Sunteți pe pagina 1din 32

Gestiunea asigurarilor (intrebari-raspunsuri)

INTREBAREA
1. Obiectul, metoda si problemele disciplinei "Gestiunea asigurarilor" 2. Asigurarea - categoria economica. 3. Formele de protectie a oamenilor si bunurilor impotriva fortelor distructive ale naturii si a accidentelor. 4. Asigurarea sub aspect juridic. Legea Rmdin 15.06.93 "Cu privire la asigurari". 5. Functiile asigurarilor. 6. Necesitatea de formare a fondurilor de asigurare. 7. Tipurile fondurilor de asigurare. 8. Elementele tehnice ale asigurarilor.

2 p 3-10; 8, p.3-18; 19, p.5-8; 24, p.5-8 1; 2, 8, p.3-18; 19, p.14-17; 24, p.8-13 8, p.3-18; 19, p.5-8; 24, p.5-8 15 p.21-43 15 46-53 1; 2; 8, p.46-57; 24, p.70-73; 27, p.56-65 8, p.3-18; 19, p.17-20; 24, p.13-15 15 p 43-46 2; 8, p.46-57; 19, p.8-14; 27, p.135-141 2; 8, p.46-57; 19, p.8-14; 27, p.135-141 15 p 62-65 1;8, p.24-26; 19, p.23-26; 24, p.39-44; 27, p.24-41 8, p.24-26; 19, p.23-26; 24, p.39-44; 27, p.24-41 15 p65-79 8, p.39-46; 19, p.36-42; 24, p.51-56; 27, p.66-115 15 P91-102 19, p.48-66; 24,p.143-155; 27, p.164-167 15 19, p.48-66; 24, p.143155; 27, p.164-167, 219-226 1; 2; 8, p.46-57; 19, p.66-74; 24, p.176-182 15 p236-241 8, p.106-114, 126133, 168-185;

SURSA

9. Metodele de acumulare si dirijare a fondurilor de asigurare. 10.Clasificarea asigurarilor.

11.Piata asigurarilor si structura ei.

12.Organizarea asigurarilor. Piata asigurarilor in R Moldova.

13.Reglamentarea de catre stat a activitatii de asigurare. 14.Asigurarea recoltei culturilor agricile.

20; 24, p.202-212 15.Asigurarea animalelor gospodariilor taranesti. 15 p 231-2368, p.106-114, 126-133, 168-185; 20 16.Asigurarea cladirilor, constructiilor, echipamentului in comert si industrie. 8, p.90-106; 20; 24, p.196202 15 p 203-p223 17.Asigurarea bunurilor persoanelor fizice. 18.Tarifele de prima la asigurarea de bunuri. 8, p.133-168; 20; 24, p.231237 15 p225-227 8, p.70-90; 19, p.130-142; 24, p.86-115; 27, p.191-201 19.Asigurarea copiilor. 8, p.246-274, 291-296; 19, p.155-165; 20; 24, p.273-281 8, p.274-284; 19, p.155-165; 20; 24, p.267-273 8, p.274-284; 19, p.165-174; 20; 24, p.287-293 8, p.274-284; 19, p.165-174; 20; 24, p.296-299 8, p.274-284; 19, p.165-174; 20; 24, p.299-306 15 p331-3368, p.208-246; 24, p.121-143; 27, p.181-191 25.Asigurarea de raspundere civila. 15 p 371-389 2; 4; 8, p.299-300; 19, p.174-175; 20; 27, p.318-324 26.Asigurarea prin efectul legii a detinatorilor de autovehicole. 2; 4; 5; 8, p.300-303; 19, p.175-177; 20; 27, p.326-328 15 p393-405 8, p.422-426; 19, p.184-195; 24, p.363-365; 27, p.217-218 28.Contractele de reasigurare. 30.Reasigurarea facultativa si cea contractuala. 8, p.426-432; 19, p.198-214; 24, p.365-373; 27, p.203-217 19, p.198-200; 24, p.365-373;

20.Asigurarea cu pensie suplimentara. 21.Asigurarea individuala de accidente. 22.Asigurarea de accidente a salariatilor din contul intreprinderilor. 23.Asigurarea de accidente prin efectul legii. 24.Bazele formarii tarifelor si a rezervelor de prima la asigurarile de viata.

27.Reasigurarile.

27, p.209-217 31.Reasigurarea proportionala. 32 Reasigurarea neproportionala. 33 Constituirea societatilor de asigurare. 34 Veniturile si cheltuielele societatilor de asigurare. 35 Auditul societatilor de asigurare. 36 Rezultatele financiare ale societatilor de asigurare. 8, p.426-431; 19, p.201-204; 24, p.365-373; 27, p.209-217 8, p.431-432; 19, p.204-209; 24, p.365-373; 27, p.209-217 15 p 493-504 8, p.325-329; 2; 8, p.329-335; 24, p.392402 8, p.367-381; 24, p.390-392 8, p.367-381; 24, p.390-392

1. Prin asigurare se intelege un sistem de relatii menite sa protejeze interesele personale si patrimoniale ale persoanei fizice si juridice (asigurat) prin formare de fonduri banesti din contul primelor de asigurare, platite de asigurat, in schimbul carora asiguratorul isi asuma obligatia ca la producerea cazului asigurat sa plateasca asiguratului suma asigurata sau despagubirea de asigurare. Activitatea de asigurare a aprut din nevoia fireasc de protecie a omului mpotriva calamitilor naturii, mpotriva consecinelor accidentelor, din nevoia unor mijloace de existen n condiiile pierderii sau limitrii capacitii de munc n urma bolilor sau btrneii. Dezvoltarea activitii de asigurare a fost strns legat de activitatea economic, precum i de evoluia ralaiilor de drept. Economistul englez Adam Smith observ, ca asigurrile constituie o tehnic foarte eficient de a pulveriza pierderile individuale pe o arie ct mai larg, facndule mai usor de suportat, prin acoperirea lor de ctre un numr ct mai mare de persoane. De aici rezult, c asigurrile reprezint un sistem de relaii menite s protejeze interesele personale i/sau patrimoniale ale asigurailor prin formarea de fonduri bneti din contul primelor de asigurare pltite de asigurat, n schimbul crora asigurtorul i asum obligaia c la producerea riscului asigurat s-i plteasc asiguratului suma de asigurare sau despgubirea de asigurare. La cursul respectiv se studiaz semnificaia terminologiei, clasificarea, bazele juridice ale asigurrilor i reasigurrilor, conceptul i particularitile constituirii pieei asigurrilor, principiile organizatorice de nfiinare a sistemului societilor de asigurare, probleme privind reglementarea de ctre stat a activitii desfurate de ctre societile de asigurare n perioada de constituire a relaiilor de pia, regulamentele unor tipuri de asigurri (asigurrile de persoane, de bunuri, asigurarea de

rspundere a riscurilor economice externe i din activitatea de antreprenoriat), problemele ce in de reasigurri i de particularitile aplicrii lor n Republica Moldova. 2 Asigurrile categorie economic: funciile, rolul i importana lor n activitatea economic Dac vorbim despre importana asigurrilor, trebuie menionat faptul c asigurrile capt o dezvoltare tot mai larg n rndul celorlalte activiti desfurate n sistemul economic. Importana asigurrilor are i un aspect economic, care const n urmtoarele: prin mijloacele sale specifice, respectiv prin crearea unor comuniti de risc i aplicarea principiului mutualitii n suportarea pagubelor, asigurarea contribuie la desfurarea fr ntrerupere a procesului de producie; prin plasamentele fcute pe piaa capitalului, companiile de asigurare contribuie la dezvoltarea creditului i la finanarea unor proiecte economice; asigurarea particip la finanarea unor aciuni de prevenire i combatere a unor evenimente generatoare de pagube, contribuind astfel la meninerea integritii proprietii de stat, private i mixte; prin asigurarea i reasigurarea mrfurilor care fac obiectul raporturilor juridice de comer internaional, precum i a mijloacelor cu care acestea sunt transportate se poate procura valuta necesar acoperirii unor eventuale pagube sau se pot realiza importante economii n valut; prin operaiuni de primire i cedare a unor riscuri pe piaa internaional de asigurri se contribuie la extinderea relaiilor comerciale internaionale. 3. Formele de protectie a oamenilor si bunurilor impotriva fortelor distructive ale naturii si a accidentelor. n natur i n societate se produc o multitudine de fenomene provocatoare de pagube care au o frecven mai mult sau mai puin regulat i pe care oamenii s-au obinuit s le ntmpine n diferit mod n vederea satisfacerii intereselor lor economice i sociale. Pentru ntmpinarea acestor evenimente potenaile i n general nesigure, generatoare de pagube, numite riscuri, oamenii folosesc mai multe ci. Cele mai principale forme de protecie a oamenilor i bunurilor mpotriva riscurilor sunt: Evitarea sau prevenirea riscului. Selectarea msurilor capabile s fac imposibil producerea riscului (de exemplu: renunarea la cultivarea, n anumite zone, a plantelor care sunt deosebit de sensibile la grindin i cultivarea altor plante, mai rezistente n zonele respective, evitarea practicrii unor meserii de ctre persoanele predispuse a contacta anumite boli profesionale etc.;

Limitarea pagubelor provocate de riscurile produse. Dup producerea evenimentelor distructive, ns nainte ca acestea s se fi ncheiat, persoanele interesate sunt obligate s ia msuri pentru limitarea pagubelor produse de riscurile asigurate (de exemplu: la stingerea i localizarea incendiilor, aplicarea de tratamente curative persoanelor care au suferit accidente ori s-au mbolnvit, pierzndu-i capacitatea de munc);

Formarea unor fonduri de rezerv n vederea acoperirii, pe seama resurselor proprii, a eventualelor pagube presupune constituirea de ctre unitatea economic a unui fond de rezerv, pe care s-l foloseasc pentru acoperirea pagubelor provocate de calamiti sau de accidente (autofinanarea);

Trecerea riscului asupra altei persoane se poate realiza n condiiile n care persoana fizic sau juridic ameninat de un risc oaricare (sau de un complex de riscuri) este de accord s plteasc o sum de bani unei altei persoane (de regul o companie specializat n asigurri), iar aceasta din urm se angajaz sa suporte paguba provocat de riscul (complexul de riscuri) respectiv.

