.

Capitolul 4
\J

ASERTIVITATEA ADECVATA

o buna rezolvare a conflictelor reclama capacitatea de a va

expune cazul fara a deteniIina reactia de aparare din partea celeilalte persoane. Explicati cum stau lucrurile n ceea ce va priveste. n loc sa indicati ce ar trebui sa faca sau sa nu faca 'celalalt. . Este ora 17.00. Trenul dumneavoastra pleaca peste 20 minute. Seful va cere sa-i trageti la xerox o lucrare de 50 de pagini. Ce faceti? ' Suna telefonul. Este un prieten care ntotdeauna va tine prea mult de vorba. Snteti ocupat. Ce-i spuneti? Copiii ntorc capul si se revolta cnd le cereti sa va ajute la spalatul vaselor. Cum va descurcati? , Vecinul dumneavoastra se pare ca a aruncat deseurile de la o constructie pe un loc viran din spatele casei dumneavoastra. Cum reactionati? Zi~ic sntem confruntati cu situatii care ne solicita sa luam atitudine. Se abuzeaza de timpul nostru. Nu obtinem ceea ce dorim. Nu ni se ofera sprijinul pe care l meritam. Nu ni se respecta drepturile. Va surprindeti atacnd mai nainte de a lua seama la aceasta si a va stapni? Raspundeti diferit la persoane diferite? Care persoane cheie din viata dumneavoastra snt mai susceptibile sa va provoace o reactie de ataC'?Ct de des aPt:.eciati ~a procedati neadecvat situatiei? In tabel veti gasi cteva mecanisme de agre.siune. Bifati de fiecare data n coloana care vi se potriveste.

'. Helena ( ............. , ............. Deseori la o astfel Rareori Uneori ............. Comelius si Shoshana Faire favoarea de reactie din mai partea expuse "peste am dreptate " celalalt ("Faci asa, daca nu...") ............. mea pe celalalt Ma ciondanesc

90

.............. ............. .................. ................. l'

Persoane

Obisnuiti sa evitati problema sau sa amnati sa faceti ceva n legatura cu ea? Ct de des si fata de.cine faceti acestea? Va prezentam n tabelul urmator cttva mecanisme de abandon. Bifati acolo unde vi se potriveste.

Stiinta rezolvarii conflictelor " ,

91
Persoane mai expuse la o astfel de reactie din partea mea

Conduita

Rareori-

Uneori

Deseori

Bruschez pe cineva acasa cnd ar fi trebuit sa pun la punct pe cineva la serviciu Starui asupra incorectitudinii ~eluilalt Ma lamentez pe ascuns, dar nu le spun nimic' n fata
............... ................. ............. .................. ..............

K' l:?::,~.0tJt,,,.~v..~u~u I"~~,,r

f' .. /f \ /1

................ ............. .............. Ma prabusesc fizic celeilalte persoane va disparea i-as.reprosa ceva proceda corect daca problema n speranta este ca problema minora

Sa luam un exemplu: cineva din familie tipa la dl,nnneavoas- . tra. S-ar 'putea sa-I ntelegeti ca este furios, dar nu va face placere ca cineva sa strige la dumneavoastra. Aveti trei posibilitati.

