CM 2

PARTEA II CONSTRUC TIILE HALELOR INDUSTRIALE CU STRUCTURA METALICA
Capitolul VII Hale industriale cu structura metalica

7.1. Aspecte generale
Halele industriale ada tie. De obicei, ele se preva postesc procesul de produc d cu utilaj de ridicare si transportare (poduri rulante, grinzi rulante suspendate etc.). Scheletul are destina tia de a prelua nca si poate executat din metal, beton sau rca rile ce apar n timpul exploata rii mixt (de exemplu, stlpii din beton armat, grinzile de rulare si fermele din metal). Varianta nala ste n se va alege dupa o analiza tehnico-economica . De regula , schelet metalic se folose hale industriale cu deschideri mari si cu poduri rulante de capacitate mare. Principalele elemente ale halelor industriale sunt reprezentate n g. 7.1. Structura de rezisten ta ti (ncastra ti) n funda tii principala este cadrul transversal, format din stlpi, ancora de beton, si rigle (ferme, grinzi).
Fig. 7.1: Elemente principale ale halelor industriale metalice: 1 stlpi; 2 ferme de acoperi s;
3 grinzi de rulare; 4 luminatoare; 5 contravntuiri.
Forma si dimensiunile scheletului metalic se determina tie de gabaritul utilajului, trans func portului intern de uzina s. a. La proiectarea halelor industriale se iau n considera tie condi tiile de iluminare naturala si ventilare a spa tiului din interiorul lor, cnd au loc degaja ri mari de ca si gaze. ldura O importan ta foarte mare la comportarea carcasei o au podurile rulante. nca rca rile provenite din ac tiunea podurilor rulante, ind dinamice, repetate si avnd valori numerice considerabile, conduc la distrugerea timpurie a elementelor structurale, ndeosebi a grinzilor de rulare. Din acest motiv la proiectarea structurii de rezisten ta este necesar sa se considere regimul de func tionare a podurilor rulante, care depinde de destina tia halei si procesele tehnologice n ea. Regimul de func tionare a podurilor rulante se caracterizeaza prin: coecientul de utilizare n regim de nca si capacircare maxima (raportul dintre masa medie a nca rca rii ntr-un schimb tatea de ridicare); durata relativa tionare a podului (raportul dintre timpul func tiona de func rii 2
7.1. Aspecte generale
si timpul total) ntr-un schimb sau ntr-un an, frecven ta de cuplare a podului ntr-o ora . Conform STAS 25546-82 "Utilaje de ridicare. Regimuri de lucru" (n rusa ), pentru toate podurile rulante au fost stabilite patru regimuri de func tionare (u sor "U", mediu "M", greu "G", foarte greu "FG") si opt grupe, notate 1K...8K. Grupa regimului de lucru depinde de numa si de coecientul de nca rul total de cicluri pe durata de exploatare rcare Kp X Qi 3 ci Kp = , (7.1) Q c t i
unde QiP este masa nca rca turii, transportata n timpul total de exploatare cu numa rul de cicluri ci ; ct = ci ; Q - capacitatea portanta a podului rulant. n regimul u sor (U) se ncadreaza tioneaza podurile rulante din grupele 1K, 2K, 3K, care func cu ntreruperi prelungite si sunt destinate pentru efectuarea lucra tie sau de rilor de repara montare. La regimul mediu (M) se refera si 6K, destina tia ca podurile rulante din grupele 4K, 5K rora este racordata tie sau tehnologice n sec tiile de mecanica la procesele de produc , asamblare a produc tiei n serie mijlocie a halelor industriale. n regimul de lucru greu (G) se ncadreaza si 6K), podurile rulante din grupa 7K (uneori care func tioneaza tii cu produc tie n serie mare, inclusiv n sec tiile produc tiei siderurgice. n sec n regim de func tionare foarte greu (FG) se ncadreaza podurile rulante (grupa 8K), care func tioneaza n doua sau mai multe schimburi cu ridica ri frecvente ale nca rca turilor maxime, unde to ti parametri sunt aproximativ egali cu unitatea. Suspensia nca tionare u sor, mediu si greu este rca turii la podurile rulante cu regim de func exibila ste la podurile cu regim foarte greu de func tionare, . Suspensia rigida , care se folose impune o rigiditate majorata ta scheletului metalic, iar grinzilor de rulare rezisten la oboseala si abilitate nalta . Din aceste motive n caietul de sarcini pentru proiectare va indicat regimul de func tionare a utilajului de transportat-ridicat. La comportarea si longevitatea construc tiilor metalice o importan ta mare are gradul de agresivitate al mediului, care se caracterizeaza prin viteza de coroziune a metalului neprotejat. n dependen ta tia gazelor agresive si umiditatea relativa de concentra se disting patru grupe: mediu neagresiv (viteza de coroziune nu depa se ste 0, 01 mm/an); mediu slab agresiv (pna la 0, 05 mm/an); mediu temperat agresiv (pna si mediu puternic agresiv (mai la 0, 1 mm/an) mult de 0, 1 mm/an). Pentru construc tii care se vor exploata n mediu cu grad mai mare de agresivitate (cu viteza de coroziune mai mare de 0, 05 mm/an) se vor alege marca respectiva de o tel si acoperirea cu straturi anticorozive.
7.1.1.
Domeniul de aplicare a structurilor de rezisten ta metalice
Folosirea construc tiilor din metal n cadrul halelor industriale este condi tionata de un set de parametri, cum ar prezen ta ca ilor de acces, posibilitatea aproviziona rii etc. Din practica inginereasca tii metalice. n hale industriale cu un nivel sunt recomandate urma toarele construc 1. Ferme de acoperi s: n hale cu deschideri de 30 m si mai mari; n hale nca si mai mari, cu travee pna lzite cu deschideri de 24 m la 12 m, inclusiv, cu utilaj de ridicare si transportare cu capacitatea mai mare de 2 t;
Capitolul 7 n hale cu utilaj suspendat de ridicare si transportare cu capacitatea mai mare de 5 t; n hale cu nca rca ri dinamice mari; n hale construite n zone cu seismicitatea de 8 grade cu deschideri nu mai mici de 24 m si n zone cu 9 grade cu deschideri nu mai mici de 18 m.
n cazurile enumerate, fermele pot folosite n combinare cu stlpi din metal sau beton armat. Daca tel, atunci ferme de acoperi s din o tel pot folosite n toate stlpii halei sunt din o cazurile. 2. Stlpi: n hale fa si transportare, cnd na timea de la podea pna ra utilaj de ridicare l la ferme este mai mare de 18 m; n hale cu poduri rulante avnd capacitatea de ridicare 50 t si mai mare sau cu capacitatea de ridicare mai mica tionare; , dar cu regim greu sau foarte greu de func cnd traveele sunt mai mari de 12 m. 3. Grinzi ale ca si 12 m si poduri rulante cu capacitate ilor de rulare pentru hale cu travee de 6 de ridicare 50 t si mai mari. 4. Luminatoarele, contravntuirile, grinzile si stlpii de paianta (cnd stlpii de baza sunt din o tel). 5. nvelitori din tabla tel n hale construite n zone cu seismicitate de 8 si 9 ondulata de o grade.
7.2.
Forme n eleva tie si n plan a halelor industriale
Structura de rezisten ta sa mod (carcasa) a halelor industriale, de regula , se proiecteaza n a nct capacitatea portanta (inclusiv rigiditatea) n plan transversal sa e asigurate de cadre plane transversale, iar pe direc tie longitudinala de elementele longitudinale, panourile de nchidere si de acoperi s. Cadrele transversale sunt alca si rigle (grinzi cu za tuite din stlpi brele sau grinzi cu inima plina ), mbinate rigid sau articulat de stlpi (g. 7.1). Elementele longitudinale ale structurii de rezisten ta sunt grinzile ca ilor de rulare, fermelejug, contravntuirile n planul acoperi sului si n planul stlpilor, panele de acoperi s s.a. n structura de rezisten ta tiile de paianta si longitudinale), se includ construc frontale (uneori platformele, sca si alte elemente. rile Scheme constructive ale carcaselor sunt multiple. n hale cu pa sii stlpilor egali cea mai simpla este schema prezentata n g. 7.2, a, b, care consta din cadre transversale pe care reazema construc tiile de rulare, panourile sau panele de acoperi s. Aceasta structura (cu una sau mai multe deschideri) satisface cerin tele tehnologice pentru majoritatea uzinelor constructoare de ma sini. Schema respectiva poate folosita pentru hale fa ra luminatoare sau cu luminatoare longitudinale.
7.2. Forme n eleva tie si n plan
Construc tiile luminatoarelor transversale pot utilizate pentru sprijinirea panourilor de acoperi s (g. 7.2, a, c ). n cazul cnd procesele tehnologice necesita tii largi, poate spa utilizata tia cu luminatoare longitudinale, care vor prelua o parte din greutatea acoperi sului solu (g. 7.2, d ). n cazul dat pe elementele luminatoarelor reazema pane paralele cu fermele de acoperi s. Capetele opuse pot rezema pe ferme-jug, amplasate pe stlpii intermediari ai halei. Pentru hale cu deschideri relativ mici (12...24 m) si na timea n limitele 5 8 m pot l utilizate cadre, elementele structurale ale ca tiunea plina rora vor avea sec (g. 7.2, e ). Schema respectiva poate folosita pentru hale cu una sau mai multe deschideri, fa ra sau cu poduri rulante (Qmax = 20 t), cu sau fa ta ra luminatoare. Structurile de rezisten pot cadre rigide, cadre n trei articula tii cu sau fa ti; podurile rulante pot amplasate pe console sau pe ra tiran estacade u soare. Sec tiunile transversale ale cadrelor, de regula si , sunt compuse din prole U foi de o tel. Realizarea, transportarea si montarea acestor construc tii este comoda si simpla .
a) b)
1
c)
11
I II III
22
II
III
44
d)
4 33
II
II
e)
Fig. 7.2: Scheme de alc atuire a carcaselor halelor industriale din o tel: I panouri de acoperi s;
II luminatoare; III ferme de acoperi s.
Schemele constructive ale structurilor de rezisten ta se disting prin tipul mbina rii dintre stlpi si rigle. n cazul mbina rii rigide a fermei cu stlpii (g. 7.3, a ) rigiditatea cadrului este mai mare dect n cazul mbina rii articulate (g. 7.3, b ). n hale cu o singura deschidere,
Capitolul 7
cu regim de lucru intens, deplasa ti la rile orizontale excesive ale stlpilor pot crea diculta func tionarea podurilor rulante si deaceea este necesara o rigiditate sporita a cadrelor. Din acest motiv mbinarea rigida si regim ferma -stlp este recomandata pentru hale cu o deschidere de lucru G sau FG. n celelalte cazuri se va utiliza mbinarea articulata ferma -stlp. n hale cu mai multe deschideri for tele orizontale vor preluate de mai mul ti stlpi, deplasa si deaceea se pot folosi scheme constructive cu ferme prinse rile orizontale vor mai mici articulat de stlpi (g. 7.3, c ). Halele cu mai multe deschideri si na timi diferite pot modelate avnd si mbina l ri rigide, si mbina ri articulate (g. 7.3, d ). Rezemarea stlpilor halelor industriale, de regula , se considera rigida n planul cadrului. Sunt posibile solu tii de alca ti, al tii articula ti n funda tii tuire n care unii stlpi vor ncastra (g. 7.3, e ). Aceasta tie constructiva tei proceselor solu este utilizata mai frecvent n cazul prezen tehnologice cu degaja ri de ca ldura .
a) b)
c)
d)
e)
Fig. 7.3: Scheme constructive s i de calcul. Amplasarea n plan a stlpilor se efectueaza tinnd cont de factorii tehnologici, constructivi si economici. Distan tele dintre stlpi vor racordate la dimensiunile de gabarit a utilajului tehnologic, a utilajului de transportare si ridicare, la direc tia uxului tehnologic. Dimensiunile funda tiilor sub stlpi se concordeaza si dimensiunile de gabarit a construc ti cu amplasamentul
7.2. Forme n eleva tie si n plan
ilor subterane (funda tii sub utilaj, colectoare etc.). Stlpii se amplaseaza pe axe paralele (g. 7.4) n a sa mod nct mpreuna cu riglele sa formeze cadre transversale, adica n hale cu mai multe deschideri stlpii de pe linii diferite se distribuie pe o axa . Dimensiunile n plan trebuie sa si n unele e multiple, de obicei, modulului de 600 cm cazuri modulului 1200 cm. Deschiderile se accepta si 42 m, iar traveile, de de 12, 24, 30, 36 regula tele frontale ale halelor stlpii se deplaseaza teaua , 6 sau 12 m. Pe fe n interior de la re modulara cu 500 mm pentru a posibila folosirea panourilor de perete tipizate.
a)
B
II I
Deschiderea (L) 500 Traveia stalpilor (B)

1 2 3 4 5 6 7 8 9
500
b)
C
II
Deschiderea (L)
Deschiderea (L)
500 Traveia stalpilor (B)

1 2 3 4 5 6 7 8 9
500
Fig. 7.4: Amplasarea stlpilor n plan: I axe transversale; II axe longitudinale.
Deseori din condi tii tehnologice n halele cu mai multe deschideri traveia stlpilor intermediari se accepta ma rita , dar multipla traveii stlpilor marginali (g. 7.4, b )
Capitolul 7
7.2.1.
Rosturile halelor industriale
Condi tiile tehnologice si necesita tile de fabrica tie uneori impun pentru hale industriale di mensiuni n plan foarte mari. Pentru astfel de construc tii n urma varia tiilor de temperatura (climatice sau tehnologice) apar deforma tii suplimentare considerabile, care conduc la formarea surilor n elementele de nchidere si supratensionarea elementelor structurale. Halele cu structura si exibili, care se deformeaza sor sub ac tiunea varia tiilor de tem metalica au stlpi rari u peratura . n g. 7.5 sunt reprezentate deplasa rile stlpilor unei hale generate de temperatura . Cu ct stlpii sunt mai ndepa ti de mijlocul halei, cu att mai mult ei se ncovoaie. rta
3
Fig. 7.5: Deplas arile stlpilor generate de temperatur a Varia tiile de temperatura tie, ele produc modica ri ale lungimii elementelor de construc depind de amplasarea structurii (n aer liber sau ada si de faptul daca postita ) hala este nca lzita . Pentru a evita apari tia n elementele structurii de rezisten ta a unor tensiuni mari, halele se fragmenteaza tie longitudinala si transversala n direc cu rosturi, care separa toate elementele de construc tie (inclusiv cele de nchidere), formnd blocuri (tronsoane) termice. Funda tiile nu se fragmenteaza tiunii varia tiei de temperatura tele dintre , indca ele nu sunt supuse ac . Distan rosturile termice pot determinate considernd deforma tiile din varia tia de temperatura . Acest calcul nu este necesar daca sesc ma dimensiunile blocurilor termice nu depa rimile prezentate n tabelul 7.1. Tabelul 7.1: Dimensiunile maxime ale tronsoanelor termice.
Caracteristica halei Hale nca lzite Hale nenca si lzite hale cu procese calde Structura metalica Lungimea La timea tronsonului, m tronsonului, m 230 150 200 120 Structura mixta Lungimea La timea tronsonului, m tronsonului, m 65 65 45 45
Rosturile termice transversale, de regula , se realizeaza prin amplasarea a doua cadre separate ala turate (v. g. 7.6, a, axa 30). Stlpii cadrelor respective se deplaseaza cu 500 mm de la axa transversala tii frontale a halei. , analogic stlpilor pa r Rosturile termice longitudinale se solu tioneaza ta prin fragmentarea structurii de rezisten n doua tionarea respectiva sau mai multe blocuri. Solu prevede introducerea unei axe suplimentare, amplasata ta 1000...1500 mm de la axa de baza si la distan (g. 7.6, a, axele D E).
7.3. Compunerea ra tionala a cadrelor
n unele cazuri procesele tehnologice impun amplasarea cadrelor n planuri reciproc perpendiculare. Fragmentarea halei n cazul dat se realizeaza prin introducerea unei axe auxiliare. Distan ta ntre axa longitudinala si axa frontala a unui bloc a blocului doi se accepta 1000 mm, iar stlpii se deplaseaza n interior cu 500 mm (g. 7.6, b ).
a)
Traveia stalpilor marginali Deschiderea
K
b)
500 Deschiderea 500
I
1000
E
1000... ...1500
III
Latimea tronsonului termic
Deschiderea Deschiderea
Traveia stalpilor intermediari
Deschiderea
500
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
500
30
500
500
58 59 60
Lungimea tronsonului termic
II
Fig. 7.6: Amplasarea stlpilor n hale cu rosturi: I rost termic longitudinal; II rost termic
transversal; III ax a suplimentar a.
Este necesar de remarcat, ca tasa rile neuniforme ale terenului de fundare genereaza efecte nefavorabile, analogic varia tiei de temperatura tie . n acest caz se realizeaza rosturi de deforma (dilatare), nsa si funda tiile stlpilor ala ti, spre deosebire de rosturile termice, se separa tura ob tinndu-se tronsoane independente. n practica tia rosturilor de dilatare , de regula , pozi coincide cu pozi tia rosturilor termice.
7.3.
Compunerea ra tionala a cadrelor transversale
Compunerea ra tionala include stabilirea dimensiunilor de baza a elementelor structurale n planul cadrului transversal. Dimensiunile verticale se stabilesc n raport cu nivelul podelei, considerat cota zero. Dimensiunile orizontale se raporta la axele longitudinale.
500
500
10
Capitolul 7
7.3.1.
7.3.1.1.
Cadre cu o deschidere
Stabilirea dimensiunilor verticale
Dimensiunile de gabarit verticale n hale sunt func tie de condi tiile tehnologice. Ele sunt determinate de distan ta de la cota zero pna la cota s inei c a ii de rulare (CSR) h1 si distan ta de la CSR pna sului (CIA) h2 . Suma acestor dimensiuni este na timea la cota inferioara a acoperi l interioara timea halelor se va accepta n a sa mod nct sa a halei h (g. 7.7). na l e asigurat un interval minim de 200...400 mm ntre utilajul tehnologic si nivelul de jos al acoperi sului. n hale cu poduri rulante dimensiunile verticale se determina sind din gabaritele po reie durilor rulante si cotei sinei de rulare, care se ia din condi tii tehnologice (determinate de na timea de ridicare deasupra podelei). Dimensiunile podurilor rulante sunt date n standarde l si prescrip tii tehnice.
i hacp i b2 a+100 hscr
i i hl l1 l2 h Lp L h3 h1
(7.2)
60...75 CSR
B1
bo
b1
0,00
Fig. 7.7: Schema pentru determinarea dimensiunilor n cadrul transversal cu o deschidere. na timea pa tii superioare h2 este determinata timea podului rulant l r de na l h2 = Hp + 100 + a,
unde 100 mm este rostul minim dintre ca si grinda acoperi sului; a = 200...400 mm rucior dimensiune, care tine seama de sa sului (pentru deschideri mai mari se geata grinzii acoperi utilizeaza timea podului rulant (distan ta de la sina de rulare pna ma rimi mai mari); Hp na l la marginea de superioara a ca ruciorului).
hgr
Hp
h2
ho
CIA
7.3. Compunerea ra tionala a cadrelor Dimensiunea nala h2 se va accepta multipla la 200 mm. na timea interioara l a halei h = h1 + h2 ,
11
(7.3)
unde h1 este distan ta de la cota zero pna sinei ca timea la nivelul superior al ii de rulare (na l utila a halei). Dimensiunea h pentru na timi pna l la 10, 8 m trebuie sa e multiplu cu 1200 mm, pentru na timi mai mari dect 10, 8 m multiplu cu 1800 mm (raportata l la dimensiunile panourilor de nchidere). Daca timea utila este necesar de corectat ma rimea h, atunci se majoreaza na l h1 folosind rela tia (7.3), pa strnd h2 minim. Lungimea pa tii superioare a stlpului r l2 = h2 + hgr + hs , (7.4)
unde hgr este na timea grinzii de rulare, care pentru calcule preliminare se accepta l n limitele 1 1 ... din traveia stlpilor (lungimea grinzilor de rulare) sau poate luat a din tabelul 7.2; hs 8 10 na timea sinei de rulare (conform tabelului 7.2). l Tabelul 7.2: n al timile s inelor s i grinzilor de rulare. S ina na timea grinzii de rulare l Capacitatea de conform de rulare hgr , mm ridicare Q, t STAS 4121-76* pentru travei Marca hs , mm 6 m 12 m 620/5 P43 140 800 1100 32/5 KP70 120 1300 1600 50/12,5 KP80 130 1300 1600 80/20 KP100 150 1350 1650 100/20 KP120 170 1730 2030 >125/20 KP120 170 1730 2030 Lungimea pa tii inferioare a stlpului r l1 = h l2 + h3 , (7.5)
unde h3 este cota de jos a pla cii de reazem a bazei stlpului. n hale industriale cu poduri de rulare cu capacitatea de ridicare pna la 50 t cota marginii de sus a funda tiei trebuie sa e 0, 15 m (h3 = 150 mm). n celelalte cazuri adncimea stlpului sub cota zero depinde de na timea traversei bazei, si grosimei stratului de beton deasupra l traversei care se ia mai mare de 200 mm (de regula , h3 = 600...1000 mm). Lungimea sectorului de stlp n limitele riglei depinde de na timea de reazem h . Pentru l acoperi suri cu panta si ferme alca mica (i tuite din doua corniere, conform STAS 23119= 1, 5 %) 78* "Ferme de acoperi s din o tel sudate cu elemente din doua corniere pentru hale industriale" (n rusa timea h va egala si 3150 mm pentru ), na l cu 2250 mm pentru deschideri de 18, 24 m deschideri de 30, 36, 42 m. n cazul prezen tei luminatoarelor, na timea lor hl se va determina din calculul ilumina l rii tinnd seama de dimensiunile tipizate a cercevelelor pentru luminatoare (1250 si 1750 mm) si la timea corni sei. na l t imea acoperi sului va hacp = h + hl + (L/2)i, (7.6) unde i este panta acoperi sului.
12
Capitolul 7
7.3.1.2.
Stabilirea dimensiunilor orizontale
n cadrul determina rii dimensiunilor orizontale se vor considera racorda rile unicate a stlpilor de axe b (distan ta de la muchia externa tele de a stlpului pna la axa stlpului), exigen rezisten ta si rigiditate impuse stlpilor, cerin tele de exploatare sigura . Racordarea b poate nula , 250 mm sau 500 mm. Racordarea nula se utilizeaza n hale fa time relativ mica si dotate cu ra poduri rulante, n hale de na l cu traveia stlpilor de 6 m poduri rulante cu capacitatea de ridicare pna la 30 t. Racordarea b = 500 mm se accepta pentru hale nalte cu poduri rulante cu capacitatea de ridicare mai mare de 100 t si n cazul prezen tei trecerilor n partea superioara a stlpului (g. 7.8, b ). n celelalte cazuri se utilizeaza b = 250 mm. tia Deschiderea halei L si deschiderea podului rulant Lp sunt legate cu rela L = Lp + 2. (7.7)
Deschiderea podului rulant este multipla cu 500 mm, deaceea dimensuinea trebuie sa e multipla si sa tia cu 250 mm satisfaca condi > (b2 b ) + B1 + (60...75) mm; = b1 b , (7.8)
timea pa tii superioare si inferioare a stlpului; B1 lungimea unde: b2 , b1 sunt, respectiv, la r consolei podului rulant (distan ta de la axa sinei de rulare pna la marginea podului rulant); 60...75 mm distan ta minima telor de la marginea podului de rulare pna la stlp (conform cerin impuse de protec tia muncii). n hale cu poduri rulante cu regim foarte greu de func tionare sau cu mai mult de doua poduri rulante cu regim mediu si greu de func tionare ntre podul rulant si stlp se face o trecere (g.7.8, a ). n aceste cazuri la se vor ada timea trecerii; 50 mm la timea uga 450 mm (400 mm la barei de protec tie). Trecerea poate proiectata si printr-un gol n inima stlpului (g. 7.8, b ).
a) b)
b0 b2
450 B1
60...75
b2
B1
60...75
b1
b1
Fig. 7.8: Proiectarea trecerilor n hale cu regim greu s i foarte greu de func tionare. n hale cu poduri rulante cu regim u sor, mediu sau greu de func tionare la timea pa tii r si mai rar 750 mm (b = 500 mm). Daca superioare a stlpului b2 se ia 500 mm (b = 250 mm) trecerea se proiecteaza prin inima stlpului b2 = 1000 mm.
7.3. Compunerea ra tionala a cadrelor
13
Axa ramurii sub grinda de rulare a stlpului, de regula si , coincide cu axa grinzii de rulare n acest caz la timea pa tii inferioare r b1 = b + . (7.9) Din considerente de rigiditate se recomanda b1 > 1 l1 ; 22 b2 > 1 l2 , 12 (7.10)
sau b1 > 1/15l1 pentru hale cu regim greu si foarte greu de func tionare al podurilor rulante. Partea superioara tiunea dublu T; partea infe a stlpului, de regula , se va proiecta cu sec rioara timea b1 nu este mai mare de 1000 mm si din elemente se accepta cu inima plina daca la depa rtate, solidarizate cu za brele cnd b1 > 1000 mm. La timea luminatoarelor, de obicei, este 6 sau 12 m.
7.3.2.
Cadre cu mai multe deschideri
n cazul proiecta si mai multe deschideri se va tinde spre rii halelor industriale cu doua tipizare optima tiilor structurii de rezisten ta tie poate ndeplinita a construc . Aceasta condi numai pentru cadre cu deschideri si na time egale. l
a)
i i i i i i i i
b)
Fig. 7.9: Cadre transversale cu mai multe deschideri. Realizarea procesului tehnologic n hale cu deschideri egale deseori devine incomod; n acest caz deschiderile se vor proiecta neegale, dar se va tinde spre un numa r ct mai mic de deschideri cu dimensiuni diferite (g. 7.9, a ). S arpantele halelor cu multe deschideri, de regula , se realizeaza cu panta mica , iar evacuarea apelor pluviale este interioara . Pentru hale nenca lzite s i hale cu procese calde evacuarea apei pluviale este exterioara ; n cazurile respective acoperi surile se vor realiza n doua pante (g. 7.9, b ). n hale industriale ce ada postesc procese tehnologice cu caracter complex (de exemplu, cu degaja tionala time diferita ri intense de ca ldura sau gaze) devine ra proiectarea cadrelor cu na l . Uneori exigen tele fa ta de iluminare impun realizarea ferestrelor n limitele sectoarelor adiacente denivelate. Compunerea ra tionala tionarea tipului acoperi su a schemei cadrelor denivelate implica solu lui n limitele deschiderilor respective cu una sau n doua pante. Pentru deschideri marginale cu dimensiuni de gabarit mici este comoda sarpantei cu o panta realizarea (g. 7.9, b ). n cazul deschiderilor adiacente mari devine ra tionala folosirea fermelor n doua pante cu unghiuri de nclinare i diferite (g. 7.9, a ). La elaborarea solu tiilor planimetrice a halelor cu multe deschideri se va tine cont de unele particularita ti. Halele n plan trebuie sa si na timi e dreptunghiulare; deschiderile cu acelea l
14
Capitolul 7
se vor grupa n blocuri; numa rul deschiderilor cu dimensiuni diferite va ct mai mic posibil. Diferen ta timi ntre cadre adiacente mai mica de na l de 1, 8 m nu se recomanda ; n cazul dat este ra tional sa time egala timea mai mare). Diferen ta de se accepte na l pentru toata hala (dupa na l na time ntre cadre adiacente de 1, 8 m este ra tionala timea pa tii mai joase depa se ste l daca la r 60 m.
i hacp i b2 a+100 Hp 60...75 B1 hscr 60...75 i i i i i i hl
hgr
h1
bo
b1
b1 0,00
Lp L L
Lp
Fig. 7.10: Dimensiunile caracteristice ale unei hale cu dou a deschideri. Determinarea dimensiunilor principale a stlpilor marginali este identic cazului cadrelor cu o deschidere, aplicndu-se rela tiile (7.2) (7.10). Daca si na time n diferite deschideri cu aceea l capacitatea de ridicare a podurilor rulante este diferita timea h2 (g. 7.10) se accepta , atunci na l reie sind din dimensiunile podului rulant mai mare. Folosirea rela tiei (7.6) pentru determinarea na timii acoperi sului hacp se va acorda cu prevederile din STAS 23119-78*. Conform standarl dului respectiv, pentru hale cu mai multe deschideri na timea de reazem h va 3150 mm l pentru deschideri de 18 sau 24 m daca sunt prezente deschideri de 30, 36, 42 m. si h a stlpilor intermediari n hale cu na timi egale se stabilesc Dimensiunile h1 , h2 , h3 l analogic stlpilor marginali. La timea pa tii superioare b2 a stlpilor intermediari se accepta r 400, 700, 1000 mm. Parametrul trebuie sa satisfac a condi t ia ( g. 7.11, a ) > 0, 5b2 + B1 + (60...75) mm; si b1 = 2. (7.12) = 0, 5b1 , (7.11)
Daca n deschiderile adiacente capacitatea de ridicare a podurilor rulante este diferita , atunci rezulta timi egale stlpul se va proiecta doua ma rimi diferite. Pentru deschideri cu na l simetric n raport cu axa, iar grinzile de rulare se vor racorda n func tie de valoarea mai mare a parametrului .
h3
l1
l2
b2 B1
B1
CSR
h2
ho
7.4. Contravntuirile halelor industriale
15
Un exemplu de dezaxare al unui cadru cu na time diferita l a deschiderilor (denivelat) este prezentat n g. 7.11, b. Deschiderile adiacente sunt separate printr-un perete. Pentru deschiderea cu na timea mai mica l parametrul 0 trebuie sa e 0 > b + prt + 450 mm + B1 + (60...75) mm, (7.13)
timea trecerii si barei de protec tie. unde prt este grosimea panoului de perete; 450 mm la Dimensiunea 0 se va accepta multipla cu 250 mm. Partea inferioara si la timea va b1 = + 0 . n mod a stlpului se va realiza nesimetrica analog se vor solu tiona dimensiunile cadrelor cu congura tie diversa .
a)
b2 60...75 B1
b)
b2
bo
450
60...75 B1
prt
b1

