S.C. IPTANA S.A.

CONTRACT NR. 2663

MOL N ZONA DIGULUI DE NORD PORT CONSTANA

VOLUM E PAT DE FUNDARE, CHEU, PRISM DESCRCTOR I ACCESORII DE CHEU

CAIET DE SARCINI

CUPRINS

CAIET DE SARCINI

1 OBIECTUL CAIETULUI DE SARCINI 1.1 Domeniul de aplicare 1.2 Obligativitatea, modificarea sau completarea caietului de sarcini 1.3 Amplasarea si trasarea lucrarilor 2 PATUL CHEULUI 2.1 Msurtori efectuate naintea nceperii lucrrilor 2.2 Caracteristicile materialelor pentru realizarea patului de fundare 2.3 Execuia patului 2.4 Recepia lucrrilor 2.5 Protecia muncii 3 CHEU DIN BLOCURI PREFABRICATE DIN BETON, CU CORONAMENT DIN BETON TURNAT MONOLIT 3.1 Alcatuirea cheului 3.2 Caracteristicile betonanelor utilizate 3.3 Materialele utilizate la prepararea betonului 3.4 Prepararea betonului 3.5 Transportul betoanelor 3.6 Reguli generale de betonare 3.7 Realizarea cofrajelor 3.8 Armarea elementelor de beton 3.9 Decofrarea 3.10 Manipularea, transportul si depozitarea elementelor prefabricate 3.11 Livrarea prefabricatelor 3.12 Montarea prefabricatelor din beton 3.13 Suprancarcarea statica a zidului de cheu

3.14 Controlul calitatii lucrarilor 3.15 Receptia lucrarilor 3.16 Receptia pe faze de executie 3.17 Receptia la terminarea lucrarilor 3.18 Receptia finala 3.19 Urmarirea comportarii in timp 3.20 Masuri privind protectia mediului 3.21 Protectia muncii 4 PRISMUL DESCRCTOR DIN SPATELE CHEULUI 4.1 Alctuire i dimensiuni 4.2 Materialul pentru prismul descrctor de piatr 4.3 Execuia prismului descrctor 4.4 Msuri privind protecia mediului 4.5 Protecia muncii 5 ACCESORII DE CHEU 5.1 Echiparea coronamentului 5.2 Amortizorii 5.3 Bolarzii 5.4 Aparatorul de muchie 5.5 Scara de acces 5.6 Canalul tehnologic 5.7 Camine de priza 5.8 Piese inglobate in beton 5.9 Realizarea sudurilor 5.10 Protectia anticoroziva a elementelor de prindere a amortizorilor si bolarzilor 5.11 Urmarirea comportarii in timp 5.12 Protectia muncii

CAIET DE SARCINI
1 OBIECTUL CAIETULUI DE SARCINI

1.1 Domeniul de aplicare Prezentul caiet de sarcini cuprinde condiiile tehnice i tehnologice ce trebuiesc ndeplinite la execuia, controlul i recepia cheului din cadrul lucrrii Mol n zona digului de nord port Constana. Acest cheu, n lungime de circa 127 m, va uni cheul existent ce nchide pe latura de sudest bazinul pentru nave militare, cu dana de n crcare a alandelor. Lucrrile proiectate la care se refer acest caiet de sarcini sunt urmtoarele: patul cheului, din anrocamente; zidul de cheu, din blocuri prefabricate de beton; coronamentul cheului, din beton monolit, inclusiv:

capace prefabricate peste canalul tehnologic cmine pentru prize electrice i hidrani, cu capace metalice amortizori din rulouri de cauciuc bolarzi de font de 750 kN scri de acces aprtori de muchie
prismul descrctor din spatele cheului din piatr nesortat Este interzis utilizarea prezentului Caiet de Sarcini i pentru alte lucrri asemntoare, fr acordul ntocmitorului. 1.2 Obligativitatea, modificarea sau completarea caietului de sarcini Prevederile prezentului Caiet de sarcini sunt obligatorii pentru constructor si beneficiar. Proiectantul este obligat sa elaboreze documentatiile de executie cu masuri tehnice si prevederi valorice care sa faca posibila realizarea lucrarilor conform prezentului Caiet de sarcini. Constructorul este obligat sa asigure organizarea executiei, cadre tehnice calificate si mijloacele tehnologice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor Caietului de sarcini.

Este obligat, de asemenea, ca prin mijloace proprii sau prin colaborare cu unitati de specialitate sa efectueze pe cheltuiala sa toate incercarile si determinarile care certifica corectitudinea aplicarii prevederilor Caietului de sarcini. In cazul in care se dovedesc necesare verificari suplimentare, la cererea in scris a beneficiarului sau proiectantului, contra cost suportat de beneficiar, constructorul va asigura efectuarea incercarilor sau determinarilor respective. Beneficiarul este obligat sa asigure controlul permanent al executiei lucrarilor si sa intervina in cazul incalcarii prevederilor Caietului de sarcini, mergnd pna la intreruperea executiei, cu luarea masurilor de remediere. In cazul modificarii sau imbunatatirii solutiilor constructive, proiectantul are dreptul de a modifica si (sau) completa proiectul si capitolele corespunzatoare din Caietul de sarcini. Aplicarea modificarilor si (sau) completarilor devine obligatorie pentru constructor, dupa comunicarea lor in scris prin beneficiar. In masura in care prin aplicarea modificarilor si (sau) completarilor aduse solutiilor constructive initiale, rezulta modificari substantiale ale tehnologiei de executie, acestea vor fi puse de acord de catre proiectant cu constructorul si beneficiarul, tinnd seama de respectarea termenelor de punere in functiune. Lucrrile executate ce nu corespund prevederilor proiectului, dac nu vor fi acceptate de proiectant i beneficiar, vor fi demolate pe cheltuiala antreprenorului, care va suporta i consecinele ntrzierilor survenite datorit acestui fapt. Se mentioneaza ca prevederile prezentului Caiet de sarcini sunt stabilite tinnd seama de posibilitatile tehnologice actuale ale constructorilor specializai n acest domeniu. 1.3 Amplasarea si trasarea lucrarilor Inainte de inceperea executiei lucrarilor se va proceda la predarea de catre beneficiar si proiectant si primirea de catre constructor a amplasamentului, urmnd apoi trasarea elementelor constructive, in ordinea desfasurarii procesului tehnologic. n cazul de fa, lucrarea va fi trasat fa de paramentul cheurilor existente, astfel: paramentul coronamentului cheului nou se va obine prin unirea capetelor aliniamentelor celor dou paramente fa de aceast linie se vor trasa celelalte elemente ale lucrrii, care sunt paralele cu aceasta, respectiv: limitele locaului dragat al patului; limitele patului cheului; linia blocurilor de la baza zidului de cheu; linia zidului de cheu.

PATUL CHEULUI

2.1 Msurtori efectuate naintea nceperii lucrrilor Contractorul are obligaia de a efectua o ridicare topohidrografic nainte de nceperea lucrrilor, msurtorile fcndu-se n prezena reprezentanilor beneficiarului (Diriginte de antier). Beneficiarul are obligaia de a verifica prin sondaj corectitudinea msurtorilor efectuate de constructor. Aceste msurtori vor constitui baza pentru determinarea cantitilor reale de material pentru patul de fundare i prismul descrctor. Marcarea lucrrii Conturul zonei pe care urmeaz s se execute lucrrile va fi trasat fa de linia paramentului coronamentului. Nivelmentul lucrrilor se va face utiliznd reeaua local a portului, care va fi pus la dispoziie de Compania Naional Administraia Porturilor Maritime Constana. Se vor planta reperi de nivelment stabili, dispui n afara zonei de lucru. Pentru reperarea pe ap a lucrrilor, constructorul va instala semnale plutitoare lestate (geamanduri luminoase sau neluminoase), a cror poziie s poat fi uor i permanent verificat prin vize directe fa de semnalele terestre (balize, piramide). Constructorul este rspunztor de buna conservare a reperilor, de a le restabili sau reamplasa dac este necesar. 2.2 Caracteristicile materialelor pentru realizarea patului de fundare 2.2.1 Piatra brut sortat din corpul patului

