Sunteți pe pagina 1din 86

Desi venirea pe lume a unui copil este un moment de bucurie pentru majoritatea femeilor, multe dintre ele nu sunt

pregatite sa infrunte depresia de dupa nastere. Tristetea, teama, gandurile negre - sunt sentimente care par sa innoureze cerul fericirii de dupa nastere. Unele mame incearca aceste sentimente intr-o forma usoara numita "proasta dispozitie postpartum", care insa dispare in decurs de citeva zile. Altele insa, trec printr-o conditie mult mai serioasa numita "depresie postpartum". Depresia postpartum dureaza mai mult timp - uneori luni, este mai intensa, si de cele mai multe ori necesita consiliere si tratament. Stare de proasta dispozitie sau stare depresiva postpartum? Multe dintre noile mamici sint surprinse de cit de fragile, singure si coplesite se simt dupa nasterea unui copil. Sentimentele lor par ca nu se potrivesc asteptarilor. Ele se intreaba, "Care este motivul pentru care sa ma simt abatuta?". Ele se tem ca aceste sentimente ar putea insemna ca nu sint mame bune. 70-80% dintre femei prezinta stari depresive dupa nastere. Aceste stari depressive, de ingrijorare si suparare incep sa se manifeste la 2-3 zile dupa nastere. Noile mamici se pot simti triste, plingacioase, ingrijorate si morocanoase. Fara vreun motiv clar ele se supara pe noul bebelus, pe partener, pe ceilalti copii. Pot plinge intr-un mod neasteptat. Citeodata au probleme legate de somn, alimentatie si luare a deciziilor. Aproape intotdeauna se intreaba daca se vor descurca cu noua responsabilitate, si anume aceea de a avea grija de un bebelus. Aceste sentimente pot scadea in intensitate si se pot repeta in primele zile de dupa nastere. Pe cit de tulburatoare si infricosatoare aceste sentimente pot apare ca fiind la acel moment, ele dureaza o perioada scurta - citeva ore sau zile - si dispar fara a se urma vreun tratament. Daca stareadepresiva dureaza citeva zile la rind, luati legatura cu medical dvs. Aproximativ 10% dintre femeile care nasc prezinta o stare depresiva postpartum. Spre deosebire de starea de tristete postpartum, starea depresiva este marcata de sentimente mult mai intense de tristete, ingrijorare, sau disperare care se prelungesc pe durata mai multor zile si care tulbura capacitatea mamei de a functiona. Daca nu este recunoscuta si tratata, starea depresiva postpartum se inrautateste sau poate duta mai mult tip decit ar trebui. Unele femei se pare cau un risc mai mare de a dezvolta starea depresiva postpartum. In acest grup intra femeile care au mai suferit de aceasta afectiune si cele care au un istoric psihiatric. Evenimentele stresante recente, ca de exemplu pierderea unei fiinte dragi, o boala in familie, mutarea in alt oras, par ca cresc riscul acestor femei de a dezvolta boala. Nu exista nici o dovada ca starea depresiva postpartum este legata de virsta sau de numarul de copii. Exista dovezi legate de faptul ca lipsa unui partner care sa le sprijine poate reprezenta un factor major. In cazuri rare - cca 1-3 la 1000 nasteri, mama poate dezvolta o boala mentala severa sau o psihoza. Femeile cu un istoric personal sau al familiei reprezentat de bolile numite manie depresiva (dereglare bipolara) si schizofrenie se pare ca au un risc crescut pentru astfel de afectiuni. Cind sa suspectati o stare depresiva postpartum Exista citeva semne si simptome care indica faptul ca o noua mama poate dezvolta - sau deja are - stare depresiva postpartum. - Starea de tristete nu dispare dupa 2 saptamini, sau stari puternice de depresie si furie incep sa se manifeste 1-2 luni dupa nastere. - Sentimentele de tristete, indoiala, vinovatie, neajutorare car par ca cresc in intensitate cu fiecare saptamina si tulbura functionarea normala a femeii. S-ar putea ca femeia a nu fie capabila sa aiba grija de ea sau de copilul ei. S-ar putea sa aiba probleme in indeplinirea responsabilitatilor pe care le are la serviciu sau acasa. - Femeia nu poate sa adoarma chiar atunci cind este obosita, sau doarme aproape tot timpul, chiar si atunci cind bebelusul este treaz. - Modificari importante ale poftei de mincare.

- Lipsa de interes in lucrurile care in mod normal erau placute. - Preocupare si grija extrema legate de bebelus, sau lipsa de interes si de sentimente pentru copil. - Femeia se poate simti incapabila de a-si iubi copilul sau familia. - Neliniste sau atacuri de panica. Femeia este infricosata atunci cind este lasata singura in casa cu bebelusul. - Teama de a nu face vreun rau bebelusului. Femeia care sufera de stare depresiva postpartum nu actioneaza asupra acestor sentimente, dar ele pot fi infricosatoare si pot conduce la sentimente de vinovatie, ceea ce face ca starea depresiva sa se inrautateasca. - Ginduri de a-si face rau singura, incluzind sinuciderea. Daca aveti vreunul dintre aceste semne ale starii depressive postpartum, trebuie sa actionati imediat pentru a beneficia de suportul si de ajutorul de care aveti nevoie. Citeva cauze ale starii depresive postpartum Nu se cunoaste intotdeauna motivul pentru care unele femei devin depressive dupa nastere si altele nu. Un factor important este cel biologic. Modificarile fizice si hormonale care au loc dupa nastere pot afecta starea sufleteasca si comportamentul femeii zile sau saptamini. Factori de mediu, ca de exemplu stress, lipsa somnului, sentimente de singuratate, si lipsa de sprijin din partea familiei si prietenilor, pot juca deasemenea un rol. Alti factori sint cel psihologic - lucruri care afecteaza respectul de sine si modurile in care femeia face fata stresului. In cea mai mare parte, starile depressive postpartum se datoreaza unei combinatii ale tuturor acestor factori. Pentru fiecare femeie ce prezinta stare depresiva postpartum, combinatia acestor factori care produc boala este unica, pentru ca doua femei nu au aceeasi alcatuire biologica sau experiente de viata. Aceasta poate explica de ce unele femei pot dezvolta starea depresiva postpartum iar altele nu. Poate de asemenea explica, in parte, de ce o femeie care poate sa faca fata cu succes presiunii si responsabilitatilor zilnice ar putea sa gaseasca stresul creat de aparitia unui bebelus ca fiind greu de facut fata. Modificari fizice Perioada urmatoare nasterii este una reprezentata de modificari importante ale corpului. Nivelurile de hormoni feminini estrogen si progesteron scad puternic in orele imediat urmatoare nasterii. Aceste scaderi pot declansa starea depresiva, tot asa cum doar mici schimbari hormonale pot declansa stari de proasta dispozitie si de tensiune inainte de ciclul menstrual. Intrucit unele femei sint mai sensibile la aceste modificari decit altele, ele pot fi predispuse la starile de proasta dispozitie sau starile depressive postpartum. De asemenea, nivelurile hormonului secretat de tiroida poate sa scada puternic dupa nastere. Noua mamica poate dezvolta o deficienta tiroidiana care poate produce depresie mimica, ca de exemplu schimbari ale starii sufletesti, agitatie puternica, oboseala, insomnie (probleme legate de somn), si tensiune. Multe femei se simt epuizate dupa travaliu si nastere. Poate dura saptamini pentru ca femeia sa-si redobindeasca puterea si energia normale. Daca o femeie a avut o nastere prin cezariana (prin care bebelusul este adus pe lume printr-o incizie chirurgicala facuta in abdomenul si uterul mamei), recuperarea poate dura chiar mai mult. De asemenea, noile mamici rareori beneficiaza de odihna de care au nevoie. In spital, somnul este interrupt de vizitatori, rutina de spital, si alatarile bebelusului. Acasa, alaptarile si grija continua dupa ceas, la care se adauga sarcinile uzuale legate de casa. Oboseala si lipsa de somn pot continua prit de citeva luni si pot constitui o cauza importanta a starii depresive. Aspecte psihologice O multitudine de factori psihologici pot contribui la declansarea starii depresive postpartum. Sentimentele de indoiala legate de sarcina sint foarte intilnite. Sarcina poate fi nedorita sau neplanificata. Chiar si pentru o sarcina planificata si dorita, 9 luni ar putea fi un timp insufficient pentru femeie si partenerul ei pentru a se adapta responsabilitatilor reprezentate de faptul de a avea un copil.

Citeodata o femeie ramine insarcinata in speranta ca bebelusul va adduce inapoi un partener instrainat. Cind acest lucru nu se intimpla, femeia se poate simti abandonata, furioasa, vinovata, si necorespunzatoare. Ori bebelusul poate veni mai devreme, fortind aparitia unor schimbari neasteptate si stresante legate de rutina de acasa si serviciu. Daca bebelusul este nascut cu un defect, poate fi chiar mai greu pentru parinti sa se adapteze. Sentimente amestecate se pot naste din istoria personala a femeii. Daca noua mamica si-a pierdut mama de timpuriu sau nau avut o relatie buna, atunci ea poate fi nesigura in ceea ce priveste sentimentele ei legate de noul bebelus. Femeia sa-r putea teme ca preocuparea pentru copil ar putea conduce la durere, dezamagire, sau pierdere. Sentimentele de pierdere sint foarte intilnite dupa nastere si pot contribui de asemenea la starea depresiva. Pierderea poate lua mai multe forme: pierderea libertatii, alaturi de sentimental ca femeia este prinsa in cursa si legata; pierderea vechii identitati de persoana careia I se purta de grija sau care este totdeauna in control; pierderea zveltetii corporale si sentimentele de inatractivitate sexuala. Factori legati de stilul de viata Un factor major legat de aparitia starii depressive postpartum este lipsa suportului emotional al partenerului, rudelor, si prietenilor. Suportul constant al partenerului mamei este important pentru ea pe parcursul sarcinii si in saptaminile si lunile de dupa nastere. La fel sint si dorinta partenerului de a-si asuma sarcinile gospodaresti si de a-si imparti sarcinile legate de ingrijirea copilului. Daca femeia este singura, divortata sau separata, sau traieste departe de familie, suportul poate fi rar sau inexisent. Toate acestea o pot face pe femeie sa se simta singura, coplesita, muncita peste puteri si neiubita. Problemele legate de alaptare pot face ca noua mamica sa se simta necorespunzatoare si descurajata. Noile mame nu trebuie sa se simta vinovate daca nu pot alapta sau daca se decid sa opreasca alaptarea. Bebelusul poate fi foarte bine hranit si cu lapte preparat. Partenerul va poate ajuta cu citeva mese, astfel incit sa puteti avea mai mult timp pentru dvs sau ceilalti. Rolul miturilor Cu cit femeia a idealizat mai mult maternitatea, cu atit mai mult ea se poate simti dezamagita, deziluzionata sau descurajata atunci cind trebuie sa faca fata realitatii de zi cu zi legate de maternitate. Exista trei mituri comune legate de maternitate: Mitul 1: Maternitatea este Instinctiva. Femeile care devin mame pentru prima oara cred deseori ca trebuie sa stie in mod automat cum sa aiba grija de bebelus. De fapt, noile mamici trebuie sa invete cum sa-si ingrijeasca copilul tot asa acum invata sa deprinda orice alt lucru in viata. E nevoie de timp si rabdare. E nevoie sa citeasca carti legate de ingrijirea copilului, sa urmareasca ingrijitori de copii experimentati, sa vorbeasca cu mame experimentate, si poate chiar sa urmeze un curs legat de aceasta. Increderea creste pe masura ce priceprea mamei creste. Mamele pot de asemenea sa creada ca trebuie sa simta intr-un anume fel in ceea ce priveste nou nascutul, sau ca nu sint "materne". De fapt, unele femei simt foarte putin pentru bebelusii lor la inceput. Dragostea de mama, ca si priceperea noii mame, nu sint automate. Stabilirea unei legaturi poate dura zile sau chiar saptamini. Atunci cind aceste sentimente materne -de protectie, caldura si incintareincep sa se manifeste, ele trebuie mentinute si dezvoltate. Mitul 2: Bebelusul Perfect. Multe femei au o imaginatie bogata si vise despre cum arata noul lor nascut. Cind bebelusul vine pe lume, mamele trebuie sa realizeze ca s-ar putea ca el sa nu fie cel pe care l-au visat. In plus, noii nascuti au personalitati distincte chiar din momentul nasterii. Unii copii sint pur si simplu mai usor de ingrijit. Altii sint agitati, si nu pot fi usor alinati si consolati. Apoi, adaptarea dupa bebelus poate fi dificila si pretentioasa si poate amplifica sentimentele de indecvare si depresie. Mitul 3:

Mama Perfecta. In plus fata de mitul bebelusului perfect, unele femei sint impovarate de notiunea de mama perfecta. Pentru multe femei, lupta pentru perfectiune este un scop de neatens si distructiv. Daca o mama crede ca nu traieste la inaltimea acestui ideal, indifferent ca este al ei, al prietenilor sau parintilor, atunci ea poate sa sufere din cauza sentimentelor de inadecvare si esec. In realitate, nici o mamica nu este perfecta. Nu este adevarat ca fiecare femeie poate sa le aiba pe toate. Multe femei pot gasi faptul de a jongla cu responsabilitatile pentru noul bebelus, cele legate de casa, ceilalti copii, cu cele legate de slujba sau cariera ca necesitind un foarte mare efort. Ce puteti face Daca va simtiti descurajate in saptamina urmatoare nasterii, sint citeva lucruri pe care le puteti face pentru a avea grija de dvs si de bebelusul dvs de-a lungul acestei perioade vulnerabile. Poate ati auzit de fructul Noni ce se gaseste in general in insulele din Oceania in special in tahiti, ei bine acest fruct noni poate sa va ofere ajutorul necesar pentur a putea trece mai usor peste aceste probleme. La noi nu poti cumpara fructul Noni dar se poate gasi sub forma de scu sau sirop noni. In primul rind, odihna este foarte importanta. Nu incercati sa le faceti pe toate. Cereti ajutor familiei si prietenilor, mai ales in cazul in care aveti si alti copii. Incercati sa dormiti putin atunci cind bebelusul doarme. Daca este posibil, cereti partenerului dvs sa hraneasca bebelusul noaptea. Este important sa faceti un dus si sa va imbracati frumos in fiecare zi, sa aveti o grija speciala de dvs. Este de asemenea important sa iesiti un pic din casa in fiecare zi. Gasiti o persoana care sa stea cu copilul sau luati bebelusul cu dvs. Mergeti la plimbare, intilniti-va cu o prietena, schimbati impresii cu alte mamici. Si asigurati-va ca petreceti ceva timp si cu partenerul. Deseori, numai faptul de a discuta despre aceste lucruri cu cineva in care aveti incredere poate sa va asigure alinarea. Starea de proasta dispozitie care nu dispare dupa citeva zile poate fi un semn al unei stari depressive mult mai serioase. Daca sentimentele dvs nu scad in intensitate dupa citeva zile si incep sa interfereze cu buna dvs functionare, luati legatura cu medical dvs. Nu are nici un sens sa suferiti atunci cind ajutorul este disponibil. Spuneti-I doctorului dvs despre sentimentele pe care le incercati, inclusive despre temerile pe care eventual le puteti avea in legatura cu faptul de a va neglija sau rani bebelusul. Medicul dvs poate sa va recomande unui consilier specializat in tratarea starilor depressive (psihiatru, sora psihiatrica specializata, sau lucrator social). Acesti profesionisti vor furniza suportul emotional de-a lungul acestei perioade dificile, va vor ajuta sa va gasiti drumul in amalgamul de sentimente de confuzie si durere, si sa faceti schimbari in viata dvs. Exista numere de telefon speciale si grupuri de suport care pot ajuta femeia care sufera de stare depresiva postpartum. Luati legatura cu medicul dvs cu privire la astfel de resurse in zona in care locuiti. Citeodata, alaturi de consiliere este necesara si prescrierea medicatiei corespunzatoare. Daca va alaptati bebelusul, vorbiti cu medical dvs in legatura cu orice efecte secundare ale medicatiei. In unele cazuri severe de stare depresiva sau psihoza, femeia trebuie spitalizata pina cind poate sa poarte de grija atit ei cit si bebelusului in mod normal. Pentru femeile cu stare depresiva postpartum, scopurile realiste si suportul emotional sint elemente critice pentru o recuperare completa. In timpul acestor saptamini si luni dificile, va trebui sa invatati cum sa aveti grija de dvs si famlia dvs. Micile lucruri de zi cu zi pot face o mare diferentaca de exemplu, sa alocati timp pentru dvs, sa iesiti din casa, sa va intilniti cu familia si prietenii, sa faceti ce este necesar si sa lasati restul deoparte. In fine... Multe dintre noile mamici au perioade de tristete, teama, suparare si neliniste dupa nastere. Este important sa va amintiti ca aceste sentimente sint destul de obisnuite. Asta nu inseamna ca sinteti un esec ca femeie sau ca mama, sau ca sinteti bolnava mintal. Inseamna ca dvs si corpul dvs se adapteaza la acele multe schimbari care urmeaza nasterii unui copil.

Daca starea de proasta dispozitie nu dispare dupa o saptamina sau doua, s-ar putea sa suferiti de stare depresiva postpartum. Luati legatura cu medicul dvs care poate sa va furnizeze resursele pentru consiliere si tratament. Chiar daca starea depresiva este severa, exista tratament care sa va ajute sa va intoarceti la normal cit mai curind posibil.

Depresia postpartum poate apare dupa nasterea unui copil, dupa avort spontan, sau nastere cu fat mort . Multe dintre femei prezinta stari depresive dupa nastere. Aceste stari depresive, de ingrijorare si tristete incep sa se manifeste la 2-3 zile dupa nastere. Noile mamici se pot simti triste, ingrijorate si morocanoase. Pot plinge intr-un mod neasteptat. Citeodata au probleme legate de somn, alimentatie si luare a deciziilor. Aproape intotdeauna se intreaba daca se vor descurca cu noua responsabilitate, si anume aceea de a avea grija de un bebelus. Aceste sentimente pot scadea in intensitate si se pot repeta in primele zile de dupa nastere.Aceste tulburatoare sentimente dureaza o perioada scurta - citeva ore sau zile , si dispar fara a se urma vreun tratament. Daca starea depresiva dureaza mai mult de 7 zile astfel incat se tulbura capacitatea mamei de a functiona , luati legatura cu medical dvs. FACTORI DE RISC Exista 3 factori importanti in depresia postpartum : biologici ,fiziologici si psihologici. Factorii biologici sunt cei care determina modificari hormonale bruste dupa nastere care pot determina depresie postpartum cand sunt asociate cu alti factori de risc cum ar fi depresie anterioara (inclusiv tulburarea bipolara), absenta sprijinului din partea partenerului, prietenilor si a familiei sau un stres excesiv. Factorii fiziologici: Nivelurile de hormoni feminini estrogen si progesteron scad puternic in orele imediat urmatoare nasterii. Intrucit unele femei sint mai sensibile la aceste modificari decit altele, ele pot fi predispuse la starile de proasta dispozitie sau starile depresive postpartum. De asemenea, nivelurile hormonului secretat de tiroida poate sa scada puternic dupa nastere. Dupa nastere se poate dezvolta o deficienta tiroidiana care poate produce schimbari ale starii sufletesti, agitatie puternica, oboseala, insomnie (probleme legate de somn), si tensiune. Multe femei se simt epuizate dupa travaliu si nastere. Poate dura saptamini pentru ca femeia sa-si redobindeasca puterea si energia normale. Factorii psihologici pot contribui la declansarea starii depresive postpartum sub mai multe forme: sarcina poate fi nedorita sau neplanificata ,sau inexistenta unui timp suficient pentru femeie si partenerul ei pentru a se adapta responsabilitatilor reprezentate de faptul de a avea un copil,sau bebelusul poate veni mai devreme fortind aparitia unor schimbari neasteptate si stresante legate de rutina de acasa si serviciu, sau noua mamica a avut/are o relatie inadecvata cu propria sa mama si atunci sentimentele ei legate de noul bebelus sunt amestecate. Foarte important este si sentimental de pierdere trait de noua mamica (pierderea libertatii, pierderea vechii identitati de persoana careia I se purta de grija sau care este totdeauna in control, pierderea zveltetii corporale si sentimentele de inatractivitate sexuala ). TRISTETEA POSTPARTUM Un anume grad de insomnie, iritabilitate, plans, sentimente de coplesire si modificari de dispozitie sunt normale in primele zile dupa nastere. Aceste stari, de obicei ating un maxim in ziua a patra si dispar in mai putin de 2 saptamani, cand modificarile hormonale se atenueaza. Starea este comuna, jumatate din femei au temporar depresie medie alternand cu stari de fericire dupa nastere. Aceste stari este bine sa fie impartasite cu personalul medical pentru a putea fi urmarite. SIMPTOME Simptomele depresiei postpartum pot fi o continuare sau o agravare a tristetii postpartum sau pot aparea mai tarziu dupa nastere sau pierderea sarcinii. In unele cazuri, simptomele pot atinge un varf dupa o crestere continua de 3-4 luni. Daca aveti 5 sau mai multe simptome depresive (inclusiv una din primele doua din cele de mai jos), in majoritatea timpului in ultimele doua saptamani, atunci va confruntati cu starea depresiva postpartum: - dispozitie depresiva-plans facil, lipsa de speranta, sentiment de gol interior, asociat sau nu cu anxietate severa - absenta placerii din toate sau aproape toate activitatile zilnice - modificari in apetit sau greutate de obicei o scaderea apetitului si a greutatii, mai rar o crestere - probleme de somn de obicei nu poate dormi chiar si atunci cand copilul doarme - modificari in felul de a vorbi si a merge de obicei neliniste, dar uneori si incetineala - oboseala extrema sau pierdere a energiei - sentimente de lipsa de valoare sau vinovatie, fara o cauza aparenta - dificultati in concentrarea atentiei si in luarea de decizii - ganduri despre moarte sau sinucidere. Unele femei cu depresie postpartum au ganduri infricosatoare ca isi vor rani bebelusul; acestea par sa fie mai degraba temeri decat dorinte de a face rau. TRATAMENT

Tratamentul depresiei postpartum include medicatie si consiliere psihologica. Tratamentul prompt este important atat pentru mama cat si pentru copil. Cu cat tratamentul este inceput mai devreme, cu atat recuperarea este mai rapida, scazand sansele de repetare a depresiei si dezvoltarea copilului este mai putin afectata de boala mamei. Variantele de tratament pentru depresia postpartum, includ: - consilierea pentru pacienta si partenerul ei. Terapia cognitiv-comportamentala si consilierea interpersonala sunt tratamente bine cunoscute pentru depresia postpartum. Terapia cognitiv comportamentala o ajuta pe pacienta sa-si schimbe felul de a gandi si a simti, oferind de asemeni o relatie suportiva. Consilierea interpersonala (care se concentreaza pe relatie si pe adaptarile necesare conditiei de a avea un nou-nascut) ofera suport emotional si asistenta pentru rezolvarea problemelor . -medicatie antidepresiva, care efectiv indeparteaza simptomele depresiei postpartum pentru majoritatea femeilor. Pentru femeile care alapteaza, expertii recomanda anumiti inhibitori ai recaptarii serotoninei (ISRS) sau antidepresive triciclice, care sunt considerate relativ sigure in timpul alaptarii. DE RETINUT Starea de proasta dispozitie care nu dispare dupa citeva zile poate fi un semn al unei stari depresive mult mai serioase. Daca sentimentele dvs nu scad in intensitate dupa citeva zile si incep sa interfereze cu buna dvs functionare, luati legatura cu medical dumneavoastra. Spuneti-i doctorului dvs despre sentimentele pe care le incercati, inclusiv despre temerile pe care eventual le puteti avea in legatura cu faptul de a va neglija sau rani bebelusul. Medicul dvs poate sa va recomande unui consilier specializat in tratarea starilor depresive Acesti profesionisti vor furniza suportul emotional de-a lungul acestei perioade dificile, va vor ajuta sa va gasiti drumul in amalgamul de sentimente de confuzie si durere, si sa faceti schimbari in viata dvs. Citeodata, alaturi de consiliere este necesara si prescrierea medicatiei corespunzatoare. In unele cazuri severe de stare depresiva sau psihoza, femeia trebuie spitalizata pina cind poate sa poarte de grija atit ei cit si bebelusului in mod normal. Multe dintre noile mamici au perioade de tristete, teama, suparare si neliniste dupa nastere. Este important sa va amintiti ca aceste sentimente sint destul de obisnuite. Asta nu inseamna ca sinteti un esec ca femeie sau ca mama, sau ca sinteti bolnava mintal. Inseamna ca dvs si corpul dvs se adapteaza la acele multe schimbari care urmeaza nasterii unui copil. Daca starea de proasta dispozitie nu dispare dupa o saptamina sau doua, s-ar putea sa suferiti de stare depresiva postpartum. Luati legatura cu medicul dvs care poate sa va furnizeze resursele pentru consiliere si tratament. Chiar daca starea depresiva este severa, exista tratament care sa va ajute sa va intoarceti la normal cit mai curind posibil. Este bine ca femeia sa fie sincera si sa comunice cu cei din jur simptomele pe care le prezinta astfel se pot crea premisele pentru tratarea simptomelor acestei afectiuni impreuna cu medicul, familia si prietenii. VA RECOMAND: - programarea de vizite si iesiri cu prietenii si familia, dieta echilibrata, exercitii fizice regulate, cum ar fi mersul pe jos, solicitarea ajutorului pentru prepararea hranei si realizarea altor sarcini in casa, evitarea alcoolului si a cofeinei, evitarea suprasolicitarii.

Depresia postnatala postpartum (DPP)


De ce au femeile depresie postpartum? A avea un bebelus poate fi una dintre cele mai mari si mai fericite evenimente din viata unei femei. In timp ce viata cu un nounascut poate fi palpitanta, poate fi la fel de bine grea si stresanta. Multe schimbari fizice si emotionale apar in timpul sarcinii si dupa nastere. Aceste schimbari pot determina noua mama sa se simta trista, anxioasa, tematoare si confuza. Pentru multe femei aceste stari (numite si Baby blues) dispar repede. Dar cand aceste stari nu dispar, dimpotriva se accentueaza, o femeie poate suferi o depresie postnatala sau postpartum. Este o situatie dificila care recomanda un tratament de specialitate. Depresia postpartum (DPP) reprezinta conditia de extindere a schimbarilor fizice si emotionale pe care multe femei le pot avea dupa nastere. PPD poate fi tratata cu medicamente si consiliere. Vorbiti cu specialistul sau medicul dumneavoastra imediat in cazul in care credeti ca suferiti de DPP.

Ce este depresia postpartum Exista 3 tipuri de DPP pe care femeia le poate dobandii imediat dupa nastere: - Baby blues este o stare pe care o au multe femei in zilele imediat urmatoare nasterii. Noua mamica poate avea brusc o stare schimbatoare, cum ar fi sentimentul de fericire care se schimba in cel de tristete si nefericire. Poate plange fara motiv, este nervoasa, iritata, obosita, anxioasa, singura si trista. Baby blues poate dura cateva ores sau se poate prelungii la 1 sau 2 saptamani dupa nastere. Baby blues nu recomanda intotdeauna tratament din partea medicului dumneavoastra sau specialistului. Totusi un grup de suport sau discutia cu alte mame poate fi de un real ajutor. - DPP poate dispare repede sau poate dura luni de zile dupa nastere. Poate apare dupa nasterea oricarui copil, nu numai la prima nastere. O femeie poate avea o stare similara de tristete, disperare, anxietate, iritabilitate, dar mult mai accentuate decat starea de baby blues. PPD o opreste pe femeie de la activitatile cotidiene. Cand functionarea normala este afectata, este sigur un semn ca trebuie consultat imediat medicul de specialitate.Daca nu se trateaza, simptomele se pot inrautati si prelungi pana la 1 an. Cu toate ca PPD este o problema serioasa, poate fi tratata cu medicatie si consiliere. - Psihoza postpartum este o serioasa afectiune psihica care poate afecta noua mama. Aceasta afectiune poate apare repede, in primele 3 luni de la nastere. Femeia poate pierde contacul cu realitatea, poate avea halucinatii auditive, delir (vede lucrurile diferit decat sunt in realitate). Halucinatiile vizuale sunt cele mai des intalnite. Alte simtome pot fi, insomnia, agitatie si furie, sentimente si trairi stranii. Femeia care sufera de psihoza postpartum are nevoie de tratament imediat, aproape in toate cazurile, medicatie. Uneori femeia este internata intr-un spital cand riscul de a se rani si de a rani pe altcineva este prezent. Care sunt semnele depresiei postpartum oboseala si iritare tristete, anxietate, plange mult lipsa de energie dureri de cap, de sani, palpitatii, amorteala, hiperventilatie insomnie si in cazurile de obosela pronuntata lipsa poftei de mancare, slabire probleme de concentrare, memorie sau luare a deciziilor coplesita neinteresata de copil sentimente de vinovatie si inutilitate teama de a rani copilul si pe ea insasi dezinteresata de orice activitati lipsa apetitului sexual

Femeia poate avea stari de anxietate, dar nu depresie postnatala. Am putea incadra aceste stari ca anxietate postpartum sau atacuri de panica. Semnele sunt multiple: teama, respiratie rapida, ritmul cardica crescut, tremuraturi si ameteala. Discutati cu specialistul dumneavoastra, daca apar aceste semne. Medicatia si terapia sunt la baza tratamentului pentru anxietate postpartum Care sunt cauzele aparitiei depresiei postpartum? Nimeni nu stie sigur care sunt factorii determinanti pentru aceasta afectiune. Schimbarile hormonale in organismul femeii poate fi una din cauze. In timpul sarcinii, cantitatea de hormoni, estrogenul si progesteronul, creste considerabil. In primele 24 de ore dupa nastere, scade foarte mult si ramane la nivelul dinainte de sarcina. Cercetatorii cred ca aceste variatii puternice conduc la depresie. Este cunoscut faptul ca o mica variatie hormonala poate schimba starea femeii in perioada premenstruala. Functionarea tiroidiana este influentata puternic imediat dupa nastere. Acest lucru poate

determina stari de indispozitie, oboseala, agitatie, insomnie si anxietate. Un simplu test tiroidian poate demonstra daca este cauza depresiei postnatale. Daca testul este pozitiv, medicul de specialitate va poate prescrie medicatie pentru tiroida. Cum se trateaza? Este important de stiut ca depresia postpartum este tratabila si va dispare. Tratamentul depinde de cat de severa este depresia. Poate fi tratata cu medicatie (antidepresive) si psihoterapie. In aceasta situatie este recomandat sa se stea de vorba cu alte femei care au trecut prin aceasta afectiune. Daca mamica hraneste la san trebuie sa se sfatuiasca cu specialistul in grija caruia este. Unele din medicamentele antidepresive afecteaza laptele mamei si nu trebuie folosite __________________

Depresia postpartum
Depresia postpartum

Depresia postpartum este o conditie medicala severa ce poate apare in primele luni dupa nastere. Fara tratament depresia postpartum poate avea o evolutie prelungita si disabilitanta. Aceasta boala este foarte frecventa, afectand 1 din 8 femei in timpul primelor luni dupa nastere. Depresia postpartum poate apare si dupa un avort spontan, nastere cu fat mort sau adoptia unui copil sugar. Grija permanenta pentru copil si teama ca i-ar putea face rau prin gandurile negative pe care le are, o impiedica pe mama cu depresie postpartum severa sa aiba grija de copil in mod adecvat. Mai mult decat atat, exista cazuri cand depresia postpartum severa induce stari suicidale, mama punandu-si problema sa ia viata copilului, nu din suparare sau furie, ci din dorinta de a nu-l abandona. In cazuri rare, o femeie cu depresie postpartum poate dezvolta simptome psihotice care o pot pune in pericol pe pacienta si pe cei din jur. Aceasta este o forma acutizata ce in termeni medicali poarta denumirea de psihoza postpartum. Depresia postpartum Depresia postpartum declanseaza in urma modificarilor hormonale bruste care apar dupa nastere. Aceste modificari hormonale coroborate cu alti factori de risc cum ar fi depresie anterioara, absenta sprijinului din partea partenerului, prietenilor si a familiei sau un stres perceput ca fiind excesiv. Mai mult de jumatate din femei au simptome legate de dispozitie in primele doua saptamani dupa nastere. In cazul majoritatii femeilor cu tristete postpartum, schimbarile de dispozitie, insomnia, sentimentul de coplesire si agitatia dispar in urmatoarele doua saptamani. Totusi, 1 din 8 femei dezvolta depresie postpartum de lunga durata in saptamanile si lunile de dupa nastere. Modificarile hormonale si durerea cauzata de avortul spontan sau nasterea de fat mort, de asemenea pot declansa depresie postpartum la multe femei. Depresia postpartum face dificila functionarea femeii, inclusiv afecteaza ingrijirea copilului si formarea atasamentului cu acesta. Bebelusii mamelor depresive tind sa fie putin atasati de mamele lor si sa fie mai inceti in comportament, limbaj si dezvoltarea mentala. Fara tratament, depresia post partum poate dura aproximativ 7 luni si poate continua peste un an. Tratamentul prompt este important atat pentru mama cat si pentru copil. Cu cat tratamentul este inceput mai devreme, cu atat recuperarea este mai rapida, scazand sansele de repetare a depresiei si dezvoltarea copilului este mai putin afectata de boala mamei.