Alegerea uneia sau alteia dintre posibilitile de combatere a riscurilor indicate supra depinde de condiiile concrete ale persoanei fizice sau juridice interesate, de puterea economic a acesteia, de efortul financiar pe care l reclam soluia considerat n raport cu mrimea pagubei la care se poate atepta n urma producerii riscului. Ultima modalitate se aplic atunci cnd celelalte msuri nu pot fi luate n considerare din motive legate de natura i marimea riscului, de capacitatea economic a persoanei fizice sau juridice interesate, de economicitatea soluiilor etc. 4. Asigurarea sub aspect juridic. Legea Rmdin 15.06.93 "Cu privire la asigurari". Conceptul de asigurare poate fi abordat din punct de vedere: juridic, economic i financiar. Din punct de vedere juridic pentru a fi operant, asigurarea trebuie s capete o form juridic, fapt ce rezult dintr-un contract ca lege a prilor i din legea propriu-zis emis de puterea legislativ. Astfel, contractul de asigurare i legea de organizare a asigurrilor constituie izvoarele de drepturi i obligaii n materie de asigurri. Premisele asigurrii Acestea rezid din caracterul evenimentului asigurat: Caracterul aleator al evenimentelor la care se refer asigurarea. Atfel, evenimentul trebuie s fie ntmpltor, realizarea lui s nu depind de voina prilor implicate n asigurare. n acest scop, pentru a fi asigurabil, evenimentul trebuie s fie posibil n viitor, cu consecine ntrevzute, dar totui nesigur sub aspectul producerii, a msurii n care va provoca sau nu pagube i sub aspectul localizrii i al duratei;

Caracterul evaluabil al evenimentelor. Astfel, pentru a fi asigurat, evenimentul trebuie s poat fi cuprins n cercetarea statistic, s decurg dup legitile evenimentelor ntmpltoare, ncadrndu-se n legile de calcul a probabilitilor. Posibilitatea de evaluare a evenimentelor se refer la numrul de cazuri care se pot ivi i la nivelul la care e necesar acoperirea pagubelor. Aceasta face posibil stabilirea primelor de asigurare ce urmeaz a fi pltite. Mutualitatea reflect constituirea i utilizarea fondului de asigurare dup principiul unul pentru toi i toi pentru unul. Fondul de asigurare constituit exclusiv sub form bneasc prin contribuia unui numr mare de persoane fizice i juridice - este utilizat n scopul nlturrii urmrilor generate de producerea evenimentelor asigurate. Extensia numeric a asigurailor reflect o cerin n derularea procesului de asigurare. Numrul de asigurai trebuie s fie suficient de mare pentru necesitile viznd calculul primelor de asigurare, evaluarea i dispersia riscului, asigurarea unor resurse suficiente pentru constituirea fondului de asigurare i utilizarea lui eficient. Echidistana asigurailor fa de risc e necesar. Mai precis, se impune identificarea intereselor similare ale asigurailor pentru a promova o anumit form de asigurare i despgubirea n acelai fel a asigurailor pentru o anumit categorie de riscuri. Mutualitatea fondului de asigurare are un rol deosebit de important. Din acest motiv, nu intr n sfera asigurrilor rezervele centralizate ale societii sau ale agenilor economici, chiar dac acestea ar avea ca destinaie acoperirea calamitilor la nivel de referin. n consecin, conceptul de autoasigurare vehiculat n teoria economic nu are relevan pentru a explica conceptul de asigurare, tocmai pentru c nu are la baz premisa obligatorie a mutualitii. Promovarea asigurrilor implic urmtoarele condiii obiective i subiective: Condiii subiective: Interesul pentru asigurare ar putea fi interpretat prin simul necesitii de a identifica, a preveni i a prentmpina evenimentele, riscurile generatoare de pagube. Acesta se afl n corelaie cu evoluia general a societii, cu nivelul ei de dezvoltare, cu nivelul de cultur i civilizaie a omului. Suportabilitatea financiar a asigurrii se refer la posibilitile financiare ale persoanelor fizice i juridice de a suporta plata primelor de asigurare. Cu alte cuvinte, suportabilitatea

financiar a asigurrii poate promova interesul pentru asigurare, l poate bloca sau l poate amna. Condiiile obiective se refer la caracteristicile impuse evenimentelor pentru a intra n sfera asigurrilor: 1. s fie sporadice; 2. s aib o anumit regularitate; 3. s aib extensie teritorial; 4. s se produc n viitor. Delimitrile conceptuale ale asigurrii 5. Functiile asigurarilor. Funcia principal a asigurrii funcia de repartiie se manifest, n primul rnd, n procesul de formare a fondului de asigurare, la dispoziia organizaiei de asigurare, pe seama primei de asigurare (contribuiei), suportate de persoanele fizice i juridice cuprinse n asigurare. n al doilea rnd, aceast funcie se manifest n procesul de dirijare a fondului de asigurare ctre destinaiile sale legale, i anume: plata indemnizaiilor de asigurare, finanarea unor aciuni cu caracter preventiv, acoperirea cheltuielilor administrative i gospodreti ale organizaiei de asigurare i constituirea unor fonduri de rezerv. La fel, prin intermediul funciei de repartiie impozitele datorate de organizaiile de asigurare sunt dirijate la bugetul de stat, iar contribuiile cuvenite asigurrilor sociale sunt ndreptate ctre bugetul asigurrilor sociale de stat. Funcia de control ca funcie complementar a asigurrii, urmrete modul n care se ncaseaz primele de asigurare i alte venituri ale organizaiei de asigurare, cum se efectueaz plile cu titlul de indemnizaie de asigurare, cheltuielile de prevenire a riscurilor, cheltuielile administrative i gospodreti etc, cum sunt respectate drepturile cuvenite asigurailor, dac sunt ndeplinite integral i la timp obligaiile financiare ale instituiei de asigurare ctre teri.

Alte funcii specifice activitii de asigurare Funcia de compensare a pagubelor reprezint principala funcie a asigurrilor i prezint interes att pentru asigurat, ct i pentru economia unei ri: pentru asigurat, asigurarea d o marj de siguran cu privire la protecia bunurilor i a vieii, iar, pentru ansamblul economiei naionale, asigurarea nu poate prentmpina pagubele, dar, prin acordarea operativ de despgubiri, poate s realizeze, ntr-un termen

relativ rezonabil, refacerea condiiilor pentru desfurarea activitii productive sau realizarea capacitii de munc a persoanelor vtmate. Funcia de prevenire a producerii pagubelor este a doua funcie ca importan i se realizeaz pe dou ci: prin finanarea unor activiti de prevenire a calamitilor i accidentelor; prin crearea unor asemenea condiii de asigurare care s-i constrng pe asiguratori s promoveze aciuni de prevenire a evenimentelor i s-i cointereseze n meninerea n bun stare a bunurilor asigurate. Funcia financiar rezid n aceea c asigurarea este apreciat ca fiind una dintre prghiile sistemului financiar. ncasarea primelor de asigurare are loc pe parcursul exerciiului financiar i scadena la nceputul anului de referin. Plata despgubirilor i a sumelor asigurate cuvenite se face treptat, pe tot parcursul anului, pe msura apariiei i argumentrii necesitii plilor. Diferena dintre ncasri i pli poate fi utilizat ca surs general de creditare n economie, fiind constituit n depozite sau n disponibiliti curente la bnci. Asigurarea nu este numai o categorie economico-financiar, dar i un institut de drept, deoarece, ca i dreptul n general, ea ndeplinete i funcia educativ. n normele de drept statul sub form de drepturi i obligaii juridice prevede pentru membrii societii o comportare cuvenit. Normele de drept care reglementeaz asigurarea, de asemenea, stimuleaz o comportare cuvenit a subiecilor asigurrii, aceasta atingndu-se pe calea stabilirii unor nlesniri i sanciuni. 6. Necesitatea de formare a fondurilor de asigurare. Societatea uman cunoate variate forme de constituire a fondurilor bneti de care are nevoie n caz de producere a unor calamiti naturale sau accidente. Prin constituirea fondului de asigurare se realizeaz interesele colective i cele personale ale membrilor societii, sunt determinate aspecte variate economice i sociale ale activitii cotidiene. Experiena public a elaborat trei forme organizatorice principale de constituire a fondului de asigurare:

7 Tipurile fondurilor de asigurare.

a) fonduri de rezerv constituite n mod individual;

b fonduri de rezerv i/sau de asigurare constituite n mod centralizat; c) fonduri de asigurare propriu-zis, constituite la dispoziia unor societi comerciale sau a unor organizaii mutuale de asigurare prin plata primelor de asigurare. a) Constituirea fondurilor de rezerv n mod individual are la baz autoasigurarea. Actualmente, autoasigurarea se manifest prin fondul de risc, care se constituie de ctre agenii economici cu diverse forme organizaional-juridice pentru asigurarea activitii lor n caz de producere a unor evenimente nefavorabile. Concomitent, antreprenorii iau msuri ce garanteaz stabilitatea financiar a activitii de producere. De regul, ntreprinderile constituie un asemenea fond n mrime de 15% din capitalul social. Gradul de compensare a pierderilor suportate i posibilitile de reluare a procesului de producie temporar ntrerupt depinde de mrimea fondului constituit. n aceste condiii, se pune problema mrimii acestor rezerve materiale i bneti, astfel nct s se creeze posibilitatea acoperirii riscurilor, orcare ar fi proporiile lor. Teoretic vorbind, aceste rezerve ar trebui s fie egale cu valoarea ntregului patrimoniu al ntreprinderii. Constituirea practic a unor astfel de rezerve, la acest nivel, este ns imposibil, dar i ineficient pentru societate. Este de notat i faptul c, pe de o parte, constituirea fondului de rezerv reclam costuri suplimentare, iar, pe de alt parte, este necesar ca acestea s aib un anumit grad de lichiditate, pentru a putea fi folosite de ndat ce apare nevoia reparrii prejudiciului pentru care a fost constituit (sub form de depuneri bancare, aciuni negociabile la bursa de valori etc.) b) Fond de rezerv i/sau de asigurare centralizat, se consider n literatura de specialitate, fondul constituit pe cale bugetar. Acesta se constituie din contul mijloacelor generale de stat i este destinat pentru a garanta recuperarea daunei, lichidarea consecinelor calamitilor naturale i ale avariilor de proporii, care constituie o situaie extremal, cauznd astfel destrugeri i victime umane de proporii foarte mari. Acest fond se constituie att sub form material (materiale, combustibil, produse alimentare), ct i sub form bneasc, rezerve financiare publice. Prerogativa gestionrii fondului centralizat i aparine guvernului. Specialitii consider c pe viitor acestei metode de formare a fondului de rezerv i se va reduce din importan, - urmare a faptului c, pe msura ce ponderea proprietii de stat se va diminua n favoarea proprietii private, i resursele prevzute la partea de cheltuieli a bugetului de stat, cu aceast destinaie, vor scdea. n plus, aceast form prezint i unele dezavantaje. Astfel, constituirea fondului de rezerv i/sau de asigurare facndu-se pe seama veniturilor bugetului de stat, costurile acestei protecii nu se mai reflect n gestiunea financiar a unitilor economice. Se creeaz impresia fals c protecia mpotriva fenomenelor viitoare i incerte nu cost nimic. c) A treia, i cea mai important, form de constituire a fondului destinat acoperirii pagubelor produse de calamiti i accidente se realizeaz prin intermediul unor organizaii specializate (societi de asigurare-reasigurare, brocheri n asigurri, organizaii de asigurare mutuale etc). Acest form se caracterizeaz prin faptul c fondul se constituie n mod descentralizat, pe seama contribuiei persoanelor fizice i juridice