Piatra brut sortat din corpul patului provine din roc de calcar. Piatra brut va fi sortat n elemente de greuti unitare de la 10 kg la 75 kg. Pentru cel puin 15 % din livrare, elementele vor avea greutatea unitar mai mare de 40 kg. Dimensiunile elementelor vor fi cuprinse ntre 150 mm i 350 mm pentru nlime i lungime, i ntre 100 mm i 250 mm pentru lime. Nu se admit elemente cu dimensiuni inferioare celor minime, n procent mai mare de 5 %. Caracteristicile fizico mecanice ale rocii definite conform STAS 5090 1983, vor avea urmtoarele valori de utilizare: - densitate aparent - porozitate aparent - absorbie de ap la presiune normal - rezisten la rupere prin compresiune n stare uscat > 2,4 g/cm3 <5% <2% > 860 daN/cm2

- rezisten la rupere prin compresiune n stare saturat cu ap - rezisten la rupere prin compresiune, dup 25 cicluri nghe dezghe - rezistena la oc mecanic - coeficientul de gelivitate - coeficientul de nmuiere, dup nghe - dezghe

> 715 daN/cm2 > 650 daN/cm2 > 14 daN/cm2 < 0,3 % < 25 %

Verificarea calitii pietrei brute se va face pe livrri de cel puin 1000 tone, lund la ntmplare 10 buc de piatr, testrile executndu-se conform prevederilor STAS 667 1990 i 6200/1 7 din 1971 1984. Livrrile de piatr brut sortat se msoar n tone. Cerificatele de garanie pentru calitatea pietrei brute livrate, ntocmite pe baza proceselor verbale de recoltare a probelor i a proceselor verbale de recepie a mrfurilor vor fi ataate crii tehnice a construciei. 2.2.2 Piatra spart pentru stratul de nivelare

Piatra spart pentru stratul de nivelare a patului din piatr brut se va obine tot din roc de calcar, cu caracteristicile fizico mecanice menionate la piatra brut sortat. Sortimentul folosit n stratul de nivelare a patului are dimensiunile 25 mm 40 mm i 40 mm 63 mm, de form poliedric, cu raportul minim ntre dimensiuni de 1; 0,5: 0,25 sau b/a 0,5 i c/a 0,25 unde a, b, c reprezint lungimea, limea i grosimea granulei. Nu se admite un procent mai mare de 5 % din livrare cu elemente avnd dimensiuni ce nu ndeplinesc condiiile artate mai sus. Livrrile de piatr spart se msoar n tone. Se va face cte o verificare a calitii cel puin la fiecare livrare de 300 t, conform prevederilor STAS 667 90 i 6200/1 17 din 1971 1984. Cerificatele de garanie pentru calitatea pietrei sparte livrate, ntocmite pe baza proceselor verbale de recoltare a probelor i a proceselor verbale de recepie a mrfurilor vor fi ataate crii tehnice a construciei. 2.3 Execuia patului 2.3.1 Patul de piatr brut sortat

Punerea n oper a pietrei brute se face n locaul realizat anterior prin dragaj i controlat s nu existe depuneri. n interiorul celor dou limite ale patului marcate cu geamanduri de avertizare, piatra brut este aternut pe fund ntr-un strat de grosime relativ uniform prin descrcare din gabar.

Stratul a crui grosime este de 2,0 3,5 m, poate fi realizat prin descrcarea gabarelor basculante, a alandelor hidroclap sau a gabarelor fixe cu greiferul, ntre cele dou direcii marcate prin semnale. Se depisteaz prin sondaje efectuate pe profile transversale la distana de 5 m ntre ele n lungul patului, zonele cu cote mai mici cu cel puin 30 cm fa de cele prevzute n proiect i se completeaz cu ajutorul greiferului i a scafandrierilor. Nivelarea grosier a patului se execut cu ajutorul scafandrierilor. n acest scop, se monteaz pe suprafaa patului, n lungul acestuia, dou ini paralele, la distana de 5,50 m, una din ele la mijlocul limii patului. inele pot fi confecionate din profile tip cale ferat ngust sau profile laminate, n greutate ce poate fi manevrabil de ctre scafandrieri. Abaterile limit vor fi de +0 -20 cm. Dup aezarea la cota de 13,50 m, verificat cu sonda rigid, inele se fixeaz prin blocare cu anrocamente, pentru a-i menine poziia stabil. Operaiunile se efectueaz pe tronsoane de 25 35 m, meninnd un modul egal cu lungimea unui tronson de coronament. Tronsoanele de in cu lungimea de cca 6,0 m se aeaz n prelungire prin suprapunere pe cca 50 cm, pentru a realiza lungimea necesar de pat n lucru. Transversal se plaseaz o in de 8,0 m, care este mpins de doi scafandrieri n lungul patului, pe fiecare din cele dou deschideri dintre cele trei ine. Golurile se completeaz cu piatr brut din zonele a cror cote depesc nivelul superior al patului i mpiedic deplasarea inei transversale, sau cu piatr spart, de la suprafa. n cazul unor blocuri mai mari, greu manevrabile de ctre scafandrieri, acestea vor fi ndeprtate cu ajutorul unei macarale plutitoare. Pentru a acoperi ntreaga lime a patului, se reiau operaiunile mutnd ina marginal spre partea opus a patului. ina existent spre axul patului se menine pe poziie. Se pot utiliza concomitent trei ine, una la mijloc i dou pe marginile patului. Dimensiunile transversale ale patului vor fi verificate prin profile sondate la 5 m interax. Sondele trebuie s aib o structur plutitoare, rigid n lungime cu cca. 2 m mai mare dect adncimea de msurat i greutate sub ap de 15 20 kg n vederea manipulrii manuale. Este interzis folosirea sondelor cu greutate i cablu din cauza lipsei de precizie. Introducerea i scoaterea sondelor la nceperea, respectiv terminarea lucrului, se face cu ajutorul unei macarale plutitoare. Se vor verifica de asemenea i pantele taluzelor patului. Compactarea patului de piatr brut se realizeaz prin metode statice, dup efectuarea operaiunilor de nivelare grosier. Compactarea static se face cu un bloc de 100 t prevzut la suprafaa de contact cu caneluri. Blocul se menine pe pat cca 3 6 minute, iar prin poziii succesive suprapuse pe cca 50 cm se acoper ntreaga suprafa a patului. Dup efectuarea compactrii se va verifica din nou suprafaa patului cu ajutorul scafandrierilor, n vederea depistrii unor denivelri exagerate ce trebuiesc nivelate.

2.3.2

Nivelarea definitiv, cu un strat de piatr spart

Aternerea pietrei sparte se face peste patul de piatr brut nivelat grosier i compactat, prin descrcare manual de pe gabar, utiliznd sistemul de curgere a pietrei printr-un tub articulat prevzut la partea superioar cu o plnie n care piatra este ncrcat cu greiferul, manipulat la nivelul patului de ctre scafandrieri pentru o repartiie ct mai uniform. Nivelarea definitiv fin, se execut de ctre scafandrieri similar tehnologiei prezentate mai sus, pentru nivelarea grosier a pietrei brute sortate. Se consider c cea mai mare parte a pietrei sparte umple complet golurile de la suprafaa pietrei brute, constituind o suprafa plan corespunztoare rezemrii blocurilor de cheu. Abaterile limit admise la nivelarea fin a pietrei sparte sunt de 5 cm, fa de cota din proiect, msurtorile efectundu-se n puncte situate la nodurile unei reele de ochiuri ptrate de 2,0 m x 2,0 m. Media abaterilor punctelor de pe o suprafa de 8 x 8 mp nu trebuie s depeasc 1 cm. Verificarea se face prin sondaje cu sonda rigid prevzut cu mir i nivel topografic. Nivelarea definitiv va urma la mic distan nivelarea grosier, n vederea montrii pilelor, pentru a evita depunerea mlului peste lucrrile executate. 2.4 Recepia lucrrilor Recepia lucrrilor se va face pe faze i pe tronsoane, pe baza releveelor verificate de beneficiar i se vor ncheia procese verbale de lucrri ascunse. 2.5 Protecia muncii Vor fi respectate toate prevederile privind protecia muncii, specificate n memoriul tehnic.