Stari ca iritabilitate, plans, sentimente de coplesire si modificari de dispozitie sunt normale in primele zile dupa nastere. Starea este comuna, jumatate din femei au temporar depresie medie alternand cu stari de fericire dupa nastere. Aceste stari este bine sa fie impartasite cu personalul medical pentru a putea fi urmarite. Simptomele depresiei postpartum pot fi o continuare sau o agravare a tristetii postpartum coroborata cu o depresie anterioara. In unele cazuri, simptomele pot atinge un varf dupa o crestere continua de 3-4 luni. Posibilele simptome de depresie postpartum necesita o evaluare medicala. Femeia ce sufera de depresie postnatala poate avea multe dintre aceste simptome care pot varia de la forme usoare la forme severe. Desi depresia postnatala nu este la fel in toate cazurile, simptomele pot fi asemanatoare si pot produce sentimente de rusine, vinovatie si izolare pentru femeia care le traieste. Unele femei desi nu sufera depresii, pot deveni foarte anxioase (nelinistite). Anxietatea si/sau panica postnatala se caracterizeaza prin: - neliniste si frica sporita - respiratie rapida - batai puternice ale inimii, palpitatii - senzatii de cald sau frig - dureri in piept sau discomfort - senzatii de sfarseala - tremuraturi - ameteala - dorinta de a "fugi cat mai departe". Caracteristici ale Depresiei postpartum: - stare depresiva - plans facil, lipsa de speranta, sentiment de gol interior asociat sau nu cu anxietate severa absenta placerii din toate sau aproape toate activitatile zilnice - pierderea apetitului -oscilatii in greutatea corporala insomnii modificari in felul de a vorbi si a merge oboseala extrema sau pierdere a energiei scaderea stimei de sine lipsa atentiei si dificultati in luarea de decizii - ganduri despre moarte sau sinucidere. Unele femei cu depresie postpartum au ganduri infricosatoare ca isi vor rani bebelusul. Acestea par sa fie mai degraba temeri decat dorinte de a face rau. Fara tratament depresia postpartum poate avea o evolutie prelungita si disabilitanta. Tratamentul timpuriu al depresiei postpartum este important atat pentru mama cat si pentru copil. Psihoza postpartum Aceasta conditie severa afecteaza in special femeile cu tulburare bipolara sau istoric de psihoza postpartum. Simptome periculoase ale psihozei postpartum - cum ar fi comportament bizar, halucinatii vizuale, legate de miros si de atingere, sentimentul de a fi detasat de ceilalti si de realitate si impulsul de a-si face rau sie insusi precum si celorlalti - se pot dezvolta brusc in primele 3 saptamani postpartum, cel mai devreme in prima sau a doua zi dupa nastere. Aceste simptome tind sa fie mai severe decat cele ale psihozelor nelegate de nastere si pot declansa comportamente amenintatoare de viata, imprevizibile. Psihoza postpartum afecteaza frecvent femeile care sufera de tulburare bipolara sau care au antecedente de psihoza postpartum. Aceasta afectiune este considerata o urgenta si necesita tratament medical imediat si ingrijire continua. Deseori, simptomele psihotice care au fost tratate cu succes sunt urmate de simptome ale depresiei postpartum care necesita tratament aditional. Simptomele, care de obicei se dezvolta de-a lungul primelor 3 saptamani dupa nastere (cel mai devreme la 1-2 zile dupa nastere), includ:

- sentimentul de indepartare de copil, alti oameni si mediul inconjurator (depersonalizare) somn intrerupt, chiar si atunci cand copilul doarme - gandire confuza si dezorganizata, care creste riscul de autoranire, ranire a copilului sau a altor persoane modificari drastice ale dispozitiei si comportament bizar halucinatii, care implica vazul, mirosul si atingerea gandire deliranta care nu se bazeaza pe realitate. Psihoza postpartum este considerata o urgenta, necesitand tratament medical imediat. In cazul aparitiei simptomelor psihotice, este necesara interventia medicala de urgenta. Pana la initierea tratamentului exista riscul sa fie raniti atat mama cat si copilul. Cine ne poate ajuta? Medicul da familie este primul si cel mai apropiat caruia i se pot impartasi trairile mamei chiar de aceasta sau de catre membrii familiei din care face parte. El stie sa va indrume atunci cand considera ca este cazul catre un consult de specialitate. Atunci cand observati ca starile persista sau se agraveaza un consult la psiholog este necesar. Consultarea medicului pentru acest tip de simptome duce la alegerea unui tratament potrivit. Medicatia antidepresiva si terapia cognitiv - comportamentala s-au dovedit la fel de eficiente pentru multe femei. Consilierea si terapia suportiva sunt considerate tratament de prima linie pentru depresia postpartum de la usoara la severa. Femeile cu depresie usoara beneficiaza mai mult de pe urma consilierii si psihoterapiei decat cele cu depresie moderata sau severa la care se combina acestea cu tratamentul antidepresiv. Pentru tratarea eficienta a depresiei este necesara o buna relatie terapeutica intre pacienta si psihoterapeut. Tratamentul precoce al depresiei postpartum este important pentru mama, copil si restul familiei. Cu cat tratamentul este mai precoce, revenirea este mai rapida iar depresia va afecta mai putin bebelusul. Bebelusii mamelor depresive pot fi mai putin atasati de mamele lor, pot ramane in urma in dezvoltarea comportamentului si a abilitatilor mentale. Variantele de tratament pentru depresia postpartum, includ consilierea pentru pacienta si partenerul ei. Consilierea s-a dovedit a fi la fel de eficienta ca si medicatia pentru depresia usoara. Terapia cognitivcomportamentala si consilierea interpersonala sunt tratamente bine cunoscute pentru depresia postpartum. Terapia cognitiv comportamentala o ajuta pe pacienta sa-si schimbe felul de a gandi si a simti, oferind de asemeni o relatie suportiva. Consilierea interpersonala (care se concentreaza pe relatie si pe adaptarile necesare conditiei de a avea un nou-nascut) ofera suport emotional si asistenta pentru rezolvarea problemelor si stabilirea unor scopuri. Medicatie antidepresiva, care indeparteaza simptomele depresiei postpartum pentru majoritatea femeilor. Durata tratamentului Antidepresivele se administreza de obicei cel putin 6 luni, mai intai pentru tratarea depresiei postpartum si apoi pentru prevenirea recaderilor. Pentru prevenirea recaderilor, medicul poate recomanda continuarea tratamentului timp de un an, inainte de a considera intreruperea acestuia. Expertii recomanda tratament antidepresiv pe termen lung pentru femeile care au avut trei sau mai multe episoade depresive in trecut. Totusi, sunt cunoscuti cativa factori care cresc riscul de depresie pe termen lung dupa sarcina. Daca femeia a avut depresie postpartum la o sarcina anterioara, exista un risc crescut de a face din nou. Aproximativ 50% din femeile cu istoric de depresie postpartum vor avea aceasta afectiune si dupa urmatoarea sarcina. Alti factori de risc includ: absenta sprijinului din partea familiei, partenerului sau a prietenilor - stres aditional cum ar fi probleme financiare, nou-nascut bolnav sau probleme de familie prima sarcina - depresia in timpul sarcinii actuale; 75% din femeile care sunt depresive in timpul sarcinii vor avea depresie postpartum - depresie inainte de sarcina; 25% din femeile care au avut un episod depresiv de-a lungul vietii vor avea depresie postpartum - tulburarea bipolara, cunoscuta si ca boala maniaco-depresiva, poate de asemeni creste riscul de comportament psihotic dupa nastere

istoric familial de depresie sau tulburare - tulburare disforica premenstruala anterioara sarcinii, tipul sever de sindrom premenstrual

bipolara

Depresia postpartum afecteaza 10-15% dintre proaspetele mamici. Starile emotionale schimbatoare, tristetea si anxietatea apar in primele luni dupa nastere si pot trece prin trepte de intesitate diferite.

Schimbarile hormonale bruste care apar dupa nastere pot afecta starea emotionala a unei mamici. De asemenea, transformarile ce au loc in metabolism dupa nastere, fluctuatiile tensiunii arteriale si sistemul imunitar slabit pot sa perturbe echilibrul psihic. Pe langa ajutorul medical pe care o femeie il poate primi in astfel de cazuri, ea poate incerca si alte metode naturale care sa indeparteze depresia sau sa functioneze ca un adjuvant al curei prescrise de medic. Plante cu efect calmant Floarea pasiunii este cunoscuta pentru efectul calmant asupra sistemului nervos central si este folosita uneori pentru tratarea si controlul simptomelor depresiei postpartum. Floarea pasiunii este folosita de sute de ani ca sedativ in America de Nord si Europa. Are efect impotriva insomniei si anxietatii, doua dintre semnele depresiei postnatale. Inainte sa incerci remediile pe baza de plante, vorbeste cu medicul tau pentru a afla daca pot avea efecte negative in perioada de alaptare. O dieta pentru relaxare

O schimbare in dieta zilnica poate sa iti imbunatateasca si starea psihica. Alege carbohidratii care ajuta creierul sa produca mai multa serotonina, ce ajuta organismul sa se relaxeze. Pune in farfurie cerealele integrale, paine integrala, fructe, orezul brun, fasole sau cartofi. Si alimentele bogate in acizi grasi Omega 3 pot sa iti induca o stare de bine. Mananca peste de cel putin doua ori pe saptamana, dar si alune, nuci si legume pentru a avea un aport maxim de acizi Omega 3. Miscarea alunga stresul S-ar putea sa nu ai chef nici macar sa te ridici de pe canapea si sa faci cativa pasi in casa, asa ca de fitness si miscare nici nu poate fi vorba. Totusi, exercitiile usoare sunt recomandate pentru cei care sufera de depresie, mai ales daca sunt facute in aer liber, la soare, pentru ca lumina ajuta si ea la alungarea starilor depresive. Incearca sa faci o plimbare in parc, chiar si impingand caruciorul micutului. In timp ce faci miscare, corpul tau secreta endorfine, supranumite hormonii fericirii. Somnul face bine Stim, nu prea ai timp sa dormi cu un bebelus care plange si are nevoie de tine, dar se pare ca orele de somn conteaza pentru sanatatea psihica a unei mamici. Un studiu realizat de cercetatorii canadieni a aratat insa ca un leac fara egal in tratamentul depresiei postnatale este somnul. Cercetarile au aratat ca somnul ajuta la refacerea echilibrului hormonal si a ritmului circadian (ciclu de aproximativ 24 de ore al proceselor biochimice si fiziologice) al femeii, care trece print-o perioada extrem de stresanta dupa nastere. Indiferent ce sentimente traiesti in primele luni din noua ta viata de mamica, nu uita ca nu esti singura pe acest drum. Cere ajutorul celor apropiati si medicului atunci cand simti ca nu mai poti face fata situatiei.

Cauzele si simptomele depresiei postpartum


Cauzele exacte ale depresiei postpartum nu au putut fi stabilite, insa medicii specialisti au constat o incidenta mai mare a acestei conditii medicale in randul femeilor al caror istoric medical, personal sau familial, cuprinde cazuri anterioare de stari depresive. Deasemenea se considera ca depresia postpartum poate fi asociata cu fluctuatia nivelului de hormoni din perioada sarcinii si perioada imediat urmatoare. In acest fel, nivelul crescut de progesteron si estrogen din timpul sarcinii scade brusc odata cu venirea sugarului pe lume. Mai mult decat atat, de multe ori aceasta fluctuatie hormonala este caracteristica si pentru hormonul tiroidian.Schimbarea brusca a nivelului de hormoni afecteaza controlul cerebral asupra dispozitiei proaspetei mamici, fapt ce va duce la dezvoltarea starilor de suparare, tristete si depresie. In ceea ce priveste simptomatologia depresiei postpartum aceasta se manifesta prin stari de depresie, deziluzie, disperare, lipsa energiei, stari de irascibilitate, precum si lipsa vointei de a intreprinde vreo activitate. Deasemenea o femeie ce se

confrunta cu o depresie postpartum poate prezenta manifestari precum:

incapacitatea de a se concentra sau de a finaliza o activitate; scaderea apetitului (pofta de mancare); sentimentul de incapacitate de dezvoltare a unei relatii afective intre ea si nou-nascut; senzatia ca noul statul o copleseste si lucrurile nu vor evolua niciodata intr-un mod pozitiv; incapacitatea de a se bucura, sau de a manifesta interes pentru ceva anume.

Este extrem de important ca in aceasta perioada persoana in cauza sa se bucure de intelegerea si suportul partenerului de viata si al familiei, intrucat toate aceste sentimente pot fi dureroase pentru o proaspat mamica.

Tratamentul in cazul depresiei postpartum


Depresia postpartum trece de obicei de la sine pe masura ce mama se obisnuieste cu noul statul, precum si cu prezenta nou-nascutului in viata sa. Daca insa aceste sentimente de tristete si incapacitate de a forma o legatura afectiva cu sugarul persista pentru un interval de timp mai mare de o saptamana este recomandat sa va adresati medicului specialist. Tratamentul medical administrat in cazul diagnosticului de depresie postpartum variaza in functie de intensitatea manifestarii acestei conditii medicale. Astfel, medicul specialist poate recomanda sedintele de terapie, care ii dau femeii posibilitatea de a-si exterioriza trairile, poate prescrie un tratament medicamentos sau dimpotriva poate apela la ambele solutii. Totodata s-a constatat ca extrem de benefice in cazul depresiilor postpartum sunt si odihna, exercitiile fizice, alimentatia sanatoasa si echilibrata sau suportul social. Alte femei sustin ca si-au revenit in urma sedintelor de yoga. In mod normal tratamentul incepe sa dea rezultate dupa cateva saptamani, asa ca incercati sa nu puneti presiune pe partenera dumneavoastra, chiar daca situatia este dificila. Nu uitati ca in anumite cazuri femeile diagnosticate cu depresie postartum au manifestat tendinte suicidale.

Metode naturale de combatere a depresiilor


Depresiile sunt stari mentale caracterizate prin tristete patologica, durere morala, pesimism pana la anxietate si dezinteres total fata de viata. Exista cel putin 15 tipuri de depresii cu etiologie variata, simptome diferite, aspecte clinice, etc. Forma cea mai comuna de depresie este cea reactiva care se declanseaza prin tragedii inexplicabile, evenimente dramatice cum sunt decesele in familie, pierderea unei fiinte dragi, esecuri sentimentale sau financiare, fenomene naturale neprevazute etc., in care tulburarile sunt mai mari sau mai atenuate in functie de reactia normala in astfel de situatii. Depresia clinica pe de alta parte este o depresie persistenta care, ca proportii, este in afara vietii personale a individului afectat si survenita fara o explicatie rationala. Depresiile, din punct de vedere statistic, sunt mai frecvente la femei decat la barbati. La ambele sexe ele cresc pe masura inaintarii in varsta, cand multe persoane sunt abandonate sau tratate cu indiferenta de familie, iar prietenii si prietenele apropiate dispar, treptat, treptat... Dar, nu exista cazuri singulare semnificative ale depresiilor. Conform studiilor mai recente, aceasta fiind doar o ipoteza a celor care cerceteaza anormalitatile biochimice ale creierului, depresiile sunt determinate, in special la persoanele predispuse la sinucidere, de nivelul scazut de serotonina, neurotransmitator pentru creier care inhiba si

controleaza predispozitiile anormale ale celui mai malt nivel al existentei noastre. Crescand, nivelul de serotonina prin produse naturale, se amelioreaza cele mai multe cazuri de depresie. In multe cazuri depresia este determinata de o nutritie deficitara. Lipsa unor vitamine, microelemente si alti factori biotici pot duce la simptome de deficiente si dezordini mentale si emotionale. Pe langa alergiile produse de anumite alimente, care produc simptome negative, hipoglicemia poate fi o cauza a starilor depresive. Chiar si dupa nastere, asa numitele stari depresive post-partum sunt cauzate de dezechilibre hormonale. Aceasta situatie este de scurta durata, iar echilibrul hormonal se stabilizeaza repede. Din ce in ce mai multe femei recurg la contraceptive pentru a beneficia de placerile actului sexual fara "urmari". Majoritatea contraceptivelor, insa, afecteaza organismul feminin de echilibrul hormonal natural si cad intr-o depresie fara explicatii. Deficienta hormonala naturala duce la depresii inexplicabile pentru cele ce folosesc astfel de metode. Pe langa cele recomandate de medicina conventionala, numeroase produse naturale pot ameliora sau chiar elimina simptomele depresiei. O alimentatie sanatoasa trebuie sa contina elemente importanate pentru viata: proteine, hidrocarbonate, factori biotici, vitamine si minerale precum si fibre vegetale. Se recomanda proteine usoare cum sunt: pestele alb, piept de pui, tofu sau produse pe baza de Soia texturata, cu multe vegetale, in special verzi. Dintre hidrocarbonate se recomanda cereale integrale, painea neagra, iar dintre dulciuri mierea de Salcam si zaharul brun din trestie de zahar. Se va elimina zaharul alb, rafinat din alimentatie. Pentru salate se recomanda uleiuri vegetale obtinute prin presare la rece, iar pentru gatit uleiurile obtinute prin presare la cald si in special uleiul de Palmier. Se va evita complet margarina si produsele de patiserie preparate cu margarina. Sunt interzise stimulentele artificiale cum este alcoolul, bauturile comerciale carbogazoase care contin cafeina si bauturile asa zis naturale care contin conservanti. Toate acestea, in prima faza, sunt stimulante, apoi urmeaza depresia mai profunda. Dintre produsele pe baza de plante se recomanda preparatele de Ginkgo biloba care cresc fluxul sanguin oxigenat la nivelul creierului si reduc semnificativ simptomele de depresie. Tratamentul dureaza trei luni pentru a obtine rezultatele scontate. Sunatoarea are actiune blanda asupra biochimiei creierului si amelioreaza starile de depresie medie si usoara. Se recomanda sa se inceapa cu o capsula de 300mg de extract standardizat, continand 0,3% hypericina, crescand apoi doza la trei capsule in timpul unei zile, pana se obtine efectul dorit. Se poate prepara si sub forma de infuzie, 2 lingurite parti aeriene inflorite uscate din planta la o cana cu apa. Se beau 2-3 cani in timpul zilei, dar nu mai mult de o luna. Dupa o pauza de 2 saptamani se poate relua tratamentul. Seara, inainte de culcare se recomanda tot o infuzie preparata din parti egale de flori si frunze de Paducel, Talpa gastei si flori de Tei, o lingura la o cana de apa. Dupa filtrare se indulceste cu miere. Va asigura si un somn linistit. Tot in cazurile de insomnie se recomanda o planta care creste si in tara spontan sau in culturi. Este vorba de Odolean sau Valeriana. Se recomanda 200-300mg de extract standardizat de Valeriana, continand 0,5% acizi valerianici, o ora inainte de culcare, iar a doua doza imediat la culcare. Se poate folosi si Tinctura de Valeriana 15-20 picaturi de doua ori, seara. Acest tratament se recomanda timp de o saptamana la intervale de sase saptamani. Preparatele pe baza de Ginseng Siberian sunt de asemenea foarte utile deoarece restabilesc echilibrul celor mai important neurotransmitatori: serotonina, norpinefrina, dopamina si epinefrina, la nivelul creierului. Se recomanda extracte standardizate, continand cel putin 0,5% eleutherozida E. Se recomanda cate 100 mg dimineata si aceeasi doza inainte de masa de pranz. Trebuie sa mentionam ca extractele din aceasta specie au si actiune antioxidanta, protejeaza organismul impotriva radicalilor liberi, de radiatiile daunatoare din atmosfera si din timpul radioterapiei. In acelasi timp normalizeaza tensiunea arteriala si glicemia prin stimularea metabolismului glucidic, scad nivelul colesterolului, fiind si un bun hepatoprotector. O alta specie exotica este Kava-Kava care actioneaza asupra dificultatilor mentale, depresiei si anxietatii. Se recomanda produse standardizate care contin 30% kavalactone. Se recomanda 150 mg de trei ori pe zi. Se vor

respecta strict dozele prescrise. Are si contraindicatii: la gravide, in timpul alaptarii, in boala Parkinson si nu se asociaza cu medicamentele prescrise in anxietate. Medicina chineza pe baza de plante recomanda Bupleurum asociat cu Dong-Quai care reduc anxietatea si depresia. Din acest produs se iau 1000 mg de 2-3 ori pe zi cate doua saptamani in fiecare luna. In cazul femeilor se iau cu doua saptamani inainte de ciclu. Deoarece majoritatea persoanelor afectate de depresie au lipsa de pofta de mancare si recurg la o alimentatie deficitara sunt absolut necesare suplimente nutritionale. Se vor lua multivitamine si multiminerale, formule complexe. Pentru sistemul nervos central de mare importanta este combinatia de calciu si magneziu. Se recomanda formule care contin 500 mg calciu si 250-500 mg magneziu, de doua ori pe zi. S-a constatat ca persoanele care sufera de depresii au nivelul de acid folic mult mai scazut decat normal. De aceea se recomanda sa se ia 800 micrograme de acid folic de doua ori pe zi timp de o luna. Dupa aceea se reduce doza la o data pe zi. O alta substanta ulia este bio-melatonina, care pe langa reglarea somnului este si un antioxidant putemic care protejeaza celulete impotriva radicalilor liberi. Melatonina determina organismul sa se concentreze pe activitatea de odihna si refacere. Aceasta substanta are rolul de-a preveni si "repara" organismul de eventualele distrugeri cauzate de poluare, de expunerea la diferite substante chimice nocive, la lipsa de odihna suficienta sau la numeroase afectiuni. Cercetatorii danezi au descoperit ca femeile care lucreaza in turele de noapte sunt mai predispuse la contractarea diferitelor forme de cancer. Productia de melatonina a organismului este puternic afectata si dereglata de cei care lucreaza in ture diferite sau cei care prin obligatie sau profesie trebuie sa schimbe mereu fusul orar. Biomelatonina se gaseste in farmacii, fara reteta medicala. Se recomanda tablete de 3mg, dupa incetarea activitatii si trecerea la starea de repaus. De asemenea, tirozina este unul dintre amino acizii importanti care stimuleaza productia de norepinefrina, hormon esential pentru sistemul nervos central. Acest supliment nutritional este foarte important pentru cei care sufera de depresii si acuza o stare permanenta de oboseala. Se iau 250 mg de doua ori pe zi timp de trei saptamani. Este contraindicat celor care iau medicamente inhibitoare de tip MAO (monoamin oxidaza). Ca recomandari generale sunt indicate exercitiile fizice regulate, gimnastica aerobica sau sportul preferat, care toate reduc tensiunea nervoasa. In cazul in care depresiile sunt insotite si de insomnie sau somn agitat, pe langa produsele naturale prezentate se recomanda bai sau dusuri calde cu o ora, doua inainte de culcare si o lectura sau muzica placuta, linistitoare mult mai mult decat programele TV.
Autentifica

Depresia post-partum (depresia post-natal) este o form de depresie care apare la gravide n primele sptmni dup natere. Boala afecteaz 1 din 7 femei i se manifest prin tristee, oboseal, tulburri de somn i alimenta ie, scderea libidoului, episoade de plns, reac ii emo ionale puternice, anxietate i iritabilitate, senzaia de mam nepotrivit. Dei apar cel mai adesea precoce dup natere, simptomele pot persista i pn la cteva luni sau un an. Dei este considerat a fi o consecin a deficitului de vitamine, sutudiile au artat c depresia postpartum apare datorit modificrilor hormonale pe care le sufer femeia n timpul sarcinii; pe de alt parte, tratamentul hormonal nu s-a dovedit benefic la femeile care dezvolt depresie post-partum. Majoritatea prospetelor mmici se recupereaz prin intermediul unui grup de suport (discuie cu alte mame) sau prin psihoterapie. Depresia post-partum este mai sever dect baby blues, o stare care apare la 80% dintre femei i care este caracterizat prin modificri comportamentale (singurtate, plns fr motiv, oboseal, anxietate, iritabilitate) n primele zile dup natere, dar care dispar rapid (maxim 1-2 sptmni). Dac baby-blues nu necesit tratament din partea medicului, depresia post-partum da. Depresia postnatal paote aprea i dup avort, natere de ft mort sau adopie.

Cauze ale depresiei post-partum Cauza depresiei post-partum nu a fost pe deplin elucidat, ns se presupune c sunt implicate fluctuaiile hormonale care apar odat cu sarcina i naterea. n timpul gestaiei, nivelul de estrogeni i progesteron crete considerabil, pentru ca n primele 24 ore dup natere s aib loc o prbuire brusc a nivelului hormonilor sexuali feminini la nivelul dinainte de sarcin. Baznduse pe faptul c micile variaii hormonale din timpul ciclului menstrual pot cauza schimbri ale strii i comportamentului femeilor n perioada premenstrual (sindromul premenstrual), fluctuaiile nivelulului hormonilor dinainte i dup natere sunt considerate a produce depresia post-partum. O alt ipotez este disfuncia tiroidian, fiind cunoscut c sarcina i naterea sunt asociate cu modificrile ale funciei glandei tiroide care pot determina stri de agitaie, indispoziie, anxietate, nelinite. Efectuarea testelor de funcionalitate tiroidian (TSH, T3, T4) poate stabili dac aceasta este cauza depresiei post-natale. n cazul n care se confirm o disfuncie tiroidian, odat cu iniierea tratamentului simptomele depresiei post-natale pot disprea. Nu n ultimul rnd, absena sprijinului i implicrii partenerului i a familiei n creterea copilului poate duce la apariia de fenomene depresive. Stressul, prima sarcin, fumatul, alimentaia artificial, familiile dezorganizate, statusul socioeconomic sczut, istoricul personal de familial de episoade depresive sau tulburare bipolar (maniaco-depresiv) i tulburarea disforic premenstrual (form sever de sindrom premenstrual), cresc riscul unei femei de a dezvolta depresie postnatal. Simptome Depresia post-partum debuteaz cel mai adesea n sptmnile 3-4 dup natere, iar simptomatologia se accentueaz n sptmnile 7 i 8. Cel mai adesea simptomele sunt puse pe seama oboselii mamei, astfel c depresia post-partum este adesea neglijat i netratat. Boala are un efect negativ i asupra copilului, afectnd relaia acestuia cu mama i dezvoltarea sa psihologic. Simptomele constau n stri de tristee, neputin, inutilitate, nesiguran, copleire i vinovie, pierderea interesului fa de orice activitate, lipsa energiei, scderea capacitii de atenie, concentrare i de implicare, tulburri de somn, agitaie psihomotorie, extenuare, scderea libidoului, tulburri de apetit (anorexie, bulimie), anxietate, irascibilitate, atacuri de panic, scderea poftei de via i gnduri suicidare. Cel mai adesea femeile au senzaia c nu sunt potrivite pentru rolul de mam i se simt vinovate pentru acest lucru, sunt excesiv ngrijorate de sntatea copilului, dezvolt o inadecvare fa de viaa social i tulburri comportamentale. Semnele care pot fi evideniate la examenul clinic sunt tahipneea, tahicardia i tremorul. Strile depresive post-partum sunt clasificate n funcie de gravitate ca: baby-blues (cea mai uoar form), depresie post-partum i psihoz postpartum (cea mai grav form). Dac depresia postpartum poate interfera cu activitile zilnice ale femeii, psihoza poate duce la ruperea contactului cu realitatea, cu apariia de halucinaii vizuale i auditive, delir, reacii de furie i agitaie, crize de depersonalizare, sentimentul de ndeprare de copil, gndire confuz, comportament bizar i neadecvat care uneori pot necesita chiar i internarea n spital (dac femeia devine un pericol pentru sine i pentru cei din jur). Tratament

Managementul depresiei post-partum cuprinde psihoterapie cognitiv-comportamental, grupuri de suport i tratament medicamentos (n formele moderat-severe). Consilierea trebuie s fie efectuat att femeii ct i partenerului. Tratamentul medical const n administrarea de antidepresive din clasa inhibitorilor recaptrii serotoninei (SSRI, selective serotonin reuptake inhibitor) sau antidepresive triciclice. Deoarece unele medicamente antidepresive se excret n laptele matern, femeile trebuie s menioneze medicului dac alpteaz sugarul (majoritatea SSRI i antidepresivelor triciclice trec puin n laptele matern, cu excepia fluoxetinei i doxepinei). Durata tratamentului este de cel puin 6 luni (uneori medicul poate decide continuarea administrrii pn la 1 an), pentru a asigura combaterea depresiei i prevenirea recderilor. Ameliorarea simptomatologiei apare dup 4-8 sptmni de tratament, uneori chiar mai devreme. Femeile cu istoric de episoade repetate de depresie trebuie s urmeze tratament antidepresiv pe termen lung. n absena tratamentului, despresia post-partum poate avea o evoluie nefast att asupra mamei ct i asupra copilului. Prevenirea depresiei post-partum se face prin suport din partea familiei n creterea i ngrijirea copilului, asigurarea unei alimentaii sntoase i a unui program regulat de exerciii fizice, evitarea alcoolului, a cofeinei sau a altor energizante, evitarea suprasolicitrii i participarea la ct mai multe activiti n aer liber, evenimente sociale.
Depresia este o tulburare a starii afective, care duce la aparitia unei trairi de tristete sau de pierdere a sperantei pentru o perioada indelungata de timp. Fiind mai serioasa decat un simplu episod de tristete, de suparare sau decat o traire temporara de scadere a energiei, depresia poate avea un impact semnificativ asupra bucuriei de a-ti trai viata, asupra capacitatii de munca, asupra starii generale de sanatate si asupra persoanelor apropiate. Depresia se manifesta diferit de la o persoana la alta. Unii se simt "daramati" pentru o perioada lunga de timp, in timp ce la alte persoane trairile de depresie vin si pleaca. In cazul in care o persoana are episoade scurte de depresie usoara, aceasta poate fi capabila sa isi continue viata profesionala si sa faca fata activitatilor cotidiene. Totusi, daca persoana in cauza nu urmeaza o forma sau alta de tratament pentru depresie, este supusa riscului de a deveni din ce in ce mai depresiva sau de a se imbolnavi fizic. In cazurile severe de depresie, persoana respectiva poate ajunge la incapacitatea de a comunica, la incapacitatea de a efectua activitatile de rutina si chiar la suicid. In aceste cazuri, consultul unui specialist si urmarea unui tratament sunt esentiale. Persoanele cu depresie pot fi refractare la ideea de a cauta ajutor deoarece considera ca acest lucru este o dovada de slabiciune personala sau un defect de caracter sau cred ca trebuie sa fie capabili sa iasa singuri din aceasta stare. Astazi se stie ca depresia, ca si orice alta afectiune medicala, are o baza biologica si chimica. Tratamentul depresiei este sigur si de regula eficace chiar si in cazul persoanelor cu depresie severa.

Cuprins articol
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.
Generalitati Cauze Factori de risc Simptome Mecanism fiziopatologic Consult de specialitate Expectativa vigilenta Medici specialisti recomandati

9. Investigatii 10. Tratament 11. Profilaxie

Cauze
Sus

Ce anume cauzeaza depresia este un subiect intens studiat in prezent. Expertii considera ca predispozitia genetica, impreuna cu evenimentele de viata stresante, afectiuni medicale, administrarea de medicamente sau alti factori, pot determina un dezechilibru al anumitor substante chimice din creier, denumite neurotransmitatori, ducand la aparitia depresiei. Situatiile care pot declansa un episod de depresie sunt: - unele medicamente, cum ar fi narcoticele folosite pentru indepartarea durerii sau steroizii; de obicei simptomele depresive dispar odata ce medicamentul este oprit - tulburari ale secretiei hormonale, cum ar fi un dezechilibru al glandei tiroide sau suprarenale - dezechilibre chimice, precum dezechilibrele nivelurilor sanguine ale calciului sau nivelurile scazute ale fierului (anemia) afectiunile indelungate (cronice), precum artrita, bolile cardiace sau cancerul - infectiile, cum ar fi infectiile virale sau infectiile ficatului sau ale creierului factorii de stres majori, ca de exemplu moartea unei persoane dragi - factorii de stres cronici, precum saracia, dificultatile familiale, probleme medicale grave proprii sau ale unei persoane apropiate. - varstnicii care trec de la o viata independenta la o viata in care depind de ceilalti au adeseori depresie - presiuni asupra copiilor si adolescentilor, din partea societatii sau a celor de aceeasi varsta - consumul de alcool, de substante ilegale sau probleme in legatura cu abuzul de o substanta sindromul premenstrual cronic menopauza - durerea cronica stresul oboseala - nasterea recenta.

Factori de risc
Sus

Anumiti factori cresc riscul de depresie. Daca o persoana are o ruda de gradul intai, cum ar fi tatal sau mama, cu depresie, riscul de aparitie a depresiei la persoana respectiva este de pana la trei ori mai mare decat in populatia generala. Daca a existat in trecut un episod de depresie, probabilitatea de a face din nou depresie este mult mai mare. Alti factori de risc pentru depresie sunt: afectiuni cardiace in trecut, precum boala arterelor coronare - o afectiune severa, continua (cronica), cum ar fi diabetul zaharat, cancerul si durerea cronica probleme maritale consumul de alcool sau de droguri - administrarea unor medicamente ce pot provoca simptome depresive, cum ar fi narcoticele pentru indepartarea durerii sau steroizii - un eveniment de viata stresant, ca de exemplu pierderea unei persoane dragi sau intrarea in somaj (acest lucru este valabil mai ales la varstnici, care pot avea multi factori stresanti sociali, cum ar fi faptul ca devin dependenti de altii pentru a fi ingrijiti) anumite conditii medicale generale, precum anemia sau afectiunile tiroidiene o afectiune severa descoperita recent o interventie chirurgicala recenta

un o

istoric ingrijorare

de abuz sexual sau excesiva, constanta sau o tulburare de o tulburare

fizic in anxietate

copilarie excesiva alimentatie anxioasa.

Factori de risc suplimentari pentru depresie la femei sunt: nasterea recenta - folosirea de anticonceptionale orale (la unele femei, contraceptivele pot imbunatati dispozitia) - un istoric de tulburare disforica premenstruala (sindrom premenstrual sever).

