Consilier European Nr. 6 Din 2006

Extinderea UE
nr. 6 / 2006
Proiect editorial ºi redactor-ººef: Adriana DOBRE
Colegiul de redacþie: Teodora BONÞOI, Diana BOTESCU, Cãtãlina CONSTANTIN, Codruþ CONSTANTINESCU, Mihaela
Augustina DUMITRAªCU, Diana HANGIU, Roxana Gabriela HODOROGEL, Diana IVAN, Iulia MUNTEANU, Daniel
NÃSTASE, Mircea S. OPRESCU, Andreea Florina RADU, Salomeea ROMANESCU, Luciana SANDU, Ilinca ULMANU, Lorena
VÂLCEANU
Publicaþie editatã de Ministerul Integrãrii Europene

Direcþia Mass Media ºi Comunicare
Str. Apolodor nr. 17, Sector 5
Bucureºti, ROMÂNIA
Tel. 021-301.15.20, Fax 021-301.15.13
E-mail. adriana.dobre@mie.ro
http://www.mie.ro
© Ministerul Integrãrii Europene, 2006

Reproducerea integralã sau parþialã a acestui material este permisã numai cu menþionarea sursei.
Fotografiile au fost preluate parþial de pe situl Comisiei Europene - Audiovisual Library,
http://ec.europa.eu/avservices/photo/index_en.cfm, © Comisia Europeanã
ISSN 1841-1
1118
Opiniile exprimate în articole aparþ in autorilor acestora ºi nu reflectã, în mod necesar, poziþia oficialã a Ministerului Integrãrii
Europene.
CUPRINS
CUPRINS
- Good morning! - Good day! - Tere! - Tervist! - Tere hommikust! - Tere päevast! - Hyvää päivää! - Terve! - Bonjour! - Salut! - Guten Tag!
Ta e! ere d id lo!
-
lut äiv om orn G ! - ole ré
ý
Ha G G njo eva ! - T ! -
-
r
!
- T el G o ro a en ob
Sa p e h m ! - jsa dp ob
M - G ää! mik ing od He dne
e
! - Bo pä ay ag
Ab en en erv - T oo erm al
e r
H
D
D
d
3
EDITORIAL
-
vä - Te oo ge - H ré -
er lo od dd ! - zd !
-
j
4
EXTINDEREA UE
t !
Hy t! G or g! ob r!
s
Beneficii ºi compromisuri ale integrãrii
d
d
a
o
Andreea Florina RADU, Ilinca ULMANU
f t
Posibile repere teoretice pentru elaborarea unei noi paradigme umaniste a integrãrii
Salomeea ROMANESCU
e
-
Armonizarea cadrului juridic bilateral al României cu acquis-uul comunitar
!
Mihaela Augustina DUMITRAªCU
r
Securizarea viitoarei frontiere externe a UE, factor stabilizator în regiune
N
u
e
G
Andreea Florina RADU
D
19
POLITICI COMUNITARE
n
!
e
Taxa pe valoarea adãugatã în Uniunea Europeanã
t
Daniel NÃSTASE
u
t
n
a
!
i
Regimul fiscal al societãþilor în Uniunea Europeanã

-
j
s t
Daniel NÃSTASE
u
Politica de comunicare a Uniunii Europene cu cetãþenii sãi
n
Lorena VÂLCEANU
Cãtãlina CONSTANTIN
t e
Zona euro - un obiectiv greu de atins
G
m
u
g
d
31
ROMÂNIA ÎN DRUM SPRE UE
-
o !
Consideraþii privind implementarea în România a Cardului european de asigurãri de sãnãtate
Ilinca ULMANU, Mircea S. OPRESCU, Andreea Florina RADU
l l
Stadiul cercetãrii ºtiinþifice ºi al dezvoltãrii tehnologice în România
G ! -
r
vis ! -
Teodora BONÞOI, Andreea Florina RADU

t
-
Întreprinderile mici ºi mijlocii în contextul integrãrii în UE

Roxana Gabriela HODOROGEL
ß
Cãlãtorind se învaþã
en !
-
Iulia MUNTEANU
ü
H
d
ä
g
!
or
1
r
CUPRINS
CUPRINS
Dobrý den! - Nazdar! - Dobré jitro! - Dobré odpoledne! - Goddag! - Hejsa! - Hej! - Hallo! - Godmorgen! - God eftermiddag! - Hello!
- G ! ist ä !
G mo od re ä te - al
jitr ag n! rn mm Te g! ut
N o ej o - G t! - B u
de ar od H ter d p u
Do
He - T Hy Sa M Ab G
od rg m h ä! n
o! ! - - ing ik rve - en
az br sa d
n! ! - po ej! mi ay äe r! -
br
od o - T äi
l
d
-
d
ý
l o
D
48
EXPERIENÞE ALE INTEGRÃRII
- G
Coordonarea afacerilor europene în Germania

e
é ! - ef od ere njo n
Diana BOTESCU
H
r
e
Experienþa implementãrii fondurilor structurale în noile state membre
v
-
Do d Ha a - T vas
Luciana SANDU
!
54
PERSONALITÃÞI ALE CONSTRUCÞIEI EUROPENE
bré e! llo g! ere t! -

v
G
Pãrinþii fondatori ai UE
o
l
ä
e
e
Augustina DUMITRAªCU
Bertie Ahern – scurt portret al unui prim-m
ministru irlandez
Codruþ CONSTANTINESCU
n
p
58
ACTUALITATEA EUROPEANÃ
l
o
u
-
-
t
v
Preºedinþia germanã a UE
Diana BOTESCU
-
o
G
DICÞIONAR COMUNITAR 60
o
d
-
r
u
!
s
NUTS
d
g
Diana HANGIU
e
-
n
T
!
T
e
!
a
-
n d !
o
-
G
H
G
r
2
ü
t
lo!
e
ß
EDITORIAL
EDITORIAL
Împreunã, din 2007
Dupã un 2006 mai degrabã reflexiv, 2007 se anunþã a fi de Pre-aderare (IPA) – pentru þãrile candidate la aderare; LIFE+
anul aniversãrilor la nivel european. Serbãrile vor începe chiar – pentru protecþia mediului; Daphne III – pentru combaterea
din prima zi a noului an odatã cu dobândirea de cãtre România violenþei împotriva copiilor, tinerilor ºi femeilor etc.
ºi Bulgaria a calitãþii de state membre ale Uniunii. O Uniune a Cu un buget de 12 mil. euro, 2007 – Anul European al
cãrei populaþie se apropie vertiginos de jumãtate de miliard ºi Egalitãþii de ªanse pentru Toþi îºi propune sã conºtientizeze
cu aspiraþii de a ajunge cea mai competitivã economie bazatã europenii cu privire la dreptul lor de a nu fi discriminaþi, sã
de cunoaºtere din lume. Tot din aceastã zi Germania preia promoveze ºansele egale în domenii care variazã de la muncã
preºedinþia Consiliului UE, încercând sã rezolve pe parcursul la sãnãtate ºi sã demonstreze cã diversitatea face Uniunea
mandatului de ºase luni mai multe chestiuni spinoase pe plan Europeanã mai puternicã.
european dintre care iese în evidenþã tranºarea viitorului În acest context, România îºi începe cu aplomb parcursul
tratatului constituþional. european – de la 1 ianuarie Sibiu devine capitalã culturalã a
Noul an aduce noutãþi ºi în ce priveºte celelalte instituþii Europei, împreunã cu Luxemburg, prilej pentru România de a se
comunitare: doi noi comisari – Leonard Orban ºi Meglena poziþiona dintru început în percepþia publicului european prin
Kuneva, ºi un nou preºedinte pentru Parlamentul European – cel ceea ce este cu adevãrat – o þarã în care identitatea
mai probabil Hans-Gert Poettering, preºedintele popularilor româneascã s-a îmbogãþit primind influenþele celorlalte
europeni. Iar cele douã nou-venite vor organiza alegeri pentru naþionalitãþi conlocuitoare (unguri, saºi, romi, ucraineni, bulgari,
desemnarea europarlamentarilor lor legitimi. Iar, odatã cu greci, sârbi, slovaci, polonezi, italieni, armeni) ºi în care acestea
atingerea numãrului de 27 de comisari, va fi pusã în discuþie din urmã au gãsit un mediu favorabil pentru a-ºi pãstra tradiþiile
procedura pentru alcãtuirea viitoarelor Comisii Europene. ºi cultura.
Tot de la 1 ianuarie zona euro se va extinde, înglobând ºi Iar dacã pe plan cultural nu o sã ne putem plânge de
primul stat din al cincilea val de extindere care a reuºit sã apatie sper ca acelaºi lucru sã se întâmple ºi în ceea ce priveºte
îndeplineascã criteriile de convergenþã de la Maastricht – participarea civicã, iar România sã nu urmeze exemplul vechilor
Slovenia. În luna martie o serie de manifestãri paneuropene vor „noi state membre” în care, la o lunã de la aderare, participarea
marca, sub sloganul „Împreunã din 1957”, împlinirea a jumãtate la vot la alegerile europene a fost în medie de 40%, atingând în
de secol de la constituirea Comunitãþii Economice Europene, Slovacia un nivel alarmant de 16,96%. ªi sper ca problemele
motorul integrãrii europene. Cu aceastã ocazie, liderii Uniunii Uniunii Europene sã devinã treptat chestiuni de afaceri interne ºi
vor da publicitãþii o declaraþie politicã cu privire la viitorul UE. Iar nu de relaþii externe ºi sã fie dezbãtute corect ºi pertinent nu
în luna iunie vor fi aniversaþi 20 de ani ai celui mai popular doar în preajma summit-urilor europene. Iar curentele euro-
program comunitar – ERASMUS, un exemplu incontestabil al sceptice care au început sã aparã nu pot face decât sã
succesului celor 50 de ani de integrare europeanã. determine punerea în discuþie publicã a acestor teme astfel încât
2007 reprezintã un reper important ºi din punct de vedere fiecare român sã-ºi poatã crea o opinie argumentatã cu privire
bugetar, marcând debutul unei noi perioade de programare. la apartenenþa la Uniune. ªi sã poatã spune, acum ºi din
Aºadar, un nou buget pentru concretizarea unor obiective mai propria-i experienþã, dacã aderarea este o afacere profitabilã
ambiþioase ºi o nouã generaþie de programe comunitare: FP7 – sau un rãu necesar…
pentru cercetare; programul integrat pentru învãþare pe tot
parcursul vieþii, Cultura 2007, Youth in action, Europe for citizens Adriana DOBRE
– pentru educaþie ºi formare, tineret, culturã, cetãþenie; MEDIA Ministerul Integrãrii Europene
2007 – pentru domeniul audiovizual; Intelligent Energy Europe
II (IEE II) – pentru domeniul energetic; Instrumentul de Asistenþã
3
EXTINDEREA UE
EXTINDEREA UE
Beneficii ºi compromisuri ale integrãrii

Interviu cu ªerban Nicolae, senator, observator la Parlamentul European pânã în mai 2006
În ce mãsurã existã riscul ca România Doar cã vor avea drepturi în plus faþã de momentul actual.
sã-ººi piardã identitatea odatã cu intrarea în Altminteri, pânã la data alegerilor euro-parlamentare, dacã nu
UE? eºti membru al Parlamentului României, mandatul de la
ª.N.: O asemenea evaluare sau Parlamentul European înceteazã de drept.
apreciere depinde foarte mult de modul în
care România îºi va intra în noul rol, acela În ce mãsurã ºi în cât timp va fi România capabilã sã
de stat membru. Experienþele anterioare ale recupereze decalajele faþã de noile state membre care au
altor þãri aratã cã nu existã o regulã certã care sã determine aderat în 2004?
notorietatea ori influenþa unui stat, sau, în orice caz, aceasta nu ª.N.: Nu cred cã se poate face o estimare foarte precisã.
depinde de aderare. Dupã criteriul populaþiei, România este al Conjunctura economicã este esenþialã, iar aceasta poate sã
ºaptelea stat în ordinea mãrimii. Este cea mai importantã sufere modificãri neaºteptate nu doar la noi, ci ºi în celelalte
poziþie, pentru cã dacã le luãm în calcul pe celelalte – forþã state UE. De aceea, pentru o politicã de reducere a
economicã, P.I.B., venit pe cap de locuitor etc. – lucrurile nu decalajelor economico-sociale care ne despart de noii noºtri
mai stau aºa grozav. De aceea eu cred cã va fi important, parteneri, este necesar sã ne impunem un ritm anual de creºtere
poate decisiv, modul în care România va ºti sã-ºi valorifice de aproximativ 5%, adicã de circa douã ori mai mult faþã de
punctele tari ºi sã le diminueze pe cele slabe. Acestea din urmã media de creºtere din Uniunea Europeanã. Corelat ºi cu o
sunt, din pãcate mai multe ºi mai vizibile. De aceea, se poate creºtere a veniturilor populaþiei cu aceiaºi indicatori se poate
spune cã identitatea României nu se va pierde dupã intrarea în spera la atingerea nivelului celor mai „slabe” state de la
UE, dar esenþial va fi modul în care aceastã identitate se afirmã momentul 2004 în aproximativ 5-10 ani.
ºi se impune în conºtiinþa europeanã.
Având în vedere cã aþi fost observator în Parlamentul

European, ne puteþi spune ce se va întâmpla cu actualii
observatori începând cu data de 01.01.2007? Se vor face
alegeri pentru euro-p parlamentari?
ª.N.: Opinia mea este puþin diferitã de majoritatea celor
vehiculate pânã acum în mass-media. Dupã 1 ianuarie 2007,
observatorii români la Parlamentul European vor beneficia de
toate drepturile parlamentarilor aleºi la alegerile europene din
anul 2004, inclusiv cele pe care nu le au acum – dreptul de vot
în comisii ºi în plen, dreptul de a iniþia proiecte ºi de a formula
amendamente, ca ºi dreptul de a lua cuvântul în plen. Este Implicaþiile datei de 1 ianuarie 2007 pentru IMM-uurile din
adevãrat cã, din interpretarea legii române, rezultã cã România: int e grare a în U niune a Europe anã va surprinde
parlamentarul naþional este incompatibil cu parlamentarul neplãcut întreprinzãtorii care nu ºi-a
au pus la punct sistemele de
european. Dar observatorii de astãzi nu devin, dupã 1 ianuarie management al calitãþii sau standardele de mediu. Potrivit unui
2007, parlamentari europeni. Principalul aspect rezultã din sondaj IMAS privind gradul de pregãtire pentru aderarea la
faptul cã aceºtia nu au fost aleºi pentru Parlamentul European, UE, 36% dintre instituþiile chestionate ºi 49% dintre companii nu
ci pentru cel naþional. În concluzie, cei care sunt observatori la au început încã pregãtirile de implementare a directivelor
data de 31 decembrie 2006 rãmân ºi în parlamentul naþional europene. Credeþi cã în aceste condiþii, la data de 1 ianuarie
ºi în Parlamentul European, dupã aceastã datã ºi pânã la 2007, acestea vor fi în mãsurã sã respecte prevederile în
alegerile ce se vor organiza special pentru acesta din urmã. vigoare?
4
ª.N.: Dacã nu o vor face vor fi mãturaþi de competiþia scopurile nobile pe care s-a ridicat Uniunea Europeanã sunt
pieþei. Bineînþeles nu tot ce înseamnã întreprinzãtor în România ºubrezite de asemenea amânãri. Dacã libera circulaþie, piaþa
trebuie sã fie preocupat de directivele europene sau de de muncã liberã, libera alegere a domiciliului ºi toate celelalte
standardele de management. Dar toþi cei care intrã în sunt puse între paranteze, Uniunea, în esenþa ei de solidaritate
concurenþa pieþei libere cu competitori din statele UE ar trebui ºi libertate, este pusã între paranteze. Ipocrizia este cu atât mai
sã ºtie cã nu mai existã practic nici o protecþie pentru cei care vizibilã cu cât vorbim de restricþii la forþã de muncã necalificatã,
nu-ºi iau mãsuri. Din acest punct de vedere rolul auto-regulator în timp ce pentru cea calificatã sau înalt calificatã sunt chiar
al pieþei va fi decisiv. Regulile sunt egale pentru toþi. stimulente. Eu chiar mi-am permis sã spun cã probabil la proºti
stau bine ºi doar la deºtepþi au de recuperat. E cam dur dar în
materie de demnitate n-avem de fãcut concesii ºi nu intrãm pe
domeniul acquis-ului comunitar.
Cea mai vizibilã componentã a politicilor comunitare din

domeniul justiþie ºi afaceri interne este acquis-uul Schengen.
Þinând cont de faptul cã la data de 24 octombrie a.c. a fost
aprobat proiectul Strategiei naþionale privind aderarea la
spaþiul Schengen, este anul 2012 un termen real pentru
aderarea la spaþiul Schengen, în condiþiile în care România are
aproximativ 2000 km graniþã externã a UE de securizat?
ª.N.: Vizibilitatea de care vorbim este datã de impactul
direct pe care spaþiul Schengen îl are asupra cetãþenilor.
Decizia adoptãrii unei strategii naþionale de cãtre autoritãþile
române a venit destul de târziu. Alãturi de finalizarea procesului
de securizare a frontierelor, important este ºi regimul acordãrii
Suntem în grafic cu implementarea acquis-uului comunitar de cetãþenie ºi de rezidenþã de cãtre autoritãþile române. Mai
(articolul 87 din TCE) în ceea ce priveºte ajutoarele de stat ºi sunt multe de fãcut pentru a-i convinge pe noii noºtri parteneri
legea ajutorului de stat? cã „sita” României este cel puþin la fel de deasã ca ºi cea din
ª.N.: Cred cã da. Aici sunt douã aspecte relevante. Pe de statele parte la Acord. De aceea, deºi ca român îmi doresc ca
o parte, acest capitol de negociere (6 – Concurenþa) a fost 2012 sã fie termenul maxim, cred cã acesta va mai fi amânat.
unul dintre cele douã încheiate ultimele, fiind deosebit de dificil.
Consiliul Concurenþei a reuºit „pe ultima sutã”, cum se spune, sã
confirme cã a impus ºi menþinut o exigenþã sporitã în acest Cum vedeþi România peste 10 ani?
domeniu, care sã se bucure de încredere la Bruxelles. În ª.N.: Cum o vãd sau cum mi-aº dori sã o vãd? Îmi pãstrez
privinþa legislaþiei suntem, de asemenea, aliniaþi standardelor. optimismul ºi cred cã România va ieºi din zona „codaºã” a
Pe de altã parte, monitorizarea Comisiei Europene în aceastã Europei. Suntem totuºi o þarã dintre cele mai mari, iar dacã
privinþã este foarte uºor de realizat ºi foarte strictã. Practic, nu economia româneascã va începe sã funcþioneze, în zece ani
poþi sã faci nimic în afara normelor pentru cã imediat se aflã. am putea sã ne comparãm cu Spania sau Grecia. Iar dacã se
poate ºi mai rãu, adicã sã rãmânem sã ne „batem” cu Bulgaria
Vechile state membre UE se tem de un nou val de imigranþi pentru ultimul loc, eu zic cã se poate ºi mai bine. Mai mult
în 2007, motiv pentru care multe dintre acestea au impus decât orice îmi doresc ca România de peste 10 ani sã fie o
restricþii în ceea ce priveºte piaþa muncii. Sunt justificate aceste þarã în care cei care trãiesc sã aibã sentimentul de mulþumire pe
temeri? care l-am vãzut prin statele occidentale.
ª.N.: Categoric nu. Eu nu m-am sfiit sã o spun ºi în Au consemnat
Parlamentul European. Este o ipocrizie absolut nefolositoare. Pe Andreea Florina RADU
de o parte, aceste restricþii îi afecteazã doar pe cei corecþi care Ministerul Administraþiei ºi Internelor
încearcã sã intre legal pe piaþa muncii. Cei care o fac ilegal o
vor face în continuare, cu acelaºi risc. Pe de altã parte, toate Drd. Ilinca ULMANU
5
EXTINDEREA UE
EXTINDEREA UE
Posibile repere teoretice pentru

elaborarea unei noi paradigme umaniste a integrãrii
Articolul doreºte sã identifice ! Schimbarea structuralã globalã ºi putere femininã, plinã de valori umaniste,
principalele probleme teoretice, efectele ei dar ºi de resurse materiale – sã dezlege
perspective, întrebãri ºi concepte-cheie Globalizarea este caracterizatã de aceastã enigmã este mare.
ale unei paradigme a integrãrii europene douã procese interconectate,
pornind de la concluzia lansãrii “cãrþii- transnaþionalizarea finanþelor ºi a ! Un posibil model euristic
proiect de cercetare” a autoarei acestui producþiei la nivel material ºi o trecere de Pentru a acoperi aceastã
articol1. la keynesianism la monetarism la nivel incapacitate avem nevoie de un nou
ideologic. model teoretic care sã explice implicaþiile
1. O nouã teorie a integrãrii, bazã Nu sunt de neglijat nici efectele relaþiilor dintre România ºi UE în cadrul
a unei noi paradigme a extinderii globalizãrii asupra democraþiei: procesului post-aderare ºi sã deschidã
Cel mai important element al globalizarea adesea pare sã fi înlocuit noi drumuri pentru cercetare, în vederea
cercetãrii româneºti constã în nevoia vechea dictaturã a elitelor naþionale cu gãsirii de soluþii care sã ducã la
inventãrii unei noi teorii a integrãrii una a finanþei internaþionale ºi aceasta democratizarea actualei geo-guvernãri.
întrucât actualele abordãri teoretice ale constituie o puternicã ameninþare pentru Articolul de faþã este un îndemn de
explicãrii integrãrii europene sunt suveranitatea naþionalã ºi cea a investiga în perspectiva teoriei critice
depãºite; atât neo-funcþionalismul cât ºi individualã. relaþiile României cu Uniunea Europeanã.
inter-guvernamentalismul nu þin seama de Cum poate fi acoperit acest Modelul euristic utilizat pentru a înþelege
contextul mai larg al integrãrii ºi anume paradox al democraþiei (lãrgirea spaþiului schimbarea structuralã care a dus la
schimbarea structuralã globalã ºi democratic într-un mod foarte aºezarea pe baze noi a relaþiilor dintre
contextul post-Rãzboi Rece. nedemocratic) rãmâne deocamdatã o România ºi UE este lupta de clasã, în
enigmã, însã potenþialitatea Europei – termeni neo-gramscieni: lupta dintre
actorii transnaþionali agregaþi la nivel
european, ERT2, în coaliþie cu marile
puteri din cadrul UE – constituind puterea
hard sau societatea politicã – puterea în
stat, ca un balansor între cele douã
coaliþii în formare, cea a puterii hard ºi
cea a puterii soft, cea din urmã
reprezentatã de puterea socialã, aºa-
numita societate civilã, în termeni neo-
gramscieni.3
2. Aspecte importante ale cercetãrii

Importanþa cercetãrii va consta în
principal în abordarea teoreticã care va
ajuta la o înþelegere mai bunã a legãturii
1 Salomeea Romanescu – Perspectives on the challenges and opportunities of EU Enlargment, Editura Lumen, Iaºi, 2006, concluzia lansãrii cãrþii a fost cã un asemenea proiect
vast de cercetare ar trebui sprijinit ºi ar putea da de lucru unei echipe de cercetãtori din Europa, pentru cel puþin zece ani.
2 ERT – Masa Rotundã a Industrialiºtilor Europeni, creatã la început pentru a proteja interesele industriei europene dupã ºocul petrolier din anii ’70, ºi-a lãrgit spaþiul protecþionist
la cel global, astfel, mai târziu facþiunea globalistã a devenit dominantã în raportul de puteri din cadrul ERT.
3 Vezi capitolul introductiv ºi capitolul 1 din Salomeea Romanescu, op.cit.
6
care existã între problematica lãrgirii UE, grãbi încheierea negocierilor, identi- adoptare de acquis, dezvoltare
globalizare, regionalizare ºi a ficând în acest sens interesul naþional cu instituþionalã etc., cât în redefinirea
proceselor de restructurare implicite, integrarea cât mai rapidã în UE. Fãrã contururilor normative ale comunitãþii
cercetarea fiind un exerciþiu al modului îndoialã, o astfel de poziþie a comportat politice aspirante. Concentrarea pe
cum poate fi dezvoltat studiul relaþiilor riscuri, însã nu a exclus solicitarea unor aspectele exclusiv tehnice ale integrãrii
internaþionale, pentru a reflecta relaþia derogãri ori perioade de tranziþie în va duce la griparea procesului post-
dintre teoria politicã ºi relaþiile anumite sectoare cum ar fi: politica de aderare ºi chiar la blocarea
internaþionale, legând aceste aspecte de concurenþã, mediu, agriculturã, politica instrumentelor de decizie comunitare.
studiul integrãrii europene. socialã etc.
Al doilea aspect important al
cercetãrii va fi cel legat de scoaterea în 4. Dezbateri despre adevãratul
evidenþã a naturii asimetrice ºi unilaterale impact al aderãrii ºi definirea interesului
a relaþiei dintre România ºi UE, în naþional
favoarea celei din urmã, ºi a Un alt factor determinant de luat în
consecinþelor acestui fapt pentru considerare ar fi faptul cã în România, ca
percepþia conform cãreia integrarea ar fi ºi în alte state, nu au existat dezbateri
avantajoasã tuturor membrilor. publice serioase cu privire la impactul
Al treilea aspect important al aderãrii ºi definirea interesului naþional,
cercetãrii va fi modul original al abordãrii mai ales din lipsa unor grupuri de
relaþiilor dintre România ºi UE sau mai interese puternice care sã exercite o
general, relaþiile dintre UE ºi þãrile din presiune constantã asupra factorilor de
Europa Centralã ºi de Rãsãrit, abordare decizie. Conferinþele despre impactul
diferitã de majoritatea studiilor aderãrii de la Institutul European din
academice fãcute de cãtre cercetãtori România au fost de multe ori un monolog,
români ºi strãini, studii empirice ºi care au iar cercetãtorii ºi decidenþii nu au avut cu 5. Perspective ºi întrebãri-ccheie
în centru statul. cine dialoga, cu mici excepþii. Aºadar, o încercare de definire a
Cu ocazia lansãrii cãrþii editate de interesului naþional prin dezambiguizarea
3. O posibilã întrebare principalã David Phinnemore, „Uniunea Europeanã definiþiei date în dicþionarul de concepte-
O întrebare principalã a studiilor ar ºi România”4, Nicolae Idu, directorul IER,5 cheie în relaþiile internaþionale6 ar trebui
putea fi dacã România a reuºit sau va a propus sprijin în organizarea unor astfel sã înceapã cu democratizarea
reuºi sã-ºi identifice în detaliu ºi sã-ºi de dezbateri cu societatea civilã, definitã procesului de definire a interesului
promoveze interesul naþional pe în sens larg, care sã aibã ca teme naþional, aºa cum s-a propus de curând ºi
parcursul negocierilor sale cu UE ºi în definirea interesului naþional ºi în Germania. De ce acest demers?
context post-aderare, în actualele condiþii promovarea lui în toate structurile ºi Deoarece s-a constatat cã acest concept
interne ºi internaþionale ºi þinând cont de instituþiile UE. al interesului naþional este cel mai vag
poziþia sa asimetricã de putere ºi de noul Tot în acest context, premisa de definit ºi prin urmare cel mai uºor de
concept de suveranitate multietajatã cercetare de la care se va porni va dori abuzat de cãtre politicieni în detrimentul
abordat de UE în relaþiile sale cu sã demonteze o viziune prea rãspânditã societãþii civile.
aceasta. în cercurile politice, ºi anume cã În concluzie, nu putem ºti ce este
Cercetarea ar trebui sã ia în calcul problemele legate de procesul de interesul naþional dacã nu este definit prin
implicaþiile faptului cã statele candidate integrare europeanã ºi extindere sunt în proceduri democratice..
din grupul Luxemburg nu au adoptat o mod exclusiv de naturã tehnicã, fãrã Prezervarea interesului naþional este
poziþie precautã în cadrul negocierilor: conotaþii normative ºi etice. Semnificaþia deterioratã de implicaþiile faptului cã
au redus pe cât posibil numãrul de cereri politicã a procesului de extindere rezidã guvernele duc politici de eliberare a
pentru perioade de tranziþie, pentru a mai puþin în mecanismul de negociere, pieþei de sub controlul guvernelor,
4 Lansatã pe 21 noiembrie 2006, la MAE.
5 IER, Institutul European din România.
6 M. Griffiths and T. O’Callaghan – International Relations. The key concepts, Routledge, Londra, 2002, p. 203-205.
7
EXTINDEREA UE
EXTINDEREA UE
deoarece libera circulaþie a capitalului, într-un scenariu cu sumã pozitivã, ca un tranziþie trebuie sã se descurce singure
dereglementarea pieþelor bunurilor ºi model “soft” de rezolvare a conflictelor. este nevoie de un anumit timp pentru
forþei de muncã ºi a altor politici Înþelepciunea va consta în diminuarea reactualizarea tradiþiei umaniste
consistente cu neo-liberalismul au devenit numãrului perdanþilor integrãrii pânã la europene într-o nouã ideologie.
norma, iar mobilitatea capitalului face transformarea lor în învingãtori ºi În cazul UE “neo-liberalismul
din ce în ce mai dificil pentru guverne pãstrarea învingãtorilor actuali. Acest încetãþenit” este ideologia care a
acel gen de politici tipice anilor 1950- lucru nu va fi posibil pânã când nu se vor revitalizat proiectul hegemonic de
60. Indiferent de coloratura politicã, produce transformãri matriciale, axiolo- extindere a UE, cu toate cã mulþi
guvernele occidentale urmeazã politici gice. În structura de adâncime este cercetãtori argumenteazã cã era post-
similare de asigurare a aprobãrii pieþelor necesar sã se treacã treptat de la o rãzboi a “neo-liberalismului încetãþenit”
financiare globale. axiologie orizontalã a dreptei ºi stângii la este sfârºitã. Întrebarea este dacã
una verticalã, a valorilor ecologice, actuala deviere de la direcþie poate fi
feministe, spirituale ºi ale dezvoltãrii susþinutã sau dacã guvernele trebuie sã
durabile, echitabile ºi democratice, care construiascã un alt sistem Bretton Woods
sunt deja în procesare la nivel de discurs pentru secolul XXI, în cazul în care
teoretic. economia globalã va întâmpina
Dezvoltarea nu înseamnã a ajuta pe probleme severe în viitor.
câþiva sã devinã bogaþi sau sã se creeze Care sunt oare laboratoarele
o industrie protejatã în mod selectiv, de cercetãtorilor – înþelepþi europeni care
care sã beneficieze numai o elitã, bogaþii pregãtesc scenariile viitorului ºi pun
oraºelor, ºi sã lase sãrãcimea ruralã în bazele unui nou proiect contra-
mizerie. Dezvoltarea umanistã este hegemonic, care va permite structurarea
descrisã ca acea transformare a de blocuri la nivelul sistemului
societãþii care îmbunãtãþesc viaþa internaþional, în termeni neo-gramscieni,
sãracilor, capacitând pe fiecare sã aibã care sã contrabalanseze „neoliberalismul
ºansa succesului ºi acces la serviciile de încetãþenit”, actualul motor al integrãrii
sãnãtate ºi la învãþãmânt. UE, diminuând astfel tendinþa de
Acest gen de dezvoltare nu se va polarizare excesivã a intereselor
produce atâta timp cât o minoritate diverºilor actori europeni?
dicteazã politicile, asemenea unor Va putea Uniunea Europeanã sã se
Acest proces de definire a “înþelepþi”, iar o þarã trebuie sã le urmeze. transforme dintr-un actor global în super-
interesului comun al tuturor actorilor La nivel european, pentru a se putere soft, numai prin obþinerea unui loc
sociali va fi un proces foarte dificil, asigura cã deciziile au fost luate în mod în Consiliul de Securitate al ONU?
stabilirea unei agende comune de jos în democratic ar trebui asigurat un cadru Ce alte transformãri, de profunzime
sus nu va fi un lucru uºor gãsirea european larg, în care economiºti, vor fi necesare pentru a putea
numitorului comun va fi posibilã, dar cu academici, oficiali ºi experþi din toate contrabalansa super-puterea hard, SUA?
un efort imaginativ. þãrile Europei Centrale ºi de Rãsãrit sã fie Alte întrebãri se deschid pentru o
Poate soluþia ar fi sã fie gãsite toate antrenaþi în dezbaterea noului model de cercetare viitoare:
acele valori comune cum ar fi: guvernare pentru o dezvoltare umanistã Când interesul privat va merge prea
dezvoltarea durabilã umanistã incluzând ºi asigurarea unei securitãþi individuale departe cine va fi avocatul interesului
guvernare ºi securitate umanã însoþite de umane. Acest proces de democratizare a public?
un comportament ºi o culturã geo-guvernãrii implicã o largã partici- Cine va fi vinovat de slãbirea
cooperativã. Continentul nostru are pare a altor categorii7. statelor?
tradiþie în împãrtãºirea mesajului creºtin ºi În condiþiile în care cetãþenii din
aceasta reprezintã o importantã valoare þãrile occidentale încã ocolesc Salomeea ROMANESCU
care probabil va transforma integrarea responsabilitatea lor susþinând cã þãrile în Ministerul Finanþelor Publice
7 Vezi modelul Comitetului Economic ºi Social, unde participã mai multe categorii ale societãþii civile, sindicate, patronate.
8
Armonizarea cadrului juridic bilateral al României cu acquis-uul comunitar
Potrivit Capitolului 26 de negociere – Relaþii externe8 ºi articolului 6.10 din Tratatul de aderare a României ºi Bulgariei la
Uniunea Europeanã, existã obligaþia pentru cele douã þãri în curs de aderare de a se retrage din acordurile de liber schimb cu þãri
terþe, inclusiv CEFTA. De asemenea, în cazul în care existã acorduri încheiate de România ºi/sau Bulgaria cu una sau mai multe þãri
terþe care nu sunt compatibile cu obligaþiile ce decurg din Tratatul de aderare, cele douã state trebuie sã ia mãsurile necesare pentru
a elimina incompatibilitãþile respective. Dacã sunt întâmpinate dificultãþi în a compatibiliza un astfel de acord înainte de momentul
aderãrii, România ºi Bulgaria trebuie sã se retragã din acordul în cauzã.
Articolul 6 din Tratatul de aderare a României ºi Bulgariei la Uniunea Europeanã

