Consilier European Nr. 5 Din 2006

Proiect editorial ºi redactor-ººef: Adriana DOBRE
Colegiul de redacþie: Gabriel BLAJ, Cãtãlina CONSTANTIN, Codruþ CONSTANTINESCU, Cristian-FFlorin DÃNÃNÃU, Cãtãlina-
Alexandra DIMA, Mihaela Augustina DUMITRAªCU, Iulian GHERGHEVICI, Diana HANGIU, Diana IVAN, Bogdan
MARINESCU, Iulia MUNTEANU, Speranþa Liliana NEAGU, Andreea Florina RADU, Salomeea ROMANESCU, Luciana
SANDU
Publicaþie editatã de Ministerul Integrãrii Europene

Direcþia Mass Media ºi Comunicare
Str. Apolodor nr. 17, Sector 5
Bucureºti, ROMÂNIA
Tel. 021-301.15.14, Fax 021-301.15.13
E-mail. adriana.dobre@mie.ro
http://www.mie.ro
© Ministerul Integrãrii Europene, 2006

Reproducerea integralã sau parþialã a acestui material este permisã numai cu menþionarea sursei.
Fotografiile au fost preluate de pe situl Comisiei Europene - Audiovisual Library,
http://ec.europa.eu/avservices/photo/index_en.cfm, © Comisia Europeanã
ISSN 1841-1
1118
Opiniile exprimate în articole aparþ in autorilor acestora ºi nu reflectã, în mod necesar, poziþia oficialã a Ministerului Integrãrii
Europene.
CUPRINS
CUPRINS
- Good morning! - Good day! - Tere! - Tervist! - Tere hommikust! - Tere päevast! - Hyvää päivää! - Terve! - Bonjour! - Salut! - Guten Tag
Ta e! ere d id lo!
-
lut äiv om orn G ! - ole ré
ý
-
Ha G G njo eva ! - T ! -
r
!
- T el G o ro a en ob
Sa p e h m ! - jsa dp ob
M - G ää! mik ing od He dne
e
! - Bo pä ay ag
Ab en en erv - T oo erm al
e r
H
D
D
d
3
EDITORIAL
-
vä - Te oo ge - H ré -
er lo od dd ! - zd !
-
j
t !
Hy t! G or g! ob r!
s
4
d
LIBERA CIRCULAÞIE ÎN SPAÞIUL COMUNITAR
d
a
o
f t
e
Libera circulaþie a persoanelor în UE – Bogdan MARINESCU
Principiul recunoaºterii reciproce pe piaþa internã – Andreea Florina RADU
-
Raportul Cecchini – aproape o realitate – Diana HANGIU
!
Politica de protecþie a concurenþei pe piaþa internã – Andreea Florina RADU
r
N
u
Libera circulatie a capitalurilor – Cãtãlina CONSTANTIN
e
G
D
Libera circulaþie a capitalului ºi interesul cetãþenilor naþionali – Salomeea ROMANESCU

-
n
!
e
20
POLITICI COMUNITARE
u t
t
n
a
!
i
-
j
Dezvoltarea capacitãþilor de evaluare în contextul politicii de coeziune economicã ºi socialã a UE – Luciana SANDU
s t
Politica de cooperare pentru dezvoltare a Uniunii Europene – Andreea Florina RADU

u
Globalizare ºi protecþia datelor – Iulian GHERGHEVICI
e n
t
G
m
u
g
d
30
ROMÂNIA ÎN DRUM SPRE UE
-
!
„Rolul României într-o
o Europã în schimbare” - ªcoala de varã MIE 2006 – Iulia MUNTEANU
o
Aplicarea Regulamentului 2003/2003 privind îngrãºãmintele – Speranþa Liliana NEAGU
l
România, frontierã externã a Uniunii Europene – Iulian GHERGHEVICI
l
G ! -
r
vis ! -
t
-
ß
en !
-
ü
H
d
ä
g
!
or
1
r
CUPRINS
CUPRINS
Dobrý den! - Nazdar! - Dobré jitro! - Dobré odpoledne! - Goddag! - Hejsa! - Hej! - Hallo! - Godmorgen! - God eftermiddag! - Hello!
- G ! ist ä !
G mo od re ä te - al
jitr ag n! rn mm Te g! ut
N o ej o - G t! - B u
de ar od H ter d p u
Do
He - T Hy Sa M Ab G
od rg m h ä! n
o! ! - - ing ik rve - en
az br sa d
n! ! - po ej! mi ay äe r! -
br
od o - T äi
l
d
-
d
ý
l o
D
40
PERSONALITÃÞI ALE CONSTRUCÞIEI EUROPENE
Alcide de Gasperi sau vocaþia întemeierilor – Cristian-Florin DÃNÃNÃU
-
Paul Reuter si Ettienne Hirsch – colaboratori la elaborarea Planului Schuman – Mihaela Augustina DUMITRAªCU
G
e
Denis de Rougemont: destinul unui european convins – Codruþ CONSTANTINESCU
é ! - ef od ere njo n
H
r
e
v
-
Do d Ha a - T vas
47
SISTEMUL NORMATIV AL UE
!
bré e! llo g! ere t! -

Implicaþiile jurisprudenþei Curþ ii Europene de Justiþie asupra liberei circulaþii a studenþilor în UE – Diana IVAN
v
G
Consecinþele activãrii “clauzei pasarelã” – Gabriel BLAJ, Cãtãlina-Alexandra DIMA
o
l
ä
e
e
Valoarea ºi autoritatea hotãrârilor instanþei de la Luxemburg (partea a II-a a) – Mihaela Augustina DUMITRAªCU
n
p
l
59
o
DICÞIONAR COMUNITAR
u
-
-
t
v
Carta Europeanã pentru Întreprinderile Mici – Cristian-Florin DÃNÃNÃU

SOLVIT
-
o
G
o
d
-
r
u
!
s
d
g e
-
n
T
!
T
e
!
a
-
n d !
o
-
G
H
G
r
2
ü
t
lo!
e
ß
EDITORIAL
EDITORIAL
Europa în miºcare
Dupã cum s-a imaginat încã de la începuturile Comunitãþii unificãrii europene (56% din respondenþi în cadrul
Europene, crearea unei pieþe comune în care bunurile, Eurobarometrului special 251 “Viitorul UE”), dupã asigurarea
persoanele, serviciile ºi capitalurile circulã liber ar trebui sã pãcii între statele membre (60%). Cele douã “realizãri” sunt
conducã la o creºtere economicã sustenabilã în spaþiul urmate, la mare distanþã, de euro (27%), programele de
comunitar. De la deziderat la realitate e însã o cale lungã pe schimburi pentru studenþi (18%) ºi de politica agricolã comunã
care liderii europeni se strãduiesc sã o parcurgã de aproape o (1%). Aºadar, finalizarea pieþei unice reprezintã o prioritate nu
jumãtate de secol. Însã mai cu seamã în ultimele douã decenii, doar pentru succesul construcþiei europene, ci ºi datoritã
de la celebra carte albã asupra pieþei interne din 1985, aºteptãrilor cetãþenilor ºi companiilor.
eforturile lor s-au înteþit. Progresele au început sã fie cuantificate: Dar pe lângã beneficiile pe care le aduce pentru europeni,
în 10 ani de la crearea pieþei interne în 1993, PIB-ul comunitar concretizarea pieþei interne duce la emergenþa unor noi
a crescut cu 1,8% , iar 2,5 milioane de noi locuri de muncã au probleme cum ar fi protejarea drepturilor de proprietate
fost create. intelectualã la nivel european în paralel cu circulaþia rapidã a
Dar nici piedicile nu au întârziat sã aparã. Domenii ideilor mulþumitã noilor tehnologii. În condiþiile în care bunurile,
sensibile cum sunt transporturile, energia, telecomunicaþiile sau persoanele ºi serviciile circulã liber e nevoie, de asemenea, ºi
serviciile nu se lasã uºor liberalizate, iar guvernele naþionale se de o protecþie sporitã a consumatorilor la nivel comunitar. Dar ºi
abþin cu greu de la impunerea unor mãsuri protecþioniste. Mai de infrastructuri de calitate care sã faciliteze conectarea fizicã ºi
existã încã obstacole în calea liberei circulaþii a forþei de muncã, virtualã a operatorilor economici între ei sau cu clienþii.
iar diferenþele între sistemele de asigurãri sociale pun frânã În încercarea de a rãspunde aºteptãrilor cetãþenilor, dar ºi
mobilitãþii lucrãtorilor. Dar ºi în calea liberei circulaþii a mãrfurilor pentru a face faþã provocãrilor globalizãrii, Comisia Europeanã
sau serviciilor. ªi de parcã lipsurile în finalizarea pieþei interne nu s-a angajat în mai 2006 prin documentul „A Citizens’ Agenda.
ar fi de ajuns, o parte dintre statele membre întârzie Delivering Results for Europe” sã înlãture barierele existente în
transpunerea legislaþiei privind piaþa internã adoptatã de comun calea realizãrii pieþei unice pentru a permite cetãþenilor ºi
acord. Sau amânã aplicarea legislaþiei comunitare existente, antreprenorilor sã exploateze la maximum beneficiile Uniunii
cum este cazul liberei circulaþii a forþei de muncã provenind din Europene. În 2007, Comisia va prezenta un raport pe tema
majoritatea noilor state membre, în ciuda unor efecte pozitive pieþei unice în secolul 21 care va include propuneri concrete de
înregistrate în statele care nu au impus restricþii (Suedia, Irlanda, acþiune. Iar între timp sunt în derulare diverse iniþiative care sã
Marea Britanie). stimuleze mobilitatea în spaþiul comunitar sau participarea
Astfel cã, la 50 de ani de la crearea Comunitãþii Europene, cetãþenilor la definirea pieþei unice, iar „2006 – Anul european
finalizarea pieþe unice apare în continuare la capitolul Obiective al mobilitãþii lucrãtorilor” ºi consultarea publicã pe tema viitorului
al strategiilor europene. Eliminarea tuturor barierelor în calea pieþei unice, ale cãrei rezultate au fost de curând publicate, sunt
comerþului, mobilitãþii ºi investiþiilor între statele membre ºi doar câteva exemple în acest sens.
valorificarea potenþialului pieþei interne nu sunt însã doar Vom fi ºi noi în curând jucãtori pe aceastã piaþã în continuã
obiective, ci ºi o parte din soluþia care poate aduce Uniunea miºcare, iar cei cu iniþiativã, dar care cunosc regulile jocului, vor
Europeanã acolo unde ºi-a propus – în fruntea ierarhiei avea cu siguranþã de câºtigat.
economice mondiale.
Continuarea deschiderii pieþelor cu efecte precum Adriana DOBRE
reducerea preþurilor, creºterea productivitãþii sau a schimburilor Minsiterul Integrãrii Europene
comerciale la nivel intra-comunitar poate aduce câºtiguri
importante atât Uniunii în ansamblul ei, cât ºi consumatorilor ºi
antreprenorilor. Nu degeaba, europenii considerã piaþa internã
cu libertãþile asociate ei ca fiind principalul rezultat pozitiv al
3
LIBERA CIRCULAÞIE ÎN SPAÞIUL
Libera circulaþie a persoanelor în UE
Libera circulaþie a persoanelor este una dintre cele patru la acþiunile întreprinse ºi motivele pentru care a impus astfel de
libertãþi fundamentale ale pieþei interne. Aºa cum s-a arãtat ºi în restricþii. Acest mecanism de salvgardare va da dreptul
Raportul de monitorizare al Comisiei Europene din 26 României sã ia mãsuri din timp, pentru a nu crea situaþii
septembrie 2006, România va adera la 1 ianuarie 2007. dezavantajoase pentru cetãþenii români.
Apropiata aderare nu va însemna însã dreptul imediat al Se apreciazã cã hotãrârea statelor membre va fi una
lucrãtorilor români de a se angaja în statele membre ale UE. politicã, nu una justificatã prin argumente economice sau
Ca ºi celelalte state care au aderat la UE în 2004, România va legate de distorsiunile provocate de forþa de muncã din noile
fi supusã unei perioade de tranziþie de doi pânã la ºapte ani state membre pe pieþele vest-europene. Pânã în prezent doar
conform schemei 2+3+2. Finlanda ºi Estonia au anunþat oficial cã nu vor impune mãsuri
tranzitorii pentru România.
Majoritatea studiilor aratã cã temuta “invazie” a esticilor în
Occident ca urmare a extinderii din mai 2004 nu a avut, de
fapt, loc.
Situaþia generalã actualã privind regimul aplicat statelor

care au aderat la 1 mai 2004
Pornind de la cadrul general creat prin prevederile
tranzitorii ºi de la opþiunea fiecãrui stat membru privind modul
de utilizare a restricþiilor, distingem patru tipuri de regimuri
aplicate de cãtre UE15 forþei de muncã din statele membre
care au aderat la 1 mai 2004:
! Regim restrictiv (Belgia, Finlanda, Germania, Grecia,
Franþa, Luxemburg, Spania, Danemarca) – forþei de muncã din

Aceastã perioadã de tranziþie nu se va aplica þãrilor cu noile state membre i se aplicã aceleaºi reguli ca ºi cetãþenilor
care România a încheiat acorduri bilaterale. România a care nu fac parte din Spaþiul Economic European; aceºtia
acceptat perioada de tranziþie cu condiþia reciprocitãþii trebuie sã solicite un permis de muncã care poate fi acordat
mãsurilor pentru statele care aplicã astfel de restricþii. Astfel, un doar dacã nici unul dintre cetãþenii UE15 nu doreºte ocuparea
stat membru va putea menþine permisele de muncã (similar acelui post;
situaþiei actuale pentru statele din afara Uniunii) în cazul unor ! Regim restrictiv, cu o cotã de admisie pentru forþa de
perturbãri serioase pe piaþa muncii, mãsuri care vor fi de naturã muncã din noile state membre (Austria, Italia, Olanda,
excepþionalã ºi impuse numai în cazuri de urgenþã. Restricþiile Portugalia) – în general, cotele sunt limitate la anumite domenii
vor putea fi impuse numai dacã vor exista afluxuri de lucrãtori ºi la un numãr fix de muncitori admiºi;
din România care sã ameninþe grav piaþa localã în ansamblu ! Acces liber al forþei de muncã din noile state membre la
sau numai anumite sectoare de activitate. În aceste cazuri, piaþa de muncã, cu limitarea beneficiilor sociale (Irlanda,
statul care se confruntã cu asemenea probleme poate refuza Marea Britanie) – ºomajul poate constitui un motiv de retragere
sã acorde permise de muncã pentru lucrãtorii proveniþi din a permisului de rezidenþã;
România. România poate impune, la rândul sãu, mãsuri similare, ! Acces liber al forþei de muncã din noile state membre
rãmânând la latitudinea autoritãþilor române sã determine când (Suedia) – aplicarea integralã a legislaþiei comunitare în
apar astfel de cazuri ºi când pot fi impuse asemenea restricþii, materie.
fãrã o autorizare prealabilã a UE. Doar ulterior impunerii În ceea ce priveºte principiul reciprocitãþii, doar Ungaria,
acestor restricþii, România va trebui sã informeze UE cu privire Polonia ºi Slovenia au limitat accesul forþei de muncã din statele
4
COMUNITAR
membre care le-au aplicat un regim similar. Pânã în acest unui loc de muncã, între care: þara, regiunea, profesia, tipul de
moment nu existã restricþii la libera circulaþie a forþei de muncã contract. Majoritatea informaþiilor despre o ofertã (tipul
între noile state membre. contractului, experienþa, nivelul studiilor) sunt disponibile pentru
moment în trei limbi (francezã, englezã, germanã), titlul ºi textul
Ce se întâmplã cu lucrãtorii români care muncesc legal anunþului nefiind însã întotdeauna disponibil în toate cele trei
într-uun stat membru la data aderãrii? limbi. Din acest motiv, prin interogarea dupã un cuvânt-cheie nu
Cetãþenii români care muncesc legal într-un stat membru la vor fi listate toate anunþurile disponibile în baza de date.
data aderãrii si care sunt admiºi pe piaþa forþei de muncã Una din cerinþele esenþiale pentru angajarea în unul din
pentru o perioadã neîntreruptã de cel puþin 12 luni vor putea statele membre este ca diploma sau calificarea profesionalã
beneficia de acces pe piaþa forþei de muncã din acest stat pe care un cetãþean o deþine sã fie recunoscutã în statul în care
membru dar nu ºi pe piaþa forþei de muncã din celelalte state acesta doreºte sã se angajeze.
membre care aplicã mãsuri de drept intern.
Totodatã, cetãþeanul român care a obþinut un permis de
muncã într-un stat membru, va putea lucra în acel stat în baza
permisului de muncã pentru perioada de valabilitate a
acestuia. Acesta beneficiazã de un drept deja câºtigat,
mãsurile perioadei de tranziþie nefiindu-i opozabile decât la
încetarea permisului de muncã dobândit anterior aplicãrii
prevederilor perioadei de tranziþie.
Dupã aderare, românii vor putea beneficia, dacã
cãlãtoresc temporar într-un stat UE, de Cardul European de
Asigurãri Sociale de Sãnãtate. Cardul european conferã
asiguratului dreptul de a beneficia de asistenþa medicalã
necesarã în cursul unei ºederi temporare într-un stat membru al
Uniunii Europene în aceleaºi condiþii ca pentru cetãþenii statului
respectiv.
Cum îþi poþi gãsi un loc de muncã în Uniunea Europeanã? Recunoaºterea diplomelor ºi a calificãrilor profesionale
Orice cetãþean român interesat sã lucreze în statele Prin sistemul general de recunoaºtere reciprocã, UE
membre ale Uniunii Europene se poate adresa EURES, o reþea încearcã sã elimine obstacolele din calea alegerii ºi practicãrii
europeanã care oferã informaþii, sfaturi ºi ajutor cetãþenilor unei profesii recunoscute, acceptând principiul cã o persoanã
europeni care doresc sã lucreze într-o altã þarã, precum ºi pe deplin calificatã pentru o profesiune recunoscutã într-un stat
angajatorilor care doresc sã recruteze personal din strãinãtate. membru ar trebui sã aibã dreptul de a o practica oriunde în
EURES este un serviciu de cooperare între Comisia Europeanã, cadrul Uniunii.
Serviciile Publice de Recrutare din statele membre, plus O serie întreagã de directive, care tratau fie recunoaºterea
Norvegia, Liechtenstein, Islanda ºi Elveþia ºi alte organizaþii diplomelor de învãþãmânt superior pe teritoriul UE, fie
partenere. Consilierii EURES dispun de cunoºtinþe specializate recunoaºterea anumitor meserii (medic, dentist, farmacist, medic
privind problemele practice, juridice ºi administrative ºi oferã trei veterinar, avocat, arhitect, infirmieri ºi moaºe) au fost abrogate,
servicii de bazã: informare, consiliere ºi plasare. Site-ul prevederile acestora fiind adaptate ºi comasate într-un singur
cuprinde ºi o secþiune dedicatã oportunitãþilor de a studia în act legislativ: Directiva 2005/36 din 7 septembrie 2005
þãrile Uniunii Europene. Dupã aderarea la Uniunea Europeanã, referitoare la recunoaºterea calificãrilor profesionale. Directiva
România va participa la reþeaua EURES prin Agenþia se aplicã oricãrui cetãþean al unui stat membru UE care doreºte
Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã care va fi punctul sã exercite, fie ca salariat fie ca liber profesionist, o profesie
naþional de contact pentru EURES. Baza de date nu conþine reglementatã într-un stat membru altul decât cel unde a
anunþuri din cadrul instituþiilor europene, acestea fiind publicate dobândit calificãrile profesionale. Activitatea profesionalã
pe site-ul Oficiului de Selecþie a Personalului Comunitãþilor reglementatã reprezintã activitatea profesionalã a cãrei
Europene. Solicitanþii dispun de numeroase criterii de cãutare a exercitare este condiþionatã prin legi, reglementãri sau dispoziþii
5
administrative, de deþinerea unei diplome. Dispoziþiile acesteia prestarea de servicii poate sã cearã lucrãtorului sã facã o
trebuie sã se aplice începând cu data de 20 octombrie 2007. declaraþie prealabilã ºi sã o reînnoiascã anual. Aceasta trebuie
Obiectivul acestei directive este de a facilita prestarea sã fie însoþitã de o asigurare pentru responsabilitate
serviciilor precum ºi stabilirea cetãþenilor unui stat UE pe profesionalã. De asemenea, statul poate cere documente
teritoriul altui stat membru. Orice cetãþean al unui stat UE, stabilit probatorii cu privire la naþionalitatea prestatarului, la sediul sãu
în mod legal pe teritoriul unui stat membru, poate presta precum ºi cu privire la calificãrile profesionale. Pentru profesiile
temporar ºi ocazional servicii în alt stat membru, folosind titlurile a cãror exercitare poate avea implicaþii asupra protecþiei
profesionale acordate în þara sa de origine, fãrã a trebui sã sãnãtãþii sau a siguranþei publice ºi care nu beneficiazã de
cearã în statul de destinaþie recunoaºterea (echivalarea) recunoaºtere automatã în baza directivei, statul membru în care
calificãrilor respective. În schimb, dacã persoana se se va efectua prestarea de servicii poate verifica aptitudinile
deplaseazã în alt stat membru, în vederea prestãrii de servicii, profesionale ale prestatarului.
iar profesia respectivã nu este reglementatã în statul sãu de
origine, aceasta trebuie sã dovedeascã doi ani de experienþã Bogdan MARINESCU
profesionalã. Statul membru în care urmeazã sã se efectueze Ministerul Integrãrii Europene
Principiul recunoaºterii reciproce pe piaþa internã

Tratatul de la Roma, semnat la 25 mai 1957, definea piaþa comunã pe
baza a patru libertãþi fundamentale: libera circulaþie a mãrfurilor, serviciilor,
persoanelor, capitalului, la care s-au adãugat ca suport patru politici comune:
politica agricolã comunã (PAC), politica comercialã, politica concurenþei ºi
politica transporturilor.
Actul Unic European, convenit la 2 decembrie 1985 la Luxembourg, semnat
în februarie 1986, aducea mai multe amendamente Tratatului de la Roma ºi
stipula mãsuri pentru îmbunãtãþirea procesului de formare a pieþei interne
unificate ºi pentru desãvârºirea acesteia pânã la 1 ianuarie 1993.
Odatã cu extinderea Uniunii Europene la 25 de state membre, piaþa
internã1 – cel mai avansat proces de integrare în plan comercial – a devenit un
spaþiu de aproximativ jumãtate de miliard de locuitori ºi 20 de milioane de
întreprinderi, care se bucurã de cele patru libertãþi fundamentale. Principiul de
bazã al pieþei interne, libera circulaþie, se fundamenteazã la rândul sãu pe:
! principiul nediscriminãrii;
! principiul recunoaºterii reciproce;
! conformitatea cu legislaþia comunitarã.
Principiul recunoaºterii reciproce – viitorul liberei circulaþii a mãrfurilor?

Teoria comerþului internaþional, aºa cum a fost dezvoltatã de cãtre Ricardo ºi, ulterior, de cãtre Elly Hecksher, Bertil Ohlin,
Samuelson etc., susþine cã toate þãrile au de câºtigat din comerþul exterior, deoarece nu avantajele absolute au importanþã, ci
avantajele comparative. Ca urmare, o liberalizare totalã duce la un optim, o alocare optimã a resurselor ºi o maximizare a bunãstãrii
(the first best). Liberalizarea totalã a comerþ ului se realizeazã, în fapt, mai greu, ca urmare a diferenþelor de dezvoltare economicã.
Pentru a înlãtura interdicþiile la import ale produselor care nu corespundeau unor prescripþii naþionale, dar care respectau
normele comunitare privind protecþia sãnãtãþii consumatorilor sau/ºi a mediului, a fost adoptat principiul recunoaºterii reciproce
1 Baza legalã: TEC (Articolele 3c, 14, 18, 23 and 24, Titlul III, Titlul IV, Articolele 94 ºi 95); deviza pieþei interne este "mai puþine bariere, mai multe oportunitãþi".
6
COMUNITAR
(mutual recognition) a standardelor. La aceastã soluþie s-a ajuns ca urmare a sentinþei Curþii Europene de Justiþie în faimosul caz numit
“Cassis de Dijon”2 din 1979, care se referea la interzicerea vânzãrii în Germania a unui anumit licheur franþuzesc, pe motiv cã nu
corespunde prescripþiilor germane privind gradul de alcool.
Recunoaºterea reciprocã înseamnã, în practicã, urmãtoarele:
A) Regulile echivalente, specificaþiile tehnice, certificatele de control, testare ºi analize eliberate de cãtre laboratoare
recunoscute oficial în una din þãrile membre trebuie sã fie acceptate de cãtre alte state ale UE.
B) O întreprindere care a obþinut autorizarea de a produce în conformitate cu o procedurã de evaluare din partea unor
organisme abilitate, cele mai multe fiind private, va avea voie sã vândã bunul respectiv în întreaga UE.
C) Un bun care este produs ºi ambalat conform descrierii, având un conþinut sau ambalaj care sunt legale în una din þãrile UE,
nu poate fi interzis la import într-o altã þarã a UE, invocându-se absenþa conformitãþii cu prescripþiile existente în þara de destinaþie
sau cu absenþa unui anumit conþinut.
Ce presupune principiul recunoaºterii reciproce?
Multe dintre barierele în calea liberei circulaþii a bunurilor au fost înlãturate prin armonizarea unor domenii ca: autovehicule,
produse farmaceutice, chimicale, cosmetice, construcþii, echipamente electrice ºi mecanice, încãlþãminte, echipamente de recreaþie,
aparaturã medicalã, radio-telecomunicaþii, textile, jucãrii etc.
Principiul recunoaºterii reciproce se aplicã numai domeniilor în care nu existã legislaþie specificã. Articolele 28-30 din Tratatul
Comunitãþii Europene interzic statelor membre menþinerea sau impunerea barierelor în calea comerþului intracomunitar.
Un exemplu tipic de nerespectare a principiului recunoaºterii reciproce este cazul în care autoritãþile unui stat membru solicitã
adaptarea sau retestarea conform specificaþiilor proprii, deºi produsele/serviciile respective au fost testate, în prealabil, de cãtre o
instituþie abilitatã dintr-un alt stat membru.
O firmã cehã specializatã în instalaþii de prevenire ºi stingere a incendiilor s-a confruntat cu aceastã situaþie, în momentul în care
a încercat sã instaleze sistemul împotriva incendiilor într-o clãdire din Slovacia, autoritãþile slovace solicitând adaptarea
echipamentelor conform parametrilor proprii. În astfel de situaþii, companiile pot invoca principiul recunoaºterii reciproce, conform
articolelor 28-30 din TEC, în relaþie directã cu toate autoritãþile din statul în care acestea exportã, pot contacta SOLVIT3 ºi pot cere
despãgubiri, în cazul în care interesele le-au fost afectate datoritã unor practici administrative sau a unor regulamente naþionale care
contravin acestui principiu.
Dar, cum la aproape orice regulã existã ºi excepþii, statele membre4 pot refuza aplicarea acestui principiu în situaþia în care
2 “un produs fabricat legal ºi/sau comercializat în unul din statele membre poate circula liber în celelalte state membre ale Uniunii Europene, indiferent dacã el corespunde regulilor
stabilite de statele membre respective”.
3 SOLVIT=Effective Problem Solving in the Internal Market. SOLVIT pune la dispoziþia cetãþenilor ºi a companiilor, instrumentele pentru rezolvarea problemelor ce þin de prevederile
pieþei interne, fãrã a se apela la acþiuni în instanþã.
4 Trebuie ºtiut faptul cã, pe lângã statele membre UE, principiul recunoaºterii reciproce se aplicã ºi statelor membre ale Spaþiului Economic European (Norvegia, Liechtenstein,
Islanda) ºi Turciei.
7
siguranþa/sãnãtatea publicã5 sau protecþia mediului, pot fi

periclitate. În acest caz, orice mãsurã luatã trebuie sã fie în
conformitate cu principiul necesitãþii6 ºi cel al proporþionalitãþii.
Trebuie precizat faptul cã recunoaºterea reciprocã nu
funcþioneazã în sectoare unde disparitãþile dintre structurile legale
sunt substanþiale, astfel încât acordul sau echivalenþa sunt imposibile.
Deºi principiul poate fi considerat pe bunã dreptate o „inovaþie
remarcabilã”, acesta nu acoperã mai mult de 30% din comerþul
intracomunitar, datoritã în mare parte costurilor ridicate de informare,
tranzacþie ºi conformitate.
Comisia Europeanã a elaborat în anul 2003 un ghid de
„Punere în practicã a principiului recunoaºterii reciproce”7, în
vederea clarificãrii acestuia ºi a drepturilor ce derivã pentru
operatorii economici pe piaþa internã. Comisia vine astfel în sprijinul
companiilor ºi al administraþiilor naþionale pentru o mai bunã înþelegere ºi aplicare a recunoaºterii reciproce.
Pentru buna desfãºurare a practicilor de aplicare a principiului recunoaºterii reciproce în cazul bunurilor, Comisia propune
statelor membre urmãtoarele mãsuri:
! Aplicarea deciziilor Curþii de Justiþie cu privire la implementarea clauzelor recunoaºterii reciproce în legislaþia naþionalã;
! Acordarea, în timp rezonabil, a unor rãspunsuri la cererile de aplicare a principiului recunoaºterii reciproce (excepþie fac
cazurile particulare);
! Intensificarea cooperãrii între administraþiile naþionale ale statelor membre prin reþele de contact ºi întâlniri de consultare;
! Pregãtirea unor rapoarte periodice asupra problemelor ce intervin în aplicarea principiului ºi eventualele soluþii de abordare.
Introducerea principiului recunoaºterii reciproce a contribuit substanþial la liberalizarea circulaþiei bunurilor în cadrul pieþei
interne a Uniunii Europene. În acelaºi timp, a deschis noi oportunitãþi de export în interiorul Uniunii pentru statele care nu sunt membre,
deoarece adoptarea standardelor existente în unul din statele membre permite exportul bunurilor respective în oricare din celelalte
þãri ale Uniunii Europene.
Andreea Florina RADU

Ministerul Administraþiei ºi Internelor
Drd. Ilinca ULMANU
Bibliografie:
! Jacques Pelkmans – Mutual Recognition in Goods and Services: An Economic Perspective, martie 2003
! http://europa.eu/eur-lex/pri/en/oj/dat/2003/c_265/c_26520031104en00020016.pdf („Punerea în practicã a
principiului recunoaºterii reciproce”)

! http://europa.eu.int/comm/internal_market/en/goods/mutrec.htm
! http://ec.europa.eu/enterprise/regulation/goods/docs/mutrec/avisces_en.pdf
! http://ec.europa.eu/internal_market/top_layer/index_1_en.htm
5 Este cazul restricþiilor impuse de cãtre autoritãþile franceze, la sfârºitul anilor ’90, când s-a interzis importul de carne de vitã din Marea Britanie datoritã bolilor BSE ºi Creutzfeldt-
Jakob.
6 Dacã de exemplu, autoritãþile unui stat membru considerã cã bunurile importate nu sunt suficient etichetate, vânzarea acestor bunuri nu este interzisã imediat, ci mai degrabã,
autoritãþile sunt obligate sã solicite importatorului bunurilor respective sã rezolve problema în cauzã.
7 C/2003/3944 – Jurnalul Oficial C 265 din 04.11.2003. Aceastã comunicare face parte din „Strategia pentru piaþa internã pentru perioada 2003-2006”.
8
COMUNITAR
Raportul Cecchini – aproape o realitate

