ROMANIA TARA MEA

POZITIE GEOGRAFICA si GRANITE: 3149,9 km. Romnia este un stat situat n sud-estul Europei. Se nvecineaz cu Ucraina i Republica Moldova n nord i est, Ungaria i Serbia la vest i Bulgaria la sud. n sud-est, Romnia are o poriune de coast care i ofer acces la Marea Neagr. Capitala i cel mai mare ora este Bucureti. Romnia este un stat membru al NATO din data de 29 martie 2004 i, din 1 ianuarie 2007, al Uniunii Europene. Numele de Romnia provine de la romn, cuvnt derivat din latinescul romanus (roman). Faptul c romnii se denumesc folosind un cuvnt derivat din romanus (romn romn/rumn) este menionat ncepnd cu secolul XVI de ctre muli autori, printre care umanitii italieni care au cltorit n Transilvania, Moldova i Valahia. Cel mai vechi document existent, scris n limba romn este o scrisoare din 1521 (cunoscut sub numele de Scrisoarea lui Neacu din Cmpulung) care anun primarul Braovului despre un atac iminent al turcilor. Acest document este, de asemenea, cel mai vechi n care apare denumirea de ara Rumneasc. n antichitatea trzie, Imperiul Roman era denumit n mod frecvent Romania n limba latin. Unii istorici afirm c Imperiul Bizantin medieval ar trebui s fie numit Romania, propunere neacceptat ns. Numele Romania este utilizat de asemenea pentru a desemna ansamblul rilor europene latine, vorbitoare de limbi romanice.

Stat situat in SE Europei Centrale, in nordul peninsulei Balcanice, pe Dunarea Inferioara, cu iesire la Marea Neagra. Romania se intinde intre 43 37 07 si 48 15 06 latitudine nordica si 20 15 44 si 29 41 24 longitudine estica. Paralela 45 (la jumatatea distantei dintre Ecuator si Polul Nord) traverseaza Romania la 70 km nord de capitala tarii si meridianul 25 longitudine estica (la jumatatea distantei intre Coasta Oceanului Atlantic si Muntii Urali) se intinde la 90 km vest de Bucuresti.

SUPRAFATA: 238391 kmp (91843 mile patrate). RELIEF , RIURI SI LACURI

RELIEF
Natura a fost foarte generoasa cu Romnia, tara a carui relief nu este doar variat dar si armonios distribuit. Relieful este aranjat in trei mari etaje, bine diferentiate: cel mai inalt reprezentat de Muntii Carpati, cel de mijloc de Subcarpati si dealuri si podisuri, si cel mai jos reprezentat de cmpii, de vaile rurilor si de Delta Dunarii. Principala caracteristica a reliefului romnesc este dispunerea sa in forma de amfiteatru.

Muntii se intind in forma de arc in partea centrala acoperind 31% din suprafata tarii, dealurile si podisurile care pornesc in continuare ocupa 36%, iar cmpiile, ce se intind in sudul si in vestul tarii, cam 33%. Pornind din centru cu Podisul Transilvaniei (cu o altitudine de 400600m) care e incercuit ca de o coroana de Muntii Carpati (cu inaltimi ce depasesc 2500 de m, cel mai inalt fiind varful Moldoveanu, 2544m) continuam cu dealurile care incing ca o curea muntii (ele nu depasesc 1000 de metri inaltime). La est si la sud Carpatii se continua cu Subcarpatii, care au o geneza similara cu a muntilor dar inaltimi mai mici (1000-500m), si la vest cu Dealurile de Vest, care nu depasesc 300-400 m altitudine. In est si sud-est se intind doua platouri - Podisul Moldovei si Podisul Dobrogei cu inaltimi intre 400 si 600 de metri.

Cmpiile - vechi funduri de mari si lacuri - acopera apartea de sud si cea de vest a tarii si sunt joase si foarte plate. Intre Carpati si Dunare se afla Cmpia Romna, "grnarul" tarii, iar in vestul tarii se intinde Cmpia de Vest, strabatuta de multe ruri. Asezarea in scari a reliefului duce la aceeasi dispozitie a climei, solului, vegetatiei si faunei si implicit a asezarilor umane.
Imagini din: Muntii Ceahlau, Podisul Mehedinti, Cmpia de Vest

