Sunteți pe pagina 1din 33

www.referat.

ro

Totul despre Europa

Cuprins

II

Europa este, convenional, unul dintre cele apte continente. Cuprinznd peninsula Eurasiei, Europa este separat de Asia de Munilor Ural, rul Ural i Marea Caspic la est, i de Munii Caucaz la sud-est. Europa are deschidere, n nord, la Oceanul Arctic, n vest la Oceanul Atlantic, n sud la Marea Mediteran, iar n sudest la Marea Neagr i la cile ei de legtur spre Marea Mediteran. Totui, graniele Europei un concept ce dateaz nc din antichitate sunt oarecum arbitrare, deoarece termenul de continent poate face referire la diferenele de ordin cultural i politic sau cele de ordin fizicogeografic.

continent dup Asia i Africa, cu o populaie de 731 de milioane de locuitori, reprezentnd 11% din populaia lumii; totui, potrivit estimrilor Organizaiei Naiunilor Unite, ponderea Europei va scdea la 7% pn n 2050.

Dup suprafa, Europa este al doilea cel mai mic continent, acoperind 10.180.000 de kilometri ptrai sau 2% din suprafaa Pmntului i 6,8% din suprafaa terestr. Din cele aproximativ 50 de state ale Europei, Rusia este cel mai mare (att ca suprafa, ct i ca populaie), n timp ce Vaticanul este cel mai mic. Europa este al treilea cel mai populat european a condus la fondarea Consiliului Europei i Uniunii Europene n Europa de Vest, amndou extinzndu-i graniele spre est, dupa dezmembrarea Uniunii Sovietice, n 1991.i

Europa de Vest este locul de natere al culturii vestice. Naiunile europene au jucat, ncepnd din secolul al XVI-lea ncoace, un rol predominant n politica mondial, n special dup nceputurile colonialismului. ntre secolele al XVII-lea i al XX-lea, rile europene au controlat Americile, cea mai mare parte din Africa, Australia, i poriuni ntinse din Asia. Schimbrile demografice i cele dou rzboaie mondiale au condus la declinul dominaiei europene n politica mondial, la mijlocul secolului al XX-lea, pe msur ce Statele Unite i Uniunea Sovietic i sporeau influena. n timpul Rzboiului Rece, Europa a fost divizat de-a lungul Cortinei de Fier ntre NATO, n partea de vest, i Pactul de la Varovia, n est. Integrarea

iii

Europa pe glob

La sfarsitul epocii bronzului din civilizatiile precedente se naste cea greaca. Structura acesteia era de orase-state (dintre care amintim Atena si Sparta), extrem de diferite in termeni de cultura si organizare politicoeconomica. Expansiunea teritoriala prin coloniile grecesti extind cultura elena in intreaga Mediterana si Asia Mica. In secolul IV i.Hr., disputa dintre orasele state, referitoare la teritoriile lor, faciliteaza ocuparea peninsulei elene de catre regele macedon Filip al IIiv

lea. Campania fiului sau Alexandru cel Mare raspandeste cultura elena in cea mai mare parte a Asiei si a Africii nordice. Dacia S-a nascut din ramura de nord a Traciei.Detinea epoca de fier.Intre anii 82-44i.Hr. regele Burebista cucereste tot teritoriul dac, devenind rege.Dupa Moartea lui,regatul dac se destrama, fiind refacut de catre

