Criza economic i-a atins apogeul n 1999 . De atunci Republica Moldova, a avut o perioad lent de refacere economic.

Dei aceast ar a fost i continu s fie ara cu cel mai mic PIB din Europa. Efectele crizei economice sunt vizibile, pentru c muli din cetteni pleac spre vest la munc.

Republica Moldova a parcurs anevois perioada tranziiei economice din cauza ntrzierii reformelor structurale i ocurilor macroeconomice puternice. Anul 2000 a evideniat semne de relansare uoar a economiei pe fondul scderii inflaiei1. Rata medie de cretere a PIB nregistrat, pn la criza economic mondial, in perioada de 2000-2008 a fost de 5,9%. Totui, criza economic global a slabit considerabil perspectiva imediat a Republicii Moldova. n 2009, Moldova a nregistrat o cdere economic de 6,5%, dar anul 2010 a adus o cretere deosebit de bun de 6,9%. Cel mai probabil, pe termen mediu, tendina istoric va continua i economia naional va avansa cu tempouri medii.

La capitolul finane publice, Republica Moldova reuete s-i menin o situaie relativ bun. n perioada de pn la criza economic mondial, deficitul bugetar nu a prezentat riscuri pentru economia naional. Deficitul bugetar a fost sub 3% din PIB, iar n anumii ani s-au nregistrat i proficite bugetare. Totui, impactul crizei economice mondiale (2009), a demonstrat vulnerabilitatea finanelor publice, reducerea ncasrilor a dus la majorarea deficitului bugetar, acesta atingnd o cot de 6,4% n PIB. Pentru 2010, Guvernul a elaborat un buget auster, cu majorri la unele categorii de impozite i reducerea cheltuielilor publice. O urmare a majorrilor de taxe i a deprecierii leului, menite s majoreze ncasrile bugetare a fost creterea preurilor, iar reducerea cheltuielilor bugetare tempereaz cererea agregat. Totui, datorit acestor msuri s-a reuit asigurarea sustenabilitii financiare a statului. Astfel, n 2010, deficitul bugetar a atins o pondere de 2,5% n PIB. ncepnd cu anul 2000, Republica Moldova a nregistrat o cretere economic bun avansnd anual n mediu cu circa 6%, excepie face doar 2009 care a corespuns cu criza mondial. Pe termen mediu ascesiunea va continua i economia naional va crete cu tempouri apropiate de media istoric de 6%, totui s-ar putea nregistra rezultate mai bune. Cu toate acestea creterea nu este determinat de factori interni ci mai degrab de factori externi, n acest sens trebuie menionate remiterile.

Somajul frictional Acest tip de somaj se refera la faptul ca nu toti cei care cauta activ un loc demunca au gasit sau acceptat unul la un anumit moment dat si, respectiv, nutoti cei care angajeaza mana de lucru isi vor fi completat toate locurile demunca vacante.Procesul de cautare este un element central in cadrul acestui tip de somaj:potentialii angajati cauta cea mai buna oferta, in vreme ce angajatoriiincearca sa-si completeze locurile de munca vacante.Imperfectiunea informatiei face ca atat ofertantii de mana de lucru, cat si ceicare angajeaza sa doreasca sa obtina ceva mai bun (fapt care cere timp, deunde necesitatea procesului de cautare). Cu cat o persoana cauta mai multtimp, cu atat, probabil, salariile care i se ofera vor fi mai mari. Atunci cand un somer incepe sa caute pentru prima oara de lucru, el seasteapta sa obtina salarii mari; cu cat perioada de somaj este mailunga, cu atat el va deveni mai nerabdator si, in consecinta, cu atatmai mic va fi salariul pe care este pregatit sa il accepte. Duratamedie a somajului va fi determinata de intersectia celor doua curbe;aceasta durata si deci dimensiunea somajului frictional pot sa scadaprin imbunatatirea informatiilor existente pe piata cu privire lacererea si oferta de mana de lucru. Aceasta ar face ca So sa isiatinga maximul mai repede, deplasand in acest fel punctul deintersectie spre stanga.

Somajul structural (de ramura) O mare parte a somajului involuntar este data de somajul structural, alecarui caracteristici sunt asemanatoare cu cele ale somajului frictional, darcare se deosebeste de aceasta din urma prin aceea ca este determinat demodificari in compozitia fie a cererii, fie a ofertei de mana de lucru. El aredoua dimensiuni. Este vorba mai intai de faptul ca poate proveni dintr-onepotrivire intre calificarile necesare locurilor de munca vacante si cele decare dispun cei care cauta sa se angajeze. Pe de alta parte, aceastanepotrivire poate sa fie de natura geografica, in sensul ca locurile de muncavacante se afla intr-o anumita zona, iar cei capabili sa fie angajati, in altazona geografica. Ca exemple in acest sens ar putea fi: industria siderurgica,a mineritului sau agricultura.Somajul structural este asociat de regula cu niveluri mai scazute decalificare profesionala; astfel absolventii de invatamant superior care isi vorpierde locurile de munca in urma unor modificari ale cererii sau tehnologieidominante vor avea mai multe optiuni la dispozitie decat absolventii unorforme inferioare de invatamant sau vor asimila cu mai mare usurintacursurile de recalificare.A fost des intalnita opinia conform careia progresul tehnologic este creatorde somaj structural. In contrast cu aceasta opinie, dinamicile de pana inprezent arata ca progresele in tehnologia dominanta sunt creatoare nete delocuri de munca si nu afecteaza in prea mare masura rata somajuluistructural.

Somajul ciclic Somajul ciclic este datorat evolutiei de ansamblu a economiei - inperioadele de crestere economica, somajul ciclic scade, in perioadede declin reapare somajul ciclic.Somajul ciclic poate aparea de asemenea atunci cand cererea debunuri si servicii este mai mica decat cantitatea totala de bunuri siservicii pe care o poate produce economia in ansamblul sau.