„Consiliul European [….] a decis ca, în componenþa adecvatã, Consiliul (…) sã ia mãsurile necesare pentru realizarea pieþei unice, inclusiv
implementarea standardelor europene”.
Consiliul European, Dublin, 3-4 decembrie 1984
Paolo Cecchini, de profesie avocat, ºi-a desfãºurat primii ani de carierã în domeniul bancar. Din 1960
lucreazã la Comisia Comunitãþii Economice Europene. În 1967 a fost conducãtorul diviziei care a coordonat
prima extindere a Comunitãþii – respectiv Marea Britanie, Irlanda ºi Danemarca. Din 1977 a devenit director
general pentru Piaþa Internã ºi Afaceri Industriale. În 1986 s-a retras din activitate, dar la solicitarea comisarului
pentru Comerþ ºi Industrie, Lord Cockfield, a coordonat studiul “Costul non-EU” („The Cost of Non-EU”) publicat
în 1988 – 16 volume referitoare la beneficiile pieþei comune, studiu cunoscut sub numele de “Raportul Cecchini”.
În 1957, prin Tratatul de la Roma, se acestor schimbãri. De exemplu, la comerciale între statele membre pânã în
exprima dezideratul realizãrii unei pieþe Consiliul European de la Fontainbleau, 1992. Conform Cartei, elementele
comune între statele semnatare ale din iunie 1984, s-a exprimat foarte clar restrictive care trebuiau modificate erau
Tratatului. Semnatarii urmãreau eliminarea dorinþa ca în cel mai scurt timp sã fie de trei tipuri:
barierelor comerciale între statele prezentat un studiu ºi mãsuri concrete ! Barierele fizice la frontierele dintre
membre, “cu scopul de a creºte pentru a „elimina toate formalitãþile statele membre, precum controalele
prosperitatea economicã ºi pentru a privind libera circulaþie a persoanelor”. vamale ºi poliþieneºti;
contribui la realizarea unei uniuni mai De asemenea, în acelaºi an, la Consiliul ! Barierele tehnice, precum normele
aproape de cetãþenii ei” (art. 9). Se European din decembrie de la Dublin se naþionale ºi/sau standardele;
poate spune cã baza pieþei comune a dorea „realizarea pieþei unice, prin ! Barierele fiscale, precum
fost pusã în 1968 când uniunea vamalã a eliminarea tuturor barierelor comerciale, impozitarea sub forma accizelor ºi taxei
devenit funcþionalã. Acest lucru a inclusiv implementarea standardelor pe valoarea adãugatã.
presupus eliminarea tuturor tarifelor ºi europene”. În urma acestei Carte Albe, Comisia
contingentelor asupra comerþului dintre Aºadar, în anul 1985, Comisia Europeanã l-a însãrcinat pe Paolo
statele membre ºi instituirea unei politici Europeanã a elaborat o Cartã Albã Cecchini sã coordoneze elaborarea unui
comune, inclusiv a unui tarif extern comun. privind realizarea pieþei unice prin care studiu privind avantajele ºi dezavantajele
Criza economicã din anii ’70 a se propun o serie de mãsuri ºi un unei pieþe unice. Studiul s-a materializat
înãbuºit orice încercare de realizare a calendar pentru realizarea acestui prin ceea ce se numeºte Raportul
pieþei unice. Guvernele statelor membre obiectiv, respectiv pânã în 1992. Prin Cecchini („The Cost of Non-EU”).
au început sã recurgã la diferite forme de piaþa unicã se dorea realizarea unui Raportul prezintã la început costul
protecþionism ale propriilor lor pieþe prin spaþiu fãrã frontiere interne în care sã fie suportat de Comunitatea Economicã
proliferarea a ceea ce se numeºte bariere asiguratã libera circulaþie a bunurilor, Europeanã ºi de cetãþenii acesteia
non-tarifare, favorizând în mod evident serviciilor, capitalului ºi persoanelor. datoritã numeroaselor restricþii care încã
producãtorii interni. Aceste libertãþi urmau sã fie acompaniate existã pe piaþa comunitarã. Dar subliniazã
Începutul anilor ’80 a adus de schimbãri în sistemul legislativ comunitar. în acelaºi timp avantajele unei pieþe unice:
schimbãri rapide în planul evoluþiilor Carta Albã cuprindea un program oferirea unui context economic favorabil
economice ºi a opticii statelor membre detaliat cu aproape 300 de propuneri relansãrii economice, creºterea bunãstãrii
asupra pieþei unice. Consiliile Europene legislative prin adoptarea cãrora urmau la nivel european precum ºi o creºtere a
din acea perioadã sunt dovada vie a sã fie eliminate toate barierele ocupãrii forþei de muncã.
9
Estimãrile din Raportul Cecchini membre din douã motive: raportul nu

menþionau economii de 200 mld. ecu prezenta nici o distribuþie regionalã a
pânã în 1992, ceea ce se traduce într-o efectelor pieþei unice, iar analiza
creºtere cu aproximativ 5% a PIB în CEE. macroeconomicã se baza pe agregarea
Calculele privind suma de 200 mld. ecu rezultatelor obþinute din analiza situaþiei
includ: economiile care îngreuneazã din þãrile membre cu economia mai
comerþul intra-CEE, barierele care dezvoltatã respectiv Marea Britanie,
împiedicau intrarea pe piaþã a unor noi Franþa, Germania, Belgia, Olanda ºi
competitori, economiile realizate prin Italia. Aºadar þãrile / regiunile periferice
utilizarea economiilor de scarã, ca ºi mai puþin dezvoltate nu au fost luate în
avantaj oferit de piaþa unicã. calcul. Rezultatele obþinute pe fiecare din
La baza studiului au stat: aceste þãri au fost ulterior agregate ºi
- studiul individual al categoriilor de extinse la nivelul întregii comunitãþi
bariere; europene. Þãrile mai puþin dezvoltate
- studii despre cum sunt afectate susþin cã beneficiile prezentate în raport
diferite sectoare producãtoare; nu sunt aplicabile ºi pentru acestea ca
- studii privind despre cum sunt urmare a unor tendinþe diferite de
afectate diferite sectoare de servicii dezvoltare, precum ºi pentru condiþii
- studii privind principalele economice diferite faþã de cele din þãrile
fenomene economice care sunt relevante membre mai dezvoltate.
studiului (ex. economii de scarã); sectorul privat au ca efect dinamizãrea În 1992 cele mai multe prevederi
- sondaj în rândul a 11.000 de investiþiilor. ale Cartei Albe privind piaþa unicã au fost
industriaºi, din toate þãrile ºi ramurile La nivel macroeconomic raportul realizate. Peste 90% din legislaþie a fost
economice; estimeazã impactul realizãrii pieþei unice adoptatã: liberalizarea circulaþiei
- modelare econometricã. la nivelul întregii comunitãþi. Luând în capitalului; eliminarea tuturor controalelor
Studiul relevã faptul cã costurile calcul condiþiile mediului economic din la graniþã asupra bunurilor; eliminarea
directe ale diferitelor bariere se ridicã la acea perioadã se estima cã piaþa unicã controalelor de rutinã a persoanelor la
aproximativ 3,5% din valoarea bunurilor, va contribui la creºterea PIB comunitar cu graniþele interne; recunoaºterea diplo-
la care se pot adãuga ºi alte costuri aproximativ 4,5%, scãderea preþurilor cu melor; câteva prevederi privind dreptul de
rezultate din barierele comerciale aproape 6% ºi crearea a 2 milioane de ºedere sau libertatea de a oferi servicii.
indirecte. Se estimeazã cã aproximativ o locuri de muncã. Dacã mãsurile Deºi rezultatele sunt pozitive, procentul
treime din economia europeanã, în întreprinse pentru realizarea pieþei unice de 10% din legislaþie care nu a fost
special din sectorul industrial, ºi-ar reduce ar fi însoþite de anumite politici economice adoptat se referea la aspecte importante
costurile cu procente între 1 ºi 7, orientate spre stimularea creºterii ca armonizarea taxelor, statutul
rezultând o creºtere a PIB comunitar cu economice atunci rezultatele pieþei unice companiilor europene, liberalizarea
2%, în special ca urmare a economiilor s-ar traduce într-o creºtere a PIB comunitar serviciilor de transport, liberalizarea
de scarã. Creºterea poate fi mai mare în de 7% ºi crearea a 7 milioane de locuri sectoarelor serviciilor publice, a
cazul sectoarelor financiare, de exemplu. de muncã. telecomunicaþiilor, electricitate, servicii
Mai mult, o piaþã comunã ar Per ansamblu, rezultatele pieþei unice poºtale, stabilirea reþelelor trans-europene
însemna o reducere a cheltuielilor atât în urmau a fi concretizate prin scãderea etc.
sectorul privat cât ºi în cel public, precum preþurilor bunurilor ºi serviciilor, o mai Referitor la previziunile Raportului
ºi o creºtere a competitivitãþii: aºadar mare concentrare a resurselor, creºterea Cecchini se poate spune cã au fost prea
autoritãþile publice îºi puteau reduce investiþiilor, generarea de locuri de muncã ambiþioase ºi într-adevãr critica statelor
cheltuielile prin achiziþionarea unui ºi creºterea competitivitãþii la nivel membre mai puþin dezvoltate a fost
bun/serviciu la cel mai mic preþ, chiar comunitar. fondatã. Cu toate acestea, nici condiþiile
dacã furnizorul nu era pe teritoriul Cu toate acestea, concluziile economice nu s-au pãstrat. Creºterea PIB
respectivei þãri. Reducerea cheltuielilor în raportului au fost criticate de unele state a fost de doar 2,4%, conform calculelor
10
COMUNITAR
realizate de Comisia Europeanã, faþã de ! Tarife mai scãzute pentru eliminarea barierelor existente, precum ºi
4,5% cât estima raportul. telecomunicaþii; împiedicarea apariþiei unor noi bariere
Eforturile pentru finalizarea pieþei ! Reducerea timpilor de livrare ºi a într-o Uniune cu 25 ºi, în curând, 27 de
unice au continuat, iar dupã 10 ani de cheltuielilor pentru circulaþia mãrfurilor state membre. A doua provocare pentru
funcþionare, evaluarea Comisiei relevã etc. UE este atingerea obiectivului Lisabona
câteva din beneficiile acesteia: Totuºi, în ciuda acestor realizãri, de a deveni „cea mai competitivã ºi
! Crearea a 2,5 milioane de locuri piaþa internã trebuie sã facã faþã ultimelor dinamicã economie bazatã pe
de muncã, începând cu 1992; evoluþii ºi provocãrilor viitoare. Practic, cunoaºtere din lume pânã în 2010”.
! O gamã mai largã de bunuri ºi dupã extinderea din mai 2004,
servicii de calitate; provocarea principalã va fi asigurarea Diana HANGIU
! Preþuri mai scãzute pentru bunuri; funcþionãrii eficiente a pieþei interne ºi Ministerul Integrãrii Europene
Politica de protecþie a concurenþei pe piaþa internã

Regulile ºi instituþiile care reglementeazã funcþionarea
pieþelor deþin un rol fundamental, în lipsa acestora procesul
concurenþial putând fi distorsionat de cãtre agenþii economici
sau chiar de cãtre stat. În acest sens, politica de concurenþã se
referã la acele instrumente care asigurã fundamentele pieþei ºi
faciliteazã dezvoltarea unor firme eficiente ºi competitive ºi
care stabileºte regulile ce guverneazã relaþiile dintre
producãtori ºi efectele acþiunilor producãtorilor asupra
consumatorilor, cunoscute sub denumirea de reguli antitrust.
Politica de concurenþã se aplicã la nivelul firmelor, dar
include ºi mãsurile8 luate de guvern, dat fiind faptul cã acestea
pot afecta mediul concurenþial ºi libera funcþionare a Articolul 83 (ex 87)
!
mecanismelor de piaþã. Articolul 84 (ex 88)

!
Politica de concurenþã a reprezentat, încã de la început, ! Articolul 85 (ex 89)
un element fundamental al integrãrii economice europene, fiind ! Articolul 86 (ex 90)
menþionatã în Tratatul de la Roma ca una din cele 11 direcþii ! Articolele 87-89 (ajutoarele de stat ºi sancþionarea
de acþiune pentru realizarea obiectivelor Comunitãþii acestora).

Economice Europene9 ºi a avut un rol esenþial pentru sprijinirea Comisia Europeanã ºi autoritãþile naþionale din domeniul
demersurilor de liberalizare a schimburilor comerciale dintre concurenþei din statele membre coopereazã prin Reþeaua
þãrile membre ale Comunitãþii. Europeanã pentru Concurenþã (ECN10).
În momentul de faþã, politica de concurenþã a UE este, Politica de protecþie a concurenþei la nivel comunitar se
alãturi de politica comercialã, cea care are cel mai rapid concentreazã pe patru domenii principale de acþiune:
impact asupra noilor state membre, cât ºi a celor candidate. ! eliminarea înþelegerilor restrictive dintre agenþii
Baza legalã pentru politica de protecþie a concurenþei se economici;
aflã în TCE: ! interzicerea abuzului de poziþie dominantã;
! Articolul 81 (ex 85) ! controlul concentrãrilor economice: fuziuni ºi achiziþii;
! Articolul 82 (ex 86) ! monitorizarea ajutoarelor acordate de cãtre stat.
8 Impunerea unor bariere tarifare ºi netarifare, restricþii în calea investiþiilor strãine, controlul preþurilor, ajutoare de stat etc.
9 “Instituirea unui sistem care sã asigure nedistorsionarea concurenþei în cadrul pieþei comune” (Art. 3(g) TCE).
10 European Competition Network monitorizeazã respectarea regulilor cu privire la concurenþã de cãtre toate statele membre ºi pune la dispoziþie instrumentele în vederea aplicãrii
efective a acestor reguli.
11
Interzicerea înþelegerilor dintre agenþii economici sã contribuie la îmbunãtãþirea producþiei sau distribuþiei
!
Articolul 81(1) prevede interzicerea acordurilor dintre de bunuri sau la promovarea progresului tehnic sau economic;
agenþii economici care au ca obiect sau ca efect împiedicarea, ! sã permitã consumatorilor intermediari sau finali sã
restrângerea sau distorsionarea concurenþei în interiorul pieþei beneficieze de avantajele rezultate;

comune ºi, în special, a celor care urmãresc: ! sã nu impunã asupra firmelor restricþii inutile;
! fixarea concertatã, în mod direct/indirect, a preþurilor de ! sã nu permitã firmelor eliminarea unor concurenþi care
vânzare/cumpãrare, precum ºi a oricãror altor condiþii deþin o parte substanþialã din piaþa de desfacere a produselor
comerciale; în cauzã.
! limitarea/controlul producþiei, pieþelor, dezvoltãrii
tehnice sau investiþiilor; Interzicerea abuzului de poziþie dominantã

! împãrþirea pieþelor de desfacere/surselor de Articolul 82 prevede cã „în condiþiile în care este afectat
aprovizionare; comerþul dintre þãrile membre, este interzis orice abuz din
! aplicarea în condiþii diferite a unor tranzacþii comerciale partea unuia sau mai multor agenþi economici aflaþi într-o
echivalente cu terþe pãrþi, provocând uneia dintre pãrþi un poziþie dominantã pe piaþa comunã sau deþinând o parte
dezavantaj în ceea ce priveºte poziþia concurenþialã; substanþialã a acesteia.”
! condiþionarea partenerilor în vederea încheierii unor Astfel de abuzuri pot viza:
contracte de acceptare a unor clauze stipulând prestaþii ! impunerea directã/indirectã a preþurilor de
suplimentare care nu au legãturã cu obiectul acestor contracte. vânzare/cumpãrare sau a altor condiþii comerciale
inechitabile;
! limitarea producþiei / distribuþiei / dezvoltãrii
tehnologice în dezavantajul consumatorilor11;
! aplicarea unor condiþii neconcurenþiale partenerilor
comerciali la tranzacþii echivalente;

! condiþionarea încheierii unor contracte de acceptare, de
cãtre parteneri, a unor clauze speciale, stipulând prestaþii

suplimentare care nu au legãturã cu obiectul acestor contracte.
Prin poziþie dominantã se înþelege “o poziþie de avantaj
economic al unei firme, fapt care îi permite promovarea unui
mediu neconcurenþial pe piaþã, ajungând în acest fel sã deþinã
un loc apreciabil, independent de concurenþii ºi clienþii sãi”.12
Abuzul de poziþie dominantã poate fi de douã tipuri:
exploatator (exploatarea clienþilor de pe piaþa relevantã) ºi
Articolul 81(2) menþioneazã consecinþele civile ale excluzionist (împiedicarea sau distorsionarea concurenþei pe
practicilor interzise de paragraful anterior ºi anume faptul cã piaþã). O firmã aflatã în poziþie dominantã poate abuza de
orice astfel de decizie sau practicã este, în mod automat, nulã aceastã putere în cele mai variate feluri, una dintre cele mai
ºi nu poate fi aplicatã sau nu poate produce efecte. rãspândite forme fiind abuzul prin preþ, care îmbracã diverse
Totuºi, anumite înþelegeri dintre firme pot promova forme:
concurenþa, iar astfel de înþelegeri pot fi exceptate de la ! Preþuri excesive;
interdicþie (art. 81(3)), deoarece efectul lor final asupra pieþei ! Preþuri discriminatorii;
este benefic. Pentru ca o înþelegere sã poatã fi exceptatã, ea ! Preþuri de ruinare ;

13
trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele condiþii: ! Impunerea preþului de revânzare.
11 12 iulie 2006 – Compania Microsoft a fost sancþionatã dupã ce Comisia Europeanã a gãsit compania vinovatã de încãlcarea regulilor anti-trust ale UE prin abuz de poziþie
dominantã (nefurnizarea specificaþiilor pentru interfeþe, pentru a permite altor companii sã promoveze produse compatibile cu PC-urile ºi serverele Microsoft), iar pentru faptul cã
aceasta nu s-a conformat ordinului Tribunalului de Primã Instanþã, a fost amendatã cu 280.5 milioane euro, echivalentul a 1.5 milioane euro/zi pentru perioada 16.12.2005-
20.06.2006.
12 Definiþie datã de Curtea Europeanã de Justiþie în Cazul United Brands (27/76 din februarie 1978) ºi reiteratã ulterior în Cazul 85/76 Hoffmann-La Roche v Commission (1979).
13 O firmã aflatã în poziþie dominantã poate practica, cel puþin pe termen scurt, preþuri situate sub costurile sale de producþie, cu scopul de a elimina de pe piaþã concurenþii sãi.
12
COMUNITAR
Controlul concentrãrilor economice permisã numai cu autorizarea prealabilã a acesteia.

Problematica concentrãrilor economice (fuziunilor ºi În 2002 s-au publicat mai multe documente “Best Practices
achiziþiilor) nu a fost avutã în vedere în Tratatul Uniunii on Cooperation in Merger Investigations”, “Best Practices on
Europene, dar în timp, s-a observat cã, pe lângã avantajele pe the Conduct of EC Merger Control Proceedings”, care au
care le aduc (economii de scarã, eficienþã de operare reprezentat punctul de pornire pentru “Noul pachet în domeniul
crescutã, un management mai performant, promovarea controlului concentrãrilor economice”, elaborat de cãtre
progresului tehnic etc.), operaþiunile de concentrare economicã Comisie.
au ºi efecte mai puþin pozitive, cum ar fi reducerea concurenþei La 1 mai 2004 a intrat în vigoare Regulamentul 1/2003,
privind politica de concurenþã în Uniunea Europeanã, care
înlocuieºte Regulamentul 17/1962 ºi care aduce o reformã
substanþialã legislaþiei europene în domeniu. Punctul forte îl
constituie abolirea monopolului Comisiei asupra acordãrii
exceptãrilor în baza articolului 81(3) ºi introducerea unui sistem
de exceptãri legale. Articolul 1 al Regulamentului 1/2003
conþine elementul central al reformei ºi anume aplicabilitatea
directã a articolului 81(3) din Tratatul CE16.
Regulamentul 139/2004, care înlocuieºte Regulamentul
4064/1989, a intrat în vigoare la 1 mai 2004 ºi prevede
întãrirea capacitãþii Comisiei de a interveni împotriva tuturor
formelor de concentrãri anti-concurenþiale, concomitent cu
flexibilizarea procesului de revizuire.
Monitorizarea ajutoarelor de stat

Comisia Europeanã se asigurã cã guvernele statelor
membre nu intervin în detrimentul concurenþei din interiorul pieþei
interne. Existã patru Directorate Generale care au în
competenþã controlul ajutoarelor de stat: DG Transport ºi
Energie (ajutoare cãtre companii de transport rutier, ferovier,
nautic, maritim ºi aerian), DG Pescuit ºi Afaceri Maritime
pe piaþã. Din aceastã perspectivã, controlul concentrãrilor (producerea, procesarea ºi marketingul produselor
economice trebuie sã pãstreze un echilibru între menþinerea piscicole/marine), DG Agriculturã (producerea, procesarea ºi
unor pieþe interne concurenþiale ºi neîngrãdirea posibilitãþilor marketingul produselor agricole) ºi DG Concurenþã (restul
firmelor autohtone de a concura eficient pe plan global. De sectoarelor rãmase).
acea putem vorbi despre faptul cã aºa-zisele concentrãri Sunt interzise acele ajutoare de stat care sunt menite sã
economice intrã sub incidenþa articolului 82. Acest lucru se menþinã în activitate o firmã pentru care nu existã perspective
poate exemplifica în felul urmãtor: achiziþionarea singurului de redresare economicã. Existã ajutoare care pot fi, însã,
concurent de pe piaþã, de cãtre o firmã aflatã în poziþie declarate compatibile cu piaþa comunã ºi, deci, autorizate de
dominantã, constituie, în sine, un abuz14. Comisie, dacã fac parte din trei mari categorii: ajutoare
Prima reglementare explicitã în domeniul concentrãrilor orizontale, regionale ºi sectoriale. Intrã în categoria ajutoarelor
economice a fost Regulamentul Consiliului 4064/1989, cu “orizontale” urmãtoarele: ajutoarele pentru cercetare-
modificãrile ulterioare15, care prevedea cã o concentrare care dezvoltare; ajutoarele pentru protecþia mediului; ajutoarele
are o dimensiune peste anumite limite ale cifrei de afaceri, pentru întreprinderile mici ºi mijlocii; ajutoarele pentru salvarea
cade în competenþa exclusivã a Comisiei Europene ºi va fi ºi restructurarea firmelor în dificultate; ajutoarele pentru
14 În Cazul Continental (1973), Curtea de Justiþie a decis cã a avut loc un abuz de poziþie dominantã, dat fiind faptul cã aceastã companie, lider pe piaþã, a achiziþionat un
competitor.
15 Regulamentul Consiliului 4064/1989, amendat prin Regulamentul Consiliului 1310/97, Regulamentul de implementare al Comisiei 447/98.
16 Firmele nu mai sunt obligate sã notifice Comisiei diferitele înþelegeri pe care le fac în scopul obþinerii unei decizii de exceptare.
13
promovarea ocupãrii forþei de muncã ºi ajutoarele pentru are în vedere adoptarea unor reguli care sã asigure servicii
instruirea angajaþilor. publice de înaltã calitate, transport ºi infrastructurã modernã,
Ajutoarele regionale ocupã un loc important în rândul coeziune socialã ºi regionalã.
ajutoarelor care pot fi autorizate în UE, ele fãcând obiectul a Andreea Florina RADU
douã din cele cinci excepþii de la principiul incompatibilitãþii Ministerul Administraþiei ºi Internelor
ajutoarelor de stat care sunt prevãzute explicit de articolul
87(3) al Tratatului. Condiþiile de autorizare a ajutoarelor
regionale sunt stabilite, în cea mai mare parte a lor, prin “Linii Bibliografie
directoare” emise de Comisia Europeanã în 199817 ºi ! Dr. Virginia CÂMPEANU (coordonator) – Concurenþa ºi
amendate în 200018 ajutoarele de stat în Uniunea Europeanã, Academia Românã, Centrul
Intensitatea ajutorului acordat se aplicã diferit, astfel: în pentru Informare ºi Documentare Economicã, 2003;
regiunile cele mai dezavantajate (regiunile A19), ajutorul ! Dr. Petre Prisecaru – Politica privind protecþia consumatorilor,
acordat nu poate depãºi 50%20, iar în regiunile C21, 30%. Micromonografii – Politici Europene, Ed. Institutului European, august
Comisia a elaborat documentul de reformã Planul de 2005;
acþiuni privind ajutoarele de stat, sub deviza “Ajutoare de stat ! http://ec.europa.eu/comm/competition/antitrust/
mai puþine ºi cu scop bine definit: coordonate pentru legislation/ entente3_en.html

reformarea sistemului ajutoarelor de stat 2005–2009”22 care ! http://www.europa-digital.de/dschungelbuch/polfeld/
propune o nouã abordare a acestui sistem. Obiectivul vizat wettbewerb/

este de simplifica, clarifica ºi de a asigura o mai bunã ! http://europa.eu/scadplus/leg/en/s12000.htm
transparenþã politicii ajutoarelor de stat. Acest document se ! http://curia.europa.eu/jurisp/cgibin/form.pl?lang=
concentreazã pe ajutoarele cãtre acele zone care contribuie en& Submit=Rechercher&docrequire=alldocs&numaff=

la creºterea economicã ºi ocuparea forþei de muncã: ºtiinþã ºi &datefs=&datefe=&nomusuel=&domaine=AIDE&mots=
cercetare, inovare ºi managementul riscului. De asemenea, se &resmax=100
Libera circulaþie a capitalurilor

Ce înseamnã libera circulaþie a capitalurilor ºi cum a apãrut aceastã necesitate?
În urmã cu 50 de ani prindea contur ideea creãrii unei zone europene menitã a gestiona în comun resurse precum cãrbunele
ºi oþelul (la început), ajungând mai apoi sã se doreascã nu doar o gestionare comunã a acestora ci ºi soluþionarea, în comun, a
unor aspecte sensibile – la nivel politic, economic, social. Au apãrut Comunitãþile Europene, ºi instituþii special create pentru
conducerea acestora.
Cum era ºi firesc, aspectele economice au reprezentat unul din pilonii pe care s-a bazat ideea de “uniune europeanã”. A
apãrut astfel ºi ideea de piaþã unicã cu tot ce implica aceasta: asigurarea deplinei libertãþi a circulaþiei bunurilor, serviciilor,
persoanelor ºi nu în ultimul rând a capitalurilor.
Originea acestui deziderat rezidã în Tratatul de la Roma (1957) care însã nu impune o cerinþã formalã de liberalizare a pieþelor
de capital, aceasta urmând a se realiza „doar în limita necesarã asigurãrii unei funcþionãri eficiente a pieþei interne”.
Un pas important în crearea unei zone financiare europene a fost realizat în anul 1986 când a fost adoptat sub forma unei
directive „Programul pentru liberalizarea miºcãrilor de capital în Comunitate”, însã momentul decisiv a fost reprezentat de statuarea
liberei circulaþii a capitalurilor pe acelaºi nivel de importanþã ca libera circulaþie a bunurilor ºi respectiv a serviciilor, prin Actul Unic
European.
17 Jurnalul Oficial C 74 din 10 martie 1998.
18 Jurnalul Oficial C 258 din 9 septembrie 2000.
19 Criteriul de eligibilitate pentru Regiunile A este existenþa unui PIB/locuitor mai mic sau egal cu 75% din media comunitarã.
20 Excepþie fac regiunile periferice, unde ajutorul poate ajunge ºi pânã la 65%, în funcþie de necesitãþi.
21 Se încadreazã în aceastã categorie acele regiuni unde PIB/locuitor este cu cel puþin 15% mai mic decât media naþionalã sau ºomajul structural este cu minimum 10% mai mare
decât media naþionalã.
22 “State Aid Action Plan – Less and better targeted state aid: a roadmap for state aid reform 2005-2009”.
14
COMUNITAR
În data de 24 iunie 1988 a fost adoptatã Directiva 88/361/EEC în scopul asigurãrii principiului liberei circulaþii a capitalurilor
ºi stabilirii dimensiunii financiare necesare unei pieþe interne eficiente. Astfel, liberalizarea urma sã aibã loc începând cu 1 iulie 1990.
Spania, Grecia, Irlanda ºi Portugalia au obþinut aranjamente tranzitorii pânã la 31 decembrie 1992. Ulterior, Spaniei ºi Portugaliei
li s-a oferit posibilitatea de prelungire a acestor aranjamente pentru încã maximum 3 ani.
Ce presupune liberalizarea circulaþiei capitalurilor?

În general, „miºcarea capitalului” se referã la toate operaþiunile de capital care implicã
miºcarea capitalurilor între persoane fizice sau juridice. Astfel, sunt incluse aici investiþiile
strãine directe, investiþii imobiliare, operaþiuni cu valori mobiliare, operaþiuni în conturi curente
ºi de depozit, împrumuturi financiare ºi credite. Practic, definiþia miºcãrilor libere de capitaluri
nu se referã doar la plãþi sau transferuri de bani în exterior, ci include ºi alte tranzacþii ce
permit transferul dreptului de proprietate – acestea fac parte, de asemenea, din acquis-ul
aferent acestui capitol. Totodatã, acest capitol acoperã ºi domeniul sistemelor de plãþi, prin
intermediul celor douã directive privind transferurile de credit–transfrontaliere ºi finalitatea
decontãrii, precum ºi prin directivele privind prevenirea spãlãrii banilor.
În conformitate cu clasificãrile utilizate de cãtre Comisia Europeanã23, operaþiunile vizate
de aceastã liberalizare cuprind:
! operaþiuni de capital, aici fiind incluse creditele comerciale, investiþiile directe;
! operaþiuni cu instrumente financiare, presupunând liberalizarea instrumentelor
financiare de tipul obligaþiunilor sau acþiunilor;

! operaþiuni ce necesitã credite financiare, precum ºi cele ce privesc instrumentele pieþei
monetare.
Desigur, modul în care fiecare stat membru decide sã liberalizeze aceste operaþiuni este diferit, þinându-se cont, în special, de
gradul de dezvoltare a pieþelor financiare naþionale, structura ºi caracteristicile balanþei lor de plãþi ºi, nu în ultimul rând, de
sensibilitatea / vulnerabilitatea monedei naþionale la fluctuaþiile intrãrilor ºi ieºirilor de capital.
Ce riscuri implicã liberalizarea circulaþiei capitalurilor?

