P. 1
Principalele Afectiuni Care Determina Stari Avansate Si Terminale de Boala

Principalele Afectiuni Care Determina Stari Avansate Si Terminale de Boala

|Views: 162|Likes:
Published by Chiriac Florin

More info:

Published by: Chiriac Florin on Mar 21, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/23/2013

pdf

text

original

PRINCIPALELE AFECTIUNI CARE DETERMINA STARI AVANSATE SI TERMINALE DE BOALA

I. CANCERUL
Una dintre cele mai populare definitii ale cancerului a fost formulata de eminentul oncolog britanic, Willis (1951) ce definea neoplasmul ca “o masa anormala de tesut a carei crestere se produce in exces fata de normal, este necontrolata si neconcordanta cu cea a tesuturilor normale si continua in acelasi mod progresiv dupa incetarea stimulului care a determinat-o”. Definitia pune accentul pe una din caracteristicile esentiale ale fenotipului malign, autonomia, desi tumorile raman dependente de gazda prin nutritie si aport sangvin. • Cancerul reprezinta o crestere anomala de celule cauzata de modificari multiple in expresia genelor conducand la dereglarea balantei dintre proliferarea si moartea celulara, evoluand in final spre o populatie de celule care invadeaza tesuturile, metastazeaza la distanta cauzand o morbiditate semnificativa si, daca nu este tratat determina moartea gazdei. Caracteristicile care diferentiaza o celula canceroasa de o tumora benigna sunt: • capacitatea de a invada local • de a disemina in ganglionii limfatici regionali • de a migra si coloniza organe si tesuturi la distanta in organism DIAGNOSTIC • Este sugerat de datele anamnestice (antecedente, istoricul ce include date despre debut si evolutie) • Este sustinut de mijloacele de explorare imagistica (ecografic,Rx,CT,RMN,PET) • Este confirmat prin examenul anatomo-patologic (histopatologic) al unui specimen de tesut (tumora, adenopatie, metastaza Efecte secundare ale chimioterapiei: - imediate: durere la locul perfuziei, senzatie de rece si eritem cutanat de-alungul venei, eritem facial sau generalizat, hTA, reactii de hipersensibilizare, anafilaxie, gust si miros anormal - pe termen scurt: anorexie, greata si varsaturi, stomatita, durere la nivelul tumorii sau a articulatiilor vecine, senzatie de rau, sdr. gripal incluzand febra, cistita chimica, hematurie, constipatie, diaree - pe termen lung: supresia maduvei osoase hematogene, alopecie, reactii cutanate, modificari ale unghiilor, fibroza pulmonara,

tromboflebita, ICC, disfunctie hepatica, toxicitate renala, tulburari sexuale, probleme neurologice

II. COMA
• este o suferinta grava a creierului, caracterizata prin alterarea pana la pierderea totala a fuctiilor de relatie, cu conservarea partiala a fuctiilor vegetative. • diagnosticul diferential se face cu: - torpoare=hipersomnie profunda, bolnavul poate fi trezit numai cu excitanti foarte puternici - obnubilare=bolnavul isi pastreaza partial cunostinta, sesizeaza numai partial evenimentele din jurul sau - stupoare=bolnavul sta in stare de imobilitate si insensibilitate, poate fi trezit, dar nu raspunde la intrebari - lipotimia=scurta perioda de pirderea a constientei cu revenirea completa a pacientului ETIOLOGIA COMELOR A.Come de origine cerebrala - agentul cauzal actioneaza direct asupra creierului: leziuni vasculare (ischemie, hemoragie cerebrala, subarahnoidiana sai intracerebrala), edemul cerebral,procese expansive intracraniene (tumori, metastaze), inflamatii (meningoencefalita,abces cerebral), traumatisme B.Come de origine extracerebrala - agentul cauzal actioneaza indirect asupra creierului, prin tulburarile metabolice pe care le genereaza: intoxicatii acute , come metabolice si endocrine, tulburari hidroelectrolitice si acido-bazice, socul EXAMEN CLINIC • Tegumente: cianoza, semne de deshidratare, transpiratie (hipoglicemie, hipertiroidism); calde si uscate (coma tireotoxica); icter si semne cutanate de lezare hepatica: pete hepatice, eritem palmar, semne de diateza hemoragica cu petesii si echimoze, limba lacuita (coma hepatica); uscate,brune-cenusii (coma uremica);eritem facial (HTA, coma diabetica, septicemie);palide (soc, hipoglicemie) • Halena (foetor): alcoolica, acetona sau fructe stricate (coma diabetica), hepatica (coma hepatica), de urina (coma uremica), aromatica (hidrocarburi policiclice, droguri), de usturoi (organofosforice) • Respiratie: hipoventilatie (obstructia cailor aeriene, deprimarea SNC, mixedem); hiperventilatie (tireotoxicoza, leziuni mezencefalice); tip

