Sunteți pe pagina 1din 15

UNIVERSITATEA ,,CONSTANTIN BRANCUSI DIN TG-JIU

FACULTATEA DE INGINERIE MASTER UNIVERSITAR


SPECIALIZAREA: TEHNOLOGII MODERNE DE FABRICATIE I
REFERAT
LA
TEHNICI AVANSATE DE FIABILITATE SI
MENTENAN
COORDONATOR:
Sef lucrari dr. Ciofu Florin
MASTERAND:
Popescu Victor Adrian
-2011-
1
INDICATORI DE FIABILITATE
2
INDICATORI DE FIABILITATE
Dac T este durata de functionare a unui sistem pn la defectare atunci F(t) este notatia
pentru functia de repartitie a varibilei aleatoare T si este probabilitatea ca durata de functionare
s fie mai mic dect valoarea t.
Complementara probabilittii de defectare este functia de fiabilitate R(t) care reprezint
probabilitatea ca sistemul s functioneze corect n intervalul (0, t):
R(t) = 1 F(t)
Ambele functii se refer la evenimente care se produc n intervalul specificat si nu n momentul
t. Ele sunt o notatie mai simpl pentru dou functii de interval: F(0, t) si R(0, t).
Pentru un interval oarecare de durat x care ncepe la momentul t, probabilitatea de defectare este
) ( ) ( ) ( ) , ( t F x t F x t T t P x t t F + + < +
Si apare ca o probabilitate asociat intervalului (t, t + x) scris n conditia certitudinii unei
functionri corespunztoare pn la momentul t. Relaxarea absolut necesar a conditiei de
certitudine, care oricum nu poate exista, conduce natural la o formul de probabilitate
conditionat
F t t x P t T t x P T t F t x F t R t ( , ) ( ) / ( ) [ ( ) ( )] / ( ) + < + +
si analog, pentru functia de fiabilitate
R t t x P T t x P T t R t x R t ( , ) ( ) / ( ) ( ) / ( ) + + +
Functia R(t, t + x) se mai numeste si functia de fiabilitate remanent.
Functia de distributie F(t) poate avea o derivat
dt
t dF
t
t F t t F
t
t f
) ( ) ( ) (
0
lim
) (

care este o densitate de probabilitate cu semnificatia de probabilitate de defectare n intervalul (t,


t + t) cnd ntinderea lui tinde ctre zero. Densitatea de probabilitate d uzual numele
distributiei si d sens cantitativ probabilittii de defectare n jurul momentului t.
Pentru descrierea pericolului de defectare n jurul unui moment dat se defineste rata de defectare
) (
) (
) (
) ( ) (
0
lim
) (
t R
t f
t t R
t F t t F
t
t z

3
care printr-o nlocuire de-acum familar devine :
z t
R t
dR
dt
( )
( )

1
Relatia ultim tratat ca o ecuatie diferential si integrat conduce la
R t e
z u du
t
( )
( )

0
relatie de mare important ntre indicatorii de fiabilitate.
0 2 4 6 8 1 0 1 2 1 4 1 6 1 8 2 0
0
0 . 2
0 . 4
0 . 6
0 . 8
1
1 . 2
1 . 4
R ( t )
f ( t )
z ( t )
D u r a t a ( u . t . )
D
e
n
s
i
t
a
t
e
,

F
i
a
b
i
l
i
t
a
t
e
,

R
a
t
a

d
e
f
e
c
t
a
r
i
i
Media timpului de functionare este
m tf t dt

( )
0
si dup o integrare prin prti
m R t dt

( )
0
Aceasta este media timpului pn la defectare (Mean Time To Failure MTTF).
Defectarea este presupus unic. n cazul readucerii (repetate) a sistemului la parametrii initiali,
dup fiecare defectare se poate vorbi de timpul mediu ntre dou defectri succesive (Mean Time
Between Failure MTBF). n cazul readucerii sistemului ntr-o stare diferit de cea initial
media m se refer la timpul mediu pn la prima defectare (Mean Time To First Failure
MTTFF). S-au dat aici si denumirile n limba englez si prescurtrile lor deoarece n multe
lucrri din domeniu att denumirile ct si prescurtrile sunt utilizate ca atare.
O alt medie important este:
4
m t R t t x dx
R t
R u du
t
( ) ( , )
( )
( ) +