asigurate (prime sau cotizaii), dar se utilizeaz n mod centralizat pentru acoperirea pagubelor suferite de asigurai, adic pierderile provocate de calamitile naturale i accidente se repartizeaz asupra tuturor persoanelor ce au constituit fondul. Crearea fondului de asigurare propriu-zis se bazeaz pe principiul mutualitii. Mutualitatea const n accea c fiecare persoan din grupul respectiv are n acelai timp att calitatea de asigurat, ct i cea de asigurtor. Toi participanii la asigurare au obligaia s plteasc o sum modest, numit prim de asigurare pentru constituirea fondului de asigurare, din care se compenseaz daunele suferite de asigurai i se pltesc sumele asigurate n urma survenirii riscului cuprins n asigurare.

8 Elementele tehnice ale asigurarilor. Coninutul complex i formele n care se perfecteaz asigurrile sunt foarte variate. Cu toate acestea, ele au anumite elemente comune: Subiectul asigurrii asigurarea implic o serie de pri sau subiecte, pesoane fizice sau juridice, ntre care se nasc raporturi juridice pe temeiuri legale sau contractuale. Aceti subieci sunt: asiguratorul este persoana juridic (societatea de asigurri) care, n schimbul primei de asigurare ncasate de la asigurai, i asum responsabilitatea: de a acoperi pagubele bunurilor asigurate provocate de anumite calamiti naturale sau accidente, de a plti suma asigurat la producerea unui anumit eveniment n viaa persoanei respective sau de a plti despgubiri pentru prejudiciul de care asiguratul rspunde, n baza legii, fa de alte persoane; asiguratul poate fi: persoana fizic sau juridic care, n schimbul primei de asigurare, pltite asiguratorului, i asigur bunurile mpotriva anumitor calamiti naturale sau accidente, sau persoana fizic care se asigur mpotriva unor evenimente care pot s apar n viaa sa, precum i persoana fizic sau juridic care se asigur pentru prejuduciul pe care l poate produce unor tere persoane. Contractantul asigurrii persoana fizic sau juridic care poate ncheia asigurarea, fr a obine prin aceasta calitatea de asigurat (de exemplu: un agent economic poate s ncheie asigurarea pentru salariaiii si transportai la i de la locul de munc). Beneficiarul asigurrii este persoana care are dreptul s ncaseze suma asigurat sau despgubirea, fr s fie neaprat parte n contractul de asigurare.

Obiectul asigurrii poate fi reprezentat de: bunuri asigurrile de bunuri implic plata unor despgubiri de ctre asigurtor n favoarea asiguratului, n cazul n care, datorit unor calamiti, accidente, se produc pagube, prejudicii bunurilor asigurate; persoane acestea pot constitui obiect n asigurare prin faptul c asigurtorul garanteaz persoanei fizice ca asigurat sau unei tere persoane ca beneficiar n asigurare plata sumei asigurate, la ivirea evenimentului n funcie de care s-a perfectat asigurarea; rspunderea civil asiguratorul preia asupra sa obligaiile de despgubire pe care asiguratul le-ar putea avea fa de o ter persoan fizic sau juridic, creia asiguratul i-a produs un prejudiciu. Riscul noiunea de risc este esenial i caracteristic n ansamblul elementelor generale ale asigurrilor. Riscul are semnificaii multiple: pericol sau primejdie posibil sau eveniment incert, posibil i viitor, care ar putea afecta bunurile, capacitatea de munc, sntatea, viaa, etc. Riscurile pot fi provocate de forele naturii, acestea putnd aciona cu caracter accidental (for major, incendiu etc.) sau cu caracter permanent (ex.: uzura). Riscurile pot fi provocate, de asemenea, de fore umane ca urmare a unor interese individuale deosebite, a influenelor economice etc. Riscurile mai pot fi provocate de imperfeciunile comportamentului uman. Riscul asigurabil este fenomenul, evenimentul sau un grup de fenomene sau evenimente care, odat produs, datorit efectelor sale, oblig pe asigurtor s plteasc asiguratului despgubirea sau suma asigurat. Noiunea de risc asigurabil are, de regul, mai multe sensuri: - risc asigurabil folosit n sensul de probabilitate de producere a evenimentului. Cu ct o mai mare frecven are acest eveniment, cu att mai mare este pericolul de producere a pagubei i cu att mai necesar apare asigurarea. - un alt sens este posibilitatea de distrugere parial sau total a bunurilor de unele fenomene imprevizibile (grindin, incendiu, seism etc.). n cazul asigurrilor de persoane, riscul asigurabil este elementul neprevzut, dar posibil de realizat, care, odat produs, conduce la pierderea total sau parial a capacitii de munc a asiguratului.

Fenomenul care a fost deja produs se numete caz asigurat sau sinistru. - riscul asigurat mai poate fi ntlnit i n sensul de mrime, dimensiune a rspunderii asumate de asigurtor prin ncheierea unei asigurri. Un bun poate fi asigurat mpotriva unuia sau a mai multor riscuri.

Evaluarea n vederea asigurrii reprezint operaia prin care se stabilete valoarea bunurilor, n vederea cuprinderii lor n asigurare. Aceast valoare este necesar s fie stabilit n deplin concordan cu valoarea real a bunului respectiv, deoarece orice exagerare, ntr-un sens sau n altul, poate avea consecine negative pentru asigurat. Astfel, supraevaluarea duce la slbirea preocuprii asigurailor pentru prevenirea pagubelor, iar subevaluarea nu permite, n caz de pagub, acordarea unei despgubiri cu care asiguratul s-i poat acoperi ntreaga pierdere. Valoarea de asigurare poate fi mai mic sau cel mult egal cu valoarea bunului respectiv, nregistrat n evidena contabil sau stabilit la preul de vnzare-cumprare practicat pentru acel bun pe pia, n momentul ncheierii asigurrii. Valoarea n asigurare este un element pe care l ntlnim numai n asigurrile de bunuri. Suma asigurat conform contractului de asigurare, este partea din valoarea asigurrii pentru care asigurtorul i asum rspunderea, n cazul producerii fenomenului pentru care s-a ncheiat asigurarea. Suma asigurat este limita maxim a rspunderii asigurtorului i ea nu poate depi valoarea real a bunului asigurat. n asigurrile obligatorii, asiguratul nu-i poate stabili suma asigurat, aceasta fiind prevzut de lege, restrictiv sau alternativ, purtnd denumirea de norm de asigurare. La cele facultative, aceasta se stabilete n funcie de propunerea asiguratului, cu condiia ca asigurtorul s fie de acord. La asigurrile de persoane, suma asigurat se stabilete n funcie de nelegerea dintre asigurtor i asigurat. Prima de asigurare suma de bani pe care o pltete asiguratorul pentru ca acesta s constituie fondul de asigurare necesar plii indemnizaiilor n cazul producerii riscului asigurat. Societatea de asigurare are obligaia s mai constituie i alte rezerve sau fonduri prevzute prin dispoziiile legale.

Valoarea primei de asigurare se stabilete nmulind suma asigurat cu cota-prim, stabilit la 100 u.m. sum asigurat (sau 1000 u.m.). Durata asigurrii perioada de timp ct exist raportul de asigurare ntre asigurat i asigurtor, aa cum au fost stabilit prin contractul de asigurare. Durata asigurrii este specific asigurrilor facultative: la asigurrile de bunri, contractele de asigurri dureaz ntre cteva luni i un an; la asigurrile de via durata este mai extins (5-30 ani). Durata asigurrii exercit o influen deosebit asupra mrimii primei de asigurare. Paguba sau dauna reprezint pierderea, exprimat valoric, suferit de un bun asigurat, ca urmare a producerii unui fenomen mpotriva cruia s-a ncheiat asigurarea. Aceasta nu poate fi dect mai mic sau cel mult egal cu valoarea bunului asigurat. Astfel, paguba poate fi: total bunul a fost distrus n ntregime; parial pierderea este mai mic dect valoarea bunului asigurat.

Despgubirea de asigurare suma de bani pe care asiguratorul este obligat s o plteasc, cu scopul de a compensa paguba produs de riscul asigurat. Despgubirea nu poate depi suma asigurat i este mai mic sau egal cu valoarea pagubelor, n funcie de princpiul de rspundere al asigurtorului care a fost aplicat la acoperirea pagubei.