CHEU DIN BLOCURI PREFABRICATE DIN BETON, CU CORONAMENT DIN BETON TURNAT MONOLIT

3.1 Alcatuirea cheului Partea de sub apa a cheului este construita dintr-o zidarie din blocuri prefabricate de beton simplu cu grutatea de cca. 100t/buc., asezate in pile joantive (sase tipuri diferite de blocuri pe verticala). Forma si dimensiunile blocurilor vor fi cele din proiect. Partea de deasupra apei este realizata printr-un coronament din beton turnat monolit, care leaga 5 sau 6 pile de blocuri. Coronamentul contine un canal tehnologic pentru cabluri electrice si conducta de apa acoperit cu capace prefabricate de beton armat precum si camine de priza si hidranti. Pe coronament sunt amplasate piesele necesare acostarii si amararii : amortizori din rulouri de cauciuc, bolarzi, protectie a muchiei coronamentului, babale. 3.2 Caracteristicile betonanelor utilizate Pentru determinarea clasei de beton si a cimentului folosit s-a tinut seama de Cod NE 012-99, dupa cum urmeaza: Amplasamentul se afla in zona de salinitate Cap Midia Vama Veche; Blocurile de cheu si coronamentul din beton simplu fiind supuse la agresivitate slaba, iar capacele prefabricate din deton armat la agresivitate intensa; clasa de expunere in conditii de mediu este: *pentru blocurile prefabricate si coronament - este 4 a *pentru capacele prefabricate - este 4 b 2

cerinte minime de asigurare a durabilitatii pentru expunere: pentru clasa de expunere 4 a: clasa de beton minim gradul de impermeabilitate minim gradul de gelivitate clasa de consistenta cimentul utilizat 3011 dozajul minim de ciment raportul A/C agregate rezistente la nghe-dezghet volumul de aer antrenat
aditivul DISAN (substana uscata)

beton in functie de clasele de

C 20/25 (BcH 25) P8 G 100 T4 SR IIA-S 32,5 conf.SR 350 kg/mc 0,45 da max. 4,5 %
0,25 (C)

pentru clasa de expunere 4 b 2: clasa de beton minim gradul de impermeabilitate minim

C 25/30 (BcH 30) P 12

 gradul de gelivitate clasa de consistenta cimentul utilizat

-

dozajul minim de ciment raportul A/C agregate rezistente la nghe-dezghet volumul de aer antrenat

G 150 T4 SR I 32,5 conf.SR 3011 (corespondent cu SR 35) 365 kg/mc 0,40 da max. 4,5 %
0,25 (C)

aditivul DISAN (substana uscata)

3.3 Materialele utilizate la prepararea betonului 3.3.1 Cimentul

Prepararea betonului se realizeaza cu cimenturi cu rezistenta la sulfati. Conform STAS SR 3011-96, s-a ales utilizarea cimentului de tip SR I-32,5 pentru capacele prefabricate executate din beton armat si SR II-32,5 pentru blocurile prefabricate si coronament executate din beton simplu. Inlocuirea tipului de ciment nu este admisa dect cu avizul proiectantului, cu un ciment cu calitati similare. La alegerea tipurilor de ciment pentru prepararea betoanelor s-a tinut seama de conditiile din SR 3011 1996 si SR 3011:1996/A1 1999. Verificarile obligatorii care vor fi efectuate pentru ciment sunt urmatoarele:

- la aprovizionare, conform prevederilor Codului NE 012-99 din Anexa VI.1 pct. A.1
- inainte de utilizare, conform prevederilor din Anexa VI.1 pct. B.1din acelasi cod Metodele de incercare sunt reglementate prin SREN 196 1 21 si Cod NE 012-99. Depozitarea cimentului se va face numai dupa constatarea existentei certificatului de calitate. Nu se admite folosirea de cimenturi fara certificat de calitate si incercarile cerute de standardele in vigoare (STAS 227-1/94 si STAS 227-5/96), in silozuri speciale. Durata de depozitare a cimentului nu va trebui sa depaseasca 45 zile si se va intrebuinta in ordinea datelor de fabricatie. Se interzice folosirea cimentului avnd temperatura mai mare de + 50 C sau pentru care s-a depasit termenul de garantie prescris de producator. Cimentul ramas in depozit un timp mai indelungat nu va putea fi intrebuintat decat duta varificare starii de conservare .

Daca se constata alterarea cimentului din depozit, acesta va fi evacuat, fiind interzisa utilizarea lui la prepararea betoanelor. Nu se admite amestecarea cimenturilor si utilizarea lor ca atare. Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii cimentului astfel:

- intr-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de fabrica furnizoare;

- intr-un registru vor fi inscrise rezultatele determinarilor de laborator. 3.3.2 Agregatele

Conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca agregatele sunt indicate in STAS 1667-76, STAS 662-89 si SR 667-2000. Sorturile utilizate sunt urmatoarele:

pentru betoanele blocurilor prefabricate si capacelor prefabricate (sorturi cu granula maxima de 31 mm): - nisip natural sorturile 0-3, 3-7 sau 0-7 mm, conform STAS 662-89; - pietris de ru sorturile 7-16 mm, conform STAS 662-89; - criblura dublu concasata sorturile 3-8, 8-16, 16-25 mm, conform SR 667-97. pentru betoanele coronamentului monolit se adauga soturile 25-40 si 40-75
Agregatele trebuie sa fie curate, sa provina din roci stabile, sa fie inerte si sa nu conduca la efecte daunatoare in reactie cu cimentul. Sorturile utilizate trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: - sa fie caracterizate printr-o granulozitate continua; - continutul de granule care ramn pe ciururile care delimiteaza sortul nu trebuie sa depaseasca 10 %, cu conditia ca agregatele necorespunzatoare dimensiunilor sa reprezinte maxim 15 % din masa; - dimensiunea maxima a granulelor ce ramn pe sita superioara sa nu depaseasca 1,5 Dmax. Verificarile obligatorii privind calitatea agregatelor sunt urmatoarele:

- la aprovizionare, conform Anexei VI.1 pct. A.2, din Cod NE 012-99

- inainte de prepararea betonului, conform Anexei VI.1 pct. B.2, din acelasi normativ Din punct de vedere al formei, granulele de agregate avnd Dmin. 7(8) mm, trebuie sa fie caracterizate pentru pietris prin:

- valori medii - b/a min. 0,66

- c/a min. 0,33 - continut de granule plate si aciculare: max. 25 % Metodele de incercare sunt reglementate prin STAS 4606-80. Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:

- intr-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de fabrica furnizoare;

- intr-un registru vor fi mentionate rezultatele determinarilor de laborator efectuate. 3.3.3 Apa

Apa utilizata la prepararea betoanelor trebuie sa provina din reteaua publica sau din alte surse, cu conditia sa indeplineasca prevederile din STAS 790-84. Verificarile se fac inainte de inceperea prepararii betonului si rezultatele se inscriu in evidenta laboratorului. 3.3.4 Aditivii

Aditivul utilizat este Disan A ce trebuie sa ndeplineasc conditiile STAS 8625-90. Se vor efectua urmatoarele verificari: - la aprovizionare, conform Anexei VI.1 pct.A.4, din Cod NE 012-99 - inainte de utilizare, conform Anexei VI.1 pct. B.3, din acelasi cod Aditivul se utilizeaza sub forma de solutie avnd concentratia de 20 % 1 % substana uscata n unitai de masa. Aditivul va fi insotit de certificatul de calitate al lotului respectiv. 3.4 Prepararea betonului Este interzisa prepararea in instalatii care nu asigura un grad de omogenitate I sau II sau la care dispozitivele de dozare cu care sunt echipate sunt defecte. Antreprenorul raspunde permanent de buna functionare a mijloacelor de dozare, verificndu-le ori de cte ori este necesar, dar cel putin o data pe saptamna. Personalul care deserveste statia de betoane sa fie instruit corespunzator in conformitate cu prevederile din Anexa I.6 din Codul NE 012-99 Dozarea materialelor folosite la prepararea betoanelor se va face gravimetric, fiind admise urmatoarele abateri: - 2 % pentru ciment si apa - 3 % pentru agregate - 5 % pentru aditivi Cantitatea de apa corespunzatoare unui amestec se va corecta tinnd seama de umiditatea agregatelor, astfel inct sa se respecte raportul A/C. Ordinea de introducere a materialelor componente in malaxor se face conform prevederilor Cartii tehnice a utilajului respectiv. Pe parcursul prepararii betonului se va regla procesul tehnologic privind lucrabilitatea. La terminarea unui schimb sau intreruperea prepararii betonului pe o durata mai mare de o ora, malaxorul va fi spalat cu jet de apa sau apa cu pietris. Se va evita golirea malaxoarelor in cazul betonului preparat in instalatii centralizate, direct in mijloacele de transport, folosindu-se buncare intermediare.