Liberalizarea operaþiunilor de genul celor prezentate în secþiunea anterioarã reprezintã un pas important în crearea unei pieþe
interne a UE eficientã ºi competitivã. În acelaºi timp, ea reprezintã ºi un pas important în reformele economice ºi financiare pe care
statele membre au trebuit sã le implementeze la acel moment. De fapt, aceastã liberalizare a reprezentat un test de maturitate pentru
pieþele financiare naþionale, fiind ºtiut faptul cã accesul nerestricþionat al persoanelor fizice ºi/sau juridice comunitare la aceste
operaþiuni poate conduce la presiuni puternice asupra pieþelor de capital care, la rândul lor, au efecte perturbatoare asupra
politicilor monetare ºi a cursului de schimb.
În acest caz, Comisia Europeanã, dupã consultarea Comitetului Monetar ºi Comitetului Guvernatorilor Bãncilor Centrale
Naþionale, poate autoriza unele state sã adopte unele mãsuri de protecþie, care însã nu pot depãºi o perioadã de ºase luni.
Libera circulaþie a capitalurilor în România

Libera circulaþie a capitalurilor se încadreazã în Capitolul 4 al negocierilor purtate de România în procesul de aderare la
Uniunea Europeanã.
România a acceptat în întregime acquis-ul comunitar privind Capitolul 4 – Libera circulaþie a capitalurilor, în vigoare la data de
31 decembrie 1999, ºi s-a angajat sã întreprindã toate mãsurile necesare pentru implementarea efectivã a acestuia pânã la data
aderãrii, cu excepþia achiziþionãrii terenurilor de cãtre persoane fizice strãine, pentru care România solicitã o perioadã de tranziþie.
Liberalizarea circulaþiei capitalurilor a reprezentat pentru România o importantã piatrã de încercare. Aceasta s-a datorat,
îndeosebi, sensibilitãþii aspectelor pe care aceasta le implicã pentru economia unei þãri. Este vorba, în primul rând, de necesitatea
pregãtirii fiecãrei noi etape astfel încât efectele pe care acestea le antreneazã asupra economiei naþionale sã fie cât mai puþin
perturbatoare.
23 „A concerted effort to establish a European financial area”, http://europa.eu/scadplus
15
La momentul întocmirii primului document de poziþie aferent acestui capitol de negociere, în þara noastrã trebuiau sã beneficieze
de autorizare din partea autoritãþii competente urmãtoarele operaþiuni:
! investiþiile directe ale rezidenþilor în strãinãtate;
! investiþiile imobiliare ale rezidenþilor în strãinãtate;
! achiziþionarea valorilor mobiliare strãine de cãtre rezidenþi;
! admiterea valorilor mobiliare româneºti pe o piaþã de capital strãinã;
! admiterea valorilor mobiliare strãine pe pieþe de capital româneºti;
! achiziþionarea de instrumente ale organismelor de plasament colectiv strãine de cãtre rezidenþi;
! admiterea instrumentelor organismelor de plasament colectiv româneºti pe o piaþã de capital strãinã;
! admiterea instrumentelor organismelor de plasament colectiv strãine pe pieþele de capital româneºti;
! achiziþionarea de cãtre nerezidenþi de instrumente româneºti specifice pieþei monetare;
! achiziþionarea de cãtre rezidenþi de instrumente strãine specifice pieþei monetare;
! admiterea de instrumente româneºti de piaþã monetarã pe pieþele monetare strãine;
! admiterea de instrumente strãine de piaþã monetarã pe piaþa monetarã româneascã;
! operaþiunile în conturi curente ºi de depozit ale rezidenþilor deschise la instituþii financiare nerezidente;
! împrumuturile ºi creditele financiare cu termene de rambursare mai mici de un an;
! transferurile dispuse de rezidenþi în legãturã cu derularea contractelor de asigurãri;
! unele operaþiuni dispuse de persoanele fizice.
În ceea ce priveºte liberalizarea tranzacþiilor de cont curent ºi de cont de capital, instituþia responsabilã cu ducerea la
îndeplinire a obiectivului de liberalizare, respectiv Banca Naþionalã a României (BNR), a elaborat ºi implementat un calendar de
liberalizare (a se vedea caseta de mai jos).
Calendarul de liberalizare a miºcãrilor de capital

Etapa de liberalizare Anul
Liberalizarea investiþiilor directe ºi imobiliare ale rezidenþilor în strãinãtate precum ºi a miºcãrilor de
capital cu caracter personal ºi a altor miºcãri de capital (etapa I)
Operaþiunile de capital prevãzute pentru anul 2001 au fost liberalizate prin Circulara Bãncii 2001
Naþionale a României nr. 26/20.11.2001
Liberalizarea miºcãrilor de capital legate de derularea contractelor de asigurare ºi a celorlalte fluxuri
de capital cu influenþã semnificativã asupra economiei reale (etapa II)
Operaþiunile de capital prevãzute pentru anul 2002 au fost liberalizate prin Circulara Bãncii 2002 – 2004
Naþionale a României nr. 26/20.11.2001
Calendarul, agreat cu Comisia Europeanã, a suferit pe parcursul implementãrii sale o serie de modificãri. Cea mai importantã
o reprezintã amânarea liberalizãrii operaþiunilor în cont curent ºi de depozit în RON ale nerezidenþilor pentru aprilie 2005. Raþiunile
pentru care BNR a adoptat aceastã mãsurã au fost de naturã sã previnã o posibilã evoluþie nefavorabilã a monedei naþionale ca
impact al intrãrilor / ieºirilor rapide de capital din þarã (în special, este vorba despre capital speculativ)24.
Principiile care au stat la baza fundamentãrii deciziilor de liberalizare au fost25:
! Intrãrile înaintea ieºirilor;
! Fluxurile pe termen mediu ºi lung înaintea celor pe termen scurt;
! Investiþiile directe înaintea celor de portofoliu;
! Respectarea secvenþei bãnci - întreprinderi - populaþie.
Libera circulaþie a capitalurilor presupune însã ºi o serie de alte mãsuri ce au trebuit sã fie luate de cãtre România pentru a
24 Pentru detalii, a se vedea articolul „Ce înseamnã liberalizarea contului de capital”, “Consilier European” nr. 2.
25 www.bnr.ro
16
COMUNITAR
îndeplini angajamentele asumate în cadrul negocierilor la acest capitol. Acestea au vizat revizuirea acordurilor de privatizare cu
„acþiune de aur”, ce reprezentau dreptul Guvernului de a opta pentru pãstrarea unei acþiuni nominative de control, stabilind totodatã
ºi cine va exercita drepturile decurgând din aceastã calitate. În conformitate cu solicitarea Comisiei Europene, acþiunea nominativã
de control a fost transformatã într-o acþiune comunã, prin hotãrârea Guvernului.
Un alt domeniu de mare sensibilitate pentru libera circulaþie a capitalurilor o reprezintã mãsurile întreprinse în vederea
combaterii spãlãrii banilor. Astfel, pe lângã directivele ce au ca scop stabilirea unui cadru de urmãrire a tranzacþiilor financiare
suspecte ºi descurajare a eventualelor acþiuni de spãlare a banilor, un pas important constã ºi în preluarea celor 40+9 Recomandãri
ale Financial Action Task Force, organismul inter-guvernamental al cãrui scop constã în dezvoltarea ºi promovarea politicilor
naþionale ºi internaþionale în domeniu.
În concluzie putem spune cã liberalizarea circulaþiei capitalurilor reprezintã un proces de mare importanþã pentru economia
naþionalã, dar ºi pentru economia Uniunii Europene. Crearea unei pieþe interne eficiente nu se poate realiza în lipsa unei depline
libertãþi a plãþilor ºi a circulaþiei capitalurilor, aºa cum a demonstrat-o exemplul economiei europene.
Cãtãlina CONSTANTIN
Ministerul Integrãrii Europene
Libera circulaþie a capitalului ºi interesul cetãþenilor naþionali

Libera circulaþie a capitalului Vânzarea terenurilor strãinilor.
Dreptul cutumiar internaþional nu Toate þãrile au solicitat perioade de
plaseazã interdicþii în ceea ce priveºte tranziþie: “Polonia de 5 ani pentru investiþii
regularizarea drepturilor strãinilor asupra în afaceri imobiliare ºi de 18 ani pentru
pãmântului din interiorul lor. Atitudinea proprietãþile agricole ºi pãduri; Cehia –
restrictivã apare ca un numitor comun atât pânã la data de 31 ianuarie 2005 pentru
în statele membre cât ºi în statele menþinerea restricþiilor legale existente
candidate ºi ca o expresie clarã a înainte de momentul aderãrii pentru
hegemoniei statului asupra pãmântului. S- achiziþionarea de proprietãþi imobiliare
a constatat cã majoritatea statelor de cãtre nonrezidenþi din þãri nemembre
membre restricþioneazã proprietatea UE: cumpãrarea de cãtre cetãþeni sau
asupra pãmântului de cãtre strãini, însã companii din UE de terenuri agricole,
gradul de restricþie diferã de la stat la stat. pãduri, construcþii auxiliare; Ungaria a
În acest articol ne vom ocupa de solicitat o perioadã de tranziþie de 5 ani
unul dintre cele mai sensibile subiecte ale pentru menþinerea de restricþii în domeniul
capitolului liberei miºcãri a capitalului ºi achiziþiilor de proprietãþi imobiliare de
anume dreptul de proprietate al strãinilor cãtre strãini, altele decât cele din
asupra terenului, în prima secþiune ºi domeniul agricol, care sunt supuse unei
impactul sãu social ºi economic în cea proceduri din partea autoritãþilor locale.
de-a doua. Poziþia României în raport cu libera
Acest capitol al negocierilor prezintã circulaþie a capitalurilor prezentatã în
douã domenii cu potenþiale probleme: documentul de poziþie precizeazã faptul de 5 ani pentru cele din intravilan.
liberalizarea capitalului pe termen scurt ºi cã aceasta solicitã o perioadã de 15 ani Aceastã perioadã ar putea fi mai scurtã,
cumpãrarea de terenuri agricole ºi pãduri pentru vânzarea cãtre cetãþenii strãini pentru persoane juridice, însã necesitã
în statele candidate de cãtre persoane (persoane fizice) a terenurilor agricole, revizuirea Constituþiei. În prezent
din UE. pãdurilor ºi altor categorii de extravilan ºi persoanele juridice cu capital strãin pot
17
afecteze fermierii independenþi care pãmântului ºi trecerea proprietãþii

doresc sã se stabileascã ºi sã aibe pãmânturilor în mâinile þãranilor;
reºedinþa în România. ! Creºterea dimensiunilor fermelor;
Pentru cumpãrarea de cãtre cetãþenii ! Resurgenþa unei agriculturi care va
UE de teren pentru o reºedinþã fi aliniatã la politica agricolã comunã a

secundarã, România cere o perioadã de UE.”29
tranziþie de 5 ani de la data aderãrii Liberalizarea în acest domeniu a fost
sale”.27 cel mai important subiect din agenda
Legislaþia ºi practica în domeniul negocierilor. Este de asemenea un
proprietãþii strãinilor asupra pãmântului subiect sensibil ºi de aceea are
par a fi într-un stadiu mai avansat în potenþialul de a fi element de “trade-off”
comparaþie cu legislaþia altor þãri în balanþã cu alt subiect sensibil, acela al
candidate, atât de mult încât, încã din liberei circulaþii a persoanelor. Faptul cã
1997, persoanele juridice pot fi preþul terenurilor agricole în unele state
proprietari de pãmânt pentru afaceri (fie este de multe ori chiar o zecime din preþul
în agriculturã, fie în industrie) chiar dacã unui teren agricol similar din UE, atracþia
capitalul lor este în întregime strãin. de a cumpãra terenuri este destul de
cumpãra terenuri numai dacã sunt Cele mai importante obstacole mare. În rândul statelor candidate existã
înregistrate în România.”26 pentru completa armonizare rãmân temerea cã o creºtere a preþurilor
Comisia, în schimb, a fãcut o articolul 41(2) din Constituþia României, terenurilor ar duce la îngreunarea
propunere colectivã pentru o perioadã care neagã cetãþenilor strãini ºi procesului de restructurare a agriculturii.
de tranziþie de 7 ani pentru terenul agricol apatrizilor dreptul de a avea pãmânt. Tot Ungaria afirmã cã: ”mãrirea preþurilor
ºi de 5 ani pentru terenul intravilan, în acel studiu se fac propuneri speciale în terenurilor ar împiedica accesul
perioadã în care pãmântul nu poate fi acest sens.28
vândut strãinilor. Aceastã propunere este
acceptatã de cãtre majoritatea statelor, Implicaþiile sociale ºi economice ale
inclusiv de cãtre România. liberalizãrii regimului proprietãþii strãinilor
România a decis sã reducã cererea faþã de pãmânt:
! “Resurgenþa unui nou tip (sensibil
sa ºi a fãcut o nouã propunere cu
urmãtorii termeni: politic) de proprietate asupra pãmântului;
“Dupã aderare, România va aboli dreptul strãinilor de a deþine pãmânt;
toate restricþiile asupra achiziþiilor de eventuala creºtere a preþurilor pãmântului;
! Creºterea investiþiilor strãinie în
pãmânt pentru rezidenþii primari sau
pentru investitorii direcþi, exceptând agriculturã, ca ºi în ramurile economice
cumpãrarea de cãtre strãini a pãmântului adiacente;
! Riscul ca anumiþi þãrani sã fie
agricol, pãduri ºi pãmânt pentru o
rezidenþã secundarã. tentaþi sã-ºi vândã pãmântul, astfel
Pentru cumpãrarea de teren agricol agravându-ºi statutul lor economic ºi
ºi pãduri de cãtre cetãþeni ai UE ºi Spaþiul social; fermierilor unguri la acestea, la preþuri
! Speculaþiile de proprietate ºi toate rezonabile ºi ar face dificilã politica
Economic European, România cere o
perioadã de tranziþie de 7 ani, de la data consecinþele economice ºi sociale; guvernului de creare de structuri de
! Îmbunãtãþirea structurii proprietãþii proprietate viabile”30.
aderãrii. Aceastã restricþie nu trebuie sã
26 A. Mayhew - Enlargement of the European Union: an analysis of the negociations with the Central and Eastern European candidate countries, Sussex European Institutee,
Working paper nr. 39, septembrie 2000, p. 36-37
27 S. Rãgãlie, G. Hurduzeu, The impact on the national budget of the property rights of non-residents and stateless, în “Pre-accession impact studies”, Executive Summaries, I.E.R.,
2002, p. 98
28 Ibidem, p. 97
29 Ibidem, p. 98-99
30 Ibidem, p. 98
18
COMUNITAR
Concluzii conturat la noi nu ne apropie, ci ne

În concluzie, libera circulaþie a depãrteazã de þãrile comunitare.”32
capitalului ºi a producþiei au fãcut social Paradoxal! De ce aceastã situaþie?
democraþia europeanã sã nu funcþioneze, Rãspunsul este simplu. “În primul rând, în
iar guvernele, indiferent de coloratura numele reformei, restructurãrii ºi
politicã, au aprobat politicile care privatizãrii s-a optat pentru agricultura
favorizau piaþa liberã în detrimentul tradiþionalã în locul celei moderne
interesului cetãþenilor naþionali. intensive, pentru dezindustrializarea þãrii,
Cazul României este concludent în pentru fãrâmiþarea obiectului proprietãþii
acest sens: pânã în prezent, globalizarea ºi subaprecierea întreprinderilor mari ºi
a generat pentru România efecte moderne. În al doilea rând, pentru cã în
nefavorabile, similare cu cele înregistrate numele deschiderii economiei româneºti
de majoritatea þãrilor în curs de spre exterior, s-a renunþat chiar ºi la cea
dezvoltare. Aceste efecte s-au concretizat mai elementarã protejare a intereselor
atât prin înrãutãþirea considerabilã a naþionale. În al treilea rând, pentru cã
situaþiei României, dupã ’89, în cadrul sistemul economico-social conturat a
circuitului economic mondial, cât ºi prin polarizat societatea româneascã cu totul
adoptarea unei orientãri pentru politica ºi nefiresc: s-au îmbogãþit un numãr infim de începutul anului 1990: “Lumea a treia
economia româneascã contrarã intere- persoane, în timp ce majoritatea trebuia sã-ºi îndeplineascã funcþia de
selor naþionale, însã favorabilã unor þãri cetãþenilor a sãrãcit, fiind constrânºi sã piaþã, sursã de materii prime ºi de muncã
dezvoltate interesate de reîmpãrþirea trãiascã într-o viaþã plinã de lipsuri ºi de ieftinã. Se fac eforturi pentru a dirija
zonelor de influenþã din Europa Centralã suferinþe”, conform aceleiaºi surse.33 Europa de Est în aceastã direcþie”35.
ºi de Rãsãrit. Clasa politicã din România Globalizarea actualã, cu efectele ei Indiferent de coloratura politicã,
postsocialistã, îndeosebi prin partea sa preponderent nefavorabile n-ar trebui guvernele din România au urmat politici
aflatã la putere, a acþionat conform consideratã o fatalitate în faþa cãreia sã similare de acceptare a pieþelor
orientãrii menþionate inclusiv prin ne resemnãm asemenea ciobanului din financiare globale, direcþie întâlnitã ºi în
acceptarea ºi aplicarea reþetelor pre- „Mioriþa”. Adesea, globalizarea a fost ºi politicile Uniunii Europene.
scrise de Fondul Monetar Internaþional, încã mai este invocatã pentru a se justifica Cauzele sunt aºadar nu numai de
Banca Mondialã ºi UE. adoptarea ºi aplicarea unor mãsuri, naturã internã, ci mai ales de naturã
“La scara economiei mondiale, incluse sub presiunea FMI, BM ºi UE, externã, aºa cum am scos în evidenþã
legile pieþei acþioneazã în favoarea celor care sã ducã la “dezindustrializarea þãrii, anterior prin sublinierea naturii asimetrice
mai dezvoltate ºi puternice þãri ºi în fãrâmiþarea agriculturii ºi trecerea de la o a relaþiei dintre România ºi UE ºi a
defavoarea þãrilor în curs de dezvoltare. agriculturã modernã intensivã la una consecinþelor acestui fapt pentru
Tocmai aceasta este baza obiectivã a tradiþionalã.”34 percepþia conform cãreia integrarea ar fi
perpetuãrii ºi chiar accentuãrii În concluzie, globalizarea nu poate avantajoasã tuturor noilor potenþiali
decalajelor din cadrul economiei fi o justificare pentru sacrificarea unor membri.
mondiale”, dupã cum argumenteazã N. interese naþionale, pentru abdicarea de
G. Niculescu ºi I. D. Adumitrãcesei31. la demnitate în relaþiile externe, în special Salomeea ROMANESCU
Cu toate cã “România este þarã cu Uniunea Europeanã pentru a evita Ministerul Finanþelor Publice
asociatã la UE din februarie 1995, iar în repetarea istoriei din lumea a treia ºi în
prezent este angajatã pentru a deveni Europa de Rãsãrit, dupã cum recunoºtea
þarã membrã, sistemul economico-social cercetãtorul american Noam Chomski, la
31 N. G. Niculescu ºi I. D. Adumitrãcesei – România pe calea integrãrii economice europene, Ed. Economicã, Bucureºti, 2001, p. 47
32 Ibidem, p. 50
33 Ibidem
34 Ibidem
35 Adevãrul, 14 februarie 1990, p. 3
19
POLITICI COMUNITARE
POLITICI COMUNITARE
Dezvoltarea capacitãþilor de evaluare în contextul

politicii de coeziune economicã ºi socialã a UE
O privire retrospectivã a cãpãtat o importanþã majorã la nivelul Uniunii, lucru reflectat
Deºi activitatea de evaluare a evoluat în mod diferit la ºi în alocãrile financiare pentru implementarea acestei politici.
nivelul statelor membre, aceasta este astãzi parte integrantã a Prin urmare, Consiliul European de la Edinburg a solicitat
culturii administrative europene. Aplicarea unor politici ale regândirea cheltuirii responsabile a fondurilor. Regulamentele
Uniunii ºi în special a politicii de coeziune, constituie baza unor fondurilor structurale din 1999 au desemnat Autoritãþi de
bune practici ce pot fi aplicate ºi la nivelul diferitelor þãri. Managment pentru a contrabalansa cererea din ce în ce mai
Olanda, Marea Britanie ºi în general þãrile nordice au mare pentru un management descentralizat. Sistemele de
consolidat, în mod tradiþional, practica evaluãrii, legând-o de management au fost dezvoltate prin introducerea de indicatori
elaborarea politicilor publice. În alte zone, ºi în special în sudul ºi þinte cuantificate. Evaluãrile la jumãtatea perioadei au devenit
Europei, aceasta, ca instrument de susþinere a politicilor obligatorii. În acelaºi timp, responsabilitãþile la nivel de Comisie
publice, s-a dezvoltat foarte puþin. În orice caz, în timp, datoritã ºi de stat membru erau mai clar definite. De asemenea, se
presiunilor bugetare ºi nevoii de a asigura o alocare eficientã solicita ºi un management mai riguros prin introducerea regulii
a resurselor publice, cultura de evaluare a început sã ia „n+2”36, aceasta creând posibilitatea dezangajãrii automate,
amploare ºi în aceste þãri. dar ºi un management financiar mai riguros. În orice caz,
Pânã de curând, nu exista o evaluare a eficienþei utilizãrii aspectul cel mai inovativ al reformei a fost crearea rezervei de
fondurilor Uniunii Europene, sau mai degrabã, aceasta nu era performanþã37, care oprea 4% din fondurile pentru fiecare
consideratã o prioritate. Accentul cãdea asupra monitorizãrii ºi program pentru alocarea acestora dupã trei ani pe baza unor
controlului cheltuielilor. În multe regiuni era dificil de demonstrat criterii de performanþã.
utilizarea ºi impactul unor transferuri de fonduri foarte mari.
Aceastã situaþie se datora, în parte, necorelãrii
responsabilitãþilor la nivelul statelor membre ºi al Comisiei în
privinþa obiectivelor, metodelor ºi tehnicilor de evaluare, dar ºi
lipsei unei practici a evaluãrii.
Reforma fondurilor structurale din 1998 a introdus noþiunea
de „evaluare ex-ante”, o nouã abordare a programãrii, în
paralel cu dezvoltarea de sisteme de monitorizare pe baza
unor indicatori ºi a unor þinte cuantificate. Prin urmare, statele
membre au început sã îºi dezvolte propriile sisteme de
monitorizare.
Odatã cu Tratatul de la Maastricht, politica de coeziune
36 Regula presupune cheltuirea sumelor contractate în anul n pânã în maximum anul n+2 de la contractare. În caz contrar, suma contractatã dar necheltuitã se dezangajeazã
automat din totalul alocat programului. Potrivit perspectivei financiare 2007-2013, statelor membre cu un PIB/locuitor mai mic de 85% (România se încadreazã) din media comunitarã
li se permite în primii trei ani o extensie de 1 an de la regula n+2, ceea ce înseamnã cã pentru suma contractatã în 2007 va trebui sã se facã dovada plãþii pânã la finele anului
2010, pentru cele din 2008 pânã în 2011, pentru cele din 2009 pânã în 2012, iar apoi, din 2010 se va aplica regula n+2, ceea ce înseamnã cã pentru sumele contractate în
2010 va trebui fãcutã dovada plãþii pânã în 2012 etc.
37 Comisia retrage SM 4% din alocarea totalã de FS pentru perioada de programare bugetarã. Alocarea acestui 4% se bazeazã pe satisfacerea criteriilor Comisiei în termeni de
mãsurare a performanþei. Documentul de lucru al Comisiei (nr. 4) privind implementarea rezervei de performanþã a identificat trei criterii pentru alocarea acesteia: criterii de eficienþã
prin mãsurarea rezultatelor programelor pe bazã anualã; criterii de management cu accent pe modalitatea de monitorizare, control ºi selecþie a proiectelor; criterii financiare referitor
la câþi bani au fost cheltuiþi ºi ce angajamente au fost asumate dupã cel de-al treilea an. Informaþia referitoare la aceste trei criterii este încorporatã într-un raport de evaluare la mijlocul
perioadei, realizat de evaluatori externi. Acest raport trebuie înaintat de cãtre regiuni ºi autoritãþile naþionale Comisiei pânã la sfârºitul celui de-al treilea an de alocare, iar Comisia
are la dispoziþie trei luni sã decidã cum sã aloce rezerva de performanþã. Raportul la jumãtatea perioadei trebuie, de asemenea, sã includã o propunere din partea fiecãrei autoritãþi
de management referitor la ce a învãþat din evaluare ºi cum îºi propune sã extindã sau sã restrângã prevederile pentru anumite programe. Un astfel de exerciþiu era foarte important
pentru Comisie pentru a înþelege cum alocarea rezervei ar putea avea un impact asupra obiectivelor generale ale programului ºi care erau perspectivele pentru o implementare
eficientã ºi rapidã.
20
Regulamentele din 1999 au impulsionat dezvoltarea

practicii de evaluare, atât la nivel de stat membru, dar ºi la
nivelul regiunilor. Progresul a putut fi observat la evaluãrile
intermediare pentru perioada 1994-1999. Astfel, au fost
realizate în jur de 400 de evaluãri, atenþia concentrându-se din
ce în ce mai mult asupra întrebãrilor ºi criteriilor pentru exerciþiul
de evaluare.
În perioada de programare 2000-2006, Comisia ºi-a
bazat abordarea privind evaluarea pe cerinþe mai riguroase, în
concordanþã cu practica internaþionalã. Astfel, evaluarea ex-
ante a luat în discuþie fundamentarea privind intervenþia
publicã, precum ºi o estimare a consistenþei interne a strategiei decidenþilor în diferitele domenii de politicã cu problemele
ºi a coerenþei sale externe, impactul estimat ºi calitatea societãþii, deoarece de pe urma acestei interacþiuni se poate
sistemelor de implementare. În Italia ºi în Irlanda, unde aduce o contribuþie semnificativã pentru îmbunãtãþirea
funcþioneazã unitãþi specializate la nivelul administraþiei transparenþei ºi responsabilitãþii la nivel general.
publice, au avut loc evaluãri sistematice ale planurilor naþionale
ºi regionale de dezvoltare. Dinamica procesului de evaluare
În paralel cu dezvoltarea practicii de evaluare, Comisia a În cadrul Uniunii Europene, procesele de luare a deciziilor
susþinut o serie de iniþiative, în colaborare cu statele membre, sunt complexe, cu un puternic caracter politic. Evaluarea nu
pentru a le întãri propriile sisteme de evaluare. Politica poate fi substituitã deciziilor politice, dar le poate influenþa.
regionalã s-a dovedit a fi un promotor activ al culturii de Existã, însã, factori care trebuie luaþi în considerare în evaluarea
evaluare, mai ales prin lansarea de cãtre Comisia Europeanã, unor programe complexe, cum sunt cele finanþate prin
în 1993, a programului MEANS38 ºi prin crearea unei reþele intermediul fondurilor structurale:
europene de evaluare formatã din reprezentanþi ai fiecãrui stat ! Caracterul descentralizat al managementului celor mai
membru, aceasta având ca scop schimbul de experienþã ºi multe programe UE, ceea ce creeazã potenþialul unor breºe
împãrtãºirea de bune practici. informaþionale;
Dupã cum este cunoscut, managementul fondurilor ! Necesitatea de a demonstra valoarea adãugatã a
structurale implicã coordonarea între diferiþi actori, dar ºi între intervenþiilor UE;
nivelurile european, naþional ºi regional. Parteneriatele sunt ! Ciclul de viaþã al programelor UE conectate dezvoltãrii
stabilite la nivelul comitetelor de monitorizare ºi se extind la progresive a bazei legale.

nivelul partenerilor sociali ºi al altor organizaþii. Existenþa Sistemele instituþionale diferite la nivelul statelor determinã
parteneriatelor a contribuit la îmbunãtãþirea credibilitãþii ºi la diferenþe în adoptarea procedurilor de evaluare ºi în utilizarea
facilitarea activitãþii de evaluare. rezultatelor evaluãrii. Aceasta deoarece existã modele diferite
Un alt aspect demn de menþionat este dezvoltarea aplicabile regiunilor ºi tipurilor de intervenþii (spre exemplu, între
spectualoasã a pieþei de evaluare ºi a actorilor publici ºi privaþi policile regionale ºi cele de dezvoltare ruralã). Dinamica
care se ocupã cu aceastã activitate. Aceasta deoarece acestora demonstreazã o evoluþie diferenþiatã a culturii de
furnizarea serviciilor de evaluare rãmâne, totuºi, în cele mai evaluare, variind de la o atenþie sporitã ºi o oarecare
multe cazuri, un serviciu externalizat de cãtre administraþiile familiaritate privind evaluarea, la structuri instituþionalizate cu
publice. capacitate de evaluare recunoscutã formal.
Dezvoltarea practicii de evaluare a condus ºi la În majoritatea statelor membre, cerinþele UE au determinat
îmbunãtãþirea nivelului de profesionalism ºi a expertizei în o schimbare culturalã importantã în abordarea evaluãrii, cu un
diferite domenii ºi tehnici (modele macroeconomice, analize impact semnificativ asupra sistemelor administrative. Aceastã
cost-beneficiu etc). Existã însã ºi limitãri în practica curentã: influenþã este clar perceptibilã în þãrile ºi regiunile cu nivel mai
evaluatorii tind sã utilizeze tehnici ad-hoc, cu excepþia scãzut de dezvoltare, în care majoritatea activitãþilor de
abordãrilor standard cost-beneficiu. Însã dificultatea evaluãrii evaluare sunt conexe programelor derulate prin fondurile
este cã trebuie sã înþeleagã ºi sã reconcilieze nevoile structurale.
38 Programul MEANS (Methodes d’Evaluation des Actions de Nature Structurelle) este un program lansat de Comisia Europeanã pentru dezvoltarea de metode ºi tehnici de
evaluare în contextul implementãrii fondurilor structurale sau a unor programe similare. A fost revizuit de curând, sub denumirea de GUIDE, fiind disponibil pe www.evalsed.info.
21
POLITICI COMUNITARE
POLITICI COMUNITARE
În noile state membre, abilitãþile de evaluare erau destul La nivelul acestui grup de lucru se vor elabora planurile pentru
de limitate. Necesitatea de a se conforma cerinþelor acquis-ului evaluãrile continue, tematice ºi interimare, se va coordona
comunitar începând cu 2004 a contribuit la dezvoltarea unei evaluarea ex-ante a programelor operaþionale, se vor elabora
pieþe a evaluãrii, susþinutã de crearea unor unitãþi interne de standardele de calitate în evaluare ºi se vor stabili procedurile
evaluare în Polonia, Cehia, Ungaria, care contribuie la ce trebuiesc urmate în evaluarea programelor operaþionale.
diseminarea informaþiei privind instrumentele de evaluare.
Provocãri
Cultura evaluãrii în România Dezvoltarea capacitãþii de evaluare reprezintã un element
În România, punctele-cheie de la care s-a pornit în esenþial al valorii adãugate a fondurilor structurale. În orice
dezvoltarea culturii de evaluare au fost capitolele de negocieri caz, succesul acesteia depinde de mai mulþi factori:
21 (politica regionalã) ºi 28 (control financiar), precum ºi ! Proprietatea asupra evaluãrii este o precondiþie a unui
criteriul politic – creºterea gradului de responsabilizare a proces de evaluare eficient, ºi trebuie sã se bazeze pe
administraþiei publice ºi de îmbunãtãþire a procesului de încredere ºi independenþã;
formulare de politici. ! Abordarea integratã ºi coordonarea în cadrul
Referitor la strategia pentru elaborarea de politici publice, programului ºi între programe;
aceasta este coordonatã de Secretariatul General al ! Elaborarea ºi planificarea trebuie astfel planificate încât
Guvernului ºi urmãreºte, printre alte obiective, introducerea unor sã poatã fi utilizate în procesul de luare a deciziilor;
analize de impact ale politicilor publice. În cadrul Ministerului ! Stabilirea unui cadru general al evaluãrii pentru ca
Finanþelor Publice a fost înfiinþatã Unitatea Centralã de rezultatele sã fie utilizate cât mai eficient;
Evaluare, cu rol de coordonare a activitãþii de evaluare, în ! Stabilirea de obiective clare ºi monitorizarea pe bazã
principal pentru implementarea eficientã a fondurilor structurale de indicatori.

în România. Activitatea de evaluare nu se referã numai la alegerea
Aceasta are un rol important în diseminarea informaþiei unor metode ºi tehnici, ci ºi la maniera în care procesul este
despre evaluare, organizând diferite seminarii tematice pentru instituþionalizat. Diversitatea abordãrilor în acest sens reflectã
grupuri-þintã, publicând broºuri, stimulând piaþa privatã pentru complexitatea cadrului în care sunt implementate fondurile
evaluare, dar, mai ales, având rolul de coordonator al structurale sau alte programe similare. Acest aspect a fost luat
elaborãrii Strategiei Naþionale de Evaluare. Aceasta va fi un în considerare ºi în prevederile regulamentelor pentru perioada
document de referinþã în domeniu, deoarece se bazeazã pe o de programare 2007-2013. Se observã o îndepãrtare de la
analizã a culturii de evaluare în România, pe capacitãþile abordarea rigidã care trasa termene limitã pentru rapoartele
existente la diferite niveluri (academic, public, privat) ºi va de evaluare, cãtre o abordare flexibilã, continuã (on going),
identifica punctele în care capacitatea trebuie îmbunãtãtþitã ºi activitãþile de evaluare urmãrind furnizarea informaþiilor
va face legãtura cu actorii implicaþi în procese de evaluare. necesare pentru decidenþi. Obiectivul este nu numai de a
furniza evaluãri de bunã calitate, dar ºi de a le utiliza pentru
îmbunãtãþirea programelor pentru ca, astfel, sã se atingã un
impact socio-economic mai mare.
În acelaºi timp, practicile de evalure trebuie sã se
adapteze unui mediu în continuã schimbare în care politica
regionalã se orienteazã cãtre o abordare competitivã, în
conformitate cu Strategia Lisabona. Aceasta aduce noi
provocãri activitãþii de evaluare, care va trebui sã îºi înnoiascã
tehnicile utilizate, dar în primul rând va avea nevoie de o
participare crescutã a actorilor implicaþi pentru a reflecta în
totalitate gradul de complexitate a noului cadru al politicii.
În ceea ce priveºte activitatea de evaluare pentru fondurile
structurale, a fost înfiinþat un grup de lucru pentru instrumentele Luciana SANDU
structurale, cu participanþi desemnaþi de la nivelul unitãþilor de Ministerul Integrãrii Europene
evaluare înfiinþate în cadrul fiecãrei Autoritãþi de Management.
22
Politica de cooperare pentru dezvoltare a Uniunii Europene

Uniunea Europeanã contribuie cu aproximativ jumãtate din totalul ajutorului public internaþional39 cãtre statele în curs de
dezvoltare sau sãrace, fiind, în multe cazuri, principalul lor partener de comerþ .
Politica de cooperare pentru dezvoltare este o politicã specialã a Uniunii Europene, constând în sprijinirea dezvoltãrii durabile,
eradicãrii sãrãciei ºi întãririi democraþiei în statele în curs de dezvoltare. Asistenþa pentru dezvoltare include ºi acordarea de asistenþã
umanitarã în caz de dezastre naturale sau conflicte armate prelungite. Acest domeniu nu este comunitarizat, competenþele fiind
împãrþ ite între Comisia Europeanã ºi statele membre ale UE. Baza legalã o constituie Tratatul asupra Uniunii Europene40, iar
instrumentele juridice sunt acordurile bilaterale41 ºi multilaterale42 ºi Sistemul Generalizat de Preferinþe.
Criteriile alocãrii asistenþei pentru dezvoltare sunt cele stabilite la nivelul Comitetului de Asistenþã pentru Dezvoltare din cadrul
Organizaþiei pentru Cooperare ºi Dezvoltare Economicã..
Orientarea fondurilor se face, prioritar, þinând cont de urmãtoarele douã aspecte: abordarea geograficã (Bazinul
Mediteranean, Asia ºi America Latinã, Africa Subsaharianã) ºi abordarea tematicã sau sectorialã. Statele beneficiare ale asistenþei
pentru dezvoltare43 sunt cele caracterizate prin: insuficienþa resurselor alimentare, sãnãtate precarã, standard de viaþã scãzut, acces
limitat la educaþie pentru o mare parte a populaþiei; venituri scãzute; ratã crescutã a ºomajului.
Louis MICHEL, comisar european pentru Dezvoltare ºi Ajutor Umanitar, a enunþat cinci principii majore pentru asigurarea unei
politici eficiente de dezvoltare comunã44:
! Parteneriat ºi apartenenþã,
! Dialog politic,
! Parteneriatul cu societate civilã,
! Egalitatea între sexe,
! Abordarea punctelor sensibile ale statului.
Fondurile pentru dezvoltare sunt asigurate din bugetul UE ºi prin douã instrumente financiare specifice:
! Fondul European de Dezvoltare ;
45
! Banca Europeanã de Investiþii (art. 179(2)).
În cadrul Comisiei Europene fucþioneazã Departamentul pentru Cooperare EuropeAid (înfiinþat la data de 1 ianuarie 2001),
care are misiunea de a coordona ºi implementa instrumentele pentru ajutor extern ale Comisiei.
39 Uniunea Europeanã este cel mai important actor în sfera asistenþei pentru dezvoltare, cu 55% din totalul asistenþei internaþionale. În 2005 Comisia a alocat suma de 6.2 miliarde de euro.
40 Partea a III-a, Titlul XX, articolele 177-181 din Tratat.
41 Acordurile de cooperare ºi asociere încheiate cu statele din Maghreb
42 Convenþiile de la Lomé, Acordul Cotonou (Acordul ACP – Africa, Caraibe, Pacific).
43 Criteriile alocãrii asistenþei pentru dezvoltare sunt cele stabilite la nivelul Comitetului de Asistenþã pentru Dezvoltare din cadrul OECD.
44 Discurs “Politica de dezvoltare a Uniunii Europene: o viziune comunã asupra eradicãrii sãrãciei”, Londra, 28 noiembrie 2005.
45 Însoþeºte Acordul de la Cotonou. Bugetul este stabilit pe o perioadã de cinci ani.
23
POLITICI COMUNITARE
POLITICI COMUNITARE
Cu ocazia adoptãrii „Acordului European asupra Dezvoltãrii”, la 20 decembrie 2005, de cãtre Consiliu ºi reprezentanþii
statelor membre din cadrul acestuia, Comisia Europeanã ºi Parlamentul European, a fost reiterat angajamentul politic asumat de
cãtre UE ºi s-au stabilit graficele prin care statele membre participã la asistenþa oficialã pentru dezvoltare. Obiectivul general
exprimat a fost eradicarea sãrãciei în contextul dezvoltãrii durabile, în conformitate cu agenda internaþionalã ºi respectând
Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului.
Alte obiective importante vizate au fost: respectarea drepturilor omului ºi buna guvernare. Astfel, din 2010 se are în vedere o
medie de alocare de 0,56% din PNB, dupã cum urmeazã: noile state membre vor trebui sã tindã spre o alocare din PNB de 0,17%
pentru 2010 ºi 0,33% în 2015, în timp ce vechile statele membre vor trebui sã atingã în 2015 angajamentul de alocare pentru
dezvoltare de 0,7% din PNB, cu atingerea obiectivului intermediar în 2010 a unei alocãri de 0,51% din PNB.
Asistenþa externã acordatã la nivel regional prin EuropeAid (plus CARDS) în perioada 2001-2
2005 (milioane euro)
România – schimbarea statutului din “recipient ” în “donator ”