Kussmaul (coma cetoacidozica din DZ sau uremica); Cheyne-Stokes (HIC, intoxicatie cu morfina sau CO) • Sistemul motor: hemiplegie, Babinski prezent (leziune cerebrala focala), hipertonie musculara (leziuni de trunchi cerebral),hiperkinezii (afectare cerebrala metabolica sau toxica), fasciculatii musculare (intoxicatii cu organofosforice), hipotonie musculara (barbiturice, tranchilizante) • Pupile:mioza (simpatolitice,parasimpatomimetice morfina,hemoragie pontina); midriaza (parasimpatolitice, alcool, cocaina); anizocorie (hemoragie,abces sau tumora cerebrala) COMA HIPOGLICEMICA • Tablou clinic: senzatie de foame, tegumente umede si reci, iritabilitate, neliniste, tremuraturi, palpitatii, tulburari de vedere, cefalee, stare confuzionala, hiperreflexie, convulsii, pierdere de constienta • Investigatii – glicemie frecvent sub 40 mg/dl • Tratament - la primele semne imediat 10-20 g.sorbitol sau 4-8 cuburi de zahar sau 1 pahar suc cu sorbitol - in caz de pierdere sau alterare a starii de constienta inj. i.m.cu glucagon (nu are efect in hipoglicemia indusa de alcool) - transport la spital COMA DIABETICA • Tablou clinic: poliurie, polidipsie, semne de deshidratare (teg.si mucoase uscate,pliu cutanat persistent), tahicardie, hTA,resp. Kussmaul, halena acetonica, greturi, varsaturi • Investigatii- hiperglicemie (300-1000 mg/dl) • Tratament: - administrarea de insulina 10-20 UI i.v. - perfuzie cu NaCl 0,9% - transport la spital COMA UREMICA • Tablou clinic: halena de urina, resp. Kussmaul, greturi, varsaturi, diaree, sughit,cefalee, oboseala, adinamie; semne de deshidratare la poliurici sau hiperhidratare la oligo-sau anurici (pericol de edem pulmonar sau cerebral); tegumente uscate, brun-cenusii, fasciculatii musculare • Diagnostic: -hiperreflexie -uree, creatinina crescute, acidoza metabolica . Tratament: transport la spital si dializa de urgenta

COMA HEPATICA • Tablou clinic:triada caracteristica (somnolenta, flapping tremor, foetor hepatic), icter, semne cutanate de lezare hepatica, splenomegalie cu ascita, nistagmus . Diagnostic: - hiper-sau hiporeflexie - GGT, TGO, TGP, bilirubina- crescute - albuminele, T. Quick- scazute • Tratament ( masuri generale) - monitorizarea intensiva a pacientilor - restrictie de lichide pentru a evita edemul cerebral, aparitia sau cresterea ascitei - transport la spital