Simptome
Sus

Persoana care are depresie se poate simti lipsita de speranta, trista sau nu mai poate simti placere in aproape nimic din ceea ce face. Se poate simti "daramanta" sau descurajata, plange usor. De asemenea poate fi irascibila sau anxioasa sau poate avea un nivel scazut de energie. Adeseori simptomele depresiei pot fi subtile la inceput. Poate fi dificil de recunoscut ca simptomele pot avea legatura intre ele si ca persoana respectiva ar putea avea depresie. Cele mai semnificative doua simptome ale depresiei sunt: tristetea sau lipsa de speranta - pierderea interesului sau a placerii in efectuarea majoritatii activitatilor din viata de zi cu zi. Alte simptome pot fi: - pierderea sau luarea in greutate din cauza modificarilor in apetitul alimentar creterea sau diminuarea nevoii de somn - sentiment de neliniste si incapacitatea de a putea sta linistit sau din contra, sentimentul ca orice miscare necesita un mare efort senzatie de oboseala permanenta sentimente de vinovatie sau de devalorizare fara un motiv aparent ganduri recurente de moarte sau de suicid. In cazul in care o persoana prezinta cel putin cinci din aceste simptome, pentru o perioada mai lunga de 2 saptamani si daca unul din aceste simptome este fie tristetea, fie pierderea interesului, persoana respectiva este diagnosticata cu depresie majora. Totusi, chiar daca sunt prezente mai putin de cinci simptome, poate fi vorba de o depresie si este nevoie de administrarea unui tratament. In cazul in care sunt prezente 2 pana la 4 simptome pe o perioada de cel putin 2 ani (la copii - 1 an), poate fi vorba de o forma de depresie pe termen indelungat, numita tulburarea distimica (distimia). Numeroase femei pot avea modificari ale dispozitiei inainte de menstruatie. Simptome premenstruale fizice si emotionale care interfera cu relatiile interpersonale sau cu responsabilitatile cotidiene sunt cunoscute sub denumirea de sindrom premenstrual (SPM). Totusi, femeile care prezinta simptome premenstruale fizice si emotionale care interfera serios cu viata cotidiana pot avea o forma de depresie, denumita tulburare premenstruala disforica. Multi medici, de obicei generalisti, consulta persoane care prezinta simptome generale care pot fi dificil de atribuit unei depresii. Aceste simptome, care apar in mod frecvent in depresie, pot fi: dureri de cap si alte dureri cu diferite localizari probleme digestive, inclusiv constipatie si diaree - pierderea interesului in activitatea sexuala sau incapacitatea de a mai avea o viata sexuala activa sentimente de anxietate sau de ingrijorare fara un motiv evident autoacuzarea sau acuzarea altora pentru starea de depresie lipsa miscarii sau a vorbirii timp de ore intregi. Alte simptome de depresie pot fi:

- mancatul excesiv si castigul in greutate, care apar mai frecvent decat pierderea poftei de mancare cresterea duratei de somn, mai frecventa decat insomnia - plans facil, manie, stare generala proasta, impreuna cu anxietate si stare de tensiune interioara uneori, o senzatie de ingreunare a bratelor sau a picioarelor sensibilitate excesiva la rejectie (respingere). Depresia este o afectiune serioasa la persoanele de orice varsta, dar persoanele invarsta care prezinta simptome de depresie trebuie sa inceapa un tratament cat mai curand posibil. Depresia la varstnici poate duce la aparitia unei stari de confuzie sau a uitarii (Atentie! Unele medicamente pot provoca de asemenea aparitia acestor simptome). De asemenea, depresia a fost identificata ca fiind un factor de risc semnificativ de deces la persoanele varstnice care au afectiuni cardiace. Este deosebit de importanta recunoasterea din timp a semnelor de avertizare ale depresiei, pentru ca persoana respectiva sa poata primi un tratament corespunzator cat mai devreme posibil. Simptomele depresiei sunt adesea subtile la inceput. Poate fi greu de recunoscut ca aceste simptome pot avea legatura intre ele si ca ele pot fi datorate unei depresii. La copii si la adolescenti simptomele depresiei sunt uneori diferite fata de cele aparute la adulti, ceea ca face ca diagnosticarea si inceperea unui tratament sa fie mai dificila. Depresia poate duce la suicid. Semnele prevestitoare ale unei tentative de suicid se modifica cu varsta: - semnele prevestitoare ale suicidului la copii si adolescenti pot fi: preocuparea in legatura cu moartea sau suicidul sau ruperea recenta a unei relatii - semnele prevestitoare ale suicidului la adulti pot include: abuzul de alcool sau de alta substanta, pierderea recenta a slujbei sau divortul - semnele prevestitoare ale suicidului la varstnici pot cuprinde: moartea recenta a partenerului de viata sau diagnosticarea de curand cu o boala severa, care ii poate scurta durata de viata.

Mecanism fiziopatologic
Sus

Depresia poate debuta cu simptome de anxietate (cum ar fi o ingrijorare excesiva) sau cu simptome precum tristetea sau lipsa de energie, care dureaza de mai multe zile sau luni, inainte de instalarea completa a depresiei. Pot aparea tulburari in capacitatea de concentrare sau de memorare, sentimentul de pierdere a placerii in activitatile care altadata erau placute, sentimentul de pierdere a sperantei, scaderea energiei, modificari ale somnului si ale poftei de mancare. Persoana cu depresie se poate izola social de ceilalti si isi poate pierde interesul pentru activitatea sexuala. Evolutia depresiei variaza de la o persoana la alta. Pot fi prezente simptome usoare sau severe de depresie, pentru o perioada indelungata de timp sau pentru o perioada scurta. Un procent mic de persoane se simt depresive in marea majoritate a vietii lor; acestea necesita un tratament de intretinere. Majoritatea pesoanelor cu depresie pot fi tratate cu succes cu medicamente, consiliere profesionala sau o combinatie a celor doua. Tulburarile depresive sunt clasificate in functie de severitatea si de durata lor. Depresia poate fi usoara, moderata sau severa. Ea poate debuta brusc (depresie acuta) sau poate dura o perioada indelungata (depresie cronica). De exemplu, tulburarea distimica, este o depresie cronica usoara. Unii oameni pot avea un episod de depresie majora care se poate suprapune peste o tulburare distimica (depresie dubla). I

n cazul unei depresii severe, poate fi necesara o internare intr-un spital pentru o perioada scurta de timp, in special daca sunt prezente ganduri de sinucidere. Deoarece depresia creste riscul de tentativa de suicid, persoana respectiva trebuie sa urmeze imediat un tratament daca sunt prezente idei de autodistrugere. Tulburarea recurenta

Adeseori depresia reapare. Daca o persoana are un episod de depresie, probabilitatea ca depresia sa revina la un anumit moment al vietii acelei persoane, este mai mare decat la restul oamenilor care nu au avut niciodata depresie. Riscul de aparitie a unui nou episod de depresie creste cu fiecare episod. Boli asociate Depresia poate contribui la dezvoltarea anumitor afectiuni, cum ar fi boala arterelor coronare. Persoanele depresive care au o afectiune cronica cum ar fi diabetul zaharat sau boala arterelor coronare, sufera mai mult din cauza simptomelor acestor afectiuni, au o capacitate mai scazuta de functionare, prezinta o scadere a calitatii vietii si suporta costuri medicale mai mari. Persoanele cu depresie au o probabilitate mai mica de a se autoingriji si acest lucru poate duce la inrautatirea starii lor de sanatate. Uneori episoadele de depresie pot fi precedate sau urmate de perioade de cretere a energiei (manie). Daca exista un ciclu de episoade depresive si respectiv maniacale, este vorba de o afectiune care poarta numele de tulburare bipolara. In cazul in care simptomele depresive apar numai in anumite anotimpuri din an, cum ar fi in lunile de toamna si de iarna, este o depresie sezoniera.

Consult de specialitate
Sus

Este indicat sa se cheme imediat o ambulanta (961) sau un serviciu de interventie rapida in cazul in care o persoana: nu se poate abtine de la a se vatama pe sine sau pe altcineva aude voci - a avut sau are o tentativa de suicid sau prezinta semne prevestitoare de suicid, cum ar fi faptul ca vorbeste despre suicid sau despre vatamarea unei alte persoane prezinta semne de detasare de realitate (psihoza) - consuma alcool in cantitate exagerata sau droguri.

Expectativa vigilenta
Sus

Expectativa vigilenta este o perioada de timp in care persoana respectiva si medicul curant observa simptomele fara sa se administreze un tratament medicamentos. Expectativa vigilenta poate fi adecvata in cazul in care sunt prezente trairi de tristete, suparare sau melancolie. Totusi, daca simptomele nu se amelioreaza dupa 2 saptamani, se recomanda discutarea cu medicul.

Medici specialisti recomandati


Sus

Tratamentul depresiei cuprinde de obicei administrarea de medicamente, profesionala (psihoterapie) sau o combinare a acestora. Este deosebit de relatii terapeutice confortabile si de durata cu medicul curant pentru a Medicul specialist care poate diagnostica si poate trata depresia

unele forme de consiliere importanta stabilirea unei se putea trata depresia. este medicul psihiatru.

Diagnosticul de - medicul de familie.

depresie

mai medicul

poate

fi

pus

si

de: internist

Investigatii
Sus

Medicul curant va face o anamneza (adica va pune intrebari in legatura cu starea generala de sanatate) si va efectua o examinare fizica completa. De asemenea, poate recomanda si efectuarea unor teste precum: - examene de laborator, pentru a se vedea daca simptomele nu sunt cauzate de anumite afectiuni, precum o activitate scazuta a glandei tiroide (hipotiroidism) sau o anemie - evaluarea starii de sanatate mentale, care implica un interviu cu un profesionist de sanatate mentala (psihiatru) teste verbale sau scrise care pot detecta depresia. Medicul psihiatru poate pune intrebari, pentru a determina cat de mult este afectata persoana respectiva de starea depresiva pe care o are, inclusiv daca au fost sau sunt prezente idei de sinucidere. Daca a existat vreodata o perioada de veselie anormala (excesiva, inadecvata), iritabilitate sau o senzatie de energie intensa care a durat 4 zile sau mai mult, medicul trebuie informat asupra acestui lucru. Episoadele maniacale, sau episoadele mai usoare hipomaniacale, fac parte din tulburarea bipolara. Unele tipuri de medicamente antidepresive pot agrava simptomele tulburarii bipolare, de aceea este foarte important ca simptomele sa fie diagnosticate cu precizie. Atunci cand este consultat medicul curant, este important sa se discute cu acesta despre orice simptom care s-ar putea datora depresiei. Aproximativ jumatate din totalitatea cazurilor de depresie sunt subdiagnosticate si subtratate. De aceea trebuie ca medicii generalisti si medicii de familie sa puna intrebari de rutina legate de depresie, cu ocazia fiecarui consult efectuat.

Tratament
Sus

Tratament

initial

Tratamentul depresiei poate cuprinde administrarea de medicamente antidepresive, consiliere terapeutica, cum ar fi terapia cognitiv-comportamentala sau o combinare a celor doua modalitati de tratament. Consilierea terapeutica (psihoterapia) poate fi suficienta in cazul depresiei usoare sau moderate. In cazul in care simptomele de debut sunt severe, cel mai probabil tratamentul initial va include atat medicamente antidepresive cat si consiliere terapeutica. Internarea in spital poate fi necesara daca sunt prezente semne prevestitoare ale unui suicid, ca de exemplu ganduri sau planuri de auto-vatamare sau de vatamare a altei persoane, detasare de realitate (psihoza) sau un consum excesiv de alcool sau de droguri. Uneori este nevoie de mai multe incercari de a se gasi medicamentul si tipul de psihoterapie care sunt cele mai eficace la persoana respectiva. Poate fi necesara o perioada de 4 pana la 12 saptamani pana cand medicamentele sa isi faca efectul, desi de obicei ele actioneaza mai rapid. De aceea este foarte important ca persoana cu depresie sa colaboreze cu medicul curant pentru a gasi impreuna cel mai bun tratament. La o femeie care a nascut de curand, invatarea strategiilor de a face fata depresiei postpartum poate ajuta la dobandirea mai rapida a vindecarii.

In cazuri rare, terapia electroconvulsivanta (ECT) poate fi optiunea initiala de tratament pentru persoanele care nu pot lua medicamente antidepresive, care nu au raspuns la alte modalitati de tratament sau care au o depresie severa in care sunt prezente simptome psihotice, comportament sinucigas sau incapacitatea de a se hrani. ECT presupune o stimulare electrica usoara, aplicata in regiunea tamplelor, care provoaca o scurta convulsie. Se considera ca acest procedeu poate determina restabilirea echilibrului substantelor chimice cerebrale numite neurotransmitatori (al caror dezechilibru a dus la aparitia depresiei). Tratament de intretinere Cel putin jumatate din cei care au un episod depresiv vor prezenta o recurenta a simptomelor (recadere). Continuarea tratamentului pe o perioada 7 pana la 15 luni dupa recuperare va duce la scaderea riscului de recadere. De asemenea, tratamentul de intretinere mai o dieta alimentara evitarea consumului de efectuarea de exercitii fizice in somn cuprinde si: echilibrata alcool mod regulat odihnitor.

De asemenea, poate fi extrem de utila acordarea de suport social si moral din partea membrilor familiei si a prietenilor. Daca este prezenta si o alta afectiune in afara de depresie, este necesara continuarea tratamentului si pentru acea afectiune. Depresia poate fi insotita si de alte tulburari ale dispozitiei, precum anxietatea si tulburarile anxioase, psihoza sau simptome maniacale. Tratament in cazul agravarii bolii In cazul in care depresia se agraveaza, la o persoana care urmeaza doar consiliere terapeutica, se poate adauga un medicament antidepresiv. Datele obtinute din experienta arata ca, in cazul depresiei severe, adaugarea de medicamente la consilierea terapeutica este mai eficienta decat utilizarea doar a psihoterapiei. La persoanele cu depresie recurenta, poate fi nevoie de tratament cu medicamente antidepresive pentru tot restul vietii. Daca depresia se agraveaza in timp ce persoana respectiva este deja sub tratament medicamentos si consiliere terapeutica, se pot incerca alte medicamente in locul celui administrat in prezent sau acestea se pot adauga la tratamentul initial. S-a demonstrat ca terapia electroconvulsivanta (ECT) este o modalitate de tratament eficienta pentru depresia severa sau pentru depresia in care alte tratamente nu au avut efect. ECT trebuie sa fie continuata cu tratament medicamentos si consiliere, deoarece reaparitia simptomelor este frecventa. In cazul in care simptomele depresive se accentueaza, este esential ca persoana respectiva sa discute cu medicul pentru a se gasi tratamentul eficient. Depresia majora poate fi un factor de risc in dezvoltarea afectiunilor cardiace precum boala arterelor coronare sau infarctul miocardic. Totusi, cel mai mare pericol al depresiei este suicidul. Aproximativ 15% din persoanele cu depresie mor prin suicid. De retinut!

Avertizarile Asociatiei de Administrare a Medicamentelor si a Alimentelor din Statele Unite (Food and Drug Administration, FDA) cuprind: - un avertisment vizavi de legatura intre medicamentele antidepresive si riscul de suicid: FDA nu recomanda incetarea administrarii de antidepresive, dar recomanda o atentie speciala la semnele ce prevestesc suicidul in cazul persoanelor aflate in tratament; acest lucru este deosebit de important, in special la inceputul tratamentului sau la modificarea dozelor - un avertisment vizavi de legatura intre antidepresivul paroxetina (Seroxat) si defectele fetale: administrarea acestui medicament in primele 12 saptamani de sarcina poate creste riscul de aparitie a defectelor fetale. Oricine poate face depresie, indiferent de varsta, rasa sau statut social. O persoana din 10, care solicita un consult medical are depresie, dar adeseori aceasta este trecuta cu vederea, astfel incat in aproximativ jumatate din aceste cazuri nu este recunoscuta si prin urmare nu este tratata. Netratata, depresia poate duce la scaderea calitatii vietii si la cresterea riscului de suicid. Mai putin de o treime din persoanele cu depresie urmeaza un tratament profesional. In multe cazuri, atunci cand persoanele afectate de depresie cauta un tratament, medicii generalisti atribuie simptomele altor afectiuni, mai ales daca aceste simptome nu sunt foarte clar conturate. Persoana afectata poate sa nu realizeze ca are o depresie sau se poate simti jenata, astfel ca nu cauta un tratament. Totusi, este foarte important sa se incerce sa se caute un tratament atunci cand exista suspiciunea ca o persoana draga ar putea avea depresie. Cu cat tratamentul este inceput mai devreme, cu atat sunt sanse mai mari pentru o vindecare rapida si completa. De asemenea este importanta prevenirea recaderii. Depresia nu este normala la nici o varsta, iar tratamentul este important si trebuie stiut ca: - depresia este adeseori subdiagnosticata la copii, la adolescenti si la varstnici (la copii si adolescenti, depresia poate fi gresit interpretata ca variatii ale dispozitiei datorate modificarilor hormonale) - persoanele varstnice pot considera ca este firesc sa se simta deprimate odata cu inaintarea in varsta. Depresia trebuie identificata si tratata cat mai devreme, pentru a se amana cat mai mult posibil apelarea la serviciile de nursing (de ingrijire) la domiciliu. Riscul de deces datorat depresiei, creste semnificativ in timpul primului an in care o persoana invarsta beneficiaza de serviciile de nursing (de ingrijire) la domiciliu. Implicarea membrilor familiei si suportul oferit de acestia in tratamentul depresiei, poate fi extrem de important, in special in cazul copiilor, adolescentilor si a varstnicilor. Uneori parintii copiilor sau adolescentilor cu depresie pot deveni si ei la randul lor depresivi si pot necesita un tratament. Femeile care au nascut de curand, sunt sfatuite sa invete din timp cum sa faca fata depresiei postpartum; acest lucru le poate ajuta sa se vindece mai repede si sa previna aparitia unei probleme mai severe si mai de durata legata de depresia postpartum. Tratament ambulator (la domiciliu) In timp ce psihoterapia si medicamentele antidepresive sunt cele mai eficiente tratamente pentru depresie, tratamentul ambulator este de asemenea important. Sunt mai multi pasi, pe care persoana in cauza ii poate face pentru a se ajuta pe sine in timpul unui episod depresiv si pentru a preveni episoadele viitoare: - sa stabileasca teluri realiste pentru sine si sa isi asume o parte rezonabila de responsabilitate - sa imparta sarcinile mari in unele mai mici, pe care sa le efectueze treptat, dupa ce a stabilit mai intai prioritatile sa faca atat cat poate face, atunci cand este in stare - sa amane luarea deciziilor majore de viata (ca de exemplu schimbarea profesiei, mutarea in alta casa, casatoria sau divortul) atunci cand sunt intr-o perioada de depresie - sa incerce sa isi impartaseasca sentimentele cu cineva; de obicei este mai bine decat sa se izoleze

sau sa fie secretoasa sa ii lase pe cei din familie sau pe prieteni sa o ajute - chiar daca nu se simte motivata, sa incerce sa participe la activitati religioase, sociale sau de alt tip sa faca cu regularitate exercitii fizice - sa aiba o alimentatie echilibrata; in cazul in care pofta de mancare lipseste, sa consume mai degraba gustari mici cantitativ decat portii mari de mancare sa aiba un somn corespunzator (Daca sunt prezente tulburari ale somnului se recomanda: - sa mearga la culcare la aceeasi ora in fiecare seara si, mai important, sa se scoale la aceeasi ora in fiecare dimineata sa aiba un dormitor intunecos si ferit de zgomote sa nu face exercitii fizice dupa ora 17.00 sa evite consumul de bauturi cofeinizate dupa ora 17.00 - se evite folosirea de medicamente pentru somn neprescrise de medic, sa evite consumul de alcool, deoarece acestea pot provoca un somn neodihnitor si pot interactiona cu medicamentele antidepresive) - sa aiba rabdare au propria persoana: sa isi aminteasca si sa isi spuna ca depresia nu este din cauza ei si ca nu poate fi depasita doar cu propria vointa, ca tratamentul este necesar in cazul depresiei, la fel ca in orice alta afectiune - sa incerce sa aiba mereu o atitudine pozitiva, optimista, sa isi aminteasca si sa isi spuna, ca este nevoie de timp pana va incepe sa se simta mai bine si ca dispozitia se va ameliora treptat, putin cate putin. Modalitati de ajutorare a unei persoane cu depresie Este important pentru o persoana cu depresie ca cei din jurul ei sa aiba o atitudine suportiva si incurajatoare. Pentru cei care nu au avut niciodata depresie, este dificil sa inteleaga cat de lipsit de speranta si de descurajat se poate simti cineva cu aceasta afectiune. Este important de reamintit ca depresia este la fel de dezabilitanta ca orice alta afectiune majora si ca din cauza ei persoana respectiva isi poate indeplini obligatiile sociale, familiale, profesionale sau scolare/academice cu dificultate. Ca si alte afectiuni, depresia necesita tratament, timp si rabdare. Cei din jur sunt sfatuiti sa evite oferirea de sfaturi, dar e bine sa incurajeze persoana respectiva sa caute tratament si sa il continue. Totusi, in cazul in care observa prezenta de semne prevestitoare de suicid, cum ar fi faptul ca vorbeste despre suicid sau despre vatamarea cuiva, semne de detasare de realitate (psihoza) sau consumul de alcool in exces sau de droguri, este recomandat sa contacteze imediat medicul persoanei respective. Daca se pare ca persoana cu depresie este in pericol iminent, este indicat ca cei din jur sa sune la ambulanta (961) sau la alte servicii de interventie rapida (112). Optiuni de medicamente Adeseori depresia este subdiagnosticata si subtratata. Majoritatea persoanelor cu depresie au nevoie de medicamente antidepresive. Antidepresivele pot ameliora sau pot indeparta simptomele depresive. Sunt disponibile cateva optiuni de medicamente. Nu s-a demonstrat ca un medicament ar fi mai eficient decat altul; totusi, difera efectele secundare ale medicamentelor. Persoana in cauza poate decide impreuna cu medicul curant ce medicament este cel mai potrivit pentru sine. Este bine de retinut ca poate fi nevoie de o perioada de timp de 4 pana la 12 saptamani de tratament, pana ca medicamentul sa aiba eficacitate maxima, desi actiunea poate

aparea mai repede. Daca un medicament anume nu are efect, se pot incerca altele inainte de a se abandona. Medicamentele influenteaza substratul chimic al creierului in diferite moduri, de aceea se pot incerca mai multe medicamente diferite sau o asociere a acestora, pentru a gasi cel mai bun tratament pentru fiecare persoana in parte. La majoritatea oamenilor se gaseste relativ repede medicamentul eficient, dar la unii depresia poate fi mai dificil de tratat. In unele cazuri, poate fi necesara o asociere de antidepresive. Uneori poate fi eficace o asociere intre un antidepresiv si un tip diferit de medicatie, cum ar fi un stabilizator al dispozitiei sau un anxiolitic. Atunci cand se administreaza un tratament antidepresiv, este important ca medicamentele sa fie luate asa cum sunt prescrise de medicul curant. Pot trece mai multe saptamani pana sa se observe o ameliorare a simptomelor. Efectele secundare se pot diminua pe masura ce organismul se acomodeaza cu medicamentele. Daca persoana respectiva decide sa intrerupa administrarea tratamentului, este important ca acest lucru sa fie facut treptat, prin scaderea dozei in mai multe etape, de-a lungul unei perioade de timp de cateva saptamani. Oprirea brusca a antidepresivelor poate duce la aparitia simptomelor de sevraj. De aceea trebuie ca oprirea sau schimbarea medicatiei sa se discute cu medicul psihiatru. Medicamentele antidepresive sunt: - inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS, SSRI), precum Prozac, Zoloft, Fevarin, Seroxat sau Cipralex - antidepresive triciclice si tetraciclice, precum Amitriptilina, Anafranil (clomipramina) sau Ludiomil (Maprotilina) antidepresive atipice, precum Wellbutrin, Efectin sau Remeron inhibitori ai monoaminoxidazei (IMAO). De retinut! In cazul in care persoana cu depresie decide impreuna cu medicul psihiatru ca este nevoie de un tratament medicamentos, sunt anumite lucruri care trebuie luate in considerare in alegerea medicamentului cel mai indicat: cunoasterea efectelor secundare ale medicamentului - informarea medicului in legatura cu toate afectiunile medicale curente si cu toate medicamentele administrate in prezent, inclusiv cele care sunt luate fara prescriptie medicala, cele din plante sau suplimentele nutritive, astfel incat medicul sa poata aprecia daca exista riscul unei potentiale interactiuni medicamentoase - persoanele invarsta pot avea nevoie de doze mai mici si poate fi nevoie de o perioada de timp mai indelungata pana ca medicamentul sa intre in actiune - medicul va trebui sa monitorizeze evolutia pentru a determina daca un medicament anume este eficient la persoana respectiva - adeseori primul medicament administrat este eficient in tratarea depresiei; daca nu, exista si alte optiuni de medicamente care de regula dau rezultate. Se poate intampla sa fie nevoie de mai multe incercari cu medicamente diferite inainte de a se gasi acela care actioneza cel mai bine la acea persoana - din momentul in care persoana incepe sa se simta mai bine, poate fi nevoie de continuarea tratamentului pentru o perioada de 7 pana la 15 luni sau mai mare, pentru a scadea probabilitatea aparitiei unui nou episod de depresie - unii oameni pot necesita tratament cateva luni pana la cativa ani (tratament de intretinere), in timp ce altii au nevoie de medicatie pentru tot restul vietii, in special cei care au avut mai multe episoade de depresie majora.

In luarea deciziei legate de medicamentul pe care trebuie sa il prescrie, medicul psihiatru va lua in considerare urmatoarele: - raspunsul persoanei respective la medicamente in episoadele depresive pe care le-a avut anterior - daca persoana respectiva are si alte afectiuni medicale, astfel incat antidepresivele sa nu interactioneze cu celelate medicamente administrate concomitent - daca antidepresivul administrat va determina inrautatirea unei alte afectiuni medicale coexistente sau o va face mai dificil de tratat - varsta persoanei si starea ei generala de sanatate (varstnicii pot necesita doze mai mici de antidepresive) - cat de deranjante sunt pentru persoana respectiva efectele secundare care ar putea aparea in cursul tratamentului. Unii oameni cu depresie nu continua administrarea tratamentului antidepresiv sau il iau sporadic. Este deosebit de important ca medicamentele sa fie luate in continuare, asa cum au fost ele prescrise, chiar si dupa ce simptomele au disparut, pentru a se preveni recaderea sau agravarea simptomelor depresive. Efecte secundare Adeseori este nevoie de administrarea antidepresivelor pentru o perioada de timp de 4 pana la 12 saptamani pana ca acestea sa inceapa sa indeparteze complet simptomele depresive, desi de multe ori se poate observa aparitia unui beneficiu in 2 pana la 3 saptamani. In tot acest timp, pot aparea insa efectele secundare ale medicamentelor. Multe din acestea sunt temporare si dispar in timp ce se continua administrarea tratamentului, insa altele (cum ar fi uscarea gurii, constipatia si efectele sexuale) pot persista. Persoana respectiva nu trebuie se opreasca administrarea medicamentului fara sa se consulte cu medicul curant, decat cu exceptia cazurilor in care apar dureri in piept, urticarie, respiratii superficiale, tulburari in deglutitie (inghitire) sau tumefierea buzelor. Se recomanda contactarea imediata a medicului psihiatru in cazul in care apare oricare din aceste efecte secundare severe. In cazul in care efectele secundare sunt mai putin severe dar sunt suparatoare, este indicata discutarea acestui lucru cu medicul psihiatru curant pentru a se vedea daca trebuie continuat tratamentul cu acel medicament sau acesta trebuie inlocuit cu altul. Exista numeroase modalitati de contracarare a efectelor secundare ale medicatiei atunci cand acestea sunt deranjante. Poate fi nevoie ca medicamentele antidepresive sa fie administrate in doze mici la inceput, apoi sa se creasca gradat, in special la persoanele varstnice. Ele trebuie oprite treptat, prin scaderea dozei in cursul unei perioade mai lungi de timp. In cazul in care anumite antidepresive sunt intrerupte brusc, pot aparea efecte negative sau pot reapare simptomele depresive. Unele persoane cu depresie, si mai ales cele varstnice, care urmeaza un tratament cu anumite medicamente pentru alte afectiuni (nelegate de depresie) necesita o monitorizare atenta. Unii oameni au o probabilitate mai mare de a dezvolta efecte adverse daunatoare din cauza administrarii mai multor medicamente diferite in acelasi timp. Tratament chirurgical Nu exista un tratament chirurgical in cazul depresiei. Alte tratamente

Consilierea terapeutica este o parte importanta in tratamentul depresiei. Terapii complementare cum ar fi terapia prin masaj, pot de asemenea sa ajute la obtinerea unei vindecari mai rapide si la imbunatirea calitatii vietii. Terapia de familie poate fi de ajutor, persoanei respective si celor din jur, sa faca fata depresiei.

Terapia electroconvulsivanta (ECT) poate fi folosita in cazul celor care nu pot lua medicamente antidepresive, care nu au raspuns la alte tratamente sau care au o depresie severa si prezinta simptome psihotice, comportament sinucigas sau incapacitatea de a se hrani. Psihoterapia este o parte importanta a tratamentului depresiei. Tipurile de psihoterapie cele mai folosite sunt: - terapia cognitiv-comportamentala, un tip de psihoterapie care invata o persoana cum sa aiba o viata mai sanatoasa prin modificarea anumitor modalitati de a gandi sau de a se comporta; acest tip de consiliere terapeutica se poate face individual sau in grupuri de terapie ce cuprind persoane cu probleme asemanatoare - terapia interpersonala, care pune accent pe relatiile sociale si interpersonale si pe problemele asociate cu acestea - terapia de tip problem-solving, care pune accent pe problemele actuale cu care se confrunta persoana respectiva si ajutarea ei in gasirea de solutii la aceste probleme - terapia familiala, un tip de consiliere in care este implicata intreaga familie. Terapia electrocovulsivanta (ECT - electroconvulsive therapy) poate fi folosita in tratarea depresiei severe sau a depresiei care nu a raspuns bine la asocierea medicamentelor cu psihoterapie. De asemenea, ECT poate fi o optiune de tratament la o persoana care nu poate tolera efectele secundare ale antidepresivelor. Metode moderne de ECT constau in stimularea electrica usoara a creierului in timp ce persoana respectiva este inconstienta (aflata sub anestezie generala) si reprezinta o modalitate eficace de tratament pentru depresie. Efectele secundare ale ECT pot fi pierderea de memorie si confuzia. De retinut!

Poate fi dificil de luat decizia de a apela la terapia electroconvulsivanta. Desi ECT poate fi foarte eficienta in tratamentul depresiei, pot aparea pierderi de memorie pe termen scurt, confuzie, greturi, dureri de cap si dureri in osul maxilar care sa dureze cateva ore - uneori pot dura chiar cateva zile dupa aplicarea acestei proceduri. La unele persoane, ECT poate provoca pierderi de memorie pe termen lung. Terapii complementare care pot fi utilizate in tratamentul depresiei sunt: - preparatele obtinute din planta St. John: s-a demonstrat ca sunt eficiente in depresia usoara sau moderata, dar pot interactiona cu alte medicamente - uleiul de peste ce contine acizi grasi omega-3: in prezent sunt in desfasurare studii pentru a se vedea daca are efect antidepresiv - SAM-e (S-adenozilmetionina), o substanta care, in mod natural, face parte din plante si din celulele animale - este folosita uneori in tratamentul depresiei; sunt date care arata ca SAM-e poate fi utila in ameliorarea simptomelor depresive, dar sunt necesare mai multe studii pentru a se evalua siguranta si eficacitatea administrarii ei. Iarba St. John

Iarba St John este in prezent testata in Statele Unite pentru a se determina siguranta si eficacitatea administrarii ei. Pana acum, rezultatele sunt diferite.

S-a demonstrat ca iarba St. John de inalta calitate are efect in depresia usoara sau moderata; s-a aratat chiar ca are aceeasi eficacitate ca si alte antidepresive si ca are mai putine efecte secundare. Totusi, s-au descoperit unele interactiuni negative si periculoase intre iarba St. John si unele medicamente, in special cele folosite in tratamentul SIDA. De aceea este important ca: - medicul psihiatru curant sa fie instiintat ca persoana respectiva utilizeaza iarba St. John, mai ales daca ia si alte medicamente in acelasi timp - sa se evite asocierea intre iarba St. John si alte medicamente antdepresive, deoarece se poate ajunge la o supramedicamentatie, care poate avea efecte secundare severe. In prezent iarba St. John nu este aprobata oficial de Asociatia pentru Administrarea Medicamentelor si a Alimentelor (Food and Drug Administration - FDA) din Statele Unite, iar calitatea - si prin urmare si eficacitatea ei - poate varia. Acizii grasi omega-3 Sunt putine informatii care sustin ca o doza zilnica, in cantitate mica, de acizi grasi omega-3, poate fi benefica, fie unica, fie in asociere cu un medicament antidepresiv. In timp ce datele privitoare la eficacitatea lor in depresie sunt inca neconcludente, cercetarile arata ca administrarea de acizi grasi omega-3 poate fi utila in alte afectiuni medicale, precum artrita si bolile cardiovasculare. Asociatia Americana de Cardiologie (AHA - American Heart Association) recomanda consumul de peste cel putin de doua ori pe saptamana, plus alte alimente bogate in acizi grasi omega-3. In cazul persoanelor cu boli cardice, AHA sugereaza consumul de suplimente nutritive obtinute din ulei de peste, cu acordul medicului cardiolog curant.

Profilaxie
Sus

Desi este posibil ca o persoana sa nu poata preveni aparitia unui prim episod de depresie, se poate preveni aparitia unei recurente (recadere) sau a unei agravari a simptomelor prin: - luarea cu regularitate a medicamentelor, asa cum au fost ele prescrise; adeseori depresia reapare deoarece tratamentul antidepresiv este oprit prea devreme sau nu este luat asa cum a fost prescris de medicul psihiatru - continuarea administrarii medicatiei pentru cel putin 7 pana la 15 luni de la ameliorarea simptomelor; luarea in continuare a medicamentelor chiar si dupa ce persoana respectiva a inceput sa se simta mai bine, ajuta la prevenirea reaparitiei simptomelor depresive - continuarea terapiei cognitiv-comportamentale chiar si dupa ce tratamentul medicamentos a fost oprit; cercetatorii au demonstrat ca persoanele care au continuat sa faca acest tip de consiliere terapeutica inca 2 ani de zile de la oprirea medicamentelor au avut o rata mai mica de recadere dieta alimentara echilibrata exercitii fizice efectuate cu regularitate - cautarea imediata a unui tratament, atunci cand persoana respectiva incepe sa observe ca apar noi simptome de depresie sau ca cele prezente se accentueaza, precum ar fi trairile de lipsa de speranta, tristete sau pierderea interesului sau a placerii in majoritatea activitatilor mentinerea unui program regulat de somn evitarea consumului de alcool sau de droguri. Este dificil sa se poata preveni toate recaderile depresiei. Totusi, persoana respectiva poate reusi sa previna aparitia sau sa reduca severitatea unor episoade viitoare. In cazul in care urmeaza un tratament de intretinere cu o doza minima eficace de antidepresiv, trebuie sa se asigure ca ia toate medicamentele asa cum au fost ele presrise de medicul curant. Este important sa nu renunte la sedintele de consiliere. De asemenea este important sa apeleze la ajutor

atunci cand observa ca apar primele simptome de depresie, in special daca episoadele depresive sunt de regula moderate sau severe.

lasificare
Episoadele depresive pot fi: unice: episod depresiv usor episod depresiv moderat episod depresiv sever, fara simptome psihotice episod depresiv sever, cu simptome psihotice recurente: tulburare depresiva recurenta, episod actual usor tulburare depresiva recurenta, episod actual moderat tulburare depresiva recurenta, episod actual sever, cu simptome psihotice tulburare depresiva recurenta, in prezent in remisiune Pacientul cu episod depresiv usor sufera din cauza simptomelor si are dificultati in a-si indeplini munca si activitatile sociale, dar probabil nu va inceta complet sa functioneze. Pacientul cu episod depresiv moderat are dificultati considerabile in a-si continua activitatile sociale, profesionale sau domestice. In episodul depresiv sever fara simptome psihotice pacientul are o suferinta considerabila sau agitatie, sau este prezenta lentoarea marcata. Sunt prezente: perderea stimei de sine sau a sentimentelor de utilitate, vinovatia, suicidul fiind un pericol. Simptomele somatice sunt prezente intotdeauna. In episodul depresiv sever cu simptome psihotice apar suplimentar fata de cele mentionate mai sus: delirurile implica ideea de pacat, saracie, dezastre iminente, negatie (a lumii, a corpului, a vietii sau a mortii etc.), persecutie, boala, a caror responsabilitate poate fi asumata de pacient; halucinatiile cele auditive apar sub forma unor voci defaimatoare sau acuzatoare; cele olfactive apar sub forma de mirosuri de murdarie, putrefactie sau de carne in descompunere; stuporul depresiv incetinirea miscarilor sisaracirea vorbirii ajung pana la imobilitate si mutenie (astazi este rar). Episoadele de depresie recurenta sunt de obicei de scurta durata (2-7 zile) si se repeta aproximativ o data pe luna. Ele determina afectarea activitatilor sociale, ocupationale sau personale.