regele Decebal.In anul 106 d.Hr , este cucerita de catre romani, sub imparatul roman Traian. Roma antica Grecia capituleaza in fata nou-nascutei civilizatii romane, care s-a extins initial doar in peninsula italica, iar mai apoi in toata Europa. In perioada expansiunii sale, Roma a intalnit cea mai mare rezistenta din partea coloniilor feniciene din Cartagina, invinse doar la finalul secolului III i.Hr. Guvernul de la Roma a fost initial condus de o serie de regi, pentru ca apoi sa treaca la un guvern republican, apoi in dictatura lui Sulla si Iulius Cezar si sa sfarseasca printr-un imperiu, condus de Augustus in secolul I i.Hr. Cel mai mare teritoriu roman s-a inregistrat in secolul II d.Hr., in timpul imparatului Traian, cand imperiul se intindea pana la coastele Mediteranei in sud, si toata Europa pana la Rin si Dunare in nord (moment in care continea si provincia Dacia). Civilizatia romana a ajuns la un grad mare de civilizatie pana la sfarsitul secolului III d.Hr., cand o serie de razboaie civile au dat startul unui lent declin. In secolul IV, imparatii Diocletian si Constantin cel Mare au impartit teritoriul roman in Imperiul Roman de Apus si Imperiul Roman de Rasarit, pentru a simplifica metoda de guvernare. Evul mediu Incepand cu secolul V, Imperiul Roman de Apus a fost obiectul unei serii de invazii barbare care au dus la divizarea continua si indepartarea de Imperiul Bizantin, care va supravietui inca un mileniu. In secolul VII are loc expansiunea arabilor pe coastele Mediteranei, inclusiv in Sicilia si Spania. Simultan, Europa fostului Imperiu Roman al Apus isi continua involutia, impartindu-se in mici entitati locale cu o economie bazata pe agricultura (feudalism). In Occident, singura autoritate v

cu o organizare centralizata era Biserica Catolica, ce avea o influenta temporara din ce in ce mai mare si un rol de continuitate privind cultura latina. O prima reunificare se face prin Sfantul Imperiu Roman, care apare in jurul anului 800, cand Carol cel Mare, rege al francilor isi extinde domnia din Franta in partea occidentala a Germaniei si in partea nordica a Italiei. In partea centrala a Italiei prinde viata un stat ecleziastic sub conducere papala. Papa isi va arata puterea sa politica impresionanta pe care o avea prin declansarea cruciadelor . Tot prin acordul papilor s-au creat si ordinele militar-religioase. Cavalerii Ioaniti In Evul Mediu tarziu apar semnalele unei renasteri culturale si comerciale in Europa occidentala, odata cu afirmarea unor importante orase-stat (ca Venetia si Florenta in secolul XI). In acelasi timp incep sa se formeze primele state nationale (dintre care Franta, Anglia, Spania si Portugalia). Pe de alta parte, Sfantul Imperiu Roman isi continua fragmentarea intr-o serie de feude italiene si germane, sub autoritatea formala a imparatului. Degradarea conditiile de viata in Europa a facut posibila in secolul XIV epidemia de ciuma ce a redus cu o treime populatia in unele tari occidentale. Unii istorici considera sfarsitul Evului Mediu ca fiind caderea Constantinopolului si a Imperiului Bizantin, in 1453 pe mana turcilor. Acestia vor pastra orasul, redenumit Istanbul, capitala a Imperiului Otoman, ce va dura pana in 1919 si care va cuprinde chiar si Egiptul, Siria si mare parte din Balcani. Renasterea, Reforma protestanta

Statele care s-au format la finele secolului XV continua sa-si mareasca puterea, in timp ce Biserica, din cauza coruptiei si a conflictelor interne, pierde din ce in ce mai multa putere. Dupa Reforma protestanta a lui Martin Luther din 1517, Europa a fost traversata de o serie de curente, prin care motivele religioase justificau deciziile politice. In acelasi timp, natiunile europene (Spania si Portugalia, urmate de Franta, Anglia si Olanda) incep o expansiune coloniala in Asia, Africa si America, aceasta din urma dupa a fost descoperita de Cristofor Columb in 1492. Zona Marea Baltica este teatrul unor lupte intre Suedia, Polonia si Rusia, ce reuseste sa-si anexeze Finlanda si partea orientala a Poloniei. Revolutia Franceza si epoca napoleoniana Refuzul lui Ludovic XVI de a-si imparti puterile cu asa-numita a treia stare a dus in 1789 la izbucnirea Revolutiei Franceze, ceea ce va marca sfarsitul monarhiei franceze si instaurarea republicii in 1791. Afirmarea principiilor guvernului democratic si reactia puterilor europene la preluarea puterii de catre generalul Napoleon Bonaparte, care a intreprins o serie de campanii militare victorioase in Austria, Rusia, Prusia si Anglia. Primul imperiu francez este abolit in 1815 dupa infrangerea lui Napolean la Waterloo. Restauratia formelor puterii anterioare revolutiei franceze nu a dispersat aspiratiile liberale ale popoarelor europene. La asta se adauga fie transformarile sociale legate de Revolutia industriala, fie renasterea miscarilor nationale. Consecinta a acestui fapt, perioada dintre 1815 si 1871 a fost marcata de o serie de motiuni revolutionare si razboaie de