Golirea malaxoarelor, in cazul betonului preparat in instalatii necentralizate, se va face direct in cuvele pentru turnarea betonului. Nu se admite mentinerea betonului in buncar si cuve mai mult de 15 min. Laboratorul va tine evidenta privind calitatea betonului preparat prin urmatoarele: - compozitia betonului realizat; - caracteristicile betonului proaspat (lucrabilitatea, continut de aer, densitatea, temperatura); - confectionarea epruvetelor de beton pentru determinarea rezistentelor mecanice si inscrierea rezultatelor obtinute. Seful punctului de lucru va tine evidenta betonului turnat pe formulare tip, unde se vor consemna zilnic: - cantitati de betoane turnate; - elemente; - confectionarea epruvetelor de control si rezultatele incercarilor mecanice pe betonul intarit.

Determinarile care se vor efectua asupra betonului proaspat si intarit vor fi conform Anexa VI.1 pct. C.1, D1, C2 si D2, din Cod NE 012-99.
3.5 Transportul betoanelor Betoanele vor fi transportate obligatoriu cu autoagitatoarele care trebuie sa fie etanse pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment. Durata maxima la transport a betonului va fi de o ora de la descarcarea betonului in mijlocul de transport, dar cu conditia sa nu depaseasca timpul de inceput de priza. In cazul in care intervalul de timp dintre descarcarea si rencarcarea cu beton a autoagitatoarelor depaseste o ora, acestea se vor spala. Fiecare transport va fi insotit de o fisa in care se vor inscrie orele de incarcare descarcare, tipul betonului transportat si temperatura betonului la locul de incarcare. 3.6 Reguli generale de betonare Inainte de inceperea turnarii betonului in cofraje, se vor verifica urmatoarele: - corespondenta compozitiei betonului cu cea stabilita prin incercarile preliminare efectuate conform prezentelor instructiuni tehnice si tehnologice; - daca forma si dimensiunea cofrajului corespunde elementului ce se realizeaza si sunt corect asamblate si unse; - daca armaturile au fost corect montate; - daca suprafetele betonului vechi, specificate in proiect, au fost prelucrate corespunzator; - jgheaburile prin care se toarna betonul sa fie instalate si sprijinite corespunzator pentru a nu se deplasa in timpul turnarii.

Betonul trebuie raspandit uniform pe intreaga suprafata de turnare si in grosime maxima de 30 cm astfel incat suprapunerea stratului sa se faca inainte de inceperea prizei cimentului din stratul inferior. Se va pastra permanent acelasi sens de turnare a betonului. Turnarea, compactarea si finisarea betonului proaspat din element trebuie sa se efectueze dupa cum urmeaza: - in cel mult 60 min. de la inceperea prepararii primei sarje de beton in conditiile unor temperaturi ale mediului ambiant pna la 250C; - in cel mult 30 min. de la de inceperea prepararii primei sarje de beton, in conditiile unor temperaturi de peste 25,50C, depasirea timpului indicat neputndu-se admite dect in conditiile folosirii de aditivi intrzietori de priza si intarire; - operatiile de turnare-compactare-finisare pe betonul proaspat, se vor executa continuu, fara intreruperea lucrului; - compactarea betonului prin vibrare se va face cu vibratoare de interior, alese in functie de dimensiunile elementului si dispunerea armaturilor; Pentru realizarea elementelor de beton turnate la fata locului, cu intarirea betonului la temperatura mediului ambiant, este obligatoriu ca imediat dupa finisarea elementelor si in perioada de intarire sa se aplice urmatoarele masuri: - temperatura betonului la descarcare va fi de min. +80C si max. +300C. Pentru respectarea temperaturii prevazute mai sus se vor adopta urmatoarele masuri: a - in perioada 16.05 -15.09 in functie de conditiile de temperatura ale mediului exterior se va proceda la racirea agregatelor prin stropirea superficiala cu apa racita de 4-5 ori/ora timp de max. 5min. b - in periada 15.11-15.06 in functie de temperatura mediului exterior se va proceda la: - incalzirea apei folosite la perpararea betonului pna la temperatura de max.500C; - evitarea utilizarii agregatelor inghetate; - ferirea de inghet a aditivului - suprafetele libere ale betonului vor fi protejate cu antievaporant, pentru a impiedica evapoararea apei din beton; - se interzice inceperea betonarii, daca temperatura medie a aerului este de -50C, cu tendinta de scadere; - la intreruperea betonarii din cauza temperaturii scazute, rostul se protejeaza pentru a se evita inghetarea betonului; - pe timp friguros, in momentul turnarii betonului, temperatura stratului inferior nu trebuie sa fie mai mica de 80C, iar temperatura minima a betonului in primele 72 ore dupa turnare sa fie +70C; De asemenea, la betonarea pe timp friguros se vor lua toate masurile prevazute in Normativ C 16-84.

Compactarea betonului se va face cu vibratoare de interior. Numarul, caracteristicile si pozitia vibratoarelor va fi precizat in fisele tehnologice de executie. Orientativ, se recomanda ca distanta dintre doua puncte succesive de vibrare sa fie de max. 80 cm, iar durata de vibrare sa fie de 10 20 sec., in functie de lucrabilitatea betonului. La vibrarea unui strat de beton, butelia pervibratorului va patrunde 5-15 cm in stratul turnat anterior (durata de acoperire fiind de max. 2 ore). Vibrarea se considera incheiata la aparitia laptelui de ciment la suprafata betonului si cnd practic inceteaza aparitia bulelor de aer. In timpul betonarii se va acorda o atentie deosebita armaturilor, evitndu-se deformarea acestora si atingerea lor cu vibratorul. Scoaterea buteliei se va face lent si cu atentie, pentru a se evita formarea golurilor in beton in urma acestuia. Inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa depaseasca 1,5 m. In cazul in care crearea rosturilor de lucru nu poate fi evitata, din motive de forta majora: ploi torentiale, scaderea brusca a temperaturii etc., acestea se vor trata corespunzator indicatiilor. Pe timp de ploaie intensa, suprafetele de beton proaspat vor fi acoperite cu prelate sau folii de polietilena, att timp ct prin caderea precipitatiilor exista pericolul antrenarii pastei de ciment. Este interzisa circulatia lucratorilor direct pe betonul proaspat (coronament) in primele 24 ore de la terminarea betonarii. In cazul intreruperilor accidentale (ploaie intensa, temperaturi sub -10oC, defectiuni la statia de betoane etc.), se va intrerupe betonarea, crendu-se un rost de lucru. Reluarea betonarii se poate face numai dupa ce betonul a atins o rezistenta la compresiune de minimum 12 daN/cmp. In lipsa verificarilor de laborator, termenele minime (orientative) pentru realizarea rezistentei de min. 12 daN/cmp la reluarea betonarii, in functie de temperatura aerului masurat in conditii standard, va fi: - min. 20 ore, pentru Taer = 5oC; - min. 15 ore, pentru Taer = 10oC; - min. 10 ore, pentru Taer = 15oC; Inainte de reluarea betonarii se vor lua urmatoarele masuri: - inlaturarea zonelor de beton necompactat si prelucrarea rosturilor orizontale; - verificarea pozitiei cofrajelor, armaturilor si pieselor inglobate si curatirea acestora de laptele de ciment intarit. Rosturile de lucru orizontale se vor trata dupa cum urmeaza: a) daca prelucrarea suprafetei betonului se efectueaza la 4-6 ore de la turnare, se va proceda la inlaturarea stratului superficial de lapte de ciment prin spalare cu jet de apa; b) daca stadiul de intarire a betonului nu permite prelucrarea acestuia cu jet de apa, se va proceda la perierea cu perii de srma si spituire, precum si indepartarea materialului rezultat cu jet de aer si apa.