Depresia postpartum ( PPD ), de asemenea, numit depresiei postnatale , este o form de depresie clinic , care poate afecta femeile, brbaii i mai puin frecvent, dup natere . Studii de raport rate de

prevalen n rndul femeilor de la 5% la 25%, dar diferenele ntre metodologice studii fac rata prevalenei reale neclare. Dintre brbai, n special tai noi, a cazurilor de depresie postpartum a fost estimat a fi ntre 1,2% i 25,5%. [ 1 ] Depresia postpartum apare la femei dup ce au efectuat un copil, de obicei n primele cteva luni, i poate dura de pn la cteva luni sau chiar un an. [ 2 ]Simptomele includ tristetea, oboseala, modificari ale somnului si alimentatie, scderea libidoului, episoade plns, anxietate, iritabilitate i. Dei o serie de factori de risc au fost identificate, cauzele de PPD nu sunt bine intelese. Multe femei se recupereaza cu un tratament constnd dintr-un grup de sprijin sau consiliere. [ 3 ] [ 4 ] Edinburgh postnatala Depresiunea Scala , o form standardizat auto-raportate chestionar , pot fi utilizate pentru a identifica femeile care sufera de depresie postpartum. [ 5 ]
Coninut
[ ascunde ]

o o o o

1 Epuizarea postpartum (PPE) 2 PPD i "baby blues" 3 Simptome 4 Factori de risc 5 Cauze 5.1 evolutiv psihologic ipoteza 6 Efecte asupra relaiei mam-copil 6.1 Securitate 6.2 Anexa studiu 7 Prevenirea 7.1 Nutriie 8 Tratamentul 9 Psihoz 10 A se vedea, de asemenea, 11 Referine 12 Alte lectur 13 Legturi externe

[ edit ]Epuizarea

postpartum (PPE)

Aceast seciune nu cita orice referinte sau surse . V rugm s ajute la mbuntirea aceast seciune prin adugarea citate de surse de ncredere . Materialul fr surs credibil poate fi contestat i eliminate . (august 2009) EIP este cauzat de privarea de somn cuplata cu modificarile hormonale din corpul unei femei la scurt timp dup natere. Acesta poate fi usoare sau severe. Cele mai multe cazuri sunt notate la femei care au copii cu colici severe sau a altor cauze care stau la baza care au ca rezultat, n program de somn anormal. EIP nu este acelai lucru ca depresia postpartum, dar poate fi clasificat ca o depresie

postpartum chiar daca epuizare este, de obicei, este cauzata doar de la oboseal extrem. Tratamentul medical este minim. EIP poate dura 1 - 20 de zile i rspunde cu cantitati adecvate de somn. [ necesit citare ] [ edit ]PPD

i "baby blues"

Aceast seciune nu cita orice referinte sau surse . V rugm s ajute la mbuntirea aceast seciune prin adugarea citate de surse de ncredere . Materialul fr surs credibil poate fi contestat i eliminate . (august 2009) Pat sau blues maternitate sunt un toane uoare i tranzitorii suferit de pn la 80% din femeile postnatale [ necesit citare ] (i, n unele cazuri, prinii). Simptomele de obicei dura de la cteva ore la cteva zile, i includ tearfulness, iritabilitate, hipocondrie , insomnie, tulburri de concentrare, sentimente de izolare i dureri de cap. Blues maternitate nu sunt acelasi lucru ca depresia postpartum, nici nu sunt un precursor la depresie postpartum sau psihoza post-natale . [ necesit citare ] [ edit ]Simptome Simptomele PPD pot s apar oricnd n postpartum primul an [ 6 ] i includ, dar nu sunt limitate la, urmtoarele: Tristetea [ 6 ] Lipsa de speranta [ 6 ] Stima de sine scazuta [ 6 ] Vinovatia [ 6 ] Un sentiment de a fi copleit De somn i tulburri de alimentaie [ 6 ] Incapacitatea de a fi mngiai [ 6 ] Epuizarea [ 6 ] Vidul [ 6 ] Anhedonia [ 6 ] Social retragerea [ 6 ] Redus de energie sau nu [ 6 ] Devenire pur frustrat [ 6 ] Senzaie de inadecvat n a lua grij de copil [ 6 ] Vorbire i scriere Vrji de furie fa de ceilali Creterea anxietate sau atacuri de panica Scderea sex - a se vedea Sex dupa sarcina

O metod de detectare a depresiei postnatale (PND) este utilizarea de Scala depresiei Edinburgh postnatala. n cazul n care noi scoruri mama mai mult de 13, ea este de natur s dezvolte PND. [ 7 ]

[ edit ]Factori

de risc

Dei cauzele de PPD nu sunt nelese, o serie de factori au fost identificate ca predictori ai PPD (The dimensiunea efectul este dat n paranteze, n cazul n care valorile mai mari indic efecte mai mari): Formula hrnire, mai degrab dect alptarea (2.04) [ 8 ] O istorie de depresie (1.87) [ 8 ] (0.38 to.39) Beck (2001) Fumatul (1.58) [ 8 ] Stima de sine scazuta (0.45 la. 47) Beck (2001) Stres de ngrijire a copiilor (0.45 la 0.46) Beck (2001) Depresiei prenatale in timpul sarcinii (0.44 la 0.46) Beck (2001) Anxietate prenatal (0.41-0.45) Beck (2001) Stres de viata (0.38 - 0.40) Beck (2001) Sprijin Minima sociale (0.36-0.41) Beck (2001) Relaiei maritale Poor (0.38-0.39) Beck (2001) Probleme de temperament pentru sugari / colicile (0.33-0.34) Beck (2001) Blues maternitate (0.25-0.31) Beck (2001) Single-mam (0.21 - 0.35) Beck (2001) Statutul socio-economic sczut (0.19-0.22) Beck (2001) Neplanificate / nedorite sarcinii (.14-0.17) Beck (2001)

Dintre acestea, trei factori - laptele praf, o istorie de depresie, precum si fumatul - s-au dovedit a fi efecte aditive. [ 8 ] Aceti factori sunt cunoscute pentru a corela cu PPD. "Corelaie" n acest caz nseamn c, de exemplu, un nivel ridicat de depresie prenatale sunt asociate cu un nivel ridicat de depresie postnatal, precum i niveluri sczute de depresie prenatale sunt asociate cu un nivel sczut de depresiei postnatale. Dar aceasta nu nseamn depresie prenatale cauzele depresiei postnatale-ele ar putea fi ambele cauzate de unele treilea factor. n schimb, unii factori, cum ar fi lipsa de sprijin social, aproape sigur cauza depresia postpartum. (The cauzalitate rolul de lipsa de sprijin social n PPD este puternic sugerat de mai multe studii, inclusiv O'Hara 1985, Cmp et al 1985;. i Gotlib et al 1991..) Antropologii Kruckman i Stern testat cruce ideea cultural, i a lor studiu de pionierat determinat sase moduri n care ritualuri post-partum, inclusiv utilizarea de ritual postpartum, la cuarentena, n Chicago mamele Latina, pentru a proteja sau cave expresie de tulburri de dispoziie. [ 9 ] n plus fa de Beck meta-analiza citat mai sus, alte studii academice au artat o corelaie ntre o mam de ras , clas social i / sau orientare sexual i depresia postpartum. n 2006, Segre et al, a efectuat un studiu "cu privire la msura n care. ras / etnie este un factor de risc "pentru PPD. [ 10 ] Studiu 26877 femeile care au nascut au constatat c 15,7% s-au deprimat. Dintre femeile care sufera de PPD, 25,2% au fost afro-americani, 22,9% au fost American Indian / Alaska Native, 15,5% au fost caucazieni, 15,3%

au fost hispanici, iar 11,5% au fost din Asia / Pacific Islander. Chiar i atunci cnd "factori sociale importante, cum ar fi vrsta, venitul, educaia, starea civil, i sntatea copilului au fost controlate, femeile afro-americane n continuare a aprut cu un risc semnificativ crescut pentru ... PPD". [ 10 ] Segre et al., A constatat, de asemenea, o corelaie ntre o mam de clas social i PPD. Fara a fi surprinzator, femeile cu mai puine resurse indica un nivel mai ridicat de depresie postpartum i de stres dect cele cu mai multe resurse financiare. Rata de PPD a sczut de venituri majorate dup cum urmeaz: [ 10 ] Femeile cu mai puine resurse sunt, de asemenea, mult mai susceptibile de a avea o sarcin nedorit sau nedorite, crete i mai mult riscul de PPD. Venituri Rata de PPD

<10.000 dolari

24,3%

10.000 dolari - 19.000 dolari 20,0%

20.000 dolari - 29.000 dolari 18,8%

30.000 dolari - 39.000 dolari 15,3%

40.000 dolari - 49.000 dolari 13,7%

50.000 dolari +

10,8%

De asemenea, un studiu realizat de Howell et al. n 2006 confirm constatrile Segre c femeile care nu sunt caucazieni i n categoriile inferioare socio-economice au simptome mai mult de PPD. [ 11 ] ntr-un studiu din 2007 realizat de Ross et al., Mame lesbiene i bisexuali au fost testate pentru PPD i apoi comparate cu un eantion heterosexual. Ross et al. a constatat c "mame lesbiene si bisexuale biologice au avut semnificativ mai mari Edinburgh Scala depresiei postnatale (AEPD), scorurile dect proba ... de femei heterosexuale." [ 12 ] Studiul sugereaz c Ross PPD pot fi mai frecvente n rndul mamelor lesbiene i bisexuale. Dintr-un studiu efectuat n 2005 de Ross, rate mai mari de PPD la mame lesbiene / bisexuali dect mamele heterosexuale se poate datora mai puin "ajutor social, n special de la familiile lor de origine i de ... stres suplimentar ca urmare a discriminrii homofobe" n societate. [ 13 ] [ modific ]Cauze Etiologia de PPD nu este bine neles. Acesta este uneori presupune c depresia postpartum este cauzata de o lipsa de vitamine. [ 14 ] Alte studii tind s arate c mai multe cauze probabil sunt schimbari semnificative in hormonilor o femeie in timpul sarcinii. [ 15 ] Cu toate acestea, alte studii au sugerat ca nu este cunoscut coresponden ntre hormoni si tulburari de dispozitie postpartum,[ 16 ] i tratamentul

hormonal nu a ajutat victimele depresie postpartum. n plus, prinii, care nu sunt n curs de schimbri profunde hormonale, sufer PPD la niveluri relativ ridicate (de exemplu, 2004 Goodman). n cele din urm, toate mamele experien aceste schimbari hormonale, dar doar aproximativ 10-15% sufer PPD. Acest lucru nu nu nseamn, totui, faptul c hormonii nu joac un rol important n PPD. [ 17 ] De exemplu, la femeile cu o istorie de PPD , o sarcina tratament hormonal simularea i parturiiei cauzat aceste femei de a suferi simptome starea de spirit. Acelai tratament, ns, nu determina simptome starea de spirit la femeile fara antecedente de PPD. O interpretare a acestor rezultate este c nu exist un subgrup de femei care sunt vulnerabile la schimbrile hormonale n timpul sarcinii. O alt interpretare este faptul c simularea unei sarcinii va declana PPD la femeile care sunt vulnerabili la PPD pentru oricare din motivele indicate de ctre lui Beck meta-analiza (rezumate mai sus). Profunde stil de via modificrile aduse de grija pentru copil sunt, de asemenea, frecvent susinut pentru a provoca PPD, dar, din nou, exista putine dovezi pentru aceasta ipoteza. Mamele care au avut mai muli copii prealabil, fr suferin PPD poate suferi, totui, cu copilul lor cele mai recente (Nielsen Forman et al. 2000). In plus, cele mai multe femei experien schimbri profunde stilul de viata cu prima sarcina, dar majoritatea nu sufer PPD. Uneori, un pre-existente, boala mintal poate fi adus n prim-plan prin PPD [ necesit citare ] . Acesta este larg gsit la femei ale caror familii au o istorie de boli mintale i tulburri, cum ar fi tulburare bipolara , schizofrenie i autism , i peste medie rate de dependen de droguri i alcoolism. [ necesit citare ] n 2009, cercetatorii de la Universitatea din California, Irvine , a raportat c nivelurile de placentar hormonul eliberator de corticotropina (CRH) n sptmna 25 de sarcin poate ajuta prezice ansele unei femei de a dezvolta depresie postpartum. [ 18 ] [ edit ]ipotez

evolutiv psihologice

Sugari omului necesit un grad extraordinar de ngrijire. Lipsa de sprijin din partea prinilor i / sau alt membru al familiei va duce la creterea costurilor suportate de ctre mame, ntruct problemele de sntate pentru sugari va reduce beneficiile evolutive care urmeaz s fie ctigat (Hagen 1999). Dac mamele de rudenie nu a primit suficient sprijin de la prini sau altor membri ai familiei, ei s nu fi fost n msur s permite ridicarea la nou, fara a afecta nici copiii existente, sau deteriorarea propria lor sntate (care alpteaz epuizeaza magazine mamelor "nutriionale, introducerea strii de sntate a slab femei hrnit n pericol). Pentru mamele care sufer de sprijin social inadecvat sau alte circumstane costisitoare si stresanta, emoiile negative ndreptate spre un copil de nou ar putea servi o funcie important a evoluat prin provocarea de mama ei pentru a reduce de investiii ntr-un copil inaccesibile, reducnd astfel costurile ei. Numeroase studii susin corelaia dintre depresie postpartum i lipsa de sprijin social sau de ali factori de stres de ngrijire a copiilor (Beck 2001; Hagen 1999). Kruckman, folosind observaiile de la munca de teren antropologice, sugereaz c ritualurile de susinere i de cunotine, dac proiectat pentru mama ntr-un mod semnificativ i sincer, poate afecta hipotalamusului, hipofizei i funcia suprarenale i producerea de molecule de semnal endocrine, i de a reduce expresie a anxietate sau panica la femeile postpartum. [ 19 ] [ 20 ]

Mamele cu depresie postpartum poate expune inconstient, mai puine emoii pozitive i mai multe emotii negative fata de copiii lor, sunt mai puin receptive i mai puin sensibile la semnalele infantile, mai puin punct de vedere emotional disponibile, au un rol mai putin succes atingerea materne, i au copii care sunt mai puin fixat; i n cazuri mai extreme, unele femei pot avea gnduri de auto-vtmare copiilor lor (Beck 1995, 1996b; Cohn et al 1990, 1991;. Rubrica et al 1985;. Fowles 1996; Hoffman i Drotar 1991; Jennings et al 1999;. Murray 1991 ; Murray i Cooper 1996). Cu alte cuvinte, cele mai multe mame cu PPD sufer un fel de cost cu o schimbare, cum ar fi suport social inadecvat, i, prin urmare, sunt mam mai puin. n acest punct de vedere, mame cu PPD nu au o boal mintal , dar n schimb nu i poate permite s aib grij de copil nou, fr suport social mai multe, mai multe resurse, etc Tratamentul ar trebui s se concentreze pe sprijinirea, prin urmare, mamele primesc ceea ce au nevoie. (A se vedea Hagen 1999 i Hagen i Barrett, II ) [ modific ]Efecte

asupra relaiei mam-copil

Depresia postpartum poate duce mamele care urmeaz s fie incompatibile cu ngrijirea copiilor . Femeile diagnosticate cu depresie postpartum accent de multe ori mai mult pe evenimentele negative de ngrijire a copilului, care rezult n strategiile de adaptare slab (Murray). Exist patru grupuri de metode de coping, fiecare divizat ntr-un stil diferit de subgrupuri face fa. Evitarea face fa este una dintre strategiile cele mai frecvente utilizate (Murray). Se compune din negare i subgrupuri dezangajare comportamentale (de exemplu, o mama evitant nu s-ar putea rspunde la plnge copilul ei). Aceast strategie cu toate acestea, nu se rezolva orice probleme i se ncheie pn impact negativ starea de spirit a mamei, n mod similar a altor strategii de adaptare folosite (Honey). Patru strategii de coping: Evitarea coping: negare , dezangajarea comportamentale Problem-concentrat coping: coping activ, planificarea, rencadrarea pozitive Suport pentru cutarea de adaptare: suport emotional, suport instrumental De aerisire coping: ventilare, auto-culpabilizare,

[ edit ]Securitate Aceast seciune nu cita orice referinte sau surse . V rugm s ajute la mbuntirea aceast seciune prin adugarea citate de surse de ncredere . Materialul fr surs credibil poate fi contestat i eliminate . (august 2009) Mamele care recurg la fraud de adaptare i deci nu rspunde nevoilor copiilor lor "poate face copilul se simt nesiguri. n conformitate cu articolul Edhborg pe impactului pe termen lung [ necesit citare ] , insecuritate poate duce la stres pentru sugari i de evitare a nceput, n cazul n care copilul poate deveni att de modest, care nu va interaciona cu mama sa sau orice alt adult. Acest lucru este un motiv de ngrijorare, deoarece dou luni, prin ase, n viaa unui copil sunt foarte importante, este n aceste luni ca nounascutul dezvolta unele interaciune i abiliti cognitive. Mam-copil interaciune este cel mai esenial n acest timp, deoarece se bazeaz care s fac legtura nu numai cu mama, dar altele, de

asemenea. Este, de asemenea, n momentul de cele mai mari riscuri pentru copil din cauza unei posibile debut de depresie a crescut n mam (pe termen lung). Lipsa de interaciune poate duce la dificulti n mam-copil de comunicare i duce la performan infantile mai srace (Murray). Factori multipli trebuie s fie luate n considerare atunci cnd se evalueaz capacitatea de o mam foarte deprimat pentru a oferi un mediu sigur, suficient de ngrijire, care pot sprijini dezvoltarea sntoas a copilului ei i relaia ei cu care copilul [ 21 ] Astfel de factori, inclusiv istoria ataament materne, sociale actuale sprijin, nelegere, i capacitatea de a accepta ajutor sunt adesea cel mai bine luate n considerare de ctre o echip de indisciplinary tratament profesional, care include copil specialiti de sntate mintal sau alte practicieni de sntate mintal cu experien n lucrul cu copiii i familiile. [ edit ]studiu

Ataare

Un studiu de Edhborg pe mam-copil ataament uitat la 45 selectate aleatoriu mam-copil perechi. Aceste perechi au fost alese cu ajutorul Scale Edinburgh postnatala Depresiunea [ 22 ] (AEPD) forma, de msurare depresie postpartum in comunitate. 326 de femei a revenit la forma i de 326, 24 de notare de mai sus doisprezece au fost recrutai i 21 de femei de notare mai putin de noua au fost recrutati. Un scor mai sus doisprezece este considerat "potential deprimat", i un scor de mai putin de noua este considerat a avea nici o form de depresie. Cele 45 de perechi mam-copil au fost filmate, n casele lor, timp de cinci minute n trei situaii diferite. Mama i copilul au fost puse ntr-o camer cu un set standard de jucrii, pentru a reprezenta o pies de teatru de control. n a doua situaie, mama si copilul sau permis s joace ntr-o camer primare jucrie medie. n a treia situaie, mama a fost rugat s prseasc sala ca n cazul n care ea a trebuit s verific ceva, cum ar fi ea ar face n mod regulat n mediul lor de origine, i apoi s se ntoarc. Psihologii Senior marcat apoi interaciunea dintre mam i copil. Primele dou situaii au fost marcate inregistrat pe o scar de la punctul cinci ani; 1 (fiind zona cea mai periculoas) la 5 (fiind o zon de rezisten). n a treia situaie, comportamentul de ataament a fost pus n trei grupuri, n funcie de modul n care copilul a reacionat pentru a reveni mamei. Trei grupuri clasificate: Ataament sigur i plin de bucurie : este format din mama copilului salut cu bucurie i de a fi

mngiat de prezena ei. Ataament sigur, dar exist restricii n bucuria i plcerea de a exprimat : const n a

copilului recunoate mama, dar arat bucurie mai puin dect ar trebui n mod normal. Ataament nesigur : este format din copii care prezint semne de evitare i de rezisten. n

form de rezisten a copilului ar merge la mama, dar apoi tragei departe si deseori repeta aceast aciune. Analiza a aratat doar o singur diferen ntre cele dou grupuri. n situaia joc liber, copiii mamelor cu scoruri mari AEPD au artat mai puin interes n joc cu mamele lor i de a explora pe cont propriu, dect copiii mamelor cu scoruri mici AEPD. Mamele prea a artat doar o singur diferen. Cei cu un scor mare, AEPD a artat disponibilitatea materne puin emoional a copilului. n urma rezultatelor, Edhborg

efectuat o analiza cluster, meninerea dobnzii la stiluri diferite de interaciune. Unii copii au prezentat semne de depresie, dar atunci cnd se compar copiii, sa constatat c nu exist nici o semnificaie cu scorurile AEPD i stiluri de interaciune. Studiul a gsit, totui, c copiii de scoruri ridicate AEPD au fost mai puin implicate n situaia jocul liber dect copiii de scoruri sczute AEPD, care arat c copiii de AEPD mari sunt mult mai susceptibile de a fi nesigure. Cnd se efectueaz sarcina structurat de la prima situaie a artat c mamele cu AEPD mari au fost "contieni de indisponibilitate lor pentru copil n perioada de dupa nastere timpurie i, astfel, a ncercat mai greu ... pentru a ajuta copiii lor de a reui n sarcin" (Edhborg). Aceasta reactie exagerata dovedete c interaciunea prea mare poate provoca o stare de spirit negativ n copilului i o dificultate n continu mama-copil de comunicare. Probleme de ataament s-au dovedit a fi o problem n copii mai mari, de asemenea. Ca urmare a fi expus la simptomele depresiei, ca un copil, copii mai mari pot avea afectat evoluia cognitiv i socioemoionale. Lipsa de ataament poate provoca, de asemenea, probleme n interaciunea cu ceilali i independen personal (pe termen lung). Copiii cu aceste probleme au un risc mai mare de a fi diagnosticat cu depresie mai tarziu in viata, precum i (Honey). Teoria lui John Bowlby ataament explic modul n care copiii s nvee despre mediul su nconjurtor, pstrnd aproape caregiver lor. Bowlby explica teoriile sale cu principiile de soi, ereditate, i selecia natural. Copiii au nevoie de echilibru ntre lumea exterioar i de dragostea si sprijinul parintilor lor. Bowlby se concentreaz pe instinctul unui copil i a naturii umane, n opoziie a lui Locke, care consider c un nou-nscut nu are instinctul de a-l direct sau ea. (Chasse, J.) [ modific ]Prevenire Identificarea timpurie i de intervenie mbuntete prognoze pe termen lung pentru majoritatea femeilor. Un oarecare succes cu tratamentul preventiv a fost gasit, de asemenea. O mare parte a prevenire este informat cu privire la factorii de risc, si de comunitatea medicala poate juca un rol-cheie n identificarea i tratarea depresiei postpartum. Femeile ar trebui s fie analizate de ctre medicul lor pentru a determina riscul lor pentru achiziionarea de depresie postpartum. De asemenea, buna exercitare i de nutriie pare sa joace un rol important n prevenirea postpartum, i, depresie general. n SUA, Colegiul American de Obstetrica si Ginecologie recomanda ca prima vizita prenatala includ de screening pentru depresie, stres, suport, i dac sarcina a fost planificata. [ 23 ] Cu toate acestea furnizorii nu ofer n mod constant de screening adecvate i follow-up. [ 23 ] n prezent, Alberta este provincia numai n Canada, cu universal de screening PPD, care a fost n vigoare ncepnd cu anul 2003. Screening-ul PPD este efectuat de ctre asistente medicale de sntate public n legtur cu programul de imunizare a copilului. [ edit ]Nutriie Alpteaz gravide, i femeile postpartum sunt ncurajate s solicite sfatul medicului lor de obstetrician , medic primar de ingrijire , dietetician , sau moa cu privire la nutritie optima in timpul sarcinii si dupa nastere.

Urmtoarele informaii nutriionale pot fi benefic pentru realizarea unui regim alimentar bine echilibrat in timpul si dupa sarcina, dar studiile sunt necesare pentru a confirma rolul lor in prevenirea depresiei postpartum. Omega-3 acizi grai : Unii experti cred ca depresia postpartum poate fi atribuit la epuizarea de acizi grasi omega 3 din creierul mamei de a sprijini dezvoltarea creierului a ftului sau alptai. Acest lucru poate fi prevenit prin asigurarea faptului c suficient de acizi grasi omega 3 sunt prevzute n dieta mamei. [ 24 ] Cele mai bune surse naturale de acizi grasi omega 3 includ ulei comestibil de in, anumite specii de peti, iarba hrnite, mai degrab dect hrnite carne cereale, i ou de la gini hrnite cu semine de in sau de nalt hranei pentru animale n alte grsimi omega 3. Omega 3 acizi grai poate fi, de asemenea, achiziionate sub form de capsule, ca supliment alimentar. Proteine pot fi gsite ntr-o mare varietate de alimente. Cteva exemple urmeaza: 3 portii de produse din carne mai conine 25 de grame de proteine, 3 oua mari au aproximativ 19 de grame, si 3 grame de brnz elveian au aproximativ 15 de grame. Hidratarea : Una dintre cele mai importante roluri in orice regim alimentar (n special pentru femei insarcinate si mame care alpteaz) este faptul c de hidratare. Medicii pot recomanda ca femeile gravide consuma zece 8 pahare de apa in fiecare zi. Mamele care alpteaz sunt puternic sunt indemnati sa bea un pahar mare de ap, lapte sau suc nainte de edina n jos pentru a alpta copilul lor. Femeile ar trebui s se consulte cu medicii lor despre cofeina si postpartum consumul de alcool. Vitamine : O femeie gravid i post-partum ar trebui s vorbeasc cu medicul ei pentru informaii despre, i de o recomandare pentru, un cotidian prenatal / postnatal vitamina supliment. Vitaminele B Unele limitate de cercetare a indicat faptul c aportul de vitamine B, n special riboflavina , poate ajuta la reducerea riscului de depresie post-partum. [ 25 ] vitamine B sunt solubile in apa si trebuie s fie alimentat n fiecare zi. Poftei de mncare : Daca o femeie se trezete cu o pierdere de apetit sau alte tulburri mananca, ea ar trebui s consulte medicul ei. Acest lucru poate fi un semn de depresie postpartum si, prin urmare, ar trebui s fie discutate cu un medic. [ 6 ] [ edit ]Tratament Numeroase studii tiinifice i articole academice jurnal sprijini ideea ca depresia postpartum este tratabila folosind o varietate de metode. n cazul n care cauza a PPD pot fi identificate, aa cum este descris mai sus, n conformitate cu "factorii de risc social", tratamentul trebuie s vizeze atenuarea cauza principala a problemei, inclusiv sprijin partener a crescut, cu ajutor suplimentar de ngrijire a copiilor, terapia cognitiv, etc Femeile trebuie s fie luate n serios atunci cand simptomele apar. Aceasta este o practic dublu: n primul rnd, femeia postpartum va dori sa aiba incredere in intuitia ei despre modul n care ea se simte i crede c simptomele ei sunt suficient de reale s-i spun semnificative alt parte, un prieten apropiat, i / sau practician medical al acestuia, supui greelii pe partea de precauie va merge un drum lung n tratamentul de PPD. [ 6 ] n al doilea rnd, oamenii n care ea mrturisete trebuie s ia n serios

simptomele ei, precum i, cu complicitatea ei de tratament i suport. Parteneri, prieteni i medicii pot observa schimbri ntr-o mam postpartum c ea nu poate. Stiind ca PPD este tratabila, cu o varietate de metode pot face persistena n care solicit tratament mai uor. Diferite opiuni de tratament includ: Evaluare medical pentru a exclude problemele fiziologice Terapia cognitiv comportamentala (o forma de psihoterapie ) Posibile medicament Grupurile de suport Vizite la domiciliu / vizitatori Pagina principal Sntoas diet Coerente / somn sntos modele

Un profesionist cu experienta medicala va lucra cu o mama dupa nastere pentru a dezvolta un plan de tratament care este potrivit pentru ea. Acest plan poate include orice combinaie dintre opiunile de mai sus, i ar putea include unele discutii sau feedback-ul de la / cu un partener. Daca o femeie care sufer de PPD nu se simte ea este luat n serios sau este recomandat un plan de tratament ea nu se simte confortabil cu, ea va dori s caute un al doilea aviz.
[6]

Un studiu din anul 1997 realizat de Appleby et al. , confirm faptul c simptomele mamelor postpartum deprimat "cu promptitudine mbuntite la rate similare atunci cand tratati cu terapia cognitivcomportamentala sau antidepresiv fluoxetina . "Un grup de 61 mame deprimat absolvit un program de 12 de sptmni de tratament, cu sau fr antidepresiv plus fata de o sesiune de ase sesiuni de consiliere." Imbunatatirea urmat dup "unu pn la patru sptmni fie de tratament." [ 26 ] Concluziile Appleby et studiu al. "e concludent a aratat ca combinarea consiliere cu tratamentul medicamentos nu a adauga la mbuntirea de terapie de droguri sau chiar doar de consiliere. [ 26 ] Acest lucru sugereaza ca este la fel de consiliere ca un tratament eficace pentru PPD ca medicament, i c "alegerea de tratament [psihoterapie Raport medicament] poate ... fi fcute de femeile nsele ". [ 26 ] Alte forme de tratament (cum ar fi terapia de grup i de vizitatori la domiciliu) sunt, de asemenea, tratamente eficiente pentru PPD. [ 6 ] O femeie va dori s discute diferite opiuni de tratament disponibile cu medicul ei i, dac ia n considerare tratamentul de droguri, ar trebui s vorbeasc despre ce medicamente sunt sigure pentru a lua n timp ce alpteaz . Tratamentul pentru PPD poate reduce durata de suferin i severitatea acesteia. Netratata, Blues Pat pot merge departe pe cont propriu (i nu n cele mai multe cazuri). PPD poate sau poate sa nu dispara fara tratament. Vorbind la un furnizor de ngrijire a sntii, ct mai curnd apar simptome este cea mai sigura cale de a asigura un tratament prompt i de a reveni la o via normal. Potrivit Institutului National de Sanatate Mintala, studiile arat c anilor fertili este atunci cand o femeie este cel mai probabil de a experimenta depresie in timpul vietii ei. Aproximativ 15% dintre toate femeile

vor experimenta depresie postpartum n urma naterii unui copil. (Chasse, J). n cazul n care sntatea mintal a mamei este compromis, aceasta afecteaz ntreaga familie. (Postpartum sprijin internaional). [ edit ]Psihoz Articol principal: Psihoza postpartum Psihoza postpartum este o boal mintal separat, care implic o ruptur total cu realitatea. Dei uneori confundat cu sau eronat mentionat ca depresia postpartum, psihoza postpartum este o tulburare foarte diferit. Este mai putin frecvent decat PPD, i-l implic debutul psihotic simptome care pot include tulburri de gndire, de iluzii, halucinaii i / sau vorbire dezorganizat sau comportament. Tratamentul pentru psihoza postnatala este esenial;. Nu va merge departe, fr asisten medical [ 6 ] [ edit ]A

se vedea, de asemenea,

Tulburri psihice de natere

[ modific ]Referine

1.

^ Paulson JF. http://www.psychiatrictimes.com/display-old/article/10168/1519072 [Concentrndu-

se asupra depresiei n tai insarcinate si nou:. depresie postpartum prenatal i nu se limiteaz la mame] . Perioade de Psihiatrie2010; 27 ( 2).

2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

^ canadian de Sntate Mintal de asociere> Mesaj partum Depresia Adus de la 13 iunie 2010 ^ Kinnaman, Gary & Jacobs, Richard. Vazand in the Dark.Michigan: Baker Publing Group, 2006. ^ Agenia pentru Sntate i Cercetare Calitate: Depresia Perinatal: Prevalena, precizie de

screening, screening i Rezultate [1] . ^ Cox JL, Holden JM, Sagovsky R. (1987). "Detectarea depresiei postnatale: dezvoltarea Scale 10-

element Edinburgh depresiei postnatale". Br J Psihoterapie 150 : 782-6. ^ un b c d e f g h i j k l m n o p q r s Rezervai la Boston Femeilor de Sntate colective: trupurile noastre nine,

paginile 489-491, New York: Touchstone Rezerv, 2005 ^ Edinburgh postnatala Depresiunea Scala ^ un b c d Sarah J. Breese McCoy et al. (Aprilie 2006). "Factori de risc pentru depresia postpartum: O

anchet retrospectiv la 4 sptmni postnatala i o opinie a literaturii" . The Journal of Asociatiei Americane Osteopatic (JAOA) 106 (4):. 193-8PMID 16627773 . Adus de 2008-07-04 .

9. 10. 11. 12.

^ Stern, G., Kruckman, L. "multi-disciplinare Perspective de depresie postpartum: o critic

antropologice," tiine sociale i Medicin, Vol.. 17, 15, paginile 1027-1041, 1983. ^ un b c Segre, Lisa S, Mary E. Losch, Michael W. O'Hara. Rasa / etnie si starea de spirit depresiv

perinatale. Jurnalul de reproducere i de Psihologie pentru sugari. Vol. 24 nr 2: 99-106 ^ Howell, Elizabeth A, Pablo Mora, Howard Leventhal.Coreleaz de Simptomele precoce

depresive postpartum. A mamei i copilului Jurnalul de sntate. Vol. 10 nr 2: 149-157 ^ Ross, Lori E, L Steele, C Goldfinger, i Strike C.Simptomatologiei depresive perinatal Printre

femeilor lesbiene si bisexuale. Arhivele de Sntate Mintal femeii. Vol. 10 nr 2: 53-59

13. 14. 15. 16. 17. 18.