9 Metodele de acumulare si dirijare a fondurilor de asigurare. n practica curent se utilizeaz trei principii valabile la acordarea despgubirii: principiul rspunderii proporionale despgubirea este stabilit n aceeai proporie fa de pagub n care se afl suma asigurat fa de valoarea bunului asigurat. n cazul n care suma asigurat este egal cu valoarea real a bunului asigurat, despgubirea este i ea egal cu paguba suferit de bunul respectiv. principiul primului risc se aplic mai des, la bunurile la care riscul de producere a pagubei totale este mai redus (de exemplu: la asigurarea cldirilor). Valoarea sumei asigurate este considerat ca reprezentnd maximum de pagub previzibil pentru bunul respectiv. La acest principiu, raportul dintre suma asigurat i valoarea bunului nu mai influeneaz nivelul despgubirii, aceasta depinznd numai de valoarea pagubei i a sumei asigurate. Principiul primului risc este mai avantajos pentru asigurat dect principiul rspunderii proporionale, pentru c pagubele sunt compensate ntr-o msur mai mare, dar i nivelul primelor de asigurare este mai mare.

principiul rspunderii limitate (clauza cu franchiz) se caracterizeaz prin faptul c despgubirea se acord numai dac paguba depete o anumit valoare prestabilit. Astfel, o parte din pagub va cdea n rspunderea asiguratului, numit franchiz. Aceasta poate fi: atins sau simpl asiguratorul acoper n ntregime paguba, pn la nivelul sumei asigurate, dac aceasta este mai mare dect franchiza; deductibil sau absolut - aceasta se scade, n toate cazurile, din pagub, indiferent de volumul pagubei. Asigurtorul asigur numai partea din pagub care depeete franchiza.

10 Clasificarea asigurarilor. Dup riscul cuprins n asigurare, asigurrile pot fi clasificate astfel: asigurri mpotriva incendiului, trsnetului, exploziei, micrilor seismice etc. Bunurile asigurate contra acestor fenomene sunt: cldirile, construciile, utilajele i instalaiile, mijloacele de transport, mobilierul i obiectele de uz casnic etc.; asigurri contra grindinei, furtunii, uraganului, ploilor toreniale, inundaiilor, prbuirii sau alunecrii de teren etc. mpotriva acestor riscuri sunt asigurate de obicei culturile agricole i rodul viilor; asigurri pentru boli, epizootii i accidente care se practic n cazul animalelor; asigurri contra avariilor i altor riscuri specifice (rsturnri, ciocniri, cderi, derapri etc.), la care sunt supuse mijloacele de transport i ncrcturile aflate pe acestea, n timpul staionrii i al mersului; asigurri mpotriva unor evenimente ce apar n viaa oamenilor, ca: deces, boli, accidente etc. care pot duce la pierderea temporar sau definitiv a capacitii de munc; asigurri pentru cazurile de rspundere civil care se refer la prejudicii cauzate terelor persoane prin accidente de autovehicule, prin exercitarea unei anumite activiti etc. Dup sfera de cuprindere n profil teritorial, asigurrile pot fi grupate n asigurri interne i asigurri externe. Asigurrile interne au caracteristaic faptul c, n general, prile contractante domiciliaz n aceeai ar, bunurile, persoanele i rspunderea civil care fac obiectul lor se afl pe teritoriul aceleiai ri, iar riscurile asigurate se pot produce pe acelai teritoriu. Asigurrile externe au caracteristic faptul c apar n legtur cu persoane, rspundere civil sau bunuri care ies n afara limitelor teritoriale ale rii n care se ncheie contractul de asigurare. n cazul acestor asigurri, una din prile contractante ori beneficiarul asigurrii domiciliaz n alt ar sau obiectul asigurrii ori riscul asigurat se afl, respectiv se poate produce, pe teritoriul unei alte ri. Dup felul raporturilor ce se stabilesc ntre asigurtor i asigurat, asigurrile pot fi grupate n asigurri directe i asigurri indirecte sau reasigurri.

Specific asigurrilor directe este faptul c raporturile de asigurare se stabilesc n mod nemijlocit ntre asigurai (diferite persoane fizice sau juridice) i asigurtor, fie prin intermediul contractului de asigurare, fie n baza legii. Spre deosebire de asigurrile directe, reasigurarea apare ca un raport ce se stabilete de fiecare dat ntre dou societi de asigurare, dintre care una are calitatea de reasigurat (cedent), iar cealalt de reasigurtor. Reasigurarea are la baz contractul de reasigurare, prin intermediul cruia reasiguratul cedeaz unui reasigurtor o parte din rspunderile pe care i le-a asumat prin contractul de asigurare i o parte din primele de asigurare ncasate. n acest fel, reasigurtorul (reasigurtorii) i asum rspunderea de a participa la acoperirea pagubelor care se pot produce bunurilor cuprinse n contractul de asigurare n limitele menionate n contractul de reasigurare.

11 Piata asigurarilor si structura ei. 12. Organizarea asigurarilor. Piata asigurarilor in R Moldova. 13 Reglamentarea de catre stat a activitatii de asigurare. 14 Asigurarea recoltei culturilor agricile. Aciunea prezentei legi se extinde numai asupra bunurilor agricole i a riscurilor asigurate prevzute n ea.

Subiecte ale relaiilor de asigurare n agricultur snt asiguraii i asigurtorii, precum i statul, n partea ce ine de subvenionarea primelor de asigurare n agricultur. (2) Obiect al asigurrii snt bunurile agricole aflate n circuitul civil asupra crora, prin lege, nu snt stabilite alte interdicii sau limitri i care snt specificate la art.5. (3) n condiiile prezentei legi, productorii agricoli i piscicoli care i desfoar activitatea pe teritoriul Republicii Moldova au dreptul s i asigure riscurile de producie n agricultur. (4) n caz de transmitere n arend a terenurilor agricole, recolta culturilor agricole i a plantaiilor multianuale se asigur de arenda. Primele de asigurare pltite de acesta nu pot fi trecute n contul arendei. Obiectul asigurrii riscurilor de producie n agricultur (1) n sensul prezentei legi, obiect al asigurrii riscurilor de producie snt interesele patrimoniale legate de obinerea recoltei culturilor agricole, de creterea animalelor i psrilor, de ntreinerea familiilor de albine i de producerea petilor. (2) n funcie de condiiile de producie n agricultur, pot fi asigurate urmtoarele bunuri agricole: a) recolta culturilor agricole i a plantaiilor multianuale; b) animalele, psrile, familiile de albine i petii care aparin productorilor agricoli i piscicoli. (3) Nu pot fi supuse asigurrii: a) recolta culturilor agricole care, fiind cultivate pe parcursul a 3 i mai muli ani, nu au rodit; b) recolta plantaiilor multianuale care, fiind n faz de fertilitate, nu au rodit n ultimii 5 ani;

c) animalele bolnave, precum i animalele care se afl n zona de carantin; d) pierderile provocate de scderea calitii produciei agricole sau de reducerea preurilor acesteia.
. Constatarea pagubelor i calculul lor la asigurarea recoltei

n cazul producerii riscului asigurat, asiguratul este obligat s depun, cel trziu n 48 de ore de la data producerii evenimentului, o ntiinare n scris asigurtorului privind despgubirea de asigurare, n care se indic: datele de identificare ale contractului de asigurare, obiectul asigurrii, cauza pierderilor, data nregistrrii lor, suprafaa afectat, valoarea estimativ a pierderilor. Copia de pe ntiinare a asiguratului este prezentat la primrie n acelai termen. (2) Asigurtorul este obligat, n termen de 10 zile de la data primirii ntiinrii despre cazul asigurat, s ntocmeasc, cu participarea reprezentanilor direciei raionale agricole i al asiguratului, precum i, dup caz, cu participarea reprezentanilor Departamentului Situaii Excepionale i al serviciului antigrindin, un act de constatare a pagubelor, n care se indic: estimarea influenei asupra recoltei a riscurilor asigurate i neasigurate, metoda de calculare i datele precizate despre suma pierderilor, suprafaa afectat, cuantumul pierderilor n urma producerii riscurilor asigurate, cheltuielile suplimentare suportate de ctre asigurat, calculul despgubirii de asigurare, eventualele obiecii ale prilor referitoare la cuantumul pagubelor constatate. Actul se ntocmete n 3 exemplare i se semneaz de ctre toi participanii. Un exemplar rmne la asigurtor, altul - la asigurat, iar al treilea se pstreaz la direcia agricol raional. (3) Dac, la producerea riscului asigurat i n legtur cu aceasta, producia agricol a fost folosit n alt scop dect cel prevzut la ncheierea contractului de asigurare, se estimeaz costul produciei menionate i suma aceasta se scade din cuantumul pagubelor. Asiguratul este obligat s ntiineze n prealabil asigurtorul despre folosirea produciei agricole n alte scopuri. (4) Pentru culturile agricole afectate parial se face o constatare preliminar a pagubelor la data producerii cazului asigurat. La sfritul ciclului de producie se face o constatare definitiv a pagubelor i se pltete despgubirea de asigurare. (5) Volumul recoltei pierdute se calculeaz prin diferena dintre recolta asigurat i recolta obinut pe sectorul afectat, cu excepia pierderilor provocate de riscurile neasigurate. Cuantumul pagubelor se calculeaz ca produsul dintre volumul recoltei pierdute i preurile stabilite n contractul de asigurare, conform art.8. (6) Volumul recoltei obinute se estimeaz conform actelor de depozitare sau de comercializare ale asiguratului. Volumul roadei obinute poate fi estimat de ctre asigurtor i asigurat n cmp nainte de nceperea recoltrii. Estimarea se efectueaz n mod obligatoriu, la cererea oricrei pri a contractului de asigurare. n caz de implicare la aceast estimare a unei tere persoane, remunerarea acestora se efectueaz de partea care a cerut estimarea.
15 Asigurarea animalelor gospodariilor taranesti.

n caz de pieire sau de vtmare a animalelor, psrilor, familiilor de albine i a petilor asigurai, asiguratul este obligat s depun, n termen de 24 de ore de la data depistrii pieirii sau vtmrii, ntiinare, n scris, asigurtorului i s nregistreze faptul pieirii sau vtmrii animalelor la serviciul veterinar de stat. Copia de pe ntiinare se prezint de ctre asigurat la primrie n acelai termen. (2) n ntiinare se indic: volumul pierderilor, cauzele presupuse i valoarea estimativ a pierderilor, data producerii riscului asigurat. n caz de sacrificare de necesitate a animalelor, ntiinarea se semneaz i de reprezentantul serviciului veterinar de stat.