92

Helena Comelius si Shoshana Faire

Sa tipati si du~eavoastra la el, sa va nchideti n sine sau sa va expuneti clar situatia. A "tipa si tu:' nseamna, adeseon, a pune relatia n pericoL Este c0!lduita de lupta, agresiva. nchiderea n sine nseamna "abandon". Acesta este pasiv si de obicei te nstraineaza de cealalta persoana. " Daca -reactia dumneav9astra uzuala este agresiunea (lupta), va vin n minte gnduri cum ar fi urmatoarele? De"ce am nevoie sa detin controlul? Cum m-as simti daca as constata ca am savrsit u eroare? Ma simt mai bine d~ca dovedesc ca snt mai bun dect altii? , . Simt nevoia ca toata lumea sa aiba a~e1easi valori ca mine? . Ar trebui sa pun sub semnul ntrebarii unele dintre opini-" ile pe car~ le am. Ce nu este tn regula n ceea ce ma priveste? Daca reactia dumneavoastra standard la conflict este abandonul, n ce grad va snt caracteristice ntrebarile de mai jos? Cnd nu ripostez deloc daca ma irita cineva snt, ntr-adevar, convins ca el n-a sesizat supararea mea? Ce pericole induce actul meu de abandon pentru relatia " noastra? " Ceea ce ma face sa evit discutia este teama sau obisnuinta? Sentimentele mele snt tot att de importante ca si ale celeilalte persoane? Snt att de furios, nct nimic din ce as spune n-ar fi la locul lui? Ct de mult ma sperie furia lui? Ct de mult ma preocupa grija de a nu ameninta relatia? Care este cel mai rau lucru ce s-ar putea ntmpla daca as vorbi? /

Stiinta , , rezolvarii conflictelor

93

. -,
Exista o a treia optiuRe, aceea de a aserta. C ~. dar .. e Jace 1: ceasta nu mseamna renuntare, mCI nu este A ti? lipsita de combativitate. Raspunsulas-ertiv nu. AgbreSda, ' t'? an ona 1, este mtotdeauna usor. El reclama adesea As t C? ' er a,l, alegere constienta, ~n grad de flexibilitate si abilitate, ceva curaj si ncredere n procesu~ comunicarii., Pe masura ce deveniti mai constient de pattern-urile dumneavoas~ tra de comunicare, veti observa mai repede cnd anume v-ati angajat ntr-un raspuns tip agresiune sau n unul tip abandon .. Puteti folosi aceste reactii ca puncte de plecare pentru a ncerca un raspuns mai adecvat si asertiv .. Adeseori este greu sa ffumi vechile pattern-uri si sa ncerci altceva. Ce spui si cum o spui ca sa nu' nrautatesti situatja? Aveti nevoie de o formulare asertiva care va ameliora-lucrurile n loc sa le agraveze. De exemplu: "Ma. simt putin stnjenit. Exista ceva ntre noi pe care ar trebui sa-I lamurim?"; "Ar fi ceva de discutat nainte de ntlnire, pentru ca totul sa se desfa2 soare linistit"; "Ma preocupa faptul ca n ultimele zile ne-am vorbit foarte putin. M-as simti mai bine daca am discuta despre ceea ce se petrece" .. , A
A W ' A' W

t'

94

Helena Comelius si Shoshana Faire

AfIrmatiile suna simplu, dar ele ti cer ceva efort de gndire. Vi s-a ntmplat vreodata ca o interventie'''de acest gen sa va schimbe relatia cu cineva? Formarea nesupravegheata a deprinderilor Dobndirsa .oricarei abilitati parcurge' de obicei un proces alcatuit din patru etape. Sa luam ca exemplu "nvatareamersului pe bicicleta. La nceput este o perioada prealabila, corespun- . znd dorintei de a nvata sa mergi pe bicicleta. Nu ai deprinderea, dar nu constieIitizezi acest -lucru,nu-l remarci. ntr-o buna zi' mersul pe bicicleta ti se pc;rre deodata interesant, dar ti dai seama ca nu stii ~um sa o faci. Trebuie sa nveti o noua deprindere. Prin aceasta te-ai deplasat spre starea de
constientizare a absentei deprinderii.' e .

Iei lectii de mers pe bicicleta, ntr-un loc sigur. ntr-o ora sau dou~ poti sa mergi dintr-o parte n alta a,parcului fara sa cazi - event~al. Ai nevoie de mare atentie, dar poti merge pe bicicleta. Acum esti n stadiul de pricepere., Pot sa treaca chiar luni de zile pna vei putea sa-ti automatizezi mersul pe bicicleta, ocolind automat obstacolele, de I5arcamersul pe bicicleta ar face-parte din fiinta ta. Acum ai. deprindereaautomatizata, fara necesitatea supravegherii permanente. Acelasi proces de nvatare se aplica si capacitatilor de comunicare, cnd vrem sa schimbam modul n care reactionam la . anumite situatii.. ASERTIUNILE 1

