1.1 Mecanica Aplicat 1. Ipotezele principale ale mecanicii aplicate.

Tendinta de a inlocui in toate ramurile industriei,lucru manual se elaboreaza productia si se utilizeaza diferite dispositive aa cum s-a artat mai sus au n componen i roi cu axe mobile. Dac gradul de mobilitate al ace,masini, aparate si unelte. Aceasta serveste pentru transformarea energiei 9. Mecanisme planetare. Cinematica. Mecanismele planetare (simple sau difereniale) au n componenta lor roi dinate cu axe fixe i respectiv cu axe mobile. Mecanismele planetare sunt utilizate n construcia multor maini, utilaje, dispozitive i aparate ntlnite n industrie. Mecanismele planetare stor mecanisme este M = 1 se numesc mecanisme planetare simple iar dac gradul de mobilitate este M> 1mecanisme planetare difereniale. 10. Intindere (compresiune) axial. Tensiunea i deformaia n grind de la propria greutate. Cnd torsorul de reducere al eforturilor n orice seciune transversal a barei se reduce la o for axial, bara este solicitat la ntindere, compresiune axial (centric). Dac fora axial este pozitiv, solicitarea este de ntindere iar dac fora axial este negativ solicitarea este compresiune. Pentru a ajunge la aceast solicitare, ncrcrile se aplic tangent la axa barei. 11. Fora tietoare i momentul ncovoietor. Momentele ncovoietoare: My=Ax*z*dA; Mz=Ax*y*dA Forele tietoare: Tz=ATxz*dA: Ty=ATxy*dA 12. Clasificarea transmisiilor mecanice. Transmisie prin roti dintate; Transmisie prin cblu; Transmisie prin curea; Transmisie prin lanturi; Transmisie prin roti de frectiune 31. Lagare cu alunecare. Destinaia i clasificarea. Solutionarea corecta a unui lagar cu frecare de alunecare

implica o buna compatibilitate pentru ros si corinet,ceea ce confera ansambluri perderii minime prin frecare uzura redusa si evitarea griparii. Intrucit sadisfacearea simultana a conditilor mentionate nu este realizata de nici un material de antifrictiune

13. Legea fundamental a angrenajului. Construirea evolventei i proprietile ei. Presupunnd ca angrenajul nu are erori si ca rotile sunt perfect rigide, se pot stabiliconditiile pe care trebuie sa le ndeplinesca profilurile flancurilor pentru ca raportul detransmitere al angrenajului sa ramna constant. n figura 1.8 este prezentat contactulflancurilor conjugate ntr-un punct oarecare Q n care profilurile conjugate C1si C2au vitezele vQ1 si vQ2. Este evident ca vQ1 =R1 1si vQ2= R2 2 care au componente dupadirectia normala la ambele flancuri N N si dupa directia tangentiala comuna la ambele flancuriTT 16. Calculul geometric al angrenajului cilindric cu dini drepi este stadartizat (GOST16530-83). Calculul se efectueaza cu scopul de a exclude deformatiile la determinarea fortelor, deobicei se examineaza cazul de contact al dintilor in punctual de angrenare. Forta rotitoare este indreptata tangent la cercul de divizare Ft*d/2=T iar forta periferica este Ftc=2T/d, forta totala F=Ft/cosLa. Tensiunea de conprimare in sectiunea periculoasa de la forta este =Fr/bS=FttagL/bS iar tensiunea de incovoiere de la forta Ft este =m/w=6F7l/bS 17. Forele n angrenajul transmisiei conice cu dini drepi. Angrenaju cu roti dintate conice se refera la angreajul la care axele arborilor se intersecteaza sub un unghi. Angrenajele conice sunt mai complicate in fabricare si montare decit cele cilindrince, insa ele se utilizeaza pe scara mare. Forta periferica exprimata prin forta de torsiune Ft=2T2/d2 iar forta radial pinion Fr1=f7tgL(alpha)cosL(alpha) si forta axiala Fa1=FttgL(alpha)sin1. In sectiunea media sarcina este q=qmax+qmin/2=FtK4/bcosL(al pha). Tensiunea de calcul la incovoiere a dintilor rotilor conice F=FtKfY/0.85bm Fadm. 18. Angrenaje cu melc. Angrenajele melcate sunt un caz particular al angrenajelor cu axencruciate, la care roile nu mai sunt roi dinate cilindrice clasice (dectroata condus la angrenajul cilindric ncruciat, iar unghiul dintre axeleroilor angrenajelor este de 90 de grade).Aceste angrenaje au avantajulrealizrii unor rapoarte de transmitere mari, chiar ntr-o singur treapt 6<u< 100, n cazul

reductoarelor deturaie i pn la u<1000, n cazultransmisiilor cinematice, funcioneaz lin, fr zgomot, realizeazautofrnarea transmiterea se realizeaz doar de la roata conductoare(melc) la roata melcat, n sens invers transmisia se blocheaz (de aceease folosesc la maini de ridicat, completnd sau nlocuind aciuneafrnei).