In perioadele in care este pericol de inghet-dezghet, prelucrarea suprafetelor orizontale sau verticale se va face prin periere, spituire si indepartarea materialului rezultat cu jet de aer. Pentru a asigura conditii favorabile de intarire si pentru a se reduce deformatiile de contractie, se va asigura mentinerea umiditatii betonului minim 7 zile dupa turnare, protejind suprafetele libere prin: acoperirea cu materiale de protectie; stropirea periodica cu apa;

Acoperirea cu matreiale de protectie se va realiza cu prelate, rogojini, etc. Aceasta operatie se va face de indata ce betonul a capatat suficienta rezistenta pentru ca materialul sa nu adere la suprafata de acoperit. Materialele de protectie vor fi mentinute permanent in stare umeda. Stropirea betonului cu apa va incepe dupa 2-12 ore de la turnare, in functie de temperatura mediului, dar imediat dupa ce betonul este suficient de intarit pentru ca prin aceasta operatie sa nu fie antrenata pasta de ciment. Stropirea se va repeta la intervale de 2-6 ore in asa fel incat suprafata sa se mentina permanent umeda. Se va folosi apa care indeplineste conditiile prevazute pentru apa de amestecare a betonului. In cazul in care temperatura mediului este mai mica decat +5 0C nu se va proceda la stropirea cu apa, ci se vor aplica materiale sau pelicule de protectie. Se vor lua toate masurile ca la turnarea blocurilor prefabricate sa nu existe intreryperi ale betonarii. Este admisa circulatia vehiculelor pe coronament dupa ce betonul a atins vrsta de 21 zile. 3.7 Realizarea cofrajelor Cofrajele din lemn captusite cu tabla pentru elementele executate monolit (coronamentul), se vor monta astfel inct sa se respecte dimensiunile elementelor proiectate. Inainte de turnarea betonului in cofraje se va verifica: - corespondenta cotelor cofrajelor, att in plan ct si ca nivel, cu cele din proiect; - orizontalitatea si planeitatea cofrajelor; - existenta masurilor pentru mentinerea formei cofrajelor si pentru asigurarea etanseitatii lor. Abaterile maxime admise la cofrarea elementelor turnate monolit (coronament) sunt: - la lungime 10 mm;

- la latime

- la cota coronamentului 3 mm. Nu sunt admise abateri la inclinarea peretilor fata de verticala si nici la trasarea pozitiei in plan a coronamentului.

10 mm;

Inainte de a se incepe betonarea, cofrajul se va curata de eventuale corpuri straine, mortar ramas de la turnarea precendenta, rugina neaderenta, iar cofrajele se vor unge cu solutie de decofrare. Abaterile limita dupa decofrare: - lungimi i latimi: 20 mm; Abaterile la nclinarea suprafeelor 1,5 mm/m sau 10 mm pe totata inaltimea coronamentului. Elementele din beton prefabricate (blocurile prefabricate si capacele prefabricate) se executa in tipare metalice, care trebuie sa corespunda proiectelor pentru elementele ce se realizeaza. Se va da o atentie deosebita platformei de beton pe care sunt turnate elementele de beton prefabricate,curatindu-se de eventualele depuneri ce pot aparea. Se va verifica orizontalitatea platformei. Inainte de utilizare cofrajelor metalice se va face verificarea incadrarii lor in tolerantele de forma si dimensiuni conform prevederile din STAS 7721-90 si STAS 6657/1,2-89. Cofrajele se pot monta cu abateri maxime de + 2 mm fata de planul orizontal de referinta. In cursul utilizarii tiparelor, se verifica incadrarea in tolerantele de forma si dimensiuni, dupa cum urmeaza: - tiparele cu parti demontabile - se verifica inainte de fiecare utilizare; - tiparele fara parti demontabile - se verifica periodic, astfel inct sa se asigure obtinerea unor elemente corespunzatoare. Abaterea limita la dimensiunile sectiunii transversale 2 mm. Tolerantele la inclinarea fata de orizontala a muchiilor si suprafetelor de 2 mm. 3.8 Armarea elementelor de beton

In proiect este prevazuta armatura pentru urmatoarele elemente: armatura locala in coronament (peretele canalului tehnologic, in zona bolarzilor si a caminelor de priza); capacele prefabricate ale canalului tehnologic.

La fasonarea si montarea barelor de armatura se vor respecta prevederile din plansele de executie. Se interzice:

- modificarea sortimentelor de otel, a diametrelor si numarului de bare fara acordul proiectantului; - utilizarea otelurilor care prezinta urme de coroziune sau (si) fara certificate de calitate; - folosirea distantierilor de otel pentru asigurarea grosimii stratului de acoperire.

La primirea otelurilor se vor efectua verificarile inscrise in Anexa VI.1 pct.A.5, din Cod NE 012-99.

La fasonarea si montarea barelor de armatura nu se vor depasi urmatoarele abateri:

- distanta intre axele barelor: 5 mm

- lungimea barelor fata de proiect:

5 mm pentru barele cu lungimea mai mica de 1 m 20 mm pentru barele cu lungimea mai mare de 1 m

Stratul de acoperire cu beton a armaturilor este de 70 mm pentru amenajarea coronamentului.

3.9 Decofrarea Decofrarea se poate face numai dupa ce betonul a atins rezistenta de control prevazuta in proiect pentru aceasta faza si care nu va fi < de 50 daN/cmp (pentru temperatura minima zilnica > +5oC), respectiv 75 daN/cmp (pentru temperatura minima zilnica < +5oC). Determinarea se face pe probe luate la locul de punere in opera si pastrate in amplasament. Cnd aceste probe lipsesc, orientativ decofrarea se poate face dupa: 5 zile - pentru temperatura mediului 5 10oC 2 zile - pentru temperatura mediului 15 25oC Executantul va face incercari preliminare, pentru precizarea vrstei la care se realizeaza decofrarea, in functie de anotimp. Decofrarea va fi executata cu deosebita grija, pentru ca muchiile sa nu se rupa. Defectele care pot apare sunt: zone cu beton segregat, stirbituri, fisuri, caverne etc. Defectele admise ale betonului trebuie sa se incadreze in limitele prevazute in Anexa III.2 din normativul NE 012-99. In cazul elementelor executate monolit (coronamentul) cand defectele constatate nu se incadreaza in prescriptiile mentionate, se va anunta proiectantul pentru stabilirea solutiilor de remediere. In cazul elementelor din beton prefabricate (blocurile prefabricate si capacele prefabricate), dupa decofrare se va face: examinarea vizuala, sezizarea elementelor cu defecte si se va dispune marcarea celor cu defecte neadmisibile; marcarea elementelor fara defecte se va face cu un numar de ordine al fabricatiei, dupa caz, se va marca tipul elementului si data fabricatiei. Manipularea, transportul si depozitarea elementelor prefabricate

3.10

Manipularea elementelor se face numai dupa ce betonul a atins rezistenta de control prevazuta, respectiv de cel putin 75 % din marca prescrisa.

Elementele prefabricate se vor feri de lovituri sau socuri, att la transport ct si la manipulare. A. Agatarea blocurilor prefabricate de cheu pentru manipulare se face obligatoriu prin renurile existente la baza si pe lateralele prefabricatului, cu cabluri. Depozitarea blocurilor in maximum 3 straturi suprapuse se va face pe platforma adiacenta cheului la care pot acosta macaralele plutitoare de 100t, in vederea imbarcarii lor pe mijloacele de transport sau punerea lor in opera. Rezemarea blocurilor intre ele va trebui sa se faca pe toata suprafata de baza. Ordinea de depozitare va tine cont de ordinea de incarcare, transport si punere in opera. La ridicarea de pe pista de turnare se vor curata bavurile rezultate din turnare, chiar daca acestea sunt din lapte de ciment. Agatarea elementelor se va face numai din punctele prevazute in proiect. B. Agatarea capacelor prefabricate pentru manipulare se face obligatoriu in doua puncte, cu cabluri de crligele existente la prefabricate. Depozitarea se face pe plan orizontal numai pe doua longrine de lemn. Se interzice:

- descarcarea din mijlocul de transport a capacelor prefabricate prin cadere libera;

- ciocnirea capacelor prefabricate intre ele sau cu corpuri dure. Asezarea capacelor prefabricate in depozit se va face la minimum 10 cm de la sol. Intre piesele dintr-o stiva se vor prevedea distantieri cu o grosime de cel putin 3 cm, dispusi in acelasi plan vertical cu piesele de prindere. Nu se vor depozita intr-o stiva dect elementele de acelasi tip, asezarea acestora facndu-se astfel inct notarea lor sa fie vizibila si crligele, piesele de ridicare usor accesibile. Elementele care trebuie transportate numai intr-o anumita pozitie, vor fi marcate in mod clar si vizibil in acest scop. Transportul se va face folosindu-se piese de fixare, distantineri sau rastele, care sa asigure mentinerea pozitiei elementelor pe tot parcursul. Asezarea elementelor prefabricate in mijlocul de transport sau depozitare se face conform prevederilor STAS 6657/1-89. 3.11 Livrarea prefabricatelor

Livrarea elementelor prefabricate se face numai dupa verificarea bucata cu bucata si sau statistic conform STAS 6657/2,3-89 si acceptarea lor in conformitate cu STAS 6657/1-89. Termenul minim de livrare va fi de 14 zile, cu conditia ca betonul sa atinga o rezistenta minima la compresiune de 18,5 N/mm2. Nu se vor livra elementele care nu indeplinesc conditiile din punct de vedere a calitatii betonului, dimensiunile si aspectul vizual.