independenta care au dat nastere unor state nationale, ca Italia si Germania. Secolul XX Dupa perioada relativ pacifica, tensiunile dintre puterile europene vor duce in 1914 la Primul Razboi Mondial. Pe de-o parte se aliaza Puterile Centrale -Germania si Austro-Ungaria - aliate si cu Bulgaria si Imperiul Otoman, iar pe de alta parte Antanta -Franta, Regatul Unit si Rusia, apoi aliate cu Serbia, la care s-au adaugat in 1915 Italia, in 1916 Romania, iar in 1917 Statele Unite. Rusia s-a retras din cauza Revolutiei ruse. Antanta invinge in toamna lui 1918. Tratatul de la Versailles din 1919 impunea conditii severe Germaniei. Prin desfacerea imperiilor german, austro-ungar si rus, s-au format noi state ca Polonia, Cehoslovacia si Iugoslavia. Anii urmatori au adus grave probleme economice, lucru care va duce la marea criza din 1929-33. Tensiunile care au derivat din aceasta criza au dat adus la putere la miscari extremistnationaliste ca fascismul in Italia (1922) si nazismul in Germania (1933). Dupa semnarea unui Pactul de Otel cu Italia si a unui pact de nonagresiune cu Uniunea Sovietica, Germania da startul in septembrie 1939 celui de Al Doilea Razboi Mondial prin invadarea si infrangerea Poloniei, Frantei, Iugoslaviei si Greciei. Romania si Ungaria se alatura Germaniei si Italiei. Dupa aceste succese initiale, Germania a atacat in 1941 Rusia, invazie care se opreste langa Moscova in decembrie 1941. Japonia ataca Statele Unite la 7 decembrie 1941.

vi

Imaginii din al doilea razboi mondial

vii

Din punct de vedere al geografiei fizice, Europa reprezint o peninsul, partea nord-vestic a Eurasiei sau a Afro-Eurasiei: Asia ocup partea estic a acestei mase continentale i toate mpart un platou continental comun. Delimitriii Grania de est a Europei este, n mod obinuit, definit de Munii Ural, n Rusia. Primul geograf al secolului I d.Hr., Strabon, credea c, de fapt, Rul Tanas reprezint aceast grani, aa cum i primele surse iudaice precizau. Frontiera de sud-est cu Asia nu este definit cu precizie. Cel mai adesea, Uralul sau, alternativ, Rul Emba sunt luate ca posibile delimitri. Grania continu ctre Marea Caspic, Munii Caucaz sau, alternativ, Rul Kura din Caucaz, i ajunge la Marea Neagr; apoi, Strmtoarea Bosfor, Marea Marmara, Strmtoarea Dardanele i Marea Egee completeaz grania cu Asia. Marea Mediteran din sud separ Europa de Africa, n timp ce vecinul din vest este Oceanul Atlantic; Islanda, dei mai aproape de Groenlanda (America de Nord) dect de Europa, face, totui, parte din cadrul acestui continent.Europa este delimitata la sud de Asia, un continent puternic si renumit pentru populatia si peisajele ei. Datorit diferenelor culturale i socio-politice, exist multe variante de delimitri ale Europei; n unele surse, anumite teritorii nu sunt incluse n Europa, n timp ce alte surse le includ. De exemplu, geografii din Rusia i alte state post-sovietice includ, n general, Munii Ural n Europa, dar Caucazul l atribuie Asiei. n mod similar, unele hri includ n Europa Georgia, Armenia i Azerbaidjanul, n timp ce altele le exclud. Tot n acelai mod, n ciuda faptului c insulele Cipru i Malta sunt mai apropiate de Asia i Africa, adesea sunt redate ca aparinnd continentului european, mai ales de cnd au devenit membre cu drepturi depline ale Uniunii Europene. Acelai lucru se petrece cu Insulele Canare ale Spaniei

