U.S.A.M.V.

BUCURESTI FACULTATEA DE MANAGEMENT SPECIALIZAREA ALIMENTATIE PUBLICA SI AGROTURISM

Contributii la elaborarea strategiei de dezvoltare socio-economica a comunitatilor rurale

Student:Mare Andreea Dragomir Monica Grigore Adrian Badea Adrian Grupa 8415

Capitolul I Analiza diagnostic s potentialului natural,economic si social a comunei Stejarul

1.1Caracteristici generale
1.1.1.Asezare geografica Situat la intersectia paralelei 440N cu meridianul 250E, teritoriul judetului Teleorman este asezat in partea sudica, in zona centrala a Campiei Romane, fiind incadrat de judetele Arges si Dambovita la nord, Giurgiu la est si Olt la vest, iar la sud de fluviul Dunarea, care constituie granita Romaniei cu Bulgaria pe circa 90 Km. Intre aceste limite, suprafata judetului este de 5872 Km 2, incadrandu-se din acest punct de vedere intre judetele mijlocii si ocupand locul 19 la nivel de tara. Reteaua hidrologica a judetului Teleorman prezinta anumite particularitati specifice zonei in care este asezat fiind formata din fluviul Dunarea si afluentii sai principali din acest sector: Oltul, raurile Calmatuiul si Vedea. Judetul este traversat de parurile Dimbovnic, Glavacioc si Calnistea, care sunt afluenti ai Neajlovului, precum si de raul Teleorman, paraurile Burdea, Cainelui, Clanita, Tinoasa, Nanov si Tarnava. Resursele de apa (exceptand Dunarea si Oltul) sunt moderate sub raport cantitativ si se gasesc sub forma apelor subterane (ape freatice si ape de adancime) si a apelor de suprafata ( rauri, lacuri naturale si artificiale). Vedea(120km) si Calmatuiul(118km) sunt principalele rauri ale judetului care, impreuna cu afluentii lor, dreneaza peste 80 % din suprafata. Dunarea, fluviu de interes european, margineste judetul pe o lungime de 90 Km in partea sudica, reprezentand o deosebita importanta pentru teritoriul in care apa este deficitara. Dunarea a creat in imediata apropiere a malurilor sale o succesiune de grinduri fluviale, catre interior s-au format depresiuni ocupate temporar de ape numite ,,listeve ( Listeava Mare, Mica, Vasluiului, Lupilor, Lata, La Plopi, Zimnicea). In campie, in exteriorul luncii, cele mai multe depresiuni sunt ocupate de lacuri permanente sau temporare, multe dintre ele desecate (Bercelu, Sarat, Balta Luciei, Balta Rosie, Cioara, Balta lui Bran, Suhaia, Vartoape, Calugaru, Calina). Campia Munteniei de Vest, numita si Campia Centrala sau a Teleormanului, este o subunitate a Campiei Argesene, cuprinsa intre Olt si Arges, o regiune geografica bine individualizata, care incepe in nord, la peste 300 m altitudine, scazand sub 100 m in apropierea depresiunii Calnistei. Altitudinea campiei este cuprinsa intre 38-43 m la nivelul terasei. Lunca Dunarii este treapta cea mai joasa din relieful regiunii si prezinta particularitati foarte diferite de restul teritoriului, altitudinea fiind de 24 m la Turnu Magurele si 20 m la confluenta cu Vedea. Latimea variaza intre 1 Km in dreptul orasului Zimnicea si 6 Km in dreptul localitatii Vanatori si a lacului Suhaia. Lunca Dunarii reprezinta in mod natural o asociere de grinduri, brate parasite, rivaluri, jopse, depresiuni, puturi ocupate permanent sau temporar cu apa, cunoscute sub numele de balti, fiind rezultatul activitatii marelui fluviu, ce s-a desfasurat prin eroziune