b1
Fig. 7.11: Scheme pentru determinarea dimensiunilor orizontale ale stlpilor intermediari.
7.4.
Contravntuirile halelor industriale cu structura metalica
Rigiditatea spa tiala a halelor industriale cu un nivel este realizata prin sistemul cadre transversale-contravntuiri. nca tie transversala rca rile exterioare n direc sunt preluate de cadrele transversale, n direc tie longitudinala de contravntuiri. Contravntuirile sunt elemente importante ale carcasei si n ansamblu cu celelalte elemente ale structurii de rezisten ta asigura : combinarea cadrelor transversale ntr-un sistem spa tial unic ca urmare a forma rii discurilor rigide spa tiale n limitele halei sau tronsonului termic; redistribuirea ac tiunii sarcinilor locale ca tre cadrele transversale adiacente; preluarea si transmiterea ca tii a for telor orizontale care ac tioneaza tre funda n sensul longitudinal al halei (presiunea vntului pe fe tele frontale, for te seismice, for te din frnarea podurilor rulante) ; stabilitatea elementelor comprimate ale structurii de rezisten ta sorarea lungimii prin mic lor de ambaj;
16
Capitolul 7 asamblarea elementelor structurale n pozi tie de proiect, asigurnd totodata ta si rezisten stabilitatea lor n procesul monta rii.
Contravntuirile se vor proiecta n a sa fel nct modul de transmitere a eforturilor din punctele de aplicare ca tre funda t ii s a e simplu. Sisteme de contavntuiri independente vor preva zute pentru ecare bloc termic al halelor industriale, iar pentru tronsoane cu na time diferita l n limitele eca rui sector cu deschideri de aceea si na time. l
7.4.1.
Contravntuiri n planul stlpilor
Rigiditatea stlpilor din planul cadrelor este redusa tii n direc tie ; prinderea lor de funda longitudinala se considera articulata . Prinderea grinzilor de rulare de stlpi, cel mai frecvent, este deasemenea articulata si panele acoperi sului . Sistemul format din stlpi, grinzi de rulare este deformabil n direc tie longitudinala . Pentru a asigura o rigiditate n sens longitudinal se preva tia de a crea cel pu tin un d contravntuiri verticale (portale de frnare), care au destina disc rigid. n g. 7.12 sunt prezentate cteva scheme de realizare a discurilor rigide. Contravntuirile, de regula sate cu un unghi de 35 ...55 fa ta , sunt realizate din diagonale continue ncruci de verticala .
a) b)
1
c)
11 22
2 35o...55o
d)
e)
f)
g)
h)
Fig. 7.12: Scheme de discuri rigide pentru halele cu poduri rulante. Contravntuirile se amplaseaza sir longitudinal al stlpilor (g. 7.13). n hale n ecare industriale cu poduri rulante contravntuirile verticale amplasate mai jos de grinda de rulare au rolul principal n transmiterea eforturilor ca tii. Ele n ansamblu cu doi stlpi, grinda de tre funda rulare si funda tii alca tie longitudinala tuiesc un disc rigid n direc . Gradul de deformabilitate a elementelor adiacente, conectate la acest disc, depinde de numa si amplasarea rul discurilor rigide lor. n cazul discurilor rigide amplasate n traveile marginale eforturile suplimentare generate de varia tia de temperatura tii a elementelor comprimate. Din pot conduce la pierderea stabilita
17
acest motiv discurile rigide se amplaseaza n mijlocul cla dirii sau tronsonului termic n dreptul tuturor sirurilor de stlpi (g. 7.13, a ). Pentru hale cu lungimi mari pot proiectate mai multe portale de frnare (g. 7.13, b, c ).
a)
3 Axa rostului termic transversal
CIA CSR
0,00
2 1
Disc rigid
Tronson termic
b)
CIA CSR
0,00
c)
CIA
0,00
Fig. 7.13: Contravntuiri verticale n planul stlpilor n hale cu poduri rulante cu lungimea pn a la 180 (a); mai mare de 180 m (b) s i n hale cu poduri rulante suspendate sau f ar a poduri rulante (c): 1 stlpi; 2 grinzi de rulare; 3 traverse. Distan tele maxime ntre contravntuirile verticale sunt prezentate n tabelul 7.3. Tabelul 7.3: Distan te maxime dintre contravntuirile verticale.
Caracteristica halei Hale nca lzite Hale nenca si lzite hale cu procese calde De la fa ta frontala a tronsonului pna la axa celei mai apropiate contravntuiri, m 90 75 ntre axele contravntuirilor verticale n limita unui tronson, m 60 50
n limitele traveilor frontale (marginale) si discului rigid deasupra grinzilor de rulare se amplaseaza contravntuiri verticale exibile (g. 7.13). Instalarea lor este necesara pentru transmiterea for telor orizontale Fh aplicate pe fa ta frontala tiunea vntului , de exemplu, din ac
18
Capitolul 7
sau seismice, ca tii. Schema de comportare a contravntuirilor la for te orizontale este tre funda reprezentata tele provenite din frnarea podurilor rulante Fh se vor repartiza n g. 7.14, a. For conform schemei din g. 7.14, b.
a)
Fh
Tf
b)
Fig. 7.14: Comportarea contravntuirilor la ac tiunea for telor orizontale: Fh presiunea vntului sau seism; Tf efort provenit din frnarea podului rulant.
efort provenit din
7.4.2.
Contravntuiri n planul acoperi sului
Contravntuirile acoperi sului au destina tia de a asigura rigiditatea spa tiala a carcasei. Ele redistribuie for tele provenite din ac tiunile podurilor rulante la mai multe cadre transversale si asigura stabilitatea elementelor fermelor din planul lor. Sistema de contravntuiri a sarpantei con tine lega si verticale. Contravnturi orizontale tuirile orizontale se amplaseaza si de jos ale fermelor, contravntuirile n planul ta lpilor de sus verticale se intaleaza tilor de reazem a fermelor de acoperi s din , de regula , n planurile montan aceea si traveie. Contravntuirile orizontale transversale n planul ta lpilor inferioare ale fermelor se amplaseaza si n mijlocul n traveile marginale; daca lungimea blocului este mai mare de 144 m blocului (g. 7.15, a ). Contravntuirile se alca tuiesc prin unirea cu diagonale a nodurilor ta ste doua tii. lpilor inferioare ale fermelor adiacente. Ferma orizontala rezultata ndepline func n primul rnd, recep tioneaza tii frontali for tele orizontale si le transmite ulte de la montan rior contravntuirilor n planul stlpilor. n al doilea rnd, xeaza si contravntuirile verticale tiran tii pe ta s. lpile inferioare ale fermelor de acoperi Tran tii pe ta sornd lungimea lpile inferioare a fermelor xeaza aceste ta lpi, n acest mod mic lor efectiva tiei ta n afara planului fermei. Aceasta contribuie la reducerea vibra lpilor inferioare ale fermelor de acoperi s. Contravntuirile orizontale longitudinale n planul ta lpilor inferioare ale fermelor au destina tia de a transmite inca tiunea podurilor rulante la cadrele adiacente, asigrca rile din ac urnd conlucrarea spa tiala ta si reducerea deformabilita tii transversale a structurii de rezisten a cadrelor. Aceasta permite evitatrea mpa si distrugerea construc tiilor na rii podurilor rulante de nchidere. Totodata tei stlpilor de paianta tie longitudinala , n cazul prezen n direc (cnd traveia stlpilor de baza este 12 m) servesc n calitate de reazeme pentru capetele superioare a lor. n hale industriale nalte cu o deschidere si cu poduri rulante contravntuirile orizontale longitudinale n planul ta lpilor inferioare ale fermelor este obligatorie. Traversele asigura tia de proiect al fermei n procesul de montare si reduc lungimea de pozi ambaj al ta s. Func tia traverselor poate lpilor superioare n afara planului fermelor de acoperi ndeplinita si de ca s, dar numai acelea care sunt xate contra deplasa tre panele de acoperi rilor transversale.
19
a)
11
b)
22
Fig. 7.15: Contravntuiri n planul s arpantei pe t alpile inferioare (a) s i pe t alpile superioare ale fermelor de acoperi s (b): 1 contravntuiri orizontale transversale pe t alpile inferioare ale
fermelor; 2 contravntuiri orizontale longitudinale pe t alpile inferioare ale fermelor; 3 tiran ti; 4 contravntuire vertical a; 5 contravntuiri orizontale transversale pe t alpile superioare ale fermelor; 6 traverse.
20
Capitolul 7
Contravntuirile orizontale transversale n planul ta lpilor superioare ale fermelor se amplaseaza analog celor n planul ta lpilor inferioare (g. 7.15, b ). Ele servesc pentru xarea traverselor si panelor de acoperi s. Aceste contravntuiri nu sunt necesare daca fermele adiacente ale discului rigid se unesc prin contravntuiri verticale. Daca sarpanta acoperi sului (panouri de beton armat sau panouri de o tel din tabla cutata ) alca ste un disc rigid, atunci traversele si contravntuirile transversale n planul ta tuie lpilor superioare sunt necesare numai n perioada de montare. Contravntuirile verticale (g. 7.15) se instaleaza ti ai fermelor ala ntre doi montan turate n aceea si traveie.
7.5.
7.5.1.
Structura de rezisten ta sului a acoperi