(3) Asigurtorul este obligat, n termen de 15 zile de la data primirii ntiinrii despre cazul asigurat, s ntocmeasc, cu participarea reprezentanilor asiguratului i al serviciului veterinar de stat, un act de constatare a pagubelor n care se indic: metoda de calculare i datele precizate despre suma pierderilor, cuantumul pierderilor suportate n urma producerii riscului asigurat, cheltuielile suplimentare suportate de ctre asigurat, calculul despgubirii de asigurare, eventualele obiecii ale prilor privind cuantumul pagubelor constatate. Actul se ntocmete n 3 exemplare i se semneaz de ctre toi participanii. Un exemplar rmne la asigurtor, altul - la asigurat, iar al treilea se pstreaz la direcia agricol raional. (4) n cazul pieirii sau sacrificrii de necesitate a animalelor crescute pentru carne, volumul pierderilor se calculeaz ca diferena dintre volumul de producie asigurat i cantitatea de carne admis pentru comercializare. Cuantumul pagubelor se calculeaz ca produsul dintre volumul crnii pierdute i preul stabilit n contractul de asigurare. (5) n cazul pieirii sau sacrificrii de necesitate a animalelor asigurate separat, independent de numrul animalelor, volumul pierderilor se calculeaz ca diferena dintre suma asigurat i valoarea produciei care poate fi folosit dup sacrificarea forat a animalelor. Valoarea produciei se determin conform documentelor de comercializare, iar n lipsa acestora - n baza preurilor de pe piaa local.
16 Asigurarea cladirilor, constructiilor, echipamentului in comert si industrie. Regula de baza in asigurarile de bunuri este ca interesul asigurabil sa existe atat in momentul incheierii asigurarii, cat si in momentul producerii riscului asigurat. Obiectul asigurarii este bunul mobil sau imobil care poate fi asigurat impotriva deteriorarii sau pierderii si care poate fi asigurat facultativ: bunurile apartinand persoanelor fizice si juridice; bunurile primite in folosinta sau aflate la acestea spre pastrare, reparare, prelucrare, curatire, vopsire, vanzare ori spre a fi expuse in cadrul muzeelor sau expozitiilor; bunurile care fac obiectul unor contracte de concesionare, inchiriere sau locatiile de gestiune privind pensiile ocupationale Dupa cum se poate vedea mai sus, la bunurile ce se supun asigurarii, interesul asigurabil nu este numai al proprietarului acestuia, ci si alte persoane cum ar fi : Proprietate in comun o persoana care detine in comun cu una sau mai multe persoane un bun sau o cladire, are dreptul legal de a asigura cadirea respectiva la intreaga valoare. Acest lucru nu inseamna ca, in caz de distrugere totala a bunului sau cladirii asigurate, persoana respectiva va fi singura care va fi despagubita. Acesta va putea beneficia de despagubire numai in limita dreptului de proprietate, iar daca incaseaza valoarea totala a despagubirii, va actiona ca agent al celorlalti proprietari, fiind obligat sa le ofere acestora partea ce li se cuvine din despagubire. Proprietate ipotecata in cazul unui contract de ipoteca, ambele parti au un interes asigurabil, debitorul ipotecar in calitate de proprietar si societatea ipotecara in calitate de creditor. De obicei in asemenea cazuri se incheie o asigurare in numele ambelor parti. Proprietate inchiriata chiriasul nu este obligat sa incheie un contract de asigurare a proprietatii inchiriate, insa, in cazul in care incheie o astfel de asigurare, el o incheie in numele si folosul proprietarului, neputand pretinde incasarea despagubirii in urma producerii unui risc asigurat, ci doar sa pretinda proprietarului restituirea primelor de asigurare. Proprietate aflata in custodie custodele are un interes asigurabil in ceea ce priveste proprietatea sau bunul pe care il detine in custodie, deoarece este responsabil din punct de vedere legal, pentru orice dauna produsa bunului respectiv. Asiguratul sa faca parte din familia proprietarului persoanele din familia asiguratului pot utiliza obiectul asigurarii, ceea ce determina existenta unui interes asigurabil al acestora fata de bunul respectiv.

Nu se pot asigura bunurile care, din cauza degradarii, nu mai pot fi utilizate potrivit destinatiei. Despagubirile ce se platesc de asigurator se stabilesc in functie de starea bunului din momentul producerii riscului asigurat. Despagubirile nu pot depasi valoarea bunului din momentul producerii riscului asigurat, cuantumul pagubei si nici suma la care s-a facut asigurarea. Bunurile se asigura pentru sumele declarate de asigurat si care nu trebuie sa depaseasca valoarea lor la data asigurarii, adica : la mijloacele fixe si obiecte de inventar valoarea din nou a acestora, din care s-a scazut uzura in raport cu vechimea, intrebuintarea si starea de intretinere a bunurilor respective. la materii prime, materiale, produse finite, marfuri si alte asemanatoare pretul de cost al acestora. La obiectele de muzeu sau de expozitie, precum si la obiectele de arta pe sticla, din sticla ori pe placi de marmura sumele corespunzatoare valorii lor de circulatie. Obligatiile asiguratului si asiguratorului Asiguratul este obligat sa intretina bunul asigurat in bune conditii si in conformitate cu dispozitiile legale, in scopul prevenirii producerii riscului asigurat. Asiguratorul are dreptul sa verifice modul in care bunul asigurat este intretinut. In cazurile stabilite prin contractul de asigurare, in asigurarile de bunuri, asiguratorul nu datoreaza indemnizatie, daca riscul asigurat a fost produs cu intentie de catre asigurat sau de catre beneficiar ori de catre un membru din conducerea persoanei juridice asigurate, care lucreaza in aceasta calitate. In cazurile prevazute in conditiile de asigurare, la producerea riscului, asiguratul este obligat sa ia, pe seama asiguratorului si in cadrul sumei la care s-a facut asigurarea, potrivit cu imprejurarile, masuri pentru limitarea pagubelor. Asiguratului ii revine obligatia de a-i comunica asiguratorului, in scris, orice modificare fata de asigurarea existenta la incheierea asigurarii, modificare ce poate agrava riscul asigurat, ca de exemplu: Mijloacele de siguranta care existau la momentul cind s-a facut oferta sau au fost ulterior stipulate in polita sunt inlaturate sau reduse ca numar, dimensiune sau capacitate. Urmare a pierderii unei chei de la intrarea cladirii in care se afla bunurile asigurate sau de la un seif sau tezaur, incuietoarea nu este inlocuita cu una de aceeasi calitate. In cladirea asigurata sau in care sunt bunurile asigurate ori intr-o cladire invecinata se desfasoara lucrari de constructie, se monteaza schele, instalatii. Incaperile direct invecinate cu cele in care se afla bunurile asigurate, sau situate deasupra si dedesuptul acestora, devin permanent sau permanent locuite. Activitatea este permanent sau temporar intrerupta. Cladirea care de altfel este permanent ocupata, este nelocuita sau nesupravegheata mai mult de 30 de zile Asiguratul are obligatia de a permite reprezentantului asiguratorului sa efectueze inspectia de risc ori de cite ori este necesar si sa puna la dispozitia acestuia toate informatiile necesare pentru evaluarea riscului. Deci atunci cand riscul de producere a unui eveniment se mareste atunci si primele de asigurare se maresc proportional. Aici s-ar mai putea comenta si in sensul ca atunci cind invers, folosim mijloace de siguranta mai bune decit atunci cind am incheiat contractul de asigurare, deci am mai micsorat riscul de producere a evenimentului asigurat, ar trebui ca aceste prime sa scada. In cazul producerii unui risc asigurat, asiguratul este obligat : Sa ia, pe seama asiguratorului si in limita sumei asigurate, masuri pentru limitarea pagubelor, prin protejarea, salvarea, transportarea, depozitarea si pastrarea resturilor valorificabile in conditii corespunzatoare specificului fiecaruia. Sa instiinteze imediat, incaz de incediu, explozie, furt, dupa caz, organele de politie, unitatile de pompieri sau alte organe de cercetare, cerand intocmirea de acte cu privire la cauzele si imprejurarile producerii evenimentului asigurat si la pagubele provocate. Sa instiinteze imediat asiguratorul, personal sau printr-o alta persoana imputernicita, despre producerea pagubei. In instiintare trebuie precizate seria, numarul si data emiterii politei de

asigurare, felul bunurilor avariate sau distruse, locul, data, ora, cauzele, si imprejurarile producerii evenimentului asigurat, locul unde se afla resturile avariate sau distruse, marimea probabila a pagubei. Sa contribuie alaturi de asigurator la determinarea naturii si cuantumului pagubei. El trebuie sa furnizeze toate informatiile si probele documentare solicitate de asigurator si sa permita acestuia sa faca toate investigatiile necesare. Sa conserve dreptul de regres al asiguratorului impotriva celor vinovati de producerea daunei. Problema asigurarii bunurilor, este abordata diferit de la o societate la alta de asigurari, astfel ca unele asigura bunurile indiferent de riscurile la care este supus bunul sau cladirea, pe cand altele asigura bunurile doar la anumite riscuri. Printre cele mai raspindite polite de asigurare a bunurilor si cladirilor se numara : A. Asigurarea cladirilor, a altor constructii si a continutului acestora impotriva pagubelor produse de incendiu si alte calamitati. B. Asigurarea masinilor, utilajelor si a instalatiilor impotriva avariilor accidentale. C. Asigurarea lucrarilor de constructii montaj si a raspunderii constructorului. D. Asigurarea bunurilor si a valorilor impotriva furtului prin efractie sau prin acte de talharie. E. Asigurarea complexa a gospodariilor persoanelor fizice