'~EU"

Exista un mod special de a te exprima cnd vrei sa raspunzi asertiv. Este formula numita asertiunea "Eu", care adesea necesita multa practica pna sa devina lItodul dumneavoastra firesc sau deprindere automata de a vorbi.

stiinta rezoJvarii conflictelor

95

Nu renuntati usor, chiar daca va este greu. Chiar asa-numitul dumneavoastra raspuns natural de acum este' rezultatl!-l nvatarii, de obicei prin copierea stilului parintilor, profesorilor, fratilor si surorilor. O asertiune "Eu" i comunica altei persoane cum va simtiti 'dumneavoastra n legatura cu_ceva, fara sa blamati si fara sa cereti ca cealalta persoana sa se schimbe. Asertiunile "Eu" (aser-

tivitatea reprezentnd cea de,-a treia optiune a E'xplicati care dumneavoastra) va ajuta sa va mentineti po- este sit~atia zitia, fara sa o tratati v p~'cealalt~ pers~ana c,a pentru" pe un adversar. Daca ctpeva va calca pe Pl- dumneavoastra cior, puteti foarte bine sa strigati "Misca-te!". Nu acelasi lucru puteti face cnd cineva v-a lasat dezordine pe birou, daca nu doriti sa stricati relati<\. Ar putea fi mai indicat sa spuneti: "Cnd vad hrtiile tale mRrastiate pe biroul meu, ma enervez. Mi-ar placea sa-mi gasesc biroul asa cum l-am lasat". Asertiunea "Eu" este indicata oricnd, dar poate fi deosebit de eficienta cnd snteti furios, iritat, trist sau pur si simplu nu obtineti ceea ce doriti. O propozitie care' ncepe cu "Eu" are o structura ce este foarte indicata cnd vreti sa-i spuneti ~eva cuiva, dar nu vreti sa-I provocati sa treaca n defensiva. Construirea unei propozitii "Eu" este asemanatoare cu amestecul ingredientelor culinare. De aceea, utilizarea unui algoritm poate oferi garantia unei formulari corecte. Pentru o "reteta" de acest gen exista trei ingrediente:
1. Actiunea 2. Raspunsul dumneavoastra

..

3. Rezultatul preferat de dumneavoastra

Cnd . Simt . Si , ceea ce as , vrea este ca eu...

96
Actiunea ,

Helena Comelius si Shoshana Faire

Algoritmul reclama o descriere obiectiva a actiunii sau situatiei care v-a cauzat problema. "Obiectiv", n cazul de fata, nseanma ca descrier~a nu contine cuvinte subiective sau ncarcate de afect. Este o descriere factuala a ceea ce s-a ntmplat, iar nu interpretarea dumneavoastra sau a altcuiva despre acel eveniment.ncepeticu: "Cnd snt lasate hrtii pe biroul meu ..." "Cnd aud un ton ridicat..." "Cnd nu mi se spune ca avem invitati la masa.:." Moduri mai putin obiective de a spune acelasi lucru:' "C'md ti lasi resturile mprastiate pe biroul meu ..." "Cnd te dai mare si urli la mine ..." "C'md nici macar nu te sinchisesti sa-mi spui ca mi aduci un invitat la masa ..." Ultimele trei moduri de a spune lucrurile constituie un nceput rau - cealalta persoana ar. putea sa fie prea mult ocupata cu apararea de sine pentru a mai auzi restul spuselor dumneavoastra. C'md sntem nfuriati pe cineva, descrierea obiectiva a comportamentului lui ne supune la o adevarata ncercare. Uneori este bine daca predicatul propozitiei pe care o spuneti se focalizeaza pe ceea ce reprt:zinta problema pentru dumneavoastra. "C'md snt nevoit sa-mi pun hrtiile n ordine dupa altcineva ..." "C'md aud pe cineva tipnd la mine ..." "Cnd nu stiu ca avem invitati la masa ..." Este greu pentru celalalt sa respinga asertiunea cnd aceasta este prezentata sub forma de problema. Chestiune a este ca dumneavoastra trebuie sa va faceti curat pe birou, indiferent cine sau de ce a pus hrtii pe el.