III. SIDA

SIDA (Sindromul Imunodeficienţei Dobândite), este o afecţiune a sistemului imunitar, caracterizată prin infecţii oportuniste, neoplasme, disfuncţii neurologice şi o mare varietate de alte sindroame. (Acronimul SIDA provine din limba franceză: Syndrome d'ImmunoDeficience Acquis. Pe plan mondial se mai foloseşte şi acronimul AIDS, provenit din limba engleză: Acquired Immune Deficiency Syndrome.) Infecţia cu HIV este ireversibilă, se poate doar întârzia apariţia bolii prin administrare de medicamente. HIV reprezintă prescurtarea în limba engleză a Human Immunodeficiency Virus (Virusul Imunodeficienţei Umane - virusul HI). Boala SIDA, odată declanşată, evoluează continuu, putându-se întârzia doar şi trata medicamentos sau chirurgical o serie de boli apărute ca urmare a deficitului imun. SIDA este un sindrom care denumeşte totalitatea bolilor asociate infecţiei cu HIV, infecţie care duce la slăbirea, respectiv distrugera sistemulului imun. Aproape toate persoanele netratate infectate cu HIV vor dezvolta în cele din urmă SIDA. SIDA afectează în special populaţia tânără, activă din punct de vedere sexual, însă se poate transmite şi de la mamă la copil (făt), în cursul naşterii prin contactul cu sângele matern sau după naştere prin alăptare.

CONTAMINAREA HIV se transmite prin sânge, spermă, lichid cefalo-rahidian (LCR) şi lapte matern. Ca poartă de intrare pot funcţiona răni proaspete, sângerânde din mucoasa (oculară, bucală, vaginală, anală) sau răni nevindecate sau insuficient protejate de pe oricare parte a pielii corpului. Căile de transmitere cele mai frecvente sunt cele vaginale sau anale datorate nefolosirii prezervativelor şi practicii sexuale orale. La toxicomani folosirea în comun a seringii poate fi, de asemenea, un mod de transmitere prin consumul de droguri pe cale intravenoasă. Grupul homosexualilor este considerat ca fiind un grup de risc, din cauza schimbului des de parteneri şi a contactului sexual anal. Gradul de risc depinde direct de concentraţia de virusuri din secreţia vaginală, spermă sau sânge. DIAGNOSTIC • Metodele de laborator folosite se împart în metode de depistare şi metode de confirmare. Scopul depistării este descoperirea tuturor persoanelor seropozitive, cu riscul de a depista în acestă primă fază şi falşi seropozitivi. Această depistare se face de exemplu prin teste rapide cu citire după doar 30 de minute sau teste ELISA. • Din cauza posibilităţii unui test fals pozitiv, se recurge la confirmarea seropozitivităţii, testare care se supune unei stricte confidenţialităţi medicale pentru protejarea sferei de intimitate a celui posibil seropozitiv. Depistarea şi confirmarea infectării cu HIV se face în laboratoare specializate pentru aceasta, durata de manoperă a acestor teste fiind variabilă, de la ore (în cazul testului rapid) la săptămâni (în cazul testelor ELISA de prezumţie) sau Western-Blot (de confirmare a infecţiei). CLASIFICARE • Infecţia cu HIV se clasifică conform criteriilor elaborate de CDC Centers for Disease Control and Prevention revizuite ultima dată în 1993. Clasificarea se bazează pe trei categorii rezultate din tabloul clinic şi prezenţa moleculei CD4 de pe suprafaţa anumitor leucocite. • CategoriaA reprezintă infecţia simptomatică cu HIV. Categoria B cuprinde afecţiuni care nu definesc SIDA, care par a fi dependente de un deficit imun: • angiomatoză bacilară • inflamaţii de bazin, mai ales anexite repetate • herpes zoster repetate sau larg răspândite • purpură trombocitopenică

