Oferta turistic

Scurta descriere: Elvetia este o tara situata in Europa Centrala. Se invecineaza cu Franta la vest si nordvest, cu Germania la nord-est, cu Lichtenstein si Austria la est si Italia la sud. Capitala Elvetiei este Berna. Din punct de vedere cultural si lingvistic, Elvetia este impartita in trei mari regiuni - germana, franceza, italiana - carora li se adauga o zona mai mica numita ElvetiaRomanda, unde se vorbeste romansa (o limba romanica). Turism: Turismul contribuie semnficativ la produsul intern brut al tarii, Elvetia fiind supranumita "patria turismului montan". Are o infrastructura bine pusa la punct,Elvetia inscriindu-se ca fiind una dintre cele mai dezvoltate tari ale lumii. Atractii: Orase-muzeu ca Zurich, Basel, Lausanne si Geneva, cu monumente (catedrale, intre care Sf. Petru din Geneva, sec. XII - XIII, Munster din Basel, sec. XII, reconstruita in sec. XIV - XV, Catedrala din Lausanne, sec. XII - XIII, cel mai frumos monument gotic din Elvetia), biserici (Fraumunster, sec. XII - XV din Zurich, St - Germain, bazilica din sec. IV - V), case vechi, fantani - indeosebi gotice, dar si renascentiste si baroce, muzee si colectii de arta.

Deplasarea: 15.02.2013-22.02.2013 Zurich (2 nopi) - Lucerna - Interlaken (1 noapte) - Berna - Montreux (2 nopi) - Geneva (1 noapte) Ziua 1 (Smbt) - Zurich Zbor n Zurich. Chiinu- Zurich . Pre tur-retur 469 euro. Ora: 06:20 ntlnirea la aeroport. Transfer gratis pentru turiti. Excursie de 2 ore n oraul Zurich, nsoit de ghid vorbitor de limba romn i rus, vizitarea Banhofshtrase, catedrala Fraumunster (vitralii de Marc Chagall vizitarea n interior este posibil doar dac catedrala este deschis),Niederdorf, Paradeplatz i altele. Cazarea la hotel (atenie! check in la ora 15.00) Seara- timp liber Ziua 2 (Duminic) - ZURICH STEIN AM RHEIN CASCADA RIN Deplasarea la Stein am Rhein. Plimbare prin Stein am Rhein (ora medieval n apropiere de frontiera cu Germania), popas la cascada Rinului cea mai mare cascad din Europa (Biletele de intrare la cascad sunt incluse n preul turului). Pe partea stng a rului Rin se afl oraul Schauffausen, care sa format datorit cascadei i se vede de pe malul rului. Excursie la locul de pelerinaj a ntregii Europe mnstirea oraului Einsiedeln, unde se afl Madonna neagr Vom vizita capodoperele arhitecturale n stilul baroc (Biserica din secolul XV), i avem posibilitatea de a bea apa care vindec. Seara- timp liber Ziua 3 (Luni) - ZURICH LUCERNA - INTERLAKEN Micul dejun la hotel. Deplasarea la Lucerna. Plimbare prin Lucerna. Timp liber n Lucerna. Plecarea la Interlaken.

La sosirea n Interlaken, plimbare prin ora. Celebra "Hheweg" promenada care se leaga de centru urban din Interlaken Vest, cu mult mai raspandite Interlaken Est nu ofera doar superbe peisaje din Jungfrau reuniune la nivel inalt, este, de asemenea, una dintre cele mai bune locatii in Elvetia pentru suveniruri si cumparaturi de ceasuri. Cazarea la hotel. Seara timp liber. Ziua 4 (Mari) - INTERLAKEN BERNA (56 km) GRUYERES MONTREUX Micul dejun la hotel. Sosire n Berna. Excursie n centrul istoric al Berna i vizita la groapa cu uri, turnul cu Ceas, cldirea guvernului i arcadele oraului vechi. Deplasarea la Gruyere. Plimbare prin satul medieval, unde se afl castelul Gruyere. Posibilitatea de a gusta mncarea tradiional a localitii - fondue i cumprarea brnzei proaspete elveiene. Pentru doritori - excursie suplimentar la fabrica de ciocolat din Broc. Transfer la Montreux. Cazarea la hotel. Timp liber

Ziua 5 (Miercuri) MONTREUX Odihn n staiune. Excursie suplimentar la centrul termic n Lavey-Les-Bains. Izvoarele tmduitoare v vor ajuta s v relaxai i va vor elibera de stres. Masajul subacvatic v va reda tinereea i frumuseea, va ajuta s scpai de dureri de spate. Bile fierbini v vor oferi un impuls de energie. Tuburile cu eucalipt v vor cura plmnii. Dup tratament vei primi o ceac cu ciocolat cald sau ceai din infuzie de ierburi de munte.