laterala si acumulare longitudinala, prin procesul de revarsare peste maluri, in timpul apelor mari de primavara, Dunarea a creat in imediata apropiere a malului o succesiune de grinduri fluviatile, ce formeaza partea cea mai ridicata din lunca. Morfologia zonei formeza terasele si luncile Dunarii si Oltului, se intalnesc aici soluri zonale in conditii bioclimatice specifice, soluri intrazonale, cernoziomuri freatic-umede si argile fluvionare brun-roscate, soluri de lunca si soluri selinizate. Sunt putine, din care unele descoperite recent, sunt strans legate de structura geografica si de relief. Cele mai importante sunt zacamintele de petrol si gaze naturale, puse in evidenta si expoatate in partea nord-estica a judetului, intre Videle si Olteni. O alta resursa o reprezinta materialele de constructii, nisipurile si pietrisurile din stratele de Fratesti, nisipurile si pietrisurile din albiile minore ale raurilor. Argila reprezinta, de asemenea o importanta materie prima pentru fabricarea caramizilor. Este temperat-continentala, specifica campiei sudice si se caracterizeaza printr-un potential caloric ridicat, amplitudini mari ale temperaturii aerului, cantitati reduse de precipitatii si adeseori in regim torential vara, precum si frecvente perioade de seceta.Doar Lunca Dunarii, cu suprafete mari acoperite de apa introduce o nuanta topoclimatica specifica.Radiatia solara globala este in medie de 125 Kcal/cm2, iar in partea sudica, pe terasele Dunarii, suma globala ajunge la 127,5 Kcal/cm2, cea mai mare valoare din tara. Durata de stralucire a soarelui este intre 2200-2300 ore/an. Temperaturile medii anuale sunt: 110 C, cea mai mare temperatura medie anuala 21,50 C, cea mai mare temperatura medie lunara in luna iulie, - 27 0 C, cea mai scazuta temperatura in luna ianuarie. Amplitudinea de peste 700 C, dintre care cea de 77,70 C la Alexandria este cea mai mare din tara. Cea mai mare valoare a nebulozitatii se semnaleaza in luna decembrie, iar cea mai mica in luna august. Formarea cetei este inlesnita de umiditatea mare si temperaturile scazute ale aerului. Lunile decembrie si ianuarie au un mare numar de zile cu ceata, cand densitatea este mare si persista aproape toata ziua, cu intensitati ridicate dimineata si seara. Potentialul bio-pedageografic al judetului Teleorman a evoluat in stransa legatura cu conditiile de relief, roca, clima si hidrografie. Partea nordica a judetului se incadreaza in zona padurilor de stejari, reprezentata prin cer si garnita la care se adauga si alte foioase ca teiul, frasinul, ulmul, carpenul, parul si marul paduret. Vegetatia arborescenta este formata din maces, porumbar, gherghinari, corn, soc, lemn cainesc, etc; iar vegetatia ierboasa este reprezentata de cimbrisor, firuta, mierea ursului margelusa, laptele cucului, specii de paiusiuri. Vegetatia luncilor este alcatuita din paduri si pajisti. Padurile de lunca, numite si zavoaie sunt formate din arbori cu lemn moale (plopi, salcii) si apar discontinuu in luncile Dunarii si Oltului. Cele mai frecvent intalnite animale sunt: iepurii, vulpile, viezurii, popandaii, harciogii, soarecii de camp, mistretul, etc.Dintre pasari amintim: privighetoarea, sticletele, graurul, cinteza,fazanul, mierla, pitigoiul, cioara, stancuta, cotofana, pupaza, ciocanitoarea si altele.Dintre reptile sunt prezente: soparle, gusteri, serpi, iar ca batracieni: broasca de padure, gusterul si broasca raioasa. Printre speciile de pesti care

populeaza apele judetului amintim crapul, caracuda, carasul, linul, stiuca, somnul si rosioara iar din Dunare, alaturi de crap, se pescuiesc si pesti migratori cu valoare economica perecum: scrumbia de Dunare , nisetrul si pastruga. Comuna Stejarul face parte din judetul Teleorman si esti situata in Campia Romana la intersectia Campiei Burnasului si Campiei Boianului pe malul drept al raului Vedea la intrarea in judet.

1.1.2.Populatia si satele componente Numarul total al locuitorilor stabili ai judetului Teleorman este de 453 mii. Numarul de localitati este de 97, din care: 3 municipii, 2 orase, 231 sate. Muncipiile si orasele judetului sunt: - Alexandria57 mii locuitori, -Turnu Magurele35 mii locuitori, - Rosiorii de Vede36 mii locuitori, - Zimnicea17 mii locuitori. - Videle13 mii locuitori. Judetul dispune de forta de munca calificata, beneficiind de un numar corespunzator de specialisti in agricultura si comert, dar si ramurile industriale existente. Populatia activa a judetului este de 212 mii, iar rata somajului de 9.4 % sub media pe tara. Populatia ocupata numara 192 mii persoane, din care 125 mii in agricultura si 27 mii in industrie. Numarul mediu al salariatilor angajati in economia nationala este de 66 mii: in industrie 26 mii; in administratie, educatie, sanatate 14 mii; in comert 9 mii; in agricultura 6 mii, in constructii 3 mii. Comuna se amplaseaza pe o suprafata de 5896 de ha(intravilan 241 ha extravilan 5655 ha) avnd o populatie de 2319 locuitori si 1245 locuinte,2 gradinite si 2 scoli.Resedinta de judet este Alexandria,localitatea cea mai apropiata fiind comuna Scrioastea iar oarsul cel mai apropiat Rosiori de Vede.