• • • • • •

• • • • •
• • • •


• • • •

Temperatură ( hipertermie) şi diaree de lungă durată, peste o lună listerioză candidoză bucală, cea vaginală cronică sau greu de tratat displazie de col uterin carcinoame in situ neuropatii periferice. Categoria C cuprinde acele afecţiuni care definesc SIDA. Sunt de regulă afecţiuni oportuniste sau maligne care nu apar la organisme cu un sistem imun intact sau nu apar cu o asemenea prezentare şi evoluţie. Infecţii micotice candidoze a căilor respiratorii şi esofagului histoplasmoză cronică coccidoidomicoză extrapulmonară sau diseminată criptococoză extrapulmonară pneumonie cu Pneumocistis carinii encefalopatie determinată de HIV. herpes simplex cu ulceraţii cronice depăşind 1 lună, bronşite produse de virusul Herpes simplex sarcom Kaposi encefalopatie multifocală progresivă virală Infecţii bacteriene, protozoare esofagită criptosporidiază cronică intestinală pneumonie , pneumonii bacteriene recidivante (peste 1 an) salmoneloză septicemică recidivantă tuberculoză toxoplasmoza cerebrală Tumori maligne limfoame blastice (imune), primar-cerebrale, limfom Burkitt carcinom invaziv de col uterin sindromul Wasting (scădere de greutate bruscă fără factor etiologic) Clasificarea CDC Atlanta ia în considerare numărul de limfocite cu molecula CD4 pe suprafaţa lor. Categoria 1 cuprinde cazurile cu peste 500 celule CD4/pl, Categoria 2 200-400 şi Categoria 3 sub 200 celule CD4/pl. Pentru determinarea stadiului de evoluţie se iau în considerare ambele clasificări. Un pacient cu candidoză oro-faringiană şi 300 de celule

• •


• •


CD4/pl este încadrat în stadiul B2. Nu se revine la un stadiu anterior în cazul în care apare o îmbunătăţire a stării de sănătate. EVOLUTIA • Infecţia HIV decurge în 4 etape. • Faza (etapa) acută (4-6 săptămâni) • După 2-6 săptămâni de la infecţie, pot apărea simptome asemănătoare cu gripa: temperatură, transpiraţie nocturnă, greaţă, limfangită. • Simptomele cel mai des întâlnite sunt : temperatura (hipertermie), oboseala, stare generala alterata, cefalee, inapetenta, artralgii, eruptii cutanate, transpiratii nocturne, mialgii, grata, diaree, faringita, ulceratii (afte bucale), scadere ponderala mare ,fotofobie Sunt pacienţi care nu observă simptomele de mai sus, sau acestea lipsesc. • Faza (etapa) latentă de boală • (durează de regulă câţiva ani) • În această perioadă se înmulţeste virusul (HIV). Persoanele afectate care ştiu de infecţie nu au simptome fizice, clinice ci doar psihice. • Faza (etapa) a treia (A)ids (R)elated (C)omplex • Simptomele sunt identice cu infecţia acută dar nu mai dispar. • Faza (etapa) de boală SIDA • SIDA ca boală este definită când apar bolile care descriu boala la un pacient HIV seropozitiv. Acestea se numesc boli, infecţii oportuniste. Acestea sunt inofensive pentru un pacient cu sistemul imun sănătos. Sistemul imun slăbit sau distrus al unui pacient HIV seropozitiv nu se mai poate apăra de aceşti agenţi patogeni inofensivi pentru un pacient cu sistem imun intact şi apar bolile sus enumerate. Limfocitele T sunt reperul care arată gradul afectării sistemului imun. Indicaţia de terapie este dată de scăderea lor sub limita de 200-400 de celule/pl. TRATAMENTUL • O vindecare a bolii nu este posibilă la această dată.. Terapia corect aplicată poate prelungi viaţa celui afectat timp îndelungat. • Terapia HIV trebuie începută imediat după contactul cu HIV, în primele ore de la contact. Tratamentul cu medicamente antiretrovirale nu trebuie întrerupt pentru a evita producerea de rezistenţe medicamentoase, virusul putând deveni foarte repede rezistent la ele, motiv pentru care trebuie respectat cu stricteţe orarul de terapie (un lucru care poate produce un stres suplimentar). Nu trebuie uitat nici posibilitatea apariţiei de reacţii secundare produse la această terapie, toate la un loc producând un disconfort psihic suplimentar a celui infectat.