No tiuni generale
Acoperi sul ( sarpanta) halelor include nvelitoarea, construc tiile portante (panele si fermele de acoperi s) si contravntuiri, care asigura tiala si stabilitatea invariabilitatea spa , rigiditatea acoperi sului sau a unor elemente structurale ale acoperi sului. S arpantele pot realizate pe pane sau fa ra pane. n primul caz pe ta lpile superioare a fermelor se amplaseaza tel, de regula pane din o , cu pasul 1, 5 sau 3 m , iar pe ele se instaleaza panourile de acoperi s sau platelaj din tabla striata (g. 7.16, a ). n a doua varianta panourile cu la timea 1, 0...3, 0 m si lungimea 6 sau 12 m se monteaza direct dr ta lpile superioare ale fermelor (g. 7.16, b ). Nemijlocit pe ta tel ondulata lpile superioare ale fermelor pot instalate panouri de tabla de o (na timea pna soreze distan ta dintre ferme pna l la 79 mm), urmnd sa se mic la 4 m sau sa utilizeze panouri cu na timea 114 mm pentru distan ta de 6 m. l
a)
b)
Fig. 7.16: Scheme ale acoperi sului pe pane (a) s i f ar a pane (b): 1 ferme de acoperi s; 2 pane;
3 platelaj sau pl aci mici; 4 panouri mari.
Schema acoperi sului realizat pe pane este ilustrat n g. 7.17. nca rcarea uniform distribuita de intensitate q , provenita tiilor de nchidere si za din greutatea proprie a panelor, construc pada este preluata s n forma ta de pane, apoi se transmite fermelor de acoperi de for concentrata P.
7.5. Structura de rezisten ta sului a acoperi
21
n cazul rezema ti de for tele concentrate rii fermelor pe stlpi (g. 7.17, a ), ultimii vor solicita N , numeric egale cu reac tinile n reazemele fermelor. Daca fermele reazema pe ferme-jug, atunci for ta N n stlp va egala tiunea n reazemul fermei-jug (g. 7.17, b ). cu reac
a)
1
b)
q q/2 2 P/2 P P/2
q q/2
q/2 2 P/2 P/2 S
q q/2
q P P/2 P P/2 S P P P P P
q P P
q P/2
P P
P P
P P
P/2 P N N P
P S
P/2
3 N N
3 S N
N 5 5 4 N 5 5 N
Fig. 7.17: Schema acoperi sului realizat pe pane din o tel: 1 nvelitoare; 2 pane; 3 ferme de
acoperi s; 4 ferme-jug; 5 stlpi.
7.5.2.
nvelitorile acoperi sului
nvelitorile utilizate n prezent la acoperirea halelor industriale pot de doua tipuri: cu izola tie hidrofuga tie hidrofuga si termica sau cu izola . nvelitorile fa tie termica ra izola se folosesc la acoperirea depozitelor, halelor cu procese calde, cu degaja si alte construc tii n care nu este necesara ri de ca ldura nca lzirea lor. Aceste nvelitori se realizeaza tel, aluminiu sau din asbociment care din panouri de tabla ondulata din o reazema ta dintre pane este 1, 25...1, 5 m. Masa panourilor din asbociment pe pane. Distan 2 alca tuie s te circa 20 kg/m . Panourile de tabla tel se realizeaza ondulata din o din foi laminate la rece cu grosimea 1, 0...1, 8 mm ; na timea gofrei este 30 si 35 mm. Masa lor constituie l 2 15...20 kg/m . Panourile de tabla si greutatea ondulata din aluminiu au grosimea 0, 6...1, 2 mm 5, 0...7, 0 kg/m2 . Panourille ondulate din asbociment (g. 7.18) se amplaseaza pe trei pane cu admisiune de rezerva si juma time. Panourile se xeaza pe lungime de circa 25...30 cm tate de gofra pe la de pane prin intermediul scoabelor metalice, clemelor (agrafelor) sau suruburilor cu crlig la capa t. Ga te se amplaseaza urile pentru dispozitivele de xare se realizeaza pe creasta gofrei; sub piuli
22
Capitolul 7
saibe de plastic sau cauciuc dur. n planurile conexe coamei, pere tilor sau limina toarelor se folosesc elemente prolate speciale din asbociment. Panta acoperi surilor cu nvelitori din foi ondulate de asbociment se recomanda nu mai mica de 1/4 pentru evitarea pa trunderii apei pluviale prin rosturi.
8 7 4 A 3 6 5 2 1 2 3 1 6 A 10 9 3 110 110 110 10 10
Fig. 7.18: nvelitoare f ar a izola tie termic a realizat a din foi ondulate din asbociment: 1 gabaritul
construc tiilor portante; 2 pane; 3 foi ondulate din asbociment; 4 elemente speciale prolate din asbociment; 5 s urub cu crlig; 6 s aib a de plastic sau cauciuc dur; 7 bar a de protec tie; 8 podest; 9s aib a elastic a; 10 capac de plastic.
nvelitorile din asbociment se distrug fragil la solicita si ri; pentru a le majora durabilitatea evita deformarea lor se recomanda ti cu vopsea pe baza de prelucrat panourile pe ambele pa r de aluminiu si gudron. Degaja si umiditatea rile neuniforme de ca ldura n hale cu procese calde exterioara si distrugerea fragila favorizeaza deformarea a nvelitorii, uzndu-se dupa 23 ani de exploatare. Panourille ondulate metalice (din o tel sau aluminiu) se comporta bine la degaja ri neuniforme de ca si sunt mai rezistente n compara tie cu nvelitorile din asbociment. ldura
a)
95 170 170 95 1
b)
1
2 4 3 3
Fig. 7.19: Fixarea panourilor ondulate prin intermediul clemelor elastice (a) s i a s uruburilor cu crlig (b): 1 panou ondulat; 2 clem a elastic a; 3 pan a; 4 foaie ndoit a; 5 s urub cu crlig.
23
Foile ondulate de o tel sunt dispuse la coroziune din cauza precipita tiilor atmosferice si condensului interior. Pentru majorarea durabilita tii ele se acopera ti cu un strat pe ambele pa r de zinc si pe durata de exploatare este necesara tel vopsirea lor periodica . Exista panouri din o zincat cu un strat suplimentar contra coroziunii (pe o parte sau pe ambele pa ti). O rezisten ta r la coroziune mai nalta t poseda panourile ondulate din aliaje de aluminiu, nsa ele au un pre mai ridicat. Panourile ondulate metalice se xeaza pe pane prin intermediul clemelor elastice sau cu crlige de o tel rotund letat (g. 7.19). Pentru evitarea coroziunii electro-chimice la amplasarea panourilor din aluminiu pe pane din o tel zonele de contact se vor prelucra cu grunduri speciale sau se vor acoperi cu garnituri izolante; detaliile din o tel pentru prinderea foilor se vor prelucra cu zinc sau cadmiu. Panourile cutate din o tel sunt folosite pe larg la alca surilor halelor industriale tuirea acoperi si altor edicii inginere sti. Panourile se xeaza suruburi autoletante (g. 7.20). de pane cu Pentru xare pot utilizate si dubluri mpu scate.
2 1 5 6 axa nodului axa nodului 30 30
3 4
Fig. 7.20: Moduri de xare a panourilor cutate din o tel: 1 panou de tabl a cutat a; 2 sector
marginal suplimentar; 3 s uruburi autoletante; 4 pan a; 5 cornier a de sus tinere; 6 gabaritul construc tiilor portante.
a)
II
500 500 500
30
1 1 n 1500 (3000)
1
n 1500 (3000)
n 1500 (3000)
b)
11
Fig. 7.21: Amplasarea detaliilor de xare a panourilor din tabl a cutat a de o tel (a) s i componen ta nitului combinat (b): I reazem marginal; II reazem intermediar al panoului; 1 s uruburi
autoletante; 2 nituri combinate.
24
Capitolul 7
Capetele panourilor se xeaza suruburi autoletante, iar n zonele inter n ecare gofra cu mediare peste o gofra . Foile ntre ele pe lungime se prind cu nituri combinate din aluminiu amplasate la 500 mm unul de altul (g. 7.21). Niturile se instaleaza n ga uri sfredelite n prealabil. Prin intremediul cle stilor de nituit se aplica tel un efort de ntindere barei din o cu capa tul tronconic, care deformeaza partea opusa (sub panourile mbinate) a nitului. La atingerea efortului de calcul bara din o tel se rupe pe sec tiunea sla bita . Elementele de xare a panourilor metalice asigura o lega tura sucient de buna a panelor, astfel nct for tele din planul acoperi sului sa si transmise la contravntuiri. e preluate de tabla De asemenea, ele asigura tii. panele contra pierderii stabilita nvelitorile cu izola tie hidrofuga si termica tionate n acelea si condi tii con pot solu structive ca si nvelitorile neizolate termic. De regula , aceste nvelitori se realizeaz a n baza panourilor cutate din o tel si conven tional pot divizate n trei grupe: tabla cutata cu straturi de izola tie montate deasupra (g. 7.22, a ); panouri prefabricate n trei straturi (g. 7.22, b ) si n doua straturi (g. 7.22, c ). La realizarea nvelitorii strat-cu-strat pentru izolarea hidrofuga , de obicei, se utilizeaza cartonul asfaltat, iar pentru termoizolare pla ci rigide de vata minerala sau vitroase.
a)
5 4 3 1 2 1 3 1
b)
1000
c)
1 750
Fig. 7.22: nvelitoare cu izola tie hidrofug a s i termic a pe tabl a cutat a (a); panou prefabrivat n trei straturi (b) s i n dou a straturi (c): 1 panou din tabl a cutat a; 2 barier a de vapori; 3
izola tie termic a; 4 izola tie hidrofug a; 5 strat de protec tie.
Panourile prefabricate n trei straturi (panouri "Sandwich") se folosesc la acoperi suri cu panta nu mai mica de 1 / 5 . Panoul const a din dou a foi de o t el pro late ntre care se a a termoizolantul (poliuretan). Ca seala superioara si partea exterioara ptu are grosimea 1 mm prelucrata selii inferioare este 0, 8 mm. Panourile se xeaza cu polimeri; grosimea ca ptu pe pane cu suruburi autoletante. Foile superioare ale panourilor adiacente se prind cu nituri combinate amplasate cu pasul 300 mm. Panourile n doua tionarea acoperi surilor cu panta 1, 5 % si pane straturi se folosesc la solu amplasate la distan te de 3 m. Ele sunt alca tel, izola tie termica si tuite dintr-o foaie cutata de o un strat presat de izola tie hidrofuga . Lungimea panourilor este 6 sau 9 m.
25
Pentru nvelitori pot folosite panouri din beton armat, peste care se ampaseaza tie izola termica si hidrofuga (daca este necesar) . Dezavantajul principal al panourilor din beton armat este greutatea sporita ta a nvelitorii (1, 4...2, 1 kN/m2 fa de 0, 3...0, 5 kN/m2 pentru nvelitori din tabla tiunilor elementelor carcasei. Pentru acoper ondulata ), ceea ce duce la majorarea sec i surile halelor se folosesc panouri din beton armat cu nervuri avnd la timea de 3 m si lungimea de 6 sau 12 m. Nervurile longitudinale sunt rezemate n nodurile fermei si elementele nglobate ale panourilor se prind cu sudura tin n trei col turi ale panoului. de talpa fermei cel pu
7.5.3.
Pane de acoperi s
Panele sunt elemente ale construc tiilor acoperi sului, care se dispun perpendicular riglelor, avnd rolul de a prelua greutatea nvelitorii, precum si nca rca rile pe care aceasta le recep tioneaza suri cu nvelitori din tabla (za pada , vnt, praf). Ele se folosesc la acoperi striata sau panouri din foi prolate, care acopera descideri de 1, 5...3, 0 m. Panele se realizeaza si se din prole laminate dublu T, U, din prole cu goluri n inima folosesc, de regula tionale sunt panele din prole C formate la , pentru traveie de 6 m. Mai ra rece. Pentru nvelitori u soare si nca rc a ri mici din za pada pot folosite pane din prole C cu lungimea de 12 m. Pentru nca tiunea dublu T ajurate rca ri mai mari se vor folosi pane cu sec sau pane cu za brele.
7.5.3.1.
Pane cu inima plina
Panele cu inima plina tie cu panele cu za poseda greutate sporita n compara brele, dar sunt mai simple n confec tionare si montare. Pentru realizarea panelor cu inima plina se folosesc, de regula si Z (g. 7.23, a, b ). n cazul , prole laminate la cald U, prole laminate la rece U, C valorilor sporite a nca si rca rilor pot folosite prole dublu T. Lungimea panelor nu va depa 9 m. Ta ti, mai ales cnd nvelilpile nguste ale panelor din prole laminate creeaza unele diculta torile necesita timi mari de rezemare (de exemplu, la realizarea panelor de coama la sau dolii). Pentru ameliorarea rezema rii nvelitorilor pot utilizate doua prole laminate U, solidarizate cu platbande sau se vor suda corniere la nivelul ta lpii superioare (g. 7.23, c ).
a) b) c)
d)
Fig. 7.23: Tipuri de sec tiuni transversale ale panelor cu inima plin a: din prole laminate la cald (a); laminate la rece (b); compuse (c) s i ajurate (d). Panele realizate cu sec tiunea ajurata tionale din punct de vedere al (g. 7.23, d ) sunt ra consumului de o tel; aceste sec tiuni, avnd caracteristici geometrice superioare sec tiunii originale
26
Capitolul 7
pot folosite la acoperirea deschiderilor de 12 m. Panele cu inima plina pot simplu rezemate sau continue. Varianta panelor continue ofera un consum redus de o tel, dar simplitatea monta rii face varianta cu reazeme intermediare mai frecvent utilizata . Dimensionarea se face la ac tiunea nca rca rilor din greutatea propie a panelor, nvelitorii, grosimea stratului de za si vnt. n unele cazuri este necesar de considerat nca pada rcrea din greutatea stratului de praf. Pentru acoperi suri cu panta mai mica de 20 nca rcarea din ac tiunea vntului este orientata de la pane, fapt ce conduce la desca rcarea lor. n acest caz este necesara tiile portante. Schema de calcul a panei vericarea panelor la desprindere de construc este ara tata n g. 7.24.
a) B a
1 1
b)
a
g acp + s
a cos q
h/2
qy
q
x
qx
Fig. 7.24: Schema de calcul a panei: 1 ferme de acoperi s; 2 pane. De regula , nvelitoarea reazema continuu pe ta lpile panelor, deaceea nca rca rile exterioare sunt repartizate uniform. Nu toate nca rc a rile ac t ioneaz a dup a axele principale de iner tie a panelor, astfel este necesara descompunerea rezultantei. nca tia: rcarea verticala pe pana se va determina cu rela g acp q= + s a + gp , (7.14) cos unde gacp este sarcina de calcul pe 1 m2 din greutatea proprie a nvelitorii; s = s f sarcina de calcul pe 1 m2 din za ta pada ; s greutatea de referin (normata ) a stratului de za pada ; coecient de forma tei expusa al suprafe za pezii; gp greutatea proprie liniara a panei; a distan ta dintre pane; unghiul de nclina tie a acoperi sului (cos 1 pentru panta i 6 1/8). Daca cla dirile sunt preva zute cu suprastructuri (lumina toare etc.) sau deschiderile au na timi diferite, atunci este necesar de considerat aglomerarea za l pezii prin intermediul coecien tilor > 1.
27
n caz general panele sunt solicitate la ncovoiere oblica . Componentele nca rca rii qx , qy , care genereaza ncovoiere n raport cu axele respective sunt qx = q cos ; qy = q sin . (7.15)
Remarca : Din componenta qy , aplicata tul h/2 apare un moment de torsiune Mt = qy h/2 cu bra (g. 7.24, b ). Pentru a echilibra ac tiunea acestui moment de rotire panele din prole laminate U se vor amplasa astfel ca inima sa corespunda pantei ascendente. n acest caz momentul de torsiune din componenta qy se va echilibra cu momentul de torsiune din componenta qx si poate neglijat.
Valorile momentelor maxime de ncovoiere Mx = qx b2 ; 8 My = qy b2 . 8
Vericarea tensiunilor n pane se face cu rela tia = x + y = n Mx n My + 6 Ry c . Wx Wy (7.16)
Daca contravntuirile sau platelajul nvelitorii asigura stabilitatea generala a panelor, atunci poate admisa telului si vericarea are forma: comportarea elasto-plastica a o = n Mx n My + 6 Ry c , cx Wx cy Wy (7.17)
unde cx , cy sunt coecien tii, care tin cont de forma sec tiunii la deforma tii plastice [anexa 5, tab. 66, pag. 74 din SNiP II-23-81*]. Panta acoperi surilor, de regula si componenta qy deasemenea este mica , este mica (aproximativ de 3...5 ori mai mica si modulul de rezisten ta dect qx ). nsa al panei n planul sarpantei este mic, iar tensiunile y , n consecin ta tin mari. Din acest motiv este necesara , se ob mic sorarea momentului de ncovoiere My , ada ti din o tel rotund cu ugnd unul sau doi tiran diametrul 18...22 mm (g. 7.25, a ). Tiran tii se amplaseaza tia ntre toate panele, cu excep panei de coama tii se prind de ta . n panourile de coama tiran lpile superioare ale fermelor sau de panele de coama n apropiere de reazeme. Valorile momentelor de ncovoiere My sunt func tie de numa tilor (g. 7.25, b ). n rul tiran hale cu traveia de 6 m se amplaseaza un tirant, iar pentru travei de 12 m si pante mari se recomanda ti. Expresiile momentelor de ncovoiere n ambele direc tii sunt de amplasat doi tiran prezentate n g. 7.25, b. Daca nvelitoarea este prinsa rigid de pane (de exemplu, din panouri de tabla cutata , prinsa de pane cu suruburi autoletante si ntre ele cu nituri combinate sau platelaj din tabla striata , sudat de ta lpile panelor), componenta q este preluat a de nvelitoare. n acest caz dispare nece y sitatea instala tilor si se va efectua numai vericarea tensiunilor provenite din momentul rii tiran de ncovoiere Mx . Componenta qy poate neglijata si n cazul cnd unghiul de nclina tie (g. 7.24) este mic ( < 20 ). Stabilitatea generala a panelor este asigurata de elementele de prindere a platelajului sau panourilor pe pane si de for tele de frecare dintre ele. Valorile for telor de frecare n cazul rezema si n acest caz este posibila tii rii simple a nvelitorii pe pane sunt mici pierderea stabilita panelor.
28
a)
1 2
Capitolul 7
b)
A
Varianta 1
1
Varianta 2
l/ 2 l=B My qyl 2 32 Mx
l/ 2
l/ 3
l/ 3 l=B
l/ 3
11
qyl 2
h h/3
q yl 2 90
360
q xl 2 8
qxl 2 9
q xl 2 8
Fig. 7.25: Amplasarea tiran tilor (a) s i schemele de calcul a panelor cu unu sau doi tiran ti (b):
1 ferme de acoperi s; 2 pane; 3 tiran ti.
Sa si nu trebuie sa seasca geata relativa fmax /b a panelor se verica numai n planul y depa valorile admisibile. De exemplu, pentru panele cu lungimea de 6 m sa geata relativa admisibila este 1/200 din deschidere, pentru panele de 12 m 1/250. Sa tiunea geata relativa se determina din ac nca si temporare de lunga rca rilor permanente durata , ambele cu valori normate.
7.5.3.2.
Pane cu za brele
Panele cu za si pot avea diverse forme constructive brele se folosesc n cazul traveilor de 12 m (g. 7.26). Dezavantajul principal al panelor cu za si noduri de brele este numa rul mare de elemente mbinare, astfel nct conduce la manopera sporita . Schema panei n trei panouri (g. 7.26, a ) este cel mai frecvent utilizata . Talpa superioara a acestei pane este alca tuita din doua prole
7.6. Calculul structurii de rezisten ta
29
U si elementele za brelei din prole laminate la rece U sau C. Elementele za brelei se prind de talpa superioara suruburi sau cu sudura tionarea respectiva cu . Solu asigura simplitatea monta si rigiditatea laterala rii a panelor. n halele fa si dimensiuni nu prea mari pot folosite pane cu za ra poduri rulante brelele realizate din bare de o tel rotund, pa trat sau dintr-o corniera .
a)
35 1500 3715 2250 2250 3715 35
A A B B
40 1960 1000 4 2000 = 8000 1960 40 12000
b)
3000
3 2000 = 6000 12000
3000
Fig. 7.26: Pane cu z abrele. Calculul panelor cu za brele este analog cu cel al grinzilor cu za brele (fermelor), dar se considera te axiale de ntindere talpa superioara continue. Elementele za brelei se vor calcula la for sau comprimare, iar talpa superioara si ncovoiere, ca rezultat al nca la comprimare rca rii pe distan ta dintre noduri.
7.6.
Calculul structurii de rezisten ta a halelor industriale
Determinarea eforturilor n elementele cu structura tel se efectueaza din o n domeniul elastic. n anumite cazuri se poate efectua calculul care considera tiile elasto-plastice n unele deforma elemente ale structurii. Este ra tional ca pentru anumite nca tina rca ri, de regula , locale, sa se seama de conlucrarea spa tiala dintre elementele structurale.
7.6.1.
Principii de selectare ale schemelor de calcul
Structura de rezisten ta tiala si de a le transmite fun spa are rolul de a prelua nca rca rile da tiilor. Pentru a facilita calculul se folosesc diferite simplica ri. n primul rnd, structura spa tiala si construc tii longitudi se descompune n scheme de calcul plane (cadre transversale nale). Aceasta tial se compenseaza simplicare conduce la erori n calculul static, care par prin eviden ta conlucra rii spa t iale la nc a rc a ri locale. Ferma de acoperi s cu panta mica a ta lpilor superioare poate asimilata cu o bara rectilinie de rigiditate echivalenta . Daca diagonala de reazem a fermei este ascendenta , atunci grinda
30
Capitolul 7
echivalenta se va amplasa la nivelul axei ta lpii inferioare (g. 7.27, a, b ); n cazul diagonalei descendente la nivelul axei ta lpii superioare (g. 7.27, c, d ).
a) 1 2 bo l1 b1
0,00
b) 1 2
11
b2
ho
I3 l2 I2 e l1
I =
b2 e b1
22
l2
I1
L c) b2 ho d) I2 e l1 b1
0,00
L 2e
l =l1+l2
I3 l 2 + ho
l2
l = l1 + l2 + ho
I =
I1
l1
L 2e
Fig. 7.27: Scheme constructive (a, c) s i de calcul la cadre (b, d). Stlpii n trepte pot substitui ti printr-o bara ta dintre axele pa tilor frnta , iar distan r superioara si inferioara preliminar poate acceptata e (0, 45...0, 55)b1 0, 5b2 , (7.18)
unde b1 si b2 sunt, respectiv, na timile sec tiunilor pa tii inferioare si superioare a stlpului. l r
I3 I2 I4 I3 I2
I5 I1
I1
Fig. 7.28: Schema de calcul la hale cu mai multe deschideri.
31
Prinderea riglelor de stlpi si a stlpilor de funda tii poate rigida tie sau ncastrata n func de solu tia constructiva ste n hale cu adoptata . Lega tura rigida a fermelor de stlpi se folose o singura si cota sinei ca timea deschidere ii de rulare 15...18 m (g. 7.27, b ). n hale cu na l relativ mica si regimul de lucru al podurilor rulante u sor sau mediu prinderea fermei de stlpi poate considerata articulata (g. 7.27, d ). Fermele halelor cu mai multe deschideri, de regula , se mbina si schema de calcul n acest caz va avea articula tii n noduri (g. articulat cu stlpii 7.28). Cadrele plane, att a halelor cu o deschidere, ct si a halelor cu mai multe deschideri reprezinta sisteme multiplu static nedeterminate. Calculul static poate efectuat cu metode studiate n mecanica structurilor, nsa tile tuturor ele este necesar sa e cunoscute reigidita mentelor structurale. Caracteristicile de rigiditate pot acceptate preliminar n baza unor proiecte-analog sau din practica de proiectare. Pentru stabilirea sec tiunilor n vederea determina tii barelor se pot adopta urma rii rigidita toarele reguli rezultate din practica proiecta rii curente. n cazul halelor cu o deschidere (g. 7.27) rapoartele momentelor de iner tie se accepta n limitele I1 = 5...10; I2 I3 = 2...6. I1 (7.19)
Ultimul raport este folosit la calculul cadrelor cu ferme prinse rigid de stlpi. n cazul halelor cu ferme articulate pe stlpi rigiditatea riglei poate considerata I3 . La cadrele cu mai multe deschideri (g. 7.28) pentru stlpiii interiori la acela si pas cu stlpii sirului exterior I4 I5 = 10...30; = 1, 5...3, (7.20) I2 I1 si n cazul pasului dublu al stlpilor interiori fa ta sirul exterior de I4 = 20...60; I2 I5 = 2, 5...7. I1 (7.21)
Momentul de iner tie al treptei poate considerat innit mare. Daca tie depa se ste 30% de la cele stabilite ini tial, poate avea devierea momentelor de iner loc o eroare esen tiala la determinarea eforturilor n cadre. De aceea dupa primul calcul, dimensionarea elementelor si precizarea rapoartelor (7.19) (7.21) se va face urma torul, care va preciza denitiv eforturile. n cadre cu o singura tii care ofera deschidere pot indicate rela o exactitate sucienta pentru momentele de iner tie ale fermei si stlpilor.
7.6.2.
Ac tiuni asupra halelor cu structura metalica
Structura de rezisten ta a halelor poate solicitata de urma toarele trei tipuri de nca rca ri: 1. Permanente, care provin din greutatea proprie a elementelor portante si a construc tiilor de nchidere. 2. Temporare, care pot de lunga si/sau scurta si sunt generate de ac tiunea utilajului durata tehnologic (poduri rulante sau suspendate, macarale n consola si ac tiuni climatice etc.) (greutatea stratului de za tii de temperatura pada , presiunea vntului, varia etc.).
32
Capitolul 7 3. Excep tionale, care pot generate de replici seismice, avarii tehnologice, tasa ri ale terenului de fundare etc.
Regulile de determinare si aplicare ale nca rca rilor sunt prescrise n normele de proiectare: [SNiP 2.01.07-85] pentru sarcini permanente si temporare; [SNiP II-7-81] pentru sarcini excep tionale generate de ac tiunile seismice etc. Pentru calculul construc tiilor se folosesc grupa ri de nca rca ri, care permit de a stabili posibilitatea apari tiei celei mai dezavantajoase sta sind din condi tia ca ri de solicitare. Reie eforturile de calcul n diferite elemente structurale se ob tin din diferite grupa ri de nca rca ri, astfel nct pentru ecare element exista propria grupare periculoasa . De aceea pentru stabilirea celei mai dezavantajoase grupa ri de nca rca ri (sau eforturi) este necesar de alca tuit setul complet al tipurilor de nca si schemelor de nca tiunea schem a de nc arcare implica rca ri rcare. No o varianta posibila de solicitare cu un tip de nca rcare. Unele tipuri de nca rca ri pot avea o singura schema si mai multe, de exemplu, de nca rcare, de exemplu, sarcinile permanente; altele doua vntul poate ac tiona din stnga si din dreapta, za pada poate distribuita uniform pe toata deschiderea, pe juma tate de deschidere sau neuniform pe sectoare etc. Prin urmare, determinarea ac tiunilor include precizarea tipurilor de nca rca ri, caracteristicilor (sarcini uniform sau neuniform distribuite, for te si momente concentrate), valorilor numerice si modul lor de aplicare.
7.6.2.1.
nca rca ri permanente
La selectarea schemei de nca tine seama de componen ta rcare cu sarcini permanente se va sarpantei, pere tilor, modul de prindere al elementelor de nchidere, prezen ta elementelor de paianta etc. Pentru determinarea preliminar a a nc a rc a rilor permanente provenite din greutatea elementelor portante ale acoperi sului, stlpilor halelor si grinzilor de rulare poate folosit tabelul 7.4. Greutatea construc tiilor de nchidere poate stabilita conform cataloagelor elementelor de izolare si nchidere certicate. Tabelul 7.4: Valori orientative ale consumului de o tel n diferite elemente ale halelor.
Consumul S arpanta acoperi sului 30...45 30...45 30...45 de o tel n kg/m2 Stlpi Grinzi de rulare 25...35 20...30 45...65 40...60 55...75 40...70
Capacitatea de ridicare a podurilor rulante, t 50 80...100 125...150
Asupra cadrului transversal ac tioneaza nca rca rile din greutatea proprie a tuturor elementelor care formeaza tiilor sarpantei (nvelitori, blocul de calcul. Greutatea proprie a construc ferme, lumina ta de nca surate din toare, contravntuiri etc.) de pe suprafa rcare (sectoarele ha g. 7.29, a, c ) poate transmisa complet riglei n forma de sarcina liniara uniform distribuita (g. 7.29, a, b ) q = q B, (7.22) sau par tial, n cazul schemelor constructive cu elemente-jug (g. 7.29, c, d ) q1 = q B1 . (7.23)
33
n ultimul caz o parte din greutatea proprie a acoperi sului se va transmite stlpilor n forma de for te concentrate (g. 7.29, d ) Pi = q Ai . (7.24) P qi f i nca n rela tiile (7.22) (7.24) s-au folosit nota tii: q = rcarea de calcul pe 2 2 1 m al acoperi sului; qi valoarea normata ta a sarcinii i pe 1 m , care intra n componen acoperi sului (nvelitori, pane, ferme de acoperi s, lumina ta toare etc); f i coecientul de siguran al nca s; Ai suprafe te de nca rca rii i; B traveia stlpilor; B1 pasul fermelor de acoperi rcare ale acoperi sului. Valorile normate si de calcul ale nca ta acoperi sului este rca rii uniform distribuite pe suprafa comod de determinat n forma tei sarpantei. tabelara , cu specicarea componen
a) 1 c) A3 1 A1 A5 B1 A4 A2 2 b) q d) P3 + P4 A6 P1 + P2 q1 P 5 + P6 f) qo
qo cos
B
A
e)
Mf
ef
Fig. 7.29: Scheme pentru determinarea nc arc arilor care provin din greutatea proprie a construc tiilor acoperi sului. n cazul acoperi surilor cu panta (g. 7.29, e ) nca rca rile liniare pe rigla vor q= si, respectiv, pentru scheme cu elemente-jug q1 = q B1 . cos (7.26) q B , cos (7.25)
B1
B1
34 Reac tiunea n reazem din nca rcarea uniform distribuita liniara : Fr1 = qL , 2
Capitolul 7
unde L este deschiderea fermei. Daca ferma reazema articulat, va apa rea un moment concentrat (g. 7.29, f ) egal cu Mf = Fr1 ef . (7.27)
nca te concentrate rcarea din greutatea podurilor suspendate se modeleaza n forma de for aplicate pe rigla n punctele de prindere. Transmiterea nca rca rilor din greutatea grinzilor de rulare, panourilor de nchidere verticale si alte sarcini concentrate se efectueaza n punctele lor de aplicare cu eviden ta deplasa te rii de la axa stlpilor, astfel nct se modeleaza prin for axiale si momente concentrate. De regula tiilor acoperi sului, , nca rcarea din greutatea construc greutatea panourilor de protec tie, prinse n partea superioara si greutatea pa tii a stlpului r superioare a stlpului se considera aplicate la nivelul treptei. Greutatea grinzilor de rulare poate introdusa tional n greutatea podurilor rulante. conven
a) b)
q
eo e e
Mgp
e
F2
F2
Mgp
F1
L L
F1
Fig. 7.30: Schema de calcul a cadrului cu nc arc ari permanente. La nivelul treptei ac tioneaza ta (g. 7.30, b ) for F2 = G0p + G0st , unde G0p este greutatea panourilor de protec tie, care sunt suspendate pe partea superioara a 0 stlpului; Gst greutatea proprie a pa tii superioare a stlpului. r Din cauza deplasa tilor superioare si inferioare ale stlpului rii centrelor de greutate ale pa r la nivelul treptei ac tioneaza momentul Mgp (g. 7.30, b ). M2 = G0p (e + e) + (G0st + Fr1 )e,
unde e = 2 + c + b (g. ??, a ); e = (0, 45...0, 55)b1 0, 5b2 ; este grosimea panoului de protec tie; c la timea gabaritului elementelor de paianta tie se prind (daca panourile de protec direct de stlp c = 0). For ta F1 (g. 7.30, b ), aplicata tiei include greutatea pa tii de jos a stlpu la nivelul funda r lui si greutatea panourilor suspendate pe sectorul de jos al stlpului. n mod analog pot determinate toate caracteristicile nca rca rilor permanente.
35
7.6.2.2.
nca tiunea za rca ri din ac pezii
Ac tiunea za sarpantei n special pezii devine determinanta pentru elementele structurale ale cnd nvelitoarea este u soara tel ondulata (panouri din tabla de o sau cutata ). Procedura de calcul a ac tiunii za pezii este stipulata n normele de proiectare [SNiP 2.01.07-85]. Intensitatea normata tia a nca rca rii din grosimea stratului za pada se va calcula cu rela s = s , unde s este valoarea normata ta tii stratului de za tei (de referin ) a greuta pada pe 1 m2 al suprafe terenului plat. Ea este determinata pe baze statistice a greut a t ilor extreme anuale s i este dat a de normele [SNiP 2.01.07-85] n func tie de zonicarea teritoriului; coecient de trecere de la nca s (coecient de rcarea aplicata la nivelul pa mntului la nca rcarea aplicata pe acoperi forma tei expuse za al suprafe pezii).