stiinta rezolvarii conflictelor

97

obiectiva a evenimentului poate sa-i serveasca si celeilalte persoane. Ea poate ca nici nu si-a dat seama ce face sau prin ce anume te-a afectat. Poate ca a vrut doar sa accentueze ceva, dar dumneavoastra ati interpretat aceasta ca strigat. .Descrierea obiectiva a unui am,mrit comportament poate fi dificila. Expresii de genul "Cnd ma acuzi..." sau "Cmd folosesti metode dubioase ... " releva interpretarea pe care o dati dumneavoastra experient~i n cauza. Sarcina este de a descrie comportamentul specific care pare a :ij acuzator sau subversiv. Care este dovada, cheia? Prin "acuzi" ntelegeti ca cineva a spus ca ati facut ceva ce nu ati facut? Prin "metode dubioase" ntelegeti ca cineva a facut ceva fara sa va ntrebe mai nti pe , dumneavoastra?

o descriere

. Raspunsul dumneavoastra
Oamenii nu stiu ntotdeauna cum reactionati pna nu le spuneti. Nu este recomandabil sa afirmati "Trebuia sa-si fi dat seama". Este posibil ca el sa nu stie ce v-a deranjat. Cele mai multe persoane prefera sa mentina bunele relatii n loc sa jigneasca, sa raneasca sau sa-i enerveze pe altii; astfel, raspunsul dumneavoastra negativ le provoaca o reevaluare a propriului comportament. Cnd vorbiti despre raspunsul dumneavoastra stiti ca va aflati pe teren sigur. Ceea ce faceti este ,sa discutati faptele. E,mai putin probabil ca oamenii sa va contrazica daca spuneti "Ma simt obosit" sau. "Ma simt frustrat". 1. Raspunsul dumneavoastra ar putea fi o eIpotie. pe exemplu, ati putea explica celuilalt ca va simtiti jignit/enervat/ignorat/neajutorat sau vinovat. Uneori este destul'de greu sa gasiti cuvntul cel mai potrivit pentru modul n care va simtiti, n special daca aveti dificultati n identificarea sentimentului. Multi oameni nu-si pot defini trairile cu usurinta.

98

He1ena Comelius

si Shoshana Faire

2. A le spune celorlalti ce faci poate fi uneori mai usor dect a le spune cum te simti. De exemplu: "Eu ma retrag", "Eu tip la tine"; "Eu fac totul singur". Oamenii nu se simt bine cnd i vorbesc sefului despre sentimentele lor. n unele culturi acest lucru nu se practica. Atunci cnd negociezi nu este ntotdeauna indicat sa~1lasi pp vnzator sa-si dea seama ct de mult ti doresti masina aceea. Sa-ti descrii actiunile poate fi uneori mai usor din punct de vedere social si strategic. 3. Raspunsul dumneavoastra ar putea fi un impuls caruia i opuneti rezistenta. I-ati putea spune celuilalt ce ati vrea sa faceti. De exemplu: "As vrea sa te ignor"; "Vreau sa ies de .aici" sau "As vrea sa pot renunta". Tonalitatea raspunsului este foarte importanta. Este realmente foarte greu sa structurezi un raspuns fara sa strecori n el o urma de repros: S~ "M-ai facut sa gresesc". "M -a m . d' ,,' ISpqS . asertIunI e "M' v -o oI" "'E " ' l-a ramt sentImente e . u pe care "Mv ~ b " 1 tO? a mne uneste . a nf -une. e Jace , 10 - "Mv

m. cura e
o 1-'.

t-"

t"
OI

"

'