Fiecare lot de livrare trebuie sa fie insotit de un document de certificare a calitatii intocmit conform dispozitiilor legale in vigoare. 3.12 Montarea prefabricatelor din beton

A. Punerea in opera a blocurilor prefabricate de cheu, se face dupa cum urmeaza:

- inainte de asezarea blocurilor se va face un control al patului,cu ajtorul scafandrierilor, pentru a se vedea daca s-au produs depuneri pe patul de fundare; - daca exista depuneri, se va recurge la curatirea cu aerliftul, curatire efectuata cu grija si apoi se va efectua o rectificare de incadrare a patului in tolerante; punerea in opera a blocurilor este admisa numai dupa 30 de zile de la turnare; - blocurile vor fi aduse in amplasament pe puntea unor gabare si vor fi manipulate in vederea asezarii in amplasament cu ajutorul macaralei plutitoare de 100t capacitate de ridicare; proiect; ordinea asezarii blocurilor in pile va corespunde sectiunilor transversale din

- punerea in opera se va face astfel incat in permanenta frontul in inaintare sa contina minimum trei trepte; - lansarea la apa a blocurilor in pozitie corecta trebuie sa i se dea o atentie deosebita, de aceasta depinzand in mare masura stabilitatea cheului; - pozitia blocurilor trebuie, de aceea, cunoscuta afara din apa. In acest scop se va putea utiliza un esafodaj metalic prins de bloc, de inaltime suficienta pentru a ramane deasupra apei care va constitui mira pentru vize. Vizele se vor efectua cu doua teodolite instalate pe teritoriile invecinate, in vederea montarii corecte pe pozitie; - legarea blocurilor in crligul macaralei se va face astfel incat fata inferioara si cea superioara sa se mentina tot timpul orizontale si sa nu fie permisa schimbarea pozitiei in timpul manipularilor; - verificarea definitiva a asezarii corecte pe pozitie se va face cu ajutorul scafandrierilor; abaterile limita, sub forma de intranduri si iesinduri ale blocurilor din cadrul unei - pile si a pilelor intre ele fata de planul proiectat al paramentului vor fi de maximum de 5 cm; intre pilele de blocuri nu se admit rosturi mai mari de 3.5cm. Montarea pilelor de blocuri va incepe dinspre dana de incarcare a salandelor.
B. Capacele prefabricate, se vor monta cu macaraua in pozitiile indicate in plansele de executie, abaterile admise fiind urmatoarele:

- abaterile la rostul teoretic:

5mm

Inainte de inceperea lucrarilor de montare este necesar sa se efectueze: - verificarea bunei functionari a utilajelor de montare; - verificarea dispozitivelor de prindere si fixare provizorie; - instruirea echipelor de lucru: cunoasterea proiectului si ordinii de executare; - conditii tehnice impuse pentru asigurarea unei montari corecte; - reguli de tehnica securitatii muncii; - trasarea axelor necesare pozitionarii corecte a elementelor; - aducerea la nivel a tuturor suprafetelor si elementelor pe care reazema elementele prefabricare si pregatirea suprafetelor de rezemare. 3.13 Suprancarcarea statica a zidului de cheu

Dupa punerea in opera a ultimului bloc prefabricat de cheu de sus si inaintea turnarii coronamentului, in vederea consumarii in mare parte a tasarii patului, pilele din blocuri se vor supraancarca, fiecare cu cate trei blocuri de 100t/buc asezate suprapus, conform indicatiilor din proiect. Blocurile pentru suprancarcare vor fi ultimile trei blocuri ale pilei nr.4, care se vor monta ultimile, pe un amplasament deja tasat. Asezarea se va face cu ajutorul macaralei plutitoare de 100tf capacitate de ridicare, cu abateri limita in plan de 2cm. Se va masura nivelul superior al pilei la interval de 12 ore, supraancarcarea mentinnduse pna cnd curba tasarilor devine asimptotica, dar nu mai putin de 48 de ore. La terminarea supraancarcarii unei pile, se va proceda la scoaterea blocurilor de supraancarcare si asezarea lor pe pila alaturata. 3.14 Controlul calitatii lucrarilor conform

Controlul calitatii materialelor componente si betonului se va efectua prevederilor din codul NE 012-99.

Laboratorul antreprenorului va tine evidenta la zi a rezultatelor incercarilor efectuate. A. Abaterile limita admise dupa decofrare,pentru blocurile prefabricate de cheu, sunt: - 6 mm pentru dimensiuni cuprinse intre 901-3000mm si - 8 mm pentru dimensiuni cuprinse intre 3001-9000mm Abaterile limita de la rectilinitate dupa decofrare, pentru blocurile prefabricate de cheu, sunt: - 5 mm pentru lungimi de referinta cuprinse intre 901-3000mm si - 6 mm pentru lungimi de referinta cuprinse intre 3001-9000mm Abaterile limita de la planitate a suprafetelor dupa decofrare,pentru blocurile de beton prefabricat, sunt:

- 5 mm pentru lungimi maxima a suprafetei de referinta cuprinse intre 901-3000mm si - 6 mm pentru lungimi maxima a suprafetei de referinta cuprinse intre 3001-9000mm B. Abaterile limita admise dupa decofrare,pentru capace, sunt: - lungime sau latime: 10 mm - grosime: 3 mm Verificarea calitatii se face pe loturi care nu trebuie sa depaseasca 50 de elemente. Determinarea rezistentei betonului se face pe epruvete, confectionate si incercate conform STAS 6657/1-89. Dupa decofrarea fiecarui element, se verifica daca sunt indeplinite conditiile de calitate conform prevederilor STAS 6657/2,3-89. Prefabricatele corespunzatoare vor purta stampila C.T.C si marcate conform STAS 6657/1-89. Probele de control pe faze si frecventa acestora vor fi: - pentru livrare, minim o proba pe lot dar cel putin o proba in fiecare zi de turnare daca livrarea se face inainte de 14 zile de la turnare; - pentru livrari la vrste mai mari de 14 zile se efectueaza minim o proba pe lot, incercata la vrsta de 14 zile. Interpretarea rezultatelor obtinute la vrsta de 28 de zile se va face in conformitate cu prevederile STAS 6657/1-89. Toate rezultatele incercarilor si verificarilor se inscriu in Registrul de evidenta.