L Varianta 1 =1
Varianta 2 = 1,25 = 0,75 0,5L 0,5L
Varianta 3 = 1,4 = 0,6 = 0,6

0,5L 0,25L 0,25L
Fig. 7.31: Diagrama coecientului de form a pentru acoperi suri cu una sau dou a pante. Coecientul de forma tiei za ta acoperi sului specica caracterul distribu pezii pe suprafa (g. 7.31) si se determina tiilor din norme [pct. 5.3, Anexa 3, SNiP conform prescrip 2.01.07-85]; pentru acoperi suri cu unghiul de nclina tie fa ta de orizont 6 25 coecientul = 1. Pentru acoperi suri cu o panta ste varianta 1. n cazul acoperi surilor cu doua se folose pante se vor utiliza toate variantele posibile, inclusiv varianta 2 pentru 20 6 6 30 , iar varianta 3 pentru 10 6 6 30 si prezen ta pun tilor de trecere sau instala tiilor de ventilare pe coama sarpantei. Ac tiunea nca tiunii nca rca rii din za pada asupra cadrului transversal este analogica ac rca sarpantei. Valoarea de calcul a nca rilor din greutatea proprie a elementelor rca rii liniare uniform distribuite pe rigla tii-jug si unghiul de nclina tie a aco n cazul halelor fa ra construc
36 peri sului 6 25 se va determina cu rela tia p = f s B,
Capitolul 7
(7.28)
ta tiunea za unde B este traveia halei; f = 1, 4 coecient de siguran al nca rca rii din ac pezii. Daca raportul dintre valorile normate ale greut a t ii proprii a acoperi s ului q s i greut a t ii stratului de za tiunea za si coecientul pada s este mai mic dect 0, 8, atunci ac pezii devine determinanta f = 1, 6. n cazul stlpilor n trepte se va tine seama de deplasarea axelor pa tii superioare si infer rioare. Reac tiunea n reazem din nca rcarea uniform distribuita liniara : Fr2 = Momentul la nivelul treptei: Mz = Fr2 e. n cazurile cnd n elementele acoperi sului apar eforturi mai mari, la o nca tiala rcare spa se vor folosi scheme de calcul cu za pada pe 1/4 sau 1/2 de deschidere. Pentru a considera aglomerarea za s datorita pezii pe acoperi viscolului, se vor folosi scheme speciale de nca rcare cu za pada [pct. 5.5 5.6, SNiP 2.01.07-85]. pL . 2
7.6.2.3.
nca tiunea vntului rca ri din ac
n documentele normative [pag. 9, SNiP 2.01.07-85] ac tiunea vntului asupra construc tiilor se reprezinta tionala si medie wm . Ultima ca suma a doua componente pulsa wp este ac tiune statica si poate examinata tie a urma ca o combina toarelor componente: a) presiunea normala tioneaza tele exterioare ale cla we , care ac perpendicular pe fe dirii sau construc tiei; b) for tele de frecare wf , care ac tioneaza tial pe fe tele exterioare si se raporteaza tangen la suprafa ta proiec tiilor orizontale (n cazul acoperi surilor cu seduri sau ondulate, acoperi surilor cu lumina tilor cu loggii si alte construc tii de toare) sau verticale (n cazul pere acest tip) a suprafe telor respective; c) presiunea normala tioneaza tele interioare a ediciilor ne wi , care ac perpendicular pe fe protejate dintr-o parte. Uneori componenta medie se reprezinta a wx , wy , condi tion sub forma de presiune normal ata ta generala tiei n direc tia axelor x si y , ind conven tional aplicata de rezisten a construc proiec tiei construc tiei pe planele perpendiculare axei respective. La calculul halelor industriale de tip parter cu na timea h 6 36 m si raportul dintre na time l l h si deschidere L 6 1, 5 ac tiunea componentei dinamice poate neglijata tiunea componentei . Ac medii se manifesta ta direct solicitata tiei si prin prin presiuni care se exercita pe fa a construc 2 suc tiuni pe fa ta opusa tia . Valoarea de calcul a presiunii vntului pe 1 m se determina cu rela w = w k c f , (7.29)
tie de zonicarea teritoriului unde w este valoarea normata a presiunii dinamice de baza n func si este data sa 3, SNiP 2.01.07-85] ; k coecient care n norme [tab. 5, Anexa 5, plan tine seama de varia tia presiunii dinamice de baza tie de na timea construc tiei si tipul n func l
37
terenului; c coecient aerodinamic care considera tia cla congura dirii; f = 1, 4 coecient de siguran ta tiunea vntului. al nca rca rii din ac Coecientul aerodinamic tine seama de conturarea cla si specica dirii partea presiunii dinamice de baza care trece n presiunea vntului (g. 7.32). Pentru determinarea componentelor presiunii vntului we , wf , wi , wx , wy se utilizeaza tii aerodinamici respectivi: a pre coecien siunii exterioare ce , de frecare cf , a presiunii interioare ci , de rezisten ta frontala cx sau cy , stabili ti conform normelor [Anexa 4, SNiP 2.01.07-85]. Semnul "plus" al coecien tilor ce si ci corespunde direc tiei presiunii spre fa ta cla dirii, semnul "minus" de la fa t a respectiv a . La calculul halelor industriale cu un nivel, de regula tine seama numai de coecientul , se aerodinamic al pere tilor verticali (g. 7.32).
a)
11
ce1
ce2 ce = +0,8 1 ce3 L h1
ce3
1 ce = +0,8
ce3
ce3 b) 2 ce = +0,8 ci1 ce1 ce2

22
ce3
2 ce = +0,8 ci1
c) ce = +0,7 ce1
ce1
ce2 ce = 0,6 ce = 0,5 ce3
d) ce1 ce = +0,8
ce2 ce = 0,4
ce = +0,8
ce3
Fig. 7.32: Diagramele coecien tilor aerodinamici c pentru cl adiri cu acoperi suri n dou a pante (a), cu o fa t a permanent deschis a (b), cu lumin atoare longitudinale (c) s i boltite (d). Valoarea presiunii dinamice de baza timii de la cota pa se majoreaza odata cu na l mntului. Conven tional se considera timea de 5 m presiunea este constanta ste ca pna la na l , apoi cre liniar. Presiunea dinamica si de prezen ta obstacolelor. Normele de baza a vntului depinde [pct. 6.5, SNiP 2.01.07-85] stabilesc urma telor terestre, pe care toarea clasicare a suprafe se amplaseaza tiile: construc A terenuri deschise (litoralurile maritime, lacurilor naturale si articiale, de serturile, stepele, silvostepele, tundrele);
38
Capitolul 7 B terenuri cu obstacole (teritorii urbane, masive mpa si alte terenuri protejate de durite obstacole cu na timea mai mare de 10 m); l
C zone urbane cu cla diri nalte de peste 25 m. Valorile coecientululi k sunt prezentate n tabelul 7.5. Tabelul 7.5: Valorile coecientului k pentru cele trei categorii de terenuri
na timea l z, m 5 10 20 40 60 Coecientul k pentru terenuri de categoria A B C 0,75 0,5 0,4 1,0 0,65 0,4 1,25 0,85 0,55 1,5 1,1 0,8 1,7 1,3 1,0
ntruct coecientul k este variabil pe na time, nca tiunea vntului va varil rcarea din ac abila pe lungimea stlpului (g. 7.33, a ).
a)
q 2 ,w q 2 ,w
b)
hacp
q1,w
qw
q1,w q w l
5,0
qecv
0,00 0,00
qecv
Fig. 7.33: Schema de solicitare a cadrului cu nc arcarea din ac tiunea vntului conform normelor de proiectare (a) s i schema de calcul simplicat a (b). n proiectarea curenta tional de nlocuit nca a cla dirilor este ra rcarea reala neuniform distribuita (g. 7.33, a ) cu o nca rcare echivalenta uniform distribuita (g. 7.33, b ). Intensitatea nca tia egalita tii momentelor de ncovoiere M rca rii echivalente se determina din condi n ncastrarea consolei conven tionale cu lungimea l provenite din nca si nca rcarea reala rcarea echivalenta wecv l2 M = , (7.30) 2 sau 2M wecv = 2 , (7.31) l unde M este momentul n ncastrare din sarcina reala sie unitara distribuita pe consola pe o f .
7.6. Calculul structurii de rezisten ta nca rcarea liniara echivalenta pe stlpii cadrului transversal va qecv = wecv B ;
0 0 qecv = wecv B,
39
(7.32)
unde B este la timea blocului de calcul (suprafe tei de nca rcare A), egala cu traveia n cazul halelor cu pasul stlpilor sirului exterior si interior egal si n lipsa stlpilor de paianta longitudinali (g. 7.34, a ). Pentru hale cu stlpi de paianta tiunea vntului se va transmite longitudinali (g. 7.34, b ) ac stlpului n forma ta cu la timea egala ta de nca rcare echivalenta raportata la suprafa cu distan dintre stlpii de baza si stlpii de paianta qecv = wecv B1 ; W = 2wecv A ;
a) hacp A1 Ao 2
0 0 qecv = wecv B1 ,
(7.33)
si o for ta concentrata orizontala , aplicata la capa tul superior

0 0 W = 2wecv A .
(7.34)
b) A1 hacp l/2 l/2 Ao 1 A B1 B = 12000 B = 12000
B = 6000
B = 6000
Fig. 7.34: Suprafe te de nc arcare cu sarcina din ac tiunea vntului: 1 stlpi exteriori de baz a;
2 stlpi intermediari de paiant a.
Ac tiunea nca si punctul rca rii din vnt pe sectorul dintre cota ta lpii inferioare a fermei cel mai nalt al halei (sectoarele ha surate din g. 7.33, a ) se substituie conven tional cu for te 0 concentrate W1 si W1 , aplicate la nivelul ta te vor egale, lpii de jos a fermei. Aceste for respectiv, cu ariile ha surate din g. 7.33, a q1,w + q2,w hacp ; W1 = 2
0 W1 0 0 q1 ,w + q2,w hacp , = 2
(7.35)
iar la capa tele tul superior, n caz general, vor aplicate for W = W + W1 ,
0 0 W 0 = W + W1 .
(7.36)
Momentul ce rezulta tia for telor la punctul de aplicare poate neglijat. din transla n caz general, valoarea de calcul a nca tiunea vntului pe stlpul cadrelor rca rii liniare din ac ntr-un punct arbitrar pe na timea lui (g. 7.33, a ) se va determina cu rela tia l qw = w B 0 = w k c f B 0 , unde B 0 este la timea blocului de calcul (g. 7.34). (7.37)
40
Capitolul 7
7.6.2.4.
nca tiunea podurilor rulante rca ri din ac
Ac tiunile podurilor rulante se exercita te verticale si orizontale (g. 7.35) sub forma de for astfel: tile podului rulant asupra sinelor de rulare; for te verticale Fr exercitate de ro for te orizontale Tr generate de frnarea ca sinei ruciorului care sunt perpendiculare pe axa de rulare; for te orizontale Tf generate de frnarea podului rulant n lungul sinelor ca ii de rulare.
Fr Tr Fr Tr Tf
Fig. 7.35: Componentele ac tiunii podurilor rulante. Primele doua componente se utilizeaza la calculul cadrului transversal, iar ultima la proiectarea contravntuirilor verticale n planul stlpilor. nca tiunea podurilor rulante, n general, au caracter dinamic indca rca rile din ac sunt nso tite de socuri sau coliziuni la mi scarea podului, ca ruciorului, ridicarea sau coborrea nca rca turii. Efectele dinamice pot neglijate la calculul cadrelor transversale datorita tilor proprieta de amortizare ale construc tiilor de rulare-frnare. Din acest motiv ac tiunea podurilor rulante se considera statica . Parametrii de determinare a ac tiunilor pe care podurile rulante le produc asupra elementelor structurii de rezisten ta tie de suspensia podului si grupa de func tionare. sunt n func Podurile cu suspensie rigida au sistemul de prindere s i ridicare al nc a rc a turii legat rigid de ca rucior (coloana rigida ), la podurile cu suspensie elastica prinderea se face cu cabluri. n cel de al doilea caz are loc amortizarea for telor orizontale datorita tii cablurilor si implicit exibilita rezulta valori mai reduse ale acestora. Grupa de func tionare se stabile ste n func tie de regimul de lucru (v. pct. 7.1) si de coecientul de nca tia (7.1). Daca tiale, pentru determinarea rcare Kp determinat cu rela lipsesc datele ini grupei de func tionare se poate utiliza anexa recomandata la normele de proiectare [Anexa 1, SNiP 2.01.07-85]. nca tiunea podurilor rulante se refera si au rca rile din ac la categoria sarcinilor temporare componente de scurta si de lunga durata . Solicita rile din poduri rulante, determinate cu valoarea totala normata se considera de scurta durata [pct. 1.8(g), SNiP 2.01.07-85]. Componenta de lunga durata este alca tuita numai din nca rcarea verticala a unui pod rulant multiplicata cu un coecient de reducere subunitar [pct. 1.7(i), SNiP 2.01.07-85].
41
Determinarea presiunii verticale. For ta verticala pe o roata a podului depinde de greutatea proprie a podului cu ca si a nca tele maxime apar pe rucior rca turii suspendate. For ro ti cnd ca ste la extremita tile podului (g. 7.36, a ). Valorile ruciorul cu nca rca tura se ga se for telor maxime pe ro ti sunt date n STAS-uri sau prescrip tii tehnice pentru poduri rulante. Daca telor pot determinate cu ajutorul lipsesc datele respective, valorile normate ale for ecua tiilor de echilibru (g. 7.36, a ):
a) Fmax Fmax Gc
2 3
Fmin
Fmin
A2 B2
Dmax
Gp
1 Dmin
A2 B2
b1 Q lmin Lp lmin Lp L
b)
ST1 1
6 2
Lp
5 ST2
B c)
F4,max
B
F1,max F2,max F3,max
B y4
RST1
B y2 y3
l. infl. RST1
y1 = 1
Fig. 7.36: Scheme pentru determinarea presiunilor verticale: 1 grind a de rulare; 2 c arucior;
3 pod rulant; 4 grinzile podului rulant; 5 ro tile podului rulant; 6 ro tile c aruciorului.
42 a) for ta verticala maxima pe roata Fmax 1 Gp (Q + Gc ) (Lp lmin ) ; + = n 2 Lp 1 Gp (Q + Gc ) lmin . + = n 2 Lp Q + Gp + Gc Fmax , n
Capitolul 7
(7.38)
b) for ta verticala minima pe roata Fmin (7.39)
Rezultat analog se ob tine utiliznd rela tia Fmin = (7.40)
n rela tiile (7.38) (7.40) s-au folosit nota tiile: Q capacitatea de ridicare a podului rulant; Gp greutatea podului rulant fa ra ca rucior; Gc greutatea ca ruciorului; Lp deschiderea podului rulant; lmin distan ta minima de la suspensia podului pna la axa grinzii de rulare; n numa ti pe un r al ca rul de ro ii de rulare. n cazul podurilor rulante cu Q > 80 t este posibila ta telor o diferen mica dintre valorile for verticale condi tionata de deplasarea cabinei podului de rulare. n acest caz se accept a valoarea medie a for telor verticale maxime Fm,max = 0, 5 (F1,max + F2,max ), se determina valoarea medie a for telor verticale minime Fm,min si se precizeaza te minime propor tional valoarea eca rei for cu for tele maxime F1,max F2,max F1,min Fm,min ; F2,min Fm,min . (7.41) Fm,max Fm,max Solicita si stlpilor se calculeaza rile asupra grinzilor de rulare din doua poduri rulante cuplate si ca si extremitate (g. 7.36, b ). n cazul dat stlpul ST1 va rucioarele lor amplasate la aceea prelua presiunea maxima Dmax , iar stlpul ST2 presiunea minima Dmin . Valorile numerice ale acestor presiuni pot calculate cu ajutorul liniilor de inuen ta tiunii n reazem RST1 a reac sau RST2 (g. 7.36, c ): Dmax = f Dmin = f
n X i=1 n X i=1
Fi,max yi + f Ggr + f q n bgf B ; Fi,min yi + f Ggr + f q n bgf B ,
(7.42) (7.43)
ta tiunea podurilor unde f este coecient de siguran a nca rca rilor (pentru nca rca ri din ac rulante f = 1, 1); coecient de grupare a nca ta rca rilor; yi ordonatele liniei de inuen ; Ggr greutatea normata tional introdusa a grinzilor de rulare (conven n nca rcarea temporara ); q n nca timea grinzii de frnare rcarea normata pe grinda de frnare (q n 1, 5 kN/m2 ); bgf la (bgf b1 ); B traveia halei; n numa ti al podurilor rulante care transmit sarcina pe rul de ro stlpul respectiv. Valorile coecientului de grupare sunt prescrise n norme [pct. 4.17, SNiP 2.01.07-85]. n cazul ac tiunii asupra stlpului a doua poduri rulante cuplate (g. 7.36, b ) = 0, 85 pentru regimul de func tionare 1K 6K si = 0, 95 pentru regimul de func tionare 7K 8K ; n halele cu mai multe deschideri asupra stlpului pot ac tiona patru poduri (cte doua n ecare deschidere adiacenta si n acest caz = 0, 7 pentru regimul de func tionare 1K 6K sau = 0, 8 pentru ) regimul de func tionare 7K 8K . Daca tioneaza ac un singur pod rulant, atunci = 1, 0.
43
n cadrele cu stlpi n trepte for tele Dmax si Dmin sunt aplicate pe axa grinzii de rulare, adica tioneaza ta tile inferioare ac cu o excentricitate fa de axa stlpului. Din acest motiv pa r vor solicitate si de momente concentrate Mmax = Dmax e1 , Mmin = Dmin e1 , (7.44)
telor Dmax si Dmin n raport cu centrul de unde e1 b1 /2 este excentricitatea aplica rii for greutate al pa tii inferioare a stlpului. r Determinarea for tei orizontale. Conform prevederilor din norme [pct. 4.4, SNiP 2.01.07-85] la calculul cadrelor si grinzilor de rulare se folose ste for ta orizontala T perpendiculara sinei ca ta axei ii de rulare. Aceasta for provine din frnarea sau demararea ca ruciorului podului rulant (g. 7.37).
a) Tr To Tr
2 2 1 3 3
b)
Tr To Tr
Fig. 7.37: Schema aplic arii for tei de frnare transversale: 1 pod rulant; 2 c arucior; 3 ro tile
podului rulant.
Ma tei de frnare este n func tie de greutatea ca si nca rimea for ruciorului rca turii, astfel nct valoarea normata tei respective se determina tia: a for cu rela
n T = (Q + Gc ),
(7.45)
unde Q este capacitatea de ridicare a podului rulant; Gc greutatea ca ruciorului; = 0, 05 pentru poduri cu suspensie exibila si = 0, 1 pentru poduri cu suspensie rigida . n For ta orizontala tile podului rulant numai unei grinzi de rulare. T este transmisa prin ro Aceasta ta for poate ndreptata n interiorul la demararea ca ruciorului (g. 7.37, a ) sau n afara cadrelor la frnarea ca tei de frnare pe ruciorului (g. 7.37, b ). Valoarea normata a for o roata a podului rulant este Tn Trn = , (7.46) n ti dintr-o parte a podului rulant. unde n este numa rul de ro For ta orizontala ta ti preluata de stlpul cadrului se determina folosind linia de inuen a reac unii n reazemul grinzii de frnare, care este identica ta tiunii n grinda liniei de inuen a reac de rulare (g. 7.36, c ) si se va calcula cu rela tia Tmax = f
n X i=1
Trn yi ,
(7.47)
unde sau folosit nota tiile din expresiile (7.42) si (7.43). For tele orizontale se vor folosi numai n combina tie cu cele verticale, indca componentele nu pot apa rea n lipsa podurilor rulante. Schemele de nca tiunea podurilor rulante sunt prezentate n g. rcare cu sarcinile din ac 7.38.
44
a) Dmax Mmax Dmin Mmin Dmin Mmin Dmax Mmax
Capitolul 7
0,00
b)
CSR
Tmax
Tmax
Fig. 7.38: Schema de nc arcare a cadrului transversal cu for te verticale (a) s i orizontale (b).
7.6.2.5.
nca tiunile seismice rca ri din ac
n timpul cutremurilor de pa te de iner tie, care depind de accelera tie, viteza mnt apar for , timp, proprieta tile elastice ale structurilor etc. Valorile for telor de iner tie se determina conform normelor [SNiP II-7-81]. De regula , schemele de calcul n majoritatea cazurilor se considera n forma de console ncastrate rigid sau elastic n funda tie cu mase concentrate (g. 7.39).
a) b) m2 m1 x1 x2
Fig. 7.39: Schema real a (a) s i de calcul (b) a halei pentru determinarea nc arc arilor seismice. Deplasa tiei depind de deformabilitatea proprie si a terenului de fundare. Penrile construc tru cla ta tiile de forfecare, spre deosebire diri joase cu un nivel o importan mare au deforma de cla tiile de ncovoiere. Ac tiunile orizontale asupra dirile nalte la care predomina deforma construc tiei se datoreaza deplasa rii terenului de fundare la cutremur, care se produce n plan orizontal.

a) X1(x2) S12 X1(x1) S11 X2(x1) S22 S21 b) X2(x2)
45
Fig. 7.40: For te seismice n modul nti (a) s i al doilea de vibra tie (b). si care corespunde modului de vibra tie propriu i For ta seismica n punctul k Sik aplicata (g. 7.40) se determina tia cu rela Sik = K1 K2 S0ik , sau n forma mai explicita Sik = K1 K2 A Qk i K ik . n rela tiile (7.48) si (7.49) se utilizeaza tiile semnicative: nota K1 coecientul sta tine seama de deteriora rilor limita , care rile (defectele) admisibile n construc tii [tab. 3, SNiP II-7-81]; pentru hale industriale n care pot admise deforma tii remanente, suri, deteriora rile unor elemente k1 = 0, 25; K2 coecient care considera tile de alca ta particularita tuire ale structurilor de rezisten pentru construc tii [tab. 4, SNiP II-7-81]. Coecientul respectiv se utilizeaza pentru proiectarea construc tiilor ale ca ror scheme constructive sunt vizibil diferite de schemele construc tiilor tradi tionale (curente); n caz general, valoarea coecientului K2 6 1, 5; ta seismica S0ik = A Qk i K ik for static echivalenta aplicata n punctul k pentru modul propriu de vibra tie i al construc tiei si determinata n ipoteza comporta rii elastice a materialului; tiei raportate punctului k (masa Qk = mk g greutatea cla dirii sau a construc de nivel); A coecient de intensitate seismica de baza , care are valori egale cu 0, 1; 0, 2; 0, 4 pentru seismicitatea de calcul, respectiv, de 7, 8, 9 grade conform sca rii MSK-64 (n caz general IAS7 ); se determina tia A = 0, 1 2 cu rela tie i al cla tiei i coecient dinamic care corespunde modului propriu de vibra dirii sau construc si clasa (categoria) terenului de fundare; K coecient de amortizare (factor de reducere) care depinde de tipul sistemului structural, capacitatea de amortizare, deformare si adaptare elasto-plastica [tab. 6, SNiP II-7-81]; ti de forma tia for telor de iner tie aplicate n punctul k ik coecien care considera distribu conform modului propriu de vibra tie i al cla tiei. dirii sau construc (7.49) (7.48)
46
Capitolul 7
S-a observat ca tii terenurilor intensitatea cutremurului se amplica odata cu sca derea densita de fundare si cu majorarea satura tiei cu apa tii amplasamentului de con. Estimarea seismicita struc tie se face n dependen ta de caracteristicile terenului de fundare. Conform normelor [tab. 1, SNiP II-7-81] se disting trei categorii de terenuri: I pa mnturi stncoase cu sau fa ra dezagregare slaba (teren tip roca ); II pa mnturi stncoase dezagregate (teren intermediar); III nisipuri afnate, pa mnturi argiloase etc (teren moale). Coecien tii dinamici i se determina cu formulele [SNiP II-7-81]: pentru terenuri de categoria I dar nu mai mare de 3 s1 1 , Ti si nu mai mic de 0, 8 s1 ; i =
(7.50)
pentru terenuri de categoria II si III i = 1 + 17 Ti pentru Ti < 0, 1 s1 ; i = 2, 7 pentru 0, 1 6 Ti 6 0, 5 s1 ; 1, 35 pentru Ti > 0, 5 s1 , i = Ti dar nu mai mic de 0, 8 s1 .
(7.51)
n rela tiile (7.50) (7.51) prin Ti sunt notate perioadele proprii n modul propriu de vibra tie i. Perioadele proprii se exprima tii i astfel: prin pulsa Ti = 2 . i (7.52)
Pentru determinarea pulsa tiilor proprii i pot folosite metode din mecanica structurilor. Pentru sisteme cu doua tia generala mase concentrate (doua grade dinamice de libertate) ecua a vibra tiilor proprii are forma m1 11 2 1 m2 12 a1 = {0} , (7.53) m1 21 m2 22 2 1 a2 iar valorile proprii vor calculate egalnd cu 0 determinantul ecua tiei (7.53) m1 11 m2 12 = 0, m1 12 m2 22
(7.54)
1 unde s-a notat = 2 , deasemenea cu semnica tie de valoare proprie; ik deplasarea punc tului i sub ac tiunea unei for te unitare, aplicate n punctul k; ai amplitudinea vibra tiilor proprii. Din rela tia (7.54) se ob tine A A2 4B 1,2 = , (7.55) 2 unde: A = m1 11 + m2 22 , B = m1 m2 ( 11 22 2 12 ). Pulsa tiile proprii se vor determina cu rela tia 1 1,2 = p . 1,2 (7.56)
7.6. Calculul structurii de rezisten ta Coecientul de forma tiilor proprii [SNiP II-7-81]: al vibra Xi (xk ) ik =
n P n P
47
mj Xi (xj ) ,
j =1
j =1
mj Xi2 (xj )
tie i pe direc tia gradului de unde Xi (xk ) este componenta vectorului propriu n modul de vibra libertate dinamica ta de la la nivelul k ; mj este masa cla dirii raportata punctului j ; xk distan ncastrare pna la punctul k. Formele vibra tiilor proprii se vor calcula cu rela tiile Xi (x2 ) = Xi (x1 ) 21 m1 ; i 22 m2 (i = 1, 2), (7.57)
n care Xi (x1 ) va xat cu o valoare arbitrara (de regula , Xi (x1 ) = 1). Coecien tii de exibilitate ik pot calcula ti prin diferite metode din mecanica structurilor. La nca rca ri orizontale pot neglijate unghiurile de rotire ale nodurilor superioare ale cadrelor, astfel nct rigla va considerata absolut rigida , adica I3 = (g. 7.41, a ).
a) b)
I3 =
21 11
c)
F =1
22 12
l2
I2
1
F =1
l
I1 L
Fig. 7.41: Schema cadrului pentru determinarea coecien tilor de exibilitate ik . Aceasta seli daca tile relative a riglei si stlpului ipoteza nu da mari gre raportul dintre rigidita este mare I3 l 6 c= > , I1 L (1 + 1, 1 ) unde = I1 1, celelalte nota tii sunt indicate n g. 7.41, a. I2 tiile ntr-o forma mai generala (pentru F 6= 1) deplasa rile ik pot reprezentate prin rela 11 = k11 F l3 ; 104 EI1 12 = 21 = k12 F l3 ; 104 EI1 22 = k22 F l3 , 104 EI1 l2 I2 si n = . l I1 (7.58)
ti, care depind de parametrii = unde k11 , k12 , k22 sunt coecien Valorile coecien tilor kij sunt date n tabelul 7.6.
l1
48
Capitolul 7
Tabelul 7.6: Valorile coecien tilor kij .