Ziua 6 (Joi) - MONTREUX - LAUSANNE GENEVA Micul dejun la hotel. Excursie la Riviera elveian. Vizitarea Castelului Chillon (bilete la Castelul Chillon sunt incluse n preul turului). Deplasarea la Vevey, unde a trit i a fost nmormntat Charlie Chaplin. Deplasarea la Lausanne. Un scurt popas pe litoralul pitoresc din Lausanne, lng Muzeul Micrii Olimpice i Parcul Olimpic. Lausanne este in prezent cunoscut ca sediul Comitetului International Olimpic (CIO), fondat in 1894 de catre baronul Pierre de Coubertin. De altfel, localitatea gazduieste un muzeu olimpic, unde sunt expuse diverse obiecte referitoare la celebrele jocuri sportive. La sosirea n Geneva, o excursie prin ora i a zonei organizaiilor internaionale, havuzul din Geneva, ceasul de flori, Grdina de trandafiri, oraul vechi, zidurile Reformelor. Cazarea la hotel. Timp liber Dimineaa transfer cu autocarul n Zurich i zbor spre Chiinu la 08:20 Timp liber n timpul liber turitii se deplaseaz de la hotel / la hotelul de sinestttor. Biletele la transportul public, taxiuri i alte ci de transport dup traseul hotel - centru - hotel nu sunt incluse n preul programului. Preurile sunt n Euro, pentru 1 persoan, cu cazarea n camera double. Nu este inclus: Viza(35 eur), asigurarea medical.

2 nopi Zurich Interlaken

Swissotel ****

De la 97 euro/noapte De la 84 euro/noapte De la 81 euro/noapte De la 98 euro/noapte

Toate taxele i micul dejun inclus Toate taxele i micul dejun inclus Toate taxele i micul dejun inclus Toate taxele i micul dejun inclus

1 noapte Interlaken ****

Montreux

2 nopi

Villa Toscane ****

Geneva

1 noapte Cornavin ****

Pre total de la 1307 euro/persoan Obiectivele turistice

1. Bahnhofstrasse Zurich a fost populat permanent timp de 7.000 de ani. Numele orasului provine probabil de la cuvantul de origine celtica dur care inseamna apa. Romanii au cucerit regiunea in anul 58 i.Cr. si au transformat asezarea pe care au numit-o Turicum inpunct de colectare a taxelor si fort pe malul riului Limmat. Dupa caderea Romei, comunitatea a cazut in miinile triburilor germanice ale alemanilor (sec. VI), iar mai tirziu sub egida Carolingienilor a capatat statut de resedinta regala. In 1218, Zurich a devenit oras imperial liber (odata cu stingerea dinastiei Zhringen), iar in 1351 s-a alaturat Confederatiei Elvetiene o coalitie de cantoane orientata impotriva Habsburgilor austrieci. In 1336, cetatenii orasului au acceptat o constitutie care bazindu-sedemocratic pe sistemul de bresle, a format un echilibru de putere intre diferitele bresle, comertsi nobilime. Odata cu dezvoltarea breslelor, orasul si-a cumparat independenta de la imparat in anul 1400, iar obligatiile de impozit au fost lichidate. Zurich s-a aflat traditional in pozitia de avangarda a tuturor dezvoltarilor inovative: a condus fortele protestante spre Reforma in sec. al XVI-lea, politicienii sai liberali au jucat un rol cheie la intemeierea statului federal modern in 1848, iar intreprinzatorii sai au fost piatra de temelie a revolutiei industriale din sec. al XIX-lea. Bahnhofstrasse Activitatea pulsanta din Zurich se concentreaza pe Bahnhofstrasse, o strada lunga de 1200 metri (majoritatea pedestra), care se extinde de la statia principala catre lac. Sectiune de mijloc a strazii a fost construita in 1857 dupa umplerea unui vechi sant, Frschengraben; partea inferioara, catre lac, a fost construita incepand din 1877, iar partea superioara catre statie in 1885. Printre cladirile interesante din partea inferioara, datand din cotitura secolului, se numara cladirile de afaceri Weber (nr. 75), construite in 1899 de R. Kuder si A. Muller (reconstruite in 1912 1913 si 1928) si depozitul departamentului Jelmoli (Seidengasse 1), un complex de cladiri care a fost reconstruit de mai multe ori; a fost proiectat initial de H. A. Stadler si J. E. Usteri cu un schelet de fier. Fatada istorica (1913 1916) a cladirilor Peterhof si Leuenhof reprezinta munca fratilor O. si N. Pfister. Bahnhofstrasse unul dintre bulevardele de cumparaturi din lume cele mai scumpe si exclusiviste. Pe deasupra cldirile i stilul arhitectural de aici te duc ntotdeauna cu gndul la exclusivism, miraj i atenie la detaliu. n 2010, un studiu a numit strada Bahnhofstrasse al treilea cel mai scump loc pentru proprieti de retail din Europa, i la nivel global, al cincilea cel mai scump. A intrat n folosin atunci cnd fortificaiile