(1) Acordurile sau convenþiile încheiate sau aplicate provizoriu de cãtre Uniune cu unul sau mai multe state terþe, cu o organizaþie internaþionalã sau cu
un resortisant al unui stat terþ sunt obligatorii pentru Bulgaria ºi România în condiþiile stabilite prin Constituþie ºi prin prezentul protocol.
(2) Bulgaria ºi România se angajeazã sã adere, în condiþiile stabilite prin prezentul protocol, la acordurile sau convenþiile încheiate sau semnate de
Uniune ºi de actualele state membre, hotãrând în comun.
Aderarea Bulgariei ºi a României la acordurile sau convenþiile încheiate sau semnate de Uniune ºi de actualele state membre, hotãrând în comun, cu
anumite þãri terþe sau organizaþii internaþionale se aprobã prin încheierea unui protocol la aceste acorduri sau convenþii între Consiliu, hotãrând în unanimitate
în numele statelor membre, ºi þara ori þãrile terþe sau organizaþia internaþionalã în cauzã.
Comisia negociazã aceste protocoale în numele statelor membre pe baza directivelor de negociere aprobate de Consiliu, care hotãrãºte în unanimitate
ºi cu consultarea unui comitet format din reprezentanþii statelor membre. Comisia prezintã Consiliului proiectele protocoalelor care urmeazã a fi încheiate.
Prezenta procedurã nu aduce atingere exercitãrii de cãtre Uniune a competenþelor sale ºi nici repartizãrii competenþelor între Uniune ºi statele membre
în ceea ce priveºte încheierea unor astfel de acorduri în viitor sau orice alte modificãri care nu sunt legate de aderare.
(3) Aderând la acordurile ºi convenþiile prevãzute la alineatul (2), Bulgaria ºi România dobândesc, în temeiul acestor acorduri ºi convenþii, aceleaºi
drepturi ºi obligaþii ca ºi actualele state membre.
(4) De la data aderãrii ºi pânã la intrarea în vigoare a protocoalelor necesare prevãzute la alineatul (2), Bulgaria ºi România aplicã dispoziþiile
acordurilor sau convenþiilor încheiate în comun de cãtre Uniune ºi actualele state membre înaintea aderãrii, cu excepþia acordului privind libera circulaþie a
persoanelor încheiat cu Elveþia. Aceastã obligaþie este valabilã ºi în cazul acordurilor sau convenþiilor pe care Uniunea ºi actualele state membre au convenit
sã le aplice provizoriu.
Pânã la intrarea în vigoare a protocoalelor prevãzute la alineatul (2), Uniunea ºi statele membre iau orice mãsurã adecvatã, hotãrând în comun conform
competenþelor lor respective.
(5) Bulgaria ºi România aderã la Acordul de parteneriat între membrii grupului statelor din Africa, Caraibe ºi Pacific, pe de o parte, ºi Comunitatea
Europeanã ºi statele membre ale acesteia, pe de altã parte, semnat la Cotonou la 23 iunie 2000.
(6) Bulgaria ºi România se angajeazã sã adere, în condiþiile stabilite prin prezentul protocol, la Acordul privind Spaþiul Economic European, în
conformitate cu articolul 128 din acest acord.
(7) De la data aderãrii, Bulgaria ºi România aplicã acordurile ºi înþelegerile bilaterale în materie de produse textile încheiate de Uniune cu þãri terþe.
Restricþiile cantitative aplicate de Uniune importurilor de produse textile ºi de îmbrãcãminte se adapteazã pentru a þine seama de aderarea Bulgariei ºi
a României la Uniune. În acest sens, modificãrile acordurilor ºi înþelegerilor bilaterale prevãzute mai sus pot fi negociate de Uniune cu þãrile terþe respective
înainte de data aderãrii.
În cazul în care modificãrile acordurilor ºi înþelegerilor bilaterale privind produsele textile nu intrã în vigoare pânã la data aderãrii, Uniunea efectueazã
adaptãrile necesare regulilor sale care se aplicã importului de produse textile ºi de îmbrãcãminte din þãrile terþe pentru a þine seama de aderarea Bulgariei
ºi a României.
(8) Restricþiile cantitative aplicate de Uniune importurilor de oþel ºi produse siderurgice se adapteazã în funcþie de importurile de produse siderurgice,
provenind din þãrile furnizoare în cauzã, efectuate de Bulgaria ºi România în decursul ultimilor ani.
8 Acquis-ul comunitar aferent Capitolului 26 – Relaþiile externe acoperã relaþiile economice ºi comerciale ale Comunitãþii Europene cu þãrile terþe în ceea ce priveºte regimul de
import, regimul de export, mãsurile de apãrare comercialã, Organizaþia Mondialã a Comerþului ºi cadrul comerþului multilateral, precum ºi cooperarea economicã ºi asistenþa pentru
dezvoltare. România este deja asociatã politicii comerciale comune a Comunitãþii Europene prin Acordul European de Asociere ºi coopereazã strâns cu Comunitatea Europeanã în
cadrul Organizaþiei Mondiale a Comerþului ºi al altor foruri internaþionale. Angajamente asumate în negocieri: asigurarea deplinei compatibilitãþi dintre legislaþia naþionalã ºi acquis
privind regimul de control al exporturilor de produse ºi tehnologii cu dublã utilizare, adoptarea în permanenþã a mãsurilor pentru monitorizarea ºi implementarea politicii textile
comunitare ºi consultarea Comisiei Europene înainte de întreprinderea mãsurilor de integrare a produselor sau cotelor prevãzute de Acordul ATC; compatibilizarea tuturor acordurilor
ºi tratatelor bilaterale ale României cu obligaþiile de membru al UE, în special cele referitoare la comerþ, cooperare economicã ºi tehnicã – termen: data aderãrii.
9
EXTINDEREA UE
EXTINDEREA UE
În acest sens, modificãrile necesare care trebuie aduse acordurilor ºi înþelegerilor bilaterale privind produsele siderurgice încheiate de Uniune cu þãri
terþe se negociazã înainte de data aderãrii.
În cazul în care modificãrile acordurilor ºi înþelegerilor bilaterale nu intrã în vigoare pânã la data aderãrii, se aplicã dispoziþiile primului paragraf.
(9) Acordurile privind pescuitul încheiate înainte de aderare de Bulgaria sau România cu þãri terþe sunt gestionate de Uniune.
În decursul perioadei în care dispoziþiile acestor acorduri sunt aplicate provizoriu, nu sunt afectate drepturile ºi obligaþiile care revin Bulgariei ºi României
conform acestor acorduri.
De îndatã ce este posibil ºi în orice caz înainte de expirarea acordurilor prevãzute la primul paragraf, Consiliul, la propunerea Comisiei, adoptã în
fiecare caz în parte deciziile adecvate pentru continuarea activitãþilor de pescuit care fac obiectul acestor acorduri, inclusiv posibilitatea de a prelungi anumite
acorduri pentru o perioadã de cel mult un an.
(10) Cu efect de la data aderãrii, Bulgaria ºi România se retrag din orice acord de liber schimb încheiat cu þãri terþe, inclusiv din Acordul central
european de comerþ liber.
În mãsura în care acordurile încheiate între Bulgaria, România sau amândouã aceste state, pe de o parte, ºi una sau mai multe þãri terþe, pe de altã
parte, nu sunt compatibile cu obligaþiile care decurg din prezentul protocol, Bulgaria ºi România iau toate mãsurile necesare pentru a elimina incompatibilitãþile
constatate. În cazul în care Bulgaria sau România întâmpinã dificultãþi în adaptarea unui acord încheiat cu una sau mai multe þãri terþe înainte de aderare,
trebuie sã se retragã din acordul respectiv, în conformitate cu clauzele acordului.
(11) Bulgaria ºi România aderã în condiþiile stabilite de prezentul protocol la acordurile interne încheiate de actualele state membre pentru punerea în
aplicare a acordurilor sau convenþiilor prevãzute în alineatele (2), (5) ºi (6).
(12) Bulgaria ºi România iau mãsurile necesare pentru a-ºi adapta, dacã este cazul, poziþia faþã de organizaþiile internaþionale ºi faþã de acordurile
internaþionale la care Uniunea sau la care alte state membre sunt, de asemenea, parte, la drepturile ºi obligaþiile care decurg din aderarea lor la Uniune.
În special, ele se retrag, la data aderãrii sau cât mai repede posibil dupã aceastã datã, din acordurile ºi organizaþiile internaþionale din domeniul
pescuitului la care Uniunea este, de asemenea, parte, cu excepþia cazurilor în care calitatea acestora de membru se referã la alte domenii decât pescuitul.
(13) Trimiterile din prezentul articol la convenþiile ºi acordurile încheiate sau semnate de Uniune le includ pe cele prevãzute la articolul IV-438 din
Constituþie.
Baza legalã din Tratatul instituind Comunitatea Europeanã (CE) este reprezentatã de articolul 307, care prevede urmãtoarele:
Articolul 307 din Tratatul instituind Comunitatea Europeanã
Dispoziþiile prezentului tratat nu aduc atingere drepturilor ºi obligaþiilor care rezultã din convenþiile încheiate pânã la 1 ianuarie 1958 sau, pentru statele
membre aderente, înainte de data aderãrii acestora, între unul sau mai multe state membre, pe de o parte, ºi unul sau mai multe state terþe, pe de altã parte.
În mãsura în care aceste convenþii nu sunt compatibile cu prezentul tratat, statul sau statele membre în cauzã recurg la toate mijloacele corespunzãtoare
pentru a elimina incompatibilitãþile constatate. La nevoie, statele membre îºi acordã reciproc sprijin în vederea atingerii acestui scop ºi adoptã, dacã este cazul,
o poziþie comunã.
În aplicarea convenþiilor menþionate la primul paragraf, statele membre iau în considerare faptul cã avantajele consimþite prin prezentul tratat de fiecare
dintre statele membre fac parte integrantã din instituirea Comunitãþii ºi, din aceastã cauzã, sunt inseparabil legate de crearea instituþiilor comune, de atribuirea
de competenþe în favoarea acestora ºi de acordarea aceloraºi avantaje de cãtre toate celelalte state membre.
Articolul 6.10 – paragraful 2 (acorduri incompatibile cu acquis-uul comunitar)

Având în vedere obligaþiile asumate de România în vederea aderãrii, þara noastrã se aflã în proces de finalizare a demersului
aducerii în conformitate cu acquis-ul comunitar a cadrului juridic bilateral cu þãrile terþe, cu respectarea Legii nr. 590/2003 a
tratatelor. Menþionãm cã în categoria de þãri terþe nu intrã cele 25 de state membre ºi nici Bulgaria, stat în curs de aderare ca ºi
România. Aºadar, procesul de compatibilizare are loc în relaþiile cu celelalte þãri, deoarece în relaþia cu cele 25 de state, acordurile
respective vor deveni automat caduce din momentul în care România va deveni membrã a Uniunii Europene.
Se observã, astfel, din redactarea articolului 6.10, cã sunt avute în vedere douã situaþii principale:
1. cazul acordurilor de liber schimb cu state terþe, România având obligaþia de a se retrage, cu efect de la data aderãrii la
UE (a se vedea supra);
2. cazul acordurilor incompatibile cu legislaþia comunitarã ºi cu obligaþiile asumate de stat în cadrul negocierilor de aderare,
pe care îl vom analiza în continuare, unde pot fi întâlnite mai multe situaþii:
A. statul în curs de aderare contacteazã statul terþ ºi organizeazã consultãri pentru amendarea acordului în scopul
compatibilizãrii cu dreptul comunitar, în mãsura în care prin amendare nu este afectatã însãºi substanþa acordului ºi se justificã
pãstrarea sa în forma modificatã (cu condiþia sã fie vorba despre un domeniu aflat în competenþa exclusivã a Comunitãþii Europene
(CE), caz în care acordul trebuie sã îºi înceteze valabilitatea);
B. dacã însãºi substanþa acordului este contrarã cu legislaþia comunitarã sau este un domeniu de competenþa doar a CE,
atunci el va trebui sã-ºi înceteze valabilitatea; în aceastã ipotezã, sunt posibile douã variante: ieºirea din vigoare de la data aderãrii
10
prin acordul pãrþilor sau, dacã nu se ajunge la un acord ori CEFTA9

statul terþ nu rãspunde în timp util solicitãrii, denunþarea Constituire ºi participanþi
acordului, potrivit clauzelor finale ale acordului ºi Convenþiei de CEFTA reprezintã cel mai important acord multilateral de liber schimb
la Viena privind dreptul tratatelor din 1969. din Europa Centralã ºi de Sud-Est. CEFTA a fost semnat la 21 decembrie
1992 la Cracovia (Polonia) ºi a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1993, având
În cazul denunþãrilor sau al încetãrii valabilitãþii prin ca membri fondatori urmãtoarele þãri: Cehoslovacia – ulterior Cehia ºi
acordul de voinþã al pãrþilor, relaþia României cu statul terþ va Slovacia, Polonia ºi Ungaria.
avea loc numai prin intermediul acordurilor încheiate de Celor 4 membri ai Grupului de la Viºegrad li s-au alãturat ulterior
Comunitatea Europeanã (în numele statelor membre, inclusiv Slovenia (de la 1 ianuarie 1996), România (1 iulie 1997), Bulgaria (1
ianuarie 1999), ºi Croaþia (1 martie 2003).
România) cu statul respectiv. Aceasta datoritã faptului cã, în CEFTA ºi-a modificat componenþa de la 1 mai 2004, având în vedere
domeniile respective, CE are o competenþã exclusivã de a cã cinci dintre þãrile membre (Cehia, Polonia, Slovacia, Slovenia ºi Ungaria)
încheia acorduri, statele pierzând, din momentul aderãrii, au aderat la UE, rãmânând în Acord Bulgaria, Croaþia ºi România.
dreptul de a pãstra/încheia noi acorduri bilaterale. La data de 27 februarie 2006 s-a semnat, la Skopje, Acordul de
aderare a Republicii Macedonia la CEFTA, în prezent acesta aflându-se în
Aºa cum am menþionat anterior, acquis -ul aferent proces de ratificare.
Capitolului 26 – Relaþiile externe acoperã relaþiile economice CEFTA este considerat o ‘‘anticamerã’’ ºi o etapã de pregãtire a
ºi comerciale ale Comunitãþii Europene cu þãrile terþe. Aºadar, participãrii la piaþa internã comunitarã, UE fiind de la început în favoarea
potrivit documentului de poziþie, România are obligativitatea formãrii ºi funcþionãrii CEFTA. Principalul obiectiv urmãrit de CEFTA a fost
crearea unei zone de liber schimb prin liberalizarea gradualã a comerþului
compatibilizãrii tuturor acordurilor ºi tratatelor bilaterale cu reciproc cu produse industriale ºi agricole ºi prin eliminarea barierelor tarifare
obligaþiile de membru al UE, în special cele referitoare la ºi netarifare din calea comerþului în perioada de tranziþie.
comerþ, cooperare economicã ºi tehnicã. Acordurile care sunt Preºedinþia CEFTA se asigurã prin rotaþie. În anul 2006 preºedinþia este
avute în vedere în contextul art. 6.10 sunt, în consecinþã, cele asiguratã de România.
din domeniile : comercial ºi economic, investiþii, sanitar- Preocuparea pentru viitorul CEFTA
veterinare ºi fito-ssanitare, transporturi ºi pescuit. Aºa cum se Principala preocupare a þãrilor membre CEFTA în ultima perioadã a fost
observã, sunt domeniile în care CE are o competenþã exclusivã viitorul acestui Acord, având în vedere faptul cã de la 1 ianuarie 2007, odatã
sau va avea o astfel de competenþã (cum este cazul investiþiilor, cu integrarea în UE, România ºi Bulgaria vor trebui sã se retragã din CEFTA.
La reuniunea primilor miniºtri ai þãrilor membre CEFTA din 29 noiembrie
dacã intrã în vigoare Tratatul instituind o Constituþie pentru 2005 de la Zagreb, sub preºedinþia Republicii Croaþia, ºefii delegaþiilor au
Europa). Abordãrile sunt nuanþate, dupã cum vom vedea, acordat o atenþie deosebitã viitorului Acordului, subliniind în mod unanim, ca
pentru fiecare tip de acord în parte. mesaj politic al summit-ului, faptul cã viitorul CEFTA poate fi asigurat numai
prin extinderea sa.
Domeniul comercial ºi economic Negocierile din cadrul summit-ului primilor miniºtri s-au concentrat pe
redefinirea criteriilor de aderare, astfel încât sã se asigure o bazã mai largã
În conformitate cu obligaþiile asumate la Capitolul 26 – de aderare la acest Acord.
Relaþii externe, ”pânã la data aderãrii, România va aduce în Rezultatele reuniunii au fost influenþate ºi de întâlnirea trilateralã a
conformitate cu dreptul comunitar toate acordurile sale primilor miniºtri din Bulgaria, Croaþia ºi România care a avut loc la Barcelona,
bilaterale, în special cele comerciale, de cooperare la 28 noiembrie 2005 (cu prilejul summit-ului euro-mediteranean), ocazie cu
care s-a transmis un mesaj privind menþinerea CEFTA ºi dupã aderarea
economicã ºi tehnicã ºi acordurile privind investiþiile”.
României ºi Bulgariei la UE, sens în care se va da posibilitatea þãrilor din
A fost elaborat un acord-cadru privind cooperarea în Balcanii de Vest ºi Republicii Moldova de a participa la Acord.
domeniul economic, care va înlocui, dupã data aderãrii, Declaraþia primilor miniºtri de la Zagreb a inclus un nou set de criterii
acordurile comerciale incompatibile cu dreptul comunitar, de aderare la CEFTA, mai flexibile ºi mai cuprinzãtoare ºi a creat premizele
servind, în acelaºi timp, drept model pentru renegocierea pentru realizarea unui acord unic de liber schimb în regiune, pornind de la
CEFTA.
acordurilor comerciale ºi de cooperare economicã, ce conþin
În acelaºi timp, în cadrul Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-
clauze incompatibile cu dreptul comunitar. Est exista iniþiativa creãrii unui acord de comerþ liber în sud-estul Europei, a
Au fost identificate douã tipuri de situaþii: cãrui realizare sã aibã loc, în conformitate cu voinþa exprimatã în Declaraþia
! Ipoteza în care între România ºi statul terþ exista încheiat ministerialã de la Sofia, adoptatã la reuniunea Mesei Regionale a Pactului de
doar un acord comercial – în aceastã situaþie, România a Stabilitate (10 iunie 2005), în cursul anului 2006.
Existau, astfel, douã iniþiative în regiune pentru crearea unui acord de
propus partenerilor convenirea ieºirii din vigoare a acordurilor
liber schimb, care trebuiau armonizate pentru a se obþine rezultatul dorit, ºi
comerciale, începând cu 1 ianuarie 2007, ºi agrearea unui nou anume un acord unic10.
acord de cooperare economicã, în vederea menþinerii relaþiilor
9 Sursã: Ministerul Afacerilor Externe (15 mai 2006) (http://www.mae.ro/index.php?unde=doc&id=7269).
10 În calitatea sa de Preºedinte al CEFTA în anul 2006, România acordã o mare importanþã continuãrii, ºi pe viitor, a Acordului fiind, convinsã de rolul
decisiv deþinut de acesta în dezvoltarea relaþiilor comerciale în regiune, ca ºi în pregãtirea statelor membre pentru aderarea lor la Uniunea Europeanã. 11
EXTINDEREA UE
EXTINDEREA UE
economice bilaterale. Acordul-cadru de cooperare economicã

menþionat mai sus respectã principiul competenþei exclusive a
Comunitãþii Europene în ceea ce priveºte politica comercialã ºi
are drept obiectiv principal stabilirea unui mecanism bilateral de
cooperare, prin intermediul unei comisii mixte. Sarcinile comisiei
mixte vizeazã evaluarea ºi propunerea de domenii prioritare
pentru proiectele specifice în domeniul economic; evaluarea
periodicã a implementãrii acordului; identificarea oportunitãþilor
de afaceri contribuind la dezvoltarea relaþiilor bilaterale
economice ºi de investiþii. Acordul-cadru conþine, de asemenea, o
clauzã finalã referitoare la non-interferenþa acestui acord cu alte
obligaþii asumate de pãrþile contractante pe plan internaþional,
inclusiv obligaþiile ce decurg pentru România din apartenenþa la
Uniunea Europeanã sau, pentru statul partener, din oricare alt
acord încheiat cu Comunitatea Europeanã sau cu Comunitatea
Europeanã ºi statele membre.
! A doua situaþie este aceea în care între România ºi statul terþ a fost încheiat un acord comercial ºi, de asemenea, un acord
de cooperare economicã – România a propus partenerilor respectivi convenirea ieºirii din vigoare a acordului comercial, începând
cu 1 ianuarie 2007, ºi agrearea unui protocol de amendare a acordului de cooperare economicã. Protocolul vizeazã eliminarea
clauzelor comerciale (cum ar fi clauza naþiunii celei mai favorizate, clauza referitoare la tranzitul bunurilor) ºi, atunci când este
necesar, îmbunãtãþeºte mecanismul de cooperare bilateralã, prin adãugarea unor noi atribuþii comisiei mixte. Protocolul include, de
asemenea, clauza finalã referitoare la non-interferenþa acestui acord cu alte obligaþii asumate de pãrþile contractante pe plan
internaþional, inclusiv obligaþiile ce decurg pentru România din apartenenþa la Uniunea Europeanã sau, pentru statul partener, din
oricare alt acord încheiat cu Comunitatea Europeanã sau cu Comunitatea Europeanã ºi statele membre.
La sfârºitul lui 2006 – începutul anului 2007 va fi publicatã în Monitorul Oficial lista tuturor acordurilor care îºi vor înceta
valabilitatea prin denunþare sau prin acordul pãrþilor (în conformitate cu articolul 54 din Convenþia de la Viena privind dreptul
tratatelor).
Domeniul sanitar-vveterinar ºi fito–sanitar

România s-a angajat, atât în cadrul negocierilor de aderare (Capitolul 26 – Relaþii externe), cât ºi prin articolul 6 (10) din
Protocolul/Actul anexat Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeanã, sã aducã în conformitate cu dreptul comunitar toate
acordurile sale bilaterale, regionale ºi multilaterale, inclusiv, acordurile din domeniul sanitar-veterinar ºi fito-sanitar.
Obligaþia privind armonizarea acordurilor fito-sanitare ºi sanitar-veterinare cu dreptul comunitar rezultã nu numai din prevederea
generalã, conþinutã în articolul 6(10) al Protocolului/Actului anexat Tratatului de Aderare a României la Uniunea Europeanã, ci ºi
din Poziþia Comunã a Uniunii Europene la Capitolul 7 – Agricultura, în care se menþioneazã cã UE ia notã de faptul cã România
se angajeazã ca, pânã la data aderãrii, sã aducã în conformitate cu dreptul comunitar acordurile fito-sanitare ºi sanitar-veterinare
încheiate cu statele terþe.
Conform unei abordãri generale comunicate de Comisia Europeanã, acordurile care conþin prevederi cu privire la comerþul
dintre cele douã state sau cu privire la controlul la frontierã trebuie sã-ºi înceteze valabilitatea, având în vedere cã aceste aspecte
sunt de competenþa UE ºi România va fi reprezentatã în viitor de Comisie. De asemenea, sunt incompatibile acordurile în domeniul
agricol care cuprind prevederi referitoare la stabilirea, ulterior încheierii acordului, a unui regim privind comerþul între pãrþi11.
În ceea ce priveºte acordurile sanitar-vveterinare, acestea sunt incompatibile cu dreptul comunitar, deoarece conþin prevederi
referitoare la condiþii de import ºi la efectuarea controlului la frontierã.
În cazul acordurilor fito-ssanitare, acestea cuprind prevederi cu privire la certificatul fito-sanitar. Acesta este, însã, reglementat de
11 Pot fi însã menþinute dispoziþiile referitoare la notificarea bolilor sau acordurile de cooperare generalã în scop ºtiinþific, educaþional sau referitoare la schimbul de experienþã
(a se vedea ºi Directiva 2000/29/EC cu privire la mãsurile de protecþie împotriva intrãrii în Comunitate a organismelor dãunãtoare plantelor sau produselor din plante ºi
împotriva rãspândirii lor în interiorul Comunitãþii ºi Convenþia internaþionalã pentru protecþia plantelor din 1951, FAO).
12
Directiva nr. 2004/105/CE din 15 octombrie 2004 pentru stabilirea modelelor certificatelor fitosanitare oficiale sau ale
certificatelor fitosanitare pentru re-exportare, care însoþesc plantele, produsele din plante ºi alte obiecte din þãri terþe prezente în lista
anexatã Directivei nr. 2000/29/CE12. În consecinþã, statele membre nu pot stabili, prin convenþii bilaterale, un alt model de certificat.
Din acest motiv, acest tip de acorduri trebuie sã iasã din vigoare.
Partea românã are în vedere ºi posibilitatea ca acordurile care vor ieºi din vigoare sã fie înlocuite cu acorduri de cooperare
generalã.
Domeniul investiþiilor
În ceea ce priveºte domeniul investiþiilor, menþionãm cã existã o diferenþã
importantã între Tratatul instituind Comunitatea Europeanã ºi textul Tratatului
instituind o Constituþie pentru Europa. Astfel, potrivit TCE, domeniul investiþiilor
aparþine competenþei statelor membre, însã, potrivit Constituþiei UE, domeniul
investiþiilor va fi parte a politicii comerciale comune. Din perspectiva TCE,
precizãm cã singura referire este prezentã în Titlul III – Libera circulaþie a
persoanelor, serviciilor ºi capitalurilor, Capitolul 4 – Capitalurile ºi plãþile, art.
57. Constituþia UE preia formularea din art. 57 TCE (care devine art. III-157
al. 1 ºi 2): „Legi europene sau legi cadru europene vor prevedea mãsuri
referitoare la miºcãrile de capital înspre sau dinspre state terþe, rezultate din
investiþii directe, inclusiv investiþii imobiliare.” Prin urmare, potrivit noii redactãri,
UE va avea competenþã în ceea ce priveºte circulaþia capitalurilor rezultate
din investiþii. O altã dispoziþie importantã este ºi aceea din art. III-314 (Titlul V
- Acþiunea externã a Uniunii, Capitolul III - Politica comercialã comunã), care
prevede stabilirea unei uniuni vamale între statele membre, în vederea
contribuirii, în interes comun, la dezvoltarea armonioasã a comerþului mondial,
la abolirea progresivã a restricþiilor în comerþul internaþional, precum ºi în
materia investiþiilor strãine directe ºi diminuarea tarifelor vamale ºi a altor
bariere. În urma introducerii investiþiilor strãine directe în cadrul politicii
comerciale comune, care are la bazã principii uniforme (art. III-315)
pentru încheierea de acorduri comerciale relative la aspectele comerciale ale investiþiilor directe strãine, concluzia care se desprinde
în mod evident este cã domeniul investiþiilor va intra în competenþa exclusivã a UE.
Revenind la stadiul armonizãrii cadrului juridic bilateral în domeniul investiþiilor, precizãm cã executivul comunitar a indicat o
serie de clauze-tip incompatibile, referitoare, în principal, la existenþa în cadrul acordurilor încheiate de statele candidate la UE cu
þãri terþe a clauzelor de acordare a tratamentelor preferenþiale – tratamentul naþiunii celei mai favorizate, naþional ºi/sau
nediscriminatoriu, clauza transferului liber al capitalului rezultat din investiþiile strãine directe, inexistenþa posibilitãþii de modificare sau
ieºire din vigoare a acordului, în eventualitatea evoluþiei acquis-ului comunitar de o manierã incompatibilã cu aplicarea permanentã
a acordului bilateral în cauzã.
Din momentul aderãrii, tratamentul naþional (care va deveni tratament comunitar), va fi acordat numai persoanelor juridice care
au calitatea de „companie comunitarã” (art. 48 TCE), ºi anume „companiile sau firmele constituite în conformitate cu dreptul unui
stat membru ºi având sediul înregistrat, administraþia centralã sau locul principal de desfãºurare a afacerii în interiorul Comunitãþii”.
Domeniul transporturilor
Domeniul transportului aerian este foarte important, în cadrul politicilor UE, Curtea de Justiþie de la Luxemburg dezvoltând o
jurisprudenþã numitã Open Sky, care declarã incompatibile cu legislaþia comunitarã anumite prevederi din acordurile internaþionale
încheiate cu state terþe. Principala clauzã incompatibilã este clauza de desemnare, care rezervã beneficiul desemnãrii de cãtre o parte
contractantã doar companiilor naþionale ale acelei pãrþi contractante, ceea ce vine în contradicþie cu prevederile TCE în materia libertãþii
de stabilire ºi de prestare a serviciilor (art. 43 TCE). În consecinþã, acordurile bilaterale trebuie modificate în sensul precizãrii cã partea
contractantã (în speþã România) poate desemna una sau mai multe companii aeriene din CE ca beneficiare ale acordului bilateral.
12 JOUE nr. L319/20.10.2004.
13
EXTINDEREA UE
EXTINDEREA UE
În domeniul transportului rutier, articolul 70 din Tratatul instituind Comunitatea Europeanã prevede cã acþiunile statelor membre
în acest domeniu se vor încadra în „politica comunã în domeniul transporturilor”. Principalele reglementãri comunitare în domeniul
transporturilor rutiere sunt reprezentate de: Regulamentul Consiliului nr. 684/92 privind regulile comune referitoare la transportul
internaþional de pasageri cu autobuze ºi autocare, cu modificãrile ulterioare, ºi Regulamentul Consiliului nr. 881/92 privind accesul
pe piaþa transportului rutier de bunuri în interiorul Comunitãþii sau pe teritoriul unui stat membru sau prin traversarea teritoriului unuia
sau mai multor state membre, cu modificãrile ulterioare. Având în vedere cã aceste acte normative comunitare reglementeazã
regimul liberei circulaþii a serviciilor în interiorul Comunitãþii, acestea nu impun modificarea prevederilor existente în acordurile
bilaterale, referitoare la emiterea de autorizaþii de transport pentru transportatorii care opereazã servicii între România ºi un stat terþ
– întrucât transportatorii comunitari au acces la aceastã procedurã de autorizare în temeiul dreptului de stabilire pe teritoriul
României (articolul 43 din Tratatul privind instituirea Comunitãþii Europene). Singura incompatibilitate ar fi referitoare la prevederile
acordurilor bilaterale care reglementeazã scutirea de orice taxe a transportatorilor statului partener ºi a vehiculelor acestora, care
ar veni în contradicþie cu prevederile Directivei nr. 1999/62 („Eurovignette Directive”). Prin urmare, va fi necesarã stipularea în cadrul
acordurilor bilaterale a unei excepþii de la regulile referitoare la scutirea de taxe („without prejudice to measures adopted by the
European Community”).
În materia transportului maritim, principalul document relevant în dreptul comunitar este Regulamentul Consiliului nr. 4055/86
privind aplicarea principiului liberei circulaþii a serviciilor la transportul maritim între statele membre ºi între statele membre ºi statele
terþe. În principiu, acordurile bilaterale în materia transportului maritim între România ºi statele terþe sunt conforme cu acest
Regulament, deoarece acestea nu afecteazã regimul liberei circulaþii a serviciilor între România ºi statul respectiv.
În ceea ce priveºte transportul feroviar, nu au fost identificate prevederi incompatibile cu acquis-ul comunitar.
Domeniul pescuitului
Acordurile în domeniul pescuitului intrã sub incidenþa
articolului 6(9) din Tratatul de aderare a României la Uniunea
Europeanã, care prevede urmãtoarele:
„Acordurile privind pescuitul încheiate înainte de aderare de
Bulgaria sau România cu þãri terþe sunt gestionate de Uniune.
În decursul perioadei în care dispoziþiile acestor acorduri sunt
aplicate provizoriu, nu sunt afectate drepturile ºi obligaþiile care
revin Bulgariei ºi României conform acestor acorduri.
De îndatã ce este posibil ºi în orice caz înainte de expirarea
acordurilor prevãzute la primul paragraf, Consiliul, la propunerea
Comisiei, adoptã în fiecare caz în parte deciziile adecvate pentru
continuarea activitãþilor de pescuit care fac obiectul acestor
acorduri, inclusiv posibilitatea de a prelungi anumite acorduri
pentru o perioadã de cel mult un an.”
Politica de pescuit este o politicã comunã a UE, ceea ce
înseamnã cã, în acest domeniu, competenþa decizionalã aparþine
exclusiv Comunitãþii Europene (CE). În consecinþã, CE va fi cea care va gestiona acordurile bilaterale în domeniu ºi va stabili, astfel,
printre altele, cotele de pescuit.
Dupã aderarea României la Uniunea Europeanã, modificãrile care vor trebui operate cu privire la acordurile bilaterale ale
României cu þãri terþe, în domeniul pescuitului, vor fi stabilite de cãtre instituþiile comunitare.