O datã cu aderarea la Uniunea Europeanã, România va deveni stat donator46 ºi va contribui la bugetul comunitar, prin care
sunt finanþate proiectele de asistenþã pentru dezvoltare ºi la Fondul European de Dezvoltare. Coordonatorul la nivel naþional al
politicii de cooperare internaþionalã pentru dezvoltare este Ministerul Afacerilor Externe, care va coordona administrarea ºi utilizarea
fondurilor alocate acestei politici, în colaborare cu alte instituþii cu atribuþii în domeniu.
O importanþã aparte în derularea proiectelor ºi programelor de cooperare pentru dezvolatre o au parteneriatele public-privat
ºi organizaþiile neguvernamentale47. Societatea civilã joacã un rol decisiv prin prisma a douã aspecte: în primul rând, în ceea ce
priveºte contribuþia la redactarea politicii de cooperare pentru dezvoltare, iar în al doilea rând, este un actor important în procesul
de implementare a acesteia.
Politica de cooperare pentru dezvoltare este un instrument cu potenþial de consolidare a acþiunii externe româneºti, iar în acest
sens þara noastrã a desfãºurat/are în curs de desfãºurare câteva proiecte de asistenþã pentru dezvoltare în state precum Afganistan
sau Iraq48 ºi a încheiat douã acorduri cu state în curs de dezvoltare, prin care acordardã un tratament comercial preferenþial acestor
state:
46 “Atunci când vorbim de cooperare ºi dezvoltare, de cooperare în vederea dezvoltãrii, ne situãm în centrul sistemului de gândire european.” (Adrian Severin – Team Europe
România, membru al Comisiei pentru politicã externã a Camerei Deputaþilor – Parlamentul României)
47 De exemplu: CONCORD finanþeazã proiectul TRIALOG (http://www.trialog.or.at/) care are ca scop principal susþinerea ONG-urilor care abordeazã conceptul de dezvoltare
internaþionalã (ONGD) din þãrile candidate ºi în curs de dezvoltare ºi noile state membre ale Uniunii Europene, prin organizarea unor programe de pregãtire, know-how etc.
48 Sprijin acordat pentru întãrirea capacitãþii instituþionale, construirea de ºcoli, oferirea de asistenþã pentru pregãtirea observatorilor naþionali în perspectiva procesului electoral din
Iraq.
24
!Acordul Global de Preferinþe Comerciale ºi

! Protocolul de negocieri comerciale între statele în curs de dezvoltare .
49
În consens cu angajamentele asumate în cadrul negocierilor la Capitolul 26 - Relaþii Externe ºi recomandãrilor incluse în
rapoartele anuale 2003, 2004, 2005 ale Comisiei Europene, România trebuie sã atingã nivelul de 0,17% din venitul naþional brut
(VNB) pentru asistenþã oficialã pentru dezvoltare (ODA) pânã în 2010, respectiv 0,33% din VNB pânã în 2015. Finanþarea va fi
asiguratã anual din bugetul de stat.
Asistenþã acordatã de cãtre EuropeAid + DG Extindere (CARDS) în anul 2005
Sursa: Comisia Europeanã – Raportul anual asupra politicii de dezvoltare a Comunitãþii Europene ºi a implementãrii asistenþei externe în 2005.
(http://ec.europa.eu/comm/europeaid/reports/europeaid_annualreport2006_highlights_en.pdf)
În mai 2006 s-a luat mãsura de înfiinþare a Direcþiei Asistenþã pentru Dezvoltare (DAD) în cadrul MAE (H.G. nr. 636/2006),
care este responsabilã de gestionarea tuturor aspectelor legate de elaborarea ºi implementarea politicii naþionale de cooperare
pentru dezvoltare ºi constituirea unui grup de lucru inter-ministerial. Tot în aceeaºi lunã s-a adoptat ºi “Strategia privind politica
naþionalã de cooperare internaþionalã pentru dezvoltare” (H.G. nr. 703/ 2006), care stabileºte obiectivele, principiile ºi liniile de
acþiune ale politicii româneºti în domeniu, precum ºi a planului de acþiune aferent. Executivul a aprobat, în acest sens, un proiect de
lege privind finanþarea asistenþei pentru dezvoltare din cadrul politicii naþionale de cooperare internaþionalã pentru dezvoltare
Andrea Florina RADU

Ministerul Administraþiei ºi Internelor
Bibliografie:
! http://ec.europa.eu/comm/world
! http://ec.europa.eu/comm/europeaid
! http://ec.europa.eu/comm/external_relations
! www.mae.ro
! www.mae.ro
49 Protocolul celor 16.
25
POLITICI COMUNITARE
POLITICI COMUNITARE
Globalizare ºi protecþia datelor
Legãtura inerentã cane fiind preluate ca modele de alte rezultatului acestui exerciþiu. În plus,
Se spune cã informaþia înseamnã naþiuni. aceste faþete ale rezultatului se dovedesc
putere, în special putere economicã. De- Prezentul material se va referi la a fi interrelaþionate, datoritã apartenenþei
a lungul istoriei, cucerirea pieþelor de tehnologiile digitale de stocare ºi la mai multe domenii a unuia ºi aceluiaºi
desfacere ºi a resurselor naturale s-a prelucrare a datelor ºi la conexiunea element dintr-o mulþime.
realizat continuu, prin mijloace variate, acestora cu domenii sensibile cum ar fi Putem afirma cã glocalizarea este
inclusiv prin pionierat armat ºi prin flexãri competitivitatea în comerþ, libera circulaþie rezultatul unei negocieri între factorii de
politice, efortul fiind rãsplãtit din plin pe a persoanelor ºi respectarea vieþii private. tradiþie locali ºi strategiile universale ale
“terenul de joacã” mondial. Bazele de date relaþionale, bine conce- globalizãrii. Astfel, noþiunii de „gloca-
În acest sens, în istoria pute ºi conþinând informaþii actualizate lizare” i se poate asocia cea de „localism
contemporanã, încã din 17 ianuarie pentru o duratã cât mai lungã de timp au cosmopolit” datoratã lui Wolfgand
1961, preºedintele american Dwight devenit o condiþie sine qua non a Sachs, care reprezintã reacþia factorului
Eisenhower a prezentat într-un discurs prezenþei în vârful piramidei, indiferent de local la efectele uneori nedorite ale
celebru America ca fiind “astãzi cea mai domeniul de activitate. globalizãrii.
puternicã, cea mai influentã ºi cea mai În Uniunea Europeanã, Raportul Nu putem sã gândim relaþii globale
productivã naþiune din lume” ºi conferea Bangemann numit Europa ºi Societatea fãrã a lua în considerare aspectele
SUA responsabilitatea globalã de a Informaþionalã Globalã prezentat locale, în caz contrar rezultatul va fi un
“pãstra pacea [...] de a consolida Consiliului European din 24-25 iunie eºec. De exemplu, elaborarea în 2003 în
libertatea, demnitatea ºi integritatea 1994 recunoaºtea efectul multiplicator al Ungaria a planului naþional de
persoanelor ºi naþiunilor”. informaþiei, care energizeazã fiecare dezvoltare pe baza cãruia urmau sã fie
În realizarea acestui deziderat, sector economic ºi implicit faptul cã alocate fondurile structurale în 2004 a
Statele Unite au folosit diferite mijloace pentru reuºita oricãrei iniþiative în orice fost realizat exclusiv la nivel central, iar
oferite de un sector foarte activ de domeniu economic trebuie asigurate implementarea sa în teritoriu a eºuat.
cercetare-dezvoltare, iniþiativele ameri- garanþii privind siguranþa ºi confi- Care este implicaþia acestor principii
denþialitatea datelor personale ºi a ºi evoluþii variate ale punerii lor în aplicare
informaþiilor cu caracter comercial. asupra fiecãruia dintre noi în condiþiile în
Se pune întrebarea dacã aceastã care trãim într-o lume digitalã, în care
condiþie dublã a siguranþei ºi concureazã pe piaþã tot felul de produse
confidenþialitãþii este pe plan mondial cu ºi tehnologii globale?
adevãrat un scop urmãrit ºi realizabil în Aºa-numita glocalizare îºi prezintã
contextul glocalizãrii. avantajele ºi dezavantajele.
Glocalizarea Competitivitatea produselor ºi

Termenul relativ forþ at de serviciilor
„glocalizare” reiese din principiul de Avem deja în jurul nostru o
acþiune cumulativã: “gândeºte global ºi multitudine de produse globale, iar
acþioneazã local”. Glocalizarea repre- noþiunea de certificat de origine pentru un
zintã o intersecþie între local ºi global, ca anumit produs devine din ce în ce mai
un exerciþiu cu mulþimi privite dintr-o desuetã. Oferta de forþ ã de muncã
multitudine de puncte de vedere, ceea ce calificatã ºi transportul, ambele din ce în
determinã o multitudine de faþete ale ce mai ieftine, facilitãþi fiscale ºi jocul
26
folosirea marketing-ului ºi a mijloacelor de estimarea raportorului a fost cã acestea

publicitate chiar ºi agresivã pentru se vor muta în locaþii mai atractive pentru
inducerea de afinitãþi cãtre un anumit afacerile lor ºi exportul european în acest
produs ori serviciu sau pentru crearea domeniu nu va mai exista.
senzaþiei unor nevoi care altfel ar fi
inexistentã. Libera circulaþie a persoanelor
Marii strategi ai pieþelor de Principiul liberei circulaþii a
desfacere sunt interesaþi, astfel, de orice persoanelor nu face excepþie de la
posibilitate de stocare a informaþiei exigenþele întocmirii de baze de date
personale relevante în mari baze de date solide. Informaþii privind locul ºi perioada
ce pot fi supuse celor mai variate criterii în care se deplaseazã persoana devin
de cãutare. Este cazul cãrucioarelor importante pentru combaterea tero-
“inteligente” din supermarket-uri care rismului.
stocheazã date referitoare la ce anume În luna mai 2003, International Civil
ai cumpãrat, cât timp ai petrecut într-un Aviation Organisation (ICAO) a aprobat
anumit raion ori în faþa unui raft, ce relaþii tehnologia recunoaºterii detaliilor feþei ca
ai cerut în legãturã cu un anumit produs. standardul global pentru date biometrice,
cererii ºi ofertei determinã crearea acelui Formularul ce trebuie completat pentru împreunã cu opþiunea includerii unui
produs din componente fabricate în mai obþinerea unui card de fidelitate la un element biometric secundar, cum ar fi
multe unitãþi de producþie din lume. supermarket ori la o reþea de farmacii nu amprenta ori imaginea irisului.
Competitivitatea acerbã impune se sfieºte sã cearã la modul imperativ Tehnologia actualã permite ca
fiecãrui producãtor gãsirea celui mai bun codul numeric personal. datele personale ale oricãrui individ,
raport calitate-preþ, iar utilizarea cât mai Produsele software de largã inclusiv fotografia digitalã a feþei ºi douã
eficientã a resurselor în procesul de utilizare, fie motoare de cãutare gen amprente digitale scanate, sã fie stocate
producþie a devenit nu numai o obligaþie Google, comunicaþii instant gen Yahoo! pe un chip care poate fi ataºat unui
respectatã, ci un deziderat. ori antiviruºi ºi optimizare PC cum ar fi paºaport.
Dorinþele consumatorului ori efectele Symantec au politici de culegere a În Statele Unite ale Americii, data de
publicitãþii de orice fel asupra acestuia datelor enunþate expres de la instalare ºi 26 octombrie 2004 trebuia sã devinã
sunt culese cu grijã ºi evaluate pentru la care utilizatorul aderã cu mare piatrã de hotar în privinþa paºapoartelor
crearea unor strategii mai eficiente de lejeritate sau de nevoie. care includ date biometrice complete,
marketing ori de cercetare-dezvoltare. Document strategic de referinþã,
Pentru ca toate acestea sã Raportul Bangemann susþinea necesita-
funcþioneze cât mai util, o evidenþã tea creãrii unei pieþe bazate pe compe-
centralizatã a datelor este necesarã, deºi titivitate pentru serviciile informatice la
concepte de genul „protecþia vieþii nivelul întregii Europe. Documentul subli-
private” au de suferit. niazã faptul cã societatea informaþionalã
Intruziunea în sfera privatã pare de oferã în mod clar oportunitãþi ºi noi
neiertat astãzi, când familia este din ce în moduri de a trãi ºi lucra în colectivitãþi.
ce mai mult consideratã un refugiu de Caracterul urgent era dat de oferta
cãtre individul hãrþ uit de o viaþã cu un ritm consistentã ºi competitivã de servicii ºi
din ce în ce mai alert, în care factorul reþele din afara Europei. Reprezentanþii
economic este determinant. acestei concurenþe erau deja convinºi în
Iatã, însã, cã interesul comercial se anul elaborãrii raportului cã Europa va
manifestã foarte activ, obiectivul pierde forþ a comercialã pentru a obþine o
acaparãrii unui numãr maxim posibil de parte din oportunitãþile globale ale
consumatori ai unui anumit produs ori societãþii informaþionale. Referitor la
serviciu este urmãrit consecvent, prin companiile de profil din statele membre,
27
POLITICI COMUNITARE
POLITICI COMUNITARE
însã prima amânare a termenului limitã cu funcþioneze, ceea ce a determinat private pentru toþi cetãþenii europeni, în
un an a intervenit dupã ce 27 de state retragerea propunerii de directivã privind special prin stabilierea unei platforme res-
americane au fãcut dovada imposibilitãþii chip-urile din vizã la data de 23 martie ponsabile în acest domeniu. În final,
de a se conforma acestei noi cerinþe. 2006. Parlamentul cerea statelor membre sã ia
Ulterior, acest termen a fost amânat încã în considerare includerea în Tratatul
un an, pânã la 26 octombrie 2006. Evoluþia sistemelor automate: constituind Comunitatea Europeanã a
Exemplul american dublat de ECHELON unei clauze care sã interzicã spionajul
necesitatea evoluþiei cãtre sisteme În buletinul din 5 septembrie 2001 al industrial.
compatibile de stocare ºi accesare a Parlamentului European se afirma cã nu Evenimentele ce au intervenit în
datelor biometrice au dus la o accelerare mai existã nici o îndoialã asupra Statele Unite ale Americii dupã patru zile
a evoluþiei SIS din spaþiul Schengen. existenþei unui sistem global pentru au adus argumente solide altor opinii.
Schengen Information System (SIS) interceptarea comunicaþiilor, operând cu În Rezoluþia nr. 7/2002, Parlamentul
dublat de programul SIRENE vor deveni participarea Statelor Unite ale Americii, European deplângea faptul cã, dupã un
SIS II, odatã cu crearea condiþiilor de an de la concluziile anchetei privind
includere a datelor biometrice ºi a ECHELON, nici Comisia ºi nici Consiliul
condiþiilor de accesare a acestora, nu au luat mãsuri adecvate asupra
realizându-se astfel un sistem mai evoluat existenþei dovedite a unui sistem global
ce va rãspunde ºi altor interogãri (în de interceptare a comuncaþiilor private ºi
prezent sunt aprobate 18 utilizãri, iar comerciale ºi aducea noi recomandãri:
altele sunt în stadiu de discuþie, cum ar fi creºterea nivelului de securitate a
interconectivitatea cu un viitor Visa comunicaþiilor electronice, introducerea
Information System – VIS ori chiar cu de sisteme ºi tehnici menite sã protejeze
baze de date ale unor instituþii de credit). comunicaþiile, precum ºi negocieri cu
Aceste date biometrice incluse în SUA în acest sens.
documentele de cãlãtorie au fãcut Istoria sistemului ECHELON începe
obiectul unui Regulament al Consiliului din în anul 1947, când prin Acordul UKUSA
2005 ce acorda termene stricte: zonele de supraveghere pe globul
includerea fotografiei digitale a feþei în terestru erau împãrþ ite între cinci state
termen de 18 luni ºi a amprentelor în 3 anglofone în cadrul “Rãzboiului Rece”:
ani. Marea Britanie acoperea Africa ºi
Fezabilitatea a fost deja testatã în Europa pânã la Est de munþii Ural,
perioada aprilie – decembrie 2004, în Canadei, Australiei ºi Noii Zeelande, Canada acoperea latitudinile nordice ºi
Marea Britanie, unde 10.000 de scopul acestuia fiind de a intercepta în polul Nord, iar Australia acoperea
persoane au beneficiat de noile special comunicaþii personale ºi Oceania. Secretul muncii indivizilor
paºapoarte eliberate în 4 localitãþi ºi 23 comerciale, nicidecum comunicaþii implicaþi era «pe viaþã» TOP SECRET
de puncte mobile în þarã, iar utilizarea militare. UMBRA, devenit apoi UMBRA
acestora a dat rezultatele scontate, Parlamentul European recomanda GAMMA.
preconizându-se ca pânã în 2008 cu tãrie utilizarea generalizatã a În 1960 National Security Agency
aproximativ 80% din populaþia activã tehnicilor de criptare ºi invita de urgenþã din Statele Unite ale Americii avea peste
economic sã deþinã un document de Comisia Europeanã ºi statele membre sã 2000 posturi de interceptare, iar din
identitate cu date biometrice. elaboreze mãsuri corespunzãtoare 1970 tehnologia a permis cãutarea
În momentul în care s-a dorit pentru promovarea, dezvoltarea ºi cuvintelor cheie în cadrul comunicaþiilor.
includerea chip-urilor cu date biometrice crearea de tehnologie europeanã de În 1975 se recunoºtea public cã NSA
în mod obligatoriu ºi pe vizã, limitãrile au criptare ºi software specializat. De intercepteazã comunicaþii internaþionale,
fost tot de naturã tehnologicã. Prezenþa asemenea, solicita statelor membre sã voce ºi cablu. În 1980 apare procesorul
celor douã chip-uri, atât pe paºaport cât adopte mãsuri menite sã întãreascã “fast data finder”: în fiecare zi, un post de
ºi pe vizã, fãcea ca ambele chip-uri sã nu garanþiile legale privind protecþia vieþii interceptare putea prelucra pe zeci de mii
28
Din 1992 s-a declarat public cã un Echelon 2, fotografiatã ulterior de

sistem de interceptare poate filtra un Duncan Campbell, autorul raportului din
milion de date comunicaþii în 30 de 1999 destinat Parlamentului European ce
minute, extrãgând pânã la 6.500 de a condus la recomandãrile menþionate
date cu posibilã relevanþã, din care doar anterior.
1.000 corespund criteriilor de cãutare. În 1996 apare prima carte care
Dintre acestea numai 10 ajung la analiºti abordeazã aceastã problematicã, Secret
care emit 1 raport, concluzia fiind cã Power scrisã de Nicky Hager, iar în
doar o miime din totalul fluxului de date Noua Zeelandã sunt filmate de cãtre un
interceptate sunt vãzute de ochii unui om. post de televiziune staþii ECHELON
Informaþiile filtrate raportate sunt complet automatizate.
folosite de SUA ºi de aliaþii sãi în scopuri În urma acestor dezvãluiri, sistemele
diplomatice, militare ºi comerciale, de supraveghere ºi intercepþie cu o istorie
ajutând la realizarea cu succes a ceea secretã de peste 50 de ani devin subiect
ce Clinton numea în 1993 politica de presã constant din 1998 pânã în anul
“nivelãrii terenului de joc”, cu accent pe 2002.
utilizarea acestor informaþii în domeniul Ulterior, s-a lansat de cãtre Comisia
economic. Apar mijloace de stocare de Europeanã o propunere de Directivã
terrabiþi de date, identificarea automatã a privind protecþia datelor personale ce
de criterii de cãutare miliarde de biþi de subiectului convorbirii telefonice, devine urma sã înlocuiascã Directiva 97/66/EC
text ºi monitoriza mii de utilizatori ori posibilã cãutarea unui anumit cuvânt în privind procesarea datelor personale ºi
gigabiþi de fluxuri de date, prin toate comunicaþiile zilnice de pe întreg protecþia vieþii private în sectorul comuni-
intermediul reþelei de net globalã WAN. globul. caþiilor electronice.
Din acelaºi an au devenit operaþionali Numele de cod succesive ale Astfel, iniþiatã în “leagãnul
sateliþii Milstar ºi Skynet, aparþ inând SUA programelor din ce în ce mai performante democraþiei”, o consecventã încãlcare cu
ºi Marii Britanii. Sistemul central al unitãþii de interceptare pânã în 1996 au fost scopuri exclusiv economice a principiului
de procesare era aºa-numitul “Dicþionar”, Platform, Embroidery, Tideway, de “privacy” pare cã ne va însoþi pe viitor,
iar variantele portabile erau numite Oceanfront, Newsdealer, Gigster, indiferent ce nume va purta la un moment
“Oratory”. Intelink, dar denumirea de sistem dat acest program global.
Din 1984, acordul UKUSA iniþial se ECHELON apare abia în 1970. Ne aºteptãm ca Uniunea Euro-
extinde, înglobând ºi alte þãri din Uniunea Prima staþie de intercepþie satelit din peanã sã poatã dezvolta sisteme de
Europeanã. reþeaua ECHELON este în funcþiune la protecþie cum existã în prezent SecurIST,
În 1988 o analizã a sistemului de Morwenstow, Cornwall din 1970, destinat creºterii încrederii cetãþenilor ºi în
procesare a datelor Silkworth conduce la acoperind Oceanul Atlantic ºi Oceanul special a oamenilor de afaceri europeni
primul raport asupra ECHELON destinat Indian, a doua la Yakima pentru Oceanul în comunicaþiile electronice.
ºi marelui public. Astfel, Margaret “Peg” Pacific, permiþând NSA ºi CIA sã
Newsham raporteazã cãtre U.S. constate productivitatea ºi eficienþa unor Iulian GHERGHEVICI
Congress House Permanent Select asemenea staþii. Prefectura Iaºi
Committee on Intelligence abuzurile în Din 1980, una din cele mai mari
utilizarea sistemului. staþii este datã în funcþiune la Menwith
Hill, Marea Britanie, cu nume de cod
29
Rollul Româniieii într-o

o Europã în schhimbare – ªcoala de varã MIE 2006
“Am furat pietre rare de acolo! De la fiecare participant, din fiecare vorbã, de la fiecare invitat.
Am luat pietre pentru mine ºi þara mea.”50
sfârºit de februarie
ªi care sã fie teme eseului? … discuþia formalã în grupul
de proiect: anul acesta, undeva, în august, MIE va organiza o
ºcoalã de varã pentru studenþi. Mai sunt luni bune pânã atunci,
de ea ne despart alte câteva zeci de evenimente, avem puþine
coordonate, nu ºtim unde va fi locaþia, nici câþi participanþi vom
avea, ºtim, însã, cã ne dorim un eveniment elitist unde sã se
reuneascã tineri talentaþi interesaþi de problematica europeanã.
ªi pentru a-i alege vom iniþia un concurs de eseuri: „Ceva
despre rolul tinerilor, al României, pe asta ar trebui sã marºãm…
Sã le cerem sã scrie un eseu pe tema <<Rolul României într-o
Europã în schimbare>>”.
27 august - 2 septembrie Optimismul tinerilor este molipsitor, scepticismul inteligent,

În ºase zile nu-þi propui sã formezi specialiºti în necesar ºi, mai ales, sãnãtos, într-o societate care se doreºte
problematica europeanã, ai ocazia, însã, sã dai naºtere unui vigilentã. Vocea lor este liberã, puternicã, curajoasã,
dialog deschis, neîngrãdit de barierele puse de mentalitate, necomplexatã… un corolar a tot ceea ce se vrea România ca
vârstã sau de loc de origine. Poþi, de asemenea, sã discuþi fãrã stat membru al Uniunii Europene. ªi dorinþa lor de a absorbi
prejudecãþi despre destinul României acum, în prag de informaþii este incredibilã. „Tânjesc dupã cunoaºtere” au fost
aderare. Acest lucru a fost dovedit la Mahmudia de cãtre 50 cuvintele prin care unul dintre aplicanþi îºi încheia scrisoarea de
de studenþi talentaþi ºi entuziaºti. Alãturi de ei, ghidându-i în intenþie ºi, acolo, la ªcoala de varã, noi, organizatorii, ne-am
aceastã aventurã intelectualã a mânuirii cu succes a floretei convins cã nu erau vorbe goale. În creier de noapte, douãzeci
argumentelor pro sau contra, au fost ministrul integrãrii de tineri, aºezaþi roi în jurul lui Daniel Dãianu, îl ascultã fascinaþi
europene, politologi, euro-parlamentari, economiºti, lectori din vorbind despre ºansele României, despre modelul european,
România, Franþa ºi Germania. despre oportunitãþile de care trebuie sã profite. E patru
dimineaþa, discutãm de câteva ceasuri bune, dar nu sunt semne
cã ar dori sã încheie discuþia, ci, din contrã, pun întrebãri, îºi
exprimã îndrãzneþ opiniile ºi atunci conºtientizezi cã, da, chiar
meritã efortul organizãrii unei astfel de ºcoli de varã. Aceºti
tineri sunt cei care vor face diferenþa în societatea româneascã;
rolul României în Uniunea Europeanã va fi unul important pentru
ºi, mai ales, datoritã lor.
Iulia MUNTEANU
Ministerul Integrãrii Europene
50 Vladislav Colesnic, Chiºinãu - student participant la ªcoala de varã
30
Fragmente din eseurile participanþilor la ºcoala de varã

„Rolul României este o parte – semnificativã! – din rolul Europei „Pentru cei care cred în legea echilibrului universal, rolul
de Est într-o Europã în schimbare. Emil Cioran, dupã cele aproape României ar fi tocmai acela de a echilibra o Europã în schimbare,
ºase decenii în care a avut suficientã vreme pentru a-ºi regreta a cãrei unitate în diversitate nu reuºeºte, totuºi, sã eclipseze Statele
pãcatele tinereþii, era foarte optimist în acest sens. Tema recurentã a Unite ale Americii. Pentru ceilalþi, România este un pion important
puþinelor interviuri pe care le-a acordat reporterilor strãini cãtre ultimii prin poziþia sa geopoliticã strategicã ºi prin faptul cã reprezintã o
ani ai vieþii este credinþa nestrãmutatã în rolul exploziv al Europei de Est nouã piaþã de desfacere pentru produsele Uniunii.
(implicit al României), folosind sensul cel mai benefic al sintagmei, în Europa, în încercarea de a-ºi menþine statutul de „suveranã”
Europa. ªi dacã stãm bine sã ne gândim, viitorul nu foarte îndepãrtat prin tradiþie ºi stabilitate, se confruntã cu expansiunea uimitoare a
se defineºte prin atracþia tot mai mare a Europei de Est care, unor continente precum America de Nord ºi Asia. În acest rãzboi
paradoxal, parcã nu ºi-a epuizat accentele unui Ev Mediu târziu. Nu tãcut, dar crâncen, orice aliat este binevenit, iar România, odatã
întâmplãtor centrul de greutate se deplaseazã de la naþiunile-motor devenitã membrã, poate fi un apãrãtor devotat al intereselor
ale UE (Franþa ºi Germania) cãtre centrul ºi chiar estul Europei ca Uniunii Europene. În secolul al XXI-lea istoria nu se mai scrie cu
mijloc de cunoaºtere ºi, deopotrivã, ca metodã de soluþionare a unor sânge, ci cu inteligenþã artificialã. Iar din acest punct de vedere,
diferende cu potenþial de ameninþare pentru bãtrânul continent. La fel România reprezintã un punct de interes, prin oamenii valoroºi pe
cum în deceniul ºapte al veacului trecut se vorbea cã integrarea care îi are. (…) Sceptici sau optimiºti, atât cetãþenii Uniunii, aºa-
Turciei ºi Greciei în familia europeanã poate fi o cale de soluþionare numiþii „europeni” (deºi mi se pare puþin forþat ºi nerealist termenul),
a conflictului istoric, la fel se vorbeºte astãzi de acceptarea þãrilor cât ºi românii privesc þara noastrã ca pe o poartã pe care e bine
balcanice dintre care Slovenia deja face parte din UE, România ºi sã o poþi deschide când vrei. Bineînþeles cã acest lucru are un preþ,
Bulgaria au promisiuni ferme de aderare la un termen precizat, iar alte balanþa fiind îndelung analizatã de specialiºti în economie, socio-
þãri sunt în curs de primire a aceluiaºi statut (Croaþia). culturã ºi politicã. România nu este nici pe departe ruda sãracã sau
Dacã definim Europa în schimbare ca pe o identitate în formare, curtea din spate a Europei. Iar cei care trebuie sã lupte pentru
atunci contribuþia specificã a României ar fi spiritualitatea sa, exprimatã câºtigarea unui statut decent suntem noi, cetãþenii. Sã nu
în zecile de mii de lãcaºe de cult rãspândite pânã prin cele mai greu confundãm demnitatea cu orgoliul ºi nici valoarea cu puterea.
accesibile locuri ale þãrii. Când „laboratorul” ideilor vest–europene Adevãrul este cã þara noastrã are un rol important în conturarea
experimenteazã deja laicitatea care tinde, în formele sale cele mai unei Europe în schimbare, aºa cum Europa are un cuvânt greu de
radicale, cãtre negare, cãlãtorul occidental va fi probabil uimit sã spus în schimbarea României”.
constate dimensiunea trãirii religioase a românului ºi a est- Luciana ªUICÃ – Facultatea de Jurnalism ºi
europeanului, în genere. O trãire care se face „responsabilã” de ªtiinþele Comunicãrii
capacitatea sa de supravieþuire de-a lungul încercãrilor istoriei ºi de
imensa creaþie oralã sau scrisã a locuitorilor spaþiului românesc. De la
conservatorismul moldovean ºi pânã la eclectismul transilvãnean
(þinutul din interiorul arcului carpatic este un caz special de coexistenþã
a celor mai diverse religii), România devine un spaþiu de trãire spiritualã
cu care, probabil, tot mai mulþi vest-europeni îºi vor dori sã aibã
contact. Contribuþia României ºi, în sens larg, a Europei de Est, va altoi
pe scheletul vest– european o dimensiune misticã, o spiritualitate care
va da viaþã structurilor clare, formale ºi bine formulate în timp.
Poate unul din cele mai corecte feluri de a încheia acest excurs
este de a accentua, o datã în plus, cã rodul sinergiei Vest – Est se va
încheia într-o identificare a Europei în chiar diversitatea sa. În mãsura în
care Europa este efectul propriei istorii, rolul României nu poate fi altul
decât recursul la demnitate; doar aºa Europa îºi va ispãºi propriile
abuzuri, iar una din pãrþile sale, România, îºi va afla (îm)plinirea în
întreg.”
Nicolae DRÃGUªIN - Universitatea Bucureºti,
Facultatea de ªtiinþe Politice
31
„Europa, oaza civilizaþiei. Recunoscutã ca fiind printre cele „România în UE înseamnã continuarea luptei politice de
mai vechi nãscãtoare de frumos, acest soclu preþios susþinãtor a tot stabilizare a zonei Balcanilor, atât de lovite de conflicte etnice ºi
ce e mai bun, frumoasa Europã. Asemenea unei pietre ce se ideologice, a stãpânirii cronice a Rusiei încã þariste ºi ºansa de a
modificã de-a lungul timpului, Europa inspirã, expirã, este vie, într-o continua tratativele cu cele mai comuniste þãri ale Europei de
continuã schimbare, un du-te vino neîncetat, noi confruntãri la rãsãrit, Ucraina (pseudo-revoluþia portocalie) ºi Moldova. Este un
fiecare pas, posibilitãþi de schimbare a direcþiei, în fiecare alegere. joc strategic excelent, din care toþi avem de câºtigat. Vom deveni
Destinul Europei va sta în unitate. Acolo ea va putea sã pãstreze un pion pe masa de joc a politicii externe a Uniunii. Trebuie sã
ce-a cumulat, va putea sã-ºi degaje aroma asupra întregii lumi, jucãm corect ºi sã ne axãm pe punctele tari ºi avantajele
ajungând s-o înmiresmeze, sã o coloreze ºi sã îi dea mantia care competitive oferite de noi: agriculturã, turism rural ecologic, poziþie
ar înnobila-o. Europa este sarea lumii. ªi, ca orice lucru bun, acesta geostrategicã. UE devine un colos politic, social ºi economic ºi îmi
se poate altera, dacã nu este pãstrat, revigorat, aerisit ºi restaurat. imaginez o Românie integratã, dar, în acelaºi timp, demnã ºi
Poate cã toate au prins o crustã pe deasupra, iar lucrurile au conºtientã de puterea sa regionalã.”
devenit rigide ºi s-a pierdut specificul frumuseþii. Cãldura. Aici îºi va Marius George DAN, Facultatea de Relaþii Economice
face apariþia amprenta României, pecetea ei inconfundabilã, Internaþionale - ASE Bucureºti
resursele ei de oferit. Cordialitatea debordantã a oamenilor,
frumuseþea fizicã a acestei þãri, ce, iatã, s-a rãsfrânt ºi asupra
oamenilor, cunoscuþi prin capacitatea lor de a cuceri prin cãldurã
ºi generozitate. România aduce cãldurã Europei, topeºte crusta
anilor, surprinde prin dezinvolturã ºi candoare”
Florin BÃJENARU - Facultatea de Psihologie ºi
ªtiinþele Educaþiei – secþia Pedagogie
„Consider cã este rolul nostru, al multiplicatorilor de