oraului au fost demolate i anul din faa zidurilor a fost completat n 1864 pentru a se crea un spaiu destinat pietonilor. n acel moment, numele locului era Mocirla Broscuelor sau Frschengraben. Cu timpul denumirile s-au schimbat iar acum zonei i se mai spune i Station Street. 2. Biserica Sfnta Maria (Fraumunster) In peisajul orasului Zurich sunt prezente multe turnuri de biserica, dar cel mai gratios este turnul inalt si albastru al bisericii Fraumnster. Biserica, pozitionata langa vechea piata istorica Mnsterhof, a fost fondata in 853, chiliile sale fiind locuite de nobili pana in secolul al XII-lea In peisajul orasului Zurich sunt prezente multe turnuri de biserica, dar parca cel mai gratios este turnul inalt si albastru al bisericii Fraumnster. Biserica, pozitionata langa vechea piata istorica Mnsterhof, a fost fondata in 853, chiliile sale fiind locuite de nobili pana in secolul al XII-lea. Printre caracteristicile arhitectonice marcante ale bisericii se numara corul in stil Romanesque si imensa si elaborata orga, insa principala atractie o reprezinta cinci margnifice vitralii realizate de Marc Chagall in 1970 3. Stein am Rhein La vreo 30 de kilometri de cascada, prin preajma lacului Bodensee (Konstanz), se afla un giuvaier de arhitectura medievala: localitatea Stein am Rhein (literal, "Piatra de pe Rin"). Oraselul sia celebrat acum doi ani jubileul (un mileniu de atestare documentara), fiind o ocazie de a pune inca o data in valoare exceptionala sa mostenire arhitecturala, vizibila mai ales in centru sau orasul vechi. Aici sunt cladiri cu picturi exterioare ca niste veritabile opere de arta, pe care le poti "savura" poposind in voie ca intrun muzeu in aer liber, mai ales ca intreaga zona este pietonala, asa incit nu te tulbura nimeni. Intradevar, tot centrul este magnific prin fatadele constructiilor care sunt admirabil restaurate (datorita acestui fapt, orasului ia fost atribuit, in 1972, premiul Wakker pentru conservarea mostenirii arhitecturale). De pe aceste fresce ilustrind scene biblice, istorice, mitologice si fapte de viata (festivaluri, mestesuguri, povesti hazlii) in culori vii si nuante placute privirii, putem afla multe despre istoricul acestei asezari intemeiate in jurul anului 1000 de regele Heinrich al IIlea. Prin secolul al XIIIlea a fost inaltat castelulcetate Hohenklingen care domina orasul de pe o colina, o constructie tipica, in zona existind destule alte asemenea fortarete. In veacul al XVlea, a fost incheiata o alianta intre orase, Stein am Rhein pe atunci oras liber infratinduse cu Zrich si Schaffhausen si intrind sub stapinire elvetiana. De atunci, locuitorii asezarii si, mai ales, proprietarii instariti au avut grija constanta de a picta fatadele cladirilor si de a le mentine in buna stare, considerindule ca niste ferestre spre trecut mentalitate care persista si astazi la noii proprietari si la autoritatile locale, care traiesc aproape exclusiv de pe urma ofertei turistice a cladirilor medievale. Orasul de azi, care numara doar 3100 de locuitori, este compus din centrul medieval cu turnurile sale, din cartierul vechi Vor der Brugg de pe malul sting al Rinului, dar si din alte cartiere moderne, precum si din doua insulite care, laolalta cu Buch, Hemishofen si Ramsen, formeaza o enclava apartinind asanumitului "Oberer Canton" (Cantonul de sus). Administrativ vorbind, Stein am Rhein tine de Schaffhausen, punctul de pornire a calatoriei noastre in cautarea splendorilor elvetiene ale Rinului. Oraselul Stein am Rhein din apropierea granitei cu Germania, inclus in patrimoniul UNESCO prin fatadele pictate ale cladirilor, adevarate bijuterii arhitectonice. .