Ministerul Afacerilor Externe
14
Securizarea viitoarei frontiere externe a UE, factor stabilizator în regiune

Experienþa statelor care au aderat la la frontierele interne ºi întãrirea controlului 6. cooperarea judiciarã în domeniul
Uniunea Europeanã în 2004 la frontiera externã, precum ºi asupra dreptului civil;
demonstreazã cã simpla calitate de armonizãrii reglementãrilor în materie de 7. cooperarea judiciarã în domeniul
membru al Uniunii nu reprezintã un vize, dreptul la azil, cooperarea în criminalitãþii;
adevãrat beneficiu, dacã nu este însoþitã domeniul judiciar ºi poliþienesc. Cu toate 8. cooperarea vamalã;
de o organizare instituþionalã care sã acestea, cooperarea în acest sens s-a 9. cooperarea în domeniul poliþie-
permitã un înalt nivel de performanþã ºi dovedit dificilã mai ales la nivel nesc.
de exploatare la cote maxime a tuturor instituþional deoarece se baza în primul Acordul ºi Convenþia, împreunã cu
resurselor umane ºi materiale disponibile. rând pe înþelegeri, rezoluþii, concluzii ºi declaraþiile ºi deciziile adoptate de
Cooperarea în materie de justiþie ºi recomandãri. Astfel, în 1993, Tratatul Comitetul Executiv Schengen, formeazã
afaceri interne la nivelul statelor membre Uniunii Europene adaugã „al treilea Acquis-ul Schengen. Prin Tratatul de la
UE dateazã încã din 1975 prin apariþia pilon” structurii comunitare: cooperarea Amsterdam, acquis-ul Schengen a fost
unui cadru juridic referitor la migraþie, la în probleme de justiþie ºi afaceri interne. preluat în cadrul acquis-ului Uniunii
azil, la cooperarea judiciarã ºi Acest nou pilon a cuprins nouã arii de Europene, Consiliul Uniunii Europene a
poliþieneascã. Dacã la început libera interes comun: luat locul Comitetului Executiv Schengen,
circulaþie se referea doar la circulaþia 1. politica de azil; stabilit de Acordul Schengen, iar
liberã a persoanelor, în special la 2. trecerea frontierelor externe; începând cu 1 mai 1999, Secretariatul
imigranþii în cãutarea unui loc de muncã, 3. imigraþia; Schengen a fost încorporat în cadrul
începând cu anii ’70, aceastã cooperare 4. combaterea dependenþei de Secretariatului General al Consiliului. Prin
a cãpãtat noi valenþe, cuprinzând droguri; crearea spaþiului Schengen, frontierele
domenii importante precum: reþele 5. combaterea fraudelor internaþio- interne ale statelor semnatare au fost
transfrontaliere de crimã organizatã, nale; eliminate ºi a fost instituitã o frontierã
trafic de droguri ºi persoane, imigraþie
ilegalã ºi terorism.
Anul 1986 a fost un an crucial în
ceea ce priveºte cooperarea interguver-
namentalã în domeniul justiþiei ºi
afacerilor interne. Datã fiind reþinerea
unor state membre faþã de cele patru
principii majore: libera circulaþie a
capitalului, mãrfurilor, serviciilor ºi
persoanelor, s-a conturat pentru prima
datã ideea întãririi progresive a
controlului la frontiera externã ºi
formularea unor politici comune în
domeniul azilului ºi imigraþiei.
Dupã semnarea Acordului
Schengen13 de cãtre cinci state membre,
s-a convenit asupra eliminãrii controalelor
13 Iniþial a fost semnatã o înþelegere în localitatea Schengen, în 1985, între Germania, Franþa ºi þãrile Benelux, destinatã sã faciliteze cãlãtoria cetãþenilor în Uniunea Europeanã,
iar ulterior, în completarea Acordului a fost semnatã Convenþia Schengen de aceleaºi cinci state, la data de 19 iunie 1990. Din spaþiul Schengen fac parte în prezent 16 þãri: Austria,
Belgia, Danemarca, Elveþia, Franþa, Germania, Grecia, Finlanda, Islanda, Italia, Luxemburg, Norvegia, Olanda, Portugalia, Spania, Suedia. Din Spaþiul Schengen nu fac parte Marea
Britanie ºi Irlanda (acestea au agreat doar anumite prevederi ale Acordului Schengen care trateazã “cooperarea dintre forþele de poliþie” ºi “cooperarea juridicã”, refuzând
deocamdatã sã încheie acorduri în domeniul controlului frontierelor cu alte state Schengen) ºi nici cele zece þãri care au aderat la Uniunea Europeanã la 1 mai 2004, respectiv
Polonia, Slovenia, Slovacia, Ungaria, Cehia, Estonia, Lituania, Letonia, Malta ºi Cipru.
15
EXTINDEREA UE
EXTINDEREA UE
externã Schengen, la care controlul se 1 ianuarie 2007. Aflatã la confluenþa ºi al cooperãrii în materie de controale
desfãºoarã în baza unui set unic, comun unor mari fluxuri migratorii din fostele fito-sanitare ºi veterinare.
de reguli ºi proceduri, referitoare la republici sovietice, din Orientul Mijlociu, Potrivit Convenþiei de la Dublin
regimul vizelor, dreptul la azil etc. menite Asia ºi Africa, România are respon- (1990), înlocuitã de Regulamentul Dublin
sã faciliteze libera circulaþie a sabilitãþi uriaºe pentru securizarea II, ºi Deciziei Consiliului nr. 343/2003,
persoanelor. frontierelor. imigranþii ilegali sau solicitanþii de azil
Atacurile teroriste de la 11 România va deveni a doua graniþã cad în responsabilitatea autoritãþilor
septembrie 2001 au grãbit deciziile a UE, dupã graniþa dintre Finlanda ºi statului membru a cãrui frontierã a fost
legate de cooperarea interguver- Rusia, din punct de vedere al întinderii – trecutã prima. Ideea care stã la baza
namentalã pentru combaterea oricãror 2070 de kilometri de frontierã externã a
forme de criminalitate transfrontalierã. Uniunii Europene cu Serbia, Ucraina,
Schimbãrile politice ale anilor ‘90, pe Moldova14 ºi Marea Neagrã – ºi va
fondul unei instabilitãþi economice, a avea primul Sistem integrat de securizare
permeabilitãþii frontierelor ºi a corupþiei a frontierelor. Aceastã perspectivã
ridicate a lucrãtorilor la frontierã, au reprezintã o provocare uriaºã pentru þara
determinat o dezvoltare alarmantã a noastrã, care va deveni “þintã” pentru
reþelelor criminale, iar conflictele migraþia ilegalã, traficul de droguri ºi
regionale au creat un mediu foarte persoane, maºini furate, arme ºi alte
atractiv ºi profitabil pentru diversele forme de infracþionalitate.
activitãþi criminale. De asemenea, Specialiºtii în domeniul imigraþiei
procesul de extindere a Uniunii Europene atrag atenþia asupra faptului cã, în viitorul
ºi primirea de noi membri, în special de apropiat, principala sursã de migraþie va
la graniþa esticã a Comunitãþii, au fi Asia, iar ruta preferatã de penetrare a
accentuat nevoia concentrãrii atenþiei teritoriului Uniunii Europene va fi prin Asia
asupra domeniului justiþie ºi afaceri Centralã – Caucazul de Sud – Marea
interne. Pentru a se stabili un echilibru Neagrã – România. Cum nu toate
între libertate ºi siguranþã, libertatea de statele membre au frontiere externe,
circulaþie a fost însoþitã de aºa-numitele managementul frontierelor este o
mãsuri compensatorii, ce vizeazã activitate coordonatã la nivel comunitar
îmbunãtãþirea coordonãrii dintre poliþie, pentru care se aplicã principiul împãrþirii
vamã ºi autoritãþile judiciare ºi adoptarea responsabilitãþilor între state. În acest acestor documente este de a determina
mãsurilor necesare combaterii fenome- sens, unul din pilonii acestor eforturi este statele graniþe externe ale Uniunii
nelor de infracþionalitate. Pentru aceasta Agenþia FRONTEX15 care coordoneazã Europene sã îºi asume acest statut cu
a fost constituit un sistem complex de cooperarea operaþionalã între statele responsabilitate ºi sã intensifice controa-
informaþii, denumit Sistemul de Informaþii membre în materie de management al lele la punctele de trecere a frontierei.
Schengen (SIS) , pentru facilitarea frontierelor externe, acordã asistenþã de Studii recente aratã faptul cã, spre
schimbului de date privind persoanele ºi specialitate în instruirea efectivelor poliþiei exemplu în Grecia, costurile sociale
bunurile. de frontierã, efectueazã analize de risc. pentru întreþinerea unui imigrant/solicitant
România participã activ la crearea De asemenea, agenþia lucreazã în de azil se ridicã la 10 euro pe zi, iar
ºi dezvoltarea unui spaþiu de libertate, strânsã legãturã cu celelalte instituþii ale dacã ne raportãm la câºtigul mediu
securitate ºi justiþie, în acest sens rolul pe Uniunii Europene implicate în domeniul salarial din România ºi la faptul cã nu
care-l deþine þara noastrã este unul securitãþii la frontierele externe, precum existã fonduri suficiente în acest scop,
esenþial, având în vedere faptul cã EUROPOL16, CEPOL (Colegiul European situaþia este cel puþin îngrijorãtoare. Acest
frontiera României va deveni frontierã de Poliþie) ºi OLAF (Oficiul European Anti- fapt nu va împiedica însã afluxul de
externã a Uniunii Europene începând cu Fraudã), în domeniul cooperãrii vamale imigranþi la graniþele României.
14 Din 1997, cetãþenii moldoveni reprezintã 75% din totalul populaþiei imigrante în România.
15 Frontex (Agenþia europeanã pentru managementul ºi cooperarea operativã la frontierele externe ale Uniunii Europene) – agenþie descentralizatã a UE cu sediul la Varºovia, din
anul 2004.
16 Europol este organizaþia care se ocupã cu aplicarea legii în cadrul UE ºi care opereazã cu informaþiile referitoare la criminalitate. Europol-ul are misiunea de a-ºi aduce o
contribuþie semnificativã la acþiunea Uniunii Europene de aplicare a legii împotriva crimei organizate ºi terorismului, concentrându-ºi eforturile asupra organizaþiilor criminale.
16
Printre clauzele de salvgardare la ! Transmiterea unei Declaraþii de cooperarea în domeniul poliþienesc,

Capitolul 24 – Justiþie ºi Afaceri Interne pregãtire; lupta anti-drog, regimul armelor si
s-a gãsit ºi cea referitoare la accelerarea ! Propunerea unei date pentru muniþiilor, cooperarea juridicã în
eforturilor pentru modernizarea echipa- începerea procesului de evaluare; problema criminalitãþii ºi a extrãdãrilor,
mentului ºi infrastructurii la viitoarea ! Completarea unui chestionar stadiul Sistemului de Informare
graniþã externã a Uniunii Europene. extins, cuprinzând întrebãri detaliate Schengen20 (SIS I ºi SIS II21), precum ºi
Pentru finalizarea negocierilor la acest despre toate aspectele relevante, care referiri la protecþia datelor personale.
capitol, România a demonstrat progrese urmeazã sã fie analizat de Consiliul Planul marcheazã distincþia clarã între
semnificative ºi s-a angajat sã continue: Uniunii Europene; momentul aderãrii României la UE ºi
reforma sistemului judiciar, securizarea ! O serie de vizite de evaluare în momentul aderãrii la Convenþia
frontierelor României, combaterea frau- funcþie de rezultatul cãrora va fi luatã Schengen, care se preconizeazã,
dei ºi corupþiei, a reformei forþelor de decizia finalã. conform declaraþiilor ministrului de
poliþie, combaterea criminalitãþii organi- În ceea ce priveºte pregãtirile interne, la jumãtatea anului 2012.
zate17, cooperarea judiciarã în domeniile pentru implementarea acquis-uului Planificarea procesului de
azil, migraþie, protecþia datelor, politica Schengen ºi managementul viitoarei implementare a Convenþiei Schengen
de vize, lupta împotriva terorismului, a frontiere externe a UE , procedurile este realizatã printr-o abordare în douã
traficului de droguri18 ºi fiinþe umane19, Schengen sunt în majoritatea cazurilor etape, care acoperã atât perioada de
cooperare vamalã. Întãrirea capacitãþii implementate. În octombrie 2005 a fost pre-aderare la Uniunea Europeanã, cât ºi
administrative ºi a cooperãrii interinstitu- adoptat un Concept pentru Implemen- perioada care urmeazã aderãrii ºi se
þionale ºi internaþionale sunt elemente tarea Sistemului Integrat de Securizare a situeazã înaintea ridicãrii controalelor la
esenþiale pentru asigurarea pregãtirii Frontierei de Stat (SISF). frontierele interne (membru Schengen
corespunzãtoare. În cadrul mãsurilor necesare în deplin). Documentul este realizat în
Prioritatea imediat urmãtoare ade- vederea aderãrii la Uniunea Europeanã, concordanþã cu urmãtoarele documente:
rãrii este îndeplinirea condiþiilor ca þãrilor candidate le este recomandat sã “Strategia naþionalã de management
România sã devinã stat membru stabileascã un „Plan de acþiune integrat al frontierei de stat a României în
Schengen. În acest sens, a fost stabilit un Schengen” din care sã rezulte perioada 2005-2009”, respectiv „Planul
calendar strâns pentru atingerea acestui înþelegerea a ceea ce înseamnã unic multianual de investiþii pentru
obiectiv ambiþios. Ministrul administraþiei ºi implementarea în totalitate a Acquis-ului securitatea frontierei”.
internelor, Vasile Blaga, a insistat asupra Schengen, rezultatele concrete obþinute Pregãtirile pentru aderarea la spaþiul
unei „coordonãri ireproºabile a instituþiilor pânã în acel moment, precum ºi un Schengen vor fi finanþate în principal din
implicate în pregãtirea pentru aderarea program detaliat ºi viabil pentru fonduri europene, România urmând sã
la spaþiul Schengen, în vederea derulãrii adoptarea ºi implementarea mãsurilor beneficieze de o finanþare de aproape
eficiente a acestui proces ºi a obþinerii restante. „Planul de acþiune Schengen” 560 de milioane de euro, cunoscutã sub
performanþei maxime, cu cheltuieli revizuit al României prevede mãsuri numele de “Facilitatea Schengen”.
minime”. Etapele aderãrii României la privind controlul extern al frontierelor ºi SISF priveºte atât frontiera verde cât
spaþiul Schengen sunt: inspectarea acestora, politica de vize, ºi cea albastrã, iar elementele sale cheie
17 În acest sens a fost elaboratã „Strategia naþionalã de combatere a criminalitãþii organizate în perioada 2004-2007”. Mai mult, legislaþia naþionalã de prevenire ºi combatere
a spãlãrii banilor ºi a finanþãrii actelor de terorism la standardele europene este armonizatã cu Directiva 91/308/CEE privind prevenirea utilizãrii sistemului financiar – bancar în
scopul spãlãrii banilor, modificatã prin Directiva 97/2001/CEE.
18 A fost aprobatã „Strategia naþionalã antidrog 2005-2012” ºi planul de acþiune aferent, HG nr. 540/09.06.2005 pentru modificarea ºi completarea Regulamentului de aplicare
a Legii nr. 300/2002 privind regimul juridic al precursorilor folosiþi la fabricarea ilicitã a drogurilor. „Strategia naþionalã antidrog” pentru perioada 2005-2012 stabileºte un numãr
de 18 obiective specifice pentru prevenirea consumului de droguri în familie, ºcoalã ºi comunitate. Prin H.G. nr. 1243/13.10.2005 (MO nr. 943/26.10.2005) a fost aprobat
programul „Marea Alianþã Românã Antidrog” (MARA), document programatic de interes naþional în baza cãruia se vor dezvolta proiecte sectoriale pentru prevenirea ºi combaterea
traficului ºi consumului ilicit de droguri.
19 În plan legislativ, România a fãcut paºi importanþi pe toate cele 3 paliere ale traficului de persoane respectiv prevenire, combatere ºi asistenþã a victimelor. A fost realizat proiectul
final al „Planului naþional de acþiune pentru prevenirea traficului de persoane 2006-2007” ºi a „Strategiei naþionale anti-trafic 2006-2010”. A fost adoptatã HG nr. 1282
/27.10.2005 pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României ºi Organizaþia Internaþionalã pentru Migraþie (OIM) privind funcþionarea Centrului pentru protecþie temporarã,
asistenþã medicalã ºi consiliere de specialitate pentru returnarea femeilor victime ale traficului de persoane, semnat la Bucureºti la 16 septembrie 2005 (MO nr. 974/02.11.2005).
20 Sistemul de Informaþii Schengen reprezintã un sistem informatic la care sunt conectate poliþia de frontierã, poliþia, autoritãþile vamale ºi oficiile consulare ale statelor membre
Schengen prin care sunt accesate date referitoare la anumite persoane de interes ºi la obiecte furate. SIS este esenþial pentru existenþa Spaþiului Schengen.
21 România a început deja sã punã în funcþiune proiectul tehnic pentru Sistemul de Informaþii Schengen SIS II. Concluziile misiunii de peer review pentru evaluarea capacitãþii
României de a participa la SIS II au subliniat cã autoritãþile române deþin toate informaþiile necesare în domeniul IT pentru aderarea în viitor la spaþiul Schengen.
17
EXTINDEREA UE
EXTINDEREA UE
sunt resursele umane, echipamentele, ale Poliþiei de Frontierã, potrivit membrii Comisiei detaliazã mãsurile care
tehnica IT ºi cooperarea interinstituþionalã prevederilor din Catalogul Schengen ce se impun în fiecare din direcþiile de
ºi internaþionalã. Obiectul principal al se referã la modul de distribuire ºi activitate ale instituþiilor implicate în acest
contractului cu concernul european dispunere a echipamentelor. proces.
EADS22, care implementeazã SISFS, se În ceea ce priveºte cooperarea la Conºtientã de provocãrile regionale
va derula pânã în anul 2009, în douã nivel internaþional pentru diminuarea actuale, de faptul cã frontiera sa va
etape: prima pânã la sfârºitul anului fenomenului migraþiei ilegale ºi a
2006 ºi cea de a doua pânã în 2009. infracþiunilor conexe, Poliþia de Frontierã24
SISF este operaþionalizat prin sub-sisteme a încheiat mai multe protocoale de
care includ sistemele ce comunicaþii colaborare cu instituþii din România ºi din
mobile ºi fixe, sistemul de tehnologie a strãinãtate25. Reþeaua de ataºaþi de
informaþiei, sistemul de supraveghere la afaceri interne ºi ofiþeri de legãturã pusã
Marea Neagrã, sistemele de mobilitate la punct de Ministerul Administraþiei ºi
navalã ºi terestrã, etc. Sistemul integrat Internelor este legãtura directã dintre
de observare ºi supraveghere a traficului Poliþia de Frontierã românã ºi instituþiile
la Marea Neagrã – SCOMAR23 – este similare din alte state. De asemenea, au
infrastructura SISF la frontiera albastrã. fost întreprinse acþiuni comune ale Poliþiei
Conform traficului de pasageri de Frontierã ºi Agenþiei FRONTEX. coincide cu frontiera Uniunii Europene de
prezent ºi proiectat, doar urmãtoarele Referitor la politica de vize, România la 1 ianuarie 2007 ºi implicaþiile ce
porturi fluviale sunt relevante: Moldova a adoptat majoritatea prevederilor în derivã, România îºi asumã statutul de
Veche, Orºova, Drobeta Turnu Severin, domeniu ºi a efectuat demersurile grãnicer al Uniunii, continuând eforturile
Giurgiu, Olteniþa, Cãlãraºi, Cernavodã ºi administrative pentru implementarea pentru asigurarea unui management
Tulcea. De aceea, aceste porturi vor efectivã a acquis-ului la momentul eficient al frontierei.
reprezenta o prioritate în ceea ce aderãrii. Trebuie precizat faptul cã
priveºte dezvoltarea infrastructurii ºi autoritãþile fac eforturi suplimentare Andreea Florina RADU
procedurilor necesare pentru controlul la pentru instalarea de echipamente Ministerul Administraþiei ºi Internelor
frontierele externe. De asemenea, în data sofisticate de detectare a documentelor
de 27.01.2006, a fost finalizatã contrafãcute ºi falsificate. În luna
„Strategia Poliþiei de Frontierã privind septembrie 2004 a început, conform Bibliografie
supravegherea ºi controlul frontierei planificãrii, emiterea noilor colante de !http://www.mai.gov.ro/
maritime, pentru perioada 2006-2009”. vize, ce conþin o serie de elemente de index19.htm
În vederea asigurãrii unui nivel securitate ºi anti-falsificare ale UE. ! http://www.mai.gov.ro/
ridicat al supravegherii ºi al controlului la Recent, Comisia Naþionalã de Auto- Documente/Shengen/BI%20strategia%

viitoarele frontiere externe, în cursul anului evaluare Schengen a aprobat proiectul 20nationala%20Schengen.pdf (Buletin
2005 au continuat operaþiunile de „Strategiei naþionale privind aderarea Informativ Nr. 661 din 24.10.2006
primire a echipamentului specializat ºi de României la spaþiul Schengen”, estimatã referitor la proiectul Strategiei Naþionale
modernizare a sediilor Poliþiei de a avea loc în cursul anului 2012. Proiectul de Aderare la spaþiul Schengen)
Frontierã. Echipamentul achiziþionat a fost de strategie propus de Ministerul
distribuit în cadrul structurilor operative Administraþiei ºi Internelor ºi aprobat de
22 MAI a încheiat renegocierea contractului cu EADS pentru securizarea frontierelor în luna noiembrie 2005. Noua formã a contractului a redus costul securizãrii frontierelor cu
125.5 milioane de euro, datoritã eliminãrii tuturor suprapunerilor cu proiectele finanþate de Uniunea Europeanã care existau în vechiul contract. Un articol nou introdus prevede
obligaþia EADS de a realiza ºi implementa subsistemul de comunicaþii mobile din cadrul sistemului în tehnologie standard TETRA, tehnologie utilizatã în statele Uniunii Europene.
Articolul din contract privind subcontractanþii a fost reformulat ºi completat, fiind introduse prevederi care vizeazã asigurarea transparenþei asupra procedurilor de achiziþie a bunurilor
ºi serviciilor.
23 Sistemul SCOMAR este în curs de implementare, urmând sã intre efectiv în circuit la sfârºitul anului 2008 ºi are o valoare de 1,1 milioane euro. Asistenþa tehnicã este acordatã
de Franþa ºi Spania. Ultima achiziþie sunt trei nave noi de tip P-157 de patrulare ºi supraveghere maritimã, care întãresc componenta de mobilitate navalã a Poliþiei de Frontierã
Române la Marea Neagrã.
24 Suportul legislativ: Legea de organizare ºi funcþionare a Poliþiei de Frontierã Românã (O.U.G. nr. 104/2001, aprobatã prin Legea nr. 81/2002), Legea privind frontiera de stat
a României (O.U.G. nr. 105/2001 aprobatã prin Legea nr. 243/2002), Normele metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 105/2001 aprobate prin H.G. nr. 445/2002.
25 Pânã în prezent, România a încheiat 32 de acorduri de readmisie, din care 31 au fost ratificate. Au fost înfiinþate, dupã modelul REFLEX central, alte 15 Compartimente REFLEX
la nivelul tuturor Brigãzilor de Combatere a Criminalitãþii Organizate.
18
POLITICI COMUNITARE
POLITICI COMUNITARE
Taxa pe valoarea adãugatã în Uniunea Europeanã

Conform Articolului 93 (99) al Tratatului CE, Consiliul sensibilã a cotelor TVA27 în statele membre.
trebuie sã adopte mãsuri pentru armonizarea taxei pe valoarea Principiul taxãrii în statul în care se efectueazã consumul
adãugatã, a accizelor ºi a altor impozite indirecte acolo unde pentru bunurile ºi serviciile destinate subiecþilor pasivi de TVA,
este necesar pentru a asigura existenþa ºi funcþionarea pieþei în condiþiile ºi la cotele în vigoare în acel stat, rãmâne în
interne. vigoare în aºteptarea sistemului definitiv de taxare a
Dupã instituirea în 1967 a sistemului impunerii valorii schimburilor între statele membre. Este vorba de evitarea în
adãugate ºi adoptarea în 1977 a directivei asupra armonizãrii acest mod, în aºteptarea unei suficiente armonizãri a cotelor, a
bazei de impunere a TVA, în 1991 ºi 1992 au fost adoptate riscurilor de distorsionare a concurenþei ºi delocalizare a
directive privind instituirea unui regim tranzitoriu al TVA ºi activitãþii. Noul regim este aºadar menit sã întãreascã
simplificarea regimului TVA26. integrarea comunitarã protejând în acelaºi timp interesele
Armonizarea legislaþiilor naþionale în domeniul bazei financiare ale statelor membre.
uniforme de impunere a TVA prevede numeroase derogãri, în Tratamente speciale au fost prevãzute pentru vânzãrile la
special pentru bunurile de lux, obiectele de artã, de anticariat distanþã, cumpãrãrile efectuate de subiecþi pasivi exigibili sau
ºi de colecþie ºi operaþiunile cu aur. de persoane juridice non-subiecþi de TVA ºi vânzãrile de
Regimul provizoriu al TVA, valabil între 1 ianuarie 1993 ºi mijloace de transport noi.
31 decembrie 1996, a suprimat, atât pentru persoanele fizice
cât ºi pentru cele juridice, controalele fiscale la frontierele intra-
comunitare. Rambursarea TVA la importurile între statele
membre aparþine deja trecutului; noul sistem instituit pentru plata
TVA-ului se bazeazã pe distincþia între:
! vânzãri între subiecþi pasivi de TVA;
! vânzãrile cãtre persoane fizice;
! vânzãrile cãtre persoane care nu sunt subiecþi de TVA.
Documentul administrativ unic pentru societãþi este substituit

cu declaraþii periodice pe care acestea trebuie sã le prezinte.
În ceea ce priveºte persoanele fizice, vânzãrile în francizã
fiscalã (duty free) în porturi ºi aeroporturi sunt abolite începând
cu 30 iunie 1999 pentru cãlãtorii intra-comunitari.
Abolirea frontierelor fiscale necesitã un anumit nivel de
armonizare a cotelor de TVA. Statele membre aplicã, în
contextul noului regim fiscal, o singurã cotã normalã care nu
poate fi inferioarã nivelului de 15%, ºi cu titlu facultativ, una sau
douã cote reduse, nu inferioare nivelului de 5%, limitate la
anumite produse sau servicii cu caracter cultural sau social.
Menþinerea cu titlu tranzitoriu a cotelor zero sau minime
existente (adicã inferioare lui 5%) este permisã. Cotele
majorate (pentru produsele considerate de lux) sunt suprimate.
Aceste dispoziþii, care ar fi trebuit sã fie reexaminate înainte de
31 decembrie 1996, au fost deja aplicate de statele membre.
Aceasta a condus la reducerea numãrului ºi diminuarea
26 vezi ºi: http://europa.eu/pol/tax/index_en.htm
27 id.
19
POLITICI COMUNITARE
POLITICI COMUNITARE
În ceea ce priveºte schimburile cu þãri terþe, importurile Cele mai recente evoluþii în domeniul TVA
rãmân supuse obligaþiilor de declarare în vamã ºi impunerii în Trei noi directive permit aplicarea unor cote reduse de
momentul importãrii. Exporturile vor rãmâne scutite, odatã TVA unui numãr foarte restrâns de activitãþi lucrative, ºi
efectuate formalitãþile vamale normale. Pentru operatorii care anume:
intenþioneazã sã punã în circulaþie într-un stat membru mãrfuri - renovarea caselor;
terþe înainte sã le trimitã în alt stat membru pentru a fi utilizate - serviciile de îngrijire la domiciliu;
sau consumate e prevãzut un regim simplificat. - curãþarea ferestrelor în locuinþele private;
Cotele TVA în statele membre28 ºi viitoare membre - repararea bicicletelor, pantofilor, obiectelor de piele,
Cotã super- hainelor ºi a altor obiecte de uz casnic;
Þara Cotã redusã Cotã normalã
redusã - serviciile de frizerie.
Belgia — 6 21 Aplicarea prevederilor acestor directive este limitatã la
Bulgaria — — 2029 perioada 1 ianuarie 2006 – 31 decembrie 2010. Nouã
Cehia — 5 19 state membre aplicã deja noile cote, în timp ce alte opt state
au cerut dreptul de a le aplica în viitor. Niciunul dintre aceste
Danemarca — — 25
state nu aplicã simultan toate reducerile de cote TVA la care
Germania — 7 1630 are dreptul.
Estonia — 5 18
Grecia 4.5 9 19 Daniel NÃSTASE
Spania 4 7 16 Ministerul Administraþiei ºi Internelor
Franþa 2.1 5.5 19.6
Irlanda 4.4 13.5 21
Italia 4 10 20 Bibliografie:
! Goodspeed T. J. – Tax Competition, Benefit Taxes and Fiscal
Cipru — 5/8 15
Federalism, National Tax Journal, 1(3), September, 1998
Letonia — 5 18 ! Buettner, T. – Tax base effects and fiscal externalities of local
Lituania — 5/9 18 capital taxation: evidence from a panel of German jurisdictions,
Luxemburg 3 6/12 15 Journal of Urban Economics, Vol. 54, 2003
Ungaria — 5 20 ! http://www.europarl.europa.eu/factsheets/ 3_4_8_en.htm
! http://europa.eu/pol/tax/index_en.htm
Malta — 5 18
! http://ec.europa.eu/taxation_customs/resources/
Olanda — 6 19
documents/taxation/vat/how_vat_works/rates/
Austria — 10/12 20 vat_rates_2006_en.pdf.
Polonia 3 7 22 ! http://www.euracti.com/en/taxation/lower-taxes-haircuts-
Portugalia — 5/12 21 b i c y c l e - r e p a i r s - h o u s e - r e n o v a t i o n / a r t i c l e - 15 6 9 76
România — 9 19 http://ec.europa.eu/taxation_customs/taxation/vat/key_document
Slovenia — 8.5 20 s/legislation_recently_adopted/index_en.htm
Slovacia — — 19
Finlanda — 8/17 22
Suedia — 6/12 25
Regatul Unit — 5 17.5
Sursa: Taxation and Customs Union DG
http://ec.europa.eu/taxation_customs/resources/documents/
taxation/vat/how_vat_works/rates/vat_rates_2006_en.pdf.
28 Date valabile la data de 1.06.2006.
29 De la 1 ianuarie 2007, cota va fi de 18%.
30 De la 1 ianuarie 2007, cota va fi de 19%.
20
Regimul fiscal al societãþilor în Uniunea Europeanã
Spre deosebire de impozitele nu la momentul operaþiunii, ci doar în în acest sector, dar cu puþine rezultate
indirecte, tratatele comunitare nu cer în momentul realizãrii lor efective. concrete.
mod explicit armonizarea impozitelor Convenþia instituie o procedurã de Un comitet de experþi independenþi,
directe (impozitele pe venit ºi cele pe arbitraj care permite evitarea dublei numit „Comitetul Ruding”, a prezentat la
profit). Cu toate acestea, articolul 94 din impuneri ce ar rezulta eventual din 18 martie 1992 un raport în care era
Tratatul CE prevede aproximarea acelor interpretãri divergente ale statelor evaluatã necesitatea obþinerii unei mai
legi, reglementãri sau prevederi membre în legãturã cu preþurile de mari armonizãri în materie de taxare a
administrative ale statelor membre care transfer aplicate între societãþi asociate în societãþilor ºi care formula diverse
ar afecta existenþa sau funcþionarea operaþiunile lor comune. Convenþia a recomandãri concrete33.
pieþei comune. În orice caz, regle- intrat în vigoare la 1 ianuarie 1995 ºi e Comisia a prezentat o propunere
mentãrile naþionale ce privesc impozitele valabilã pentru o perioadã de 5 ani. O de directivã menitã sã elimine impunerile
directe trebuie sã respecte libertãþile nouã convenþie, privind aderarea asupra plãþilor transfrontaliere de
fundamentale prevãzute de tratatele CE. Austriei, Suediei ºi Finlandei, a fost dobânzi ºi „royalties” între societãþi, o
Regimul fiscal al societãþilor este semnatã la 21 decembrie 1995. propunere de directivã asupra
unul dintre puþinele sectoare ale politicii În anii ce au urmat lui iulie 1990, au compensãrilor transfrontaliere ale
comunitare în care Consiliul poate fost depuse eforturi pentru a se progresa pierderilor ºi propuneri menite sã extindã
adopta dispoziþii legislative doar în domeniul de aplicabilitate a directivelor
unanimitate. În practicã, acest fapt a „fuziuni” ºi „mamã / fiicã”34.
fãcut dificilã adoptarea de mãsuri în Toate propunerile legislative citate
acest domeniu31. Actualmente sunt în au fost din pãcate blocate la nivel de
vigoare douã directive ºi o convenþie, Consiliu.
adoptate la reuniunea Consiliului din 23 În aprilie 1996, cu ocazia
iulie 199032. La 1 decembrie 1997 Consiliului de miniºtri ECOFIN reuniþi la
Consiliul a aprobat un pachet de mãsuri Verona, Comisia a prezentat o nouã
destinat sã combatã efectele negative strategie cuprinzãtoare pentru sectorul
ale concurenþei fiscale. Scopul acestuia fiscal, care punea chestiunile fiscale în
este sã dinamizeze coordonarea în contextul mai amplu al politicilor
domeniul fiscalitãþii la nivelul Uniunii. comunitare. Aceastã iniþiativã a fost
Prima directivã în vigoare – directiva urmatã de constituirea Grupului la nivel
„societãþi-mamã/-fiicã” – eliminã dubla înalt, re-botezat ulterior Grupul pentru
impunere a dividendelor distribuite de politica fiscalã, compus din reprezentanþi
societãþile-fiicã cãtre societãþile-mamã personali la nivel înalt ai miniºtrilor de
situate într-un stat membru diferit. finanþe ºi prezidat de Comisie, cu
A doua – „directiva asupra mandatul de a examina propunerile celei
fuziunilor” – instituie un regim fiscal din urmã.
comun, în baza cãruia plusvaloarea În urma discuþiilor purtate în acest
derivatã din fuziuni, divizãri, aporturi de cadru, miniºtrii de finanþe au aprobat în
capital sau schimb de acþiuni este taxatã unanimitate la 1 decembrie 1997 un
31 Janeba E. (1995).
32 vezi ºi: http://europa.eu/pol/tax/index_en.htm
33 vezi ºi: http://www.europa-web.de/europa/03euinf/10counc/econfina.htm
34 idem.
21
POLITICI COMUNITARE
POLITICI COMUNITARE
iniþierea unui proces de armonizare codului ºi sã controleze comunicarea