0
1
Aceasta este media timpului de functionare rmas pn la defectarea unui sistem.
Pentru t = 0, media ultim coincide cu media din relatia anterioar.
Se calculeaz uneori si o dispersie a timpului de functionare
D t m f t dt D

( ) ( ) ;
2
0

Aceast dispersie msoar gradul de uniformitate a performantelor unor sisteme identice. O


tenhologie bine pus la punct n productia acelor sisteme conduce la dispersii mici.
Se pot defini, de asemenea, cvantile ale timpului de functionare ca solutii ale ecuatiei
F t ( )



cu o probabilitate specificat, legat de cele mai multe ori de un timp de garantie.
0 2 4 6 8 1 0 1 2 1 4 1 6 1 8 2 0
0
0 . 1
0 . 2
0 . 3
0 . 4
0 . 5
0 . 6
0 . 7
0 . 8
0 . 9
1
R 1 ( t )
f 1 ( t )
R 2 ( t )
f 2 ( t )
D u r a t a ( u . t . )
D
e
n
s
i
t
a
t
i
,

F
i
a
b
i
l
i
t
a
t
i
n evaluarea a dou sisteme sub aspectul fiabilittii se compar mai multi parametri, n
raport cu situatia concret. n figura alturat sistemul 1 este potrivit pentru o durat de utilizare
limitat, inferioar celei care corespunde punctului de intersectie a graficelor pentru fiabilitti;
sistemul 2 este potrivit unei misiuni tehnologice nedefinite ca durat. Se mai pot compara
mediile timpilor de functionare pn la prima defectare si alte valori caracteristice.
5
Uzura
Uzura este un fenomen fizic prezent n foarte multe sisteme de tipul hardware. Sistemele
software sunt fr uzur. Pentru acestea nu exist un echivalent al uzurii fizice din cazul
sistemelor hardware.
Uzura (fizic) este calificat drept pozitiv dac functia de fiabilitate R(t, t + x) este
descresctoare cu t pe intervalul (0, ) pentru orice x 0. Asadar, pentru un sistem cu uzur
pozitiv fiabilitatea scade cu cresterea vrstei. Invers, sistemul este cu uzur negativ dac
functia R(t, t + x) este cresctoare cu t pentru orice x 0.
Transfernd definitia n termeni de rat de defectare, care se poate scrie si sub forma
x
x t t R
x t xR
x t R t R
x
t z
) , (
0
lim
) (
) ( ) (
0
lim
) (
+

se consider c sistemul este cu uzur pozitiv dac rata de defectare z(t) este o functie
cresctoare si cu uzur negativ dac z(t) este descresctoare. Invers, din relatia
R t t x e
z u du
t
t x
( , )
( )
+

+
se deduce relatia de crestere/descrestere a functiei de fiabilitate si a ratei de defectare n cazurile
uzurii pozitive sau negative.
Uzura medie . Se numeste sistem cu uzur medie pozitiv un sistem pentru care functia
( / ) ln( / ) 1 1 t R
este cresctoare n timp. Functia are o scriere echivalent,
( / ) ( ) 1
0
t z u du
t