1.2.Resursele comunei
1.2.1.Resursele naturale si agicole

Producia agricol influeneaz, dar depinde n acelai timp de influena unei game largi de resurse naturale i de alt tip, resurse care include terenul agricol, apa i materialul genetic pentru producie, ca i cunotinele, tehnologiile de producie i aptitudinile de management. Informaii precise i concise n legtur cu aceste resurse vor duce la cunoaterea i nelegerea mai bun a interaciunilor dintre politicile publice, condiiile economice, practicile agricole, tehnicile de conservare i mediu. Folosirea resursei pmnt depinde de condiiile economice, de politicile publice i de caracteristice particulare ale fiecrei gospodrii sau exploataii agricole n parte. Astfel:

pmntul nu i schimb proprietarii; distribuia gospodriilor dup dimensiune va arta predominana celor mai mici gospodrii n comunele periurbane. n privina categoriilor de folosin pentru terenurile agricole, dup cum era de ateptat, predomin terenul arabil, urmat ndeaprope de vie, folosite n cele mai multe cazuri pentru auto-consum, respectiv creterea animalelor. Celelalte categorii de folosin dein un procent nesemnificativ n totalul terenurilor agricole; majoritatea gospodriilor luate n studiu au proprietari cu vrste naintate, dar care locuiesc mpreun cu copiii lor i familiile acestora; majoritatea celor care dau sau iau pmnt n arend nu fac acest lucru pe baza unui contract, cu excepia comunelor n care exist asociaii n acest sens; comunele peri-urbane se caracterizeaz printr-o diminuare a importanei activitilor agricole, demonstrat printre altele i de unele aspecte legate de terenul agricol: populaia nu are tendina de a da pmntul n arend,rar se d fie asociaiilor existente, fie altor persoane interesate de dezvoltarea unor activiti agricole; numrul de parcele n care este mprit pmntul este mai mic, ca de altfel i suprafeele de pmnt deinute; suprafaa total medie deinut n proprietate este mai mic n comunele periurbane, ca i numrul de parcele n care terenul este mprit; S-a constatat c cea mai mare suprafa de teren ntlnit n cele 3 comune s-a regsit n comuna Popeti, cu 30 ha i cea mai mic tot aici cu 0,01 ha, devine astfel comuna contrastelor, lucru care se va observa i pe parcursul analizei depinde n acelai timp de influena unei game largi de resurse naturale i de alt tip, resurse care include terenul agricol, apa i materialul genetic pentru producie, ca i cunotinele, tehnologiile de producie i aptitudinile de management. Informaii precise i concise n legtur cu aceste resurse vor duce la cunoaterea i nelegerea mai bun a interaciunilor dintre politicile publice, condiiile economice, practicile agricole, tehnicile de conservare i mediu. Folosirea resursei pmnt depinde de condiiile economice, de politicile publice i de caracteristice particulare ale fiecrei gospodrii sau exploataii agricole n parte. Astfel: pmntul nu i schimb proprietarii; distribuia gospodriilor dup dimensiune va arta predominana celor mai mici gospodrii n comunele periurbane. n privina categoriilor de folosin pentru terenurile agricole, dup cum era de ateptat, predomin terenul arabil, urmat ndeaprope de vie, folosite n cele mai multe cazuri pentru auto-consum, respectiv creterea animalelor. Celelalte categorii de folosin dein un procent nesemnificativ n totalul terenurilor agricole; majoritatea gospodriilor luate n studiu au proprietari cu vrste naintate, dar care locuiesc mpreun cu copiii lor i familiile acestora; majoritatea celor care dau sau iau pmnt n arend nu fac acest lucru pe baza unui contract, cu excepia comunelor n care exist asociaii n acest sens; comunele peri-urbane se caracterizeaz printr-o diminuare a importanei activitilor agricole, demonstrat printre altele i de unele aspecte legate de terenul agricol:

populaia nu are tendina de a da pmntul n arend,rar se d fie asociaiilor existente, fie altor persoane interesate de dezvoltarea unor activiti agricole; numrul de parcele n care este mprit pmntul este mai mic, ca de altfel i suprafeele de pmnt deinute; suprafaa total medie deinut n proprietate este mai mic n comunele periurbane, ca i numrul de parcele n care terenul este mprit; S-a constatat c cea mai mare suprafa de teren ntlnit n cele 3 comune s-a regsit n comuna Popeti, cu 30 ha i cea mai mic tot aici cu 0,01 ha, devine astfel comuna contrastelor, lucru care se va observa i pe parcursul analizei. 1.2.2.Resursele de munca Resurse locale (prelucrarea lemnului, arta popular, industria textil) iar ultima categorie alte activiti - exprim intenia respondenilor de a lucra n sectoare care nu au legtur cu exploatarea nici uneia din resursele locale. 1.2.3.Alte resurse Resursele bneti la care nregistreaz deficit deoarece nu poate comercializa cantiti importante din produsele agricole pe care le opine, ele fiind destinate autoconsumului. n general, n comunele periurbane se nregistraz ponderile cele mai mari ale gospodriilor cu maxim dou personae i a celor cu minim 5 persoane. n comunele rurale, ponderea gospodriilor cu peste cinci membri este relativ mic.

1.3.Activitatile economice
Economia locala a unei comunitati este determinata de numarul de agenti economici careisi desfasoara activitatea pe teritoriul sau. Puterea economica a acestora determina o crestere a puterii economicein ansamblu cu influente benefice asupra nivelului de trai al localitatii. La capitolul agenti economici putem spune cain anul 2006 numarul acestora a cunoscut o usoara revitalizare fata de anul 2005. Structura agentilor economici dupa forma juridica de organizare: 1) Societati comerciale pe actiuni->4; 2) Societati comerciale cu raspundere limitata->15; 3) Societati comercialein nume colectiv->1; 4) Asociatii familiale->14; 5) Persoane fizice autorizate->28. Analizand structura agentilor economici care activeaza pe teritoriu raportat la organizarea lor juridica putem spune ca, in acest moment, stabilitatea economica a localitatii este determinata de agentii economici mici, gen S.R.L., A.F. si P.F., care se chinuiesc sa razbatain hatisul legislativ, dar si prin legile dure ale economiei de piata.

In anul 2006 s-a observat o anumita dinamizare a vietii economice, atat in segmentul productiv, cat si in cel al serviciilor. 1.3.1.Agricultura Agricultura este o ramura de traditie in economia judetului Teleorman, el fiind situat pe primele locuri in ierarhia judetelor tarii in ceea ce priveste suprafata agricola si potentialul productiei vegetala si animala. Structura fondului funciar. Suprafata agricola 498 mii ha, in care vii 11 mii ha, livezi 236 ha, pajisti 35 mii ha, suprafata arabila 451 mii ha. Productia agricola a judetului la principalele culturi: grau si secara (700 mii tone, locul 1 pe tara), orz si orzoaica (148 mii tone, locul IV pe tara), porumb boabe (376 mii tone, locul VI pe tara), floarea soarelui (81 mii tone, locul VII pe tara). Productia vegetala reprezinta 4.04% din productia la nivel national (locul II pe tara), iar productia animala reprezinta 3.71% din productia la nivel national (locul XII pe tara). Sectorul zootehnic este reprezentat de cresterea bovinelor, ovinelor, porcinelor si pasarilor. Cresterea animalelor este favorizata de o baza furajera corespunzatoare, principalele produse obtinute fiind: carnea de porc si vita, ouale, lana, laptele. Piscicultura se practica pe Dunare si apele curgatoare interioare, precum si in iazurile si helesteele amenajate. Fondul forestier, de circa 30 mii ha, format din specii de foioase, a favorizat dezvoltarea unui bogat fond cinegetic, cu specii caracteristice zonei de campie: caprior, iepure, cerb, vulpe, mistret, prepelta, potarniche, dropie, fazan. Agricultura reprezinta unul din cele mai dinamice sectoare ale economiei romanesti si constituie un factor de stimulare a cresterii economice prin suprafata agricola de care dispune si potentialul productiei vegetale si animale. Marii agenti economici in domeniul cultivarii cerealelor si plantelor tehnice, sunt: SC Interagro SRL, SC Boboc SNC, SA Dobrotesti , SA Telegaru Bragadiru, SA Agroind Maldaieni, SA 1907 Slobozia Mandra, iar agentii economici consacrati in domeniul cercetarii din agricultura si producerii de seminte pentru agricultura, SCDA Teleorman, CTS Troianul, Tutunul Tamasesti. Din analiza datelor statistice rezulta ca in zona noastra, competitivitatea agriculturii este dependenta de modernizarea tehnicii si de reducerea numarului populatiei ocupate in agricultura. Politica de reforma structurala urmareste crearea unor exploatatii agricole viabile, care dispun dispun de mijloace tehnice moderne, sunt gestionate eficient si asigura agricultorului un nivel de viata convenabil. Pe teritoriul comunei activitile agricole se desfoar pe o suprafa de 2090 ha, ceea ce reprezint 50,70 % din total fond funciar. Comuna se caracterizeaz prin existena unei rezerve mari de puni (18 % din suprafaa agricol) i vii (20 %). Numrul proprietilor funciare este mai mare dect numrul gospodriilor, aceasta sugernd existena unui procent destul de ridicat de proprietari domiciliai n alte localiti, precum i existena unor gospodrii cu mai multe proprieti. Din punct de vedere al zonrii produciei agricole, comuna se ncadreaz n zona a noua, favorabil produciei de carne, lapte i struguri.