Este de dorit sa evitam astfel de propozitii. - Daca i acuzati pe ceilalti pentru felul n care va simtiti, ei de obicei trec n defensiva si resping acuzatiile cu formule ca: "Daca te nfurii, tepriveste!"; "Nu-i vina mea daca te supara orice fleac". n felul acesta puteti ntmpina multa adversitate inutila. Trebuie sa va supravegheati 'atent c~ sa va asiguratio ca propozitiile dumneavoastra de tipul "Eu" snt curate, adica nu -contin un repros deschis sJu implicit. Cnd va asumati responsabilitatea pentru modul n care raspundeti si :vitati sa-i nvinuiti pe altii, comunicarea are tnai multe sanse sa se pastreze la obiect. Asumarea responsabilitatii este cea care face ca reactia sa devina raspuns.

stiinta rezolvarii conflictelor

99

'100

Helena Come1ius si Shoshana Faite

Aceasta nu nseamna ca nu snteti ndreptatit sa simtiti ceea ce simtiti; totusi oamenii au tendinta de a-si nega sentimentele: "stiu ca n-ar fi trebuit sa reactionez asa"; "Snt prost daca simt asta". Cnd formulati o asertiune "Eu", va acordati dreptul de a simti exact ceea ce simtiti; aveti nsa grija sa nu-i nvinuiti pe altii. -

Rezultatul preferat de dumneavoastra

. i

Pentru a exprima ceea ce doriti, ncercati n felul urmator: "Mi-ar placea sa fiu ajutata la spalatul vaselor". Discutati ceea ce v-ar placea sa faceti sau 'sa aveti. yom constata ca formul<J, de mai sus e mai sigura dect: "Mi-ar placea/as vrea sa ma ajuti la spalatul vaselor". Cnd le spuneti oamenilor ce ar trebui sa faca, de obicei ei se mpotrivesc. Daca nu se simt liberi sa aleaga, se pot opune sugestiei dumneavoastra tocmai pentru ca independenta este att de importanta pentru fiecare dintre noi. Deseori, tocmai aceasta nevoie nesatisfacuta sta n spatele comportamentului rebel al adolescentilor. Expectanta suscita opozitia . Chd nu ne place ceva, de cele mai multe ori dorim ca altcineva sa repare sau sa schimbe, asa nct noi sa ne simtim mai bine. Atta timp ct depindem de altii n chestiuni ca acestea, nseamna ca nu detinem controlul asupra vietii noastre. Iata o idee foarte importanta: "Ca sa se schimbe lucrurile, trebuie ca' n primul rnd eu sa ma schimb". '.Lucrurile se vor putea schimba sau dimpotriva, dar asta va conta mai putin; afrrmatiaperfecta de tipul "Eu" le actualizeaza (aduce la zi) n raport cu dumneavofjstra. Cnd vorbiti despre rezultatul dumneavoastra preferat .; cel de-al treilea ingredient al propozitiei "Eu" - este bine sa lasati deschise ct"mai multe posibilitati. Daca dumneavoastra snteti foarte explicit n legatura cu ceea ce ati vrea sa faceti, celalalt va vedea mai usor cine va poate ajuta si cum anume ..

Stiinta rezolvarii conflictelor

101

. Daca eu art1 nevoie de ajutor la spalatul vaselor, exista mai multe posibilitati de a-l obtine. Fiecare membru al familiei ma poate ajuta n fiecare seara, prin rotatie. Am putea angaja o femeie de serviciu,.sa mncam mai des n oras sau sa cumparam o masina de spalat vase. O asertiune corecta "Eu", n care ceea ce doriti nu depinde n ntregime de faptul. ca cealalta persoana va trebui sa faca ceva ca dumneavoastra sa va simtiti mai bine, va avea de asemenea ca rezultat deschiderea altor optiuni. O tnara prietena, care s-a mutat n primul ei apartament, mi-a povestit ca vecinul sau si tinea cinii legati. Acestia au latrat toata noaptea si n-au lasat-o, sa doarma. Mi-a mai spus ca vecinul este foarte violent si ca se teme de el. Mi-a cerut sfatul daca sa anunte oficialitatile. Eu i-am sugerat sa ncerce mai nti o asertiune "Eu". Am pregatit-o mpreuna. Formula la care am ajuns era: "Cnd aud cinii Iatrnd toata noaptea (mai degraba dect "cnd ti cinii legati ..."), ma simt extenuata si , tii " " ceea ce as vrea este ...". Prietena mea s-a gndit un timp. "Cum ai vrea sa procedezi?", am ntrebat-o. Deodata fata i s-a luminat si mi-a spus: "Ah, as vrea sa iau cinii la plimbare! Ar fi de folos si pentru ei, si pentru mine si am senzatia ca dupa aceasta mi va veni mai usor sa-i spun vecinului ceea ce mi-am propus".

