul de Alzheimer cu 60% Alimente care cresc riscul de Alzheimer O dieta bogata in metionina ar putea creste riscul de a dezvolta boala Alzheimer, arata un studiu realizat de cercetatorii portughezi. Metionina este un aminoacid prezent in mod normal in carnea rosie, peste, oua, usturoi, linte sau ceapa, de aceea cei care consuma in mod frecvent aceste alimente trebuie sa aiba grija in privinta riscului producerii acestei boli. In cazul in care concentratia de metionina atinge un nivel prea ridicat in corpul nostru, aceasta se transforma intr-un aminoacid numit homocisteina. Daca nivelul de homocisteina in sange este mare, exista un risc crescut de a dezvolta dementa de tip Alzheimer, informeaza i-dietetique. Cercetatorii au folosit doua grupuri de soareci. La inceput, acestora li s-a oferit un regim alimentar conventional, iar a doua oara o dieta bogata in metionina, pentru o perioada de 8 luni. Studiile au aratat ca soarecii cu o dieta bogata in metionina au cu 40% sanse mai mari de a dezvolta Alzheimer

Mijloace de prevenire Pana in prezent nu se cunosc mijloace sigure de prevenire, dar exista anumite masuri care pot fi luate pentru a reduce riscul aparitiei sau dezvoltarii ei. ' mentinerea unei activitati intelectuale continue - cititul cu regularitate, rezolvarea rebusurilor, mersul la teatru, cinema, concerte, participarea la diverse activitati sociale ' anumite medicamente, cum ar fi antiinflamatoarele, precum si cele folosite pentru scaderea colesterolului ' cea mai sigura metoda, spun specialistii, este mentinerea tensiunii arteriale la o valoare normala, ceea ce scade cu 50 la suta riscul de imbolnavire ' miscare si o alimentatie rationala, care sa aiba in componenta legume si fructe bogate in vitamina C, precum si administrarea de vitamina E (efect antioxidant). Alimentatie adecvata Vitaminele B - In timp ce toate acestea sunt importante pentru sanatatea creierului, vitaminele B12, B6 si acidul folic au un rol esential pentru ca, toate impreuna, ajuta partile creierului "sa comunicei intre ele. Sfat: Consuma suficiente B-uri prezente in carnea slaba, peste si carne de pasare, leguminoase - linte, mazare, fasole, cereale integrale, fructe, legume si soia! Fibrele - Unele dintre ele ajuta creierul sa mentina in interior un flux de energie regulat, in timp ce altele il ajuta sa elimine din corp toxinele nocive, evitand astfel ca ele sa ajunga la creier. Sfat: Consuma o varietate de alimente bogate in fibre, incluzand zilnic in alimentatia ta cereale integrale, leguminoase, mazare, fasole uscata, precum si legume si fructe! Grasimi indispensabile - O mare parte a creierului este constituita din ADH, o forma de acizi grasi Omega3 care, ca si vitaminele B, permit creietului sa proceseze informatiile. Sfat: Consuma grasimi care favorizeaza dezvoltarea creierului, incuzand alimente cu, ar fi pestele - sardine si somon. Uleiurile vegetale (de in, soia si rapita) sunt o alta excelenta sursa de acizi grasi Omega3! Antioxidantii - protejeaza creierul impotriva imbatranirii. Vitaminele C si E, precum si alti antioxidanti ajuta la combaterea procesului de imbatranire a creierului care este principala cauza a declansarii bolii Alzheimer. Sfat: Mananca legume si fructe colorate, bogate in antioxidanti, cum ar fi cele verzi (praz, mazare, castraveti, marar, patrunjel, leustean, spanac, salata verde, stevie, leurda), rosii (tomate, sfecla), portocalii (morcovul este cel mai indicat) si violet (patlagele vinete)! ATENTIE! Grasimile saturate (alimente care conduc la probleme de greutate) si caloriile peste limita normala pot afecta functiile cerebrale. Alte substante, prezente in mod curent in produsele bogate in zahar si in alimentele prajite, precum si alimentele gatite la temperaturi ridicate si intr-o perioada lunga de timp sunt, de asemenea, spun specialistii, raspunzatoare de declansarea Alzheimer. S-a demonstrat ca obezitatea ar avea un rol foarte important in declansarea acestei boli. Mentine-te la o greutate sanatoasa mancand alimente sarace in grasimi si bogate in fibre. Gaseste, de asemenea, metode de preparare a alimentelor care sa nu supuna la un proces de pregatire indelung si la temperaturi ridicate. Ce trebuie sa stii? ' la ora actuala, nu exista nicio proba care sa demonstreze clar ca unele tipuri de alimente sau elemente nutritionale ar putea preveni Alzheimer ' este sigur insa ca elementele nutritionale enumerate mai sus ajuta la dezvoltarea creierului si mentinerea sanatatii lui; ' mananca o mare varietate de alimente, incluzand, obligatoriu, legume si fructe colorate, precum si fibre ' pastreaza-ti o greutate care sa-ti asigure o stare buna de
sanatate.