informaþie europeanã ºi al reprezentanþilor ONG-urilor sã facem
din Europa un subiect atractiv, o idee la care oamenii sã adere, sã
contribuie, sã participe de bunãvoie; o situaþie în care ei sã se
simtã egali, în care România sã devinã un partener; acesta ar
trebui sã fie rolul þãrii noastre, de partener în procesul extinderii
„familiei europene”. Cred cã acesta ar fi rãspunsul succint la
întrebarea „care ar fi rolul României într-o Europã în schimbare”:
acela de partener... o întrebare cu un rãspuns mai dificil mi s-ar
pãrea însã: unde se situeazã Europa în percepþia românilor? Care
ar fi rolul Uniunii Europene în viaþa lor în schimbare?
Cred cã e timpul se ne întrebãm ºi ce înseamnã Europa “Nu am primit un cec în alb, ci ne-am asumat o
pentru noi, nu numai ce însemnãm noi pentru comunitatea responsabilitate. Aceea de a nu ne mai complace în mediocritate
europeanã. De-a lungul istoriei România a fost consideratã punte ºi de a ne face instituþiile sã meargã. Pe viitor va trebui sã nu mai
sau zonã tampon, revendicatã la un moment dat ca zonã de privim Uniunea Europeanã ca pe un loc unde se fuge de acasã,
influenþã de mai multe puteri ale lumii, iar „vina” noastrã a fost ci ca pe un partener egal. Cu siguranþã nu noi vom fi cei care vor
poate tocmai pasivitatea, faptul cã ne-am lãsat modelaþi, construi drumurile Uniunii Europene. Însã putem deveni un
direcþionaþi prea des ºi ne-am extaziat la ideea de a fi ceva pentru membru important al Uniunii dacã nu mai suntem orgolioºi ci
alþii... Poate cã am privit prea mult în trecut, iar înfrângerea euro- muncim cu ambiþia temerarului aflat la început de drum. Rolul
scepticismului se poate face tocmai prin încurajarea acþiunii (ºi nostru nu va fi acela de “placã turnantã”. Pentru moment va trebui
informarea e o formã de acþiune), a întâmpinãrii, a participãrii.” sã ne strãduim sã ajungem pe picior de egalitate cu celelalte
Camelia-MMãdãlina OLTEANU – masterand Facultatea de state membre”.
Comunicare ºi Relaþii Publice „David Ogilvy”, specializarea Cezar FLOREA – Facultatea de Comunicare Socialã ºi
„Resurse Umane ºi comunicare managerialã”, anul I Relaþii Publice – SNSPA
32
„Acest mecanism suprastatal a dezvoltat o capacitate „Dar mai întâi de toate celelalte libertãþi trebuie sã aºezãm
intrinsecã de a promova valori comune europene, susþinând în libertatea ºi dreptul de a munci. Pe aceastã libertate laborioasã
acelaºi timp dreptul statelor membre la exprimarea propriilor vom construi ulterior toate celelalte libertãþi (a persoanelor,
valori culturale specifice. Uniunea Europeanã a reliefat prin bunurilor, mãrfurilor ºi a capitalului). Aceasta este lecþia Uniunii
valorile europene un substrat valoric comun specific european, Europene pentru toate statele candidate, inclusiv România. ªi de ce
care a reuºit pânã acum sã depãºeascã într-o mare mãsurã nu, poate un exemplu pentru toate þãrile lumii.
vechile fragmentãri transcontinentale geografice (continental– Afirm cu convingere cã România are nevoie de rigoarea
insular), religioase (protestanþi – catolici – ortodocºi), legate de normativã ºi de arta birocraþiei Uniunii pentru a se putea elibera de
principalele civilizaþii supranaþionale din spaþiul european (slavi – prejudecãþile a 50 de ani de comunism. Avem nevoie de
latini – germani). Rolul României în cadrul Uniunii Europene este experienþa a zeci de ani de normare ºi perfecþionare continuã a
acela de a reliefa pe deplin depãºirea unei alte mari fragmentãri regulilor „de trai în comunitate” pentru a ne putea fructifica cu
europene ºi anume discrepanþa est–vest. Uniunea Europeanã este adevãrat civilizaþia europeanã pe care o împãrtãºim. Avem nevoie
„unitã în diversitate” ºi, de aceea, prin promovarea acelor valori de întreaga legislaþie europeanã pentru a ne canaliza dispoziþia
comune subliniazã ºi mai mult individualitatea fiecãrui stat de efort de la o þarã în „curs de dezvoltare” la o þarã dezvoltatã.”
membru. Miºcarea valoricã este miºcarea evoluþiei, schimbarea Paul-G
Gabriel NICÃ – Facultatea de Jurnalism ºi
europeanã care face Europa sã se debaraseze de prejudecãþile ªtiinþele Comunicãrii
trecutului. Astfel Uniunea Europeanã schimbã statele europene,
adãugând aspectului eterogenitãþii europene un model de
omogenitate ce potenþeazã însãºi individualitatea statelor
membre.”
Ioana-EEmina DUMITRAªCU – Facultatea de ªtiinþe Politice,
SNSPA
“Consider cã potenþialul de schimbare ºi adaptare din mers

reprezintã atuul principal al generaþiei tinere; aºa-numitul curaj al
tinereþii sau nebunia tinereþii. Cum aºa? Simplu, gândiþi-vã doar un
„Ce rol a jucat România în istoria Europei? Ne-am amãgi
moment, cine a fãcut marile revoluþii? ªi mai e ceva, poate chiar
dacã am spune cã unul principal. A fost un rol secundar, câteodatã
mai important, tinerii au o capacitate uimitoare de a se uni, de a
periferic, cauzat de numeroºi factori politici, economici ºi sociali,
deveni un grup atunci când interesele o cer. Putem spune cã tinerii
interni ºi externi, obiectivi ºi subiectivi.
reprezintã într-adevãr cea mai de preþ resursã a unei þãri;
Încã din Evul Mediu, Þãrile Române au fost asociate cu
adolescenþi, studenþi, proaspãt angajaþi în câmpul muncii sau tineri
sintagma „porþi ale creºtinãtãþii”, de atunci românii þinând la mare
pãrinþi; ei sunt cei care dau sensul dezvoltãrii. Toþi sunt dornici sã-
preþ ideea cã a fost o vreme când rãmãseserã singurii apãrãtori ai
ºi schimbe viaþa, sã ºi-o facã mai bunã, sã se poatã bucura de mai
Europei creºtine în faþa pericolului otoman. Iluzie deºartã sau nu,
multe privilegii decât pãrinþii lor, fie cã acestea iau forma
rãmâne o problemã deschisã. Câteva secole mai târziu, la
posibilitãþii unor excursii în strãinãtate, o educaþie aleasã, un loc
pragurile dintre veacurile XIX-XX, un avocat francez considera cã
de muncã bine plãtit, recunoaºtere sau pur ºi simplu o casã ºi o
România (la acea datã în parte întregitã) se aflã la „Porþile
maºinã ale lor.
Orientului” (adãugând cã aici totul este luat cu uºorul, afirmaþie
Idealurile reprezintã combustibilul cu care funcþioneazã
deloc mãgulitoare, dar cât se poate de adevãratã).
motoarele acestor tineri, visurile pe care le au ºi în care cred cu
Din suprapunerea acestor douã viziuni asupra rolului
îndârjire, sau mai bine spus capacitatea de a-ºi fãuri vise ºi de a
României un element rãmâne comun. Acela de „poartã”, adicã de
lupta pentru ele; un tânãr nu vede în a-ºi face planuri îndrãzneþe o
punte, de liant între douã zone de civilizaþie ºi culturã diferite. ªi, în
pierdere de timp, nu vede lumea ºi viaþa prin prisma neîmplinirilor,
ciuda numeroaselor transformãri sociale ºi politice de pe plan
eºecurilor personale.”
mondial, ºi-a pãstrat acest statut.”
Elena GHEBÃRÃU – Facultatea de Sociologie ºi Asistenþã
Iulian FIRA – Facultatea de Istorie,
Socialã, Universitatea Bucureºti
Filosofie, Geografie, Craiova
33
Aplicarea Regulamentului 2003/2003 privind îngrãºãmintele51
Principiul liberei circulaþii a bunurilor constituie un principiu fundamental pentru

buna funcþionare a pieþei interne a Uniunii Europene, fiind încurajatã competitivitatea.
Prin producerea ºi comercializarea celor mai bune produse câºtigã cei mai buni
jucãtori de pe piaþa europeanã, cei care produc aceste produse, dar ºi consumatorii
care se bucurã de o calitate mai bunã a mãrfurilor.
La nivelul statelor membre ale UE au fost înlãturate multe bariere prin armonizarea
legislaþiei în domenii precum autovehicule, produse farmaceutice, chimice, produse
pentru construcþii, cosmetice, echipament electric, încãlþãminte, dispozitive medicale,
ambarcaþiuni pentru recreere, metrologie ºi preîmpachetare, echipamentele terminale
pentru radio ºi telecomunicaþii, textile, jucãrii º.a.
Odatã cu încheierea, la 1 februarie 1993, a Acordului european instituind o
asociere între România, pe de o parte, ºi Comunitãþile Europene ºi statele lor membre,
pe de altã parte sunt eliminate treptat barierele din calea liberei circulaþii a persoanelor,
bunurilor, capitalurilor, serviciilor. Acest acord, intrat în vigoare la 1 februarie 1995,
creeazã o zonã de liber schimb între România ºi statele membre, recunoaºte obiectivul
României de a deveni membru al UE ºi prevede asistenþã financiarã ºi tehnicã din
partea UE.
Pentru produsele care nu sunt subiecte ale armonizãrii legislative în cadrul Comunitãþii, art. 28 ºi 30 al Tratatului CE interzic
statelor membre ale UE sã menþinã sau sã impunã bariere pentru comerþ ul intracomunitar cu mãrfuri, cu excepþii în anumite
circumstanþe. Aceste prevederi sunt, de asemenea, bazã pentru recunoaºterea reciprocã a principiilor care conduc la faptul cã în
orice sector care nu este subiect al mãsurilor de armonizare la nivelul Comunitãþii sau nu este acoperit de mãsuri minimale sau
opþionale, fiecare stat membru este obligat sã accepte pe teritoriul sãu produse care sunt produse în mod legal ºi vândute în alte
state membre. Statul poate doar sã aplice principiile în cazurile în care sunt în pericol siguranþa publicã, sãnãtatea sau protecþia
mediului. În aceste cazuri, orice mãsuri luate trebuie sã fie compatibile cu principiile necesitãþii ºi proporþionalitãþii.
De la data aderãrii la UE, vom înþelege mai bine importanþa liberei circulaþii intracomunitare care ne va influenþa ºi pe noi,
românii. Comerþul intracomunitar cu fertilizanþi este, la rândul lui, liber. Producãtorii români trebuie sã respecte anumite standarde de
calitate, cerinþele pentru etichetare ºi ambalare. De asemenea, comercianþii trebuie sã fie la curent cu aceste standarde - sã aibã
grijã, de asemenea, de modul cum respectã normele în domeniu.
Þara noastrã se pregãteºte pentru integrare ºi din prisma sectorului de fertilizanþi. În acest sens, este în derulare un proiect de
colaborare pentru implementarea Regulamentului 2003/2003 în care este folositã expertiza unor specialiºti din Olanda ºi Estonia.
De asemenea, respectând criteriile UE, este organizatã riguros inspecþia în acest sector sensibil atât pentru sãnãtatea
oamenilor, cât ºi pentru cea a plantelor ºi animalelor. Modelul de bunã practicã din Estonia impresioneazã prin seriozitate ºi
profesionalism, iar cel olandez prin corectitudine. Producãtorii ºi comercianþii sunt asociaþi, iar interesele le sunt reprezentate foarte
bine, existând transparenþã ºi echitate.
Regulamentul (CE) nr. 2003/2003 (al Parlamentului European ºi al Consiliului UE) din 13 octombrie 2003 privind
îngrãºãmintele (cod CELEX 32003R2003) a fost elaborat în conformitate cu comunicarea Comisiei cãtre Parlamentul European ºi
Consiliu „Simplificarea legislaþiei privind piaþa internã” (SLPI) ºi cu planul de acþiune în favoarea pieþei unice. A fost nevoie de o
51 Îngrãºãmânt = un material a cãrui funcþie principalã este aportul de substanþe nutritive plantelor.
34
simplificare ºi, în consecinþã, de un singur instrument juridic. Deoarece legislaþia privind îngrãºãmintele are un conþinut foarte tehnic,
regulamentul este cel mai potrivit ca formã juridicã întrucât impune direct fabricanþilor obligaþii precise care trebuie aplicate simultan
ºi unitar pe întreg teritoriul Comunitãþii.
Dispoziþiile obligatorii ale regulamentului se referã în special la denumirea, definiþia ºi compoziþia anumitor îngrãºãminte
(îngrãºãminte CE), precum ºi la normele comunitare privind identificarea, trasabilitatea52 ºi etichetarea lor, precum ºi închiderea
ambalajelor. Controalele oficiale privind conformitatea „îngrãºãmintelor CE” cu cerinþele regulamentului privind calitatea ºi
compoziþia trebuie sã fie efectuate de laboratoare autorizate de statele membre ºi care sunt notificate Comisiei.
Sunt prevãzute norme speciale pentru azotatul de amoniu care constituie principala componentã pentru o serie de produse
dintre care o parte sunt utilizate ca îngrãºãminte, având în vedere cerinþele care rezultã în ceea ce priveºte siguranþa publicã,
sãnãtatea ºi protecþia muncii.
Existã reguli privind metodele ciclurilor termice închise, chiar dacã este posibil ca aceste metode sã nu simuleze neapãrat toate
condiþiile care apar în timpul transportului ºi depozitãrii.
Fabricantul este responsabil de conformitatea „îngrãºãmântului CE”53 cu dispoziþiile regulamentului. Îngrãºãmintele marcate
„îngrãºãmânt CE” circulã liber în Comunitate. Cu excepþiile definite la art. 15, statele membre nu pot sã interzicã, sã limiteze sau sã
obstrucþioneze, din motive legate de compoziþia, identificarea, etichetarea sau ambalarea sau de alte dispoziþii din regulament,
introducerea pe piaþã a îngrãºãmintelor marcate „îngrãºãmânt CE”. Existã anumite menþiuni obligatorii pentru conþinutul de azot,
fosfor ºi potasiu (ex. azot, numai în forma elementarã (N); ºi fosfor ºi potasiu, numai în forma elementarã (P, K); fosfor ºi potasiu, numai
ca oxizi (P2O5, K2O); simultan fosfor ºi potasiu, atât în formã elementarã, cât ºi ca oxizi) sau în cazul în care se opteazã pentru
menþinerea conþinutului de fosfor ºi de potasiu sub formã de elemente, toate menþiunile din anexe la forma de oxizi se interpreteazã
ca fiind în forma elementarã, iar valorile numerice se convertesc cu ajutorul anumitor factori. Statele membre pot impune menþionarea
conþinutului de calciu, magneziu, sodiu ºi sulf din îngrãºãmintele cu nutrienþi secundari sub formã de oxid (CaO, MgO, Na2O, SO3);
în formã elementarã (Ca, Mg, Na, S); în ambele forme.
Regulamentul are cinci anexe: Anexa I - Lista tipurilor de îngrãºãminte CE, Anexa II - Toleranþe; Anexa III - Dispoziþii tehnice
privind îngrãºãmintele pe bazã de azotat de amoniu cu conþinut ridicat de azot; Anexa IV – Modalitãþi de prelevare de probe ºi
metode de analizã; Anexa V – A. Lista documentelor ce trebuie consultate de producãtori ºi reprezentanþii lor pentru întocmirea unui
dosar tehnic pentru un nou tip de îngrãºãmânt care sã fie adãugat anexei I la prezentul regulament; B. Norme de acreditare privind
laboratoarele competente sã furnizeze serviciile necesare verificãrii îngrãºãmintelor CE pentru conformitate cu prevederile
regulamentului ºi anexelor.
În cazul în care un stat membru are motive justificate sã considere cã un anumit îngrãºãmânt CE, chiar dacã este conform cu
prevederile regulamentului, prezintã riscuri pentru siguranþa ºi
sãnãtatea oamenilor, sãnãtatea animalã sau sãnãtatea plantelor
sau pentru mediu, el poate interzice temporar sau poate impune
condiþii speciale pentru introducerea pe piaþã a îngrãºãmântului în
cauzã pe teritoriul sãu. Statul membru în cauzã informeazã de
îndatã celelalte state membre ºi Comisia cu privire la acest lucru,
motivându-ºi decizia.
Existã dispoziþii aplicabile anumitor tipuri de îngrãºãminte.
Pentru a se asigura trasabilitatea îngrãºãmintelor CE pe bazã de
azotat de amoniu cu un conþinut ridicat de azot introduse pe piaþã,
fabricantul pãstreazã dosarele privind denumirea ºi adresa
locaþiilor în care au fost produse îngrãºãmântul în cauzã ºi
principalele sale componente, precum ºi denumirea ºi adresa
52 Istoricul realizãrii, distribuþiei ºi amplasarea produsului dupã livrare.

53 Orice îngrãºãmânt care aparþ ine unuia din tipurile de îngrãºãminte menþionate în Anexa I a Regulamentului 2003/2003 ºi care îndeplineºte condiþiile prevãzute în acest act
normativ.
35
operatorilor locaþiilor respective. Dosarele respective sunt la dispoziþia statelor membre pentru inspecþie, pe întreaga duratã de
introducere pe piaþã a îngrãºãmântului ºi pentru o perioadã suplimentarã de doi ani de la data la care s-a încheiat furnizarea.
Fabricantul se asigurã cã toate tipurile de îngrãºãminte CE pe bazã de azotat de amoniu cu un conþinut ridicat de azot
introduse pe piaþã sunt supuse cu succes testului de rezistenþã la detonare descris în regulament. Statele membre pot sã impunã taxe
care sã nu fie mai mari decât costurile testelor necesare în cadrul mãsurilor de control.
Comisia publicã lista laboratoarelor autorizate în Jurnalul Oficial al CE. Statele membre stabilesc regimul de sancþiuni aplicabil
pentru nerespectarea dispoziþiilor din regulament ºi iau toate mãsurile necesare pentru a asigura punerea sa în aplicare.
Ca toate regulamentele UE, Regulamentul 2003/2003 este obligatoriu în toate elementele sale ºi se aplicã direct în toate
statele membre..
Speranþa Liliana NEAGU
Ministerul Agriculturii, Pãdurilor ºi Dezvoltãrii Rurale
România, frontierã externã a Uniunii Europene
FRONTEX Eforturile depuse de autoritãþile statelor la programe comune (cum ar fi

Statistica anului 2004 prezenta membre în vederea atingerii acestor combaterea pornografiei cu copii ºi a
urmãtoarea realitate în Uniunea rezultate prezentau ca necesarã criminalitãþii pe Internet), primul mandat la
Europeanã: a fost refuzatã intrarea a oficializarea unei viitoare coordonãri a conducerea agenþiei a revenit Finlandei.
900.000 de imigranþi ilegali, 380.000 colaborãrii. O nouã agenþie europeanã Stabilirea sediului la Varºovia are o
de imigranþi au fost arestaþi în situaþii lua fiinþã: FRONTEX. explicaþie în faptul cã Polonia are în Est
“ilegale”, iar 200.000 au fost expulzaþi. Agenþia Europeanã pentru cea mai lungã zonã de frontierã externã
Frontierele Externe (European Agency for dupã cea a Finlandei.
the Management of Operational Agenþia are alocat un buget de
Cooperation at the External Borders), al 285,1 milioane euro pentru perioada
cãrei sediu a fost stabilit în Varºovia 2007-2013 pentru acþiuni specifice
începând cu 14 aprilie 2005, are ca sistemului integrat de management al
scop facilitarea aplicãrii mãsurilor frontierei externe a UE, ce vor conduce la
comunitare actuale ºi viitoare privind un schimb rapid de informaþii ºi baze de
managementul frontierelor externe ale date, decizii comune rapide ºi soluþii
Uniunii Europene prin coordonarea eficiente în scopul combaterii coordonate
acþiunilor statelor membre de a terorismului internaþional, a traficului de
implementare a acestor mãsuri. fiinþe ºi a imigraþiei ilegale.
Înfiinþarea acestei agenþii a fost Atribuþiile agenþiei constau în:
reglementatã pe 26 octombrie 2004 ! coordonarea cooperãrii între
printr-un Regulament al Consiliului. Întrucât statele membre în domeniul manage-
în acea perioadã Finlanda deþinea mentului frontierelor externe;
preºedinþia Grupului Baltic de combatere ! alocarea de asistenþã statelor
a criminalitãþii, iar autoritãþile finlandeze membre pentru pregãtirea poliþiilor

au lucrat îndeaproape cu cele poloneze naþionale de frontierã;
36
operaþionale în domeniul controalelor Rescue Service) în cooperare cu

vamale ºi de alte probleme de securitate COSPAS-SARSAT (acestea din urmã se
referitoare la bunurile ce tranziteazã bazeazã pe alternativa europeanã la
frontiera ºi sã creeze un sistem sistemul american GPS – Global
operaþional integrat de management al Positioning Sistem) oferã ºi o serie de
frontierei la nivelul întregii Europe. servicii reglementate de autoritãþile
Din aceastã perspectivã, este de publice la nivel trans-european:
remarcat Misiunea UE de Asistenþã la ! servicii de sprijin al activitãþii
Frontierã în Moldova înfiinþatã la 31 poliþieneºti, inclusiv al controlului la

decembrie 2005 cu mandat de 2 ani. frontierã (EUROPOL, vamã, Oficiul
European de Luptã Anti-Fraudã – OLAF);
Stelele artificiale ale UE – sateliþii ! servicii de securitate pentru
Galileo Agenþia de Securitate Maritimã;
Uniunea Europeanã beneficiazã ! servicii de urgenþã pentru forþele
astãzi de un sistem eficient de control din de pãstrare a pãcii ori pentru intervenþii
spaþiu prin satelit, un instrument al umanitare.
tehnologiei de vârf care este utilizat ºi în Sistemul furnizeazã servicii ºi pentru
cadrul controlului frontierelor. autoritãþile publice de la nivelul statelor
Încã din 1998 s-au dovedit eficiente membre în poliþie, vamã ºi servicii de
! elaborarea de analize de risc;
sisteme cum ar fi IRIDIUM, LANDSAT, informaþii.
! utilizarea descoperirilor ºtiinþifice
ERS, JERS ºi QUICKBIRD. Evoluþia
relevante pentru controlul ºi suprave-
continuã a constat în creºterea fidelitãþii Acordul Schengen ºi Curtea
gherea frontierelor externe;
senzorilor ºi în miniaturizare, însã Europeanã de Justiþie
! acordarea de asistenþã statelor
monopolul acestor tehnologii continua sã Deciziile Curþii Europene de Justiþie
membre pentru situaþii care solicitã un
fie deþinut de Statele Unite ale Americii, constituie izvor de drept în Uniunea
înalt nivel al tehnicii ºi al logisticii la
care acþiona ca furnizor de servicii
frontierã;
specifice pentru statele membre ale
! furnizarea de sprijin în operaþiuni
Uniunii Europene. Aceastã situaþie s-a
comune de repatriere.
schimbat în anul 2005 când a început
Aceastã nouã structurã apare în
implementarea programului european
condiþiile în care un Cod al Frontierelor a
GALILEO, care se va finaliza la sfârºitul
fost anunþat de comisarul european
anului 2007, când toþi cei 30 de sateliþi
pentru justiþie, libertate ºi securitate,
(din care 3 rezerve) vor fi pe orbite.
Franco Frattini, la data de 30 iunie 2005,
Tehnologia utilizatã este de ultimã
iar Regulamentul Consiliului privind
generaþie, în condiþiile în care, încã din
regulile de control la frontiera externã al
1998 sistemul QuickBird realiza fotografii
persoanelor ce intrã în Uniunea
ori monitoriza suprafeþe de 1 metru
Europeanã adoptat la data de
pãtrat, generând hãrþi de înaltã rezoluþie
21.02.2006 include reguli diferite de
cu identificarea infrastructurii ºi analiza
control pentru anumite categorii
terenului.
profesionale: diplomaþi, piloþi, marinari,
Sistemul de sateliþi GALILEO, în afarã
muncitori transfrontalieri.
de componentele strict comerciale sau de
În viitor, agenþia îºi propune sã
localizare ºi salvare SAR (Search and
rãspundã de coordonarea activitãþilor
37
Schengen aduse de prezenþa ºi Au fost pregãtite unelte performante,

comportamentul acelor cetãþeni, în baza cum ar fi Portalul Mobilitãþii în UE –
prevederilor Directivei 64/221/CEE. European Job Mobility Portal – EURES,
Necesitatea unei evaluãri a informaþiilor iar European Migration Network (EMN)
complementare despre persoana ce are ca scop sã furnizeze pentru Comisia
doreºte sã intre în spaþiul Schengen este Europeanã, pentru statele membre ºi
subliniatã ºi de existenþa manualului de pentru public informaþii obiective, realiste
proceduri Sirena care garanteazã ºi comparative asupra migraþiei ºi azilului.
furnizarea datelor personale comple- Anul 2005 a adus Agenda Comunã
mentare într-un termen mai mic de 12 ore pentru Integrare, program ce propune
pentru persoana referitor la care s-a primit cooperarea cu þara de origine în vederea
de cãtre autoritãþi un rãspuns pozitiv la pregãtirii imigranþilor, inclusiv cursuri de
interogarea bazei de date SIS. limbã ºi asigurarea pregãtirii profe-
sionale.
Politica europeanã în domeniul Planul de acþiune 2005-2009 mai
migraþiei legale prevede un posibil Green Card UE din
Statistica demograficã preconizatã 2006, mãsuri de integrare prin Fondul
pentru perioada 2010-2025 pe teritoriul Social European, diverse ghiduri ºi site-uri
statelor membre UE aratã cã populaþia cu exemple de bune practici de integrare
Europeanã, curtea fiind singura instituþie
va creºte ca efect al fenomenului pe piaþa muncii, un sistem de monitorizare
abilitatã sã interpreteze dispoziþiile
imigraþionist, iar populaþia aptã de muncã ºi evaluare a transferurilor de forþã de
dreptului comunitar, aducând asupra
va scãdea de la 67,2% în anul 2004 la muncã ºi înfiinþarea bazei de date cu
acestuia efectele benefice ale factorului
56,7% în anul 2050 (reprezentând o repatriaþi, precum ºi propuneri de
actualitãþii ºi realismului.
scãdere de 52 de milioane). susþinere consistentã a migraþiei circulare
În problematica controlului
Comunicarea Comisiei Europene din (prezenþa lucrãtorului în UE urmând a
frontierelor, Curtea aduce la luminã o
data de 21.12.2005 prezintã coordo-
faþetã deficitarã a sistemului Schengen
natele unei iniþiative lãudabile în domeniul
hotãrând în cauza Comisia Europeanã
migraþiei legale a forþei de muncã.
contra Regatul Spaniei la data de 31
Iniþiativa legislativã ar urma sã aducã
ianuarie 2006 cã numai simplul fapt cã o
implementarea permisului dublu de
alertã a fost iniþiatã referitor la un individ
muncã ºi rezidenþã pentru persoanele
în cadrul Schengen Information System
care lucreazã legal, o singurã datã, în
(SIS) nu constituie un motiv suficient pentru
momentul intrãrii în vigoare a directivei.
un stat membru de a-i refuza intrarea ºi
Un alt proiect legislativ cuprinde un
eliberarea vizei necesare pe teritoriul sãu.
pachet de patru directive destinate
Astfel, prezenþa datelor personale în
reglementãrii sau îmbunãtãþirii situaþiei
SIS aparþinând unor cetãþeni magrebieni,
unor categorii profesionale diferite:
cãsãtoriþi cu rezidente în Irlanda,
muncitori înalt calificaþi, sezonieri,
respectiv în Marea Britanie, în urma unei
personal intra-corporatist ºi stagiari plãtiþi.
înregistrãri de non-admisiune (fãrã un
Astfel, în perioada 2007-2008 va fi
motiv precizat) introduse de autoritãþile
publicatã directiva pentru lucrãtori înalt
germane trebuia sã fie însoþitã de o
calificaþi, iar în 2009 – directiva intra-
analizã a riscurilor reale pentru
corporate ºi stagiari plãtiþi.
securitatea publicã din statele spaþiului
38
avea un caracter ciclic, în funcþie de sã aparã, dovadã fiind în aceastã