i cu teritoriile engleze i franceze situate n sau dincolo de Oceanul Atlantic sau n Oceanul Indian. Clima Clima EuropeiEuropa se afl n mijlocul zonei temperate de nord, cea mai mare parte a continentului fiind cuprins ntre 35 i 60 latitudine nordic i ntre 9 i 65 longitudine vestic, ntinzndu-se pe mai bine de 4 000 km ntre Capul Nordului, unde temperatura medie anual este de 5 C, i insula Creta unde temperatura medie anual este de 18 C. Centrul i rsritul continentului au o clim continental contrastat, cu ierni reci i veri foarte calde (mai ales n ultimele decenii i cu precdere n oraele moderne dominate de asfalt, ciment, beton i sticl), dar n apus i la miazzi se manifest respectiv influenele atlantice i mediteranene care modereaz contrastele termice. Dinspre Atlantic vin vnturile de apus care aduc umezeal tot anul i menin temperaturile deasupra mediei mondiale la latitudinile corespunztoare, mulumit apelor calde aduse de curentul Nord-Atlantic zis i Curentul Golfului (este vorba de Golful Mexic: acest curent este numit Gulf Stream n limba englez i Corriente del Golfo n spaniol). Spre rsrit, marile presiuni de iarn formeaz bariere de aer rece n calea fluxului de apus de aer oceanic, provocnd ninsori mari acolo unde cele dou mase de aer se ntlnesc sau geruri uscate mai la rsrit. Munii norvegieni viii

constituie de asemenea o barier, astfel c Scandinavia are o clim continental rece. Spre sud, clima mediteranean se caracterizeaz prin ierni cldue i ploioase i prin veri calde, uscate i nsorite, astfel nct aceast clim a fost definit ca fiind temperat iarna i subtropical vara. a Europei Europei este foarte variat pe zone relativ mici. n regiunile sudice predomin caracterul muntos, n timp ce mergnd spre nord, terenul coboar dinspre Alpi, Pirinei i Carpai, prin teritoriile deluroase, i continu ctre cmpiile joase din nord i est. Aceste esuri prelungite sunt cunoscute sub numele de Marea Cmpie European, iar n mijlociul lor se ntinde Cmpia Nord-European. Un arc format din zone mai nalte, de asemenea, se desfoar de-a lungul rmului nord-vestic, care ncepe n vestul insulelor a Europei propriile caracteristici, aa cum i nsi Europa central dispune de multe platouri , vi v i bazine care complic i mai mult tendina general. Suprafaa Europei este de aproximativ 10,5 milioane de km2, fiind al aselea continent ca ntindere. Cea mai mare rspndire o au cmpiile cu

Aceti factori explic repartizarea climelor Europei aa cum apar pe harta alturat. Geografie fizic Relieful iii britanice i Irlandei i continu pn la rmul articulat i plin de fiorduri al Norvegiei. Aceast descriere este simplificat. Zone cum ar fi, de pild, Peninsula Iberic i Peninsula Italic au Harta fizic iv

nlimi ntre 0 i 200 de metri, care reprezint circa 57%, urmate de dealuri i podiuri cu 37% i muni cu 6% din suprafaa total. Altitudinea medie este de 320 de metri, aceasta fiind cea ma..

ix

oceanic continental de munte temperat cald mediteranean arid

nc de la Renaterevi Europa a avut o influen major n cultura, economia i micrile sociale din ntreaga lume. Cele mai importante invenii i au originea, n principal, n Europa i Statele Unite. Demografia Europei e important nu numai din punct de vedere istoric, ct mai ales din cel al nelegerii actualelor relaii internaionale i probleme de ordin social-economic. Avortulvii a rmas ilegal n insula Malta, unde religia de stat este cea catolic. De asemenea, este de menionat i faptul c 3 ri europene (Olanda, Belgia i Elveia) i comunitatea autonom a Andaluziei (Spania) au permis forma limitat a eutanasiei voluntare pentru persoanele bolnave n stare terminal. ONUviii , populaia Europei va suferi un declin pn la 7% din populaia planetei n 2050, sau 653 de milioane de locuitori (varianta medie, variantele cele mai ridicate i sczute fiind de 777 de milioane, respectiv, 556 de milioane). n acest context, discordane importante exist ntre regiuni privind rata fertilitii.