^ Ross, Lori E. Sntate Mintal n Perinatal mame lesbiene:. O opinie de risc potenial i factori

de protecie Femei i Sntate . Vol. 41 Numrul 3: 113-128 ^ John L. Beard, et. Al; J. Nutr.. 135: 267-272, 2005. ^ Soares NC, Zitek B. aparatului genital sensibilitate hormon i de risc pentru depresie a lungul

ciclului de via feminin: un continuum de vulnerabilitate? J Psihiatrie Neurosci. 2008 iulie; 33 (4) :331-43. ^ Miller, Laura J. depresie postpartum, JAMA 2002:28 (6) :762-765; a se vedea, de asemenea,

Harris, 1994; O'Hara 1995. ^ Block et al. (2000). ^ Rich-Edwards JW, Mohllajee AP, Kleinman K, et al. (mai 2008). "Creterea midpregnancy

corticotropina hormon de eliberare este asociat cu prenatal, dar nu postpartum, depresie materne". J. Clin. Endocrinol. Metab. 93 (5):. 1946-1951 doi : 10.1210/jc.20072535 . PMC 2386278 . PMID 18303075 .

19. 20.

^ Kruckman, L., "Ritualuri cum Prevenire: Cazul de depresie postpartum," In natura i funcia de

ritualuri, Ruth-Inge Heinze, Greenwood Publishing, 1999. ^ Kruckman, L. "O chemare rennoit pentru o nelegere Biocultural de etiologie depresie

postpartum", lucrare prezentat la Institutul Max Planck Simpozionul International ", postpartum Disforie & Depresia: Dimensiuni antropologice, Ethnopsychiatric & Evolutionary" Reimers Stiftung, Bad Homburg, Germania, 2000.

21.

^ O Almeida, Merminod G, Schechter DS (2009). "Mamele cu boli psihice severe i nou-nscuii

lor: un model de spital pe baza de consultare perinatale". Jurnalul de la zero la-TREI: Centrul National pentru sugari, copii mici, i Familii 29 (5): 40-46.

22. 23.

^ Edinburgh postnatala Depresiunea Scala ^ un b "Furnizori de dor de oportuniti de prevenire a depresiei i s discute n controlul naterilor cu

femeile cu sarcini neplanificate" . Activiti de cercetare (Agentia pentru Sanatate si Cercetare Calitate) (372): p. 15. August 2011 .

24. 25. 26.

^ "Femeile nsrcinate / care alpteaz Aveti nevoie de admisie propriu Fat pentru combaterea

depresiei" .obgyn.net. 2001-10-25 . Adus de 2008-07-04 . ^ Osaka Mamei i Copilului Health Study ^ un b c Appleby, Louis, Rachel Warner, Brian Faragher, i Anna Whitton. . "Un studiu controlat de

Consiliere fluoxetina i cognitiv-comportamental n tratamentul depresiei postnatale"British Medical Journal : 932-937. 314.n7085.

[ edit ]lectur

suplimentare

CT Beck (1995). "Efectele depresiei postnatale privind materno-infantil interaciune: o meta-

analiz". Nursing Research 44 (5):. 298-304 PMID 7567486 . Beck CT (1996a). "O meta-analiz a prediciilor de depresie postpartam". Nursing

Research 45 (5):. 297-303 doi : 10.1097/00006199-199609000-00008 . PMID 8831657 .

Beck CT (1996b). "O meta-analiz a relaiei dintre depresie postpartum si temperament pentru

sugari". Nursing de cercetare 45 (4):. 225-230 doi : 10.1097/00006199-19960700000006 . PMID 8700656 . CT Beck (2001). "Predictori de depresiei postnatale: O actualizare". Nursing Research 50 (5):

275-285. doi : 10.1097/00006199-200109000-00004 . PMID 11570712 . Societatea canadian Pediatrica. "Depresia la femei nsrcinate i mame: Cum copiii sunt

afectati." octombrie 2004. Accesat pe 22 noiembrie 2005 la Cohn JF, SB Campbell, R. Matias, Hopkins J. (1990). "Fa-n-fa interaciuni de depresie

postpartum i nondepressed perechi mam-copil la 2 luni". Developmental Psychology 26 : 1523. doi :10.1037/0012-1649.26.1.15 . Cohn JF, SB Campbell, Ross S. (1991). "Reacie infantil n paradigma nc se confrunt la 6

luni prezice ataament evitant i sigur la 12 luni a apariiei speciale: Ataare i de dezvoltare psihopatologie.". Dezvoltare i psihopatologie 3 (04):. 367-376 doi : 10.1017/S0954579400007574 . Edhborg Maigun; Lundh, Wendela; Seimyr, Louise; Widstrom, Ann-Marie (2001). "Impactul pe

termen lung de dispoziie depresiv post-natale la mame + interaciune copil: un studiu preliminar".Jurnalul de Psihologie ale aparatului genital i sugari 19 :. 6171 doi : 10.1080/02646830123255 . Edhborg Maigun (2005). "" Lupta cu via ": Povestirile din femeile cu semne de depresie

postpartum". Scandinavian Journal de Sanatate Publica 33 : 261267. doi : 10.1080/14034940510005725. Rubrica T., S. Sandburg, R. Garcia, Vega-Lahr N., S. Goldstein, Guy L. (1985). "Problemele

Sarcina, depresie postpartum, i la nceputul mam-copil interactiuni". Developmental Psychology 21(6): 1152-1156. doi : 10.1037/0012-1649.21.6.1152 . Fowles ER (1996). . "Relaiile dintre ataamentul mamei prenatale, prezena simptomelor

depresive post-natale, i realizarea rolul matern" Jurnalul Oficial al Societatii de Asistentilor Medicali Pediatrica 1 (2):. 75-82 doi : 10.1111/j.1744-6155.1996.tb00004.x . PMID 8933479 . Gotlib IH, Whiffen VE, Wallace PM, Mount JH (1991). "Ancheta a posibilelor de depresie

postpartum: factorii implicai n debut i de recuperare". Jurnalul de Psihologie Anormal 100 (2): 122-132.doi : 10.1037/0021-843X.100.2.122 . PMID 2040762 . JH Goodman (2004). "Depresia postpartum patern, relaia sa cu depresia postpartum materne,

precum i implicaiile pentru sntatea familiei". Journal of Advanced Nursing 45 (1): 2635. doi :10.1046/j.1365-2648.2003.02857.x . PMID 14675298 . Harris B (1994). "Aspectele biologice si hormonale de dispoziie depresiv postpartum: de lucru

pentru strategii pentru profilaxia si tratamentul Numr special:. Depresie". British Journal of Psychiatry 164 : 288-292. E. Hagen, HC Barrett (2007). "tristee Perinatal n rndul femeilor Shuar: Suport pentru o teorie

evolutionista a durerii psihice" . (PDF) Medical Antropologie Trimestrial 21 (1): 2240. doi :10.1525/maq.2007.21. 1.22 . PMID 17405696 .

Hoffman Y., Drotar D. (1991). "Impactul dispoziie depresiv postpartum pe mam-copil

interaciune: ca mama ca copil?". sntate mintal pentru sugari Jurnalul 12 :. 6580 doi : 10.1002/1097-0355 (199121) 12:01 <65:: AJUTOR-IMHJ2280120107 > 3.0.CO; 2-T . Kyla miere; Morgan, Michelle, Bennett, Paul (2003). "Un model de stres Depasirea

Tranzactionala de starea de spirit reduse dup natere". Jurnalul de reproducere i de Psihologie pentru sugari 21(2): 129-143. doi : 10.1080/0264683031000124082 . Jennings, KD, Ross, S; Popper, S; Elmore, M (1999). . "Gnduri de auto-vtmare copiii din

mame deprimate i nondepressed" Jurnalul de tulburari afective 54 (1-2): 21-8. doi : 10.1016/S01650327 (98) 00185-2 . PMID 10403143 . Murray L (1992). "Impactul depresiei postnatale pentru dezvoltare infantil". Jurnalul de

Psihologie i Psihiatrie a Copilului si aliate Discipline 33 (3):. 543-561 doi : 10.1111/j.14697610.1992.tb00890.x . Murray L (1991). "Intersubiectivitate, teoria relatiilor obiect, i dovezi empirice de la mam-copil

interactiuni Numr special: efectele de relatii asupra relatiilor.". sntatea mintal pentru sugari Jurnalul 12 : 219-232. doi : 10.1002/1097-0355 (199123) 12:03 <219:: AJUTOR-IMHJ2280120308> 3.0.CO; 2-G . L. Murray, Cooper PJ (1996). "Impactul depresiei postnatale asupra dezvoltrii

copilului". Internaional opinie de Psihiatrie 8 : 55-63. doi : 10.3109/09540269609037817 . Nielsen Forman D, Videbech P, M Hedegaard, Dalby Salvig J, Secher NJ (2000). "Depresie

postnatala: identificarea femeilor cu risc". Jurnalul britanic de Obstetrica si Ginecologie 107 (10): 1210-7.doi : 10.1111/j.1471-0528.2000.tb11609.x . PMID 11028570 . O'Hara MW (1985). "Ajustarea Depresia i maritale n timpul sarcinii i dup natere". Jurnalului

American de Terapie Familiala 13 (4): 49-55. doi : 10.1080/01926188508251276 . O'Hara, MW depresie postpartum: cauzele i consecinele. New York: Springer-Verlag, 1995. O'Hara MW, Swain AM (1996). "Rata i riscul de depresie postpartum - O meta-analiz". Revista

Internaional de Psihiatrie 8 : 37-54. doi : 10.3109/09540269609037816 . Stern G., Kruckman L. (1983). "Multi-disciplinare Perspective de depresie postpartum: o critic

antropologice". tiine Sociale Medicin i 17 (15): 1027-1041. doi : 10.1016/0277-9536 (83) 904082 . PMID 6623110 . Tulburri Stone & Menken (2008) perinatale i postpartum IMG: Perspective si ghid de tratament

pentru Practitioner Healthcare. New York: Springer. [ modific ]Legturi


Psihiatrie portal

externe

MedlinePlus Prezentare postnataldepression Postpartum boli depresive la GPnotebook Funciile de depresiei postnatale Depresia postnatala , din Femeia Naional de Sntate Centrul de Informare

Vocea mamei Marea Britanie Caritate sprijinirea femeilor i familiilor afectate de depresie

materne / anxietate / psihoza

Familie de sprijin de salcam caritate din Marea Britanie sprijinirea femeilor i familiilor afectate de

depresie post-natale

Perinatal Pro - expert depresia postpartum i perinatale tulburare de informaii starea de spirit Depresia postpartum , postpartum sprijinul internaional, o resurs exhaustiv de informaii

localizarea i grupuri de suport postpartum n toat lumea


Depresiei postnatale , informaii de caritate de sanatate mintala Colegiul Regal al Psihiatrilor NHS Choices Sntate AZ : depresiei postnatale NHS Choices Ingrijirea Planificator Sarcina : Baby blues i depresiei postnatale Choices NHS tri bine : depresiei postnatale PND-PMH Training de formare n depresiei postnatale & Perinatal Probleme de Sntate

Mintal.

Depresia postpartum Contientizarea Resurse i Asisten.

( F 53. ) mentale i a tulburrilor de comportament asociate cu puerperal , nu n alt parte clasificate

( F 53.0 ) uoare mintale i a tulburrilor de comportament asociate cu puerperal , nu n alt

parte clasificate

Postnatale depresia NOS Depresia postpartum NOS

( F 53.1 ) sever n mintale i a tulburrilor de comportament asociate cu puerperal , nu n alt

parte clasificate

Puerperale psihoz NOS

Psihoza postpartum (sau psihoz puerperal ) este un termen care se refer la un grup de boli mintale cu apariia brusc a simptomelor psihotice n urma naterea copilului. In acest grup exista cel putin o duzina de psihoze organice, care sunt descrise sub un alt titlu " ecologice pre-si postpartum psihoze ". [ 1 ] relativ comune neecologice form, nc rspndit n Europa, America de Nord i n ntreaga lume, este uneori numit puerperal tulburarea bipolara, datorit legturii sale strnse cu maniaco-depresive (bipolare) tulburare ; [ 2 ] , dar unele dintre aceste mame au simptome atipice (a se

vedea mai jos), care intr sub incidena (rubrica polimorfe acut (cicloida) psihoz schizophreniform n SUA). [ 3 ] manie puerperal a fost clar pentru prima dat descris de Osiander obstetrician german, n 1797, [ 4 ] i o literatur de peste 2.000 de lucrri s-au acumulat de atunci. Aceste psihoze sunt endogene, boli ereditare cu debut acut, desigur benigne episodic i ca rspuns la starea de spirit-normalizarea i starea de spirit de stabilizare tratamente. Includerea de depresie postpartum severe, n conformitate psihoza postpartum este controversat: multi medici ar permite acest lucru doar dac depresia a fost nsoit de trsturi psihotice (vezi mai jos). Debutul este brusc, i simptomele ajunge rapid un apogeu de severitate. Forme maniacale acute i polimorf aproape ntotdeauna s nceap n primele 14 de zile, dar psihoza depresiv poate dezvolta ceva mai trziu.
Coninut
[ ascunde ]

o o o

1 Simptomele 2 Curs i tratament 3 Cauze 4 cazuri celebre 4.1 Harriet Mordaunt 4.2 Melanie Blocker-Stokes 4.3 Andrea Yates 5 Statut juridic 6 A se vedea, de asemenea, 7 Referine

[ edit ]Simptome Unii pacieni au simptome tipice maniacale, cum ar fi euforie , hiperactivitatea, scderea cerina de somn, loquaciousness, zbor de idei , sociabilitate a crescut, dezinhibitie ,, violena iritabilitate si iluzii, care sunt, de obicei, grandioase sau religioase de coninut, pe ansamblu, aceste simptome sunt mai mult sever dect la manie care apar n alte perioade, cu vorbire dezorganizat i extrem de excitare extreme. Alii au depresie sever cu iluzii, halucinaii verbale, mutism, stupoare sau leagne tranzitorii n hipomanie. Unele trece de la manie la depresie (sau invers) n cadrul aceluiai episod.Caracteristici atipice includ nedumerire, confuzie, emotii precum frica extreme i ecstasy, catatonia sau schimbrile rapide de stare mental cu idei delirante tranzitorii; acestea sunt att de surprinztor faptul c unii autori le-au privit ca o boala distincte, specifice, dar acestea sunt trsturile definitorii ale acut polimorfa (cicloida) psihoze, i sunt vzute n alte contexte (de exemplu, psihoz menstruale) si la barbati. [ edit ]de

curs i de tratament

Fara tratament, aceste psihoze poate dura mai multe luni, dar cu terapie moderna care rezolv, de obicei, n termen de cteva sptmni. O mic minoritate s urmeze un model recurent, de obicei, legate de

ciclul menstrual. Mamele care sufer de un episod puerperale sunt de natur s maniaco-depresive sau alte episoade acute polimorfic, dintre care unele au loc dup ali copii se nasc, unele n timpul sarcinii sau dup un avort, iar unele nu au legtur cu perioada fertil. Recidive puerperale apar dup cel puin 20% a livrrilor ulterioare, sau peste 50% n cazul n episoadele depresive sunt incluse. [ 5 ] Hiperactivitate sever i iluzii pot solicita tranquilization rapid de ctre neuroleptice (antipsihotice) medicamente, dar acestea ar trebui s fie utilizat cu pruden din cauza pericolului de reacii adverse severe, inclusiv sindrom neuroleptic malign. [ 6 ] Electro-convulsive (electrosocuri), tratamentul este foarte eficient. [ 7 ] stabilizator de dispoziie cu medicamente, cum ar fi litiu, de asemenea, sunt utile n tratamentul i, eventual, prevenirea episoadelor de la femeile cu risc ridicat (de exemplu, femeile care au experimentat deja episoade maniacale sau puerperal). Locul de amplasare a tratamentului este de o problem: spitalizare este perturbator pentru familie, si este posibil pentru a trata cazurile moderat severe la domiciliu, n cazul n care bolnavul poate menine rolul ei ca o mam i construi relaia ei cu nounscut. Acest lucru necesit prezena, non-stop, de aduli competente (cum ar fi bunica copilului materne), precum i vizite frecvente de personal profesionist. [ 8 ] Dac este necesar internarea n spital, exist avantaje n Conjoint mama i copilul de admitere. Cu toate acestea, mai muli factori trebuie s fie luate n considerare n planul de descrcare de gestiune ulterior pentru a asigura securitatea i dezvoltarea sntoas a copilului, att i mama acestuia. [ 9 ] Acest plan presupune de multe ori o structur de echip multidisciplinar de a urmri pe mama, copil, relaia lor i ntreaga familie. Sinuciderea este rar, i infanticidul extrem de rare, in timpul acestor episoade. Aceasta are loc, aa cum este ilustrat de cazuri celebre rezumate mai jos. Infanticidul dup natere este, de obicei din cauza depresiei postpartum profunde (filicidul melancolic), atunci cnd este nsoit adesea de sinucidere. [ 10 ] [ modific ]Cauze Acestea sunt n ntreaga lume tulburri. Incidena lor a fost msurate cu grij de ctre stat-of-the-art studii epidemiologice, i este oarecum mai puin de 1 / 1, 000 livrari. [ 11 ] Acestea sunt mai frecvente la mamele prima dat. Dup cum a recunoscut de Marce (1962), legtur ntr-menstruaie, i n special psihoz menstrual , este un indiciu important n aceast cauz. [ 12 ] [ 13 ] Studiile genetice moleculare sugereaz c exist un anumit factor ereditare. [ 14 ] Nu exist dovezi de legtur pentru a cromozomului 16. [ 15 ] [ edit ]cazuri [ edit ]Harriet

celebre
Mordaunt

Articol principal: Harriet Mordaunt Harriet Sarah, Lady Mordaunt (1848-1906) [ 16 ] ), fost Harriet Moncreiffe, a fost scoian sotia unui englez baronet i membru al Parlamentului , Sir Charles Mordaunt . Ea a fost prt ntr-un caz de divor senzational n care Prinul de Wales (mai trziu regele Edward VII ) a fost implicat i, dup o petiie contra-a dus la o constatare de tulburri psihice. Dup un controversat proces de durat de apte zile, juriul a stabilit c Lady Mordaunt a fost sufer de " manie puerperale " [ 17 ] (i anume psihoz postpartum), n momentul n care citaia a fost servit la ei i c ea a fost n imposibilitatea de a instrui un avocat n ea de aprare. Prin urmare, petiia a soului ei de divor a fost respins, n timp ce Lady Mordaunt a fost angajat ntr-un azil. [ 18 ] , unde a petrecut restul de treizeci i ase ani din viaa ei.

[ edit ]Melanie

Blocker-Stokes

Melanie Blocker-Stokes, de Chicago , IL, sa sinucis, srind de la o cldire n 11 iunie 2001. n februarie 2001 ea a dat natere la o feti sntoas. n urmtoarele sptmni naterea fiicei ei, ea a dezvoltat depresie sever, n care (4 sptmni dup natere) sa oprit manca si a bea i nu a mai putut nghii. Ea a crezut c vecinii ei au nchis toate blind-urile lor, deoarece ei credeau c ea a fost o mam rea (o depresiva psihoza postpartum). [ 19 ] Ea a fost i n afar de spitale zona Chicago de mai multe ori pe o perioad de cteva luni. Moartea ei a condus la propunerea de Melanie Blocker-Stokes Cercetare depresiei postpartum i Actul ngrijire (HR 846 i S. 450), destinat s extind cercetarea n stare. [ 20 ] [ edit ]Andrea

Yates

Articol principal: Andrea Yates Andrea Yates metodic necat ei 5 copii ntr-o cad de baie n ea oraului Clear Lake , Houston , Texas, casa de la 20 iunie, 2001 . De sntate mintal ei a nceput s se deterioreze cu naterea de fiecare dintre copiii ei, combinate cu ali factori de stres externi. Ea a ncercat s se sinucid de dou ori i a fost internat de dou ori ntr-o instalaie de psihiatrie n 1999, dup livrarea-al patrulea copil.Yates a fost avertizat de a avea copii nici mai mult, dar concepute aproximativ 7 saptamani mai tarziu. 3 luni de la nasterea copilului ei a cincea i la scurt timp dup moartea tatlui ei, ea a nceput s degenereze rapid. Ea a fost internat de dou ori mai mult, i n cele din urm lansat cu ordinele de faptul c ea nu ar trebui s fie lsat singur. n timpul de o or atunci cnd soul ei au plecat la munc i de mama ei-in-lege a fost programata sa soseasca, ea a ucis toi cei cinci copii ai ei. Ea a fost, prin urmare, angajat la un spital psihiatric de nalt securitate. Cazul ei a atras o mare parte din atenia mass-mediei, n special la conceptul de urmtoarele boli psihice grave (i, de asemenea, cauzate de) natere. Unele din aceast acoperire s-au dovedit a fi problematic, i neltoare. De exemplu, Organizaia Naional a Femeilor (ACUM) iniial incorect notat pe site-ul lor c Yates a suferit de la postpartum depresie . Feministele Individualist repede subliniat faptul c Yates a suferit de psihoza postpartum, o tulburare mult mai serioas i mult mai puin comune, i c definiia clinice de depresie postpartum nu lista de pruncucidere, ca un simptom. [ 21 ] [ 22 ] Aceast interpretare greit de boal Yates " stigmatizat un numr mare de mame i le-a fcut mai puin probabil s apeleze la ajutor profesionist, de teama de a fi vzut ca o ameninare la adresa copiilor lor i, n consecin fiind comise. ACUM revizuit prompt declaraia lor de a indica psihoza postpartum. [ 23 ] [ 24 ] [ edit ]Statutul

juridic

Mai multe naiuni, inclusiv Canada, Marea Britanie, Australia i Italia recunosc partum boli mintale posta ca un factor de atenuare n cazurile n care mamele ucide copiii lor . [ 25 ] n Statele Unite, o astfel de distincie juridic nu este n prezent face. [ 25 ] Marea Britanie a a avut Infanticidul Actul din 1922. n 2009, Texas legiuitorul Jessica Farrar a propus un proiect de lege, care ar recunoate psihoza postpartum ca mijloc de aprare pentru mamele care ucid copiii lor. [ 26 ] n conformitate cu dispoziiile legislaiei propuse, dac jurai ajuns la concluzia c o mam este "hotrrea a fost afectat ca urmare a efectele de a da natere sau efectele de lactaie n urma naterii ", le-ar fi permis s-i convinge de

infraciunea de pruncucidere, mai degrab dect crima. [ 25 ] Pedeapsa maxim pentru pruncucidere ar fi doi ani de nchisoare. [ 25 ] [ edit ]A

se vedea, de asemenea,

Tulburri psihice de natere

[ modific ]Referine

1. 2. 3. 4. 5.
258-259

^ Brockington IF (2006) Mischief Eileithyia lui. Psihoze ecologic a sarcinii, naterii i

postnatal. Bredenbury, Eyry de pres ^ Brockington IF (1996). Maternitatea i Sntate Mintal.Oxford, Oxford University Press,

Capitolul 4 ^ Pfuhlmann B, G Stoeber, Franzek E, Beckmann H (1998) psihozele cicloida predomin n

tulburri psihice severe postpartum. Jurnalul de Tulburri afective 50: 125-134 ^ Osiander FB (1797) Neue Denkwuerdigkeiten fuer Aerzte und Geburtshelfer. Rosenbusch,

Goettingen, volumul 1, paginile 52-128 ^ Robertson MMA, Jones I, Haque S, Craddock N (1995) Riscul de recurenta puerperale i non-

puerperale de boal n urma puerperale afectiv (post-partum) psihoz. Jurnalul Britanic de Psihiatrie 186:

6. 7. 8.

^ Pornind de DK, Turnbull DJ, Grigorie RP, Stevens DJ (1989) Sindrom neuroleptic malign ntr-un

caz de psihoz puerperale.Jurnalul Britanic de Psihiatrie 155: 849-852 ^ P Reed, Sermin N, Appleby L, Faragher B (1999) O comparaie a rspunsului clinic la tratament

electrosocuri n psihoze puerperale i non-puerperale. Jurnalul de Tulburri afective 54: 255-260 ^ M Oates (1988) dezvoltarea unui sistem integrat de servicii orientate spre comunitate pentru boli

psihice severe post-natale. n R Kumar, IF Brockington (editori), Maternitatea i boal mintal: cauzele i consecinele. Londra, Wright, paginile 133-158

9.

^ O Almeida, Merminod G, Schechter DS (2009). Mamele cu boli psihice severe i nou-nscuii lor:

un model de spital pe baza de consultare perinatale. Jurnalul de la zero la-TREI: Centrul National pentru sugari, copii mici, i Familii, 29 (5), 40-46.

10.
8

^ Brockington IF (1996) Maternitatea i Sntate Mintal.Oxford, Oxford University Press, Capitolul

11. 12. 13. 14.

^ Terp IM, Mortensen PB (1998) post-partum psihoze: diagnostic clinic i riscul relativ de admitere

dup ftare.Jurnalul Britanic de Psihiatrie 172: 521-526 ^ Marce LV (1862) Trait Pratique des Mentales maladii. Paris, Martinet, pagina 146 ^ Brockington IF (2008) Psihoz menstrual i Procesul de Catamenial. Bredenbury, Eyry de pres ^ Jones I, Craddock N (2001) Familiarizarea de declanare puerperale n tulburarea bipolar:

rezultatele unui studiu de familie. American Journal of Psychiatry 158: 913-917

15.

^ Jones I, Hamshere M, JM Nagle, Bennett P, Orientul Mijlociu F, E verde, Heron J, Segurado R,

Lambert D (2007) psihoz afectiv bipolar puerperale: genomului la nivel de dovezi semnificative pentru legtura la cromozomul 16. American Journal of Psychiatry 164: 1-6

16. 17. 18. 19. 20. 21.

^ http://thepeerage.com/p1358.htm # i13578 ^ Souhami, op.cit. ^ Pall Mall Gazette , loc. cit. ^ http://www.melaniesbattle.org/story/html ^ Biroul de Analiza legislative i politice. 2007. "Melanie Blocker-Stokes depresie postpartum Actul

de cercetare si asistenta medicala".http://olpa.od.nih.gov/legislation/108/pendinglegislation/postpartum.asp ^ McLellan, Faith (2 decembrie 2006). "sntate mintal i justiie: cazul de Andrea Yates" . The

Lancet ( Amsterdam :Elsevier ) 368 (9551):. 1951-1954 doi : 10.1016/S0140-6736 (06) 69789 -4 . PMID 17146865 . Adus de 2008-04-10 .

22. 23.

^ "(Killing copilul tau nu este listat ca un simptom sau rezultatul depresiei.)" , Wendy McElroy,

unirea n jurul valorii de un criminal Pat, ifeminist.com, 28 august 2001 articolul ^ "ACUM sun un semnal de alarm cu privire la depresie postpartum, care conduce de lucru non-

mame la infanticid .... tendin n cretere la depresie postpartum forfetare n cu infanticid le-a fcut fric s spun nimnui despre depresie lor. Ei nu au vrut s fi privit ca ameninri la adresa copiilor lor, ei fiind ngrijorai c comise depresie postpartum au fost demonizai, ei au fost mai putin probabil la riscul de a fi stigmatizai de ctre caut ajutor ... ACUM ar trebui s se discute psihoza postpartum -. un relativ rare i mult mai grave tulburare - care include reacii psihotice, cum ar fi halucinatii si iluzii ". ; Wendy McElroy, unirea n jurul valorii de un criminal Pat, ifeminist.com, 28 august 2001 articolul

24.

^ ACUM Preedintele Kim Gandy, Tragedy concentreaz atenia pe psihoza postpartum, 06

septembrie 2001Declaratie ; (Modificat declaraia fcut cu privire la o sptmn dup ifeminist.com subliniat ACUM eroare de identificare tulburare Yate ca "depresia postpartum" reflect actualizare cu accent pe cele mai rare i pune n pericol copilul tulburri de psihoza postpartum.)

25. 26.

^ un b c d "Atunci cand Infanticidul nu este crima" . Adus de 2009-11-12 . ^ propuse Texas proiectul de lege Casa ar recunoate psihoza postpartum ca o aprare pentru

mame care ucid sugari

Tulburri psihice de natere


De la Wikipedia, enciclopedia liber

Aceast intrare se refer la complicaii ale naterii (de livrare, de munc, natere ), nu, cele din timpul sarcinii sau postpartum perioada. Chiar si cu moderne de obstetric i controlul durerii , natere este nc un chin pentru muli. Unele femei se tem att de mult ca acestea s evite cstoria sau fertil ( tocophobia ), iar unele au o astfel de experien ngrozitoare pe care le sufer post-traumatic simptome de luni de zile, sau pentru ai oferi cale de a plnge patologice. Ocazional femeile, care nu pot suporta starea de gravid, va face

cereri de insistent pentru livrare devreme. Pe de alt parte, de livrare poate avea loc fr durere, sau n timp ce mama este incontient. n timpul de livrare, i imediat dup aceea, dramatice complicaii sunt observate ocazional - acte de disperare , delir , com ,furie sau reacii neonaticide . Toate aceste complicatii sunt explicate n detaliu n alt parte [ 1 ] . Ele vor fi acum pe scurt revizuit, la rndul su.
Coninut
[ ascunde ]

o o o o

1 Tocophobia 2 Cereri pentru livrare timpurie 3 nedureroase i incontient forei de munc 4 Delirium in timpul travaliului 5 chinurile facerii furie 6 Actele de disperare 7 Neonaticide 8 stri patologice de spirit imediat dup livrare 9 Frecvena acestor complicaii 10 post-traumatic de stres (PTSD) 11 reacii s faci o plngere 12 cazuri ilustrative 12.1 Un caz de com inexplicabile n timpul travaliului 12.2 Un caz de delir n timpul travaliului 12.3 Un caz de furie chinurile facerii 12.4 Un caz de patologice plngndu 13 A se vedea, de asemenea, 14 Referinte

[ edit ]Tocophobia
Cuvntul provine din limba greac tokos , n sensul naterii. Autorii devreme ca Ideler [ 2 ] a scris despre aceast team, i, n 1937, Binder [ 3 ] a atras atenia asupra unui grup de femei care au cutatde sterilizare din cauza tocophobia. n ultimii 40 de ani au existat o serie de articole publicate n principal din Scandinavia . Tocophobia poate fi primar (nainte de primul copil se naste) sau secundar (de obicei, dup livrrile extrem de traumatice). Opionale cezariana este o soluie, dar psihoterapia poate ajuta, de asemenea, aceste femei sa nasca vaginal [ 4 ] .

[ modific ]Cereri

pentru livrare timpurie

Femeile insarcinate hruii ocazional obstetrician , din nou i din nou, cernd o intervenie imediat (cum ar fi cezariana), chiar dac aceasta pune n pericol sntatea sau de supravieuire a copilului.Alte femei pot induce sngerare , simula ruperea membranelor , sau manipula instrumente pretinde a fi n munc (obstetric tulburare nefiresc ).

[ edit ]forei

de munc Pedepsitor i incontient

Fenomenul a forei de munc fr durere este bine cunoscut. Este folosit pentru a fi crezut c acest lucru a avut loc numai la femeile nebuni (cum ar fi cele cu catatonie ). Dar se poate ntmpla i n somn [ 5 ] sau activitile normale n timpul zilei [ 6 ] . Femeile pot da natere fr s tie, nu numai atunci cnd anesteziai , dar, de asemenea, atunci cnd profund beat. Cea mai frecvent cauz de livrare este incontient eclampsie (debut brusc de epileptic convulsii ), dar orice cauza medical a com poate avea acest efect. n cteva cazuri, stupor sau com nu are nici o explicaie, ca i n pacientul rezumate mai jos [ 7 ] .

[ edit ]Delirium

n timpul travaliului

nainte de a anestezice au fost introduse, a fost recunoscut faptul c o femeie n travaliu severe, ar putea deveni brusc confuz . Acest tulburarea cunostintei a durat cteva minute sau cteva ore. De obicei, mama recuperate de ndat ce copilul a fost livrat, dar confuzie ar putea continua n perioada puerperal . Un exemplu este rezumat mai jos [ 8 ] . Aceast form de delir a fost frecvent n secolul al 19-lea, dar au devenit rare n spital livrri.

[ edit ]furie

chinurile facerii

n extremitatea de ei durere , o femeie poate pierde controlul i a lovit afar. Nu au fost cazuri de o mam, care coboar s profite de copil i de lansare-l, sau de a ataca chiar nou-nscutului . O mam ucis copilul, n prezena unui moa [ 9 ] - a se vedea mai jos. Aceasta este, probabil, un factor n violena unor neonaticides, atunci cnd copilul este decapitat , njunghiat de mai multe ori, sau capul zdrobit. n unele cazuri, violenta a avut loc n timpul delir. Acest lucru este important pentru medico-legale practic, pentru c, ntr-o livrare clandestin, ar fi imposibil s tiu dac este sau nu furie a fost parte a unui mai larg tulburare cognitiv .

[ edit ]Acte

de disperare

La femeile cu care se confrunt cu moartea n timpul muncii obstrucionat , panic sau disperare le poate stimula s ia msuri corective disperate. Femeile au scos copilul cu propriile mini. Exist mai multe descrieri de auto-Operaie cezarian [ 10 ] i aproximativ douzeci de cazuri de tentativa sau sinucidere .

[ edit ]Neonaticide
Articol principal: neonaticide Aceasta este o form de pruncucidere n care nou-nascutul este ucis . Definiia este "n primele 24 de ore", dar aceasta se ntmpl de obicei imediat dup natere. Ea poate fi numit "neonaticide penal" pentru ao distinge de "neonaticide obinuite", o practic utilizat n anumite culturi, la anumite momente pentru a limita populaiei. Neonaticide penal este, de obicei, comise de o mam care i-a ascuns sarcina ei, i se confrunt cu dizgraie i ruin. Desi sarcina este nedorit , crima nu este de obicei planificat. Autorii sunt extrem de deranjat, dar nu "bolnav psihic". Starea de spirit a acestor femei tinere, n lor de durere, disperare, epuizare pericol i singuratic, testa definiia de nebunie . Cele mai multe atacuri asupra nounascutului sugereaz panica, cateva, care implictraumatism cranian sau de junghi, depune mrturie la ur i furie. Neonaticide pot aprea n timpul delir. n Europa i America de Nord, este folosit pentru a fi o

important de sntate public problem.Frecvena sa a diminuat aproape la zero, dar acest lucru nu poate fi adevrat n alte pri ale lumii.

[ edit ]stri

patologice de spirit imediat dup livrare

Dup o astfel de calvar, pot exista epuizare, lesin si soc . Delirium poate ncepe dup natere, iar cazuri ocazionale de stupoare, au fost raportate. Aceste stri postpartum timpurii au o importan medico-legale, deoarece copilul are nevoie adesea de resuscitare , i se pot sufoca n mucus sau snge . Acestea sunt relevante pentru "infanticid prin neglijen ".