, care are
n vedere rata defectrilor. Sistemele cu functia mentionat descresctoare sunt sisteme cu uzur
medie negativ. Sub aspect practic, sistemele cu uzur pozitiv sunt afectate de un proces de
deteriorare functional progresiv, iar sistemele cu uzur negativ functioneaz din ce n ce mai
bine pe msura trecerii timpului. Lipsa de variatie, constanta functiei
( / ) ln( / ) 1 1 t R
echivaleaz
cu lipsa uzurii.
Uzura pozitiv nu face defectarea sistemului iminent la un anumit moment cum nici
uzura negativ nu exclude defectarea pn la un anumit moment. Fenomenul defectrii rmne
aleator, imprevizibil, numai parametrii legilor de repartitie se modific diferit ntr-un caz sau n
cellalt.
n lucrrile de specialitate n limba enlgez sau n alte limbi, pentru a califica un sistem din punct
de vedere al uzurii se utilizeaz unele prescurtri mai mult sau mai putin consacrate care sunt
reproduse imediat:
IFRA Increasing Failure Rate Average medie a ratei de defectare cresctoare
DFRA Decreasing Failure Rate Average medie a ratei de defectare descresctoare
IFR Increasing Failure Rate rat de defectare cresctoare
6
DFR Decreasing Failure Rate rat de defectare descresctoare
Aceste calificative sunt n relatia IFR

IFRA, DFR

DFRA. Implicatiile nu sunt


valabile si invers.
Demonstratie. Dac un sistem este IFR atunci functia ln[1/R(t)] este convex
0 ) (
) (
1
ln ) (
) (
1
ln ) (
) (
1
ln
0
>

,
_

,
_

t z
t R
t z
t R
du u z
t R
t
derivata unei functii convexe pozitive care trece prin origine este cresctoare pe intervalul (0, )
si atunci se poate afirma c functia:
ln
( )
ln
( )
1 1
0 R t R
t

este cresctoare pe acelasi interval. Acelasi mers al demonstratiei pentru DFR tinnd seama de
concavitatea functiei ln[1/R(t)].
n ipoteza c functia ln[1/R(t)] nu este derivabil, de pild n cazul sistemelor cu rat
de defectare constant pe portiuni, implicatiile de mai sus rmn valabile.
Sistemele cu degradare sunt sisteme pentru care functia de fiabilitate relativ la o
utilizare de durat x care ncepe la momentul t este mai mic dect functia de fiabilitate pentru
intervalul (0, x) oricare ar fi vrsta t si oricare ar fi durata x
R t t x R x t x ( , ) ( ), , + < > 0
cu alte cuvinte, dup utilizare un asemenea sistem este inferior unuia nou (NBU New Better
than Used. Un sistem IFR este NBU dar nu totdeauna si invers (exercitiu).
Se poate vorbi si de sisteme fr degradare (NWU New Worse than Used), pentru care
R t t x R x t x ( , ) ( ), , + > > 0
cu implicatia DFR

NWU dar nu si reciproc.


Asadar calittile NBU (NWU) sunt mai generale dect IFR (DFR) si chiar dect IFRA (DFRA).
Ultima afirmatie se sustine prin demonstratia care urmeaz.
Prin definitie un sistem IFRA are functia
( / ) ln( / ) 1 1 t R
cresctoare si, implicit, [ / ]
/
1
1
R
t

cresctoare si [ ( )]
/
R t
t 1
descresctoare. Se poate scrie atunci
[ ( )] [ ( )] R t x R t
t x t
+ <
+
1 1
si apoi
R t t x R t
x
t
( , ) [ ( )] + <
deoarece R(t, t + x) = R(t + x)/R(t).
7
Pentru un
x t [ , ] 0
are loc
[ ( )] [ ( )] R t R x
t x
1 1

si apoi, tinnd seam de relatia anterioar, rezult


R t t x R x R x
x
x
( , ) [ ( )] ( )
.
+ <
1
ceea ce exprim calitatea de NBU a sistemului.
Fie acum x > t. Cum functia [ ( )]
/
R t
t 1
este descresctoare, se poate scrie
[ ( )] [ ( )] R t R x
t x
1 1

si apoi din relatiile de mai sus se poate scrie iarsi


[ ( )] [ ( )] R t x R x
t x x
+ <
+
1 1
si mai departe
R x x t R x
t
x
( , ) [ ( )] + <
dar, de data aceasta
[ ( )] [ ( )] R x R t
x t
1 1

de unde rezult
R x x t R t ( , ) ( ) + <
ceea ce nseamn, din nou, c sistemul este NBU.
Sisteme cu degradare n medie . Un sistem cu degradare n medie este un sistem care
are media timpului de functionare rmas mai mic dect media timpului de functionare a
sistemului, m(t) < m (NBUE New Better than Used in Expectation). Relatia din definitie este,
n dezvoltare, tot una cu
R t t x dx R x dx ( , ) ( ) + <