kij
0,1 700 557 420 289 170 785 640 481 336 214 961 965 1010 1140 1400
0,2 587 476 358 247 150 658 561 436 312 203 786 796 800 833 918
0,3 518 426 322 223 136 577 503 400 292 193 679 695 696 706 743
0,4 471 390 297 207 127 521 460 371 275 185 606 624 625 629 646
0,5 437 363 278 194 120 480 426 347 260 177 553 569 572 573 582
0,6 411 342 262 184 114 449 398 327 247 170 513 526 529 530 534
0,7 390 324 249 175 109 424 376 310 236 163 481 491 494 494 496
0,8 374 310 239 168 105 404 357 295 226 157 456 462 464 464 465
1,0 348 287 221 156 098 373 327 270 208 147
k11
k12
k22
0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6
417
For tele seismice se vor calcula cu rela tiile (7.48) si (7.49). Pentru aceasta este necesar de a determina greutatea cla si construc tiilor raportate punctului k. nca dirii rca rile verticale se vor considera concentrate n urma toarele centre de reducere: a) la nivelul pa tii de jos ale grinzilor de rulare din: r greutatea proprie a grinzilor de rulare si frnare; greutatea unui pod rulant fa ra nca rca tura n ecare travee; greutatea panourilor de protec tie si stlpilor care se ga sesc ntre doua planuri orizontale, care trec prin mijlocul na timilor l1 si l2 . l b) la nivelul pa tii de sus a stlpului (la nivelul ta r lpii de jos a fermei) din: greutatea proprie a acoperi sului (inclusiv greutatea tavanului suspendat; greutatea proprie a grinzilor rulante suspendate, fa si nca ra greutatea proprie a ca rucioarelor rca turii, cnd grinzile rulante se mi sca tie si perpendicular planului cadrului), za pezii, panourilor de protec stlpilor, care se ga timii l2 . sesc mai sus de planul care trece prin mijlocul na l
7.6.3.
Calculul spa tial al structurii de rezisten ta a halelor
Cadrele transversale sunt legate ntre ele prin elementele acoperi sului, contravntuiri la nivelul ta si inferioare a fermelor si grinzilor de frnare. Datorita lpilor superioare acestor elemente for tele locale (provenite din presiunea pe ro ti a podurilor rulante, din frnarea ca ruciorului s. a.) se transmit mai multor cadre. Aceasta ti participare de preluare a unei pa r din sarcina aplicata tiala unui cadru de ca tre cadrele vecine constitue efectul de conlucrare spa . Aceasta conlucrare se manifesta cnd deplasa rile cadrelor sunt diferite. De exemplu, datorita mi sca rii podurilor rulante la un moment dat un cadru transversal este mai mult nca rcat dect cadrele vecine si, prin urmare, deplasa rile laterale ale cadrelor sunt diferite. Datorita conlu-
49
cra tiale aceste nca rii spa rca ri se vor redistribui mai multor cadre transversale. n general, conlucrarea spa tiala tie transversala si longitudinala va avea loc att n direc , ct . Gradul de conlucrare spa tiala tile elementelor, care participa depinde de rigidita la redistribuirea eforturilor. Aceste rigidita ti, de regula tii superioare a , sunt amplasate la nivelul pa r stlpului si la nivelul treptei (g. 7.42).
Ic F Ic Igf
Igf B B L
B B
Fig. 7.42: Conlucrarea spa tial a a cinci cadre prin intermediul contravntuirilor s i grinzilor de frnare. Schema de calcul precizata sului si grinzilor este ara tata n g. 7.43. La nivelul acoperi de frnare se vor introduce reazemele elastice 1, 2, care modeleaza tele de re tinere de ca for tre cadrele vecine.
F I2 l2
1 2 l
Ra Rf
I1
Fig. 7.43: Rec tiunile elastice egale cu suma for telor transmise cadrelor vecine. Reac tiunile n reazeme depind de rela tia dintre rigiditatea reazemului si a barei (care modeleaza timea stlpului, rigiditatea pa tii contravntuirile). Rigiditatea reazemului depinde de na l r inferioare si superioare a lui, ma rimea traveii etc. Pentru determinarea for telor de re tinere Ra si Rf este necesar de a cunoa ste rigidita tile acoperi sului, contravntuirilor si grinzilor de frnare. Cerceta sului din tabla rile au demonstrat ca deplasa rile discului acoperi cutata sau din pla ci de beton armat se determina prin rigiditatea la forfecare GA. Pentru determinarea rigidita tilor la forfecare au fost ntreprinse un sir de cerecta ri, care au permis de a preciza valorile lor n dependen ta sului. Pentru unele scheme de de tipul acoperi xare ale elementelor acoperi sului rigidita tile GA sunt prezentate n tabelul 7.7.
50
Capitolul 7
Tabelul 7.7: Rigiditatea discurilor longitudinale ale acoperi sului alc atuite din diferite elemente.
Componen ta discului acoperi sului Rigiditatea la forfecare GA, kN 7000L 19000L 24000L 4000L
1. Panouri de beton armat mici (0, 5 1, 5m) 2. Panouri de beton armat 1, 5 6m 3. Panouri de beton armat 3 6m 4. Platelaj din tabla ondulata pe pane cu xare n ecare gofra 5. Idem, peste o gofra 400L 6. Platelaj din tabla tel pe pane 100000L de o Nota tie: L deschiderea halei, m.
Deplasarea contravntuirilor orizontale la nivelul ta si deplasa lpilor inferioare a fermelor rile grinzilor de frnare depind de rigidita tile lor la ncovoiere EI. Pentru a nsuma rigidita tile nvelitorii si contravntuirilor este necesar de a trece de la rigiditatea la forfecare a nvelitorii la o rigiditate echivalenta de ncovoiere. n calitate de criteriu de echivalen ta se accept a egalitatea deplas a rilor reazemului din mijloc a unei grinzi continue cu patru deschideri considernd sau numai deforma tiile de forfecare, sau numai deforma tiile de ncovoiere. Deformabilitatea reazemului elastic este egala cu deplasarea cadrului transversal la nivelul riglei din for ta orizontala si nivel. Conform rela tiei (7.58) pentru F = 1 F = 1, aplicata la acela = 22 = k22 l3 , 104 EI1 (7.59)
I2 l2 si n = . l I1 tiile Deplasarea reazemului 2 din for ta F = 1 (g. 7.44), cnd se considera numai deforma de forfecare poate determinata tia cu rela unde coecientul k22 se va lua din tabelul 7.6 n func tie de parametrii = 1 = X2 = unde a = GA/b.
GA sau EI
0 1 2
2 a + 3a + 1 , 52 a + 5a + 1
(7.60)
F =1
B B X2 B B
Fig. 7.44: Schema de calcul pentru determinarea rigidt at ii echivalente. Daca tine cont numai de rigiditatea la ncovoiere EI , deplasarea reazemului 2 se va se va calcula cu rela tia 42 b + 36b + 7 2 = , (7.61) 202 b + 68b + 7
7.6. Calculul structurii de rezisten ta unde b = 3 EIe /b3 . Din condi tia ca deplasa rile sa coincida 1 = 2 se va determina rigiditatea echivalenta EIe = e GAb2 , 3
51
(7.62)
unde coecientul de trecere e este dat n tabelul 7.8. Tabelul 7.8: Valorile coecientului de trecere e . a 101 100,5 100 100,5 101 102 e 0,2 0,6 1,3 2,1 2,7 3,0 Rigiditatea de calcul a contravntuirilor longitudinale la nivelul ta lpilor inferioare a fermelor depinde esen tial de modul de prindere a contravntuirilor. Rigiditatea la ncovoiere se poate calcula cu rela tia EIc = c EIc , (7.63) unde Ic este momentul de iner tie al grinzilor cu za brele ( fermelor) formate de elementele contravntuirilor; c coecient care depinde de modul de prindere a contravntuirilor: c = 0, 8 cnd prinderea se face cu sudura suruburi. ; c = 0, 15 cnd prinderea se face cu Rigiditatea totala a acoperi s ului EIa = EIe + EIc . (7.64)
Rigiditatea grinzilor de frnare depinde de sec tiunea grinzii de frnare si modul de xare a grinzilor de rulare pe stlpi. Prinderea poate rigida sau articulata . Rigiditatea de calcul a grinzilor de frnare se va determina cu rela tia EIf = f EIf , (7.65)
tie al grinzii (sau al fermei) de frnare. unde If este momentul de iner Coecientul de trecere f depinde de modul de xare a grinzilor sau fermelor de frnare pe stlpi: f = 1 pentru grinzi de frnare continue; f = 0, 2 pentru grinzi cu travei independente; f = 0, 8 pentru ferme de frnare cu prindere rigida de stlpi; f = 0, 15 pentru ferme cu xarea articulata pe stlpi. Dupa tilor discurilor orizontale (ale acoperi sului, ale contravntuirilor determinarea rigidita longitudinale si ale construc tiilor de frnare) se poate face calculul spa tial al halei. Pentru aceasta au fost elaborate diferite programe de calcul. Aceste programe considera conlucrarea a 5 7 cadre transversale consecutiv, legate longitudinal cu grinzi orizontale, amplasate la nivelul ta si la nivelul treptei stlpului (g. 7.45). lpii inferioare a fermei Pentru simplicarea calculului se ia un bloc din trei cadre unite cu bare longitudinale, amplasate numai pe partea celor mai solicita ti stlpi (g. 7.45). Inuen ta grinzilor de frnare amplasate pe stlpii opu si nu se considera . S-a demonstrat ca n acest caz eroarea nu este mai mare de 3%, n schimb calculul esen tial se simplica ste . Sporirea numa rului de cadre ma re reac tiunile elastice Ra , Rf . Un calcul mai minu tios cu un bloc din 7 cadre a dat posibilitate la schema examinata ti de corec tie i . din trei cadre de a ntroduce o serie de coecien
52
Capitolul 7
l2 I2 I1 B L B
Fig. 7.45: Schema de calcul simplicat a. n corespundere cu aceasta tiunilor schema se va face calculul unui cadru transversal supus ac podului rulant Mmax , Mmin , T si reac tiunilor elastice Ra , Rf , aplicate respectiv la nivelul ta lpii inferioare a fermei si grinzii de frnare (g. 7.46).
a)
M Ra
M max
M min
RM f
b)
l
T Ra
Tmax
RT f
Fig. 7.46: Schema de calcul la ac tiunile podului rulant. Rela tiile care sunt recomandate pentru determinarea reac tiunilor n cadre cu o singura deschidere
M Ra = M Rf T Ra T Rf
c2 1 (1 + 3c3 2 )M a (Mmax Mmin ) ; Dl c4 2 (1 + 3c5 2 )M f Mmax = ; Dl c 1 T aT = ; D 2 (1 + 3c1 1 )T fT , = D
(7.66)
7.6. Calculul structurii de rezisten ta unde s-au introdus parametrii 3 l 1 ; B 3 If l 2 = 3 f ; I1 B D = 9c1 1 2 + 3(1 + 2 ) + 1. Ia = 3 a I1 Coecien tii de corec tie se pot calcula cu rela tiile M = 25 m7 ; a T a = 27 m3 ; M f = 26 m8 ; T f = 22 m4 ,
53
(7.67)
(7.68)
n care m este coecientul care caracterizeaza tia sarcinilor ntre cadrul cercetat si distribu cadrele vecine n m= P 1, (7.69) i yi P unde n este numa ti ale podurilor rulante pe un r al ca rul de ro ii de rulare; i yi suma ordinatelor liniei de inuen ta tiei n stlpul cadrului examinat (g. 7.47). a reac
F4 F1 F2 F3
B y4
B y2 y1 = 1 y3
Fig. 7.47: Linia de inuen t a a reac tiunii n stlpul cadrului. si ci sunt date n tabelele 7.97.11. Valorile coecien tilor i Tabelul 7.9: Valorile coecien tilor 3 , 5 , 7 . 1 i 3 3...6 6...15 15...30 30...60 >60 3 0,6 0,4 0,3 0,2 0,2 0,2 5 1,08 1,05 1,08 1,12 1,15 1,2 7 0,9 0,75 0,6 0,5 0,4 0,3
Observa tie: Pentru 1 < 1 3 = 0.
Dupa tiunilor Ra , Rf calculul static se va face cu metode din mecanica determinarea reac structurilor. Factorii principali, care inuen teaza telor sunt rigidita tile relative ale la redistribuirea for elementelor cadrului. La ecien ta conlucra tiale o inuen ta tiala rii spa esen au parametrii 1 , 2 . Pentru stlpi cu rigiditatea mare a pa tii inferioare (b1 > 750 mm) o inuen ta r decisiva are rigiditatea acoperi sului; pentru stlpi cu rigiditatea pa tii inferioare reduse (b1 < 750 mm) r
54
Capitolul 7
Tabelul 7.10: Valorile coecien tilor 2 , 4 , 2 i 0,2 0,2...0,5 0,5...1 1...2 2...5 2 1,6 1,35 1,25 1,15 1,1 4 2,2 1,8 1,4 1,2 1 6 1,5 1,3 1,1 1,05 1 8 2 1,8 1,3 1,1 1
6 , 8 . >5 1,15 0,9 1,05 0,9
Tabelul 7.11: Valorile coecien tilor , a , f s i ci .

n 0,2 0,3 0,4 0,2 0,3 0,4 0,2 0,3 0,4 0,2 0,3 0,4 0,2 0,3 0,4 0,2 0,3 0,4 a 0,11 0,12 0,13 0,096 0,097 0,10 0,079 0,080 0,080 0,19 0,25 0,37 0,18 0,21 0,26 0,17 0,18 0,21 f c c1 c2 c3 Lega tura ferma -stlp rigida 0,080 0,81 0,13 1,5 0,11 0,064 0,60 0,35 1,4 0,14 0,049 0,38 0,60 1,1 0,15 0,070 0,82 0,084 1,5 0,12 0,056 0,66 0,24 1,5 0,15 0,042 0,48 0,45 1,3 0,17 0,059 0,84 0,062 1,4 0,15 0,048 0,70 0,17 1,5 0,18 0,036 0,54 0,34 1,4 0,20 Lega tura ferm a -stlp articulat a 0,099 0,61 0,28 1,2 0,15 0,079 0,37 0,56 0,90 0,17 0,060 0,20 0,77 0,57 0,21 0,094 0,66 0,18 1,3 0,15 0,072 0,45 0,41 1,1 0,18 0,052 0,27 0,62 0,80 0,20 0,091 0,68 0,12 1,4 0,16 0,066 0,51 0,28 1,2 0,20 0,047 0,34 0,48 1,0 0,22 l2 I2 Nota tii: = ; n = . l I1 c4 1,7 2,0 2,3 1,6 1,9 2,2 1,4 1,7 2,1 1,7 2,0 2,4 1,7 0,98 2,3 1,7 1,9 2,3 c5 0,023 0,25 0,53 -0,041 0,10 0,34 -0,098 -0,011 0,17 0,14 0,47 0,71 0,32 0,27 0,53 -0,047 0,11 0,33
0,05
0,1
0,2
0,05
0,1
0,2
predomina ta grinzilor de frnare. Pentru stlpi cu na timi mari (l > 20 m) momentele inuen l ncovoietoare pot mic sorate cu circa 5 % datorita rezisten t ei grinzilor de rulare si frnare. Calculul spa tial al cadrelor transversale permite reducerea consumul de o tel n medie pna la 30 %. n aceasta reducere ponderea grinzilor de frnare poate atinge 60 %
7.6.4.
Calculul static al cadrelor transversale
Calculul static al cadrelor poate efectuat prin metode analitice, studiate n mecanica structurilor, tinnd seama de conlucrarea spa tiala si ind admise ipoteze simplicatoare, dar care nu conduc la erori esen tiale. Calculul cadrelor cu o deschidere sau cu mai multe deschideri si na timea egala l se face prin metoda deplasa rilor, n cazul cadrelor cu mai multe deschideri denivelate prin metoda eforturilor (for telor). Schemele de calcul ale cadrelor, de regula , sunt static nedeterminate, ind necesare n acest caz rigidita t ile elementelor structurale. Pentru calcule preliminare pot utilizate rela tiile (7.19) (7.21). n practica de proiectare curenta calculul structurilor mai frecvent se efectueaza cu pachete
55
de programe aplicative, care sunt elaborate n baza metodei elementului nit. Procedura de calcul respectiva sterea rigidita tilor elementelor la comprimare-ntindere EA si impune cunoa la ncovoiere EI . n calcule ferma de acoperi s se substituie printr-o grinda cu inima plina echivalenta , momentul de iner tie al ca tia: reia poate determinat cu rela
2 2 + Af 2 z2 , Ir I3 = Af 1 z1
(7.70)
si Af 2 aria sec tiunii transversale a ta si, respectiv, superioare ale unde Af 1 lpilor inferioare fermei n mijlocul deschiderii; z1 si z2 distan tele de la centrele de greutate ale ta lpilor inferioare si superioare pna tiunea din mijlocul deschiderii. la axa neuta a fermei n sec Daca tia: dimensiunile fermei nu sunt cunoscute atunci poate utilizata rela I3 = 1, 15 Mmax hf , 2Ry (7.71)
unde 1, 15 este coecient ce tine seama de raportul ariei medii a ta lpilor ca tre aria ta lpii inferioare a fermei; coecient care considera telei fermei si panta acoperi sului: deformabilitatea re 1 1 1 = 0, 9 pentru i = 0; = 0, 8 pentru i = 15 si = 0, 7 pentru i = 8 ... 10 ; Mmax valoarea de calcul a momentului de ncovoiere maxim n rigla tiunea considerata simplu rezemata din ac nca si utilajului tehnologic suspendat; hf na timea fermei n rca rilor permanente, za pada l mijlocul deschiderii. Aria sec tiunii transversale a riglei echivalente: A3 2Af = 4I3 , h2 f (7.72)
tiunilor transversale ale ta unde 2Af este aria sec lpilor fermei. Caracteristicile geometrice ale stlpilor n trepte pot determinate cu rela tiile: pentru partea inferioara I1 = (Rmax + 2Dmax ) b2 1 ; k2 Ry A1 = 4I1 , b2 1
(7.73) (7.74)
unde Rmax este valoarea de calcul a reac tiunii grinzii pe stlp din ac tiunea nca rca rii permanente si za tiunea a doua pada ; Dmax presiunea maxima pe stlp din ac poduri rulante cuplate; b1 la timea pa tii inferioare a stlpului; k2 coecient care depinde de r pasul si na timea stlpilor: k2 = 3, 2...3, 8 pentru traveia egala si k2 = 2, 5...3, 0 l cu 6 m pentru traveia egala cu 12 m (valorile mai mici se vor accepta pentru stlpi cu lungimea mare si poduri rulante cu capacitate de ridicare mica ); pentru partea superioara I1 I2 = k1 A2 = 2 b2 ; b1 4I2 , b2 2
(7.75) (7.76)
unde b2 la timea pa tii superioare a stlpului; k1 coecient care considera r inegalitatea ariilor sec tiunilor transversale si razelor de iner tie ale pa tilor superioare si inferioare ale r
56
Capitolul 7
stlpului: n cazul mbina = 1, 8...2, 0 pentru stlpii sirului rii rigla -stlp articulata k1 marginal si k1 = 2, 0...2, 3 pentru stlpii sirului intermediar; n cazul mbina rii rigla -stlp rigida = 1, 2...1, 8 (valori mai mici se vor accepta pentru poduri rulante cu capacitate k1 de ridicare redusa ).
Caracteristicile geometrice ale stlpilor cu sec tiune constanta tiile pot determinate cu rela (7.73) (7.74), n care se va accepta k2 = 2, 2...2, 5.
7.6.5.
Determinarea eforturilor de calcul n elemente
Calculul elementelor structurii de rezisten ta se va face considernd grupa rile defavorabile de nca rc a ri s i a eforturilor respective. Grup a rile se stabilesc n baza analizei variantelor posibile de ac tiune concomitenta a mai multor nca rca ri. Pentru aceasta calculul static al cadrului se efectueaza tiune de separat pentru ecare schema de nca rcare. Ca urmare, pentru ecare sec calcul se va stabili o grupare de nca rca ri, care determina univoc cea mai defavorabila comportare a sec tiunii respective, adica tiuni diferite nu este aceea si. Eforturile de calcul pentru sec n elemente se determina tiunea nca din ac rca rilor de calcul, adica se considera valorile maxime pe durata exploata tiunii concomitente a tuturor nca rii. Fiindca probabilitatea ac rca rilor la valori maxime este destul de mica si depinde totodata de numa rul nca rca rilor temporare considerate, se introduc coecien ti de grupare subunitari. n normele de proiectare sunt preva si o grupare speciala zute doua grupa ri fundamentale : gruparea fundamental a cu o nc arcare temporar a de scurt a durat a permite considerarea tuturor nca rc a rilor permanente, temporare de lung a durat a s i numai una temporara de scurta durata . Pentru toate nca rca rile (sau eforturile) grupa rii respective coecientul de grupare = 1; gruparea fundamental a cu dou a sau mai multe nc arc ari temporare de scurt a durat a permite considerarea tuturor nca tia celor excep tionale. Pentru nca rca rilor, cu excep rca rile temporare de lunga durata coecientul de grupare = 0, 95; pentru temporare de scurta durata = 0, 9; gruparea special a permite considerarea nca rca rilor permanente cu = 1, temporare de lunga si a unei nca tionale durata cu = 0, 95, de scurta durata cu = 0, 8 rca ri excep cu = 1. Daca nc a rcarea excep t ional a este generat a de ac t iunile seismice , atunci se vor folosi coecien tii de grupare: pentru nca rca ri permanente = 0, 9; temporare de lunga si excep tionala durata = 0, 8; temporare de scurta durata = 0, 5 = 1. n gruparea speciala tie nca nu se iau n considera rca rile provenite din: masele nca rca turilor transportate de podurile rulante suspendate pe cabluri, varia tia temperaturii, ac tiunile dinamice generate de mi scarea transportului si utilajului, for tele de frnare ale podurilor rulante si ac tiunea vntului. nca tiunea podurile rulante si vnt se rca rile provenite din greutatea stratului de za pada , ac refera si de frnare, provenite la temporare de scurta durata . n grupa ri solicita rile verticale din ac tiunile podurilor rulante se iau ca o singura nca rcare. Pentru calculul stlpilor se determina tiunile caracteris eforturile de calcul n toate sec tice. n ecare sec tiune se alca tiaza tuiesc grupa ri de nca rca ri care eviden : 1. valoarea maxima si valoarea corespunza a momentului de ncovoiere pozitiv +Mmax toare a for tei normale Ncor ;
57
2. valoarea maxima si valoarea corespunza a momentului de ncovoiere negativ Mmax toare a for tei normale Ncor ; si valoarea corespunza 3. valoarea maxima tei normale Nmax toare a momentului de a for ncovoiere pozitiv +Mcor ; si valoarea corespunza 4. valoarea maxima tei normale Nmax toare a momentului de a for ncovoiere negativ Mcor . n acest mod n ecare sec tiune caracteristica tine urma se vor ob toarele grupe: +Mmax , Ncor ; Mmax , Ncor ; |N |max , +Mcor ; |N |max , Mcor . (7.77)
La determinarea eforturilor de calcul (7.77) se vor analiza toate variantele posibile de nca rcare, tinndu-se seama de coecien tii de grupare respectivi. n elementele structurale, de exemplu, n partea inferioara tiuni a stlpului sunt cteva sec caracteristice (de regula , doua ). Efectund analiza tuturor variantelor de grupare n aceste sec tiuni se vor re tine numai combina rile cu valori maxime att a momentelor de ncovoiere, ct si a for telor normale, care vor utilizate pentru dimensionarea si vericarea elementului respectiv. Pentru comoditatea determina tiile (7.77) se alca rii eforturilor n cadru cu rela tuiesc tabele centralizatoare ale eforturilor n sec tiunile caracteristice ale stlpului. Pentru calculul buloanelor de ancoraj n sec tiunea inferioara ste a stlpului se alca tuie o grupare suplimentara tia for telor normale de ntindere(de reg de eforturi, care admite apari ula si din ac tiunea vntului). Din gruparea respectiva , gruparea nca rca rilor permanente se determina ta cea mai mica for N cu momentele maxime posibile. Daca nca rcarea permanenta ac tioneaza ta favorabil, adica descarca buloanele de ancoraj, atunci coecientul de siguran al ei va f = 0, 9. n aceea si sec tiune se va determina for ta transversala maxima |Q|max pentru vericarea la forfecare a traverselor bazelor stlpilor. Aceasta grupare se va folosila calculul za brelelor stlpilor cu ramuri sau la vericarea rezisten tei inimii stlpilor cu sec tiune plina . Pentru calculul fermelor de acoperi s n cazul mbina rii rigide cu stlpii este necesar sa se determine momentul maxim pe reazem din gruparea nca si din za rca rilor permanente pada cu alte sarcini temporare. n reazemul opus momentul se va determina din aceea si grupare de nca ta momentelor de reazem se va considera numai n cazurile cnd ac tioneaza rca ri. Inuen defavorabil, de exemplu, n panoul de reazem al ta lpii inferioare apare comprimare etc.
Capitolul VIII Stlpii halelor industriale