Conform studiilor, teritoriul comunei se ncadreaz n: - zone de fertilitate: arabil IV, grdini de legume i zarzavat III; - zone de favorabilitate: vii III, livezi III, puni IV, fnee IV. Potenialul productiv al pmntului, exprimat n note de bonitare, este la majoritatea culturilor sub nivelul potenialului mediu al judeului. n ceea ce privete producia agricol animalier dup anul 1990, efectivele de animale au sczut relativ puin, cea mai accentuat scdere nregistrndu-se la ovine i psri. 1.3.2.Industriile locale si mestesugurile In judetul Teleorman exista o retea comerciala foarte dezvoltata, in toate localitatile, inclusiv la sate, formata din peste 2000 de magazine, din care 16 supermarketuri. Aceste magazine se afla aproape in totalitate in proprietate privata. Structura pe categorii de comercianti a economiei judetului are in prezent urmatoarea configuratie: 4 regii autonome, 26 societati comerciale de stat, 6240 companii private, 105 organizatii cooperatiste, 124 societati agricole, 2521 asociatii familiale cu scop lucrativ, 657 persoane independente, care activeaza pe cont propriu. Activitatea de libera initiativa s-a dezvoltat in principal in latura de comert, unde agentii economici asigura necesarul de produse de consum zilnic si de bunuri de larg consum. Piata serviciilor ofera un potential de dezvoltare, mai ales in municipii si orase unde este prezentata toata gama de servicii. Anual in municipiul Alexandria se organizeaza targul national pentru agricultura si industrie alimentara ,,AGRALIMEX, care in 2003 a ajuns la editia a XIV-a. Comuna Stejarul are o industrie diversificat, n care ponderea o dein industria textil i a confeciilor (aproape 50% din totalul produciei, dar i 50% din totalul de resurse umane angajate), alimentar i a buturilor (aproape 20% din total industrie i angajeaz 30% din total resurse umane), producia de mobilier, industria celulozei, hrtiei i cartonului, industria de maini i echipamente, industria de aparataj electric. Industria textil i de confecii este puternic orientata spre export - 90% din exporturile judeului fiind reprezentate de confecii. Un alt sector competitiv este cel al industriei lemnului, care deine 31% din restul exporturilor. Configuraia reliefului i bogia punilor favorizeaz creterea animalelor, n special a ovinelor i a bovinelor, activitate ce asigur materia prim pentru industria alimentar 1.3.3Agroturismul n judetul Teleorman potentialul turistic nu este unul impresionant, n principal fiind practicat turismul de tranzit si agrement. Zone cu un pitoresc special fiind cele de pe malul Dunarii, n apropierea lacurilor, precum si n apropierea padurilor. Se poate practica n conditii deosebite pescuitul si vnatoarea. n municipii si orase exista baze hoteliere, iar pe principalele artere de circulatie hanuri si moteluri. Datorita configuratiei sale geografice campie traversata de ape, principalul punct