muncile sezoniere) ºi a migraþiei de perioadã polemica britanicã ºi ulterior
repatriere. cea irlandezã asupra forþei de muncã
româneºti ºi bulgare.
Teste în curs: 2006 – anul european Pe data de 10 august, ministrul
al mobilitãþii forþei de muncã britanic al imigrãrii, Liam Byrne, a declarat
Sunt în desfãºurare programele-teste cã intenþioneazã sã cearã Uniunii
privind mobilitatea forþei de muncã în anul Europene o derogare de la regula liberei
2006 ºi în pregãtire pentru 2007 cel circulaþii în spaþiul comunitar, astfel încât
privind egalitatea de ºanse. guvernul britanic sã adopte o serie de
Acestea au la bazã necesitatea legi care sã contracareze un eventual flux
obþinerii unui feedback realist privind masiv de imigranþi. Noile temeri intervin
punerea în practicã a elementelor politicii dupã dovedirea inexactitãþii previziunilor
europene a migraþiei legale. privind afluxul de forþã de muncã din 8
Mai 2006 a constituit un moment noi state membre dupã 1 mai 2004, în
decisiv privind aplicarea regulii 2 + 3 + 2 final cifrele oficiale demonstrând cã
în menþinerea sau ridicarea restricþiilor 447.000 de est-europeni ºi-au cãutat un
privind libera circulaþie a forþei de muncã loc de munca în Marea Britanie.
din noile state membre pe teritoriul retragerea gradualã Belgia, Olanda, Efectul nu a fost în totalitate negativ,
vechilor state membre, þinând cont cã Franþa ºi Danemarca. Spania, Portugalia Tony Blair afirmând cã imigranþii “au fost
noile state membre doresc aplicarea ºi Finlanda au optat pentru înlãturarea de ajutor, nu au fost o povarã. 97% dintre
regulilor pe baza principiului recipro- restricþiilor. ei muncesc cu normã întreagã ºi doar 3%
citãþii. Limitãri ºi bariere au apãrut ori se Cazul Spaniei atrage atenþia, în dintre imigranþi îºi aduc ºi copiii”.
dezvoltã discret, fie cã este vorba de sensul cã, din 43 de milioane de locuitori, Polemica de astãzi nu este nouã, ci
neasigurarea drepturilor de asigurãri 300.000 sunt români, constituind a treia repetã într-un alt context geografic
sociale, nerecunoaºterea diplomelor ori a comunitate ca mãrime. Pe durata anului disensiunile din Franþa asupra
calificãrilor. 2006 se estimeazã un numãr de “instalatorului polonez”.
Statistica arãta pânã în mai 2006, 250.000 de români plecaþi în Spania ºi
cã doar o medie de 1% din totalul doar 3.200 returnaþi, adicã 1,2%. Iulian GHERGHEVICI
populaþiei apte de muncã din vechile De remarcat ºi acordul româno- Prefectura Iaºi
state UE provenea din noile state mem- spaniol la nivel de miniºtri de interne
bre, procentul fiind mai mare în Austria pentru cooperarea în domeniul luptei
(1,4%) ºi în Irlanda (3,8%). împotriva crimei organizate, terorismului ºi
S-au pronunþat pentru menþinerea traficului de droguri ºi fiinþe umane.
restricþiilor Austria ºi Germania, iar pentru Rãspunsurile la teste nu au întârziat
39
PERSONALITÃÞI ALE CONSTRU
Alcide de Gasperi sau vocaþia întemeierilor
Rãmas in istoria politicã a Italiei ca întemeietorul unuia dintre principalele partide politice ale þãrii, Alcide de Gasperi (1881-
1954) a fost în egalã mãsurã una din personalitãþile istoriei contemporane care a marcat hotãrâtor începuturile Uniunii Europene.
Deºi cursul vieþii sale s-a frânt în 1954, neputând astfel participa la semnarea Tratatului de la Roma, el este astãzi unanim recunoscut
ca unul dintre “pãrinþii fondatori” ai pieþei comune, fãrã de care întemeierea ºi dezvoltarea ulterioarã a acestei organizaþii, aºa cum
sunt cunoscute în prezent, nu ar fi fost posibile.
A vãzut lumina zilei la 3 aprilie 1881 la Pieve Tesino, o micã aºezare cu populaþie
compact italianã, pe atunci aflatã în Imperiul Austro-Ungar. Studiile universitare ºi le-a fãcut la
Facultatea de Litere ºi Filosofie a Universitãþii din Viena, între anii 1900 ºi 1905, când a obþinut
licenþa. Anii studenþiei au constituit o perioadã dificilã, datoritã situaþiei familiale precare,
atestatã prin certificatul de pauperitate; în acelaºi timp au fost decisivi pentru formarea sa
culturalã ºi politicã. Încã din acea vreme, ia parte nemijlocit la viaþa social-politicã, þinând
conferinþe, scriind articole de presã ºi implicându-se puternic în miºcarea catolicã italianã. Atunci
au avut loc douã evenimente definitorii pentru cel ce avea sã devinã prim-ministru al Italiei
postbelice: întâlnirea la Roma, în 1902, cu Romolo Murri, fondatorul miºcãrii democrat-creºtine,
care a avut o influenþã decisivã asupra orientãrilor sale viitoare, precum ºi participarea la
demonstraþiile studenþeºti din 1904, generate de înfiinþarea unei facultãþi de studii juridice în
limba italianã la Innsbruck, în altã locaþie decât Trieste sau Trento, dorite de minoritatea italianã.
Alcide de Gasperi a fost arestat de poliþie, încarcerat ºi eliberat dupã douãzeci de zile de detenþie.
Implicarea sa politicã a fost extrem de timpurie; astfel, încã de la constituirea miºcãrii, la 19 octombrie 1904, el a fãcut parte
din conducerea organizaþiei Unione Politica Popolare del Trentino ºi, din 1905, din Partidul Popular din Trentino. Debutul într-o funcþie
publicã al lui Alcide de Gasperi a avut loc în 1909, când a fost ales în consiliul comunal din Trento. Dieta din Tirol, ºi în mod cu totul
deosebit, Parlamentul din Viena – în care a fost ales deputat la alegerile din iunie 1911, împreunã cu alþi 8 parlamentari italieni –
au fost celelalte douã instituþii ale monarhiei bicefale în care de Gasperi ºi-a desfãºurat activitatea politicã în rãstimpul rãmas pânã
la izbucnirea primului rãzboi mondial. Frecventele luãri de poziþie din Parlamentul vienez au prefaþat semnificativ toatã evoluþia sa
politicã ulterioarã. Membru al diverselor comisii parlamentare, el s-a fãcut remarcat în anii primului rãzboi mondial prin rolul pe care
l-a avut în problema refugiaþilor. Ca membru al Comitetului de sprijin pentru refugiaþi, el a vizitat în repetate rânduri taberele acestora,
s-a ocupat de aprovizionare ºi de toate condiþiile de viaþã. La 12 iulie 1917 a rostit în parlament un discurs privitor la aprobarea unei
legi speciale pentru reglementarea situaþiei refugiaþilor, ulterior aprobatã. De toate acestea dã seamã “Buletinul Secretariatului
pentru Repatriaþi ºi Refugiaþi”, al cãrui redactor a fost Alcide de Gasperi.
Nu mai puþin importantã ºi revelatoare a fost ºi activitatea sa jurnalisticã; printre altele a scris cronici pentru “Reichspost”, “Il
domani d’Italia”, “Fede e Lavoro”, “Il Trentino” ºi “La Voce Cattolica”. Acestui din urmã ziar i-a fost director de la 1 septembrie 1905,
dupã ce fusese deja asociat din 4 octombrie 1904. Articolele sale promovau ideile democrat-creºtine, apãrau drepturile italienilor
din imperiu, susþineau introducerea sufragiului universal ºi obligatoriu, tratau raporturile dintre stat ºi bisericã. Cea mai rodnicã
experienþã ziaristicã a avut-o ca editor ºi director al periodicului “Il nuovo Trentino”, publicaþie ce a apãrut începând cu 17 martie
1906. Obiectivul declarat al demersurilor sale a fost acela de a “reconstrui unitatea regiunii Trentino pe tripla temelie a religiei, a
spiritului naþional pozitiv ºi a democraþiei”; el a apãrat astfel, printre altele, interesele locale de naturã economicã.
În sfârºit, nu putem trece cu vederea cele trei vizite la Roma din anii neutralitãþii italiene în conflagraþia mondialã. În septembrie
ºi octombrie 1914 a avut convorbiri cu ambasadorul austriac la Roma, Karl von Macchio, cu papa Benedict al XV-llea ºi cu oameni
politici italieni, pentru ca în primãvara anului urmãtor sã aibã întrevederi cu ministrul de externe al Italiei din acea vreme, Sydney
Sonnino. Se prefigura astfel prodigioasa sa carierã pe scena politicã italianã, ilustratã mai ales în ultimul deceniu de viaþã, 1945-
1954.
40
UCÞIEI EUROPENE
În perioada interbelicã, marcatã de ascensiunea la putere a fascismului, Alcide de Gasperi a fost succesiv membru fondator
al Partidului Popular, condus de Luigi Sturzo, deputat în Parlamentul italian, ales la 15 mai 1921, ºeful grupului parlamentar al acestui
partid ºi, din 1924, secretarul acestei formaþiuni, funcþie din care va demisiona la 14 decembrie 1925. Din cauza atitudinii sale
antifasciste ºi-a pierdut mandatul de deputat la 9 noiembrie 1926 ºi a fost arestat împreunã cu soþia la Florenþa, la 11 martie 1927.
Deºi condamnat în urma unui proces la doi ani ºi jumãtate de închisoare, a fost eliberat în iulie 1928 ca urmare a intervenþiei papei
Pius al XI-lea.
Perioada dintre 1929 ºi 1943 a fost una a unui veritabil “exil intern”; de Gasperi nu ºi-a putut asuma vreo funcþie publicã, iar
relaþiile sale private au fost riguros supravegheate de poliþia mussolinianã. Sprijinit de vechiul sãu prieten, episcopul de Trento,
monseniorul Celestino Endrici, el a beneficiat, din 1929, de un post de bibliotecar la Biblioteca Vaticanului. În ciuda izolãrii sale pe
plan politic ºi personal, a continuat sã studieze ºi sã sprijine miºcarea catolicã, a tradus numeroase volume din limba germanã, a
reluat – în condiþii speciale – activitatea jurnalisticã (“L’Illustrazione Vaticana”). Astfel, a tradus în italianã, printre altele, “Istoria
papilor” de Ludwig von Pastor ºi a publicat în germanã, sub pseudonimul “V. Bianchi”, o recenzie criticã a “Istoriei Europei” de
Benedetto Croce, prin care demonstra compatibilitatea dintre bisericã ºi libertatea politicã.
Dupã cãderea regimului fascist la 25 iulie 1943 ºi eliberarea Italiei de cãtre forþele aliate, Alcide de Gasperi va avea un rol
primordial în politica italianã. Ministru fãrã portofoliu la 18 iunie 1944, secretar al Democraþiei Creºtine din 30 iulie 1944 ºi ministru
al afacerilor externe începând cu 12 decembrie 1944, el pregãteºte Italiei reintrarea pe scena relaþiilor internaþionale. Asemenea
lui de Gaulle, el obþine astfel o primã însãrcinare guvernamentalã la o vârstã avansatã, 63 de ani. La 10 decembrie 1945 se
constituie primul guvern italian avându-l ca prim-ministru pe Alcide de Gasperi; va mai fi, pânã în iulie 1953, prim-ministru al altor 7
guverne, reconstruind din temelii þara distrusã de rãzboi. În aceastã calitate, a introdus reforma agrarã ºi fiscalã, a eliminat din guvern
pe socialiºti ºi comuniºti (mai 1947) ºi a condus Italia spre prosperitate economicã, reînscriind-o pe orbita lumii democratice.
Un prim succes al sãu a fost trecerea întregului teritoriu al þãrii, aflat anterior sub administraþia militarã aliatã, în administrare
italianã (12 decembrie 1945). Acest lucru s-a realizat datoritã acþiunilor sale diplomatice anterioare ca ministru de externe ºi
încrederii acordate de aliaþi. În lunile urmãtoare, guvernul sãu a pregãtit organizarea referendumului prin care Italia a devenit
republicã (2 iunie 1946), precum ºi a primelor alegeri prin vot universal (10 martie – 17 aprilie 1946). Dar evenimentul capital al
acestei perioade a fost vizita sa în Statele Unite ale Americii din ianuarie 1947 ºi întâlnirile avute cu preºedintele Harry Truman ºi
alþi oficiali americani. Era prima vizitã a unui prim-ministru italian în aceastã þarã, care a avut ca rezultat accederea Italiei la fondurile
“Planului Marshall” (3,6 miliarde de dolari - 11% din total) - un “preambul” sine-qua-non al dezvoltãrii economice a Italiei.
Pactul de la Bruxelles, precursor al Uniunii Europei Occidentale de astãzi, a fost încheiat de Belgia, Franþa, Luxemburg, Marea
Britanie ºi Olanda la 17 martie 1947. Iniþial, Italia, prin de Gasperi, a refuzat semnarea acestui tratat deoarece, pe de o parte,
acesta avea o funcþie de apãrare faþã de Germania, iar pe de altã parte, primul-ministru italian avea în vedere perspectiva
generoasã a integrãrii europene. În discursul sãu din 20 noiembrie 1948 de la Bruxelles, de Gasperi afirma cã Italia este disponibilã
pentru “acele autolimitãri ale suveranitãþii sale care o vor face în schimb o colaboratoare sigurã ºi demnã a unei Europe unite în
libertate ºi democraþie”. Ulterior, Franþa a pus problema aderãrii Italiei la proiectata Organizaþie a Tratatului Atlanticului de Nord
(NATO). Dupã îndelungi consultãri între diplomaþiile francezã, englezã ºi americanã, la 8 martie 1949, Italia, prin ambasada de la
Washington, a primit invitaþia de a deveni membru fondator al NATO. Cu toate cã prevederile constituþionale nu cereau acest lucru,
la propunerea lui de Gasperi a avut loc o dezbatere parlamentarã care, finalmente, a dus la autorizarea guvernului de a semna
tratatul. Înfiinþarea oficialã a NATO a avut loc la Washington, la 4 aprilie 1949, iar ulterior ratificãrii, presa italianã a subliniat
conexiunea dintre participarea la aceastã alianþã militarã defensivã ºi ideea unitãþii europene, caracteristica principalã a politicii lui
de Gasperi.
În perioada imediat urmãtoare, de Gasperi va continua sã punã consecvent în practicã ideile sale privind unitatea europeanã.
Graþie lui, Italia devine membru fondator al Consiliului Europei în 1949, împreunã cu alte 9 state europene. Fondarea acestei
organizaþii a fost primul pas cãtre înfiinþarea, la 19 aprilie 1951, a Comunitãþii Europene a Cãrbunelui ºi Oþelului (CECO), primul
“pas” cãtre crearea Uniunii Europene de astãzi. Italia, împreunã cu Republica Federalã Germania, a fost prima þarã care a aderat
la iniþiativa lui Robert Schuman. Tratatul a fost ratificat de Senat ºi Camera Deputaþilor în martie-mai 1952 ºi a intrat în vigoare la 25
iulie 1952.
La 28 iulie 1953 Alcide de Gasperi demisiona de la cârma ultimului guvern condus de el; nu era însã ºi ultima sa
responsabilitate publicã. În semn de recunoaºtere a eforturilor sale pentru unitatea europeanã, în 1954, cu cîteva luni înainte de
41
moarte este ales în unanimitate preºedinte al Adunãrii Parlamentare CECO, succedându-i lui Henri Spaak. Guvernul german condus
de Konrad Adenauer îi decerneazã “Marea Cruce de Onoare pentru Merit” a acestei þãri, în semn de preþuire pentru activitatea
depusã în slujba reincluderii Germaniei în comunitatea naþiunilor europene. Ultima lor întâlnire de la Roma din martie 1954 este una
dintre “doi oameni de aceeaºi credinþã, convinºi cã fãrã unitatea europeanã nu ar fi posibilã nici pacea ºi stabilitatea mondialã”,
cum va nota ulterior însuºi de Gasperi.
A trecut în nefiinþã la 19 august 1954 ºi a fost înmormântat la Roma în Biserica San Lorenzo Fuori le Mura. Printr-un gest de
recunoºtinþã ºi aducere-aminte, de curând, în luna august a.c., casa sa natalã din Pieve Tesino a fost transformatã în muzeu, iar
momentul a coincis cu împlinirea a 52 de ani de la moartea lui Alcide de Gasperi. Viaþa acestui mare om, desfãºuratã perpetuu în
serviciul ideilor democrat-creºtine, al Italiei ºi al ideii europene, poate fi simplu rezumatã prin adagiul latin: “Boni cives non sibi, sed
patriae vivunt.” 54
Cristian – Florin DÃNÃNÃU

Agenþia Naþionalã pentru Întreprinderile Mici ºi Mijlocii ºi Cooperaþie
Etienne Hirsch ºi Paul Reuter – colaboratori la elaborarea Planului Schuman

„Pot spune doar cã, fãrã Hirsch ºi fãrã Reuter, nu ar fi fost realizatã din prima încercare forma elaboratã care face din el (Planul
Schuman) un veritabil act de naºtere a Comunitãþii. Vedeam clar obiectivul, dar ei mi-au furnizat mijloacele de a ajunge la el, prin
intermediul economiei ºi al instituþiilor pentru care ei au imaginat imediat forme noi, pe dimensiunea Europei.” (Jean Monnet –
Mémoires, Editura Fayards, 1976, pg. 349)
Etienne HIRSCH parte din echipa sa de creare a Planului de Modernizare ºi

(24 ianuarie 1901–mai 1994) Echipare (Plan de Modernisation et d’Equipement). Comisar în
Etienne Hirsch55 a avut o cadrul Planului (1952), apoi preºedinte (1959) al Comisiei
carierã de aproape 15 ani în Europene a Euratom, Etienne Hirsch nu a încetat niciodatã sã
industria chimicã. În 1940, se lupte pentru construcþia Europei (a fost preºedinte al Uniunii
angajeazã în Forþele franceze Federaliºtilor Europeni ºi preºedinte al Asociaþiei Jean Monnet).
libere, la Londra, devenind În aprilie 1950, Hirsch participã la redactarea Planului
director adjunct al Armamentului. Schuman, care anunþa una dintre „primele etape concrete ale
Etienne Hirsch este cel care unei federaþii europene, indispensabile pentru menþinerea
a dezvoltat proiectul franco- pãcii” (Planul Schuman). La sugestia lui Hirsch, Înalta Autoritate
belgian de uniune regionalã de state (premisele pentru crearea prevãzutã de Planul Schuman este conceputã expres ca o
Benelux-ului). primã etapã cãtre o Federaþie Europeanã, adicã spre o
În iulie 1943, se întâlneºte cu Jean Monnet, la Alger, în societate nouã, în care antagonismele trecutului deveneau de
cadrul Comitetului francez de eliberare naþionalã. În “Memoriile” neconceput, în care orice hegemonie naþionalã era exclusã.
sale, Jean Monnet spune despre Hirsch cã „avea reputaþia de a În 1959, Etienne Hrisch este numit preºedinte al Euratom.
domina ºi simplifica problemele cele mai complexe”, trãsãturi ce Etienne Hirsch se stinge din viaþã în mai 1994.
decurgeau din formaþia sa de inginer. Monnet vorbeºte, de Iatã câteva cuvinte ale lui Etienne Hirsch despre „naºterea
asemenea, despre „forþa sa moralã, calmul sãu legendar”, care Europei”56:
îl ajutau pe Hirsch sã rezolve problemele complicate. „Dintre toate aventurile la care soarta m-a fãcut pãrtaº,
O datã cu revenirea pãcii în Europa, dupã cel de-al doilea cea mai entuziastã a fost ºi continuã sã fie aceea a construcþiei
rãzboi mondial, Monnet îi cere lui Hirsch (în anul 1945) sã facã Europei. La vârsta de 18 ani, am scris aceastã frazã din
54 “Cetãþenii cinstiþi nu trãiesc pentru ei înºiºi, ci pentru þarã.”
55 http://www.annales.org/archives/x/hirsch.html
56 idem 55
42
UCÞIEI EUROPENE
Anatole France: <<Lent, dar întotdeauna, umanitatea a realizat Paul REUTER (12 februarie 1911 – 30 aprilie 1990)
visurile înþelepþilor sãi.>>57 Este vorba despre realizarea unui vis
secular, cel mai frumos vis care poate fi propus umanitãþii:
reconcilierea popoarelor care s-au înfruntat de-a lungul istoriei
(...), reunirea lor într-o singurã naþiune, pãstrând în acelaºi timp
diversitatea lor, care reprezintã o adevãratã comoarã
nepreþuitã; realizarea acestei uniuni nu prin forþã sau
constrângere, ci prin consimþãmânt reciproc, propunerea unui
model tuturor popoarelor ºi îndreptarea lor cãtre o ordine
mondialã (...) în scopul depãºirii pericolelor mortale care le
ameninþã. (…) Aºa cum menþionam anterior, Jean Monnet a fost ajutat în
Era evident cã, pentru a edifica o operã durabilã, Franþa elaborarea Declaraþiei Schuman de doi colaboratori
trebuia, fãrã totuºi sã uite de suferinþele ºi martirii sãi, sã întindã indispensabili: Etienne Hirsch, absolvent al Ecole Polytechnique
o mânã Germaniei ºi sã accepte sã o facã partener la aceastã ºi al Ecole des Mines (universitate tehnicã de elitã ºi, respectiv,
operã pe picior de egalitate (...) Trebuia sã o invitãm la o de inginerie din Paris), cu care Monnet a început sã lucreze de
întreprindere comunã, suficient de realistã ºi delimitatã pentru a la întoarcerea sa din Algeria, în 1943, ºi Paul Reuter, un tânãr
fi rapid dusã la bun sfârºit, dar susceptibilã de a fi extinsã ºi professor de drept la Universitatea Aix-en-Provence, care lucra
care, asigurând o transformare radicalã a relaþiilor între state, ca jurisconsult la Quai d’Orsay (Departamentul de Relaþii
sã fie promiþãtoare pe viitor. Cu aceste idei a început lucrul Externe).
Jean Monnet, împreunã cu Pierre Uri58 ºi cu mine.” În aprilie 1950, lui Reuter i se cere redactarea unui proiect
care sã rezolve problema franco – germanã. Reuter a dat
formã acestui proiect59: era vorba despre fuzionarea resurselor
germane ºi franceze „pentru a le înlãtura prestigiul malefic ºi a
le transforma, în schimb, într-un gaj al pãcii”, spune Reuter în
„Memoriile” sale. Paul Reuter este, aºadar, unul dintre cei nouã
care ºtiau de existenþa Planului Schuman pentru crearea unei
Comunitãþi Europene a Cãrbunelui ºi Oþelului, alãturi de: Jean
Monnet, Robert Schuman, Bernard Clappier, René Pleven,
René Mayer, Pierre Uri, Étienne Hirsch ºi Robert Marjolin.
Etienne Hirsch scria despre Paul Reuter în „Memoriile”
sale60:
„Pentru varianta finalã a Planului Schuman, am fãcut apel
la sfaturile lui Paul REUTER, expert în drept internaþional. Au fost
reþinute urmãtoarele idei fundamentale:
! salvgardarea pãcii cere eliminarea opoziþiei seculare
Conferinþã pe tema Planului Schuman, 20.06.1950. De la dintre Franþa ºi Germania;

C la dreapta, la prezidiu: E. Hirsch, J. Monnet, R.
stânga ! Europa nu se va face dintr-o datã ºi nici printr-o
Schuman. construcþie de ansamblu, ci prin realizãri concrete, creând în

primul rând o solidaritate de fapt;
Sursa: Editions de la Fondation Jean MONNET pour l'Europe, ! crearea unei Înalte Autoritãþi, ale cãrei decizii vor lega
Centre de recherches européennes (Lausanne, 1988) statele membre, va constitui prima etapã a unei federaþii
europene;
! suprimarea imediatã a drepturilor de vamã ºi a tuturor
obstacolelor în calea schimburilor de cãrbune ºi oþel;
57 „Lentement mais toujours l’humanité réalise les rêves des sages.” (Anatole France)
58 Pierre Uri a fost membru al delegaþiei franceze pentru negocierea Planului Schuman.
59 http://www.canalacademie.com/index.php3?useFrame=1&nop=1158570071420&r=%2Farticle93.html
60 http://www.annales.org/archives/x/hirsch.html
43
! crearea unui fond de reconversie, care sã faciliteze Surse:

raþionalizarea structurilor industriale ºi care sã ducã la evitarea ! www.wikipedia.com;
situaþiilor în care muncitorii devin victime.” ! http://www.iue.it/
! http://www.annales.org/archives/
În „Memoriile”61 sale, Monnet nota: ! Articol de Catherine Previti Allaire, publicat în „Historiens
“Paul Reuter un om al Estului, calm, ferm, a cãrui dialecticã de l’Europe contemporaine” (vol. 11, nr. 1-4,1996);
strãlucitoare ataca probleme concrete de drept ºi politicã ºi ! Jean Monnet – Mémoires, Paris, Fayard, 1976;
care le încadra pe fiecare la locul sãu. Preda teoria la Aix ºi ! http://www.canalacademie.com/
venea la Paris pentru a rezolva probleme dificile la Quai

d’Orsay, unde era unul dintre cei trei consilieri juridici. Am
observat mai ales cã raporturile dintre Franþa ºi Germania erau
pentru el în acelaºi timp o preocupare personalã ºi
profesionalã: putea dreptul internaþional face sã disparã
conflictele ale cãror victime cele mai constante erau locuitorii
frontierelor?”
Mihaela Augustina DUMITRAªCU

Ministerul Afacerilor Externe
Denis de Rougemont: destinul unui european convins
Între 1925-1927 a urmat cursurile îndeplinindu-ºi dorinþa ascunsã de a

Facultãþii de Litere din cadrul Universitãþii studia la faþa locului unul din regimurile
din Neuchatel, asistând ºi la cursurile de represive ale Europei din acea perioadã.
psihologie susþinute de Jean Piaget. A Începând din martie 1938 a început
obþinut licenþa în 1930. În acelaºi an a elaborarea celei mai importante cãrþi a
plecat la Paris unde a fost numit directorul operei sale, L’amour en Occident. În luna
editurii Je sers. S-a implicat în curentul octombrie a aceluiaºi an a publicat Le
personalist publicând numeroase articole Journal d’Allemagne. În septembrie 1939
în revistele L’Esprit ºi l’Ordre Nouveau. În a fost mobilizat în armata elveþianã.
1933 s-a cãsãtorit cu Simone Vion de Intrarea germanilor în Paris l-a determinat
care a divorþat în 1951. sã publice articolul A cette heure ou Paris.
Denis de Rougemont s-a nãscut la În 1933 editura Je sers a dat Acest articol vãdit anti-german i-a atras o
Couvet, o micã localitate din cantonul faliment, iar Denis de Rougemont a ales condamnare de 11 zile de carcerã,
elveþian Neuchatel la 8 septembrie sã se exileze timp de doi ani pe insula Ré, pedeapsã pe care însã nu a executat-o
1906. A frecventat ºcoala primarã din în casa de vacanþã a unui prieten. Din niciodatã. Motivul era evident, un ofiþer al
Couvet între 1912-1918. În perioada aceastã perioadã provine cartea Journal unei armate neutre precum era cea
1918-1925 a studiat la Colegiul latin ºi d’un intelectuel en chomage, apãrutã în elveþianã nu avea dreptul sã-ºi exprime cu
apoi la gimnaziul din Neuchatel. Primul 1937. Dupã aceastã perioadã de atâta francheþe opþiunile.
articol i-a fost publicat la numai 17 ani în izolare, Denis de Rougemont a acceptat Ca rãspuns la dominaþia
ziarul Sãptãmâna literarã a Genevei fiind postul de lector la catedra de literaturã incontestabilã a Europei de cãtre
intitulat Montherant ºi morala fotbalului. francezã a Universitãþii din Frankfurt, Germania nazistã, Denis de Rougemont
61 p. 355-356.
44
UCÞIEI EUROPENE
a fondat în iunie 1940, împreunã cu dintre cele mai importante erezii creºtine curent politic care a explodat în anii ‘70
profesorul Theophil Spoerri Liga de la din Evul Mediu occidental, catharismul. în Vestul Europei.
Gothard, un grup de rezistenþã faþã de În cartea L’Aventure occidental de Volumul La Suisse ou l’histoire d’un
posibila invazie a Elveþiei de cãtre l’homme apãrutã în 1957, Denis de peuple heureux a fost publicat în anul
Germania. Rougemont a revenit asupra implicaþiilor 1965 ºi a fost comandat scriitorului de
Devenind destul de incomod pentru filozofice ºi credinþelor culturale din cãtre un editor francez pentru publicul din
autoritãþile de la Berna, Denis de Occident. În acelaºi timp scriitorul Franþa care cunoºtea prea puþine despre
Rougemont a fost trimis în Statele Unite analizeazã dimensiunile fundamentale Elveþia. Acest volum este interesant pentru
ale Americii, într-un exil care a durat pânã ale civilizaþiei occidentale plecând de la cã prezintã istoria unei þãri prea puþin
în aprilie 1946. De-a lungul acestei perioada în care s-a definit omul cunoscutã în spaþiul cultural românesc,
perioade scriitorul s-a angajat deschis ºi occidental, începând cu conciliile având o imagine alcãtuitã mai ales din
fãrã rezerve de partea Aliaþilor. A devenit ecumenice. Cãutarea progresului a cliºee.
profesor la Ecole Libre des Hautes condus omul occidental la abandonarea Rougemont a gãsit ºi explicaþia unei
Etudes, unde i-a întâlnit pe Saint-Exupery, treptatã a spiritualitãþii, fapt pe care societãþi care funcþioneazã, explicaþie la
A. Breton, M. Ernst, R. Niebuhr, D. Mac Rougemont l-a condamnat nu numai în care poate cã ar trebui sã meditãm ºi noi,
Donald sau contele Coudenhove- Kalegi. aceastã carte, dar ºi în ansamblul operei românii: “Elveþia nu se mãsoarã în
Dupã întoarcerea sa în Europa, sale. Principiului destructiv al Statului- kilometrii pãtraþi, în tone de grâu sau de
Denis de Rougemont a publicat la 8 naþiune el îi opune principiul federalist, minerale, în divizii mobilizate: ea se
septembrie 1946 primul articol referitor la bazat pe comune ºi regiuni autonome bazeazã pe eficacitatea ºi fecunditatea
o posibilã unire a Europei. La sfârºitul lunii dupã modelul elveþian. Europa regiunilor unei formule de organizare, a unei
august 1947 a pronunþat discursul nu ar putea sã se nascã decât în urma metode de articulare a grupurilor umane
inaugural în cadrul Congresului Uniunii conºtientizãrii pericolelor ecologice cu indiferent de natura ºi de activitãþile lor.”62
Europene a federaliºtilor, iar în 1950 a care este ameninþatã Planeta. Din acest Denis de Rougemont ºi-a încheiat
luat parte la Berlin la manifestãrile care punct de vedere Rougemont a fost unul cartea despre þara sa natalã, Elveþia, cu o
au dus la întemeierea Congresului pentru din primii teoreticieni ai ecologismului, pledoarie fãrã echivoc pentru o Europã
Libertatea Culturii, organizaþie pe care a helvetizatã, caracterizatã prin toleranþã
prezidat-o de-a lungul perioadei 1952- lingvisticã, politicã, confesionalã, printr-un
1966. La 12 octombrie 1959 a inaugurat mare grad de autonomie ºi, mai ales,
la Geneva Centrul Cultural European egalitate în drepturi ºi obligaþii. Dupã cum
care s-a transformat ulterior în Institutul într-o confederaþie de 25 de cantoane
European din cadrul Universitãþii Geneva. nici unul nu a putut sã-ºi impunã
A murit în decembrie 1985 la Geneva. supremaþia sa asupra celorlalte
cantoane. Rougmeont credea cã acelaºi
Cãrþi reprezentative principiu s-ar putea aplica ºi în cazul unei
Apãrutã în 1939, în ajunul uniuni de state europene, fapt ce de altfel
declanºãrii celei de-a doua conflagraþii s-a ºi realizat.
mondiale, tradusã în mai multe limbi ºi Volumul scris de Denis de
reeditatã de alte câteva ori, cartea Rougemont îºi pãstreazã prospeþimea ºi o
L’Amour et l’Occident reprezintã cea mai mare dozã de actualitate. Ar merita pe
importantã carte scrisã de Denis de deplin sã fie cunoscut de publicul român
Rougemont. Plecând de la Tristan ºi ºi, în consecinþã, tradus în limba românã
Isolda, autorul analizeazã mitul dragostei pentru a evita pe cât posibil ignoranþa
pasionale ºi afirmã cã dragostea aºa care existã atunci când diverºi experþi sau
cum o cunoaºtem noi, provine de la angajaþi români ai unor celebre firme
trubadurii provensali din secolele al XII- multinaþionale cu sediul de regulã pe la
lea ºi al XIII-lea, contemporanii uneia Geneva pornesc la drum spre a-ºi trãi
62 Pg. 277
45
PERSONALITÃÞI ALE CONSTR
„aventura elveþianã”. De regulã sunt pacific ºi prosper al continentului. Europa,

foarte dezamãgiþi atunci când descoperã în viziunea acestui curent susþinut ºi de W.
cã Elveþia nu se rezumã doar la Churchill, urma sã se bazeze pe regiuni
stereotipuri precum peisajele din federalizate. Astfel s-ar fi respins
reclamele cu Milka, ceasuri, ciocolate centralismul ºi unificarea mecanicã a
sofisticate ºi descoperã o societate foarte regiunilor în state naþionale. “Trebuie sã
dinamicã ºi poliglotã, în care trebuie realizãm o Europã a popoarelor ºi nu o
neapãrat sã stãpâneºti cel puþin douã Europa a statelor, o Europa deschisã, nici
limbi de circulaþie internaþionalã pentru a mai mult, nici mai puþin, acesta este
comunica, în care lumea este rece dar remediul tuturor bolilor noastre”, declara
politicoasã în exces, care munceºte cu Denis de Rougemont. El avea ºi exemplul
Institutul European al Universitãþii din
seriozitate, perseverenþã ºi aplicaþie ºi þãrii lui de origine, Elveþia, o confederaþie Geneva, înfiinþat de Denis de Rougemont
care ne fait jamais semblable! de cantoane cu structuri autonome care în anul 1963 oferã posibilitatea urmãrii
se situa mai aproape de nevoile unor programe de Master sau D.E.A.
Europa în concepþia lui Denis de cetãþenilor. Dupã cel de-al doilea rãzboi concentrându-se asupra studierii atât a
Rougemont mondial el declara cã Europa viitorului va culturii ºi civilizaþiei europene cât ºi a
construcþiei europene.
Dupã cel de-al doilea rãzboi fi Elveþia prezentului. ªi nu s-a înºelat prea (http://www.unige.ch/ieug/)
mondial, mediul politic ºi intelectual din mult, poate cu excepþia P.I.B. care
vestul Europei a început sã-ºi punã continuã sã fie mult superior faþã de Europa într-un secol rãvãºit tocmai de
problema rezolvãrii antagonismelor media comunitarã. lipsa ei. Denis de Rougemont scria despre
funciare existente în Europa care Într-o scrisoare deschisã adresatã acest subiect “În secolul al XIX-lea nu
generaserã cele douã rãzboaie europenilor el scria: “Europa unitã nu este numai libertatea fizicã a omului a fost
mondiale. Denis de Rougemont s-a doar un concept economic sau politic, ci ameninþatã, dar chiar propria lui
angajat puternic în susþinerea miºcãrii mai mult, un ideal împãrtãºit de o mie de identitate, dreptul fiecãrei persoane de a-
federaliste europene, unul din curentele ani de cele mai strãlucite spirite, cele care ºi pãstra propriul suflet nealterat cãci
majore de gândire al unui posibil viitor au avut curajul sã priveascã departe. tirania secolului al XX-lea posedã
Prima vocaþie a Europei este aceea de a mijloacele de a modifica gândirea,
uni popoarele care o locuiesc în funcþie judecata ºi chiar sensul adevãrului.
de propria lor înzestrare. Fiind Transformarea în sclavi a unei însemnate
caracterizatã prin diversitate chiar în pãrþi a umanitãþii devenea o realitate, nu
condiþiile vitrege ale secolului al XX-lea, mai era doar o utopie”.
prin comuniune în vederea deschiderii
unui drum cãtre o lume a libertãþilor Codruþ CONSTANTINESCU
organizate, Europa trebuie sã-ºi Prefectura Prahova
reinventeze capacitatea de a se
organiza pentru a apãra ºi ilustra
drepturile ºi obligaþiile fiinþei umane faþã
de care Europa, în ciuda tuturor
infidelitãþilor ei, rãmâne în ochii lumii cel
mai însemnat martor.”
Personalitate complexã ºi puternic
implicatã în lumea în care a trãit ºi scris,
Denis de Rougemont poate fi un model
intelectual nu numai prin performanþele
sale intelectuale, (pânã la urmã, atât de
greu de evaluat) dar ºi prin constanþa cu
care a apãrat ideea de libertate în
46
Implicaþiile jurisprudenþei Curþii Europene de Justiþie asupra