8.1.
8.1.1.
Alca tuirea stlpilor

Forme constructive
Stlpii cadrelor pot cu sec tiune plina sau din doua ramuri solidarizate cu za brele sau pla cu t e. Pe n a l t ime sec t iunile stlpilor pot constante ( g. 8.1, a ) sau variabile (g. 8.1, bd ). Stlpii cu sec tiune constanta timi pna se folosesc n hale cu na l la 10 m, nzestrate cu poduri rulante cu capacitate mica tel ace sti de ridicare (Q 6 15...20 t). Pentru economie de o stlpi deseori se proiecteaza din beton armat.
a) b) c) d)
l2
l2
2 2
l1
l1
11 22
11 22
11 22
11 22
Fig. 8.1: Forme constructive de stlpi. Stlpii n trepte sunt frecvent utiliza ti n hale industriale. Partea superioara , de regula , se executa tiune plina tiune plina cu sec ; cea inferioara cu sec sau din doua ramuri solidarizate ntre ele cu za brele. 58
l1
l'2
l2
8.1. Alca tuirea stlpilor
59
8.1.2.
Lungimi de ambaj
La determinarea lungimilor de ambaj ale stlpilor din componen ta cadrului transversal se accepta o serie de ipoteze simplicatoare. Pentru stlpi de sec tiune constanta ta coecientul de reducere se determina n dependen de modul de prindere a stlpului n funda tie si raportul dintre rigidita tile relative ale riglei si stlpului. n acela si timp se considera ti stlpii simultan pierd stabilitatea (g. 8.2). Coe ca to cien tiii se ob tin rezolvnd ecua tiile de stabilitate respective considernd elementele verticale ale cadrelor ca bare cu capetele ncastrate elastic.
N Is Ic lc Ic Ic N N Is1 Ic N Is2 Ic N N
L1
L2
Fig. 8.2: Schema pentru determinarea lungimii de ambaj n cadre cu stlpi cu sec tiune constant a. Normele de proiectare [SNiP II-23-81*, pct. 6] propun pentru determinarea coecientului de reducere rela tiile: pentru stlpi ncastra ti n funda tie = pentru stlpi care reazema articulat =2 1+ unde n se va determina cu rela tiile: pentru stlpii cadrelor cu o deschidere n= Is lc ; L Ic r 0, 38 , n (8.2) r n + 0, 56 ; n + 0, 14 (8.1)
pentru stlpii centrali n cadre cu mai multe deschideri lc Is1 Is2 n= . + Ic L1 L2 n cadre cu mai multe deschideri coecientul lungimii de ambaj pentru stlpii ma rginali se va determina ca n stlpii cadrelor cu o deschidere. n cadre cu stlpi n trepte se admit urma toarele simplica ri:
60
Capitolul 8 cadrul cu o singura tia cnd ambii stlpi si pierd stabilitatea deschidere se studiaza n situa concomitent; n acest caz ecare stlp se poate cerceta separat ca o bara verticala cu diferite moduri de prindere a capetelor (g. 8.3, b, c ); n cadre cu mai multe deschideri se considera ca extremitatea superioara nu se deplaseaza orizontal si stlpii nu- si pot pierde stabilitatea concomitent (g. 8.3, d, e ).
Pentru stlpi cu o treapta lungimile de ambaj se vor determina separat pentru partea inferioara si superioara lef 1 = 1 l1 lef 2 = 2 l2 . tie de doi parametri n si 1 n cadrele cu o singura deschidere coecientul 1 este func i2 I2 l1 n= = ; i1 I1 l2 unde = F1 + F2 (v. g. 8.3, a ). F2
a) F2 I2 l2 b) N N N d) N N N N
l2 1 = 1 = 2 l1
I1 , I2
F1 I1 l1 c) N N N e) N N N N
F1+F2
Fig. 8.3: Schema stlpului cu o treapt a (a); determinarea lungimilor de ambaj n stlpi cu cap atul superior liber (b); cu cap atul xat de rotire (c); cu cap atul superior articulat (d); idem, ncastrat (e). tie de n si sunt date norme [Anexa 6, tab. 6768, Valorile coecientului 1 n func tia: 2 = 1 . SNiP II-23-81*]. Coecientul 2 se va calcula cu rela n cadre cu doua si mai multe deschideri problema determina rii coecientului 1 este mai l2 F1 complicata si > 3 valorile coecien tilor 1 si 2 pot determinate conform . Pentru 6 0, 6 l1 F2 tabelului 8.1.
8.2. Dimensionarea stlpilor
61
Tabelul 8.1: Valorile coecien tilor lungimilor de ambaj 1 s i 2

1 Numa rul de deschideri ale cadrului Modul de mbinare al riglei cu stlpul Una Articulata Rigida 0, 3 > I2 > 0, 1 I1 2,5 2 0, 1 > I2 > 0, 05 I1 3 2 2
3 3
Doua si mai multe
Articulata Rigida
1,6 1,2
2 1,5
2,5 2
I2 , valorile coecientului 1 se vor determina conform I1 normelor de proiectare [pct. 6, SNiP II-23-81*]. Lungimea de ambaj n afara planului cadrului se considera ta dintre punctele egala cu distan de xare ale stlpului. Elemente de xare pot grinzile de rulare, construc tiile de paianta orizontale etc. Pentru alte valori ale raportului
8.2.
8.2.1.
Dimensionarea stlpilor
Stlpi cu inima plina
Dimensionarea preliminara tiunii poate realizata sind din formula aproximativa a sec reie de determinare a tensiunilor ntr-o bara comprimata excentric (formula lui Yasinskii) = Considernd = Ry c si valorile medii: N M . + x A Wx = (8.3)
Wx tine: = 0, 8 din (8.3) se ob = 0, 45b; x A ex N , (8.4) 1, 25 + 2, 2 A> Ry c b
M . unde b este na timea sec tiunii; ex = l N Momentul de ncovoiere M si for ta normala N se iau din gruparea defavorabila . De obicei, stlpul este solicitat de mai multe grupa ri de nca rca ri. Daca nu este evident care grupare este mai periculoasa tia , atunci aria A se va determina pentru ecare grupare cu rela (8.4); sec tiunea necesara va cea cu aria mai mare. Dupa tiunii, care poate de forma dublu T determinarea ariei A se va stabili forma sec dintr-un prol laminat (g. 8.4, a ), sudat (g. 8.4, b ) sau de alte forme (g. 8.4, c,d ). n sec tiunile compuse din tabla tel aria se va distribui n a sa fel, nct sa de o e asigurata att stabilitatea generala si locala , ct .
62 Stabilitatea generala tia a stlpului se verica cu rela = nN 6 Ry c , e A
Capitolul 8
unde coecientul e se va determina n func tie de coecientul de zvelte te conven tional si excentricitatea relativa si [SNiP II-23-81*, pct. 5.27]). mef (v. pct. 2.3.3 din partea I
a)
y
b) tf hef = hw +
x bef x
tw
c)
tn 0,75tw
tf d) bn 10tw tw
1
1
Fig. 8.4: Sec tiuni de stlpi comprima ti excentric. Condi tiile de stabilitate a ta si inimilor stlpilor comprima ti centric sau excentric pot lpilor reprezentate n forma s s bef E E hef 6 uf ; 6 uw , (8.5) tf Ry tw Ry si uw sunt date n norme [tab. 27 si 29, SNiP II-23-81*]. n care valorile limita uf Pentru stlpi de sec tiuni dublu T sau chesonate, care sunt verica ti la pierderea stabilita tii din planul momentului prin ncovoierera timea de calcul a inimii hef sucire, raportul dintre na l si grosimea ei tw se va determina n func tie de parametrul = 1 , 1 (8.6)
tile inimii ( sunt tensiunile maxime de comprimare cu unde , 1 sunt tensiunile la extremita semnul "plus", 1 sunt tensiunile n inima la extremitatea opusa ) cu semnele lor (g. 8.4, b ). hef se va calcula cu rela tia (8.5); daca tea Daca > 1, atunci zvelte 6 0, 5 raportul tw maxima tia se va determina cu rela s s (2 1)E E hef p uw = 6 3 , 8 = 4, 35 , (8.7) tw Ry (2 + 2 + 4 2 ) unde = Q 1, 4(2 1) ;= sunt tensiunile medii n sec tiunea examinata . tw hef
8.2. Dimensionarea stlpilor n intervalul 0, 5 < < 1, 0 valoarea limita a raportului
63 hef se va ob tine prin interpolare tw
liniara tinute pentru = 0, 5 si = 1, 0. ntre valorile ob Daca stabilitatea inimii nu este asigurata , se introduc nervuri longitudinale (g. 8.4, d ) sucient de rigide (In > 6hef t3 ), de aceea se recomanda timea nervurii sa ca la e mai mare w de 10tw si grosimea cel pu tin 0, 75tw . Se recomanda ca aria acestei nervuri sa e introdusa n sec tiunea de calcul a stlpului. Stabilitatea locala tinute se va verica cu rela tia a panourilor ob (8.7) n func tie de tensiunile , 1 la extremita tile panourilor (g. 8.4, d ).
8.2.2.
Stlpi cu ramuri
Ramurile stlpilor cu elemente depa ti centric la rtate se vor calcula ca stlpi comprima eforturile (g. 8.5)
N Nr2 Q M Nr1
ramura 2 x y
ramura 1
y2 ho
y1
Fig. 8.5: La calculul stlpului cu z abrele. y2 M1 + ; h h
ramura 1 ramura 2
lr
Nr1 = N1 Nr2 = N2
(8.8) (8.9)
y1 |M2 | + , h h
unde Ni , Mi sunt eforturile de calcul pentru ramurile respective. Dupa determinarea eforturilor n ecare ramura se va face dimensionarea lor conform pct. 2.3.3 din partea I a cursului "Construc tii metalice".
64
Capitolul 8
Valorile y1 , y2 din rela tiile (8.8), (8.9) preliminar pot stabilite aproximativ egale cu : y1 (0, 45...0, 5)h ; y2 = h y1 . Un rezultat mai satisfa tinut calculnd y1 cu ca tor poate ob rela tia |M2 | y1 = h . (8.10) |M1 | + |M2 |
8.3.
8.3.1.
Nodurile de mbinare ale stlpilor

mbinarea pa tii superioare si inferioare r
Partea superioara a stlpului cu o treapta se proiecteaza , de regula , cu inima plina . Pentru transmiterea eforturilor de la partea superioara si de la grinzile de rulare la partea a stlpului inferioara se folosesc traverse (g. 8.6). Efortul Dmax se transmite printr-o placa cu grosimea de 16...24 mm la o traversa timea htr (g. 8.6). cu na l
Fig. 8.6: mbinarea p ar tii superioare s i inferioare a stlpului cu o treapt a. na timea traversei se ia egala timea pa tii inferioare a stlpul cu (0, 5...0, 8)b1 , unde b1 este la r lui. Muchia superioara a traversei se va freza. Traversa sub grinda de rulare este supusa strivirii si se verica tia cu rela Dmax = 6 Rp c , (8.11) lstr ttr unde lstr = bn + 2tpl este la timea suprafe tei de strivire; bn la timea nervurii de reazem a grinzii de rulare; tpl grosimea pla cii superioare (g. 8.6).
8.3. Nodurile de mbinare ale stlpilor
65
Eforturile M , N de la partea superioara a stlpului se transmit la traversa prin cordoane verticale, care prind ta M lpile de traversa . Aceste cordoane se vor verica la eforturile Nt = N 2 b2 (g. 8.6). De exemplu, lungimea unui cordon (din cele 4, care prind talpa de traversa ) lw > Ntmax . 4f (Rw w )min c (8.12)
na timea traversei htr = lw + 2tpl + 2 cm. n stlpi cu za brele traversa se va verica la l rezisten ta tiunea dublu T cu deschiderea b1 sub ac tiunea eforturilor M , N , ca o bara cu sec Dmax .
8.3.2.
Baza stlpului
Pentru rezemarea si prinderea stlpului comprimat excentric de funda tie se creaza o baza , care este compusa suruburi de funda tii si o instala tie dintr-o placa de reazem, traverse, nervuri, de prindere a suruburilor de baza tia bazei depinde de forma constructiva si modul . Construc de prindere a stlpului de funda tie. n hale industriale, de regula , n planul cadrelor stlpii au o prindere rigida tie (incastrare). Pentru stlpi cu inima plina de funda se proiecteaza o singura baza (g. 8.1, a,b ); pentru stlpi cu za brele se proiecteaza baze separate pentru ecare ramura (g. 8.1, c,d ). Bazele separate se calculeaza tele din ramuri ca bazele stlpilor comprima ti centric la for (pct. 5.3.2 din partea I a cursului "Construc tii metalice"). Particularita tile care apar la calculul bazei stlpilor cu inima tate pentru plina vor schi exemplul din g. 8.7. Din condi tii de alca timea pla tuire constructiva la cii de reazem rezulta : B = bf + 2ttr + 2c , (8.13)
unde bf este la timea ta timea consolei, care, de obicei, lpii stlpului; ttr grosimea traversei; c la se ia 30...50 mm. Lungimea pla tia de rezisten ta cii de reazem se determina din condi a betonului la tensiunile de contact dintre placa si funda tie max = 6M N + 6 Rc1,loc , BL BL2
tiile din normele pentru construc tii din beton armat. unde Rc1,loc se determina cu rela Din ultima rela tie se determina lungimea pla cii de reazem s 2 N N 6M L> + + . 2BRc1,loc 2Rc1,loc BRc1,loc Dupa si minime precizarea dimensiunilor B , L se vor calcula tensiunile maxime max,min = 6M N . BL BL2
(8.14)
(8.15)
Tensiunile intermediare (de exemplu 1 din g. 8.7) se vor determina din asema narea triunghiurilor respective. La determinarea grosimii pla cii de reazem se va admite solicitarea
66
Capitolul 8
Fig. 8.7: Baza stlpului cu inima plin a comprimat a excentric: schema general a (a); diagrama simplicat a a tensiunilor de contact (b). ei pe ecare sector aparte de o nca rcare uniform distribuita , valoarea ca reia qi se ia egala cu valoarea maxima a tensiunilor de contact de pe acest sector (qi = max ). For ta de ntindere din suruburile de ancoraj se va determina din ecua tia de echilibru a momentelor n raport cu centrul de greutate al diagramei tensiunilor de comprimare (g. 8.7) M N a Z y = 0, de unde for ta sumara suruburile de ancoraj n Z= M N a . y (8.16)
Aria totala suruburilor de ancoraj neta a Abn > Z M N a = , Rba y Rba
8.3. Nodurile de mbinare ale stlpilor
67
unde Rba este rezisten ta de calcul a suruburilor de ancoraj: Rba = 0, 4Run ; Run rezisten ta de calcul dupa telului suruburilor. limita de rupere a o Din rela tii geometrice calcula m (g. 8.7b) a = y c ; 3 c = max L ; max + | min | (8.17)
Dupa efortul Z sau dupa aria Abn
c . 3 se vor alege suruburile necesare. y =L+e
Capitolul IX GRINZI CU ZABRELE

9.1. Generalita ti
Grinzile cu za s ale halelor industriale, conbrele (fermele) se folosesc ca: ferme de acoperi struc tii speciale cu deschideri mari pentru sa tii; ferme pentru li de sport, hangare, sa li de expozi poduri metalice; stlpi ai liniilor pentru transportarea energiei electrice, turnuri de radio si televiziune etc. n compara tie cu grinzile cu sec tiune plina , grinzile cu za brele au urma toarele avantaje: economie de material, rigiditate sporita , greutate redus a , posibilitatea utiliz a rii la nca rca ri si deschideri mari. Ele au nsa si a unei ntre tineri mai dezavantajul unei manopere sporite costisitoare. Grinzile cu za brele pot simplu rezemate cu o singura deschidere sau continue cu mai multe deschideri (g. 9.1, a,b ).
Fig. 9.1: Grinzi cu z abrele: trapezoidale cu o deschidere (a); cu t alpi paralele continue (b). Cele mai ra si se monteaza spndite sunt grinzile cu za brele simplu rezemate, care se executa mai u sor. n unele situa tii grinzile continue cu mai multe deschideri pot prezenta o serie de avantaje, ntre care si asigurarea unei rigidita ti mai mari si a unei na timi reduse. l Grinzile cu za brele pot avea diferite forme, cea mai avantajoas a ind grinda conturul ca reia coincide cu diagrama momentelor (n acest caz eforturile n ta lpi sunt constante). De exemplu, pentru nca tionala rca ri uniform distribuite, cea mai ra este ferma, a ca rei talpa superioara coincide cu arcul unei parabole (g. 9.2, a ); la o solicitare cu o for ta concentrata cea mai ra tionala este ferma triunghiulara (g. 9.2, b ). La proiectarea grinzilor cu za tine noduri, pentru a brele e necesar ca ele sa aiba ct mai pu reduce consumul de metal si manopera ; barele comprimate sa e ct mai scurte; barele nclinate trebuie sa formeze cu ta lpile unghiuri ct mai apropiate de 45 . n g. 9.3 sunt prezentate cteva tipuri de grinzi cu za s se brele. La fermele de acoperi folosesc grinzi cu za brele trapezoidale cu diagonale descendente (g. 9.3, a ) sau ascendente (g. 9.3, b ); cu diagonale amplasate alternativ (g. 9.3, g ). Grinzile cu za si noduri aproape identice. brele cu ta lpi paralele au multe elemente tipice Ele pot cu diagonale ascendente (g. 9.3, c ), care la sarcini verticale sunt comprimate sau 68
9.1. Generalita ti
69
Fig. 9.2: Forme ra tionale ale grinzelor cu z abrele pentru sarcini: uniform distribuite (a); concentrate (b). descendente, care sunt ntinse (g. 9.3, d ). Pentru contravntuiri sunt folosite sisteme cu montan ti si diagonale ncruci sate (g. 9.3, e ) sau sisteme rombice (g. 9.3, f ).
Fig. 9.3: Tipuri de grinzi cu z abrele. Fermele triunghiulare cu panta timilor mare sunt folosite la deschideri mici din cauza na l mari. n aceste ferme diagonalele descendente sunt comprimate (g. 9.3, h ), iar cele ascendente ntinse (g. 9.3, i ). Pentru a reduce distan ta dintre nodurile ta lpii superioare, n fermele cu deschidere mare se pot crea noduri suplimentare, folosind ferme - macaz (g. 9.3, j ). Ca sisteme cu za si structurile metalice sub forma brele pot realizate de cadre sau arcuri (g. 9.3, k, e ).
70
Capitolul 9
n prezent la deschideri pna ta la 36 m se folosesc de preferin fermele cu ta lpi paralele, care au o manopera si permit realizarea acoperi surilor cu panta surile redusa mica (1, 5...5%). Acoperi nenca lzite cu nvelitori din panouri de tabla cutata sau pla ci de asbociment au panta mai mare pna la 30 .
9.1.1.
Dimensiuni generale ale fermelor
Dimensiunile generale ale fermelor sunt: deschiderea egala ta dintre centrele de cu distan reazem, na timea h la mijlocul deschiderii si na timea n reazem h (g. 9.3, a ). n hale l l industriale deschiderea fermei trebuie sa e multipla modulului 6 m; pentru edicii publice deschiderea poate oricare, nsa e de dorit sa e multipla modulului 3 m. na timea fermei h depinde de urma l torii factori: forma fermei, sistemul de za brele, numa rul de panouri, tipul de izola tie hidrofuga time trebuie sa etc. Aceasta na l conduca la o greutate ct mai mica timea h si anulnd derivata n a fermei. Exprimnd greutatea fermei prin na l raport cu h, se va aa na timea optima l a grinzii cu za brele. n rezultatul acestui procedeu se ob tin na l t imi mari, care n practic a nu pot realizate din considerente de transportare si montare a fermelor. 1 1 Pentru ferme cu ta si trapezoidale, na timea h se va lua egala ... l lpi paralele l cu 7 9 (na timi mai mici se iau la sarcini mai mici). na timea grinzilor cu za l l brele transportate pe calea ferata seasca nu trebuie sa depa 3, 85 m. n ferma trapezoidala timea n reazem h depinde de timea ei la centru si de panta na l l na 1 1 1 1 acoperi sului i. Pentru i = ... ea este egala ... l. cu 12 8 15 10 f na timea minima l a fermei se determina pornind de la raportul admisibil. l Ma tii fermei poate ob tinuta tia lui Mohr rimea sa ge cu rela f= X Nj N j
j
Ej Aj
lj ,
(9.1)
si bara ta unde Nj este efortul n bara j din sarcina ; N j efortul n aceea , provenit din o for unitar a aplicat a n nodul, unde se determin a s a geata dup a direc t ia s a ge t ii. Din condi t ia f f 6 pentru ferme cu ta tia (9.1), se ob tine na timea minima lpi paralele folosind rela l l l l 2h 6, 5 hmin > 1+ l, (9.2) 24 f E l unde sunt tensiunile maxime n ta lpi din nca rcarea normata pn + qn Ry . = f p pn + f q qn n ultima rela tie f p si f q sunt, respectiv, coecien tii de siguran ta a nca rca rii permanente pn si temporare qn . f 1 1 Pentru ferme solicitate de grinzi rulante suspendate = ... si na timea minima l l 750 1000 determinata tia (9.2) va hota cu rela rtoare.
9.2. Calculul grinzilor cu za brele
71
9.2.
9.2.1.
Calculul grinzilor cu za brele