de atractie este fluviul Dunarea si lunca sa, care este de o frumusete aparte, fiind zona cu cele mai generoase turistice. In Teleorman se practica turismul de tranzit si agrement. Se pot practica in conditii deosebite pescuitul si vanatoarea. Baza hoteliera turistica este compusa din: Hotel Parc 176 locuri si Hanul cu Noroc 20 locuri (Alexandria), Hotel Turris 208 locuri (Turnu Magurele), Hotel Vedea 106 locuri (Rosiorii de Vede), Hotel Danubius 120 locuri (Zimnicea). Obiective turistice comuna Stejarul: 4 Biserici ortodoxe Situl arheologic din satul Gresia Pdurea Dideti-Neaga Fond de vntoare i bazine hidrografice ideale pentru pescuit Muzeul satului Observm c cea mai mare parte a gospodriilor investigate ar investi ca prim opiune s-ar orienta n mod egal ctre investiii n domeniul vegetal i animal (50%) urmate de domeniul maini agricole , cu 10%, urmate de domeniile magazin mixt, magazin alimentar i pensiune agroturistic, cu diferente de la comun la comun . Luate mpreun, investiiile orientate spre sectorul agricol (vegetal, animal, maini i utilaje agricole, prelucrare produse agroalimentare ) reprezint 60% din opiunile gospodriilor investigate. Aceste valori contureaz o tendin evident de orientare a gospodriilor din comunele din eantion, n principal, ctre investiii n domeniul agricol (vegetal, animal,) i agroalimentar, cutnd s valorifice resurse existente (funciare, umane) i mai puin ctre alte domenii (afaceri neagricole).

1.4.Veniturile si cheltuielile comunei

In comuna se constata o polarizare a populaiei dup nivelul veniturilor. Exist aproximativ 29 familii considerate foarte srace i care primesc ajutor social. Explicarea acestui fapt rezid n diferenele ntre modelele demografice familiale dintre cele dou tipuri de comune. Astfel, comunele periurbane, datorit apropierii fa de centrele urbane, beneficiaz de mai multe oportuniti viznd accesul la sistemele sanitare i de facilitarea accesului pe piaa muncii care ofer ansa unor venituri mai mari care permit familiilor s dezvolte un model pronatalist mai pronunat. Un factor important al ansei de regenerare demografic a mediului rural este existena unei populaii tinere, sub 15 ani, capabil s asigure nnoirea forei de munc n comunitile rural. 1.4.1.Evolutia si structura veniturilor primariei VENITURI: (LEI) 1.842.000

1. IMPOZITUL PE VENITURILE DIN TRANSFERUL PROPRIETATILOR IMOBILIARE DIN PATRIMONIUL PERSONAL 5.000 1. COTE SI SUME DEFALCATE DIN IMPOZITUL PE VENIT: - 208.000 a) cote defalcate din impozitul pe venit 50.000 b) sume alocate din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale. 158.000 2. IMPOZITE I TAXE PE PROPRIETATE: 240.000 a) impozit pe cldiri 77.000 b) impozit pe terenuri 162.000 c) taxe judiciare de timbru i alte taxe de timbru 1.000 3. SUME DEFALCATE DIN TVA: 1.004.000 a) sume defalcate din TVA pentru finanarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor 708.000 b) sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale 296.000 4. TAXE PE UTILIZAREA BUNURILOR SAU PE ACTIVITATI: 100.000 a. impozit pe mijloace de transport 90.000 b. Taxe i tarife pentru eliberarea de licene i autorizaii de funcionare 10.000 6. ALTE IMPOZITE SI TAXE FISCALE 2.000 a. alte impozite si taxe 2.000 7. VENITURI DIN TAXE ADMINISTRATIVE, ELIBERRI PERMISE: 3.000 a. taxe extrajudiciare de timbru 3.000 8. AMENZI, PENALITI SI CONFISCRI: 63.000 a. Venituri din amenzi i alte sanciuni aplicate potrivit dispoziiilor legale 63.000 b. Alte amenzi, penaliti, confiscri 9. SUBVENTII DE LA BUGETUL DE STAT 217.000 a. sprijin financiar pentru constituirea familiei 12.000 b. subventii pentru acordarea ajutorului pentru incalzirea locuintei 200.000 c. subventii pentru acordarea trusoului pentru nou-nascuti 5.00 1.4.2.Evolutia si structura cheltuielilor primariei CHELTUIELI (LEI)1.842.000 1. AUTORITI PUBLICE :589.700a) cheltuieli de personal 430.000 b) bunuri i servicii 159.700 2. FOND DE REZERV BUGETAR LA DISPOZIIA AUTORITILOR LOCALE 3.ALTE SERVICII PUBLICE GENERALE 36.500 a) cheltuieli de personal -33.000 b) bunuri si servicii - 3.500 4.TRANSFER CU CARACTER GENERAL NTRE DIFERITE NIVELE ALE ADMINISTRAIEI 3.000 a) transferuri privind contribuii de sntate pentru persoanele beneficiare de ajutor social 3.000 5.ORDINE PUBLIC I SIGURANA NAIONAL: 21.300