liberei circulaþii a studenþilor în Uniunea Europeanã
Cooperarea europeanã în domeniul educaþiei a formã de educaþie care oferã pregãtirea sau aptitudinile
demarat târziu, primul program de acþiune în domeniu fiind necesare exercitãrii unei anumite profesii, meserii sau
lansat în februarie 1976. În absenþa referirilor la educaþie în angajãrii la un loc de muncã specific, indiferent de vârsta sau
Tratatul de la Roma, cooperarea s-a materializat în de nivelul de formare al elevilor sau studenþilor ºi chiar ºi
parteneriate de dimensiuni reduse ºi reþele de informare atunci când programul de formare include elemente de
privind practicile naþionale – de exemplu, Eurydice. educaþie generalã” constituie formare profesionalã (conform
Cazul Gravier avea sã contribuie decisiv la definirea Deciziei nr. 266/1963). Includerea cursurilor lui Françoise
poziþiei europene în ceea ce priveºte accesul unui student
dintr-un stat membru la sistemul de învãþãmânt superior din alt
stat membru. În anul 1983, Françoise Gravier, de naþionalitate
francezã, studentã la Academia Regalã de Arte Frumoase
din Liege (Belgia), s-a adresat Tribunalului de Primã Instanþã
din Liege, dupã ce înscrierea în anul universitar 1983/1984
i-a fost refuzatã pe motivul neplãþii taxelor de studiu impuse
studenþilor strãini. Aceste taxe de studiu aplicate studenþilor
“care nu au naþionalitate belgianã, dar care urmeazã
cursurile instituþiilor de învãþãmânt public belgian” fuseserã
introduse în iunie 1983 de cãtre Ministerul Educaþiei din
Belgia pentru echilibrarea bugetului, numãrul studenþilor strãini
care studiau în Belgia depãºind net numãrul studenþilor Gravier în categoria “formare profesionalã” i-a conferit Curþii
belgieni care studiau în strãinãtate. competenþe jurisdicþionale sporite, întrucât formarea
Françoise Gravier a reclamat discriminarea pe bazã de profesionalã se regãsea în Tratatul de la Roma (articolul 128),
naþionalitate, contrarã articolului 7 al Tratatului de la Roma. o politicã comunã în domeniu fiind “în curs de creare”.
Considerând cã se aflã în faþa unei probleme de interpretare Decizia Curþii Europene de Justiþie în cazul Gravier (cazul
a Tratatului Comunitãþilor Europene, TPI Liege s-a adresat nr. 293/1983), pronunþatã în 13 februarie 1985, a fost cã “a
Curþii Europene de Justiþie. impune studenþilor care sunt cetãþeni ai unui alt stat membru o
Cazul a prezentat interes ºi pentru terþi: guvernul taxã drept condiþie de acces la formarea profesionalã, atunci
Danemarcei ºi Marii Britanii ºi-au exprimat îngrijorarea privind când aceeaºi taxã nu este impusã studenþilor care sunt
problemele de principiu ºi implicaþiile lor. Poziþia comunã a cetãþeni ai respectivului stat membru, constituie discriminare
celor douã state a fost de încurajare a discriminãrii pozitive: pe motiv de naþionalitate, contrarã articolului 7 din Tratatul de
“articolul 7 al Tratatului nu împiedicã un stat membru sã îºi la Roma”.
favorizeze cetãþenii în domeniul educaþiei, în particular în Prin includerea învãþãmântului superior în categoria mai
ceea ce priveºte accesul la educaþie, bursele ºi granturile, largã a formãrii profesionale, cazul Gravier a constituit un
alte facilitãþi sociale oferite studenþilor ºi contribuþia studenþilor punct de referinþã în construcþia europeanã în domeniul
la costurile educaþiei. În aceste domenii, fiecare stat membru educaþiei. Proiectul european privind “Europa cetãþenilor”,
are responsabilitãþi faþã de propriii cetãþeni”. lansat tot în anul 1985, urmat de semnarea Actului Unic
Judecata Curþii a avut la bazã considerentul cã “orice European, în februarie 1986, vor consolida poziþia
47
universitãþii ca factor al dezvoltãrii cercetãrii, tehnologiei ºi exercitare a dreptului la libera circulaþie în cadrul Uniunii
capitalului uman, condiþii ale realizãrii Pieþei Unice Europene. Europene.
În plus, Comisia Europeanã, prin Comisarul pentru Educaþie Interpretarea dreptului la ne-discriminare pe bazã de
Peter Sutherland, va încuraja renaºterea “bunei tradiþii naþionalitate în cadrul UE, garantat prin articolul 6 al Tratatului
medievale privind mobilitatea studenþilor între centrele de UE, este urmãtoarea “cetãþenia Uniunii are scopul de a fi
învãþare”. Programul Erasmus, lansat în 1987, va fi expresia statutul fundamental al cetãþenilor statelor membre, oferindu-le
acestui angajament european pentru susþinerea mobilitãþii în celor care se aflã în situaþii identice acelaºi tratament legal
învãþãmântul superior. indiferent de naþionalitatea lor, în cadrul scope ratione
Tratatul de la Maastricht va include explicit educaþia ca materiae al Tratatului”. Cu toate acestea, ne-discriminarea nu
domeniu de acþiune comunitar. Articolul 126 (149 în Tratatul presupune absenþa inegalitãþilor, acestea fiind justificate
de la Amsterdam) precizeazã: “Comunitatea contribuie la atunci când “se bazeazã pe consideraþii obiective,
dezvoltarea unei educaþii de calitate încurajând cooperarea independente de naþionalitatea persoanelor implicate ºi sunt
dintre statele membre ºi, dacã este necesar, sprijinind ºi propor þionale cu scopul legitim al prevederilor naþionale”
completând acþiunea lor, cu respectarea deplinã a (definiþie din jurisprudenþa CEJ, cazul C-274/96 Bickel and
responsabilitãþii statelor membre pentru conþinutul Franz, paragraf 27).
învãþãmântului ºi organizarea sistemului educativ ca ºi a Curtea condamnã prevederea belgianã care “introduce
diversitãþii lor culturale ºi lingvistice”. o diferenþã de tratament între cetãþenii belgieni care au
În anul 1998, cazul Marie Nathalie D’Hoop ajunge în absolvit învãþãmântul secundar în Belgia ºi cei care,
faþa Curþii Europene de Justiþie, dupã ce statul belgian îi exercitând dreptul la libera circulaþie, au obþinut diploma de
refuzase lui Marie Nathalie D’Hoop dreptul la alocaþia de absolvire a învãþãmântului secundar în alt stat membru”.
ºomaj, deºi aceasta era cetãþean belgian care absolvise În 2003, cazul Dany Bidar stabileºte un alt precedent
cursuri de învãþãmânt superior în Belgia. Statul belgian îºi important, conform cãreia “acoperirea, de cãtre un stat
motivase refuzul prin aplicarea unei prevederi naþionale, membru, a costurilor de întreþinere ale studenþilor provenind
conform cãreia aplicantul trebuia sã demonstreze cã a urmat dintr-un alt stat membru ºi rezidând legal, face obiectul acþiunii
cursurile de învãþãmânt secundar în Belgia, iar Marie Tratatelor”. Dupã analizarea obiectivitãþii, independenþei ºi
Nathalie D’Hoop absolvise învãþãmântul secundar în Franþa. proporþionalitãþii cu scopul legitim al prevederilor britanice,
Cazul prezintã importanþã din cel puþin douã considerente: Curtea a decis, în 15 martie 2005, cã, în baza articolului 12,
pe de o parte, completeazã definirea conceptului de legislaþia naþionalã nu trebuie sã îi refuze dreptul la asistenþã
discriminare pe bazã de naþionalitate ºi verificã existenþa financiarã, prin intermediul grantului sau împrumutului, “unui
discriminãrii din perspectivã educaþionalã, iar pe de altã student din alt stat membru care rezidã în mod legal, ºi-a
parte, recunoaºte rolul mobilitãþii în scopul educaþiei ca desfãºurat o parte importantã a educaþiei secundare în statul
gazdã ºi care a stabilit legãturi cu acel stat”.
Acþiunea Comisiei Europene contra Austriei, începutã în
2003, punea în cauzã discriminarea pe motive de
naþionalitate la admiterea în învãþãmântul superior austriac. În
timp ce elevilor care absolviserã învãþãmântul secundar în
Austria li se acorda automat dreptul de acces la învãþãmântul
universitar austriac, elevilor (austrieci sau de altã naþionalitate)
care absolviserã învãþãmântul secundar în alt stat li se solicita
îndeplinirea tuturor condiþiilor pentru accesul la învãþãmântul
superior din statul respectiv, în vederea accesului la cursurile
universitare din Austria. În sprijinul acestei decizii, Austria a
invocat problemele structurale, de personal ºi financiare cu
48
persoanelor implicate ºi sã fie propor þionale cu scopul legitim

al prevederilor naþionale”. Alte justificãri ale tratamentului
diferenþiat pot decurge numai din situaþiile excepþionale
prevãzute de Tratate.
Clarificarea normelor juridice ºi cristalizarea unor
principii, produse ale unei activitãþi de duratã la nivelul Curþii,
nu implicã automat simplificarea misiunii acesteia în viitor.
Dezbaterile curente privind accesul la sistemul de
învãþãmânt superior din alt stat membru sunt generate de
faptul cã, pentru anumite filiere de studiu din domeniul
medicinã, la universitãþile austriece, numãrul studenþilor
germani îl depãºeºte pe cel al studenþilor austrieci, iar la
care sistemul naþional de învãþãmânt superior ar fi confruntat universitãþile belgiene, numãrul studenþilor francezi îl
dat fiind afluxul mare de studenþi care au absolvit învãþãmântul depãºeºte pe cel al studenþilor belgieni, iar statele în cauzã
secundar în alte state. În absenþa oricãror estimãri ale au recurs, în acest an, la mãsuri de limitare a proporþiei
dimensiunilor problemelor invocate, Curtea a judecat, în 7 studenþilor strãini la aceste discipline de studiu considerate
iulie 2005, cã speþa se referã la o discriminare indirectã, costisitoare ºi “sensibile” pentru echilibrul pieþei muncii. Austria
care, deºi mascatã de criterii aparent neutre (tratamentul egal a decis cã 75% din locurile disponibile pentru aceste filiere
aplicat elevilor austrieci ºi celor de alte naþionalitãþi care au de studiu vor fi alocate pentru cei care au absolvit
absolvit în alt stat decât Austria), conduce la aceleaºi efecte învãþãmântul secundar superior în Austria, o decizie similarã
ca discriminarea pe bazã de naþionalitate. fiind luatã în Belgia.
Acest caz a reconfirmat importanþa liberei circulaþii în Curtea Europeanã de Justiþie va fi cea care va hotãrî
scopul studiului: “oportunitãþile oferite de Tratate în vederea dacã sistemul “pe cote” implementat începând cu anul
exercitãrii dreptului la libera circulaþie nu vor fi efective dacã universitar 2006/2007 în Belgia este în conformitate cu
persoanele sunt penalizate doar pentru cã beneficiazã de principiile de nediscriminare ºi de încurajare a liberei circulaþii
aceste drepturi”. a studenþilor, chiar ºi în cazul în care libertatea de circulaþie
Cele douã decenii care s-au scurs de la judecata se referã la statele vecine ºi având aceeaºi limbã. Prudent,
Gravier au adus, indiscutabil, progrese în exercitarea sistemul “pe cote” a fost introdus doar în Belgia Flamandã ºi
dreptului la liberã circulaþie în scopuri educaþionale. Curtea doar pentru opt filiere de studiu, iar Ministerul Educaþiei a
Europeanã de Justiþie ºi-a confirmat vocaþia de “creatoare de lansat un program de încurajare a specialiºtilor sã profeseze
drept” ºi a contribuit la consolidarea politicii europene în în Belgia, datã fiind penuria de personal calificat care ar
domeniul educaþiei. urma revenirii absolvenþilor în þara de origine. Jurisprudenþa
Jurisprudenþa CEJ va fi un garant al respectãrii principiului Curþii Europene de Justiþie s-a dovedit a fi, în acest caz, nu
nediscriminãrii pe motive de naþionalitate în accesul ºi doar creatoare de drept comunitar, dar ºi inspiraþie pentru
participarea la cursuri universitare în alte state membre, în politicile naþionale.
spiritul tratatelor comunitare. Tot jurisprudenþa CEJ a stabilit
limitele acestui principiu, definind criteriile pe care tratamentul Diana IVAN
diferenþiat trebuie sã le satisfacã pentru a nu fi considerat Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii
discriminatoriu pe motive de naþionalitate: “sã se bazeze pe
consideraþii obiective, independente de naþionalitatea
49
Consecinþele activãrii clauzei pasarelã
I. Definiþie
Noþiunea de pasarelã, reglementatã în articolul 42 TUE (Tratatul privind Uniunea Europeanã), desemneazã procedura care
constã în trecerea anumitor domenii din titlul VI al TUE sub regimul titlului IV al Tratatului instituind Comunitatea Europeanã (TCE). Prin
aplicarea acestei proceduri, modul interguvernamental de luare a deciziilor – specific domeniului cooperãrii poliþieneºti ºi judiciare
în materie penalã (titlul VI TUE – pilonul III) va fi înlocuit cu regimul comunitar al titlului IV TCE aflat în pilonul I.
II. Procedura de activare a clauzei pasarelã

Conform art. 42 TUE, la iniþiativa Comisiei sau a unui stat membru ºi dupã consultarea Parlamentului European, clauza pasarelã
poate fi activatã prin votul unanim al Consiliului de Miniºtri. În plus, Consiliul va recomanda statelor membre sã adopte decizia
conform dispoziþiilor constituþionale naþionale.
III. Context
În urma evaluãrii progreselor fãcute în implementarea Programului de la Haga Comisia Europeanã a constatat faptul cã
Uniunea se confruntã cu dificultãþi în atingerea obiectivelor prevãzute, datoritã ritmului foarte lent sau chiar a blocajelor mecanismului
de adoptare a deciziilor în domeniul cooperãrii poliþieneºti ºi judiciare în materie penalã. Procedura de vot cu unanimitate prevãzutã
pentru pilonul III determinã frecvent întârzieri sau intrarea în vigoare de acte normative cu obiective ºi mijloace de aducere la
îndeplinire mai puþin ambiþioase decât propunerea iniþialã, concesii necesare pentru atingerea unei soluþii de compromis. Exemplul
cel mai frapant este acela al acordului obþinut în numai 3 luni în privinþa unei propuneri de directivã privind conservarea datelor
(pilonul I), în vreme ce o iniþiativã similarã pentru
adoptarea unei decizii-cadru (pilonul III) s-a soldat cu
blocarea totalã a discuþiilor. În plus, Comisia împarte
puterea de iniþiativã cu statele membre, iar Parlamentul
European are un rol limitat, consultativ, punându-se
problema legitimitãþii mãsurilor adoptate.
Totodatã, amânarea intrãrii în vigoare a Tratatului
instituind o Constituþie pentru Europa, care prevede
desfiinþarea celor 3 piloni (Comunitãþile Europene,
PESC, CPJP) ºi generalizarea modalitãþilor comunitare
de adoptare a deciziilor (cel mai frecvent, vot prin
majoritate calificatã ºi co-decizie), a determinat Comisia
Europeanã sã caute alte soluþii care ar putea permite
întãrirea cooperãrii poliþieneºti ºi judiciare în materie
penalã.
În acest context, soluþia propusã pentru eficientizarea procedurii de luare a deciziilor o reprezintã activarea clauzei pasarelã.
Reacþii la nivelul lunii iulie 2006:
! Finlanda a reacþionat pozitiv, incluzând propunerea pe agenda întâlnirii de la Tampere.
! Günter Gloser, ministrul german pentru afaceri europene, a respins propunerea preºedintelui Comisiei Europene ca statele
membre sã renunþe la dreptul lor de veto în vederea facilitãrii luãrii deciziilor în domeniul justiþiei ºi afacerilor interne, argumentând
50
cã aceastã sugestie ar presupune o alegere selectivã („cherry picking”) a anumitor

pãrþi din proiectul de Constituþie Europeanã pe care Germania doreºte sã îl repunã în
discuþie odatã cu preluarea preºedinþiei UE în 2008. O altã obiecþie formulatã de
Germania se referã la conflictul ce ar putea surveni datoritã activãrii clauzei pasarelã
în raport cu prevederile constituþiei naþionale care acordã competenþe majore Land-
urilor în domeniul justiþiei. În replicã, comisarul Frattini a declarat cã este gata sã ia în
considerare soluþia „frânei de urgenþã” („emergency brake”) prevãzutã în proiectul
Constituþiei Europene63.
! Preºedintele Comisiei Europene a încercat sã accentueze faptul cã propunerea
sa nu reprezintã o modalitate de sporire a puterilor Comisiei, spunând cã este

conºtient de „sensibilitãþile politice ºi situaþiile specifice ale anumitor þãri”, dar cã „nu
putem continua sã justificãm lipsa transparenþei ºi folosirea unanimitãþii”. El a insistat cã
propunerea nu ar trebui vãzutã ca o anticipare sau o selectare a anumitor pãrþi din
Constituþie”, ci ca una dintre cele mai indicate modalitãþi de a folosi tratatele existente
în vederea îmbunãtãþirii mecanismului de luare a deciziilor la nivel european în
domeniul cooperãrii în materie penalã.
! Conform www.euractiv.com, Suedia, Olanda, Danemarca ºi Irlanda au temeri
în ceea ce priveºte propunerea, în timp ce Marea Britanie este mai deschisã discuþiei
datoritã atentatelor de la Londra din iulie 2005.
! Liderul grupului socialist din PE, Martin Shulz, a salutat propunerea Comisiei spunând: „voturile naþionale sunt depãºite, ele
reprezintã o barierã în calea aducerii în faþa justiþiei a teroriºtilor ºi a infractorilor internaþionali”.

! Liderul Alianþei Liberalilor ºi Democraþilor pentru Europa, Graham Watson, a declarat: „Ca o primã evaluare a Programului
Haga, aceasta reprezintã un reproº adresat atât Consiliului cât ºi statelor membre care sunt cei mai responsabili pentru blocarea
adoptãrii ºi implementãrii actelor normative din domeniul cooperãrii poliþieneºti ºi judiciare”.
În urma reuniunii de la Tampere din 20-22 septembrie 2006, mai multe state membre s-au pronunþat în favoarea Tratatului
constituþional ºi deci împotriva activãrii clauzei pasarelã, însã propunerea rãmâne în continuare pe agenda de discuþii a consiliilor
urmãtoare în domeniul JAI (Justiþie ºi Afaceri Interne).
IV. Consecinþele activãrii clauzei pasarelã
A) Consecinþe legislative
Pe plan legislativ, consecinþa activãrii clauzei pasarelã va consta în faptul cã domeniul cooperãrii în materie penalã va fi
reglementat prin acte normative specifice pilonului I. Înainte de activarea clauzei pasarelã, în acest domeniu se adoptau acte
normative (poziþii comune, decizii-cadru, decizii sau convenþii) care nu se bucurau de efect direct în dreptul naþional al statelor
membre ºi nu erau considerate ca fãcând parte din dreptul comunitar. Prin trecerea acestui domeniu în pilonul I, actele normative
obligatorii ce vor fi adoptate (regulamente64, directive65, decizii) vor avea, în principiu, efect imediat – se vor integra în ordinea
juridicã internã a statelor membre fãrã a fi necesarã adoptarea unei mãsuri naþionale de transpunere66 ºi efect direct (vor putea fi
invocate de cãtre particulari în faþa instanþelor naþionale; în cazul directivelor – doar în anumite condiþii).
63 Acest mecanism permite posibilitatea blocãrii deciziei adoptate cu majoritate calificatã ºi trimiterea sa cãtre Consiliul European, care trebuie sã se pronunþe într-un interval de 4
luni, în caz contrar statele care sunt favorabile deciziei putând stabili, automat, o cooperare consolidatã în domeniul respectiv (art. III-270 al. 3 ºi 4).
64 Regulamentul are o aplicabilitate generalã, este obligatoriu în toate elementele lui ºi se aplicã direct în fiecare stat membru. Chiar ºi în ipoteza în care anumite dispoziþii nu au
efect direct, legislaþia naþionalã trebuie interpretatã în conformitate cu obiectivele regulamentului.
65 Directiva este obligatorie pentru fiecare stat membru destinatar cu privire la rezultatul care trebuie atins, lãsând autoritãþilor naþionale competenþa în ceea ce priveºte forma ºi
mijloacele. Atunci când dispoziþiile unei directive apar, din punctul de vedere al conþinutului lor, ca fiind necondiþionate ºi suficient de precise, aceste dispoziþii pot fi invocate, în
absenþa unor mãsuri de transpunere în termenul stabilit, împotriva oricãrei dispoziþii de drept intern neconforme cu directiva sau dacã sunt de naturã sã defineascã drepturi pe care
particularii pot sã le invoce împotriva statului. În conformitate cu jurisprudenþa Curþii, pentru ca prevederile unei directive sã aibã efect direct, în plus faþã de cele menþionate mai sus
mai sunt necesare douã condiþii: 1. perioada prevãzutã pentru implementarea directivei sã fi expirat; 2. persoana poate invoca prevederile relevante doar împotriva statului.
66 C 106/77, Simmenthal
51
Caracterul prioritar faþã de dreptul intern al actelor normative

adoptate în acest domeniu rãmâne neschimbat în urma activãrii clauzei
pasarelã. Acesta implicã abrogarea, pe de o parte, a actelor
normative naþionale existente contrare dreptului comunitar ºi
imposibilitatea adoptãrii, pe de altã parte, a unor reguli de drept
naþional contrare.
Spre deosebire de pilonul III, unde numai statele membre aveau
competenþa de a încheia acorduri externe, sub pilonul I, titlul IV,
Comunitãþile europene pot încheia astfel de acorduri. Tratatul CE nu
conferã Comunitãþii competenþe externe exprese, însã Curtea de
Justiþie a elaborat teoria competenþelor implicite potrivit cãreia ori de
câte ori dreptul comunitar prevede pentru instituþiile Comunitãþii
competenþe în sistemul ei intern pentru atingerea unui obiectiv, Comunitatea are autoritatea de a încheia acordurile externe necesare
pentru atingerea acelui obiectiv, chiar în absenþa unei prevederi exprese67. Acestea au efect imediat, sunt prioritare, însã pentru a le
fi recunoscut efectul direct trebuie îndeplinite 2 condiþii: tratatul, privit în ansamblul sãu, este capabil sã aibã efect direct ºi dispoziþia
specificã invocatã sã fie clarã, precisã ºi necondiþionatã68.
B) Schimbãri cu privire la instituþiile comunitare

1. Consiliul de Miniºtri
Consiliul de Miniºtri hotãrãºte, în momentul activãrii clauzei pasarelã, ºi asupra modalitãþii de vot ce se va aplica în domeniul
transferat din pilonul III în pilonul I. Dar, având în vedere cã raþiunea principalã a activãrii clauzei este aceea de a eficientiza
adoptarea actelor normative, Consiliul va propune modalitatea de vot bazatã pe majoritatea calificatã (din 2004, 232 de voturi
din 321 (72.27%), cel puþin 13 state membre; un stat membru poate cere verificarea dacã majoritatea calificatã reprezintã 62% din
populaþia Uniunii, în caz contrar decizia nu va fi adoptatã).
Practic, statele pierd astfel dreptul de veto.
În plus, Consiliul poate hotãrî adoptarea actelor prin procedura co-d deciziei
(Consiliul nu va mai putea adopta actul normativ aflat în dezbatere dacã Parlamentul
European se opune).
2. Comisia Europeanã
Comisia va dobândi monopolul în ceea ce priveºte iniþiativa legislativã. În cadrul
pilonului III aceasta împãrþea dreptul de iniþiativã cu statele membre.
Comisia, în calitate de „gardian al tratatelor”, va putea iniþia procedura acþiunii
pentru încãlcarea dreptului comunitar de cãtre un stat membru (art. 226 TCE), spre
deosebire de pilonul III, unde nu dispunea de acest drept.
3. Parlamentul European
Potrivit art. 42 TUE, Consiliul poate opta pentru una dintre procedurile urmãtoare:
consultare, cooperare, aviz conform sau co-decizie.
Dacã se va aplica procedura de co-d decizie, Parlamentul European va avea un
rol sporit: va dispune de dreptul de a respinge definitiv un proiect de act normativ, faþã
de simplul rol consultativ pe care îl deþinea în pilonul III.
67 Avizul 1/76 al CJCE.

68 C 12/86, Demirel
52
O altã prerogativã pe care PE o dobândeºte ca urmare a activãrii

clauzei pasarelã este competenþa de a constitui comisii de anchetã în
vederea verificãrii încãlcãrii sau aplicãrii greºite a dreptului comunitar de
cãtre statele membre.
4. Curtea de Justiþie a Comunitãþilor Europene

CJCE va beneficia de competenþe sporite ºi va dobândi
competenþe noi. Dacã sub pilonul III Curtea era competentã numai în
materiile expres prevãzute în articolul 35 TUE, sub pilonul I aceasta are
competenþã deplinã, adicã poate cunoaºte toate tipurile de acþiuni
comunitare, însã în condiþiile stabilite de articolul 68, titlu IV, TCE.
Competenþe extinse ale Curþii:
a) Competenþa Curþii în materia hotãrârilor preliminare (= hotãrâri prin care CJCE interpreteazã sau analizeazã validitatea
dreptului comunitar la cererea judecãtorului naþional) devine o competenþã obligatorie prin activarea clauzei pasarelã. În cadrul
pilonului III competenþa Curþii era facultativã ºi variabilã.
În plus, Comisia a înaintat recent o propunere de decizie a Consiliului69 în care se prevede înlãturarea limitãrilor la care este
supusã competenþa obligatorie a Curþii în cadrul titlului IV TCE70 ºi aplicarea în consecinþã a regimului general privind hotãrârile
preliminare prevãzut de art. 234 TCE71.
b) Competenþa Curþii în materia acþiunii în anulare va fi extinsã în ceea ce priveºte sfera persoanelor/instituþiilor care au calitate
procesualã activã, dar ºi actelor supuse controlului. Astfel, în pilonul III, Parlamentul European nu putea introduce o astfel de cerere,
deoarece doar Comisia ºi statele membre aveau acest drept. Vor fi supuse controlului Curþii toate actele adoptate în domeniul
cooperãrii în materie penalã, potrivit regimului general al acþiunii în anulare72.
Competenþe noi ale Curþii:

Curtea va fi competentã sã judece:
! Acþiunea pentru încãlcarea dreptului comunitar
Curtea va avea competenþã în ceea ce priveºte acþiunile introduse de cãtre Comisie sau de cãtre un stat membru împotriva
unui alt stat membru, acþiuni care vizeazã constatarea neîndeplinirii de cãtre statul în cauzã a obligaþiilor ce îi revin conform dreptului
comunitar (infringement). Se vor putea astfel aplica sancþiuni (inclusiv pecuniare) acelor state care nesocotesc (printr-o acþiune –
adoptarea unei legi contrare dreptului comunitar sau printr-o inacþiune – netranspunerea unei directive) actele normative adoptate
în domeniul cooperãrii în materie penalã.
! Acþiunea relativã la abþinerea instituþiilor comunitare de a acþiona (failure to act, recours en carrence, art. 232 TCE)
! Acþiunea în rãspundere (în daune) (art. 288 TCE).
69 Draft Council Decision adapting the provisions concerning the Court of Justice in fields covered by Title IV of Part Three of the Treaty establishing the European Community,
Brussels, 28.6.2006, COM(2006) 346 final
70 Potrivit art. 68 TCE, numai instanþele naþionale ale cãror hotãrâri nu pot fi atacate prin nici o cale de atac internã pot adresa o întrebare preliminarã Curþii; instanþele naþionale
ale cãror hotãrâri pot fi atacate nu dispun de aceastã posibilitate.
71 Aplicarea art. 234 TCE va însemna aplicarea ºi interpretarea uniformã a dreptului comunitar prin eliminarea prevederilor speciale care derogau de la dreptul comunitar comun.
Astfel, orice instanþã poate cere o hotãrâre preliminarã a CJCE dupã cum urmeazã:
! În cazul în care apreciazã cã o decizie în aceastã privinþã este necesarã pentru a pronunþa o hotãrâre (opþiune facultativã menþionatã de art. 234);
! Într-o cauzã pendinte în faþa unei instanþe judecãtoreºti naþionale ale cãrei hotãrâri nu sunt supuse vreunei cãi de atac în dreptul intern, aceastã instanþã judecãtoreascã este
obligatã sã sesizeze Curtea de Justiþie (prevedere obligatorie pentru instanþa naþionalã în cauzã – art. 234).
72 Conform art. 230 TCE.
53
V. Consecinþe pentru România

Clauza pasarelã reprezintã o
modalitate simplificatã de revizuire a
tratatelor constitutive ale UE, în sensul ca
revizuirea nu se face conform procedurii
generale de revizuire prevãzutã de art. 48
TUE.
Totuºi, activarea clauzei pasarelã
implicã, potrivit art. 42 TUE, ºi adoptarea
deciziei de cãtre statele membre conform
dispoziþiilor constituþionale naþionale. Astfel,
decizia va trebui ratificatã.
În cazul României, ratificarea deciziei
Consiliului privind activarea clauzei pasarelã
se va face conform articolului 148 (1) din
Constituþia României ºi a Legii 157/2005
privind ratificarea Tratatului de aderare a
României la Uniunea Europeanã, respectiv
pe calea unei legi adoptate în ºedinþã comunã a Camerei Deputaþilor ºi Senatului, cu o majoritate de douã treimi din numãrul
deputaþilor ºi senatorilor. Aplicarea acestei proceduri este justificatã de faptul cã potrivit art. 148 (3) din Constituþia României
„Prevederile alineatelor (1) ºi (2) se aplicã, în mod corespunzãtor, ºi pentru aderarea la actele de revizuire a tratatelor constitutive
ale Uniunii Europene”.
În cazul în care actul de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, care presupune un transfer de atribuþii ale
României cãtre instituþiile comunitare, conþine dispoziþii contrare Constituþiei, ratificarea lui poate avea loc numai dupã revizuirea
Constituþiei (art. 11 alin. 3 din Constituþia României).
Activarea clauzei pasarelã presupune un transfer de competenþe din partea statului român în anumite domenii legate de
cooperarea în materie penalã datoritã comunitarizãrii acestor domenii. Astfel, în aceste domenii, dreptul suveran al statului român
de a legifera ºi de a încheia acorduri externe nu se va mai exercita pe deplin. Prin acest transfer de competenþã, Comunitatea va
avea o competenþã concurentã cu statul român (= România îºi menþine competenþele atâta timp cât Comunitatea nu intervine).
Statul român va putea fi acþionat în judecatã de cãtre Comisie sau de cãtre un alt stat membru prin acþiunea privind încãlcarea
dreptului comunitar (infringement, recours en manquement).
În eventualitatea aplicãrii art. 68 TCE (privind competenþa CJCE în materia hotãrârilor preliminare pentru titlul IV TCE), doar
instanþele române ale cãror hotãrâri nu pot fi atacate prin nici o cale de atac internã pot adresa o întrebare preliminarã Curþii. Dacã
se va adopta propunerea de decizie a Consiliului referitoare la generalizarea aplicãrii art. 234 TCE (care reglementeazã regimul
general al hotãrârilor preliminare), atunci instanþele române ale cãror hotãrâri nu pot fi atacate vor avea obligaþia de a sesiza CJCE
printr-o întrebare preliminarã, iar instanþele române ale cãror hotãrâri pot fi atacate, vor avea dreptul de a formula o astfel de
întrebare preliminarã, fãrã a fi însã obligate în acest sens.
Gabriel BLAJ
Cãtãlina-A
Alexandra DIMA
Ministerul Justiþiei
54
Valoarea ºi autoritatea hotãrârilor instanþei de la Luxemburg (partea a II-a

a)
(continuare din nr. 4/2006)
Judecãtorul european este un centrul unei organizãri jurisdicþionale