Variatii ale algoritmului: ratiuni

Uneori puteti adauga ceva explicatii la punctul 3 (rezultatul dunmevoastra preferat). Explicatiile suplimentare i permit celuilalt sa Ilteleaga mai bine efectul pe care l are problema n cauza asupra dumneavoastra, ct si consecintele acesteia. Explicatille ncurajeaza ntelegerea si initiativa personala. Multi copii independenti si ncapatnati snt mai dispusi sa coopereze cnd nteleg bine ratiunea pentru o anumita regula 1.

102

Helena Comelius si Shoshana Faire

Cnd folositi asertiunea

"Eu"?

Cnd vreti sa spun~ti ceva si nu stiti cum sa o faceti, formula "Eu" este un bun'mod de a ncepe. S-ar putea sa aveti nevoie sa o gnditi bine nainte de a va ntlni cu persoana respectiva. Pe . masura ce o elaborati, vi se c1arifica mai bine .ceea ce doriti. Asertiunea "Eu" nu presupune a fi politicos, blnd sau dragut, dupa cum nici a fi badaran. Ea presupune clarificare.

Stiinta , , rezolvarii conflictelor

103

Asertiunea "Eu" nu este utimul , .' dumneavoastra cuvnt n subiectul respectiv. Este, un nceput al conversatiei, nu o concluzie. Este un deschizator al comunicarii oneste si al posibilitatilor, al mbunatatirii si nu al nrautatirii relatiilor. Cum v-a lua celalalt asertiunea dumneavoastra? Asertiunile , , cele mai "curate" nu au ca efect determinarea celuilalt sa repare situatia, ci l face sa stie ce simtiti dumneavoastra si de ce aveti nevoie, Nu va asteptati ca el sa nlature pe loc ceea ce va deranjeaza,nici saraspunda.imediat. Chim: si atunci cnd nu,exista o solutie, este mult mai relaxant pentru dumneavoastra daca puteti folosi o asertiune "Eu" . pentru a-l informa pe celalalt ct d~ oribil va simtiti. Oamenii ar putea sa subestimeze ct de ranit, furios sau izolat va simtiti ~umneavoastra, asa nct este util sa puteti spu~e exact ce se petrece, fara sa faceti ca situatia sa apara mai b"una' sau mai proasta dect este n realitate . . Uneori, cea mai importanta persoana pentru care faceti asertiune a "Eu" snteti dumneavoastra nsiva. Daca ati scapat o ocazie de a o face, creati alta. Secretul bunelor asertiuni "Eu" consta n a 'le face att de des, nct sa devina a doua dumneavoastra natura. Numai asa va ajunge deprindere imtomatizata2.
.
-

Asertivitatea adecvata

Data viitoare cnd cineva tipa la dumneavoastra si nu va place, rezistati tentatiei de a .abandona (iesind si mntind li'sa). Rezistati tentatiei de a raspunde tot prin ton ridicat. Controlati-va furia crescnda. Acesta este momentul asertiunii "Eu". , , . RespiFati adnc, concentrati-va, nfigeti-va bine picioarele n pamnt si cautati o formula "Eu". ncepeti prin a combina c~le ,trei "ingtediente" ale retetei: 1. Cnd.; ridici t<inulla mine (actiune); , 2. Ma simt umilit, (raspll..Qs); 3. Ceea ce as vr~a este sa ma simt bine cnd discut blema cu tine (rezultat preferat) .. .