Highly Active Antiretroviral Therapy (HAART) • este denumirea folosită pentru complexul mai multor medicamente antiretrovirale folosite concomitent. Scopul terapiei este reducerea numărului de virusuri sub limita detectabilităţii şi redresarea sistemului imun pentru a preveni astfel apariţia acelor boli care definesc declanşarea SIDA. • Terapia HAART constă de regulă din asocirea a două medicamenete antiretrovirale. Aceste combinaţii medicamentoase au avantaje şi dezavantaje şi nu se poate spune care din ele este de recomandat, decizia luându-se pentru fiecare caz în parte. • Dezavantajul este numărul mare de tablete necesare pentru terapia zilnică care duce o acceptanţă redusă din partea pacientului. În plus mai există pericolul toxicităţii prin administrare de lungă durată. CONFIDENTIALITATEA • Este unanim recunoscut faptul că societatea civilă trebuie să protejeze persoanele infectate cu HIV şi/sau bolnave de SIDA, motiv pentru care majoritatea ţărilor lumii au elaborat o serie de legi, acte normative, care reglementează pe de o parte dreptul la intimitate a celui afectat sau posibil afectat iar pe de altă parte măsurile care trebuie aplicate pentru a preveni răspândirea în continuare a infecţiei HIV pe lume. Pentru protecţia confidenţialităţii de care trebuie să beneficieze fiecare infectat, a măsurilor de protecţie socială, a confidenţialităţii tratamentului adecvat, a fost elaborată şi aprobată în România Legea nr. 584 din 29 octombrie 2002 . Actele normative apărute în baza acestei legi reglementează drepturile persoanei HIV pozitiv, dar şi măsurile care trebuie luate pentru protejarea anturajului, măsuri constând în primul rând în educaţie igienico-sanitară, informare a modului de transmitere a bolii de la om la om, a riscului de contaminare existent în viaţa de zi cu zi.

IV. ACCIDENTE VASCULARE CEREBRALE AVC
Suferinte grave ale SNC, AVC sunt determinate de modificari circulatorii cerebrale si se caracterizeaza prin pierderea motilitatii unei parti din corp, asociata sau nu cu tulburari de echilibru, senzitiv-senzoriale si de limbaj. AVC se instaleaza brusc in plina sanatate aparenta AVC = ictus apoplectic CLASIFICARE

I. ISCHEMIA CEREBRALA (suspendarea temporara sau definitiva a circulatiei cerebrale pe o anumita zona a creierului) A. Infarctul cerebral care poate fi dat de tromboza sau embolia arterelor cerebrale B. Ischemia cerebrala tranzitorie II. HEMORAGIC dat de hemoragia cerebrala sau hematomul intracerebral III. HEMORAGIE SUBARAHNOIDIANA produs de o ruptura vasculara. Constituie a treia cauza importanta de AVC dupa cele de tip ischemic si hemoragic CAUZE - Ateroscleroza - HTA - Cardiopatii emboligene - TCC - Malformatii vasculare - Alte cauze: etilism acut, DZ, intoxicatie acuta, tumori cerebrale, sindrom hemoragipar etc. SIMPTOMATOLOGIE • Hemiplegie, hemipareza sau hemiparestezii • Tulburari senzitive descrise de pacient precum arsuri, furnicaturi, senzatie de caldura sau rece • Tulburari senzoriale de vaz, de auz, de gust, de tact, de miros • Tulburari de vobire (disfazie, afazie) • Tulburari sficteriene • Are multe particularitati in fuctie de etiologia AVC 1. ISCHEMIA CEREBRALA Semne prodromale: -pareze sau parestezii - defecte de vorbire - tulburari de vedere - vertij Debutul poate fi acut sau intermitent progresiv Semnele se pot instala noaptea in somn Daca apare, coma este superficiala 2. HEMORAGIA CEREBRALA Debut brusc cu instalarea rapida si totala a hemiplegiei Cefalee violenta, unilaterala, ameteli care preced coma Coma profunda Apare in plina activitate (efort, stres psihic) Tulburari vegetative grave (varsaturi, transpiratii profuze, facies vultuos, tahicardie)