„creator de drept”73 diversificate. Judecãtor administrativ, dar,
Orice observator al Curþii de Justiþie în acelaºi timp, constituþional, Curtea nu
este frapat de activitatea normativã a trebuie doar sã vegheze la menþinerea
acesteia, dacã înþelegem prin aceasta unui echilibru instituþional, a cãrui
crearea de norme, aplicabile fie componentã este ºi ea însãºi, ºi sã
instituþiilor comunitare, fie statelor membre, controleze legalitatea deciziilor unei
fie particularilor, pe care simpla lecturã a administraþii a cãrei misiune,
textelor TCE nu permite a le identifica. esenþialmente economicã, presupune o
Este neîndoielnic faptul cã sistemul marjã mare de discreþionar. Curtea
comunitar se prezintã într-o manierã trebuie, de asemenea, sã ofere dreptului
originalã. Sistemul comunitar de drept comunitar singura interpretare care este
vizeazã mai puþin sã guverneze o cu adevãrat autenticã.
societate deja existentã, ci mai degrabã Dotatã cu mijloace foarte puternice
sã creeze o colectivitate nouã. Obiectivul ºi cu competenþe extinse, Curtea ºi-a
imediat este dat de crearea ºi impus o disciplinã remarcabilã care, fãrã
dezvoltarea unei integrãri de tip a neglija nici una dintre posibilitãþile
economic – piaþa comunã. oferite de a contribui la edificarea unei
CJCE este o instituþie comunitarã pe noi ordini juridice, a menþinut-o permanent numeroaselor noþiuni economice din
picior de egalitate cu Consiliul, Comisia în limitele unui exerciþiu riguros al funcþiei textele normative, care nu le oferã nici
sau Parlamentul European, este o jurisdicþionale, indiferent dacã este vorba cea mai micã definiþie). Puterea creatoare
jurisdicþie care nu ocupã nici vârful, nici despre acoperirea lacunelor, de a judecãtorului poate gãsi într-o
autoritatea lucrului judecat sau de asemenea situaþie un câmp de acþiune
problema rolului pretorian al judecãtorului dintre cele mai extinse.
cu privire la propriile instrumente de Judecãtorul are o putere pretorianã
control. importantã, chiar dacã, atunci când nu
În ceea ce priveºte lacunele, dreptul creeazã, Curtea se „inspirã”, alege.
comunitar este un drept care a apãrut la Numeroase hotãrâri ºi analize ale
început ca un drept sectorial ce s-a avocaþilor generali ilustreazã existenþa
dezvoltat ulterior. Nu putem, astfel, ignora acestei puteri, care este caracterizatã de
numãrul apreciabil de reglementãri o anumitã marjã de discreþionar. În
insuficiente, uneori intenþionate, de cele alegerea sa, Curtea ia în considerare mai
mai multe ori inevitabile, aproape puþin natura comunã a unui principiu sau
totdeauna utile evoluþiei, perfecþionãrii a unei reguli74, ci mai degrabã
sale, integrãrii în dreptul diverselor state aptitudinea lor de a intra în ordinea
membre (este cazul mai ales al juridicã comunitarã ºi capacitatea
73 Jean Bouluois – A propos de la fonction normative de la jurisprudence. Remarques sur l’oeuvre jurisprudentielle de la Cour de Justice des Communautés Européennes, pg. 352
ºi urm.
74 A se vedea concluziile lui K. Roemer în cauza CJCE 5/71, 02.12.1971.
55
cunoascã faptele speþei care a generat întâmplat sã fie ºi negativã.

recursul prealabil ºi nici sã aplice dreptul Judecãtorul european este, în mod
în speþa respectivã. Este, însã, adevãrat, evident, conºtient de activitatea sa
în acelaºi timp, cã frontiera între aplicare normativã ºi de faptul cã i se impun
ºi interpretare este, uneori, greu de stabilit. anumite limite în numele fie al securitãþii
În realitate, o lecturã atentã a hotãrârilor juridice a justiþiabililor, fie al prudenþei
CJCE aratã cã este perfect informatã politice, fie din cauza cantitãþii muncii
asupra faptelor ºi nu ezitã sã le utilizeze aflate în sarcina sa. Cel mai bun indice
pentru a preciza cadrul în care îºi tehnic al conºtientizãrii de cãtre
situeazã interpretarea. judecãtorul european cu privire la faptul
Mergând mai departe decât simpla cã a atins frontierele funcþiei sale este dat
autoritate „moralã” a hotãrârilor sale de decizia pe care Curtea a luat-o în
prealabile, Curtea a ºtiut sã defineascã, anumite cazuri de a limita pe viitor
printr-o construcþie juridicã originalã ºi efectele hotãrârii judecãtoreºti adoptate.
independentã, mecanisme de cooperare, Cauza Defrenne II78 privind egalitatea
în cadrul cãrora, respectând autonomia între bãrbaþi ºi femei în materie de
judecãtorului naþional76, cãruia îi rezervã remuneraþie, cauza Blaizot 79 privind
puterea de a decide cu privire la libera circulaþie a studenþilor sau
acestuia din urmã de a le primi75. autoritatea interpretãrilor date de ea, Bosman 80 referitoare la transferul
În ceea ce priveºte autoritatea Curtea pãstreazã, în acelaºi timp, jucãtorilor de fotbal sunt exemple în
„lucrului interpretat”, mecanismul, controlul procesului de integrare, inerent sensul precizat.
guvernat de art. 234 TCE menþinerii unitãþii jurisprudenþiale. În ansamblu, reacþiile legiuitorului
(recursul/cererea prealabil/ã), are comunitar la interpretãrile TCE fãcute de
obiectivul nu atât de a risipi eventualele Relaþia dintre judecãtorul de la Curte au fost pozitive. Jurisprudenþa
obscuritãþi ale dreptului comunitar, ci de a Luxemburg ºi legiuitorul european77 creatoare de drept a Curþii a fost de cele
oferi o interpretare unicã, capabilã sã Importanþa activitãþii normative ºi, de mai multe ori acceptatã, consacratã sau
confere aplicãri uniforme de cãtre aici, a CJCE ridicã problema raporturilor chiar amplificatã pe teren legislativ.
jurisdicþiile naþionale, integrându-se, astfel, sale cu legiuitorul european, fie cã este Observaþia aceasta este valabilã mai
într-un proces de cooperare ºi nu într-o vorba de legiuitorul secundar, reprezentat ales pentru libera circulaþie, de care
structurã ierarhicã. De asemenea, rolul astãzi de trio-ul Consiliu – Parlament – beneficiazã întreprinderile ºi cetãþeanul, ºi
CJCE nu este de a aplica dreptul, ci doar Comisie, fie de legiuitorul primar constituit pentru jurisprudenþa referitoare la
de a preciza interpretarea obiectivã, de statele membre. Pe ansamblu, reacþia respectarea dreptului, element inerent
independentã de orice aspect legat de legiuitorului european cu privire la oricãrui regim democratic.
speþa în cauzã. De altfel, Curtea a afirmat activitatea judecãtorului european a fost
întotdeauna cã nu ea trebuie sã pozitivã, chiar dacã, în cazuri izolate s-a
75 A se vedea concluziile lui K. Roemer în cauza CJCE 14/68, din 25.02.1969, cu privire la principiul non bis in idem, precum ºi hotãrârea 26/27 din 11.07.1968 în legãturã cu
„îmbogãþirea fãrã justã cauzã” ºi hotãrârile CJCE 90 ºi 91/63, din 13.11.1964, cu privire la principiul reciprocitãþii în dreptul internaþional.
76 Hotãrârea din 12.05.1972 a Curþii de Apel din Milano: „fiind conºtienþi cã jurisdicþia naþionalã poate, în orice moment, sã sesizeze din nou Curtea de Justiþie cu aceeaºi întrebare
ºi cã decizia acesteia poate fi modificatã, jurisdicþia internã sesizatã cu o a doua cauzã este cea care poate conferi forþã obligatorie deciziei precedente, introducând în noua
cauzã principiul interpretãrii deja stabilite.”, Dir. Scambi int., 1972, p. 279. Hotãrârea din 12.05.1972 a Curþii de Apel din Milano: „fiind conºtienþi cã jurisdicþia naþionalã poate, în
orice moment, sã sesizeze din nou Curtea de Justiþie cu aceeaºi întrebare ºi cã decizia acesteia poate fi modificatã, jurisdicþia internã sesizatã cu o a doua cauzã este cea care
poate conferi forþã obligatorie deciziei precedente, introducând în noua cauzã principiul interpretãrii deja stabilite.”, Dir. Scambi int., 1972, p. 279.
77 Le juge et le jugement dans les traditions juridiques européennes, sous la direction de Robert Jacob, LGDJ, 1996 - Le juge et le jugement dans l’Europe d’aujourd’hui: la CJCE,
Paul Demaret, pg. 367 – 372.
78 CJCE, 18.04.1976, 43/75.
79 CJCE, 02.02.1988, 24/86.
80 CJCE, 15.12.1995, 415/93.
56
Autoritatea lucrului interpretat interpretarea dreptului comunitar cu bãrbaþi ºi femei ori acordurile încheiate cu
În cadrul sistemului juridic comunitar, ocazia judecãrii unui litigiu cu care sunt statele terþe. De asemenea, prin rãspunsul
Curtea de Justiþie a avut întotdeauna sesizate, instanþele naþionale pot, iar, dat întrebãrilor prealabile, Curtea a
vocaþia de a asigura „respectarea dacã hotãrãsc în ultimã instanþã, trebuie construit ordinea juridicã comunitarã
dreptului în interpretarea ºi aplicarea sã introducã un recurs prealabil în (prioritate, efect direct, rãspunderea civilã
tratatelor” (art. 220 TCE, art. 136 interpretare. a statului etc.). Majoritatea „marilor
Euratom). Recursul prealabil, prevãzut de hotãrâri” ale Curþii au fost date în urma
art. 234 TCE ºi art. 150 Euratom, precum recursurilor prealabile.
ºi de cele douã Protocoale semnate la Art. 234 TCE nu conferã CJCE decât
Luxemburg81 privind Convenþia de la sarcina de a interpreta dreptul comunitar
Bruxelles din 29.02.1968 referitoare la ºi nu de a se pronunþa cu privire la
recunoaºterea reciprocã a societãþilor ºi compatibilitatea sau incompatibilitatea
Convenþia de la Bruxelles din unei norme naþionale cu dreptul
27.09.1968 referitoare la competenþa comunitar. Curtea reaminteºte mereu
judiciarã ºi executarea deciziilor în acest lucru instanþelor care adreseazã
materie civilã ºi comercialã82, se înscrie întrebãri directe privind compatibilitatea
perfect în aceastã perspectivã83. El a unei norme naþionale cu dispoziþiile
permis, de altfel, aducerea „unei Tratatului. Pe de altã parte, precizarea
contribuþii esenþiale la edificarea ordinii fãcutã de Curte a devenit formalã, în
juridice a Comunitãþii ºi la eficacitatea sensul cã, de multe ori, rãspunsul Curþii
dreptului comunitar”84. Importanþa acestui echivaleazã, practic, cu o declaraþie de
tip de recurs rezervat exclusiv Curþii, compatibilitate sau nu a normei naþionale
chemate sã „îºi concentreze activitatea cu dreptul comunitar.87 Judecãtorul
pe sarcina sa esenþialã, care este de a Procedura recursului prealabil este european este, de asemenea, de multe
asigura o interpretare uniformã a dreptu- destinatã, în primul rând, asigurãrii ori pus în situaþia de a interpreta dreptul
lui comunitar”85, nu mai trebuie demonstra- uniformitãþii interpretãrii dreptului comunitar în lumina unui context faptic
tã. Ea este recunoscutã de toate guverne- comunitar în toate statele membre. precis al litigiului din faþa instanþei
le statelor membre.86 Recursul constituie, astfel, un instrument de naþionale. În acelaºi timp, rãspunsurile
CJCE ºi TPI nu au competenþã cu realizare a pieþei comune/interne. CJCE nu lasã prea multã marjã de
privire la aplicarea dreptului comunitar în Recursurile prealabile au permis Curþii sã manevrã judecãtorului naþional în ceea
litigiile dintre particulari sau între defineascã aplicabilitatea dreptului ce priveºte aplicarea dreptului comunitar
particulari ºi statul membru. Rezultã, comunitar în ceea ce priveºte libera la litigiul cu care este sesizat. Mai mult,
aºadar, cã, în cadrul ordinii juridice circulaþie a mãrfurilor, a serviciilor, a interpretarea dreptului comunitar datã de
comunitare, judecãtorul de drept comun persoanelor, a capitalurilor, regulile Curtea de Justiþie ca rãspuns la o
este judecãtorul naþional. Totuºi, atunci concurenþei, fiscalitatea, agricultura sau întrebare prealabilã a unui judecãtor
când apare o chestiune referitoare la securitatea socialã, egalitatea între naþional leagã toate instanþele statelor
81 03.06.1971.
82 JOCE nr. L204, 02.08.1975.
83 Jean Bouluois – A propos de la fonction normative de la jurisprudence. Remarques sur l’oeuvre jurisprudentielle de la Cour de Justice des Communautés Européennes, pg. 5.
84 Robert Kovar – L’Evolution de l’article 177 du Traité CE, dans la reforme du système juridictionnel communautaire, Editions de L’Université de Bruxelles, 1994, p. 35.
85 Deciziile 88/591 din 24.10.1988 instituind TPI (JOCE nr. L319, 25.11.1988, p. 1) ºi 93/350 din 08.06.1993 (JOCE nr. L144, 16.06.1993, p. 21).
86 Jean – Louis Clergerie, Le renvoi prejudiciel, Ed. Ellipses, Collection „Le droit en questions”, Paris, 2004.
87 Se poate întâmpla ca o instanþã naþionalã sã punã o întrebare în ce priveºte compatibilitatea cu dreptul comunitar a dreptului unui al stat membru (Rau, CJCE, 21 mai 1987,
133/85 – o instanþã germanã întreabã Curtea cu privire la o mãsurã belgianã ce împiedica importurile de margarinã provenite din Germania; Delhaize (Rioja), CJCE, 9 iunie 1992,
47/90 – un tribunal belgian întreabã Curtea în legãturã cu o mãsurã spaniolã ce împiedica exporturile de vinuri de Rioja în vrac; în cele douã cazuri, apare problema imposibilitãþii
de executare a unei pãrþi la un contract din cauza unei mãsuri luate de un stat membru).
57
cu care sunt confruntate în prezent statele

membre.(…) Pericolele care ameninþã
eficienþa procedurii prealabile sunt mari,
dar nu insurmontabile. Doar ºi ideea cã
instanþa de la Luxemburg ºi judecãtorul
naþional coopereazã în cadrul unui sistem
coerent de protecþie jurisdicþionalã care
cuprinde Uniunea Europeanã pare sã fie
cheia soluþiei pentru problemele existente.
O autolimitare pe care trebuie sã o
respecte Curtea ºi judecãtorul naþional
poate conduce la o contribuþie optimã la
protecþia jurisdicþionalã comunã. Pe de o
parte, Curtea se poate consacra
salvgardãrii coerenþei juridice ºi evoluþiei
ulterioare a dreptului comunitar. Pe de
membre care în viitor ar putea fi sesizate Justiþie statelor membre, Comisiei ºi, în altã parte, judecãtorul naþional se vede
cu o astfel de problemã, cu excepþia anumite condiþii, Consiliului de a depune constrâns sã ia din ce în ce mai serios
cazului când aleg sã mai întrebe o datã observaþii scrise, oportunitate deseori sarcina sa de „judecãtor de drept
Curtea88. utilizatã90. În general, Curtea s-a arãtat comun” al dreptului comunitar. Europa ºi
În acest context, confuzia apãrutã foarte deschisã cererilor adresate de cetãþeanul european vor fi beneficiarii
între interpretarea ºi aplicarea dreptului instanþele naþionale ºi nu a pus în discuþie celor douã roluri precizate mai sus.”92
comunitar a fost inevitabilã. Aceasta mai admisibilitatea lor. Deschiderea unui
ales pentru cã o interpretare prea acces larg recursului prealabil contribuie Mihaela Augustina DUMITRAªCU
abstractã faþã de faptele speþei, adicã un la dezvoltarea dreptului comunitar ºi Ministerul Afacerilor Externe
rãspuns mai puþin precis al Curþii, nu este asigurã difuzarea acestuia, servind nevoii
foarte utilã judecãtorului naþional. Mai de uniformitate, necesarã procesului
mult, ea nu ar contribui la asigurarea continuu de integrare”91.
aplicãrii uniforme a dreptului comunitar în „Recursul prealabil a avut pentru
toate statele membre89. procesul de integrare europeanã o
“Prima funcþie a recursului prealabil importanþã pe care nu trebuie sã o
este, deci, de a asigura interpretarea subestimãm. O procedurã eficientã care
uniformã a dreptului comunitar în toate funcþioneazã bine, permiþând Cur þii sã
statele membre. Recursurile prealabile au vegheze la coerenþa juridicã ºi sã
un interes dincolo de litigiul particular contribuie la dezvoltarea dreptului
care le-a dat naºtere, aspect confirmat de comunitar, ea este indispensabilã ºi pe
posibilitatea oferitã de Statutul Cur þii de viitor, þinând cont mai ales de provocãrile
88 A se vedea cauza Cilfit, CJCE, 6 octombrie 1982, 283/81.

89 S-a întâmplat acest lucru cu privire la interpretarea art. 30 TCE ºi la deschiderea magazinelor duminica; dupã ce Curtea a dat o interpretare care lãsa o marjã de apreciere
instanþelor naþionale, a fost nevoitã, rãspunzând unei întrebãri adresate de Camera Lorzilor, sã tranºeze chiar ea chestiunea cu scopul asigurãrii interpretãrii uniforme a art. 30
(actualul 28) în toate statele membre.
90 De exemplu, cauzele Meng, CJCE, 17.11.1993, 2/91 ºi Ohra, CJCE, 17.11.1993, 245/91.
91 Le juge et le jugement dans les traditions juridiques européennes, sous la direction de Robert Jacob, LGDJ, 1996 - Le juge et le jugement dans l’Europe d’aujourd’hui: la CJCE,
Paul Demaret, pg. 328.
92 W. E. Haak, Preºedinte al Hoge Raad der Nederlanden, La distribution des rôles entre la Cour et les juridictions nationales.
58
Carta Europeanã pentru Întreprinderile Mici

Consiliul European de la Lisabona din 23-24 martie Doi ani mai târziu, statele candidate la aderare la acea
2000 a stabilit ca pânã în anul 2010 Uniunea Europeanã sã vreme (Slovenia, Letonia, Bulgaria, Lituania, Cipru, Malta,
aibã cea mai competitivã ºi dinamicã economie din lume, Republica Cehã, Polonia, Estonia, România, Ungaria,
bazatã pe cunoaºtere, cu o creºtere economicã sustenabilã, Slovacia) împreunã cu Turcia au adoptat la rândul lor Carta
capabilã sã asigure locuri de muncã mai multe ºi mai bune, în urma reuniunii de la Maribor din aprilie 2002. Ca urmare,
precum ºi o mai mare coeziune socialã. Pentru atingerea România a acceptat la rândul ei acest document prin
acestui obiectiv, întreprinderile mici ºi mijlocii au un rol esenþial Hotãrârea Guvernului nr. 656/2002.
în cadrul economiei statelor europene. Ele sunt o sursã de noi Recunoaºterea cartei ca document politic major a
locuri de muncã, contribuie nemijlocit la crearea unui mediu continuat ulterior prin adoptarea ei de cãtre statele din
prielnic pentru afaceri ºi constituie un “motor” pentru Balcanii de Vest (Albania, Bosnia-Herþegovina, Croaþia,
dezvoltarea puternicã a spiritului antreprenorial. În acest fel, Macedonia, Serbia ºi Muntenegru) în urma reuniunii de la
datoritã rolului lor economic considerabil, întreprinderile mici Salonic din 21 iunie 2003. De asemenea, la începutul anului
ºi mijlocii au fost subiectul unor politici ºi iniþiative specifice ale 2004, Republica Moldova s-a angajat sã participe la
Uniunii Europene având ca scop îmbunãtãþirea mediului de procesul de îndeplinire a obiectivelor CEIM.
afaceri ºi dezvoltarea IMM-urilor. “Pilonul” esenþial al politicii În textul CEIM se recunoaºte nemijlocit faptul cã situaþia
în domeniu este Carta Europeanã pentru Întreprinderile Mici întreprinderilor mici se poate îmbunãtãþi prin acþiuni de
(CEIM), care este în primul rând un instrument politic, de stimulare a spiritului antreprenorial, de evaluare a mãsurilor
încurajare a dezvoltãrii sectorului ºi urmãrire a progreselor existente ºi modificare a acestora în favoarea întreprinderilor
înregistrate. mici ºi de impulsionare a factorilor politici de decizie. În acest
Ca urmare a Consiliului European de la Lisabona, CEIM scop, documentul stabileºte zece direcþii de acþiune:
a fost adoptatã la nivelul Uniunii Europene de Consiliul pentru 1. Educaþia ºi instruirea întreprinzãtorilor;
Afaceri Generale de la Lisabona din 13 iunie 2000 ºi 2. Iniþierea mai puþin costisitoare ºi mai rapidã a
afacerilor;
3. Legislaþie ºi reglementãri mai bune;
4. Asigurarea calificãrii necesare;
5. Îmbunãtãþirea accesului on-line;
6. Consolidarea pieþei interne;
7. Sistemul fiscal ºi aspectele financiare;
8. Consolidarea capacitãþii tehnologice a
întreprinderilor mici;
9. Utilizarea modelelor e-business de succes ºi
asigurarea unui sprijin optim pentru întreprinderile mici;
10. Dezvoltarea unei reprezentãri mai puternice ºi mai
eficiente a intereselor întreprinderilor mici pe plan naþional ºi
la nivelul comunitar.
acceptatã ulterior de cãtre Consiliul European de la Feira din
19-20 iunie, acelaºi an. Norvegia a acceptat invitaþia de Cristian-FFlorin DÃNÃNÃU
participe la procesul de monitorizare a implementãrii CEIM. Agenþia Naþionalã pentru Întreprinderile Mici ºi Mijlocii
59
SOLVIT
SOLVIT reprezintã un mod informal de soluþionare a alt stat membru decât cel unde a apãrut problema. Este suficient
problemelor care apar pe piaþa internã a Uniunii Europene. sã existe un element de extraneitate care sã poatã face
Dupã cum se ºtie, mecanismul clasic în caz de încãlcare de cãtre aplicabile prevederile dreptului comunitar.
un stat membru a obligaþiilor sale ce decurg din aplicarea Cererea se înregistreazã la centrul de coordonare „de
dreptului comunitar este recursul prevãzut de art. 226 (fost 169) origine”, adicã centrul din statul membru cu care petentul
din Tratatul CE (cunoscut sub numele de „recours en prezintã o legãturã administrativã. Acesta are obligaþia de a
manquement” sau „infringement”). Aceastã procedurã este însã verifica urmãtoarele: temeinicia cazului, dacã problema nu ar
extrem de lungã ºi nu întotdeauna eficientã (dacã un stat putea fi rezolvatã mai eficient într-un alt mod ºi dacã o acþiune în
condamnat nu se conformeazã deciziei Curþii de Justiþie, Comisia justiþie ar fi potrivitã. Centrul de coordonare „de origine”
va fi nevoitã sã introducã un nou recurs, în care sã cearã transmite apoi dosarul centrului de coordonare „ºef de filã”,
stabilirea unei amenzi în sarcina statului respectiv). adicã centrul din statul membru unde a apãrut problema. Acesta
Pentru a se evita temporizarea problemelor ºi pentru a se trebuie sã confirme acceptarea dosarului, în termen de 7 zile de
asigura o soluþionare a acestora nu doar mai rapidã ci ºi mai la primirea sa, ºi sã îl trimitã organului administrativ care are
puþin costisitoare, a fost creat sistemul SOLVIT, un mecanism competenþã în domeniul respectiv. În cazul în care nu acceptã
alternativ procedurii contencioase. Aceasta nu înseamnã câtuºi dosarul, centrul de coordonare „ºef de filã” trebuie sã-ºi motiveze
de puþin abandonarea de cãtre Comisie a rolului sãu de refuzul, care va fi înscris în mod automat în baza de date. Centrul
„gardian al Tratatului”, calea recursului în justiþie rãmânându-i de coordonare „de origine” va informa petentul despre acest
deschisã atunci când o rezolvare amiabilã nu va fi posibilã. refuz.
Înseamnã însã o redefinire a modului de interacþiune între actorii Dupã confirmarea acceptãrii dosarului, în baza de date va
pieþei interne ºi o ameliorare a funcþionãrii acesteia. fi înscris termenul de soluþionare, care nu trebuie sã depãºeascã
Cadrul legal zece sãptãmâni. În mod excepþional, centrele de coordonare
La data de 27 noiembrie 2001, Comisia Europeanã a pot decide prelungirea termenului cu maximum patru sãptãmâni,
publicat o Comunicare privind sistemul SOLVIT. Acesta a fost dacã apreciazã cã în acest interval este posibilã soluþionarea
creat pe fundamentul unei reþele constituite în 1997 ºi care era cazului.
formatã din centre de coordonare având rolul de a ajuta Centrul de coordonare „de origine” informeazã petentul
cetãþenii ºi întreprinderile în cazul unor probleme rezultate din despre procedurile care vor fi urmate ºi despre termenele
aplicarea regulilor pieþei interne de cãtre autoritãþile publice din alocate. De asemenea, petentului i se aduce la cunoºtinþã faptul
statele membre. Apreciind ca nesatisfãcãtoare activitatea acestei cã existã ºi alte modalitãþi de soluþionare a cazului sãu, atât la
reþele, Comunicarea propune patru mãsuri de remediere a nivel naþional, cât ºi la nivel comunitar ºi cã nu are obligaþia de
situaþiei: crearea unei baze de date on line care sã acopere a accepta soluþiile propuse de SOLVIT. Dacã petentul iniþiazã o
întregul teritoriu al Uniunii Europene, elaborarea unor principii altã procedurã, dosarul va fi retras din reþeaua SOLVIT.
clare pentru instrumentarea cazurilor în reþeaua SOLVIT, Soluþiile propuse de sistemul SOLVIT trebuie sã fie în
informarea publicului despre reþea, desfãºurarea unor acþiuni conformitate cu legislaþia comunitarã. În caz contrar, Comisia
preventive prin care sã se înlãture cauzele problemelor ce apar Europeanã îºi rezervã dreptul de a se îndrepta cu o acþiune
în mod repetat. formalã împotriva statelor membre. Atunci când un dosar este
Principiile de funcþionare a sistemului SOLVIT au fost soluþionat, centrele de coordonare introduc aceastã informaþie în
elaborate ulterior de cãtre Comisia Europeanã, iar la data de 1 baza de date. Dacã soluþia îi este favorabilã petentului, acesta
martie 2002 Consiliul de miniºtri a invitat statele membre sã ia va fi informat despre cãile pe care trebuie sã le urmeze pentru a
mãsurile necesare pentru buna funcþionare a sistemului ºi beneficia de ea. Dacã centrul de coordonare „ºef de filã”
Comisia sã realizeze informãri periodice asupra progreselor ajunge la concluzia cã administraþia naþionalã a respectat
înregistrate. prevederile dreptului comunitar ºi cã cererea petentului este
Modul de funcþionare neîntemeiatã, aceastã soluþie va fi înscrisã în baza de date
Pentru ca un dosar sã poatã fi analizat de SOLVIT, trebuie SOLVIT.
întrunite douã condiþii: sã fie vorba despre un caz transfrontalier
ºi sã nu existe deja o acþiune în justiþie pentru soluþionarea sa.
Caracterul transfrontalier nu presupune ca petentul sã se afle în Sursa: www.mie.ro
60
LINKURI UTILE
Ministerul Integrãrii Europene - www.mie.ro
Ministerul Afacerilor Externe - www.mae.ro
Misiunea României pe lângã UE - www.ue.mae.ro
Centru Român de Informare de la Bruxelles - www.roinfocentre.be
Institutul European din România - www.ier.ro
Delegaþia Comisiei Europene în România - www.infoeuropa.ro
Consiliul Europei, Biroul de Informare Bucureºti - http://www.coe.ro
Situl Uniunii Europene - www.europa.eu
Instituþii europene
Parlamentul European - www.europarl.europa.eu
Consiliul Uniunii Europene - http://www.consilium.europa.eu
Preºedinþia finlandezã a Consiliului UE - www.eu2006.fi
Comisia Europeanã - http://ec.europa.eu
Curtea Europeanã de Justiþie ºi Tribunalul de Primã Instanþã - http://curia.europa.eu
Curtea Europeanã de Conturi - http://www.eca.europa.eu
Mediatorul European - http://www.ombudsman.europa.eu
Alte situri dedicate problematicii europene:

www.euractiv.com
www.euractiv.ro
www.europeana.ro
www.euobserver.com
http://www.pontweb.ro
http://europe.org.ro/euroatlantic_club
http://www.ClubE.ro
www.15-25.ro
www.9mai.ro
www.euromoneda.ro
Publicaþie editatã de Ministerul Integrãrii Europene

Direcþia Mass Media ºi Comunicare
Str. Apolodor nr. 17, Sector 5
Bucureºti, ROMÂNIA
Tel. 021-301.15.14, Fax 021-301.15.13
E-mail. adriana.dobre@mie.ro
http://www.mie.ro
Tipar: S.C. Magic Print S.R.L. - Oneºti, Tel./fax: 0234-319.810

Consilier European Nr. 5 Din 2006

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Consilier European Nr. 5 Din 2006

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect editorial ºi redactor-ººef: Adriana DOBRE

Publicaþie editatã de Ministerul Integrãrii Europene

© Ministerul Integrãrii Europene, 2006

LIBERA CIRCULAÞIE ÎN SPAÞIUL COMUNITAR

Libera circulaþie a capitalului ºi interesul cetãþenilor naþionali – Salomeea ROMANESCU

Politica de cooperare pentru dezvoltare a Uniunii Europene – Andreea Florina RADU

Globalizare ºi protecþia datelor – Iulian GHERGHEVICI

Denis de Rougemont: destinul unui european convins – Codruþ CONSTANTINESCU

bré e! llo g! ere t! -

Carta Europeanã pentru Întreprinderile Mici – Cristian-Florin DÃNÃNÃU

Libera circulaþie a persoanelor în UE

Situaþia generalã actualã privind regimul aplicat statelor

Franþa, Luxemburg, Spania, Danemarca) – forþei de muncã din

Principiul recunoaºterii reciproce pe piaþa internã

! principiul recunoaºterii reciproce;

! conformitatea cu legislaþia comunitarã.

Principiul recunoaºterii reciproce – viitorul liberei circulaþii a mãrfurilor?

Ce presupune principiul recunoaºterii reciproce?

siguranþa/sãnãtatea publicã5 sau protecþia mediului, pot fi

Andreea Florina RADU

principiului recunoaºterii reciproce”)

Raportul Cecchini – aproape o realitate

Estimãrile din Raportul Cecchini membre din douã motive: raportul nu

Politica de protecþie a concurenþei pe piaþa internã

mecanismelor de piaþã. Articolul 84 (ex 88)

Politica de concurenþã a reprezentat, încã de la început, ! Articolul 85 (ex 89)

un element fundamental al integrãrii economice europene, fiind ! Articolul 86 (ex 90)

de acþiune pentru realizarea obiectivelor Comunitãþii acestora).

! Articolul 81 (ex 85) ! controlul concentrãrilor economice: fuziuni ºi achiziþii;

! Articolul 82 (ex 86) ! monitorizarea ajutoarelor acordate de cãtre stat.

restrângerea sau distorsionarea concurenþei în interiorul pieþei beneficieze de avantajele rezultate;

tehnice sau investiþiilor; Interzicerea abuzului de poziþie dominantã

comerciali la tranzacþii echivalente;

cãtre parteneri, a unor clauze speciale, stipulând prestaþii

este benefic. Pentru ca o înþelegere sã poatã fi exceptatã, ea ! Preþuri de ruinare ;

trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele condiþii: ! Impunerea preþului de revânzare.

Controlul concentrãrilor economice permisã numai cu autorizarea prealabilã a acesteia.

Monitorizarea ajutoarelor de stat

mai puþine ºi cu scop bine definit: coordonate pentru legislation/ entente3_en.html

propune o nouã abordare a acestui sistem. Obiectivul vizat wettbewerb/

transparenþã politicii ajutoarelor de stat. Acest document se ! http://curia.europa.eu/jurisp/cgibin/form.pl?lang=

concentreazã pe ajutoarele cãtre acele zone care contribuie en& Submit=Rechercher&docrequire=alldocs&numaff=

Libera circulaþie a capitalurilor

Ce presupune liberalizarea circulaþiei capitalurilor?

! operaþiuni cu instrumente financiare, presupunând liberalizarea instrumentelor

financiare de tipul obligaþiunilor sau acþiunilor;

Ce riscuri implicã liberalizarea circulaþiei capitalurilor?

Libera circulaþie a capitalurilor în România

! investiþiile imobiliare ale rezidenþilor în strãinãtate;

! achiziþionarea valorilor mobiliare strãine de cãtre rezidenþi;

! admiterea valorilor mobiliare româneºti pe o piaþã de capital strãinã;

! admiterea valorilor mobiliare strãine pe pieþe de capital româneºti;

! achiziþionarea de instrumente ale organismelor de plasament colectiv strãine de cãtre rezidenþi;

! admiterea instrumentelor organismelor de plasament colectiv româneºti pe o piaþã de capital strãinã;

! admiterea instrumentelor organismelor de plasament colectiv strãine pe pieþele de capital româneºti;

! achiziþionarea de cãtre nerezidenþi de instrumente româneºti specifice pieþei monetare;

! achiziþionarea de cãtre rezidenþi de instrumente strãine specifice pieþei monetare;

! admiterea de instrumente româneºti de piaþã monetarã pe pieþele monetare strãine;

! admiterea de instrumente strãine de piaþã monetarã pe piaþa monetarã româneascã;

! împrumuturile ºi creditele financiare cu termene de rambursare mai mici de un an;

! transferurile dispuse de rezidenþi în legãturã cu derularea contractelor de asigurãri;

! unele operaþiuni dispuse de persoanele fizice.

Calendarul de liberalizare a miºcãrilor de capital

! Fluxurile pe termen mediu ºi lung înaintea celor pe termen scurt;