CLASICISMUL IN ARHITECTURA TARILOR ROMANE Spre sfarsitul sec 19 si inceputul sec 20 incepe tranzitia de la feudalism la capitalism.

Astfel apare si se dezvolta CLASICISMUL, fiind considerat stil al epocii burgheze(a fost adoptat de boierii interesati de libertatea comertului). Caracteristici: Formele clasicismului sunt concepute si solutionate pentru a satisfice functiile fiecarei cladiri; Schemele planurilor si a compozitiilor spatiale sunt simple, ordonate si simetrice; Mijloacele de expresie plastica: la noi in tara fol cu preponderenta doricul roman, doricul grec si toscanul; s-au folosit cu cumpatare; Spatiile sunt vaste, armonios proportionate-> se pot raporta la scara umana, de aici reiese caracterul umanist particular si impresia de sobrietate, monumentalitate si echilibru; Nu se poat delimita exact perioadele dezvoltarii clasicismului. ARHITECTURA RELIGIOASA: BISERICA ROTUNDA din Letcani (1795): compozitie de tip central, plan circular incununat de o turla. Coloanele ionice din pridvor impart trunchiul cilindric al cladirii. Singurul element decorative il constituie antablamentul BISERICA Sf. Haralambie (1794-1804):edificiu de tip central, compozitia incaperii principale se dezvolta pe un ax vertical caruia I se adauga absida altarului si vestibulul de intrare; decoratie retinuta ca si bis din Letcani; prezinta o tendinta de alungire a planului; sunt prezente 3 turle care se succed peste pronaos, naos si altar; BISERICA SF.GHEORGHE (incinta m.rii Neamt): plan trilobat acoperit cu bolti moldovenesti; decoratia fatadelor este una de factura clasicista (absidele laterale inscrise in exterior in cate un rezalit dreptunghiular; absida altarului este marcata de coloane angajate); BISERICA SF. SPIRIDON (1804-1805): compozita se dezvolta de-a lungul unei axe longitudinale-> tendinta de a transforma interiorul bisericii intr-un spatiu unic (inainte se tindea impartirea pe sexe); nava este dreptunghilara, spatioasa-> deasupra o turla ampla rezemata pe un system de 4 arce cilindrice, 2 f late si 2 inguste alipite zidurilor longitudinale BISERICA MANASTIRII FRUMOASA(1833): plan longitudinal cu spatiu nedivizat. Sunt introduce 2 cupole care creaza iluzi a doua compartimente despartite printr-un arc monumental. Plastica exterioara a fatadelor include elemente specifice palladianismului. Pe fatada apuseana se regaseste un portic doric ridicat pe un subasment inalt. S-a incercat adopratea unei fatade deschise prin compartimentarea acestora cu travee, in mijloc existandample nise curbe. Turnul clopotnita- marcheaza intrarea in incinta. Registrul intrarii este inaltat, masiv. Peste acesta se regaseste camera clopotelor-> faradele fiind decorate cu coloane ionice angajate. BISERICA DIN SATU-MARE(1786-1789): acoperita de o mare cupola si precedata de o colonada prinsa intre 2 turnuri

ARHITECTURA CIVILA: In ceea ce priveste solutionarea planimetriilor palatelor si caselor boieresti se disting 2 categorii: Prima categorie (atestata pana in jurul anului 1830): casa are structura traditionala a locuintei boieresti autohtone; 2 niveluri. La etaj o sala mare situate in axa. Foisorul cu scara se transforma in intrare acoperita exprimata printr-un portic ce se desfasoara pe 2 niveluri ce se compune din doua ordine suprapuse. Se mai gaseste uneori si un sir de coloane ce sustin sau nu frontonul ce marcheaza accesul. o UNIVERSITATEA VECHE- IASI compozitie in plan tripartite, tinda transformandu-se intr-un vestibul amplu o PALATUL DE PE ZIDURI al Mrii Frumoasa: realizat de Martin Kubelka; mentine tipul de casa boiereasca cu structura tripartite; foisorul devine la nivelul parterului un peron de acces iar la etaj se transforma intr-o terasa acoperita

A doua categorie: alcatuita din casele si palatele construite pe planuri necunoscute anterior. Sunt prezente volume unitare, spatii interioare largi grupate in jurul unor sali centrale. Unele cladiri au 3 aripi asezate in U; cea principala fiind situata in spatele curtii, in fata regasindu-se curtea de onoare delimitata lateral de celelalte 2 corpuri ale cladirii. (palatul Sturza de la Iasi-arh M.Singurov; palatuk Stirbey de la Buc- arh M. Sanjouand) o CASA VISTIERNICULUI ALECU BALS (aprox 1830): construita pe plan dreptunghiular; camerele si saloanele sunt distribuite in jurul unui mare hol central. o TEATRUL NATIONAL (1846-1852)- Arh vienez Josef Heft; impartirea interioara este tipica teatrului italian: un mare foaier si o sala alcatuita din parter, loji si o galerie; (distrus de bombardamentele aeriene din 1944) o PALATUL UNIVERSITATII construit intre 1857-1869 de catre Alexandru Orascu si modificat apoi in 1912 prin adaugarea unui etaj. Compozitia planimetreica se desfasoara pe orizontala, avand 2 niveluri. Intrarea principala in axa, era marcata de un decros mai inalt prevazut cu o colonada ionica incununata cu un fronton triunghiular. Palatul fam Kornis din Manastirea- constructie cu dimensiuni relative reduse; colonada esta tratata la scara monumentala; Consiliul Popular Cluj Napoca- fatada principala iese din limitele unitatii de stii caracteristice clasicismului si tinde spre eclectism. Gangul de acces esta tratat ca un propileu flancat de o colonada dorica; Casa Zsombory Cluj- constructie din 4 aripi grupate in jurul unei curti interioare pe 2 axe de simetrie. Fatada principala prezinta o succesiune de coloane dorice angajate