17 Asigurarea bunurilor persoanelor fizice. Orice persoana fizica poate asigura cladirile si alte constructii avnd destinatia de locuinta pe care le are n proprietate, inclusiv: anexele: magazie, sopron, garaj, sauna, piscina, mprejmuiri (la casa), sau boxa, garaj, camera de serviciu (la bloc); instalatiile fixe: conductele de alimentare cu apa (inclusiv caloriferele) din interiorul constructiei, conductele de canalizare interioare, obiectele sanitare, instalatia electrica a cladirii, amenajarile constructive: tavanele false si corpurile de iluminat tip plafoniera sau spot nglobate n acestea. Prin locuinta din mediul urban sau rural se ntelege: apartamentul, casa, vila, cabana sau alta constructie destinata locuirii permanente sau temporare (casa de vacanta), avnd dotarile necesare acestui scop. Ce riscuri poti acoperi prin asigurare? Daune cauzate de: incendiu; explozie; trasnet; caderea aparatelor de zbor (aeronave si vehicule spatiale), a unor parti ale acestora sau a unor obiecte transportate de acestea; vnt puternic: furtuna, uragan, vijelie, tornada; ploaie torentiala - efecte directe inclusiv cele cauzate de patrunderea apei prin sparturile si rupturile provocate acoperisului, peretilor, usilor si ferestrelor prin manifestarea violenta a fenomenelor atmosferice concomitent cu ploaia; grindina - efecte directe; cutremur de pamnt; greutatea zapezii si / sau ghetii; prabusire sau alunecare de teren; inundatia provocata de apa cladirii asigurate prin spargerea accidentala a conductelor, rezervoarelor, deteriorarea robinetelor si a altor accesorii ale instalatiei sanitare; prin refularea, deversarea apei de canalizare pluviale sau ca urmare a spargerii accidentale a tubulaturii; inundatia provocata de apa provenind de la apartamentele situate la etajele superioare sau de pe acelasi etaj;

furtul produs prin efractie si/sau acte de tlharie al elementelor de constructie din alcatuirea cladirii, n conditiile prevazute de codul penal, inclusiv tentativa de furt; izbirea din exterior de catre autovehicule, altele dect cele apartinnd asiguratului, a cladirii asigurate, distrugeri provocate de animale; unda de soc provocata de avioane (boom sonic); avalansa de zapada; caderea accidentala de corpuri pe cladirea asigurata, cu excluderea cazurilor n care aceasta a fost provocata cu intentie; risc politic: greve, tulburari civile; vandalism: actiuni ale unor grupuri rauvoitoare. Asigurarea bunurilor din locuintele apartinand persoanelor fizice Ce poti asigura? Mobilier, echipament electronic, mbrcminte, ncltminte, diverse. Ce riscuri poti acoperi prin asigurare? Disfunctionalitti, deteriorri, distrugeri totale cauzate de: incendiu explozie izbirea din exterior a cldirii asigurate, de ctre autovehicule, altele dect cele apartinnd asiguratului; impactul cu aparate de zbor loviri cu alte vehicule sau cu orice alte corpuri mobile sau imobile; ciocniri: (aeronave si vehicule spatiale), cderea acestora sau a unor prti din ele, cderea unor obiecte transportate pe calea aerului; unda de soc provocat de avioane (boom sonic); vnt puternic: furtun, uragan, vijelie, tornad; trasnet; ploaie torential - efecte directe, inclusiv cele cauzate de ptrunderea apei prin sprturile si rupturile provocate acoperisului, peretilor, usilor si ferestrelor de violenta fenomenelor atmosferice concomitente cu ploaia; grindin - efecte directe; inundatii si aluviuni; cutremur de pmnt; prabusire si/sau alunecare de teren; greutatea zpezii; actiunea animalelor; avalans de zapad; furtul prin efractie si/sau prin acte de tlhrie; vandalism - actiuni ale unor grupuri ruvoitoare; tulburri civile - greve

18 Tarifele de prima la asigurarea de bunuri.

Tarifele de prime la asigurarile de bunuri 1. Determinarea indicelui de despagubire 2. Elementele indicelui de despagubire 3. Fundamentarea primei la asigurarile de bunuri

1. Determinarea indicelui de despagubire Probabilitatea producerii unei daune la asigurarea bunurilor se pune in termeni oarecum similari cu cei privind probabilitatea de deces. Statisticile corecte tinute pe o perioada destul de indelungata pot constitui un material solid pentru a fi prelucrat cu ajutorul calculului probabilitatilor. Astfel, de exemplu daca se constata ca in medie, pe o perioada de 10 ani, din 100.000 de case au ars anual 80 de case probabilitatea anuala de

incendiere a unei case e de Datele statistice se grupeaza pe: -

, deci la fiecare 1250 de case a ars o casa anual.

feluri de asigurari categorii de bunuri categorii de asiguratii teritorii geografice

Pe baza datelor statistice trebuie calculat pentru fiecare an in parte indicele despagubirii fata de Sa, adica marimea in lei a despagubirii la 100 lei = Sa. Media pe mai multi ani ai acestor indici reprezinta cota de prima neta de 100 lei =S a in asigurarea bunurilor, respectiv pentru anumite riscuri bine determinate pe perioada de un an. Indicele despagubirii se calculeaza si raportand volumul pagubelor pricinuite bunurilor, de riscuri luate in studiu la valoarea totala a bunurilor respective. Numarul anilor pentru care e necesar sa fie calculat indicele de Dg variaza in functie de natura bunurilor si felul riscurilor cuprinse in asigurare. Ca regula, cu cat numarul anilor pentru care se calculeaza indicele de Dg e mai mare, cu atat exista mai multa siguranta ca el va indica cu un grad de precizie mai mare, marimea primei nete. Pe baza practicii de asigurari s-a ajuns la concluzia ca in cazul:

a. asigurarea animalelor, numarul de ani care ofera suficienta garantie in stabilirea indicelui de Dg e de 5
b. c. 7 ani; asigurarea cladirilor si constructiilor, pentru riscuri ca incendiu, 10 15 ani, iar pentru alte riscuri (cutremur), intre 30 40 ani.; asigurarea culturilor agricole pentru riscul de inundatii intre 15 -20 ani.

Ca si la asigurarile de persoane, exista si la asigurarile de bunuri, factori care provoaca abateri de la probabilitatea generala a ivirii riscurilor, astfel: riscul de incendiu e influentat favorabil de imbunatatirea activitatii pentru combaterea si prevenirea incendiului; riscul de moarte a animalelor e favorabil influentat de cresterea eficientei actiunilor zoo-veterinare; indiguirile fac sa scada pagubele din inundatii; controlul mai intens al circulatiei si majorarea amenzilor duc la diminuarea avariilor auto, in timp ce cresterea numarului autovehiculelor in circulatie are o influenta negativa.

In aceasta influenta reciproca de factori, asiguratorul trebuie sa procedeze cu mare atentie pentru stabilirea corecta a indicelui de Dg, avand in vedere ca acesta constituie temelia directa a primei de asigurare.

2. Elementele indicelui de despagubire (

Pentru a putea obtine elementele baza ale e necesara formarea unei baze de date statistice asupra bunurilor ce urmeaza a fi cuprinse in asigurare si asupra riscurilor ce urmeaza a fi acoperite: a. b. c. d. e. f. nr.bunurilor (cladiri, animale, autovehicule); valoarea totala a bunurilor; nr. cazurilor de paguba pricinuite bunurilor; nr.bunurilor distruse, avariate, vatamate,pierite; valoarea totala a bunurilor distruse,avariate, vatamate,; volumul total al pagubelor pricinuite bunurilor.

Stabilind anumite raporturi intre aceste date statistice se obtin elementele de baza ale indicelui despagubirii simbolizand grupele de date statistice de mai sus prin literele respective, elementele de baza ale se determina dupa urmatoarele formule:

1). Frecventa ivirii riscurilor:

2). Gradul de extindere a riscurilor:

3). Gradul de distrugere a bunurilor: 4). 4.1. valoarea medie a unui bun distrus

4.2. valoarea medie a unui bun ce urmeaza a fi asigurat

= 1).*2).*3).*4).

Determinarea pe o asemenea cale se mai numeste de calcul analitic al 3. Fundamentarea primei la asigurarile de bunuri 1.Pa = pb * Sa 2. pb = pn + a

3. pn =

4.

5.

6.

7.

8.

9. Pa prima de asigurare pb prima bruta unitara pn prima neta unitara a - adaosul la prima neta - indicele mediu de despagubire

- adaosul de risc (abatere medie patratica)

- indicii anuali de despagubire n nr. anilor luati in studiu

i - val. medie a

in perioada luata in calcul

Ik -

in anul k

NDg nr. bunurilor despagubite in anul k ND nr. bunurilor despagubite total (in toata perioada) Fk frecventa relativa de realizare a IDg in anul k D volumul total al despagubirilor N nr. de bunuri asigurate ND nr. de bunuri despagubite

- suma medie asigurata - valoarea medie a despagubirilor In perioada unei asemenea relatii (9) se determina IDg pentru fiecare an din perioada stabilita. Dupa cunoasterea apoi anuali se calculeaza indicele mediu al despagubirii ca medie aritmetica simpla. Se compara

cu indicii de despagubire anuali (Ik), se constata abateri, in plus sau in minus, si ca atare nu se poate

admite ca sa fie egala cu . Daca s-ar admite acest lucru exista posibilitatea ca incasarile din primele de asigurare sa fie suficiente pentru acoperirea tuturor pagubelor produse de riscurile asigurate. Pentru a elimina o astfel de situatie se majoreaza indicele mediu de despagubire cu un adaos de risc. Marimea acestui adaos e influentata de nivelul abaterilor indicilor de despagubire anuali fata de valoarea medie si se calculeata prin abaterea medie patratica.

(10)

a=

a1 pentru fond de rezerva (Frez) a2 finantarea unor actiuni de prevenire si combatere a riscului (Fa) a3 acoperirea ch. de gestiune ale asiguratorului (GG) a4 cota de profit tehnic (CPT) a1) pentru determinarea nivelului cotei necesare constituirii Frez. trebuie efectuata o analiza statistico matematica. In cadrul acestei analize apare ca necesar de stabilit daca fenomenele care produc pagube bunurilor asigurate au sau nu o distributie normala. De regula, datele statistice de asigurare ne arata ca astfel de fenomene apar ca variabile aleatoare care nu prezinta o distributie normala. In aceste conditii pentru stabilirea nivelului cotei necesare constituirii fondului de rezerva se utilizeaza inegalitatea Bienaym Cebirsev:

- pentru k =1

nu are sens inegalitatea (relatia e nesemnificativa)

- pentru k =2

exista o probabilitate mai mare de 75% cu Ik k =2 ( in cazurile in care k = 3,4,.. probabilitatile sunt foarte mici, iar sansele ca aceste fenomene sa se produca sunt foarte reduse) intervalul in care se situeaza valorile ce ne intereseaza este: Probabilitatea de situare in acest interval e de 0,75 cuprinsa in interval sa nu fie acoperitoare in proportie de 25%. probabilitatea ca prima neta unitara (pn)

Pentru ca sa existe o probabilitate cat mai apropiata de certitudine a.i. nivelul primei de asigurare sa fie acoperitor, cota aferenta constituirii fondului de rezerva va reprezenta un adaos de 25% la pn a2) cota aferenta formarii fondului pentru finantarea unor actiuni de prevenire a pagubelor se stabileste in functie de amploarea actiunilor de acest gen pe care o societate de asigurari vrea sa le realizeze sau avandu-se in vedere posibilele prevederi legale care impun luarea unor astfel de masuri. a3) cota necesara formarii resurselor banesti privind acoperirea cheltuielilor cu gestionarea fondului de asigurare se determina in functie de nivelul mediu inregistrat de aceste cheltuieli la asigurarea bunului respectiv in ultimii 3-5 ani. De mentionat ca nivelul acestei cote e mai redus la asigurarile obligatorii fata de cele facultative. a4) cota aferenta realizarii unui anumit profit se stabileste de fiecare asigurator. In concluzie, se poate afirma ca determinarea primelor de asigurare pe baza metodelor matematico statistice nu prezinta dificultati in cazul bunurilor care sunt cuprinse deja in asigurare si exista o baza de date privind frecventa si intensitatea riscurilor pe o perioada de mai multi ani. In schimb, calcularea primelor pentru aducerea in asigurare a unor bunuri neasigurate sau a unor riscuri noi, prezinta anumite dificultati. E vorba de faptul ca nu exista intotdeauna suficiente date statistice (marimea pagubelor produse de anumite riscuri pe feluri de bunuri, pe ramuri, pe forme de proprietate) aferente perioadei de timp necesara pentru analiza fara de care calculul primelor, cel putin al celor nete, nu poate fi realizat pr baza unor criterii stiintifice. Inregistrarea si cunoasterea unor astfel de date prezinta importanta si in ceea ce priveste luarea unor decizii economice si financiare la nivel macroeconomic.