RURI SI LACURI
Rurile. Reteaua de riuri are forma radiala, 98% dintre ruri izvorand din Muntii Carpati si varsandu-se, direct sau prin intermediul altor ruri, in Dunare. Dunarea, al doilea fluviu ca lungime din Europa (2860 km), din care 1075 km pe teritoriul Romniei, se varsa in Marea Neagra prin trei brate (Chilia, Sulina, Sfntu Gheorghe), care formeaza o delta. Principalele ruri sunt: Mures (761 km pe teritoriul Romniei), Prut (742 km pe teritoriul Romniei), Olt (615 km), Siret (559 km pe teritoriul Romniei), Ialomita (417 km), Somes (376 km pe teritoriul Romniei), Arges (350 km).
Olt

Lacurile. Exista in jur de 3500 de lacuri, dar doar 0.9% dintre ele au o suprafata ce depaseste 1 km patrat. Cele mai importante sunt lacurile provenite din fostele lagune de pe malul Marii Negre (Razim 425 km patrati, Sinoe 171 km patrati) si lacurile formate de-a lungul malurilor Dunarii (Oltenia 22 km patrati, Brates 21 km patrati). Lacurile glaciare se intlnesc in Muntii Carpati (Lacul Bucura, cu o suprafata de 10,8 ha este cel mai mare dintre ele). In afara de acestea mai exista lacuri facute de om, importante pentru puterea energetica pe care o inmagazineaza, cele mai importante fiind cele de pe Dunare la Portile de Fier II (40.000 ha) si Portile de Fier I (10.000 ha, dar cu un volum de apa de 2.400 milioane metri cubi - de trei ori mai mult decat la Portile de Fier II), dar si cel de la StncaCostesti (5,900 ha) pe Prut si de la Izvoru Muntelui pe rul Bicaz (3.100 ha).

CLIMA: Temperat-continentala

VEGETATIA , FAUNA si PROTECTIA MEDIULUI

VEGETATIA

Padurile, care in antichitate si evul mediu acopereau aproape intreaga suprafata a Romniei (exceptnd sud-estul tarii), au facut loc treptat terenurilor agricole. In zilele noastre padurile ocupa 26,2% (6.366.000 ha) din suprafata tarii, constnd in paduri de fag (in jur de 2 milioane ha), de stejar (1,1 milioane ha), paduri de conifere (1,9 milioane ha). Se mai intlnesc si alte specii precum carpen, plop, frasin, tei. Pasunile alpine acopera arii extinse la altitudini ce depasesc 1.800 m si sunt folosite in principal pentru cresterea oilor. Peste 400.000 ha (6,3% din suprafata totala) sunt afectate in mod vizibil (au devenit aride) de poluarea cu compusi sulfurici sau cu alti compusi proveniti din emisiile industriale.

Imaginile reprezinta:gentiana, floare de colt, garofita Pietrei Craiului, stejar si o vedere dintr-o padure de fag

POPULATIA: 22.526.096 locuitori in 1998

CAPITALA: Bucuresti municipiu avand populatia de 2.032.000 (1998). Situat in sudul tarii, in Campia Romana (altitudine 85 m), orasul dateaza din secolul al 14-lea si este atestat pentru prima data in 1459 ca resedinta a domnitorului Vlad Tepes. Capitala Valahiei intre secolele 17 si 19 si a Romaniei din anul 1862. IMPARTIREA TERITORIALA

Impartirea teritoriala a Romaniei

IMPARTIRE ADMINISTRATIVA: JUDETE, ORASE, COMUNE. Pentru a vedea harta regiunii dorite se selecteaza cu mouse-ul numele suprafetei.

PROVINCII TRADITIONALE Din punct de vedere istoric, exista 3 provincii traditionale: Valahia (formata din regiunile Oltenia, Muntenia si Dobrogea), Moldova si Transilvania (formata din regiunile Banat si Transilvania). Pentru a vedea harta regiunii dorite se selecteaza cu mouse-ul numele suprafetei.

EDUCATIA Printre primele scoli de pe teritoriul de azi a Romniei, mentionata in documente, este din secolul al XI-lea, scoala pentru cler functionnd pe lnga Episcopia Catolica din Cenad. O scoala romneasca exista in 1495 in Scheii Brasovului, iar in 1544 umanistul sas transilvanean J. Honteurs a infiintat o scoala saseasca in orasul sau natal, Brasov. In secolul al XIX-lea in sate existau scoli primare, de obicei functionnd pe lnga biserica, si seminarii pe lnga manastiri. In familiile de boieri educatia era facuta prin intermediul lectiilor private, cu profesori romni, greci, si dupa secolul al XVIII-lea, francezi si germani. "Academii regale", scoli infiintate pentru domnitori, au fost deschise in Principatele romne din afara arcului carpatic in secolul al XVII-lea. Limba de predare in aceste scoli, care includeau si stadiul universitar, a fost in principal greaca si acest lucru a durat pna la sfsitul perioadei fanariote.