4. Cascada Rinului Cine nu a auzit de valea si cascadele Rinului splendide frumuseti naturale ale legendarului fluviu care strabate Germania, Elvetia, Austria, Franta, pina la varsarea sa in Marea Nordului, pe teritoriul Olandei, la Rotterdam? Izvorind din Elvetia, din masivul Gotthard, Rinul (Rhein, in germana) este la fel de renumit ca Dunarea, fiind navigabil pe aproape trei sferturi din lungimea sa (de la izvoare pina la varsare are o lungime de 1320 kilometri). Lui i se datoreaza si una dintre cele mai frumoase vai asezate dea lungul unei ape (comparabila doar cu Valea Loirei), datorita oraselelor pitoresti, asezarilor rurale sau peisajelor de o neasemuita frumusete: Valea Rinului Cine ajunge in cantonul elvetian Schaffhausen o face cu gindul sa vada o cadere de apa tumultuoasa pe care no poti uita. La 4 kilometri de orasul Schaffhausen, pornind din suburbia industriala Neuhausen, dai peste una dintre acele splendori careti fura ochii si mintile, deopotriva. De altfel, Rinul este de natura sai inspire pe poeti si pe artisti, iar cascada, asijderea, dupa cum sa intimplat cu William Wordsworth, care, in 1821, a imortalizato in versuri: "Apele Rinului/ Framintinduse si inalbinduse mai aprig, din ce in ce mai aprig ,/ Pina ce nebunia cuprinde intregul Potop./ Transformat intrun lucru infricosator ale carui nari respira/ Rafale de aburi furtunosi". De cealalta parte, pe malul opus, se poate ajunge la castelul Worth, care era odinioara un bastion in care functiona vama pentru vasele ce navigau pe Rin. Si de aici te poti lasa sedus de spectacolul caderii de apa care improasca vaporii in toate directiile. Sa spus ca debitul Rinului poate ajunge pina la 1250 metri cubi pe secunda, pravalinduse peste stinci cu o lungime de 150 de metri. Cascada de aici este una dintre cele mai mari din Europa si este atit de spectaculoasa, incit orasul la marginea caruia se afla mai este cunoscut sub numele de Rheinfallstadt (literal, "Orasul cascadei Rinului"). 5. Abatia din orasul Einsiedeln, Elvetia