19 Asigurarea copiilor. indemnizatie de maternitate - forma de protectie sociala ce consta dintr-o suma de bani acordata prin sistemul public de asigurari sociale femeilor asigurate, precum si celor care au incetat plata contributiei de asigurari sociale in conditiile prevazute de lege, in caz de nastere a copilului; indemnizatie pentru cresterea copilului sau ingrijirea copilului bolnav - forma de sprijin banesc ce se stabileste si se acorda prin

sistemul public de asigurari sociale persoanei asigurate pentru cresterea copilului sau ingrijirea copilului bolnav; Asigurarile pentru copii, o afacere rentabila pentru brokeri si companii Asimilate asigurarilor de viata, politele destinate protectiei copiilor reprezinta cam 20% din portofoliul unui asigurator Aproape toate societatile din domeniu care activeaza pe piata asigurarilor de viata ofera produse specifice pentru copii. Politele de asigurari pentru copii imbraca forma unor planuri de economii pe termen mediu si lung. Primele de asigurare pot fi platite periodic, la un interval ales de parinte, iar sumele vor fi capitalizate pe toata durata contractului. "Ca atare, fara exceptie, programele de asigurare pentru copii nu acopera riscul de deces al copilului. S-ar putea spune ca acesta ar fi un minus al acestor programe, doar aparent, pentru ca transferul acestui risc ar implica, pe langa costuri suplimentare, in primul rand modificari de mentalitate, fara a crea suspiciuni de frauda", explica Dumitru Jitariu, manager Eurobrokers Group. Asadar, programele de asigurare pentru copii sunt concepute ca o combinatie de beneficii oferite copilului in situatia in care se petrece un eveniment asigurat atat cu contractantul asigurarii (unul dintre parinti, tutore sau ruda), cat si cu copilul care este beneficiar al asigurarii. Pe piata sunt asigurari pentru copii traditionale si unit linked. "Ca proportie, produsele unit linked sunt majoritare pe piata, dar trebuie spus ca la acest tip de asigurare riscul apartine clientului, si nu companiei. Sau, altfel spus, daca fondurile in care se investesc primele de asigurare scad, clientul poate sa incaseze dupa 15 ani de plata a primelor mai putin decat a depus in tot acest interval. E putin probabil sa se intample asa, pentru ca pietele financiare au in general reculuri pe perioade scurte de timp (3-4 ani), dar daca vorbim de protectia copilului ar trebui luat in considerare acest fapt", explica pentru Adevarul Constantin Nastase, director executiv UNSICAR (Uniunea Nationala a Societatilor de Intermediere si Consultanta in Asigurari din Romania). Principalul eveniment asigurat este supravietuirea copilului la expirarea duratei programului, moment in care acesta beneficiaza de o indemnizatie de asigurare. Polite care acopera riscul de spitalizare Pe aceasta piata aflata in ascensiune, cresteri semnificative la produsele destinate copiilor au inregistrat aproape toate companiile din domeniu. Spre exemplu, cele doua planuri financiare pentru copii ale ING Asigurari, Academica si Debut 18, se numara printre cele mai de succes produse din portofoliul ING. Bucurestiul conducea in clasamentul localitatilor care prefera planurile financiare pentru copii, urmat de Ploiesti si Timisoara. "Fiecare asigurator si-a conceput produsul de asigurare plecand de la un program de baza la care pot fi adaugate optional, functie de necesitati, beneficii suplimentare, asigurand in acest fel flexibilitatea fiecarei asigurari", mai adauga Jitariu, de la Eurobrokers. Sunt si elemente care le disting unele de altele, prin beneficii atractive. Spre exemplu, un singur asigurator - AIG Life - acopera riscul de spitalizare si interventie chirurgicala a copilului din imbolnavire. Pentru un potential cumparator, oferta se face plecand de la aspectele tehnice (varsta copilului, varsta si sexul contractantului asigurarii, durata programului de asigurare) si continuand cu necesitatile de asigurare. Se are in vedere faptul ca cea mai buna protectie pentru un copil este ca parintii sa fie posesorii unei asigurari de viata si abia dupa aceea sa cumpere un program investitional pentru copii. Sfaturile brokerului vizeaza importanta data in alegerea asiguratorului. "In general, cand vorbim de asigurari de viata, care sunt eficiente daca au durata mare (15, 20, 30 de ani sau

mai mult) este necesar ca societatea de asigurare sa traiasca mai mult decat asiguratul. Ca atare, recomandam asiguratori cu traditie si performanta in domeniu, aflati in topul european si in cel mondial care activeaza pe piata romaneasca", spune managerul Eurobrokers. Costul unui astfel de program de asigurare (primele de asigurare) este determinat de durata programului (minim cinci ani, maxim 25 de ani), de suma de care doriti sa beneficieze copilul si la ce varsta, ce riscuri doriti sa fie acoperite si in ce cuantum. Politele pentru copii, intre 300 si 1.200 lei/an Primele de asigurare anuale difera in functie de societatea de asigurari si pot fi de minim 300, 400, 600 sau chiar 1200 RON, in general fara limite maxime. Dinamica asigurarilor pentru copii tine pasul cu dinamica asigurarilor de viata in general, ponderea acestora in totalul asigurarilor de viata (15-20%) fiind inca sub procentul pe care il reprezinta copiii fata de persoanele mature. Asiguratorii au creat si produse de asigurare pentru grupurile de persoane cuprinse intr-o forma de invatamant, de la cel prescolar la cel universitar. Pentru a se incheia astfel de asigurari, este necesar un acord intre institutiile de invatamant si parinti, foarte greu de realizat atata timp cat responsabilitatea este aruncata de la unii la altii, in principal privind plata primelor de asigurare. "Odata cu aderarea la UE, piata asigurarilor de viata va cunoaste o dezvoltare accelerata datorita accesului pe piata a multor asiguratori si brokeri care opereaza in UE (in Ungaria si Polonia, in primii ani dupa aderare au intrat 200-300 asiguratori), precum si ca urmare a sporirii veniturilor (in Romania doar 0,4% din PIB este investit in asigurari de viata, fata de 5% in tarile UE)", spune Jitariu. Un alt element ar fi schimbarea mentalitatii oamenilor cu privire la necesitatea unei asigurari de viata (in prezent, majoritatea vietilor sunt asigurate in favoarea bancilor). "Nu va mai dura mult si pe lista de cadouri pentru un nou-nascut va fi polita de asigurare", crede managerul de la Eurobrokers. Ca atare, trendul incheierii de polite pentru copii se mentine la majoritatea asiguratorilor. "Mentionam ca politele Junior Extra reprezinta 20% din portofoliul de asigurari individuale AIG Life, care se ridica la aproape 250.000, iar portofoliul total este de aproximativ 600.000. Cresterea anuala pentru Junior Extra este de 25%", a declarat Theodor Alexandrescu, general manager AIG Life. Alfa, produsul de economii si investitii pentru copii, este unul din cele mai solicitate produse din oferta Aviva, reprezentand 25% din portofoliul companiei. "Estimam ca aceeasi tendinta favorabila se va mentine si anul acesta, si chiar anticipam o crestere importanta a vanzarilor pe acest segment fata de anul 2006. Familiile moderne sunt din ce in ce mai preocupate sa asigure un viitor financiar sigur pentru copiii lor, iar Alfa raspunde cel mai bine acestei necesitati", spune Giliola Ignat, director de marketing al Aviva. Oferte existente pe piata Produsul Alfa, de la Aviva Ofera protectie copilului inca din prima zi de viata; ofera parintilor posibilitatea de a economisi in vederea sustinerii financiare a copilului, cu ocazia evenimentelor majore; garanteaza standardul de viata al copilului minor; in cazul decesului prematur al parintelui, sustinator financiar, Aviva plateste copilului o indemnizatie care sa-i acopere cheltuielile de intretinere. Acest produs unit linked este special conceput pentru acoperirea nevoilor financiare ale unui copil. Durata contractului este de minim cinci ani si durata maxima este pana la atingerea varstei de 25 de ani pentru copil sau a varstei de 62 de ani pentru detinator (sau 57 de ani, daca acesta este femeie). In cazul in care copilul supravietuieste pana la data maturitatii, compania va plati o suma egala cu valoarea politei.