fiscalã generalã, care ar fi incompatibil informaþiilor referitoare la astfel de
cu principiul subsidiaritãþii. mãsuri;
Rezoluþia referitoare la codul de ! sã promoveze adoptarea de
conduitã defineºte mãsurile potenþial principii menite sã elimine mãsurile fiscale

nocive, începând de la acele mãsuri nocive în þãri terþe ºi în teritorii în care nu
fiscale care determinã un nivel efectiv de se aplicã tratatul. În situaþii speciale, þãrile
impunere net inferior nivelurilor general care au teritorii dependente sau asociate
aplicate în statul membru vizat, inclusiv sau care au responsabilitãþi speciale sau
absenþa impunerii. prerogative fiscale în alte teritorii se
Comisia a propus deja o clasificare angajeazã, în limitele dispoziþiilor lor
a acestor regimuri, împãrþite in cinci constituþionale, sã garanteze aplicarea
categorii: acestor principii în acele teritorii.
! serviciile intra-grup; Se sublinia, de asemenea,
! serviciile financiare ºi de asigurãri importanþa identificãrii dispoziþiilor în
ºi companiile off-shore; materie fiscalã care reprezintã un
! alte regimuri specifice; obstacol pentru activitãþile economice
! mãsuri de stimulare regionalã; transfrontaliere în cadrul pieþei interne ºi a
pachet de mãsuri fiscale menit sã ! alte activitãþi. promovãrii de mãsuri pentru a le
combatã aspectele negative ale remedia. Executivul european propunea
concurenþei fiscale, care conþinea printre Aprobând codul de comportament în special:
altele un cod de conduitã, unele în materie de regim fiscal al societãþilor, ! modificarea propunerilor actuale
elemente-cheie privind impunerea fiscalã statele membre s-au angajat: de extindere a directivelor referitoare la
a economiilor ºi un acord de principiu ! sã nu introducã noi mãsuri fiscale „fuziuni” ºi „la societãþile-mamã/-fiicã”,
asupra necesitãþii de a elimina reþinerile nocive; astfel încât sã cuprindã diferitele tipuri de
asupra plãþilor transfrontaliere de ! sã reexamineze propriile dispoziþii impuneri ºi de tranzacþii;
dobânzi ºi „royalties” între societãþi. actuale ºi practici în vigoare, ºi, dacã ! retragerea, în vederea înlocuirii cu
Acest acord se înscrie în optica este cazul, sã le modifice, cu scopul de a un nou text, a vechii propuneri de
Uniunii Economice ºi Monetare ºi a elimina în termen scurt mãsurile fiscale directivã referitoare la compensarea
introducerii euro, care, aducând mai nocive, þinând cont de discuþiile care vor transfrontalierã a profiturilor ºi a
mare transparenþã asupra preþurilor avea loc în cadrul Consiliului în cadrul pierderilor;
operaþiunilor transfrontaliere ºi eliminând procedurii de evaluare; ! iniþierea unei comunicãri în
riscurile de schimb ºi costurile relative, va ! sã efectueze un schimb de domeniul dublei impuneri cu scopul de a
face fluxurile transfrontaliere de capital informaþii referitoare la mãsurile fiscale crea un model comun în întreaga Uniune
mai sensibile la aspectele fiscale. care pot intra în câmpul de aplicare a Europeanã;
Pachetul e menit sã combatã aspectele
pernicioase ale concurenþei fiscale ºi sã
elimine anumite distorsiuni ale pieþei Progrese în domeniul regimului fiscal al societãþilor comerciale:
unice. Intenþia este ºi de a contribui la ! actualizarea listei de societãþi cãrora li se aplicã Directiva „societãþilor
inversarea tendinþei de creºtere a mamã/fiicã”; aceastã listã cuprinde acum societãþi cooperatiste, fonduri mutuale,
presiunii fiscale asupra factorului muncã, companii non-profit, case de economii, fonduri ºi asociaþii cu scop lucrativ, precum si
astfel încât sã facã regimurile fiscale societãþile europene ºi societãþile europene cooperatiste (SE ºi ECS);
! Relaxarea treptatã (între anii 2006 ºi 2009) a condiþiilor pentru scutirea de
naþionale mai favorabile creºterii gradului
de ocupare. Finalitatea urmãritã nu la impozitare a dividendelor plãtite între companiile „mamã ºi fiicã” aflate pe
constã nici în creºterea presiunii fiscale, teritoriul a mai mult de un stat membru;
care ar aduce prejudicii competitivitãþii Eliminarea dublei impozitãri a filialelor societãþilor „fiicã” aflate pe teritoriul unui
Uniunii la nivel internaþional, nici în alt stat membru.
22
! punerea în aplicare a legislaþiei de impozitare. Cu toate acestea, chiar obþinerea unei baze de impozitare
fiscale europene, începând din 1 dacã toate acestea ar fi implementate, consolidate comune a companiilor
ianuarie 2004, pentru societãþile care nu ar reuºi sã rezolve problema (CCCTB)“.
vor fi optat pentru statutul de Societate fundamentalã, ºi anume confruntarea cu
Europeanã (SE), ºi din 1 ianuarie 2006 25 (ºi în curând 27) de sisteme fiscale Daniel NÃSTASE
pentru societãþile ce opteazã pentru diferite. Ministerul Administraþiei ºi Internelor
statutul de Societate Europeanã Directoratul General responsabil cu
Cooperatistã (ECS); Impozitarea ºi Uniunea Vamalã lucreazã
! deschiderea unei ample dezba- în prezent la douã abordãri majore ce au Bibliografie:
teri ºi organizarea unei conferinþe ca scop îndepãrtarea obstacolelor ! Janeba E. (1995) – Corporate
europene asupra fiscalitãþii societãþilor, fiscale cu care se confruntã companiile în Income Tax Competition, Double
ale cãror concluzii sã fie prezentate într- cadrul pieþei interne: Taxation Treaties and Foreign Direct
un raport. ! Baza de impozitare consolidatã Investment, Journal of Public Economics,
Comisia Europeanã considerã cã comunã ºi 56(2)
unica modalitate sistematicã ºi eficientã ! O posibilã schemã-pilot pentru ! Wieland, J. (2000) – Problemi
de a depãºi obstacolele existente pentru aplicarea regulilor din statul de origine a del federalismo fiscale, Regioni Bologna
companiile ce opereazã în mai mult de întreprinderilor mici ºi mijlocii (societãþi cu Anno 28, No. 2, aprile 2000
un stat membru, în cadrul pieþei interne, mai puþin de 250 de angajaþi ºi cifrã de ! h t t p : / / w w w. e u ro p a - w e b . d e /
este de a asigura companiilor o bazã de afaceri sub 43 milioane euro) la europa/03euinf/10counc/econfina

impozitare unicã pentru activitãþile calcularea profiturilor impozabile în ! htm http://europa.eu/pol/tax/
acestora pe teritoriul Uniunii. Existã unele Uniune. index_en.htm
soluþii þintite, avute în vedere de cãtre În aprilie 2006, Comisia Europeanã ! http://ec.europa.eu/taxation_
Comisie, care ar rezolva, în parte, a publicat o Comunicare privind customs/taxation/company_tax/home_stat

obstacolele reprezentate de diferenþele „Progresele la zi ºi paºii de urmat pentru e_taxation/index_en.htm
Politica de comunicare a Uniunii Europene cu cetãþenii sãi
Comisia Europeanã, împreunã cu statele membre, au

dezvoltat modalitãþi pentru a facilita accesul cetãþenilor
europeni la informaþii. Astfel, aceºtia au posibilitatea fie de a
gãsi informaþii cu caracter general (despre cum pot cãlãtori,
locui, studia sau munci într-o altã þarã a Uniunii Europene decât
cea a cãrei cetãþeni sunt, cum pot cumpãra bunuri sau servicii
de pe piaþa unicã) sau specific (privind mobilitatea forþei de
muncã, piaþa forþei de muncã, oferte de locuri de muncã etc.),
fie de a primi soluþii relevante, fie de a fi sprijiniþi sau îndrumaþi
în soluþionarea anumitor probleme.
Unul dintre serviciile puse la dispoziþia cetãþenilor îl
reprezintã reþelele de comunicare. Acestea au ca scop
creºterea gradului de conºtientizare a populaþiei cu privire la
afacerile europene ºi transmit feedback-ul cãtre instituþiile
europene.
23
POLITICI COMUNITARE
POLITICI COMUNITARE
Cetãþenii europeni au acces la urmãtoarele categorii de ! Oficiile de Informare ale Parlamentului European
reþele de informare europeanã ºi servicii: Parlamentul European are birouri în toate capitalele
I. Servicii centralizate; statelor membre ºi în alte câteva oraºe.
II. Surse locale de informare europeanã. http://www.europarl.europa.eu/parliament/public/near
You/completeList.do?language=EN
I. Servicii centralizate
1.1 Citizens Signpost Service (Servicul ! Reþele de diseminare a informaþiei europene (EU
de îndrumare a cetãþenilor) Information Relays):

Este disponibil de oriunde din UE, fie prin
apelarea numãrului de telefon gratuit Europe Team Europe
Direct, fie în formã electronicã pe pagina de Înfiinþatã în 1989, Team
internet pentru dialogul cu cetãþenii. Funcþioneazã în toate Europe este o reþea alcãtuitã din 500 de conferenþiari
limbile oficiale ale UE (inclusiv cele noi). Serviciul este asigurat specializaþi în afaceri europene. Reþeaua este condusã ºi
printr-un contractor extern – European Citizens Advice Service menþinutã de DG Comunicare. Totuºi, reprezentanþele Comisiei
(ECAS) – care a câºtigat contractul prin licitaþie deschisã ºi are în statele membre sunt însãrcinate cu organizarea secþiunilor
la dispoziþie 60 de experþi juridici din toate statele membre ºi e naþionale ale Team Europe. Membrii sãi provin din domenii
susþinut de o echipã de management central din Bruxelles; diverse (academic, juridic, administraþie publicã, consultanþã).
acoperã toate limbile UE, oferã sfaturi practice ºi îndrumãri Datoritã structurii descentralizate a Team Europe, experþii în
cãtre organisme la nivel local, regional sau comunitar în statele probleme europene sunt disponibili pentru conferinþe ºi
membre, care pot oferi sprijinul necesar. Experþii juridici nu pot evenimente similare în toate regiunile Uniunii. Reþeaua acoperã
fi contactaþi direct. Ei oferã rãspunsuri la solicitãri în maximum 3 fiecare politicã europeanã ºi majoritatea limbilor de lucru ale
zile lucrãtoare. UE, oferind astfel analize de calitate pe întreg teritoriul UE.
Comisia furnizeazã reþelei informaþii ºi training.
1.2 Europe Direct Service În noile state membre, secþiunile naþionale ale Team
Europe Direct este un serviciu care ajutã Europe sunt stabilite sau validate de reprezentanþa Comisiei pe
cetãþenii europeni sã afle rãspunsuri la întrebãri legate de baza aceloraºi termeni de referinþã folosiþi în cele 25 de state
Uniunea Europeanã, inclusiv cele referitoare la drepturile ºi membre.
oportunitãþile cetãþeneºti ºi modul în care pot beneficia de ele. http://www.tecis.be/teameu.asp
Poate furniza rãspunsuri la întrebãri pe loc, iar dacã sunt http://europa.eu.int/comm/relays/teameurope/index_e
adresate întrebãri mai detaliate, indicã cele mai bune surse de n.htm
informare ºi consiliere la nivel european, naþional, regional ºi
local. Europe Direct oferã un numãr unic gratuit de telefon Centrele Naþionale de Informare (National Information
00800 6 7 8 9 10 11), apelabil de oriunde din cele 25 de
(0 Centres on Europe)
state membre, un serviciu de rãspuns direct prin e-mail, precum Au scopul de a informa cetãþenii, de a rãspunde la
ºi unul interactiv, un serviciu web de asistenþã în timp real pentru întrebãri, de a crea un spaþiu permanent pentru stabilirea de
vizitatorii site-ului EUROPA. contacte, training-uri ºi promovarea informaþiei europene. Ele
Europe Direct poate fi apelat de luni pânã vineri, între furnizeazã sprijin centrelor locale de informare, oferã
orele 08.00 ºi 20.00, ºi sâmbãta, între orele 10.00 ºi 16.00. documentaþie privind întreaga gamã de activitãþi ale Uniunii
Europene ºi gãzduire pentru evenimente care gãzduiesc zeci
II. Surse locale de informare europeanã de mii de vizitatori în fiecare an.
! Reprezentanþele Comisiei Europene: http://ec.europa.eu/comm/relays/ni_en.htm
Reprezentanþele furnizeazã cãtre mass media naþionalã ºi
regionalã informaþii adaptate nevoilor specifice, acþioneazã ca Centrele de Documentare Europeanã (European
puncte de contact cu autoritãþile locale ºi regionale, ca lideri Documentation Centres)
de opinie ºi transmit Comisiei Europene rapoarte. Centrele de Documentare Europeanã au fost înfiinþate în
Reprezentanþele fac parte din DG Comunicare, dar sunt în statele membre ale Uniunii Europene, în alte þãri europene ºi în
serviciul întregii Comisii. þãri terþe începând cu anul 1963. Scopul principal al celor 782
24
de Centre de Documentare Europeanã, este sã ajute instituþiile Harta interactivã a EuroInfo Centres :
educaþionale ºi de cercetare sã promoveze ºi sã dezvolte http://ec.europa.eu/enterprise/networks/eic/eic-geo-
informarea în domeniul integrãrii europene, sã le încurajeze sã cover_en.html
ia parte la dezbaterile privind integrarea europeanã, sã facã
Europa mai transparentã prin sprijinirea cetãþenilor în demersul ! Reþele europene specializate ºi servicii de informare:
de a cunoaºte politicile Uniunii. Multe dintre publicaþiile oficiale Business and Innovation Centres (BICs)
ale Comunitãþilor Europene pot fi consultate în cadrul centrelor. Sunt organizaþii suport pentru IMM-uri ºi antreprenori,
Comisia doteazã centrele cu suportul tehnic ºi documentar înfiinþate începând cu anul 1984 de Direcþia Generalã pentru
necesar. Politicã Regionalã ca rãspuns la o veche provocare: cum se pot
http://www.tecis.be/edc.asp transforma proiectele inovative în afaceri de succes? Sunt
http://europa.eu.int/comm/relays/edc/index_en.htm recunoscute de Comisie printr-un certificat de calitate care le
permite sã obþinã marca europeanã ,,EC BIC”. Funcþionând în
Centre pentru consumatorii europeni interes public, sunt înfiinþate de principalii operatori economici
(European Consumer Centres: Euroguichets) dintr-o zonã, pentru a oferi servicii integrate de îndrumare ºi
Reþeaua ECC este o interfaþã suport pentru proiecte realizate de IMM-uri inovative, prin
importantã între Comisie ºi consumatorii aceasta contribuind la dezvoltarea localã ºi regionalã. BIC-
europeni, iar rolul sãu este de a ajuta urile sunt grupate în Reþeaua Europeanã BIC, în coordonarea
consumatorii europeni sã înþeleagã mai bine cum funcþioneazã Direcþiei Generale pentru Cercetare.
piaþa unicã ºi sã le ofere informaþii dacã întâmpinã probleme. http://www.ebn.be/
Scopul este sã-i asigure sã se simtã încrezãtori atunci când fac
achiziþii într-o altã þarã. O altã sarcinã importantã este de a Business Incubators CORDIS service
oferi Comisiei informaþii ,,la cald” privind interesele Un incubator de afaceri este o organizaþie ce oferã
consumatorilor. servicii de educare a tinerilor antreprenori. Un incubator
http://europa.eu.int/comm/consumers/redress/compl/ furnizeazã o gamã largã de servicii, precum: asistenþã în
euroguichet/index_en.htm management, acces la servicii financiare sau tehnice, acces la
echipamente sau spaþii pe baza unor contracte accesibile.
Centrele Euro Info
Au fost create în anul 1987 sub
autoritatea Comisiei Europene (Direcþia
Generalã pentru Întreprinderi) pentru a
furniza informaþii ºi asistenþã întreprinderilor
mici ºi mijlocii. Ele reprezintã, la nivel local, un
liant între instituþiile europene ºi mediul de afaceri. Funcþioneazã
în parteneriat cu organizaþii locale, regionale ºi naþionale,
respectiv camere de comerþ sau bãnci, selectate în funcþie de
contactul cu mediul de afaceri din regiune. Se bucurã de un
parteneriat privilegiat cu Comisia care, prin auditori
independenþi, se asigurã cã standardele de calitate sunt
respectate. Organizaþiile gazdã furnizeazã suport financiar ºi Cultural Contact Points
logistic semnificativ, precum ºi acces la sursele de informare ºi Au fost înfiinþate în statele membre ºi în majoritatea statelor
la bazele de date. DG Întreprinderi co-finanþeazã reþeaua, îi care participã la Programul Cultura 2000 ºi sunt responsabile
asigurã training-uri ºi îi defineºte strategia ºi modul de operare. cu promovarea acestuia, facilitarea participãrii cât mai multor
Acest parteneriat asigurã IMM-urilor accesul la o gamã largã profesioniºti din culturã, asigurând schimbul de informaþii între
de servicii ºi le sprijinã în demersurile de identificare a instituþii culturale naþionale, menþinerea contactelor între
oportunitãþilor europene. participanþi ºi legãtura cu alte surse de informare.
http://www.europa.eu.int/comm/enterprise/networks/e http://europa.eu.int/comm/culture/eac/culture2000/c
ic/eic.html ontacts/national_pts_en.html
25
POLITICI COMUNITARE
POLITICI COMUNITARE
EURO-JJUS Innovation Relay Centres (IRCs)

EURO-JUS, serviciul consultativ pe probleme juridice, A fost înfiinþatã pentru a facilita transferul de tehnologii
ataºat reprezentanþelor Comisiei Europene în statele membre, inovative cãtre ºi dinspre companiile europene sau
este disponibil gratuit tuturor cetãþenilor care au nevoie de departamentele de cercetare. Ca propulsor al inovaþiei,
informaþii asupra drepturilor lor la nivel european. EURO-JUS reþeaua a devenit lider european în promovarea parteneriatelor
oferã cetãþenilor informaþii rapide (în maximum 15 zile de la tehnologice ºi pentru transferul în principal cãtre IMM-uri.
solicitare) privind aplicarea dreptului comunitar, informaþii Reþeaua este furnizor de servicii de suport inovativ, gãzduite în
generale referitoare la drepturile ºi obligaþiile cetãþeneºti ºi principal de organizaþii publice, precum centre universitare
asistenþã legalã în problemele privind dreptul comunitar ºi tehnologice, camere de comerþ, agenþii de dezvoltare
aplicarea sa în dreptul intern. Datele de contact ale EURO-JUS regionale sau agenþii naþionale de inovare. Majoritatea
pot fi obþinute de la reprezentanþele Comisiei. funcþioneazã ca ºi consorþii. Fiecare centru are personal cu o
http://europa.eu.int/comm/represent_en.htm bogatã experienþã în domeniul tehnologic ºi economic în
companiile ºi regiunile pe care le deserveºte.
EURES (European Employment Services) http://irc.cordis.lu
EURES (Serviciile europene de ocupare a
forþei de muncã) reprezintã un parteneriat între Media Desks and Antennes
serviciile publice de ocupare ale þãrilor ce Programul Media a întrat în vigoare în ianuarie 2001 ºi
aparþin Spaþiului Economic European ºi Elveþiei, are ca scop întãrirea competitivitãþii în industria audiovizualã
alte organisme regionale ºi locale interesate de problematica europeanã prin mãsuri de sprijin care privesc: training pentru
ocupãrii forþei de muncã (precum camere de comerþ, patronate, profesioniºti; dezvoltarea proiectelor de producþie ºi a
autoritãþi locale ºi regionale) ºi este coordonat de Comisia companiilor; distribuþia operelor cinematografice ºi a
Europeanã. Scopul EURES este de a furniza servicii angajaþilor programelor audiovizuale; promovarea operelor
ºi angajatorilor, precum ºi cetãþenilor care doresc sã cinematografice ºi a programelor audiovizuale; sprijin pentru
beneficieze de libera circulaþie a persoanelor. Acesta festivalurile cinematografice.
furnizeazã 3 tipuri de servicii: informaþii, consultanþã ºi http://europa.eu.int/comm/avpolicy/media/desk_en.ht
recrutare/plasare. ml
Reþeaua are la dispoziþie o bazã de date cu locuri de
muncã vacante în Europa ºi o alta cu informaþii generale privind SOLVIT
condiþiile de viaþã ºi muncã în statele menþionate. Este o reþea on-line de soluþionare, fãrã
http://europa.eu.int/eures proceduri legale, a problemelor cauzate de neaplicarea
legislaþiei pieþei interne de cãtre autoritãþile publice. Existã un
centru SOLVIT în fiecare stat membru (precum ºi în Norvegia,
Islanda ºi Liechtenstein). Centrele SOLVIT pot ajuta la
transmiterea plângerilor de cãtre cetãþeni ºi clienþi. Aceste
centre sunt organizate în cadrul administraþiilor naþionale ºi
oferã soluþii reale la probleme în termen de 10 sãptãmâni.
Folosirea SOLVIT este gratuitã.
http://europa.eu.int/solvit/site/index_en.htm
Sursa: https://ec.europa.eu/relays/networks_en.pdf
Lorena VÂLCEANU
Prefectura Gorj
26
Zona euro – un obiectiv greu de atins
Unul dintre principalele obiective ale noilor state membre ale Uniunii
Europene, odatã ce obiectivul integrãrii a fost atins, îl reprezintã aderarea
la zona euro. Mai devreme sau mai târziu, în funcþie de coordonatele
macroeconomice ce îi definesc, noii membri ai „familiei europene” îºi
exprimã dorinþa de a intra pe drumul aderãrii la Uniunea Economicã ºi
Monetarã (UEM), aceasta realizându-se prin intrarea în Mecanismul
Ratelor de Schimb (Exchange Rate Mechanism – ERM II).
Intrarea în acest mecanism, aflat sub directa supraveghere ºi
coordonare a Bãncii Centrale Europene, necesitã respectarea, de cãtre
statul în cauzã, a criteriilor de convergenþã de la Maastricht pe o perioadã
de doi ani fãrã întrerupere.
Criteriile de convergenþã
Stabilitatea preþurilor
! Statele membre trebuie sã menþinã, pe parcursul ultimului an anterior analizei, un nivel al inflaþiei care sã nu depãºeascã
cu mai mult de 1.5 puncte procentuale nivelul mediu al inflaþiei celor mai performante trei state membre din punctul de vedere al
stabilitãþii preþurilor.
Evoluþii fiscale
! Statele membre trebuie sã menþinã, pe parcursul anului anterior efectuãrii analizei, un nivel al deficitului bugetar sub 3% din
PIB ºi respectiv un nivel al datoriei publice sub 60% din PIB.

Rata dobânzii pe termen lung
! Pe parcursul ultimului an anterior analizei efectuate de Banca Centralã Europeanã, nivelul mediu al ratei dobânzii pe
termen lung pentru statul membru în discuþie nu trebuie sã depãºeascã cu mai mult de 2 puncte procentuale nivelul mediu al
dobânzii celor mai performante 3 state membre dupã criteriul stabilitãþii preþurilor.
Evoluþia ratelor de schimb
! Statul membru supus analizei trebuie sã menþinã cursul de schimb al monedei naþionale în marjele de fluctuaþie stabilite în
cadrul Mecanismului Ratelor de Schimb fãrã întrerupere pentru o perioadã de doi ani.
Cu siguranþã, adoptarea monedei unice conduce la mai multe avantaje.

În primul rând, introducerea euro duce la reducerea costurilor de preschimbare
a monedelor naþionale, impulsionând schimburile comerciale intra-comunitare.
Totodatã, este ºtiut faptul cã moneda unicã europeanã a dus la o
comparabilitate mai mare a preþurilor între statele membre, fapt ce a generat
un impact pozitiv asupra economiei europene, permiþând o mai mare
competiþie între producãtori, cu efecte pozitive pentru consumatori.
De asemenea, din punct de vedere al stabilitãþii macroeconomice, este
important sã menþionãm faptul cã o monedã unicã eliminã posibilitatea de
înregistrare a atacurilor speculative asupra monedelor naþionale, încurajate de
o eventualã diferenþã între cele douã monede – euro ºi moneda naþionalã.
27
POLITICI COMUNITARE
POLITICI COMUNITARE
Totodatã, ca urmare a politicilor de consolidare

bugetarã, aplicabile în statele deja participante la UEM,
dobânda pe termen scurt ºi cea pe termen lung au fost
reduse. Pieþele financiare, de produse ºi de forþã de
muncã au devenit mai flexibile, sprijinind îmbunãtãþirea
condiþiilor de investire35.
Cu toate acestea, experþii comunitari îndeamnã
noile state membre sã se concentreze cu precãdere pe
îndeplinirea acestor criterii decât pe grãbirea aderãrii la
euro. Aceastã recomandare îºi are fundamentul în
asigurarea sustenabilitãþii stabilitãþii macroeconomice ce
este atinsã prin respectarea criteriilor de convergenþã
cerute de ERM II.
Din cele 10 state membre care au aderat la
Uniunea Europeanã în anul 2004, Lituania ºi Slovenia au
solicitat la începutul acestui an evaluarea, de cãtre
Banca Centralã Europeanã, în vederea aderãrii la euro începând cu 1 ianuarie 2007. Pentru a putea înþelege mai bine concluziile
Raportului de Convergenþã publicat de cãtre Banca Centralã Europeanã în luna mai a acestui an, sã vedem unde se aflau cele
douã state la începutul drumului lor cãtre UEM, respectiv în anul 2004, dupã intrarea în ERM II.
În urma analizei desfãºurate de experþii Bãncii Centrale Europene pentru anul 2004 ºi prezentatã în Raportul de convergenþã
2004, s-a ajuns la urmãtoarele concluzii:
! în determinarea criteriului stabilitãþii preþurilor, cele mai performante trei þãri au fost Finlanda, Danemarca ºi Suedia, nivelul
mediu al inflaþiei ce nu trebuie depãºit de þãrile UEM fiind de 2.4%;

! nivelul ratei de dobândã pe termen lung, determinat tot pe baza nivelului ratelor de dobândã din cele trei þãri mai sus
menþionate, se situeazã la nivelul de 6.4%;

! deficitul bugetar nu trebuie sã depãºeascã 3% din PIB, iar datoria publicã sã nu depãºeascã 60%.
Conform analizei efectuate,

experþii BCE au ajuns la urmãtoarele
rezultate:
! Criteriul inflaþiei este îndeplinit
Grafic A – Nivelul inflaþiei 2004
de 5 þãri ºi anume Lituania, Suedia,
Cehia, Estonia, Cipru. Nivelul
înregistrat la acest indicator este
prezentat în graficul A.
! criteriul deficitului bugetar este
îndeplinit de 5 þãri ºi anume Estonia,

Suedia, Letonia, Slovenia, Lituania,
conform graficului B.
! criteriul datoriei publice este
îndeplinit de 9 þãri ºi anume Estonia,

Letonia, Lituania, Slovenia, Cehia,
Slovacia, Polonia, Suedia, Ungaria.
Nivelul datoriei publice în þãrile
analizate este prezentat în graficul C.
Sursa datelor: Banca Centralã Europeanã
35 Pentru detalii privind implicaþiile adoptãrii monedei unice, a se vedea Consilier European nr. 3 “Drumul spre Uniunea Economicã ºi Monetarã”
28
! criteriul ratelor de dobândã este îndeplinit de 8 þãri dupã cum urmeazã: Cehia, Lituania, Malta, Suedia, Letonia, Slovacia,
Cipru, Slovenia (graficul D).
Dupã cum se poate observa din

Grafic B – Nivelul deficitului bugetar 2004 graficele A, B, C ºi D, cu excepþia
criteriului stabilitãþii preþurilor pe care
Slovenia nu l-a îndeplinit la nivelul
anului 2004, în restul cazurilor
analizate ambele state au îndeplinit
criteriile de convergenþã.
În conformitate cu Raportul de
Convergenþã din luna mai a.c. 36,
nivelurile indicatorilor în funcþie de
care a fost efectuatã analiza gradului
de îndeplinire a criteriilor de
convergenþã de cãtre Lituania ºi
Slovenia au fost urmãtoarele:
! în determinarea criteriului
Sursa datelor: Banca Centralã Europeanã stabilitãþii preþurilor , cele mai
performante trei þãri au fost Suedia
(0.9%), Finlanda (1.0%) ºi Polonia (1.5%), nivelul mediu al inflaþiei înregistrat de aceste trei state fiind 1.1%. Prin adãugarea marjei de
1.5 puncte procentuale, rezultã cã nivelul mediu al inflaþiei în statele analizate nu trebuie sã depãºeascã 2.6%;
! pe baza nivelurilor medii ale ratelor de dobândã pe termen lung la nivelul celor trei state menþionate anterior – Suedia
(3.3%), Finlanda (3.3%) ºi Polonia (5.0%) – rezultã un nivel mediu al dobânzii pe termen lung de 3.9%. Prin adãugarea marjei de
2 puncte procentuale, rezultã cã statele supuse analizei de cãtre Banca Centralã Europeanã nu trebuie sã depãºeascã 5.9%;
! deficitul bugetar nu trebuie sã depãºeascã 3% din PIB, iar datoria publicã sã nu depãºeascã 60%.
! perioada supusã analizei a fost aprilie 2005 – martie 2006.
Astfel, în urma evaluãrii efectuate de cãtre Banca Centralã Europeanã, s-au constatat evoluþiile prezentate în tabelul 1.
Dupã cum se poate observa,