Este o manastire benedictina, dedicata Doamnei Ermitilor. Acest lacas sfant nu apartine diocezei, in schimb, este scaun teritorial, de-a lungul vremurilor, impresionanta cladire bucurandu-se de o notorietate mare in randul crestinilor. E drept ca si istoria acestei manastiri este, poate, la fel de interesanta ca zidurile intre care, odinioara, sute de pelerini se rugau. Sfantul Meinrad, care facea parte din familia Hohenzollern, a fost educat la scoala abatiei din Reichenau, o insula situata in Lacul Constanta. Aici, acesta avea sa imbrace hainele monahale. Prin urmare, dupa ce a petrecut cativa ani la Reichenau, Meinrad a luat decizia sa se stabileasca pe muntele Etzel, adica sa traiasca in sihastrie, rupt de restul lumii. Sfantul Meinrad a murit, insa, in anul 861, ca urmare a unui jaf, prin care i s-au furat din obiectele pretioase oferite de catre pelerinii devotati. In urmatorii opt ani, locul era intotdeauna ocupat de cel putin un eremit, acestia dorindu-si sa urmeze exemplul Sfantului Meinrad. De pilda, unul dintre ei, numit Eberhard, a ridicat o manastire si o biserica aici, devenind astfel primul abate. Biserica a devenit intr-un timp foarte scurt cunoscuta aproape in toate colturile lumii; mai mult decat atat, se spune ca, in anul 948, acest lacas sfant avea sa fie consacrat de insusi Iisus Hristos, ajutat de catre Cei patru evanghelisti si nu numai. Iar verdicitatea acestui fapt a fost confirmata si de Papa Leo al VIII-lea. Importanta acestui lacas sfant s-a rasfrant asupra istoriei spre exemplu, staretii abatiei erau numiti printi. Astfel, in anul 965, Grigore, cel de-al treilea abate din Einsiedeln, a primit titlul de print al imperiului de la Otto I, acelasi titlu primindu-l si succesorii celui de-al treilea staret, care s-au bucurat de aprecierile regilor. Mai tarziu, Abatia din Einsiedeln a fost transformata intr-un Mare Principat de catre Rudolf I al Germaniei. Pana la Revolutia Franceza dintre anii 1789-1799, abatia a fost independenta. Si sa ne facem o idee cu privire la statutul de atunci, ne indreptam atentia spre felul in care, in prezent, Abatia din Einsiedeln functioneaza; lacasul sfant se afla sub autoritate cvasi-episcopala, pe cand, atunci, nu apartinea de nicio alta institutie sau organism, depinzand doar de vointa regelui. Insa Abatia din Einsiedeln era populara si datorita evlaviei si

intelepciunii calugarilor care traiau aici, timp de secole, multi sfinti petrecandu-si mare parte din viata intre zidurile acestei manastiri impresionante. Ba, mai mult decat atat, manastirea a ajutat in mod semnificativ la cresterea gloriei Ordinului Benedictin, calugarii studiind aici aproape toate formele artei, printre care literatura si pictura. Inevitabil, odata cu Reforma Protestanta, Abatia din Einsiedeln a fost nevoita sa traverseze vremuri nu tocmai fericite. Numarul pelerinilor a scazut considerabil in secolul al XVI-lea, dar secole mai tarziu, cam dupa prima jumatate a secolului al XIX-lea, numarul acestora a inceput sa creasca gradual. De pilda, Einsiedeln poate concura oricand cu Roma sau Santiago de Compostela din acest punct de vedere. In prezent, aproximativ 200.000 de pelerini vin aici an de an, din toate tarile catolice europene. Si nu ar trebui sa ne mire deloc aceasta statistica, indeosebi daca tinem seama de importanta pe care acest lacas a avut-o de-a lungul secolelor sale de existenta si pe care, de altminteri, o are chiar si in zilele noastre. Plus, nu mai luam in calcul si turistii care trec pragul manastirii din Einsiedeln, fascinati de impozanta acestui edificiu splendid. 6. Lucerna (german Luzern, francez Lucerne) este un ora n Elveia central, cu o populaie de 60.274 locuitori (31 decembrie 2003), capital a cantonului Lucerna. Oraul este situat pe malul Lacului celor Patru Cantoane (Lacul Lucerna - Vierwaldstttersee). Nu exist o atestare documentar a fondrii oraului, dar acesta este menionat n 840 sub numele de "Luciaria", nume ce provine de la omnstire a Sfntului Leodegar, fondat n jurul anului 730. Deschiderea drumului prin Pasul Sankt Gotthard n secolul al XIII-lea a fcut din Lucerna un important centru de schimb. Cucerit de Habsburgi n 1291, s-a alturat Confederaiei Elveiene n 1332. Lucerna fost capital aRepublicii Elveiene n 1798. Rul Reuss se vars n lac, motiv pentru care n ora exist cteva poduri. Cel mai faimos este Podul Capelei (Kapellbrcke), un pod de lemn de 204 m lungime, construit iniial n 1333 i reconstruit n 1993 dup un incendiu. Podul trece pe lng Turnul cu Ap (Wasserturm) octogonal, o fortificaie din secolul al XIII-lea. Podul mpreun cu Turnul cu Ap reprezint emblema oraului. Atracii turistice:

Muzeul de Transport al Elveiei este un muzeu impresionant de mare i comprehensiv, cu exponate din toate domeniile transportului, incluznd locomotive, vagoane, automobile, nave i avioane. Centrul de Cultur i Congrese din Lucerna, de pe malul lacului, a fost construit de Jean Nouvel. Centrul adpostete una dintre cele mai importante sli de concert din lume (acustic: Russel Johnson). n fiecare an, spre sfritul verii, aici are loc faimosul festival Lucerna de muzic clasic.