Regiuni n Europa.Unele probleme curente i din trecut legate de demografie au inclus emigraia religioas, relaiile inter-rasiale, imigraia economic, un declin al natalitii i mbtrnirea populaiei. n unele ri majoritar catolice, precum Irlanda i Polonia, accesul la avort este, n prezent, limitat; n trecut, asemenea restricii privind naterile controlate artificial erau comune n Europa. n 2005 populaia Europei a fost estimat la 731 de milioane de locuitori de ctre Naiunile Unite, care reprezint puin peste a noua parte din populaia lumii. Cu un secol n urm, Europa adpostea aproape un sfert din populaia lumii. Populaia Europei a crescut n ultimul secol, dar n alte zone ale lumii (n special n Africa i Asia) populaia lumii a crescut ntr-un ritm mult mai alert. Potrivit proieciei populaiei realizat de

xi

xii

Europa are o populaie de aproximativ 830,4 milioane de locuitori(2009), sau aproape 11% din populaia lumii.Creterea populaiei este relativ mic, iar vrsta medie este mai mare dect a altor continente. problemele demografice ix ale Europei sunt: emigraia religioas x , relaiile interrasialexi , imigraia economic, o rat a natalitii n scdere, i o populaie mbtrnit.Avortul este compet interzis n Malta i restricionat n Irlanda efectul demografic xii asupra Europei ale acestor provocri.

Cteva din

i Polonia, deasemenea n dou ri europene (Elveia i Olanda) au legalizat forme limitate ale eutanasiei voluntare.Rmne de vzut

xiii

Religii in Europa

Limbi in Europa

xiv

1% 0,5% 0% 0,5%

xv

Majoritatea limbilor Europei fac parte din una din cele trei mari familii lingvistice indo-europene : limbile romanice (dezvoltate din limba latin vorbit n Imperiul Roman); limbile germanice (dezvoltate din limba pregermanic vorbit n partea de sud a Scandinaviei) ; limbile slave (dezvoltate din limba slav veche vorbit n Ucraina actual)[8]. Limbile romanice sunt vorbite, constant, n Europa de Sud-Vest i Vest, n ri precum Frana, Belgia, Spania, Portugalia, Andorra, Italia, Elveia, dar i n Romnia, Republica Moldova, n unele regiuni ale Serbiei, Macedoniei i Greciei. Exist, de asemenea, o important diaspor italian i portughez n Germania, Elveia etc. Limbile germanice sunt vorbite, mai ales, n Europa Central, Europa de Nord-Vest i Nord (Germania, Austria, Elveia, nordul-estul Italiei, nordestul Franei, rile de Jos i Scandinavia i, de asemenea, n Marea Britanie i Irlanda, precum i de minoritatea german i de unii membri ai comunitilor evreieti care au supravieuit n diverse ri de pe cuprinsul continentului). Limbile slave se utilizeaz n Europa Central i Europa de Est - n Polonia, Cehia i Slovacia, unele zone ale estului Germaniei, n Rusia, rile baltice, Ucraina, Belarus i n Europa de Sud-Est - n rile din fosta Iugoslavie, Bulgaria, minoriti din nordul Greciei, Ungaria, Romnia i Republica Moldova, n ri din Caucaz, precum i de ctre diaspora iugoslav, polon, ucrainean i rus n Germania, Frana, Belgia, Suedia i alte ri occidentale[8]. n afar de cele trei familii amintite sunt vorbite i alte limbi indoeuropene:

limbile celtice, din care multe au disprut, mai rmn n uz relativ limitat n cteva regiuni ale Europei, precum Scoia, Irlanda, (unde limba gaelic irlandez este oficial), ara Galilor i Bretania[8]; Limbile baltice sunt vorbite n zona Mrii Baltice - mai ales n Lituania i Latvia (Letonia), i unele zone limitrofe din Belarus i Polonia; Limba greac - mai ales, n Grecia i Cipru, i in unele mici zone din sudul Albaniei i Italiei; Limba albanez - supravieuitoare a grupului de limbi iliro-tracice, vorbit n Albania, Serbia - Kosova, Muntenegru, Macedonia, nordul Greciei i n unele zone din sudul Italiei, precum i de imigrani albanezi i kosovari n aceast ar i n alte ri occidentale; Limba armean, mai ales n Armenia. ntre limbi indiene se numr limba romanes - vorbit de ctre o bun parte a romilor aflai ca minoritate n numeroase ri europene; de asemenea, urdu, hindi, marathi, bengali, malayalam i alte limbi i dialecte ale diasporei indo-pakistaneze din Marea Britanie. Limbi iraniene ca, de exemplu, persana i kurda sunt vorbite de minoriti imigrate n ultimele decenii, mai ales n ri germanofone i Frana, iarosetina este vorbita de un popor din Caucaz. n afara limbilor indo-europene sunt reprezentate n Europa i alte cteva familii de limbi, n primul rnd, Cele fino-ugrice cu vechime pe continent: n nord finlandeza (n Finlanda) i estona n Estonia, limbile sami vorbite de laponi n nordul rilor scandinave i limba maghiar (n Ungaria i n unele pri din Romnia, Slovacia, Ucraina i nordul Serbiei); de asemenea, cteva limbi (mordvina, udmurta, hanti mansi etc) de pe teritoriul unor provincii autonome din cadrul Federaiei Ruse. xvi

n ara Bascilor i Navarra, n nordul Spaniei i mai puin n sudul Franei se mai vorbete limba basc, o limb izolat, nenrudit cu nici o alt limb vorbit pe continent (se pare c este una din cele mai vechi limbi de pe continent, dac nu cea mai veche). Familia limbilor turcice este reprezentat de: limba turc vorbit n Turcia i Ciprul de Nord, dar i de minoriti importante n Germania, Olanda, i Bulgaria, mai mici n Grecia, Romnia etc.; limbi ca ttara; bakira, ciuvaa; kalmka n republici sau regiuni autonome din cadrul Federaiei Ruse i Ucrainei (ttarii din Crimeea) i, n vecintatea lor, gguza vorbit de o minoritate din Republica Moldova; azera limba majoritii din Azerbaidjan De asemenea, n Caucaz se vorbesc, din vechime, limbi din familia limbilor caucaziene precum georgiana n Georgia, cecena, avara, abhaza, limbile cerkezilor etc. Familia limbilor semitice e reprezentat de limba maltez, oficial n Malta, i de limba arab vorbit de minoriti numeroase de istorie recent n Frana, Olanda, Spania, precum i de imigrani arabofoni n Marea

Britanie, Suedia i alte ri occidentale. Exist i o diaspor somalian i etiopian n Italia, Frana, Olanda etc. Datorit imigraiei din fostele colonii, exist i comuniti vorbitoare de limbi africane din familia limbilor hamitice, sudaneze, bantu (de pild, n Frana i Marea Britanie etc) sau a limbilor malaezo-polineziene de exemplu, n Olanda, Frana, Marea Britanie. n unele orae occidentale exist cartiere populate de vorbitori de limbi din familia sino-tibetan mai ales chinezi i vietnamezi de pild, n Frana i Regatul Unit sau comuniti bilingve de imigrani vorbitori de limbi amerindiene, n Spania. Multilingvismul i aprarea limbilor regionale i minoritare sunt recunoscute ca scopuri politice n Europa de astzi. n acelai timp, se acord nsemntate i combaterii marginalizrii i izolrii cronice a minoritilor mai recent imigrate, mai ales din ri extra-europene, n scopul promovrii integrrii lor economice, culturale i lingvistice.

xvii

Cel mai mare stat de pe continent este Federaia Rus, chiar dac se ia n considerare doar partea sa european, Rusia fiind mai mare dect orice alt stat european. Douzeci i apte din rile Europei compun Uniunea European i sunt puternic integrate din punct de vedere politic i economic. Tabelul de mai jos afieaz o list a rilor europene grupate dup regiunile folosite de ctre Organizaia Naiunilor Unite

xviii

Europa transcontinental i Asia:

Numele regiunii Capital


Armenia Azerbaidjan Georgia Kazahstan Turcia

Suprafa
29.800 86.600 69.700 2.724.900 783.562

Popula ie
3.229.900 8.621.000 4.661.473 15.217.711 70.586.256 101 97 64 5,6 93

Densitatea
Erevan Baku Tbilisi Astana Ankara

Europa de est si vest: Numele regiunii Suprafa Capital Belarus Bulgaria Republica Moldova Polonia Republica Ceha Romania Rusia Slovacia Ucraina Ungaria Austria Belgia Elveia Frana Germania Liechtenstein Luxemburg Monaco 207.600 110.910 33.843 312.685 78.866 238.391 3.960.000 48.845 603.700 93.030 83.858 30.510 42.290 547.030 357.021 160 2.586 1,95

Popula ie
10.335.382 7.621.337 4.434.547 38.625.478 10.256.760 21.698.181 106.037.143 5.422.366 48.396.470 10.075.034 8.169.929 10.274.595 7.507.000 59.765.983 83.251.851 32.842 448.569 31.987 49,8 68,7 131,0 123,5 130,1 91,0 26,8 111,0 80,2 108,3 97,4 336,8 176,8 109,3 233,2 205,3 173,5 16.403,6 22.403

Densitatea
Minsk Sofia Chiinu Varovia Praga Bucureti Moscova Bratislava Kiev Budapesta Viena Bruxelles Berna Paris Berlin Vaduz Luxembourg Monaco

Europa sociopolitic:

Numele regiunii Capital


Israel Cipru

Suprafa
67.91 9.251 3.572.000 788.457

Popula ie
49,7 85

Densitatea
Tel Aviv Nicosia

141 Europa de sud si nord: Albania Andorra Bosnia i Heregovina Croaia Gibraltar (Regatul Unit) Grecia Italia Macedonia (FYR) Malta Muntenegru Portugalia San Marino Serbia Slovenia Spania Vatican 28.748 468 51.129 56.542 5,9 131.940 301.230 25.333 316 13.812 91.568 61 88.361 20.273 504.851 0,44 3.600.523 68.403 4.448.500 4.437.460 27.714 10.645.343 58.751.711 2.054.800 397.499 616.258 10.084.245 27.730 9.663.742 1.932.917 45.061.274 900 125,2 146,2 77,5 77,7 4.697,3 80,7 191,6 81,1 1.257,9 44,6 110,1 454,6 109,4 95,3 89,3 89,3 1108.257 Tirana Andorra la Vella Sarajevo Zagreb Gibraltar Atena Roma Skopje Valletta Podgoria Lisabona San Marino Belgrad Ljubljana Madrid Cetatea Vaticanului

land (Finlanda) Danemarca Estonia Finlanda Guernsey (Regatul Unit) Insula Man (Regatul Unit) Insulele Feroe (Danemarca) nsulele Svalbard Islanda Jersey (Regatul Unit) Letonia

1.552 43.094 45.226 336.593 78 572 1.399 62.049 103.000 116 64.589

26.008 5.368.854 1.415.681 5.157.537 64.587 73.873 46.011 2.868 307.261 89.775 2.366.515

16,8 124,6 31,3 15,3 828,0 129,1 32,9 0,046 2,7 773,9 36,6

Mariehamn Copenhaga Tallinn Helsinki St. Peter Port Douglas Trshavn Longyearbyen Reykjavk Saint Helier Riga