Grafic C – Nivelul datoriei publice 2004 Lituania nu îndeplineºte criteriul
stabilitãþii preþurilor, nivelul inflaþiei
trecând peste nivelul de referinþã
stabilit pentru perioada analizatã
(2.7% faþã de 2.6%). Diferenþa nu
este majorã, însã trebuie luatã în
considerare în contextul în care
estimãrile Bãncii Centrale Europene
prevedeau o creºtere a inflaþiei în
lunile urmãtoare analizei. Cu
excepþia acestui indicator ºi a faptului
cã perioada de participare a acestei
þãri, la momentul efectuãrii evaluãrii,
era de 22 luni, Lituania îndeplineºte
restul criteriilor de convergenþã.
Sursa datelor: Banca Centralã Europeanã Tot din analiza informaþiilor de
mai sus reiese cã Slovenia înde-
36 „ECB Convergence Report – May 2006”, www.ecb.eu
29
POLITICI COMUNITARE
POLITICI COMUNITARE
plineºte toate criteriile de conver-

Grafic D – Nivelul ratei dobânzii pe termen lung 2004 genþã necesare, cu excepþia
perioadei de participare la ERM
II, care, la momentul evaluãrii de
cãtre Banca Centralã Europeanã
era de 22 luni din cele 24 cerute
de sistem.
Ca urmare a analizei mult
mai detaliate a Bãncii Centrale
Europene, ce a cuprins ºi mediul
legislativ ºi capacitatea
administrativã necesarã asigurãrii
sustenabilitãþii macroeconomice –
Slovenia va fi primul din cele 10
noi state membre ale Uniunii
Europene care va deveni parte a
Sursa datelor: Banca Centralã Europeanã zonei euro, începând cu 1
ianuarie 2007.
Tabelul 1
Indicator Lituania Comentarii BCE Slovenia Comentarii BCE
Inflaþia 2.7% Conform evaluãrii BCE, se 2.3% Din estimãrile BCE, se aºteaptã
estimeazã cã rata inflaþiei va ca acest indicator sã rãmânã
creºte în perioada urmãtoare. stabil în perioada urmãtoare.
Deficitul bugetar 0.5% PIB* 1.8 % PIB*
0.6% PIB** 1.9% PIB**
Datoria publicã 18.7% PIB * 29.1% PIB*
18.9% PIB** 29.9% PIB**
Rata dobânzii pe termen lung 3.7% 3.8%
Perioada de participare la ERM II 22 luni 22 luni
* în 2005; **estimãri 2006.
Dupã cum se poate observa, procesul de adoptare a monedei unice europene este unul foarte complex, ce necesitã
antrenarea tuturor politicilor macroeconomice ale unui stat în vederea asigurãrii nu doar a îndeplinirii acestora pentru 2 ani, aºa cum
este cerut de criteriile de convergenþã de la Maastricht, ci ºi a capacitãþii acestui stat de a menþine sustenabilitatea rezultatelor
obþinute în cei doi ani de participare la ERM II.
Cãtãlina CONSTANTIN
Ministerul Integrãrii Europene
30
ROMÂNIA ÎN DRUM
SPRE
Consideraþii privind implementarea în

România a Cardului european de asigurãri de sãnãtate
În contextul integrãrii României în

Uniunea Europeanã se impune
transpunerea legislaþiei comunitare în
legislaþia naþionalã. Acquis-ul comunitar
cuprinde dreptul comunitar în ansamblu:
tratatele, legislaþia în vigoare,
jurisprudenþa Curþii de Justiþie, declaraþiile
ºi alte rezoluþii, precum ºi obiectivele
comune fixate prin tratate. Pentru noile
state membre, acest proces este lung ºi
laborios. În anul 2002, Comisia a
aprobat documentul strategic „Spre o
Uniune extinsã”37 în care, pornind de la
necesitatea continuãrii procesului de
dezvoltare instituþionalã a statelor care
aderã la Uniunea Europeanã, proces
sprijinit prin programul PHARE în
perioada de pre-aderare, se înfiinþeazã administrative pentru securitatea socialã origine a persoanei care îl posedã ºi
Facilitatea de Tranziþie pentru acordarea a lucrãtorilor migranþi nr. 189/2003, durata drepturilor care îi revin. Cardul
de asistenþã financiarã nerambursabilã, 190/2003 ºi 191/2003 prevãd ca este individual, fiecare membru de familie
în primii patru ani dupã data aderãrii. toate persoanele care sunt asigurate în trebuind sã aibã propriul card. Acest
Transpunerea acquis-ului în legislaþia cadrul unui sistem de asigurãri sociale de document este destinat prestatorilor de
naþionalã a necesitat întãrirea sãnãtate al unui stat membru ºi care servicii de sãnãtate dintr-un alt stat
administraþiilor ºi a sistemelor judiciare, pleacã temporar într-un alt stat membru membru decât cel în care titularul
precum ºi adaptarea infrastructurilor din motive turistice, profesionale sau cardului îºi are domiciliul permanent.
þãrilor candidate. pentru studii pot utiliza cardul european Toþi titularii cardului european vor
În domeniul serviciilor de sãnãtate de asigurare de boalã. Acest card putea beneficia de prestaþiile care se
aceastã activitate este coordonatã de înlocuieºte formularele E111, E110, E128 dovedesc a fi necesare, þinând seama de
Ministerul Sãnãtãþii ºi de Casa ºi E119 prevãzute de Regulamentul nr. natura îngrijirilor ºi de durata prevãzutã a
Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate, iar 1408/71 privind aplicarea sistemelor de ºederii. Prestaþiile vor putea fi acordate
pachetul de legi este adoptat de securitate socialã salariaþilor, lucrãtorilor pentru orice tratament, ceea ce îl va scuti
Parlamentul ºi Senatul României. independenþi ºi membrilor familiilor pe asigurat de întoarcerea acasã,
Unul din principiile fundamentale acestora care se deplaseazã în spaþiul permiþându-i sã-ºi încheie ºederea
care stã la baza Uniunii Europene este ºi comunitar. temporarã în condiþii sigure din punct de
libera circulaþie a persoanelor. Pentru Cardul european de asigurãri de vedere medical. Pacientul titular al
aplicarea acestui principiu, legislaþia sãnãtate38 este un document care cardului european va fi tratat în acelaºi
comunitarã, respectiv Deciziile Comisiei stabileºte calitatea de asigurat în þara de mod ca un pacient asigurat în statul
37 „Spre o Uniune Extinsã – Strategia ºi Raportul Comisiei Europene privind progresul fiecãrei þãri candidate în direcþia aderãrii”, Bruxelles, 9 octombrie 2002 COM(2002) 700
final.
38 The European Health Insurance Card
31
membru al furnizorului de servicii În unele þãri se doreºte chiar

! eliberare a cardului european, care
medicale care acordã prestaþia. Cardul introducerea unui istoric medical al conform articolului 321 alineatul 1, se va
european de asigurat nu acoperã însã asiguratului. elibera pe cheltuiala asiguratului. Ne
situaþia în care o persoanã pleacã într-un întrebãm ce va reprezenta aceastã taxã
alt stat decât statul de afiliere pentru a de emitere în þara noastrã: costul efectiv
beneficia de un tratament medical. al cardului sau o taxã suplimentarã
Într-o fazã iniþialã, cardul va pentru extinderea asigurãrii de sãnãtate
reprezenta doar un instrument de pe întreg teritoriul european? Þinând cont
garanþie de platã a serviciilor medicale cã prin asigurarea naþionalã nu se
de care a beneficiat un cetãþean UE într- acordã despãgubiri pentru repatrierea în
un stat membru, altul decât cel de þarã în caz de deces, multe persoane pot
rezidenþã, conþinând elemente distinctive fi tentate sã încheie suplimentar ºi clasica
ºi un set obligatoriu de informaþii vizibile asigurare medicalã de cãlãtorie,
pentru a putea fi uºor de recunoscut ºi crescându-ºi astfel costul cãlãtoriei în
folosit, cum ar fi: afara þãrii.
! Numele ºi prenumele deþinã- Articolul 326 alineatul 1 aratã cã
torului; acest card oferã asiguratului dreptul de a
! Numãrul de identificare al deþinã- beneficia de asistenþa medicalã
torului; necesarã în cursul ºederii într-un alt stat
! Perioada de valabilitate a cardu- membru. Ne întrebãm dacã nu cumva
lui; furnizarea unor detalii prin intermediul
! Codul statului membru emitent al legislaþiei secundare privind categoriile
cardului; Pânã în prezent nu a fost definit un de afecþiuni acoperite de card nu ar
! Numãrul de identificare sau denu- standard european referitor la informaþiile duce la o mai bunã administrare a
mirea instituþiei competente; pe care ar trebui sã le conþinã acest riscului, din punct de vedere al CNAS.
! Numãrul cardului, care permite card, rãmânând încã la latitudinea Asistenþa medicalã prestatã în cazul
compararea informaþiilor deþinute despre fiecãrui stat sã-l adapteze la sistemul sãu bolilor cronice la costuri de 2 pânã la 10
asigurat de cãtre instituþia emitentã ºi cele de sãnãtate. În ceea ce priveºte durata ori mai mari decât costurile din România
scrise pe card, pentru a evita frauda. de valabilitate a cardului, deocamdatã reprezintã un risc important ce poate
În timp, în funcþie de sistemele de este lãsatã la decizia autoritãþilor afecta Fondul Naþional al Asigurãrilor de
sãnãtate ale fiecãrui stat, vor putea naþionale, în funcþie de reglementãrile Sãnãtate. Poate pentru început, o
circula carduri care vor avea ºi alte existente pe teritoriul fiecãrui stat. abordare conservatoare ar fi de dorit, o
scopuri, în afarã de identificarea În România, legislaþia privind cardul abordare în care cardul european sã
asiguratului, cum ar fi: european de sãnãtate e cuprinsã în Titlul asigure asistenþa medicalã în cazul
! Sã ofere informaþii despre tipul de IX din legea 95/2006 privind reforma în urgenþelor medicale ºi al bolilor acute,
servicii la care are acces asiguratul, în domeniul sãnãtãþii, publicatã în Monitorul diminuând astfel riscul cheltuielilor cu
funcþie de planul de asigurare ales, Oficial al României, Partea I, nr. turismul medical nedeclarat.
facilitarea plãþilor ºi rambursarea de 372/28.04.2006. Introducerea cardului Potrivit articolului 326 alineatul 2,
cãtre casa de asigurãri; european de asigurãri de sãnãtate în cheltuielile ocazionate de asistenþa
! Sã conþinã date de identificare þara noastrã39 va înlocui în mare mãsurã medicalã vor fi rambursate de cãtre casa
care sã permitã accesul la servicii on-line; asigurãrile medicale de cãlãtorie, emise de asigurãri de sãnãtate emitentã a
! Sã extindã rolul cardului ºi la alte în prezent de cãtre asiguratorii privaþi cardului. Ceea ce nu menþioneazã
domenii, de exemplu accesul la biblioteci pentru persoanele care cãlãtoresc în articolul, informaþie care ar putea fi
publice, informaþii despre locul de muncã afara þãrii. Ar fi interesant ca normele de cuprinsã în normele de aplicare ale
al asiguratului ºi protecþia socialã a aplicare la Titlul IX sã detalieze prezentei legi, este cui ramburseazã
acestuia etc; modalitatea de calcul a taxelor de aceste cheltuieli? În cazul în care
39 Trebuie menþionat cã România nu va avea acces la Cardul european de asigurãri sociale de sãnãtate de la data aderãrii, deoarece nu au fost încheiate demersurile referitoare
la dobândirea acestuia. Soluþia de compromis constã în eliberarea, de cãtre sediile teritoriale ale caselor de sãnãtate, a unui certificat provizoriu, valabil pe o perioadã de ºase luni.
32
ramburseazã cheltuielile asiguratului, vor de asigurãri de sãnãtate ar avea un mai spital sau la cel mai apropiat medic,
apãrea dificultãþi la plata efectivã a mare succes printr-o implemetare cheltuieli pentru transferul la o clinicã de
serviciului de cãtre acesta în momentul gradualã, pornind de la o primã etapã în specialitate (dacã acesta este solicitat
apariþiei bolii. Este puþin probabil ca care cardul va funcþiona ca o simplã de medicul curant) etc., istoricul
marea majoritate a persoanelor care se garanþie de platã pentru furnizorii din þãri daunalitãþii atât pe tipuri de servicii cât ºi
deplaseazã în strãinãtate sã dispunã de membre ale UE, pentru ca ulterior sã se pe profile demografice constituie
resurse financiare necesare acoperirii ajungã la integrarea operaþionalã informaþii utile în aprecierea posibilelor
costului ridicat al serviciilor medicale completã a serviciilor medicale. riscuri care pot genera cheltuieli.
prestate în þãrile membre UE care ulterior Un alt element important care ar Posibile efecte colaterale ale
sã fie rambursat de cãtre CNAS. trebui sã constituie o preocupare din implementãrii cardului european pot fi
Asigurarea de cãlãtorie existentã în partea CNAS îl reprezintã activitatea de afectarea importantã, poate chiar
prezent oferã beneficiul plãþii directe a constituire a rezervelor pentru rambur- dispariþia de pe piaþã a unor instrumente
serviciilor prestate fãrã a greva bugetul sarea costurilor cu serviciile medicale. O financiare de acoperire a riscului medical
personal cu aceste cheltuieli. Este foarte soluþie pentru a crea rezerve eficiente ºi la cãlãtoriile în strãinãtate reprezentate
posibil ca în acest caz sã nu se ajungã aliniate profilului de risc existent ar fi de asigurãrile de cãlãtorie, o piaþã de
decât la a crea o taxã în plus, pe care consultarea istoricului de daunã pe aproximativ 9.000.000 euro/an.
oamenii vor trebui sã o plãteascã, pe asigurãrile medicale de cãlãtorie din Având în vedere eterogenitatea
lângã asigurarea medicalã de cãlãtorie ultimii cinci ani. Având în vedere sistemelor de sãnãtate din þãrile UE, pot
la care nu vor renunþa. În cazul categoriile de risc acoperite de apãrea probleme în comunicarea
rambursãrii cãtre furnizorii de servicii de asigurãrile medicale de cãlãtorie: acoperirilor disponibile asiguraþilor în
sãnãtate sau casele de asigurãri tratamentul ambulatoriu al asiguratului, fiecare þarã membrã. De aceea, poate
corespondente din statele membre UE, medicamente ºi materiale sanitare cã limitarea acoperirii doar pentru
se pune problema administrãrii prescrise de medic în cadrul cazurile de urgenþã va reprezenta o
operaþionale ºi de control al fraudei ºi tratamentului, exclusiv proteze, proceduri soluþie mai uºor de implementat.
abuzurilor. de diagnosticare stabilite de medic, Câteva recomandãri în vederea
În continuare, articolul 326 punctul spitalizare, tratament chirurgical de diminuãrii riscului, într-o fazã iniþialã a
3 prevede cã asistenþa medicalã nu urgenþã, tratamentul dentar (dar numai implementãrii cardului european:
trebuie „sã depãºeascã ceea ce este pentru alinarea durerilor acute), cheltuieli ! Limitarea acoperirii la riscurile
necesar din punct de vedere medical”40. pentru transportul efectuat de serviciile asociate situaþiilor de urgenþã ºi bolilor
Poate cã introducerea cardului european de ambulanþã, pânã la cel mai apropiat acute, mai puþin tratamente medicale
asociate bolilor cronice ºi care nu
necesitã o intervenþie medicalã imediatã;
! Practicarea unui sistem mixt de
rambursare, în care despãgubirea pentru

cheltuielile cu servicii medicale
ambulatorii (vizita la medic ºi mici
proceduri de ambulatoriu) sunt
rambursate asiguratului pe baza
prezentãrii documentelor medicale ºi a
facturii fiscale; ºi plata directã cãtre
furnizorii de servicii medicale în cazul
spitalizãrilor ºi intervenþiilor chirurgicale;
! Într-o fazã ulterioarã a integrãrii
operaþionale dintre casele de asigurãri ºi

furnizorii de servicii, un sistem de
40 Având în vedere faptul cã în România nu au fost implementate pânã în momentul de faþã protocoale de investigare diagnosticã ºi tratament unanim acceptate de breasla
profesionalã, „ceea ce este necesar din punct de vedere medical” este o definiþie mult prea abstractã ºi potenþial generatoare de pãreri contradictorii în ceea ce priveºte conduita
terapeuticã.
33
comisariat local de daunã poate fi serviciilor pe plan local, protejare Bibliografie :

implementat. La fel cum societãþile private împotriva abuzului de servicii ºi a fraudei
de asigurare folosesc societãþi de ºi o mai bunã servisare a asiguratului, ! Legea 95/2006 privind reforma în
asistenþã medicalã pentru coordonarea CNAS poate apela la un astfel de domeniul sãnãtãþii, Titlul IX;
sistem; ! Communication from the Commission
! Dezvoltarea ºi implementarea concerning the introduction of a European

unei campanii de comunicare pentru health insurance card, 17.02.2003,
publicul larg a avantajelor, beneficiilor ºi COM(2003) 73 final;
sistemului de funcþionare a cardului ! Employment, Social Affairs & Equal
european; Opportunities - The European Health

! Implementarea ºi dezvoltarea unui Insurance Card;
ghid destinat cetãþenilor strãini care vin în ! www.EurActiv.com;
România, care va fi primit la toate ! Condiþii privind asigurarea medicalã
punctele de frontierã. pentru cãlãtorii în strãinãtate – Manualul

asiguratorului Allianz Þiriac Asigurãri SA;
Drd. Ilinca ULMANU ! Insurance Profile – Quarterly
Drd. Mircea S. OPRESCU Insurance review, nr. 3/2006, septembrie
2006, Media XPRIMM;
Andreea Florina RADU ! Primm – Insurance Magazine, nr.
Ministerul Administraþiei ºi Internelor 2/2006, Media XPRIMM.
Stadiul cercetãrii ºtiinþifice ºi al dezvoltãrii tehnologice în România
Cercetarea ºtiinþificã reprezintã o sursã de progres economic

ºi inovare, de asimilare a tehnologiilor de vârf ºi suport tehnic
naþional al programelor de investiþii. În acelaºi timp ea reprezintã un
mijloc de pregãtire ºi formare a resurselor umane de înalt nivel
cultural, intelectual ºi ºtiinþific, de afirmare ºi promovare a excelenþei.
Potenþialul ºtiinþific al unei þãri este definit prin nivelul de finanþare,
nivelul de calificare ºi numãrul resurselor umane, prin patrimoniul de
cunoºtinþe, prin structura ºi starea infrastructurii, precum ºi prin
volumul cooperãrilor internaþionale pentru care se asigurã fondurile
necesare.
Pentru România, necesitatea de a impulsiona creºterea
competitivitãþii economice reprezintã prioritatea etapei post-aderare
prin care se urmãreºte reducerea decalajelor tehnologice, care o
separã de restul statelor membre UE, în special în contextul
Strategiei Lisabona revizuite.
Din punct de vedere al resurselor directe de creºtere a competitivitãþii, decalajele României faþã de statele membre se manifestã
în special în ceea ce priveºte inovarea ºi cercetarea/dezvoltarea, precum ºi în domeniul societãþii informaþionale, componente
orizontale esenþiale în dezvoltarea unei baze industriale puternice. Acest fapt impune ca obiectiv major pentru România realizarea
unui mediu economic dinamic ºi competitiv, capabil sã asimileze ºi sã dezvolte domenii de înaltã tehnologie ºi sã rãspundã la
cerinþele strategice de dezvoltare pe termen lung, în contextul evoluþiei la nivel global a economiei bazate pe cunoaºtere.
34
Figura 1: Indicatori structurali
Sursa: sursã proprie, conform Lisbon review, Comisia Europeanã 2005

1.1 Cunoaºterea ºi inovarea
1.1.1 Aria Europeanã a Cercetãrii (ERA), obiective ºi strategii
Integrarea europeanã reprezintã ºansa ca cercetarea româneascã sã contribuie la noi descoperiri ºi la dezvoltarea/aplicarea
de noi tehnologii. Aceastã integrare implicã competitivitate, cooperare ºi specializare, la fel ca în activitãþile economice. Pentru a
deveni o þarã cu o economie competitivã, bazatã pe cunoaºtere, este esenþial ca România sã gãseascã “cheia viitorului” pentru a
avansa mai rapid decât alþii. Strategia de dezvoltare naþionalã trebuie sã vadã în cercetarea româneascã, integratã în ERA41
(European Research Area), cheia de a gãsi un culoar de avansare.
În “economia bazatã pe cunoaºtere” cercetarea nu mai poate fi separatã de educaþie ºi nici de aplicarea în economie, toate
cele trei activitãþi fiind elemente ale aceluiaºi proces, care evolueazã într-un ritm alert.
În cadrul strategiei stabilite la Consiliul European de la Lisabona din 2000, a fost recunoscut rolul esenþial al cercetãrii ºtiinþifice
ºi dezvoltãrii tehnologice pentru creºterea competitivitãþii economice, cu urmãtoarele consecinþe principale la nivelul politicii de
cercetare-dezvoltare ºi inovare (CDI) a Uniunii Europene:
! fixarea þintei de minim 3% din PIB cheltuieli totale pentru cercetare-dezvoltare, pânã în anul 2010 – obiectivul „3%” stabilit la
Consiliul European de la Barcelona42 din 2002, din care minim 2% din partea industriei (Comunicarea Comisiei Europene „More
Research for Europe – Objective 3% of GDP” – EC COM (2002) 499);
! trecerea la implementarea planului de acþiuni pentru atingerea obiectivului 3%, adoptat de Comisia Europeanã în aprilie
2003 (Comunicarea Comisiei Europene „Investing in research: An Action Plan for Europe” – EC COM (2003) 226);
! promovarea ºtiinþei ºi tehnologiei ca instrumente-cheie pentru viitorul european (Comunicarea Comisiei Europene „Science
and technology, the key to Europe’s future - Guidelines for future European Union policy to support research” – EC COM (2004)
353).
Realizarea obiectivelor strategiei de la Lisabona este în mod cert înlesnitã de puternica implicare a regiunilor din Uniunea
Europeanã în domeniul ºtiinþelor, tehnologiilor ºi inovãrii, prin prisma unor strategii regionale eficiente ºi a implicãrii operatorilor
dinamici sub forma parteneriatului. Aceste obiective nu ar trebui sã mobilizeze doar cercetãtorii, ci ºi capacitãþile administrative de
cercetare ale þãrilor candidate, inclusiv la nivel regional. Acestea pot fi fãcute prin mobilizãri ºi prin participarea administraþiilor de
cercetare naþionale, regionale ºi europene, ca factori de facilitare ºi catalizatori în acest proces.
1.1.2 Cercetarea, dezvoltarea tehnologicã ºi inovarea (CDI), în contextul aderãrii României la Uniunea Europeanã
Trebuie subliniat de la bun început faptul cã România nu poate reduce decalajele economice fãrã a avea o economie
competitivã, care sã genereze o valoare adãugatã semnificativã, iar aceastã competitivitate necesitã acces la noile tehnologii.
41 ERA – Towards a European Research Area, Comisia Europeanã a expus obiectivele ºi scopurile noii strategii COM(2000)6, 18 ianuarie 2000.
42 Aceste eforturi ale UE au loc în condiþiile în care Statele Unite ºi Japonia investesc în cercetare mai mult decât UE. Deºi în anumite domenii UE este la nivel de excelenþã ºi deþine
prioritãþi mondiale, cercetarea din Europa este excesiv de fragmentatã ºi existã dificultãþi în valorificare (transfer în economie). EC COM, 2002.
35
Aceste tehnologii sunt bazate pe cunoºtinþe ºtiinþifice multidisciplinare, care se dezvoltã rapid.
România ca viitor stat membru în Uniunea Europeanã începând cu 1 ianuarie 2007, ºi ca participant la „piaþa comunã a
cercetãrii”, are nevoie de urmãtoarele puncte suport pentru realizarea Strategei de la Lisabona:
! masã criticã, ce se va realiza numai prin colaborarea tuturor actorilor decizionali de la nivel local, regional ºi naþional;
! fonduri suplimentare (furnizarea de materii prime, logisticã ºi infrastructurã);
! asistenþã (programe ºi training-uri);
! model de perspectivã pe termen lung;
! realizarea unei politici proprii curajoasã ºi flexibilã (inclusiv o cooperare internaþionalã mai largã),, care sã exploateze acest
moment de schimbare în Europa ºi în lume.

Figura 2: Strategia de la Lisabona: „Triunghiul cunoaºterii”
Sursa: FM Management Consultancy
În cazul þãrii noastre, activitatea de cercetare-dezvoltare ºi inovare acoperã în prezent peste cinci zeci de domenii ºtiinþifice ºi
tehnologice. Activitãþile de cercetare ºi dezvoltare continuã sã se desfãºoare, în cea mai mare parte, în sectorul public, peste 60%,
România angajându-se sã atingã un nivel al cheltuielilor totale pentru cercetare ºi dezvoltare de 1% din PIB pânã în anul 2007.
Fondurile publice pentru acest domeniu în anul 2006 vor atinge un nivel de 0,38% din PIB, iar cheltuielile private un procent de
0,25% din PIB. Este prevãzutã creºterea fondurilor publice alocate pentru CDI, astfel încât în anul 2009 sã se atingã nivelul de 0,9%
din PIB, iar în anul 2010 sã atingã nivelul prevãzut de 1% din PIB (obiectivul Barcelona, 2002). De asemenea, este prevãzutã
creºterea cheltuielilor private în CDI de la 0,25% din PIB în 2006 la 0,65% în 2009.
România îºi propune sã atingã nivelul de 3% din PIB pentru activitatea de CDI (din care 1% fonduri publice naþionale ºi 2%
fonduri private) în jurul anului 201043.
Printre principalele probleme cu care se confruntã domeniul CDI în România amintim:
! Implicarea scãzutã a agenþilor economici în activitãþi de cercetare-dezvoltare ºi inovare;
! Capacitate redusã de absorbþie a rezultatelor de cercetare de cãtre agenþii economici;
! Infrastructura ºi serviciile de transfer tehnologic ºi inovare insuficient dezvoltate ºi puþin viabile;
! Infrastructura de cercetare-dezvoltare depãºitã tehnologic;
! Reducerea numãrului de specialiºti ºi creºterea mediei de vârstã;
! Capacitate încã redusã de colaborare ºi integrare ºtiinþificã ºi tehnologicã pe plan european ºi internaþional.
În vederea rezolvãrii acestor probleme, cât ºi a gãsirii cheii viitorului pentru a avansa cât mai rapid cãtre o economie bazatã
pe cunoaºtere, au fost stabilite urmãtoarele obiective strategice prioritare pentru politicile în domeniul cercetãrii ºtiinþifice ºi dezvoltãrii
tehnologice în cadrul Programului de guvernare 2005 – 2008:
! creºterea rolului cercetãrii în dezvoltarea ºi transferul în economie al tehnologiilor avansate pentru a creºte rolul competitiv al
unor sectoare pe plan internaþional;

! corelarea mai strânsã a activitãþilor de cercetare-dezvoltare ºi inovare cu politica industrialã a României ºi întãrirea pe termen
lung a legãturii între sectorul CDI ºi mediul economic.

În consens cu orientãrile la nivel european ºi cu prevederile Programului de guvernare 2005-2008, procesul de transformare
a sistemului ºi activitãþilor CDI din þara noastrã, direcþionat ºi coordonat de Autoritatea Naþionalã pentru Cercetare ªtiinþificã44
43 Raport anual 2005 asupra politicilor guvernamentale în domeniul CDI, Decembrie 2005, ANCS
44 Autoritatea Naþionalã pentru Cercetare ªtiinþificã este organul de specialitate al administraþiei publice centrale, aflat în subordinea Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, prin care
acesta îºi realizeazã atribuþiile în domeniul cercetãrii. Autoritatea este instituþie publicã, finanþatã de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii. Hotãrârii de
Guvern nr. 1449/2005
36
(ANCS), urmãreºte structurarea ºi consolidarea unei arii româneºti a cercetãrii (ARC), care sã corespundã cerinþelor de exigenþã ºi
compatibilitate necesare integrãrii în Aria Europeanã a Cercetãrii (ERA).
În acest context, progresul în pregãtirea comunitãþii ºtiinþifice ºi tehnologice din România pentru o integrare rapidã ºi eficientã în
ERA este determinat de urmãtoarele direcþii de acþiune (Tabelul 1), ce au fost furnizate în cadrul Planului Naþional de Dezvoltare
2007-2013. Acestor obiective le sunt aliniate mãsuri specifice de realizare, domenii prioritare vizate ºi indicatori de realizare
specifici (la orizontul anului 2013).
Tabel 1: Planul Naþional de Dezvoltare 2007-22013, Sistemul CDI

Obiective Mãsuri specifice Domenii prioritare Indicatori specifici
strategice de realizare de realizare
1. Dezvoltarea ! asigurarea capacitãþii de cercetare ! energie; ! reþele de instituþii ºi organisme

capacitãþii tehnologicã ºi de servicii ºtiinþifice ºi ! sectoare industriale, specializate acreditate ºi recunoscute
naþionale de tehnologice de referinþã în sectoarele ºi ! transporturi; internaþional (institute CD, departamente
asimilare ºi domeniile vizate prioritar; ! mediu; universitare, laboratoare specializate,
difuzare a ! preluarea ºi transferarea la agenþii ! sectorul agricol; organisme de certificare), cel puþin o reþea
tehnologiilor economici a celor mai bune tehnologii ! comunicaþii mobile; la nivelul fiecãrui sector/ domeniu;
avansate, în disponibile (conform normelor BAT - Best ! aeronauticã ºi spa- ! agenþi economici din sectoarele/
scopul creºterii Applicable Technologies); þiu; domeniile vizate prioritar care au

competitivitãþii ! integrarea în platformele tehno- ! sãnãtate; implementat proiecte CDI complexe pentru
economice în logice la nivel european ºi în alianþele ! securitate; a rãspunde cerinþelor de conformare
cadrul tehnologice internaþionale; ! domeniul nuclear; tehnico-economicã specifice UE: peste
sectoarelor ! creºterea numãrului de laboratoare ! nano-electronicã; 75% din totalul agenþilor economici activi în
economice ºi al de experimentare ºi testare, precum ºi de ! bio-nanotehnologii; sectoarele/ domeniile respective;
alinierii acestora organisme de certificare specializate în ! tehnologii de prote- ! reþele tehnologice integrate (instituþii cu
la politicile domeniile respective; jare, conservare ºi rege- profil CD ºi de învãþãmânt superior, firme
specifice ale UE nerare a organismului u- producãtoare) angrenate în alianþe
man. tehnologice.
2. Creºterea ! dezvoltarea resurselor umane din ! numãr total de cercetãtori: creºtere cu
capacitãþii ºi a domeniul CDI; cca 80%–100% (faþã de nivelul actual);

competitivitãþii ! dezvoltarea infrastructurii de ! numãr total de doctori în ºtiinþe:
sistemului CD cercetare-dezvoltare din unitãþile ºi creºtere la peste 90% din totalul

instituþiile cu profil CD ºi de învãþãmânt cercetãtorilor (faþã de cca 60% în prezent);
superior; ! media de vârstã a cercetãtorilor/
! promovarea ºi dezvoltarea centre- ponderea cercetãtorilor sub 40 de ani:

lor ºi a reþelelor de excelenþã ºtiinþificã ºi creºtere la cca 60% a (de la cca 20% în
tehnologicã; prezent);
! promovarea integrãrii internaþionale ! instituþii cu profil CD ºi de învãþãmânt
a sistemului ºi activitãþilor CD. superior care dispun de echipamente ºi

aparaturã performante de cercetare ºi
informaþionale: creºtere la peste 80% din
totalul unitãþilor de profil;
! reþele de centre de cercetare de înaltã
performanþã recunoscute ºi integrate în

parteneriate ºi programe internaþionale;
! platforme integrate de cercetare.
37
Obiective Mãsuri specifice Domenii prioritare Indicatori specifici

strategice de realizare de realizare
3. Stimularea ! dezvoltarea cooperãrii tehnologice ! întreprinderi tehnologic inovative:
activitãþilor CDI dintre instituþiile cu profil CD ºi de peste 50% din totalul întreprinderilor active;
desfãºurate de învãþãmânt superior ºi sectorul productiv; ! întreprinderi din domenii de înaltã
agenþii ! dezvoltarea capacitãþii proprii de tehnologie cu activitate CD proprie: peste

economici, cu cercetare la nivelul agenþilor economici, 30% din totalul întreprinderilor active în
prioritate în promovarea cercetãrii de firmã, în domeniile respective;
domenii de special pentru IMM-uri; ! nivelul cheltuielilor CD ale
înaltã tehnologie ! promovarea parteneriatelor teh- întreprinderilor: peste 60% din cheltuielile
nologice de lungã duratã: formarea CD totale;
clusterelor/ reþelelor tehnologice. ! nivelul exporturilor în domenii de înaltã
tehnologie: peste 15%-20% din total

exporturi;
! numãr de programe/ proiecte
strategice de dezvoltare tehnologicã.
4. Dezvoltarea ! dezvoltarea la nivel regional a ! reþele regionale de organisme de
infrastructurii de centrelor ºi serviciilor specializate pentru asistenþã ºi informare ºtiinþificã ºi

transfer asistenþã ºi informare ºtiinþificã ºi tehnologicã: o reþea în fiecare regiune,
tehnologic ºi tehnologicã; orientatã spre profilul tehnologic dominant
inovare la nivel ! dezvoltarea serviciilor electronice al regiunii;
regional de informare în domeniul tehnologic; ! crearea Agenþiei Naþionale ºi a reþelei
! dezvoltarea clusterelor/ reþelelor de Centre Regionale de Dezvoltare

tehnologice integrate, specifice la nivel Tehnologicã;
regional; ! reþele tehnologice integrate (instituþii cu
! crearea unei Agenþii Naþionale ºi a profil CD ºi de învãþãmânt superior, firme

unei reþele de Centre Regionale de producãtoare): o reþea în fiecare regiune
Dezvoltare Tehnologicã. corespunzãtoare profilului tehnologic
dominant al regiunii
! incubatoare;
! parcuri ºtiinþifice ºi tehnologice.
5. Creºterea ! creºterea gradualã a resurselor de ! nivelul fondurilor bugetare alocate
gradualã a la bugetul de stat alocate pentru pentru CD: peste 1% (faþã de 0,2% în
resurselor activitãþile din domeniul CDI; prezent);
financiare ! introducerea mecanismelor de ! nivelul cheltuielilor bugetare indirecte
publice ºi stimulare financiarã ºi fiscalã a agenþilor pentru stimularea agenþilor economici care
private alocate economici care desfãºoarã activitãþi desfãºoarã activitãþi CDI (stimulente
cercetãrii CDI; financiare ºi fiscale);
ºtiinþifice, ! stimularea investiþiilor publice ºi ! nivelul fondurilor bugetare/private
dezvoltãrii private în firme inovative, prin utilizarea alocate pentru instrumente de tip capital de
tehnologice ºi instrumentelor financiare de tip capital risc pentru dezvoltarea firmelor inovative.
inovãrii de risc.
Sursa: Planul Naþional de Dezvoltare 2007-2013, Capitolul “Creºterea competitivitãþii economice ºi dezvoltarea economiei bazate
pe cunoaºtere”, Strategia de dezvoltare pentru domeniul: Cercetare ºtiinþificã, dezvoltare tehnologicã, inovare
38
Un rol important în luarea deciziilor strategice, în formularea politicilor de cercetare-dezvoltare ºi în implementarea programelor
din domeniu îl au academiile de ºtiinþã ºi agenþiile specializate, iar procesul de formulare a politicilor ºi de elaborare ºi implementare
a programelor în domeniul CDI este sprijinit de organisme cu rol de consiliere.
Figura 3: Structura de coordonare a politicilor din domeniul CDI
Sursa: Sistemul CDI din România, prof. dr. Gheorghe POPA, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iaºi, 11 martie, 2006
1.1.3 Principalele instrumente de implementare a politicilor din domeniul cercetare-d

dezvoltare ºi inovare
Principalele instrumente de implementare a politicilor din domeniul CDI sunt reprezentate de programele finanþate din fonduri
publice:
! Programele de cercetare-d dezvoltare ºi inovare (CDI) de interes naþional, coordonate de Autoritatea Naþionalã pentru
Cercetare ªtiinþificã:
" Programul Cercetare de Excelenþã (CEEX) , lansat în 2005, care susþine efortul de racordare la prioritãþile specifice ariei
europene de cercetare ºi inovare ºi pregãtirea în vederea participãrii la viitorul Program Cadru de Cercetare al Uniunii
Europene pe perioada 2007-2013 – PC7 (FP7);
Tabel 2: Situaþia proiectelor în derulare, finanþate de MEdC ANCS în perioada 2005-2