7. Interlaken Orasul este situat intre lacurile Thun si Brienz, la poalele varfurilor Eiger, Monch si Jungfrau. Muntii, lacurile, cascadele raurilor, va vor fascina in cazul in care alegeti aceasta destinatie de vacanta. Interlaken este centrul regiunii Jungfrau, o zona cu varfuri acoperite de zapada, cu pajisti alpine si statiuni pitoresti. Varful Jungfraujoch are 3454 metri altitudine , Schilthorn - 2970 metri si Kleine Scheidegg-2061 metri. Interlaken se afla la 570 m deasupra nivelului marii. Cea mai importanta sursa de venit este turismul, desi in trecut economia se baza si pe industria textila si pe fabricarea ceasurilor. Interlaken este una dintre cele mai vechi statiuni turistice din Elvetia, si ramane una dintre cele mai populare. Orasul le ofera turistilor o baza din care sa exploreze zonele inconjuratoare cu trenul sau autobuzul. Atractia principala este totusi magnificul munte Jungfrau (4158 m). Multe hoteluri se afla de-a lungul bulevardului Hoheweg, oferinu-le privelisti bune asupra muntilor. In ciuda dimensiunilor mici (populatie de 5 200 locuitori), orasul are doua statii de cale ferata ("Interlaken

Ost" si "Interlaken West") si doua funiculare, Harderbahn si Heimwehfluh. Legaturile feroviare prin regiunea Jungfrau via Berner Oberland Bahn, cu ecartament ingust se intinde de asmenea peste Pasul Brunig catre Lucerna. Principala magistrala leaga Interlaken de orasele Spiez, Thun si Bern. 8. Berna Regal si eteric, capitala Elvetiei, Berna, arata de parca ar fi desprins dintr-o carte cu poze din epoca medievala; asta probabil pentru ca strazile si cladirile sale au ramas in mare parte neatinse, inca din anii 1400. Nu e rau nici ca are drept fundal Alpii Elvetieni; varfurile lor sunt acoperite de zapada chiar si in timpul verii. In Berna sunt atractii turistice care ii vor distra atat pe cei mici cat si pe cei mari, de la un parc medieval cu ursi pana la un ceas urias cu figuri animate. Capitala Elvetiei este cu adevarat un loc cum nu mai intalnesti in lume. Centrul medieval al orasului, cel mai bine pastrat din Elvetia, este un labirint de caldiri datand din epoca Renasterii, turnuri, fantani, poduri si strazi cu arcade. Cel mai bine poate fi explorat la pas. Ia cu tine un ghid audio pe iPod de la biroul de turism din gara, iar turul te va ajuta sa plasezi Berna definitiv in istorie. Einstein insusi si-a publicat faimoasa sa Teorie a relativitatii in acest oras. Tot aici gasesti unul dintre cele mai tari muzee din lume dedicate remarcabilei sale personalitati. Muzeul se afla intr-unul din apartamentele in care a locuit savantul aici urmand sa afli tot ce te intereseaza despre viata sa personala, dar si despre realizarile lui importante. Elvetienii sunt renumiti pentru fabricarea ceasurilor, iar unul dintre cele mai mari ceasuri animate din lume,Zytglogge, se afla in Berna. Figurine mecanice infatisand ursi, un bufon si multe sunete scoase la ora fixa fac din piata un loc vesnic aglomerat, asa ca ar fi bine sa-ti faci aparitia cu cel putin 20 de minute mai devreme. O plimbare de 5 minute te va duce la catedrala Mnster din Berna, cea mai importanta catedrala din oras. Nu rata vizitarea portalului interior, unde se afla Judecata de Apoi, alcatuita din sute de figuri pictate sau sculptate. Turnul catedralei are 250 de trepte si-ti ofera una dintre cele mai frumoase privelisti din oras. Daca vrei sa faci o plimbare de placere, mergi aproximativ 30 de minute pe jos, pana la parcul Tierpark Dhlhlzli. Aici se afla faimosul parc al ursilor (BrenPark), una dintre cele mai vechi si renumite atractii turistice din Berna. Ursul este simbolul orasului Berna. Vechea locatie, care era efectiv o gaura in pamant, inaugurata in anul 1513, a fost considerata inumana in anul 2009 (dupa 500 de ani!), asa ca a fost construit un nou parc. Astazi, ursii pot inota intr-o portiune ingradita a fluviului Aare sau se pot relaxa la adapostul locuintei lor improvizate. Rosengarten (Gradina trandafirilor) se afla la 5 minute de mers pe jos de parcul ursilor. Trandafirii sunt in floare in lunile iunie si iulie, dar privelistile din oras sunt spectaculoase tot timpul anului. Drumul e destul de abrupt, asa ca ai grija sa porti pantofi comozi. Cele mai importante muzee din Berna sunt Muzeul de Istorie al orasului si Kunstmuseum. Primul iti ofera o introducere interesanta in istoria Bernei, cu zeci de artefacte expuse, printre care carti vechi, harti, armuri, pocaluri din aur si ustensile de bucatarie. Turul audio nu e obligatoriu de parcurs, intrucat majoritatea informatiilor sunt deja scrise in limba engleza, pe placutele din fata exponatelor. Kunstmuseum (Muzeul Artelor Fine) expune o mare varietate de opere de arta, incepand cu secolul 14. Daca esti in cautarea a ceva mai special, mergi la Centrul Paul Klee Center. Nimeni nu se poate compara cu producatorii elvetieni atunci cand e vorba de ceasuri. Sinonime cu precizia la secunda, micile angrenaje de masurare a timpului au creat in tara cantoanelor marci recunoscute pe plan