Parkinson
Cura cu sucuri de fructe i zarzavaturi 1. Sucurile se obin prin centrifugarea legumelor i fructelor de bun calitate, bine splete i curate, preparate zilnic i proaspete, pstrate la rece, n sticle bine nchise. Se scoate cte o can (250ml) cu 30 min nainte de consum. Se recomand zilnic 1,5 - 2 litri. Vegetalele nu snt prelucrate termic prin fierbere, coacere, prjire. 2. Cura const n administrarea exclusiv, o perioad care variaz de la cteva zile la una, dou luni, de sucuri de fructe i zarzavaturi. Se administreaz alternativ - o zi suc de fructe, o zi suc de zarzavaturi - cte 250 ml suc, la fiecare 2,5 ore. ntre orele de administrare a sucurilor, se poate consuma ap sau ceai, la cerere. n afeciunile cu retenie de lichide (ciroza hepatic, insuficien cardiac, renal, hipertensiune arterial, etc.), se recomand mult pruden n administrarea sucurilor i a ceaiurilor, pentru a evita suprancrcarea lichidian. n aceste cazuri, tratamentul se face sub supraveghere medical.

3. n perioada curei exclusive de sucuri, se practic zilnic, dimineaa, o clism cu 1,5 - 2 l infuzie cldu de mueel. 4. Dup perioada curei exclusiv de sucuri, urmeaz o perioad de tranziie de cteva zile (510), n care se introduc treptat fructe i zarzavaturi (neprelucrate termic), sub form de salate, sau alte forme culinare, reducnd n acelai timp, treptat, cantitatea de sucuri. Reguli: - a se institui un orar regulat al meselor - a se evita consumul de ap n timpul mesei sau imediat dup mas; n acest sens se recomand ca nainte cu 30-60 minute de a servi masa, s se bea ap sau alt butur nefermentat - dimineaa, nainte cu 30-60 minute de a servi masa, se recomand a se bea ap cldu sau ceai cldu (ndulcit cu miere, sau nendulcit, la cerere) - a nu se consuma la o mas, cantitate mare de alimente i nici multe feluri - a se evita consumarea fructelor i zarzavaturilor la aceiasi mas - a nu se mnca ntre mese - a se mesteca ncet i foarte bine - a nu se consuma buturi sau alimente fierbini sau pre reci. Se exclud din alimentaie, pe o perioad determinat sau toat viaa: - prjitul alimentelor n ulei; uleiul se adaug dup prepararea alimentelor - carnea sau preparatele de carne de orice fel - zahrul rafinat ca atare i n combinaii: gem, compot, prjituri, ciocolat, ngheat, ceai, lapte, pepsi-cola - oetul (inclusiv oetul de mere), piper, murturi pregtite cu oet. - cafeaua, ceaiul negru, tutunul, buturile alcolice de orice fel - pinea alb, paste finoase, brnza fermentat (telemea, cacaval, brnza topit) - sarea n exces - alimente conservate cu conservani chimici - bicarbonatul de sodiu, praful de copt n afeciunile maligne (cancer) este de preferat a se folosi toat viaa dieta crudivoar. Se recomand evitarea surmenajului fizic, intelectual, a strilor conflictuale, depresive. Cantitatea de sucuri necesar pentru o zi: - fructe:

cte 250 ml suc de fructe de sezon (mere, pere, portocale, struguri, pepene etc), al fiecare 2,5 ore. Este de preferat sucul proaspt de struguri. - zarzavaturi: 1. Morcov - 250...500ml suc 2. elin - 200ml suc 3. Varz alb crud nu murat -150...250ml suc 4. Castravete - 90ml suc 5. Pstrnac rdcin - 60...150ml suc 6. Ptrunjel rdcin - 60...150ml suc 7. Gulie - 30ml suc 8. Lptuc salat - 50...100ml suc 9. Sfecl roie - 50ml suc 10. Cartofi - 30ml suc Observaii: - Sucul de sfecl nu se amestec cu celelalte. Se bea imediat (nu se pstreaz la frigider) singur sau amestecat cu suc de morcovi - Sucul de mere se bea ntre mese (ex. ora 10 i 16) - Sucul de cartofi se bea imediat dup preparare I neamestecat cu celelalte A. cu complicaii: - n boala Hodkin I leucemie, se poate mri cantitatea de suc de sfecl roie, ajungndu-se treptat la 450ml. - Pentru boli de ochi, se poate aduga andive, 90 ml pe zi. - Pentru ulcere, gastrite, colite, sucurile vor fi compuse din andive, zarzavaturile 1, 2, 3, 4, 7, 10. - Pentru bolile de nervi se mrete cantitatea de suc de elin pn la 250 ... 300ml - ATENIE! Pentru bolnavii cu metastaz, cu dureri mari, se vor folosi numai sucurile care snt tolerate. - Sucurile se beau cu nghiituri rare, bine amestecate cu saliva, nainte de mas (pe nemncate) - Nu se pstreaz de la o zi la alta - La copii ntre 6 - 14 ani se administreaz 1-2 din doza adultului, iar la copilul mic, 1/4 din doza adultului Exemplu de diet

n prima zi: dimineaa un mr sau alt fruct, la prnz puin salat de zarzavaturi, cu puin ulei i seara 200ml suc de elin. A doua zi: dimineaa - 2 mere sau fructe uscate (prune, pere, smochine etc.) nmuiate i un glbenu de ou cu zahr. La prnz - salat de zarzavaturi; sup crud de zarzavaturi cu fulgi de cereale, seara - 200ml suc de morcov. Peste zi 300ml suc de morcov. A treia zi: dimineaa - 2-3 mere, 2-4 nuci sau alune, 1 linguri de miere, la prnz - salat de zarzavaturi, sup crud cu fulgi de cereale, brnz proaspt, nefermentat, pine, cina - 1 can lapte nefiert, sau iaurt i pine. Peste zi 250ml suc de elin. - Sucurile se beau cu nghiituri rare, bine amestecate cu saliva, nainte de mas (pe nemncate) Alte recomandri: - n continuare, cura de sucuri i cruditi, 2 luni Cura de sucuri i cruditi Exemlu de meniu pentru o zi n cura de sucuri i cruditi Masa de diminea poate consta n terci de cereale sau din: 2 lingurie gru germinat, 1 lingur miere, 3-6 nuci (cine suport), 2 linguri tre de gru, 1 lingur semine de in, 1 lingur miei. Se amestec i se consum ca atare. Masa de prnz poate fi alctuit din salat de zarzavaturi ca: roii, castravai, gulii, ridichi, sfecl roie, salat verde, varz alb i roie, conopid, morcov, elin, ptrunjel, pstrnac, usturoi, ceap, frunze de ptrunjel verde i mrar verde. Iarna se poate folosi praf de verdeuri (ptrunjel verde uscat, mrar verde uscat, nsturel de gradin, urzici) La salate se poate folosi uleiul de msline sau alt ulei vegetal, smntn, lmie. n cur se poate folosi numai sarea de mare. Bolnavii cu gastrit, ulcer, colit, hemoroizi nu vor folosi ceap i usturoi. Masa de sear poate fi compus din: fructe sau salat de fructe, brnz de vaci cu smntn, lapte crud cu tte de gru etc. Fructele consumate trebuie s fie bine coapte. Alte meniuri: Dimineaa: Salat de elin cu maionez I smntn, Past de brnz de vaci cu diverse legume rzuite, Salat de sfecl roie crud, Glbenu de ou crud, Pate de semine de floarea soarelui decojite, Salata "boeuf" etc. Prnz: Ciorba de zarzavat Cina: 3 mere rase mrunt sau un cartof ras mrunt crud, 1 lingur miere, nuc macinat, 2 linguri grau ncolit. Deserturi: Crem de brnz de vaci amestecat cu smntn, miere, stafide. Rulad din stafide, fin de gru, mere rase I miere