[ edit ]Frecvena

acestor complicaii

n rile cu state-of-the-art obstetric, aceste complicatii sunt rare. Dar n rile mai srace, cu mare rata natalitii , aceasta este comun pentru femei de a naste fara nici un ajutor profesionist - cu nici obstetrician i nici nu moa n prezen - i fr anestezice. Aceste mame, i alii care dau natere n secret ascuns dup o sarcin, sunt nc n pericol de aceste manifestri severe.

[ edit ]post-traumatic

de stres (PTSD)

Postpartum PTSD a fost descris pentru prima data in 1978 [ 11 ] . De atunci, peste 60 de lucrari au fost publicate. Dup excesiv de munca dureroase, sau cei cu o pierdere tulburtoare a controlului, teama de nasterea unui copil mort sau a unor complicaii care necesit de urgen seciunea cezariana, unele mame sufer de comaruri , i imagini intruzive i amintirile (" flashback-uri "), similare cu cele care apar dup alte experiene cumplite. Ele pot dura luni de zile [ 12 ] . Unii evita sarcina n continuare (secundar tocophobia), i cei care devin din nou nsrcinat pot experimenta o revenire a simptomelor, n special n ultimul trimestru de sarcina . Rata de pn la 5,9% din livrarile au fost raportate [ 13 ] . Exist unele dovezi c la nceputul consilierea reduce aceste simptome. Simptome Enduring necesit tratament specific psihologic.

[ edit ]reacii

s faci o plngere

O alt reacie la o experien de munc sever este patologic plange. Aceste femei se plng cu amrciune despre percepute proasta , sau alte evenimente nefericite (a se vedea exemplul de mai jos). Rumegarea furiei i rzbuntor fanteziile pot continua timp de sptmni sau luni, interfereaz cu ingrijirea copiilor. Aceast tulburare poate fi tratat printr-o abordare psihoterapeutic care distrage de la mama ei plngerilor, i consolideaz productiv centrat pe copil activitate.

[ edit ]cazuri [ edit ]Un

ilustrative

caz de com inexplicabile n timpul travaliului

O femeie de 26 de ani a fost in travaliu pentru a doua oar. La scurt timp dup ce apele rupt, ea a pus ambele maini pe capul ei i a atras genunchi ridicat n sus, meninnd aceast poziie nemicat pentru ultima jumtate de or de la natere. Ea a fost mut, cu ochii fixai pe un punct. Ea a reacionat nici la ntrebri, nici pin-prick, i a clipit numai atunci cnd ei cornee a fost atins. O or dup natere ea a trezit brusc i se uit n jurul valorii de dezorientai, prnd a nu nelege unde a fost. Cnd a spus ea a fost mama a unui baiat sanatos, sa uitat

neincrezator si a spus, "Cum poate fi?"Avnd n vedere copilul ei, a spus ea, "Dumnezeu Doctore! Ce un lucru ciudat sa se intample! tiam nimic despre asta".

[ edit ]Un

caz de delir n timpul travaliului

O femeie de 20 de ani a fost n primul ei de munc. Dup ce apele rupt, durerile au devenit att de puternic nct ea ip i url ca un animal, a devenit cianotic , se arunc despre si a pledat pentru medicina de a ucide ei. Dintr-o data sa uitat la ea cu ochii mirat i nu mai tia unde a fost - nu tia ea a fost forei de munc i nu au recunoscut medicul. Ea trebuie s mearg acas - mama ei a fost ea de asteptare. Dup o doz de morfin , ea a pierdut cunotina, iar copilul a fost livrat. Cnd sa trezit, ea a ntrebat ce a fost plans, si de ce burta ei a devenit att de mici. Ea a avut simit nimic i nu ar crede copilul ei s-au nscut.

[ edit ]Un

caz de furie chinurile facerii

O femeie 40 de ani cu experien dureri, cum ar furtunoas n timpul naterii ei n primul rnd c ntreg corpul ei tremura. Aa cum a fost capul care trece prin vagin , ea a dat moaa din drum, a rupt copilul din canalul de nastere , si a zdrobit-l pe picior de pat, omorand-o instantaneu.

[ edit ]Un

caz de patologice plngndu

O tnr femeie limba englez a fost cstorit cu un francez. Dup naterea primului lor copil (o fiic), soul ei a dat-o Gisle numele, n timp ce mama a vrut s apel tefania ei. El a fost de acord imediat la aceast schimbare, dar c nu a rezolvat problema. Acordarea copilul numele greit ruinase cstoria lor i, ntr-adevr, viaa mamei ansamblu. Psihiatrul ia dat un jurnal n care s nregistreze principalele evenimente ale zilei, n special Stephanie de progrese, i experienele sale n cutarea dup ei. Acesta a fost numit "carte fericit". La fiecare sesiune a ascultat plngerile sale amar despre ultraj soului ei i apoi a cerut pentru a vedea "carte fericit". Treptat reclamant reacie stins.

[ edit ]A

se vedea, de asemenea,

Depresia postpartum Psihoza postpartum

[ modific ]Referine

1. 2. 3. 4. 5. 6.

^ Brockington IF (2006), Mischief Eileithyia lui: psihoze organic a sarcinii, naterii i

postnatal. Bredenbury, Eyry de pres, capitolul 3. ^ Ideler KW (1856) ber den Wahnsinn der Schwangeren. Charit-Annalen 7: 28-47. ^ H Binder (1937) Psychiatrische Untersuchungen ber die der Folgen operativen Sterilisierung der

Frau durch Tubenresektion partielle. Schweizer Archiv fr neurologie und Psychiatrie 40: 1-49. ^ Nerum H, L Halvorsen, Srile T, ian P (2006) cererea matern pentru cezariana din cauza fricii

de nastere: poate fi schimbat prin criz, orientat spre consiliere? Naterii 33: 221-228. ^ Schulze (1845) rare Cas d'durerile facerii pandantiv la Dure du sommeil. Annales d'Igiena 33:

216 numai. ^ Collet MJ (1904) durerile facerii spontan Rapide. Acestea, la Paris.

7.

^ Van Rooy (1908) Een geval van bewusteloosheid tijdens de Baring. Verslag van Het

behaandelde n Vergarderomgem de VAM Januari la Mei 1908, der Nederlandsche Gynaecologische Vereeniging te Amsterdam ua Catharine van Tussenbroek. Nederlander Tijdschrift voor Verloskunde en Gynaecologie 18: 284-287.

8. 9. 10. 11. 12. 13.

^ Sarwey, rezumate prin cobor din automobil H (1896) ber Bewusstlosigkeit whrend Geburt

der. Inaugural-Disertatie, Tbingen. ^ Albert, de Euerdorf (1850) Wut der Gebrenden und Wchnerinnen. Medizinisches

Correspondenzblatt Bayerischer rzte11: 737-738. ^ Moseley B (1787) Un tratat cu privire la bolile tropicale i asupra climei din Indiile de

Vest. Londra, Cadell, paginile 62-63. ^ Bydlowski M, Raoul-Duval A (1978) Un avatar psychique mconnu de la puerperalit: la nvrose

traumatique mesaj obsttricale. Perspective Psychiatriques 4: 321-328. ^ Sderquist J, Wijma B, Wijma K (2006) Cursul longitudinal a stres post-traumatic dupa

nastere. Jurnalul de Psychosomatic Obstetrica si Ginecologie 27: 113-119. ^ Adewuya AO, Ologun YA, Ibigbami OS (2006) post-traumatic de stres dup natere la femeile

nigerian: factori de risc i prevalena. Jurnalul britanic de Obstetrica si Ginecologie 113: 284-288.

Post-natale
De la Wikipedia, enciclopedia liber
(Redirecionat de la postpartum )

Postnatale ( latin pentru "dupa nastere", de la posta care nseamn "dup" i Natalis sensul cuvntului "de natere") este perioada ncepe imediat dup naterea unui copil i de prelungire pentru aproximativ ase sptmni. Un alt termen ar fi perioada de dupa nastere , care se refer la mama (postnatale ntruct se refer la copil). Mai putin frecvent utilizat este postnatal . Punct de vedere biologic , este perioada de dup natere, un timp n care corpul mamei, inclusiv hormonul nivelurile i uter dimensiuni, se ntoarce la condiiile de prepregnancy. Lochia este postpartum de descrcare de gestiune vaginale, care conin snge, mucus, si tesutul placentar. n literatura de specialitate termenul este de obicei prescurtat a P X . Aa c "zi P5 " ar trebui s fie citit ca "a cincea zi dup natere". Acest lucru nu trebuie s fie confundat cu nomenclatura medicale care utilizeaz GP s stea pentru numrul de sarcin i rezultatul de sarcin.

Coninut
[ ascunde ]

o o o o o o

1 La nou-nascuti 2 perioada postpartum la mamele 2.1 fizice 2.2 psihologice 3 Culturi 3.1 n Asia de Est 3.2 n Grecia 3.3 n India 3.4 n Pakistan 4 A se vedea, de asemenea, 5 Referine 6 Legturi externe

[ edit ]La

nou-nascuti

Articol principal: Infant La intrarea sa n lumea de aer-respiraie, fr nutriie i oxigenare din cordonul ombilical, nou-nascutul trebuie s nceap s se adapteze la viata din afara uterului. ncepe, de asemenea, ei / lui de adaptare la viata extrauterina , de tranziie cele mai semnificative fiziologice pn la moarte .

[ edit ]perioada

postpartum la mamele

O femeie n lumea occidental, care este cu livrare ntr-un spital nu poate prsi spitalul n cel mai scurt ca ea este stabil medical i alege s plece, care poate fi la fel de devreme ca o postpartum cteva ore, dac media de livrare vaginale spontane (SVD) este 1-2 zile, iar media cezariana edere post-natale este de 3-4 zile. n acest timp, mama este monitorizat pentru sngerare , intestinului ivezicii urinare funcia, i de ngrijire copil. Sugari 's de sntate este, de asemenea, monitorizat. [ 1 ]

[ edit ]Fizica
Mai multe informaii: Sexul dupa sarcina Mama este evaluat pentru lacrimi , i este suturat , dac este necesar. De asemenea, ea poate suferi de constipaie sau hemoroizi , ambele de care ar fi gestionat. Vezicii urinare este, de asemenea, evaluat pentru infecie , de retenie i orice probleme n muchi . Accentul major al postpartum grij este de a asigura faptul c mama este sntoas i capabil de a avea grija de nou-nscutului, echipat cu toate informaiile de care are nevoie cu privire la alptare ,sntatea reproducerii i contracepie , i ajustarea viaa iminent. Unele afeciuni medicale pot s apar n perioada de dupa nastere, cum ar fi sindromul Sheehan i cardiomiopatie peripartum .

n unele cazuri, aceast ajustare nu se face cu uurin, i femeile pot suferi de depresie postpartum , tulburari de stres posttraumatic sau chiar psihoze puerperale .

[ edit ]Psihologice
Depistarea precoce si tratamentul adecvat este necesar. Aproximativ 25% - 85% din femeile postpartum vor experimenta "blues" pentru cteva zile. ntre 7% - 17% pot manifesta depresie clinic, cu un risc mai mare n rndul femeilor cu un istoric de depresie clinica. Rareori, la 1 din 1.000 de cazuri, femeile experimenteaza un episod psihotic, din nou, cu un risc mai mare n rndul femeilor cu cele pre-existente boli mintale. n ciuda mitul rspndirea larg de implicare hormonale, studiile repetate nu au legtur cu schimbrile hormonale postpartum simptome psihologice. Mai degrab, acestea sunt simptome ale unei boli pre-existente mental, exacerbat de oboseal, modificri n program i alte stres comune parentale. [ 2 ] Peste 1 din 100 de femei dezvolta tulburari de stres posttraumatic n urma naterea copilului, mai muli sufer de unul sau mai multe dintre simptomele. PTSD poate s apar dup complicaii severe n timpul de livrare, dar caracteristicile de personalitate i a bolilor psihiatrice anterioare a fost de asemenea asociat cu apariia simptomelor de stres posttraumatic. Psihoza postpartum (de asemenea, cunoscut sub numele de psihoza puerperal ), este o form mai sever de boli psihice dect depresia postpartum, cu o indicence de aproximativ 0,2%.

[ edit ]Culturi [ edit ]n

Asia de Est

In unele din Asia de Est culturi, cum ar fi China i Vietnam , exist un obicei tradiional al postpartum natere cunoscut n limba englez ca a face luni sau edinei de luni ( Mandarin Zuo yuzi ). Natere n mod tradiional dureaza 30 de zile. [ 3 ] n mod similar, femeile din Japonia practic frecvent ansei , sau linite i pace, pentru o perioad de timp dup ce a dat natere, n scopul de recuperare. Aceast tradiie combina alimentele prescris, cu un numr de restricii privind activitile considerate a fi duntoare. Se crede, n multe societi est-asiatice c acest obicei ajuta la vindecarea rnilor la perineu , de a promova contracia uterului , i s promoveze alptarea . [ 4 ] [ 5 ] [ 6 ]

[ edit ]n

Grecia

n mod tradiional, mamele greac ar petrece 40 zile se limiteze la domiciliu cu copilul lor dupa nastere. La sfritul celor 40 de zile ( sarntisma , sau "fortying"), copilul a fost luat simbolic la biseric pentru prima dat, n cazul n care mama a cerut o binecuvntare special privind ncheierea de perioada puerperal ei. Exist o serie de teorii moderne, care caut s justifice aceast practic tradiional, inclusiv punctele slabe ale sistemelor de sugari imunitar , stabilirea nengrdit a alptrii , i nevoie de timp lipirea ntre printe i copil.

[ edit ]n

India

In cultura hindusa, puerperal a fost considerat n mod tradiional pe o perioad de relativ impuritate ( asaucham ), ca urmare a proceselor de natere, i o perioad de detenie de 10 zile (cunoscut sub numele de purudu ) a fost recomandat pentru mama. n aceast perioad, ea a fost scutit de la treburile casnice

obinuite i ritualurilor religioase. Tatl a fost purificat printr-o baie ritual dup vizitarea mama n detenie. n cazul unui fat mort, perioada de impuritate pentru ambii prini a fost de 24 de ore. [ 7 ]

[ edit ]n

Pakistan

Mamele sunt n mod tradiional necesare pentru a petrece o perioad de 40 de zile n arest dup naterea copilului ei. n aceast perioad, ea de obicei st departe de activitile menajere i se presupune a avea o perioad de odihn i de reabilitare prin intermediul unor dieta de energie. [ necesit citare ]

[ edit ]A

se vedea, de asemenea,

Alaptatul la san Natere Doula Epiziotomiei Pentru sugari Obstetric concediului pentru creterea copilului Pre-i perinatale psihologie Febr puerperal Pelvina bru durere Descrcarea de gestiune postnatale timpurii spital Depresia postpartum

[ modific ]Referine

1. 2. 3.
ritual

^ "Cu Femei, Moaselor Experiene: de la munca n schimburi la continuitatea asistentei , Vernon

David, Colegiul australian al Moaelor, Canberra, 2007 ISBN 9780975167458 , P17F ^ Dobson, V.; Vanzari B. (2000). "The Science of Pruncuciderea i boli mintale". Psihologie, Politici

Publice i Legea 6 (4): 1098-1112. doi : 10.1037/1076-8971.6.4.1098 . ^ Efectul consumului de alcool asupra caracteristicilor alptarea matern, n timpul "face-luna-"

4. 5. 6. 7.

^ Ayuvedic postpartum Vindecarea sfaturi utile ^ dieta ayurvedice pentru de-subliniind mame postpartum ^ Foods Lactogenic i ierburi ^ GHID PENTRU impuritate RITUAL - Ce s fac la intersecii de natere i de moarte

[ modific ]Legturi

externe

Ingrijirea nou-nscui eMedicine: postnatal normale i anormale

Pacient din Marea Britanie: Care postnatala (postnatal) Postpartum sociale de sensibilizare Instrumentul pentru Discovery Health de Planificare postpartum v ghideaz prin misterele de

maternitate i copilrie de la natere pn la 12 sptmni.

Sarcina & nastere NHS Choices la nastere pana la cinci Planificator : postnatala post-traumatic de stres

Exist mai multe forme distincte de psihoz, care ncep n timpul sarcinii (prepartum) sau dup livrare (postpartum). n Europa i America de Nord, doar unul - acuta bipolara sau psihoza postpartum polimorfa ( psihoza postpartum ) - este frecvent ntlnit. Dar, n trecut, aproximativ un sfert din psihozelor dup natere au fost "organice". [ 1 ] Aceasta nseamn c o tulburare mintal sever, de obicei sub forma de delir, se dezvolta ca o complicatie a unei boli somatice. [ 2 ] ecologice psihoze de fertil va fi acum rezumate, incepand cu dou vzut n timpul sarcinii, urmat de cel puin zece, dup care ncepe livrarea. Cei care apar in timpul de livrare n sine vor fi descrise la o intrare separat pe Wikipedia tulburri psihiatrice de natere.
Coninut
[ arat ]

Coreea de psihoz
Coree Sydenham are o serie de complicaii psihiatrice - schimba caracterul, depresie, sindromul Tourette, [ 3 ] halucinaii hypnogogic, [ 4 ] defect state si psihoza acut. [ 5 ] Coreea de gravidarum este o varianta severa, iar majoritatea pacienilor au o form sau alta din aceste modificri psihice. n trecut, aceast form de coree a fost din cauza infectiilor cu streptococ, care acum sunt, de obicei, controlate de antibiotice. Dar nc mai apare ca un rezultat de lupus sistemic sau anti-fosfolipide sindroame. Cu toate acestea, psihoze coree sunt foarte rare, cu cazuri prepartum doar aproximativ 50 raportate n literatura de specialitate. Ocazional se pot sparge dup livrare, sau dup o ntrerupere de sarcin. [ 6 ]

Wernicke-Korsakoff psihoza
Un tulburri psihice severe a fost descris de Wernicke [ 7 ] i Korsakoff. [ 8 ] sa caracteristica cea mai izbitoare este pierderea de memorie, care poate fi permanent. Cauza este vitamina B 1 (tiamina) deficit, de obicei gsite n alcoolici severe. Aceasta poate duce, de asemenea, de la vrsturi pernicioase ale sarcinii (hyperemesis gravidarum). Peste 125 de cazuri au fost raportate n literatura de specialitate lume i, dei tratamentul tiamina a fost disponibil din 1936, [ 9 ] aceste cazuri continu s apar n rile cu

servicii medicale avansate, din cauza rehidratare fr suplimente de vitamine. Un numr redus de pacieni au dezvoltat simptome dup moartea ftului, ncetarea avort spontan, de sarcin sau de livrare.

Eclamptic psihoz
Eclampsie este erupia brusc de convulsii ntr-o femeie gravid, de obicei n jurul valorii de momentul livrrii. Este complicaie tardiv a pre-eclamptic toxemia (care este, triada de edem, hipertensiune arterial i albuminurie). n cazuri fatale, exist leziuni arteriale n multe organe, inclusiv creierul. Eclampsie este cea mai frecvent cauz de livrare incontient. Delir apare la aproximativ 5% din cazuri.Despre 240 de cazuri referitoare au fost raportate n literatura de specialitate lume. [ 10 ] Aceasta afecteaz n special mamele prima dat. Convulsiile pot ncepe nainte, n timpul sau dup munc, dar debutul a psihozei este aproape ntotdeauna postpartum. Delir Eclamptic poate avea loc fr convulsii. [ 11 ] Exist adesea un interval ntre convulsii (sau com) i psihoz, un gol care a depit, ocazional, 4 zile. Durata este clasic scurt - una sau dou sptmni, dar un curs prelungit (dou luni sau mai mult) a fost observat. Recurenta dup o alt sarcin este necunoscut. Dup amnezie de recuperare, i, uneori, pierderi de memorie retrograde poate s apar, precum i alte leziuni cerebrale permanente, cum ar fi disfazie, hemiplegie sau orbire.

Infecioas delir
Postpartum delir infecios a fost descris de Hipocrat [ 12 ] : 8 / 17 cazuri de sex feminin, n prima i a treia cri de suferit de pe urma epidemiilor postpartum sau post-avort sepsis, toate complicate de delir. n Europa i America de Nord de temelie a spitalelor de maternitate mitropolit, mpreun cu livrrile instrumentale i practica de necropsies participa, a condus la epidemii de febr puerperal streptococ, care rezult din ratele mortalitii materne pn la 10%. Vrful a fost de aproximativ 1870, dup care antisepsis i asepsia treptat, le-a adus sub control. Aceste infecii severe au fost adesea complicate de delir, dar nu a fost pn la avansurile nosologic de Chaslin [ 13 ] i Bonhffer [ 14 ] c acestea ar putea fi distins de alte cauze de psihoza postpartum. Delir infecios aproape niciodat ncepe n timpul sarcinii, si incepe de obicei in prima saptamana postpartum. Debutul de sepsis i delir sunt strns legate, i cursul paralele infecie, dei aproximativ 20% dintre pacieni recupera de la infectie, dar dezvolta state cronica confuzionale. Recidivele dup o alt sarcin sunt rare.

Cerebral tromboz venoas


Femeile puerperale sunt susceptibile de a tromboz, tromboflebit n special de la picior si venele pelvine. Trombii aseptice pot forma, de asemenea, n sinusurile venoase durale i / sau venele cerebrale se vars n ele. Cei mai muli pacieni se prezint cu dureri de cap, vrsturi, convulsii i semne focale, cum ar fi hemiplegie sau disfazie, dar o minoritate de cazuri au o prezentare de psihiatrie. [ 15 ] Incidena este de aproximativ 10/10, 000 de nateri n Europa i America de Nord, [ 16 ] , dar mult mai mare n India, n cazul n care seria de mari au fost colectate. [ 17 ]

Alte tulburri vasculare


Ocluzia arterial poate fi cauza trombilor, fragmente amniotic sau embolism aerian. Angiopatiei cerebral postpartum este un spasm arterial tranzitorie a arterelor de calibru mediu cerebrale, a fost descris

pentru prima data la cocain i amfetamine dependente, dar poate complica, de asemenea, cornul i bromocriptina prescris pentru a inhiba lactatia. Hemoragie subarahnoidian poate aprea dup avort spontan sau naterea copilului. Anesteziei epidurale poate, n cazul n care dura este perforat, duce la scurgeri de hematom subdural i LCR. [ 18 ] Toate acestea se pot prezenta ocazional cu simptome psihice. [ 19 ]

Epilepsie
Femeile cu antecedente de epilepsie pe tot parcursul vieii sunt, de asemenea, susceptibile de a psihoze n timpul travaliului n perioada puerperal. Femeile dezvolta ocazional epilepsie pentru prima dat n ceea ce privete prima sarcin, i episoade psihotice au fost descrise. [ 20 ]

Etanol de retragere
Alcoolul retragere state (delirium tremens) sunt recunoscute n dependente a cror aport a fost ntrerupt de traume sau interventii chirurgicale. Acest lucru poate aprea dup naterea copilului.

Hipopituitarism
Pituitary necroz urmtorul text hemoragie post-partum (sindromul Sheehan lui), duce la eec i atrofia gonade, adrenale si tiroidiene. Psihoze cronice pot surveni muli ani mai trziu, pe baza myxoedema, hipoglicemie sau criz Addisonian. Dar aceti pacieni pot dezvolta, de asemenea, psihoze acute si recurente, chiar nc din perioada puerperal. [ 21 ]

Intoxicaie cu ap
Hiponatremie (ceea ce duce la delir), pot complica tratamentul oxitocina, de obicei, atunci cnd este administrat pentru a induce un avort. [ 22 ]

Hiperamoniemie
Erori innascute ale ciclului ureei Krebs-Henseleit duce la hiperamoniemie. n transportatorii i heterozygotes, encefalopatie se poate dezvolta n timpul sarcinii sau n perioada puerperal. Cazuri au fost descrise n fosfat sintetaza carbamoil 1, argino-succinat de sintetazei i ornitina deficit de carbamoil transferaza. [ 23 ] Aceasta este forma de psihoza postpartum cel mai recent descrise. [ 24 ]

Cauzele accidentale
Toate cauzele de mai sus au o anumit conexiune cu fertil. Dar bolile care nu au o astfel de conexiune poate duce la psihoza postpartum accidental, de exemplu neurosifilis, encefalita, meningita, boli tiroidiene sau boli cardiace ischemice. [ 25 ]

Importana acestor psihozelor organice


Cu mare imbunatatire in obstetrica de ngrijire, complicaii severe ale sarcinii si la nastere au devenit rare. Exist, totui, un mare contrast ntre Europa, America de Nord, Australia, Japonia i alte cteva ri cu asisten medical avansate, i restul lumii. Cele mai bogate naiuni produc doar 10 milioane de copii in fiecare an, dintr-un total de 135 de milioane de euro. Ei au o rat a mortalitii materne (RUR) de 6-

20/100, 000. Unele naiuni mai srace, cu rate ridicate de natalitate au o MMR mai mult de 100 de ori mai mare, [ 26 ] i, probabil, o prevalen corespunztoare a morbiditii severe. De exemplu, n Africa Subsaharian, douzeci i unu naiuni, cu o rat a natalitii total de peste 14 milioane, au un MMR> 1000 / 100.000. Doar o minoritate a livrrilor n Africa sub-saharian i Asia de Sud sunt asistate de personal calificat (medici, asistente medicale sau moae). [ 27 ] n Dar es Salaam, majoritatea psihozelor postpartum sunt ecologice. [ 28 ] n Africa, India i Asia de Sud-Est, i America Latin, aceste tulburari organice pot fi n continuare la fel de important cum au fost a lungul istoriei umane.

Referinte
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16.
^ Brockington IF (2006) Eileithyia lui Mischief: psihoze organic a sarcinii, naterii i

postnatal.Bredenbury, Eyry de pres, paginile 323-325. ^ Lishman WA (1997) ecologic Psihiatrie, ediia a 3. Oxford, Blackwell. ^ Sandras CMS, Bourgignon H (1860) Trait Pratique des Nerveuses maladii. Paris, Germer-

Baillire, paginile 397-411. ^ Marce LV (1860) L'tat mintale dans la chore. Memoires de l'Acadmie de mdecine 24: 30-38. ^ Breton A (1893) mintal tat dans la chore. Acestea, Paris, nr. 124. ^ Brockington IF (2006) Eileithyia lui Mischief: psihoze organic a sarcinii, naterii i

postnatal.Bredenbury, Eyry de pres, paginile 1-23. ^ Wernicke C (1881) Lehrbuch der Gehirnkrankheiten fr ezte und Studirende, volumul 2. Kassel

i Berlin, Fischer, paginile 229-242. ^ Korsakow SS (1887) ber eine besonderer Form psychischer Strung. Archiv fr Psychiatrie21:

671-704. ^ Brockington IF (2006) Eileithyia lui Mischief: psihoze organic a sarcinii, naterii i

postnatal.Bredenbury, Eyry de pres, paginile 23-49. ^ Brockington IF (2006) Eileithyia lui Mischief: psihoze organic a sarcinii, naterii i

postnatal.Bredenbury, Eyry de pres, paginile 117-177. ^ Donkin AS (1863) cu privire la relaia dintre patologice albuminuriei i manie

puerperale.Edinburgh Medical Journal 8: 994-1004. ^ Hippocrates (a 5-lea .Hr.) Epidemiile, volumul 1, i Aforisme, volumul 4, n ediia tradus de WHS

Jones (1931). Londra, Heineman. ^ Chaslin P (1895) Confuzie mentale primitive, Stupidit, Dmence aigu, Stupeur primitiv. Paris,

Harmattan. ^ Bonhffer K (1910) Die symptomatischen Psychosen im Gefolge von und akuten Infektionen

inneren Erkrankungen. Leipzig i Viena, Deutlicke. ^ RM Kalbag, AL Woolf (1967) trombozei venoase cerebral, cu referire special la Tromboza

aseptic primar. Oxford, Oxford University Press. ^ Lanska DJ, Kryscio RJ (2000) Factorii de risc pentru peripartum si postpartum trombozei

venoase intracraniene i accident vascular cerebral. Stroke 31: 1274-1282.

17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24.

^ Srinavasan K (1988) puerperale venoasa cerebrala si tromboza arterial. Seminare n Neurologie

8:222-225. ^ Jack TM (1982) post-partum hematom subdural intracraniene. O posibil complicaie de

anestezie epidurala analgezie. British Medical Journal 285: 972 numai. ^ Brockington IF (2006) Eileithyia lui Mischief: psihoze organic a sarcinii, naterii i

postnatal.Bredenbury, Eyry de pres, paginile 239-267. ^ Brockington IF (2006) Eileithyia lui Mischief: psihoze organic a sarcinii, naterii i

postnatal.Bredenbury, Eyry de pres, paginile 271-275. ^ Brockington IF (2006) Eileithyia lui Mischief: psihoze organic a sarcinii, naterii i

postnatal.Bredenbury, Eyry de pres, paginile 279-286. ^ Brockington IF (2006) Eileithyia lui Mischief: psihoze organic a sarcinii, naterii i

postnatal.Bredenbury, Eyry de pres, paginile 287-288. ^ Brockington IF (2006) Eileithyia lui Mischief: psihoze organic a sarcinii, naterii i

postnatal.Bredenbury, Eyry de pres, paginile 289-293. ^ Yamada N, M Fukui, Ishii K, Shibata H, H Okabe, Ohomiya H, Matsunobu A, M Nishizima 1980)

Un caz de hypercitrullinemia forma aduli cu tulburri constiinta si hypertransaminasenemia marcat dup livrare. Nihon Shokakibyo Gakkae Zasshi 77: 1655-1660.

25. 26. 27. 28.

^ Brockington IF (2006) Eileithyia lui Mischief: psihoze organic a sarcinii, naterii i

postnatal.Bredenbury, Eyry de pres, paginile 301-319. ^ Hill K, AbouZahr C, Wardlaw T (2001) estimrile referitoare la mortalitatea matern pentru anul

1995. Buletinul Organizatiei Mondiale a Sanatatii 79: 182-192. ^ AbouZahr C, Wardlaw T (2001) Mortalitatea matern, la sfritul deceniului. Buletinul sau

Organizatia Mondiala a Sanatatii 79: 561-573. ^ Ndosi NK, Mtawali ML, 2002) natura psihozelor puerperale la Muhimbili Spitalul National: sale

fizice de co-morbiditate, asociat principal obstetric i de factorii sociali. African Jurnalul de Sntate a Reproducerii 6: 41-49.

American Psychiatric Association (1987) Diagnostic and statistical manual of mental disorders

(3rd ed., rev.). Washington. DC: APA. American Psychiatric Association (1994) Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders

(4th ed.) (DSM-IV). Washington, DC: APA. American Psychiatric Association Diagnostic and statistical manual of mental disorders, Fourth

Edition, Text Revision: DSM-IV-TR Washington, DC: American Psychiatric Publishing, Inc.,

Depresia post-partum
Autor: Ingrid Schiffer, psihoterapeut, Timioara

Majoritatea persoanelor pot experimenta pe parcursul vieii unele stri depresive care apar firesc ca urmare a pierderilor, doliului, despririi etc. Dei n continuare exist controverse semnificative ntre cercettori i practicieni legate de definirea i clasificarea tulburrilor dispoziiei, se remarc totui i elemente de consens. Astfel, exist acordul asupra existenei unei distincii ntre tulburarea bipolar i cea unipolar. Termenul de bipolar se refer la acel tip de boal afectiv n care mania apare mpreun cu depresia, iar cel de unipolar vizeaz doar depresia sau ceea ce astzi se nelege prin tulburare depresiv major. Distincia endogen-reactiv se refer la faptul c boala este determinat fie de factori biologici, fie de factori psihosociali. Distincia psihotic-nevrotic se bazeaz mai mult pe severitatea simptomelor. Termenul psihotic este folosit pentru tulburrile depresive extrem de grave caracterizate prin iluzii i halucinaii, iar cel de nevrotic pentru tulburrile depresive fr asemenea caracteristici. Dihotomia primarsecundar a introdus cronologia drept criteriu de diagnostic. Tulburarea depresiv secundar apare mpreun cu o boal psihic non-afectiv sau cu o boal medical invalidant sau amenintoare pentru via. Vorbim despre tulburare depresiv atunci cnd ea nu se asociaz unei probleme psihiatrice anterioare sau unei boli medicale.

ClasificareCercettorii colii din St. Louis (Feighner i colab., 1972) introduc criteriile de diagnostic
ale depresiei primare. Ei propun trei grupe de criterii: A. Grupul A const n dispoziie disforic descris adesea chiar de subiect ca: deprimare, tristee, disperare, iritabilitate, stri de anxietate, ngrijorare, descurajare. B. Grupul B prezint o list de 8 simptome de nalt relevan pentru diagnosticul de depresie. Cel puin 5 dintre simptomele urmtoare sunt necesare pentru depresie cert i 4 pentru depresia probabil: 1. apetit sczut sau pierderea n greutate (cu 1 kg pe sptmn sau 4, 5 kg sau mai mult ntr-un an fr diet) 2. perturbare a somnului (insomnie sau hipersomnie) 3. pierderea energiei, oboseal 4. schimbri in psihomotricitate care includ agitaie (subiectul nu poate sta linitit, se mic, i frnge minile etc.) sau lentoare (ncetinirea vorbirii, a micrilor, a gndirii) 5. pierderea interesului pentru activiti uzuale sau scderea apetitului sexual 6. sentimentul de autorepro, de vin sau devalorizare (poate fi delirant) . Subiectul interpreteaz greit cursul evenimentelor cotidiene, punndu-le pe seama defectelor personale. 7. plngeri de diminuare a abilitii de gndire sau concentrare 8. gnduri recurente de moarte sau suicid, inclusiv dorina de moarte Durata bolii este de cel puin o lun, n absena unor condiii psihiatrice preexistente (schizofrenie, nevroz anxioas, nevroz obsesiv-compulsiv, isterie, personalitate antisocial, deviaii sexuale, retardare mintal etc.) C. Grupul C care servete la excluderea cazurilor secundare. Pacienii cu boli care amenin viaa sau implic incapacitate, dac acestea preced sau sunt concomitente cu depresia, nu pot primi diagnosticul de depresie primar. Majoritatea cercetrilor asupra depresiei pornesc de la premisa c tulburarea ar avea legtur cu o anumit categorie de evenimente de via, reunite sub numele de evenimente de pierdere (doliu, divor, separare) sau evenimente amenintoare sau nedorite. Cercetrile mai recente iau n considerare i evenimentele pozitive cu rol n declanarea tulburrii depresive.