Lituania Norvegia Regatul Unit Republica Irlanda Suedia

65.200 324.220 244.820 70.280 449.964

3.601.138 4.525.116 61.100.835 4.234.925 9.090.113

55,2 14,0 244,2 60,3 19,7 1,326

Vilnius Oslo Londra Dublin Stockholm

Insula Cipru este situata in regiunea Orientului Mijlociu, in Marea Mediterana, delimitata in teritoriu de Siria in Vest si Turcia in Sud. Ofera tot ceea ce e mai frumos in Grecia si Turcia: plaje mediteraneene insorite, sate fermecatoare si ruine ale civilizatiei antice. In Cipru, primele livezi inmuguresc in Ianuarie si pana spre mijlocul lunii Februarie sunt deja inflorite. In Martie zilele sunt inca racoroase, cu temperaturi de aproximativ 19C. Inceputul primaverii este o perioada minunata pentru a vizita Cipru datorita temperaturilor optime si a faptului ca majoritatea ruinelor sunt inconjurate de un covor de anemone rosii si alte flori salbatice. Vara incepe la inceputul lunii Mai si dureaza pana la mijlocul lunii Octombrie si presupune temperaturi inalte, cer senin si brize racoroase dinspre mare. Este sezonul ideal pentru innot, plaja si intreaga gama de sporturi acvatice, de la navigatie pana la scufundari. In aceasta perioada locatiile arheologice vor fi vizitate fie dimineata devreme, fie seara tarziu, evitand perioada cea mai calduroasa a zilei. Chiar si in perioadele foarte calduroase, cand temperatura ajunge la 32 C pe plaja (sau chiar mai mult), temperaturile din muntii Troodos sunt reconfortante, transformand muntele intr-un loc ideal pentru excursii sau relaxare.

Ruinele salamis

Marea Mediteran

Franta este cea mai mare tara din Europa Occidentala, cu doua fatade maritime (Oceanul Atlantic si Marea Mediterana).

Catedrala Notre Dame

Turnul Eiffel

Champs Elyssees

Catedrala Notre Dame

Turnul Eifel

Tenerife apartine arhipelagului Canare format din 7 insule , situat in Oceanul Atlantic, numite si Insulele Primaverii Eterne, este una din destinatiile unde se poate face plaja tot timpul anului. Tenerife este locul ideal pentru plaja si scufundari .

Drago milenario

10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0

10 9 8 8 7 7 6 5 4 3 2 1 Dimensiune

Marea Baltic Marea Nordului Marea Neagr Marea Mediteran Marea Marmara Marea Egee Marea Caspic Marea Azov

RinRuh r

9%

5%
Paris

21%

23% 15%

Londra

27%
Istambul

Masyu Kussharo Primele5,cele Peyto mai populate orase din Europa. Como Manasarovar Bled

M Moscova

Engleza

Spaniola

Franceza

Cele mai vorbite limbi in Europa

Rusa

Germana

Italiana

Trafalgar SquareLondra Notre Dame de Paris-Franta Tivoli GardensDanemarca

VaticanItalia Muzeul Hermitage

Top 5 cele mai vizitate

Euro (EUR sau ) Coroan ceh (CZK) Lats (Ls) Litas (Lt) Coroan estonian (EEK) Coroan suedez (SEK) Forint maghiar (HUF) Zlot polonez (PLN) Lir sterlin (GBP sau ) Coroan danez (DKK) Leu romnesc (RON) Leva bulgar (BGL)

o o o o o

Bruxelles (executiv i legislativ) Strasbourg (legislativ) Luxemburg (curtea suprem) Frankfurt (banca central) Curtea European de Conturi

Rusia este cel mai mare stat din lume dup suprafat,iar China dup numrul locuitorilor. Cel mai mic stat al lumii atat cat suprafata dar si ca numr de locuitori este Vatican. Monaco este statul cu cea mai mare densitate. Rotterdam este cel mai mare port. Venetia este oras unic in lume prin asezarea in mijlocul lagunei cu acelasi nume.

Jean Monnet Robert Schuman

Konrad Adenauer Walter Hallstein Paul-Henry Saak Altiero Spinelli Alcide De Gasperi

www.infoturism.ro www.wikipedia.com www.travel.descopera.ro www.forum.softpedia.com www.biblioteca.ct.ro Atlas-Europa

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate

i ii iii iv v vi

Evul Mediu desemneaz o epoc istoric, cuprins ntre Antichitatea trzie i Epoca Modern,

Renaterea este denumirea curentului de nnoire social i cultural care a aprut n Europa la sfritul Evului Mediu, n secolele al XV-lea i al XVI-lea, nnoire caracterizat prin renviorarea interesului pentru cultura i arta antichitii clasice. vii intrerupere de sarcina viii Organizaia Naiunilor Unite
ix x xi xii