Observaii: Nu se mnnc ntre mese Nu se mnnc la aceias mas I fructe I legume n cancer, se consum numai o can pe zi (250ml) lapte crud Laptele prins, brnza de vaci, smntna se prepar numai din lapte crud - cura cu polen de 3 ori pe an cte o lun Polen de albine Este indicat n nevroze, hepatite, ciroze, colite, ulcer, prostatite, orhite-epidimite-atrofie texticular, impoten, circulaia sngelui, Se iau 2-4 lingurie dimineaa i la prnz, nainte de mese. Se poate lua ca atare, sau cu miere. Cura cu polen dureaz 1 lun. Se face pauz 3 luni. Se repet cura de 2-3 ori pe an. - ceaiuri: .Coada calului Coada soricelului Sunatoare Cimbrisor minute Urzica Ciubotica cucului Trifoi Rosu 40g. 40g. 20g. 40g. 30g. 30g 40g

lingurita din amestec la 250 ml apa clocotita se infuzeaza 2 Se beau 3 cani pe zi

B. Alte proceduri, dup posibilitile locale

2. Baia vital de 3 ori pe zi, 3. O baie cald de ezut, 10 minute pe zi, cu fn, rostopasc, rozmarin, lucern 4. O baie cald general pe sptmn 5. Duul rece general, de trei ori pe sptmn 6. Duul scoianalternant de dou ori pe zi 7. O cataplasm lombo-abdominal cu lut, 3 ore pe zi 8. O edin de urzicare la 2 zile, pn apare erupia, dup care se fac du rece sau fricie cu ap rece 9. Friciuni ale coloanei vertebrale cu tinctur de coada oricelului 10. Fricie cu sare 11. Baia tlpii piciorului cu tinctur suedez 12. Reflexoterapie 13. Biopunctur

(Boala Parkinson apare n cazul unui deficit central de Dopamin (DA). La nivel striat, DA exercit n mod normal un efect inhibitor asupra interneuronilor colinergici. Schematic putem afirma c n boala Parkinson depopularea neuronilor DA din locus niger diminu acest efect inhibitor, antrennd o hiperactivitate colinergic secundar, responsabil de manifestrile clinice ale bolii. Ca mediator chimic, DA se elibereaz n timpul stimulrii fibrelor simpatice din diferite esuturi periferice (plmni, rinichi, tub digestiv, splin, cord, sinus carotidian). Prin stimularea punctelor de biopunctur specifice bolii Parchinson se mrete potenialul de aciune care depolarizeaz membrana terminal prin influxul ionilor de Ca++, se realizeaz fuziunea granulelor neuroreceptorii cu membrana presinaptic urmat de fenomenul de excitoz n prezena Mg++, elibernd DA n fanta sinaptic, n cantitate mai mare, realizndu-se n final o stopare sau cel puin o ncetinire a evoluiei bolii. Mecanismul de stimulare se aplic asupra unei matrici de puncte de acupunctur situate pe partea stng dac acestea aparin unor meridiane energetice de tip Yang (viscerale), sau pe partea dreapt dac aparin unor organe pline, de tip Yin: Prin punctele de acupunctur prezentate n matricea de biostimulare, n lichidul interstiiali intr stimuli cu tensiune medie de ordinul milivolilor captat la nivelul cutanat al bolnavului, dar de frecvene diferite, specifice fiecrui punct de acupunctur. Biostimularea dureaz 40 de minute n ciclu zi-noapte i se repet de cca 18 cicluri). 14. Supraveghere medical riguroas

C. Bibliografie Dr.DORU LAZA - ndreptar profilactic I terapeutic de medicin naturist, Ediia a 2-a, Ed "Pzitorul Adevrului", Fgra 1993 JEAN VALNET - Tratamentul bolilor prin legume fructe I cereale, Editura Ceres, Bucureti 1987 IULIAN MINCU - Alimentaia omului bolnav, Editura Medical, Bucureti 1980 MARIA TREBAN - Sntate din farmacia Domnului, Editura Hunga-Print, Budapesta 1993 Farm.MARIA ALEXANDRIU-PEIULRESCU, ing.HORIA POPESCU - Plante medicinale n terapia modern, Ed Ceres, Buc 1978 APIMONDIA - Apiterapia azi, Inst. Intern. De Tehn. I Ec. Aplicat, Bucureti 1989 I.Micu, BIOPUNCTURA, Ed.Gutinul, B.Mare 1996