Tulburrile emoionale postnatalePentru majoritatea femeilor, aducerea unui copil pe lume este
una din cele mai frumoase experiene ale vieii lor. Totui, acest eveniment de via poate determina o stare de spirit de tristee, melancolie sau chiar nefericire. Conform studiilor, depresia post-partum este trit de 20 pn la 30% din femeile care nasc. Aproximativ 5% dintre femei se simt nc depresive dup un an de la data naterii copilului. Cu toate acestea exist puine lucrri de specialitate consacrate depresiei postnatale. Tulburrile emoionale postnatale sunt mprite n literatura de specialitate n trei categorii distincte: - Baby blues - Depresia post-partum

- Psihoza post-partum

Baby bluesFenomenul cunoscut sub numele de Baby blues este cea mai uoar form de depresie
postnatal, ns ea apare foarte frecvent, afectnd mai mult de 50% dintre femeile care nasc pentru prima oar (primipare) . Cercettorii au raportat o inciden de pn la 70%. Tulburarea survine de regul la cteva zile dup natere, iar simptomele pot fi clasificate n dou categorii: - simptome pozitive: satisfacie, sentiment de responsabilitate, senzaia unei datorii mplinite, valorizare de sine. - simptome negative, mai mult sau mai puin mascate: iritabilitate, senzaia de neputin, anxietate, depresie, crize de plns incontrolabil, tulburri ale apetitului, labilitate emoional. Deoarece exist o presiune socio-cultural care i impune tinerei mame s-i interzic exprimarea gndurilor negative, ea acuz de obicei alte simptome, cum ar fi oboseal sau cefalee. n majoritatea cazurilor, simptomele sunt de scurt durat, prelungindu-se rareori mai mult de dou sptmni. Intensitatea maxim este atins n preajma celei de-a cincea zi. Aceast reacie este att de frecvent, aparent benign i reversibil, nct n majoritatea cazurilor ea trece neobservat i, n general, nu este considerat ca fiind o boal care necesit tratament. Exist tendina de a o banaliza. Reprezentrile sociale legate de maternitate sunt obligatoriu pozitive. Ideea c tnra mam ar putea fi deprimat pare de neconceput. n realitate ns, maternitatea provoac deseori ambivalen: pe de o parte, ea este asociat unei mari bucurii, pe de alt parte, unei i mai mari responsabiliti. De multe ori, naterea este trit ca o separare dramatic. Copilul se desprinde din pntece, iar senzaia de bine i de plenitudine anterioar naterii nu mai poate exista. Vorbim atunci despre un doliu al sarcinii. Deasemenea, fenomenul Baby blues este pus n relaie cu o feminitate sau maternitate pe care femeia nu i-a asumat-o pe deplin sau cu reactivarea unor vechi angoase sau conflicte nerezolvate din prima copilrie. Femeia se ntreab cu nelinite ce mam va fi. Totui, unii cercettori acord acestei neliniti din perioada post-partum un sens pozitiv: prin slbiciunea resimit, tnra mam se simte foarte aproape de sugarul ei, fenomen care favorizeaz un ataament precoce i de calitate ntre mam i bebelu. n unele cazuri ns, tulburarea post-partum blues evolueaz spre depresia postnatal.

Depresia post-partumDepresia care survine la cteva sptmni dup natere se numete

depresie post-partum. Ea este mai sever dect Baby blues i afecteaz viaa i activitatea cotidian a femeii. Depresia post-partum poate s apar dup aducerea pe lume a oricrui copil, nu numai la prima natere. Primele manifestri ale acestui tip de depresie apar n a treia sptmn post-partum i se intensific n sptmnile 7 sau 8. Aproximativ 5% dintre femei se simt nc depresive dup un an de la data naterii copilului. In cazul unei depresii post-partum severe, simptomele sunt identice unei depresii grave. Cele mai comune simptome i acuze sunt oboseala, lipsa energiei, tulburrile de somn, iritabilitate, lipsa de concentrare, dispoziia depresiv, perioade de plns, simptome de anxietate i depersonalizare. Sentimentul de vinovie este adesea legat de autoreproul de a nu face fa rolului matern. Semnele depresiei materne post-partum sunt deseori mascate de modificrile psihologice i fiziologice de dup natere. Tnra mam nu cunoate nici ea perioada post-partum i i atribuie autentice semne depresive, crezndu-le fireti. i va fi greu s-i dea seama c sufer o depresie. i daca ar face-o, ar risca s fie condamnat de rude i anturaj. Tocmai din aceast cauz, majoritatea femeilor cu depresii post-partum nu cer ajutor i nu primesc un tratament adecvat. Depresia post-partum afecteaz n mod negativ att mama ct i nou-nscutul, deoarece compromite stabilirea unei bune relaii ntre cei doi i mpiedic dezvoltarea psihologic i general a copilului. Din pcate, chiar dac depresia post-partum este mai frecvent chiar dect naterea prematur, ea nu beneficiaz de aceeai atenie din partea studiilor medicale recente. Ca i n cazul depresiilor grave, este important recunoaterea precoce a simptomelor i obinerea unui ajutor de specialitate. Tratamentul depresiei post-partum este medicamentos, psihoterapeutic sau ambele. Conform studiilor, incidena tulburrilor nonpsihotice care necesit internarea este mai sczut imediat dup natere, dar se nregistreaz o inciden maxim n al doilea an de via a copilului.

Psihoza post-partumPsihoza post-partum este o tulburare relativ rar, ea nu survine dect ntr-un
caz sau dou din 1000 de nateri. Totodat, ea este mult mai grav dect primele dou forme de depresie i necesit tratament i evaluare psihiatric. Simptomele psihozei apar n primele trei luni de la natere i constau n: stri de confuzie i dezorientare, incoeren, agitaie psihomotorie, schimbri brute de dispoziie, sentimente de dezndejde i culpabilitate, pierderea contactului cu realitatea, halucinaii i delir. Halucinaiile vizuale sunt cele mai des ntlnite. Psihoza post-partum necesit ajutor medical de urgen. Agravarea strii poate duce chiar la suicid. Deasemenea este prezent riscul de autovtmare sau de a rni pe

altcineva. Factori etiologici 1. Factori biologici i obstetricali Schimbrile hormonale contribuie, conform studiilor, la creterea incidenei depresiei printre femei, ns multe femei sunt vulnerabile i dup naterea copilului. Mamele cel mai puin depresive sunt cele care au cele mai apropiate nivele hormonale de normal. Pn acum nu s-a putut demonstra o asociere ntre prezena depresiei postnatale i caracteristici obstetricale sau complicaii ale naterii. Tulburrile depresive sunt asociate mai degrab cu importana experienelor subiective legate de sarcin sau natere. Studiile de specialitate arat c incidena depresiei este de dou ori mai mare la femeile care alpteaz n exclusivitate dect la cele care alpteaz doar parial. De asemenea, mamele care iau pilule contraceptive sunt mai depresive dect cele care nu le iau. 2. Factori familiali Existena depresiv postnatal este corelat cu dificulti maritale i familiale. Conflictele maritale, lipsa suportului din partea soului i dificulti n comunicare au un rol important n declanarea unui episod depresiv. 3. Factori sociali Nu s-au putut demonstra asocieri clare ntre apariia depresiilor postnatale i statutul socio-economic. Totui, se tie c evenimentele de via severe, problemele gospodreti sau financiare fac o femeie vulnerabil. Suportul social este un factor protector. 4. Factori psihodinamici Relaiile perturbate cu prinii sunt corelate cu depresiile postnatale. Sugarul o face pe mam s-i retriasc propriile conflicte de ataament i dezvoltare. Depresia rezult din incapacitatea de a rezolva vechile conflicte, pe care bebeluul le readuce n actualitate. De asemenea, o rejectare incontient a maternitii sporete riscul unor depresii postnatale ulterioare. 5. Relaia cu alte boli psihice O problem psihiatric deja existent pare s faciliteze apariia unei depresii postnatale. Ali cercettori ns nu au gsit o asemenea asociaie. Dimpotriv, mamele depresive au fost descrise ca neavnd perturbri psihologice n timpul sarcinii. n concluzie, se cunosc nc foarte puine referitor la aceast varietate de depresie. Se cunosc puine despre consecinele pentru viaa familial i consecinele de lung durat pentru relaia mam-copil. Etiologia, tratamentul i prognosticul sunt nc subiecte de dezbatere. Psihoterapia este cel mai adesea prima form de tratament recomandat n depresia post-partum. Bibliografie Barbier, D. (2005) . Ieirea din depresie. Bucureti: Editura Trei. Filimon, L. (2002) . Experiena depresiv: perspective socio-culturale. Cluj-Napoca: Editura Dacia. Vrati, R., Eisemann, M. (1996) . Depresii Noi perspective. Bucureti: Editura All.

Depresia
By licentasidizertatie Depresia este o problem de sntate public major care ne afecteaz , ntr-o msur mai mare sau mai mic, pe toi, cel puin o dat n via. Ea ocup locul doi pe lista celor mai ntlnite afeciuni medicale, fiind depit doar de hipertensiunea arterial. Se estimeaz c cel puin unul din zece pacieni care se prezint la medic sufer de depresie. Din nefericire, majoritatea cazurilor rmn nerezolvate.Constituind o problem major de sntate public, aceast durere moral, psihic este deosebit de intens, asociindu-se n general cu anxietatea. Pacientul depresiv triete cu impresia de neputin, de inutilitate, de fatalitate disperat, de culpabilitate i adesea tinde s se autodeprecieze i de asemenea pot aprea gndurile de suicid ce pot fi finalizate. Depresia este un fenomen rspndit pe ntreaga planet i de aceea muli oameni de tiin au fost i sunt preocupai de studiul acesteia. n literatura de specialitate depresia este definit ca fiind o maladie mental caracterizat printr-o modificare profund a strii timice, a dispoziiei, n sensul tristeii, al suferinei morale i ncetinirii psihomotorii (J. Postel, p.178). Aceast stare de dispoziie

poate fi determinat de diverse cauze (att biologice, ct i psihologice), cele mai frecvente fiind: tulburri la nivelul neurotransmitorilor, travaliul doliului, lipsa afeciunii n copilrie, eecul profesional, viaa de cuplu nesatisfctoare sau lipsa unei relaii de cuplu, absena unui suport social, tulburri depresive sau alcoolism n familie, lipsa stimei de sine pe o perioad lung de timp, etc. Toate acestea conduc la un comportament dezadaptativ (neglijarea aspectului fizic, lipsa interesului i a sentimentului plcerii, slab capacitate de concentrare, indecizie, autocritic, tendin de retragere, culpabilitate, tulburarea somnului), implicit la degradarea personalitii. Conceptul de depresie este ntlnit ntr-o varietate de domenii cum ar fi: psihiatrie, farmacologie, neurofiziologie, fiziopatologie, psihanaliz, teoria cognitiv-comportamental. Deoarece aceast lucrare trateaz tema ameliorrii depresiei prin metoda terapiei, relatez punctele de vedere ale psihanalitilor i cognitivcomportamentalitilor cu privire la tulburarea de dispoziie. Pentru psihanaliti depresia poate fi comparat cu travaliul doliului care nu se realizeaz, Eul se identific cu obiectul pierdut, lund pe seama sa sentimentele ambivalente (cel de dragoste i mai ales de ur) fa de obiect. S. Freud n Doliu i melancolie (1915) spune c umbra obiectului cade astfel pe Eu, care poate fi n acest caz judecat de o instan special ca un obiect abandonat. n felul acesta, pierderea obiectului se transform ntr-o pierdere a Eului, iar conflictul dintre Eu i persoana iubit se transform ntr-o sciziune ntre critica Eului si Eul modificat prin identificare. Astfel, depresivul trebuie s nfrunte o pierdere imaginar i i adreseaz siei agresivitatea i reprourile destinate n mod firesc obiectului pierdut. Cognitivitii G. A. Kelly si A. T. Beck neleg depresia ca fiind o perturbare a proceselor cognitive (stilistic, semantic i logic) spunnd c acestea sunt inadecvate i afecteaz trei domenii: Eul, lumea exterioar i viitorul, care, la rndul lor perturb reprezentrile legate de ele. Celor trei procese cognitive le corespund erori particulare: inferene arbitrare (elimin explicaiile plauzibile), abstracii selective (concentreaz atenia asupra unui detaliu luat din afara contextului), generaliz ri abuzive, supra sau subestimri i denumiri inadecvate. Pacientul trebuie s i corecteze concepiile eronate, distorsiunile i ipotezele dezadaptative cu scopul de a corecta viziunea inadecvat a evenimentelor i a Eului. Fiecare din aceste abordri contribuie la eficiena tratamentului pacientului depresiv, i n funcie de acesta trebuie aleas metoda propice pentru vindecarea sa.

1.2. Simptome n episodul depresiv

Simptomul este o manifestare, tulburare funcional sau senzaia anormal resimite de o fiin care pot indica prezena unei boli. Dispoziia depresiv reprezint o schimbare calitativ fa de funcionarea precedent constatabil n cea mai mare parte a zilei, aproape n fiecare zi. Aceasta este indicat fie prin relatare subiectiv, fie prin observaia celor din jur. Simptomele relevante n identificarea depresiei sunt: dispoziie caracterizat de tristee, deprimare, neadaptare, descurajare, suprare la care se mai pot aduga plngeri de lipsa sentimentelor, de stri de anxietate. Aceast dispoziie poate fi relatat de subiect sau observat din expresia facial sau din conduit. Unii indivizi acuz dureri somatice, mai mult dect sentimente de tristee, descriu sau manifest creterea instabilitii (furie persistent, tendin de a rspunde cu mnie, de a-i blama pe alii, de a exagera frustrrile); pierderea interesului sau a plcerii este un simptom des ntlnit n episodul depresiv. Acesta se manifest prin dezinteresul fa de activitile anterior plcute, retragerea social sau neglijarea profesiei, dar i printr-o reducere a nivelelor intereselor sau dorinelor sexuale; schimbri n sfera apetitului; unii afirm c trebuie s depun efort pentru a mnca, alii dimpotriv, descriu o cretere semnificativ a poftei de mncare i chiar o direcionare spre anumite alimente (de exemplu dulciuri); perturbri ale somnului care pot lua forma insomniei sau a hipersomniei. Insomnia iniial se manifest prin trezire n timpul nopii i dificult i n reluarea somnului, care poate fi urmat de o insomnie terminal cnd individul se trezete mult prea devreme i nu poate adormi. Hipersomnia se manifest prin episoade prelungite de somn noaptea sau ziua; schimbri n psihomotricitate care includ stri de agitaie (subiectul nu poate sta linitit, se mic, se plimb, i frmnt minile, i freac sau i scarpin pielea sau hainele) sau retardare (ncetinirea vorbirii, micrilor). Agitaia sau retardul psihomotor trebuie s fie destul de severe deoarece numai astfel pot fi observate de cei din jur; diminuarea energiei, oboseal. Acestea sunt simptome frecvent ntlnite, subiectul prelund o stare de epuizare fr s fi depus un efort fizic major. Cele mai mici sarcini par s solicite efort substanial, adesea se resimte o diminuare a eficienei rezolvrii sarcinilor; sentimente de culpabilitate i de devalorizare. Pot cuprinde evaluri negative nerealiste ale unor preocupri legate de valoarea sau vinovia personal sau n meditaii pe seama unor eecuri minore din trecut. Subiecii interpreteaz greit (negativ) orice eveniment, punndu-l pe seama defectelor personale care nu sunt ntotdeauna reale; sunt exagerat de responsabili i se culpabilizeaz

pentru orice se ntmpl. Se autoblameaz pentru existena bolii, pentru eecul intervenit n domeniile social, personal sau/i profesional; slbirea abilitii de gndire, concentrare sau decizie i dificulti de atenie. Intelectualii sunt cei mai afectai de acest simptom, ei neputnd funciona adecvat, la fel i copiii crora le pot scade performanele colare pe fondul unei slabe concentrri. Vrstnicii sunt cel mai adesea afectai de dificulti de memorie; gnduri despre moarte, ideaie suicidar, ncerri de sinucidere. Asemenea gnduri pornesc de la credina c celorlali le-ar fi mai bine dac subiectul n cauz ar fi mort, ajungndu-se la planuri de suicid sau chiar la tentative. Totui motivaia suicidului poate include dorina individului de a renuna, de a se da btut n faa obstacolelor percepute ca insuportabile sau de a pune capt unei dureri emoionale intense perceput ca fiind fr ieire. Persoanele depresive se prezint adesea cu lamentaii, iritabilitate, anxietate, fobie, meditaie obsesiv, ngrijorare excesiv n legtur cu sntatea fizic, unii dintre ei avnd atacuri de panic, dificulti n relaiile intime i n funcionarea social. Acestea din urma pot fi probleme maritale, educaionale, ocupaionale, probleme legate de abuzul de alcool sau alte substane sau de creterea apelurilor la serviciile medicale. Simptomatologia depresiei este util pentru clasificarea, evaluarea i diagnosticarea sa.

1.3. Clasificarea i diagnosticarea depresiei Depresia nu-i asum o form universal, dei aspectele somatice sunt generale. Exist clasificri ale depresiei nc din medicina veche greac, din anul 400 .H., cnd Hipocrate a descris melancolia ca asociere a unor condiii sau simptome cum ar fi tristeea, aversiunea fa de mncare, tulburri ale somnului, iritabilitate, agitaie, tabloul apropiindu-se de criteriul modern al identificrii depresiei majore. Cteva secole mai trziu Aretaeus din Cappedocia observ asocierea dintre manie si melancolie, sugernd c mania reprezint stadiul final al melancoliei. n timp, termenii depresie, melancolie i manie i-au schimbat total semnificaia pentru a descrie cu o ct mai mare precizie fenomenele psihopatologice. Cel care dezvolt primul model de boal bazat pe observaii i descrieri exhaustive i organizate este Kraepelin spre sfritul secolului XX. El a segregat bolile psihice prin accentuarea caracteristicilor specifice psihozei maniaco-depresive n raport cu demena precoce: dezvoltare episodic, prognoz mai benign i o istorie familial. Sistemele moderne de clasificare i diagnostic pentru tulburrile depresive s-au dezvoltat mai ales pe baza psihiatriei franceze, germane i engleze de la sfritul secolului XIX i nceputul secolului XX. Primele clasificri contemporane ncep cu dualismul cercetare-practic. Dei exist controverse semnificative ntre practicieni si cercettori legate de definirea i clasificarea depresiei, se remarc totui i elemente comune cum ar fi acordul asupra existenei unei distincii ntre tulburarea unipolar i cea bipolar, acordul asupra trsturii comune a tulburrii dispoziiei referitoare la anormalitatea acesteia n raport cu funcionarea anterioar a subiectului. De fapt, controversele

dintre cercettori i practicieni sunt legate de identificarea celei mai bune modaliti de separare a subtipurilor din acest grup eterogen. Tulburarea depresiv a fost clasificat de cele mai multe ori dihotomic, n urmtoarele subtipuri: uoar / sever; cronic / episodic; nevrotic / psihotic; endogen / reactiv; primar / secundar; bipolar / unipolar; cu agitatie psihomotorie / cu retard psihomotor; biologic / caracterologic; familial / spectrum. Dei pot avea unele elemente similare, nu poate exista echivalen, ntruct fiecare subtip (grup) accentueaz aspectele determinate de tulburarea depresiv. n continuare voi exemplifica (trata) cele mai frecvent intlnite clasificri dihotomice. Depresie endogen depresie reactiv Depresia endogen are mai multe accepiuni (nelesuri) incluznd depresiile care sunt biologice n etiologie, rspund la tratament biologic, apar la pacieni care nu prezint tulburri de personalitate, pun n eviden un anumit model de simptomatologie. Depresia reactiv se deosebete de cea endogen prin faptul c este determinat de factori psihosociali, este precedat de evenimente stresante, este lipsit de factori biologici n determinare. Distincia endogen-reactiv presupune c etiologia depresiei este ori biologic, ori psihosocial, accentueaz dualismul minte-corp neadecvat i nespecific tulburrii depresive. Depresie nevrotic-depresie psihotic Termenii nevrotic-psihotic au fost tradui mult timp uor, respectiv grav sau endogen echivalent pentru psihotic, reactiv sinonim pentru nevrotic. Cu timpul, termenul psihotic a fost folosit pentru depresia extrem de grav caracterizat de iluzii i halucinaii, iar cel de nevrotic pentru tulburri depresive fr aceste caracteristici. Ele sunt greu de descris datorit polimorfismului tabloului clinic, asocierii simptomelor depresive cu manifestri obsesive, isterice, agresive sau astenice. Depresie primar-depresie secundar Conform opiniilor autorilor care au elaborat aceast clasificare, un pacient cu tulburare depresiv primar este acela care anterior diagnosticului index a fost s ntos sau a avut episoade afective (depresive sau maniacale). Tulburarea depresiv secundar apare la o persoan care anterior a suferit de o boal mintal non-afectiv, sau la o persoan care sufer de o boal somatic invalidant sau amenintoare de via. Esena deosebirii primar / secundar n tulburrile depresive o reprezint cronologia, introducndu-se astfel un criteriu longitudinal n diagnostic. Dihotomia primar-secundar se bazeaz pe ideea c depresiile se difereniaz prin etiologie, pattern familial, curs i rspuns la tratament dup cum ele apar singular sau urmeaz bolii. Aceast clasificare a fost supus unor critici legate n special de dificultatea stabilirii diagnosticului numai pe baza cronologiei. Depresia unipolar-depresia bipolar Termenul unipolar/monopolar se refer la acest tip de tulburare afectiv care vizeaz doar depresia (ceea ce astzi se nelege prin tulburare depresiv major), iar cel de bipolar se refer la cel de boal afectiv n care mania apare mpreun cu depresia. Existena unei astfel de distincii a fost probat de numeroase cercetri cu indicatori genetici, biochimici, farmacologici, ceea ce a determinat o larg i rapid acceptare. Dac depresia bipolar este mai bine definit, cea unipolar, incluznd mai multe

tulburri i subtipuri apare ca o categorie rezidual ce reunete tot ceea ce nu intr n prima. Distincia unipolar-bipolar este punctul de plecare al unei clasificri ierarhice cu care opereaz majoritatea deoarece reprezint unul din punctele cheie ale consensului cercettorilor i practicienilor referitoare la subtipurile tulburrii de dispoziie. Tulburrile bipolare sunt mprite dup criteriul severitii n tulburare bipolar I, respectiv II i tulburare ciclotimic. Tulburrile unipolare sunt divizate n primare i secundare n funcie de existena n antecedente a unui diagnostic psihiatric. Cea primar poate fi divizat la rndul ei n endogen sau exogen, iar cea secundar poate fi clasificat n tulburare temporar n grup (dac pacienii prezint nivele nalte de internalizri) i n tulburare temporar n clasificarea grupului, dac pacienii prezint un nivel redus al internabilitii n antecedente (Andreasen, 1983, apud L. Filimon, p.18). D.S.M.-IV publicat n 1994 este o elaborare ce reprezint rezultatul unei munci colective de durat care deschide noi ci de cercetare i noi provocri pentru practic. Aici se regsesc clasificarea depresiei i criterii de diagnostic ale diferitelor tipuri de tulburri de dispoziie. Se nfptuiete obiectivul descripiei simptomelor relevat att longitudinal, ct i intersecional, aceasta fiind considerat caracteristica cea mai important a ultimelor sisteme de clasificare i diagnostic, nelsnd loc interpretrilor subiective. De asemenea, sunt respinse modelele teoretice sau etiologice, ceea ce permite utilizarea lor de ctre toi cercettorii i practicienii, indiferent de orientare. Factorii etiologici sunt luai n considerare numai pentru tulburri mintale cu substrat organic i pentru tulburrile de adaptare (reacii la stresorii psihosociali), deoarece ntrunesc acordul general. Modelele teoretice biologice, psihanalitice, comportamentale, psihosociale, etc. care accentueaz o explicaie teoretic, intrnd astfel n conflict unele cu altele nu sunt luate n consideraie. De aici atributul de ateoretic, aplicat noului sistem de clasificare i dechidere larg datorit descrierii obiective a tulburrilor mintale. Se descriu detaliat n termeni concrei i condiii de clasificare caracteristice relevante pentru diagnoz (simptome, pattern comportamental, baze sociale, aspecte culturale, evoluia tulburrii i severitate. Sunt de asemena riguros precizate caracteristicile clinice obligatorii i succesiunea lor pentru stabilirea diagnosticului, precum i caracteristicile incompatibile cu diagnosticul. Depirea sistemelor tradiionale de clasificare orientate mai mult pe modelele ierahice n care diferitele simptome trebuiau subsumate unei singure diagnoze se realizeaz pe baza diagnozei multiple n tulburrile mintale. Anormalitatea fundamental n tulburrile de dispoziie este considerat schimbarea dispoziiei i afectului care sunt dominate n cazul tulurrii depresive de tristee, mhnire. Schimbarea poate include iritabilitate, apatie, amnezie nsoit n general de schimbri n nivelul de ansamblu al activitilor. O depresie clinic sau tulburare de dispoziie este o boal sau un sindrom care datorit calitii i persistenei semnelor simptomelor este prezent n fiecare zi, n cea mai mare parte a zilei, cel puin dou sptmni. Calitatea simptomelor este diferit, pot exista tulburri n reglrile somatice, comportamentale, cognitive sau emoionale, iar prezena simptomelor genereaz disfuncionalitai psihosociale semnificative. Aceste tulburri reprezint coninutul episodului depresiv major care este categorizat separat de tulburarea depresiv major, diagnosticul cu tulburare depresiv major aplicndu-se pacienilor cu unu-dou episoade depresive anterioare. Tulburarea depresiv major trebuie s se ntemieze si pe alterarea funcionrii n plan social sau ocupaional i pe distres.

Tulburrile depresive imprecis definite (atipice) cuprind tulburarea disforic premenstrual, tulburarea depresiv minor, tulburarea depresiv de scurt durat, dar repetat i tulburarea depresiv postpsihotic din schizofrenie. Tulburarea de dispoziie include tulbur rile de dispoziie datorate strii generale a sntii, tulburrile de dispoziie datorate unor substane, respectiv tulburrile de dispoziie atipice. Formele unipolare ale tulburrii de dispoziie primar sunt mprite n trei categorii: tulburare depresiv major, tulburare distimic i tulburare depresiv nespecific.

Episodul depresiv major Caracteristica principal a episodului depresiv major este c timp de cel puin dou sptmni este prezent dispoziia depresiv i/sau pierderea interesului, a plcerii pentru aproape toate activitile. La copii i adolesceni dispoziia poate fi iritabilitate mai mult dect tristee. De asemenea trebuie s fie prezente nc cel puin patru simptome adiionale din lista simptomelor menionate n subcapitolul anterior: schimbri ale apetitului, ale somnului, ale activitii psihomotorii, reducerea energiei, sentimente de vin sau devalorizare, dificulti n gndire, n concentrarea ateniei, n luarea deciziilor, ideaie suicidar. Pentru a putea fi incluse n cadrul episodului depresiv major, simptomele trebuie s determine o schimbare evident n ru fa de situaia anterioar a subiectului, s se manifeste cel puin doua sptmni consecutiv aproape n fiecare zi i s persiste n cea mai mare parte a zilei. Episodul depresiv major trebuie s fie nsoit de distres semnificativ sau s diminueze funcionarea n plan social, ocupaional sau n alte domenii importante. Episodul depresiv major se diagnosticheaz n funcie de urmtoarele 5 criterii:

1. trebuie s fie prezente timp de dou sptmni cinci sau mai multe din simptomele
menionate anterior, cel puin unul din simptome trebuie s fie dispoziia depresiv sau pierderea interesului sau a plcerii. Nu se includ simptomele ce rezult n mod evident din condiiile de ordin medical general sau iluzii i halucinaii din dispoziii incongruente; 2. simptomele s nu ntruneasc criteriile pentru episodul mixt; 3. simptomele trebuie s determine distres clinic semnificativ sau perturbri n plan social, ocupaional sau n alte domenii de funcionare; 4. simptomele nu trebuie s fie cauzate n mod direct de efectele psihologice ale substanelor (abuz de droguri, alcool) si nici de condiiile medicale generale (hipotiroidism); 5. simptomele nu trebuie s se justifice ca urmare a pierderii a persoanei iubite. Tulburarea distimic Trstura esenial a tulburrii distimice este dispoziia depresiv cronic n cea mai mare parte a zilei, n majoritatea zilelor timp de cel puin doi ani. n timpul perioadei caracterizate prin dispoziie depresiv trebuie s fie prezente cel puin dou simptome adiionale. ntruct simptomele devin parte a experienei cotidiene a indivizilor, nici nu mai apar ca nefireti i nici nu sunt descrise, ci rezult numai n urma interviului cu rspunsuri directe. n timpul perioadei de doi ani, nici un

simptom nu trebuie s lipseasc mai mult de dou luni. Diagnosticul de tulburare distimic se poate stabili doar dac nu a fost prezent un episod depresiv major n perioada primilor doi ani ai tulburrii, iar tulburrile nu ntrunesc criterii pentru tulburarea depresiv major cronic sau n remisie. De asemenea nu trebuie s fi existat vreodat episod maniacal, episod mixt sau hipomaniacal, nici criteriile pentru tulburarea ciclotimic. Se poate vorbi de tulburare distimic doar dac ea nu apare exclusiv n cursul tulburrilor psihotice cronice (schizofrenie). Tulburarea distimic se poate asocia cu unele tulburri cronice cum ar fi dependena de substane. Tulburarea depresiv nespecific Tulburarea depresiv nespecific include tulburrile cu aspect depresiv care nu ntrunesc criteriile pentru tulburarea depresiv major, tulburarea distimic, tulburarea de adaptare cu dispoziie depresiv, tulburare depresiv mixt (anxietate i depresie). Tulburarea depresiv atipic cuprinde:

1. tulburarea disforic premenstrual caracterizat de simptome precum: dispoziie depresiv


pronunat, anxietate, labilitate afectiv evident, diminuarea interesului n activiti. Apar n sptmna de ncheiere a perioadei i dispar n cteva zile dup instalarea menstruaiei. Simptomele trebuie s fie destul de severe pentru a interfera semnificativ cu munca, coala sau activitile obinuite i pentru a fi n ntregime absente, timp de cel puin o s ptmn dup menstruaie. 2. tulburarea depresiv minor cuprinde episoade de cel puin dou sptmni cu simptome depresive; 3. tulburarea depresiv recurent scurt cuprinde episoadele ce in de la dou zile la dou sptmni, cel puin o dat ntr-o lun dintr-un an (neasociate cu ciclul menstrual); 4. tulburarea depresiv postpsihotic n schizofrenie cuprinde episodul depresiv major care apare n timpul fazei reziduale a schizofreniei; 5. episodul depresiv major suprapus cuprinde tulburri psihotice nespecifice tulburrii psihotice cu iluzii sau fazei active a schizofreniei; 6. situaiile n care clinicianul ajunge la concluzia c tulburarea depresiv exist, dar nu se poate determina dac este primar sau se datoreaz condiiilor generale medicale i este indus prin substane.

1.4. Evaluarea depresiei Efortul omului de tiin de a da o definiie precis tulburrii depresive i criteriilor de diagnostic este susinut de preocuparea constant a clinicianului de a se asigura, nainte de a pune diagnosticul, c simptomele depresive sunt prezente i corespund unei realiti cunoscute sau recognoscibile n comunitatea profesionitilor. Practicianul trebuie s constate c s-au eliminat toate celelalte ipoteze, iar diagnoza corespunde sistemelor reale ale pacientului. Culegerea datelor presupune observaia clinic, interviuri standardizate, inventare i scale de evaluare obiectiv sau de autoevaluare. Interviul standardizat. Fiecare metod de interviu a fost elaborat pentru aplicare n concordan cu criteriile unui sistem de diagnostic: Criteriile lui Feighner (1972), Criteriile de Diagnostic pentru

Cercetare (Spitzer et al., 1978), D.S.M.- IV-R (1987) i Clasificarea Internaional a Tulburrilor, a Traumatismelor i a Cauzelor Morii (ICD-10, 1993). Fiecare metod precizeaz condiiile de aplicare, persoanele calificate pentru efectuarea interviului, timpul de aplicare, cotarea i sursele pentru obinerea programelor. Pentru fiecare au fost stabilite fidelitatea, validitatea i cile de determinare ale acestora (Sholomkas, 1990; Guelfi, 1997). Cele mai importante i mai frecvent utilizate interviuri standardizate pentru diagnosticul tulburrilor depresive sunt: Programul pentru Tulburri Afective i Schizofrenie, Programul de Interviu pentru Diagnostic, Interviul Clinic Structurat pentru D.S.M.-IV-R, Interviul Compozit pentru Diagnostic Internaional i Programul pentru Evaluare Clinic n Neuropsihiatrie. Sistemul Compozit de Evaluare Diagnostic n tulburrile depresive (CODE = Composite Diagnostic Evaluation System) este o metodologie ce permite studiul relaiilor dintre diferitele clasificri ale tulburrilor mentale (Ban, 1989; Gaszner, Ban, 1996). Permind compararea sistemelor diagnostice derivate din diferite principii nosologice, sistemul poate fi folosit n evidenierea categoriilor valide de boli mintale i n identificarea tratamentului adecvat. El difer de alte sisteme polidiagnostice prin capacitatea sa de a produce diagnoz multipl pe baza unui singur interviu. Componentele eseniale ale sistemului sunt divizate n algoritmi care pot evalua pacientul prin multiple sisteme diagnostice n acelai timp. n CODE-DD (Depressive Disorders) exist o scal de evaluare pentru tulburrile depresive (RSDD), care pe baza unui algoritm, permite stabilirea diagnosticului n cadrul a 25 de sisteme diagnostice de clasificare a tulburrilor depresive, n mod simultan. ntruct CODEDD s-a dezvoltat prin diferenierea subformelor, n cadrul depresiei unipolare se folosete numai la pacienii preselecionai. Scala de evaluare pentru tulburrile depresive se bazeaz pe 90 de caracteristici cuprinse n 80 de variabile, fiecare fiind evaluat n termeni de prezent sau absent. Fiecare variabil este perceput ca i un cod responsabil pentru o form distinct a expresiei clinice. Scala conine i o subscal pentru evaluarea severitii tulburrii depresive. Listele de verificare IDCL-ICD-10 i ICDL-D.S.M-IV pornesc de la dezavantajele interviurilor standardizate i structurate: limitarea la circumstane precis determinate, dificultile de natur economic ale aplicrii, ncrederea n diagnostic condiionat de omogenitatea grupelor, consumul de timp, dificultile explorrii verbale pentru pacienii care refuz comunicarea, simuleaz sau traverseaz o criz acut, relevan semnificativ doar la pacienii cu simptome acute. Pe aceast baz, listele de verificare propun o alternativ de verificare a semnelor i simptomelor. Cu ajutorul lor specialistul poate aduna toate datele relevante pentru stabilirea diagnosticului n timpul consultaiei obinuite pe baza observaiilor sau a informaiilor de la o ter persoan. El se poate concentra asupra celor mai proeminente plngeri ale pacientului i ulterior, asupra semnelor i simptomelor, ceea ce este foarte important pentru obinerea unei relaii bazate pe ncredere. Pacientul poate fi evaluat chiar dac explorarea deplin este imposibil. Datele obinute pot fi comparate i se noteaz n documente tipizate, rezultnd o mai temeinic comunicare, nregistrare i stocare a datelor. IDCL ofer o evaluare tiinific i standardizat pentru ICD-10 i D.S.M-IV, permind o examinare sistematic a criteriilor relevante i a deciziilor de diagnoz. Constituie un instrument consistent, riguros stabilit, ce poate fi folosit ntr-un sistem standardizat pentru clasificarea pacienilor. Inventarele i scalele. n urma consultrii lucrrilor de referin privind evaluarea depresiei, voi prezenta cele mai frecvent utilizate scale i inventare ( Ban, 1981; Sartorius, Ban, 1986; Shaver, Brennan, 1991; Kleinman, Good, 1995).