2006
Module în cadrul Programului Cercetare de Excelenþã45 Proiecte în derulare
I. Proiecte de cercetare-dezvoltare complexe 536
II. Dezvoltarea resurselor umane pentru cercetare 92
III. Promovarea participãrii la programele europene ºi internaþionale de cercetare 13
IV. Dezvoltarea infrastructurii pentru evaluarea ºi certificarea conformitãþii 91
TOTAL 732
Sursa: MEdC, ANCS –„Principalele politici ºi mãsuri luate de la preluarea mandatului, în domeniul CDI, conform Programului de
guvernare 2005-2008”
45 Suma alocatã de la bugetul de stat pentru Programul Cercetare de Excelenþã în 2006 a fost de 479.674.000 RON.
39
Programul Cercetare pentru Securitate, lansat în 2005, în scopul corelãrii cu

"
programul de profil lansat de Uniunea Europeanã;

" Programul INFRATEH, lansat în 2004, pentru a susþine dezvoltarea infrastructurii
ºi serviciilor specializate pentru transfer tehnologic ºi inovare;

" Programele nucleu de cercetare-d dezvoltare, lansate în 2003, pentru finanþarea
activitãþilor CDI specifice la nivelul institutelor naþionale de profil;
" Programul de granturi pentru cercetare ºtiinþificã , lansat din 1996. Programul
susþine în special formarea ºi dezvoltarea carierelor ºtiinþifice ºi a echipelor de

cercetare performante.
! Programele de cercetare coordonate de Academia Românã:
" Proiecte naþionale prioritare ºi fundamentale , care abordeazã probleme
ºtiinþifice ºi culturale de mare complexitate, cu impact la nivel naþional;

" Programul de granturi pentru cercetare ºtiinþificã al Academiei Române , lansat
din 1996.
! Planurile sectoriale CD, lansate în 2004, pentru a susþine activitãþile de cercetare-
dezvoltare necesare pentru realizarea obiectivelor strategice de dezvoltare specifice la

nivel de sector.. Planurile sectoriale CD sunt iniþiate ºi coordonate de ministerele
responsabile pentru sectoarele respective (ex.: Ministerul Economiei ºi Comerþului,
Ministerul Agriculturii, Pãdurilor ºi Dezvoltãrii Rurale). Accesul la programele de
cercetare-dezvoltare ºi inovare finanþate din fonduri publice este în regim competiþional ºi, cu excepþia programelor nucleu de CD,
este deschis tuturor categoriilor de participanþi – instituþii cu profil CD, universitãþi, întreprinderi cu capacitate de cercetare-dezvoltare,
IMM-uri etc.
FOCUS – Promovarea cercetãrii ºtiinþifice ºi inovãrii în România:

! Creºterea fondurilor totale pentru CDI de la 0,75% PIB în 2006 la 1% PIB în anul 2007;
! Formarea ºi dezvoltarea carierelor ºtiinþifice. Adaptarea curriculei universitare la cerinþele pieþei ºi prioritãþile politicii
industriale – instituirea cadrului naþional al calificãrilor în învãþãmântul superior;

! Restructurarea institutelor de CD;
! Dezvoltarea infrastructurii de CD ºi racordarea reþelelor de transfer tehnologic ºi inovare cu cele europene;
! Susþinerea cooperãrii europene ºi internaþionale în CDI – participarea la programe comunitare; încheierea de acorduri ºi
parteneriate;
! Creºterea internã ºi externã a mobilitãþii cercetãtorilor;
! Facilitarea accesului la schemele de susþinere a CDI din programe naþionale, fonduri structurale ºi fonduri alocate prin FP7;
! Promovarea bunelor practici în domeniul proprietãþii intelectuale;
! Crearea unui fond de risc pentru IMM-urile inovative în anul 2007.
1.2 Tehnologia informaþiilor ºi comunicaþiilor (TIC)

1.2.1 Uniunea Europeanã ºi societatea informaþionalã
În „Declaraþia” colocviului de la Stanford46 se puncteazã ca element esenþial al raportului dintre educaþie ºi noile tehnologii
informaþionale faptul cã „cetãþenii trebuie sã fie formaþi pentru a trãi într-o societate informaþionalã.”
Prin aducerea oamenilor împreunã, indiferent de distanþa dintre ei, societatea informaþionalã creeazã noi oportunitãþi sociale ºi
economice tuturor oamenilor, chiar ºi în regiunile mai puþin dezvoltate sau îndepãrtate ale Europei. Din acestea poate rezulta o
dezvoltare mult mai echilibratã între ariile urbane ºi cele rurale. Pentru cetãþenii europeni, aceasta înseamnã cã lumea este mai puþin
dependentã de locaþie, termenul de flexibilitate sau mobilitate cãpãtând noi sensuri.
46 Dupã Carnoy, M. L. Loop – Informatique et education: quel est le rôle de la recherche internationale? Rapport sur le Colloque Stanford, UNESCO, 10-13 martie 1989, Stanford
University School of Education.
40
TIC poate sprijini toate regiunile Europei sã-ºi îmbunãtãþeascã performanþele economice ºi calitatea vieþii locuitorilor sãi. Sprijinul
Uniunii Europene constã în resurse pentru infrastructura de telecomunicaþii, mai ales acolo unde condiþiile de piaþã nu permit un
anumit nivel de investiþii. „Planul de acþiune 2005 e-Europe”, a avut ca þintã asigurarea celor mai bune practici, atât pentru actorii
decizionali de la nivel central ºi local, cât ºi pentru cetãþenii de rând.
1.2.2 Creºterea accesului la tehnologia informaþiei ºi comunicaþiilor în România

Relaþia de interdisciplinaritate ºi intercorelare dintre cercetarea ºtiinþificã ºi tehnologia informaþiei ºi comunicaþiilor trebuie
urmãritã de la parte la întreg ºi în situaþia României, care din perspectiva stadiului de dezvoltare a TIC înregistreazã una dintre cele
mai ridicate dinamici la nivel regional, respectiv o creºtere de
14,7% în 2005 faþã de 2004, conform EITO47. Astfel, piaþa
de comunicaþii a crescut într-un ritm susþinut, mult peste ritmul
de creºtere a economiei, industria TIC fiind sectorul cel mai
dinamic al economiei, cu o contribuþie de peste 8% din PIB în
2005. Totuºi, cheltuielile totale cu IT ca procentaj din PIB au
atins nivelul de 1,87 în 2005, mult sub media UE25 (3,03%),
deºi nivelul cheltuielilor de telecomunicaþii în România
(6,29%) excede nivelul mediu pentru UE-25 (conform EITO
2006, de 3,41%). Factorii majori în dezvoltarea economiei,
utilizarea calculatoarelor ºi accesul la Internet, în România,
înregistreazã decalaje nu numai faþã de media UE25, ci ºi
faþã de noile state membre. Aceste decalaje genereazã
efecte negative asupra competitivitãþii României.
Conform World Economic Forum în „Raportul global
privind tehnologia informaþiei 2004-2005”, care mãsoarã
gradul de pregãtire a unei þãri de a participa ºi de a
beneficia de dezvoltarea IT, România ocupã locul 53, din
104 þãri. Dezvoltarea societãþii informaþionale în România a
fost sprijinitã prin crearea, începând cu anul 2001, a cadrului legal pentru sprijinirea dezvoltãrii aplicaþiilor e-government ºi e-
business. La nivel european, România participã începând cu anul 2004 la programul comunitar e-TEN48 pentru dezvoltarea
serviciilor electronice din cadrul reþelelor transeuropene de telecomunicaþii.
România îºi propune o prezenþã activã la implementarea „Planului 2007-2013” pentru susþinerea utilizãrii TIC ºi dezvoltarea
unei societãþi informaþionale competitive, plan ce implicã mãsuri pentru promovarea comerþului electronic, soluþiilor de e-government,
e-learning ºi e-health,, urmãrindu-se recuperarea decalajele existente.
Obiectivele reformei în domeniul tehnologiei informaþiei ºi comunicaþiilor au în vedere creºterea accesului la Internet, la serviciile
societãþii informaþionale ºi integrarea aplicaþiilor TIC în economie:
! creºterea gradului de penetrare a PC-u urilor ºi a accesului la Internet pe scarã largã – Programul EURO200 sã subvenþioneze
anual un numãr de cca. 25000 de calculatoare; stimulente în sfera taxelor pentru închirierea sau achiziþia unui PC.
! dezvoltarea ºi eficientizarea serviciilor publice electronice moderne de e-g guvernare. Implementarea soluþiilor de e-guvernare
va conduce la reducerea semnificativã a costurilor administrative, la îmbunãtãþirea calitãþii informaþiei, reducerea timpului de
diseminare ºi sporirea gradului de acces al cetãþenilor ºi mediului de afaceri la aceasta;
! un mediu dinamic pentru e-e economie , esenþial pentru creºterea competitivitãþii;
! creºterea securitãþii reþelelor de comunicaþii electronice ºi adoptarea de soluþii anti-fraudã pentru dezvoltarea unui mediu sigur
ºi dinamic de e-business. În vederea securizãrii informaþiilor transmise prin intermediul comunicaþiilor electronice ºi asigurãrii
implementãrii efective a semnãturii electronice se va înfiinþa Autoritatea Naþionalã de Reglementare ºi Supraveghere în domeniul
semnãturii electronice.
47 European Information Technology Observatory.

48 e-TEN - Deploying Trans-European e-Services for all.
41
FOCUS – Dezvoltarea societãþii informaþionale:

Creºterea accesului la Internet ºi la serviciile societãþii informaþionale;
!
! Dezvoltarea serviciilor informaþionale în administraþie – implementarea Planului 2007-2013;
! Creºterea competitivitãþii firmelor prin serviciile e-economie;
! Creºterea competitivitãþii furnizorilor de servicii TIC ºi dezvoltarea unei „culturi TIC” în rândul întreprinderilor, consumatorilor
ºi administraþiei;
! Dezvoltarea infrastructurii TIC la nivel naþional – dezvoltarea ºi creºterea accesibitãþii structurii de broadband ºi creºterea
securizãrii reþelelor de comunicaþii electronice;

! Susþinerea dezvoltãrii reþelelor digitale ºi a serviciilor bazate pe conþinut.
Drd. Teodora BONÞOI
Andreea Florina RADU

Ministerul Administraþiei ºi Internelor
Bibliografie:
! Planul Naþional de Dezvoltare 2007-2013, Capitolul “Creºterea competitivitãþii economice ºi dezvoltarea economiei bazate pe
cunoaºtere” – Strategia de dezvoltare pentru domeniul: Cercetare ºtiinþificã, dezvoltare tehnologicã, inovare – dezbatere MEdC-Cercetare, 11
noiembrie 2004;
! Raport anual 2005 asupra politicilor guvernamentale în domeniul cercetare-dezvoltare ºi inovare, decembrie 2005;
! Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ºtiinþificã ºi dezvoltarea tehnologicã;
! http://europa.eu.int/information_society/regwor/reg/index_en.htm;
! http://www.eito.org/start.html;
! www.mct.ro;
! www.mie.ro.
Întreprinderile mici ºi mijlocii în contextul integrãrii în Uniunea Europeanã

Întreprinderile mici ºi mijlocii (IMM-urile) reprezintã o mare
parte a economiei europene. Existã aproape 23 de milioane
de IMM-uri în Uniunea Europeanã, care asigurã aproximativ
75 de milioane de locuri de muncã, reprezentând 99% din
toate întreprinderile, spre deosebire de SUA ºi Japonia unde au
o pondere mult mai micã, de 40-45%.
În economia româneascã, ca ºi în cea a þãrilor europene,
IMM–urile predominã absolut, reprezentând 99,66% din
totalul întreprinderilor, având o contribuþie substanþialã la
formarea PIB-ului ºi la crearea de locuri de muncã. La sfârºitul
anului 2005 erau active un numãr de aproape 502.091 IMM-
uri, ceea ce înseamnã o creºtere de aproape 50% faþã de anul
1999, iar numãrul de angajaþi din IMM era de 2.349.725.
Presa abundã în articole ce prevãd un viitor nu prea fericit
pentru IMM-urile din þara noastrã odatã cu aderarea la UE.
42
Potrivit acestora, multe dintre IMM-urile existente vor falimenta. Soluþiile-cheie pentru ca micile întreprinderi sã reziste în
Din pãcate, despre oportunitãþi se vorbeºte totuºi foarte puþin. condiþiile competiþiei acerbe de pe piaþa europeanã þin de
Companiile româneºti dupã aderare vor avea acces pe piaþa accesul la informaþii, la servicii ºi la finanþare.
unicã, o piaþã care dupã extinderea de la 1 mai 2004, a ajuns Pentru 40,19% din IMM-urile din România, aderarea la
la peste 450 de milioane de consumatori. Dupã noul val de Uniunea Europeanã reprezintã o oportunitate majorã pentru
extindere se preconizeazã ca Uniunea Europeanã sã devinã activitãþile pe care le desfãºoarã, în timp ce pentru 26,84%
cel mai mare exportator din lume, cu o cotã de aproximativ dintre IMM-uri aderarea este vãzutã ca o ameninþare. 32,97%
20% din exportul mondial. dintre firme apreciazã cã integrarea nu va avea o influenþã
Accesul mai bun pe pieþe, legislaþia îmbunãtãþitã, existenþa semnificativã asupra activitãþilor desfãºurate (Grafic nr. 2).
unor furnizori mai buni reprezintã numai câteva exemple de
efecte pozitive ale pieþei unice asupra activitãþii IMM-urilor din Grafic 2: Structura percepþiei efectelor integrãrii
România. Aceste efecte pozitive sunt prezentate grafic astfel: României în UE asupra IMM-uurilor
Grafic 1: Efectele pozitive ale pieþei unice asupra IMM-uurilor

din România
Sursa: Carta albã a IMM-urilor din România 2006

În ceea ce priveºte structura obiectivelor IMM-urilor pentru
urmãtorii doi ani, marea majoritate a firmelor (63,53%) au drept
Sursa: Carta albã a IMM-urilor din România 2006 obiectiv extinderea moderatã a afacerii ºi numai 12,13% dintre
În þãri precum Ungaria sau Polonia, dupã integrarea în firme ºi-au propus o extindere rapidã. (Grafic nr. 3)
Uniunea Europeanã peste jumãtate dintre firmele mici ºi mijlocii
au dispãrut. În acelaºi timp trebuie subliniat cã statistica din Grafic 3: Structura obiectivelor IMM-uurilor pentru
urmãtorii doi ani
noile state membre aratã cã, dupã integrare, numãrul

companiilor nou-înfiinþate a fost superior celor falimentare, Sursa: Carta albã a IMM-urilor din România 2006
urmare a creºterii volumului investiþiilor strãine directe.
43
Integrarea nu trebuie sã fie un ºoc pentru IMM-uri. În

primul rând, trebuie cunoscut acquis-ul comunitar ºi în special
legislaþia fiscalã, cea legatã de achiziþiile publice ºi cea din
domeniul ajutorului de stat.
Valoarea totalã a programelor care vor fi susþinute din
fonduri structurale pentru dezvoltarea mediului de afaceri se
cifreazã la 17 miliarde de euro. Din aceasta sumã, pentru
Programul Operaþional Sectorial de Creºtere a Competitivitãþii
Economice este alocatã suma de 2,5 miliarde euro, din care
pentru sectorul IMM ponderea susþinerii financiare este de
31%.
În primul semestru al anului 2006, puþin peste 2% dintre
IMM-uri (un procent extrem de redus) au accesat fonduri României în UE, ceea ce se poate traduce prin conºtientizarea
europene ºi finanþãri nerambursabile de la stat; prin urmare, riscurilor de a fi excluºi de pe piaþã dacã nu corespund
IMM-urile trebuie sã se pregãteascã mai bine pentru a atrage normelor europene. ªi celelalte sectoare de activitate (80% din
fondurile structurale care vor fi accesibile din 2007. totalul IMM-urilor) vizeazã efectuarea unor investiþii sub diverse
În prezent, nu toate întreprinderile mici ºi mijlocii din forme (tehnologie, pregãtirea personalului, dezvoltare etc.), dar
România sunt suficient pregãtite pentru a rãspunde misiunii lor sectorul “comerþ” este cel mai decis sã nu se lase surprins de
de motor al economiei. Lipsa competitivitãþii este provocatã, în concurenþã.
cea mai mare parte, de neadaptarea IMM-urilor la IMM-urile din România trebuie sã aibã în vedere mai ales
standardele europene sau din incapacitatea acestora de a dezvoltarea afacerii ºi mai puþin consumul ºi, de asemenea, sã
accesa surse de finanþare destinate investiþiilor în tehnologii noi aibã pregãtite proiecte viabile, care ar putea deveni eligibile,
ºi în implementarea sistemelor de calitate sau de a beneficia de precum ºi fondurile necesare cofinanþãrii.
servicii de consultanþã care sã le ofere orientarea adecvatã La fel ca în Polonia, Ungaria ºi Cehia, creºterea investiþiilor
cãtre piaþã. strãine directe a creat loc pentru mai multe firme mici ºi mijlocii.
Valoarea estimatã a sprijinului european acordat În România, prognoza pentru 2006 indicã un nou record
sectorului IMM va fi de circa 800 milioane euro pentru absolut în privinþa volumului de capital strãin atras în economie,
întreaga perioadã 2007 - 2013. Finanþãrile vor fi asigurate de peste ºase miliarde euro, ºi, ca orice fel de investiþie nouã,
dupã momentul aderãrii României prin intermediul fondurilor aceasta dã posibilitatea înfiinþãrii mai multor IMM-uri, pentru cã
structurale, respectiv Fondul European pentru Dezvoltare existenþa IMM-urilor se bazeazã de asemenea pe existenþa
Regionalã (FEDR), în baza documentelor de programare care companiilor mari, puternice.
se aflã în curs de negociere cu Uniunea Europeanã. În perioada post-aderare se prevede o dezvoltare
Comerþul este sectorul care îºi propune în proporþie de importantã a IMM-urilor din sectorul serviciilor ºi din industria
60% investiþii de modernizare ºi dezvoltare legate de intrarea construcþiilor de maºini, ºi în particular, industria auto. IMM-urile
care vor avea cel mai mult de suferit sau chiar vor dispãrea sunt
cele din industria minierã ºi din industria textilã, care s-au bazat
pe lohn.
Concluzionând, se aºteaptã ca extinderea UE sã aibã un
impact pozitiv asupra economiei româneºti, având în vedere cã
va impulsiona în mod semnificativ creºterea economicã atât de
necesarã, precum ºi prosperitatea întregii þãri. În contextul
integrãrii în Uniunea Europeanã, pentru sectorul IMM-urilor
cuvintele cheie rãmân: informare, calitate, competitivitate,
mobilitate ºi adaptare!
Roxana Gabriela HODOROGEL

Autoritatea de Control a Guvernului
44
Cãlãtorind se învaþã
Înflãcãrare, pasiune, dar ºi mult de Uniunea Europeanã. A o contrazice Educaþiei ºi Cercetãrii, combinã cu o
realism. Nu poþi sã nu rãmâi e o aventurã cãci Diana pare sã ºtie tot dezinvolturã incredibilã profesionalismul
impresionant când o auzi pe Diana Ivan despre subiect. La 28 de ani, Diana, cu dorinþa de aventurã, conºtiin-
vorbind de mobilitãþile de studiu oferite consilierã de integrare la Ministerul ciozitatea cu entuziasmul.
Rep: S t u d e n t E r a s m u s º i b u r s i e r România era deja parte a programului, italiana ºi rezultatele au fost incomparabil
Eurostat! Ce þi-aa adus fiecare dintre cele ºi, bineînþeles, ºi mai norocoasã cã am mai bune decât dacã aº fi depus acelaºi
douã mobilitãþi? beneficiat de aceastã mobilitate (6 luni efort acasã. Am putut sã observ pe
D.I: Cred cã sintagma “a învãþa la Universitatea Bari în Italia, în 2002). îndelete un alt tip de societate, sã disting
cãlãtorind” defineºte cel mai bine, pentru Bineînþeles, existã multe alte scheme de între problemele locale ºi cele universale,
mine, ambele mobilitãþi. Chiar dacã e mobilitãþi universitare, dar principalul dar, bineînþeles, sã mã ºi bucur de
înþeleasã din punct de vedere academic avantaj al programului Erasmus este cã frumuseþea unor zone cu totul speciale,
sau al experienþei profesionale, învãþarea dispune de o infrastructurã foarte solidã. cum e sudul Italiei, iar Erasmus mi-a oferit
în medii multiculturale e extrem de utilã. Aproximativ 90% din universitãþile acest timp sã învãþ.
De fiecare datã se schimbã radical europene participã la program, deci Acum, fiind stagiar la Eurostat, am
perspectiva învãþãrii; cunoºtinþe ºi existã premisele participãrii pentru iarãºi aceleaºi posibilitãþi sã învãþ ºi
informaþii se acumuleazã rapid, purtate majoritatea studenþilor europeni. încerc sã o fac cât mai bine.
de o limbã care ne-a fost pânã atunci, Cãlãtorind, se învaþã. Eu am învãþat
probabil, strãinã. sã mã adaptez la alt stil de învãþare ºi la Rep: Cum aratã ziua unui stagiar la
Pentru un student Erasmus este, de alt stil de viaþã, pânã la urmã. A fost util Luxemburg?
cele mai multe ori, cea mai bunã metodã sã mã privesc ºi prin ochii altor profesori D.I: Ca stagiar la Luxembourg mã
de a cunoaºte Europa. Mã simt ºi colegi, sã mã testez în noile bucur de ºansa de a lucra pentru
norocoasã cã am fost studentã când circumstanþe. Am continuat sã învãþ Comisia Europeanã (Eurostat). Este
fascinant sã pot observa mecanismele
din spatele statisticilor europene, felul în
care contribuþiile naþionale se
completeazã pentru a oferi imagini
obiective ale Uniunii Europene.
Provocãrile la care aceastã instituþie
rãspunde cu succes sunt uriaºe.
Într-un fel, am un statut privilegiat
pentru cã particip direct la deciziile
privind fiºa postului ºi mã bucur de
ajutorul continuu al coordonatorului de
stagiu. În plus, ideea de formare
profesionalã continuã este la ea acasã,
particip (în medie, sãptãmânal) la diverse
sesiuni de informare ºi formare. Cred cã
45
e o situaþie idealã, ºi de aceea încerc sã aparþinut unor foºti studenþi Erasmus, care europene: Margot Wallström, vice-
profit cât mai mult de aceastã în 1990 au pus la punct primele secþiuni, preºedintã a Comisiei Europene, Jan
circumstanþã profesionalã. Echipa e cu deviza “studenþii ajutã studenþii”. Figel, comisar pentru educaþie, membri ai
foarte deschisã ºi prietenoasã, iar Acum, ESN este prezentã în 28 de þãri Parlamentului European. Apoi, vor fi
atmosfera de lucru e foarte bunã. europene ºi Maroc, oferindu-le studen- “zilele Erasmus”, organizate în toatã
Probabil ºi pentru cã oraºul þilor mobili sprijin prin includerea în Europa pe parcursul întregului an. ESN
Luxembourg este mic (am descoperit cã activitãþi comune, sisteme de mentorat, va avea ºi o caravanã care va vizita
populaþia realã e de 80.000 locuitori, cursuri de limbã, iar soluþiile gãsite sunt multe din aceste manifestãri. Conferinþa
chiar dacã zilnic aici lucreazã peste numeroase, inovative ºi întotdeauna utile. de închidere a anului va fi organizatã de
200.000 de persoane), e natural ca Pentru România, este momentul Comisia Europeanã, la Lisabona. În mod
activitãþile comune ale stagiarilor sã fie la extinderii reþelei (avem doar douã sigur va fi un an special. Sperãm sã
rândul lor încurajate. Într-o echipã de secþiuni, la ASE Bucureºti ºi UBB Cluj- facem programul cât mai cunoscut printre
patru persoane, încercãm sã redactãm Napoca) ºi, bineînþeles, al consolidãrii studenþi dar ºi liceeni, subliniind rolul pe
un magazin al stagiarilor din Luxemburg, ei. Existã ºi dificultãþi, poate pentru cã care Erasmus îl joacã în crearea unei
ºi, deºi e o activitate care ne ocupa ideea de voluntariat nu are rãdãcini cetãþenii europene reale.
destul de mult din timpul liber, e o adânci la noi, dar ºi pentru cã studenþii
experienþã care meritã tot efortul. trebuie sã gãseascã soluþii la problemele Rep: Prin ce se caracterizeazã un
ridicate de schimbãrile atât de rapide ale student Erasmus?
societãþii. D.I: Un student Erasmus e un student
Rolul meu este sã menþin contactul care spune “de ce nu?” provocãrilor.
între nivelul naþional ºi nivelul Definiþia îi aparþine unui fost student
internaþional, susþinând proiectele Erasmus, iar altã definiþie care îmi place
organizate la nivel internaþional ºi este cã studentul Erasmus este studentul
naþional ºi transmiþând informaþia între care reuºeºte sã se simtã precum acasã
cele douã niveluri. La nivel internaþional chiar ºi departe de casã. Altfel spus, cred
suntem organizaþi în grupuri de lucru, eu cã studenþii Erasmus sunt deschiºi,
fiind membru în grupul responsabil cu entuziaºti, chiar temerari uneori,
organizarea evenimentelor ESN pentru adaptabili. Experienþa ne-a ajutat sã
aniversarea celor 20 de ani de Erasmus. creºtem ºi sã învãþam, iar la întoarcere
Acesta este, la nivel european, cel cred cã studenþii Erasmus sunt mai maturi.
mai important proiect curent. Pentru cã
Erasmus este, probabil, cel mai cunoscut Rep: ...dar un consilier de integrare?
program al Uniunii Europene, vom D.I: Cred cã ºi consilierii de
încerca ca, pe de o parte, sã integrare posedã din entuziasmul ºi
consolidãm, sãrbãtorind, uriaºa familie a idealismul studenþilor Erasmus. Pânã la
celor peste un milion ºi jumãtate de foºti urmã, prin procesul de “integrare”,
studenþi Erasmus, dar ºi sã promovãm, în încercãm cu toþii sã aducem Europa
continuare, acest program, crescând acasã ºi sã ne simþim ca acasã ºi în
Rep: Coordonezi Erasmus Student astfel ºansele programului de a avea Europa. Dar cred cã nu e uºor. Sunt
Network în România. Ce înseamnã ºi ce acces la resurse pentru rezolvarea mecanisme care se schimbã greu, iar ele
planuri aveþi? problemelor care mai existã sau care pot sunt ºi acasã, ºi în Europa. Va fi nevoie ºi
D.I: Da, proiectul Erasmus este un alt apãrea. de timp, ºi de mult entuziasm, pentru ca
proiect de suflet. Erasmus Student Sãrbãtoririle ESN vor debuta printr- acest proces sã însemne “a deveni
Network este o organizaþie non-profit a o conferinþã organizatã la Comitetul împreunã cetãþeni europeni”. ªtim cu toþii
studenþilor ºi a foºtilor studenþi care Regiunilor, în 18 ianuarie 2007. Vor cã procesul de învãþare nu e deloc uºor
doresc sã promoveze ºi sã sprijine participa studenþi Erasmus ºi repre- ºi nici liniar.
mobilitãþile academice. Ideea iniþialã le-a zentanþi proeminenþi ai instituþiilor
46
Rep: T e s i m þ i a m b a s a d o r a l de mult timp pentru a schimba percepþii ºi universitar. Iar, în curând, vom avea
României? mentalitãþi. Din pãcate, însã, nu vorbim propria voce pentru a decide cum vrem
D.I: Nu ºtiu, nu cred, personal încerc numai de percepþii. Când am mers sã îmi sã fie Europa în care vom trãi ca cetãþeni
sã evit stabilirea de corespondenþe stricte deschid cont la bancã ºi pe ecranul europeni.
între persoane ºi þara de origine, cred cã funcþionarului a apãrut mesajul “þarã cu Proiectele au fost extrem de utile
e o moºtenire Erasmus. Mã gândesc cã risc de spãlare a banilor” imediat ce pentru stabilirea unui contact efectiv între
nu ne alegem prietenii pe criterii de naþionalitatea a fost introdusã în sistem, ideea europeanã ºi viitorii cetãþeni ai
naþionalitate, deci prietenii mei nu cred am înþeles cã e nevoie sã privim cât mai Europei, iar necesarul de informaþie ºi
cã vãd România în mine, ºi chiar dacã ar obiectiv aceste realitãþi. Acel mesaj nu s- volumul de muncã sunt ºi vor fi enorme.
vedea-o, cât de numeroºi sunt ei, pânã la a tradus în discriminarea mea, în calitate Din punct de vedere profesional ºi
urmã? Dar existã într-adevãr ceea ce de client, în nici un fel. Dar el existã, ºi din personal, proiectele m-au încurajat sã
numim “imaginea României”, o imagine perspectiva lui, nici eu nu sunt un înþeleg importanþa comunicãrii, iar dacã
care se creeazã pe cãi adesea obscure, ambasador al României, aºa cum nici acum, în timpul liber, mã ocup de revista
ºi pe care o persoanã sau un grup de funcþionarul care încerca jenat sã închidã stagiarilor, cel mai probabil acest lucru
persoane în mod sigur nu o poate fereastra care se redeschidea la fiecare se datoreazã Ministerului Integrãrii
schimba. operaþiune nu este un ambasador al Europene.
Luxemburg-ului.
Rep: Cum te gândeºti sã valorifici,
Rep: Ai participat la douã proiecte odatã întoarsã în þarã, ce ai fãcut la
de comunicare ale Ministerului Integrãrii Luxemburg?
Europene, povesteºte-nne experienþa ta. D.I.: În ceea ce priveºte
D.I.: Au fost experienþe extrem de valorificarea, este greu de spus acum.
utile pentru mine ºi sper cã ºi pentru Nu credeam cã voi deveni membru al
participanþi. Din perspectiva construcþiei Erasmus Student Network când am
europene, educaþia are un rol aparte, iar plecat la studii în Italia, ºi nu credeam cã
întâlnirile directe m-au ajutat sã înþeleg ºi voi participa la realizarea newsletter-ului
mai bine acest rol. Primul proiect la care Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii
am participat a fost “Împreunã pentru o “Dimensiunea europeanã a educaþiei”
Europa tânãrã”, când am întâlnit studenþi când participam la proiectele de
(ºi printre ei foºti ºi viitori studenþi Erasmus) comunicare ale MIE. Nici mãcar nu
ºi profesori ºi am analizat împreunã credeam, când eram înscrisã la
oportunitãþile care se deschid în faþa Facultatea de Studii Europene, cã voi
acestor generaþii de tineri. Dar nu trebuie deveni consilier de integrare.
sã uitãm cã educaþia ca politicã Este crucial sã învãþãm, iar apoi,
europeanã este o politicã tânãrã valorificarea cred cã înseamnã adapta-
(lansatã dupã 19 ani de la semnarea rea învãþãrii la condiþiile existente. Mereu
Tratatului de la Roma), iar proiectul cred cã intervine ºi ºansa, pentru cã e
“Europa în ºcoalã” – al doilea program nevoie ºi de ºansã sã poþi valorifica ceea
Aº fi vrut sã fiu ambasador ºi nu un de informare la care am participat, ce ai învãþat.
simplu cetãþean român când m-am dus la dedicat profesorilor – a trebuit sã
Comuna Walferdange/Luxemburg sã sublinieze acest aspect. Chiar dacã am A consemnat Iulia MUNTEANU
fac demersul – pe de o parte obligatoriu, simþit uneori o undã de dezamãgire sau Ministerul Integrãrii Europene
dar pe de altã parte imposibil – de a mã neîncredere a participanþilor, profesori
înregistra pe lângã Comunã. Existã multe din mediul rural, înþelegerea acestor
consecinþe ale unei imagini nu aspecte va ajuta o mai bunã fructificare
întotdeauna corecte, dar adesea a oportunitãþilor de colaborare
nefavorabile, ºi, mã tem cã va fi nevoie europeanã existente la nivel pre-
47
Coordonarea afacerilor europene în Germania