C. Pentru elementele turnate monolit se va intocmi cte o fisa de betonare, in care se va inscrie: - precizarea amplasamentului elementului; - viza organului de control tehnic si a beneficiarului data pentru inceperea betonarii; - data si ora inceperii turnarii si terminarii betonarii; - date privind conditiile climatice din timpul betonarii si eventualele incidente aparute in timpul acesteia; - numele si semnatura sefilor de echipa care au executat cofrajele, armarea si betonarea; - numele si semnatura cadrelor tehnice din partea constructorului si beneficiarului care au supravegheat executia; - constatarile organului de control tehnic si ale delegatului beneficiarului facute cu ocazia decofrarii elementelor.
Pentru elementele de beton monolite, in urma decofrarii se efectueaza o inspectie vizuala a suprafetei betonului. Defectele admise sunt urmatoarele: - segregari ale betonului sau denivelari locale, avnd adncimea maxima de 1 cm, suprafata de maxim 400 cm2/defect, iar totalitatea defectelor de acest tip sa se limiteze la maxim 10 % din suprafata fetei elementului respectiv;

- stirbiri in stratul de acoperire a armaturilor, cu lungimea de maxim 5 cm, iar in totalitate maxim 5 % din lungimea muchiei respective. In cazul unor defecte care nu se inscriu in tolerantele de mai sus, se va anunta proiectantul, fara sa se recurga la alte mijloace de remediere in prealabil. 3.15 Receptia lucrarilor

Receptia se efectueaza in trei etape: pe faze de executie, la terminarea lucrarilor receptia finala. Receptia pe faze de executie

3.16

In cadrul receptiei pe faze de executie (receptii ale lucrarilor ce devin ascunse sau receptii pe faze determinante stabilite prin proiect) se va verifica daca partea de lucrare supusa receptiei sa executat conform proiectului si prezentului Caiet de sarcini. 3.17 Receptia la terminarea lucrarilor

Se efectueaza atunci cnd toate lucrarile prevazute in documentatie sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate. Comisia de receptie examineaza lucrarile realizate fata de prevederile proiectului privind conditiile tehnice si de calitate ale executiei, fata de constatarile consemnate in cursul executiei de catre organele de control, precum si fata de procesul verbal de receptie pe faze. 3.18 Receptia finala

Receptia finala va avea loc dupa consumarea termenelor prevazute de legile in vigoare. 3.19 Urmarirea comportarii in timp

Tinand seama ca cea mai mare parte a lucrarii se executa sub nivelul marii, cu componente numai sub greutate proprie, sunt de asteptat in primii ani tasari ale cheului. Pentru urmarirea acestor tasari, la capetele tronsoanelor de coronament se vor amplasa marci, cte patru pe fiecare tronson, respectiv in zonele de capat ale tronsonului. Astfel fiecare rost dintre doua tronsoane adiacente va fi bordat de ctepatru marci, respectiv cte o marca spre fata cheului si cte o marca spre spatele cheului in aceiasi sectiune. Pentru urmarirea pozitiei in plan si elevatie a cheului se vor urmarii deplasarile si rotirile tronsoanelor de coronament, citirile facndu-se din sase in sase luni in primul an, annual in urmatorii cinci ani si in rest o data la cinci ani. La zidul de cheu se va urmarii starea generala a paramentului subacvatic al zidului de cheu, facndu-se relevee sub apa cu ajutorul scafandrierilor din cinci in cinci ani sau in urma izbirilor de nave.

Deplasarile dintre rosturile elementelor prefabricate se va face prin relevee subacvatice sau instrumente de masura ultrasonice din sase in sase luni in primul an, annual in urmatorii cinci ani si in rest o data la cinci ani. Inregistrarea se va face in cartea constuctiei intru-un tabel de masuratori a tasarilor.

3.20

Masuri privind protectia mediului

La executarea lucrarilor se vor respecta prevederile cuprinse in legea nr.137/1995 si legea nr.107/1996. Lucrarile prevazute in prezentul proiect nu constituie surse de poluare a apei, aerului, solului si subsolului si nu sunt generatoare de noxe. La executarea lucrarilor se vor lua masuri de protectia mediului specifice lucrarilor de terasamente, ca de exemplu : evitarea transportului materialelor in conditii poluante La terminarea lucrarilor executantul va lua masurile de degajare a terenului de matriale ramase in urma executiei lucrarilor. 3.21 Protectia muncii

Constructorul este obligat sa respecte toate legile, normativele si instructiunile in vigoare referitoare la protectia muncii si paza contra incendiilor.

TABEL ANEXA CU STAS-URI

Nr. STAS DENUMIRE STAS

SR 3011 96 SREN 196-1..7:95 STAS 662 89 STAS 667 2000 STAS 790 84 STAS 730 89 STAS 1667 76 STAS 4606 80 STAS 5730/3-75 STAS 6102-86 STAS 1759 88 STAS 1275 88 STAS 1799 88

Cimenturi cu caldura de hidratare limitata si cu rezistenta la agresivitatea apelor cu continut de sulfati

Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 1. Determinarea rezistentei mecanice

Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de drumuri. Conditii tehnice generale de calitate Apa pentru betoane Agregate naturale pentru lucrari de c.f. si drumuri. Metode de incercare Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali. Metode de incercare Starea suprafetelor. Metode de filtrare a abaterilor geometice ale suprafetelor Betoane pentru constructii hidrotehnice. Clasificare si cerinte generale de calitate Incercari pe betoane. Incercari pe betonul proaspat. Determinari fizice Incercari pe betoane. Incercari pe betonul intarit. Determinarea rezistentelor mecanice Constructii de beton, beton armat si beton precomprimat. Tipul si frecventa verificarilor calitatii materialelor si betoanelor derstinate executarii lucrarilor de constructii Instalatii portuare. Bolarzi (babale) din fonta Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. Teren de fundare. Determinarea greutatii volumice pe teren. Proctor Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundare. Conditii tehnice generale de calitate Aditiv plastifiant mixt pentru betoane. Elemente prefabricate de beton, beton armat si beton precomprimat. Conditii tehnice generale de calitate. Elemente prefabricate de beton, beton armat si beton precomprimat. Reguli si metode de verificare a calitatii.

STAS 4014 80 STAS 1913/13-83 STAS 1913/15-75 STAS 6400-84 STAS 8625-90 STAS 6657/1-89 STAS 6657/2-89

PRISMUL DESCRCTOR DIN SPATELE CHEULUI

4.1 Alctuire i dimensiuni Prismul descrctor din spatele cheului are rolul de a transmite zidului din blocuri de beton o mpingere ct mai mic. El va fi executat din piatr brut nesortat sub 1000 kg/buc. Prismul va avea o lime de 11,50 m la cota +2,0 m i panta taluzului de 3:4. 4.2 Materialul pentru prismul descrctor de piatr Piatra brut nesortat se va obine tot din roc de calcar, cu caracteristicile fizico mecanice menionate pentru patul de fundare din piatr brut. Compoziia granulometric a pietrei nesortate trebuie s respecte urmtoarele reguli: Limite sub 1 min max 84 100 Procentul cu masa n kg mai mare sau egal cu 50 70 80 250 25 50 500 0 30 750 0 3

Procentul maxim de steril admis n masa de piatr nesortat este de 16 %. Livrrile de piatr brut nesortat pentru prism se msoar n tone. Verificarea calitii pietrei nesortate se va face cel puin la fiecare 2000 tone, determinndu-se caracteristicile fizico mecanice pe 10 fragmente prelevate la ntmplare i granulozitatea prin sortarea i cntrirea unei cantiti de 100 tone. Certificatele de garanie pentru calitatea pietrei nesortate livrate, ntocmite pe baza proceselor verbale de recoltare a probelor a proceselor verbale de recepie a mrfurilor, vor fi ataate crii tehnice a construciei. n cazul utilizrii de piatr brut sortat, condiiile de calitate impuse vor fi cele indicate pentru patul de fundare. 4.3 Execuia prismului descrctor Punerea n oper a pietrei din spatele zidului de cheu se face prin bascularea autocamioanelor n lungul cheului, mpingerea i nivelarea cu buldozerul. n prima etap prismul se execut la dimensiunile din proiect, pn la nivelul superior al primului bloc de sus, iar n a doua etap, dup efectuarea suprancrcrii pilelor din blocuri i turnrii coronamentului, pn la nivelul inferior al fundaiei mbrcminii platformei adiacente cheului (la cota +2,50 m).

4.4 Msuri privind protecia mediului La executarea lucrrilor se vor respecta prevederile cuprinse n legea nr. 137/1995 i legea nr. 107/1996. Materialul se va transporta n condiii care s asigure poluarea minim a atmosferei cu praf (stropirea materialului, acoperirea, etc). La terminarea lucrrilor executantul va lua msurile de degajare a terenului de materiale rmase n urma execuiei lucrrilor. 4.5 Protecia muncii Constructorul este obligat s respecte toate legile, normativele i instruciunile n vigoare referitoare la protecia muncii i paza contra incendiilor.