nca rca rile grinzilor cu za brele
nca rca rile pot : permanente (greutatea nvelitorii, panelor, lumina torului, greutatea proprie a grinzii cu za tiunea utilajului de ridicare si brele); temporare (nca rca rile provenite din ac transportare, ac tiunea vntului, za tionale (sarcini seismice). pezii); excep Sarcina, ce solicita grinzile cu za brele, de obicei, se considera aplicata n noduri. Daca sarcina este aplicata n limitele panoului fermei, n schema de calcul aceasta sarcina se repartizeaza tinndu-se cont de ncovoierea locala ntre nodurile consecutive ale fermei, suplimentar a ta lpii.
9.2.2.
Calculul eforturilor
Dupa telor concentrate n noduri, eforturile n barele fermei se cal ce se stabilesc valorile for culeaza tionale se considera cu metode din mecanica structurilor. n metodele tradi ca nodurile sunt articulate si toate axele barelor se intersecteaza n centrul nodului. n acest caz toate barele sunt axial comprimate sau ntinse. n realitate, nodurile fermei au o anumita rigiditate si n barele ei apar tensiuni suplimentare din momentele de ncastrare. Aceste tensiuni nu in1 uen teaza tial starea limita 6 15 (h, l sunt, respectiv, na timea esen pentru bare cu raportul h l l sec tiunii si lungimea barei). n cazul unor grinzi cu za brele alca tuite din bare cu o rigiditate considerabila , exploatate la temperaturi joase, inuien ta rigidita tii mbina rilor nodale nu poate neglijata . De aceea, pentru ferme alca tiuni dublu T, inelare sau n forma tuite din bare cu sec de H, calculul grinzilor cu za tii n noduri se admite numai la un raport dintre brele, conform unei scheme cu articula 1 la construc tii exploatate la temperaturi de 40 C na timea sec tiunii barei si lungimea ei sub l 10 si mai mari. Momentele suplimentare, provenite din rigiditatea nodurilor, se calculeaza n talpa superioara la sarcina reala ca ntr-o bara continue, reazemele ca reia sunt nodurile fermei. Valorile momentelor din deschidere sau n noduri se calculeaza tiile respective din teoria folosind rela barelor continue. Daca axele barelor nu se intersecteaza n centrul nodului, n ele pot apa rea momente ncovoietoare. Daca se ste 1, 5% din na timea sec tiunii, tensiunile supli deplasarea axelor nu depa l mentare provenite din aceste momente sunt mici si nu se iau n considera tie.
9.2.3.
Lungimile de ambaj ale barelor
Lungimea de ambaj se exprima tie de lungimea reala tia lef = l. n func a barei cu rela Coecientul tine cont de modul de xare al barei la capete. O schema simplicata de comportare a nodurilor fermei este reprezentata n g. 9.4. Nodurile superioare au o rotire mai eviden tiata dect cele inferioare. Aceasta se explica prin faptul ca numa rul mai mare de elemente ntinse din nodurile inferioare mpiedica rotirea nodului. Talpa comprimata are o ncastrare slaba n noduri, deoarece la ecare extremitate a ei se ala tura numai cte o bara ntinsa . La determinarea lungimii de ambaj a ta lpilor comprimate ncastrarea nu se ia n seama si lungimea de ambaj n planul grinzii cu za ta dintre doua brele se ia egala cu distan noduri
72
Capitolul 9
Fig. 9.4: Schema de deformare a barelor comprimate la pierderea stabilit at ii. ( = 1) (g. 9.4). n plan perpendicular lungimea de ambaj a ta lpilor comprimate este egala cu distan ta dintre punctele xate ale barelor (g. 9.5). Tinnd cont de o ncastrare a nodurilor inferioare lungimile de ambaj ale diagonalelor si montan tilor n planul fermei se iau egale cu 0, 8l ( = 0, 8).
Fig. 9.5: Lungimile de ambaj ale t alpilor superioare: n planul fermei (a); din planul fermei (b). O excep tie constituie diagonala ascendenta de reazem sau montantul de reazem, ale ca ror condi tii de lucru n planul grinzii sunt identice cu cele ale ta lpii superioare. Din aceast a cauz a lungimile de ambaj ale acestor elemente n planul grinzii se iau egale cu distan ta dintre centrele nodurilor.
9.2.4.
Sec tiunile barelor grinzilor cu za brele
Sec tiunile barelor la grinzile cu za soare sunt folosite brele sunt foarte variate. Pentru ferme u prole laminate: corniere, prole T, U, tevi etc. (g. 9.6, a-m ). Cele mai ra spndite sunt sec tiunile din doua corniere prinse n noduri de gusee. Trebuie de re tinut, ca tiuni au un consum sporit de manopera fermele cu astfel de sec , de o tel pentru gusee si o incomoditate de vopsire n timpul exploata rii. n ultimii ani pentru ta lpi sunt folosite sec tiuni mai eciente din prole dublu T cu talpa lata tevi, prole T etc. Za , brelele pot proiectate din corniere, prole ndoite la rece, tevi dreptunghiulare sau pa trate.
9.2. Calculul grinzilor cu za brele
73
Fig. 9.6: Sec tiuni ale barelor grinzilor cu z abrele. Pentru ferme grele se folosesc bare cu sec tiuni reprezentate n g. 9.6, n-t. La determinarea sec tiunii barelor se vor lua n considera tie destina tia si condi tiile de lucru ale construc tiei, tehnologia de execu tie si montare a grinzilor cu za brele, disponibilitatea laminatelor necesare etc. n orice caz, construc tia trebuie sa e ecace att dupa consumul de metal, ct si dupa consumul de manopera .
9.2.5.
Dimensionarea barelor grinzilor cu za brele
Dupa determinarea eforturilor maxime n grinzile cu za brele se face dimensionarea barelor. Dimensionarea barelor comprimate se va face cu rela tia A> nN , Ry c (9.3)
unde: N este efortul axial n bara ; = 0, 7...0, 9 coecientul de ambaj. Aria sec tiunii elementelor ntinse se va determina reie sind din rela tia de vericare a rezisten tei elementului N An > n . (9.4) Ry c Dupa tiunilor se vor determina coecien tii de zvelte te , care nu trebuie sa precizarea sec depa seasca si 20, SNiP II-23-81*] valorile limita prescrise de normele de proiectare [tab. 19 = lef 6 lim . imin (9.5)
Calculul ta lpilor superioare ale grinzilor cu za brele solicitate ntre noduri se face considernd momentele de ncovoiere, care apar n ele. Momentul de ncovoiere se ia egal cu momentul maxim n limita treimii de lungime din mijlocul segmentului, care une ste nodurile corespunza toare. Calculul momentelor se face identic unei grinzi continue, rezemata n noduri.
74
Capitolul 9
Dimensionarea preliminara tiunii se face la fel ca si la barele comprimate axial cu rela tia a sec (9.3). Dupa tiunii, se vor calcula: stabilirea formei sec lef x x = coecientul de zvelte te n planul momentului; ix Mx excentricitatea for tei axiale; ex = N Wx x = raza smburelui central; A ex mx = excentricitatea relativa ; x coecientul formei; mef = mx excentricitatea redusa . q n func tie de = x va face cu rela tia
Ry E
si mef se va determina coecientul e . Vericarea tensiunilor se = nN 6 Ry c . e A
Vericarea stabilita tii pentru excentricitate relativa mx > 20 nu este necesara . Vericarea stabilita tii n plan perpendicular planului de ac tiune a momentului ncovoietor Mx (cnd Ix > Iy ) se face cu rela tia = nN 6 Ry c , cy A (9.6)
n care y este coecientul de ambaj al barei comprimate axial n raport cu axa y determinat n func tie de zvelte tea y = lef y /iy . Coecientul c se ia conform indica tiilor din pct. 2.3.3 (vezi partea I a cursului "Construc tii metalice"). Un sir de bare ale fermelor u soare sunt slab solicitate si, ca urmare, n ele apar tensiuni cu valori reduse. Astfel de bare pot dimensionate din condi tia de rigiditate, conform valorilor zvelte tei limita tii suplimentari ale sistemelor de za . Astfel de bare sunt montan brele triunghiulare, diagonalele din centrul deschiderii grinzii cu za brele, elemente ale contravntuirilor etc. Fiind cunoscuta si valoarea coecientului de zvelte te limita lungimea de ambaj lef lim se calculeaza tie necesara ste o raza de iner i = lef /lim , conform ca reia din sortiment se stabile sec tiune cu aria necesara .
9.3.
9.3.1.
Solu tii constructive

Principii generale de alca tuire a nodurilor
Prinderea barelor n noduri se face prin intermediul guseelor. Grosimea guseelor t care depinde de efortul maxim din za brele Nmax este data n tabelul 9.1. Centrarea barelor n noduri se face dupa su linia centrelor de greutate. Barele prinse cu ruburi se centreaza suruburilor. dupa linia Guseul se va proiecta de o forma ct mai simpla (trapezoidala , dreptunghiulara ). Ca regula se folosesc gusee de aceea si grosime n toate nodurile. La grinzi cu za brele cu deschideri mai mari de 24 m pot folosite gusee de doua grosimi (guseul cu grosime mai mare se amplaseaza n regiunea centrala a fermei unde eforturile n bare sunt mai mari).
9.3. Solu tii constructive
75
Tabelul 9.1: Grosimea guseelor n dependen t a de valoarea celui mai mare efort din z abrelele fermei.
Nmax , kN
150
160...250
260...400
410...600
t, mm
10
12
Nmax , kN
610...1000
1010...1400
1410...1800
> 1800
t, mm
14
16
18
20
Fig. 9.7: T aierea cap autlui cornierilor: corect a (a); admisibil a (b); inadmisibil a (c). Capetele barelor se taie normal pe axa barei (g. 9.7, a ); se admit prelucra ri ale capetelor n forma reprezentata n g. 9.7, b ; nu se admite prelucrarea capetelor barelor, care poate genera concentra ri de tensiuni mari (g. 9.7, c ). Dimensiunile guseelor sunt determinate de lungimea cordoanelor de sudura care prind za si ta brelele de gusee lpi. Pentru a evita suprasolicita rile, marginile guseelor se vor proiecta sub un unghi > 15 si capetele barelor se vor amplasa la 40...50 mm de la marginile ta lpilor. n g. 9.8 este reprezentat un exemplu de rezolvare corecta si incorecta (a ) (b ) a prinderii unei diagonale de guseu.
Fig. 9.8: Prinderea digonalei de guseu: corect a (a); incorect a (b).
76
Capitolul 9
9.3.2.
Nodurile grinzilor cu za brele dintr-o corniera
Elementele fermelor u soare pot realizate dintr-o singura corniera . n aceste grinzi barele pot prinse direct de aripa cornierei ta timea ta lpii. Daca la lpii este insucienta pentru amplasarea cordoanelor de sudura ta care prind diagonalele, de aripa ta lpii se sudeaza o pla cu (g. 9.9, a ).
Fig. 9.9: Nodurile fermelor dintr-o cornier a. n ferme u soare pot folosite noduri fa timea ta ra gusee numai daca la lpii permite amplasarea cordoanelor necesare de sudura (g. 9.9, b ). n acest caz centrarea elementelor poate fa si pot folosite att cordoane laterale ct si frontale. cuta la muchia ta lpii
9.3.3.
Nodurile grinzilor cu za brele alca tuite din bare cu sec tiune din doua corniere
Barele realizate din doua si se sudeaza corniere se aranjeaza n forma de T de gusee cu cordoane laterale, care se prelungesc pe muchia frontala pe o lungime de 20 mm. Pentru a evita o concentrare mare de tensiuni provenita din apropierea prea mica de guseu, se recomanda si montan tilor la o distan ta de a amplasa capetele diagonalelor de 40...50 mm fa ta de marginea ta lpii (g. 9.10, a ).
Fig. 9.10: Distribuirea eforturilor n cordoane. Este necesar ca centrul de greutate al cordoanelor de sudura sa coincida cu axa barei. Din ecua tiile de echilibru se ob tine (g. 9.10, a ) N1 b z = ; N2 z de unde rezulta : N1 = N1 + N2 = N, Nz . b
N (b z ) ; b
N2 =
77
Pentru corniere calculul for tei Ni se poate face si n modul indicat n g. 9.10, b. Daca este posibil, guseul va prelungit cu 10...15 mm dincolo de marginile cornierelor; n caz contrar interspa tiul se va suda (g. 9.10, a ). N1 |, Cordoanele de sudura care prind guseul de talpa se vor calcula la efortul N = |N2 unde N2 , N1 sunt eforturile n talpa . Daca tioneaza si for te verticale cu rezultanta F atunci cordoanele se vor calcula la n nod ac for ta rezultanta egala cu q Nrez =
2 (N2 N1 ) + F 2.
unde
Vericarea cordoanelor se face cu rela tia q (N2 N1 )2 + F 2 P 6 f Rwf wf min c , w = kf lwi

i
(9.7)
Din rela tia (9.7), de regula , se calculeaza grosimea cordonului de sudura kf .
P
i
lwi este lungimea totala a cordoanelor de sudura .
Fig. 9.11: n adiri ale t alpilor interioare a grinzii cu z abrele: cu eclise din tabl a (a); cu eclise din corniere (b). 1-eclise Daca mbinarea ta lpilor se realizeaza n nodurile grinzilor cu za brele, ele se vor acoperi cu eclise speciale, neglijndu-se, de regula , lucrul guseului n mbinare (guseul n asemenea caz ndepline ste func tia de redistribuire a eforturilor ntre barele ce se racordeaza n nod). Guseul
78
Capitolul 9
se include n lucrul mbina rii numai n cazul cnd el iese deasupra ta lpii (g. 9.11, a ). mbinarea ta se ste lungimea produselor laminate se face cu ajutorul unor eclise lpilor a ca ror lungime depa din foi de o tel aranjate pe aripile orizontale ale ta lpilor (g. 9.11, a ), sau eclise din corniere, avnd capetele ta iate oblic (g. 9.11, b ). Solidarizarea cornierelor se face cu ajutorul unor fururi care asigura conlucrarea elementelor ce alca tiunea. Fururile sunt amplasate la o distan ta se ste tuiesc sec l1 (g. 9.12), care nu depa 40iy n cazul barelor comprimate si 80iy n cazul barelor ntinse (aici iy este raza de iner tie a unei corniere fa ta de axa paralel a fururii). n barele comprimate se vor utiliza nu mai pu t in de doua fururi.
Fig. 9.12: Solidarizarea prin fururi a barelor cu sec tiune compus a. 1-furur a. Grinzile cu za si mai mari se livreaza ti brele cu lungimi de 24 m n doua sau mai multe buca (tronsoane de expediere), care se asambleaza santier nainte de montare. Separarea grinzii la n doua si a guseelor se face cu eclise care n elemente se face n centrul ei. nna direa ta lpilor prealabil se xeaza suruburi de montaj, pe urma cu se sudeaza . n g. 9.13 este reprezentat un exemplu de nna dire a doua semiferme.
Fig. 9.13: Noduri de ansamblare ale grinzii cu z abrele alc atuite din dou a tronsoane cu elemente din corniere: la talpa superioar a (a); inferioar a (b). Reazemele grinzilor cu za soare simplu rezemate sunt alca brele u tuite dintr-o placa de reazem si guseu (g. 9.14, a,b ).
79
Efortul de presiune se transmite la placa de reazem prin guseu si montantul de reazem, care alca tiunea n cruce. Axa ta si cea a diagonalei de reazem se tuiesc un reazem rigid cu sec lpii centreaza sa mod, nct reac tiunea de reazem a grinzii cu la axa montantului de reazem n a za si guseu. brele sa treaca prin centrul de greutate al crucii formate din cornierele montantului Cordoanele de sudura si montantul de placa de reazem se verica ce prind guseul la tensiunile provenite din reac tiunea din reazem prin rela tia w = n Fr P 6 f Rwf wf min c , kf i lwi (9.8)
tiunea de reazem a grinzii cu za n care Fr este reac brele. Cordoanele de sudura ce prind montantul de reazem de guseu, se calculeaza la un efort egal cu o juma tiunii de reazem. Aria pla tate din valoarea reac cii de reazem necesara se determina din condi tia de rezisten ta tia a materialului reazemului prin rela A> Fr , Rr (9.9)
ta de calcul la comprimare a materialului reazemului. n care Rr este rezisten
Fig. 9.14: Reazeme ale grinzilor cu z abrele: la nivelul t alpii interioare (a); superioare (b). Grosimea pla tia de rezecii de reazem se determina conform momentului maxim din condi mare a ei pe doua suruburilor de laturi. n placa de reazem sunt preva zute ga uri de trecere a ancoraj; diametrul lor de 2 . . . 2, 5 ori va depa si diametrul suruburilor ceea ce va asigura posibili tatea de aranjare a grinzii n pozi tia de proiect n cazul unei necoinciden te a centrelor suruburilor de ancoraj cu centrele ga saibe, care dupa urilor. Aceste ga uri se acopera cu montarea fermei
80
Capitolul 9
se vor prinde cu sudura ta dintre talpa inferioara si placa de reazem de placa de reazem. Distan (g. 9.14, a ) de obicei se adopta si trebuie sa nu mai mica de 150 mm asigure posibilitatea prinderii muchiilor cornierelor ta si o trecere lina lpii inferioare de guseu a efortului de la talpa inferioara la guseu. n caz de rezemare a grinzii cu za brele la nivelul ta lpii superioare (g. 9.14, b ) nodul de reazem se construie ste analogic.
9.3.4.
Nodurile grinzilor cu za brele cu ta lpi din prole T
Elementele de sec tiune T se ob tin printr-o ta iere longitudinala a prolelor laminate dublu T cu aripi late. Folosirea unor ta tiune T cu aripi late la schemele tradi tionale lpi din elemente de sec ale grinzilor cu za brele din corniere, reduce masa grinzilor cu 10 . . . 12%, iar manopera de confec tionare scade cu 15 . . . 20%, ca urmare a unei reduceri al consumului de o tel pentru gusee, a numa si a lungimii cordoanelor de sudura rului de piese . n cazul unor bare din corniere, de regula tinerea unei lungimi necesare , este necesar de prins o placa de inima prolului T pentru ob pentru amplasarea cordoanelor de sudura ce prind za brelele de talpa fermei (g. 9.15, a,b ). Cordoanele de sudura cap la cap care prind placa de cre stere de inima ta lpii grinzii se calculeaza la forfecare la o for ta tiilor pe axa ta provenita din suma proiec lpii a eforturilor din diagonalele racordate n nod.
Fig. 9.15: Noduri ale grinzilor cu z abrele cu t alpi de sec tiune T s i z abrele din corniere: nod de reazem (a); nod intermediar (b).
9.4.
Grinzi cu za tevi brele din
Tevile din o tel, datorita tiunilor, sunt cele mai avantajoase pentru elementele simetriei sec solicitate la ntindere si comprimare. Con tinnd elemente cu rezisten te aerodinamice sca zute, ele sunt folosite pe scara tii solicitate de presiunea vntului (turnuri, piloni larga n construc ancora ti etc.). Prinderea n noduri a barelor poate realizata cu ajutorul unor gusee (g. 9.16, a ) sau direct, fa ra gusee (g. 9.16, b ). Prinderea directa este mai avantajoasa avnd un consum de metal mai redus. Ta sini speciale tip Picom. ierea capetelor se face cu ma Calculul nodurilor cu prindere directa a za brelelor de talpa prezinta o problema dicila . n nod au loc concentra ri mari de tensiuni. Tensiunile din cordoane se repartizeaza neuniform pe lungimea lor si depind de un sir de parametri cum ar : diametrele tevilor mbinate, grosimea peretelui ta tie a diagonalei, caracteristicile mecanice ale elementelor mbilpii, unghiul de nlina nate si a. Daca tevii este prelucrat mecanic, cusa capa tul turile de sudura pot considerate tip
9.4. Grinzi cu za tevi brele din
81
cap la cap. n caz contrar modul de lucru depinde de unghiul de nclina tie a generatoarei tevii fa ta tit, cusa t; daca de axa ta lpii. Daca unghiul este ascu tura se considera de col unghiul este obtuz cusa tura se considera cap la cap.
Fig. 9.16: Solu tii constructive ale nodurilor grinzilor cu z abrele din t evi: cu guseu (a); f ar a guseu (b). Daca tevii dupa sit), pentru a ob tine o sudura capa tul ta iere este prelucrat (te cap la cap, vericarea se va face cu rela tia N 6 0, 85Rwy c , (9.10) = Ad unde Ad este aria elementului. Daca tional cu re marginea elementului nu este prelucrata , calculul sudurii se face conven la tiile pentru cusa t la forfecare prin metalul depus turi de col w = N 6 Rwf wf c , f kf lw (9.11)
n rela tia (9.12) Dd este diametrul diagonalei; unghiul de nclina tie a diagonalei (g. D d 9.16); = 1 + 0, 22 5 ; = ; Df diametrul ta lpii. Df
tevii; c = 0, 85 coecientul condi tiilor unde kf este grosimea sudurii, egala cu grosimea de lucru care tine seama de repartizarea neuniforma a tensiunilor n lungul cordonului; lw lungimea cordonului de sudura (9.12) lw = 0, 5Dd 1, 5(1 + csc ) csc .
Fig. 9.17: Noduri ale grinzilor cu z abrele din t evi: cu capetele elementelor aplatizate (a,b); cu intercal ari nodale (c,d). Calculul cordoanelor de sudura tiile (9.10), (9.12) este conven tional; un calcul mai cu rela minu tios care divizeaza si laterala cordonul n sudura cap la cap (din partea unghiului obtuz) n relief (din partea unghiului ascu tit) este dat n literatura de specialitate.
82
Capitolul 9
n lipsa ma sinilor de prelucrare fasonata tevilor, nodurile grinzilor cu za a capetelor brele pot realizate prin aplatizarea (turtirea) za brelelor la capete (g. 9.17, a, b ). Daca n nod se intersecteaza mai multe bare sau axa ta lpii este frnta , nodurile pot realizate cu intercala ri cilindrice sau poligonale (g. 9.17, c,d ). n g. 9.18 sunt reprezentate noduri de reazem ale grinzilor cu za teava brele din .
Fig. 9.18: Noduri de reazem ale grinzilor cu z abrele din t evi.
9.4.1.
Grinzi cu za tevi dreptunghiulare brele din
Nodurile elementelor din tevi dreptunghiulare sau pa trate se realizeaza mai simplu dect n cazul tevilor rotunde (g. 9.19).
Fig. 9.19: Schema de calcul a nodurilor din t evi dreptundhiulare. 1- linii de plasticare. Pentru elemente din tevi ndoite la rece poate luata tie o ameliorare a limitei n considera de curgere din cauza ecruiza tiilor plastice anterioare). Aceasta rii (durica rii din cauza deforma
9.4. Grinzi cu za tevi brele din
83
duricare este mica si, n daca raza de ndoiere r este mai mare de 6t (t grosimea prolului) acest caz, ea nu se va lua n considera tie. Vericarea barelor comprimate sau ntinse axial se face cu rela tia = N 6 1 Ry c , A (9.13)
tine seama de ecruizarea metalului: 1 = 1 + ( 1); unde 1 este coecientul care r coecient care depinde de raportul (g. 9.20); = (2r + t)t/A aria relativa a zonei de t ecruizare.
Fig. 9.20: Diagrama coecientului . Grosimea prolelor trebuie sa tilor. n afara asigure stabilitatea locala a pere de aceasta, pere tii pot strivi ti (pot avea deforma tii locale considerabile). Capacitatea portanta a nodului se determina prin examinarea comporta rii pla cii de la capa tul barei ca o placa ncastrata . n starea limita tiei si dezvolta aceasta placa se poate considera mecanism din cauza apari rii liniilor de plastifcare (liniile ntrerupte 1 din g. 9.19). Capacitatea portanta a nodului este asigurata daca F0 6 c , F (9.14)
tia eforturilor n barele din nod pe axa verticala unde F 0 este proiec : F 0 = Nd sin ; F capacitatea portanta la strivire: p 8bf f Ry t2 c f s+ F = > 0, 25 ; (9.15) f s p 2bf f Ry t2 c bd f s+c+ ; 0 6 6 0, 25; F = 6 0, 9 . c s bf 0, 4 + 1, 8 f s n rela tiile (9.14), (9.15): coecient care tine cont de nivelul tensiunilor n talpa ( = 1 la ntindere sau comprimare, pentru | f /Ry |6 0.5. Daca | f /Ry | > 0, 5; v = 1.5 | f /Ry |; f = Nf /Af ; s = d/ sin ; f = (hf hd )/2; Nd , Nf sunt respectiv eforturile n diagonala si n talpa tii sunt date n g. 9.19. ; celelalte nota La vericarea desprinderii (cnd diagonala este ntinsa tiile (9.14), (9.15) pe lnga ) n rela Ry se va introduce coecientul 1, 15.
84 Stabilitatea locala tilor se va verica cu rela tiile a pere s E hef 6 uw , t Ry
Capitolul 9
n care valorile limita tiile din norme [tab. 27, SNiP II-23-81*]: uw se calculeaza cu rela s E uw = 1, 2 daca < 1; = Ry si lef . rmin Daca axele barelor nu se intersecteaza n centrul nodului atunci n bare apar momente de ncovoiere si vericarea stabilita tii locale se efectuiaza si analogic elementelor comprimate ncovoiate (vezi pct. 2.3.3 din partea I a cursului "Construc tii metalice"). uw = (1 + 0, 2) 6 1, 6 daca > 1; =
Capitolul X GRINZILE CAILOR DE RULARE

10.1. Generalita ti
Ca tiile de ridicat si transportat. De obicei, astfel de ile de rulare preiau sarcinile de la instala instala tii sunt podurile rulante, care circula pe ca i de rulare xate de stlpii halelor industriale sau grinzile rulante suspendate. Ca ile de rulare xate pe stlpi sunt compuse din: grinzi sau ferme de rulare, care preiau for tele verticale de la podurile rulante; grinzi sau ferme de frnare, care preiau for tele orizontale provenite din demararea sau frnarea ca ruciorului podului rulant; contravntuiri, care asigura rigiditatea ca sine de rulare, a sezate pe grinzile (fermele) de rulare; tampoane, ilor de rulare; care limiteaza cursa podurilor rulante la cap a tul grinzilor de rulare. Grinzile de rulare sunt elementele portante de baza ale ca ilor de rulare. n majoritatea cazurilor se folosesc grinzi de rulare cu inima plina , simplu rezemate pe stlpi (g. 10.1, a ) sau grinzi continue (g. 10.1, b ). n cazul deschiderilor mari ale grinzii de rulare si ale podurilor rulante cu capacitate de ridicare redusa (Q 6 30 kN ) pot folosite grinzi cu za brele cu talpa superioara rigida (g. 10.1, c ).
Fig. 10.1: Solu tii de alc atuire a grinzilor de rulare: grind a cu inim a plin a, simplu rezemat a (a); grind a cu inima plin a continue (b); grind a cu z abrele simplu rezemat a (c). Grinzile simplu rezemate necesita tel, nsa un consum mai mare de o ele au unele avantaje ca: independen ta eforturilor de tasarea diferen tiata si de temperatura a reazemelor ; comportare mai buna soara la solicita ri repetate (fenomenul de oboseala se desfa n regim pulsant; la grinzile continue n regim alternant); rezolvarea constructiva a rezema rii pe stlp este mai simpla dect la grinzile continue; montarea simplicata . Grinda continue, fa ta de grinda simplu rezemata , are unele avantaje ca: un consum de metal mai redus; o na time mai mica tii longitudinale a halelor. l ; o sporire a rigidita 85
86
Capitolul 10
Grinzile cu za tel cu 15...20%, fa ta brele permit reducerea consumului de o de grinzile de rulare cu inima plina tionare si montare mai sporita , nsa necesita o manopera de confec . n general, solu tia cu grinzi simplu rezemate este mai ra spndita , mai ales pentru poduri rulante cu capacitatea de ridicare mai mare de 100 t.
Fig. 10.2: Instala tii de ridicat s i transportat: monorai cu palan electric (a); grinzi de rulare suspendate (b,c); prinderea grinzilor de ferme (d). Instala tiile de ridicare si transport suspendate de ferme au, de regula , o capacitate de ridicare redusa si se deplaseaza tiile acoperi sului. Aceste (pna la 5 t) pe ca i de rulare prinse de construc instala tii sunt specice industriei constructoare de ma sini. Din categoria acestora fac parte: monoraiurile (g. 10.2, a ) si grinzile rulante suspendate (g. 10.2, b,c ). Ca ile de rulare suspendate, formate de obicei, din prole dublu T, laminate sau compuse, se prind n nodurile ta lpii inferioare a fermelor sau de pane. n cazul unor travei de 12 m n calitate de ca i de rulare pot folosite grinzi ajurate.
10.1.1.
nca rca rile ca ilor de rulare
Sarcinile provenite din ac tiunile podului rulant se transmit grinzilor ca si frnare ilor de rulare prin ro tile de pe un r al ca ii de rulare, numa rul ca rora depinde de capacitatea de ridicare a podului. Ca ile de rulare se calculeaza , de regula , la nca rca ri provenite din doua poduri rulante, cuplate cu ca si timp grinda de rucioarele apropiate maximal de una din grinzile de rulare. n acela rulare poate solicitata si de for te orizontale, care apar la demararea sau frnarea ca rucioarelor. Presiunea maxima si a ca pe o roata , provenita din greutatea proprie a podului rulant ruciorului cu greutatea nca rca turii este data n standardele respective. La ridicarea sau coborrea sarcinii apar for te dinamice verticale, caracterizate cu coecientul dinamic la care se vor multiplica presiunile de pe ro ti. Valorile maxime ale for telor verticale si orizontale pe o roata a podului rulant se vor calcula cu rela tiile Fr = k1 f Frn ; Tr = k2 f Trn , (10.1)
10.1. Generalita ti
87
Tabelul 10.1: Valorile coecien tilor dinamici k1 , k2