a) cheltuieli de personal 16.000 b) bunuri i servicii 5.300 6.NVMNT 628.000 a)cheltuieli de personal 565.000 b)burse 2.500 c)bunuri i servicii 60.500 7.CULTURA RECREERE SI RELIGIE 33.500 a)cheltuieli de personal 27.000 b)bunuri i servicii 6.500 8.ASIGURRI I ASISTEN SOCIAL 406.000 a)cheltuieli de personal 118.000 b)asistenta sociala 138.000 - ajutoare sociale 25.000 - asistenta sociala pentru familie si copii 17.000 - alte cheltuieli in domeniul asigurarilor si asistentei sociale 246.000 9. LOCUINE, SERVICII SI DEZVOLTARE 54.000 a) bunuri si servicii 40.000 b) cheltuieli capital 14.000 d. studiu de fezabilitate piata comunala 14.000 10. PROTECTIA MEDIULUI 30.000 a) bunuri si servicii 30.000 11.TRANSPORTURI 40.000 a)bunuri si servicii 40.000

1.4.3.Dscrierea principalelor obiective de investitii realizate in ultimii ani in comuna Comuna Stejarul n calitate de beneficiar, a implementat proiectul Reabilitarea DJ 543 proiect finanat prin programul Phare CBC 2006 Romnia - Bulgaria, Prioritatea 1: Dezvoltarea infrastructurii de transport i a accesibilitii n zona de frontier, RO 2006/018-445.01.01.04. Obiectivul general al proiectului este mbuntirea infrastructurii de transport n regiunea de grani n scopul creterii accesibilitii i a mobilitii persoanelor i a bunurilor pentru stimularea dezvoltrii economice.Scopul proiectului a fost reabilitarea DJ 543 pe o lungime de 6,850 km .Proiectul a fost implementat n parteneriat cu Consiliul Local Nikopol, Bulgaria. Indicatori tehnici realizai : A. Pe o lungime de 1,76 km unde a fost afectat structura de rezisten a drumului s-a realizat un sistem rutier nou, cu urmtoarea alctuire: Sistem rutier de baz compactat pe 30 cm adncime;

25 cm sistem rutier reciclat , fr adaos de liani hidraulici; 5 cm completarea fundaiei de balast ; 20 cm strat de baz din balast stabilizat cu ciment i reciclat in situ; 6 cm strat de beton asfaltic cu pietri sortat, BADPS 25 ; 4 cm strat de uzur cu beton asfaltic BA 16.

B. Pe o lungime de 5,09 km, unde drumul prezint diverse degradri, dar structura de rezisten a drumului nu este afectat, sistemul rutier are urmtoarea alctuire: Reparaii prin plombare i frezare a suprafeelor mari pentru asigurarea pantelor transversale i longitudinale; 6 cm beton asfaltic cu pietri sortat BADPS 25, inclusiv material suplimentar pentru asigurarea pantelor transversale ; 4 cm strat de uzur din beton asfaltic BA 16

C . Pe toat lungimea drumului s-au realizat urmtoarele lucrri: amenajare acostamente pe o lime de 2 x 1 m; amenajare drumuri laterale pe o lungime de 20 m, pentru evitarea nnoroirii pe drumul reabilitat; decolmatare anuri existente i executare anuri noi, pentru asigurarea scurgerii apelor de pe platforma drumului; decolmatare podee existente i executare de podee noi; executare parapei metalici de siguran pe zonele de rambleu cu o nlime mai mare de 3,00 m; executare semnalizare rutier la interseciile cu alte drumuri, la trecerile de pietoni, vopsire borne kilometrice, etc.