Semne neurologice (ROT disparute, semn Babinski prezent bilateral, pupile dilatate ,nu reactioneaza la lumina) Semne de iritatie meningiana 3. HEMORAGIA SUBARAHNOIDIANA Debutul acut, forma cea mai frecventa, se caracterizeaza prin: - Cefalee violenta urmata de instalarea comei - Coma superficiala - Sdr meningeal (varsaturi, cefalee, fotofobie, rigiditatea cefei, semnul Kerning si Brudzinski) Debutul subacut si insidios se caracterizeaza prin: cefalee cu accentuare progresiva si discret sdr. Meningeal

V. AFECTIUNI CRONICE RESPIRATORII, RENALE SI DIGESTIVE DECOMPENSATE
1. RESPIRATORII - Bronsita cronica – cea mai frecventa afectiune respiratorie - apare mai ales la fumatori peste 40 de ani -caracterizata prin: clinic prin tuse cu expectoratie intermitenta sau permanenta, timp de cel putin 3 luni, 2ani consecutiv; anatomopatologic, printr-o inflamatie cronica nespecifica a peretelui bronsic; evolutiv, printr-o afectare progresiva a bronhiolelor si tesutului pulmonar (emfizem) - in stadii avansate: scadere ponderala si casecsie - Emfizemul pulmonar – dilatarea ireversibila a segmentelor pulmonare care participa la schimburile gazoase, aparuta in urma distrugerii septurilor alveolare SEMNE SI SIMPTOME - dispnee cronica care se accentueaza rapid la efort apoi devine permanenta, manifestata si in repaus, uneori tuse cu expectoratie, cianoza (mai ales a buzelor si pometilor), uneori hipocratism digital, torace in forma de butoi si hipersonoritate la percutie - prin rarirea vaselor se ajunge la HTpulmonara si cord pulmonar cronic Bronsiectazia – caracterizata anatomic prin dilatarea ireversibila a lumenului bronsic in special in campurile inferioare, si clinic prin expectoratie abundenta SEMNE SI SIMPTOME
-

- tuse de lunga durata survine in chinte, expectoratie abundenta, purulenta si urat mirositoare, frecvent hemoptizii si infectii recidivante, dispnee usoara,febra, astenie, inapetenta, unghii in sticla de ceasornic - Ca. bronho-pulmonar – cea mai frecventa tumora maligna, provoaca 25% din decesele cauzate de cancer, e mai frecvent la B decat la F, factori de risc: cel mai important este fumatul riscul fiind de 20 de ori mai mare la acestia,profesia (noxe) si poluarea aerului SIMPTOME - apar in stadii avansate – tuse, durere toracica, hemoptizie, dispnee, scadere ponderala, sdr paraneoplazice 2. DIGESTIVE - Stenozele esofagiene – ingustare fixa si permanenta a lumenului esofagian, obisnuit secundara unui proces inflamator sau neoplazic CAUZE - esofagita de reflux, cancerul esofagian, esofagita acuta postcaustica, tumori benigne esofagiene, compresiunea extrinseca - Stenoza esofagiana peptica determinata de RGE, simptomul clinic major fiind disfagia progresiva, de obicei nedureroasa - Stenoza esofagiana maligna (Ca. esofagian) , simptomul dominant este disfagia continua si progresiva la care se adauga durere retrosternala si pierdere rapida ponderala Ca. gastric CAUZE - leziuni gastrice “precanceroase”(gastrita atrofica, polipi gastrici, UG) alimentatia si ereditatea SIMPTOMATOLOGIE - in stadiul precoce lipseste sau este destul de vaga si necaracteristica (inapetenta, greturi, balonari postprandiale, jena dureroasa epigastrica); in stadiul avasat, durerea este continua, de intensitate variata, cu exacerbari postprandiale, anorexie, totala sau selectiva pt. carne si grasimi, scadere rapida si marcata in greutate, varsaturi cu continut alimentar sau sangvinolent care nu calmeaza durerea Sindromul de stenoza pilorica – secundar unui obstacol in calea golirii stomacului ETIOPATOGENEZA - obstacolul poate fi: 1.fuctional (obisnuit reversibil), reprezentat de un spasm piloric; 2.organic (obisnuit ireversibil) ,in care stenoza poate fi de
-