Boala Parkinson. Corea. Iritabilitate. Agitaie. Amnezie. Claustrofobie. Scderea memoriei. Contracturi musculare nocturne. Not: Dieta, este un adjuvant, administrat cu acordul medicului currant 10 zile cura cu sucuri i zarzavaturi 1 clism dimineaa cu 1,5 -2l infuzie cldu de mueel Maladia Parkinson rezulta din moartea lenta a neuronilor dintr-o anumita zona a creierului, ce joaca un rol primordial in controlul miscarilor. Cauza acestei degenerari ramane un mister, in ciuda cercetarilor asidue efectuate pana in prezent. Primele semne ale bolii Parkinson apar in medie in jurul varstei de 60 de ani. Se constata mai intai o oarecare rigiditate musculara, apoi dificultati in executarea anumitor gesturi si un

tremurat necontrolat al mainilor, capului si picioarelor marcate de stres, emotii. Deasemenea, scrisul suporta modificari: literele sunt mai stranse, mici si aplecate pe masura ce fraza avanseaza. Tratamentul medicamentos este obligatoriu pentru incetinirea evolutiei, iar pentru mentinerea supletii articulatiilor, corectarea atitudinilor defectuoase rezultat al contractiilor musculare apelarea la kinetoterapie este indispensabila. Frecventa sedintelor este de doua-trei saptamani, pe toata durata bolii, sau, in functie de starea bolnavului, efectuate sub forma de cure, a cate patru-cinci saptamani,urmate de pauze apoi reluate. In principal se fac exercitii fizice constand in intinderi, miscari ritmate, jocuri motorii vizand dezvoltarea echilibrului (deplasari in diferite sensuri in varful picioarelor), dar se deprind si tehnici de respiratie. Cat despre scris, reeducarea are drept scop redarea amplitudinii, firescului mobilitatii incheieturilor bratului. Multe din exercitiile recomandate de specialistii in kinetoterapie pot fi integrate in modul de viata al pacientului. Pentru pastrarea echilibrului in mers: Plimbati-va lent, miscand voluntar bratele, exagerand ridicarea genunchilor si numarand pasii cu voce tare In timpul mersului incercati sa ocoliti obstacole dispuse in mod regulat pe sol Pentru ridicarea de pe scaun: Sezand, inclinati trunchiul, lipiti o gamba de un picior al scaunului si deplasati talpa cealalta in fata. Aplecati-va la 45 de grade, plasati palmele pe marginile laterale ale scaunului si incercati sa va ridicati dintr-o data, pastrand capul sus. Pentru vorbire si mimica: Cititi in fiecare zi, tare si raspicat, cateva pagini sub supravegherea unui membru al familiei, care trebuie sa va corecteze daca e cazul. Faceti cat de des miscari ale muschilor faciali: zambiti, incruntati-va, umflati obrajii Concentratia mare de fier in organism provoaca degenerarea celulelor nervoase si favorizeaza aparitia maladiei Parkinson, potrivit unui studiu al cercetatorilor francezi. Asa cum a reamintit Institutul national pentru sanatate si cercetari medicale (Inserm) intr-un comunicat, maladia Parkinson este provocata de o degenerare a celulelor nervoase care produc dopamina, un neurotransmitator din creier. Studiul a fost realizat mai intai pe soareci, carora li s-a inoculat toxina ce provoaca maladia Parkinson. Cu aceasta ocazie, cercetatorii au remarcat o dublare a numarului de celule care transporta fierul (DMT1) inspre neuroni. De asemenea, concentratia in sange a acestui element a crescut foarte mult in celule neuronale. Maladia Parkinson a afectat de doua ori mai multi soareci in randul celor care aveau un nivel ridicat de fier in organism, fata de celalalt grup de animale, cu un nivel normal de fier in corp. Trecand pe subiecti umani, cercetatorii au descoperit in creierele persoanelor decedate care au suferit de aceasta maladie ca neuronii degenerati contineau o concentratie foarte mare de fier fata de cea obisnuita. Specialistii au reamintit ca fierul este indispensabil bunei functionari a organismului, dar ca un nivel excesiv de fier distruge lipidele si proteinele, "antrenand astfel moartea celulara". "Aceste rezultate sunt foarte concludente, deoarece am demonstrat ca prin inhibarea transportatorului DMT1, am reusit sa protejam soarecii impotriva bolii", a subliniat Etienne

Hirsch. "Prin limitarea nivelului de fier in neuronii producatori de dopamina, se poate preveni maladia Parkinson", au concluzionat specialistii