Regimul de func tionare a podurilor rulante Grupa de func tionare dupa standarde Lungimea grinzii de rulare B oarecare Coecientul
k1
k2
U sor, mediu
1K...4K
Greu
5K ; 6K
B 6 12 B > 12 B 6 12 B > 12
1,1 1
1 1
Foarte greu
7K ; 8K
1,2 1,1
1,1 1,1
unde k1 , k2 sunt coecien ti care tin seama de caracterul dinamic al sarcinii (tabelul 10.1); f = 1, 1 este coecient de siguran ta tine cont de al sarcinii; este coecient de grupare, care probabilitatea apari tiei n acela si timp a sarcinilor maxime din doua poduri rulante: = 0, 85 pentru poduri rulante cu regim u sor si mediu de func tionare; = 0, 95 pentru poduri rulante cu regim greu si foarte greu de func tionare; = 1 pentru sarcini provenite din un singur pod rulant. Valoarea normata a presiunii pe roata se ia din standardele respective.
Fig. 10.3: Schema sarcinilor provenite din ac tiunile podurilor rulante. For ta orizontala rca turii. Pentru normata pe o roata Tcn depinde de modul de prindere a nca poduri rulante cu suspensie exibila a sarcinii Trn = si rigida 0, 1(Q + Gc )g , (10.3) n ti ale podului rulant pe un r al ca unde n este numa rul de ro ii de rulare; n = 2 pentru poduri rulante cu capacitatea de ridicare Q = 5...50 t; n = 4 pentru Q = 80...125 t si n = 8 pentru Q = 160...320 t; Gc este masa ca tia ca ruciorului; g accelera derii libere. Trn = 0, 05(Q + Qc )g , n (10.2)
88
Capitolul 10
La calculul ca tionare ilor de rulare ale podurilor rulante cu regim greu sau foarte greu de func este necesar sa tina tele orizontale, care provin din mi scarea oblica se seama de for a podului rulant. For ta normata tia pe o roata se va determina cu rela Trn = 0, 1Frn . Schema sarcinilor provenita din doua poduri rulante cuplate este reprezentata n g. 10.3.
10.1.2.
Grinzi de rulare cu inima plina
La alegerea formei sec tiunii grinzilor de rulare se tine seama de ma rimea sarcinilor, care solicita si regimul de func tionare al podurilor rulante. Pentru deschideri grinda, de deschiderea mici (6m) si poduri rulante cu capacitatea de ridicare pna si regim de func tionare u sor, la 50 t mediu utilizeaza proluri dublu T laminate, consolidate la talpa superioara cu o platbanda sau cu corniere sudate de talpa ( g. 10.4, a, b ) ori cu pro luri dublu T nesimetrice, alc a tuite prin sudare (g. 10.4, c ). Pentru deschideri si capacita ti de ridicare mari se folosesc grinzi dublu T cu inima tii orizontale de frnare (g. 10.4, plina , compuse prin sudare, consolidate cu construc e ).
Fig. 10.4: Alc atuirea grinzilor de rulare s i frnare. Pentru reducerea consumului de o tel, grinzile compuse sudate uneori se proiecteaza din doua ma tel: inima din o tel carbon, iar ta tel slab aliat. rci de o lpile din o Intensitatea nalta tionare foarte greu deseori de lucru a podurilor rulante cu regim de func genereaza tia unor deteriora apari ri n zona superioara a inimii grinzilor de rulare. n asemenea cazuri, pentru reducerea tensiunilor locale, care apar n inima din cauza aplica rii excentrice a nca rc a rii din ac t iunile podului rulant ( g. 10.5) este necesar s a e m a rit a rigiditatea la ra sucire a ta lpii superioare, folosindu-se elemente verticale sau nclinate (lamele) (g. 10.4, d,f ) ori sec tiuni chesonate (cu doua inimi) (g. 10.4, g ). Grinzile de rulare bulonate au un consum de o tel si o manopera tionare sporita de confec fa ta de cele sudate. nsa datorita faptului ca talpa superioara este alca tuita din platbande si corniere este mai puternica si deforma. Lipsa tensiunilor remanente, provenite din sudare bilitatea sporita si inima a mbina rii dintre ta lpi face ca grinzile bulonate sa aiba o durata de func tionare mult mai mare fa ta cont de aceste avantaje, grinzile de cele sudate. Tinnd
10.2. Calculul grinzilor de rulare
89
Fig. 10.5: Efectul momentului de r asucire. bulonate se folosesc pna n prezent n halele industriale deservite de poduri rulante cu regim special de func tionare. Procesul de bulonare este nso tit de un volum de munca si necesita sporit utilaj special. n prezent pentru asamblarea grinzilor de rulare se folosesc suruburi de nalta rezisten ta pretensionate.
10.2.
10.2.1.
Calculul grinzilor de rulare

Calculul la rezisten ta
La calculul grinzilor de rulare apar unele particularita ti cauzate de: caracterul mobil al sarcinilor, apari tia n inima grinzii sub ro tile podului rulant a unor tensiuni locale sporite prezen ta for telor orizontale laterale si longitudinale, provenite din frnare, caracterul dinamic al sarcinilor. Eforturile de calcul (momentul ncovoietor si for ta de forfecare maxime) se determina pentu doua si poduri rulante, cuplate solicitate de nca rca tura maxima . Momentele ncovoietoare for tele de forfecare provenite din nca te mobile se determina rca rile verticale ale convoiului de for cu ajutorul liniilor de inuen ta seznd convoiul de for te n pozi tia cea mai defavorabila , a . Momentul maxim din doua poduri rulante cuplate apare n grinda cnd rezultanta convoiului de for te de pe grinda si for ta cea mai apropiata de ea sunt egal depa rtate de la mijlocul grinzii. Momentul maxim rezulta tiunea z sub for ta cea mai apropiata n sec de rezultanta , numita critic a (g. 10.6). Amplasarea corecta tile a convoiului se verica cu inegalita X Fst + Fcr > c Fri ; B X Fst 6 c Fri , B Mmax = X
i
Momentul de ncovoiere poate calculat folosind linia de inuen ta tiunea a momentului n sec z Fri yi , (10.4)
ta tiunea z (g. 10.6, a ) (de unde yi sunt ordonatele liniei de inuien a momentului n sec 2 2 exemplu, y1 = (B a ) /4B ).
90
Capitolul 10
Pentru a determina for ta maxima te se va amplasa dupa de forfecare, convoiul de for cum e reprezentat n g. 10.6, b. For ta de forfecare maxima X 00 Qmax = Fri yi , (10.5)
i 00 unde yi sunt ordonatele liniei de inuen ta (g. 10.6, b ).
a)
Fr
b)
Fr a/2
Bc B/2 y1 =1,00 y2 B L. infl. Qmax y3 z1
F
n r
R a/2
c B/2
Fr
Fr
Fr
Fr
L. infl. Mmax y2 y1 y3
c)
a1
R1 a1/2 a1/2
Frn
L. infl. Qresp 1,00 y2 y3 y4
c1 B/2 L. infl. Mn 1,00 y2 y1
B/2
Fig. 10.6: Amplasarea convoiului de for te pe grinda de rulare simplu rezemat a pentru determinarea: momentului maxim s i for tei de forfecare corespunz atoare (a); for tei de forfecare maxime (b); momentului de ncovoiere pentru calculul la rigiditate (c). n grinzile continue determinarea eforturilor maxime e mai dicila din cauza liniilor de inuen ta ta tiunile de reazem si cele mai complicate. Ordonatele liniilor de inuen pentru sec intermediare pot ga ti egale. Pentru site n ndrumare. De regula , grinda este divizata n 10 pa r ecare sec tiune cu cea mai defavorabila nca rcare se determina valorile momentului ncovoietor si ale for tei de forfecare. Pe baza acestor rezultate se traseaza sura diagramele nfa toare ale eforturilor M si Q, care permit calcularea valorilor maxime. Determinarea eforturilor maxime se poate face si cu programe de calcul, folosind calculatoarele. Eforturile de calcul se vor calcula cu rela tiile Mx = Mmax ; Qx = Qmax , (10.6)
unde = 1, 03...1, 05 este coecientul care tine seama de sporirea eforturilor provenite din greutatea proprie a grinzii. Eforturile de calcul n planul orizontal se pot determina cu rela tiile My = Mmax Tr ; Fr Qy = Qmax Tr . Fr (10.7)
y1
91
Sub ac tiunea for telor verticale si orizontale grinda ca ii de rulare mpreuna cu grinda de frnare se comporta ti sub tiri. Un calcul spa tial al grinzilor de rulare arata ca o bara cu pere ca ta ra si tensiunile normale din grinda inuen sucirii este mica n brele ma rginale superioare nu difera practic de cele calculate conform schemei plane de calcul. Conform schemei de calcul plan, conven tional se admite ca sarcinile verticale sunt preluate numai de grinda de rulare, iar cele orizontale numai de grinda de frnare, care este alca tuita din talpa superioara a grinzii de rulare, podina pasarelei (inima grinzii de frnare) si un prol U sau dublu T, rezemat pe stlpii halei (sec tiunea ha surata din g. 10.7).
Fig. 10.7: Distribu tia tensiunilor n grind a de rulare. Conform acestei scheme de calcul talpa superioara este solicitata att de sarcini verticale, ct si orizontale. Tensiunile maxime apar n punctul 1 (g. 10.7) si se vor determina cu rela tia 1 = n Mx My y1 + n x1 6 Ry c . Ix Iy (10.8)
Tensiunile maxime n talpa inferioara a grinzii de rulare (punctul 2 din g. 10.7) 2 = n Mx y2 6 Ry c . Ix (10.9)
Sub ac tiunea for telor concentrate de la ro tile podului rulant n inima grinzii de rulare apar tensiuni locale de comprimare si tensiuni provenite din momentul de ra sucire Mr (g. 10.5) (pentru inima Mr este moment ncovoietor), care este cauzat de excentricitatea posibila cu care pot aplicate for tele verticale fa ta si din ac tiunea for tei de de axa verticala a grinzii de rulare frnare. Conform normelor de proiectare, tensiunile locale y,loc se considera uniform repartizate pe o lungime conven tionala l , care depinde de rigiditatea s inei s i a t a lpii grinzii de rulare ef r Is + If , (10.10) lef = c 3 tw unde c = 3, 25 pentru grinzi sudate; c = 4, 5 pentru grinzi asamblate cu suruburi de nalta rezisten ta tie proprii ale sinei si ale ta ; Is , If sunt respectiv momentele de iner lpii superioare; tw este grosimea inimii. Tensiunile locale se calculeaza tia cu rela y,loc = f Fr , tw lef (10.11)
92
Capitolul 10
unde f este coecient de siguran ta al sarcinii: f = 1, 6 pentru poduri rulante cu suspensie rigida si regim foarte greu de func tionare; f = 1, 4 pentru poduri rulante a nca rca turii cu suspensie exibila si regim foarte greu de func tionare; f = 1, 3 pentru po a nca rca turii duri rulante cu regim greu de func tionare; f = 1, 1 pentru poduri rulante cu alt regim de func tionare. Inima grinzii de rulare este supusa si se verica unei sta ri de tensiuni complexe la tensiunile echivalente, reie sind din ipoteza energiei varia tiei de forma q 2 2 ecv = 2 (10.12) x + y,loc x y,loc + 3 xy 6 Ry c , unde = 1, 15 pentru grinzi simplu rezemate; = 1, 3 pentru grinzi continue. Momentul de ra tia sucire local Mr (g. 10.5) se calculeaza cu rela Mr = Fr e + 0, 75Tr hs ,
(10.13)
unde e = 15 mm este excentricitatea admisibila sinei fa ta a de axa verticala a grinzii de rulare; timea sinei de rulare; coecientul 0, 75 tine cont de repartizarea momentului de ra hs na l sucire, provenit din for ta de frnare Tr pe o lungime mai mare n lungul grinzii dect din for ta Fr . Tensiunile normale suplimentare n inima din momentul de ra sucire Mr , se vor calcula cu rela tia 2Mr tw i,loc = , (10.14) Ir n care Ir = Is + bf t3 tie la ra sinei si ta sucire ale lpii superioare. 1 /3 este suma momentelor de iner Vericarea tensiunilor locale n inima tia se face cu rela y,loc + i,loc 6 Ry c . (10.15)
Pentru grinzile podurilor rulante cu regim greu (7K ) si foarte greu de func tionare (8K ) se vor efectua o serie de verica ri suplimentare specicate n normele de proiectare.
10.2.2.
Calculul la oboseala
Vericarea la oboseala se prevede pentru grinzi cu numa rul de cicluri n > 105 solicitate de un singur pod rulant (g. 10.6, c ). Rezisten ta la oboseala tionata tial de coecientul este condi esen de asimetrie = min / max . Daca si schimba ta la oboseala > 0 (tensiunile nu- semnul) rezisten este mai sporita si vericarea barelor cu travee independente din o teluri moi nu este obligatorie. Vericarea la oboseala ta poate avea o importan hota rtoare pentru grinzi continue, proiectate din o tel cu limita de curgere mare, mai ales n cazul cnd tensiunile si schimba semnul ( < 0). Vericarea la oboseala tia se face pentru tensiunile n ta lpile grinzii de rulare cu rela max 6 R , (10.16)
n care depinde de numa rul de cicluri, iar de caracteristica ciclulului (vezi pct. 2.4 din partea I a cursului "Construc tii metalice"). Rezisten ta de calcul la oboseala si de rezisten ta de cal R depinde de grupa elementelor cul normata telului grinzilor de rulare (vezi pct. 2.4 din partea I a cursului "Construc tii a o metalice"). Tensiunile maxime max si minime min se calculeaza tie coecien tii fa ra a lua n considera dinamici si de ambaj.
93
Inimile grinzilor ca ilor de rulare supuse la un numa r de cicluri n > 2 106 se vor verica la oboseala tinnd cont de tensiunile locale suplimentare. , Rezisten ta la oboseala poate sporita prin realizarea cusa turilor de sudura la nivelul ta lpilor superioare ale grinzilor cu pa trundere pe toata grosimea inimii sau prin amplasarea cordoanelor de sudura n zona inimii mai slab solicitata (g. 10.8).
Fig. 10.8: Metode de sporire a rezisten tei la oboseal a: prin amplasarea cordoanelor de sudur a n zone mai slab solicitate (a); prin sudur a cu patrundere pe toat a grosimea inimii (b).
10.2.3.
Vericarea la voalare
p Stabilitatea locala ses ste 0, 5 E/Ry . a ta lpilor este asigurata , daca raportul bef /tf nu depa
Fig. 10.9: Amplasarea convoiului de for te la vericarea stabilit at ii locale a panoului: marginal (a); central (b). Conform normelor de proiectare vericarea stabilita tii locale a inimii grinzii nu este necesara daca r Ry w = hw 6 2, 5. (10.17) tw E Daca tia (10.17) nu este satisfa ste cu nervuri. Vericarea stabilita tii rela cuta , inima se nta re panourilor dintre nervuri se face cu rela tia : s x loc + cr loc,cr 2 + cr 2 6 c, (10.18)
94
Capitolul 10
unde x sunt tensiunile ma rginale de comprimare n inima grinzii; loc tensiunile locale dupa rela tia (10.11) cu f = 1, 1; tensiunile medii de forfecare n inima grinzii ( = Q/tw hw ); c = 1 coecientul condi tiilor de lucru; cr , loc,cr , cr sunt tensiunile critice respective. Amplasarea convoiului de for te se va face n a sa fel, nct n panoul respectiv sa apara cele mai mari eforturi (g. 10.9). si se vor calcula pe baza momentului si for tei de forfecare medii pe por tiunea Tensiunile x de panou ha surata n g. 10.9.
10.2.4.
Calculul lega turii inima -talpi
Cordoanele de sudura , care prind inima grinzii de ta lpi, sunt supuse tensiunilor de alunecare provenite din ncovoiere w1 , si tensiunilor de forfecare w2 generate de for ta concentrata de la presiunea pe roata (g. 10.10).
Fig. 10.10: Tensiuni n cordoanele de sudur a care prind inima de talp a. Vericarea se va face la rezultanta tensiunilor w1 si w2 (g. 10.10). Vericarea prin metalul depus q rez =
2 2 w1 + w2 6 Rwf wf c ,
(10.19)
unde
w1 =
QSf ; Ix2 f kf
w2 =
f Fr . lef 2 f kf
n mod similar se va face vericarea tensiunilor rezultante prin metalul de baza . Din rela tia (10.19) poate determinata grosimea (cateta) cordonului de sudura . Substituind si w2 din (10.19) n (10.19), se ob tine: w1 r
QSf Ix
f >
2(Rw w )min c
f Fr lef
(10.20)
10.2.5.
Vericarea rigidita tii grinzii
Pentru a asigura exploatarea normala tiilor, normele de proiectare limiteaza a construc sa geata relativa a grinzilor ca ilor de rulare [f /l].
10.3. Predimensionarea grinzilor de rulare
95
n care coecientul cu o precizie sucienta poate luat egal cu 1/10. n rela tia (10.21) momentul maxim de ncovoiere M n se va calcula din nca rca rile normate ale unui singur pod rulant (g. 10.6, c ).
Sa tionare al podurilor rulante: [f/l] = geata relativa admisibila depinde de regimul de func = 1/400 pentru regim u sor; [f /l] = 1/500 pentru regim mediu si [f/l] = 1/600 pentru regim greu si foarte greu de func tionare. Vericarea rigidita tii se va face cu rela tia n f l f Mmax 6 = . (10.21) l EIx l
10.3.
Predimensionarea grinzilor de rulare
Din cauza tensiunilor sporite n partea superioara tional de a o proiecta cu a grinzii este ra talpa superioara tia (10.8) rezulta mai dezvoltata dect cea inferioara . Din rela : Mx My Mx + = 6 Ry c , (10.22) 1 = Wx Wy Wx My Wx unde = 1 + este un coecient care tine cont de sporirea tensiunilor n talpa superioara Mx Wy tele de frnare. Pentru un calcul din momentul My , care apare n grinda de rulare din for preliminar se accepta My h 1+2 . Mx hf timea grinzii de frnare conven tionala unde h na timea grinzii de rulare; hf na l (g. 10.7). l Pentru calcule preliminare na timea grinzii de rulare h = (1/6...1/10)l, iar na timea grinzii l l de frnare hf egala timea pa tii inferioare a stlpului b1 . cu la r Dupa tia (10.22) a modulului de rezisten ta determinarea din rela Mx Wx > , Ry c se vor calcula na timile optime si minime ale grinzii cu rela tiile: l r Wx 2M n Ry l l, ; hmin > hopt = k tw Mx E f unde k = 1, 10...1, 15 pentru grinzi sudate si k = 1, 2...1, 25 pentru grinzi bulonate; tw ' 7 + 3h. na timea grinzii se va alege denitiv n a sa fel ca hmin 6 h hopt tinnd cont de la timea l standardizata a tablei. Grosimea minima tia ca tensiunile tangen tiale sa a inimii se determina din condi nu e mai mari dect rezisten ta de calcul la forfecare Rs . Pentru grinzi simplu rezemate 1, 5Q , tw > Rs hw unde Q este for ta de forfecare maxima tiunea de reazem. n sec Aria totala tiunii ta tia a sec lpilor pentru grinzi cu asimetrie nensemnata se va calcula cu rela 3Wx . 2Af = 2h Dupa ta stabilirea dimensiunilor grinzii, se vor face verica rile la rezisten , rigiditate, oboseala si stabilitate descrise anterior.

CM 2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CM 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PARTEA II CONSTRUC TIILE HALELOR INDUSTRIALE CU STRUCTURA METALICA

Capitolul VII Hale industriale cu structura metalica

7.1. Aspecte generale

Domeniul de aplicare a structurilor de rezisten ta metalice

Forme n eleva tie si n plan a halelor industriale

7.2. Forme n eleva tie si n plan

7.2. Forme n eleva tie si n plan

Deschiderea (L) 500 Traveia stalpilor (B)

500 Traveia stalpilor (B)

Fig. 7.4: Amplasarea stlpilor n plan: I axe transversale; II axe longitudinale.

Rosturile halelor industriale

7.3. Compunerea ra tionala a cadrelor

Traveia stalpilor intermediari

Lungimea tronsonului termic

Compunerea ra tionala a cadrelor transversale

i hacp i b2 a+100 hscr

Stabilirea dimensiunilor orizontale

7.3. Compunerea ra tionala a cadrelor

Cadre cu mai multe deschideri

7.4. Contravntuirile halelor industriale

Contravntuirile halelor industriale cu structura metalica

Contravntuiri n planul stlpilor

7.4. Contravntuirile halelor industriale

efort provenit din

Contravntuiri n planul acoperi sului

7.4. Contravntuirile halelor industriale

Structura de rezisten ta sului a acoperi

7.5. Structura de rezisten ta sului a acoperi

q q/2 2 P/2 P P/2

q/2 2 P/2 P/2 S

nvelitorile acoperi sului

7.5. Structura de rezisten ta sului a acoperi

500 500 500

7.5. Structura de rezisten ta sului a acoperi

Pane cu inima plina

7.5. Structura de rezisten ta sului a acoperi

Valorile momentelor maxime de ncovoiere Mx = qx b2 ; 8 My = qy b2 . 8

Vericarea tensiunilor n pane se face cu rela tia = x + y = n Mx n My + 6 Ry c . Wx Wy (7.16)

7.6. Calculul structurii de rezisten ta

3 2000 = 6000 12000

Calculul structurii de rezisten ta a halelor industriale

Principii de selectare ale schemelor de calcul

Fig. 7.28: Schema de calcul la hale cu mai multe deschideri.

7.6. Calculul structurii de rezisten ta

Ac tiuni asupra halelor cu structura metalica

nca rca ri permanente

Capacitatea de ridicare a podurilor rulante, t 50 80...100 125...150

7.6. Calculul structurii de rezisten ta

7.6. Calculul structurii de rezisten ta

nca tiunea za rca ri din ac pezii

Varianta 2 = 1,25 = 0,75 0,5L 0,5L

Varianta 3 = 1,4 = 0,6 = 0,6

36 peri sului 6 25 se va determina cu rela tia p = f s B,

nca tiunea vntului rca ri din ac

7.6. Calculul structurii de rezisten ta

ce2 ce = +0,8 1 ce3 L h1

ce3 b) 2 ce = +0,8 ci1 ce1 ce2

ce2 ce = 0,6 ce = 0,5 ce3

si o for ta concentrata orizontala , aplicata la capa tul superior

b) A1 hacp l/2 l/2 Ao 1 A B1 B = 12000 B = 12000

nca tiunea podurilor rulante rca ri din ac

7.6. Calculul structurii de rezisten ta

42 a) for ta verticala maxima pe roata Fmax 1 Gp (Q + Gc ) (Lp lmin ) ; + = n 2 Lp 1 Gp (Q + Gc ) lmin . + = n 2 Lp Q + Gp + Gc Fmax , n