0 0
sau dup mici modificri

<
t
t mR dx x R ) ( ) (
Implicatia NBU

NBUE este acum evident.


Exist sisteme care nu pot fi ncadrate n nici una din categoriile mentionate. Acestea
sunt sistemele fr uzur care se exprim n termeni de fiabilitate astfel
R t t x R x t x ( , ) ( ), , + 0
8
Pentru sistemele de acest gen functia de repartitie a duratelor de viat, altfel spus a
duratelor de functionare pn la (prima) defectare este F t e
t
( )

1

, densitatea repartitiei lor
este f t e
t
( )


, rata defectrilor este constant
z t ( )
, iar media si dispersia duratelor de
viat sunt
m t m ( ) / 1
, respectiv
2 2
1 / . Una din aplicatiile importante ale acestui
model se refer la sistemele software.
Legi de repartitie utilizate in teoria fiabilittii sistemelor
Pentru sistemele fr rennoire, adic pentru acele sisteme care odat defecte sunt
iremediabil defecte, durata lor de viat este o variabil aleatoare.
Nume
f t ( )
Media Dispersia
Gamma


( )
( )
t e
t 1

2
Weibull

t
e
t

,
_


1
1
1
1
]
1

,
_

,
_


1
1
2
1
2
2
Normal
2
2
1
2
1

,
_


t
e


2
Lognormal
2
ln
2
1
2
1

,
_


t
e
t
e


+
2
2
( ) 1
2 2
2

+
e e
A valorii
extreme
(Gumbel)

,
_

e e
t
e e e
t
/
Rayleigh
2
2
2
2

te
t

,
_

2
3

1
]
1

,
_


2
3
1
2 2

Rayleigh
generalizat
2
1
1
2 1
2

k
k t
k
t e
+
+
+ ( )

1
) 1 (
2
3
+

,
_

+
k
k

1
) 1 (
2
3
1
2
2
1
1
1
1
]
1

,
_

+
+
k
k
k
Alfa
2
2
1
2
2

,
_

t
e
t

,
_

+
2
1
1

,
_

+
2 4
2
8
1

Putere

b t t b

1
0 ( , )

b
+1


b
2
2
2 1 ( )( ) + +
9
Birnbaum-
Saunders
1
2 2
1
2
2
2

t
t
t
e
t
t
.
. +

_
,

_
,

,
_

+
2
1
2

,
_

+
4
5
1 ) (
2
2

O variabil aleatoare este complet definit de functia ei de repartitie. Durata de viat este
o variabil aleatoare de tip continuu, prin urmare functia de repartitie este o functie continu si
derivabil n raport cu timpul pn la prima (si ultima) defectare. n cazul continuittii variabilei,
densitatea ei de repartitie este de asemenea capabil s o descrie complet. Tabelul alturat
contine un numr de densitti de repartitie a duratei de viat a sistemelor, foarte frecvent utilizate
si confirmate de practic. Legile de repartitie cuprinse n tabel sunt departe de a fi acoperitoare
pentru toate situatiile practice posibile.
Aproximri ale functiilor densitate de repartitie prin exponentiale
Aproximarea este necesar ori de cte ori nici una din densittile de repartitie consacrate
nu se potriveste unei anumite experiente privind fiabilitatea unui sistem. Aproximarea se poate
realiza n trei moduri, conform modelelor n serie, n paralel sau n triunghi.
Aproximarea serie const ntr-o combinatie liniar de exponentiale
f t e
i
i
n
i
t
i
( )