19. Calculul angrenajelor melcate. Calculul de rezisten al angrenajelor melcate se efectueaz prinanalogie cu cel al angrenajelor cilindrice cu dantur nclinat, lund nconsiderare particularitile geometrico-cinematice ale acestor angrenaje 20. Mecanisme cu elemente flexibile. elemente flexibile - sunt elemente deformabile folosite pentru transmiterea la distan a micrii i, implicit, a puterii mecanice (cabluri, curele, lanuri etc.); 21. Cinematica i geometria transmisiei prin curea. Parametrii geometrici principal ice caracterizeaza dimensiunele transmisiei a=(1,5..2)(d1+d2) iar pentru transmisia cu curea ad1+d2/2+h. lungimea de calcul a curelei L=2a+P/2(d1+d2)+(d2-d1)/4a; unghiul de infasorare pe roata mica trebuie sa fie L1(alpha) L1ads(alpha). Vitezele periodece ale rotilor de curea a transmisiei se determina v1=w1*d1/2; v2=w2*d2/2; daca v1=v2=>w1d1/2=w2d2/2. Alunecarea elastca se caracterizeaza E=v1-v2/v1. Pentru transmisii cu curea e=0.010.02. 24. Forele i randamentul transmisiei prin lan. Elementele unei transmisii prin lant sunt piesele articulatiilor: axele, bucsele, lantul. Se construesc eclisele din platbanda laminat la rece iar restul din oteluri cu cimentare. La proiectarea transmisiilor se prevede puterea, N=Pv, de unde v=nzt/60x1000*m/s. Raportul de transmitere considerat v=w1/w2=z2/z1. Forta periferica se calculeaza: P=2M/d ; Forta de intindere Fq=ql 2 /8f*gcos; sarcina de calculeste pentru mai mare decit forta periferica: Q=KaP+2Fq 25. Asamblri prin nituri. Clasificare i elemente de calcul.

Nituirea perezinta operatia tehnologica de gaurire a elementelor inbinare,de montare a nituilor si de formare a capului de inchidere. Nitureile sunt imbinari nedemontabile prin care se leaga de obicei. Nitul se compune dintr-o tija cilindrica,corpul nitului si capul obisnuit in forma de calota sferica.Dupa clasificare nuturile se impart in obisnuite, special si dupa natura metalelor:otel, aliaje neferoase, material plastic. Rezistenta nituri dupa tensiuni la derefecare f = F/d0 fa, rezistenta nitului dupa tensiune de strivire s =F/d0 sa

piese de rotire se instaleaza pe arbori si osii. Dupa destinatie sunt arbori din transmisii,arbori principali: Dupa forma axei longitudinal: arbori cu axa dreapta, arbori cu manivere si cotiti, arbori flexibili: dupa forma netezi si in trepte: dupa tipul de sectiune se executa in constructie masiva si tubular. Modul de rezemare static nedeterminat si static determinat. Dupa pozitia in flux energetic: motori. Intermediary si condusi. Dupa modul de comportare la vibratie: rigizi si elastici. 26. Asamblri sudate. Clasificare i elemente de calcul. Sundarea este operatia tehnologica care consta in imbinarea a doua piese metalice din material la fel sau diferit. Sudarea executata pe o linie sau intrerupta este cusatura. Clasificarea elementelor sudate sunt dupa process tehnologic: sudare prin topire, sudare prin presiune, sudare prin procedee special. Dupa dispunere reciproca suduri sunt cap la cap si de colt. Dupa sudura, lungimea se consideram l=b-2. Tensiunile la intindere se face cu ajutorul formulei s=F/l as. La sudare de colt frontal se reduce Fn=Ft=Fcos450 =F2/2. 27. Asamblri filetate. Clasificare filetului. Cele mai raspindite asamblari demontabile sunt alcatuite din elemente filetate. Mai multe din tomate din totalul pieselor folosinte in constructia de masini si aparate sunt filetate: Filetul constitue partea principala a filetului. Elementele geometrice corespunzatoare fiecarui profil de filet sunt standartizate. Fileturile sunt de urmatoarele tipuri: metric, intoli, pentru tevi si trapezoidal. Filet cu pas mic are durabilitate inalta, filetul cu pas mare este cel mai utilizat fiind mai rezistent la uzura. Filetul de stringere si etasare se utilizeaza pentru tevi. Filetul trapezoidal se foloseste in transmisiile reversibile sub actiunea sarcinii. 30. Arbori i osii. Utilizarea i criteriile de funcionare. Din categoria organelor folosite pentru ghidarea miscarii de rotatie fac parte doua drupe de elemente: osiile si arborii avind miscare de rotatie. Rotile dintate, rotile de curea si alte