international precum Rolex, Patek Philippe sau Longines. Mai nou, nonconformistele Swatch s-au impus pe piata ca o divizie mai accesibila de ceasuri elvetiene, sustinute de campanii publicitare deosebit de agresive. Libido reformulat Carl Gustav Jung (1875-1961) este cel mai celebru psiholog si psihiatru elvetian. Initial discipol al lui Freud, Jung s-a indepartat ulterior de teoriile acestuia, inlocuind notiunea de libido cu aceea de inconstient ancestral. Elvetianul este cel care a deosebit tipurile introvertit si extravertit, utilizate astazi pe scara larga in psihologie. 9. Castelul Chillon Aflat la iesirea din Montreux, Elvetia, este un veritabil castel al secolului XIII. Inconjurat de munti inzapeziti si oglinda lacului Geneva, castelul este impresionant. Este construit pe o insula stancoasa, pe drumul antic comercial care ducea in Italia. Castelul este cel mai cunoscut monument istoric elvetian. A devenit simbol national, reprezentativ prin frumusetea lui si formele armonioase. Castelul este unic, avand fortareata orientata strategic inspre drumul antic care duce catre Italia si rezidenta cu vedere spre lacul Geneva. 10. Vevey Situat pe malul nordic al renumitului lac Geneva, la o distanta mica de Lausanne, Vevey este un oras elvetian localizat in cantonul Vaud. Exista doua rauri care marginesc orasul Veveyse in partea de vest si Oyonnaz la est. Sectorul industrial al orasului este foarte bine dezvoltat si include banci, agenti comerciali, artizanii si liberi profesionisti. Tot aici isi are sediul administrativ stabilit inca din 1867 si gigantul industriei alimentare Nestl, celebru mai ales pentru ciocolata pe care o comercializeaza. Spectaculoasa situare pe Lacul Lman si panorama pitoreasca oferita de Mont Peresin sporesc farmecul unic al acestui oras, ceea ce il transforma intr-o destinatie turistica populara. De asemenea, intreaga regiune Motreux-Vevey, situata favorabil pe Riviera si la poalele Alpilor, atrage multi turisti pe perioada iernii, oferind diverse posibilitati de practicare a sporturilor de iarna. Puteti incerca mersul pe zapada deoarece exista patru trasee circulare marcate la Les Pleiades. Aceasta este, de asemenea, zona in care fanii snowboarding-ului si schiului alpin vor gasi pante minunate, ideale pentru toata familia.