natura benigna (UG,UD) sau maligna (Ca. antro-piloric, Ca. pancreasului cu invadare piloroduodenala) SIMPTOMATOLOGIE - dominata de varsatura abundenta cu continut alimentar si miros ranced, neplacut, dureri epigastrice (in fuctie de etiologie), senzatie de plenitudine postprandiala, greturi, eructatii, pirozis, inapetenta, constipatie. • Ca. de colon- se manifesta in stadiile mai avansate prin instalarea sindromului de subocluzie secundar stenozei intestinale cu durere localizata in regiunea obstructiei, care se intensifica progresiv si se insoteste de bombarea zonei respective la nivelul careia se observa miscari peristaltice, tulburari de tranzit (constipatie), anorexie si scadere ponderala Ca. recto-colic se manifesta prin tulburari de tranzit (constipatie, diaree), rectoragie, tenesme (Ca.rectal), dureri abdominale, anorexie, scadere ponderala. 3. RENALE • Insuficenta renala cronica (IRC) - Incapacitatea rinichiului de a-si asigura functiile in urma leziunilor renale lent progresive si ireversibile in cadrul unor nefropatii cronice ETIOLOGIE - nefropatii interstitiale( pielonefrita cronica, nefropatie obstructiva, metabolica, din intoxicatiile cronice cu medicamente), glomerulare (glomerulonefrita cronica, glomeruloscleroza diabetica), vasculare (tromboza venelor renale), ereditare (rinichi polichistic)etc.

Dupa criterii clinice si de laborator IRC se imparte in 4 stadii evolutive: 1. Stadiul de suficienta fuctionala renala este stadiul compensarii depline cu absenta simptomatologiei clinice, scade capacitatea de concentrare a urinei si a filtratului glomerular cu valori normale ale constantelor biologice 2. Stadiul de IRC compensata se caracterizeaza prin poliurie (cu nicturie) si retentie azotata fixa (ureea sang.usor crescuta cu caracter fix) iar semnele clinice lipsesc Stadiul deIRC decompensata- diureza scade treptat, cu acumularea lent progresiva a ureei in sange si a altor produsi azotati, tulburari hidroelectrolitice si acidobazice 4. Stadiul uremic final al IRC se caracterizeaza prin modificarea profunda a homeostaziei si manifestari clinice grave, inclusiv coma si exitus.

Manifestari clinice: -Digestive: anorexie, halena amoniacala, limba “prajita”, sughit, dureri abdominale, greturi, varsaturi, tulburari de tranzit, hemoragii digestive - Cutaneo-mucoase :culoare palid murdara a tegumentelor, piele uscata, prurit, leziuni hemoragice (petesii, echimoze, gingivoragii,epistaxis) - Cardio-vasculare: HTA, ICC, pericardita - Respiratorii: respiratie Cheyne-Stokes sau Kussmaul, pneumopatia uremicului secundara stazei pulmonare manifestata prin dispnee marcata si hemoptizii - Neuropsihice: a. de tip central: astenie, cefalee,apatie, obnubilare, coma, convulsii; b.de tip periferic: polinevrita “uremica” (frecvent la MI), cu parestezii, dureri si tulburari motorii - Osoase: dureri osoase, fracturi spontane, demineralizari osoase si focare de osteoliza

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->