Scala pentru evaluarea depresiei Hamilton (HRSD), 1960 este una dintre primele scale de evaluare obiectiv pentru aprecierea severitii strilor depresive, fiind i astzi una dintre scalele cu cea mai larg utilizare. Itemii si au fost revizuii, anumite definiii ale lor au fost adaptate (Hamilton 1982, 1987; Bech, Coopen, 1990; Thompson,1989). Itemii scalei se refer la dispoziia depresiv, dispoziia anxioas, retardarea psihomotorie, simptomele cognitive, simptomele sociale i la simptomele vegetative ale depresiei. n varianta din 1986 a scalei depresiei Hamilton, realizat de Bech i colaboratorii si cu acordul autorului, este inclus alturi de scala de depresie Hamilton o scal de depresie a melancoliei (Bech, 1996). Prima conine 21 de itemi, iar a doua 10 itemi. Nivelele de severiatate ale semnelor i simptomelor pot avea valori cuprinse ntre 0-4 pentru HRSD sau ntre 0 i 2, reflectnd astfel 5 vs. 3 nivele. Scala de diagnostic a melancoliei DMS precizeaz trei nivele cu valori cuprinse ntre 0 i 2. Alctuit pe baza analizei construciei scalei Hamilton, folosindu-se analiza structurii latente, scala de melancolie se realizeaz printr-o validitate constructiv ridicat. Itemii si acoper cele mai importante componente ale tulburrii de dispoziie. Acest lucru s-a constatat i n studiile de validitate efectuate pe populaii diferite, din culturi diferite (Hamilton, 1987; Paykel, 1990). Scala Hamilton i-a demonstrat validitatea concurent prin rapoarte la alte instrumente de evaluare dintre care cel mai semnificativ este BDI. Inventarul pentru depresie Beck (BDI) 1967, 1988 este cel mai frecvent citat i cel mai utilizat instrument de msurare a depresiei bazat pe autodescriere. Mai mult, el a devenit un etalon pentru validarea altor inventare sau scale de autoevaluare. n lucrarea sa din 1967, Beck a definit depresia prin prezena unei liste de 21 categorii simptom-atitudine. Itemii inventarului reprezint urmtoarele categorii: dispoziie depresiv (tristee), pesimism (lipsa speranei), sentiment de eec, deficit relaional, sentimente de vin, nevoia de pedeaps, ur de sine, autorepro, dorine de suicid, plngeri, irascibilitate, contacte sociale deficitare, capacitate de decizie redus, imagine de sine negativ, incapacitate de munc, insomnie, fatigabilitate, pierderea apetitului, scdere n greutate, ipohondrie, pierderea libidoului. In versiunea original s-a cuantificat gradul de severitate a simptomelor cu valori cuprinse ntre 0 i 3, unele categorii avnd dou variante de rspuns pentru acelai grad de severitate. n versiunile mai recente ale scalei este stabilit o singur variant pentru fiecare nivel, astfel nct cei 21 de itemi au fiecare 4 nivele de severitate cuprinse ntre 0 (absena depresiei) i 3 (depresie maxim). Astfel, scorul total este cuprins ntre 0 i 63. Se consider c absena depresiei sau depresia minim se reflect ntr-un scor mai mic de 4, depresia uoar ntre 5 i 13, moderat ntre 14 i 20, iar depresia sever peste 21 (Shaver, Brennan, 1991). n practic se lucreaz cu scoruri mai ridicate. Adaptat pentru toate vrstele, BDI, este cel mai cunoscut inventar pentru msurarea nivelului depresiei i a fost tradus i utilizat cu succes n multe spaii socio-culturale. Este uor de administrat, necesit un timp scurt, putnd fi aplicat la diferite segmente ale populaiei indiferent de nivelul de cultur sau vrst, datorit utilizrii unui limbaj accesibil. Scala de autoevaluare a depresiei Zung (SDS, 1965) a fost conceput pentru evaluarea depresiei mai ales n instituiile de ngrijire medical. Ea conine 20 de itemi grupai n 4 categorii: simptome afective, referitoare la dispoziia depresiv, simptome referitoare la perturbri fiziologice (somn, apetit, greutate, libido, oboseal), la perturbri psihomotorii (agitaie sau retardare), perturbri psihologice (confuzii, disperare, iritabilitate, indecizie, depreciere, idei suicidare, insatisfacie). Rspunsurile pentru fiecare item se grupeaz n 4 variante, fiecare reflectnd frevena semnului sau

simptomului: 1=deloc sau pentru puin timp, 2=uneori, 3=o bun parte de timp, 4=cel mai mult sau tot timpul. Tradus n peste 30 de limbi, SDS, asemenea BDI este una dintre cele mai larg folosite scale pentru evaluarea depresiei, att n unitile de cercetare, ct i n clinic. Cele dou instrumente pot fi considerate complementare, BDI msurnd gradul de severitate al depresiei, iar SDS frecvena simptomelor depresive. Complementaritatea i distincia sunt importante i trebuie luate n considerare n raport cu obiectivele cercetrii. Asemenea BDI, aplicarea SDS nu este influenat semnificativ de factori demografici. Scala pentru evaluarea depresiei Carroll (CRS) a fost conceput ca o modalitate de autoevaluare pararlel la Scala de Evaluare Obiectiv a Depresiei Hamilton (HRDS). Dezvoltarea CRS nu a fost menit s compenseze incongruena dintre evalurile clinice obiective i autoevalurile depresiei. Itemii si vizeaz aspectele somatice i comportamentale ale depresiei, indicnd severitatea simptomelor fr a avea pretenia s constituie un mijloc de diagnostic. CRS cuprinde 52 de itemi care vizeaz retardul motor, agitaia, perturbrile somnului, pierderea n greutate, anorexia, oboseala, pierderea libidoului, dificulti n concentrarea ateniei, diminuarea perspicacitii, anxietate i idei suicidare. n contrast cu HRDS n care unele enunuri se evalueaz de la 0 la 4, iar altele de la 0 la 2, n CRS aceeai itemi (simptome) sunt reprezentai de patru sau de dou enunuri care reflect severitatea progresiv a manifestrilor aceluiai simptom. Ordinea prezentrii itemilor este aleatorie. Rspunsurile la chestionar sunt binare (da/nu); 40 de rspunsuri de tip da i 12 de tipul nu vor fi luate n considerare pentru determinarea strii depresive. Scorul total se calculeaz prin nsumare (1 punct pentru fiecare item) i poate fi cuprins ntre 0 i 52. n combinaie cu interviurile structurate, inventarele i scalele pot fi utilizate pentru evaluarea severitii, frecvenei, evoluiei i a simptomatologiei depresiei. Eficiena lor poate spori dac se iau n calcul att calitile lor psihometrice, ct i neajunsurile.

1.5. Tratamente Dup un ntreg proces de definire, clasificare, diagnosticare i evaluare a acestui flagel social (depresia), oamenii de tiin au descoperit diverse modaliti de ameliorare i/sau chiar vindecare ale indivizilor ce prezint simptomele specifice depresiei. Pe plan somatic, o modalitate de vindecare este tratamentul medicamentos bazat pe antidepresive. n trecut, electroocul reprezenta instrumentul de baz, ns acum el este utilizat doar pentru cazuri de depresie deosebit de grave, rezistente la antidepresori. Medicamentele folosite sunt mprite n dou mari grupe: inhibitorii monoaminooxidazei i derivaii triciclici. Inhibitorii monoaminooxidazei (IMAO) sunt eficieni, dar prezint i dezavantaje: sunt dificil de administrat, necesitnd o supraveghere deosebit i asocierea lor cu alte medicamente poate fi extrem de periculoas. Derivaii triciclici sunt pe baz de imipramin utilizat pentru prima dat de R. Kuhn n 1957. Clomipramina i amitriptilina, care pot fi administrate pe cale intravenoas la nceputul tratamentului au inaugurat o lung serie de medicamente antidepresive care acioneaz n general prin inhibarea recaptrii neuromediatorilor intrasinaptici i fac s vireze dispoziia depresiv dup 12-15 zile de tratament. Activitatea lor paralizeaz net nervul vag i antreneaz fenomene secundare,

uneori dezagreabile: uscciunea gurii, midriaz, cu dificultatea acomodrii vizuale, riscuri de cretere a tensiunii intraoculare sau provocarea unei retenii vezicale; tahicardie i tulburri tensionale n primele zile de prescripie. Provoac o dezinhibare adesea mai precoce dect modificarea strii timice, ceea ce poate facilita o trecere la actul suicidar. Din aceste motive este necesar ca asemenea tratamente s se fac sub supravegherea constant a anturajului i, n cazurile grave, cu risc de suicid, n mediul spitalicesc. Cnd bolnavul este anxios i siucidar, este necesar s se asocieze medicamente sedative i anxiolitice (levopromazina sau benzodiazepine), suspectnd totui riscuri de dependen . Trebuie de asemenea s se prescrie corectori de hipotensiune (clorohidratul de heptaminol) i corectori de efecte anticolinergice (anetoltritiona, ezerina). Acest tratament va fi diminuat progresiv dup virajul de dispoziie, prevenindu-se o posibil recidiv a depresiei. Muli specialiti l prescriu luni n ir cu doze slabe asociind produse normotimice (litiu i valpromida) care s-au dovedit eficiente n prevenirea de noi accese. n afar de tratamentul medicamentos, necesare i utile sunt psihoterapiile. Una dintre acestea este terapia cognitiv-comportamental care a fost dezvoltat de Beck, Rush, Shaw si Emery, care poate fi definit ca o rezolvare de probleme, depresia fiind ea nsi o problem. Scopul terapiei este de a-l ajuta pe pacient s gseasc soluii la problemele sale, iar obiectivul imediat al terapiei este eliberarea de simptome, cel pe termen lung fiind rezolvarea problemelor de via i prevenirea apariiei sau mcar atenuarea unor episoade depresive viitoare. Se face o selecie a pacienilor care presupune luarea n considerare a urmtorilor factori: pacienii s fie non-psihotici (totui, poate fi aplicat i acestora, dar nsoit de medicaie antidepresiv), s se cunoasc gradul de severitate al depresiei, s se identifice patternul de gndire negativ, s se realizeze aliana terapeutic i pacientul s aib un repertoriu bogat de deprinderi de a face fa stresului. n funcie de aceti factori, terapeutul elaboreaz diferite strategii (cognitive, comportamentale, cognitiv-comportamentale, preventive) innd cont att de caracteristicile, ct i de gradul de severitate al depresiei ale fiec rui pacient n parte. Terapia cognitiv-comportamental este mai eficient cnd se asociaz cu terapiile sugestive: relaxare, hipnoz, antrenament mental.

1.6. Concluzii

Dintre toate noiunile de semiologie psihiatric i psihopatologie clinic, aceea de depresie este cea mai frecvent utilizat i include o fenomenologie clinic extrem de variat, de la schimbrile de dispoziie compatibile cu viaa normal pn la manifestrile psihotice, care evolueaz att cu perturbarea strii afective, ct i cu diminuarea frapant a posibilitilor cognitive, psihomotorii i perceptive. n plus, termenul de depresie este folosit i n alte domenii dect cele ale psihopatologiei i clinicii psihiatrice, astfel:

n neurofiziologie, depresia indic o reducere a activitii electrofiziologice; n farmacologie, depresia exprim efectul anumitor substane (psiholeptice) de reducere a responsivitii senzoriale i psihice. Aceast aciune farmacodinamic a constituit chiar un criteriu taxonomic n funcie de care psihotropele erau mprite n stimulante si deprisante;

n fiziopatologie, depresia constituie expresia dezechilibrului ntre anumii neurotransmitori i modulatori ai impulsului neuronal sau o perturbare a mecanismelor neuronale receptoare.

Totodat, depresia prezint o accepiune distinct i este diferit definit n funcie de orientarea psihologic sub care este privit. Astfel:

psihanaliza vede depresia ca o deturnare a agresivitii spre sine; teoria comportamentist consider depresia ca un defect de condiionare sau ca o lips de abilitate de nvare, survenit n urma unor eecuri repetate; psihologia academic apreciaz depresia ca o tulburare cognitiv ce determin o imagine de sine negativ i o viziune distorsionat, pesimist asupra lumii.

Dispoziia depresiv reprezint o schimbare calitativ fa de funcionarea precedent, constatabil n cea mai mare parte a zilei, aproape n fiecare zi (DSM-IV-R, p. 222) timp de minimum dou sptmni. Se precizeaz faptul c aceast dispoziie depresiv este indicat fie prin relatare subiectiv, fie prin observaia celor din jur. Sindromul depresiv se caracterizeaz prin apariia brusc a unei stri de depresie i de anxietate cu nelinite psihomotorie. Bolnavii sunt agitai, panicai, vorbesc mult, nu-i gsesc locul, prezint frecvent idei delirante de autoacuzare, de umilire, hipocondrice sau chiar de urmrire i influen. Uneori ideile delirante pot fi nsoite de halucinaii auditive i vizuale, survenite pe fondul de dispoziie depresiv. n unele forme de depresie accentuat, modificrile tensiunii arteriale pot produce tulburri de contiin de tip delirant-oniroid n cursul crora bolnavul nu mai percepe clar mediul exterior, prezint false recunoateri, halucinaii, dezorientare n timp i spaiu; dup risipirea episodului confuzional ei nu pstreaz amintirea acestei stri (amnezia lacunar) sau o reproduc fragmentar. Sindromul depresiv poate dura doua-trei sptmni i are tendina s recidiveze. Uneori survine consecutiv administrrii timp ndelungat a medicamentaiei hipotensive rezerpinice. Sindromul depresiv are ca simptome cardinale dispoziia depresiv, ncetinirea proceselor de gndire i inhibiia activitii. Se pot deosebi urmtoarele forme ale sindromului depresiv:

depresia simpl, n care simptomul cel mai important este inhibiia activitii; depresia stuporoas, n care inhibiia atinge intensitatea maxim; depresia anxioas; depresia delirant cuprinde delirul melancolic tipic (p ctuire, srcie, hipocondrie), care poate lua o form special n Sindromul Cotard. Acesta e constituit din idei de negaie (a existenei i a funciei propriilor organe, a existenei rudelor, a celorlali oameni, chiar i a lumii), de imoralitate i enormitate.

n funcie de importana sczut a factorului somatogen i cea crescnd a factorului psihogen, depresiile se ordoneaz astfel (Kielholz):

depresii organice: senile, pe fond de arterioscleroz cerebral, posttraumatice, n epilepsie;

depresii simptomatice postinfecioase: n boli cronice vasculare, pulmonare, n tulburri endocrine premenstruale, n cursul sarcinii, hipertiroidiilor, bolii Addison, n tratamentele cu reserpin, steroizi, n faza de caren la toxicomani, n schizofrenie; depresii de involuie; depresii endogene care fac parte din sfera psihozei maniaco-depresive; depresii psihogene: a) depresii de epuizare i nevrotice care ar sintetiza alte ncerc ri de delimitare fcute anterior (depresia vegetativ Lemke); b) depresii psihoreactive.

Depresia se ntlnete mai rar n copilrie dect n viaa adult, ea fiind apanajul versantului descendent al existenei. ntr-o mai mare msura dect la adult, depresia nu apare pur, ci deseori mascat de un sentiment de oboseal sau greutate fizic, disprosexie, bradipsihie si bradikinezie. Uneori copiii depresivi sunt considerai capricioi, dezinteresai, hipersensibili sau labili afectiv. Din cauza posibilitilor reduse de verbalizare a tririlor, ct i datorit aspectului polimorf i uneori mascat al depresiei, se disting greu stri depresive propriu zise nainte de vrsta colaritii. Unii autori (Kohler) consider c strile depresive nu survin niciodat nainte de perioada prepuber sau puber. Cu toate acestea, R. A. Spitz, vorbete de o depresie anaclitic, care poate aprea chiar la copilul de ase luni, aflat ntr-o caren emoional n raport cu separarea sa de mam, i se caracterizeaz prin dezinteresul fa de anturaj, pierderea apetitului, tulburri n dezvoltarea general i ponderal. Manifestrile clinice propriu zise ale episodului depresiv sunt exprimate prin simptome eseniale si facultative:

1. reducerea capacitii cognitive dificulti de concentrare, de mobilizare voliional i


deliberare. Pacientul acuz faptul c gndirea sa e trenant, vscoas, laborioas, dar neclar i ineficace, cu o srcire a temelor i o reducere a coninuturilor; 2. temeri relativ constante ce au ca axe majore subapreciere, autominimalizare, incapacitate i culpabilitate; 3. sentimente de inadecvare personal ideea de pcat e legat de sentimentul religios; 4. pierderea sau reducerea stimei de sine autoevaluarea negativ, subaprecierea, inadecvarea, culpabilitatea; 5. inhibiia psihomotorie astenia, asociaii ideative lente, reducerea amplitudinii i a ritmului micrii, hipomimia cu reducerea expresivitii mimice; 6. indiferena afectiv incapacitatea pacientului de a tri satisfacii sau de a ncerca sentimente agreabile, n faa unor situaii de natur s confere o stare afectiv pozitiv; 7. anestezia psihic dureroas pacienii nu sunt capabili de trirea unor sentimente afective negative, de a resimi tristeea, doliul sau disperarea; 8. dificultatea de deliberare, indecizia i ezitarea; 9. dezndejdea sau disperarea intensitatea i severitatea tulburrilor depresive, risc suicidar deosebit; 10. insomnia, hipersomnia; 11. reducerea apetitului, pierderea ponderal; 12. constipaia; 13. cefaleea singurul simptom al unei depresii (Kielholz 1984, p. 56); 14. algiile justificarea inhibiiei psihomotorii.

Manifestri clinice ntlnite n depresii:


76 100% tristee, absena bucuriei, anxietate, tensiune, lipsa de energie, dezinteres, hipoprosexie, ideile de insuficien; 51 -75% disperare, agresivitate, iritabilitate, alterarea comportamentului social, indecizia, modificarea percepiei timpului, ideile de suicid, ncetinirea psihomotorie, absena relaiilor sociale, diminuarea libidoului, trezirea precoce, incapacitate de adormire, somn superficial ntrerupt, inapeten, modificarea greutii, algii;

26 50% sentimente de culpabilitate, hipocondrii, agitaie psihomotorie, maleza matinal, constipaie; 1 25% idei de srcie, idei de persecuie, delir de culpabilitate, delir hipocondric, malez vesperal. Speiberg:::::::

Este un chestionar de autoevaluare, fiind desemnat pentru autoadminstrare. Atentia examinatorului trebuie ndreptata asupra faptului ca instructiunile sunt diferite pentru cele doua parti ale inventarului. Anxietatea stare este conceptualizata ca o stare emotionala tranzitorie sau o conditie a organismului uman care este caracterizata prin trairi constient percepute, subiective ale tensiunii precum si o activitate crescuta a sistemului nervos autonom. Aceste stari pot varia n intensitate si fluctua n timp. Anxietatea trasatura se refera la diferente relativ stabile n tendinta de a raspunde la situatii percepute ca amenintatoare cu cresteri ale anxietatii stare. COTARE:

5.3. Metodologia utilizat 5.3.1. Descrierea loturilor de adolesceni investigai n cercetarea noastr, am investigat dou loturi de adolesceni, dintre care 47 de adolesceni instituionalizai (Centrul de Plasament Bucium din Iai) i 55 de adolesceni provenii din familii normale, deci neinstituionalizai (elevi ai Liceului Teoretic ,,M. Eminescu din Iai). n total, au fost investigai 102 adolesceni (58 de biei i 44 de fete), cu vrste cuprinse ntre 15 i 20 de ani ( x = 16.6 ani; s = 1.2 ani). Dintre adolescenii instituionalizai, 20 au fost fete i 27 biei, cu vrste cuprinse ntre 15 i 20 de ani ( x = 16.7 ani; s = 1.4 ani). Motivele instituionalizrii acestora n Centrul de plasament Bucium ineau de: abandon, decesul ambilor prini, decderea printelui din familia monoparental din drepturi sau a ambilor prini, situaii Psihologia Online Biblioteca Online www.psihologiaonline.ro42 familiale precare din punct de vedere socio-economic, familii dezintegrate, etc. Pe lng simptomele specifice instituionalizrii, unii dintre adolescenii instituionalizai prezentau o serie de tulburri de comportament specifice. Dintre adolescenii provenii din familii normale (neinstituionalizai), 24 au fost fete i 31 biei. Vrstele acestora au variat ntre 15 i 18 ani, fiind elevi n clasele IX-XII ale Liceului Teoretic ,,M. Eminescu din Iai. Vrsta medie a adolescenilor neinstituionalizai, provenii din familii normale a fost de 16.5 ani (s = 0.9 ani). Adolescenii din lotul celor instituionalizai au completat chestionarele care le-au fost administrate n grupuri mici (5-6 subieci), n mai multe zile diferite, pe perioada a dou sptmni. Am acordat o atenie special supravegherii acestora, pentru a se evita

situaia contaminrii rspunsurilor prin influen reciproc. Culegerea datelor a fost realizat n luna mai anul trecut. 5.3.2. Instrumentele utilizate pentru colectarea datelor Pentru colectarea datelor referitoare la stima i la imaginea de sine, am aplicat dou chestionare: 9 Scala de stim de sine ETES (Echelle Toulousaine dEstime de Soi) versiunea pentru puberi i adolesceni (adaptat pe populaie de adolesceni de psiholog Adriana Crciun, 1998). 9 Chestionarul de autoapreciere a imaginii de sine, inspirat de cercetrile asupra imaginii de sine i a rolului acesteia n psihoterapie, ntreprinse de C. Rogers acest chestionar este prezentat ntr-o traducere i adaptare romneasc de Ion Dafinoiu, n lucrarea coordonat de Adrian Neculau, 26 de teste pentru cunoaterea celuilalt (Editura Polirom, Iai, 2003). Scala Toulouse de Stima de Sine (ETES) a fost inspirat din instrumente deja existente (scalele lui Coopersmith, Rosenberg, etc.), fiind publicat pentru prima dat n Psihologia Online Biblioteca Online www.psihologiaonline.ro43 1994, de N. Oubrayrie, M. Lonardis i C. Safont, n Revista European de Psihologie Aplicat. Deoarece integreaz diferite faete ale stimei de sine, ETES permite obinerea unui scor global i a cinci scoruri pariale, corespunztoare celor cinci aspecte pe care le operaionalizeaz. Dou dintre acestea, respectiv aprecierea controlului emoional i evaluarea sinelui proiectiv, sunt dimensiunile sau faetele pe care ETES-ul le propune n plus, fa de scalele anterioare omoloage, focalizate mai mult pe sondarea sinelui fizic, social i/sau colar. n varianta construit pentru puberi i adolesceni, scala ETES este alctuit din 60 de itemi cu rspunsuri dihotomice de tip DA/NU (Anexa 1), repartizai cte 12 pe fiecare din cele cinci dimensiuni. Fiecare item este cotat cu un punct dac subiectul a rspuns conform grilei de corectare. Scorurile pentru fiecare dintre subscale se obin prin nsumarea scorurilor la itemii componeni. De asemenea, se poate calcula un scor total, nsumandu-se scorurile la cele cinci subscale. n cercetrile cu caracter teoretic sau aplicativ, autorii recomand s se opereze att cu scorurile pe dimensiuni, ct i cu cel global. Dar n scopuri de diagnostic pentru orientare, selecie sau pentru consiliere a adolescentului/puberului pe anumite probleme, scorurile la Sinele emoional, social, scolar, fizic, respectiv proiectiv sunt mult mai informative i au o valoarea prognostica mai mare dect scorul global la scal. Tabelul 1 prezint pe scurt semnificaiile fiecreia dintre cele cinci subscale (corespunztoare dimensiunilor sau faetelor sinelui). Tabelul 1 Dimensiuni ale stimei de sine Semnificaii Sine emoional Exprim reprezentarea controlului emoiilor, capacitatea de stpnire a impulsivitii; importana sa n cadrul scalei poate fi justificat prin aceea c un control eficient al emoiilor permite organizarea adecvat a activitilor, faciliteaz planificarea unor scopuri realiste, precum i a unor strategii eficiente prin care acestea pot fi atinse (de exemplu, itemul: mi pierd cu uurin calmul cnd mi se fac reprouri). Psihologia Online Biblioteca Online www.psihologiaonline.ro44 Sine social

Condenseaz reprezentarea interaciunilor cu ceilali (prini, colegi, prieteni) i a sentimentului de recunoatere sociala (de exemplu, itemul: Cnd sunt ntr-un grup, mi place s m fac remarcat i apreciat) Sine colar Reflect percepia pe care individul o are asupra propriilor lui competene, obiectivabile n propriile comportamente i performane colare (de exemplu, itemul: M descurajez cu usurina la coal). Sine fizic Oglindete gradul de acceptare de ctre subiect faa de nfiarea sa fizic (de exemplu, itemul: Cred c sunt prea gras/slab). Sine proiectiv (prospectiv) Vizeaz reprezentrile subiectului asupra propriului viitor, transparente n: atitudinea faa de oferta anilor care vor veni (de exemplu, itemul: Am ncredere n viitor), intele vizate (de exemplu, itemul: Scopul meu principal este de a avea o meserie care s-mi plac), rolurile dorite sau ateptate (de exemplu, itemul: A dori s particip la micri de solidaritate), etc. Aceast dimensiune a fost introdus de autorii scalei pe baza supoziiei existenei unei legturi ntre stima de sine i reprezentrile subiectului asupra propriului viitor, considerate a diferi fa de cele actuale. Aplicaiile experimentale ale ETES-ului, efectuate de cei trei autori pe grupe de puberi i adolesceni colarizai, au relevat aspecte interesante privind importana unor dimensiuni ale stimei de sine i a diferenelor de autoevaluare n raport cu vrsta i sexul subiecilor. Structura multidimensional a scalei ETES permite lrgirea i rafinarea posibilitilor de lucru ale psihologului consilier colar, psihoterapeutului sau ale clinicianului i asta pentru c, autoevaluarile pe care le permite posibile scala nseamn, pentru subiect, o nou treapt n contientizarea propriilor triri asociate caracteristicilor i Psihologia Online Biblioteca Online www.psihologiaonline.ro45 competenelor sale i, prin aceasta, o cale de reajustare a stimei de sine, de asumare i clarificare a propriei identiti, de cretere a eficienei propriilor aciuni. *** Chestionarul de autoapreciere a imaginii de sine integreaz rezultatele i observaiile din cercetrile ntreprinse de Carl Rogers asupra acestei dimensiuni a personalitii, pe care autorul citat a considerat-o ca avnd o relevana deosebit n procesul terapeutic. Fundamentul teoretic include ideea potrivit creia oamenii au competenele necesare pentru a se privi din exterior, cu alte cuvinte pentru a-i analiza propria lor persoan. Rogers a observat c multe dintre persoanele care se prezentau la psihoterapie aveau o imagine de sine negativ, prezentau o discordan (discrepan) ntre ceea ce ar fi dorit s fie i ceea ce credeau c sunt, n momentul respectiv. Astfel de discrepane ntre felul n care se vedeau persoanele respective i ceea ce ar fi dorit s fie ele l-au condus pe Rogers ctre elaborarea teoriei conflictului dintre Eul actual i Eul ideal. Acest conflict poate conduce la sentimente de frustrare, stres i la o stim de sine sczut. Pentru unii dintre noi, conflictul ntre Eul actual i cel ideal poate prea copleitor i poate conduce chiar la depresie, n timp ce pentru alii un astfel de conflict poate constitui modalitatea prin care i mobilizeaz resursele necesare atingerii idealurilor propuse. Chestionarul prezint o list de 32 de adjective (Anexa 2), reprezentnd att caracteristici personale pozitive (de exemplu: plin de umor, entuziast, demn de ncredere, politicos, sincer, puternic etc.), ct i negative (de exemplu: emotiv, fragil, interiorizat,

cinic, invidios, impulsiv etc.). Chestionarul nu implic rspunsuri greite sau corecte, ,,bune sau ,,rele, ceea ce conteaz fiind felul n care subiectul se vede i se evalueaz pe sine nsui. Subiecii trebuie s citeasc cu atenie lista i s pun, n coloana Cum sunt n prezent, cte un ,,X n dreptul fiecrui adjectiv, pe care l consider ca fiindu-i caracteristic. Apoi, fr a privi semnele fcute n prima coloan, trebuie s reciteasc lista de adjective i s pun cte un ,,0, n coloana Cum a dori s fiu, n dreptul fiecrui adjectiv, pe care ar dori s-l caracterizeze. Psihologia Online Biblioteca Online www.psihologiaonline.ro46 Scorarea se face acordnd cte un punct pentru fiecare adjectiv notat cu ,,X, respectiv cu ,,0 n cele dou coloane, respectiv pentru fiecare dintre adjectivele care nu au fost notate n nici una dintre cele dou coloane. Apoi, se nsumeaz punctele obinute, astfel obinndu-se o msur aproximativ a discrepanei dintre Eul actual, respectiv cel ideal. 5.4. Rezultatele obinute i interpretarea lor Am comparat mediile obinute de lotul de adolesceni instituionalizai, la chestionarul pentru evaluarea imaginii de sine, respectiv la scala pentru evaluarea stimei de sine cu mediile obinute de lotul de adolesceni neinstituionalizai. Comparaii au fost efectuate, utilizndu-se testul t-Student pentru compararea mediilor a dou eantioane independente. Toate prelucrrile au fost efectuate, utilizndu-se opiunile aplicaiei SPSS 10.00 for Windows. Tabelul 2 prezint datele obinute. Tabelul 2 Variabile msurate Adolesceni Medii Abateri standard t instituionalizai 18.95 5.36 Imaginea de sine neinstituionalizai 13.96 4.89 4.91 *** instituionalizai 38.31 5.44 Stim de sine global neinstituionalizai 39.60 6.64 - 1.05 ns instituionalizai 6.87 1.73 Sine emoional neinstituionalizai 8.03 2.44 - 2.72 ** instituionalizai 8.12 1.42 Sine social neinstituionalizai 8.87 1.67 - 2.39 * instituionalizai 8.40 2.21 Sine colar neinstituionalizai 7.23 2.46 2.50 * instituionalizai 7.93 2.05 Sine fizic neinstituionalizai 7.67 2.41

0.58 ns instituionalizai 6.97 2.38 Sine proiectiv neinstituionalizai 7.78 1.54 - 2.04 * * p < 0.05; ** p < 0.01; *** p < 0.001; ns diferene nesemnificative statistic Psihologia Online Biblioteca Online www.psihologiaonline.ro47 Datele obinute au indicat o diferen semnificativ statistic (t = 4.91; p < 0.001) ntre media notelor la chestionarul pentru autoaprecierea imaginii de sine obinute de adolescenii instituionalizai i media notelor obinute de adolescenii neinstituionalizai. Lotul adolescenilor instituionalizai a obinut note, n medie, semnificativ mai mari la autoaprecierea imaginii de sine, comparativ cu lotul adolescenilor neinstituionalizai (a se vedea graficul 1). adolescenti neinstitutionalizati institutionalizati Medie autoaprecierea imaginii de sine 20 19 18 17 16 15 14 13 Graficul 1 Conform observaiilor lui Carl Rogers, cu ct nota la chestionarul de autoapreciere a imaginii de sine este mai ridicat, cu att discrepana dintre Eul actual i cel ideal, perceput subiectiv de o persoan, este mai ridicat. Analiznd datele din tabelul 2, rezult clar tendina adolescenilor instituionalizai de a prezenta o discrepan mai mare ntre Eul actual i cel ideal, comparativ cu adolescenii neinstituionalizai. Aadar, datele pe care le-am obinut au confirmat prima dintre ipotezele generale (i de lucru) de la care am pornit. Acest rezultat confirm observaiile din literatura de specialitate, care arat dificultile pe care le ntmpin adolescenii instituionalizai, n ceea ce privete formarea Psihologia Online Biblioteca Online www.psihologiaonline.ro48 reprezentrii despre propria persoan. Acestora le lipsesc reperele (prini, frai, prieteni), despre care tim c joac un rol foarte important n formarea imaginii de sine, prin judecile de valoare pe care le emit referitor la persoana unui individ (judeci referitoare la: conduit, competene, capacitate de interrelaionare, etc.). Comparaiile ntre mediile obinute de adolescenii instituionalizai i mediile obinute de cei neinstituionalizai la scala ETES, destinat evalurii stimei de sine globale i a componentelor acesteia, au indicat diferene semnificative statistic pentru urmtoarele patru dimensiuni legate de stima de sine: sine emoional (t = - 2.72; p < 0.01), sine social (t = - 2.39; p < 0.05), sine colar (t = 2.50; p < 0.05) i sine proiectiv (t = - 2.04; p < 0.05) (a se vedea graficele 2 - a, b, c i d). Cele dou loturi de adolesceni nu s-au difereniat semnificativ, n ceea ce privete nivelul global al stimei de sine, dei lotul adolescenilor instituionalizai a obinut o medie mai sczut, comparativ cu lotul adolescenilor neinstituionalizai.

adolescenti neinstitutionalizati institutionalizati Medii Sine emotional 8,2 8,0 7,8 7,6 7,4 7,2 7,0 6,8 6,6 Graficul 2-a Psihologia Online Biblioteca Online www.psihologiaonline.ro49 adolescenti neinstitutionalizati institutionalizati Medii Sine social 9,0 8,8 8,6 8,4 8,2 8,0 Graficul 2-b adolescenti neinstitutionalizati institutionalizati Medii Sine scolar 8,6 8,4 8,2 8,0 7,8 7,6 7,4 7,2 7,0 Graficul 2-c Psihologia Online Biblioteca Online www.psihologiaonline.ro50 adolescenti neinstitutionalizati institutionalizati Medii Sine prospectiv 8,0 7,8 7,6 7,4 7,2 7,0 6,8 Graficul 2-d

Pentru prima dimensiune legat de stima de sine, diferena a fost semnificativ n