1
cu coeficientii
i ndeplinind conditia

i
i
n


1
1
, adic combinatia liniar este convex.
Interpretarea fizic a combinatiei este aceea a unui sistem cu mai multe moduri de defectare,
mutual incompatibile. Exemplele practice le furnizeaz sistemele a cror defectare poate consta
ntr-un scurtcircuit sau ntr-o ntrerupere. Fiecare din modalittile de defectare respect o lege
probabilistic exponential, are o probabilitate de producere
i si are un parametru
i specific.
Aproximarea paralel are n vedere un timp de functionare pn la defectare, care se prezint ca o
sum de durate aleatoare independente una de alta, fiecare cu o lege exponential de parametru

i. Compunerea densittilor de repartitie a dou din aceste durate statistic independente se face
prin operatia de convolutie
f t f f t f f t d
ij i j i j
( ) ( * )( ) ( ) ( )


operatie care se poate repeta prin adugarea altor functii pn la completa lor epuizare. Dac se
noteaz mai simplu functia rezultat cu f(t) atunci, cu transformarea Laplace, se obtine:

+

n
i i
i
s
t f L s f
1
*
)] ( [ ) (

10
Dac parametrii
i sunt distincti atunci prin transformarea Laplace invers se obtine o
combinatie liniar de exponentiale asemntoare celei de la aproximarea serie. Dac parametrii

i sunt si cu repetitie se obtin repartitii de ordine ntregi diferite. n cazul n care toti
i au
aceeasi valoare se obtine o repartitie unic, de ordinul ntreg n 1.
Aproximarea triunghi se potriveste sistemelor care trec prin mai multe stri intermediare (ca
sistemele n paralel) dar nu trebuie s le parcurg obligatoriu pe toate. Defectarea care scoate din
functiune sistemul se poate produce n orice moment, indiferent de starea curent a sistemului.
Descrierea este foarte sugestiv printr-un graf al tranzitiilor. Alturat este dat un astfel de graf.
Tranzitiile posibile ntr-un interval t sunt (01), (12), ..., (k 2k 1) dar si (0k),
(1k), (2k), ..., (k 1k) pe lng stationarea n nodul curent 0, 1, 2, ..., k 1. Se ntelege c
starea k este starea de nefunctionare.
Probabilittile asociate tranzitiilor sunt proportionale cu intervalul t si sunt respectiv
1
t,
2
t,
,
k1
t, apoi
k
t,
k+1
t, ,
2k1
t si nc 1 (
i+1
+
k+
)t pentru persistenta sistemului n
starea i. Trecerea dintr-o stare n alta are toate caracteristicile unui proces Markov. Probabilittile
strilor la un moment dat sunt
p t d t
i ij j k j
j
i
( ) exp[ ( ) ] +
+


1
cu
d
ij
i j k i k j
l
l j
i
l
i

+
+ +



1
1
1
1
( )
Combinatiile de exponentiale n schemele serie, paralel, triunghi ofer o multitudine de
posibilitti de aproximare a fiabilittii sistemelor reale. Grafurile asociate sunt desigur mai
complicate. Oricare ar fi modelul ales el trebuie trecut printr-un test de concordant cu date
experimentale.
Aproximarea discret
Aproximarea discret se realizeaz prin juxtapunerea pe intervale adecvate a unor legi
exponentiale. Pe fiecare interval uzura este considerat constant. Functia de fiabilitate este n
cazul aproximrii
11
0 1 2 k 1
k

'

>

'