Pentru a-ºi apãra în mod eficient interesele în raport cu Uniunea
Europeanã, Germania a dezvoltat o serie de mecanisme de coordonare a
afacerilor europene la nivelul guvernului federal. Procesul de coordonare
funcþioneazã astfel: în momentul în care Comisia Europeanã face o
propunere legislativã, ministerul în competenþa cãruia intrã acest act legislativ
trebuie sã îºi exprime poziþia în cadrul Guvernului Federal, înainte ca aceastã
propunere sã fie înaintatã Consiliului UE. Toate ministerele vizate de
propunerea legislativã a Comisiei sunt anunþate din timp pentru a formula o
poziþie. Pe baza acestor poziþii se constituie mandatul pentru negocierile
Guvernului cu Consiliul. Fiecare minister în parte este responsabil cu
coordonarea acestui proces în domeniul sãu de activitate. Fiecare minister
are un reprezentant pentru afaceri europene, de regulã ºeful departamentului
de afaceri europene. Aceste persoane sunt mandatate sã stabileascã, sub conducerea Ministerului de Externe, poziþiile statului cu
privire la proiectele legislative ale Comisiei Europene. Reprezentanþa permanentã a Germaniei la UE ia parte la aceste ºedinþe49.
Departamentul Secretarului de Stat pentru Afaceri Europene este cel mai înalt organ de coordonare a afacerilor europene din
Germania. Acesta ia deciziile finale în urma ºedinþelor la care participã reprezentanþii ministerelor. În cazul în care la nivelul
ministerelor nu se ajunge la un punct de vedere unitar, departamentului îi revine sarcina de a lua o decizie. ªeful acestui departament
este ministrul de stat al afacerilor europene din Ministerul de Externe. Adjunctul acestuia face parte din Ministerul Finanþelor.
Ministerul de Externe asigurã secretariatul departamentului. Alte mecanisme de coordonare a deciziilor Germaniei în ceea ce
priveºte afacerile europene sunt: Grupul de coordonare al Ministerului de Externe ºi responsabilii cu afaceri europene din cadrul
ambasadelor50.
În cadrul Departamentului de Afaceri Europene al Ministerului de Externe se analizeazã ºi procesul de constituire a opiniilor
de la nivelul instituþiilor europene pentru a se identifica din timp potenþialele conflicte ºi a se stabili o poziþie pentru negocieri.
În cadrul ambasadelor germane responsabilii cu afaceri europene sunt, dupã ambasadori, primii parteneri de discuþie în toate
chestiunile ce þin de Uniunea Europeanã. Sistemul responsabililor cu afaceri europene existã din 1995 ºi a fost îmbunãtãþit continuu.
Ambasadele Germaniei din statele membre UE, din cele patru state candidate (România, Bulgaria, Croaþia ºi Turcia) ºi
Reprezentanþa Permanentã a Germaniei la UE au o astfel de funcþie. Aceastã reþea face posibil ca poziþia Germaniei în diferite
chestiuni sã fie promovatã, dar ºi ca poziþiile celorlalte state sã fie cunoscute din timp.
Informaþiile de care aceºti responsabili au nevoie pentru a-ºi îndeplinii sarcinile sunt puse la dispoziþie de cãtre Centrala
Ministerului de Externe.
Dreptul landurilor de a participa la afacerile europene, în chestiuni care intrã în competenþa lor, este garantat de Grundgesetz
(constituþia germanã), în care, cu ocazia ratificãrii Tratatului de la Maastricht a fost introdus art. 23 denumit ºi articolul „Europa“51.
Detaliile sunt reglementate în Legea privind cooperarea între federaþie ºi landuri în afacerile europene ºi în Acordul între uniune ºi
landuri din 29.10.1993.
Landurile participã la afacerile europene prin intermediul Bundesrat. Guvernul federal informeazã Bundesrat-ul din timp cu
privire la toate iniþiativele din cadrul UE, care au relevanþã pentru landuri.
În funcþie de mãsura în care sunt vizate interesele landurilor sau competenþele acestora, este prevãzutã o procedurã
multistadialã:
! Participarea landurilor la consultãri pentru stabilirea poziþiei de negocieri, în cazul în care Bundesrat-ul trebuie sã ia o decizie
49 http://www.auswaertiges-amt.de/diplo/de/Europa/DeutschlandInEuropa/entscheidungsfindung.html
50 ibid.
51 http://www.bpb.de/wissen/ES1MG4,0,0,Artikel_23%3A_Europ%E4ische_Union.html
48
sau dacã landurile sunt responsabile în interiorul statului. În acest scop Bundesrat-ul numeºte 2 responsabili;
! Participarea reprezentanþilor landurilor la negocierile din consiliile consultative, dacã interesele landurilor sunt vizate;
! Preluarea rolului de coordonator al negocierilor de cãtre un reprezentant al landurilor în consiliile consultative, dacã
proiectele respective intrã în competenþa landurilor;

! Luãrile de poziþie ale Bundesrat-ului privind stabilirea mandatului de negociere al Germaniei în Consiliu trebuie:
" luate în considerare dacã interesele landurilor sunt vizate, dar numai federaþia are dreptul de a legifera. În acest caz
guvernul federal nu este obligat sã adopte poziþia Bundesrat-ului;

" luate în considerare prioritar dacã proiectele UE intrã în competenþa exclusivã a landurilor sau se referã la proceduri
administrative ale landurilor. În cazul în care existã divergenþe între Bundesrat ºi Guvern, trebuie adoptatã o poziþie comunã.
Participarea landurilor la afacerile europene este sprijinitã de cãtre observatorii comuni ai landurilor. Principala sarcinã a
acestora este informarea landurilor asupra consultãrilor din comitete. De asemenea, landurile dispun de birouri proprii în Bruxelles
care colaboreazã cu observatorii comuni ai landurilor ºi cu Reprezentanþa Permanentã a Republicii Federale Germania.
La nivelul landurilor, temele ce þin de afaceri europene se trateazã în cadrul Conferinþei Miniºtrilor Europeni, dar ºi în cadrul
Conferinþei Miniºtrilor, Cancelariilor de Stat ºi Senatului. Landurile îºi pot promova interesele ºi în cadrul Comitetului Regiunilor. În
februarie 2004 preºedintele Adunãrii Parlamentare a landului Baden-Württemberg, Peter Straub, a fost ales preºedintele Comitetului
Regiunilor.
Birourile landurilor la Bruxelles

Politicile UE nu intrã doar în competenþa federaþiei. Landurile iau parte, potrivit art. 23 din Constituþie, prin intermediul Bundesrat,
la aplicarea politicilor europene.
Interesele landurilor sunt reprezentate la nivelul UE de cãtre ministrul afacerilor federale ºi europene alãturi de ºeful Cancelariei
de Stat din cadrul fiecãrui land. Fiecare land dispune de un Birou la Bruxelles, care sprijinã activitatea ministrului afacerilor federale
ºi europene ºi a ºefului Cancelariei de Stat.
Sarcinile Birourilor landurilor din Bruxelles52:

! Reprezentarea intereselor landului în raport cu instituþiile UE;
! Informarea rapidã a guvernului landului cu privire la mãsurile legislative planificate la
nivelul Comisiei UE;

! Observarea modului în care decurg consultãrile în cadrul procesului legislativ al UE,
în special în Parlamentul European;

! Sprijinirea guvernului landului în promovarea intereselor sale în raport cu UE;
! Sprijinirea reprezentanþilor landului în Comitetul Regiunilor;
! Sprijinirea reprezentanþilor de rang înalt pentru promovarea intereselor în raport cu UE;
! Informaþii privind programele de sprijin ale UE;
! Activitãþi de presã ºi publice pentru promovarea gândirii europene;
! Prezentarea landului în Bruxelles în cadrul diferitelor evenimente;
! Crearea de contacte cu reprezentanþele regionale din Bruxelles;
! Consilierea grupurilor din landuri aflate în vizitã;
! Asigurarea rãspunsurilor la întrebãrile cetãþenilor .

53
Diana BOTESCU
Bibliografie:
! http://www.auswaertiges-amt.de/diplo/de/Europa/ DeutschlandInEuropa/entscheidungsfindung.html;
! http://www.bpb.de/wissen/ES1MG4,0,0,Artikel_ 23%3A_Europ%E4ische_Union.html;
! http://www.bpb.de/publikationen/7SC3Q1,6,0,Deutsche_ L%E4nder_in_der_Europ%E4ischen_Union.html#art6;
! http://www.tatsachen-ueber-deutschland.de/de/
52 Datele de contact ale acestora pot fi gãsite pe site-ul http://www.euvertretung.de/de/de_institutionen/ausgabe.php?verbaende=2
53 http://www.bpb.de/publikationen/7SC3Q1,6,0,Deutsche_L%E4nder_in_der_Europ%E4ischen_Union.html#art6
49
Experienþa implementãrii fondurilor structurale în noile state membre
Politica de coeziune sprijinã investiþii într-o gamã variatã Sumele are au revenit noilor state membre în perioada
de proiecte pentru a contribui la atingerea obiectivelor 2004-2006, limitate datoritã orizontului de timp scurt acoperit,
dezvoltãrii durabile. Paleta largã de activitãþi care pot fi au trebuit sã fie alocate luând în considerare varietatea
finanþate ridicã însã semne de întrebare la nivelul elaborãrii de nevoilor. Statisticile au demonstrat însã o concentrare mare pe
politici. Unde trebuie pus accentul: pe sprijinirea dezvoltãrii investiþiile în infrastructura de transport, aceasta datorându-se ºi
economiei naþionale sau pe cea la nivelul regiunilor? Ar trebui alocãrilor semnificative prin Fondul de Coeziune, pentru
sã se includã o componentã de dezvoltare regionalã în cadrul proiecte majore în domeniul transportului ºi protecþiei mediului
unor programe de dezvoltare sectoriale? Corelarea între înconjurãtor.
politicile UE ºi cele naþionale are ca efect eficientizarea Strategiile pentru implementarea politicii la nivelul noilor
intervenþiilor prin fondurile structurale sau constrânge state membre au fost elaborate în funcþie de dimensiunile þãrii,
flexibilitatea ºi capacitatea de rãspuns a politicilor naþionale? de diferenþele între PIB/locuitor ºi media UE, de gradul de
În continuare vom face o scurtã trecere în revistã a regionalizare ºi de eligibilitatea pentru finanþare a acþiunilor
experienþelor noilor state membre în cei doi ani de avute în vedere. Unele þãri au ales sã se concentreze pe
implementare a fondurilor structurale, pornind de la alegerile dezvoltarea economiilor naþionale în timp ce altele au optat
privind alocarea sau localizarea unor investiþii ºi insistând pentru o abordare a polilor de creºtere, concentrând sumele
asupra aspectelor practice ºi a problemelor întâmpinate în alocate în anumite zone cu potenþial de dezvoltare. În Lituania
implementarea acestora. de exemplu, s-a urmãrit finanþarea câte unui proiect în fiecare
municipalitate. Slovenia a alocat aproximat 60% din fonduri
Programarea cãtre zonele rãmase în urmã. Slovacia a avut ca obiectiv
Unul dintre rolurile politicii de coeziune este de a contribui îmbunãtãþirea legãturilor între Bratislava ºi alte aglomeraþii
la rezolvarea problemelor de dezvoltare la nivel naþional. Cum urbane, dar ºi îmbunãtãþirea potenþialului centrelor regionale
a acþionat politica de coeziune în acest sens? Ne punem mici ºi stabilizarea populaþiei în zonele rurale. Republica Cehã
aceastã întrebare deoarece existã riscul ca obiectivele ºi urmãreºte ca, printr-o dezvoltare echilibratã, sã sprijine atât
tipurile de intervenþii asociate politicii de coeziune sã polii de creºtere cât ºi regiunile rãmase în urmã.
submineze calitatea strategiei printr-un efort de fragmentare a
intervenþiilor, prin inconsistenþã sau prin incoerenþã în stabilirea Zece provocãri în implementarea fondurilor structurale
unor obiective clare. Prin urmare, cei care elaboreazã politici ºi
cei care desfãºoarã activitãþi de programare trebuie sã
gãseascã echilibrul optim între aºteptãrile societãþii,
disponibilitatea fondurilor publice ºi viteza schimbãrilor care
pot fi induse la nivel economic, social ºi în protecþia mediului.
Astfel, luarea deciziilor privind alocarea fondurilor
constituie un proces dificil. S-ar putea sã fie nevoie de alocarea
unor fonduri pentru anumite intervenþii cu efect imediat. Pe de
altã parte, în alocarea fondurilor trebuie luat în considerare ºi
impactul estimat dupã o perioadã de timp. Stabilirea
obiectivelor ºi a alocãrilor, definirea þintelor pentru proiecte,
complementaritatea privind alegerea unei intervenþii sau a Sursa: John Bachtler, Irene McMaster – Implementarea
alteia sunt numai câþiva factori care influenþeazã fondurilor structurale în noile state membre: zece provocãri,
implementarea politicii de coeziune la nivel naþional. European Policies Research Centre
50
Implementare documentelor în etapa de programare, ceea ce a condus în

Existã câteva aspecte care creeazã probleme în final la o corelare defectuoasã în implementarea fondurilor.
implementarea politicii de coeziune la nivelul noilor state Lituania însã s-a confruntat cu schimbarea prevederilor care
membre. Astfel, în unele, responsabilitãþile nivelurilor sub- reglementeazã administrarea ºi modul de finanþare a fondurilor
naþionale sunt limitate la câteva domenii cheie. Singurele state structurale dupã începerea întregului proces de implementare.
care au elaborat programe operaþionale de dezvoltare
regionalã sunt Cehia, Ungaria ºi Polonia, iar în Slovacia, Proceduri
Programul Operaþional pentru Infrastructura de bazã Procedurile pentru stabilirea unor sisteme clare ºi flexibile
încorporeazã ºi o componentã regionalã. de management ºi implementare din punct de vedere
Principalele problemele cu care se confruntã noile state administrativ a fondurilor la nivel naþional presupun mai multe
membre în implementarea alocãrilor pentru perioada 2004- etape, verificãri ºi aprobãri, activitãþi care în general consumã
2006: mult timp ºi au un impact negativ asupra procesului de
implementare a programului – de exemplu, cel pentru
Capacitatea instituþionalã dezvoltarea resurselor umane în Republica Cehã. În Polonia ºi
Structura instituþionalã în unele state este încã neclarã, în Lituania, pe de altã parte, a fost necesarã revizuirea
structurile fiind nou create, în unele cazuri mult prea complicate, procedurilor de evaluare ºi selecþie pentru a le uniformiza,
iar eficienþa lor redusã. Slovenia ºi-a exprimat dorinþa de a-ºi simplifica ºi a le face mai transparente. În Lituania, procedurile
simplifica sistemul de implementare. Letonia, o þarã de de identificare ºi eliminare a iregularitãþilor sunt încã în stadiu de
dimensiuni mici, cu un Document Unic de Programare, a creat pregãtire.
opt agenþii de implementare tematice. O altã problemã În unele þãri sistemele informatice pentru monitorizarea ºi
întâmpinatã a fost nivelul de pregãtire a angajaþilor. În Malta, controlul financiar al fondurilor structurale nu funcþioneazã la
cursurile pentru pregãtirea personalului au avut un nivel pur capacitate maximã, iar în Polonia acesta nu este operaþional.
teoretic necontribuind la contracararea lipsei de experienþã
practicã. De asemenea, în special Malta ºi Polonia s-au
confruntat cu o migrare a personalului din instituþiile publice
cãtre sectorul privat ºi instituþiile UE.
Pe de altã parte, doi factori importanþi care contribuie la
desfãºurarea în bune condiþii a operaþiunilor administrative sunt
calitatea proiectelor depuse ºi experienþa beneficiarilor finali.
Spre exemplu, efectuarea în timp util a plãþilor este afectatã de
calitatea cererilor de platã.
Putem sã ne întrebãm prin urmare cum sã îmbunãtãþim
structurile de implementare pentru coordonare ºi eficienþã
sporite?
Sistemul de finanþare ºi ajutorul de stat
Reglementãrile privind procesul de implementare a Polonia, Malta ºi Lituania s-au confruntat cu precãdere cu
fondurilor structurale ºi a programelor operaþionale lipsa resurselor pentru cofinanþarea naþionalã ºi cu lipsa celor
Lipsa unui sistem legislativ clar, coerent care sã susþinã pentru prefinanþare. În Cehia procedurile administrative sunt
cadrul de organizare ºi implementare a politicii de coeziune la complicate ºi consumatoare de timp, complicând primirea
nivel naþional a condus la scurt-circuituri în procesul de plãþilor finale.
coordonare interministerialã (Cehia, Polonia, Malta). Aceasta În ceea ce priveºte ajutorul de stat, principala problemã la
antreneazã de la sine întârzieri în implementarea fondurilor, nivelul noilor state membre o constituie perioada de timp foarte
cifrele care demonstreazã capacitatea de absorbþie fiind mult lungã – mai mult de 6 luni – pânã la decizia Comisiei
mai mici decât cele previzionate.54 În Estonia ºi Polonia, baza Europene privind acceptarea schemelor de ajutor de stat. Pe
legalã pentru implementarea politicii de coeziune este vagã de altã parte, Lituania s-a confruntat cu lipsa unei definiþii clare
ºi/sau complicã procesul de implementare a fondurilor. Estonia a ceea ce este consideratã a fi o activitate economicã, în
s-a confruntat în acelaºi timp ºi cu modificãri repetate ale special în cazul serviciilor furnizate de municipalitãþi.
54 Vezi Tabel 1
51
Tabel 1. Stadiul implementãrii fondurilor structurale ºi de coeziune în noile state membre

Þara Buget (2004- Contractare % contractare Plãþi MEUR % Plãþi Plãþi ale CE % plãþi CE
2006) MEUR MEUR
Cehia
Fonduri structurale* 1685.2 1033.7 61.34% 166.9 9.90% 321.7 19.09%
Fondul de Coeziune** 1,230.2 1,192.0 96.89% 403.5 32.80% 326.2 26.52%
Cipru
Fonduri structurale* 113.9 114 100.09% 11 9.66% 55.1 18.9%
Fondul de Coeziune** 79.3 26.3 33.17% 8.5 10.72% 54 13.5%
Estonia
Fondul de Coeziune** 428.0 402.2 93.97% 107.7 25.16% 114.6 26.78%
Letonia
Lituania
Malta
Fondul de Coeziune** 22 22 100.00% 0.7 3.18% 1.9 8.64%
Polonia
Slovacia
Slovenia
Ungaria
* Contribuþia UE
** Contribuþia UE (ISPA+FC); alocãri conform deciziilor CE ºi memorandumurilor de finanþare din 2000 pânã în prezent.
Sursa: DG REGIO, iunie 2006
Reguli de eligibilitate, evaluare ºi selecþie a proiectelor Aspectele puse în discuþie se referã cu precãdere la lipsa
Interpretarea criteriilor de eligibilitate la nivel european în unor criterii clare, suficiente ºi adecvate privind eligibilitatea
sistemele naþionale de implementare a fondurilor structurale a regulamentelor europene (Estonia), la lipsa experienþei
creat o bazã bunã de discuþii atât la nivel naþional, cât ºi între sectoarelor public ºi privat în implementarea regulilor de
statele membre care se confruntau cu probleme relativ similare. eligibilitate (Lituania).
52
În ceea ce priveºte proiectele depuse spre finanþare, o îºi permit sã apeleze la acestea. Centrele de consultanþã din
parte dintre acestea conþin greºeli, în special în ceea ce Estonia au tendinþa sã se concentreze în zonele în care sunt
priveºte achiziþiile publice ºi calculele financiare (Letonia, înregistrate ratele ridicate de depunere a proiectelor, în jurul
Lituania). Cea mai mare ratã de absorbþie a fondurilor prin oraºelor Tallin ºi Tartu. O iniþiativã interesantã a avut-o Letonia,
programe operaþionale s-a a înregistrat la nivelul Programelor prin decizia de a realiza programe de radio ºi televiziune prin
Operaþionale Regionale. Calitatea bunã a proiectelor care sã conºtientizeze beneficiarii potenþiali asupra
concentreazã fondurile în zonele unde existã capacitatea de oportunitãþilor pentru implementarea fondurilor Uniunii
pregãtire a acestora, ceea ce conduce la o distribuþie inegalã Europene în teritoriu.
a fondurilor (Letonia). Un rol activ l-au avut municipalitãþile din
Cehia ºi Estonia care au depus proiecte de foarte bunã În loc de concluzii…
calitate. În perioada 2007-2013, cele mai multe regiuni din noile
Interesul pentru a obþine finanþare în anumite domenii state membre vor fi eligibile în cadrul obiectivului Convergenþã,
(infrastructurã de drumuri, mediu de afaceri) ºi lipsa de ceea ce le va permite accesul la resurse semnificative pentru
atractivitate a altor domenii conduce la necesitatea redistribuirii realizarea unei game largi de investiþii. Pe de altã parte, noua
fondurilor, ceea ce presupune agrearea unor proceduri perioadã de programare, de ºapte ani comparativ cu trei
uniforme de evaluare ºi selecþie (de exemplu în Lituania). (2004-2006), aduce cu sine o felie de tort mai mare ºi mai
Procesele de selecþie ºi evaluare a proiectelor sunt foarte lungi interesantã. Pentru îmbunãtãþirea exerciþiilor de implementare a
datoritã calitãþii nesatisfãcãtoare a acestora, dar ºi lipsei de fondurilor structurale pentru perioada urmãtoare, ar putea fi
experienþã a evaluatorilor. Comitetele de monitorizare s-au luate în considerare câteva aspecte care rezultã din
concentrat cu precãdere asupra corelãrii ºi eficientizãrii implementarea fondurilor pe parcursul perioadei 2004-2006.
aspectelor de management financiar, în special pentru Astfel, este necesarã asigurarea legãturii între obiectivele
asigurarea absorbþiei acestora. Principale probleme cu care se stabilite la nivel naþional ºi implementarea proiectelor. În acelaºi
confruntã se pot rezuma la întârzieri în stabilirea unor sisteme timp, structura mecanismelor pentru implementarea fondurilor
de monitorizare eficiente, lipsa de personal, indicatori care nu structurale, oarecum formalã ºi rigidã în unele cazuri, ar putea
sunt bine definiþi ºi fãrã þinte clare, imposibilitatea de a asigura fi orientatã cãtre un parteneriat pentru dezvoltare al cãrui
complementaritatea între activitãþile finanþate prin diferite impact sã poatã fi sesizat ºi cuantificat în practicã,
fonduri. implementarea efectivã a principiului parteneriatului constituind
o condiþie de bazã în implementarea cu succes a fondurilor
Elaborarea proiectelor structurale ºi în îmbunãtãþirea capacitãþii de absorbþie. Iar un al
Elaborarea de proiecte este elementul-cheie al întregului treilea aspect, foarte important, îl constituie asigurarea,
proces de programare, deoarece programele Uniunii pregãtirea ºi motivarea personalului pentru ca întregul
Europene se materializeazã prin implementarea lor. Existã însã mecanism sã funcþioneze eficient.
destule provocãri în acest sens. S-a ajuns la concluzia cã
transformarea ideilor, care pot fi foarte bune, în proiecte este Luciana SANDU
destul de dificilã. Proiectele se elaboreazã mai degrabã ca Ministerul Integrãrii Europene
urmare a faptului cã existã niºte surse de finanþare, neluându-se
în considerare atingerea unor obiective mai largi. Bibliografie
Prin urmare, au fost iniþiate proiecte pentru îmbunãtãþirea 1. John Bachtler, Irene McMaster – Implementarea fondurilor
capacitãþii de absorbþie. În Cehia, un astfel de proiect a fost structurale în noile state membre: zece provocãri, European Policies
considerat printre cele mai utile din perioada de pre-aderare. Research Centre
Similar, în Ungaria au fost înfiinþate structuri pentru asistarea 2. Vasil Marinov, Hachemi Bahloul, Ben Slay – Fondurile structurale
potenþialilor beneficiari (centre de informare ºi centre de ºi noile state membre: lecþii învãþate, Development and Transition, iunie
pregãtire pentru organizaþiile implicate în managementul ºi 2006
implementarea fondurilor structurale). În Cehia ºi în Estonia s-au 3. http://www.europa.eu.int/comm/regional_policy/indey_en.htm
dezvoltat foarte mult serviciile de consultanþã private care 4. Materiale elaborate în cadrul cercetãrilor pentru elaborarea
sprijinã beneficiarii potenþiali în pregãtirea proiectelor. Însã lucrãrii de doctorat cu titlul “Perspectivele dezvoltãrii regionale în
serviciile oferite sunt destul de costisitoare ºi nu toþi beneficiarii România în condiþiile integrãrii în Uniunea Europeanã”
53
PERSONALITÃÞI ALE CONSTRU
Pãrinþii fondatori ai Uniunii Europene

În mai 2006, de Ziua Europei, a avut loc ceremonia de inaugurare55 a monumentului dedicat pãrinþilor fondatori ai Uniunii
Europene. Amplasat pe Insula Trandafirilor din Parcul Herãstrãu56, monumentul este compus din busturile din bronz reprezentând 12
oameni politici europeni care au avut o contribuþie esenþialã la constituirea Comunitãþii Europene ºi a Uniunii Europene.
Jean Monnet (1888-1979) – diplomat ºi om de afaceri francez, iniþiator, împreunã cu ministrul de externe
Robert Schuman, al planului pentru crearea Comunitãþii Europene a Cãrbunelui ºi Oþelului (CECO) ºi primul
preºedinte al Înaltei Autoritãþi CECO (Comisia Europeanã de astãzi).
Robert Schuman (1886-1963) – om politic francez; premier (1947-1948), ministru de externe (1948-1952). Este
cel care la 9 mai 1950 a rostit discursul prin care se propunea înfiinþarea CECO.
Altiero Spinelli (1907-1986) – om politic italian; lider al Miºcãrii Federaliste Europene; a avut un rol important în
crearea Comunitãþii Europene de Apãrare ºi a fost promotor al Proiectului de Tratat asupra Uniunii Europene.
Alcide de Gasperi (1881-1954) – om politic italian; premier (1945-1953); unul dintre cei care au promovat
ideea de unificare europeanã prin CECO ºi NATO.
Konrad Adenauer (1876-1967) – om politic german; cancelar al RFG (1949-1963), iniþiator al CECO alãturi
de Schuman ºi Monnet; semnatar al Tratatului de la Elysée.
Walter Hallstein (1901-1982) – om politic german; secretar de stat în Ministerul de Externe german, iniþiatorul
doctrinei Hallstein ºi primul preºedinte al Comisiei Comunitãþii Economice Europene (CEE). În timpul preºedinþiei
sale, a fost iniþiatã Politica Agricolã Comunã.
Paul Henri Spaak (1899-1972) – om politic belgian; de 11 ori ministru de externe; a prezidat conferinþa de la
Messina (1955), unde s-a înfiinþat comitetul care a redactat raportul Spaak, care va duce la semnarea
Tratatelor de la Roma de crearea a Comunitãþii Economice Europene ºi a Euratom.
Jean Rey (1902-1983) – om politic belgian; ministrul reconstrucþiei în guvernul belgian; membru al Comisiei
Europene (1958-1967), i-a succedat lui Hallstein ca Preºedinte al Comisiei (1967-1970).
Johann Willem Beyen (1897-1976) – om politic olandez; iniþiatorul Planului Beyen; ministru al afacerilor externe
cu rol decisiv în crearea Comunitãþii Economice Europene.
Sicco Mansholt (1908-1995) – om politic olandez; iniþiatorul Planului Mansholt de restructurare a politicii
agricole a Comunitãþii Economice Europene ºi vicepreºedinte (1958-1972) ºi apoi preºedinte al Comisiei
Europene (1972-1973).
Joseph Bech (1887-1975) – om politic luxemburghez; ministru în multe guverne ºi premier (1953-1958) cu rol
decisiv în timpul conferinþei de la Messina (1955), unde s-a creat comitetul care a redactat Raportul Spaak care
va duce la semnarea Tratatelor de la Roma (1957) (CEE ºi Euratom).
Pierre Werner (1913-2002) – om politic luxemburghez; premier ºi ministru în multe guverne cu rol decisiv în
crearea uniunii economice ºi monetare; considerat tatãl monedei unice "euro".
Ministerul Afacerilor Externe
55 În afara oficialilor români ºi a reprezentanþilor Corpului Diplomatic, la ceremonia de inaugurare au participat, potrivit comunicatului de presã al Primãriei, ºi Reinier Beyen ºi Wendela
Linnebank-Beyen, nepoþii fostului ministru olandez al afacerilor externe J. W. Beyen (1897-1976), iniþiatorul Planului Beyen ºi semnatar al Tratatului CECO din 1951 de la Paris.
56 Sursã: Primãria Municipiului Bucureºti, comunicat de presã din data de 9 mai 2006.
54
UCÞIEI EUROPENE
Bertie Ahern – scurt portret al unui prim-m