ACCESORII DE CHEU

(PIESE NGLOBATE SAU MONTATE N / PE CORONAMENT, NECESARE ACOSTRII, AMARRII I OPERRII NAVELOR)

5.1 Echiparea coronamentului In vederea acostarii, amararii si opririi la cheu, coronamentul contine o serie de accesorii specifice si anume: amortizori; bolarzi; aparatori de muchie; scara de aces, cu baba de legare; canal tehnologic pentru cabluri si conducte, acoperit cu capace prefabricate de beton armat; camine de priza electrica si hidranti, acoperite cu capace metalice.

5.2 Amortizorii Amortizorii sunt elemente de mare importanta in alcatuirea cheului, de existenta, integritatea si calitarea lor depinznd durabilitatea coronamentului si a intregii constructii. Ei sunt destinati, ca prin deformarea lor in timpul impactului cu nava sa preia in cea mai mare parte energia de acostare a acesteia. Ei sunt alcatuiti din rulouri de cauciuc cu diametrul exterior de 460mm si cel interior de 260mm si lungimea curenta de 4,00m. In zona scarilor de acces vor avea lungimea de 2,00m. Amortizorii se fixeaza pe paramentul cheului, cu lanturi trecute prin ei, de crlige metalice, inglobate in beton, la 5,50m distanta intre ele. Calitatile ce trebuiesc sa le indeplineasca rulourile de cauciuc sunt urmatoarele: Dimensiunile si tolerantele la dimensiuni sunt urmatoarele: Dimensiuni Diametrul interior Diametrul exterior Lungime Aspect 460 mm 4000-2000 mm Valoare 230 mm Tolerante 5 mm 20 mm 5%

Pe suprafata interioara nu se admite exfolierea stratului de cauciuc. Pe suprafata exterioara se admite impresia panzei de bandajare, cute de bandaj.

Caracteristici fizico-mecanice:

Denumirea caracteristicii Rezistenta la rupere kgf/cm2, min. Alungire la rupere, %, min. Duritate oSh A

Conditii de admisibilitate 120 450 60 5

Metode de incercare STAS 3888-84 STAS 3888-84 STAS 5441/2-74

Verificarea rezistentei la rupere, alungirii la rupere si duritatii amestecului de cauciuc din care se executa tubul se face de catre producator pe fiecare sarja de amestec pe placute vulcanizate in presa. Nu se admite executia ruloului din mai multe elemente asamblate, ci numai turnate complet. Piesele metalice de prindere a amortizorilor vor fi galvanizate. 5.3 Bolarzii Bolarzii sunt elemente speciale de fonta, cu ancoraje din otel, fixate in betonul coronamentului. Marimea bolarzilor va fi corespunzator capacitatii de 750 KN. Fabricarea bolarzilor se va face conform STAS4014-80, respectndu-se conditiile de calitate impuse prin acesta. Montarea bolarzilor se va face pe suporti metalici, inaintea turnarii brtonului, care va ingloba att ancorele ct si soclul bolarzilor. 5.4 Aparatorul de muchie Muchia coronamentului se va proteja cu o tola metalica din OL37 cu forma, rotunjita, ce se va fixa in beton cu praznuri din otel beton. Se va urmari realizarea unei bune vibrari a betonului de sub tola. 5.5 Scara de acces La cele doua capete ale coronamentului sunt prevazute goluri de scara, pentru accesul de pe ambarcatiunile mici. Pe podestul de la cota +0.97m este prevazuta o baba de legare, din fonta, fixata cu ancore, STAS 2227-87. Pe paramentul retras din zona scarii se va monta o balustrada metalica.

5.6 Canalul tehnologic Pentru deservirea navelor si macaralelor (in viitor) cu energie electrica si apa este prevazut in coronament un canal cu latimea de 0,80m si inaltimea de 1,05m, acoperit cu capace de beton armat de (0,94x1,00x0,15)m. Scurgerea apei de ploaie ce va patrunde in canal se va asigura printr-un beton de panta pe fundul canalului, o rigola marginala si cte doua tuburi 108x4mm din PVC pentru evacuare in bazin. 5.7 Camine de priza

Pe fiecare tronson de coronament este dispus cte un camin de priza electrica si cte unul pentru hidranti. Legatura cu canalul tehnologic se va face prin tuburi PVC inglobate in beton. Caminele se vor acoperi cu capace metalice.
5.8 Piese inglobate in beton Piesele inglobate prevazute in proiect vor respecta dimensiunile si pozitiile din plansele de executie. Pentru piesele care necesita confectionare, se vor respecta urmatoarele conditii: - tipul de otel indicat in proiect - dimensiunile indicate in proiect, fiind admise urmatoarele abateri:

- la grosimea elementelor:
- la latimea si lungimea elementelor:

fara abateri
2 mm

La montarea pieselor inglobate se vor respecta distantele si cotele prevazute in proiect, fiind admise urmatoarele abateri: - la trasarea axelor nu se admit abateri - nu se admite rotirea pieselor fata de axele trasate - 2 mm fata de cota de nivel - 1 mm la pozitionarea in plan. Toate piesele metalice care necesita confectionare si montare prin sudura se vor efectua de catre sudori autorizati. Se vor respecta grosimile si lungimile cordoanelor de sudura din plansele de executie. De asemenea se vor respecta instructiunile din normativele C 28-83 si C 150-84 referitoare la suduri. 5.9 Realizarea sudurilor Executantul imbinarilor sudate are obligatia verificarii documentatiei elaborate de proiectant in ceea ce priveste exactitatea cotelor, a numarului de piese si elemente continute de planurile de ansamblu, detaliu si extrase. Executantul trebuie sa utilizeze sudori calificati si certificati conform SR EN 287-1-1993.

Executantul trebuie sa utilizeze proceduri de sudare calificate, conform SR EN 288-1,2,31995, SR EN 288-5,6-1996 si SR EN 288-7,8-1997. Verificarea sudurilor se va face vizual pe toata lungimea si suprafata, inainte de vopsirea elementelor si dupa indepartarea zgurii. 5.10 Protectia anticoroziva a elementelor de prindere a amortizorilor si bolarzilor

Curatire suprafetei de murdarie este obligatorie si se va realiza prin periere. Dupa spalare, elementele metalice vor fi sterse cu crpe, bumbac sau calti, sau vor fi uscate cu aer cald. Nu este admis a se lasa suprafetele metalice neprotejate sa se usuce in mod natural, in atmosfera. Protejarea suprafetelor se va face dupa maximum 3 ore de la terminarea curatirii fiecarei portiuni de suprafata a pieselor, conform STAS 10 166/1-77, pct. 3.3.2. Executantul, dupa aplicarea stratului de protectie prin vopsire, va verifica grosimea peliculelor aplicate, folosind metoda descrisa in STAS 2850-80 si aderenta acestuia. Functie de rezultatele obtinute se va proceda la completarea si/sau refacerea straturilor. Dupa montarea elementelor vopsite se va verifica starea stratului de protectie si se va trece dupa caz sau la remedierile locale necesare sau la aplicarea unui strat de finisare generala. Fiecare strat al acoperirii trebuie sa fie continuu, lipsit de incretiri, basici, exfolieri, fisuri, neregularitati. Partile exterioare ale pieselor metalice fixate in beton, respectiv sistemele de sustinere a amortizorilor, se vor vopsi inainte de montarea lor in beton.

5.11

Urmarirea comportarii in timp

Prin grija beneficiarului se vor desemna persoane autorizate care se vor ocupa de urmarirea vizuala a: muchiei coronamentului pentru depistarea smulgerii sau deteriorarii; amortizorilor in vederea constatarii degradarii sau lipsei lor, fie prin distrugerea rulourilor de cauciuc, fie prin ruperea lanturilor care sustin amortizorii sau schimbarea formei lor prin strivirea din impactul cu corpul navei; degradari mainii curente in timp;

Examinarea vizuala are un caracter permanent. Aceasta se va efectua prin grija beneficiarului si in cazul constatarii unor degradari sau deteriorari ale elementelor componente, acesta va lua legatura cu proiectantul lucrarii sau cu alte unitati specializate in astfel de lucrari pentru stabilirea unor solutii de remediere.

5.12

Protectia muncii

Constructorul este obligat sa respecte toate legile, normativele si instructiunile in vigoare referitoare la protectia muncii si paza contra incendiilor.

VERIFICAT Ing. Pavel Mihai

NTOCMIT Ing. Georgeta Voican