1
]
1

+
i
i i i i
i
j
j j j
t t
t t t t t t t
t R
0
] , [ ) ( ) ( exp
) (
1
1
1
1
*

Demonstrarea faptului c orice lege real de repartitie poate fi aproximat discret este
facil.
Operatia de punere n acord a modelului cu realitatea este cunoscut sub numele de estimare de
parametri. Cu ct sunt n joc mai multi parametri cu att problema este mai complicat.
Una din metodele de estimare a parametrilor este cea a verosimilittii maxime. Pentru a utiliza
aceast metod se construieste functia de verosimilitate L(X/) care contine vectorul X al
observatiilor experimentale si vectorul al parametrilor de estimat. ncercrile experimentale
pot fi trunchiate (sau cenzurate, cum se mai spune), cu sau fr nlocuire. Fie o ncercare
cenzurat, fr nlocuire, si o lege exponential. Atunci


T r r
n
t r n t
r r
n
r n t t t t r
n r
e A e A
e e e e A t t t L
r
i
r r




] ) ( [
2 1
) )( )...( )( ( ) / ,..., , (
2 1
cu
T t n r t
i r
i
r

( )
1
Functia de verosimilitate este maxim pentru valoarea care anuleaz derivata
d
d
L T

( / )

,
adic verific ecuatia
A r e A T e
n
r r T
n
r r T



1
0

ceea ce conduce la
r
T



si apoi la


r
T

, care este estimatia maxim verosimil.


Trebuie verificat dac estimatia este nedeplasat sau, cum se mai spune, este absolut corect,
adic are proprietatea

(

/ )

g d

Integrala este o medie a variabilei aleatoare

, cu luarea n considerare a densittii de repartitie


conditionat g(

/ ) .
12
n cazul parametrului unic de mai sus, se scrie mai nti diferit variabila T
) )( 1 ( ... ) )( 2 ( ) )( 1 (
) (
1 2 3 1 2 1
1

+ + + + +
+

r r
r
i
r i
t t r n t t n t t n nt
t r n t T
Se noteaz
) )( 1 (
1
+
k k k
t t k n s
ceea ce face ca


r
i
i
s T
1
Vectorul aleator ] ... [
2 1 r
T
s s s s are densitatea de repartitie
1 ... 0 0
... ... ... ...
0 ... 1 1
0 ... 0
...
... ... ...
...
) ,..., , (
) ,..., , (
1
1
1
1
2 1
2 1
+
+

r n
n n
n
e A
t
s
t
s
t
s
t
s
t t t L
s s s L
T r r
n
r
r r
r
r
r

cu determinantul functional bidiagonal (toate elementele de deasupra diagonalei principale si


toate elementele de sub diagonala a doua sunt nule).
Fiecare din variabilele s
i este independent de celelalte si este repartizat exponential cu acelasi
parametru . Rezult
g T
T e
r
r T
( / )
( )
( )

1
cu r determinat. Media parametrului estimat este :
1 )! 1 (
)! 2 (
)! 1 ( )! 1 (
) (
)

(
1
0
2
1
0


r
r
r
r r
dT e T
r
r
dT
r
e T
T
r
M
r
r
T r
r T r

ceea ce indic o estimatie deplasat. Estimatia nedeplasat este :

T
r 1

13
BIBLIOGRAFIE
1. Ctuneanu, V.M. si A.Mihalache Bazele teoretice ale fiabilitatii Ed.Academiei RSR,
Bucuresti 1983
2. Chen, P.M. si altii RAID: High-Performance, Reliable Secondary Storage ACM Computer
Surveys, 1994
3. Dumitrescu, D. si H.Costin Retele neuronale. Teorie si aplicatii, Ed.Teora, Bucuresti, Sibiu,
1996
4. Mihalache, A. Cnd calculatoarele gresesc. Fiabilitatea sistemelor de programe (software),
Ed.Didactic si pedagogic, Bucuresti 1995
5. Popovici, Al.A. Proiectarea securittii sistemelor complexe, Ed.Stiintific si enciclopedic,
Bucuresti 1988
6. Stefnescu, C. Sisteme tolerante la defecte, Matrix Rom, Bucuresti 1999
7. Vancea, R., St.Holban si D.Ciubotariu Recunoasterea formelor. Aplicatii, Ed.Academiei
RSR, Bucuresti 1989
14
15