ministru irlandez
Bertie Ahern este unul dintre cei mai primul premier britanic care s-a adresat
longevivi prim-miniºtri din þãrile Uniunii vreodatã Dail Eireann (Parlamentului
Europene. A ajuns la putere în anul 1997 irlandez reunit). Acordurile din Vinerea
ºi de atunci a reuºit sã-ºi pãstreze funcþia Sfântã semnate în 1998 ºi aprobate atât
de Taoiseach al Republicii Irlanda chiar de cãtre electoratul din Nord cât ºi de
dacã nu are charisma lui Tony Blair sau cel din Sud în urma unor referendumuri,
abilitatea demagogicã a lui Jacques prevãd împãrþirea puterii între cele douã
Chirac (evocatã bine în cartea lui comunitãþi, cea protestantã ºi cea
Nicolas Baverez – La France qui tombe, catolicã, fapt ce a reprezentat o mare
Perrin, 2003). victorie personalã a lui Bertie Ahern. O
Patrick Bartholomew (Bertie) Ahern victorie incompletã, s-a dovedit ulterior,
(în irlandezã Padraig Parthalan O cãci Executivul nord-irlandez, dupã o
hEachthairn) s-a nãscut în septembrie scurtã perioadã de funcþionare inter-
1951 la Dublin, într-o familie cu tradiþii comunitarã, a fost suspendat de cãtre
republicane, originarã din Cork, unul din britanici datoritã blocajului politic ºi lipsei
cele mai convinse fiefuri republicane. unei dorinþe reale de cooperare a
Tatãl sãu a luat parte la Rãzboiul de partidelor nord-irlandeze. Trebuie menþio-
Independenþã împotriva britanicilor nat cã principalele partide moderate din
(1919-1921) ºi la Rãzboiul Civil (1922- cele douã comunitãþi, care la momentul
1923), ambii pãrinþi continuând sã fie 60 de ani (!). Trebuie sã recunoaºtem cã semnãrii Acordurilor din 1998 erau cele
membrii ai I.R.A. ºi dupã încetarea este remarcabilã stabilitatea politicã din mai puternice, au lãsat locul partidelor
ostilitãþilor rãzboiului civil în urma cãruia Irlanda, partidele au rãbdare cu liderii mai dure (Sinn Fein din partea catolicã ºi
I.R.A. a fost înfrântã. Ahern a declarat cã lor. Democratical Ulster Party a reverendului
îºi aduce aminte cum pãrinþii sãi Dupã trei ani petrecuþi în opoziþie, Ian Paisley, un lider extremist al
ascundeau armele în jurul casei ºi cum Ahern ºi-a readus partidul la putere, comunitãþii protestante).
Poliþia Specialã (Special Branch) îi formând o coaliþie cu Partidul Progresist- Alegerile generale din anul 2002
interoga frecvent tatãl. Democrat, un grup disident din Fianna au dus la realegerea coaliþiei conduse
Ahern a intrat în politicã la vârsta de Fail. La 26 iunie 1997 Ahern a devenit de Bertie Ahern care ºi-a vãzut
17 ani când a devenit membru al cel mai tânãr prim-ministru din istoria confirmate politicile. Ahern a beneficiat ºi
partidului susþinut de pãrinþii sãi, Fianna Republicii Irlanda, având numai 46 de de rezultatele foarte bune ale economiei
Fail (Soldaþii Destinului), partid întemeiat ani. Una din puþinele realizãri ale irlandeze, devenitã un adevãrat Tigru
de cãtre Eamon de Valera. În 1977 primelor sale ºase luni de guvernare a Celtic, tigru sãlbatic care depãºeºte cu
Ahern a fost ales deputat devenind unul fost cã a convins Armata Republicanã mult media P.I.B din þãrile UE.
dintre cei mai tineri membri ai Dail-ului Irlandezã sã decreteze un armistiþiu care
(Camera Inferioarã a Parlamentului a condus la reluarea negocierilor asupra Uniunea Europeanã
irlandez). Ulterior, a parcurs toate Irlandei de Nord. La aceste negocieri Cel mai mare eºec de pânã acum
treptele ierarhice ale principalului partid Ahern ºi-a adus o contribuþie semnifi- al lui Bertie Ahern a fost respingerea, într-
politic irlandez, Fianna Fail, devenind în cativã alãturi de Tony Blair, cel mai bun o primã fazã, în iunie 2001, a Tratatului
1994 cel de-al ºaselea preºedinte al prieten al sãu pe scena internaþionalã. Pe de la Nisa de cãtre electoratul irlandez.
Fianna Fail, într-o istorie a partidului de 26 noiembrie 1998, Tony Blair a devenit 54% au respins Tratatul, înregistrându-se
55
PERSONALITÃÞI ALE CONSTRU
cea mai redusã ratã de participare la electorale în privinþa Tratatului privind Blair (prim-ministrul britanic care a
vreun referendum sau la vreun scrutin, instituirea unei Constituþii pentru Europa, câºtigat puterea în 1997) ºi Goran
34%. Miniºtrii de externe reuniþi în cadrul cel irlandez nu a avut nimic de obiectat. Persson (prim-ministrul Suediei din 1996),
Consiliului Afacerilor Generale al Uniunii Bertie Ahern declara satisfãcut dupã însã a reuºit sã mai urce o poziþie dupã
Europene ºi-au exprimat regretul pentru aflarea rezultatelor favorabile Tratatului înfrângerea social-democraþilor suedezi
aceastã respingere, însã au declarat cã cã „irlandezii au analizat mai atent în alegerile din septembrie 2006. Cum
refuzã sã modifice Tratatul doar pentru a opiniile eurosceptice ºi le-au respins. Tony Blair intenþioneazã sã se retragã
fi aprobat de electoratul irlandez. Continuãm sã fim legaþi de Europa acolo anul viitor, iar Jacques Chirac nu va mai
Bertie Ahern ºi-a exprimat nemul- unde ne este locul de drept. Obstacolul candida la alegerile prezidenþiale din
þumirea spunând cã „nici actualii noºtri pus de cãtre irlandezi ratificãrii Tratatului 2007, perspectivele lui Bertie Ahern de a
parteneri, nici viitorii noºtri parteneri nu de la Nisa a fost înlãturat pentru a domina acest clasament sunt certe. Bertie
vor putea înþelege de ce irlandezii au permite Europei sã avanseze pe drumul Ahern nu vrea sã se opreascã aici, el
respins Tratatul dupã treizeci de ani de ei care va permite rezolvarea provo- declarând cã vrea sã candideze ºi la
participare la structurile comunitare, o cãrilor ei istorice.” Cum Irlanda a deþinut alegerile din anul viitor pentru a câºtiga
perioadã atât de beneficã pentru þara preºedinþia Uniunii Europene în prima un nou mandat de prim-ministru. Ar dori
noastrã. Irlanda a cunoscut efectele unei parte a anului 2004, lui Bertie Ahern i-a sã se retragã din politica irlandezã la
extinderi în anul 1972. De ce s-ar opune revenit onoarea de a organiza summitt-ul vârsta de 60 de ani, în 2011, ºi ar dori
ea uneia noi?” simbolic care a marcat aderarea celor sã-ºi continue viaþa profesionalã în
Bertie Ahern a fost supus presiunilor 10 noi state. Cu aceastã ocazie el a management-ul sportiv sau în adminis-
celorlalþi lideri europeni pentru a remedia declarat cã “popoarelor Europei care ni traþie (formulã destul de vagã). Este privit
deficitul produs. Clasa politicã irlandezã se alãturã în Uniunea Europeanã le întind de cãtre unii ca un viitor posibil
s-a mobilizat ºi a mobilizat electoratul mâna prieteniei. Ziua de azi marcheazã preºedinte al Comisiei Europene, dupã
absenteist, supunând Tratatul de la Nisa triumful hotãrârii ºi perseverenþei de a douã mandate sudice, latine (Prodi ºi
unui al doilea referendum, în octombrie depãºi moºtenirea istoriei. Pentru Europa, Barroso). ªi are destule avantaje care sã-
2002. 63% din voturi au fost favorabile aceastã zi marcheazã încheierea unui i susþinã candidatura: este anglofon, este
chiar dacã ºi-au exprimat preferinþele capitol ºi începerea unuia nou, mai catolic, este dinamic, se declarã ca fiind
doar 51% din electoratul irlandez. În timp interesant, din lunga ei istorie.” ultimul social-democrat irlandez chiar
ce electoratele olandez sau francez nu Dacã pentru cetãþenii celor 10 state dacã partidul pe care îl conduce numai
mai pot fi deranjate cu noi consultãri care au aderat în 2004 Irlanda a social-democrat nu este... Într-o oarecare
acceptat sã îºi deschidã piaþa forþei de mãsurã ar mulþumi majoritatea þãrilor
muncã nu acelaºi lucru intenþioneazã sã europene. Marele lui defect pentru
facã ºi pentru cetãþenii bulgari ºi români. stânga europeanã rãmâne acela de a fi
Prim-ministrul adjunct, Michael McDowell mult prea pro-american ºi prea bun
a declarat recent cã în Irlanda deja prieten cu Blair...
munceºte un sfert de milion de cetãþeni Ahern a dat dovadã de curaj politic,
din cele 10 noi þãri (mai ales din Polonia nu o datã retezând cu promptitudine, prin
ºi Letonia), iar sosirea altora ar periclita declaraþii tãioase, ipocrizia unora din
echilibrul social irlandez. colegii sãi de pe Continent sau a unor
grupãri pacifiste din Irlanda. Fiind acuzat
Politica externã cã a ajutat Statele Unite în timpul
Bertie Ahern era pânã în septembrie rãzboiului împotriva Irakului din 2003
2006 cel de al 5-lea lider european în punând la dispoziþia aeronavelor
topul logevitãþii în exercitarea puterii americane aeroportul Shanon pentru
executive, dupã Jean-Claude Juncker realimentare, Bertie Ahern a replicat în
(prim-ministrul Luxemburgului, ales în mai 2003 cã “Nu o sã ne cerem acum
1995), Jacques Chirac (preºedintele scuze pentru micul rol pe care l-am avut
Republicii Franceze ales în 1995), Tony în a ajuta rãsturnarea unui dictator care a
56
UCÞIEI EUROPENE
produs mari suferinþe poporului sãu timp Aceastã tendinþã se datoreazã luptei plastic dezbaterile parlamentare la care
de mai bine de 20 de ani, a comis crime unui mic numãr de oameni care a avut e nevoit sã participe ºi Ahern ºi în care el
înfiorãtoare ºi care nu dãdea o ceapã curajul sã se declare homosexuali sau refuzã sã rãspundã clar interpelãrilor
degeratã pe democraþie. A fost înlãturat lesbiene atunci când condiþiile erau parlamentarilor: “Este ca ºi cum joci
ºi-i mulþumim lui Dumnezeu pentru asta!” defavorabile. Îi respect pe aceºti handbal împotriva unei cãpiþe de fân.
Ahern este catolic practicant însã oameni. Am luat cunoºtinþã de curajul lor. Auzi un zgomot surd dar mingea nu vine
divorþul de soþia sa Miriam Kelly cu care Lupta lor împotriva prejudecãþilor ºi niciodatã înapoi.”
ignoranþei a schimbat comunitatea Însã chiar ºi aparenta liniºtitã funcþie
noastrã, ne-a schimbat cultura ºi a dus la de premier irlandez incumbã riscuri. Ce
transformarea opiniei publice din Irlanda putem citi pe unul din site-urile anarhiste ?
zilelor noastre.” Dar, cum în viziunea “În drum spre o întâlnire la redacþia unui
curentului corectitudinii politice credinþa ziar local din Sligo, Bertie Ahern a fost
ocupã un loc periferic, suntem siguri cã salutat de Agentul Oarecare ce face
pãrerile ierarhiei catolice irlandeze nu parte din Brigada Brutãriei. La început,
mai conteazã la fel de mult precum o agentul nu a fost sigur care este þinta
fãceau acum 50 de ani. Tendinþele lumii pentru cã în faþa lui se afla un grup de
post-moderne nu aveau cum sã domni plictisitori în costume identice. Dar
ocoleascã chiar ºi conservatoarea cum nu mai avea timp, s-a pregãtit sã
Irlandã. tragã în grãsuþul din mijloc, iar agitaþia
Am putea spune cã Bertie Ahern creatã i-a spus cã plãcinta a nimerit bine.
întruchipeazã foarte bine ideea pe care Agentul a luat-o la fugã lãsând în urma lui
ne-o facem noi despre Irlanda: un prim- o duzinã de lingãi gata sã-i ºteargã faþa
ministru liniºtit pentru o þarã verde ºi lui Bertie care este întotdeauna înconjurat
are ºi o fatã nu a fost privit cu ochi buni liniºtitã. ªi poate cã într-o oarecare de acea duzinã de haidamaci care abia
de cãtre ierarhia catolicã. Arhiepiscopul mãsurã avem dreptate, spiritul politic aºteaptã sã capete o bucãþicã de
Dublinului, Desmond Cardinal Connell, irlandez nu este atât de aprins precum plãcintã. Într-o secundã, Bertie era
nu a ezitat sã îl critice pentru faptul cã a cel de pe Dâmboviþa care pare a curãþat, gata sã zâmbeascã cu gura lui
întreþinut o legãturã cu Celia Larkin, o exploda în fiecare zi. Bertie Ahern mare cetãþenilor fini ºi bogaþi din Sligo în
activistã din propriul partid, Fianna Fail, câºtigã destul de bine, el fiind unul dintre cadrul dineului oferit de Camera de
pe care a întâlnit-o în anii 1980. Poziþia cei mai bine plãtiþi prim-miniºtri din Comerþ.” Intervievat de reporteri despre
clerului catolic a fost clarã: un tatã trãind Uniunea Europeanã. Salariul lui în 2006 plãcinta aruncatã în faþa premierului,
cu o amantã reprezintã un exemplu prost este de 258.730 de euro (ceva mai mult agentul a rãspuns cu nonºalanþã: “Am
pentru tinerii care doresc sã ajungã într-o de 20.000 de euro pe lunã). În aceste crezut cã Bertie poate accepta o glumã,
poziþie politicã de mare responsabilitate. zile el este implicat într-un mare scandal dar am înþeles cã m-a acuzat de
Ne întrebãm cum au privit prelaþii catolici legat de primirea unor sume de bani în încãlcarea ordinii publice. Poate cã e ºi
irlandezi vizita ºi declaraþiile pe care le-a anul 1993, pe când era ministru de el doar un alt politician mizerabil ºi
fãcut Bertie Ahern atunci când a finanþe, de la niºte prieteni bogaþi. corupt dupã cum cred toþi prietenii mei.”
participat, anul acesta, la 3 aprilie, la Sumele erau menite a-l ajuta sã iasã din Dupã cum se vede, în þãrile civilizate
deschiderea oficialã a noului sediu al impasul financiar în care se gãsea dupã atunci când primeºti un tort sau o plãcintã
unei organizaþii homosexuale ºi lesbiene- despãrþirea de soþia sa, Mirian. Ahern sau o cãlimarã de cernealã în faþã
GLEN (Gay and Lesbian Equality este departe de figura politicianului al trebuie sã ºtii sã spui “Mulþumesc!”, altfel
Network). “Sunt încântat, în calitatea cãrui punct forte este oralitatea. Uneori te discreditezi ireversibil.
mea de prim-ministru, deoarece se bâlbâie, tuºeºte în timpul discursurilor,
comunitatea homosexualã din Irlanda îºi eludeazã sã rãspundã la întrebãri sau, Codruþ CONSTANTINESCU
ia locul care i se cuvine în centrul cultural dacã o face, foloseºte un limbaj Prefectura Prahova
al capitalei noastre. Aþi fost lideri curajoºi ambiguu, vag, dând rãspunsuri ezitante.
în lupta pentru egalitate în Irlanda. Deputatul Joe Higgins descrie foarte
57
Preºedinþia germanã a Uniunii Europene
La 1 ianuarie 2007 Germania va prelua de la Finlanda de cãtre ministrul federal de externe al Germaniei, Frank Walter
preºedinþia UE, pentru o perioadã de o jumãtate de an. Steinmeier.
Preºedinþia Uniunii Europene se schimbã semestrial, în Adresa site-ului oficial al preºedinþiei germane este
conformitate cu un plan stabilit pe termen lung de Consiliul www.eu.2007.de ºi va putea fi accesatã începând cu 1
European. ianuarie 2007.
Guvernul Federal al Germaniei ºi-a stabilit planul de
prioritãþi împreunã cu urmãtoarele douã state care vor prelua Prioritãþile preºedinþiei germane a UE
preºedinþia Uniunii, respective Portugalia ºi Slovenia. Acesta Preºedinþia germanã a Uniunii Europene survine pe fondul
reflectã într-o bunã mãsurã prioritãþile de politicã externã ale blocãrii procesului de adoptare a Constituþiei Europene, a
Germaniei. creºterii euro-scepticismului ºi a oboselii faþã de extindere, dar
ºi a intensificãrii ameninþãrilor teroriste. În plan intern, deºi
prioritãþile preºedinþiei germane a Consiliului European au fost
stabilite, poziþiile celor douã partide politice din cadrul coaliþiei
de la putere - CDU/CSU ºi SPD, faþã de unele dintre acestea
sunt încã divergente57.
Constituþia europeanã
Unul dintre punctele principale de pe agenda preºedinþiei
germane a UE este deblocarea procesului de adoptare a
Constituþiei Europene. Faza de reflecþie ce a urmat
referendumurilor eºuate din Franþa ºi Olanda trebuie încheiatã
Sarcinile statului care preia preºedinþia sunt de a iar procesul de adoptare a constituþiei are nevoie de un nou
coordona, în strânsã cooperare cu Comisia Europeanã, impuls.
afacerile curente ale Uniunii, dar ºi de a da noi impulsuri Cancelarul Germaniei s-a exprimat în nenumãrate rânduri
acesteia. În cazul divergenþelor politice, preºedinþia Consiliului în legãturã cu necesitatea adoptãrii constituþiei pentru o bunã
încearcã sã determine statele membre sã caute soluþii de funcþionare a Uniunii Europene lãrgite ºi a cerut cetãþenilor UE
compromis. Preºedinþia UE reprezintã Uniunea pe plan extern ºi ºi guvernelor sã se alãture “efortului pentru întãrirea Europei”.
exprimã poziþia acesteia faþã de evenimentele externe. Germania a propus deja Franþei ca, dupã alegerile
Miniºtrii germani de resort vor conduce în aceastã prezidenþiale ce vor avea loc în mai 2007, sã reia demersurile
perioadã Consiliul de Miniºtri, iar cancelarul Germaniei va necesare adoptãrii Constituþiei UE.
conduce reuniunea ºefilor de stat ºi de guvern. Alãturi de
aceste reuniuni ce se vor desfãºura la Bruxelles, vor avea loc ºi Energia ºi mediul
o serie de reuniuni informale în Germania. Potrivit guvernului federal al Germaniei, în contextul
Cu ocazia preluãrii preºedinþiei Consiliului, cancelarul dependenþei crescute a statelor din UE de importurile energetice,
Germaniei, Angela Merkel, va prezenta, la data de 17 este nevoie de o adevãratã politicã europeanã privind energia,
ianuarie 2007, sub forma unui discurs susþinut în faþa bazatã pe principiile transparenþei, fiabilitatãþii, eficienþei ºi care
Parlamentului European, planul de lucru pentru perioada sã asigure protecþia mediului. Astfel, în luna martie 2007, va
preºedinþiei, liniile generale ale acestui plan fiind deja anunþate avea loc, la Bruxelles, o reuniune a ºefilor de stat ºi de guvern
într-o serie de discursuri susþinute în vara ºi toamna anului 2006 pentru stabilirea unui plan de acþiune în domeniu.
57 German coalition at odds over presidency priorities, http://www.euractiv.com/en/agenda2004/german-coalition-odds-presidency-priorities/article-159135
58
În ceea ce priveºte protecþia mediului, Germania îºi propune

sã elaboreze împreunã cu partenerii europeni o strategie pentru
accelerarea îndeplinirii obiectivelor asumate prin semnarea
Protocoalelor de la Kyoto.
Afaceri interne
Miniºtrii de interne din Germania, Portugalia ºi Slovenia,
respectiv Wolfgang Schäuble, Antonio Costa ºi Dragutin Mate,
au elaborat un program comun de lucru pentru 18 luni,
perioada preºedinþiei Uniunii Europene exercitatã succesiv de
cele trei state.
Programul vizeazã o serie de aspecte precum:
! îmbunãtãþirea schimbului de informaþii între statele
membre prin operaþionalizarea cât mai rapidã a Sistemului de federal58. Frontiera externã a Uniunii Europene nu trebuie sã
Informaþii Schengen II (SIS II); devinã însã o nouã cortinã de fier. Faþã de statele care nu au
! monitorizarea comunicaþiilor via internet între reþelele
devenit membre, respectiv Ucraina, Georgia sau Moldova,
teroriste ºi îmbunãtãþirea mijloacelor de luptã împotriva trebuie sã existe o politicã de vecinãtate dezvoltatã, se mai
terorismului; precizeazã în comunicat.
! transformarea Agenþiei Europene pentru Managementul
În ceea ce priveºte Turcia, spre deosebire de SPD care
Cooperãrii Operaþionale la Frontierele Externe, Frontex, într-un susþine aderarea acesteia la UE, CDU/CSU se pronunþã
instrument eficient al Comunitãþii în combaterea migraþiei pentru instituirea unui parteneriat privilegiat.
ilegale;
! intensificarea cooperãrii în domeniul managementului
50 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma
catastrofelor naturale. La data de 25 martie 2007, cu prilejul aniversãrii a 50 de
ani de la semnarea Tratatului de la Roma, guvernul federal al
Alte domenii de interes
Germaniei va face, la Berlin, o declaraþie politicã cu privire la
Agenda preºedinþiei germane a Uniunii Europene se va valorile ºi obiectivele Uniunii Europene ºi la succesul
axa ºi pe teme precum Strategia Lisabona, Europa Socialã, fenomenului unic de unificare europeanã.
relaþia cu Rusia ºi Politica de Vecinãtate, parteneriatul
transatlantic. Diana BOTESCU
Poziþia Germaniei faþã de lãrgirea UE
Potrivit poziþiei guvernului federal, procesul de extindere a
UE nu trebuie sã continue. “O construcþie politicã fãrã graniþe Bibliografie:
nu este viabilã”, se precizeazã într-un comunicat al guvernului
! e.public, das europa-magazin, Nr. 44 11/2006,
http://www.bundesregierung.de/nn_1520/Content/DE/EMagazi
nes/epublic/044/epublic44.html;
! “Den Menschen den Nutzen Europas erklären”,
http://www.bundesregierung.de/nn_1500/Content/DE/Interview
/2006/11/2006-11-06-merkel-sz.html;
! German coalition at odds over presidency priorities,
http://www.euractiv.com/en/agenda2004/german-coalition-odds-
presidency-priorities/article-159135;
! Schwerpunkte der deutschen EU-Präsidentschaft,
http://www.stern.de/politik/deutschland/:Hintergrund-
Schwerpunkte-EU-Pr%E4sidentschaft/574262.html.
58 Schwerpunkte der deutschen EU-Präsidentschaft, http://www.stern.de/politik/deutschland/:Hintergrund-Schwerpunkte-EU-Pr%E4sidentschaft/574262.html
59
DICÞIONAR COMUNITAR
DICÞIONAR COMUNITAR
NUTS
Ce este? De ce e important?
NUTS este Nomenclatorul Unitãþilor Teritorial Statistice ºi este Analiza economico-socialã a regiunilor se realizeazã la toate cele
utilizat pentru colectarea, îmbunãtãþirea ºi armonizarea statisticii trei niveluri teritorial-statistice ºi urmãreºte identificarea problemelor
regionale la nivelul întregii Uniuni Europene, pentru analiza economico- regionale ale UE (prin analiza comparativã a regiunilor de nivel NUTS
socialã a regiunilor, dar ºi pentru aplicarea politicilor de dezvoltare. 1), a problemelor regionale ale statelor membre (prin analiza
comparativã a regiunilor de nivel NUTS 2), precum ºi a problemelor
De când? locale ale acestora (prin analiza comparativã a regiunilor de nivel
Înfiinþat în urmã cu 25 de ani, Nomenclatorul Unitãþilor Teritorial NUTS 3).
Statistice oferã un cadru comun pentru colectarea datelor statistice la Statisticile regionale la nivelurile NUTS 2 ºi NUTS 3 sunt folosite de
nivel regional în cadrul Comunitãþii Europene. Comisia Europeanã pentru stabilirea eligibilitãþii regiunilor pentru primirea
Prima referire la clasificarea NUTS este fãcutã în textul de sprijin financiar din fondurile structurale. Astfel, cea mai mare parte a
Regulamentului 2054/1988 care a stat la baza fondurilor structurale acestor fonduri este alocatã regiunilor Obiectiv 1 / Convergenþã,
pentru prima perioadã de programare, fãcându-se referire la criteriile regiuni clasificate numai la nivelul teritorial-statistic NUTS 2.
privind acordarea de sprijin prin aceste fonduri. De-a lungul timpului,
NUTS a fost permanent actualizat, dar un regulament propriu a fost România
adoptat de Parlament ºi de Consiliu abia în 2003. În acest regulament În baza Legii 151/1998, la sfârºitul anului 1998 s-au constituit prin
se defineºte împãrþirea teritorialã numai pentru statele membre ale UE ºi asocierea liber consimþitã a judeþelor ºi a Municipiului Bucureºti, 8 regiuni
este organizat pe trei niveluri statistice (nivelul NUTS 1 – 89 regiuni; de dezvoltare corespunzãtoare nivelului statistic NUTS 2. Stabilite pe o
nivelul NUTS 2 – 254 regiuni; nivelul NUTS 3 – 1.214 regiuni). bazã voluntarã, ele nu au statut de unitãþi administrative, dar reprezintã
unitãþi teritoriale suficient de mari pentru a constitui o bunã bazã pentru
Care sunt criteriile?
Regulamentul (CE) 1059/2003 introduce o serie de criterii de Regiunile de dezvoltare ale României
clasificare a unitãþilor teritorial-statistice. Astfel, în cazul în care unitatea
teritorialã are o structurã administrativã, acesta reprezintã criteriul
primordial de clasificare a unitãþii teritorial-statistice.
Pentru implementarea politicii de dezvoltare regionalã a UE,
existenþa acestor niveluri teritorial-statistice este obligatorie, dar nu este
obligatoriu ca aceste zone sã fie ºi unitãþi teritorial-administrative. Totuºi,
cele mai multe state membre au realizat o suprapunere a celor douã
tipuri de unitãþi, obþinând astfel o mai bunã eficienþã în implementarea
programelor de dezvoltare.
Indiferent de structura administrativã, regulamentul defineºte
nivelurile NUTS pe baza criteriului populaþiei:
Nivel NUTS 1 Nivel NUTS 2 Nivel NUTS 3
elaborarea ºi implementarea strategiilor de dezvoltare regionale,
Mãrimea medie a 3.000.000 - 800.000 - 150.000 - permiþând utilizarea eficientã a resurselor financiare ºi umane. În 2004,
populaþiei 7.000.000 3.000.000 800.000 cadrul legislativ a fost îmbunãtãþit, Legea 151 fiind completatã ºi
îmbunãtãþitã prin elaborarea Legii nr. 315/2004 privind dezvoltarea
În cazul în care un stat membru nu dispune de unitãþi teritorial- regionalã în România, lege fundamentalã a dezvoltãrii regionale în
statistice corespunzãtoare celor trei niveluri de mai sus, acesta trebuie sã România, care stabileºte obiectivele, cadrul instituþional, competenþele ºi
realizeze o agregare a structurilor teritoriale de dimensiuni mici având în instrumentele specifice necesare promovãrii politicii de dezvoltare
vedere condiþiile geografice, socio-economice, istorice, culturale, regionalã.
problemele de mediu etc. Evident, dacã populaþia unui stat este inferioarã Diana HANGIU
unuia dintre aceste praguri, regiunile de nivel superior sunt însuºi statul. Ministerul Integrãrii Europene
60
LINKURI UTILE
Ministerul Integrãrii Europene - www.mie.ro
Ministerul Afacerilor Externe - www.mae.ro
Misiunea României pe lângã UE - www.ue.mae.ro
Centru Român de Informare de la Bruxelles - www.roinfocentre.be
Institutul European din România - www.ier.ro
Delegaþia Comisiei Europene în România - www.infoeuropa.ro
Consiliul Europei, Biroul de Informare Bucureºti - http://www.coe.ro
Situl Uniunii Europene - www.europa.eu
Instituþii europene
Parlamentul European - www.europarl.europa.eu
Consiliul Uniunii Europene - http://www.consilium.europa.eu
Preºedinþia finlandezã a Consiliului UE - www.eu2006.fi
Comisia Europeanã - http://ec.europa.eu
Curtea Europeanã de Justiþie ºi Tribunalul de Primã Instanþã - http://curia.europa.eu
Curtea Europeanã de Conturi - http://www.eca.europa.eu
Mediatorul European - http://www.ombudsman.europa.eu
Alte situri dedicate problematicii europene:

www.euractiv.com
www.euractiv.ro
www.europeana.ro
www.euobserver.com
http://www.pontweb.ro
http://europe.org.ro/euroatlantic_club
http://www.ClubE.ro
www.15-25.ro
www.9mai.ro
www.euromoneda.ro
Publicaþie editatã de Ministerul Integrãrii Europene

Direcþia Mass Media ºi Comunicare
Str. Apolodor nr. 17, Sector 5
Bucureºti, ROMÂNIA
Tel. 021-301.15.20, Fax 021-301.15.13
E-mail. adriana.dobre@mie.ro
http://www.mie.ro
Tipar: S.C. Magic Print S.R.L. - Oneºti, Tel./fax: 0234-319.810

Consilier European Nr. 6 Din 2006

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Consilier European Nr. 6 Din 2006

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Extinderea UE

Publicaþie editatã de Ministerul Integrãrii Europene

© Ministerul Integrãrii Europene, 2006

Andreea Florina RADU, Ilinca ULMANU

Regimul fiscal al societãþilor în Uniunea Europeanã

Politica de comunicare a Uniunii Europene cu cetãþenii sãi

Teodora BONÞOI, Andreea Florina RADU

Întreprinderile mici ºi mijlocii în contextul integrãrii în UE

Coordonarea afacerilor europene în Germania

bré e! llo g! ere t! -

Împreunã, din 2007

Beneficii ºi compromisuri ale integrãrii

Având în vedere cã aþi fost observator în Parlamentul

Cea mai vizibilã componentã a politicilor comunitare din

Posibile repere teoretice pentru

2. Aspecte importante ale cercetãrii

Armonizarea cadrului juridic bilateral al României cu acquis-uul comunitar

Articolul 6 din Tratatul de aderare a României ºi Bulgariei la Uniunea Europeanã

Articolul 6.10 – paragraful 2 (acorduri incompatibile cu acquis-uul comunitar)

prin acordul pãrþilor sau, dacã nu se ajunge la un acord ori CEFTA9

economice bilaterale. Acordul-cadru de cooperare economicã

Domeniul sanitar-vveterinar ºi fito–sanitar

Mihaela Augustina DUMITRAªCU

Securizarea viitoarei frontiere externe a UE, factor stabilizator în regiune

Printre clauzele de salvgardare la ! Transmiterea unei Declaraþii de cooperarea în domeniul poliþienesc,

ridicat al supravegherii ºi al controlului la Recent, Comisia Naþionalã de Auto- Documente/Shengen/BI%20strategia%

Taxa pe valoarea adãugatã în Uniunea Europeanã

! vânzãrile cãtre persoane fizice;

! vânzãrile cãtre persoane care nu sunt subiecþi de TVA.

Documentul administrativ unic pentru societãþi este substituit

Regimul fiscal al societãþilor în Uniunea Europeanã

iniþierea unui proces de armonizare codului ºi sã controleze comunicarea

conduitã defineºte mãsurile potenþial principii menite sã elimine mãsurile fiscale

este de a asigura companiilor o bazã de afaceri sub 43 milioane euro) la europa/03euinf/10counc/econfina

Comisie, care ar rezolva, în parte, a publicat o Comunicare privind customs/taxation/company_tax/home_stat

Politica de comunicare a Uniunii Europene cu cetãþenii sãi

Comisia Europeanã, împreunã cu statele membre, au

de îndrumare a cetãþenilor) Information Relays):

EURO-JJUS Innovation Relay Centres (IRCs)

Zona euro – un obiectiv greu de atins

PIB ºi respectiv un nivel al datoriei publice sub 60% din PIB.

Cu siguranþã, adoptarea monedei unice conduce la mai multe avantaje.

Totodatã, ca urmare a politicilor de consolidare

mediu al inflaþiei ce nu trebuie depãºit de þãrile UEM fiind de 2.4%;

menþionate, se situeazã la nivelul de 6.4%;

Conform analizei efectuate,

îndeplinit de 5 þãri ºi anume Estonia,

îndeplinit de 9 þãri ºi anume Estonia,

Dupã cum se poate observa din

! perioada supusã analizei a fost aprilie 2005 – martie 2006.

Dupã cum se poate observa,

plineºte toate criteriile de conver-

* în 2005; **estimãri 2006.

Consideraþii privind implementarea în

În contextul integrãrii României în

membru al furnizorului de servicii În unele þãri se doreºte chiar

rambursare, în care despãgubirea pentru

operaþionale dintre casele de asigurãri ºi

comisariat local de daunã poate fi serviciilor pe plan local, protejare Bibliografie :

! Dezvoltarea ºi implementarea concerning the introduction of a European

european; Opportunities - The European Health

România, care va fi primit la toate ! Condiþii privind asigurarea medicalã

punctele de frontierã. pentru cãlãtorii în strãinãtate – Manualul

Ministerul Administraþiei ºi Internelor 2/2006, Media XPRIMM.