AIG Life- Junior Extra La maturitatea contractului, copilul va dispune de o suma asigurata garantata la care se adauga beneficiul investitional. In plus, cei care platesc primele la timp primesc un bonus in functie de durata contractului, in valoare de 10% (daca a fost incheiat un contract pe minim 20 de ani) sau 5% (daca durata contractului este mai scurta de 20 de ani) din suma asigurata. Protectia oferita de Junior Extra acopera cu suma stabilita in contract cheltuielile medicale necesare spitalizarii sau unei interventii chirurgicale pentru copil, precum si riscul de deces din accident pentru titular. Durata contractului este flexibila, poate fi de 10 ani sau pana cand copilul implineste 18, 21 sau 23 de ani. Contractul Junior Extra se adreseaza oricarui copil cu varsta cuprinsa intre 1 si 17 ani, iar durata minima a contractului este de 10 ani. Interamerican - Comoara Ta Programul de asigurare Comoara Ta poate fi planificat incepand cu varsta de sase luni, iar el se va putea bucura de asigurare odata cu implinirea majoratului (dar nu mai tarziu de 25 de ani). La momentul ales de catre contractant, copilul va primi suma planificata, integral sau sub forma de rente pe o perioada definita. Atat parintele (sau contractantul), cat si copilul pot beneficia de protectie pe toata durata contractului. Programul Comoara Ta cuprinde versiunile: Standard - contine asigurarea de baza + o asigurare suplimentara (scutirea de la plata primelor, datorata invaliditatii contractantului); Optim -contine asigurarea de baza + doua asigurari suplimentare (scutirea de la plata primelor datorata invaliditatii contractantului si asigurarea de deces din orice cauza, pentru contractant); Extins ar contine asigurarea de baza + patru asigurari suplimentare: scutirea de la plata primelor, datorata invaliditatii contractantului; asigurarea de deces din orice cauza pentru contractant; asigurarea de indemnizatie zilnica de spitalizare pentru asigurat; asigurarea de interventii chirurgicale pentru asigurat. Exemple de calcul: AIG Life - Junior Extra Pentru o prima anuala de 1.059 lei, adica 88,25 lei pe luna, pentru un copil de un an pe o perioada de 20 de ani, la varsta maturitatii (21 ani) poate fi ridicata o suma aproximativa de 38.000 lei, in conditiile unui randament declarat de 7% pe an. In aceeasi prima este inclusa si o asigurare de deces din accident pentru parinte (titular) de 90.000 lei. Interamerican - Comoara Ta: Prima de asigurare pentru o asigurare Comoara Ta, de tip Standard, cu o durata de 20 de ani, este de 263,46 lei/trimestru. Asiguratul/copilul urmeaza sa incaseze la expirarea asigurarii suma asigurata, a carei valoare minim garantata este de 20.000 de lei. Acest tip de asigurare are atasata si o asigurare suplimentara de scutire de la plata primelor datorita invaliditatii sau decesul contractului (S.P.P.I.C.). Aviva - Alfa: Presupunand ca facem o ilustrare pentru produsul Alfa pentru o mamica de 35 de ani care plateste o prima lunara de 55 lei timp de 20 de ani pentru un copil de cinci ani, valoarea politei la maturitate pentru un astfel de caz este estimata la aproximativ 18.000 lei. Aceasta valoare nu este garantata si nu reprezinta in mod necesar o limita minima sau maxima. Ceea ce va fi castigat depinde de randamentul programelor de investitii Aviva. Planul de baza are doua componente: cea de economisire si cea de protectie a primelor.

20 Asigurarea cu pensie suplimentara.


) Fondul se infiinteaza pe principii benevole, in scopul ameliorarii situatiei materiale a cetatenilor la batrinete prin plata pensiei suplimentare. Fondurile sint de tip inchis si de tip deschis. (2) Fondurile de tip inchis si de tip deschis se infiinteaza in baza contractului de constituire si pot avea unul sau citeva planuri de pensii. (3) Membri ai fondului de tip inchis pot fi numai persoanele care, la momentul aderarii la planul de pensii, sint salariati ai unui sau citorva dintre fondatorii fondului. (4) La planul de pensii al fondului de tip deschis poate adera orice persoana fizica, atit direct, cit si prin intermediul patronului care incheie cu fondul contract de pensie colectiv, in modul prevazut de prezenta lege (in redactia Legii Nr.988-XV din 18 aprilie 2002). Deponent al fondului se considera persoana fizica sau juridica care a incheiat cu fondul un contract de pensie individual sau colectiv, in corespundere cu care persoana respectiva efectueaza depuneri in folosul beneficiarului fondului. (2) Beneficiar al fondului se considera persoana fizica in folosul careia se fac depuneri si se plateste pensie suplimentara. (3) Deponent persoana fizica si beneficiar al fondului poate fi una si aceeasi persoana. Fondul se constituie cu acordul Inspectoratului prin incheierea contractului de constituire. Fondatori ai fondului de tip inchis pot fi orice persoane fizice sau juridice, inregistrate in calitate de intreprinzatori in conformitate cu legislatia in vigoare, care corespund criteriilor stabilite de Guvern (in redactia Legii Nr.988-XV din 18 aprilie 2002). (2) Fondatori ai fondului de tip deschis pot fi: a) bancile care detin autorizatia Bancii Nationale a Moldovei de a desfasura activitati financiare (in redactia Legii Nr.988-XV din 18 aprilie 2002); b) societatile de asigurari, inregistrate in Republica Moldova, care detin licenta pentru desfasurarea activitatii de asigurare, eliberata in conformitate cu legislatia in vigoare (in redactia Legii Nr.988-XV din 18 aprilie 2002). (3) Numarul fondatorilor fondului nu este limitat. (4) Fondul poate fi infiintat si de un singur fondator. Organul superior de conducere al fondului este directia fondului. (2) Directia raspunde de conducerea activitatii fondului si de corespunderea acesteia legislatiei, statutului, planurilor de pensii si instructiunilor emise de Inspectorat. (3) Directia fondului este compusa din cel putin 2 membri. In cazul fondului de tip deschis, membrii directiei sint numiti de catre fondator (fondatori). In cazul fondului de tip inchis, directia se alege dintr-un numar egal de reprezentanti ai fondatorului (fondatorilor) si ai membrilor fondului. (4) Membrii directiei fondului se aleg pe un termen de 3 ani, cu dreptul de a fi realesi. Membrul fondului este liber sa aleaga furnizorul anuitatii. (2) Fondul va transfera mijloacele banesti acumulate de membrul fondului catre furnizorul anuitatii de la care membrul respectiv doreste sa

primeasca anuitatea, cu conditia ca el sa anunte despre aceasta cu cel putin 14 zile inainte de data retragerii lor.

21 Asigurarea individuala de accidente. Asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale reprezinta o asigurare de persoane, face parte din sistemul de asigurari sociale, este garantata de stat si cuprinde raporturi specifice prin care se asigura protectia sociala a salariatilor impotriva diminuarii sau pierderii capacitatii de munca si decesului acestora ca urmare a accidentelor de munca si a bolilor profesionale. Asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale se fundamenteaza pe urmatoarele principii: a) asigurarea este obligatorie pentru toti cei ce utilizeaza forta de munca angajata cu contract individual de munca; b) riscul profesional este asumat de cei ce beneficiaza de rezultatul muncii prestate; c) constituirea resurselor de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale din contributii diferentiate in functie de risc, suportate de angajatori sau de persoanele fizice care incheie asigurare, potrivit prevederilor prezentei legi; d) cresterea rolului activitatii de prevenire in vederea reducerii numarului accidentelor de munca si al bolilor profesionale; e) solidaritatea sociala, prin care participantii la sistemul de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale isi asuma reciproc obligatii si beneficiaza de drepturi pentru prevenirea, diminuarea sau eliminarea riscurilor prevazute de lege; f) asigurarea unui tratament nediscriminatoriu pentru beneficiarii drepturilor prevazute de lege; g) asigurarea transparentei in utilizarea fondurilor; h) repartitia fondurilor in conformitate cu obligatiile ce revin sistemului de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale prin prezenta lege. Sunt asigurate obligatoriu prin efectul prezentei legi: a) persoanele care desfasoara activitati pe baza unui contract individual de munca, indiferent de durata acestuia, precum si functionarii publici; Se pot asigura in conditiile prezentei legi, pe baza de contract individual de asigurare, persoanele care se afla in una sau mai multe dintre urmatoarele situatii: a) asociat unic, asociati, comanditari sau actionari; b) comanditati, administratori sau manageri; c) membri ai asociatiei familiale; d) persoane autorizate sa desfasoare activitati independente; e) persoane angajate in institutii internationale; f) proprietari de bunuri si/sau arendasi de suprafete agricole si forestiere; g) persoane care desfasoara activitati agricole in cadrul gospodariilor individuale sau activitati private in domeniul forestier; h) membri ai societatilor agricole sau ai altor forme de asociere din agricultura; i) alte persoane interesate, care isi desfasoara activitatea pe baza altor raporturi juridice decat cele mentionate anterior. (2) Continutul contractului individual de asigurare se stabileste in normele metodologice**) de aplicare a prezentei legi.

Persoana asigurata potrivit art. 6, o data cu incheierea contractului individual de asigurare, are obligatia de a depune o declaratie de venituri si de a comunica, in termen de 15 zile, asiguratorului orice modificare intervenita cu privire la situatia si statutul ei. 22 Asigurarea de accidente a salariatilor din contul intreprinderilor. Art. 175 din noul Cod al Muncii prevede faptul ca angajatorul are obligatia de-a-si asigura toti salariatii pentru risc de accidente de munca si boli profesionale, "in conditiile legii". Actul normativ aplicabil in aceasta materie este Legea 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, care, in cadrul art. 3 litera "a" prevede faptul ca "asigurarea este obligatorie pentru toti cei ce utilizeaza forta de munca angajata cu contract individual de munca", iar art. 8 prevede ca Fondul National de Asigurare pentru Accidente de Munca si Boli Profesionale are calitatea de asigurator, si isi exercita atributiile prin fondurile teritoriale de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale sau prin asociatiile de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale. In cadrul capitolului VII din aceeasi Lege este reglementata constituirea si organizarea acestui Fond National. Printr-o norma metodologica (din luna decembrie 2002) Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale stabileste "constituirea in anul 2003 a Fondului initial pentru functionarea sistemului de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale". Intrebarea mea este foarte, foarte simpla...

23 Asigurarea de accidente prin efectul legii. 24 Bazele formarii tarifelor si a rezervelor de prima la asigurarile de viata.

25 Asigurarea de raspundere civila. 26 Asigurarea prin efectul legii a detinatorilor de autovehicole. 27 Reasigurarile. 28 Contractele de reasigurare. 29 Reasigurarea facultativa si cea contractuala. 30 Reasigurarea proportionala. 31 Reasigurarea neproportionala. 32 Constituirea societatilor de asigurare.

33 Veniturile si cheltuielele societatilor de asigurare. 34 Auditul societatilor de asigurare. 35 Rezultatele financiare ale societatilor de asigurare.