Caracteristicile principale ale anului 2010 pentru comuna au fost: - refacerea gospodariilor populatiei dupa inundatiile din iulie 2005;

- continuarea proiectelor de investitii demarate in anul 2005; - inceperea de noi proiecte de investitii. Caracterizarea generala a anului 2010 comparativ cu anul 2005 2010 poate fi caracterizat ca an al dezvoltarii locale pe multiple planuri, caracteristica generala fiind aceea a finalizarii proiectelorincepute anterior, precum si aceea deincepere a proiectelor noi. Pe linia dezvoltarii infrastructurii locale s-a actionat pentru finalizarea proiectelor dejaincepute(alimentare cu apa, refaceri de drumuri), dar siin sensul initierii unor noi proiecte, cum ar fi: depunerea documentelor pentru proiectul de canalizare a localitatii, decolmatarea a 220 hectare terenuri agricole, etc. Pe linia sanatatii s-a sanatatii s-ainceput si finalizat reparatia capitala a dispensarului medical. In ceea ce priveste sistemul deinvatamant, acesta a cunoscut innoiri spectaculoase. Pe linie bugetar-contabila s-a trecut la implementarea procedeelor contabile de evidentain partida dubla si s-a efectuat verificarea periodica din partea Camerei de Conturi. Pe linia protectiei sociale - localitatea a fost in continuare beneficiara protectiei sociale acordate de masurile legislative. Pe linia protectiei familiei si casatoriilor, comunitatea locala, in limitele resurselor disponibile a alocat sprijinul necesar pentru tinerele familii. Dezvoltare economica-acest segment de activitate nu a cunoscut o crestere spectaculoasa, asaincatin acest moment putem spune ca asteptam noile masuri legislative. Capacitate administrativa - administratia locala a comunei Urechesti a reusitin anul 2006 sa-si desfasoare activitatea la parametri de calitate care sa satisfaca cetateanul. Agricultura - ca activitate de baza a localitatii, acest sector a fost in atentia administratiei locale in mod deosebit. Detalierea activitatilor intreprinse in anul 2010 (administratia locala) Dinamica activitatii administrative a fost superioara anului 2005 la capitolul implementare de proiecte, deschidere fata de problemele cetatenilor, atat pe coordonata cantitativa, cat, mai ales, pe cea calitativa. Expresia fireasca a acestei munci o reprezinta: - numar audiente primar -> 7 368; - numar audiente viceprimar -> 3 742; - media propunerilor din partea membrilor C. L.in sedintele de Consiliu -> 6/sedinta; - numarul sedintelor ordinare ale Consiliului Local -> 12; - numarul sedintelor extraordinare ale Consiliului Local -> 29; - o singura hotarare respinsa de contenciosul administrativ; - numar de sanctiuni acordate personalului -> 0. Ca an premergator aderarii la Uniunea Europeana, anul 2006 a fost un an al asezarilor, al pregatirilor, al implicarilor si evaluarilor din perspectiva aderarii. Pentru eficientizarea si dinamizarea activitatii administrative s-au efectuat o serie de investitii menite a contribui la cresterea capacitatii acesteia de a lua decizii rapide si eficiente, de a servi cetateanulintr-un timp cat mai scurt si de a crea pentru comunitatea

locala,in ochii altora, imaginea ca avem o perspectiva realain privinta actului de administratie publica. Astfel, au fost achizitionate tehnici de calcul si copiatoare noi: - calculatoare -> 8 buc.; - imprimante -> 4 buc.; - copiator color -> 1 buc.; - copiator alb-negru -> 1 buc.; - fax -> 1 buc. La capitolul pregatirii personalului siinnoirii acestuia s-au efectuat o serie de actiuni, si anume: - incadrarea prin concurs pentru functia de secretar a unui absolvent cu studii superioare; - pregatirea periodica la cursuri de instruire a oamenilor din aparatul administrativ; - demersuri pentru organizarea concursurilor de ocupare a functiilor publice nou createin prima parte a anului 2007; Situatia financiara a primariei Pe ansamblu putem spune ca anul 2006 a fost unul al evolutiilor rapide, plecand de la o datorie acumulatain urma inundatiilor din anul 2005 de peste 700 000 lei RON(7 miliarde lei vechi), la sfarsitul anului 2006 situatia cunoscand o redresare evidenta, cand datoriile de platit de situeazain jurul valorii de 300 000 lei RON(3 miliarde lei vechi). Toate acestea au fost o mare greutatein calea noastra, dar, totusi, evolutia dezvoltarii nu a fost stagnata. De remarcat este faptul ca sprijinul financiar primit de la bugetul statului prin rectificarile succesive de la sfarsitul anului 2006 a creat premisa favorabila pentru anul 2007 privind cresterea ritmului implementarii de noi programe de investitii la nivel local.