'O

pro'

104

Helena 'Comelius si . , Shoshana

Farr-e

Cea mai buna afIrmatie "Eu" 'nu implica nici o asteptare vizaSntclare vi de ceilalti. Ea ofera o apreciere curata, clara din partea dumneavoastra asupra lucrurilor si asertiunile modului n care v-ar placea ca acestea sa se dumneavoastra prezinte. Apoi, mingea va fI n curtea celeilalte de tip "Eu"? persoane. Ceea ce va face, depinde de ea.

Cteva asertiuni "Eu" verificate n practica

1. Catre cineva care nu reuseste sa respecte termenele de realizare a lucrarilor: "Cnd ti trebuie mai mult timp ca sa-ti ndeplinesti obligatiile, eu trebuie sa stiu ct timp, pentru ca sa-mi pot reface programarea si reevalua posibilitatil~". 2. ntreruperi din lucru: "Cnd trebuie sa-mi replanifIc activitatea, ma simt perturbat si as vrea sa fIu informat ct mai din vreme ca vasurveni o ntrerupere" . 3. C':mdti se aduce la cunostinta cevapost-factum, n loc sa fI fost consultat n prealabil: _ " Cnd mi se comunica modificari n planurile noastre comune, simt ca eu nu contez si as vrea sa aflu despre schimbari nainte ca ele sa fie hotarte". 4. Fata de un profesor excesiv de exigent: "Cnd numa apreciati, ma simt lezat, pentru ca eu realmente ma straduiesc foarte mult si ceea ce as dori, din cnd n cnd, snt cteva ncurajari". 5. Fata de copiii care ntrzie sistematic cu pregatirile dimineata: "Cnd merg la serviciu, trebuie sa plec de acasa la ora 8,30 si as vrea ca toti cei din casa sa fim gata devreme, apoi va puteti juca".

Stiinta , ,. rezolvarii conflictelor

105

106

Helena. Comelius si Shoshana Faire

Stiinta rezolvarii conflictelor " .

107

. 6. Cnd un membru al familiei nu si-a , seama ct de mult , dat i deranjeaza pe ceilaltI ntrzierile sale: " Cnd vii trziu acasa, snt ngrijorata si nu 1l1aivreau sa trec prin asta. Ar fi tare bWe daca as sti dinainte ca up:neaza sa vii trziu." . 7. Cnd unul dintre membrii familiei se simte suprancarcat cu treburi casnice: "Cnd am impresia ca fac mai mult dect. ar trebui si ar fi echitabil, ma simt exploatat si as vrea sa facem o ntelegere care sa fie rezonabila peI:1truamndoi". 8. Cnd cineva a facut o treaba de mntuiala: "Cnd gasesc greseli n lucrate, ma simt efectivdescurajat si as vrea sa trec peste suparare si sa ma simt ~ine cnd lucrez cu tine".

--:------

Ce faceti? Agresati, abandonati sau asertati?

Dupa ce v-ati descoperit reactia spontana, ncercati sa va explicati. situatia din punctul dumneavoastra de vedere, folosind o afirmatie .,' "Eu". Este curata asertiunea "Eu"? , Actiunea: nu folositi , " "iritanti" verbali. Raspunsul: nu nvinuiti. Rezu!tatul preferat:'nu-l formulati ca pe o cerere. Este clara asertiunea "Eu"? Actiunea: prezentati chestiunea reala.

/_108

Helena Comelius si Shoshana Faire

Raspunsul: indicati gradul de s_uferinta pe care o resimtiti (sau att ct credeti " , ca poate fi destainuit) . Rezultatul preferat: asigurati-va ca acesta este suficient de specific pentru a permite dezvoltarea de noi posibilitati. Sa ne amintim tot timpul ca problema ne apartine noua, indiferent de ceea ce face cealalta persoana ori de masura n care ne este justificata plngerea. Trebuie sa ne afirmam clar nevoile si rezultatul pe care l dorim. -

NOTE
1. Thomas Gordon, Parent Effectiveness Training (N.Y., Wyden, Inc., 1970) .. 2. Robert Bolton, People Skills (Australia: Simon & Schuster, 1987).